Un alcaloid obținut din Atropa belladonna.

Formula

, C17H23 NO3

Preparare , Triturații. (Majoritatea simptomelor de intoxicație au fost obținute cu sulfat de atropină.)

Surse.

1 , Eidherr, A. H. Z., 60, 11 et seq . (a experimentat triturațiile a 3-a și a 4-a); 2 , W. S. Moffatt, Hale's provings, Trans. of Hom. Med. Soc. of N. Y., 6, 83 (a experimentat a 2-a triturație zecimală); 3 , C. S. Fahnenstock, ibid. (prima triturație zecimală); 4 , C. H. Chamberlin, ibid. (prima triturație zecimală); 5 , J. M. Smith, ibid. (prima triturație zecimală); 6 , Shroff, Lehr. d. Pharm. (a luat 0,005 grame); 7 , Kafka, A. H. Z., 52, 178 (a luat 1/60 gran); 8 , Harley, Old Veg. Neurotics (efectele unei injecții subcutanate de 1/160 până la 1/20 gr.); 9 , Lusanna, A. H. Z., 55, 157 (expunere generală a efectelor); 10 , Homan (a luat o parte dintr-o soluție de 2 grs. la 1 oz.), (preparată pentru ochi), N. A. J. of Hom., 1, 115 (N. Y. J. of Med.); 11 , Sharpey, Mon. Hom. Rev., 18, 39, din Lancet (a luat din greșeală o sol. de Atrop.); 12 , Blackley, M. Hom. Rev., 17, 481 (Rose E. a luat o linguriță dintr-o loțiune, 2 grs. la 1 oz.); 13 , Andrew, Ed. Med. J., 1852 (o tânără de 21 de ani a luat 2/3 gr.); 14 , Piffingskold, A. H. Z., 54, 180 (a luat 6 picături dintr-o sol., 5 grs. la 1 oz.); 15 , Holthouse, A. H. Z., M. Bl., 1, 38 (un copil a luat 1/2 gr.); 16 , A. H. Z., M. Bl., 11, 59 (un copil a luat o sol., 1/2 gr. la 1 oz.); 17 , Weil, A. H. Z., 1873 (efectele Atrop. asupra conjunctivei); 18 , Virch. Arch., 49, 450 (1/2 gr. în sol.); 19 , Virch. Arch., 48 (efectele instilării în ochi); 20 , Chittenden, Med. Invest., 11, 478 (efectele aplicării în cavitatea unui dinte a unei sol. de 1 gr. la 1/2 dr. de apă); 21 , Hughes, intoxicația unui băiat de 3 1/2 ani cu o soluție de 1/2 gr. de Atropia, B. J. of Hom., v. 20; 22 , Grandi, în Pereira, experimente cu atropină, 1/16 până la 1 gr. (vezi monografia lui Hughes despre Belladonna); 23 , Leach, Med. Times, 1865 (după Hughes); 24 , Am. Journ. Hom. Mat. Med., nov., 1872, efecte în urma administrării de Atropia, gr. 1/200, bisquater die, într-un caz de ulcer gastric la un bărbat de 40 de ani (după Hughes); 25 , Rose, Brit. Journ. of Hom., 27, 225 (după Hughes); 26 , Pereira, Elem. of Mat. Med., ed. a 4-a, Londra, 1855 (după Hughes); 27 , Trousseau și Pidoux (după Hughes); 28 , Practitioner, 4, 372 (după Hughes); 29 , Ringer, în Practitioner, vol. 9 (după Hughes).

PSIHIC. Emoțional.

În stare de frenezie din cauza excitației, 20.
Un frison prelungit, urmat de delir, care semăna întrucâtva cu subdelirul din anumite cazuri de febră tifoidă, 19.
Imediat după ce închideam ochii, după ce mă retrăgeam la culcare, mintea mi se umplea de idei ciudate și fanteziste, vorbire divagantă și incoerentă, iluzii spectrale, cu accese frecvente de râs nestăpânit, sălbatic. Delirul și iluziile spectrale au continuat întreaga noapte, timp în care îmi închipuiam că sufăr de epilepsie și mă temeam neîncetat ca nu cumva ceilalți să-mi descopere starea nefericită; eram aproape complet inconștient de tot ce se petrecuse în ultima parte a nopții, dar știu, după vânătăile căpătate și senzațiile de durere resimțite uneori când intram în contact cu o sobă, un scaun, o masă sau vreun corp solid, că am petrecut-o în cel mai violent delir (prima zi), 2.
Absorbit de iluzii și idei delirante plăcute, umblând la tot ce îi ieșea în cale, apucând și mânuind obiecte imaginare în aer și însoțindu-și acțiunile de mormăieli și zâmbete ori de pălăvrăgeală zgomotoasă, întreruptă de râsete înăbușite, 8.
Închipuiri înspăimântătoare, 15.
Iluzii spectrale (prima noapte), 4.
Când s-a întins în pat, a început să facă gesturi de apucare spre mici pete și în aer, 15.
Scotocea în așternut ca și cum ar fi căutat ceva pierdut, cu mormăieli confuze (prima noapte), 4.
Uneori, când i se părea că este pe deplin conștient, vedea persoane lângă pat și întindea încet mâna ca să le apuce, însă mâna îi trecea prin obiect și nicio senzație tactilă nu-i indica vreo consistență materială a apariției; vedea cărți și ziare și încerca să le apuce, dar acestea fie se îndepărtau, fie mâna intra în contact cu ele fără să simtă nimic, 4. [10.]
Mintea îi rătăcea o bună parte din timp de-a lungul după-amiezii; crede adesea că i se vorbește și răspunde la întrebări imaginare (după zece ore), 3.
Simptomele din această perioadă, la șase până la nouă ore după aceea, semănau întocmai cu cele din delirium tremens. Vorbea divagant fără încetare, era foarte neliniștit, apuca obiecte imaginare și, uneori, țipa de spaimă. Caracterul delirului varia; uneori copilul vedea obiecte care îl înspăimântau, iar pe chip i se zugrăvea cea mai mare groază; se agăța de gâtul îngrijitoarei ori se arunca violent în diferite direcții, ca și cum ar fi încercat să scape de ele. Mai târziu, ideile delirante au devenit mai plăcute: se juca în imaginație cu jucării, desena, mânca etc., 21.
În cursul dimineții, credeam frecvent că persoanele din cameră îmi vorbesc și purtam conversații cu aceste ființe imaginare (a doua zi), 2.
Din când în când, pare aproape conștient de ceea ce se petrece în jurul lui, astfel încât uneori, când i se vorbește, dă un răspuns al cărui început arată că a înțeles, dar care se transformă apoi într-o vorbire fără sens și fără legătură, 18.
În ceea ce privește senzațiile mele, acestea nu erau diminuate, dar le interpretam greșit. Astfel, simțeam o cârpă udă pe cap, dar presupuneam că fusesem afară în ploaie fără pălărie; iar o doză de bromură de potasiu care mi-a fost administrată am recunoscut-o drept o soluție salină, însă mi-am închipuit că era apă minerală de la izvoarele Airthry, pe care o gustasem chiar acolo cu aproximativ zece zile înainte, 11.
Pacientul este preocupat de subiecte care, în alte momente, îi ocupă mintea: politica și conflictele care decurg din relațiile sale din viață, 18.
Foarte neliniștit și delirant, vorbind neîncetat, aparent despre treburile sale, 11.
Delir cu tendința de a se amesteca în toate; va trebui supravegheat pentru a nu se ridica din pat, 8.
Când este pus în pat, se zbate aproape neîncetat să se ridice, 11. [20.]
A sărit din pat de mai multe ori și a insistat să se îmbrace singur, 11.
Își ține ochii închiși, dar, când i se vorbește tare, privește spre vorbitor; a prins poate un cuvânt sau o parte dintr-o propoziție, a repetat-o și a spus: „Oh, voi pierde trenul”, 11.
Protestează față de cei care încearcă să-l conducă la pat; spune că va pierde trenul, că toate lucrurile sunt împachetate și că trebuie să plece imediat, 11.
Se împotrivește când este dezbrăcat, spunând întruna că va pierde trenul. Încearcă să-și pună pantalonii și să-și înnoade cravata, 11.
Îmi închipuiam că trebuia să plec cu un tren care pornea la zece dimineața și că ora se apropia, în timp ce eu nu aveam nimic pregătit pentru călătorie; credeam că voiam să mă îmbrac și să-mi împachetez lucrurile, dar că persoanele din jur mă zădărniceau și mă împiedicau. În cele din urmă, am fost convins că era prea târziu ca să mai prind trenul și am acceptat să aștept până seara, 11.
A insistat în repetate rânduri că sângele nu-i circula și că trebuiau să-i fie puse picioarele în apă caldă, altminteri avea să moară, 20.
La trezirea de dimineață, vorbea confuz, rostind absurdități aproape neinteligibile, 18.
Agitație și delir, mai grave noaptea, 19.
Delir violent și neliniște (după patru ore și jumătate), 8.
Delirant și puțin somnolent, 11. [30.]
Delir urmat de stupoare, 9.
Strigăte puternice, fără nicio durere, 13.
Tristețe, 140.
Din punct de vedere psihic, fie foarte trist, deprimat, cu anxietate și neliniște constante și teamă de nenorocire, fie mânios și înclinat să fie singur; rareori vesel, 1.
Starea de neliniște interioară a fost urmată de teamă și a ajuns curând la o mare anxietate, 1.
Nu este certăreț și nici prost dispus, ci încearcă să argumenteze, 11.
Foarte sensibil, 15.
În permanență iritabil și nemulțumit, 1.
Mi-am dat apoi seama că eram ridicat și pus în pat și că mi se poruncise să nu mă ridic sub niciun motiv, ceea ce mi s-a părut o restricție cu totul nerezonabilă; cu atât mai mult cu cât eram chinuit de iritația vezicii urinare și de dorința aproape neîncetată de a urina, eliminând o cantitate foarte mică, 11.
Era în general neliniștit și imposibil de stăpânit, refuzând să răspundă, să înghită sau să fie examinat; părea profund intoxicat (după o oră), 8. [40.]
Evident inconștient și foarte iritabil, lovindu-și mama când aceasta l-a luat de la îngrijitoare (după o oră), 21.
Vorbe certărețe incoerente (după opt ore), 8.
Ursuz și certăreț întreaga zi; nimic nu mergea bine; fleacurile care de obicei treceau neobservate îl iritau până la mânie, 1.
Dorința de a mustra și de a se certa, 1.
Intelect.
Când se făceau eforturi energice pentru a-l trezi, manifesta și unele semne de conștiență, 10.
Când închide ochii, mintea i se tulbură și vede tot felul de spectre (după treisprezece ore), 5.
Minte confuză; începea o propoziție și uita ce voia să spună, 20.
Mă simt ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis (a doua zi), 2.
Pare greoi și obtuz mintal (după zece ore), 3.
Are doar idei vagi despre tot ceea ce a spus sau despre ceea ce s-a petrecut în acea seară, 20.
Când era lăsat singur, nu părea să cadă în comă așa cum se întâmplă cu cei care au luat opiu, ci își deschidea uneori ochii, cu o expresie goală, amaurotică, și își întorcea capul dintr-o parte în alta, 10. [50.]
La început, lentoare a intelectului; ideile și răspunsurile sunt incomplete și indiferente, 22.
Greoi și obtuz mintal întreaga după-amiază (după șase ore), 5.
Nu poate fi făcut să înțeleagă unde se află, că este bolnav sau că trebuie să stea liniștit, 11.
Mai întâi, indolență mintală, apoi vertij și o stare de intoxicație incipientă, 9.
Se simte torpid mintal și nu este dispus să se miște sau să converseze (după o oră), 5.
Indispoziție pentru muncă intelectuală, 1.
Nicio dorință pentru munca sa intelectuală obișnuită, 1.
Experimentatorul a fost torpid mintal și lipsit de dorința de a studia timp de câteva zile, 5.
Timp de câteva zile, dificultate de a-și fixa atenția asupra unui lucru mai mult de câteva minute odată, 2. [60.]
Experimentatorul a fost distrat la intervale timp de câteva zile și a întâmpinat dificultăți în a-și fixa mintea asupra oricărui subiect mai mult de câteva minute odată, 3.
Pierderea memoriei (după opt ore), 8.
Memoria îl înșală, întrucât crede că ceea ce s-a petrecut în realitate între zilele unsprezece și doisprezece a avut loc în noaptea dintre zilele zece și unsprezece (după a șasea zi), 18.
Sunt distrat și uituc; când conversam, lăsam adesea o propoziție parțial terminată; eram deseori obligat să mă opresc și să întreb ce spusesem (a doua zi), 2.
Îi recunoaște pentru o clipă pe membrii familiei; aparent observă când se deschide ușa sau când cineva se ocupă de el, dar, când i se vorbește, își întoarce adesea capul în direcția greșită, 18.
Inconștient, 15, 16.
Inconștient, cu vorbire incoerentă la intervale, 11.
Comatos, 10.

CAPUL

Confuzie și vertij.
Capul pare greoi și neplăcut (după unsprezece ore), 2.
Senzație surdă în cap, cu impresia că părul i s-ar fi încâlcit într-o pâslă groasă (prima zi), 18. [70.]
Cap foarte confuz; putea fi ținut ridicat doar cu dificultate, 1.
Cap confuz, ca după o noapte agitată; ameliorare la ieșirea în aer liber (dimineața, a doua zi), 1.
Confuzie a capului cu amețeală, seara, alternând cu fantasme vii; oboseală marcată a întregului corp și, uneori, țiuit în urechi, 1.
Un oarecare vertij (după o oră), 3.
Un oarecare vertij (după trei ore), 3.
Vertij considerabil (după șapte ore), 5.
Vertij, din cauza căruia am fost obligat să mă întind, 2.
Vertij la intervale, durând de fiecare dată doar o clipă (după o oră), 5.
Vertij provocat de întoarcerea rapidă a capului (după o oră), 5.
Vertij considerabil, îndeosebi la întoarcerea bruscă a capului (după o jumătate de oră), 4. [80.]
Vertij și confuzie a capului la trezire, care se accentuau la ridicare; vertij în asemenea măsură, încât era cât pe ce să cadă, 1.
Vertij la ridicarea de dimineață, astfel încât i se întuneca înaintea ochilor, 1.
A avut un ușor vertij la intervale în cursul dimineții (a doua zi), 4.
Ușor vertij și presiune în tâmple, cu durere redusă sau absentă (după un sfert de oră), 4.
S-a trezit foarte amețit; nu poate traversa camera, ci se clatină spre obiecte pentru a se sprijini (după trei ore), 3.
Amețeală, 8.
Amețeală, greutate, somnolență sau somn propriu-zis, cu tendință marcată la delir oniric și, la femei, ușoare tresăriri ocazionale (de la 1/48 grăun), 8.
S-a trezit simțindu-se încă foarte amețit (a doua zi), 3.
Amețeala a continuat, dar mergea sigur, deși încet și cu precauție, 8.
Amețeală la mișcarea bruscă a capului (după unsprezece ore), 2. [90.]
Amețeală la mișcarea rapidă a capului (a doua zi), 2.
Amețeală la încercarea de a merge (după două ore), 2.
Dureri.
Cap fierbinte (după patru ore), 2.
Cap foarte fierbinte, 1.
Cap fierbinte (după zece minute), 3.
Capul pare fierbinte (după o oră), 5.
Capul și fața foarte congestionate și fierbinți; puls plin, amplu și neregulat, 11.
Senzație subiectivă de căldură la nivelul capului, dar fără durere; aplicațiile reci îi fac bine (a doua zi), 18.
Capul pare plin și provoacă disconfort (după două ore), 2.
Senzație ca și cum capul ar fi fost strâns prin înșurubare; mersul provoca cele mai intense dureri înțepătoare; ameliorare spre ora 11 A.M., cu dispariție până seara, 1.* [100.]
Durerea surdă din cap continuă, cu amețeală la mișcările bruște (a treia zi), 2.
Dureri înțepătoare la baza craniului și mai ales deasupra ochilor, la fiecare mișcare și îndeosebi la pășire, 1.*
Senzație de plenitudine în partea anterioară a creierului (după o oră), 3.
Durere ușoară în regiunea cerebrală antero-superioară, apărută la scurt timp după administrarea medicamentului și continuând pe parcursul nopții și al zilei următoare, 2.
Cefalee debutând în mijlocul frunții (cincisprezece minute), 1.
Plenitudine în frunte și cap fierbinte, dar fără nicio pulsație a carotidelor sau a arterelor capului în vreun moment, 2.
Ușoară plenitudine în partea frontală a capului și dilatarea pupilelor, 2.
Durere surdă în frunte, cu amețeală la mișcările bruște, 2.
Durere apăsătoare în frunte, 7.
Junghiuri fine, de tracțiune, foarte sensibile, de-a curmezișul frunții și tâmplelor; reapăreau la fiecare patru până la zece minute și durau câteva secunde sau un minut, 1.* [110.]
Durere ușoară în tâmple (după o jumătate de oră), 3.
Durere foarte ușoară în tâmple și ochi (după douăsprezece ore), 4.
Plenitudine în tâmple și, de asemenea, în frunte, cu durere foarte ușoară; abia pot merge, atât de amețit sunt, 2.
Senzație de plenitudine și presiune la nivelul tâmplelor, 2.
Ușoară presiune în tâmple (după o oră), 5.
Senzație în cap ca și cum tâmplele ar fi apăsate din exterior: presiunea mai intensă pe partea dreaptă (după o oră), 5.
Durere surdă în tâmple, apărând la intervale de aproximativ un sfert de oră și durând câteva minute . Această durere nu este intensă, dar pare o presiune profundă și grea; alteori, este o tensiune constantă în regiunea cerebrală anterioară, ca și cum creierul ar fi împins spre exterior în toate direcțiile (prima zi), 2.*
Are în tâmple o senzație surdă, ca de contuzie (după nouă ore), 5.
Senzație de înțepătură foarte sensibilă în regiunea temporală stângă la trezirea de dimineață; se extindea până în spatele urechii și abia îi permitea să deschidă ochiul stâng; a dispărut după ce s-a mișcat în aer liber, 1.*
Pulsații în regiunile temporale (după zece minute), 3. [120.]
Senzație de presiune sub oasele parietale, 8.

ATROPINUM. OCHI

În general.
Aspect ciudat al ochilor, ca și cum ar fi proiectați din orbite (după o oră și jumătate), 20.
Ochii par ficși și sticloși (prima zi), 2.
Ochii par sticloși și congestionați (după o oră), 3.
Ochi strălucitori, excitați, 15.
Ochi agitați (după o oră), 8.
Ochii se mișcă neliniștiți încoace și încolo (de obicei, privirea sa nu este stabilă), 18.
Tumefiere inflamatorie simplă a mucoasei, cu secreție mucopurulentă, adesea însoțită de tumefierea sacului lacrimal, uneori cu tumefiere mai redusă, dar cu hiperemie și lacrimare mai pronunțate, 17.
Ochii considerabil congestionați, dar pupilele abia au început să se dilate (după o oră), 5.
Ochii se simt obosiți (a doua zi), 2. [130.]
Durere considerabilă și lacrimare, 17.
O ușoară durere oculară a continuat aproximativ două ore, însoțită o parte din timp de o senzație neplăcută de plenitudine și presiune în partea anterioară a capului, care mă făcea neliniștit și agitat, 2.
Ochii se simt umflați, iar durerea din ochi și tâmple crește ușor cu fiecare pulsație a inimii (după douăsprezece ore), 4.
Durere surdă în ochi și cap, 2.
Durere surdă în ochi și ușoară durere în tâmple (după o oră), 1.
Durere surdă, profundă, în partea posterioară a ochiului (după zece minute), 3.
Ochii și pleoapele se simt dureroase la atingere (după nouă ore), 5.
Sprâncene, pleoape etc.
Durere ascuțită sub ochiul drept, cu ușoară durere în tâmple (după patru ore), 2.*
Dureri nevralgice, care încep sub orbita stângă și se extind posterior spre ureche, durează probabil câte zece minute, apoi dispar timp de cincisprezece sau douăzeci de minute; acestea au fost observate timp de mai multe ore (a doua zi), 3.*
Roșeață și excoriație a pielii pleoapelor, 17. [140.]
Pleoape umflate (după o oră), 3.
În jurul orei 9 P.M., pleoapele se simțeau grele și erau greu de ținut deschise ; totuși, nu avea nicio înclinație spre somn, 20.*
Durere surdă, apăsătoare și continuă în pleoape, fără a fi severă (a doua zi), 3.
Pleoapele se simt ca rănite, sunt roșii și congestionate (a doua zi), 3.
Eu însumi am avut o dată sau de două ori o ușoară congestie a întregii conjunctive, cu uscăciunea membranei și durere surdă, continuă, în globul ocular, după utilizarea unei soluții foarte slabe de Atropia. Într-un caz, această stare a urmat instilării a 12 picături dintr-o soluție de 1 parte Sulphate of Atropia în 400,000 părți de apă, 8.
Ușoară injectare a membranei conjunctivale, 8.
Conjunctive intens injectate (după o oră), 8.
Inflamație erizipelatoasă acută și tumefiere a conjunctivei și pleoapelor, 17.
Conjunctivită atropinică, 17.
Durere severă în globul ocular stâng (după nouă ore), 5. [150.]
Ușoara durere oculară continuă; este ca și cum globii oculari ar fi presați din exterior din toate direcțiile (după douăsprezece ore), 3.
Pupilele nu sunt dilatate neobișnuit, dar sunt complet imobile, 10.
Pupile dilatate, 7.
Pupile oarecum dilatate, 2.
Pupile foarte mult dilatate; iluziile vizuale continuă (a doua zi), 2.
Ambele pupile dilatate, dar nu ad maximum, 18.
Dilatare excesivă a pupilelor (prima zi), 2.
Midriază completă, 14.
Pupilele sunt încă dilatate; poate vedea suficient de clar pentru a citi timp de câteva minute, după care literele, cuvintele și rândurile se contopesc și devin neclare (a doua zi), 3.
Dilatarea și imobilitatea pupilelor, 9. [160.]
Pupile ușor dilatate; conjunctiva nu este injectată, 11.
Pupile încă dilatate, cu diplopie (a doua zi), 4.
Pupile considerabil dilatate; vertijul crește (după o oră), 4.
Vedere.
Încețoșarea vederii (după un sfert de oră), 8.
Încețoșarea vederii (după unsprezece ore), 2.
Încețoșarea vederii și cercuri luminoase de culoare aurie care dansează înaintea ochilor, 12.
Dificultatea sa de a vedea obiectele mici aflate în apropiere (pupilele erau încă dilatate) era acum manifestarea cea mai evidentă rămasă din boala sa (după douăzeci și patru de ore), 21.
Era vizibilă numai o linie circulară a irisului; era aproape orb; un nor dens împiedica vederea, iar imaginile erau confuze, cu o tentă roșiatică (după o oră), 8.
Poate vedea foarte puțin; pupilele sunt considerabil dilatate, dar se contractă prompt sub influența luminii (după trei ore), 3.
La început, obiectele par învăluite într-un abur alb; contururile nu mai sunt distincte; dacă doza este mărită, poate surveni o orbire aproape completă, 22. [170.]
Tulburare a vederii; obiectele par învăluite într-un nor (obscurarea crește odată cu doza); survine chiar orbirea completă, dar aceasta dispare la una sau două zile după încetarea administrării medicamentului, 9.
Vedere obscurată; pupile dilatate; globi oculari injectați; pare să nu vadă nimic în jurul ei, 13.
Nu putea vedea nimic (prima zi), 18.
După ce privește obiectele timp de câteva minute, acestea devin neclare și dispar din câmpul vizual (după două ore), 2.
În timp ce citea o carte, literele deveneau treptat neclare și păreau să oscileze înaintea ochilor, 2.
Poate vedea suficient pentru a citi puțin, dar după câteva cuvinte literele devin neclare și sunt nevoit să închidă ochii pentru a-i odihni (a doua zi), 2.
În timp ce vorbește cu persoane, acestea dispar brusc din vedere (a doua zi), 2.
Ochii nu tolerează lumina (a doua zi), 2.
Ochiul este sensibil la lumina ținută înaintea lui, care însă nu influențează dilatarea pupilei, 18.
Este imposibil să se provoace confuzie cromatică prin utilizarea atropinei, dar poate fi indusă o cecitate parțială pentru culori prin utilizarea ei internă sau externă. Impresiile produse de culori sunt modificate de atropină în privința intensității exact așa cum sunt modificate de diferitele grade ale luminii solare în zile diferite, 25. [180.]
În mai multe rânduri, în cursul nopții, a văzut un număr foarte mare de muște albe pe ușă, care era albă, și a cerut ca acestea să fie îndepărtate. Nu se mișcau și erau ceva mai mici decât musca de casă obișnuită. Această pervertire a vederii la închiderea ochilor a continuat până la prânzul zilei următoare, 20.
Medicamentul a produs temporar pete luminoase și stele înaintea ochilor, precum și o strălucire vie în jurul literelor, ceea ce l-a înspăimântat foarte tare, 24.
Fulgerări luminoase înaintea ochilor, imediat după închiderea lor (prima noapte), 4.
Într-un caz, pacienta mea a fost foarte deranjată de apariția unui gândac mare și negru, cu picioare adevărate, la câțiva inches sub un mâner negru de ușă, 20.
În dimineața următoare, imaginându-și că vedea un vierme, „un vierme cu o mie de picioare”, pe covor, a sărit din pat și a fost găsită încercând să-l găsească; nereușind, privea în alt loc și îl vedea din nou. Această iluzie a ținut-o ocupată un timp, înainte de a se convinge pe deplin de caracterul ei fals. Culoarea viermelui era brună, culoarea predominantă a covorului, 20.
Iluzii vizuale; în cursul accentuării încețoșării vederii, imagini multiple cu figuri gigantice, vârtejuri, imagini duble; toate obiectele par mărite; apariții de tot felul, comice sau înspăimântătoare, 9.
Obiectele rotunde sau ovale par alungite; de exemplu, figura umană era deformată astfel încât diametrul vertical al feței părea egal cu restul corpului; erau deosebit de proeminente nasul și bărbia, care păreau considerabil de lungi, iar marginile lor erau învăluite într-o ceață; aceste apariții au durat câteva ore, deoarece, când m-am trezit la trei și jumătate, aceste imagini încă pluteau clar înaintea ochilor; pupilele (în ziua următoare) erau foarte mari și leneșe, 1.
A observat pentru prima dată diplopia (după cinci ore), 3.
În ziua următoare, aceste apariții s-au confirmat, deși într-un grad mai redus; toate obiectele păreau într-adevăr alungite, îndeosebi urechile, care arătau ca urechile lui Midas și păreau să depășească în înălțime capul; o minge rotundă de cauciuc părea ovoidă; masa părea mai curând ovală decât rotundă (a durat până la 10 A.M.), 1.
Vedere mult diminuată; desenele de pe covor, care erau mari, păreau să se ridice constant și succesiv până la fața ei (diplopie perpendiculară, obiectul aparent fiind sub cel real), 20. [190.]
Chiar și după o săptămână încă avea o senzație de amețeală, iar desenele de pe covor îi apăreau uneori duble, 20.
Rotație și duplicare rapidă a obiectelor, 9.
În cursul serii, ochii îngrijitoarei îi păreau foarte mari și nu se putea abține să nu-i privească, 20.
Când privește un ziar, literele par să se dilate și să se contracte cu fiecare pulsație a inimii; poate citi foarte puțin (a doua zi), 4.
Când încercam să merg, mă clătinam și mergeam împleticit, încercând să apuc obiecte care îmi păreau foarte apropiate, dar care, în realitate, se aflau mult în afara razei mele de acțiune; mă împiedicam adesea de obiecte care mie îmi păreau aflate la multe feet distanță (prima zi), 2.
Nu poate aprecia corect distanțele; când i se cere să pună mâna pe un obiect aflat la îndemână, fie întinde mâna prea departe, fie nu suficient de departe (după șapte ore), 5.
Pierderea completă a capacității de a compara vizual obiectele și de a determina distanțele dintre ele (prima zi), 2.

URECHI

Pe parcursul nopții următoare, auzul și vederea au fost patologic de sensibile, 8.
Noaptea, când ochii îi erau închiși, deși nu dormea profund, auzea fiecare zgomot și fiecare voce din cameră și din curte, 1.
Sensibilitate extremă a auzului și, de asemenea, iluzii frecvente ale acestui simț, 8. [200.]
Atenția sa nu poate fi atrasă fără a i se vorbi cu voce tare, 11.
Percepții de zgomote, sunete clinchetitoare ca de clopoței etc., 22.
Un oarecare vuiet în urechi, 7.
Iluzii auditive, țiuit, vuiet etc., 9.

NAS

Mucoasa nasului uscată (după o oră), 3.
Uscăciunea mucoasei nasului și ochiului, 8.
Uscăciunea (gâtului) se extinde foarte adesea la mucoasa porțiunii inferioare a foselor nazale, 8.
Strănuta și își freca frecvent nasul, 21.

FAȚĂ

Expresie de manie, 15, 21.
Arată și se comportă ca și cum ar fi fost la un „chef” (după șapte ore), 5. [210.]
Față palidă, ușor transpirată, 7.
Îmbujorarea feței, 8.
Față îmbujorată (după o oră), 8.
Față îmbujorată; arsură la nivelul feței (după un sfert de oră), 4.
Față ușor înroșită, 13.
*Față fierbinte și foarte roșie, 20.
Față roșie, cu pete albe, 15.
*Tresăriri ale mușchilor feței, în special în jurul gurii și pleoapelor, 13.
Numai fața înroșită este mai caldă decât restul corpului, 18.
Stare de uscăciune intensă a buzelor, 8.
Mucoasa buzelor uscată și pârjolită; apa nu aduce nicio ameliorare (după două ore), 2.

GURĂ

Dinții și limba. [220.]
Dinții și buzele uscate și acoperite cu depozite sordide, 11.
Dinții par „strepeziți” (prima zi), 2.
Limba ușor încărcată cu un depozit alb (a doua zi), 3.
Limba acoperită cu un strat gros de mucus albicios (după o oră), 3.
Limba acoperită cu un strat sabural gros, cenușiu-murdar (a doua zi), 11.
Limba încărcată cu un depozit albicios pe margini și galben în centru, 18.
Vârful și marginile limbii sunt roșu-deschis; limba tremură când este scoasă din gură (după o oră), 5.
Partea anterioară a limbii sau întregul ei dors, cu excepția unei margini late, se constată a fi uscată, brună și aspră, 8.
Stratul mucos al limbii devine complet uscat, brun și dur (1/40 grăun), 8.
Limba tremură când este scoasă (după trei ore), 3. [230.]
Când i se cere să scoată limba, o face cu dificultate și numai după un efort considerabil; nu poate mișca limba în gură după voie, 3.
Limba (arătată o singură dată la cerere) a fost scoasă cu dificultate și incomplet, 18.
Limba groasă; nu poate articula distinct (prima noapte), 4.
Limba și ceilalți mușchi care participă la vorbire se mișcau cu dificultate, 18.
Limba părea parțial paralizată, 20.
Limba umedă, acoperită cu un depozit alb-gălbui (a doua zi), 18.
Limba uscată și încărcată (după patruzeci și opt de ore), 8.
Dorsul limbii uscat și foarte deshidratat, iar întreaga boltă a gurii și velum palati uscate și lucioase, 8. [240.]
Uscăciune completă a limbii, a bolții gurii și a palatului moale, extinzându-se mai mult sau mai puțin în jos, în faringe și laringe, făcând vocea răgușită și provocând adesea tuse uscată și deglutiție dificilă, 8.
Uscăciunea limbii și a istmului bucofaringian (imediat), 3.
Gura.
Gura se deschide foarte puțin; mușchii masticatori sunt rigizi, 18.
Mucus gros, vâscos sau cleios în gură, 3.
Strat subțire de mucus alb, vâscos și cleios, pe întreaga cavitate bucală (a doua zi), 3.
Mucoasa bucală roșu-închis (a doua zi), 5.
Pierderea sensibilității în cavitatea bucală, cu pierderea completă a gustului. Când înghițeam apă dintr-un pahar, nu puteam fi convins că băusem apă până când nu mă convingeam privind în pahar (prima zi), 2.
Poate bea apă fără dificultate, dar aceasta nu produce nicio senzație în gură sau în gât, cu excepția unei ușoare senzații de frig; abia își dă seama când o înghite (a doua zi), 3.
Palatul dur și cel moale, complet uscate și lucioase, 8.
Cavitatea bucală pare fierbinte (după o oră), 3.
Saliva, gustul și vorbirea. [250.]
Uscăciune intensă a gurii, 20.
Mucoasele gurii uscate, 18.
Uscăciunea istmului bucofaringian pare să se extindă în întreaga gură, 2.
Uscăciunea gâtului s-a extins în întreaga cavitate bucală (după două ore), 2.
Gura foarte uscată, atât de uscată încât degetul introdus în ea nu se umezește (după două ore), 2.
Alimentele rămân în gură minute întregi fără să se umezească deloc, 5.
Palatul dur, partea anterioară a limbii și palatul moale sunt uscate, dar nu foarte deshidratate sau lucioase, 8.
Uscăciunea gurii a continuat toată noaptea, 2.
Uscăciunea gurii a crescut și se extinde acum la buze, care par uscate și foarte deshidratate (după o jumătate de oră), 3.
Părțile gurii adiacente planului median sunt atât de complet deshidratate încât nu imprimă nici cea mai mică urmă de umezeală unei bucățele de hârtie absorbantă sau de zahăr, ținută în contact cu ele timp de câteva minute. Se observă că această uscăciune este maximă de-a lungul liniei mediane și de o parte și de alta a ei și că, după doze moderate, se extinde numai puțin spre exterior. Uscăciunea buzelor, a mucoasei bucale și a stâlpilor istmului bucofaringian apare numai după doze mari; însă este suficientă o doză foarte moderată pentru ca partea centrală a limbii să devină uscată și foarte deshidratată dinspre posterior spre anterior, iar palatul dur, palatul moale și partea posterioară a esofagului să devină uscate și lucioase ca o bucată de hârtie, 8. [260.]
Gura foarte uscată; fără sete; când bea, nu poate simți trecerea apei prin gură sau prin gât (după zece minute), 3.
Gura și limba foarte uscate, cu mare dificultate la înghițire (după o oră și un sfert), 4.
Uscăciunea din gură și mai ales din gât a atins un asemenea grad încât, încercând să mănânce o bucată de pâine cu unt, nu a putut-o înghiți fără să bea apă (două până la trei ore), 14.
Gura și istmul bucofaringian uscate, 9.
Uscăciunea gurii și a istmului bucofaringian a crescut, astfel încât înghițirea a devenit aproape imposibilă, 1.
Uscăciune crescândă treptat în gură și în istmul bucofaringian (în două ore), care într-o oră a devenit atât de severă încât nu putea rosti niciun cuvânt, iar limba aproape că se lipea de bolta palatină, 7.
Nu a putut înghiți nimic la micul dejun din cauza insuficienței secrețiilor bucale necesare pentru umezirea alimentelor (a doua zi), 3.
A avut mari dificultăți la înghițirea alimentelor din cauza lipsei secreției salivare; alimentele rămân în gură minute întregi fără să se umezească deloc (după o oră), 5.
Cât timp gura rămâne în starea de uscăciune descrisă mai sus, glandele salivare par inactive, iar starea morbidă a limbii și a palatului face dificilă, dacă nu imposibilă, stimularea fluxului salivar prin impresii gustative; ele elimină însă cu ușurință o secreție abundentă când ajunge la ele un stimul adecvat. La un pacient care suferea de nevralgie facială severă, asociată cu salivație abundentă, secreția nu s-a diminuat deloc atunci când, așa cum se întâmpla uneori, un paroxism sever de durere apărea în timpul acțiunii unei doze complete de Atropia, 8.
Oprirea secreției salivare; fumatul nu aduce deloc salivă în gură, 3. [270.]
După ce persistă aproximativ două ore, uscăciunea gurii este ameliorată brusc prin apariția unei secreții acide, vâscoase, cu miros fetid, asemenea transpirației picioarelor. Gura devine fetidă și cleioasă și se acuză un gust amar, arămiu, 8.
Secreție excesivă de salivă (a doua zi), 3.
Totul are gust sărat (după o oră), 5.
Același gust cleios în gură (după trei ore), 3.
Ușor gust dulceag în gură, 3.
Toate alimentele au același gust, ca rumegușul; au gust uscat și nu pot fi înghițite decât dacă sunt împinse cu puțin lichid, din cauza insuficienței secreției salivare (după două ore), 2.
Alimentele sunt lipsite de gust (după o jumătate de oră), 3.
Vorbire dificilă, 9.
Vorbire greoaie, probabil din cauza uscăciunii gurii și a gâtului, 11. [280.]
După acțiunea timp de multe zile a Atropia, s-au manifestat lentoarea și dificultatea articulării cuvintelor, 22.
Bâlbâială frecventă, mai ales la cuvintele dificil de pronunțat (nu făcuse niciodată aceasta înainte), (a șasea zi), 18.
Articulare neclară, rapidă și sacadată, 20.

GÂTUL

Ușoară senzație de pulsație sau de zvâcnire la nivelul carotidelor, 8.
Mucoasa gâtului ușor mai închisă la culoare decât în starea de sănătate și cu aspect pătat (a doua zi), 3.
Senzație constantă de sufocare în gât, urmată curând de o incapacitate aproape completă de a înghiți, cu senzația ca și cum ar fi fost apucat de gât, 1.
În câteva minute, senzație de uscăciune în gât, provocând o înclinație constantă de a tuși, 2.
În a treia zi s-a plâns de durere în gât și de imposibilitatea de a urina, 10.
Senzație intensă de uscăciune în gât, care s-a atenuat spre dimineață, 11.
La scurt timp după administrarea medicamentului, senzație de uscăciune în gât, 2. [290.]
Uscăciunea gâtului și senzație de presiune în regiunile cerebrale anterioare și superioare, 2.
Uscăciune intensă a gâtului și a gurii (douăzeci până la patruzeci de minute), 8.
Arsură violentă în gât, 13.
Arsură în gât și stomac, 13.
Ușoară senzație de plenitudine în gât (după o jumătate de oră), 5.
Sensibilitatea dureroasă a gâtului crește până la răgușeală accentuată (după unsprezece ore), 5.
Gâtul a fost foarte dureros în ultimele șase ore; durere la înghițire (a doua zi), 4.
Gâtul pare ca de carne vie și iritat (a doua zi), 3.
Gâtul pare ca de carne vie și dureros (după șapte ore), 5.
Picături de mucus alb aderente la luetă (după zece minute), 3. [300.]
Istmul bucofaringian și lueta roșii (după zece minute), 3.
Ușoară uscăciune a istmului bucofaringian, 2.
Uscăciunea istmului bucofaringian (în două ore), 7.
Senzație de uscăciune în gât, provocând o înclinație constantă de a tuși; înghițirea apei aduce ameliorare, 3.
Înghițire dificilă, dar nu imposibilă, 18.
Senzația din gură și din gât a făcut-o să creadă că „nu putea înghiți”, însă, când i s-a imprimat necesitatea de a o face, a băut cu aviditate apa caldă oferită, deși la început aceasta părea destul de dificilă, 20.
Înghițirea părea să provoace durere, manifestată prin grimase și intensificarea spasmelor mușchilor feței, 10.*
Copilul putea fi făcut să înghită cu mare dificultate, fiecare încercare provocând paroxisme de sufocare, care păreau să-i amenințe existența, 21.*
Deglutiție dificilă; fiecare încercare de a înghiți provoca sufocare, 15.*
Disfagie, paralelă cu uscăciunea istmului bucofaringian, 9. [310.]
Dificultate la înghițire din cauza uscăciunii gâtului, 2.*

STOMACUL

Deși îi era foame în permanență, se sătura curând; mâncarea părea lipsită de gust, 1.
Dorință crescută de alimente sărate (anșoa, heringi, carne afumată etc.), 1.
A mâncat o cină ușoară, fiind nevoit să înghită mâncarea cu apă (după șapte ore), 5.
Aversiune față de carne și bere; berea intensifica senzația de gol din stomac și provoca o apăsare dureroasă; această aversiune față de bere și simptomele neplăcute provocate de ea au continuat pe tot parcursul experimentării, 1.
Pofta de mâncare lipsea (a doua zi), 18.
Pierderea poftei de mâncare (după influența medicamentului, se transformă în foame violentă), 9.
Fără sete, în pofida uscăciunii gâtului, 9.
Sete moderată (a doua zi), 18.
Cere frecvent apă de băut, 11. [320.]
Sete mult crescută, de trei ori mai mare, 1.
Eructații goale frecvente, fără ameliorare, 7.
A avut, la intervale în cursul zilei, eructații cu gust de gălbenuș de ou (după zece ore), 3.
Greață (după un sfert de oră), 8.
Greață ușoară (după o oră), 3.
Greață ușoară (după zece minute), 3.
Greață ușoară, care a durat numai câteva minute; a reapărut după un interval de o jumătate de oră (prima zi), 2.
Greață și tendință trecătoare de a vărsa, 7.
Vărsături fără rezultat, cu mucus incolor, iar ulterior cu lichid verde, amar, după vertijul de dimineață, 1.
Vărsături, provocate cu ușurință de consumul lichidelor calde (după două ore și jumătate), 8. [330.]
Vărsături după ce a băut lapte, 13.
S-a grăbit să se ridice din pat și a vărsat abundent; vărsături ușoare ale unui lichid apos, cu gust amar la început și aproape fără gust ulterior; în timpul vărsăturilor, dureri înțepătoare foarte intense în regiunea ombilicală; a vărsat aproximativ cinci minute, apoi s-a întors clătinându-se la pat (după unsprezece ore), 4.
Mare suferință în epigastru, care părea de nedescris, 20.
Senzație neplăcută în stomac (după cincisprezece minute), 7.
Senzație de jenă în stomac, însoțită de eructații goale frecvente, care nu aduceau nicio ameliorare. Jena, căreia i s-au asociat treptat greața și eforturile de vărsătură, s-a intensificat până la o durere apăsătoare, înțepătoare și contractivă, însoțită de eructații goale frecvente. Acest spasm gastric, însoțit de paloarea feței, transpirație ușoară, țiuit în urechi și o durere surdă în frunte, a durat două ore, 7.
Berea a provocat o durere constrictivă în stomac, ca o crampă gastrică, ce l-a obligat să se așeze și era intensificată de mers; cu eructații abundente de aer; deși această durere a crescut constant, a dispărut complet după trei ore, 1.
Oarecare sensibilitate la o apăsare foarte puternică în regiunea gastrică (după paisprezece ore), 18.
Ameliorare considerabilă după vărsăturile provocate prin consumul abundent de apă caldă, 20.

ABDOMEN

Abdomen ușor tensionat (după paisprezece ore), 18.
Abdomen umflat și tensionat, dar nu timpanitic; la o apăsare destul de fermă asupra lui, pacientul manifesta semne de suferință, 10.

SCAUN ȘI ANUS. [340.]

Paralizia sfincterelor rectului și vezicii urinare, 9.
Paralizia sphincter ani, cu eliminări involuntare de materii fecale (la trei pacienți, de la 1 1/2 grain în sus), 9.
S-a grăbit să se ridice din pat din cauza nevoii imperioase de a defeca, urmată de un scaun apos foarte abundent, eliminat în jet. Acest scaun a ameliorat durerea din regiunea ombilicală (după treisprezece ore), 4.
Un alt scaun abundent (după paisprezece ore), 4.
S-a ridicat și a avut imediat încă un scaun abundent, apos (a doua zi), 4.
În timpul defecației, se simțea rău în general, slăbit și teribil de nervos, cu transpirație generalizată, 20.
În scaun, un lichid puțin consistent părea să fie amestecat cu urină (după trei ore), 18.
Scaun numai la două până la patru zile (în stare de sănătate, zilnic), 1.
Nicio evacuare timp de cinci zile, iar apoi numai provocată artificial, 18.

ORGANE URINARE

Tenesme și nevoie frecventă de a urina (după patru ore și jumătate), 8. [350.]
Nevoie frecventă de a urina, eliminând numai o cantitate moderată de urină, 11.
Nevoie constantă și frecventă de a urina, dar imposibilitatea de a o face, 11.
Incontinență urinară și eliminări involuntare de materii fecale, 9.
Urină abundentă; prima emisie la ora 6 P.M. (după douăsprezece ore), 18.
A avut urinări abundente în ultimele douăzeci și patru de ore (a doua zi), 3.
Urina a fost eliminată lent și în cantitate crescută (după trei ore), 5.
Micțiuni frecvente noaptea, 18.
În noaptea primei zile, între orele 10 și 1, a fost nevoit să urineze la fiecare zece sau cincisprezece minute, fără durere. Cantitatea eliminată era abundentă și aproape incoloră, 20.
Urina și setea crescute, 1.
Urina nu era crescută, în pofida uscăciunii pielii, 1. [360.]
A eliminat foarte puțină urină, 8.
În a patra zi, a urinat în picături și cu mare dificultate, 10.
Cateterizarea a fost necesară în următoarele patru zile, 8.
Disuria sau retenția urinară mai mult sau mai puțin completă, timp de două sau trei ore ori mai mult, urmează invariabil acțiunii unei doze medicamentoase complete din acest medicament, 8.
Fără urină timp de nouă ore (prima zi), 18.
Nu s-a eliminat urină timp de treisprezece ore, 21.
Nu urinase din seara precedentă; vezica nu era destinsă, 10.
Urina limpede și corespunzătoare cantitativ apei băute (cantitate crescută), 1.
Urina acidă, închisă la culoare, maronie, fără sediment și conținând atropină, 18.

APARAT RESPIRATOR

Tuse seacă, gâdilitoare, periodică, cu senzație dureroasă în gât și apăsare pe piept; declanșată de vorbit sau fumat, 1.
A avut mai multe paroxisme de tuse, provocate de acumularea mucusului în gât, survenind o dată la cincisprezece sau treizeci de minute, însoțite de expectorarea dificilă a unui mucus gros și vâscos; după tuse, arsură în gât (a doua zi), 3. [370.]
La intervale este eliminată o cantitate mică de spută albă, groasă și spumoasă (după zece minute), 3.
Răgușeala vocii (douăzeci până la patruzeci de minute), 8.
A încercat să strige, dar vocea nu i-a răspuns, 13.
Vocea este uneori slăbită sau poate apărea afonie completă, 26.
Senzație de sufocare la o oră după prima aplicare, 20.
Respirație 28, 18.

PIEPT

Senzație de căldură, ca de dogoare, prin regiunea toracică (după o jumătate de oră), 4.

INIMĂ ȘI PULS

Activitatea inimii neregulată și aparent împiedicată, 11.
Dozele mici accelerează inima și cresc tensiunea arterială; dozele toxice au efectul opus, 8.
Senzație chinuitoare de fâlfâire în regiunea cardiacă, 8.
Puls cu plenitudine și forță destul de bune, 10. [380.]
Puls foarte slab (după două ore), 8.
După zece sau cincisprezece minute, o accelerare a pulsului cu 20 până la 70 de bătăi; nicio modificare aparentă a volumului, dar o creștere evidentă a forței contracțiilor cardiace și a tonusului arterial, 8.
Puls accelerat, crescut în volum și forță (după zece și douăzeci de minute); dacă anterior era lent și slab sau intermitent, schimbarea va fi foarte evidentă; accelerarea este de 20 până la 25 de bătăi pe minut; se va produce brusc și își va atinge maximul în decurs de unul sau două minute; după ce se menține timp de o jumătate de oră, începe o scădere treptată, iar inima revine curând la starea sa și continuă să bată la fel de repede și puternic ca înainte; chiar în momentul în care pulsul crește, se percepe adesea o ușoară amețeală, 8.
Pulsul a scăzut inițial cu zece bătăi, dar a început curând să crească, iar într-o oră și jumătate crescuse cu patruzeci de bătăi, 1.
Pe măsură ce umezeala revine în gură, se observă scăderea pulsului, care își reia acum rapid frecvența și caracterul obișnuite, 8.
A putut să se ridice dimineața, când pulsul era frecvent, mic și neregulat, și se plângea de oboseală, 8.
Puls 150, mic și slab (după o oră), 8.
Puls accelerat la 140, cu tonus crescut, dar volum diminuat, 20.
Puls 138 (după o oră), 5.
Puls 136; activitatea inimii mult crescută (după o oră), 5. [390.]
Puls 132 (după o oră), 5.
Puls 130, dar nu atât de plin (după zece minute), 3.
Puls 130 și mic, 13.
Puls 124, 3.
Puls 116 (după o jumătate de oră), 4.
Puls 112 (după o oră), 4.
Puls 112 (după o oră și un sfert), 4.
Puls 112; îi este cald și are stare febrilă (după trei ore), 5.
Puls 112, în poziție culcată. Până acum, pulsul fusese luat când experimentatorul stătea în picioare (după două ore), 5.
Puls 110, neregulat, în general plin, dar variind mult la intervale, 11. [400.]
După douăzeci de minute, puls 110, neschimbat ca volum și forță, 8.
După o oră, puls 108, neschimbat, 8.
Puls 108 (după patruzeci și opt de ore), 8.
Puls 106-110; regulat, ceva mai plin; pulsații mai bine conturate (după paisprezece ore), 18.
Puls 104 (după o oră), 3.
Puls 104; regulat, nu plin, ușor compresibil; pulsațiile individuale nu sunt clar conturate (după trei ore și jumătate), 18.
Puls 96, plin și moale; a fost plin și moale timp de mai multe ore (după șapte ore), 5.
Puls 86, plin și moale (a doua zi), 3.
Puls 76 (după douăsprezece ore), 5.
Puls 72; plin, distinct (după douăzeci și patru de ore), 18. [410.]
Puls 60 (după treisprezece ore), 5.

GÂT ȘI SPATE

Senzație de frig de-a lungul coloanei vertebrale, 1.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Slăbiciunea membrelor, 1.
Paralizie parțială a brațelor și picioarelor (după opt ore), 8.
Pe măsură ce dozele de Atropia cresc, membrele, și în special cele inferioare, deși încă supuse voinței, devin grele și inactive, 22.
Senzația de amorțeală și greutate în membre era atât de intensă, încât se temea de ce s-ar întâmpla dacă ar adormi, ca nu cumva să nu se mai trezească niciodată, 20.
Extremități reci, 10.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Mișcări constante și agitate de azvârlire a brațelor, mâinilor și degetelor, bilateral, asemănătoare mișcărilor din delirul tifos, 18.
Deschiderea și închiderea continuă a mâinilor și încercări de a apuca obiecte imaginare din aer (prima zi), 2.
Mâinile sunt percepute ca netede și sticloase (după zece minute), 3. [420.]
Mâinile sunt percepute ca uscate și lucioase (după două ore), 2.
Ușoară amorțeală și furnicături în mâini, extinzându-se până la vârfurile degetelor. Furnicăturile au încetat curând, însă amorțeala a continuat și s-a accentuat, până când, în scurt timp, a survenit pierderea completă a sensibilității (prima zi), 2.
Mâini reci (după două ore), 8.
Amorțeala degetelor, cu pierderea parțială a sensibilității; nu-mi pot da seama când țin obiecte mici în mână (după două ore), 2.
Amorțeală și pierdere parțială a sensibilității în degete; are senzația că ține o carte în mâini și se teme că o va scăpa; când ia în mână un obiect mic, precum un ac cu gămălie, i se pare că ar fi cinci sau șase asemenea obiecte (după o oră), 3.

EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

Își târa picioarele când era silit să meargă (după două ore), 8.
Rigiditate la genunchiul și gamba stângă și la degetul mare al piciorului drept, însă fără durere (a doua zi), 18.
A avut o ușoară jactitație a mușchilor picioarelor (după treisprezece ore), 5.
S-a trezit de câteva ori în timpul nopții din cauza unor smucituri spasmodice ale mușchilor picioarelor (prima noapte), 5. [430.]
Trezit frecvent din somn de extensia bruscă, prin lovire, a picioarelor, 1.
Își „simțea membrele ca pe niște bețe”; credea că nu le putea folosi pentru a traversa camera până la canapea, însă, ajutată, a reușit cu dificultate considerabilă, 20.

GENERALITĂȚI

După doze moderate, întreaga circulație crește în forță și rapiditate. Pulsația arterelor mari este bună, iar dacă circulația fusese anterior lentă, constatăm că acestea cresc de obicei atât în volum, cât și în tonus, 8.
Diferite părți ale corpului au fost afectate de spasme, 10.
La femei, ușoare tresăriri ocazionale, 8.
Jactitație ocazională, 21.
Tremur convulsiv într-un mușchi sau altul, dar niciodată crampă; pe măsură ce conștiența dispărea, aceste mișcări deveneau automate, precum carfologia și convulsiile, 9.
În ultimele două ore a avut spasme ocazionale ale mușchilor voluntari, îndeosebi ale celor ai extremităților (după opt ore), 4.
În ultima jumătate de oră a avut câteva spasme ușoare ale mușchilor membrelor și unul al întregului corp (după patru ore), 3.
Uneori, în timpul nopții, când era aproape cufundată în somn, tresărea brusc ca și cum s-ar fi speriat, 20.
Smucituri ale mușchilor, îndeosebi ale celor ai picioarelor, brațelor și feței. Când încercam să beau dintr-un pahar, brațul se contracta brusc și apa se vărsa. În timpul mersului, mușchii flexori ai unuia sau ambelor picioare se contractau brusc, aruncându-mă la pământ; nu îndrăznesc să traversez camera de teama căderii (a doua zi), 2. [440.]
Crampă clonică la nivelul feței și extremităților (își mișcă brațele înainte, în fața pieptului), 16.
Spasme clonice ale bicepsului flexor al cotului și ale mușchilor maxilarului, 10.
Spasmele nu s-au diminuat; nu putea ține în mâini un vas cu lichid și nici nu-l putea duce la gură, 10.
Spasmele musculare menționate mai sus se accentuau când pacientul era deranjat; când era lăsat în pace, apăreau la intervale de două sau trei minute, 10.
Își ținea mâinile ocupate, trăgând încoace și încolo așternuturile, 11.
A putut merge pe jos până acasă, pe o distanță de o milă; însă, când a ajuns la locuință, nu a putut introduce cheia în ușă, „fiindcă își simțea mâna atât de neîndemânatică și tremurătoare”, și a trebuit să ceară ajutor, 8.
Manifestă o forță considerabilă, însă mișcările îi sunt nesigure, ca și cum ar fi pierdut într-o oarecare măsură controlul asupra membrelor; căci, când a încercat să-și șteargă mucusul de pe buze, și-a ridicat mâna dreaptă, cu dificultate aparentă, până la mică distanță de gură, apoi, cu un efort și printr-o mișcare destul de nesigură, și-a ridicat mâna stângă și și-a atins buzele, 11.
Era imposibil să fie ținut în pat și foarte greu să fie împiedicat să umble prin cameră (după două ore), 11.
Neliniștit, se zvârcolește neîncetat în pat și își mișcă capul înainte și înapoi, 13.
Neliniște și, frecvent, mare agitație nervoasă a minții și corpului, 8. [450.]
Neliniștit și nu a dormit deloc, 18.
A continuat să se zvârcolească și să-și schimbe poziția în pat; nu a dormit deloc până în dimineața următoare, 2.
Neliniște, dorință și înclinație de a executa toate mișcările în grabă și rapid, transformându-se în cele din urmă într-o dorință de luptă, astfel încât cei doi experimentatori care luaseră aceeași doză în același timp și loc au început efectiv să se îmbrâncească și să se lupte corp la corp, lucru pe care nu-l mai făcuseră niciodată, 1.
A fost nervos și nu a putut dormi în ultimele trei ore (după unsprezece ore), 4.
Deși îmi puteam mișca trupul și membrele, o făceam numai cu un mare efort, iar când îmi ridicam brațele, acestea cădeau ca și cum ar fi fost făcute din plumb. Am atribuit aceasta paraliziei parțiale a nervilor motori și am urmărit cu oarecare interes revenirea forței pe măsură ce noaptea înainta, 11.
Mers nesigur, 14.
Mers slab, clătinat; în cele din urmă, persoana trebuie să se întindă, 9.
Mers împleticit sau incapacitate completă de a merge, 8.
Foarte slăbit și nesigur în mers (a șasea zi), 18.
Foarte slăbit în aer liber, 1. [460.]
Mare slăbiciune a acțiunii musculare, cu un tremur general, dar trecător, al membrelor, astfel încât mersul era clătinat, ca al unei persoane bete, 1.
Dimineața, se simțea foarte slăbit și nu se putea hotărî să se ridice; zăcea într-un somn pe jumătate visător; după ce s-a îmbrăcat, mare dorință de a se întinde din nou, 1.
Incapacitate de a se ridica, deși face eforturi în acest scop, 11.
Pacientul rămâne culcat pe spate și numai uneori încearcă să se ridice și să iasă din pat, încercări care sunt ușor împiedicate, 18.
Stă culcat pe partea stângă, 16.
Vederea și auzul sunt morbid de sensibile (1 gr.), 8.
În noaptea următoare, a fost morbid de sensibil la sunete și obiecte, cu simptome asemănătoare stadiului incipient al meningitei. Pulsul dimineața 108, limbă saburală și piele fierbinte și uscată, 23.
A avut senzație de leșin și o mare nevoie de aer proaspăt, 20.
Întrebat cu voce tare dacă avea vreo durere de cap, a răspuns: „Niciun fel de durere”, 11.
Torpoare și tremur paralitic, 9. [470.]
Anestezie, absența oricărei dureri, sensibilitate ușoară la presiunea dureroasă; numai simțul tactil pare foarte puțin afectat, 9.
Înfigerea acelor în piele nu produce nicio senzație de durere; apa, fie caldă, fie rece, alunecă pe suprafața corpului fără a o umezi sau a produce vreo senzație perceptibilă. Această anestezie a continuat câteva ore (prima zi), 2.
A pierdut capacitatea de a aprecia distanțele, fie cu ochiul, fie prin atingere; atingerea unui obiect nu produce nici cea mai mică senzație. Când încearcă să-și așeze mâna pe o masă, nu-și poate da seama când mâna o atinge (prima zi), 2.
Nu-și putea simți brațele și picioarele și, alarmat, a strigat după ajutor (după un sfert de oră), 8.
Disconfort general, 14.

PIELE

Roșeața pielii (după treizeci până la șaizeci de minute), 9.
Piele arzător de fierbinte, uscată și roșie; copilul o scărpina, 15.
Pielea este percepută ca fierbinte și uscată; buzele acoperite cu mucus uscat, 11.
Piele foarte uscată și fierbinte, cu o senzație generală de pișcături și gâdilături ca de paraziți (patruzeci de minute), 1.
Piele fierbinte și arzătoare, 11. [480.]
Piele intens arzătoare și uscată, acoperită de o erupție foarte asemănătoare celei din scarlatină, pe care copilul o scărpina frecvent, 21.
Pielea întregului corp a început să dea o senzație de furnicături (?) și de umflare (după cincisprezece minute). După aproximativ o oră și jumătate, era acoperită de o erupție identică cu cea din scarlatină, 28.

SOMN ȘI VISE

A căscat foarte des și a spus că ar adormi curând dacă s-ar afla în pat, 8.
Tendință de a adormi (după o oră), 8.
Somnolență, 8.
Somnolență și pervertirea ideilor, 9.
Somnolență, uneori cu o ușoară înroșire a feței (de la gr. 1/60), 8.
Se simte somnoros și nu este înclinat să vorbească sau să se miște (a doua zi), 3.
S-a simțit somnoros și puțin amețit, 8.
Senzație de greutate, somnolență sau somn propriu-zis, cu o mare tendință spre delir oniric, 8. [490.]
Dormise și a rămas foarte somnolent, 8.
A fost neliniștit și agitat în timpul nopții, dar a dormit o bună parte din timp (a doua zi), 3.
A fost foarte neliniștit în timpul nopții; a visat cai alergând; că juca baseball; că amputa piciorul unui bărbat; a văzut forme nedeslușite, ca niște umbre, șezând sau stând în picioare lângă pat ori mișcându-se prin aer (prima noapte), 5.
S-a ridicat simțindu-se neliniștit și neodihnit (a doua zi), 2.
S-a ridicat simțindu-se obosit și neodihnit (a doua zi), 5.
Insomnie, 8.
Insomnie (după opt ore), 8.
Treaz și delirant (după opt ore), 8.
Insomnie până la ora unu noaptea, urmată de vise înspăimântătoare, 1.
Va avea o înclinație redusă sau inexistentă spre somn, iar în locul acesteia, un delir ușor, moderat (de la gr. 1/32), 8. [500.]
Tulburat de vise și, la intervale, deranjat de câte o tresărire. Un zgomot închipuit este o cauză frecventă a trezirii, iar în asemenea momente pacientul manifestă în general un ușor delir, 8.
Vise plăcute, despre zborul prin aer etc., astfel încât s-a trezit fericit dimineața și a rămas astfel întreaga zi, 1.
Vise înspăimântătoare; se trezește din somn de trei ori în timpul nopții, 1.
Vise în care era speriat, urmărit, depunea un mare efort etc., etc., toate acestea obosindu-l, iar unele lăsându-l fără putere; când a fost trezit de un strigăt puternic, s-a bucurat că a scăpat de starea sa nefirească. Soția sa a spus că fusese neliniștit și suspinase în somn, 1.

ATROPINUM. FEBRĂ

Pielea de pe frunte și cap mai degrabă rece decât caldă, 18.
Senzație de frig și crampă, precum și furnicături ale extremităților (după o oră), 8.
Senzație internă de frig, cu căldură arzătoare externă a întregului corp; spre ora 6 P.M., a devenit atât de intensă, încât a fost cuprins de teamă și atât de neliniștit, încât nu putea rămâne nicăieri; s-a grăbit spre casă, așteptându-se la o nenorocire; abia intrase în casă, că a trebuit să caute aerul liber, numai pentru a reveni din nou în casă; la ora 7 1/2 P.M., s-a întins, sperând că neliniștea avea să dispară prin somn; nu a putut dormi până spre ora unsprezece; se zvârcolea în pat, cu palpitații audibile și perceptibile și cu o anxietate atât de mare, ca și cum ar fi comis o crimă gravă, 1.
Difuzare generală a căldurii, 8.
Piele fierbinte (după patruzeci și opt de ore), 8.
Pielea este fierbinte și cu o căldură înțepătoare, fața congestionată, venele frunții turgescente, iar capul arzător, 11. [510.]
Ușoară creștere a temperaturii suprafeței, rareori depășind 1°, și o creștere și mai ușoară și mai puțin perceptibilă a temperaturii interne a corpului, 8.
Temperatura 100° (după douăzeci și patru de ore), 18.
Temperatura 102° (după paisprezece ore), 18.
Temperatura varia frecvent, când căldură arzătoare, când senzație de frig pe spate (frigul predomina), 1.
Alternanță de căldură și senzație de frig, tensiune violentă a pieptului, cu dispnee și slăbiciunea pulsului (după ce a gustat Atropia), 27.
Atropia inhibă transpirația, fie ea fiziologică sau morbidă, 29.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), Vorbea confuz etc.; la ridicare, vertij; la trezire, foarte amețit; la trezire, înțepături în regiunea temporală stângă; se simțea foarte slăbit.
( Noaptea ), Imediat după închiderea ochilor, după ce se culcă, delir; agitație etc.; micțiuni frecvente.
( Spre ora 6 P.M .), Senzație internă de frig etc.; a întregului corp.
( În aer liber ), Foarte slăbit.
( Bere ), A provocat durere de stomac.
( La închiderea ochilor ), Mintea devine confuză etc.
( După tuse ), Arsură în gât.
( După consumul de lapte ), Vărsături.
( La orice mișcare ), Dureri la baza craniului etc.
( Periodic ), Tuse uscată etc.
( La fiecare pulsație a inimii ), Durere în ochi etc.
( La ridicare ), Vertij etc.
( La pășire ), Dureri la baza craniului etc.
( La întoarcerea rapidă a capului ), Vertij.
( În timpul vărsăturii ), Durere în regiunea ombilicală.
( La trezire ), Vertij etc.
( În timpul mersului ), Dureri înțepătoare intense; durere de stomac.
( La consumul de lichide calde ), Vărsături.
Ameliorare.
( Seara ), Durerile de cap dispar.
( Spre dimineață ), Uscăciune în gât.
( Spre ora 11 A.M .), Dureri de cap.
( La ieșirea în aer liber ), Confuzie la nivelul capului.
( După ce se mișcă în aer liber ), Înțepături în regiunea temporală stângă.
( Șezând ), Se simte mai bine.
( Stând în picioare ), Se simte mai bine.

SUPLIMENT: ATROPINUM. Surse.

30 , Dr. Chassaignac (Gaz. des Hôp., January, 1853), Am. Journ. of Med. Sci., vol. lii, p. 540, 3 sau 4 picături dintr-o soluție preparată cu 5 centigrame de atropină în 30 grame de apă, acidulată cu acid acetic, au fost instilate în ochiul unui bărbat care suferea de cataractă; 31 , Dr. Bethune, Bost. Med. and Surg. Journ., vol. lvi, 1857, p. 201, a făcut trei aplicări succesive la nivelul ochiului, cu o soluție de 2 grăunțe la o drahmă; 32 , M. T. Saddler, M.D., Med. Times and Gaz., 1868 (1), p. 391, un copil în vârstă de trei luni a luat o linguriță dintr-un amestec conținând 1/200 grăunte de sulfat într-o drahmă fluidă, apoi 6 picături; 33 , Geo. Lawson, Lancet, 1868 (1), 570, efectele aplicării sulfatului în ochii a două persoane; 34 , S. R. Percy, M.D., Prize Essay, 1868, p. 15, a luat 1/10 grăunte de sulfat în 1 uncie de apă; 35 , S. W. Gross, M.D., Am. Journ. of Med. Sci., Oct., 1869, p. 401, dna H., în vârstă de patruzeci și trei de ani, a luat 3 grăunțe de Atropia, deces; 36 , F. H. Parsons, M.D., Brit. Med. Journ., 1869 (2), p. 675, un bărbat în vârstă de patruzeci și cinci de ani a înghițit mai puțin de 2 drahme dintr-o soluție de sulfat; 37 , A. W. Stocks, Brit. Med. Journ., 1870 (1), 489, pentru o criză de lombago, și-a făcut o injecție hipodermică cu 6 minime dintr-o soluție conținând 1 grăunte de alcaloid la 2 drahme de apă, cu ameliorare; ulterior a folosit aceeași cantitate, obținută de la un alt farmacist; 38 , Drs. Millick and Kerper, Med. and Surg. Reporter, vol. xxvi, 1872, p. 257, o doamnă, pentru irită reumatică, a luat o soluție conținând aproximativ 1 grăunte de Atropia și a băut imediat cafea fierbinte; 39 , S. Buckley, Pharm. Journ., Third Series, vol. ii, 1872, p. 597, dl A. Harris a ingerat o cantitate de Atropia în alimente, deces; 40 , Roderich Zeiss, Ueber die Werkung des Atropins auf den Puls., Jena, 1875; 41 , Dr. Hugo Magnus, Zehender's Klin. Monatsbl., 1876, p. 386, Royal Loud. Oph. Reports, 1877 (Am. Journ. of Med. Sci., New Series, No. 150, p. 569), efecte asupra ochiului; 42 , T. E. Murrell, M.D., Phila. Med. and Surg. Rep., Sept., 1876, p. 269, un bărbat în vârstă de patruzeci de ani a luat o soluție de Atropia; 43 , Henry Gibbons, M.D., Pacific Med. and Surg. Journ., 1876, p. 466, un copil în vârstă de trei ani a luat o cantitate nedeterminată dintr-o soluție; 44 , R. L. Bowles, M.D., Brit. Med. Journ., 1876 (1), p. 533, a instilat 4 picături dintr-o soluție de 4 grăunțe la 1 uncie în ochii a două persoane; 45 , E. Nettleship, ibid., p. 444, o femeie în vârstă de patruzeci și patru de ani, pentru irită, a aplicat de câteva ori pe zi la nivelul ochiului o soluție de sulfat, 4 grăunțe la 1 uncie; 46 , J. Oscroft Tansley, Med. Rec., vol. xii, 1877, p. 334, unei femei tinere, cu tinnitus aurium la o ureche, i s-a dat o soluție de sulfat, 4 grăunțe la 1 uncie, pentru a fi instilată zilnic în ureche; 47 , același autor, o femeie a aplicat un emplastru pe partea dreaptă; 48 , E. Wilson, Lancet, 1878 (1), 165, o femeie în vârstă de patruzeci și trei de ani și fiica ei, în vârstă de treisprezece ani, au băut o loțiune conținând 3 grăunțe de sulfat; 49 , A. S. Greenway, M. B., Brit. Med. Journ., 1878 (2), p. 516, Chas. S., în vârstă de patruzeci și cinci de ani, a luat peste o linguriță de Atropia; 50 , J. C. Mackenzie, M.D., Cincin. Lancet and Obs., Feb. 1878, p. 148, A. C. H., în vârstă de douăzeci și șase de ani, a luat 20 grăunțe de sulfat; 51 , F. C. Holts, M.D., Chicago Med. Journ. and Examiner, vol. xxxviii, 1879, p. 43, un bărbat în vârstă de șaptezeci și doi de ani a aplicat timp de câteva zile în ochi o soluție de Atropia.

După douăsprezece zile, a revenit considerabil tulburată psihic, spunând că nu putea vedea bine cu ochiul de pe aceeași parte cu urechea în care fusese utilizată Atropia. Ochiul a fost examinat și s-a constatat că se afla puternic sub acțiunea Atropiei, celălalt ochi fiind normal, 46.
Glaucom acut; Atropia fusese instilată pentru a facilita o examinare adecvată a cataractei. Numai ochiul drept a fost afectat, deși picăturile fuseseră instilate în ambii ochi. Pacientul fusese consultat în două rânduri înainte de utilizarea Atropiei și nu existase niciun motiv pentru a suspecta vreo stare glaucomatoasă. Simptomele au apărut în decurs de câteva ore de la utilizarea picăturilor, 41.
Într-un caz a existat conjunctivită acută, care a durat câteva zile; în celălalt, a fost declanșat în două rânduri un erizipel al pleoapelor, care s-a extins la față și cap, cu un interval de șase luni între episoade, 33.
După patru sau cinci zile, a început să vadă cu dificultate cu ochiul drept, acesta fiind ochiul de pe aceeași parte a corpului pe care fusese aplicat emplastrul. La examinare, pupila s-a dovedit considerabil dilatată, iar ochiul se afla fără îndoială puternic sub acțiunea belladonnei, ochiul stâng fiind normal, 47. [520.]
Dr. Rothhaupt, în vârstă de douăzeci și cinci de ani, al cărui puls normal era de 60 până la 64, în acel moment 64, și-a injectat 0.00025 gram de Atropia; în cinci minute, pulsul a scăzut treptat la 52; în următoarele douăzeci de minute a fluctuat între 50 și 60; după douăzeci și șase de minute era 48; apoi a crescut lent, dar treptat, până când, după o oră, a revenit la frecvența normală, iar după o oră și un sfert se menținea regulat la 60. Un alt bărbat, în vârstă de douăzeci și cinci de ani, cu pulsul constant la 68, a luat 0.0005 gram; după șapte minute, pulsul era 60; după treizeci și trei de minute, 68; după treizeci și opt de minute, 72; după șaizeci și două de minute, 78; după șaptezeci și șapte de minute, 78, valoare la care a rămas constant. K. R., în vârstă de patruzeci și șase de ani, și-a injectat 1/2 milligram; pulsul a crescut până la un maximum de 70 de bătăi. La R. Z., în vârstă de douăzeci și cinci de ani, cu pulsul de 60, acesta a crescut până la un maximum de 68. La B., în vârstă de douăzeci și cinci de ani, cu pulsul de 64, acesta a crescut până la un maximum de 74. La O. Z., în vârstă de douăzeci și unu de ani, cu pulsul de 60, acesta a crescut până la un maximum de 80. La același experimentator, K. R., pulsul a scăzut cu 10 bătăi după zece până la douăzeci de minute. La R. Z., la fel. Pulsul lui B. a scăzut cu 10 bătăi în decurs de una până la zece minute. Pulsul lui O. Z. a scăzut cu 6 bătăi în decurs de zece până la douăzeci de minute. Într-o altă serie de experimente cu 0.00075 gram, pulsul, inițial 62, a scăzut după douăsprezece minute la 48; după treizeci și nouă de minute era 78; după patruzeci și nouă de minute, 86; după aceea a revenit treptat la normal. Același bărbat și-a injectat ulterior 0.001 gram (sau 1 milligram), pulsul fiind 60; în șapte minute și trei sferturi, acesta a scăzut la 52; după treizeci de minute era 102; după aceea a revenit la normal și nu a mai scăzut sub această valoare. La o altă experimentare, cu 1 1/2 milligram, pulsul era 68; în douăsprezece minute, 52; în patruzeci de minute, 104; după aceea a revenit treptat. După o injecție de 1/4 milligram, scăderea maximă a pulsului a fost atinsă în douăzeci și șase de minute și a durat cincizeci de minute. După 1/2 milligram, maximul a fost atins în șaisprezece minute și a durat patruzeci și una de minute; după 3/4 milligram, scăderea maximă a fost atinsă în treisprezece minute și a durat douăzeci și una de minute. După 1 milligram, scăderea maximă a fost atinsă în șapte minute și a durat paisprezece minute. După 1/4 milligram, pulsul nu a crescut. După 1/2 milligram, maximul a fost atins în opt minute și a durat paisprezece minute. După 3/4 milligram, creșterea maximă a fost atinsă în douăzeci și șase de minute și a durat o sută nouăsprezece minute. După 1 milligram, creșterea maximă a fost atinsă în patruzeci și două de minute și a durat o sută șaizeci și patru de minute, 40.
După o jumătate de oră a apărut vertijul, cu tulburări ale vederii; după trei sferturi de oră erau prezente toate simptomele intoxicației cu Belladonna: față congestionată, pupile enorm dilatate și halucinații neîncetate. Pacientul și-a tras învelitorile peste el și a încercat să apuce obiectele pe care le vedea în aer. Când a încercat să se ridice, picioarele nu l-au mai susținut și nu putea face doi pași fără ajutor. Pulsul era 120 și plin. Seara a devenit mai calm, dar vezica era destinsă și nu o putea goli, astfel încât a trebuit folosit cateterul. Nu și-a mai amintit nimic despre boală, cu excepția delirului și a manifestărilor care îl însoțeau, 30.
Delir, nesiguranță în mers, cu absența somnului și dificultate la înghițire. Două zile mai târziu, a avut un alt acces de delir, oarecum asemănător delirium tremens, văzând în cameră persoane imaginare, 31.
Avea un gust distinct, persistent amar și producea pe limbă o senzație de amorțeală oarecum asemănătoare, deși mai puțin intensă, celei produse de aconit. După aproximativ zece minute, a produs o senzație de greață, care a continuat să crească până când s-a făcut un efort de a vărsa. Deși efortul de a vărsa a fost repetat de mai multe ori, nu s-a eliminat nimic. A urmat o sete intensă și apoi o cefalee frontală, care se ameliora la închiderea ochilor. Apoi s-a simțit uscăciune în gât, iar limba și gura păreau uscate și febrile. Aceste simptome nu erau înlăturate, ci doar atenuate pentru scurt timp prin consumul de apă. Uscăciunea gâtului a crescut și a persistat timp de câteva ore, determinând la început o deglutiție aproape continuă, iar spre final un efort puternic de a evita deglutiția, care devenise dureroasă. În primele două ore, pulsul a fost mai puțin frecvent, dar ulterior a devenit mai mic și mai rapid. Vederea și-a pierdut curând complet capacitatea de apreciere a distanței; o carte tipărită, ținută la distanța obișnuită, apărea complet neclară; ținută la mare distanță, literele puteau fi distinse, dar, când erau privite, cuvintele se contopeau curând în confuzie. Obiectele îndepărtate puteau fi văzute clar, chiar puțin mai clar decât în mod normal (hypertrophia), dar obiectele apropiate, deși distinse pentru o clipă, își pierdeau curând claritatea. O senzație de amorțeală sau de furnicare, o formicație, a fost simțită de-a lungul spatelui, pe brațe și pe dosul mâinilor. Această formicație era intensă și foarte neplăcută la nivelul palatului. Lumina a devenit neplăcută pentru ochi, provocând durere profundă în globii oculari. Mișcarea a devenit neplăcută, iar dacă picioarele erau ridicate în timpul mersului, podeaua părea să se îndepărteze de ele înainte ca acestea să fie puse din nou jos. Alunecarea picioarelor de-a lungul podelei părea singurul mod sigur de deplasare. Au început amețelile și, de teama căderii, a fost necesară așezarea într-un fotoliu. Setea era în acel moment foarte mare, dar nu se putea bea decât puțină apă odată, deoarece efortul de a înghiți era neplăcut. O senzație de moleșeală a apărut odată cu adoptarea poziției semiculcate și era imposibil de spus dacă a urmat un somn însoțit de vise extravagante sau halucinații în stare de veghe. Fie că creierul era tulburat de halucinații, fie de vise fantastice și extravagante, acestea erau exact opusul celor produse de Cannabis indica, căci toate închipuirile și conversațiile priveau trecutul îndepărtat, niciuna viitorul. Nu s-a putut reține dacă a existat orbire totală sau doar închipuirea orbirii; dar, dacă ochiul fizic fusese orb, mintea vedea toate imaginile cu mare claritate, iar impresia lor rămânea vie. Exista conștiința individualității, dar acțiunile erau săvârșite de alții, care erau spiritele întrupate ale celor plecați de mult. Au avut loc conversații îndelungate și extrem de plăcute cu Platon, Alcibiade, Aspasia și alții. Nu se poate spune cât a durat această stare; trebuie însă să fi urmat un somn adânc și profund, deoarece conștiența lumii exterioare nu a revenit decât la șaisprezece ore după administrarea Atropiei. Trezirea s-a produs brusc; nu exista durere, nici cefalee, nimic anormal în afară de moleșeală și tulburarea vederii. Vezica nu fusese golită în aceste șaisprezece ore și, deși se băuse o cantitate mare de apă, s-a eliminat doar o cantitate moderată de urină. Vederea nu a fost clară timp de câteva zile, 34.
După aproximativ douăzeci de minute, mâinile îi tremurau și ochii i s-au închis; era însă liniștită și a devenit somnolentă. În câteva minute, agitația a crescut până când a devenit mai violentă; în același timp, lovea în afară cu picioarele și își arunca brațele înainte. Când s-a încercat mutarea ei în pat, s-a constatat că membrele îi erau lipsite de putere și că nu putea sta în picioare, astfel încât a trebuit să fie transportată. Fața îi era foarte congestionată. În câteva clipe s-a instalat un delir activ și plăcut, în timpul căruia trăgea de haine, încerca să coboare din pat și își închipuia că coase, că își îngrijește copilul sau că se afla la cumpărături cu sora sa. Aceste halucinații au durat aproximativ zece minute, după care a suspinat și a căscat în repetate rânduri și „a alunecat într-un somn confortabil”; intervalul dintre administrarea medicamentului și instalarea soporului fiind de puțin peste o oră; după trei ore de inconștiență, se afla într-o stupoare profundă. Ochii erau închiși, pupilele dilatate, iar sistemul muscular era foarte relaxat, cu excepția unei stări de trismus, care era bine marcată; deglutiția era aproape imposibilă. Respirația era grea și semăna foarte mult cu cea a unei persoane în stare de ebrietate. Pulsul era destul de bun, dar nici acesta, nici respirația nu au fost numărate. Aspectul feței era oarecum livid. Pleoapele erau închise, conjunctivele ușor injectate; ochii aveau o privire fixă și strălucitoare. Limba, bolta palatină și palatul moale erau lucioase și uscate, 35.
Pupile dilatate. Uscăciune excesivă a gurii și gâtului, cu senzație de arsură și sufocare. Mare dificultate la înghițire. Puls 130. Amețeală intensă și senzație de greutate în creștet și deasupra ochilor. Frisoane frecvente și pierderea forței musculare, neputând merge sau, după cum s-a exprimat, „să-și simtă picioarele”. Foarte neliniștit și agitat. Mare dificultate de articulare. Micțiunea a fost realizată numai cu oarecare dificultate, 36.
În mai puțin de cinci minute, mi-am dat seama că luasem o doză prea mare; inima a început să bată greu și, după cum o simțeam, cu asprime, cu o frecvență de aproximativ cincizeci pe minut, însoțită de o senzație dureroasă, ca de rană, imediat deasupra bazei inimii. Aceasta a continuat aproximativ zece minute și a fost urmată imediat de sete intensă, uscăciunea gurii și a gâtului, cu o mare pervertire a gustului, totul având un gust intens acru. Pielea întregului corp a început să pară turgescentă și umflată și, după aproximativ o oră și jumătate, s-a acoperit cu o erupție exact asemănătoare celei din scarlatină. A existat și diplopie; în cursul serii am fost complet incapabil să citesc ziarul. În dimineața următoare puteam citi cu câte un singur ochi odată; seara, tulburarea vederii dispăruse complet, la fel ca toate celelalte semne ale acțiunii medicamentului, 37.
Insensibil și comatos. Pupile foarte dilatate. Față congestionată și umflată, 39.
Într-o stare de excitație intensă; pielea foarte congestionată; fața, mâinile și întregul corp umflate și tumefiate; delir; sensibilitatea abolită; uneori spasme clonice violente ale membrelor; pupile dilatate la maximum; sete intensă; vorbire greoaie și împiedicată; limbă și gât umflate (după două ore), 38.
După o oră, fața era congestionată, pulsul plin, puternic, dur și săltăreț, respirația aproape stertoroasă, cu somnolență accentuată și diminuarea marcată a tuturor simțurilor. Când era trezit și ridicat, privea sălbatic în jur, iar când i se vorbea cu voce tare murmura câteva cuvinte incoerente. Exista un tremor muscular accentuat și slăbiciune musculară, îndeosebi a extremităților inferioare, într-atât încât, atunci când era trezit, nu putea sta în picioare, deși în același timp manifesta o forță considerabilă în brațe. A eliminat urina involuntar, 42. [530.]
Delirant, dar nu complet inconștient, tresărind frecvent după câte o scurtă perioadă de repaus și țipând de durere sau groază, în timp ce apuca violent cu mâinile. Erau afectați în principal mușchii flexori ai extremităților, mai ales ai celor superioare. Mușchii de-a lungul coloanei vertebrale se contractau uneori astfel încât smuceau capul înapoi cu rapiditate fulgerătoare. Pupile dilatate la maximum. Puls 120 și diminuat ca forță. Pielea uscată și fierbinte, acoperită de o roșeață scarlatiniformă puternic marcată (după o oră), 43.
Amețeală și senzație ciudată în cap, astfel încât nu putea vedea. Gâtul era de culoare roșu-închis, dureros, și nu putea înghiți. Pupile larg dilatate, 44.
Uscăciunea gurii și a gâtului. Gust acru în gură. Uscăciune și arsură în stomac. Vărsături repetate; delir parțial, 45.
Pupile larg dilatate și insensibile la lumină; mers împleticit, pacienții neputând sta singuri în picioare; exista o sete intensă, iar pacientul mai vârstnic prezenta incontinență urinară. Amândoi vorbeau și râdeau nebunește, dar răspundeau cu ușurință la întrebări. Intelectul era confuz, ambii pacienți închipuindu-și că se aflau încă acasă și încercând să aranjeze mobilierul, 48.
Mers împleticit. Nervozitate excesivă. Amețeală. Pierderea controlului asupra picioarelor. Puls rapid. Inconștiență. Puls slab și neregulat. Piele uscată. Față congestionată. Delir violent. Limbă uscată și brună. Respirație grea și rapidă, însoțită de mișcarea flască a obrajilor. Tresăriri ale unor mușchi ai brațelor și picioarelor. Încercări de a prinde obiecte imaginare. Raluri la bazele pulmonare. Vorbire neinteligibilă în somn. Timpanism abdominal. Sensibilitate dureroasă abdominală. Durere ca de rană în epigastru. Urină intens colorată, tulbure, de culoarea chihlimbarului; cloruri prezente; fără albumină; densitate specifică 1015. Durere în partea dreaptă a toracelui. Tuse și expectorație; spută ruginie și redusă cantitativ. Matitate absolută la nivelul toracelui, posterior în dreapta, până la spina omoplatului, cu respirație tubulară și bronhofonie. La nivelul plămânului stâng, posterior, respirație aspră; în rest, zgomotele respiratorii erau normale, 49.
Uscăciunea gâtului. Confuzia vederii. Pupile foarte dilatate (după patru ore și jumătate). Ușor delirant și se împleticea ca și cum s-ar fi aflat sub influența alcoolului (după cinci ore); părea să aibă halucinații, deoarece își întindea frecvent mâinile și încerca să apuce câte un obiect imaginar (după cinci ore și jumătate). Somnolent și obnubilat, dar m-a recunoscut și m-a întrebat, într-un fel sentimental și confuz, care era doza minimă, referindu-se la doza letală minimă; putea fi trezit cu ușurință și, deși răspunsurile la întrebări erau date pe un ton neclar, acestea erau pe deplin raționale, iar unele observații făcute de el indicau că înțelegea pericolul stării sale (după cinci ore și jumătate); coma s-a accentuat constant, iar prognosticul părea aproape complet lipsit de speranță; capul îi atârna pe umeri într-o stare de relaxare totală; exista inconștiență completă, din care nu putea fi trezit; timp de aproximativ o jumătate de minut, respirația s-a oprit și s-a recurs la respirație artificială, care nu putea fi menținută decât la opt respirații pe minut (după zece ore). Puls 140, plin și puternic (după cinci ore și jumătate); 120, plin, dar nu atât de puternic ca înainte (după șapte ore și jumătate); 120, cu forță mai redusă (după zece ore). Respirații 20, fără nicio anomalie (după cinci ore și jumătate); aproximativ 24 (după șapte ore și jumătate); timp de aproximativ o jumătate de minut, respirația s-a oprit, iar respirația artificială a fost menținută la 8 pe minut (după zece ore); ameliorată (după unsprezece ore), 50.
Delir, căruia i s-au adăugat curând tot felul de halucinații absurde. Puls rapid și slab. Piele congestionată și uscată. Limbă uscată și brună. Sete intensă. Uscăciunea gâtului, 31.
În câteva minute, copilul a devenit roșu-închis, ca în „scarlatină”, pe față și pe jumătatea superioară a corpului; transpirația s-a oprit, iar pielea a devenit fierbinte și uscată. Această stare a continuat timp de cinci ore (după o linguriță). Aceeași roșeață a apărut, dar a durat numai o jumătate de oră (după 6 picături), 32.

Atropinum