Venin de șarpe cu clopoței. Crotalide.

Primele experimentări sistematice ale veninului au fost efectuate de C. Hg. și de experimentatorii săi, care au experimentat prima și a doua triturație; vezi Monografia lui Hering asupra efectelor veninurilor de șarpe, 1837; printre cele menționate anterior este consemnată o singură experimentare cu a treia diluție, efectuată de Stokes pe o femeie necăsătorită, æt. 35, iar efectele mușcăturii, din diverse surse, sunt consemnate în vol. 3 al Encyclopædia. Monografia despre Crotalus, de J. W. Hayward din Liverpool, publicată în 1884, reprezintă cea mai completă consemnare de până acum a efectelor veninului de Crotalus asupra bolnavilor și persoanelor sănătoase. Am extras din ea pe larg pentru a ne completa colecția de simptome clinice și directoare, aducând cuvenitele mulțumiri autorului valoroasei monografii, care ne-a îmbogățit astfel literatura.

REFERINȚE CLINICE.

Delirium tremens, Mackechnie, Raue's Rec., 1874, p. 62; Idei delirante în stadiul incipient al demenței senile, Hayward's Mon., p. 255; Tulburare senzorială, Hayward's Mon., p. 260; Cefalee, Neidhard, Hayward's Mon., pp. 267, 268; Cefalee cu greață și vertij, C. Hg., MSS; Afecțiune oculară, Neidhard, Hayward's Mon., p. 272; Ambliopie, Decran, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 147; Nevralgie ciliară, Decran, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 141; Otoree, Hayward's Mon.; Ozenă, Nankivell, Hayward's Mon., p. 276; Distorsiunea feței, Hayward's Mon., p. 280; Erupție papulară pe față, Hayward's Mon., p. 280; Difterie, Hayward's Mon., p. 287; Cushing, Organon, vol. 1, p. 223; Spasm esofagian, S. P. Burdick, Hayward's Mon., p. 296; Vărsături bilioase, Hayward's Mon., p. 367; Dispepsie atonă, Hayward's Mon., p. 296; Tulburare hepatică (2 cazuri), Neidhard, Hayward's Mon., p. 301; Inflamație peritoneală, Hayward's Mon., p. 300; Peritiflită, Hayward's Mon., p. 300; Hemoragie intestinală, Hayward's Mon., p. 305; Hematurie (4 cazuri), Hayward's Mon., p. 310; Dismenoree, Hayward's Mon., p. 310; Mastită și flegmazie albă dureroasă la o primipară, C. Hg., MSS.; Tuse convulsivă, Hayward's Mon., p. 317; Palpitații cardiace, Hayward's Mon., p. 327; Tubercul la încheietura mâinii, Hayward's Mon., p. 337; Pată roșie pe deget, Hayward's Mon., p. 337; Echimoze pe membrele inferioare, Hayward's Mon., p. 342; Furnicături și înțepături în mâini și în piciorul stâng, Hayward's Mon., p. 338; Paralizia extensorilor piciorului stâng după tifos, C. Hg., MSS.; Nevralgie, Neidhard, Hayward's Mon., p. 268; Apoplexie, Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 91; Insomnie cronică, Hayward's Mon., p. 357; Febră biliară, W. Jackson Simon, Hayward's Mon., p. 368; Febră biliară remitentă, Neidhard's Mon., p. 49; Hayward's Mon., p. 366; Febră galbenă, Neidhard's Mon., Hayward's Mon.; (2 cazuri), Plate, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 664; folosit cu succes și de Hardenstein într-o epidemie; Piemie, Bryce, Hayward's Mon., p. 369; Peteșie, Hayward's Mon., p. 352; Erizipel după vaccinare, Hayward's Mon., p. 352; Scarlatină malignă (2 cazuri), Hayward's Mon., p. 362; Rujeolă (4 cazuri), Hayward's Mon., p. 365; Erupție pustuloasă după vaccinare, Bryce, Hayward's Mon., p. 353; Furuncul, Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 183.

PSIHIC [1]

Memorie slabă; obtuz, stupid, nu se poate exprima corect; face greșeli ridicole de ortografie.

Percepție diminuată.

Vorbire confuză; răspunsuri fără legătură, cu piele rece și puls rapid.

Torpoare, lentoare, incoerență, ezitare și indiferență liniștită.

Idei delirante, precum greșeli în ținerea socotelilor și în scrierea scrisorilor, uitarea cifrelor, numelor și locurilor; se trezește noaptea luptându-se cu dușmani imaginari; își închipuie că este înconjurat de dușmani sau de animale hidoase; începe să nutrească antipatii față de membrii familiei. θ Stadiul incipient al demenței senile.

Delir: cu moleșeală, somnolență, stupoare; noaptea; cu gemete; cu ochii larg deschiși; în febra galbenă.

Delir cu logoree și dorința de a scăpa din pat.

Delir mormăitor din tifos.

Delirium tremens, somnolență aproape constantă, dar cu imposibilitatea de a dormi; tremurături; amorțeala extremităților; accese repetate; constituții epuizate.

Manie în bolile zimotice și când este asociată cu o boală puerperală sau ovario-uterină.

Jelire și gemete.

Dureri de cap, cu apăsare în piept, febră arzătoare și puls accelerat; pierderea vorbirii, sopor din care nu poate fi trezit, mormăit și trismus. θ Apoplexie.

Indiferență marcată, pare doar pe jumătate viu; apatie totală.

Tristețe; gândurile îi stăruie neîncetat asupra morții.

Apăsare, ca și cum creierul ar fi fost intoxicat cu acid carbonic sau cu sânge degradat ori neoxigenat.

Depresie, anxietate și deprimare. θ Hemoragie intestinală.

Nervozitate și deprimare. θ Cefalee.

Sensibilitate excesivă; lectura o mișcă până la lacrimi.

Dispoziție de a plânge, agonie și disperare.

Melancolie, cu timiditate, frică; anxietate; plâns; sau fire irascibilă.

Melancolie, cu timiditate, frică, neliniște și angoasă.

Suspiciune și irascibilitate sau indiferență liniștită.

Anxios și palid, cu transpirație rece.

Anxietate și neliniște, psihice și trupești.

Anxietate mare, agitație intensă, delir pronunțat.

Angoasă, jelire și gemete, cu insomnie.

Fire irascibilă; iritabil, morocănos, înfuriat de cea mai mică neplăcere.

Agitație intensă, zvâcniri și agitație nervoasă.

Letargie, slăbiciune, astenie, neputință, clătinare, tremurături, vertij, amorțeală, pierderea coordonării mișcărilor.

Accese de somnolență sau comă.

SENZORIU [2]

Vertij: cu senzație de leșin, slăbiciune, tremur nervos; cu fața palidă; cu cădere și pierderea cunoștinței; epileptic; auditiv; cardiac, cu puls moale, slab; anemic, > prin sprijinirea capului; cu congestie venoasă și sânge degradat; cu pupile dilatate; de la trăsnet sau insolație; de la spaimă.

Leșin: la adoptarea poziției verticale; în accese; și cădere.

Accese de amețeală, leșin și slăbiciune, cu cefalee occipitală, de mai multe ori pe zi.

Convulsii apoplectice, în special la debutul unor boli zimotice.

Apoplexie la constituțiile hemoragice sau epuizate ori la alcoolici.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Cefalee frontală severă, cu comă și delir, deglutiție dificilă, greață și vărsături bilioase.

Se trezește dimineața cu cefalee deasupra ochilor. θ Dismenoree.

Cefalee care se extinde în ochi.

Durere surdă, grea și senzație de căldură deasupra ochilor și pe părțile laterale ale nasului; de asemenea, durere surdă, apăsătoare, în spatele urechii, căldură în frunte, senzație de ușurință a capului în aer liber, stare de rău la stomac dimineața, greață și vărsături, cu nervozitate și deprimare.

Cefalee în frunte, deasupra ochilor, și în tâmple, < în dreapta, cu vertij, greață și vărsături bilioase; este obligat să se întindă; constipație; > prin mers în aer liber.

Presiune și apăsare deasupra ochilor.

Cefalee biliară la fiecare câteva zile, începând în spatele urechii stângi și trecând în jurul părții inferioare a frunții ca o apăsare în jos asupra ochilor, cu greață și vărsături. θ Distorsiunea feței.

Durere severă în centrul frunții; pupile dilatate; menstruație abundentă.

Senzație surdă, grea, congestivă, în partea anterioară a creierului, < de la efort intelectual.

Cefalee frontală în lobul anterior stâng, îndeosebi pe suprafața sa inferioară.

Presiune și durere grea în creștet, de la 6 A. M. până seara.

Durere foarte severă în ochiul drept și în creștet, coborând pe partea dreaptă a cefei, la intervale, timp de douăzeci de ani.

Cefalee cu greață și vertij, căldură în creștet și transpirație generală.

Pulsații și căldură în partea stângă a capului, cu greață înaintea menstruației; vărsături cu bilă verde; urină intens colorată.

Dureri în tot capul, cu febră mare, < noaptea, cu somnolență pronunțată; dureri în toate oasele; căldură în frunte și arsură în piept, < de la mișcare.

Cefalee înspăimântătoare. θ Difterie.

Cefalee occipitală surdă, grea, pulsatilă, episoade de senzație de leșin; foame și tremur general.

Cefalee cumplită; durere ca de la o lovitură în occiput. θ Meningită cerebrospinală.

Cefalee: în special cu caracter surd, greu, persistent, de tracțiune, apăsător, compresiv sau pulsatil; fulgerătoare sau înțepătoare; dimineața la trezire, dispărând în general în timpul îmbrăcării; după efort intelectual; confuzie și pierderea memoriei, în special pentru cuvinte și cifre; vertij, greață, vărsături și indispoziție generală.

Cefalee ca și cum capul ar fi constrâns, urmată de sensibilitate cerebrală; pulsații; sensibilitate cardiacă atunci când stă culcat pe partea stângă.

Congestie cerebrală; cefalee severă, vertij, greață sau vărsături; însoțind boli zimotice sau septice.

Meningită rezultată din extinderea unei afecțiuni a urechii; toxemică, alcoolică, albuminurică, scarlatinoidă, varioloidă, îndeosebi în perioada revărsatului, însoțită de simptome paralitice sau deficit mintal.

Ramolisment cerebral, stare hidrocefaloidă sau apoplexie în urma stărilor toxemice la constituții epuizate.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Prurit violent al scalpului; erupții, pustule, furuncule, carbuncule, cu tendință la conținut hemoragic nesănătos, ori recurente, ori lente, ori cu țesuturi înconjurătoare edematoase.

Căderea părului, îndeosebi ca urmare a toxemiei, precum în scarlatină, tifos, variolă etc.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Iluzii vizuale, culori albastre, încețoșarea sau pierderea vederii; dispariția vederii în timpul cititului.

Dispariția momentană a vederii, cu lăcrimare abundentă.

Ambliopie provocată de durere sufletească și de suprasolicitarea ochilor la cusut; dureri tăioase în jurul ochilor; muscæ volitantes și flăcări de diferite culori.

Hiperestezie retiniană la constituții debilitate, epuizate, scrofuloase și hemoragice.

Hemoragii retiniene, fie că apar în cursul retinitis albuminurica și al altor boli, fie când par a fi de origine spontană.

Retinită, în special albuminurică și sifilitică.

Ambliopie, amauroză, îndeosebi din cauza hemoragiei, debilității și epuizării.

Diplopie; glaucom.

Echimoză, chemozis, hemoragie conjunctivală, îndeosebi în cursul bolilor zimotice, în tulburările menstruale și în stările hemoragice ale organismului.

Oftalmie, conjunctivită, irită, îndeosebi când apar în boli eruptive, variolă, rujeolă și sifilis sau în alte boli ale sângelui.

Gușă exoftalmică; atunci când poate fi atribuită unei cauze epuizante sau toxemice, precum alăptarea excesivă, menstruația excesivă sau suprimată.

Pupile dilatate; cearcăne albastre în jurul ochilor.

Deviația ochilor spre exterior.

Paralizia mușchilor oculari.

Culoare galbenă a ochilor.

Sângele se scurge din ochi.

Durere sfâșietoare, sfredelitoare, ca și cum s-ar fi făcut o tăietură în jurul ochiului, uneori cu caracter de înțepătură și < dimineața și seara; sensibilitate foarte mare la lumină, îndeosebi la lumina lămpii; pleoape umflate dimineața, cu dureri în frunte și occiput; palpitații cardiace, îndeosebi în perioadele menstruale. θ Nevralgie ciliară.

Senzație de uscăciune și arsură; roșeață cu o zonă în jurul corneei.

Arsură în ochi; roșeață cu lăcrimare.

Presiune și apăsare deasupra ochilor.

Ochi slăbiți și foarte roșii, cu lipirea pleoapelor, vedere foarte slabă; fotofobie.

Blefarită; edem al pleoapelor sau hemoragie în pleoape, îndeosebi când au caracter erizipelatos și când apar în cursul bolilor septice sau zimotice.

Ptoză.

Pentru limpezirea vederii după un acces de cheratită sau cherato-irită.

AUZ ȘI URECHI [6]

Sensibil la zgomote.

Senzație de plenitudine în urechi.

Surditate; iluzii auditive; vertij auditiv.

Otoree ca urmare a exantemelor, tulburărilor menstruale, alcoolismului, albuminuriei, catarului nazofaringian, difteriei, febrei tifoide, sifilisului etc.

Erizipel al urechii externe, la constituții epuizate sau hemoragice.

Abces și furuncul în conductul auditiv sau în urechea externă; degerătură.

Otoree severă după scarlatină, fetidă și sangvinolentă, cu surditate considerabilă.

Sângele se prelinge din urechi.

MIROS ȘI NAS [7]

Epistaxis ; la debutul sau în cursul bolilor zimotice și septice ; ori la persoane cu constituția ruinată sau cu sângele într-o stare alterată și când sângele pare subțire, degradat, incoagulabil, închis la culoare ; de asemenea, cu valuri de înroșire a feței, vertij sau leșin.

Catar ; cu secreție sangvinolentă.

Ozenă ; mai ales rămasă după exanteme sau sifilis, secreția fiind mai curând sangvinolentă decât fetidă.

Roșeață și colorație albăstruie a vârfului nasului ; cu tumefiere și senzație de frig. θ Alcoolici vechi. θ Zimoză.

Sângerare din nas și din toate orificiile corpului.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Expresie : abrutizată ; anxioasă, palidă ; agitată, congestionată ; indiferentă.

Paloarea feței, ca în senzația de leșin.

Culoare galbenă a feței.

Valuri de înroșire a feței.

Culoare : lividă, buhăită ; violacee, cu fața tumefiată ; albăstruie în jurul ochilor înfundați ; ca de cretă ; paloare cadaverică ; plumburie.

Față roșie, buhăită.

Față destinsă și roșie, cu delirium tremens și febră.

Se trezește în timpul nopții scrâșnind din dinți, cu fața foarte deformată, gura și nasul trase spre partea stângă.

Erizipel al feței, recurent frecvent.

Transpirație rece, trăsături contractate, furnicături, tremur și tresăriri ale buzelor și pleoapelor.

Față tumefiată, cu buhăire la unghiurile mandibulei ; tumefierea glandelor parotide și submaxilare.

Acnee : de toate varietățile ; la cei care se masturbează ; la alcoolici.

Modificarea culorii, colorație albăstruie și varicozități ale nasului și buzelor. θ Boală cardiacă. θ Astm.

Nevralgie cu caracter surd, cronică sau periodică.

Parotidită.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Buze tumefiate ; rigide și amorțite.

Trismus. θ Apoplexie.

Erupție papulară abundentă, roșie și pruriginoasă pe față, îndeosebi pe bărbie, existentă de câteva luni, de când menstruația a întârziat.

DINȚI ȘI GINGII [10]

De ani de zile, scrâșnește din dinți în timpul somnului, majoritatea molarilor fiind rupți ; gura și nasul trase spre partea stângă. θ Deformare.

Gingii : albe ; tumefiate ; dureroase ; cu marginile înroșite.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Pierderea completă a gustului. θ Tulburare hepatică.

Limba și întreaga regiune din jurul gâtului se simt ca legate, nu poate rosti niciun cuvânt.

Limba foarte roșie, netedă și lucioasă, se simte tumefiată. θ Dispepsie atonă.

Limbă : roșie și dureroasă ca o rană ; galbenă ; rigidă și amorțită.

Limbă brun-gălbuie, uscată în centru. θ Febră remitentă.

Limbă saburală, cu vârful roșu. θ Peritiflită.

Tumefierea limbii până când nu mai rămâne loc în gură, cu inflamație.

Limba tumefiată până la aproape dublul dimensiunii normale.

Limba protruzionată.

Edem al limbii ; după înțepături de insecte.

Glosită ; cu simptome erizipelatoase sau gangrenoase.

Sifilis al limbii.

Cancer al limbii, cu tendință accentuată la hemoragie.

INTERIORUL GURII [12]

Halenă fetidă ; miros aparte, de mucegai, din gură. θ Febră bilioasă remitentă. θ Febră intermitentă malignă. θ Febră galbenă.

La trezire, gura se simte murdară și lipicioasă. θ Dispepsie.

Stomacace sau stomatită putridă ; cancrum oris.

Salivație ; secreția salivară este sangvinolentă sau spumoasă.

PALAT ȘI GÂT [13]

Senzație de constricție puternică a gâtului.

Gât uscat și tumefiat, cu sete ; țesutul conjunctiv este puternic infiltrat ; glandele sunt mărite.

Senzație de zgâriere și de rânced, coborând de-a lungul esofagului până la stomac.

Senzația unui dop în gât care trebuie înghițit sau senzație de contracție ori sufocare, ori ca și cum uvula sau vălul palatin ar fi alungite sau rigide, ori ca de loc uscat sau de gâdilătură în gât, mai ales pe partea stângă, < la trezirea din somn.

Durere ca de rană, ca de excoriație sau înțepătoare, îndeosebi pe partea stângă, în apropierea rădăcinii limbii, ori extinzându-se spre ureche, ori ca și cum ar porni din ureche ; < la deglutiția în gol și la înghițirea lichidelor mai curând decât a solidelor.

Senzație nevralgică de tracțiune în istmul faringian, < pe partea stângă, în apropierea rădăcinii limbii, provocând aproape sufocare.

Deglutiția oricărei substanțe solide este cu totul imposibilă ; supa trebuie strecurată pentru a îndepărta toate fibrele de carne și particulele solide. θ Spasm al esofagului.

Istmul faringian foarte tumefiat și roșu-închis ; puls 120, foarte mic și slab ; piele fierbinte, dar transpirată ; cefalee cumplită ; prostrație accentuată, abia se poate ridica în pat ; sete intensă. θ Difterie.

Durere nervoasă în gât ; durerea este complet disproporționată față de tulburarea vizibilă ; istm faringian uscat, iritabilitate și sensibilitate accentuate la aer uscat sau rece.

Durere bruscă în gât, ca și cum uvula și vălul palatin s-ar tumefia, cu uscăciunea gurii ; precedată de palpitații și tremur al inimii.

Angină flegmonoasă ; cu congestie venoasă accentuată, culoare închisă, albăstruie a părților înconjurătoare, edem pronunțat, amigdalele proemină și sunt sensibile dureros la apăsare la unghiurile mandibulei ; durere < la deglutiția în gol ; îndeosebi cu scarlatină sau difterie.

Angină tonsilară ; constricția gâtului ; limbă galbenă.

Difterie, gâtul se tumefiază rapid ; deglutiție dificilă.

Difterie malignă, viața amenințată de intoxicația sângelui, edem pronunțat sau gangrenă a istmului faringian ori a amigdalelor, sau tumefiere accentuată la unghiurile mandibulei, capul ridicat și aruncat pe spate, respirație dificilă, facies închis la culoare, tumefiat și buhăit ; prostrație accentuată, tremurături intense, puls foarte moale, abia perceptibil ; sau dacă sunt prezente vărsături ori diaree.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Foame cu tremur, slăbiciune și cefalee occipitală.

Lipsa apetitului, sete extremă. θ Peritiflită.

Sete arzătoare, de nestins. θ Difterie.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Pirozis ; esofagul ca și cum ar fi plin cu un lichid rânced.

Eructații iuți, acre ; caustice sau râncede.

Indispoziție gastrică dimineața.

Greață și stare de rău, anxietate ; greață ca de moarte.

Eforturi ineficiente de vomă, cu slăbiciune.

Greață și vărsături. θ Cefalee.

Vărsături : cu amețeală ; neîncetate, cu sete ; precedate de senzație de leșin ; violente, alimentare ; verzi ; bilioase ; sangvinolente ; la cel mai mic efort.

Greață la mișcare ; vărsături bilioase în fiecare lună după menstruație. θ Tulburare hepatică.

Vărsături bilioase, cu febră violentă și delir ; senzație de cap greu, cu apatie și uitare accentuate ; totul are gust amar și uneori acru ; diaree foarte fetidă ; limbă brun-închisă ; somnolență constantă ; uscăciunea pielii ; urină intens colorată.

Vărsături bilioase, cu anxietate, palpitații, puls slab.

Nu poate sta culcată pe partea dreaptă sau pe spate fără ca aceasta să provoace imediat vărsături verde-închis ; durere ca de rană în partea posterioară a capului la apăsare, < la mișcare sau când se ridică în șezut în pat ; senzație de tracțiune în partea dreaptă a capului, < după ce mănâncă și producând amețeală intensă în partea posterioară a capului ; doarme numai în mijlocul nopții, după care se simte mai bine ; i se face rău dacă doarme în timpul zilei ; lumina îi rănește ochii și totul pare galben (la început totul părea albastru).

Vărsătură neagră. θ Febră galbenă.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Senzație frecventă de leșin, de prăbușire și de foame în regiunea epigastrică, cu tremur și senzație de fâlfâire puțin mai jos, urmate de valuri de căldură în tot corpul ; slăbiciune extremă ; limba foarte roșie, netedă și lucioasă, care se simte tumefiată ; la trezire, gura este murdară și lipicioasă.

Greutate pe stomac, slăbiciune tremurătoare, ca în fața unei nenorociri iminente ; durere ca de rană, sensibilitate dureroasă.

Crampă violentă în stomac după ce mănâncă.

Durere chinuitoare, neliniște, senzație de frig, puls slab.

Pilor contractat ; mucoasa stomacului turgescentă.

Nu suportă hainele în jurul stomacului și al hipocondrelor.

Durere în capul pieptului.

Stomac iritabil, incapabil să rețină ceva.

Hematemeză prin ulcerație.

Senzație chinuitoare de prăbușire, dorință imperioasă de stimulente.

Tulburări gastrice de origine nervoasă, cerebrală, senzorială sau reflexă, precum și cele care apar la debutul bolilor zimotice ori septice sau în legătură cu tulburări menstruale ori uterine, icter, nefrită, albuminurie etc.

Hematemeză ; sângele prezintă o tendință redusă sau nulă de coagulare ori este închis la culoare, ca și cum ar proveni din congestie pasivă sau dintr-o boală malignă ori dintr-un ulcer aton, sau când boala este simpatetică, precum în menstruația vicarianță.

Cancer : hemoragie abundentă sau vărsături abundente cu mucus, vâscos ori sangvinolent.

HIPOCONDRE [18]

Intoleranță la haine în jurul regiunii epigastrice și al hipocondrelor.

Durere fulgurantă în regiunea ficatului.

Junghiuri în regiunea ficatului la o inspirație profundă, < la apăsare ; pierderea completă a gustului ; constipație ; urină gelatinoasă și roșie ca sângele.

Durere în regiunea ficatului și în vârful umărului ; pulsații în aorta ascendentă, greață la mișcare, scaune albe ; vărsături bilioase în fiecare lună după menstruație.

Durere surdă în ficat ; greutate intensă în stomac, cu vărsarea a tot ceea ce mănâncă dimineața, poate mânca mai bine după-amiaza, uneori simte că ar putea mânca carne grasă de porc ; gust acru continuu pe limbă ; constipație ; menstruații prea timpurii și prea reduse cantitativ, la început închise la culoare ; vuiet în urechi ; amorțeală accentuată a brațelor și picioarelor, uneori cu senzație de frig ; piele brună foarte închisă. θ Vărsături bilioase.

Congestie hepatică pasivă ; îndeosebi când provine dintr-o boală cardiacă sau din îndeplinirea deficitară a funcțiilor uterine ori dacă este o sechelă a febrei malarice.

Atrofie acută a ficatului.

Durere violentă în partea stângă, în apropierea ultimelor coaste, ca și cum ar fi în diafragmă.

Icter ; icter malign ; hemoragii închise la culoare din nas, gură etc. ; urină închisă la culoare, redusă cantitativ.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Căldură și sensibilitate dureroasă a abdomenului, abia suportă hainele pe el. θ Inflamație peritoneală.

Tumefierea întregului abdomen.

Durere violentă de-a lungul colonului.

Puls 140, piele fierbinte și uscată, durere extremă în regiunea apendicelui, cu agravări paroxistice frecvente, sensibilitate dureroasă intensă la apăsare într-o zonă de mărimea unei portocale mici, cu o oarecare senzație de întărire ; nu suportă ca piciorul drept să fie întins, ci stă culcată cu acesta îndoit și sprijinit pe o pernă. θ Peritiflită.

Tiflită și peritiflită ; tip adinamic, limbă cu vârful roșu, prostrație ; fără scaun sau evacuări foarte fetide.

Peritonită ; în cursul unei boli septice sau zimotice ; temperatură sub normal ; stare adinamică, debilitantă sau hemoragică ; revărsat de ser sangvinolent.

Ganglioni inghinali măriți ; sfacelare, puroi alterat.

Tumefierea ganglionilor inghinali, bubon ; prin absorbție septică, precum cea provenită din ulcerații sfacelate ale organelor genitale sau din afecțiunea gangrenoasă a degetelor de la picioare etc.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Purgație violentă, cu senzație neplăcută în tot corpul și gust grețos.

Scaune : negre, fluide, ca zațul de cafea ; fetide.

Scaune lichide, verde-închis, urmate de slăbiciune ; galbene, apoase, cu înțepături în abdomen ; numeroase scaune lichide, cu colici ori cu greață și colici, sau cu senzație de zgâriere pe peretele posterior al rectului ; deprimare și indiferență față de orice.

Greață și diaree ; înfiorare cu diaree ; puls slab și rapid, apoi lent ; afonie.

Diaree : de la emanații nocive ; absorbția substanțelor septice din alimente sau băuturi ; de la „vânat fezandat” ; diaree estivală ; holeră etc.

Dizenterie : de origine septică ; de la apă, alimente etc. alterate ; eliminare excesivă de sânge închis la culoare și fluid sau evacuări involuntare ; slăbiciune accentuată și senzație de leșin.

Tranzit intestinal neregulat, fie diaree, fie constipație. θ Deformarea feței.

Constipație, cu congestie la cap și cefalee.

Vărsături, purgație și micțiune simultane, provocate de contracție spasmodică, cu tenesme și strangurie.

Scaune albe. θ Tulburare hepatică.

Sângerare din anus și din celelalte orificii.

Evacuări intestinale sangvinolente, uneori involuntare.

Hemoragie intestinală ; când apare în cursul unei boli septice sau zimotice ; când este de origine hepatică, splenică sau cardiacă ; ori din cauza cancerului, a unui ulcer aton, a neregularităților menstruale sau dacă sângele este închis la culoare, fluid și incoagulabil.

Hemoragie cu sânge închis la culoare și fluid odată cu scaunul, cu prelingerea sângelui când stă în picioare sau merge ; debilitate, senzație de leșin și durere surdă în regiunea iliacă stângă ; cu deprimare, anxietate și descurajare ; tranzit intestinal lax.

Holeră ; senzație bruscă și extremă de frig și colorație albăstruie ; colaps, crampe, diaree, vărsături ; respirație îngreunată, puls abia perceptibil, suprimarea urinei.

Varicoză a anusului și a porțiunilor inferioare ale intestinului ; hemoroizi idiopatici, cu mare tendință de a sângera la folosirea hârtiei, la o ușoară sforțare în timpul defecației sau când stă în picioare.

Hemoroizi ; hemoroizi sângerânzi ; sânge închis la culoare, subțire și puțin dispus să coaguleze ; de asemenea, la femeile gravide și în neregularități menstruale, precum și în legătură cu boli cardiace, boli hepatice sau diateza hemoragică, la constituții ruinate, la alcoolici cronici.

ORGANE URINARE [21]

Congestie renală pasivă ; când provine dintr-o circulație îngreunată, ca în cardiopatia obstructivă, astm, bronșită cronică etc., îndeosebi în cursul unei boli zimotice sau ca sechelă a acesteia.

Nefrită albuminoasă ; când apare în cursul oricăreia dintre toxemii sau în sarcină ; urină închisă la culoare, fumurie din cauza amestecului cu sânge fluid.

Hemoragie uretrală.

Suprimarea urinei sau retenție urinară dureroasă.

Urină : extrem de puțină, roșu-închis din cauza sângelui ; gelatinoasă ; galben-verzuie din cauza cantității mari de bilă ; abundentă și deschisă la culoare.

Hematurie ; cu cancer al vezicii urinare sau al prostatei.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Instinct sexual intensificat, cu relaxarea completă a penisului.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Ovarită ; la constituții hemoragice sau în legătură cu menoragia ori septicemia puerperală ; abces ovarian.

Nevralgie ovariană ; sub forma unei nevroze pure și la climacteriu, cu valuri de căldură sau durere apăsătoare în vertex.

Menoragie ; în cursul unei boli septice sau zimotice ori al altor stări toxemice, precum boala Bright ; sau în diateza hemoragică ; sânge închis la culoare, fluid, fetid.

Dureri nevralgice ascuțite, intermitente, din partea stângă a uterului până la colonul transvers, apoi tăind transversal, ca și cum ar veni din ambele părți spre centru ; de acolo urcă spre față și tâmplă ; cefalee frontală surdă.

Menstruație întârziată, închisă la culoare și redusă cantitativ. θ Erupție papulară a feței.

Menstruație tardivă, la intervale de șase până la opt săptămâni, redusă cantitativ și închisă la culoare, foarte dureroasă la început. θ Deformarea feței.

Catamenii cu o săptămână prea devreme ; foarte abundente, cu cefalee frontală severă, greutate în cap și urechi, cu dureri în abdomen și spate, extremități reci ; îngălbenirea pielii.

Cu cinci zile înainte de menstruație, durere intensă în hipogastru și în josul coapselor, persistând în primele două zile ale fluxului ; flux foarte abundent în primele trei zile, apoi continuă intermitent încă patru zile ; durere surdă, continuă, chinuitoare, intensă în regiunea inimii, în josul brațului stâng și străbătând până la omoplatul stâng, < la inspirație profundă și la urcarea scărilor sau a unui deal ; picioare reci. θ Dismenoree.

Menstruație vicară ; în stări de debilitate și alterare profundă.

Leucoree fetidă, sangvinolentă.

Menopauză ; valuri de căldură, transpirații ; tulburări ale capului (pulsații, zgomote, amețeală) ; tulburări cardiace, precum palpitații bruște ; „senzație de prăbușire la stomac” ; senzație de leșin în epigastru ; constituții slabe, debilitate ; sau când există metroragie ori alte fenomene hemoragice, sângele fiind închis la culoare, fluid și fetid.

Cancer uterin, fungoid, sarcom malign, excrescență conopidiformă, cu mare tendință la hemoragie ; în stări sistemice profund deteriorate.

SARCINĂ. NAȘTERE. LACTAȚIE [24]

Avort spontan în cursul unei boli septice sau zimotice ; și la îngrijitoare extenuate prin îngrijirea îndelungată a pacienților cu boli zimotice sau septice ; precum și din alte cauze de intoxicație a sângelui.

Febră puerperală sau convulsii ; în legătură cu albuminuria ; stare torpidă, comă ; față albăstruie, buhăită ; influență septică sau zimotică ori la constituții hemoragice sau ruinate.

Lohii foarte fetide, din cauza materiilor reținute și în descompunere ; de asemenea, dureri post-partum cu astfel de lohii.

După naștere, sânul stâng inflamat și întărit, cu febră și prostrație, pete galbene pe față ; limbă tremurătoare ; sânul elimină puroi subțire, lăptos și mase de țesut dezagregat printr-o deschidere de sub mamelon ; puls mic și rapid ; durere ca un junghi într-un nodul dur care s-a format în porțiunea infero-externă a sânului.

Phlegmasia alba dolens ; piciorul stâng umflat până la dublul dimensiunii sale, durere ca de măcinare în picior, < la cea mai ușoară atingere.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Pierderea vorbirii. θ Apoplexie.

Laryngismus stridulus, spasmus glottidis : din iritabilitate nervoasă locală sau din iritație centrală, ca parte a unei stări convulsive generale ; în cursul unei boli zimotice ; isterie.

Răgușeală, cu voce slabă, aspră.

Paralysis glottidis (afonie paralitică) din iritabilitate musculară sau nervoasă, ca în isterie.

Laringită acută ; edem glotic ; afonie catarrală acută, îndeosebi erizipelatoasă și scarlatinoasă ; din opăriri, înțepături de insecte ; vapori iritanți, cu mare sensibilitate și iritabilitate la vorbit, la contactul cu aerul uscat și rece sau la presiune (care provoacă și tuse) ; durere ca de rană, ca de excoriație, cu înțepături, < pe partea stângă ; sau ca și cum ar fi într-un mic punct uscat ; gâdilare foarte iritantă și multă curățare zgomotoasă a gâtului, ca din cauza prezenței unei cantități mici de mucus lipicios care trebuia eliminat ; de asemenea, în cursul scarlatinei, rujeolei, variolei etc.

Ulcerație prin necroza cartilajelor laringelui.

Bronșiectazie, bronșită putridă, bronhoree cronică, îndeosebi la constituții debilitate sau hemoragice, cu tendință la gangrenă.

RESPIRAȚIE [26]

Dispnee, anxietate, sete, greață, diaree.

Respirație : anxioasă ; îngreunată, cu constricția gâtului ; sacadată ; rapidă, laborioasă, cu puls slab și agitație nervoasă ; lentă, laborioasă, cu puls imperceptibil ; dificilă, ca și cum plămânii nu s-ar putea destinde.

Astm ; îndeosebi cu boală cardiacă ; mare debilitate și prostrație, față albăstruie, buhăită, transpirație rece.

TUSE [27]

Tuse nervoasă, îndeosebi laringiană ; uscată, gâdilătoare, constantă, sufocantă, ca de la vapori uscați, iritanți, sare sau piper, ori ca de la un punct uscat în laringe, < pe partea l. ; sau ca și cum ar fi provocată de aer uscat ori rece, de inspirație profundă, de vorbire și mai ales de presiunea externă asupra laringelui, care nu poate fi suportată ; ori apare foarte ușor la trezirea din somn.

Sensibilitate și iritabilitate extreme ; tuse uscată la vorbire, < în aer uscat sau rece ; multă dregere zgomotoasă a glasului ; răgușeală sau pierderea vocii ; gâdilare bruscă ce provoacă o tuse sufocantă, spasmodică.

Tuse convulsivă : cu mare debilitate, slăbiciune cardiacă pronunțată, colorație albăstruie sau paloarea feței după un acces și revenirea lentă la culoarea naturală ; accese urmate de tumefierea feței sau pete hemoragice, buze violacee, ochi injectați, epistaxis ori expectorație abundentă, spumoasă, filantă, sangvinolentă ; când există vreo amenințare de edem pulmonar sau paralizie.

Tuse ; în ftizie, când este neîncetată și pare să provină din sensibilitate și iritabilitate nervoasă.

Tuse cu junghi în partea stângă și expectorație sangvinolentă.

Scuipare de sânge.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Apăsare excesivă în piept ; la vârstnici afectați de hidrotorax ; în febră și frisoane ; în apoplexie.

Arsură în piept, cu căldură în frunte.

Dureri ca niște junghiuri în piept ; pleurezie cu febră remitentă.

Hemoptizie.

Hidrotorax : la constituții ruinate ; fie hidropizie secundară, fie rămasă după pleurezie ; cu inimă slabă, albuminurie, neregularități menstruale sau boală hepatică.

Edem pulmonar ; gangrenă pulmonară ; la alcoolici și vârstnici ; în cursul bolilor septice sau zimotice.

Abces sau cancer pulmonar ; tendință la gangrenă ; cu simptome de febră tifoidă ; cu hemoragie sau fetiditate.

Pneumonie ; cu tendință la gangrenă sau hemoragie.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Durere surdă, continuă, chinuitoare, intensă în regiunea inimii, în josul brațului stâng și străbătând până la omoplatul stâng, < la inspirație profundă și la urcarea scărilor sau a unui deal. θ Dismenoree.

Sensibilitate dureroasă a inimii când stă culcat pe partea stângă.

Durere în inimă ; bătăi cardiace rapide, uneori intermitente.

Palpitații, cu durere ca de rană în inimă și în jurul ei, senzație ca și cum inima s-ar răsturna sau ar tremura.

Palpitații din debilitate, obezitate sau inimă grasă ; palpitații nervoase, angină pectorală și imitarea acesteia din urmă, apărută la femei isterice.

Bătăi cardiace slabe sau imperceptibile.

Puls : rapid ; mai lent decât normal (șaizeci de bătăi) sau intermitent și abia perceptibil ; slab și rapid, apoi lent ; slab, fâlfâitor, frecvent, mic, rapid, filiform, lipsit de putere, abia perceptibil, tremurător, ondulatoriu sau lent ; neregulat.

Puls 120, foarte mic și slab. θ Difterie.

Congestii pasive și venoase în stări de vitalitate scăzută și la constituții ruinate, în care există tendință la relaxare sau torpiditate venoasă generală ori locală, precum predispoziția la pernioane, degerături etc.

Anemie pernicioasă, leucocitemie ; la constituții ruinate de gonoree, sifilis, alcool etc., tendință la hemoragii ale gingiilor, mucoaselor și pielii ; sânge incoagulabil.

Hemofilie, diateză hemoragică, înmuierea pereților vasculari sau dezorganizarea sângelui ; sângele nu este dispus să coaguleze, chiar dacă este arterial, sau are culoare închisă.

Hemoragii pasive, în care sângele pare să se prelingă prin pereții vasculari și se revarsă în țesuturile înconjurătoare ori pe suprafețe libere sau din acestea, din mucoase etc., ca și cum sângele ar fi dizolvat sau ca și cum vasele nu ar avea puterea de a reține în interiorul lor lichidul circulant, ca și cum întregul organism s-ar afla într-o stare de disoluție.

Flebită ; într-o stare sistemică de vitalitate scăzută, debilitată, erizipelatoasă.

Varicoză, vene varicoase, varicocel, torpiditate venoasă, îndeosebi ca urmare a alcoolului.

Limfangită, angioleucită ; din absorbție septică, piemie etc.

GÂT ȘI SPATE [31]

Durere de tracțiune, tensivă, de la umărul drept de-a lungul gâtului, ca de la un tendon întins, < la presiune și la mișcarea brațului.

Carbunculi, furuncule, pustule, coșuri sau escare de decubit din cauza unei stări degenerate a sângelui.

Durere în vârful umărului ; de asemenea, în aorta ascendentă. θ Tulburare hepatică.

Durere surdă în rinichiul drept și în stomac. θ Cefalee.

Ramolisment al măduvei spinării, escare de decubit, congestie sau iritație spinală, meningită spinală, mielită ori paralizie spinală.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Ganglionii axilari stângi umflați și dureroși.

Paroxisme de dureri în oasele umărului, ca după contuzie.

Dureri pulsatile în vârfurile degetelor etc.

Senzație de paralizie, tremurături, tresăriri, crampe și nevralgie în brațe.

Furuncul mare, inflamat, pe brațul drept, aproape de cot.

Senzație de tensiune, ca un cordon, întinzându-se din fața cotului stâng în jos, pe fața anterioară a antebrațului, cu „pete rotunde” de durere ici și colo de-a lungul feței anterioare a antebrațului ; „petele dureroase” persistă doar câteva minute, apoi dispar, dar reapar frecvent atât ziua, cât și noaptea ; nu poate apuca cu arătătorul și policele stâng, nu poate întinde brațul stâng fără durere. θ Piemie rezultată din lezarea degetului mijlociu r.

Degetul mijlociu drept umflat, dur, tensionat și de o culoare albastru-cenușie lucioasă, complet rigid și incapabil de orice mișcare ; și celelalte degete sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică ; roșeață pe dosul mâinii, cu durere care se extinde până la cot ; pierderea poftei de mâncare ; se simte deprimată, nefericită, slăbită ; în cele din urmă, angioleucită a palmei, apoi trei linii roșii și un abces supurant în axila dreaptă. θ Piemie.

Tubercul pe încheietura mâinii, aproape de extremitatea radiusului, de mărimea unui bob mare de mazăre despicat și oarecum albăstrui, rezultat din înțepătura unei insecte cu câțiva ani în urmă ; persistase de atunci, fiind mai pronunțat în lunile de vară.

Erupție veziculară și pustuloasă în jurul încheieturilor mâinilor.

Tremur al mâinilor.

Furnicături și înțepături, „adormirea” mâinilor, mai ales a celei stângi, la cel mai mic efort, „devin complet amorțite” când coase ; piciorul stâng este afectat în mod similar.

Răceală și colorație albăstruie a mâinilor și degetelor, asociate cu slăbiciunea sistemului nervos și a inimii.

Durere violentă, spasmodică, în palma stângă, ca de înțepătură de albină.

Mâncărime și căldură în palme.

Stare a pielii mâinilor ca de pergament.

Pată roșie, arzătoare și pruriginoasă pe dosul celui de-al treilea deget de la mâna stângă, apărută inițial în urma unei mușcături de insectă cu douăzeci de ani în urmă ; de atunci reapăruse regulat, în aceeași perioadă a fiecărui an, durând de fiecare dată aproximativ o săptămână.

Sângele se prelinge de sub unghii.

Degerături, mai ales când amenință să apară gangrena și când sunt cronice sau apar pe vreme nu foarte rece, indicând astfel o vitalitate nervoasă și vasculară scăzută.

Psoriazis palmar, coșuri, pustule, furuncule, glande axilare supurante, tuberculi, peteșii și amorțeală.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Tresăriri ; smucituri ; tremur și crampe ale extremităților inferioare.

Picioarele „adorm” și furnică în poziție șezândă sau când sunt încrucișate.

Tracțiune bruscă de la șoldul stâng până la picior.

În timpul mersului și după mers, simte ca și cum un tendon ar fi tras din talpa piciorului drept, prin osul gambei.

Dureri ca niște crampe în gambă, călcâie și degetele picioarelor.

Durere ca de rană în gambă ; în talpa piciorului.

Umflarea picioarelor în fiecare seară.

Paralizia extensorilor piciorului stâng după tifos ; își târăște degetele piciorului.

Mâncărimea pielii extremităților inferioare.

Coșuri ; pustule ; furuncule ; tuberculi ; peteșii ; pete hemoragice ; vene varicoase ; ulcere, mai ales varicoase, hemoragice, gangrenoase ; degerături.

Pe picioare au apărut pete purpurii mici și, foarte curând, ambele picioare, de la genunchi până la glezne, s-au acoperit de echimoze ; unele sângerări odată cu scaunele, iar circulația generală era foarte lentă.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Senzație paralizantă dureroasă.

Tresăriri, smucituri, tremur și instabilitate a membrelor.

Dureri reumatice și nevralgice.

Durere ca de contuzie în articulații și oase.

Senzație de greutate, ca și cum oasele ar fi făcute din lemn greu.

Durere cu amorțeală, ca după o crampă, pe partea anterioară a degetelor mâinilor și în degetele picioarelor.

Dureri de tracțiune în genunchi, tibie, spate etc.

Contracția flexorilor.

Reumatism gonoreic ; la sifiliticii cronici și alcoolici.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Sprijinirea capului : > vertijul.

Culcat : durerea de cap îl obligă.

Nu poate sta culcat pe partea stângă.

Culcat pe partea dreaptă sau pe spate : vărsături de culoare verde-închis.

Culcat pe partea stângă : sensibilitate a inimii.

Nu suportă ca piciorul drept să fie întins, stă culcat cu el îndoit și sprijinit pe o pernă.

Capul dat în sus și pe spate, în difterie.

Alunecă în jos, spre picioarele patului.

În poziție șezândă : picioarele adorm.

În picioare : sângele se prelinge din anus ; tendință mare de sângerare a hemoroizilor.

Mișcare : vărsături ; durerea ca de rană în partea posterioară a capului < ; greața ; căldura în frunte și arsura în piept <.

Abia se poate ridica în pat.

Ridicarea în șezut în pat : durerea ca de rană în partea posterioară a capului <.

La adoptarea poziției verticale : leșin.

Picioarele adorm când sunt încrucișate.

La mișcarea brațului : durerea din umărul drept de-a lungul gâtului <.

Când coase : mâinile adorm.

Mers : durerea de cap, cu vertij, greață și vărsături > ; sângele se prelinge din anus ; ca și cum un tendon ar fi tras din talpa piciorului drept, prin osul gambei, în timpul mersului și după acesta.

Urcatul scărilor : durere surdă în regiunea inimii, coborând pe brațul stâng și străbătând până la omoplatul stâng, de asemenea la urcarea unui deal.

Efort : vărsături la cel mai mic ; mâinile adorm la cel mai mic ; obosește ușor la cel mai mic.

NERVI [36]

Slăbiciune tremurătoare în tot corpul, ca și cum ar presimți ceva rău.

Pierderea generală a puterii ; mușchii refuză să funcționeze.

Obosește ușor la cel mai mic efort. θ Dismenoree.

Prostrație bruscă și profundă a forței vitale.

Prostrație profundă, abia se poate ridica în pat. θ Difterie.

Episoade frecvente de leșin, cu puls imperceptibil și tendință de a vărsa.

Paralizie, reumatisme vechi.

Paralizie : în urma apoplexiei, mai ales pe partea dreaptă, glosofaringiană ; postdifterică ; la bolnavii psihici ; generală.

Mielomalacie, cu absența completă a durerii locale sau cu foarte puțină durere locală ; durere numai < la presiune, slăbiciunea spatelui, activitate mintală diminuată, vorbire dificilă, apăsare în piept, convulsii, paralizie nedureroasă a extremităților, cu amorțeală și răceală intensă a membrului afectat.

Scleroză multiplă, scleroză laterală, ataxie locomotorie, atrofie musculară progresivă, tetanos etc.

Isterie : mai ales când este convulsivă sau apoplectiformă.

Nevralgie : când apare ca sechelă a unei boli septice, toxemice sau chiar miasmatice ori a unor stări bilioase cronice, climacterice sau albuminurice.

Spasme locale, crampe, trismus etc. ; când apar ca sechelă a toxemiei sau la constituții epuizate.

Convulsii, cu tremurul membrelor, fără spumă la gură ; pierderea simțurilor ; indiferență, pare numai pe jumătate viu ; paloarea feței ca în senzația de leșin ; senzație de constricție strânsă a gâtului. θ Epilepsie.

Convulsii : apar la debutul exantemelor ; de asemenea puerperale și mai ales dacă există albuminurie, comă, față cianotică și tumefiată, cu salivă spumoasă, sanguinolentă sau tendință la hemoragie.

Convulsii și paralizie. θ Meningită cerebrospinală.

Crampe și convulsii, cu țipete sau delir.

Convulsii rezultate din extinderea bolii urechii, după exanteme și în tusea convulsivă.

Convulsii epileptice, apărute la debutul unei boli septice sau zimotice.

Coree : mai ales când poate fi atribuită unui factor septic sau toxemic și chiar dacă este autogenă, ca la persoanele reumatice, gutoase, albuminurice sau amenoreice.

Tremurături și zvâcniri, mai ales dacă rezultă din alcoolism sau dintr-o boală septică ori zimotică.

Hidrofobie.

SOMN [37]

Căscat, cu deprimarea sistemului nervos sau cu aport sanguin alterat.

Torpoare și somnolență din perioada de invazie sau terminală a unei boli zimotice ori septice sau a altei toxemii, precum albuminuria, tulburările menstruale, boala hepatică ori cardiacă etc.

Sopor din care nu poate fi trezit. θ Apoplexie.

Somnolență constantă, cu incapacitatea de a dormi. θ Delirium tremens.

Insomnie provocată de suferința nervoasă și mintală asociată suferinței trupești, dar complet disproporționată față de aceasta.

Insomnie cronică.

Tresare în somn.

Simptome < după somn.

Vise : despre călătorii ; despre certuri ; despre morți.

TIMP [38]

Timp

Dimineața : la trezire, durere de cap deasupra ochilor ; greață la stomac ; durere de cap care cedează în timp ce se îmbracă ; durerea din jurul ochilor < ; pleoape umflate, cu dureri în frunte și occiput ; greață la stomac ; varsă tot ce mănâncă.

După-amiaza : poate mânca mai bine.

În timpul zilei : îi este rău dacă doarme.

Seara : durerile din jurul ochilor < ; umflarea picioarelor.

Noaptea : se trezește luptându-se cu dușmani imaginari ; delir ; durerea de cap cu febră < ; se trezește scrâșnind din dinți, cu fața foarte deformată ; doarme numai în mijlocul nopții.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Aer liber : senzație de cap ușor ; durerea de cap cu vertij, greață și vărsături se ameliorează.

Aer rece : iritabilitate și sensibilitate mare a gâtului la aer uscat sau rece ; laryngitis acuta cu sensibilitate mare la aer uscat sau rece ; tuse uscată < în aer uscat sau rece.

Vara : diaree ; tuberculul de pe încheietura mâinii este mai pronunțat.

FEBRĂ [40]

Suprafața corpului rece, mai ales extremitățile.

Senzație de frig în fiecare după-amiază ; un fel de senzație ca de furnicături urcând și coborând pe spate și apoi în tot corpul, timp de cinci sau șase ore ; presiune severă în creștet, mergând spre urechi, cu amețeală, confuzie și căldură de la cap până la picioare ; durere fulgerătoare din occiput în jos, de-a lungul coloanei vertebrale și brațelor ; respirație fetidă ; limbă acoperită cu depozit galben ; gust amar în gură și greață ; durere ca de rană în partea dreaptă a epigastrului, străbătând până la umeri ; durere surdă în mijlocul pieptului, până în spate ; durere surdă de-a curmezișul șoldurilor și, de asemenea, în spate și umărul stâng ; nevoie constantă de defecație, cu evacuări brun-închis, negricioase.

Senzație de frig alternând cu căldură, ocazional transpirație rece bruscă, puls plin și 100 ; ochi adânciți în orbite, cu cearcăne brun-închis ; limbă uscată în centru și galbenă, cu vârful roșu ; eforturi zadarnice constante de evacuare a intestinelor, greață, stomac deranjat ; scaune negre, în cantitate mică și păstoase ; durere ca de rană în piept și stomac, durere la atingerea lor ; nu poate sta culcat pe partea stângă ; somnolență mare și slăbiciune excesivă. θ Febră bilioasă remitentă.

Valuri de căldură în tot corpul.

Limbă uscată și crăpată, cu o dungă brun-închis pe centru și margini de culoare roșu-intens ; evacuări bilioase ocazionale ; lipsa apetitului ; transpirație rece și lipicioasă pe frunte și tâmple ; piele galbenă ; vorbea când era trezit prin scuturare, părea complet inconștient de tot ce se petrecea ; urină roșu-închis, care depunea un sediment închis, roșu-gălbui ; puls 50 și slab. θ Febră bilioasă.

Febră intensă, erupție abundentă, închisă la culoare, confluentă, edem considerabil al feței ; simptome oculare și nazale foarte severe, cele ale gâtului și pieptului fiind moderate ; oarecare delir. θ Rujeolă.

Febră arzătoare, puls accelerat. θ Apoplexie.

Piele fierbinte și uscată, puls 140. θ Peritiflită.

Fără transpirație ; pacientului îi este uneori frig, dar este un frig uscat.

Transpirație rece ; accese bruște de transpirație rece.

Transpirație colorată, mai ales axilară ; transpirație cu sânge.

Scarlatină malignă, cu infiltrație mare a țesutului conjunctiv, mai ales la nivelul gâtului.

Febre bilioase remitente din Sud ; tip adinamic, tendință la hemoragie.

Febre cu simptome hemoragice sau cu tendință la putrefacție.

Febră galbenă ; tendință hemoragică, sângele se prelinge din fiecare orificiu și chiar prin pori ; piele galbenă ; vărsături cu bilă sau sânge ; scaune fetide, bilioase sau sanguinolente ; ficat sensibil și dureros ; inimă slabă ; leșin.

Febre rezultate din absorbție septică și în cazurile purpurice de boli zimotice ; febră puerperală.

Piemie ; febră hectică ; însoțind supurația, ulcerația, arsurile, opăririle, stadiul de maturație al variolei, fracturile deschise, plăgile lacerate, plăgile de disecție, celulita, erizipelul, pustula malignă, carbunculul, înțepăturile de insecte, fagedena etc. ; cea care însoțește absorbția difterică și scarlatinoasă ; sau pe cea din sifilisul secundar ori terțiar ; holeră.

Tifos ; deprimarea centrilor nervoși ; ochi congestionați, facies greoi, inexpresiv, tumefiat, abrutizat ; erupție închisă la culoare, purpurie, abundentă ; în a doua săptămână, inima devine pronunțat flască, zgomotul sistolic aproape inaudibil, pulsul moale, slăbit, tremurător ; neliniște intensă și chinuitoare, stupor marcat, zvâcniri, smucituri, tremurături, alunecare în jos spre picioarele patului sau surditate ; survine pneumonia sau edemul glotei ; umflarea glandelor salivare, diaree, albuminurie sau suprimarea urinei.

Febră recurentă ; tendință la sincopă, hemoragie, epistaxis, menoragie, erupție peteșială sau edem pulmonar ori al picioarelor, revărsat în articulații, oftalmie, diaree, dizenterie ; la persoanele vârstnice sau necumpătate.

Febră cerebrospinală ; morvă ; ciumă.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Brusc : durere în gât ; frig extrem și colorație albăstruie ; palpitații ; gâdilare care provoacă sufocare ; prostrație profundă a forței vitale ; transpirație rece.

Frecvent : erizipel al feței ; senzație de leșin în regiunea epigastrică, cu tremur deasupra ombilicului, urmată de un val de căldură ; agravări paroxistice ale durerii în regiunea apendicelui ; episoade de leșin.

Constant : somnolență, cu incapacitatea de a dormi ; vărsături ; gust acid pe limbă ; tuse ; nevoie de defecație ; eforturi zadarnice de evacuare a intestinelor.

De mai multe ori pe zi : accese de amețeală, leșin și slăbiciune, cu durere de cap occipitală.

În fiecare după-amiază : senzație de frig și senzație ca de furnicături, timp de cinci sau șase ore.

De la 6 A. M. până seara : presiune și durere cu senzație de greutate în creștet.

La fiecare câteva zile : durere de cap bilioasă.

În fiecare lună : vărsături după menstruație.

Timp de câteva luni : erupție pe față.

Periodic : nevralgie.

Periodicitate marcată : durerile apar și dispar brusc sau reapar la fiecare trei luni, în fiecare an etc.

Timp de ani de zile : scrâșnirea dinților în timpul somnului, cu deformarea feței ; tubercul la articulația pumnului.

Cronic : nevralgie ; degerături ; insomnie ; bronșită ; bronhoree.

Timp de douăzeci de ani : durere severă în ochiul drept și în creștet, coborând pe partea dreaptă a cefei, la intervale.

Pată roșie, arzătoare și pruriginoasă pe deget, rezultată din înțepătura unei insecte cu douăzeci de ani în urmă, revenind regulat în aceeași perioadă a fiecărui an de atunci, durând de fiecare dată aproximativ o săptămână.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Acționează mai mult pe partea dreaptă.

Dreapta : cefalee < în tâmplă ; durere severă în ochi și în creștet, coborând pe partea dreaptă a cefei ; tracțiune în partea laterală a capului ; nu suportă piciorul întins, stă culcat cu el îndoit și sprijinit pe o pernă ; durere de tracțiune, tensivă, de la umăr de-a lungul gâtului ; durere în rinichi ; furuncul mare, inflamat, pe braț, aproape de cot ; degetul mijlociu umflat, incapabil de mișcare, fiind afectate și celelalte degete, durerea se extinde până la cot, abces în axilă ; ca și cum un tendon ar trage din talpă prin osul piciorului ; paralizia părții respective.

Stânga : cefalee biliară începând în spatele urechii ; cefalee frontală în lobul anterior ; pulsații și căldură în partea laterală a capului ; gât < pe partea respectivă ; tracțiune nevralgică în istmul faringian < pe partea respectivă ; durere în flanc, aproape de ultimele coaste, ca și cum ar fi în diafragmă ; durere în regiunea iliacă ; durere în regiunea inimii, coborând pe braț și străbătând până la omoplat ; dureri nevralgice din partea uterului până la colonul transvers ; sân inflamat și dur ; picior umflat până la de două ori dimensiunea sa normală ; laryngitis acuta < pe partea respectivă ; junghi în flanc, cu tuse ; senzație de tensiune, ca de cordon, de la cot în jos pe antebraț ; zone rotunde dureroase de-a lungul feței anterioare a antebrațului, nu poate apuca între arătător și police, nu poate întinde brațul fără durere ; amorțirea mâinii și a piciorului ; durere spasmodică violentă în palmă ; pată roșie pe fața dorsală a degetului ; tracțiune de la șold până la picior ; paralizia extensorilor piciorului ; durere surdă în umăr.

SENZAȚII [43]

Ca și cum creierul ar fi fost intoxicat cu acid carbonic sau cu sânge alterat ; ca după o lovitură în occiput ; ca și cum capul ar fi constrâns ; ca și cum s-ar fi făcut o tăietură în jurul ochilor ; ca și cum limba și totul în jurul gâtului ar fi legate ; ca și cum limba ar fi umflată ; ca de dop în gât care trebuie înghițit sau de contracție ori sufocare, sau ca și cum uvula ori vălul palatin ar fi alungite sau rigide, sau ca de zonă uscată ori gâdilătură în gât ; ca și cum uvula și vălul palatin s-ar umfla ; ca și cum esofagul ar fi plin cu lichid rânced ; ca și cum plămânii nu s-ar destinde ; ca de zonă uscată în laringe ; ca și cum inima s-ar răsturna ; ca de tendon întins de la umărul drept de-a lungul gâtului ; ca și cum brațele ar fi paralizate ; ca după o înțepătură de albină în palma stângă ; ca și cum un tendon ar trage din talpa piciorului drept prin osul piciorului ; ca și cum oasele ar fi făcute din lemn greu.

Durere : în cap ; în centrul frunții ; în ochiul drept și în creștet, coborând pe partea dreaptă a cefei ; în frunte și occiput ; în epigastru ; în regiunea ficatului ; în vârful umărului ; în flancul stâng, aproape de ultimele coaste, ca și cum ar fi în diafragmă ; de-a lungul colonului ; în regiunea apendicelui ; în abdomen și spate ; în hipogastru și coborând pe coapse ; în inimă ; în vârful umărului ; în aorta ascendentă ; violentă, spasmodică, în palma stângă.

Slăbiciune tremurătoare, ca în fața unui rău iminent.

Senzație chinuitoare de prăbușire.

Durere agonizantă : în stomac.

Tăietoare : în jurul ochilor.

Sfredelitoare : în jurul ochilor.

Ca de măcinare : în piciorul stâng.

Junghiuri : în regiunea ficatului ; în nodulul dur din partea infero-externă a sânului ; în flancul stâng ; în piept.

Înțepătoare și usturătoare : cefalee ; în abdomen ; peste tot.

Înțepături fine : în gât, mai ales pe partea stângă, aproape de rădăcina limbii, sau extinzându-se spre ureche, ori ca și cum ar porni din ureche, cu ; laryngitis acuta ; la mâini.

Fulgerătoare : cefalee ; din occiput în jos pe coloana vertebrală și brațe ; în regiunea ficatului.

Sfâșietoare : în jurul ochilor.

Smucituri : în brațe.

Tracțiune : cefalee ; nevralgică, în istmul faringian ; în partea dreaptă a capului ; de la umărul drept de-a lungul gâtului ; de la șoldul stâng până la picior ; în genunchi, tibie, spate ; în oase.

Senzație de zgâriere : în jos pe esofag până la stomac ; pe peretele posterior al anusului.

Arsură : în piept ; în ochi ; în pata de pe fața dorsală a celui de-al treilea deget stâng.

Durere ca de excoriație : în gât, mai ales pe partea stângă, sau extinzându-se spre ureche, ori ca și cum ar porni din ureche ; cu laryngitis acuta.

Durere ca de rană : mai ales pe partea stângă a gâtului, aproape de rădăcina limbii, sau extinzându-se spre ureche, ori ca și cum ar porni din ureche ; cu laryngitis acuta ; în inimă și în jurul ei ; în gambă ; în talpă.

Sensibilitate dureroasă : a gâtului ; în partea posterioară a capului ; din partea dreaptă a epigastrului până la umeri ; în piept și stomac.

Apăsare : surdă, în spatele urechii ; în jos asupra ochilor ; cefalee ; în vertex.

Durere tensivă : de la umărul drept de-a lungul gâtului.

Constricție : strânsă, a gâtului.

Contracție : în gât.

Compresivă : cefalee.

Crampe : în stomac ; în brațe ; ale picioarelor ; în gambă, călcâie și degetele picioarelor.

Dureri nevralgice : ascuțite, din partea stângă a uterului până la colonul transvers, de acolo tăind transversal ca și cum ar veni din ambele părți spre centru, apoi urcând spre față și tâmple ; în brațe ; în membre.

Dureri reumatice : în membre.

Durere paralizantă : în extremități ; în oase.

Durere amorțită : ca după o crampă, pe fața anterioară a degetelor mâinilor și la degetele picioarelor.

Durere ca după lovire : în oasele umărului ; în articulații și oase.

Durere surdă : de-a curmezișul șoldurilor, în spate, în umărul stâng.

Durere grea : surdă, deasupra ochilor și pe părțile laterale ale nasului ; în creștet.

Durere : în oase ; surdă, grea, în cap ; în ficat ; în regiunea iliacă stângă ; surdă, continuă, în regiunea inimii, coborând pe brațul stâng și străbătând până la omoplatul stâng ; în rinichiul drept și în stomac ; din mijlocul pieptului până în spate.

Pulsații : cefalee ; în creier.

Zvâcniri : în partea stângă a capului ; surde, grele, în occiput ; în vârfurile degetelor.

Fâlfâire : deasupra ombilicului.

Apăsare : în piept ; deasupra ochilor.

Presiune : deasupra ochilor ; în creștet.

Greutate : pe stomac ; în cap și urechi.

Senzație de greutate : în stomac ; a membrelor.

Senzație de congestie ; surdă, grea, în partea anterioară a creierului.

Senzație de plenitudine : în urechi.

Obnubilare : a capului.

Senzație de ușurime : a capului.

Amețeală : în partea posterioară a capului.

Senzație de prăbușire : în regiunea epigastrică ; la stomac.

Senzație de leșin : în regiunea epigastrică.

Slăbiciune : a spatelui.

Amorțeală : a brațelor și picioarelor ; a membrului afectat.

Senzație de furnicare : în sus și în jos pe spate.

Furnicături : la mâini ; în picioare.

Gâdilătură : în gât ; cu laryngitis acuta ; tuse.

Sufocare : în gât.

Pirozis.

Senzație de foame : în regiunea epigastrică.

Căldură : deasupra ochilor și pe părțile laterale ale nasului ; în frunte ; în creștet ; în partea stângă a capului.

Uscăciune : în ochi ; a istmului faringian ; a gurii ; a pielii.

Prurit : al scalpului ; erupție pe față ; al palmelor ; în pata roșie de pe fața dorsală a celui de-al treilea deget stâng ; al pielii extremităților inferioare ; peste tot.

ȚESUTURI [44]

Influență deprimantă foarte rapidă și directă asupra senzorului și măduvei oblongate, perturbând atât circulația, cât și nutriția ; după moarte, în cazurile subacute și cronice, creierul mare, cerebelul și măduva sunt găsite într-o stare de angorjare, cu sânge întunecat, fluid și alterat, fiind aparent amenințate de ramolisment.

Substanța corticală a creierului și membranele cerebrale într-o stare de angorjare, cu sânge întunecat, fluid și alterat ; cortexul intens congestionat și colorat brun-închis ; arahnoida îngroșată, dură, opacă și aderentă la pia mater, iar ochiurile acesteia din urmă destinse de ser ; extravazare și echimoză.

Pare să acționeze primar asupra centrilor nervoși cerebrospinali, producând secundar descompunerea sângelui și distrugerea fibrinei sanguine, hemoragii, echimoze.

Afectează în principal sângele, plexul solar și nervii pneumogastrici ; de asemenea, sistemul cerebrospinal.

Organele văzului sunt profund afectate, până la suprimarea completă a funcțiilor lor.

Hemoragii din toate orificiile corpului, din ochi, urechi, nas, gură și uretră, chiar și transpirație sanguinolentă ; sângele curge brusc din ochi, urechi, nas, gingii și de sub unghii.

Umflare edematoasă a întregului corp.

Indicat în boli cu caracter adinamic, fie că sunt cauzate de stări anterioare de deprimare a organismului, fie de intoxicație zimotică și septică, abuz de alcool etc. ; deosebit de caracteristice sunt semnele de debilitate cardiacă, puls slab, circulație lentă, piele albăstruie, senzație de leșin, debilitate generală.

Dureri ca după lovire, de tracțiune sau paralizante în oase, < la trezire.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere : piciorul stâng < la cea mai ușoară ; laryngitis acuta, cu mare sensibilitate la ; durere în piept și stomac.

Nu suportă îmbrăcămintea în jurul stomacului, hipocondrurilor, regiunii epigastrice sau abdomenului.

Presiune : la unghiurile mandibulei, amigdalele sunt sensibile ; sensibilitate dureroasă în partea posterioară a capului ; junghiuri în regiunea ficatului < ; regiunea apendicelui foarte sensibilă ; laryngitis acuta cu mare sensibilitate ; tuse laringiană ; durere de la umărul drept de-a lungul gâtului ; < mielomalacia, durerile <.

Scuturare : părea complet inconștient, vorbea când era trezit prin.

Tendință marcată a hemoroizilor de a sângera la folosirea hârtiei.

De la vapori iritanți : laryngitis acuta.

După înțepături de insecte : edem al limbii ; laryngitis acuta ; tubercul la articulația pumnului ; pată roșie, arzătoare și pruriginoasă pe fața dorsală a celui de-al treilea deget stâng.

De la opăriri : laryngitis acuta.

Arsuri, opăriri, fractură deschisă, plăgi lacerate, plăgi de disecție.

Fracturi deschise ; în cursul unei boli septice sau zimotice, la constituții epuizate, alcoolici cronici sau în alte stări de vitalitate scăzută ori de sânge alterat ; tendință la gangrenă sau supurație nesănătoasă, cu pericol de absorbție septică.

PIELE [46]

Prurit și înțepături usturătoare peste tot ; urticarie.

Piele uscată, rigidă, ca pergamentul subțire ; de obicei rece.

Piele fierbinte, transpirată. θ Difterie.

Culoarea galbenă a întregului corp.

Icter acut, de origine mai curând hematică decât hepatică.

Peteșii, pete mici sau pete purpurii echimotice.

Pete galben-verzui și albăstrui, cu reducerea umflăturii.

Pete galbene și negre peste tot.

Purpura hemorrhagica.

Eritem stacojiu sau roșeață stacojie cu vezicule asemănătoare unei erupții.

Flictene și pete livide pe corp.

Flictene mici în jurul ochilor.

Erupție veziculară pe septum narium.

Umflătură la articulația pumnului, conținând ser.

Coșuri pe față.

Erupție în jurul gurii.

Herpes pe scrot.

Umflarea întregului corp și, mai ales, a glandelor submaxilare și a amigdalelor.

Supurația glandelor ; la constituții epuizate, cu febră adinamică, tendință la sfacelare și eliminare de materie murdară sau hemoragică.

Arsuri și opăriri, cu pericol de erizipel sau gangrenă.

Ulcerații ; în special fagedenice, sfacelate, varicoase, iritabile, bubon, „șancru moale”, mercurio-sifilitice, cu secreție fetidă etc., la constituții epuizate de boli anterioare sau de un mod de viață nesănătos ; la alcoolici.

Înțepături de insecte, când capătă un caracter erizipelatos sau gangrenos.

În a opta zi după vaccinare, centrele locurilor de inoculare sunt negricioase, iar cercurile sunt umplute cu limfă întunecată și înconjurate de o zonă de inflamație ; papule mici, roșii, reliefate, pe braț și antebraț ; în a noua zi, pielea aproape întregii extremități superioare este inflamată, roșu-închis și îngroșată, pielea umărului, gâtului, pieptului, abdomenului și spatelui fiind într-o stare similară, iar pe extremitățile inferioare erupția apare în pete mici ; în jurul cotului, negricioasă. θ Erizipel.

Erupție pustuloasă după vaccinare.

Abcese la cot, eliminând materie roșu-brună, cu particule lucioase.

Panariții, pemfigus, pustule, furuncule, carbuncul, abcese gangrenoase etc., când febra este adinamică, zonele sunt albăstrui, iar secrețiile sunt puține, întârziate sau fluide, întunecate, nesănătoase ; diaree cu gangrenă.

Cicatricile vechi se deschid din nou.

Umflături fierbinți, cu piele rece și aspect bolnăvicios.

Ulcere persistente, chiar maligne, cu ten galben și mare indiferență.

Antrax, pustulă malignă; îndeosebi dacă are o culoare închisă, cu febră mare sau cu amenințare de gangrenă, ori dacă sunt mai multe, sau dacă apar la o persoană cu o constituție deja ruinată de boală ori de un trai nesănătos; sfacelare, hemoragie, febră de tip adinamic.

Plăgi de disecție; simptomele sunt cele ale erizipelului flegmonos; acumulare de puroi murdar în părți îndepărtate, cu survenirea unei stări tifice.

Escare, uscate și, în cele din urmă, negre.

Ulcer malign la locul unde fusese produsă mușcătura (cu paisprezece ani înainte), cu tumefierea părților.

Degerături, cu gangrenă iminentă; circulație lentă.

Gangrenă, pielea fiind separată de mușchi printr-un lichid fetid; pete negre cu areolă roșie și roșeață închisă, negricioasă, a țesuturilor învecinate.

Erizipel general sau local, flegmonos, flictenular ori edematos; piele roșu-albăstruie, febră adinamică; în cursul zimozelor sau la persoanele debilitate; de asemenea, în plăgi; mai frecvent la nivelul feței.

Rujeolă: îndeosebi forma malignă sau purpurică; și pentru sechele precum gangrena gurii sau a organelor genitale; și pentru retrocedarea erupției; de asemenea, în stadiile ulterioare, când erupția persistă prea mult ori reapare sub forma unor pete marmorate.

Scarlatină; când, în invazia primară, există semne de intoxicație severă, vărsături, colaps general și răcire a corpului, sau activitatea cerebrală este profund deprimată, comă, convulsii; gât livid și care se tumefiază rapid, tumefacție edematoasă pronunțată la unghiurile mandibulei, bărbia ridicată și capul dat pe spate, erupție în plăci, închisă la culoare sau peteșială, puls extrem de rapid și slab, epistaxis frecvent, față lividă; gemete și agitație continuă, ori stare greoaie, obtuză și stupefiată; tumefierea istmului bucofaringian și a amigdalelor pare să amenințe cu sufocarea sau gangrena, tumefiere edematoasă pronunțată în jurul gâtului, mucus vâscos, sangvinolent, eliminat din gură și nări, respirație neregulată și sacadată; infecție secundară prin absorbție din țesuturile gangrenoase și sfacelate ale istmului bucofaringian, inducând o stare adinamică de tipul febrei tifoide; de asemenea, pentru complicații, edem al glotei, laringită, meningită etc.; și pentru hidropizia ulterioară, când urina are culoare închisă, fumurie, este sangvinolentă sau albuminurică.

Sifilis; primar, dacă șancrul devine gangrenos sau fagedenic; secundar, pentru tuberculi mucoși și ulcerații fagedenice, profund penetrante, ale mucoaselor, necroza cartilajelor etc.; terțiar, pentru ulcerații fetide și hemoragice și dacă sunt afectate creierul, ficatul sau rinichii.

Pemfigus; cu stări adinamice de tipul febrei tifoide și când lichidul conținut capătă un caracter închis la culoare sau sangvinolent ori când amenință gangrena.

Pelioză reumatică; cu edem, pete purpurice mari și bule în care petele purpurice negre, acoperite de învelișul flasc al bulelor după evacuarea serului, semănau cu porțiuni de piele care se necrozaseră.

Hidropizie: cardiacă; hepatică; renală; de asemenea, hidropizie generală care nu depinde de boala organică a vreunuia dintre marile organe centrale, ci este mai curând expresia unei stări debilitate, lipsite de tonus, a capilarelor sau a unei prăbușiri generale a forțelor vitale, îndeosebi dacă a rezultat din alcoolism cronic ori din boli septice, zimotice sau de altă natură, care alterează ori debilitează organismul.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIA [47]

Diateză hemoragică.

Boli cauzate de stări adinamice anterioare ale organismului sau de intoxicație zimotică ori septică, abuz de alcool etc.

Stări adinamice de tipul febrei tifoide.

Sistem nervos deprimat; aport sanguin alterat.

Nevralgie: apărută ca sechelă a unei boli septice, toxemice sau chiar miasmatice; ori în stări cronice bilioase, climacterice sau albuminurice.

Convulsii la lăuze și copii.

Persoane reumatice, gutoase, albuminurice sau amenoreice.

Constituții ruinate.

T., æt. 4 mos., sănătos și provenind dintr-o familie sănătoasă; erizipel după vaccinare.

G., æt. 7 1/2, cu o constituție firavă și piele predispusă la erupții, al cărui tată a murit de boală cardiacă și alcoolism, a avut scarlatină severă, urmată de otoree.

Domnișoara H., æt. 9, și fratele ei, J. D. H., æt. 13; scarlatină malignă.

Băiat, æt. 10; furuncul.

Fată, æt. 12; difterie.

GK., æt. 16, al cărui tată era bonvivant și suferea de o boală hepatică, este un băiat firav, palid, exsangvin, predispus la bronșită și astm; după un șoc nervos și mâhnire; peritiflită.

Domnișoara D., æt. 19, sortatoare și desfăcătoare de materiale, lucrând într-o încăpere mică, închisă, legată de o vopsitorie, se află de câtva timp într-o stare precară de sănătate; inflamație peritoneală.

O fată, æt. 20, paralizia piciorului stâng după tifos.

Domnișoara K., æt. 22; tubercul la încheietura mâinii.

Domnișoara M. S., æt. 22; febră remitentă bilioasă.

Dl W., æt. 23, firav, scrofulos, căsătorit de curând, foarte suprasolicitat prin muncă, expus permanent la emanațiile pielii prelucrate; tulburări senzoriale.

Femeie, æt. 25, menstruație redusă; nevralgie ciliară.

Domnișoara K., æt. 25, cu aspect murdar, galben, bilios, predispusă la cefalee bilioasă severă, provenind dintr-o familie cu antecedente de epilepsie; distorsiunea feței.

O primipară; mastită și flegmazie albă puerperală.

KD., æt. 27, cu o stare de sănătate bună, dar slăbit în contextul suprasolicitării și anxietății, a fost expus în timpul zilei la emanațiile materiilor fecale colectate; difterie.

Domnișoara D., æt. 28, palidă, firavă și cu aspect scrofulos; dismenoree.

Wm. W., æt. 28, cu o constituție remarcabil de bună, nu fusese niciodată bolnav până cu două luni înainte, când se afla în Vest și avusese febră și frisoane, temperament bilios, sangvin; febră bilioasă.

Dl M. a mers împreună cu voluntarii în Maryland și a fost cantonat lângă un pârâu; febră bilioasă.

Bărbat; cu debut brusc de apoplexie.

Dl G. dusese o viață fără cumpătare în tinerețe și suferise de sifilis, mercurializare, polip etc.; consumase alcool din abundență toată viața; insomnie cronică.

Locotenentul W., din expediția comodorului Wilke, a contractat febră galbenă pe coasta Cubei.

Hannah H., mamă a patru copii, coase mult și face treburi casnice; de trei ani, pulsații în partea stângă a capului etc., înainte de menstruație.

Dna S., æt. aproximativ 30, suferă de mulți ani de spasm al esofagului, care pare să fie de origine isterică.

Domnișoara R., æt. 33, foarte slăbită și într-o stare precară după ce îngrijise mult bolnavi și după pierderea mamei sale; cu câțiva ani înainte avusese o afecțiune sifilitică asociată revaccinării, i s-au umezit hainele, după care a urmat un catar; afecțiune oculară.

Dna J., æt. 33, căsătorită de șase ani, fără copii, dar cu mai multe avorturi spontane; soțul are sifilis cronic și a devenit recent impotent; în ultimele douăsprezece luni a avut ozenă; furnicături și înțepături în mâini și în piciorul stâng.

Dl B., æt. 48, dusese o viață fără cumpătare în tinerețe și avusese sifilis; peteșii.

Dna S., æt. 57, suferise de hemoroizi cronici; pată roșie, pruriginoasă, pe deget.

Dna E., æt. 57, avusese gastrită cu doi ani în urmă, iar acum este foarte epuizată după îngrijirea membrilor bolnavi ai familiei, fiind debilitată și exsangvină; dispepsie atonică.

Dl S., æt. 58, predispus la astm și cu inimă slăbită; după un frison a avut bronșită, cu hematurie.

Dl S., æt. 60, după un tratament alopat fără succes; hemoragie intestinală.

Dl L., æt. 62, celibatar, cu obiceiuri neregulate, în special în privința alcoolului, trăind izolat; echimoze pe membrele inferioare.

HD., æt. 69, în stadiul incipient al demenței senile, idei delirante etc.

RELAȚII [48]

Antidotat de: Laches.; efectele sale sunt modificate de Ammon., Camphor, Opium, Coffea, Alcohol și de căldura radiantă.

A se compara cu: Laches., Naja și Elaps.; Crotal. este preferabil în hemoragiile cu sânge fluid, piele galbenă (de aici utilizarea în febra galbenă cu vărsături negre etc.), epistaxisul din difterie. Naja prezintă mai multe fenomene nervoase. Laches. are pielea rece și umedă, mai curând decât rece și uscată; hemoragii cu sediment asemănător paielor carbonizate; și, mai pronunțat, afecțiuni ale părții stângi. Elaps. este preferabil în otoree și în afecțiunile plămânului drept. Veninul cobrei coagulează sângele în filamente lungi. Veninul de Crotalus este acid; cel de viperă, neutru. „Șarpele-putred” produce mai multă sfacelare decât oricare altul.

A se compara și cu: C. Cascar. (gândurile stăruie asupra morții și vise cu morți), Tarent. cub., Arsen., Lauroc. (tetanos, tuse convulsivă), Apis, Carb. veg., Silic. (vaccinare), Camphor. (în răcirea corpului; probabil că Crotal. prezintă un colaps propriu-zis mai pronunțat, cu vorbire confuză etc.), Hyosc. (insomnie în delirium tremens), Opium, Nux vom. și Cuprum (congestie cerebrală).