Cucută pătată sau otrăvitoare. Umbelliferæ.

Originară din Europa, dar aclimatizată în Statele Unite. Principiul activ este Conia, un lichid gălbui, uleios, transparent, mai ușor decât apa, cu gust acru, grețos, asemănător tutunului. Este foarte volatilă ; ușor solubilă în apă ; combinațiile sale cu acizii nu cristalizează ușor și sunt foarte solubile și otrăvitoare. Era cunoscută în Antichitate, dar abia recent a început să fie utilizată ca medicament intern. Era folosită la executarea condamnaților politici și a constituit mijlocul prin care a murit Socrate. Dioscoride recomanda aplicarea plantei uscate pe organele genitale, pentru remedierea poluțiilor nocturne, și pe sânii fetelor, pentru a împiedica dezvoltarea acestora. Pliniu și Avicenna recomandau cataplasme din această plantă pentru îndepărtarea tumorilor sânilor și testiculelor și pentru suprimarea secreției lactate.

Experimentată de Hahnemann și experimentatorii săi ; vezi Encyclopædia, vol. 3, p. 519 .

AUTORITĂȚI CLINICE.

Tulburare mintală , Elwert, Analytical Therapeutics, vol. 1, p. 132 ; Efecte nocive ale studiului excesiv (2 cazuri), Berridge, Analytical Therapeutics, vol. 1, pp. 104, 109 ; Melancolie , Elwert, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 22 ; Anemie cerebrală , J. A. Terry, Hom. Times, 1877, p. 49 ; Vertij , Schreter, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 76 ; Vertij după naștere , B. F. Dake, Organon, vol. 3, p. 355 ; Cefalee cu greață , H. N. Guernsey, Organon, vol. 2, p. 222 ; Astenopie , J. S. Hall, N. E. M. G., vol. 6, p. 339 ; Fotofobie (3 cazuri), Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 266 ; W. Eggert, Raue's R., 1871, p. 61 ; Fotofobie în timpul travaliului , C. Hg., Hom. Clinics, vol. 1, p. 68 ; Fotofobie scrofuloasă (2 cazuri), Seidel, B. J. H., vol. 6, p. 35 ; Oftalmie , R. M. Theobald, Raue's R., 1873, p. 66 ; H. M., vol. 7, p. 331 ; Inflamație traumatică a ochiului , Hanstein, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 230 ; Cataractă cenușie traumatică , Hah., Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 1026 ; Cataractă cenușie , Allen and Norton, p. 54 ; Inflamația ochilor , Segin, Hom. Clinics, vol. 1, p. 99 ; Afecțiune oculară , R. T. Cooper, Raue's R., 1872, p. 66 ; de asemenea în B. J. H., vol. 29, p. 779 ; Umflarea pleoapelor superioare , Knorre, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 263 ; Blenoree a sacului lacrimal (2 cazuri), Kirsten, Allen and Norton, p. 53 ; Epistaxis și ozenă după abuz de mercur , Rosenberg, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 172, Epistaxis și Acne faciei , Hirsch, Raue's R., 1872, p. 96 ; Cancer al obrazului , Gauwerky, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 304 ; Ulcer canceroas al buzei , Kammerer, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 444 ; Stens, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 304 ; Durere de dinți , Hom. Clinics, 1875, p. 9 ; Crampă gastrică , Werber, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 636 ; Gastralgie , Werber, Hom. Rev., vol. 14, p. 489 ; Spasme în epigastru, cu pirozis , Guernsey, MSS. ; Cancer gastric , Gauwerky, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 202 ; Mărirea ficatului , Rentsch, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 693 ; Inflamație acută a pancreasului , B. Buchner, Raue's R., 1874, p. 209 ; Dizenterie cronică , C. H. Goodman, Raue's R., 1871, p. 117 ; Diabet cu parotidită și transpirație abundentă , A. Lippe, MSS. ; Emisii nocturne și spermatoree , T. S. Hoyne, Organon, vol. 1, p. 325 ; Tulburare uterină , H. N. Martin, Hom. Clinics, vol. 2, No. 1 ; Dismenoree , H. N. Martin, Raue's R., 1870, p. 254 ; Prolaps și dismenoree , W. C. Goodno, Raue's R., 1873, p. 166 ; H. M. vol. 8, p. 63 ; Polipi uterini , Raue's R., 1874, p. 232 ; Angel Maria Chavez, Hom. Clinics, vol. 1, p. 126 ; Grețuri matinale , H. Hatch, Hom. Clinics, vol. 1, p. 30 ; Galactoree , Lietzau, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 412 ; Inflamație laringiană cronică, cu tresăriri ale mușchilor feței , Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 788 ; Difterie (5 cazuri vindecate, dintre care 3 survenite după scarlatină), Kunkel, Œhme's Diphtheria, p. 37 ; Astm senil , Lobeth, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 187 ; Tuse , Hirsch. Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 11 ; Hencke, Raue's R., 1870, p. 164 ; Wilcox, Raue's Rec., 1870, p. 164 ; Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 680 ; Hirschel, Rück. Kl. Erf., vol. 8, p. 680 ; Durere toracică în timpul pneumoniei , L. Shafer, Gregg's Ills. Rep., p. 96 ; Tumoare a sânului stâng , C. Preston, Hah. Mo., vol. 1, p. 456 ; Tumoare a sânului drept , Hartung, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 376 ; J. G. Gilchrist, Raue's R., 1871, p. 160 ; Tumoare la sân , J. H. Nankivell, Raue's R., 1874, p. 239 ; Schir mamar , H. C. Schneider, Raue's R., 1871, p. 161 ; A. Thompson (2 cazuri), Raue's R., 1872, p. 182 ; Indurație a sânului în urma unui abces , Raue's R., 1872, p. 181 ; Schir al sânului stâng , Caspari, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 377 ; Indurație a sânului , A. M. Cushing, Hom. Times, 1875, p. 9 ; Indurația și umflarea ganglionilor cervicali , Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 404 ; Tumoare pe spate , Stens, Sr., Raue's R., 1873, p. 248 ; Erupție herpetică pe antebraț , Hartlaub, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 237 ; Herpes pe mâini și antebrațe , Seidel, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 237 ; Erupție herpetică (7 cazuri), Seidel, Schrön, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 237.

PSIHIC [1]

Diminuarea acuității tuturor simțurilor ; inconștiență ; umblă fără țintă, ca și cum ar fi pe jumătate adormit.

Extrem de insensibil.

Memorie slabă. θ Vertij.

Memoria slăbită, precum și capacitatea de a se exprima corect ; înțelege cu dificultate.

Uitare ; dificultate excesivă de a-și aminti lucruri, îndeosebi date.

Obnubilare, ca o stare de stupefacție, dificultate de a înțelege ceea ce citește.

Incapacitatea de a susține orice efort mintal.

Senzație de oboseală și epuizare în creier, cu prostrație atât fizică, cât și nervoasă.

Senzație în frunte sau în partea anterioară a creierului, ca de incapacitate de a-și fixa mintea asupra vreunui subiect ; pierde firul ideii și devine confuz.

Cufundat în gânduri ; neliniștit cu privire la prezent sau la viitor.

Nebunie de tip periodic sau alternant.

Imbecilitatea este mai frecventă decât nebunia.

Înclinat să plângă, plânge în hohote când este singur.

Îi place să poarte hainele sale cele mai bune, face cumpărături inutile, îi pasă foarte puțin de lucruri, le risipește sau le strică ; nu vrea să muncească, preferă să se joace.

Își scobește nasul, care sângerează ușor ; sau își zgândărește degetele ; stă în pat cea mai mare parte a timpului ; nu-i place să răspundă la întrebări.

Râs și plâns involuntare.

Aversiune față de compania altora și totuși teamă de a fi singur. θ Isterie.

Îi repugnă să fie în apropierea oamenilor și să-i audă vorbind pe cei care trec pe lângă el ; este înclinat să-i apuce și să-i insulte.

Pacienta are aversiune față de a vorbi, a se îmbrăca, a mânca sau a-și vedea copiii ; splina mărită. θ Melancolie.

Lipsă de înclinație pentru ocupații.

Dispoziție serioasă ; lipsit de compasiune, din indolență.

Indiferență completă ; nu manifestă interes pentru nimic, îndeosebi pentru plimbarea în aer liber. θ Ipohondrie.

Deprimare sufletească profundă înaintea perioadei menstruale.

Accese alternante de deprimare tăcută și vioiciune certăreață. θ Manie.

Trist și posomorât zile întregi, apoi agitat.

Mare nefericire sufletească, recurentă la fiecare paisprezece zile.

Tulburat ușor de fleacuri, mișcat până la lacrimi ; anxios.

Neliniște cu privire la viitor ; mare îngrijorare pentru orice lucru mărunt care s-ar putea întâmpla.

Ipohondrie și isterie din suprimarea instinctului sexual sau din satisfacerea lui prea liberă, cu deprimare, anxietate și tristețe.

Ipohondrie cu suprimarea menstruației.

Anxietate intensă ; angoasă precordială ; superstițios și plin de temeri, cu gânduri frecvente despre moarte ; pierderea memoriei.

Descurajată, deznădăjduită și nemulțumită de sine și de ceea ce o înconjoară.

Timid, nu poate fi convins să muncească ; lipsă de voință suficientă.

Iritabil, își pierde ușor cumpătul, iar atunci vederea i se încețoșează și fața devine palidă. θ Anemie cerebrală.

Foarte prost dispus după-amiaza, de la 5 la 6, ca și cum l-ar apăsa o mare durere sufletească, cu senzație de paralizie în toate membrele, indiferență și lipsă de interes pentru orice.

Dispoziție morocănoasă ; tot ce îl înconjoară îi produce o impresie neplăcută.

Se simte irascibilă, contrariată și se indispune ușor din cauza fleacurilor.

Foarte agitat, pătimaș, autoritar, certăreț, ocărăște și nu suportă să fie contrazis.

Înclinație de a tresări, ca de spaimă.

Nu poate suporta niciun fel de excitație, aceasta îi provoacă deprimare fizică și mintală, cu slăbiciune.

Suferințe în urma mâhnirii.

Mai rău când este inactiv.

SENSORIU [2]

Delir și inconștiență.

Stupefacție continuă, cu înclinație constantă spre somn.

Senzație de confuzie în cap, adesea stă cufundat în gânduri.

Confuzie constantă în frunte, în regiunea sprâncenelor și a rădăcinii nasului.

Amețeală și senzație de învârtire în cap.

Vertij și presiune în cap, cu puls neschimbat.

Nu poate face niciun calcul ; vertij, < la aplecare. θ Tulburare uterină.

Vertij : de fiecare dată când întoarce capul ; ca o învârtire în cerc ; la ridicarea de pe scaun ; mai rău în poziție culcată, ca și cum patul s-ar învârti în cerc ; când se întoarce în pat sau când privește în jur ; la mișcarea în jos ; la mers ; cu tendință de a cădea într-o parte ; cu pete negre înaintea ochilor ; de la cea mai mică cantitate de băuturi spirtoase ; dependent de pareza celei de-a treia perechi.

Cea mai mică cantitate de băutură spirtoasă îl intoxică.

Pacientul dorește să-și țină capul complet nemișcat.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Creier sensibil la zgomot.

Senzație dureroasă de slăbire (Lockerheit) în cap la scuturarea capului.

Greutate în cap.

Senzația unui nodul mare și greu în creier.

Pocnet în cap, se trezește speriat și tresărind din somnul de după-amiază.

Durere sub formă de junghi, dinăuntru spre exterior, în frunte, dimineața sau la amiază.

Durerea iradiază uneori fulgerător spre partea anterioară a capului, cu senzația ca și cum ceva asemănător unor franjuri ar cădea peste ochi. θ Tulburare uterină.

Dureri fulgerătoare, sfâșietoare, în principal în frunte și vertex.

Pulsații de la frunte spre occiput.

Când își scutură capul, simte o durere de la sprânceană la occiput, ca și cum ceva s-ar fi desprins.

Cefalee stupefiantă, mai întâi în partea anterioară a capului, apoi în cea posterioară, cu coriză, < în aer liber, > prin mișcarea capului și în timpul aplecării.

Durere sfâșietoare în tâmple și pe părțile laterale ale capului, cu senzația ca și cum creierul ar fi amorțit, < la atingere, mișcare, după masă și în poziție culcată sau în timpul aplecării.

Constricție a capului, ca și cum ambele tâmple ar fi comprimate, după masă.

Junghiuri în creștetul capului.

Arsură intensă în creștetul capului ; zone fierbinți în partea posterioară a capului, > la ieșirea în aer liber și prin apă rece, < din cauza agitației sau a suprasolicitării. θ Tulburare uterină.

Dureri lancinante, în special în vertex.

După studiu excesiv : uneori senzația unui corp străin sub craniu, în vertex ; > în timpul cititului, < după ; < la adormire sau din cauza agitației ori când se gândește la durere ; > prin atingere ; ușurarea din timpul cititului pare să provină din abaterea atenției de la durere ; pocnituri în partea stângă a vertexului la mers și în timpul defecației ; de asemenea în occiput la mers, mai ales seara, când este obosit.

Durere în occiput, la fiecare pulsație, ca și cum ar fi străpuns cu un cuțit.

Greutate în occiput la aplecarea capului înainte ; vertij.

Senzație în jumătatea dreaptă a creierului ca de corp străin mare.

Cefalee pe o jumătate a capului, crescând treptat, ca și cum capul ar fi fost contuzionat și ca și cum o greutate ar apăsa asupra lui ; această senzație este accentuată prin mișcarea capului spre partea afectată.

Cefalee unilaterală, cu greață.

Amorțeală, cu senzație de frig pe o parte a capului.

Durere sfâșietoare în cap, trebuie să se culce ; unilaterală.

Senzație de strângere și plenitudine apăsătoare, alternând în diferite părți ale frunții ; această senzație pare să provină din stomac, iar în același timp creierul este atât de sensibil, încât chiar și un zgomot slab sau o conversație îl zdruncină dureros.

Cefalee stupefiantă în partea externă a capului.

Cefalee ca și cum capul ar fi prea plin și ar urma să plesnească; dimineața, la trezire.

Cefalee sfâșietoare, cu greață.

Cefalee dis-de-dimineață, ca și cum capul ar fi fost zdrobit de lovituri sau s-ar dezmembra.

Cefalee, cu greață și vărsături de mucus.

Cefalee cu greață, cu imposibilitatea de a urina; vertij puternic, < în poziție culcată în pat, când totul din cameră pare să se învârtă.

Cefalee cronică cu junghiuri.

Cefalee: provocată de scaune prea reduse cantitativ, dar frecvente, cu tenesme; cu dureri în tot pieptul; în timpul acceselor violente de tuse; < la cel mai mic zgomot, în timpul mișcării și la o zdruncinătură sau un șoc brusc.

Congestie la cap, cu senzație catarală și căldură a feței.

Hidrocefalie: dureri < la trezire, după masă, în aer liber; > prin presiune externă, în poziție culcată și la închiderea ochilor.

Inflamație cerebrală la copii.

CAP EXTERIOR [4]

Căderea părului.

Impetigo al scalpului.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Iluzii optice în întuneric sau în culori prismatice.

Obiectele par roșii; culorile curcubeului; pete striate, confuze.

Pete negre înaintea ochilor, cu vertij. θ Dizenterie.

Puncte întunecate și benzi colorate înaintea ochilor.

Pâlpâiri înaintea ochilor.

Senzație ca și cum ceva asemănător unor franjuri ar coborî peste ochi.

Vedere dublă.

Slăbirea vederii; amauroză.

Miopie; astenopie.

Nu poate citi mult timp fără ca literele să se contopească; durere arzătoare în profunzimea ochilor, cu bufeuri de căldură; nu poate suporta nici lumina, nici căldura; < într-o cameră caldă; > dimineața și într-o zi înnorată; la închiderea ochilor se văd pete negre; obiectele îndepărtate par și mai îndepărtate; în aer liber, obiectele sunt înconjurate de culori prismatice; ochii au un aspect perfect normal; astenopie.

Senzație de frig în ochi, când merge în aer liber.

Adaptare lentă a ochiului la diferite distanțe de vedere.

Obiectele apropiate sunt văzute neclar.

Vederea devine încețoșată când este iritabil. θ Anemie cerebrală.

Vedere bună pentru obiectele fixe, dar când acestea sunt puse în mișcare înaintea ochilor, apare o ceață și vederea devine neclară, provocând vertij.

Nu poate suporta lumina puternică sau căldura.

Slăbiciune și orbire prin strălucire a ochilor, împreună cu amețeală și debilitate, mai ales a brațelor și picioarelor; la mers, se clatină ca și cum ar fi beat.

Privire tremurătoare, ca și cum ochii ar tremura.

În cameră, ochii sunt orbiți de lumina zilei.

Aversiune față de lumină, fără inflamația ochilor.

Fotofobie intensă la ambii ochi, asociată, îndeosebi la ochiul stâng, cu roșeața scleroticii, opacitatea corneei, tumefierea și roșeața pleoapelor, creșterea accentuată a secreției de mucus și lacrimi; constituție scrofuloasă.

Fotofobie, cu curgere abundentă de lacrimi când ochii sunt deschiși cu forța; roșeață foarte ușoară sau absentă; dureri < noaptea și la orice lumină; > într-o cameră întunecoasă și prin presiune.

Fotofobie severă și lăcrimare; marginile pleoapelor roșii și tumefiate; ulcerații pe cornee, lângă sclerotică, unde vascularizația este accentuată; catamenii neregulate.

Fotofobie din oftalmia scrofuloasă.

Vase conjunctivale injectate de la cantusul intern al ochiului până la marginea corneei, care pare mată și deprimată în centru; durere apăsătoare în globul ocular; < la lumină; senzație ca și cum globul ocular ar fi tumefiat; tumefierea obrazului și a pleoapelor de partea afectată; tresăriri; lăcrimare; ulcerații; durere sfâșietoare în partea dreaptă a capului. θ Inflamație traumatică.

Cheratită punctată, cu fotofobie intensă.

Pupile dilatate.

Cataractă în urma unei contuzii; cataractă cenușie.

Oftalmie scrofuloasă; cazuri torpide, cu injectare redusă, dar fotofobie excesivă.

Afecțiuni inflamatorii ale corneei (ulcerații și pustule), mai ales dacă inflamația este superficială, implicând numai straturile epiteliale, indiferent dacă este provocată de o leziune, de frig sau, mai frecvent, de o diateză scrofuloasă.

Ulcerații pe cornee, de la dreapta la stânga.

Ochiul drept injectat; doare când se culcă pentru a dormi; pleoape lipite dimineața, de asemenea lăcrimare.

Arsură a ochilor.

Durere de tracțiune, cu roșeața ochilor.

Ochii se simt ca și cum ar fi trași spre exterior, îndepărtându-se de nas (mușchiul drept extern); fotofobie; durere verticală în cap, < în aer liber; trebuie adesea să plece de la școală din cauza unei senzații de vertij copleșitor care o cuprinde; hipermetropie.

Presiune în ochi ca de la un grăunte de nisip; < înainte de amiază, cu inflamația și roșeața albului ochiului și lacrimi usturătoare.

Senzație de presiune în ochi când citește, scrie sau efectuează orice activitate de precizie; fotofobie.

Durere fulgerătoare, usturime și mâncărime în cantusul intern, cu lăcrimare.

Presiune în cantusul extern, ca de la un grăunte de nisip.

Stare de paralizie parțială a mușchilor externi ai ochiului.

Secreția de mucus sau puroi este rareori abundentă și este intim amestecată cu lacrimile.

Indurația pleoapelor; ptoză.

Pleoapele superioare tumefiate într-atât încât le acoperă complet pe cele inferioare, tumefierea extinzându-se și deasupra sprâncenelor; pleoape roșu-pal, lucioase, cu o consistență păstoasă și sensibile la cea mai ușoară atingere; marginea pleoapelor roșu-albăstruie și indurată; la încercarea de a deschide pleoapele, conjunctiva palpebrală tumefiată, roșu-închis, se răsfrânge înainte ca o masă umflată; conjunctiva oculară nu este foarte inflamată; cornee limpede; fotofobie intensă; secreție de puroi galben, fluid; lăcrimare; durere arzătoare, înțepătoare, < noaptea; pacient scrofulos.

Pleoapele se deschid numai cu mare dificultate, iar când sunt deschise, un șuvoi de lacrimi fierbinți țâșnește.

Abia își putea ridica pleoapele, care păreau apăsate de o greutate mare; predispus să adoarmă.

Arsură pe suprafața internă a pleoapelor.

Pleoape lipite dimineața.

Orjelete care recidivează; mai multe orjelete se indurează și, uneori, se inflamează din nou.

Blenoree a sacului lacrimal.

Mâncărime sub ochi și usturime, arsură când îi freacă.

Ochii au o nuanță plumburie. θ Greață matinală.

Paralizia nervului optic; amauroză.

Hiperestezie retiniană.

Paralizie musculară.

AUZ ȘI URECHI [6]

Sensibilitate dureroasă a auzului; zgomotul îl face să tresară, după care urmează surditatea.

Țiuit, sunete melodioase, zumzet, bâzâit și vuiet în urechi.

Furnicături în urechi.

Obstrucția urechilor; se simt înfundate când își suflă nasul.

Slăbirea auzului.

În urechea internă, șocuri ascuțite dinăuntru spre exterior la înghițire, precum și dureri străpungătoare și surde; tensiune dureroasă în spatele urechii și dureri străpungătoare în apofiza mastoidă.

Durere de tracțiune cu junghiuri în ureche, dinăuntru spre exterior.

Dureri sfâșietoare și junghiuri în urechi și în jurul lor.

Durere ca de ciupire în urechea dreaptă. θ Afecțiune uterină.

Slăbirea auzului, care încetează când este îndepărtat cerumenul și revine pe măsură ce acesta se acumulează din nou.

Acumulare de cerumen, cu aspect roșu ca sângele sau ca hârtia putrezită, cu puroi sau mucus.

Tumori și furuncule în spatele urechilor.

Glande parotide tumefiate și dure.

Supurația parotidei stângi, cu transpirație abundentă care tulbură somnul. θ Diabet.

MIROS ȘI NAS [7]

Simț al mirosului excesiv de acut.

Senzație de sfredelire în nări; miros de animale în partea posterioară a nasului.

Își scobește neîncetat nasul, care sângerează ușor. θ Tulburare mintală.

Senzație supărătoare de uscăciune în nas.

Furnicături în nas, strănut frecvent, cu secreție apoasă, mucoasă.

Durere usturătoare ca de rană și mâncărime la vârful și în interiorul nasului.

Durere profundă la rădăcina nasului înaintea menstruației, < la gâfâit sau la presiune; eliminare de sânge și puroi din nas.

Ozenă, cu arsură în nări și junghi în septul nazal, eliminare de puroi și sânge din nas; după abuzul de mercur.

Coriza fluentă. θ Tuse.

Scurgere de mucus iritant din nas. θ Inflamația ochilor.

Secreție purulentă din nas; de asemenea, cruste întărite.

Epistaxis.

Sângerare nazală: cu menstruație suprimată, în urma răcirii; de la frecvente izbucniri ale sângelui; din cea mai neînsemnată cauză; primăvara; după strănut.

Strănut frecvent, excesiv.

Obstrucție veche a nărilor.

Inflamația nasului, cu sângerare din partea dreaptă, după abuzul de mercur.

Polipi fibroși, duri și elastici, cu înțepături și mâncărime după atingere sau manipulare; simț al mirosului excesiv de acut, cu secreție purulentă.

FAȚĂ SUPERIOARĂ [8]

Ten bolnăvicios și palid.

Față: pământie, galbenă; galben-roșiatică; palidă; gălbuie; albăstruie; purpurie; buhăită.

Față congestionată. θ Tuse convulsivă.

Căldură la nivelul feței, cu congestie sanguină.

Căldura feței, congestie la cap, cu senzație catarală.

Mâncărime la nivelul feței.

Senzație de tracțiune, extinzându-se de la maxilare spre urechi și cap.

Durere facială înțepătoare și sfâșietoare, noaptea.

Durere sfâșietoare în jumătatea dreaptă a feței.

Coșuri pruriginoase pe față.

Ulcerații care rod pe față sau herpes umed și extensiv.

Erupție de pustule mici și mari pe obrazul drept. θ Inflamația ochilor.

Ulcerații pe față și buze; cancer al obrazului; ulcerații canceroase extensive; tumori canceroase ale buzelor și feței.

FAȚĂ INFERIOARĂ [9]

Presiune și compresiune deasupra buzelor.

Buze și limbă uscate și lipicioase.

Buzele și dinții acoperiți cu cruste negre.

Buze: arsură; dureri fulgerătoare în ele; uscate și scuamoase.

Vezicule sau erupție pe buze.

Indurația vaselor limfatice ale buzei după contuzie.

Cancer al buzelor; din cauza presiunii pipei.

Glande submaxilare tumefiate și dure.

DINȚI ȘI GINGII [10]

Scrâșnirea dinților.

Durere smucitoare în dinți; par mobili în timpul masticației.

Durere dentară violentă, de tracțiune; dinții par mobili.

Durere de tracțiune în dinții sănătoși când merge în aer liber.

Senzație de tracțiune într-un dinte cariat, când mănâncă alimente reci sau din cauza unei băuturi reci.

Dureri lancinante în dinți, < la mâncat și băut.

Junghi în dinți.

Dinții și buzele acoperite cu cruste negre.

Dureri de tracțiune și junghiuri fine în gingii și dinți.

Gingii tumefiate, roșu-albăstrui, care sângerează ușor.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust amar în gură, cu sete.

Pierderea vorbirii.

Vorbire dificilă; devierea limbii și gurii.

Vorbire peltică.

Limba și buzele uscate și lipicioase.

Limbă tumefiată, dureroasă, rigidă.

INTERIORUL GURII [12]

Uscăciunea gurii și a istmului faringian.

Ptialism violent; salivă filantă.

Senzație de tracțiune extinzându-se de la maxilare spre urechi și cap.

Glandele parotide și submaxilare tumefiate și tari ca piatra; buzele și dinții sunt acoperiți cu cruste negre; piele fierbinte, pacientul delirează sau este inconștient.

PALAT ȘI GÂT [13]

Înclinație constantă de a înghiți; înghițire involuntară, mai ales când merge prin vânt.

Senzație ciudată de urcare în gât, cu senzație de astupare, ca și cum ceva ar fi rămas acolo.

Senzație de plenitudine în gât, ca de la un nodul, cu încercări involuntare de a înghiți.

Plenitudine în scobitura gâtului, cu eructații suprimate.

Presiune în esofag, ca și cum un corp rotund ar urca din stomac. θ Globus hystericus.

Pâinea nu coboară, nu are gust bun.

Amărăciune în gât.

Constricție spasmodică a gâtului.

Contracție în gât, cu eforturi de vomă.

Spasm al esofagului.

Senzație de gâdilare în gât.

Mâncărime în gât, cu iritație care provoacă o tuse seacă, scurtă.

Senzație de zgâriere, mâncărime și furnicături în gât, provocând o tuse pruriginoasă continuă.

Dureri chinuitoare în gât. θ Polipi uterini.

Arsură în esofag și faringe după masă.

Exsudație cenușiu-murdară. θ Difterie după scarlatină.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Pierderea apetitului. θ Greață matinală.

Lipsa apetitului și digestie tulburată.

Apetit foarte redus, dar cu o dorință puternică de alimente sărate. θ Dizenterie cronică.

Apetit foarte redus, fără sete. θ Afecțiune uterină.

Foame devorantă.

Dorește cafea, alimente sărate sau acre.

Aversiune față de pâine.

Sete. θ Oftalmie.

Sete, cu căldură internă sau căldură arzătoare în tot corpul.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

Regurgitație acidă din stomac, după masă.

După ingerarea unei cantități mici de lapte, distensie bruscă a abdomenului.

Greață și vărsături, cu umflarea și sensibilitatea dureroasă a sânilor odată cu menstrele.

Mai rău în timpul mesei și după masă.

După masă, durere surdă în ceafă, vertex și frunte, cu greață; o căldură ușoară pare să treacă din stomac prin brațe până la degete, iar apoi mâinile par ca și cum ar fi moarte.

Palpitații după ce bea.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Eructații: de gaze; zgomotoase, cu gustul alimentelor ingerate; frecvente și acre, cu duritate și distensie a abdomenului; suprimate, cu durere ulterioară în stomac; fetide; frecvente, goale; dureroase și acide.

Pirozis, iar aciditatea urcă din stomac după masă.

Regurgitare acră a alimentelor. θ Menstre suprimate.

Eructații acre, < noaptea. θ Marasm.

Greață: frecventă; cu cefalee sfâșietoare; după masă; la femeile gravide.

Eforturi de vomă, cu contracție în gât.

Greață și vărsături în timpul sarcinii; mucoase, apoase.

Greață, vărsături, eructații de gaze și expectorație de flegmă, cu indurația și mărirea ovarului.

Se trezește dimineața cu greață foarte puternică și vomită de mai multe ori de la ora 5 până la micul dejun; substanța vomitată este albă și spumoasă, urmată de ceva galben, ca bila; vomită de mai multe ori în timpul zilei.

Vărsături: violente; de mucus; de mase negre, ca zațul de cafea, într-un lichid limpede și acru; de mase de culoarea ciocolatei, acre și iritante, amare, mucoase, apoase.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Durere surdă și presiune în epigastru; se extind din epigastru până la faringe și se simt ca și cum o bilă s-ar ridica spre gât.

Contracție apăsătoare a epigastrului.

Senzație de plenitudine și de stomac prea plin.

Eructații suprimate, cu durere ulterioară în stomac.

Pirozis, cu eructații fetide, frecvente și goale.

Presiune în stomac în timpul mesei, contracție în partea posterioară, cu senzație de frig, crampe și senzație ca de rană.

Dureri violente în stomac, întotdeauna la două sau trei ore după masă, dar și noaptea; oarecum > în poziția genu-pectorală.

Tumefacție în regiunea pilorului.

Durere apăsătoare, arzătoare, constrictivă, extinzându-se din capul pieptului spre spate și umeri.

O înțepătură ce pare să pornească din stomac și se extinde sub coastele stângi și până în spate.

Presiune și senzație vie, ca de rană, în capul pieptului.

Senzație vie și ca de rană în stomac și abdomen când merge pe pietre.

Arsură în stomac, greață și vărsături severe de mucus.

Dureri spasmodice, contractive, în stomac.

Spasm al stomacului.

Crampe în stomac, cu tendință la constipație, mai ales la persoanele cu temperament limfatic.

Spasme în capul pieptului, extinzându-se de la dreapta la stânga și, de asemenea, spre spate, apărând în paroxisme; înaintea crizei, crampă în gambe; pirozis; pulsații în frunte până la occiput.

Spasm dureros al stomacului, cu senzația ca și cum stomacul s-ar contracta sau ca și cum o povară grea ar apăsa asupra lui; nu poate suporta îmbrăcămintea strâmtă; durerea nu înceta niciodată complet, dar uneori era moderată, iar apoi devenea treptat foarte severă; tendință la constipație; tuse spasmodică, obositoare, care < gastralgia; tusea < prin vorbit, alergare și emoție.

Dispepsie cu aciditate gastrică.

Cancer al stomacului.

HIPOCONDRE [18]

Tensiune dureroasă în jurul hipocondrelor, ca produsă de o bandă constrictivă.

Durere apăsătoare, tensionantă, în hipocondre; junghiuri în regiunea hepatică; dureri colicative excesive.

Durere surdă în hipocondrul drept, < la inspirație; tensiune dureroasă surdă în hipocondrul stâng, extinzându-se mult în jos în abdomen, cu senzație de greutate în întregul abdomen.

Junghiuri sau durere sfâșietoare în regiunea hepatică.

Durere în ficat, cu acumulare de cerumen.

Durere apăsătoare în regiunea hipocondrului drept, < la presiune, tumefacție convexă, dură, extinzându-se spre regiunea precordială și aproape până la creasta iliacă dreaptă. θ Mărirea ficatului.

Durere constantă în ficat, cu indurație și edem. θ Polipi uterini.

Ficat mărit, cu durere la presiune; icter.

Tumefacție dură a ficatului.

Mărire cronică a ficatului sau splinei, cu funcționare torpidă a intestinelor.

Junghiuri în hipocondrul stâng și în splină.

Mărirea splinei. θ Melancolie.

Criză bruscă de vărsături și diaree noaptea; vărsarea unei substanțe albe, constând din salivă fără niciun amestec de conținut gastric sau intestinal; diateză gutoasă. θ Inflamație acută a pancreasului.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Tremur al întregului abdomen.

Flatulență; gaze blocate; borborisme și zgomote surde în abdomen.

Plenitudine în abdomen dimineața devreme, la trezire.

Plenitudine și apăsare în jos în abdomen. θ Dismenoree.

Greutate și presiune în abdomen sau perineu.

Umflarea abdomenului după mese, îndeosebi după lapte.

Tumefacția abdomenului.

Tumefacție în regiunea pilorului.

Duritate și distensie a abdomenului, cu evacuări frecvente și acre; < în timpul nopții, > ziua.

Duritatea abdomenului din cauza tumefierii ganglionilor mezenterici.

Senzație ca și cum ar trebui să-și țină abdomenul cu mâinile când tușește; simte ca și cum tusea ar veni de acolo. θ Anemie cerebrală.

Sensibilitate foarte mare a abdomenului și senzație ca de rană.

Copilul se plânge de durere de burtă când tușește.

Durere surdă în abdomen în timpul sarcinii, în fiecare noapte, după ce se culcă, > ridicându-se și mișcându-se.

Răsucire și măcinare (scormonire) în regiunea ombilicală.

Durere apăsătoare, surdă, în abdomen, cu retragerea involuntară a abdomenului în sus, spre torace.

Durere în regiunea ombilicală, ca și cum intestinele ar fi fost zdrobite de lovituri.

Junghiuri extinzându-se din abdomen spre partea dreaptă a toracelui.

Dureri ciupitoare în abdomen, ca și cum ar urma să înceapă diareea.

Dureri constrictive în abdomen, recidivând frecvent, care apar și dispar la intervale, ca durerile de travaliu.

Durere lancinantă în abdomen, ca și cum s-ar înfige cuțite în el.

Crampe în abdomen înaintea eliminării leucoreei.

Spasme abdominale dureroase în timpul menstrelor.

Colici contractive, ca de travaliu, pornind din ambele părți ale abdomenului.

Colică din cauza gazelor blocate.

Durere tăietoare în abdomen înaintea eliminării gazelor.

Colică în timpul eliminării gazelor.

Dureri colicative de cea mai mare violență.

Contracții ca de travaliu; durere în regiunile iliace.

Durere contractivă în abdomenul inferior, ca durerile post-partum, cu nevoie de defecație.

Dureri constrictive în partea inferioară a abdomenului.

Durere în regiunea hipogastrică în timpul menstrelor, coborând pe picioare.

Durere surdă în regiunea hipogastrică, precum colicile menstruale.

Senzație de împingere în jos în regiunea hipogastrică, precum durerile menstruale de travaliu.

Durere cu apăsare în jos și arsură în regiunea hipogastrică. θ Tulburare uterină.

Dureri în regiunea inghinală, ca și cum aceasta ar fi umflată.

Tumori în abdomen.

Mărirea ganglionilor mezenterici.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Nevoie constantă de evacuare a intestinelor pentru a ameliora senzația ca de rană.

Eliminări de gaze fetide sau reci.

Eliminare involuntară de materii fecale în timpul somnului.

Diaree. θ Vertij.

Diaree frecventă și urinare abundentă.

Mucus amestecat cu substanțe verzui și conținând puncte de sânge; scaunele sunt foarte mici, fetide, cu tenesme și eliminare de gaze în timpul evacuării, urmate de o senzație de slăbiciune și tremur; nicio durere; între opt și paisprezece scaune zilnic, evacuările devenind mai frecvente noaptea. θ Dizenterie cronică.

Scaune: lichide, fecale; amestecate cu bulgări tari; apoase, nedigerate și eliminate cu emisii zgomotoase de gaze, cu colică; lichide, diareice, cu colică, eliminare de gaze și mult mucus ori alimente nedigerate sau chiar sânge; nedigerate, nedureroase; dureroase; tari, cu tenesme; foarte debilitante; frecvente și acre; striate cu sânge; cu eliminare de sânge.

Diaree numai ziua, nu și noaptea.

Diaree cronică la bărbații vârstnici.

Constipație și diaree alternativ. θ Polipi uterini.

Constipație alternând cu diaree biliară.

Scaune uneori regulate, alteori tari și întârziate sau verzi și diareice. θ Mărirea ficatului.

Nevoie frecventă și ineficientă de defecație; sau se elimină de fiecare dată o cantitate mică.

Constipație, cu nevoie ineficientă de scaun; nevoie constantă, fără scaun.

Scaune întârziate, tari și uscate. θ Tuse.

Scaun tare, cu tenesme, cefalee și eliminare de lichid prostatic.

Constipație obstinată, fără scaun timp de șapte zile; scaune mari, tari și urmate de slăbiciune tremurătoare; trebuie să se întindă. θ Prolaps și dismenoree.

Scaun tare o dată la două zile. θ Tulburare mintală.

Înainte de scaun: durere abdominală tăietoare.

În timpul scaunului: arsură, durere tăietoare și efort de împingere în rect; gaze; lichid prostatic; frisoane.

În timpul scaunului, un corp străin protruzionează din vulvă. θ Polipi uterini.

După fiecare scaun, tremur, slăbiciune și palpitații.

Căldură în porțiunea inferioară a rectului.

Junghiuri frecvente în anus.

ORGANE URINARE [21]

Durere în rinichi dacă urina este reținută.

Presiune ascuțită în vezică.

Presiune asupra vezicii, ca și cum urina ar urma să iasă imediat.

Presiune în colul vezicii, cu junghiuri, < la mers, > în șezut.

Durere foarte mare în vezică, nevoie constantă de a urina, eliminându-se numai câteva picături de fiecare dată. θ Greață matinală.

Junghiuri ascuțite la scurt timp după urinare, în regiunea colului vezicii, timp de multe ore.

Junghiuri fulgerătoare în partea posterioară a uretrei.

Arsură, durere tăietoare și de tracțiune de-a lungul uretrei în timpul urinării.

Durere în uretră în timpul micțiunii. θ Vertij.

Imediat după urinare, arsură în uretră, dimineața.

Strangurie.

Urina nu poate fi reținută.

Nevoie constantă de a urina, cu căldură în timpul urinării.

Micțiuni frecvente noaptea. θ Tulburare mintală.

Urinarea nu ameliorează nevoia de a urina.

Urină limpede precum cristalul și cu flux intermitent. θ Dizenterie cronică.

Flux urinar intermitent, cu durere tăietoare după micțiune.

Mâncărime violentă, urina curgând și oprindu-se alternativ la fiecare eliminare.

Urină: limpede precum cristalul; densă; albă, tulbure, cu sediment cenușiu sau alb; mucoasă; sangvinolentă.

Urină tulbure, după ce stă, de un cenușiu murdar, cu tentă gălbuie. θ Difterie după scarlatină.

Urină redusă cantitativ, brună sau cu mult sediment, conținând bilă, cu arsură la urinare. θ Ficat mărit.

Urina este simțită ca fierbinte. θ Tulburare uterină.

Nefrită parenchimatoasă după scarlatină.

Nisip urinar.

Diabet: însoțit de durere foarte mare; cu tumefacția și supurația parotidei stângi.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală fără erecție.

Cu slăbiciunea organelor sexuale, eretism sexual accentuat, gânduri amoroase, chiar și emisii provocate de simpla prezență a femeilor.

Dorință sexuală foarte mare, cu incapacitate parțială sau completă; emisii la cea mai mică provocare, melancolie.

Emisii fără vise.

Emisii nocturne și spermatorree; urina curge și se oprește din nou la fiecare urinare.

Emisie dureroasă de spermă.

Poluții, cu excitarea ulterioară a dorinței sexuale.

Poluții excesive, îndeosebi la tineri.

Poluții excesive, fără antecedente de excese anterioare.

Efecte nefaste ale suprimării dorinței sexuale sau ale satisfacerii ei excesive.

Slăbiciune sexuală. θ Anemie cerebrală. θ Tulburare mintală.

Erecție insuficientă, care durează numai puțin timp; act sexual lipsit de vigoare; slăbiciune după actul sexual.

Impotență și absența erecțiilor.

Tumefacția și indurația testiculelor, îndeosebi după contuzie.

Durere tăietoare traversând scrotul până la rădăcina penisului; dureri apăsătoare și sfâșietoare în testicule.

Boală cronică a prostatei, glanda tumefiată, tare ca piatra, fixată ferm, cu multă mâncărime însoțită de senzație de mușcătură ori cu mușcături ca de purici și o greutate ca o piatră în perineu.

Scurgere de lichid prostatic la fiecare schimbare emoțională, fără gânduri voluptuoase, ori în timpul eliminării fecalelor ; cu mâncărime a prepuțului.

Dureri foarte severe, care apar noaptea, trezindu-l din somn ; orhită provocată de contuzie, cu tumefierea testiculelor ; hematocel ferm, ca o piatră.

Cazuri recente de gonoree cu orhită și dureri nocturne severe.

Șancru indurat, existent de mult timp.

Reumatism după suprimarea gonoreei.

Sarcocel sifilitic.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Efecte nocive ale reprimării instinctului sexual ori ale nesatisfacerii apetitului sexual.

Indurarea și mărirea ovarelor ori a uterului, cu dureri lancinante.

Indurații, mai ales de natură scrofuloasă ori provocate de traumatisme.

Prolaps uterin complicat cu indurație, ulcerație și leucoree abundentă.

Uter prolapsat și anteversat ; apăsare în jos, ca și cum uterul ar urma să fie împins afară prin vulvă ; < în ortostatism și la mers, înaintea și în timpul menstrelor ; dismenoree.

Indurarea colului uterin ; dureri ascuțite în acea regiune ; prolaps uterin ; leucoree acră ; tumefierea sânilor ; junghiuri în sâni, mai ales noaptea.

Greutate și dureri lancinante în uter și ovare, extinzându-se prin întreaga parte inferioară a abdomenului, șolduri și spate ; în timpul defecației, un corp străin proemină din vulvă ; hemoragii uterine abundente și frecvente ; leucoree roșiatică, extrem de fetidă. θ Polipi uterini.

Spasme uterine ; rigiditatea orificiului uterin.

Deasupra organelor genitale externe se simte o durere ca de măcinare ; abdomenul se umflă, pieptul este afectat și se simt junghiuri în partea stângă.

Spasm uterin în timpul unor catamene prea timpurii și reduse, urmat de leucoree, cu dureri nocturne și paroxisme isterice.

Contracții ca de travaliu.

Colici ca de travaliu, pornind din ambele părți ale abdomenului.

Dureri ca niște junghiuri în uter, cu simptome precum cele care însoțesc sarcina ; greață și vărsături, poftă de lucruri acre ori sărate ; durere și tumefiere a sânilor în timpul menstrelor, descurajare etc.

Dureri ca de ciupire și crampe în uter.

Junghiurile din uter se extind spre partea dreaptă a pieptului.

Dureri arzătoare, înțepătoare, fulgerătoare în colul uterin, cu indurații și schirozități.

Senzație de arsură, ca de rană și dureroasă în regiunea uterului.

Înaintea menstruației : vise anxioase ; căldură fără sete ; senzație generală ca după contuzie, cu tendință de a plânge ; neliniște și presimțiri anxioase ; dureri în sâni, cu sensibilitate dureroasă și tumefiere ; junghiuri în ficat ; distensie.

O mare sensibilitate dureroasă a sânilor precedă menstruația ; < la cea mai mică zdruncinătură ori la mers.

Amenoree : organe genitale foarte sensibile ; complicată cu afecțiuni ovariene ori uterine și cloroză ; cu hiperemie venoasă abdominală.

Sânge maroniu în locul menstrelor.

În timpul menstruației : temeri intense când este singură, dar teamă de străini ori de companie ; dureri abdominale ca de travaliu, extinzându-se în coapsă ; junghiuri în piept ; cefalee ; erupție ; dureri înțepătoare în colul uterin.

La fiecare tentativă de instalare a menstruației, sânii se măresc, devin sensibili și dureroși.

Sâni flasci, cu excepția perioadei menstruale.

Presiune de sus în jos și senzație de tracțiune în picioare în timpul menstrelor.

Menstre prea slabe.

Menstre neregulate, trecând uneori trei luni fără apariția lor, iar apoi fiind reduse. θ Inflamația ochilor.

Dismenoree, cu dureri fulgerătoare în partea stângă a pieptului ori dureri ascuțite în regiunea inimii.

Dismenoree : dureri în regiunea hipogastrică și în josul picioarelor ; durere ascuțită în spate ; senzații de frig care încep în sâni ; vertij în pat, totul se învârte ; menstre prea timpurii, prea abundente, de culoare normală ; are episoade de slăbiciune.

Catamene prea târzii, reduse și de scurtă durată.

Menstre : suprimate ; slabe, prea târzii și reduse, de scurtă durată.

Menstruație întârziată și redusă, cu simptome care indică congestii în alte organe și mai ales când sânii sunt flasci și micșorați.

Menstre reduse, cu cheaguri, însoțite de o erupție pe întregul corp, formată din mici coșuri roșii care provoacă o arsură intensă când sunt scărpinate și dispar odată cu încetarea menstruației.

Menstre oprite în urma răcirii ; după introducerea mâinilor în apă rece ; regurgitație acidă a alimentelor ; flux urinar intermitent ; epistaxis.

La fiecare patru săptămâni, sensibilitate intensă a labiilor mari și mici ; căldură uscată constantă a corpului, fără sete ; vise anxioase ; greutate în toate membrele ; tendință de a plânge ; neliniște ; preocupare anxioasă pentru fleacuri ; junghiuri în regiunea hepatică, durând adesea mai multe zile și epuizând-o profund, cu absența completă a menstruației.

Mâncărime violentă a organelor genitale externe și a vaginului, mai ales după menstre.

Leucoree la zece zile după menstre, oprindu-se brusc și reapărând curând, durând mai multe zile, cu dureri intestinale intense înaintea scurgerii.

Leucoree acră și arzătoare, albă ori galbenă, precedată de dureri ca de ciupire și crampe abdominale și de mobilitate redusă a regiunii lombare, urmată de oboseală.

Leucoree : abundentă ; sangvinolentă, mucoasă ; excoriantă ; groasă, lăptoasă, cu colici contractive, ca de travaliu, pornind din ambele părți ; din mucus alb, acru, provocând senzație de arsură ori usturime.

Apăsare în jos și junghiuri în vagin.

Mâncărime severă în profunzimea vaginului.

Indurații ale vulvei provocate de traumatisme.

Junghiuri severe în vulvă.

Senzație particulară de săpare în vulvă, o durere spasmodică.

Mâncărime violentă a vulvei, urmată de apăsarea în jos a uterului, mai ales după menstre.

Organe genitale externe și glande mamare sensibile.

Durere tăietoare între labii la micțiune.

Erupție seropurulentă pe muntele lui Venus.

Coș mare pe muntele lui Venus, dureros la atingere.

Climacteriu, cu valuri de căldură și transpirație.

Micșorarea și zbârcirea sânilor, fără dorință sexuală.

Tumori fibroide ale uterului.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Dificultate de concepție din cauza congestiei pasive.

Greață și vărsături cumplite la femeile care suferă de schirozități în timpul sarcinii.

Greață și vărsături cumplite în timpul sarcinii.

Se trezește dimineața cu greață, vomitând de mai multe ori de la ora 5 până la micul dejun ; substanța vomitată este albă și spumoasă, urmată de ceva galben, ca bila, < la ridicarea capului ; vomită de mai multe ori în cursul zilei ; însărcinată în trei luni.

Durere surdă în abdomen în timpul sarcinii ; este deranjată între orele 12 și 3 noaptea de necesitatea de a se ridica pentru a urina ; nu simte afecțiune față de nimeni.

Tuse în timpul sarcinii, < noaptea.

Crampe persistente în stomac în timpul sarcinii ; senzație de constricție ori de greutate mare care apasă asupra stomacului ; durerile sunt constante, dar au caracter remitent, devenind treptat atât de severe, încât ajung insuportabile ; tuse uscată, spasmodică, permanentă, care agravează crampele ; tuse < la vorbit, mers ori emoții psihice.

Pirozis excesiv noaptea, la culcare, la femeile însărcinate.

Rigiditatea orificiului uterin în timpul travaliului.

În timpul nașterii, insomnie completă și epuizare ; abia poate rosti câteva cuvinte ; sensibilitate extremă la lumină, ferindu-se de ea în asemenea măsură, încât cea mai mică rază de soare îi provoacă o mare angoasă.

Dureri de după naștere declanșate de alăptarea copilului, extinzându-se de la stânga la dreapta.

În prima săptămână după naștere, nu-și putea mișca capul pentru a se întoarce în pat, din cauza vertijului intens.

Scurgere constantă din sâni a unui lapte subțire, apos, timp de nouă luni după înțărcarea copilului.

Indurarea glandei mamare drepte în timpul alăptării ; durere arzătoare. θ Mastită.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Voce peltică.

Laringe sensibil la atingere. θ Tuse.

Loc uscat în laringe, unde există furnicație și impuls aproape constant de a tuși.

Gâdilare și mâncărime constante, tuse uscată, chinuitoare.

Senzație de zgâriere în laringe, cu impuls de a tuși și tuse uscată seara.

Răgușeală : tuse și expectorație ; după leucoree.

Blennorrhœa bronchialis.

Tuse cronică provocată de mărirea ganglionilor bronșici, cu iritarea mucoasei traheale și laringiene.

Astm bronșic nervos, paroxistic, care apare pe vreme umedă.

RESPIRAȚIE [26]

Lipsă de aer la cel mai mic efort și tuse abundentă, cu eliminare de mucus.

Respirație scurtă la mers.

Constricția pieptului, cu dispnee. θ Tuse.

Respirație dificilă dimineața, la trezire.

Respirație cu zgomot ca de ferăstrău, sforăitoare. θ Difterie după scarlatină.

Paroxisme astmatice care apar pe vreme umedă ; față roșu-albăstruie.

Astm dimineața, la trezire.

Astm bronșic nervos.

Astmul persoanelor vârstnice, cu tuse provocată de gâdilare.

Zgomot în laringe, care seamănă foarte mult cu sunetul nearticulat „sha-li-sha-li” ; acesta este atât de deranjant, încât trebuie să înceteze să mai meargă la școală ; tresăriri spasmodice pronunțate ale mușchilor din partea dreaptă a feței ; acestea preced adesea sunetele ; durere spasmodică apăsătoare în regiunea ligam. glottid. ; zgomotul și tresăririle feței < la vorbit, > prin repaus și somn ; pacient scrofulos, cu ganglionii tumefiați. θ Afecțiune a nervului laringian inf.

Bronșită.

Catar, cu tuse uscată provocată de gâdilare, mare oboseală, neliniște și sete.

TUSE [27]

Gâdilare insuportabilă în adâncitura gâtului, cu voce sâsâită, provocând paroxisme de tuse.

Tuse periodică, uscată, cu senzație de gâdilare în gât ori în spatele sternului ; tusea apare în accese scurte, mai ales în poziție culcată, la vorbit ori la râs.

Tuse uscată, provocată de gâdilare, după catar, gâdilare spasmodică în laringe, care este foarte sensibil la atingere ; tusea reapare în fiecare seară la ora 6, durează mai multe ore și este foarte supărătoare pentru pacient.

Tuse uscată, provocată de gâdilare, mai supărătoare noaptea, cu cefalee violentă, perturbând somnul ; coriză fluentă ; apăsare în piept.

Paroxisme puternice, spasmodice de tuse, declanșate de mâncărime și gâdilare în piept și gât ori de un loc uscat în laringe, < noaptea și în poziție culcată, epuizând profund pacientul.

Tuse uscată, < spre dimineață, cu constricție și apăsare în piept.

Tuse uscată, sfâșietoare, persistentă și supărătoare, < în poziție culcată, la ieșirea dintr-o cameră caldă la aer și la schimbarea poziției în pat noaptea. θ Anemie cerebrală.

Tuse uscată, sacadată, aproape continuă ; < în poziție culcată noaptea ; aproape nicio tuse în timpul zilei ; paroxisme de tuse care simulează tusea convulsivă.

Mai ales tuse uscată, provocată de gâdilare, la copii și tuse nocturnă la adulți.

Tuse imediat ce se întinde, în timpul zilei ori seara ; este obligat să se ridice în șezut și să tușească până încetează, după care urmează repausul.

Tuse mult < în poziție culcată ; la început, numeroase zguduituri de tuse, ca și cum ar urma să verse ; tuse severă constantă seara, când adoarme.

Tusea îl trezește frecvent noaptea dintr-un somn agitat, cu dureri ca niște junghiuri în părțile laterale ale pieptului.

Tuse uscată, spasmodică, nocturnă, cu gâdilare aproape continuă, cu apăsare violentă în piept și febră seara ; tuse sufocantă la pacienții scrofuloși ; lipsă de aer la cel mai mic efort și tuse abundentă, cu eliminare de mucus.

Tuse cronică provocată de mărirea ganglionilor bronșici ori de iritarea mucoasei laringiene ; tuse laringiană, uscată, sacadată.

Cefalee în timpul acceselor violente de tuse.

Poziția culcată și inspirația profundă provoacă tuse.

În timpul tusei, senzație ca și cum ar trebui să-și țină abdomenul ; simte ca și cum tusea ar proveni de acolo. θ Anemie cerebrală.

Copilul se plânge de durere abdominală când tușește.

Tuse cu flatulență, dispnee, dureri în membre și în diferite locuri ale pieptului, care nu sunt < de tuse.

Tuse cu : junghiuri în cap ori în piept ; zguduituri în cap ; apăsare și constricție a pieptului ; colici ; vărsături cu mucus ; durere abdominală.

Tuse spasmodică după gripă, care nu încetează până când nu este vomitată o masă de mucus.

După gripă: tuse care apare neregulat, dar este mai frecventă noaptea decât în orice alt moment și continuă până când apar eforturi de vomă și vărsături, eliminând o cantitate mică de mucus spumos cu un nucleu galben.

Tuse: umedă, cu incapacitatea de a expectora; trebuie să înghită ceea ce se ridică.

Tuse convulsivă: expectorație numai în timpul zilei, cu accese de sufocare; gâdilare în piept, respirație scurtă, mucus sanguinolent: dificultate de a expectora ceea ce a fost mobilizat prin tuse, < noaptea.

Accese violente de tuse convulsivă la copiii scrofuloși, cu fața congestionată și expectorație sanguinolentă.

Tuse convulsivă dacă s-a supraadăugat o bronșită subacută.

Expectorație: în timpul zilei; dificilă; sanguinolentă, purulentă, uneori întărită; cu gust și miros putred, mai ales după rujeolă, scarlatină sau în timpul sarcinii.

Tuse violentă noaptea, cu gripă.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Hainele apasă ca o greutate pe piept și pe umeri.

Senzație de gâdilare în spatele sternului.

Senzație de strângere în piept, > prin tuse.

Constricție apăsătoare a pieptului, cu tuse uscată.

Apăsare violentă în piept și febră seara.

Presiune pe piept, cu tuse nocturnă spasmodică, provocată de gâdilare.

Dureri în tot pieptul, cu cefalee.

Mâncărime, senzație de zgâriere, gâdilare sub stern sau în gât, provocând tuse uscată periodică.

Împunsături ascuțite direct prin piept, de la stern la coloana vertebrală, în timp ce stă așezat.

Junghiuri: în partea dreaptă a pieptului, în jurul mamelonului, la fiecare inspirație, în timpul mersului, < la presiunea puternică exercitată cu mâna; în partea stângă a pieptului, cu spasme uterine; din abdomen spre partea dreaptă a pieptului.

Tresăriri în piept.

Dureri tăietoare în ambele părți ale pieptului, < la inspirație; tensiune și slăbiciune în piept; palpitații vizibile, mai ales după ce bea.

Durere surdă în partea stângă a pieptului, la nivelul coastei a zecea, < la tuse. θ Anemie cerebrală.

Hemoptizie sau hemoragie, mai ales după masturbare, cu dureri tensionale, apăsătoare și înțepătoare în piept.

INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]

Angoasă precordială.

Senzație de zvâcnire în regiunea inimii.

Palpitații violente. θ Grețuri matinale.

Palpitații violente după ce bea, la ridicarea din pat.

Palpitații după scaun; întreruperi ale bătăilor inimii.

Bătăi violente ale inimii, cu durere la fiecare pulsație, ca și cum un cuțit ar străpunge occiputul; bătăile inimii sunt uneori puternice, alteori rapide sau oscilante.

Șocuri frecvente în regiunea inimii.

Dureri surde sau ascuțite în regiunea inimii, cu dismenoree.

Bătăi perceptibile ale arterelor în tot corpul.

Puls: accelerat; inegal ca forță și uneori neregulat ca ritm; neregulat, în general lent și plin, alternând cu bătăi mici și frecvente; extrem de neregulat, în principal lent și amplu, dar cu bătăi mici și rapide intercalate; absent.

EXTERIORUL TORACELUI [30]

Hainele apasă ca o greutate pe piept și pe umeri.

Mâncărime a sânului și a mamelonului, cu piele roșie, scuamoasă și arsură după frecare.

Înțepături ca de ace în sânul stâng.

Durere înțepătoare în părțile laterale ale pieptului, cu tuse care îl trezește noaptea.

Junghiuri violente în partea stângă a pieptului, deasupra mamelonului, la fiecare inspirație în timpul mersului, neameliorate de presiunea puternică a mâinii.

Junghiuri violente în partea dreaptă, ca și cum un cuțit ar fi înfipt în coastă, provocând gemete puternice. θ Pneumonie.

Înțepătură pulsatilă și dureroasă în partea superioară și stângă a pieptului, spre centrul pieptului.

Inflamația sânului, cu junghiuri.

Glandele mamare sunt dureroase seara.

Durere în sâni, care adesea se umflă și devin tari.

Dureri fierbinți prin sânul stâng și axilă. θ Afecțiune uterină.

Durere surdă sub sânul stâng. θ Prolaps și dismenoree.

Indurația sânului drept, cu durere la atingere și junghiuri nocturne în acesta.

Indurație mamară în urma unui abces al glandei mamare drepte, rămasă neschimbată timp de doi ani.

Tumefacție dureroasă a sânului, de mărimea unei nuci.

Noduli tari și dureroși în sân.

Tumoră sub mamelonul stâng, de mărimea unui ou de găină, mobilă liber sub fascia superficială și foarte tare și dureroasă la presiune; mamelon retractat și sensibil la atingere; dureri înțepătoare, cu zvâcniri; nuanță plumburie a areolei.

Tumoră mică și nedureroasă în sân, în apropierea mamelonului.

Tumori în sân, cu dureri străpungătoare, < noaptea, glanda fiind anormal de sensibilă.

În urma unei contuzii, nodul tare, de mărimea unei nuci, în partea dreaptă a mamelonului sânului drept; durere constantă, surdă și grea în sân; noaptea, după ce locul a fost iritat în orice fel, dureri ascuțite și fulgerătoare.

După contuzia sânului drept, o tumefacție neregulată, tare ca piatra, purtând o excrescență rugoasă, verucoasă și umedă; ganglionii axilari umflați; febră seara; junghiuri surde în sân.

Tumori dure, asemănătoare schirului.

Schir al sânului, tare ca piatra, cu dureri ascuțite, fulgerătoare și zvâcniri ocazionale.

Schir în sân, tare ca un cartilaj și neregulat, care crescuse în perioada climacterică până la mărimea unui ou de găină.

Cancer schiros al sânului, pietros, tare, de mărimea unei cești de ceai; dureri fulgerătoare; senzație de mare greutate în sân.

Schir al sânului stâng; ocazional zvâcniri în partea afectată, rareori durere; masa este imobilă, iar pielea care o acoperă nu este decolorată.

Hipertrofia sânului, fie generală, fie lobulară, urmată de atrofie.

Atrofierea sânilor; atrofie completă a glandei mamare, lăsând o piele flască, în formă de sac.

Caria sternului.

GÂTUL ȘI SPATELE [31]

Strângere la ceafă; durere și rigiditate.

Senzație dureroasă ca de rană la nivelul vertebrelor cervicale inferioare.

Durere ca de entorsă în partea stângă a spatelui și a gâtului.

Ganglioni cervicali enorm de măriți. θ Caria mandibulei.

Ganglioni cervicali tari și sensibili.

Ganglioni cervicali indurați și umflați la copiii scrofuloși.

Gât deviat de o tumefacție dură spre umărul drept. θ După scarlatină.

Erupție herpetică pe gât și în spatele urechilor, < la căldură, care provoacă o senzație de arsură.

Durere între umeri și în regiunea lombară.

Slăbiciune și înțepenire în regiunea lombosacrată, urmate de moleșeală.

Durere cu senzație de tragere în jos în regiunea lombosacrată. θ Afecțiune uterină.

Junghiuri în regiunea lombosacrată, cu tracțiune prin vertebrele lombare, în timp ce stă în picioare.

Contracție în spate, cu senzație de frig, senzație colicativă și ca de rană.

Dureri ascuțite în spate, cu frisoane. θ Dismenoree.

Durere dorsală între umeri și în regiunea lombară.

Tumoră neobișnuită în partea centrală a spatelui, de mărimea unei cireșe, crescând pe un pedicul lung de jumătate de inch; tumora și pediculul sunt de culoare albăstruie.

Durere în spate, mai ales la aplecarea înapoi sau după o scurtă plimbare, cu greață și oboseală.

Dureri lancinante și greutate în spate, șolduri și partea inferioară a abdomenului, extinzându-se din uter și ovare. θ Polipi uterini.

Junghiuri și dureri tensionale de tracțiune, mult accentuate de ridicarea brațelor; durere surdă severă în regiunea sacrală după mersul pe o distanță scurtă, urmată de greață și moleșeală; junghiuri în sacru când stă în picioare, cu tracțiune prin vertebrele lombare.

După căderea de la înălțime pe spate, durere acută în partea inferioară și în regiunea lombosacrată, mai ales la râs, strănut sau la o inspirație rapidă.

Efecte nefaste ale contuziilor și șocurilor asupra coloanei vertebrale.

Coccigodinie.

Pe fese, excrescențe mici, dispersate, plate, asemănătoare verucilor, brun-cenușii, ale epidermului hipertrofiat. θ Mărirea ficatului.

MEMBRELE SUPERIOARE [32]

Umerii par contuzionați și dureroși ca o rană.

Ganglioni axilari umflați. θ Tumoră mamară.

Brațele, când sunt ridicate, cad ca niște mase inerte și rămân imobile.

Pecingini umede pe partea anterioară a brațului.

Erupții herpetice cu secreție ichoroasă, corozive și arzătoare, pe mâini și antebrațe.

Pocnituri în articulația pumnului.

Transpirația palmelor.

Mâncărime pe fața dorsală a degetului.

Pete galbene pe degete.

Unghii galbene.

MEMBRELE INFERIOARE [33]

Durere de tracțiune în șolduri.

Neliniște în membrele inferioare.

Senzație de tragere în jos și slăbiciune în picioare.

Apăsare în jos și tracțiune în coapse, cu menstre reduse.

Amorțeală în coapse.

Senzație de slăbiciune până la tremur, în coapsa dreaptă, în timpul mersului.

Mers clătinat.

Pierdere nedureroasă a forței în membrele inferioare; mers nesigur, oscilant; se clatină ca și cum ar fi beat, târându-și picioarele după el.

Moleșeală în genunchi.

Durere în genunchi ca de oboseală.

Erupție herpetică deasupra spațiului popliteu.

Durere care coboară din regiunea hipogastrică de-a lungul picioarelor. θ Dismenoree.

Pocnituri în articulația genunchiului.

Cârcei în gambe.

Pete roșii pe gambe, devenind galbene sau verzi, ca după o contuzie, împiedicând mișcarea.

Predispoziția picioarelor de a se răci la o expunere ușoară.

Pustulă pe picior.

MEMBRELE ÎN GENERAL [34]

Greutate și senzație de oboseală în toate membrele.

Membrele par contuzionate.

Senzație de paralizie în toate membrele.

Dificultate în folosirea membrelor; incapabil să meargă.

Limitare funcțională nedureroasă; tremur al membrelor.

Slăbiciune și debilitate, mai ales la nivelul brațelor și picioarelor.

Dureri fulgerătoare prin brațe și picioare. θ Afecțiune uterină.

Paralizia extremităților inferioare, apoi a celor superioare, sau invers.

Amorțeala degetelor de la mâini și de la picioare, primele arătând ca și cum ar fi moarte.

Toate articulațiile dor ca și cum ar fi fost bătute.

Dureri străpungătoare și sfâșietoare prin extremități și în articulații, îndeosebi în coate și articulațiile șoldurilor.

Senzație de frig la mâini și picioare.

Senzație ca și cum oasele extremităților superioare și inferioare ar fi înconjurate de benzi strânse; periostită, cu durere pulsatilă și arzătoare, ca de ulcerație, < dimineața și noaptea, precum și când stă în picioare, culcat sau când ridică partea afectată, > când lasă membrul să atârne și prin mișcare; partea dr., ori extremitatea superioară stângă și cea inferioară dreaptă.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus: > zgomotul din laringe și zvâcnirile feței.

Pacientul dorește să-și țină capul perfect nemișcat.

Lăsarea membrului să atârne: > durerea.

Culcat: vertijul <; în hidrocefalie, durerile >; durere surdă în ochiul drept; tusea <; paroxismele puternice, spasmodice de tuse <; tusea uscată, sfâșietoare <; tusea uscată, iritativă, aproape continuă <; durerea în oase <.

Trebuie să se culce: durere sfâșietoare în cap.

Culcat în pat: cefaleea cu greață <.

Culcat pe o parte: <.

Poziție culcată: durerea sfâșietoare în tâmplă și în părțile laterale ale capului <.

Șezând: presiunea la nivelul colului vezicii urinare, cu junghiuri >; împunsături ascuțite direct prin piept, de la stern la coloana vertebrală; transpirație în timpul ațipirii; durere în ulcer.

Este obligat să se ridice în șezut și să tușească până îl elimină, după care se odihnește.

Pacientul < după ce se culcă, este obligat să se ridice în șezut sau să umble pentru a obține ameliorare.

În picioare: senzația de apăsare în jos în uter <; junghiuri în regiunea lombosacrată, cu tracțiune prin vertebrele lombare; durerea în oase <; junghiuri în sacru; durerea în ulcer.

Poziție genu-pectorală: durerile violente din stomac se ameliorează.

Mișcare: durerea sfâșietoare în tâmple și în părțile laterale ale capului <; cefaleea, cu dureri în tot pieptul <; durerea surdă în abdomen după culcare, în timpul sarcinii >; durerea în oase >; durerea în ulcer <; > părțile afectate; simptomele la început <, > prin mișcare continuată.

Schimbarea poziției în pat: tusea uscată, sfâșietoare, se agravează.

La întoarcerea în pat: vertijul se agravează.

La ridicarea din pat: palpitații violente.

Ridicarea de pe scaun: vertij.

Închiderea ochilor: în hidrocefalie, durerile >; se văd pete negre.

Când privește în jur: vertij.

Mișcarea capului: cefaleea, cu coriză >; cefaleea unilaterală se agravează.

Ridicarea capului: vărsăturile din timpul sarcinii se agravează.

La aplecarea capului înainte: greutate în occiput.

La întoarcerea capului: vertij.

La scuturarea capului: senzație dureroasă de desprindere; durere de la sprânceană la occiput, ca și cum ceva s-ar fi desprins.

Ridicarea brațelor: junghiurile și durerile de tracțiune din spate se agravează.

Aplecarea înapoi: durere în spate.

Aplecarea înainte: vertijul <; cefaleea, cu coriză >; durerea sfâșietoare în tâmple și în părțile laterale ale capului se agravează.

Mers : indiferență completă, nu manifestă interes pentru nimic ; vertij < ; pocnituri în vertexul stâng, de asemenea în occiput ; senzație de frig în ochi ; se clatină ca și cum ar fi beat ; tracțiune în dinții sănătoși ; înghițire involuntară ; sensibilitate dureroasă și senzație de excoriație în stomac și abdomen ; presiune la nivelul colului vezicii urinare, cu junghiuri < ; apăsare în jos în uter < ; sensibilitate dureroasă a sânilor înainte de menstruație < ; tuse în timpul sarcinii < ; dispnee ; junghiuri în partea dreaptă a toracelui, în jurul mamelonului ; junghiuri violente în partea stângă a toracelui, deasupra mamelonului ; durere de spate după mers ; durere surdă în regiunea sacrală ; slăbiciune, până la tremur, în coapsa dreaptă ; slăbiciune marcată după mers ; la fiecare pas se simte un zgomot, ca de rupere a unei unghii ; ca și cum ar fi paralizat după mers ; pierdere bruscă a puterii în timpul mersului ; clătinare în timpul mersului ; după statul în picioare, > prin mers.

Mișcare în jos : vertij mai intens.

La urcarea unei înălțimi : durerile din ulcer se agravează.

Efort : lipsă de aer la cel mai mic efort ; urticarie provocată de efort intens.

Alergare : tuse mai intensă.

NERVI [36]

Nervozitate marcată, râs și plâns involuntar, slăbiciune marcată după cel mai scurt mers ; fluxul urinar se întrerupe.

Tendință de a tresări ca de spaimă.

Teamă de zgomot și de vorbire, din cauza sensibilității marcate a capului.

La fiecare pas în timpul mersului se simte un zgomot, ca de rupere a unei unghii.

Neliniște și dorință constantă de a schimba poziția.

Se suprasolicită foarte ușor.

Slăbiciune și moleșeală, cu dorința de a ședea sau de a se întinde.

Episoade de slăbiciune. θ Dismenoree.

Oboseală, cu greață și durere de spate.

Debilitate fizică și mintală marcată.

Senzație de debilitate dimineața, când se află în pat.

Prostrație marcată a sistemelor nervos și muscular, < din cauza excitației. θ Anemie cerebrală.

Epuizat, cu senzație de leșin și ca și cum ar fi paralizat după un mers scurt.

Pierdere bruscă a puterii în timpul mersului.

Insomnie completă și epuizare, abia poate rosti câteva cuvinte.

Senzație de leșin ; greață și senzație de leșin dimineața devreme, în pat sau după scaun.

Crize de leșin.

Slăbiciune tremurătoare după fiecare scaun, > în aer liber.

Tremur al tuturor membrelor ; tremor muscular.

Se clatină când merge în aer liber.

Isterie ; globus hystericus.

Paroxisme de isterie și ipohondrie din cauza abstinenței de la raporturi sexuale.

Spasme isterice, convulsii.

Accese frecvente de natură apoplectică ; cefalee și leșin. θ Polipi uterini.

Apoplexie cu paralizie, îndeosebi la vârstnici.

Paralizia vârstnicilor, în special a femeilor vârstnice ; paralizie generală a mușchilor voluntari, afectând paralitic mai întâi nervii periferici și, în cele din urmă, măduva spinării ; limitare nedureroasă a mobilității.

Paralizie musculară fără spasme.

Paralizie spinală generală și cea care urmează difteriei.

Paraplegie, după comoție spinală.

Coree.

Trismus.

SOMN [37]

Somnolență în timpul zilei, buimac dimineața. θ Vertij.

Somnolență seara, cu închiderea spasmodică a pleoapelor.

Somnolență, cu treziri constante și schimbarea poziției, respirație sforăitoare ca zgomotul unui ferăstrău ; starea < noaptea. θ Difterie după scarlatină.

Somn asemănător stuporii, neodihnitor, întrerupt de vise apăsătoare.

Somn foarte agitat. θ Tulburare mintală.

Somn neliniștit, tremur marcat și respirație sforăitoare, scurtă și rapidă.

Tuse care tulbură somnul.

Adoarme târziu, după miezul nopții.

Insomnie completă și epuizare. θ Fotofobie.

La cinci minute după ce adoarme, se trezește scăldat în sudoare, cea mai abundentă pe cap și pe partea superioară a corpului. θ Diabet cu parotidită.

Durerile nocturne din ulcere împiedică somnul.

Se trezește din somn cu spaimă și tresărire din cauza unei trosnituri în cap.

Somn anxios, plin de închipuiri.

Vise înspăimântătoare.

Somn tulburat de coșmaruri. θ Anemie cerebrală.

Pacientul se simte întotdeauna < după ce se culcă și este obligat să se ridice în șezut sau să umble pentru a obține ameliorare.

TIMP [38]

Dimineața : junghi în frunte ; cefalee la trezire ; astenopie > ; aglutinarea ochiului drept ; presiune în ochi < ; se trezește cu greață foarte puternică și varsă de mai multe ori, de la ora 5 până la micul dejun ; plenitudine în abdomen la trezirea matinală ; arsură în uretră după urinare ; la trezire, respirație îngreunată ; astm la trezire ; durere în oase < ; senzație de debilitate când se află în pat ; greață și senzație de leșin dimineața devreme, în pat ; buimac ; frison și senzație de frig ; senzație internă de frig ; transpirație.

La amiază : junghi în frunte.

După-amiaza : foarte prost dispus între orele 5 și 6 ; frison și senzație de frig, între orele 3 și 5 ; tremurături de frig.

În timpul zilei : varsă de mai multe ori ; duritate și distensie a abdomenului, cu evacuări acre frecvente > ; tuse ; tuse convulsivă ; accese de sufocare ; expectorație numai în timpul zilei ; somnolență.

Seara : pocnituri în vertex, de asemenea în occiput ; tuse uscată ; tuse severă, constantă, la adormire ; febră ; glande mamare dureroase ; somnolență ; închiderea spasmodică a pleoapelor ; dorință irezistibilă de a scărpina erupția.

Noaptea : durerile oculare < ; durere facială înțepătoare-sfâșietoare, eructații acre < ; dureri violente în stomac ; acces brusc de vărsături și diaree ; duritate și distensie a abdomenului, cu evacuări acre frecvente < ; micțiuni frecvente ; orhită ; apar dureri foarte severe ; junghiuri în sâni ; între orele 12 și 3 trebuie să se ridice pentru a urina ; tusea din timpul sarcinii < ; pirozis excesiv la femeile gravide când se culcă ; tuse uscată, provocată de gâdilare, cu cefalee violentă și somn tulburat ; paroxisme spasmodice puternice de tuse ; tuse uscată, sfâșietoare, < la schimbarea poziției în pat ; tuse uscată, iritativă, aproape continuă, < în poziție culcată ; tusea îl trezește frecvent dintr-un somn agitat, cu junghiuri în părțile laterale ale toracelui ; tuse convulsivă < ; tuse violentă, cu gripă < ; junghiuri în sânul drept ; durerile din tumorile mamare < ; dureri ascuțite, fulgerătoare, în sânul drept după orice iritare ; durere în oase < ; durerile din ulcere împiedică somnul ; piele fierbinte, arzătoare în pat ; transpirație ; durerile coloanei vertebrale împiedică somnul ; marasm, cu eructații acre frecvente < ; durere în uter <.

Târziu după miezul nopții : adoarme.

Spre dimineață : tuse uscată, cu constricție și apăsare în piept <.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Căldură : astenopie < ; erupție herpetică pe gât și în spatele urechilor < ; provoacă senzație de arsură în erupția herpetică.

Căldură : fibroame >.

În cameră : ochii sunt orbiți de lumina zilei.

Cameră caldă : astenopie <.

Dintr-o cameră caldă în aer liber : tuse uscată, sfâșietoare <.

Frison, cu dorință continuă de căldură, îndeosebi de cea a soarelui.

Aer liber : indiferență completă, nu manifestă interes pentru nimic când merge în aer liber ; cefalee, cu coriză < ; zone fierbinți pe ceafă > ; hidrocefalie, dureri < ; senzație de frig în ochi ; dureri verticale în cap < ; tracțiune în dinții sănătoși în timpul mersului ; slăbiciune tremurătoare > ; fibroame < ; aversiune față de aerul liber.

Afară : obiectele sunt înconjurate de culori prismatice ; se clatină când merge.

Apă rece : zonele fierbinți de pe ceafă < ; suprimarea menstruației după introducerea mâinilor în apă rece.

Alimente și băuturi reci : tracțiune în dintele cariat.

În vânt : înghițire involuntară în timpul mersului.

Zi înnorată : astenopie >.

Vreme umedă : astm bronșic nervos, paroxistic.

În urma răcirii : epistaxis, cu suprimarea menstruației.

Predispoziția picioarelor de a se răci la cea mai mică expunere.

Mai rău când corpul se răcește și pe vreme rece ; > când corpul se încălzește și în aer cald ; < în aer cu ninsoare.

Primăvara : epistaxis.

FEBRĂ [40]

Frison și senzație de frig dimineața și după-amiaza (între orele 3 și 5).

Extremitățile și întregul corp, reci ca gheața ; tremurături de frig în întregul corp.

Frison, cu tremur în toate membrele.

Frison, cu dorință continuă de căldură, îndeosebi de cea a soarelui.

Senzație de frig de-a lungul întregului spate. θ Anemie cerebrală.

Senzație de frig în spate, cu mâini reci și unghii albastre.

Senzație de frig în timpul scaunului.

Senzație internă de frig dimineața ; cu tremurături de frig după-amiaza.

Frisoane în timpul durerilor, începând în sâni. θ Dismenoree.

Căldură, cu sete și roșeața feței.

Căldură intensă, internă și externă, cu nervozitate marcată.

Căldură uscată constantă în întregul corp, fără sete.

Pielea este fierbinte, iar pacientul delirează sau este inconștient.

Senzație de căldură în întregul corp ; transpirație generalizată.

Piele fierbinte, arzătoare noaptea în pat. θ Anemie cerebrală.

Căldură internă, cu sete.

Febră catarală.

Căldură arzătoare în întregul corp, cu sete.

Căldură, concomitent cu transpirație abundentă.

Transpirație pe cap, față și gât. θ Oftalmie.

Transpirație ziua și noaptea, imediat ce adoarme sau chiar când închide ochii.

Transpirație în timp ce stă pe scaun și moțăie.

Transpirație pe întregul corp, cu roșeața feței.

Transpirație nocturnă și matinală, cu miros fetid și usturime a pielii sau miros fetid fără transpirație.

Transpirație abundentă pe membre, perineu și organele genitale.

Transpirație cu miros fecaloid, fetidă și usturătoare, cu coșuri.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Frecvente : strănut ; eructații, evacuări acre ; diaree și urinare abundentă ; impulsuri ineficiente de defecație ; junghiuri în anus ; hemoragii uterine ; șocuri în regiunea inimii, accese de natură apoplectică ; eructații acre.

Adesea recurente : dureri constrictive în abdomen, care apar și dispar la intervale, asemenea durerilor de travaliu.

Periodice : nebunie ; tuse uscată.

În fiecare seară, la ora 6 : tuse uscată, provocată de gâdilare, timp de câteva ore.

În fiecare noapte : după ce se culcă, durere surdă în abdomen.

O dată la două zile : scaun tare.

La fiecare paisprezece zile : profundă nefericire sufletească.

La fiecare patru săptămâni : sensibilitate marcată a labiilor.

Constantă : tendință de a dormi ; confuzie în frunte ; tendință de a înghiți ; durere în ficat ; tendință de evacuare a intestinelor ; nevoie de defecație, fără scaun ; nevoie de a urina ; căldură uscată a corpului, fără sete ; tuse uscată, spasmodică, în timpul sarcinii ; secreție de lapte subțire, apos, din sâni, la nouă luni după înțărcarea copilului ; iritație care provoacă tuse în laringe ; tuse severă seara ; durere surdă, apăsătoare, în sânul drept ; dorință de a schimba poziția.

Cu durata de multe ore : junghiuri ascuțite după urinare, în regiunea colului vezicii urinare.

Diaree numai ziua, deloc noaptea.

Ziua și noaptea : transpirație.

Cu durata de câteva zile : junghiuri în regiunea hepatică.

Cronice : cefalee cu junghiuri ; dizenterie ; mărirea ficatului sau a splinei ; diareea bărbaților vârstnici ; afecțiune prostatică ; tuse provocată de mărirea ganglionilor bronșici.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : ca și cum ar fi un corp străin mare în jumătatea creierului ; durere sfâșietoare în partea laterală a capului ; ochi injectat, dureros în poziție culcată, aglutinare dimineața ; ciupitură în ureche ; sângerare din partea laterală a nasului ; durere sfâșietoare în jumătatea feței ; pustule mici și mari pe obraz ; durere surdă în hipocondru ; presiune în regiunea hipocondriacă, cu tumefacție care se extinde spre regiunea precordială și aproape până la creasta iliacă ; indurația glandei mamare, cu durere arzătoare ; tresăriri spasmodice ale mușchilor din partea laterală a feței ; junghiuri în jurul mamelonului la fiecare inspirație ; junghiuri violente, ca și cum un cuțit ar fi înfipt în partea laterală ; întărirea sânului, cu sensibilitate dureroasă la atingere și junghiuri nocturne în acesta, indurație mamară după abces al glandei mamare ; după contuzia sânului, nodul dur de mărimea unei nuci ; durere constantă, surdă, apăsătoare în sân ; după contuzia sânului, tumefacție neregulată, ganglioni axilari tumefiați, junghiuri surde în sân ; gât răsucit de o tumefacție dură care se întinde până la umăr ; slăbiciune, până la tremur, în coapsă.

Stânga : pocnituri în vertex ; roșeața scleroticii, aspect tulbure al corneei ; în hipocondru ; junghiuri în partea laterală ; durere fulgerătoare în torace ; durere surdă în torace, la nivelul coastei a zecea ; înțepături ca de ace în sân ; dureri cu senzație de fierbințeală prin sân și axilă ; durere surdă sub sân ; tumoare sub mamelon ; schir al sânului ; durere ca de entorsă în partea laterală a spatelui și a gâtului.

De la dreapta la stânga : ulcere pe cornee ; spasme în epigastru.

De la stânga la dreapta : dureri postpartum.

Din interior spre exterior : junghi în frunte ; șocuri în urechi ; înțepături în ureche.

De sus în jos : presiune în timpul menstruației.

SENZAȚII [43]

Ca și cum o mare durere sufletească ar apăsa asupra lui ; ca și cum patul s-ar roti în cerc ; ca de lipsă de fixitate în cap ; ca și cum în creier s-ar afla un nodul mare și greu ; ca și cum ceva asemănător unei franjuri ar coborî peste ochi ; ca și cum ceva s-ar fi desprins la scuturarea capului ; ca și cum creierul ar fi adormit ; ca și cum ambele tâmple ar fi comprimate ; ca de corp străin sub craniu ; ca și cum occiputul ar fi străpuns cu un cuțit, la fiecare pulsație ; ca de corp străin mare în jumătatea dreaptă a creierului ; ca și cum capul ar fi fost contuzionat și ca și cum o povară ar apăsa asupra lui ; ca și cum capul ar fi prea plin și ar urma să plesnească ; ca și cum capul ar fi fost contuzionat prin lovituri sau s-ar dezmembra ; ca de catar în cap ; ca și cum ochii ar tremura ; ca și cum globul ocular ar fi umflat ; ca și cum ochii ar fi trași spre exterior, îndepărtându-se de nas ; ca și cum ar fi cuprinsă de o amețeală copleșitoare ; ca de un grăunte de nisip în ochi, în cantusul extern ; ca și cum pleoapele ar fi apăsate în jos de o greutate mare ; ca și cum urechile s-ar înfunda când își suflă nasul ; ca și cum dinții ar fi mobili ; ca și cum un corp rotund ar urca din stomac prin esofag ; ca de o căldură ușoară care trece din stomac prin brațe până la degete, după care mâinile par ca moarte ; ca și cum stomacul s-ar contracta ; ca de o povară grea pe stomac ; ca de o bandă constrictivă în jurul hipocondrelor ; ca și cum ar trebui să-și țină abdomenul când tușește ; ca și cum tusea ar proveni din abdomen ; ca și cum intestinele ar fi contuzionate prin lovituri ; ca și cum ar urma să înceapă diareea ; ca și cum cuțite ar fi înfipte în abdomen ; ca și cum regiunile inghinale ar fi umflate ; ca și cum urina ar urma să iasă imediat ; ca și cum uterul ar fi împins afară prin vulvă ; ca de o greutate mare care apasă pe stomac ; ca și cum un cuțit ar fi împins prin occiput la fiecare pulsație a inimii ; ca și cum un cuțit ar fi înfipt în partea dreaptă ; ca după o entorsă în partea stângă a spatelui și a gâtului ; ca și cum umerii ar fi contuzionați și dureroși ca de rană ; ca de oboseală în genunchi ; ca și cum membrele ar fi contuzionate ; ca după lovituri, în toate articulațiile ; ca și cum oasele extremităților superioare și inferioare ar fi înconjurate de benzi strânse ; ca de ulcerație, în membre ; ca și cum ar fi paralizat după o plimbare scurtă ; ca și cum partea afectată de ulcer ar fi fost zdrobită în bucăți prin lovituri.

Senzație în frunte ca de incapacitate de a-și fixa mintea asupra vreunui subiect.

Senzație ciudată de urcare în gât, cu senzație de înfundare, ca și cum ceva ar fi rămas blocat acolo.

Angoasă precordială.

Durere : în întregul torace ; profund, la rădăcina nasului ; în stomac ; în ficat ; în abdomen când tușește ; în regiunea ombilicală ; în regiunile iliace ; în regiunea hipogastrică în timpul menstruației, coborând în picioare ; în regiunea inghinală ; în rinichi ; în vezică ; în uretră ; în sân ; ascuțită, în jurul inimii ; în regiunea hipogastrică și în josul picioarelor ; ascuțită, în spate ; în intestine înainte de eliminarea leucoreei ; în abdomen când tușește ; în membre și în diferite locuri ale toracelui ; în abdomen ; în partea stângă a toracelui ; în sân ; în ceafă ; între umeri și în regiunea lombară ; în spate ; din regiunea hipogastrică în josul picioarelor ; în genunchi.

Lancinantă : în vertex ; în abdomen ; în uter și ovare, extinzându-se prin întreaga parte inferioară a abdomenului, șolduri și spate ; în tumori.

Tăietoare : în abdomen ; în rect ; prin uretră ; după micțiune ; prin scrot până la rădăcina penisului ; între labii în timpul micțiunii ; în ambele părți ale toracelui.

Lacerantă : în jumătatea dreaptă a feței.

Săgetătoare : în frunte și vertex ; în dinți ; în colul uterin.

Durere străpungătoare : în urechea internă ; în apofiza mastoidă ; în tumorile sânului ; prin extremități și în articulații.

Junghiuri : în creștetul capului ; în dinți ; în regiunea hepatică ; în hipocondru și splină ; din abdomen spre partea dreaptă a toracelui ; în anus ; în colul vezicii ; în sâni ; în partea stângă ; în uter, extinzându-se spre partea dreaptă a toracelui ; în vagin ; în vulvă ; în cap ; în jurul mamelonului drept la fiecare inspirație ; ca de ace în sânul stâng ; violente în partea stângă a toracelui ; surde în sânul drept ; în regiunea lombară ; în sacru ; în glandele umflate și indurate ; în ficat.

Durere cu junghiuri : în frunte ; cefalee ; în urechi și în jurul lor ; în septul nazal ; în dinți ; în regiunea hepatică ; în uter ; în părțile laterale ale toracelui ; în torace.

Durere de tracțiune cu junghiuri : în ureche.

Junghiuri arzătoare : în ulcere.

Junghiuri fulgerătoare : în porțiunea posterioară a uretrei.

Junghi pulsatil : în partea superioară stângă a toracelui, spre centru.

Împunsături ascuțite : prin torace, de la stern la coloana vertebrală.

Înțepături : în ochi ; la vârful și în interiorul nasului ; părând să provină din stomac și extinzându-se sub coastele stângi până în spate ; în colul uterin ; în tumora de sub mamelonul stâng ; în ulcere.

Înțepături sfâșietoare : durere facială.

Înțepare : în polipul fibros al nasului ; în piele.

Durere fulgerătoare : în cantusul intern ; în buze ; în partea stângă a toracelui ; ascuțită în sânul drept ; ascuțită în sâni ; în cancerul de sân ; prin brațe și picioare.

Sfâșietoare : în frunte și vertex ; în tâmple și părțile laterale ale capului ; în cap, unilaterală ; cefalee ; în partea dreaptă a capului ; în urechi și în jurul lor ; în regiunea hepatică ; în testicule ; prin extremități și în articulații.

Tracțiune : în ochi ; de la maxilare spre urechi și cap ; durere de dinți ; în dinții sănătoși ; în dintele cariat ; în gingii ; prin uretră în timpul urinării ; în picioare în timpul menstruației ; prin vertebrele lombare ; cu tensiune, în spate ; în șolduri ; în coapse ; în picioare.

Arsură : profund în ochi ; pe suprafața internă a pleoapelor ; la frecarea ochilor ; în nări ; în buze ; în esofag ; din epigastru spre spate și umeri ; în stomac ; în regiunea hipogastrică ; în rect ; prin uretră ; în colul uterin ; în regiunea uterului ; a erupției ; provocată de leucoree ; în glanda mamară dreaptă ; a sânului după frecare ; în erupția herpetică de pe gât și din spatele urechilor ; în herpesul de pe mâini și antebrațe ; asociată periostitei ; în ulcere ; în inflamația pielii.

Durere ca de săpare : în vulvă.

Zvâcnituri dureroase : în tumora de sub mamelonul stâng ; în sâni.

Șocuri ascuțite : în urechea internă.

Șocuri : în cap ; frecvente în regiunea inimii.

Smucituri : în dinți ; în jurul inimii.

Tresăriri : în torace.

Zvârcolire : în regiunea ombilicală.

Roadere : (scormonitoare) în regiunea ombilicală, deasupra organelor genitale externe.

Durere apăsătoare : în hipocondre.

Durere cu tensiune : în hipocondre ; în torace ; în ulcere.

Dureri ascuțite : în jurul inimii ; în spate.

Tragere în jos : în regiunea lombară ; în picioare.

Strângere : din epigastru spre spate și umeri.

Ciupire : în urechea dreaptă ; în abdomen ; în uter.

Colici : în diferite părți ale frunții ; în stomac ; în abdomen ; în uter ; în spate.

Senzație de zgâriere : în gât ; în laringe ; sub stern.

Usturime : în cantusul intern ; la frecarea ochilor ; provocată de leucoree.

Senzație pârjolitoare : în creștetul capului.

Dureri chinuitoare : în gât.

Mâncărime ca de mușcătură : în afecțiunea prostatică.

Senzație de mușcătură : ca mușcăturile de purici, în afecțiunea prostatică ; în herpesul de pe mâini și antebrațe.

Sensibilitate dureroasă : la vârful și în interiorul nasului ; a sânilor ; în stomac ; a abdomenului ; a intestinelor ; a sânilor înainte de menstruație ; în vertebrele cervicale inferioare ; în spate ; în ulcere ; în umeri.

Durere mocnită ca de rană : în regiunea uterului.

Senzație generală ca de contuzie înainte de menstruație.

Durere mocnită : în ochiul drept ; în urechea internă ; în partea posterioară a gâtului, vertex și frunte ; din epigastru până la faringe ; în hipocondrul drept ; în hipocondrul stâng, extinzându-se în jos în abdomen ; în abdomen în timpul sarcinii ; în regiunea hipogastrică, asemenea colicii menstruale ; în jurul inimii ; în regiunea sacrală.

Încordare : în rect în timpul defecației.

Apăsare în jos : în abdomen ; în regiunea hipogastrică ; în uter ; în vagin.

Dureri ca în travaliu : în abdomen în timpul menstruației, extinzându-se în coapsă.

Senzație de împingere în jos : în regiunea hipogastrică, asemenea durerilor menstruale sau celor de travaliu.

Durere apăsătoare, mocnită : în abdomen, cu retragerea involuntară a abdomenului în sus, spre torace.

Durere apăsătoare : în globul ocular ; din epigastru spre spate și umeri ; în regiunea hipocondrului drept ; în abdomen ; ascuțită în vezică ; în testicule ; spasmodică în regiunea ligamentum glottidis ; în torace.

Presiune : în cap ; în ochi ; în cantusul extern ; deasupra buzelor ; în esofag ; din epigastru până la faringe ; în stomac ; în abdomen sau perineu ; asupra vezicii ; în colul vezicii ; de sus în jos în timpul menstruației ; în jos, a uterului după menstruație ; pe torace ; în jos, în coapse.

Dureri constrictive : în abdomen, asemenea durerilor de travaliu ; în partea inferioară a abdomenului.

Constricție : spasmodică, a gâtului ; a stomacului în timpul sarcinii ; a toracelui ; apăsătoare, a toracelui.

Colică contractivă, ca durerile de travaliu : din ambele părți ale abdomenului.

Contracție : în gât ; apăsare în epigastru ; în partea posterioară a stomacului ; în spate ; dureri spasmodice în stomac ; în partea inferioară

a abdomenului ; asemenea durerilor de după naștere.

Crampe : în stomac ; în gambe.

Durere crampiformă : în vulvă.

Tensiune : dureroasă, în spatele urechii ; dureroasă, în jurul hipocondrelor ; în torace.

Senzație de carne vie : în epigastru ; în stomac și abdomen.

Dureri cu senzație de fierbințeală : prin sânul stâng și axilă.

Senzație de strângere : în torace ; în ulcere.

Strângere : a capului ; în ceafă.

Năucitoare : cefalee ; cefalee în partea externă a capului.

Durere constantă, surdă și grea în sânul drept.

Greutate : în cap ; în occiput ; în întregul abdomen ; în perineu ; în toate membrele ; în sân.

Senzație de greutate : în perineu, ca o piatră ; în uter și ovare, extinzându-se prin întreaga parte inferioară a abdomenului, șolduri și spate.

Hainele apasă ca o greutate pe torace și umeri.

Apăsare : a respirației ; a toracelui.

Plenitudine : în diferite părți ale frunții ; în gât, ca de nodul ; în adâncitura gâtului ; în stomac ; în abdomen.

Tresărire : în sânul stâng.

Pulsare : de la frunte la occiput ; asociată periostitei.

Senzație de târâre : în ulcer.

Senzație ca de ceva care se târăște : în laringe.

Furnicături : în urechi ; în nas ; în gât ; în glandele umflate și indurate.

Gâdilare : în gât ; în laringe ; tuse, la vârstnici ; în spatele sternului ; în torace.

Senzație dureroasă de carne vie : în epigastru.

Senzație dureroasă de lipsă de fixitate : în cap.

Titilație : în adâncitura gâtului ; sub stern.

Senzație de paralizie : în toate membrele.

Mobilitate redusă : a regiunii lombare.

Slăbiciune : în torace ; în regiunea lombară ; în picioare ; în coapsa dreaptă ; în brațe.

Senzație de slăbiciune și tremur după defecație.

Senzație de epuizare : în creier ; în toate membrele.

Vârtej : amețeală în cap.

Confuzie : în cap ; a frunții în regiunea sprâncenelor și a rădăcinii nasului.

Trosnituri : în cap.

Pocnituri : în partea stângă a vertexului ; în occiput.

Senzație de oboseală : în creier.

Moleșeală : în genunchi.

Neliniște : în membrele inferioare.

Amorțeală : a unei părți a capului ; în coapse ; a degetelor de la mâini și de la picioare ; în urma contuziilor.

Uscăciune : a nasului ; a buzelor și limbii ; a gurii și gâtlejului.

Căldură : a feței ; în porțiunea inferioară a rectului ; la urinare ; a mâinilor și picioarelor.

Senzație de frig : pe o parte a capului ; în ochi ; în stomac ; în spate.

Mâncărime : în cantusul intern ; sub ochi ; la vârful și în interiorul nasului ; în polipul fibros al nasului ; pe față ; a coșurilor de pe față ; în gât ; violentă, cu curgere și oprire alternativă a urinei ; a prepuțului ; violentă, a organelor genitale externe și a vaginului ; intensă, profund în vagin ; violentă, a vulvei ; în laringe ; în torace și gât ; sub stern ; a sânului și mamelonului ; pe fața dorsală a degetului ; migratorie, ca de purici, în toate părțile corpului.

ȚESUTURI [44]

Predispoziție foarte mare la răcire.

Umflarea și indurarea glandelor, cu furnicături și junghiuri ; după contuzii și vânătăi.

Contuzii care produc condensarea țesutului celular și indurarea structurilor glandulare, însoțite de o senzație de amorțeală.

Sângerarea ulcerelor, cu secreție de ihor fetid ; o porțiune devine gangrenoasă ; cancer osos latent ; tumefacție canceroasă și indurarea glandelor ; cancer al buzelor ; ulcere canceroase care se extind pe față ; cancer și ulcere canceroase după contuzii, cu junghiuri arzătoare ; înțepături în părțile afectate.

Ulcere arzătoare, acoperite de cruste și profunde ; ulcere nedureroase, dure și fistuloase ; durerile nocturne ale coloanei vertebrale împiedică somnul ; puroi fetid, apos și ihoros.

Marasm, cu eructații acre frecvente, < în timpul nopții.

Scrofuloză, cu angorjarea vaselor limfatice.

Rahitism.

Tumori de toate felurile, îndeosebi schiroase, apărute după contuzii ; duritate ca de piatră a tumorii și senzație de greutate ; tumefacție canceroasă și indurarea glandelor (depozit secundar) ; fibroame.

Gangrenă în urma contuziilor și a unei porțiuni dintr-un ulcer.

Puroi vâscos, putrid.

Întinderea și suprasolicitarea structurilor membranoase și tendinoase în urma contuziilor, căderilor sau a altor traumatisme externe.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. TRAUMATISME [45]

Atingere : durerea sfâșietoare din tâmple și părțile laterale ale capului < ; senzația ca de corp străin sub craniu > ; pleoapele umflate, sensibile la cele mai ușoare înțepături și mâncărimi ale polipului fibros ; papulă mare pe muntele lui Venus, dureroasă ; laringe sensibil ; mamela dreaptă dureroasă ; mamelonul stâng retractat și sensibil.

Nu suportă îmbrăcămintea strâmtă.

Presiune : hidrocefalie, durerile > prin presiune externă ; durerile oculare > ; durerile de la rădăcina nasului < ; durerea din regiunea hipocondrului drept < ; ficat mărit, durere ; junghiurile din partea dreaptă a toracelui < la presiune puternică ; tumora de sub mamelonul stâng, dură și dureroasă ; fibroamele <.

Din presiunea pipei ; cancer al buzelor.

Frecare : usturimea și arsura ochilor ; arsura sânului ; fibroamele < ; durerea din ulcer.

Scărpinare : mâncărimea < ; veziculele < ; durerea din ulcer.

Zguduire sau șoc : cefaleea cu dureri deasupra toracelui < ; durerea ca de rană la sâni înaintea menstruației, < la cea mai mică zguduire.

Ridicarea părții afectate : durerea <.

Din traumatisme : indurații ; indurații ale vulvei.

După contuzie : indurația vaselor limfatice ale buzei ; tumefierea și indurația testiculelor ; orhită ; noduli duri în partea dreaptă a mamelonului sânului drept, de mărimea unei nuci ; tumefierea și indurația glandelor ; ulcere canceroase ; tumori ; gangrenă ; ulcere negricioase.

Efecte nocive ale contuziilor și șocurilor asupra coloanei vertebrale.

După căderea de la înălțime pe spate, durere acută în partea inferioară și în regiunea lombară.

PIELE [46]

Colorație albăstruie a întregului corp.

Colorație galbenă a pielii ; icter.

Pete galbene pe degete ; unghii galbene.

Pete brune pe corp.

Lipsa activității pielii.

Mâncărime rătăcitoare în toate părțile corpului, ca de la purici.

Mâncărime pe fața dorsală a degetului.

Mâncărimea < prin scărpinare.

Urticarie, în urma efortului fizic violent.

Erupții provocate de supraîncălzire.

Inflamația pielii pe tot corpul ; dureroasă și arzătoare.

Papule albe, transparente, pline cu un lichid acru, care formează cruste asemănătoare celor din scabie.

Un bărbat, æt. 73, a căzut dintr-o trăsurică ; contuziile de pe brațul stâng au format o crustă, lăsând o cicatrice înconjurată de o indurație care ardea și provoca mâncărime. Con. [30] a redus indurația la o treime într-o săptămână, a înmuiat restul și a ameliorat considerabil o diaree mucoasă involuntară, gelatinoasă, albă, inodoră, uneori vâscoasă, aproape albă, cu douăsprezece sau mai multe scaune zilnic, astfel încât acum are scaune regulate ; prezenta și incontinență urinară, care este >.

Mărirea glandelor ; vezicule umede, < prin scărpinare, urmate de înțepături în piele ; secreție cleioasă, lipicioasă, formând cruste dure pe față, brațe și muntele lui Venus ; erupții la vârstnici care suferă de vertij, mai ales în pat.

Erupție herpetică bruscă pe antebraț, care începe ca o pată mică și se extinde treptat pe braț ; pielea roșie, umflată și încrețită, cu limfă sau sânge prelingându-se din locurile în care pielea este ruptă, limfa uscându-se și formând cruste albe sub care exsudația continuă încă ; mâncărime intensă în părțile afectate, cu dorință irezistibilă de a se scărpina, îndeosebi seara ; vasele limfatice înconjurătoare umflate și afectate.

Erupție herpetică ce formează cruste de mărimea palmei în diferite părți ale corpului.

Acnee pe față.

Pecingini : umede, arzătoare, corozive, crustoase, vechi.

Erupție seropurulentă la vârstnici și la femei necăsătorite în vârstă, ipohondriace.

Peteșii la persoanele în vârstă.

Tumora poate fi atribuită unei contuzii ; dureri lancinante.

Adenită.

Ulcere negricioase, cu secreții sanguinolente, fetide, ihoroase, mai ales după contuzii.

Ulcere : canceroase ; crustoase ; lipsite de sensibilitate ; cu senzație de strângere și tensiune ; pătate.

Exantem scuamos ; polip ; gangrenă verzuie ; pecingini în general.

Marginile ulcerului devin negre ; gangrena unor porțiuni ale ulcerului ; ulcere cu extensie târâtoare, cu durere tensivă ; ulcerele albăstrui au aspect livid și sunt tumefiate ; durere în partea afectată ca și cum ar fi fost zdrobită în bucăți ; ulcere umflate, greu de vindecat ; ulcere inflamate, cu senzație ca de rană.

Sângerare din ulcere.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Nu tolerează stimulentele alcoolice ; se intoxică ușor.

Persoanele robuste, cu obiceiuri sedentare, sunt afectate mai mult decât persoanele vioaie și zvelte și decât copiii.

Indicat femeilor cu fibră rigidă, ușor excitabile, precum și celor cu temperament opus.

Femei necăsătorite în vârstă, ipohondriace ; bărbați în vârstă, slăbiți și debili.

Deosebit de util vârstnicilor și, dintre aceștia, femeilor mai mult decât bărbaților.

Persoane cu păr deschis la culoare.

Debilitatea vârstnicilor ; boli provocate de o lovitură sau cădere ; persoane canceroase și scrofuloase, cu fibră densă și rigidă.

Constituții scrofuloase ; stare strumoasă, glande mărite.

Paralizie apoplectică.

Copii îmbătrâniți prematur ; cu marasm, cu evacuări acide frecvente, < în timpul nopții, > ziua.

Fată, æt. 4 ; difterie după scarlatină.

HS., æt. 4 1/2, a avut icter în urmă cu doi ani ; oftalmie.

Fată, æt. 6, cu constituție scrofuloasă, suferise mult timp de un ulcer la halucele drept, care se vindecase de zece luni ; avea și o cicatrice rezultată din supurația glandelor de la gât și mandibulă ; la șapte luni după vindecarea ulcerului, inflamația ochilor.

Fată, æt. 10 ; tuse.

Băiat, æt. 13, zgomot în laringe, cu tresăriri ale mușchilor feței ; tratamentul alopat fără efect ; Bellad. administrată fără rezultat ; sub tratamentul școlii vechi primise Conium fără efect.

Tânăr, æt. 16, puternic și sănătos ; tulburare mintală.

Fată, æt. 16, țesuturi flasce, scrofuloasă, avea menstruație de un an ; tumefierea pleoapelor.

Tânără, æt. 18, cu constituție limfatică, scrofuloasă ; fotofobie.

Susanna F., æt. 19, robustă, cu formă zveltă, complet dezvoltată, afectată din pruncie de oftalmie ; inflamația ochilor.

Fată robustă, æt. 20, care suferise anterior de tumefierea vaselor limfatice și de erupții pe cap ; erupție herpetică.

Femeie, æt. 22, delicată, dar sănătoasă ; timp de cinci ani după contuzie, schir al sânului stâng.

D-ra G., æt. 25, avusese întotdeauna dismenoree ; prolaps și dismenoree.

Fată, æt. 26 ; suferă din copilărie de herpes.

Femeie, æt. 27, palidă, cu aspect scrofulos ; crampe gastrice în timpul sarcinii.

D-ra A. P., æt. 28 ; dismenoree.

Femeie, æt. 30, altminteri sănătoasă ; la o jumătate de an după contuzia sânului drept, tumoră.

Ammon S., æt. 32, bine dezvoltat, cu aspect robust, înalt de cinci picioare și patru inci, bolnav de peritonită după ce, timp de un an, se simțise obosit și suprasolicitat, convalescență lentă și prelungită ; stare anemică a creierului.

Femeie, æt. 33, căsătorită ; afecțiune uterină.

D-na B., æt. 35, a căzut, lovindu-și sânul drept de spătarul unui scaun, ceea ce a provocat o tumoră dură.

Tânăr, tuberculos, după un acces de catar ; tuse uscată, gâdilitoare.

Tânăr, după căderea de la etajul al doilea pe spate ; durere în partea inferioară a spatelui și în regiunea lombară.

Doamnă cultivată, vioaie ; melancolie.

Femeie robustă, corpolentă ; schir în mamelă.

Femeie slabă, excitabilă ; galactoree.

D-na G., æt. aproximativ 40 ; tumoră a sânului stâng, existentă de șase sau șapte ani.

D-na F., æt. 40 ; tumoră la sân.

Edward S., rus, æt. 45, fost soldat în armata Statelor Unite și aflat sub tratament alopat ; dizenterie de patru ani.

Femeie, æt. 48 ; vertij.

Femeie, æt. 48, constituție nervoasă ; mărirea ficatului.

Un bărbat, æt. 48 ; mai întâi amenințare de ramolisment cerebral, ameliorată de Laches., apoi paralizie dreaptă, îndeosebi facială, ameliorată de Caustic., ulterior diabet zaharat de doi ani, cu tumefierea și supurația parotidei stângi și transpirație abundentă cu insomnie.

Femeie, æt. 54, pletorică ; polipi uterini.

D-na S. R., æt. 54, și d-na C. N., æt. 62 ; cancer schiros al sânului.

Bărbat, æt. 60 ; după traumatizarea ochiului cu o așchie de lemn, inflamație traumatică.

Femeie, æt. 60 ; cancer gastric.

Doamnă, æt. 67, necăsătorită ; tuse.

Femeie, æt. 74, paralizată de mulți ani pe partea stângă ; tuse.

D-na ---, æt. 75 ; durere toracică în timpul pneumoniei.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Coffea, Dulcam., Nitr. ac., Nitr. spir. dulc .

Antidotează : Mercur . (tumefierea vaselor limfatice) ; Nitr. ac., Sulphur . (glande umflate).

Compatibil cu : Arnic . (contuzii) ; Arsen . (cancer) ; Bellad . (amauroză incipientă, iritație cerebrospinală, cancer) ; Calcar . (scrofuloză, mărire limfatică) ; Droser . (tuse convulsivă) ; Lycop., Nux vom., Phosphor., Pulsat., Rhus tox . (contuzii) ; Stramon . (debilitate sexuală).

Vinul și băuturile spirtoase îi ameliorează adesea pe bolnavii care necesită Conium , deși acesta este indicat persoanelor care nu tolerează stimulentele alcoolice.

Comparați : Arnic., Arsen., Bar. carb . (tumefieri limfatice) ; Bellad., Calcar., Cicut., Coffea, Droser., Dulcam., Lycop., Mag. mur., Mercur., Nitr. ac., Nitr. spir. dulc., Nux vom., Phosphor., Pulsat., Rhus tox., Stramon., Sulphur, Valer .