Lachesis muta

Lachesis este un remediu indicat frecvent și unul pe care va trebui să-l studiați mult pentru a ști cum să-l utilizați. Lachesis pare să se potrivească întregii omeniri, căci, în ceea ce privește firea și caracterul, omenirea este destul de plină de șarpe, iar acest venin nu face decât să scoată la iveală ceea ce se află în om.

Simptome generale

Vom prezenta mai întâi o privire de ansamblu asupra simptomelor generale, a celor care caracterizează remediul și sunt de cea mai mare importanță, precum și asupra împrejurărilor în care simptomele apar, se manifestă sau se agravează.

Cel care este un pacient constituțional Lachesis va constata o agravare a simptomelor sale primăvara , când trece de la vremea rece la una mai blândă, iar aceasta se întâmplă mai ales dacă vremea este blândă și ploioasă sau noroasă. Sau, dacă trece dintr-un climat rece într-unul mai cald, simptomele de Lachesis vor ieși la iveală. Vânturile calde dinspre sud provoacă simptomele de Lachesis.

Simptomele de Lachesis sunt mai grave la instalarea somnului . Este posibil ca, în stare de veghe, pacientul să nu fi simțit niciunul dintre simptome, dar, când se instalează somnul, acestea sunt stârnite și cresc treptat pe măsură ce somnul se prelungește, astfel încât un somn foarte lung va agrava întreaga stare și condiție a pacientului Lachesis, iar la trezirea din somn acesta privește înapoi cu tristețe la acel somn.

Somnul a fost tulburat de accese de sufocare și de vise îngrozitoare, iar acum, după ce a dormit mult timp, se trezește cu cefalee cumplită, cu palpitații, cu melancolie și cu suferințe din cap până-n picioare. Trupul îi este plin de suferință, iar mintea sa nu vede nimic luminos în nimic.

Există o stare de obnubilare, tristețe, melancolie, idei delirante, capricii, gelozie și suspiciune. Când face o baie caldă , sau aplică apă caldă pe zonele inflamate, simptomele sale psihice se agravează. După o baie caldă sau după ce se încălzește ori dacă, după ce a stat afară într-o zi rece, s-a răcit și apoi intră într-o cameră caldă, simptomele apar. După ce intră într-o baie caldă, apar palpitații; pare ca și cum capul ar urma să-i plesnească, picioarele i se răcesc și este zguduit în tot corpul, cu pulsații pretutindeni sau cu slăbiciune cardiacă. Leșin într-o baie caldă. Uneori, fetele leșină când intră într-o baie caldă. Pacientului îi poate fi rece și poate avea senzație de frig, și totuși camera caldă intensifică sau scoate la iveală simptomele.

Aspectul general al pacientului și localizările vor indica uneori Lachesis. Pe față se observă o expresie de anxietate, neliniște și suferință. Fața este pătată sau purpurie, iar ochii sunt congestionați. Ochii au o expresie suspicioasă. Dacă există o zonă inflamată, aceasta este purpurie. Dacă există o glandă inflamată — iar Lachesis prezintă numeroase inflamații ale glandelor și ale țesutului celular — aspectul este purpuriu sau pătat.

Dacă există o ulcerație, aceasta sângerează cu sânge negru, care se coagulează repede și arată ca paiele carbonizate. Plăgile sângerează abundent. Rănile mici sângerează mult ca la Phosphorus și Kreosote. O înțepătură de ac lasă să se prelingă picături mari de sânge. Ulcerele erodează în profunzime, prezintă granulații false, sunt putride, sângerează ușor, iar sângele este negru; în jurul întregii ulcerații există un aspect purpuriu , pătat , părând pe punctul de a deveni gangrenos.

Adesea apare într-adevăr gangrena; gangrena părților care au fost lezate. Sfacelare cu fetiditate intensă. Părțile devin negre și se sfacelizează. Venele devin varicoase. Acestea se întâlnesc pe membre și au aspectul venelor varicoase care apar după sarcină. Dilatarea venelor este o caracteristică proeminentă a Lachesis.

La cel mai mic efort mental sau la cea mai mică emoție, extremitățile devin reci, inima devine foarte slăbită, pielea se acoperă de transpirație, iar capul este fierbinte. Căldura nu pare să înlăture răceala picioarelor și mâinilor; sunt atât de reci. Pot fi învelite în flanelă și totuși rămân reci, dar apare sufocarea. Pacientul nu poate respira și vrea ferestrele deschise. Este vorba despre slăbiciunea inimii; uneori aceasta este atât de slăbită, încât abia poate fi auzită sau simțită, iar pulsul este slab și intermitent. Alteori există palpitații cardiace audibile.

Pe măsură ce vom parcurge simptomele din text, vom observa ceva neobișnuit la aceste suferințe, și anume tendința lor de a afecta partea stângă , sau de a începe în stânga și de a se extinde spre dreapta. Paralizia începe prin apariția treptată a slăbiciunii pe partea stângă. Aceasta se extinde spre partea dreaptă. Remediul are o afinitate puternică pentru ovare și, în acest caz, se va constata că ovarul stâng este afectat primul. Astfel, în inflamația ovarelor, cel stâng va fi afectat primul, iar ulterior cel drept.

Inflamația începe în partea stângă a gâtului și trece treptat spre dreapta. Partea stângă a capului este, de obicei, cea mai afectată. Ochiul stâng devine dureros, iar durerea se extinde spre cel drept. În cefaleea occipitală, partea stângă a regiunii posterioare a capului va fi mai afectată decât cea dreaptă. Această regulă nu se respectă întotdeauna, iar dacă situația este inversă, aceasta nu contraindică Lach., dar caracteristica obișnuită este cea descrisă. S-a observat stânga sus și dreapta jos.

În multe simptome de Lachesis există o agravare matinală . Aceasta este bine-cunoscuta agravare după somn din Lachesis; pacientul intră în agravare pe măsură ce doarme. În cazul simptomelor mai ușoare, această agravare este ușoară și nu se simte decât după ce pacientul se trezește dintr-un somn lung; dar, dacă agravarea este de o intensitate considerabilă, pacientul o poate simți imediat ce adoarme, iar aceasta îl trezește; de exemplu, în cazul simptomelor cardiace. De îndată ce adoarme, se trezește cu palpitații, dispnee, sufocare, epuizare, vertij, durere în regiunea posterioară a capului și multe alte tulburări circulatorii.

Psihic

Următorul aspect ca importanță care trebuie studiat este starea psihică. Nimic nu iese mai pregnant în evidență decât conștiința exagerată de sine, înfumurarea, invidia, ura, spiritul de răzbunare și cruzimea omului. Aceste lucruri țin, desigur, de preocuparea excesivă pentru sine, de o iubire de sine nepotrivită. Confuzie mintală până la nebunie.

Tot felul de manifestări de nebunie impulsivă. Mintea este obosită. Pacientul capătă înfățișarea plângăreață a unui bețiv, vorbește cu buzele și limba îngroșate, greșește și se poticnește, terminând cuvintele numai pe jumătate; fața este purpurie, iar capul fierbinte.

Există senzație de sufocare, iar gulerul îl jenează în jurul gâtului; cu cât jena din jurul gâtului este mai mare, cu atât sufocarea și confuzia mintală sunt mai accentuate și cu atât aspectul de intoxicație este mai evident. Dacă vorbiți cu cineva aflat în stare de ebrietate de la whisky, veți vedea simptome asemănătoare celor de Lachesis: își poticnește vorbele, abia dându-și seama ce spune, își termină propozițiile și cuvintele doar pe jumătate, omițând terminația „g's” din toate participiile prezente; se poticnește și greșește, bolborosește și vă spune întâi un lucru, apoi altul.

Aceste simptome se accentuează în împrejurările menționate: primăvara; pe vremea caldă care urmează unei perioade reci; pe vreme ploioasă; după o baie caldă; după somn.

Tabloul psihic este amplu. Gelozie fără niciun motiv. Gelozie și suspiciune nejustificate. De multe ori, acest medicament a vindecat suspiciunea la fete, când acestea erau pur și simplu suspicioase față de prietenele lor. Ori de câte ori vede că are loc o conversație în șoaptă, crede că se vorbește despre ea, în detrimentul ei.

Bănuiește că ceilalți uneltesc pentru a-i face rău și va recurge la orice stratagemă pentru a afla dacă nu cumva vorbeau despre ea în detrimentul ei. O femeie își imaginează că prietenii, soțul și copiii ei încearcă să-i facă rău; că prietenii ei urmează să o interneze într-un azil de nebuni.

Teamă față de viitor. Crede că va face o boală de inimă și că va înnebuni; și că oamenii uneltesc pentru a o interna într-un azil de nebuni. Își imaginează că rudele încearcă să o otrăvească și refuză să mănânce. Uneori crede că este doar un vis și cu greu poate spune dacă a visat sau dacă așa gândește. Crede că este moartă sau visează că este moartă și că, în vis, se fac pregătiri pentru a-i fi pregătit trupul ori că este pe punctul de a muri.

Crede că este altcineva și că se află în mâinile unei puteri mai mari. Crede că se află sub un control supraomenesc. Este constrânsă de spirite să facă anumite lucruri. Aude o poruncă, parțial în vis, pe care trebuie să o îndeplinească. Uneori, aceasta ia forma unor voci care îi poruncesc să fure, să ucidă sau să mărturisească lucruri pe care nu le-a făcut niciodată și nu-și găsește liniștea până când nu mărturisește ceva ce nu a făcut niciodată.

Chinul este violent până când mărturisește ceea ce nu a făcut. Își imaginează că este urmărită. Își imaginează că a furat ceva sau că cineva crede că a furat ceva și se teme de lege. Aude voci și avertismente, iar noaptea visează despre acestea. Starea de chin este cumplită și apoi evoluează spre un delir cu bolboroseli. Delirul continuă asemenea bolboroselii unui om beat. Această stare se accentuează până când apare pierderea conștienței, iar pacientul intră într-o comă din care nu poate fi trezit. Pacientul trece, de asemenea, prin perioade de violență și de delir violent.

Prezintă din plin nebunie religioasă . Veți întâlni o bătrână dragă și blândă, care a trăit întotdeauna ceea ce s-ar numi o viață dreaptă și evlavioasă, și totuși nu este capabilă să-și aplice sieși făgăduințele din Cuvântul lui Dumnezeu; acestea par să se refere la altcineva, dar nu la ea. Este plină de răutate și a săvârșit păcatul de neiertat. Este constrânsă să spună aceste lucruri; este copleșită de ele și crede că va muri și va ajunge în acel iad îngrozitor despre care citește. Medicul trebuie să asculte cu atenție aceste lucruri. În această situație, medicul ar putea face greșeala de a bagateliza asemenea sentimente. Dacă procedează astfel, pacienta nu va reveni, iar el va pierde ocazia de a-i face bine.

Indiferent care îi sunt capriciile și opiniile religioase, starea ei psihică trebuie tratată cu respect. Trebuie tratată ca și cum lucrurile ar sta într-adevăr astfel.

Ea trebuie să primească înțelegere și bunătate. Este un lucru nefericit ca un medic să dobândească, printre oamenii evlavioși, reputația unui om lipsit de credință, deoarece va pierde posibilitatea de a le face acestor oameni un bine imens. Trebuie să se poarte deschis față de toate capriciile și ideile oamenilor pe care îi întâlnește în lume. Trebuie să fie prietenul tuturor și poate fi astfel fără nicio ipocrizie, dacă este pur și simplu un om drept și corect.

Starea de melancolie religioasă, cu nebunie religioasă, este însoțită nu rareori de multă locvacitate , de vorbărie, de care Lachesis este plin. Această melancolie religioasă se întâlnește de obicei la femei și foarte rar la bărbați. Această femeie este acum împinsă să vorbească despre ea; își va deranja prietenii apropiați, zi și noapte, cu povestea damnării sufletului ei, a răutății sale și a tuturor lucrurilor îngrozitoare pe care le-a făcut. Dacă o întrebați ce fapte a săvârșit, va spune că le-a făcut pe toate, dar nu o puteți determina să precizeze că a ucis pe cineva. Dacă îi permiteți să-și ducă povestea până la capăt, vă va spune că a săvârșit toate crimele din catalog, deși a fost o femeie bine-crescută și cu o fire bună.

Există un alt fel de locvacitate care aparține de Lachesis. Pacientul este împins să vorbească neîncetat. Aceasta se întâlnește într-o altă stare, în care pacienta este constrânsă să facă în grabă totul și vrea ca toți ceilalți să se grăbească. Împreună cu această stare de grabă apare locvacitatea, iar aceasta este ceva ce depășește cu mult puterea de înțelegere, până când ați auzit-o măcar o dată.

Nu are rost să încercăm să o descriem; este atât de rapidă, trecând de la un subiect la altul. Uneori, propozițiile sunt terminate doar pe jumătate; ea consideră de la sine înțeles că înțelegeți restul și va continua în grabă. Zi și noapte este complet trează și atât de sensibilă la ceea ce o înconjoară, încât, judecând după lucrurile pe care le aude și după cât de mult o tulbură zgomotul, ați crede în mod firesc că poate auzi muștele umblând pe pereți și ceasul bătând în clopotnița îndepărtată.

Nu găsiți toate aceste lucruri în text; trebuie să le vedeți aplicate. Însă lucrurile pe care vi le prezint și care au fost evidențiate clinic sunt cele rezultate din aplicarea, la patul bolnavilor, a simptomelor remediului.

„O locvacitate cu totul extraordinară, ținând discursuri în expresii foarte alese, dar sărind la subiectele cele mai eterogene.”

„Un cuvânt o conduce adesea direct în mijlocul unei alte povestiri.”

Aceste stări pot apărea în boli acute, precum febra tifoidă, când vor lua forma delirului obișnuit din febra tifoidă, sau pot apărea în afecțiuni precum difteria ori în oricare dintre bolile caracterizate prin intoxicația sângelui; pot surveni în starea puerperală sau pot lua forma nebuniei. Este un remediu cu acțiune îndelungată, iar dacă s-a abuzat de el, efectele sale vor dura o viață întreagă.

În multe cazuri se va observa o legătură strânsă între simptomele psihice și cele cardiace, îndeosebi la femeile tinere și la fete care au suferit o dezamăgire, care au stat treze noaptea din cauza unor tulburări afective, a dezamăgirii, a speranțelor spulberate sau a durerii sufletești.

Melancolie prelungită, depresie psihică, simptome isterice, plâns, epuizare psihică și disperare, cu durere în inimă, cu o senzație de gol sau de slăbiciune în inimă, cu respirație dificilă. Se gândește la sinucidere și, în cele din urmă, recade într-o stare apatică, în care simte aversiune față de orice, față de muncă și chiar față de gândire.

Aș putea să vă întipăresc în minte simptomele capului dacă v-aș relata cazul unei paciente care și-a descris simptomele probabil într-un mod mai tipic decât puteți găsi în cărți. Stătea ridicată în pat și nu putea să se culce; îi era mai rău culcată, fața îi era purpurie, ochii congestionați, fața pufoasă și tumefiată, iar pleoapele umflate. Stătea acolo, perfect nemișcată în pat, și descria durerea ca pe o senzație de năvălire în valuri, care urca pe partea posterioară a gâtului și a capului, apoi trecea peste cap.

Aceasta este o trăsătură tipică a Lachesis. O năvălire în valuri. Valuri de durere care nu sunt întotdeauna sincrone cu pulsul. Este posibil să nu aibă deloc legătură cu fluxul sanguin. Năvălirea în valuri este agravată de mișcare, nu atât în timpul mișcării, cât după aceasta. Uneori este resimțită după mers sau după mutarea în alt loc și așezarea din nou; adică, la câteva secunde după încheierea mișcării, durerea începe, atinge instantaneu intensitatea maximă, apoi scade treptat, transformându-se într-o năvălire în valuri foarte constantă sau într-o durere surdă mai constantă.

Cap

În cap există o durere surdă, continuă și constantă, care se poate agrava sau se poate transforma într-o năvălire în valuri atât de violentă, încât pare că ar putea lua viața pacientului.

Cefaleea începe dimineața, la trezire. Cefaleele mai ușoare de Lachesis încep dimineața, la trezire, și dispar după ce pacientul se mișcă o vreme. Odată cu cefaleele și cu suferințele în general apare o dispariție momentană a gândirii; vertij de toate felurile. Vertij, cu greață și vărsături. Vertijul îl face pe pacient să tindă să se întoarcă spre stânga.

Lachesis are dureri de cap ca și cum capul ar plesni, dureri congestive, cu senzația că tot sângele din corp trebuie să se afle în cap, deoarece extremitățile sunt atât de reci, iar capul pulsează și este izbit ca de un ciocan. Această cefalee pulsatilă face parte dintr-o pulsație generală, din cap până în picioare. Există pulsații în toate arterele și în toate părțile inflamate. Ovarul inflamat pulsează și, uneori, există senzația că un ciocănel lovește partea inflamată la fiecare pulsație a arterei. Lachesis a vindecat de mai multe ori fistula in ano atunci când aceasta era asociată cu senzația că un ciocan lovea continuu micul traiect fistulos.

A vindecat fisuri vechi atunci când exista senzația că partea inflamată era lovită cu ciocanul. Hemoroizii au fost vindecați atunci când era prezentă această senzație de lovire cu ciocanul. Vedem, așadar, că această pulsație din cap nu este un simptom particular, ci unul general, manifestat în legătură cu capul.

Unele simptome sunt valoroase datorită frecvenței asocierii lor, iar atunci când lucrurile stau astfel, relația lor concomitentă devine importantă. Simptomele cardiace sunt frecvent legate de simptomele cefaleei în Lachesis. Rareori veți vedea cefalee de Lachesis fără tulburări cardiace. Un puls slab sau pulsația resimțită în întregul corp se asociază, într-o măsură mai mare sau mai mică, cu cefaleele violente de Lachesis.

În text găsim greutatea și apăsarea ca trăsături marcante ale simptomelor capului din Lachesis. Aproape în orice suferință a organismului, în febra tifoidă, în perioada menstruală, în timpul frisonului congestiv, corpul pare să se răcească, extremitățile devin reci, genunchii sunt reci, picioarele sunt reci și este imposibil să fie menținute calde, în timp ce fața este purpurie și pătată, ochii sunt proeminenți și congestionați și apare această durere îngrozitoare de cap, cu tendința de a-și pierde conștiența, vorbire incoerentă, dificultate de articulare și, în cele din urmă, pierderea efectivă a conștienței.

În legătură cu simptomele capului, simptomele psihice și sensoriumul în general, trebuie menționată hipersensibilitatea întâlnită la Lachesis. Simptomele sale devin foarte intense. Vederea devine foarte intensă; auzul devine foarte intens; îndeosebi simțul tactil este suprasolicitat. Atingerea hainelor devine foarte dureroasă, în timp ce apăsarea puternică poate fi plăcută. Pielea capului devine atât de sensibilă la atingerea mâinii, încât aceasta este dureroasă, în timp ce apăsarea exercitată de un bandaj este plăcută.

Hipersensibil la zgomot, la mișcarea din încăpere, la conversație și la pașii altora pe podea. În aceste împrejurări, durerile se intensifică. Pacientul devine extrem de sensibil prin toate simțurile corpului.

Hipersensibilitatea la atingere este probabil foarte răspândită la nivelul pielii, deoarece apăsarea puternică aduce adesea ușurare. La cineva care suferă de peritonită, de inflamația ovarelor sau a uterului ori a oricăruia dintre viscerele abdominale, pielea este atât de sensibilă la îmbrăcăminte, încât uneori sunt necesare dispozitive pentru a înlătura suferința produsă de atingerea așternuturilor. În pat se va găsi un dispozitiv sub formă de cerc sau pacientul va sta cu genunchii ridicați ori va ține așternuturile cu mâinile, pentru ca acestea să nu atingă corpul. Greutatea obișnuită a mâinii poate scoate în evidență durerea ca de rană din abdomen, care este o durere cu totul diferită, în timp ce așternuturile care ating abdomenul nu fac decât să evidențieze hipersensibilitatea pielii. Simpla atingere a pielii cu degetul sau cu mâna este insuportabilă.

Ochi

Există numeroase stări inflamatorii și congestive ale ochilor.

Simptomele oculare sunt mai rele după somn, iar ochii sunt hipersensibili la atingere și lumină. Împreună cu simptomele oculare avem cefalee, deoarece creierul și ochii sunt atât de strâns legați. În durerile de gât, atunci când spatula sau apăsătorul de limbă atinge din întâmplare peretele gâtului, amigdala ori rădăcina limbii, apare senzația că ochii ar fi împinși în afară. Durere violentă în ochi provocată de atingerea gâtului.

Lachesis este un remediu important pentru icter, deoarece produce tulburări hepatice considerabile. Îngălbenirea pielii și a albului ochilor, precum și îngroșarea țesuturilor din jurul ochilor.

„Fistula lachrymalis”, însoțită de erupții vechi în jurul feței.

Hipersensibilitatea meatus auditorus externus. Orice este introdus în conductul auditiv va provoca tuse violentă, spasmodică, și gâdilare în gât. Mucoasa urechii este atât de sensibilă, încât atingerea ei va declanșa o tuse violentă, asemănătoare tusei convulsive. Aceasta nu face decât să arate hipersensibilitatea reflexelor și hipersensibilitatea generală. La nivelul auzului există aceeași hipersensibilitate despre care am vorbit în alte locuri. Trompa lui Eustachio se închide printr-o îngroșare catarală; strictură a trompei lui Eustachio.

Nas

Simptomele catarale ale nasului sunt proeminente. Sângerări frecvente din nas și din alte părți ale corpului, secreție nazală apoasă. Răcește mereu la nivelul nasului. Obstrucția nasului, cu tulburarea mirosului. Hipersensibilitate a mirosului și hipersensibilitate la mirosuri, urmate, în cele din urmă, de pierderea mirosului.

Lachesis prezintă stări inflamatorii cu caracter foarte cronic, cu formarea de cruste în nas, strănut, secreții nazale apoase și cefalee catarală. Uneori cefaleea dispare când apare secreția catarală, iar când secreția catarală încetează, începe cefaleea. Cefalee violentă cu secreție, cu strănut și coriză. Cefalee congestivă cu coriză.

Această stare catarală a dus la utilizarea Lachesis în sifilis. Este suficient de similar pentru a combate formele severe de sifilis nazal; sifilisul care a afectat mucoasa nazală, producând cruste și afectând, în cele din urmă, oasele. Ozenă fetidă; secreții nazale foarte fetide. Sângerarea din nas nu trebuie să vă surprindă, deoarece Lachesis este un remediu hemoragic.

Sângele provenit din nas sau din orice altă parte, atunci când se usucă ori se coagulează, arată ca paiele carbonizate sau devine negru. Diferite părți ale corpului sângerează ușor. Hemoragie uterină abundentă și prelungită, menstruație abundentă și prelungită, sângerare din nas, vărsături cu sânge, hemoragie intestinală în febra tifoidă.

„Sensibilitate foarte mare a nărilor și a buzelor, umflarea buzelor, umflare și tumefiere foarte accentuate ale nasului în cazurile vechi de sifilis.”

Nasul se umflă și devine purpuriu. Oasele nazale sunt foarte dureroase; durere ca de rană pe părțile laterale ale nasului. Lachesis este un remediu deosebit de util la alcoolicii cronici care au nasul roșu și în afecțiunile cardiace cu nas roșu. O protuberanță roșie la vârful nasului, un nas ca o căpșună.

Față

Fața este purpurie și pătată, pleoapele sunt tumefiate, foarte umflate; nu infiltrate ca la subiecții edematoși, ci pufoase. La apăsare nu rămâne godeul pe care îl întâlnim în edem, deși Lachesis prezintă și acest lucru; există însă o tumefiere pufoasă caracteristică pentru Lachesis, fața pare umflată și inflamată din cauza stazei venoase, astfel încât este purpurie și pătată.

Nasul este tumefiat, dar la apăsare nu rămâne godeu. Buzele dau senzația că ar fi inflamate, deși nu sunt inflamate, ci doar sensibile la apăsare. Fața are și un aspect edematos, în care la apăsare rămâne godeu, în afecțiunile cardiace și în cazurile de boală Bright. Pe de altă parte, fața devine foarte palidă, palidă și rece; pielea este acoperită cu erupții scuamoase.

Erupții care sângerează ușor, erupții crustoase, erupții veziculare. Erupții care se umplu cu sânge, vezicule cu sânge și flictene sanguinolente mari, cum apar uneori în arsuri, cu senzație de arsură. Fața devine icterică și foarte pământie. Uneori capătă și aspectul clorozei.

Dacă ați văzut o dată culoarea clorotică, nu mai este nevoie să fie descrisă. Este o stare de anemie, cu paloare gălbuie, de culoarea cenușii sau cenușie, amestecată cu un fel de nuanță verzuie, astfel încât cei din vechime o numeau adesea boala verde. Alteori, fața devine lividă și pufoasă, asemenea aspectului infiltrat al alcoolicilor, aspectul purpuriu și pătat al alcoolicilor care au băut ani de zile, până când au devenit infiltrați, ruinați și au căpătat un aspect abrutizat. Acest lucru îl vedeți la Lachesis.

În Lachesis avem un remediu pentru erizipel și afecțiuni gangrenoase, iar în jurul părții afectate se observă aspectul caracteristic Lachesis, adică aspectul pătat, violaceu. Lachesis a devenit, în practica clinică, un remediu important pentru erizipel și gangrenă. Deoarece experimentatorii nu continuă administrarea remediilor până când acestea produc asemenea manifestări, trebuie să le deducem din efectele toxice și din observația clinică.

Gură

În Lachesis există o prelingere de sânge în jurul dinților, iar gingiile sângerează cu ușurință. În bolile zimotice apar cruste uscate pe dinți, adesea formațiuni negre, depozite fuliginoase, iar limba participă la aspectul gurii și devine netedă. Aceasta se întâlnește în stările de febră tifoidă, când există o pierdere totală a capacității de asimilare, pofta de mâncare a dispărut complet, stomacul nu acceptă alimentele, iar când se introduc alimente în stomac, acestea sunt respinse. Există și pareză a limbii. Limba pare ca o bucată de piele în gură și este mișcată cu mare dificultate. Iar vorbirea este ca a unei persoane pe jumătate intoxicate; pacientul nu poate articula.

Limba se umflă și este scoasă foarte lent. Este uscată, se agață de dinți și pare să-și fi pierdut fermitatea. Pare ca o cârpă sau ca și cum mușchii nu ar acționa asupra ei, astfel încât nu poate fi scoasă; ori, dacă este scoasă, tremură, freamătă, tresare și se agață de dinți. Alteori este umflată, lipsită de papile, netedă, lucioasă și sticloasă, ca și cum ar fi lăcuită.

În gură, saliva are un aspect săpunos. Saliva se revarsă abundent în gură, iar pacientul stă adesea culcat cu capul peste marginea patului, saliva picurând într-un vas sau într-o oală de noapte. Saliva este filantă și poate fi trasă din gură în fire; mucus sau salivă albă.

Aceasta nu este o manifestare neobișnuită în difterie, în inflamația dureroasă a gâtului, în inflamația limbii, a gurii și a gingiilor și în inflamația glandelor salivare. Când acest mucus este gros, tenace, galben, filant și formează șnururi, seamănă cu Kali bichromicum . În inflamațiile severe ale gâtului veți constata adesea că pacientul stă culcat și are eforturi de vomă; tușește și încearcă, cu dificultate, să scoată limba pentru a elimina saliva din gură.

Foarte adesea, durerea de la rădăcina limbii este atât de intensă, încât pacientul nu poate elimina saliva cu ajutorul limbii și stă culcat, cu gura deschisă deasupra unei oale de noapte sau cu o pânză întinsă peste pernă, pentru a colecta saliva groasă, filantă, care formează șnururi. Într-o asemenea stare, cu inflamație dureroasă a gâtului, îndeosebi când aceasta începe în partea stângă și trece spre dreapta, aproape că nu mai este nevoie să continuați întrebările, deoarece acesta este aspectul caracteristic Lachesis.

Această stare de lucruri ar indica Lachesis în afecțiunile inflamatorii obișnuite ale limbii și în afecțiunile canceroase ale limbii. Lach. are în natura sa tendința de a forma cruste maligne și ulcere maligne, precum cele întâlnite în epiteliom. A vindecat numeroase cazuri de epiteliom. A fost un remediu foarte util în lupus. Este un remediu important în inflamația sifilitică a gâtului, în ulcerația sifilitică a gâtului, limbii și bolții palatine, însoțită de această salivă abundentă și filantă.

Faringe: Mușchii faringelui paralizează și nu mai funcționează; prin urmare, alimentele se acumulează în faringe, adică bolul alimentar care trebuie înghițit ajunge în faringe și se oprește, după care are loc un efort enorm de deglutiție, cu eforturi de vomă, tuse și acțiune spasmodică a toracelui, pentru a menține respirația, iar pacientul nu va mai încerca din nou să înghită. Această stare apare adesea în difterie.

Am văzut de mai multe ori această stare provocată de medic, care, în loc să administreze exact atât Lachesis cât era necesar, într-o potență suficient de înaltă și suficient de similară bolii pentru a vindeca, l-a administrat într-o potență cât mai joasă posibil, a 8-a sau a 10-a, dizolvat în apă, și l-a dat continuu pe toată durata stării difterice.

Când întâlniți cazuri tratate în acest mod, nu trebuie să fiți surprinși dacă apare o paralizie postdifterică, deoarece Lachesis o poate produce. Poate vindeca difteria, dar își va lăsa efectele toxice, care îl vor însoți pe pacient toată viața. În fiecare primăvară vor reapărea simptomele de Lachesis. În toate împrejurările de agravare descrise, simptomele de Lachesis vor reapărea dacă pacientul a fost cândva intoxicat cu acesta.

În inflamația dureroasă a gâtului avem o combinație de simptome. Lachesis a produs această stare, care evoluează de la stânga spre dreapta; însă, odată cu inflamația gâtului, există o senzație de plenitudine la nivelul gâtului și faringelui, respirație dificilă, paloare sau aspect pletoric al feței, sufocare la adormire, tipul particular de salivă și agravarea simptomelor gâtului de la băuturile calde .

Durerea însăși nu este întotdeauna agravată de băuturile calde, dar pacientul este adesea incapabil să înghită lichide calde. Înghițirea lichidelor calde provoacă adesea sufocare, iar după ce înghite o gură de ceai cald, pacientul își apucă gâtul și pare că se va sufoca. Spune:

„Oh, nu-mi mai dați băuturi calde.”

Ceva rece ameliorează. Dispneea și suferința din regiunea gâtului sunt accentuate de înghițirea a ceva cald. În inflamațiile gâtului de Lycopodium , căldura este adesea benefică, dar este adevărat și că, în unele cazuri de inflamație a gâtului de Lycopodium, pacienții doresc băuturi reci, iar recele le face bine la gât.

Foarte adesea, în simptomele mai acute de Lachesis, o băutură caldă ajunsă în stomac este dăunătoare și provoacă greață și sufocare și accentuează senzația de strangulare, palpitațiile și plenitudinea din cap, în timp ce, în cazurile cronice de Lachesis, la cei intoxicați cu ani în urmă, apare o senzație de greață și tendință de a vărsa după ce beau apă rece și apoi se culcă.

Greața apare după ce pacientul se culcă; adică, dacă pacientul bea apă rece ca gheața și merge la culcare, va apărea greața. O asemenea stare este caracteristică pentru Lachesis. Aceasta a fost o observație ulterioară făcută la cei care experimentaseră Lachesis cu mult timp înainte. Uneori, simptomele de Lachesis trebuie consemnate după ani de zile.

Lachesis prezintă ulcere în gât. Prezintă plăci aftoase, ulcerații roșii și cenușii și ulcerații profunde. Tendința de ulcerație la marginile mucoaselor este caracteristică pentru Lachesis.

De asemenea, apar ulcerații pe piele, acolo unde circulația este slabă. Durerea din gât pare să fie deosebit de pronunțată între actele de deglutiție, iar presiunea bolului alimentar care trece peste amigdalele inflamate ameliorează durerea.

Întotdeauna sufocare la înghițire, sufocare și eforturi de vomă în gât.

Tusea este sufocantă și produce o senzație de gâdilitură. Aceasta seamănă cu tusea de Bell. Bell . antidotează tusea de Lach.; prezintă o tuse atât de asemănătoare cu cea de Lach., încât nimeni nu le poate deosebi.

În Lach., gâtul devine, de asemenea, extrem de uscat, iar această uscăciune este fără sete, uscăciune cu aversiune față de apă. Tendință accentuată de a înghiți; există tendința de a înghiți continuu, deși acest lucru este dureros. Deglutiția în gol este mai dureroasă decât înghițirea alimentelor solide. Unii pacienți Lach. care suferă de afecțiuni cardiace sunt deranjați de constricția gâtului, de sufocare în gât când înghit ceva cald și, uneori, de sufocare și palpitații cardiace când intră într-o încăpere caldă.

Tendință la inflamație cronică sau recurentă a gâtului și la ulcerație cu fiecare recidivă. Lichidele, după cum veți vedea, sunt, desigur, analoge deglutiției în gol, iar deglutiția în gol provoacă mai multă durere decât bolul alimentar care apasă asupra gâtului dureros, deoarece are caracterul unei atingeri ușoare. Atingerea ușoară accentuează sensibilitatea dureroasă și durerea din gât. Presiunea ușoară a gulerului accentuează durerea din gât.

Odată cu inflamația dureroasă a gâtului, mușchii și glandele din jurul gâtului devin dureroase, inflamate și umflate și sunt foarte sensibile la atingere. Foarte frecvent, odată cu inflamația gâtului, există durere la baza creierului sau în partea posterioară a capului și sensibilitate dureroasă a mușchilor din partea posterioară a gâtului, care este adesea ameliorată prin poziția culcat pe spate și agravată prin poziția culcat pe oricare dintre părți.

Dacă examinați gâtul, acesta are un aspect pătat, violaceu. Reunind toate aceste manifestări, împreună cu fluxul abundent de salivă tenace, veți putea trata cazurile de difterie care încep în partea stângă și se extind spre dreapta, indiferent dacă membrana este redusă sau abundentă.

Amigdalită cu supurația amigdalelor, când amigdala stângă se inflamează, iar după o zi sau două se inflamează și se umflă cea dreaptă și, în cele din urmă, ambele ajung la supurație; sau când una se umflă și supurează, iar cealaltă se umflă și supurează. Aspecte difterice ale gâtului, extinzându-se de la stânga spre dreapta . Dimineața, faringele este plin de mucus gros, alb, filant, care formează șnururi; dimineața, pacientul trebuie să-și dreagă zgomotos gâtul și să elimine prin expectorație o gură plină de mucus.

Abdomen

Abdomenul este destins de gaze. În starea de febră tifoidă, abdomenul este timpanitic, cu multe borborisme în abdomenul destins. Hainele nu pot fi tolerate, nici măcar cea mai ușoară atingere a lor, și totuși poate fi necesară o presiune puternică pentru a evidenția sensibilitatea dureroasă profundă din abdomen. Această stare este asemenea celei din inflamația intestinelor, ovarelor și uterului; pacientul stă culcat pe spate, cu hainele ridicate de pe abdomen.

Dureri violente, ca de travaliu, colici menstruale, prezente în febra tifoidă, în febra puerperală, în scarlatina malignă și în afecțiunile mai maligne din formele zimotice ale febrei continue.

Lach. prezintă o serie de tulburări hepatice însoțite de icter: congestia ficatului, inflamația ficatului, ficat mărit și ficat muscat. Durere tăioasă, ca de cuțit, în regiunea ficatului. Vărsături bilioase; vărsarea a tot ceea ce este introdus în stomac. Greață extremă; greață continuă cu icter. Scaun alb. A vindecat cazuri cu calculi biliari.

„Nu poate suporta nicio presiune în regiunea hipocondrelor.”

În starea cronică, sensibilitatea pielii deasupra abdomenului și în jurul taliei și șoldurilor este atât de accentuată, încât purtarea hainelor provoacă durere, agitație și disconfort intense; pacientul devine tot mai nervos și, în cele din urmă, face o criză de isterie. Sensibilitate deasupra abdomenului inferior; abia poate permite hainelor să o atingă.

Femeie

La prima lectură pare ciudat că Lachesis poate fi un remediu atât de frecvent indicat în perioada menstruală.

Este indicat și ca remediu pentru perioada climacterică . Dacă veți studia cazurile multor femei aflate în perioada climacterică, veți constata că multe dintre ele prezintă bufeurile, valurile din cap și marile tulburări circulatorii întâlnite la Lachesis. Acest lucru este valabil și pentru suferințele, durerile de cap etc. care apar la femei în perioada climacterică și în perioada menstruală.

Simptomele de Lachesis sunt pronunțate la femei în timpul menstruației. Există cefalee violentă, durere sfredelitoare în vertex, greață și vărsături în timpul menstrelor.

Scurgerea genitală la femeie, fie ca flux menstrual, fie ca hemoragie, constă din sânge negru. Durere în regiunea ovarului stâng sau care se deplasează de la stânga spre dreapta. Indurația unuia sau a ambelor ovare. A vindecat supurația ovarelor. Regiunea uterină este foarte sensibilă la atingere, chiar și la cel mai ușor contact al hainelor; în inflamația ovarelor, durerile din ovare și uter se deplasează de la stânga spre dreapta. Dureri pelvine care urcă spre torace, uneori un val de durere care urcă și strânge gâtul. Durerile de travaliu urcă în valuri, cu senzație de strângere a gâtului, sau durerile de travaliu încetează brusc, cu senzație de strângere a gâtului.

Durerile menstruale se intensifică violent până când sunt ameliorate de flux. Suferințele menstruale apar înainte și după flux, cu ameliorare în timpul fluxului. Fluxul menstrual se întrerupe timp de o zi, apoi continuă timp de o zi, iar în timpul întreruperii este probabil să apară durere sau cefalee.

Menoragie cu frisoane noaptea și bufeuri în timpul zilei. În timpul perioadei menstruale, cefalee violentă, mai ales în momentele în care fluxul se diminuează.

O caracteristică generală a Lachesis este ameliorarea prin eliminări.

Fluxul catamenial durează doar o oră în fiecare zi; când se oprește, urmează dureri violente în regiunea ovarului stâng, alternând cu reflex de vomă și eforturi de vărsătură.

Este deosebit de util la menopauză, datorită bufeurilor. Hemoragie uterină, episoade de leșin, sufocare într-o încăpere caldă; năvală de sânge extrem de violentă. Tulburări în timpul sarcinii.

Inflamația venelor piciorului. Vene varicoase, albastre sau purpurii, sensibilitate extremă de-a lungul venelor; sensibile la cea mai ușoară atingere, deși ameliorate prin presiune.

Studiul Lachesis este doar un comentariu asupra unora dintre părțile sale importante.