Lachesis muta

Trigonocephalus lachesis. Șarpele Surukuku din America de Sud. N. O. Ophidia. Triturare. Diluție.

Indicații clinice

Albuminurie / Alcoolism / Ambliopie / Anevrism / Apoplexie / Apendicită / Astenopie / Astm / Aterom / Escare de decubit / Furuncule / Bubon / Cec, inflamația acestuia / Carbuncul / Catalepsie / Șancru / Perioadă climacterică / Degerături / Nevralgie ciliară / Tuse / Cianoză / Delirium tremens / Difterie / Mușcătură de câine / Hidropizie / Dispepsie / Urechi, polip al acestora; cerumen în ele; zgomote în ele / Febră enterică / Epilepsie / Erizipel / Ochi, afecțiuni ale acestora / hemoragie în interiorul lor / Leșin / Fistulă lacrimală / Flatulență / Fungus hæmatodes / Calculi biliari / Gangrenă / Morvă / Gingii, sângerarea acestora / Hemoragii / Hemoroizi / Febra fânului / Cefalee / Inimă, afecțiuni ale acesteia / Pirozis / Hemiplegie / Hernie / Herpes facial / Răgușeală / Hidrofobie / Isterie / Traumatisme / Febră intermitentă / Icter / Travaliu, dureri după / Laringism / Laringită / Lepră / Ficat, afecțiuni ale acestuia / Ataxie locomotorie / Pustulă malignă / Rujeolă / Boala Ménière / Mercur, efectele sale / Minte, afecțiuni ale acesteia / Boala Morvan / Gură dureroasă / Oreion / Nevralgie / Neurastenie / Zgomote în urechi / Nimfomanie / Edem pulmonar / Otoree / Ovare, afecțiuni ale acestora / Paralizie / Parafimoză / Peritiflită / Transpirație, sangvinolentă / absentă / Phlegmasia alba dolens / Ciumă / Pneumonie / Febră și convulsii puerperale / Purpură / Piemie / Angină flegmonoasă / Rabie / Scarlatină / Sciatică / Scorbut / Variolă / Înțepături / Strangurie / Sifilis / Gât dureros / Trahee / afecțiuni ale acesteia / Febră traumatică / Tumori / Ulcere / Vene varicoase / Vertij / Menstruație vicară (sângerare nazală) / Veruci / Panarițiu / Plăgi

Caracteristici

„Prima triturare și prima diluție în alcool a veninului șarpelui Trigonocephalus lachesis au fost preparate de Hering la 28 iulie 1828. Primele cazuri au fost publicate în Archives în 1835. În 1837, acest remediu a fost introdus în materia noastră medica.” Citez din Guiding Symptoms de Hering, vol. vi., în care Lach. ocupă aproape o sută de pagini și care cuprinde conținutul unei monografii pe care o pregătea la momentul morții sale, pentru a celebra a cincizecea aniversare a introducerii remediului în materia medica. Lumea datorează geniului și eroismului lui Hering acest remediu și multe altele, al căror precursor a fost acesta. Când Hering și-a efectuat primele experimente, studia botanica și zoologia pe cursul superior al Amazonului pentru guvernul german. Cu excepția soției sale, toți cei din jurul lui erau băștinași, care i-au povestit atât de multe despre temutul Surukuku, încât a oferit o recompensă însemnată pentru un exemplar viu. În cele din urmă, unul a fost adus într-o cutie de bambus, iar cei care îl aduseseră au fugit imediat, împreună cu toți servitorii săi băștinași. Hering a amețit șarpele cu o lovitură în cap în timp ce cutia se deschidea, apoi, ținându-i capul cu un băț bifurcat, i-a presat sacul cu venin, făcând ca veninul să se scurgă pe zahăr din lapte. Manipularea veninului și prepararea diluțiilor inferioare l-au aruncat pe Hering într-o febră cu delir agitat și manie, spre marea consternare a soției sale. Spre dimineață a adormit, iar la trezire mintea îi era limpede. A băut puțină apă pentru a-și umezi gâtul, iar prima întrebare pusă de acest experimentator neînfrânt a fost: „Ce am făcut și ce am spus?” Soția lui își amintea destul de viu. Simptomele au fost consemnate, iar aceasta a fost prima parte a experimentării remediului Lachesis. A doua zi, băștinașii s-au întors pe furiș, unul câte unul, și au fost uimiți să-i găsească în viață pe Hering și pe soția lui. Șarpele ajunge la o lungime de șapte picioare și chiar mai mult, are colți lungi de aproape un inch și o piele brun-roșiatică, marcată de-a lungul spatelui cu pete romboidale brun-negricioase. Aproape toate experimentările cu Lachesis au fost efectuate cu atenuarea a 30-a și cu atenuări superioare. Cele patru mari caracteristici ale Lach. sunt: (1) < Prin somn. (2) Sensibilitate excesivă a suprafeței corpului, cu intoleranță la atingere sau constricție. (3) Predominanță pe partea stângă și direcție de la stânga la dreapta: simptomele încep pe partea stângă și fie rămân acolo, fie trec spre dreapta. (4) > De la debutul unei eliminări. Cefaleea este > de îndată ce apare catarul nazal. Durerile uterine sunt > de îndată ce apare menstruația. Cealaltă față a acestei caracteristici este < prin neapariția unei eliminări așteptate, iar aceasta constituie fundamentul adecvării Lach. la starea climacterică. Ori de câte ori una sau mai multe dintre aceste caracteristici sunt proeminente într-un caz, Lach. se va dovedi, cel mai probabil, remediul potrivit. Literatura homeopatică abundă în ilustrări ale primei caracteristici menționate: < prin somn. Voi lua un exemplu de la Nash: un sifilitic în vârstă suferea de constipație rebelă și fusese cuprins de crize severe de colică. Durerile păreau să se extindă în tot abdomenul și apăreau întotdeauna noaptea. Starea bărbatului nu se ameliora, când, într-o zi, i-a spus lui Nash: „Doctore, dacă aș putea numai să rămân treaz, nu aș mai avea nicio criză.” Iar ca răspuns la privirea întrebătoare a doctorului, a adăugat: „Vreau să spun că adorm și astfel intru în criză, apoi mă trezesc în timpul ei.” Nu a mai avut nicio criză. O singură doză de Lach. 200 a vindecat atât colica, cât și constipația. „Adoarme și intră într-o agravare”; „< după somn, fie ziua, fie noaptea”; „de îndată ce adoarme, respirația se oprește” — există nenumărate forme în care poate fi întâlnită această particularitate. < Prin închiderea ochilor (vertij) este înrudită cu aceasta. Însă prezența stării opuse (> după somn) nu contraindică neapărat Lach. Rushmore (H. P., xii. 64) a vindecat cu Lach. c.m. o femeie căsătorită care suferise mult de cefalee, aceasta începând întotdeauna cu vedere încețoșată și dureri oculare. Durerea avea un caracter ascuțit, nevralgic, în tâmple și ochi, < pe partea dreaptă. Dacă nu putea sta nemișcată din cauza ei, avea greață și vărsături foarte amare. Uneori nu putea sta nemișcată nici măcar un minut, iar alteori nu se putea mișca. Era provocată de cea mai mică oboseală. O ținea la pat întreaga zi, iar o criză abia se încheia înainte să înceapă alta. Excitația psihică, precum primirea unei vizite, o provoca. În timpul cefaleei îi era foarte frig, iar în timpul și după aceasta avea un gust foarte amar în gură. Dorește să închidă ochii în timpul cefaleei, care este > prin somn. Usturime în globii oculari și vedere încețoșată timp de câteva zile după cefalee. În timpul cefaleei, tulburări cardiace accentuate; după cefalee, „bătăi sărite”, sensibilitate dureroasă în jurul capului, durere în flanc. Pierderea apetitului după cefalee. Menstruații regulate, nedureroase, prea abundente. Leucoree de mulți ani. Atunci i-a fost administrată o singură doză de Lach., iar cefaleea severă a dispărut în drum spre casă. O cefalee ușoară constantă, cu greutate a capului dimineața, a persistat câteva zile; însă, fără repetarea dozei, remediul a vindecat complet atât cefaleea, cât și tulburările cardiace. Hemoragiile remediului Lach. au această particularitate: conțin fulgi de sânge descompus, cu aspect de paie de grâu carbonizate. Hemoragia uterină și hemoragiile din febra tifoidă care prezintă aceste caractere își vor găsi remediul în Lach. Sensibilitatea la contact a Lach. nu se datorează atât durerii sau agravării durerii, cât disconfortului pe care îl provoacă. În afecțiunile uterine, pacienta dorește să ridice hainele pentru a împiedica atingerea abdomenului inferior. Atingerea gâtului în afecțiunile laringiene provoacă spasme sufocante. O caracteristică secundară a Lach. este durerea în tibii. „Durere intensă în tibii, numai de tip surd.” Aceasta a fost verificată frecvent, însă W. J. Guernsey (H. P., x. 476) a subliniat că, atunci când asemenea dureri apar concomitent cu afecțiuni ale gâtului, Lach. este specific. Am confirmat acest lucru. Guernsey remarcă faptul că, în astfel de cazuri, se va constata întotdeauna că afecțiunea gâtului este < pe partea stângă sau că a început pe partea stângă. Potrivit lui Hering, Lach. este deosebit de potrivit celor cu dispoziție melancolică (asemenea experimentatori au prezentat cele mai multe simptome); apoi, indivizilor colerici. Persoanele flegmatice și limfatice sunt, de asemenea, potrivite, dar mai ales când dispoziția lor se învecinează cu cea melancolică, având ochi întunecați și tendință spre lene și tristețe. Lach. nu se potrivește persoanelor sangvine, cu ten intens colorat, piele fină și delicată și fire impresionabilă, cu excepția cazului în care boala a imprimat dispoziției lor o nuanță colerică sau melancolică. Lach. se potrivește în special femeilor colerice, cu pistrui și păr roșcat. La această listă trebuie adăugate: persoanele care au o sensibilitate particulară a suprafeței corpului. Femeile care „nu s-au mai simțit bine niciodată de la menopauză”. Persoanele debilitate, slăbite. Persoanele mai degrabă slabe decât grase; persoanele schimbate atât psihic, cât și fizic de boala lor. Alcoolicii. Cei care suferă de efectele masturbării. Persoanele cărora li s-au administrat doze excesive de Mercur; precum și cele cu afecțiuni sifilitice, mercuriale. Copiii și vârstnicii. Persoanele care nu suportă soarele și care sunt < pe vreme de vară. Un pacient de-al meu, un bărbat de patruzeci și șapte de ani, înalt, cu umeri lați și foarte nervos, care fugise din Colonia Capului deoarece nu putea suporta vara de acolo, m-a chemat să-l văd la hotelul său, fiindcă nu îndrăznea să iasă în mijlocul zilei de teama expunerii la soare. Lach. 200 i-a permis curând să participe la recepții în grădină. Delirul remediului Lach. este de tip adinamic, cu mormăieli; uneori pacientul se cufundă într-o stare torpidă, cu extremități reci, tremor al corpului și mâinilor, tremor al limbii. Tremorul limbii este o caracteristică principală a multor stări de Lach. Limba nu numai că tremură, ci se și prinde între dinți sau de buza inferioară atunci când pacientul încearcă să o scoată. Mintea este profund tulburată. Există stări care alternează rapid: capacități exaltate, succesiune rapidă a ideilor; apoi, din nou, memorie slabă, greșeli frecvente în scris, confuzie. „Locvacitate frenetică, sare de la un subiect la altul” este o caracteristică pregnantă; „vorbește, cântă sau fluieră neîncetat; face mișcări ciudate cu brațele”; „gelozie nebunească”; „tristețe și anxietate intense”; „iritabil, irascibil, morocănos, răutăcios”. Un simptom curios din sfera psihică este tulburarea simțului timpului. Apare și la Merc. (pentru care Lach. este un antidot), dar este mai proeminent la Lach.; când un pacient greșește mereu ora zilei și confundă orele dimineții cu cele ale serii, Lach. va îndrepta, în general, această tulburare, chiar dacă nu face nimic mai mult. Crize de leșin și vertij la închiderea ochilor; când privește atent un obiect; dimineața, la trezire. Congestie de sânge la cap. Cefalee de la soare. Cefalee cu față foarte palidă. Cefalee pulsatilă în tâmplă, cu căldură a capului. Cefalee care se extinde în nas; > când apare catarul nazal. O femeie de patruzeci și patru de ani, căreia i-am administrat Lach. 12 pentru un deget infectat, a simțit după fiecare doză senzația „ca și cum o mână s-ar afla în capul ei, mișcându-se și strângând”; i-a apărut o erupție cu pete și simțea ca și cum nu ar avea energie. Degetul s-a vindecat, dar, când a întrerupt medicamentul din cauza durerilor de cap, degetul s-a agravat, cu dureri crampiforme și o senzație de ace și furnicături. Există iritabilitate nervoasă intensă, agitație, zvârcolire, mișcare continuă; exaltare nervoasă, isterie. Tremur în întregul corp; crede că va leșina sau se va prăbuși de slăbiciune. Convulsii, spasme. Cazuri de hidrofobie au fost vindecate cu Lach., setea, spasmele, sensibilitatea și prostrația nervoasă corespunzând îndeaproape simptomelor rabiei. Leșinul care însoțește alte suferințe constituie o indicație pentru Lach.: cu durere la inimă; cu greață; cu vertij și față palidă. Catalepsie. Mers stângaci; partea stângă slăbită. Gressus gallinaceus. Tulburările de vedere și de auz sunt numeroase. Am vindecat frecvent cu acest remediu zgomote în urechi care erau < după somn. În febra fânului, este remediul indicat când există cefalee care se extinde în nas, < la suprimarea secreției, care poate surveni în timpul somnului; sau când paroxismele sunt < după somn. Nări și buze dureroase, ca de rană. Puroi și sânge din nas. Nasul roșu al alcoolicilor. Erupțiile roșu-închis, tumefacțiile violacee și echimozele sunt caracteristice pentru Lach. Ulcer sensibil la cea mai ușoară atingere. Ulcere mici în jurul unuia mai mare. Gâtul este, într-un grad deosebit, sediul acțiunii Lach. Afecțiunile dureroase ale gâtului de aproape toate tipurile intră în sfera sa de acțiune, cu condiția să fie prezente unele dintre caracteristici: < după somn; prin atingere; simptome < pe partea stângă sau progresând de la stânga la dreapta; nu poate suporta nicio presiune în jurul gâtului; înghițirea în gol este chinuitoare, lichidele sunt înghițite cu mai puțină durere, iar solidele cu durerea cea mai mică. Difterie, afecțiuni dureroase mercuriale și sifilitice ale gâtului. Halenă fetidă. Prostrația este cu totul disproporționată față de aspectul gâtului. Lach. prezintă senzație de gol la stomac și nu poate sta mult timp fără hrană. Sete nepotolită. Dorește: stridii, vin, cafea (cafeaua îi priește). Simptomele sunt > după ce mănâncă, în special după fructe. Simptomele gâtului sunt < prin băuturi fierbinți. Greață întotdeauna după ce bea. Totul se acrește; pirozis. Băuturile alcoolice < (cu excepția efectelor imediate ale mușcăturii). Deși Lach. este un remediu al părții stângi, are o acțiune puternică atât asupra ficatului, cât și asupra splinei. „Durere acută în ficat, extinzându-se spre stomac”, deși contrară direcției generale „de la stânga la dreapta”, este caracteristică, după cum pot confirma. Lach. este, de asemenea, unul dintre cele mai importante remedii în apendicită. Caracteristicile generale vor orienta alegerea și aici. Buboane. Lach. și Naja au avut cel mai mare succes dintre toate remediile homeopatice în epidemiile recente de ciumă din India. Vezica urinară și rectul sunt afectate extrem de dureros. Există un simptom foarte caracteristic la nivelul vezicii: senzație ca și cum o bilă s-ar rostogoli liber în vezică sau în abdomen când se întoarce. Urina este aproape neagră; micțiunile sunt frecvente; urina este spumoasă; închisă la culoare. („Pacientul trebuie întotdeauna să urineze după ce se întinde, ziua sau noaptea, în special după somn; mai frecvent noaptea. Urina conține mici puncte sau fulgi negri, asemenea funinginii, care plutesc în ea.” — H. N. Martin.) Junghiuri în rinichi. Senzația de bilă apare și în alte locuri: ca și cum ar exista o bilă, un nodul sau un nasture în gât; ca și cum două bile ar amenința să închidă gâtul; ca și cum o bilă s-ar ridica din abdomen spre gât; ca și cum ar exista un dop în anus. Numeroase simptome severe și caracteristice apar în rect și anus. Diaree fetidă, cu miros cadaveric, precum și constipație. Atonie a rectului. Hemoroizi dureroși. Tenesme spasmodice vizibile, în paroxisme de două până la cinci minute, care smulg strigăte; elimină sânge și mucus. Constricție dureroasă a anusului, urmată de colaps. Hemoroizi cu menstruații reduse cantitativ. Arsură în rect. Junghi în rect (în sus) la tuse sau strănut. Senzație de plenitudine în rect și senzație ca de ciocănele care lovesc. Senzație de tragere în sus ca de către un șoarece. Ambele ovare sunt afectate, dar mai ales cel stâng; tumefacție, indurație, tumori. Menstruații regulate, dar reduse cantitativ; durerile sunt > când fluxul se instalează. Într-un caz de-al meu, Lach. 12 a întârziat menstruația cu o săptămână. Numeroase simptome apar în legătură cu menstruația. Sânii sunt afectați. Am văzut erupții extrem de rebele și supărătoare apărând pe mameloanele și areolele unei femei de vârstă mijlocie după o doză de Lach. în potență înaltă. Cancerul mamar care capătă un aspect albăstrui va fi ameliorat de Lach. Lohiile sunt fluide, ihorioase, insuficiente. Laptele este apos, albăstrui; mameloanele sunt extrem de sensibile la atingere. În sfera respiratorie, sensibilitatea părților la atingere, constricția și < prin orice este strâns în jurul gâtului sunt condițiile dominante. Tuse gâdilitoare, iritantă. Cel mai mic lucru care se apropie de gură sau de nas stânjenește respirația. Adoarme și intră într-o criză de astm. Paralizie pulmonară iminentă. Inima pare prea mare; durere crampiformă în regiunea precordială. Constricție. Palpitații cu amorțeală care coboară de-a lungul brațului. Cianoză. Varicoză. Senzațiile particulare ale Lach. (în plus față de cele deja menționate) sunt: ca și cum ar fi speriat de viziuni aflate în spatele lui; ca și cum i s-ar înfige cuțite în frunte; ca și cum limba ar fi legată sau imobilizată; ca și cum o parte din jumătatea dreaptă a capului ar fi fost tăiată; ca și cum un fir ar fi tras din spate spre ochi; junghiuri în ochi ca de cuțite; ca și cum ochii ar fi fost scoși, strânși și puși la loc; ca și cum urechile ar fi închise din interior; ca și cum ar fi înfundate; ca și cum insecte ar bâzâi în urechi; ca și cum ar avea o mustață de gheață; ca și cum o firimitură mică s-ar fi oprit în gât; ca și cum ar fi primit o lovitură în gât; ca și cum ar exista o strictură în rect. Ca și cum inima ar atârna de un fir și fiecare bătaie ar rupe-o de acesta; ca și cum inima s-ar răsturna și ar înceta să bată pentru o clipă; ca și cum inima nu ar avea loc să bată. Ca și cum gâtul ar fi strâns cu o funie. (Lach. este unul dintre remediile pentru „durerea în centură”); ca și cum diferite părți ar fi arse sau opărite (limbă, tibie, hipogastru). Senzația de arsură și durerile arzătoare constituie o caracteristică principală în întregul tablou al acestui remediu. Lach. este indicat în multe tipuri de febră, în special în febrele intermitente după abuzul de chinină. Simptomele Lach. sunt < primăvara sau vara; prin temperaturi extreme; prin razele soarelui; la schimbarea vremii, mai ales în timpul unui episod de vreme caldă. Trebuie să stea în aer liber, care îl ameliorează (>); însă curenții de aer îl agravează (<). Căldura externă îl ameliorează (>) (dorește să aibă capul bine învelit); băuturile fierbinți agravează (<) setea; provoacă (=) durerea de dinți și sângerarea gingiilor. Vremea rece și spălarea cu apă rece agravează simptomele (<). Majoritatea simptomelor apar sau se agravează (<) noaptea și dimineața devreme, după somn. Poziția culcat ameliorează (>) durerea de cap; agravează (<) vertijul, simptomele gâtului, tusea și respirația. Poziția culcat pe partea dreaptă ameliorează (>) otalgia din urechea dreaptă; palpitațiile. Poziția culcat pe partea stângă provoacă (=) durerea de inimă. Șederea aplecată ameliorează simptomele (>). Statul în picioare sau aplecarea agravează simptomele (<). Mișcarea agravează în general simptomele (<). Contactul agravează simptomele (<). Constricția agravează simptomele (<). Înghițirea provoacă (=) junghiuri care se extind în urechi. Eliminările ameliorează simptomele (>).

Relații

Antidot: Căldură radiantă extern, alcool intern, sare — efectele mușcăturii. Antidoturi pentru diluții: Alum., Bell., Coccul., Coff., Hep., Merc., Nit. ac., Nux, Pho. ac.; pentru tenesmul spasmodic vizibil al rectului, Sep. Potrivit lui Teste, antidotul principal este Cedron. Antidotează: Bufo, Crotal., Rhus. Compatibil cu: Aco., Ars., Bell., Bro., Carb. v., Chi., Hep., Hyo., Kali bi., Lac. can., Lyc., Merc., Nit. ac., Nux, Olean., Pho., Pul., Sil., Sul. (pneumonie), Tarent., (Plat. urmează cu rezultate bune când Hep. și Lach. nu reușesc să evacueze puroiul dintr-un abces ovarian). Incompatibil cu: Acet. ac. (Am. c.). Complementar Hep., Lyc., Nit. ac. [Lyc. este principalul complementar; este opusul lui Lach. în multe privințe (de la dreapta la stânga, dreapta sus, stânga jos; > băuturi calde); Iod. și Kali iod., care sunt complementare lui Lyc., sunt probabil complementare lui Lach. K. iod. are sensibilitatea difuză a lui Lach.] Comparați cu: Crotal., Naja, Bothrops., Helod., Apis, Sul. și Lyc. (afazie); Therid. și Mosch. (vertij < la închiderea ochilor și cefalee provocată de soare); Ars., Hydr. ac., Lauroc., Dig. și Ver. (leșin din cauza slăbiciunii cardiace); K. carb. (inima atârnă de un fir); Glon., Bell., Camph., Nat. c., Therid. (< de la căldura soarelui); Stram., Agar., Mephit., Act. r. și Paris. (logoree); Op., Hyo., Arn., Alum., Lyc. și Rhus (febră tifoidă); Merc., Chi., Pul., Bry. și Gels. (cefalee catarală și reumatică); Sil. (> când capul este învelit; aversiune față de atingere); Crot., Pho. și Arn. (apoplexie retiniană); Crotal. și Elaps. (otoree); Apis, Ars. și K. ca. (edem al feței); Cic. (dispnee prin spasm); Grind. (încetează să respire când adoarme); Apis, Rhus și Euphorb. (erizipel, herpes etc.); Phyt. (durere în gât); Chi., Carb. v., Hep., Kre., K. bi., Nux și Lyc. (dispepsii și boli abdominale); Colch. și Elaps. (senzație de frig în stomac); Bell., Caust., Nat. m., Nit. ac., Ign., K. bi., Op., Pb., Mez. și Coccul. (constricția anusului, tenesme anale și dizenterie); Anac. (senzație de dop în rect); Hep., Asaf., Lyc., Mur. ac., Silic., Sulph. ac. și Ars. (ulcerație); Apis, Arg. m., Plat., Murex, Pall., Lyc. și Graph. (boli ovariene și uterine); Crotal., Helleb., Dig., Tereb., Apis și Colch. (afecțiuni vezicale și rectale, cu hematurie); Calc. (calculi biliari); Pho. și Thu. (fungus hæmatodes); Nat. m. și Led. (efectele înțepăturilor de albine) Lact. ac. (senzație de plin în gât și constricție); Lac. can. (difterie care își schimbă partea; vede șerpi); Tarent. cub. (carbuncule); Colch. și Carb. ac. (urină neagră); Sel., Nat. c. și Nat. m. (< pe vreme caldă, moleșitoare); Carb. v. (poftește cafea . aceasta > Lach., dar nu și Carb. v.); Ant. t. (paralizie pulmonară iminentă); Merc. (Lach. antidotează uneori Merc., când puroiul se alterează și devine închis la culoare, fluid, fetid); Chi. sul. (febre intermitente după abuz de chinină, când frisoanele revin primăvara); Am. c. (colorație albăstruie, somnolență, congestia gâtului; dar Am. c. este de partea dreaptă și fără sensibilitate); Hep. (orice fel de aliment = indigestie); Nat. m. (opus lui Lach., prezintă > de la îmbrăcămintea strâmtă); Apis (gelozie); Ar. t. (difterie); Anac. (are două voințe; crede că se află sub controlul unei puteri supraomenești); Arn. (sensibilitate a pieptului . Lach., a nervilor periferici; Arn., durere ca de rană a vaselor sanguine prea pline); Bry. (cefalee din cauza corizei suprimate); Act. r. (manie puerperală); Bapt. (secreții fetide; febră tifoidă); Bell. (simptome ale capului; gât; scarlatină); Hyo. (vorbește despre lucruri din viața cotidiană, sare de la un subiect la altul); Spi. (laringe sensibil; Lach., hiperestezie; Spi., inflamația cartilajelor, întoarcerea capului = acces de sufocare): Sul. (partea stângă; inflamația ficatului, evoluând spre abces; < după somn . și Nat. m.; Pho. > după somn); Staph. (la înghițire, durerea se propagă extern de-a lungul glandei parotide până la urechi; transpirația este imposibilă); Pho. (senzație ca și cum anusul ar fi deschis; Lach., ca și cum uterul ar fi deschis); Sil., Caul., Sul., Ustil. și Vib. o. (durere ovariană stângă și inframamară stângă). Nux m. (tuse de sarcină; Lach., tuse în perioada menstruală, când aceasta este pe sfârșite. Pacienta trebuie să înghită ceea ce se desprinde); Puls. (tuse menstruală; menstre reduse cantitativ; dar durerea < pe măsură ce fluxul crește); Con., Graph. (menstre reduse cantitativ); Anthracin. (carbuncule; furuncule); Tereb., K. bi. (limbă lucioasă; . și strălucitoare, Apis, Lach.); Pul., Pho., Sul. și Mur. ac. (hemoroizi în timpul menstrelor) Solania, Bell. și Dulc. (paralizie pulmonară); Iris t. (apendicită) Pho. ac. (iubire dezamăgită); Hydrophobin.; Sabad. (gâtul afectat de la stânga la dreapta . Sabad., mai cronic).

Cauzalitate

Traumatisme. Plăgi înțepate. Plăgi otrăvite. Mâhnire. Necaz. Furie. Spaimă. Gelozie. Iubire dezamăgită. Alcool. Masturbare. Entorsă (tumefiere albăstruie a articulațiilor). Soare. Vreme caldă. Curent de aer.

1. Minte

Angoasă intensă, anxietate insuportabilă și neliniște, de care pacientul caută să se ușureze în aer liber. Frică și presentimentul morții. Descurajare; neîncredere; ușor mișcat până la lacrimi. Deprimare psihică și melancolie, cu teamă, neliniște privind propria boală, tendință pronunțată de a se lăsa pradă tristeții, de a vedea partea întunecată a tuturor lucrurilor și de a se crede persecutat, urât și disprețuit de cunoscuți. Groază de moarte; se teme să meargă la culcare; teamă de a fi otrăvit. Crede că este altcineva; că se află în mâinile unei puteri mai mari; că este moartă și se fac pregătiri pentru înmormântarea ei; că este aproape moartă și dorește ca cineva să o ajute să-și dea sfârșitul. Tristețe la trezirea dimineața sau noaptea (mai ales dimineața); nicio dorință de a intra în contact cu lumea. Agitat și neliniștit; nu dorește să se ocupe de treburi, ci vrea să plece mereu undeva. Tristețe și dezgust față de viață. Neîncredere, suspiciune și tendință puternică de a interpreta totul în sens rău, de a contrazice și de a critica. Gelozie frenetică. Indolență, cu aversiune și incapacitate pentru orice fel de muncă, intelectuală sau fizică. Caracter timid, cu inconstanță și nehotărâre. Apatie intensă și slăbire extraordinară a memoriei; tot ceea ce aude este, ca să spunem așa, șters, nu-și mai amintește nici măcar ortografia și uită chiar și lucrurile pe care este pe punctul de a le rosti. Confuzie în privința timpului. Face greșeli în vorbire și scriere, precum și privind orele zilei și zilele săptămânii. Imbecilitate și pierderea tuturor facultăților mintale. Supraexcitație și iritabilitate nervoasă excesivă, cu tendința de a se speria. Fericire și veselie desăvârșite, urmate de estomparea treptată a spiritualității, lipsă de autocontrol și lascivitate; simțea ca și cum ar fi fost altcineva și s-ar fi aflat în mâinile unei puteri mai mari. Erotism. Afecțiuni ale intelectului în general. Stare de extaz și exaltare care provoacă până și lacrimi, dorință de a medita și de a compune lucrări intelectuale, cu un fel de mândrie. Logoree frenetică, cu limbaj elevat, cuvinte frumos alese și schimbarea rapidă și continuă a subiectului. Logoree, cu gelozie batjocoritoare, imagini înspăimântătoare, tendință pronunțată spre batjocură, satiră și idei ridicole. Delir nocturn cu vorbire abundentă sau cu murmure. Demență și pierderea conștienței.

2. Cap

Cap obosit de munca intelectuală. Vertij de moment la închiderea ochilor. Amețeală după repaus. Vertij mai ales la trezirea de dimineață, precum și după ce se întinde seara, la ieșirea în aer liber, la ridicarea brațelor și adesea cu leșin, paloarea feței, greață, vărsături, congestie cerebrală, epistaxis și oboseala membrelor. Stare de ebrietate, stupoare și pierderea conștienței. Accese apoplectice, cu față albăstruie, mișcări convulsive ale membrelor și extravazare de sânge în creier. Ramolisment al creierului și al membranelor sale. Durere violentă în cap, cu față galbenă și obraji îmbujorați. Cefalee, cu congestie sanguină, scânteieri înaintea ochilor, somnolență, tremurături și dorință de a se întinde, sau cu greață și vărsături. Cefalee care precedă coriza. Cefalalgie provocată de căldura soarelui. Dureri localizate profund în creier; sau în orbite; sau deasupra ochilor; sau în occiput; cu rigiditatea cefei. Durere ca de contuzie în creștetul capului sau senzație de sfredelire, cu smucituri și pulsații la mișcarea capului. Greutate și presiune în cap, ca și cum ar fi pe punctul de a plesni, sau tensiune, ca de la niște fire trase dinspre occiput către ochi, ori dureri fulgerătoare, ca de cuțit, în diferite părți ale capului și până la ochi. Cefalee apăsătoare în tâmple, ca și cum creierul ar presa spre exterior, dimineața după ridicare, la mișcare, la aplecare; < de la presiune și în timpul urcării; > când stă întins după ce mănâncă. Cefalee tăietoare, ca și cum o parte din jumătatea dr. a capului ar fi tăiată, < după ridicare sau urcare; > de la căldură și după eructarea gazelor. Dureri care se propagă din interiorul capului către urechi, nas și gât. Cefalee care se extinde în rădăcina nasului. Cefalee cu pâlpâiri înaintea ochilor. Cefalee în fiecare dimineață la trezire sau după masa de prânz; ori la fiecare schimbare a vremii. Cefalee pulsatilă, zvâcnitoare, cu căldură în cap, îndeosebi la vertex, în jumătatea dr. sau deasupra ochilor, precedând o coriză, cu rigiditatea gâtului. Tumefierea capului, pulsații musculare în tâmple, tensiune în occiput care se extinde la ceafă, sensibilitate dureroasă a scalpului, cu prurit supărător, descuamare excesivă și căderea părului. Căderea părului, îndeosebi în timpul sarcinii, cu aversiune puternică față de razele soarelui. Sensibilitatea scalpului de la vertexul stg. în jos și a părții stg. a feței, la atingere sau la mișcarea mușchilor, cu o senzație ca de arsură solară. Nu suportă să-i fie atins părul.

3. Ochi

Culoare galbenă a albului ochilor. Ochi galbeni sau tulburi, lipsiți de strălucire și abătuți, ori strălucitori și convulsionați, cu privire fixă. Pupile puternic dilatate. Echimoză și hemoragie oculară. Hemoragii în camera internă. Uscăciunea ochilor, ca și cum ar fi plini de praf; sau lăcrimare cu lacrimi care uneori par reci. Fotofobie. Hipersensibilitate la lumină. Prurit și arsură oculară. Prurit și dureri fulgerătoare ca de cuțit în ochi sau durere violentă, ca și cum globul ocular ar fi pe punctul de a ieși din orbită, < la mișcarea ochilor. Ochi roșii și inflamați, cu roșeața conjunctivei și a scleroticii, căldură arzătoare și lăcrimare. Ochii lăcrimează împreună cu cefaleea provocată de o răceală. Senzație ca și cum ochii ar fi prea mari sau orbitele prea mici. Când gâtul este apăsat, simte ca și cum ochii ar fi împinși afară. Tumefierea și inflamația pleoapelor sau a marginilor acestora. Convulsii, greutate și paralizie a pleoapelor. Slăbirea vederii și prezbiopie. La citire, literele par amestecate. Vedere încețoșată, ca atunci când privește printr-un văl. Întunecarea și pierderea vederii. Vedere tulbure; pâlpâiri negre înaintea ochilor; adesea îngreunează citirea. Inele albastre strălucitoare, pline cu raze de foc, în jurul luminii; figuri în zigzag. Înaintea ochilor apar flăcări și scântei sau un văl albastru ori cercuri albastre în jurul lumânării. Ochii par mici și inexpresivi. Fistulă lacrimală însoțită de o erupție veche pe față.

4. Urechi

Urechi reci, sensibile la vânt. Tumefiere dureroasă a interiorului urechii. Uscăciunea urechilor. Cerumen puțin, prea dur și prea pal sau alb și ca o pastă, cu diminuarea capacității auditive. Pulsații, țiuit, vuiet, trosnituri, bâzâit și huruit foarte neplăcute sau un zgomot răsunător, ca și cum s-ar bate o tobă, în urechi. Zumzet ca de insecte în ureche. Urechi ca și cum ar fi astupate. Sensibilitate excesivă sau auz dificil. Hemoragie din urechi. Durere în urechi cu durere în gât. Durere sfâșietoare care se extinde de la zigomă în ureche. Tumefierea parotidelor. Excoriații și cruste în spatele urechilor.

5. Nas

Dureri nocturne la nivelul dorsului nasului. Obstrucția nasului, ca de la o umflătură internă, mai ales dimineața sau însoțită de coriză. Umflarea, înroșirea și excorierea marginilor nasului, cu cruste în nări. Nasul sângerează când este suflat (sânge închis la culoare), iar la suflarea nasului se elimină sânge, mai ales dimineața. Epistaxis în amenoree, tifos etc. Sângerare nazală abundentă, cu sânge roșu-aprins sau gros și negru. Scurgere de (sânge și) puroi din nas. Accese de strănut în febra fânului. Coriză uscată, cronică, cu obstrucție nazală, sau coriză fluentă, cu eliminare abundentă de mucus seros, lăcrimare, strănut frecvent și inflamația și excorierea nărilor. Coriză incompletă, cu numeroase suferințe ale capului și psihicului, toate dispărând de îndată ce începe fluxul cataral. Coșuri roșii, cronice, pe nas. Înroșirea vârfului nasului. Multe simptome se încheie cu catar.

6. Față

Față palidă, trasă, emaciată și cadaverică; ten plumburiu sau pământiu, cu colorație alterată, gălbuie. Pată roșie pe obraji, restul feței fiind gălbui. Pată roșu-albăstruie închisă pe partea stg. a nasului și obrazului, apărând când fața se îmbujorează, în general la amiază sau după vin; niciodată seara sau noaptea (Cooper). Cerc albastru în jurul ochilor. Vene mici, roșii, pe obraji. Buhăirea feței, uneori într-un grad înspăimântător, cu tensiune și umflare roșie a feței. Căldura și înroșirea feței, altminteri palide. Partea stg. a feței și mandibula sunt umflate și sensibile la atingere. Nevralgie trifacială, pe partea stg., orbitală; căldură care urcă spre cap. Căldura și înroșirea feței (în timpul delirului). Erizipel al feței, uneori cu prurit, coșuri sau vezicule, fisuri și scurgere corozivă, dureri arzătoare și umflare. Erupție miliară și coșuri pe față. Pecingine cu cruste groase în regiunea favoriților. Dureri tensionante și senzații de furnicare pe față, dureri în oasele feței, prosopalgie, cu vărsarea alimentelor. Senzație de rigiditate a osului malar, provenind de la ganglionii cervicali. Buze uscate și umflate, coșuri pe buze, tremurul buzelor. Slăbiciune și paralizie a mandibulei, cu deformarea trăsăturilor. Trismus, cu încleștarea și scrâșnirea dinților; clănțănitul dinților.

7. Dinți

Dureri sfredelitoare în dinții cariați, mai ales după cină, uneori cu umflarea obrajilor și senzația că dinții sunt prea lungi. Durere de dinți în fiecare dimineață după trezire sau zilnic după cină, cu dureri sfâșietoare, de tracțiune și fulgurante în rădăcinile dinților (mandibulei); provocate de băuturi calde și reci. Durere de dinți cu dureri de cap, tremurături de frig, căldură și greutate a picioarelor. Durerea de dinți se extinde la urechi. Dinți friabili și mobili; dinții cariați devin moi și se desprind bucăți din ei. Umflarea și sensibilitatea dureroasă a gingiilor. Gingii sângerânde; umflate, spongioase. Băuturile calde și reci reînnoiesc durerile.

8. Gură

Umflarea inflamatorie a cavității bucale. Gura și palatul sunt excoriate și foarte dureroase. Uscăciunea gurii și a limbii sau acumularea de apă în gură și salivație. Limbă lucioasă, uscată, roșie și crăpată; sau inflamată, umflată (acoperită cu vezicule), maronie ori negricioasă. Rigiditatea, imobilitatea și paralizia limbii. Afonie sau vorbire confuză, neclară, voce cu timbru nazal, dificultate în pronunțarea anumitor litere sau a anumitor cuvinte; vorbirea este mai tare și mai precipitată decât dorește vorbitorul. Limbă greoaie; nu poate deschide gura. Limba tremură când este scoasă sau se agață în spatele dinților. Bâlbâială.

9. Gât

Gâdilare constantă în gât, ca și cum o firimitură de pâine sau ceva asemănător ar fi rămas blocat acolo. Uscăciune parțială sau generală a gâtului, extinzându-se adesea la urechi, nas și piept. Arsură și durere ca de excoriație în gât, mai ales la înghițire. Excoriație dureroasă și umflare inflamatorie a gâtului, cu înroșirea părților afectate, ca și cum ar fi colorate cu vermilion. Umflarea amigdalelor (mai ales a celei stg.). Tumefacții mari și mici în gât, care împiedică deglutiția. Nu poate înghiți alimentele după ce le-a mestecat, deoarece rămân pe partea posterioară a limbii și produc acolo o durere străfulgerătoare. Dorință constantă de a înghiți și, la înghițire, senzația că în gât s-ar afla o tumefacție, o bucată din ceva sau un dop. Senzație de contracție, strangulare și constricție în gât. Gâtul este ca și cum ar fi rigid și paralizat. Convulsii și spasme în gât. Deglutiție împiedicată, cu teamă de băuturi, care trec adesea prin nări. Hidrofobie. Multă salivă mucoasă, mai ales în partea posterioară a gurii. Durerile din gât sunt < la cel mai ușor contact și la cea mai mică presiune asupra gâtului, precum și după somn și în timpul înghițirii salivei; durerile sunt > mâncând. La înghițire, durerea se extinde la urechea stg. Durere în gât care afectează numai o porțiune mică sau care, dimpotrivă, afectează urechile, laringele, limba și gingiile; frecvent cu dispnee și pericol de sufocare, salivație și eliminarea mucusului prin dregerea gâtului. Eliminare abundentă de mucus prin dregerea gâtului, extrem de dureroasă. Deglutiția în gol < durerea din gât mai mult decât înghițirea alimentelor; sau lichidele sunt înghițite cu mai puțină durere decât solidele. Acumulare abundentă de mucus tenace în gât. În durerile cronice vechi de gât: gâtul poate să nu fie foarte dureros, dar o mare cantitate de mucus rămâne lipită acolo și provoacă multă dregere a gâtului și scuipare fără niciun rezultat; mucusul rămâne lipit și nu poate fi împins nici în sus, nici în jos. Durere în gât alternând cu obstrucția nasului sau cu suferințe în timpul vorbirii. Ulcere pe palat, în partea posterioară a gurii (pe amigdalele inflamate) și în gât, cu miros fetid, supurație abundentă și dureri ascuțite la înghițirea alimentelor. Inflamația și ulcerația gâtului încep pe partea stg. și se extind ulterior spre partea dr. Partea externă a gâtului este foarte sensibilă la atingere (nu dureroasă, ci cu o senzație neplăcută); la poziția culcat, cu senzație de sufocare; chiar și la atingerea lenjeriei.

10. Apetit

Gust neplăcut sau zaharin, acid, aspru, astringent ori metalic. Lipsa apetitului; indiferență completă față de alimente și băuturi. Repulsie față de pâine, care este imposibil de înghițit. Apetit neregulat, când anorexie, când bulimie. Foame bolnăvicioasă, cu greață, căscat convulsiv și accese de leșin dacă nu mănâncă imediat sau cu senzație de roadere și durere surdă în stomac, care reapar la scurt timp după masă. Sete nesățioasă. Sete, cu limba și pielea uscate. Dorință de vin sau de lapte, ambele însă îi fac rău; dorință de stridii. După masă: presiune asupra stomacului, eructații, vertij, flatulență, tendință de vărsătură sau vărsarea alimentelor, slăbiciune în genunchi, moleșeală și greutate a corpului, oboseală mintală, neliniște, regurgitație, diaree, respirație dificilă, dureri de cap și de dinți și agravarea tuturor suferințelor.

11. Stomac

Sughiț după ce a băut sau după ce a fumat tutun. Eructații violente în gol, cu pericol de sufocare. Eructații care > suferințele. Eructații acide, cu gustul alimentelor. Pirozis pornind din gât, ca și cum întreg esofagul ar fi plin cu substanțe râncede. Greață și tendință de vărsătură, mai ales dimineața sau după masă, precum și ca urmare a multor altor suferințe. Vărsături violente și convulsive ale tuturor celor ingerate sau de materie biliară, amară, verzuie. Vărsături cu sânge pur sau cu mucus sanguinolent. Vărsături, cu diaree, întunecarea vederii, dureri de stomac și diureză. Sensibilitate excesivă a regiunii precordiale la cea mai ușoară atingere; hainele strâmte sunt insuportabile, iar cea mai mică presiune este foarte dureroasă. Mare slăbiciune a stomacului; nu poate tolera nici alimente, nici băuturi. Junghiuri care se extind în piept. Senzație de roadere în stomac; > după masă, dar revine când stomacul se golește. Senzație nedureroasă de roadere. Presiune în stomac; după masă; cu slăbiciune în genunchi. Senzație ca și cum ceva ar încărca cardia și ar împiedica deglutiția. Durere surdă în stomac, extinzându-se la piept, și senzația ca și cum un vierme s-ar mișca prin stomac și l-ar roade. (În fiecare seară) crampe și dureri violente în stomac, cu eructații, eforturi de vomă și vărsături de materie mucoasă.

12. Abdomen

Dureri arzătoare, de tracțiune sau tăietoare în ficat. Durere acută în ficat, extinzându-se spre stomac. Inflamația și ramolismentul ficatului. Abces hepatic. Calculi biliari. Dureri și junghiuri în regiunea splinei, uneori în timpul mersului cu trăsura sau pe jos. Mărirea abdomenului la fetele tinere. Distensie dureroasă, flatulență; nu suportă nicio presiune, nervii superficiali sunt sensibili. Senzație de gol în abdomen. Dureri abdominale ca urmare a unei întinderi în regiunea lombară. Dureri în general apăsătoare în regiunea ombilicală, uneori cu respirație dificilă, < la o oră după masă și > prin eructații. Dureri sfâșietoare și tăietoare în partea dr. a abdomenului. Dureri tăietoare atât de violente, încât îl scot pe pacient din minți; sau tracțiuni acute, cu contracția abdomenului. Arsură în abdomen, cu presiune asupra vezicii urinare. Abdomen fierbinte, sensibil; rigid în mod dureros de la regiunea lombară în jos, pe coapse; peritonită; se formează puroi. Inflamația intestinelor. Extravazarea sângelui în peritoneu. Umflare în regiunea cecală; trebuie să stea culcat pe spate, cu membrele strânse spre corp (tiflită). Abdomen dur și destins, cu colică flatulentă, durere de spate, vărsături, diaree și diureză. Eliminare frecventă de gaze; gazele pătrund uneori în inelul inghinal. Durere ca și cum o hernie ar fi pe punctul de a protruziona.

13. Scaun și anus

Defecație lentă. Constipație obstinată, cu evacuare grea a unor materii fecale tari. Constipație; anusul pare strâns, ca și cum nimic nu ar putea trece. Materii fecale mici, puține și tenace. Constipație alternând cu diaree. Diaree, cu colică violentă, greață, vărsături, angoasă, dureri în rect în timpul trecerii materiilor fecale, tenesme și excorierea anusului. Materiile fecale stau imediat înaintea anusului, fără a trece și fără nevoie de defecație. Scaune moi, mai ales noaptea, după masă, pe vreme caldă (și umedă) sau după consumul de fructe și acizi. Diaree după mâncare, cu durere ocazională de-a curmezișul ombilicului, în regiunea lombară și în spate. Evacuări involuntare și nepercepute. Scaune extrem de fetide. Evacuarea unei materii fetide sau a unor materii fecale moi, de consistența terciului, ori lichide, mucoase, ca smoala, sanguinolente și purulente, sau a unor substanțe nedigerate, a sângelui pur ori a mucusului sanguinolent. Scaune apoase, fetide, închise la culoare; apoase, frecvente, bruște, în jurul miezului nopții, fetide, amoniacale; moi, galben-aprins; păstoase, putride. În timpul evacuărilor: durere, tenesme și arsură în anus. După scaun: congestie de sânge la cap, vertij, debilitate, dureri și pulsații în anus. Constricție dureroasă a anusului și rectului. Anusul pare închis: senzație de dop. Prolaps rectal în timpul evacuării. Eliminare de mucus și sânge din rect, uneori cu colică violentă. Hemoroizi cu colică sau cu arsuri și dureri tăietoare în rect ori cu congestie de sânge în anus și diaree. Junghi în rect la râs sau strănut. Senzație în anus ca și cum mai multe ciocănele mici ar bate acolo. Hemoroizi iritabili, cu tracțiune dureroasă în sus, ca un șoarece care trage de o parte și o ridică. Hemoroizi sângerânzi. Tumefacțiile hemoroidale protruzionează după scaun, cu constricția sfincterului. Tumefacții hemoroidale mari (la persoanele dependente de băuturi spirtoase). Tumefacții hemoroidale care protruzionează, cu junghiuri la fiecare tuse sau strănut.

14. Organe urinare

Presiune asupra vezicii urinare, cu nevoie imperioasă de a urina sau cu dureri tăioase și arsuri în abdomen. Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare abundentă chiar și noaptea. Durere violentă, ca și cum o bilă s-ar rostogoli prin vezică și de acolo în uretră. Tenesme violente, cu eliminare redusă de urină. Paralizia vezicii urinare. Dureri fulgerătoare, tăioase și continue în uretră. Mică tumoare în uretră, cu retenție de urină. Urină tulbure și brună, roșie sau galben-închisă, uneori cu eliminări frecvente, dar reduse, ori cu sediment brun și nisipos, roșu sau de culoarea cărămizii. Urină spumoasă. Urină frecventă, spumantă, neagră. Eliminare involuntară și neobservată de urină. Dureri în spate și în regiunea lombară când apare nevoia de a urina. Senzație de arsură în uretră în timpul urinării și multe alte suferințe, toate reapărând la mișcarea trăsurii și revenind după consumul de vin. Durere ca de excoriație în uretră și în gland. Scurgere de urină după defecație și după urinare.

15. Organele sexuale masculine

Presiune în testicule, ca și cum ar urma să iasă o hernie, în timpul efortului de a urina. Coșuri pe părțile acoperite de păr. Dorință sexuală puternică, fără potență fizică și cu flaciditatea penisului. Erecții fără dorință sexuală. Poluții nocturne și diurne, uneori cu debilitate și transpirație. Scurgere de lichid prostatic în timpul urinării sau după urinare. Spermă cu miros înțepător. În timpul coitului, ejacularea întârzie sau nu se produce deloc. Secreție abundentă în spatele glandului. Pete și coșuri roșii pe gland și pe coroană. Ulcere mercurio-sifilitice. Subțierea scrotului și întărirea testiculelor. Îngroșarea prepuțului.

16. Organele sexuale feminine

La femeile care nu-și mai revin după climacteriu — „nu s-au mai simțit bine de atunci”; pot avea menstre anormale. În timpul climacteriului, are valuri de căldură întreaga zi și valuri de frig când se retrage la culcare noaptea. Senzație în abdomen ca și cum o bilă ar urca de acolo spre piept, ca în isterie. Dureri de la ovare spre uter, cu eliminare de puroi în timpul defecației. Uterul este perceput ca și cum orificiul colului uterin ar fi permanent deschis. Roșeața și umflarea părților externe (cu scurgere de mucus). Umflarea părților, cu prurit și dorință sexuală. Catamenii slabe, întârziate și de durată prea scurtă, adesea însoțite de suferințe hemoroidale și de alte suferințe. Menstruație suprimată. Menstruație prea redusă (sânge negru). Spasme abdominale în timpul catameniilor. Înaintea menstrelor: dureri și pulsații în cap, vertij, epistaxis, durere surdă în stomac, eructații, dureri tăioase în hipogastru, scurgere de mucus din uretră și crampe în piept. Înainte și după menstre, diaree cu colici violente. Colică menstruală, începând în ovarul stâng. Umflare, indurație, durere și alte anomalii ale ovarului stâng. La apariția catameniilor, dureri sacrale, cu durere ca de fractură în șolduri și piept. În timpul catameniilor, dureri lombare ca cele din travaliu, pulsații în cap și dureri tăioase. Avort spontan. (Laptele femeilor mușcate de șarpe devine veninos și se coagulează.). Mamele umflate. Pecingini cu prurit intolerabil pe mameloane și în jurul lor. Mameloane umflate, erecte, dureroase la atingere. Dorință sexuală excitată: nimfomanie.

17. Organele respiratorii

Catar, cu tuse, coriză, dureri fulgerătoare în cap, rigiditatea cefei și afectarea pieptului. Răgușeală continuă, cu senzația că în gât se află ceva care împiedică vorbirea și nu poate fi desprins. Respirație îngreunată, < când vorbește și mănâncă. Contractarea și constricția laringelui, cu senzație de umflare și tensiune. Sensibilitate dureroasă a laringelui și gâtului la atingere și la cea mai mică presiune, cu pericol de sufocare la palparea gâtlejului și când capul este tras pe spate. Senzație de pulsație și de sufocare între laringe și piept. Uscăciune, arsură și durere ca de excoriație în laringe. Senzație ca și cum în laringe s-ar afla o bilă. Voce slabă, cavernoasă, nazală. Tuse adesea obositoare, fără a se desprinde nimic, provocată mai ales de o gâdilare în laringe, piept și epigastru ori de presiunea asupra gâtlejului, precum și de conversație, mers și de orice accentuează uscăciunea gâtului. Tuse provocată de presiunea asupra laringelui sau de orice acoperire a gâtului; de o gâdilare în scobitura gâtului și în stern; în momentul adormirii; din cauza ulcerelor din gât. Tuse iritativă constantă, cu sau fără expectorație. Tuse foarte cronică. Tuse cu senzație de carne vie în piept, expectorație dificilă și dureri în gât, cap și ochi. Accese frecvente de tuse scurtă, provocate de gâdilare în epigastru, uscată în timpul nopții; este eliminat cu dificultate un mucus uneori apos și sărat, care trebuie înghițit din nou. Tusea este < în timpul zilei; după somn; la schimbări de temperatură; din cauza băuturilor alcoolice; din cauza acizilor și a băuturilor acre. Tuse cu răgușeală. Difterie. Tuse întotdeauna după somn sau noaptea, în timpul somnului, ori seara după culcare, precum și la ridicarea din poziție culcată. Tuse uscată, scurtă, sufocantă și croncănitoare, uneori cu vărsături. Spută mucoasă, vâscoasă sau acidă, cu gust neplăcut, ori sangvinolentă. Hemoptizie. La tuse, acumulare de apă în gură, dureri ascuțite în epigastru, zguduituri în cap și tensiune a ochilor.

18. Piept

Respirație scurtă, frecventă ori convulsivă sau hârâitoare, stertoroasă și croncănitoare, ori șuierătoare, gemătoare și profundă. Nevoie frecventă de a inspira profund. Dispnee și apăsare în piept, cu efort de a respira. Lipsă de aer, îndeosebi după masă, în timpul mersului, după un efort cu brațele și uneori cu tristețe ori cu tuse astmatică. Accese de astm și dificultate respiratorie, îndeosebi după ce mănâncă, seara la culcare sau noaptea, în timpul somnului, uneori cu angoasă, sete, greață, vărsături, leșin și transpirație rece. Accese de sufocare, mai ales la culcare seara sau în pat noaptea și îndeosebi când se pune ceva înaintea nasului sau a gurii. Ortopnee paralitică. Halenă fetidă. Presiune asupra pieptului, ca de o greutate sau ca și cum ar fi plin cu gaze, îndeosebi noaptea. Constricția pieptului îl trezește după miezul nopții, cu respirație lentă, greoaie și șuierătoare, obligându-l să se ridice în șezut, cu pieptul aplecat înainte. Dureri violente, cu mare angoasă și mișcări continue în piept. Arsură și durere ca de excoriație în piept, ca și cum ar fi carne vie, îndeosebi după masă. Durere apăsătoare în piept, ca și cum ar fi plin cu gaze, > prin eructații. Junghiuri în lateral și în piept, < la respirație și uneori cu tuse și expectorație sangvinolentă. Junghiuri în partea stângă a pieptului, cu respirație dificilă. Extravazare de sânge în plămâni. Pneumonie (hepatizarea plămânilor inflamați). Gangrena plămânilor. Umflarea și aspectul buhăit al tegumentelor pieptului. Prurit, zone roșii și erupție miliară pe piept.

19. Inimă

Palpitații, cu (leșin și) anxietate, uneori provocate de dureri ca niște crampe, cu tuse și acces de sufocare. Palpitații și sufocare la cea mai mică anxietate. Simte ca și cum inima ar atârna de un fir și fiecare bătaie ar smulge-o. Neregularitatea bătăilor. Senzație constrictivă în regiunea inimii. Spasme ale inimii (cu anevrism al carotidei drepte) și pulsații neplăcute în urechi. Ca și cum inima ar fi prea mare pentru cavitatea care o conține. Junghiuri în regiunea inimii, cu lipsă de aer, accese de leșin și transpirație rece. Senzație de leșin în regiunea inimii, cu valuri de căldură de-a lungul coloanei vertebrale și înroșirea bruscă a feței. Leșinuri, amețeală și palpitații care reapar constant.

20. Gât și spate

Ceafa și gâtul sunt excesiv de sensibile la cea mai mică presiune. Rigiditate reumatică a cefei și gâtului. Junghiuri în spate și între umeri. Se formează o mică tumoare în apropierea coloanei vertebrale. Arsură în spate. Spasme ale mușchilor spatelui. Rigiditate dureroasă din regiunea lombară până la șold, ca și cum mușchii ar fi prea scurți. Dureri nocturne insuportabile în spate, regiunea lombară, șold și genunchi. Durere în regiunea lombosacrală, cu constipație, febră intermitentă, palpitații sau dispnee. Durere în coccis; când se așază, simte ca și cum ar ședea pe ceva ascuțit. Lipsă de forță în spate și genunchi, care obligă pacientul să meargă aplecat. Durere ca de luxație în regiunea lombară, ca după un efort mare. Papule, vezicule, pecingini, coșuri și pete stacojii pe spate și omoplați.

22. Membrele superioare

Impotență funcțională a umărului stâng. Durere în articulația umărului drept, cu cefalee. Transpirație axilară cu miros puternic (ca de usturoi). Dureri reumatice și artritice și dureri persistente în oasele brațelor, în mâini, degete și încheieturile mâinilor. Ulcer malign pe partea superioară a brațului. Tensiune ca prin contractarea tendoanelor, de la cot până la degete. Inflamație erizipelatoasă a cotului. Coșuri pe brațe după scărpinat. Senzație de oboseală sau de paralizie și durere ca de luxație în brațe. Paralizia mâinilor. Tremurul mâinilor (la alcoolici). Mâinile sunt uscate și ardente. Extremitățile degetelor sunt amorțite și dureroase. Furnicături și înțepături în mâna stângă. Înțepături în extremitățile degetelor. Amorțeala vârfurilor degetelor (dimineața). Prurit, erupții psorice, pete roșii cu vezicule, furuncule, excrescențe și negi pe mâini și degete. Umflare dură și rece, de culoare negru-albăstruie, pe dosul mâinii și pe degete. Mâinile sunt reci, ca și cum ar fi moarte. Umflare dură de la mână până la cot, cu durere excesivă. Panarițiu.

23. Membrele inferioare

Senzație de contractare și contracturi ale tendoanelor din regiunea poplitee. Dureri nocturne în șold și coapsă. Caria tibiei. Pete cu senzație de arsură pe tibie. Dureri chinuitoare în tibie (cu afecțiuni ale gâtului). Dureri ascuțite și de tracțiune în picioare, la schimbarea vremii și pe vreme cu vânt. Furuncule pe coapse. Senzație de greutate, de paralizie, de amorțeală și tremur în coapse și genunchi. Genunchii sunt ca și cum ar fi luxați, rigizi și slabi. Înțepături usturătoare în genunchi. Senzație ca și cum aer fierbinte ar trece prin articulațiile genunchilor, care sunt instabile. Genunchiul stâng se simte ca și cum ar fi suferit o entorsă. Umflarea genunchilor. Umflarea picioarelor, < după mers (în timpul sarcinii). Ulcere plate pe membrele inferioare, cu zone înconjurătoare albastre sau purpurii. Ulcere gangrenoase pe picioare (degetele picioarelor). Crampe și dureri în gambe. Coșuri roșii pe coapse și pe picioare, după scărpinat. Zone excoriate și ulcere superficiale cu funduri murdare pe picioare. Umflare roșie sau albăstruie și dureroasă a labelor picioarelor și a picioarelor. Greutate, amorțeală, senzație de frig glacial și transpirația picioarelor. Prurit, erupții psorice, papule și pete ca de arsură pe labele picioarelor și pe picioare. Crăpături și ragade între degetele picioarelor. Abces în călcâie.

24. Generalități

Senzație de durere însoțită de senzații voluptuoase; dureri îngrozitoare sau puternic apăsătoare în diferite părți ale corpului. Senzație de luxație și de paralizie în articulații. Rigiditate și tensiune a mușchilor, ca și cum aceștia ar fi prea scurți. Dureri în oase. Dureri reumatice ascuțite și de tracțiune în membre (mai întâi în partea stg., apoi în cea dr.) sau dureri ca de roadere, cu senzații ca de contuzie la mișcare. Dureri nocturne, care par insuportabile și nu-i permit pacientului să rămână în pat. Durerile afectează alternativ părțile laterale ale corpului sau, uneori, membrele, alteori corpul și se manifestă adesea transversal. Dureri intermitente și periodice; suferințe însoțite de pericol de sufocare; și suferințe cu nevoia de a se întinde și aversiune față de mișcare. Agravarea sau reapariția suferințelor după somn ori noaptea, îndeosebi înainte de miezul nopții, la câteva ore după masă sau pe vreme umedă și caldă, precum și la schimbarea vântului și a vremii (vremea excesiv de rece și cea excesiv de caldă provoacă o mare debilitate); multe dintre simptome sunt > la aer liber. Emoțiile psihice, precum dezamăgirea, teama, spaima etc., fac frecvent să reapară toate suferințele. Atingerea ușoară este intolerabilă. Este obligat să poarte haine largi; nu poate suporta contactul. Paralizie, cu greutate și rigiditate a membrelor; paralizie unilaterală. Partea stg. este afectată îndeosebi sau prima (gât, ovare). Afecțiuni, în general, ale părții dr. a toracelui; membrului inferior dr.; inelului abdominal dr.; simptomele apar în general pe partea stg.; simptome care încep pe partea stg., cu o mare tendință de a se extinde spre partea dr. Slăbiciune extremă a corpului și a minții; epuizare ca aceea provocată de pierderea de sânge; scădere rapidă a forței; diminuarea forței musculare. Slăbiciune a întregului corp dimineața, la ridicare. Hiperestezie nervoasă, cu bufeuri externe. Accese de leșin, cu dispnee, greață, sudoare rece, vertij, față palidă, vărsături, amețeală, întunecarea vederii, dureri și înțepături în regiunea inimii, convulsii și epistaxis. Dureri sfâșietoare, înțepătoare și pulsatile. Accese de asfixie și de sincopă, cu pierderea conștienței și a mișcării, insensibilitate ca moartea, încleștarea dinților, rigiditatea și umflarea corpului, puls tremurător sau imperceptibil. Tremur al membrelor, pulsații musculare și smucituri în mai multe părți ale corpului. Contracții ale mușchilor. Accese convulsive și epileptice, cu țipete, mișcări ale membrelor, cădere fără cunoștință, ochi în convulsii, spume la gură, pumni încleștați; înaintea accesului, picioare reci, eructații, paloarea feței, vertij, cap greu și dureros, palpitații cardiace, umflarea abdomenului; după acces, somn. Accese de tetanos, cu deformarea membrelor. Hemoragie și extravazare a sângelui în diferite organe. Părțile afectate au un aspect albăstrui (cianoză).

25. Piele

Echimoze; rănile și ulcerele sângerează ușor și abundent (rănile mici sângerează mult; ulcerele sângerează ușor; cicatricele sângerează ușor; durere în cicatricele vechi), rănile sângerează timp îndelungat; pielea se vindecă foarte greu, mase de sânge trec prin pori. Tumefieri varicoase. Edem al întregului corp. Tumefiere dură și palidă. Piele galbenă, verde, plumburie, roșu-albăstruie sau negricioasă, mai ales în jurul rănilor și ulcerelor. Pete galbene, roșii, arămii. Pete palide, livide, cu accese de leșin. Prurit uscat, miliar, cu erupție de vezicule mari, galbene sau negru-albăstrui, cu umflarea părților afectate și dureri care împing la disperare. Erupție miliară care, ulterior, seamănă cu urticaria, scarlatina sau rujeola. Erizipel și erupții veziculare cu o areolă roșie. Zone excoriate, la atingerea cărora se simte o durere arzătoare. Rupie și alte afecțiuni cutanate, cu angioleucită (Cooper). Ulcere înconjurate de papule, vezicule și alte ulcere mici (pe piele purpurie). Ulcere cu mare sensibilitate la atingere, fund neregulat și secreție ihoroasă, fetidă, la atingere, îndeosebi în jurul membrelor inferioare. Ulcere gangrenoase. Flictene gangrenoase. Ulcere superficiale, cu fund murdar și areolă roșie. Ulcerație canceroasă (a rănilor) sau putrefacția cărnii, care se desprinde de pe oase și cade bucată cu bucată. Răni gangrenoase, cu febră inflamatorie, puls slab, rapid și intermitent, greață cu senzație de leșin, vărsături spasmodice și bilioase, convulsii și sudori reci. Papule, veruci, tumefieri dure. Panarițiu. Noduli și tuberozități roșii și pruriginoase. Carbuncule, cu țesuturi înconjurătoare de culoarea aramei și numeroase furuncule mai mici în jurul lor. Exanteme plate care nu se umplu; exanteme pustuloase; excrescențe spongioase.

26. Somn

Somnolență accentuată în timpul zilei și îndeosebi după masă. Insomnie, mai ales înainte de miezul nopții, cu excitație nervoasă excesivă. Vioi și complet treaz seara. Pacientul adoarme și intră într-o agravare, ca, de exemplu, în crup; se simte foarte bine cât timp este treaz, dar, de îndată ce adoarme, simptomele de crup apar cu mare violență; copilul aproape se sufocă, iar mama sau îngrijitoarea se teme realmente, în consecință, să-l lase să adoarmă. La fel și în convulsii; pacientul nu are convulsii cât timp este treaz, dar acestea apar de îndată ce adoarme. Somnolență și insomnie alternativ, din două în două zile. Când este pe cale să adoarmă, este trezit de o tuse gâdilitoare. Somn agitat, cu multe vise. Insomnie seara, cu vorbărie. Somn superficial, cu treziri frecvente și ușoare, agitație și zvârcoliri, gemete și suspine, tresăriri și spaimă. Vise coerente și frecvente, poetice și meditative sau voluptuoase; vise despre certuri, lucruri îngrozitoare, spectre și moarte. Noaptea, căldură, agitație, arsură în palme și tălpi, dureri în oase sau dureri reumatice, diaree, emisie de urină, excitație psihică și multe alte suferințe. După somn, senzație de rigiditate și durere ca de oboseală în membre, erecții cu dorință sexuală, dureri în spate și în regiunea lombară, congestie sanguină, greutate și durere de cap, apăsare în stomac, durere în gât, căscat nervos și agravarea tuturor suferințelor.

27. Febră

Senzație de frig glacial la nivelul pielii sau al membrelor ori numai al picioarelor, cu dorință intensă de a sta aproape de foc și, uneori, cu pierderea sensibilității, sudoare rece și lipicioasă, slăbiciune și puls foarte rapid. Frisoane, uneori numai parțiale, adesea cu dureri în membre, dureri sacrale, agitație și zvârcoliri, colici, trismus și mișcări convulsive ale membrelor, durere în piept, sete, clănțănirea dinților. Senzație de frig care urcă de-a lungul spatelui, adesea în zile alternative. Tremurături în timp ce căldura continuă, îndeosebi la ridicarea învelitorii. Frisoane, mai ales după masă sau după-amiaza. Căldură uscată, îndeosebi noaptea sau seara și mai ales în picioare și mâini, însoțită adesea de agitație și zvârcoliri, cefalee, delir, sete nepotolită, eructații, vărsături bilioase, țipete, gemete, uscăciunea gurii și a gâtului și scaune frecvente. Căldură alternând cu frigul (cu alternarea și schimbarea localizării), frisoane sau tremurături. Febră noaptea sau seara, cotidiană, terțiană ori cvartană și adesea însoțită de cefalee, prostrarea rapidă a forțelor și debilitate care obligă pacientul să se întindă; lipsa apetitului, sughiț, vărsături, sensibilitatea gâtului la atingere, palpitații cardiace, angoasă, urină galbenă, diaree, dureri în membre, spate și regiunea lombară, căscat nervos și spasmodic, întinderi, umflarea corpului, pete și ulcere. Senzație internă de căldură, cu picioare reci. Febre cronice; febre lente; febre tifoide. Febrele reapar după alimente acide. Piele uscată, arzătoare. Transpirația >. Transpirație care colorează lenjeria în galben-roșiatic. Transpirație febrilă, îndeosebi după stadiul de căldură, spre dimineață; transpirație abundentă; transpirație fetidă; sudoare rece; transpirație sanguinolentă. Puls intermitent sau slab și rapid (dar accelerat), neregulat, abia perceptibil ori tremurător sau alternativ plin și mic. Febră intermitentă, ale cărei paroxisme apar în fiecare primăvară sau după suprimarea prin chinină a febrei în toamna anterioară; față roșie; picioare reci; în timpul stadiului de căldură, vorbește neîncetat; față galbenă sau cenușie. Tifos, îndeosebi când limba este roșie sau neagră, uscată ori fisurată, mai ales la vârf, când limba tremură la scoatere sau dacă, în timp ce pacientul încearcă să o scoată, vârful rămâne sub dinții inferiori ori sub buză și nu poate fi scos.