Datura stramonium, L.

Ordin natural , Solanaceæ.

Denumiri comune , Măr-spinos, buruiana de Jamestown, buruiană-puturoasă; (G.), Stechapfel; (F.), Pomme épineuse.

Preparare , Tinctură din planta în floare și cu fructe.

Surse. (de la 1 la 30 , din Hahnemann, R. A. M. L.)

1 , Hahnemann; 2 , Fr. Hahnemann; 3 , Franz; 4 , Michler; 5 , Alberti, Jurisp. Med. 1, p. 206 (vol. 2, „efectele consumului de semințe”, -Hughes); 6 , Brera, Harles in Bemerk, üb. d. Behandl. d. Hundswuth, Frft. A.M., 1809, 4 („inaccesibil”, -Hughes); 7 , Büchner, Bresl. Samml., 1727 („negăsit în volumul menționat”, -Hughes); B. Busch (vezi nr.

33 , T. F. A.); 8 , Commentarii de rebus in med. et sc. nat. gestis, vol. 2, p. 241 („negăsit în volumul menționat”, -Hughes); 9 , Cph. a Costa, in Schenk, lib. 7, obs. 139, p. 851 („ca la Alberti”, -Hughes); 10 , D. Crüger, in Misc. Nat. Cur. Dec. III, Ann. 2, obs. 68 („din fruct”, -Hughes); 11 , Döderlin, Comm. lit. Nor., 1744, p. 15 („din planta gătită”, -Hughes); 12 , Van Ems, in H. Boerhaave prælect. de morb. nerv., 1, p. 237 („aici nu se află nimic despre Stramonium”, -Hughes); 13 , Garcias ab Horta, de Plantis, cap. 24 („Lib. II, relatare”, -Hughes); 14 , Gardane, Gaz. de Santé, 1773, p. 143 („efectele administrării în manie”, -Hughes); 15 , Greding, in Ludw. Advers., 1, p. 285 („simptome apărute la pacienții care luau extractul: I-XVIII, bolnavi maniacali și melancolici; XIX-XXXV, epileptici; XXXVI-XLVI, epileptici maniacali”); [„Nu am considerat necesar să indic cazurile cărora le aparțineau simptomele lui Greding. Am pus între paranteze toate simptomele psihice și morale ale bolnavilor maniacali și toate simptomele spasmodice și convulsive ale epilepticilor. Dozele administrate nu sunt suficiente pentru a provoca asemenea fenomene.” -Hughes.]

16 , J. C. Grimm, Eph. Nat. Cur. Cent IX, obs. 94 („observație”, -Hughes); 17 , Heim, Selle's neuen Beiträgen z. Nat. u. Arzn., 2, p. 126 („din semințe, la un copil”, -Hughes); 18 , Kaaw Boerhaave, Impet. fac. Hipp. L. B., 1745, p. 282 („ca la Du Guid”, -Hughes); [Vezi nr.

, T. F. A.]

19 , Kellner, Bresl. Samml., 1729 („ca la Büchner”, -Hughes); 20 , Kramer, Comm. lit. Nor., 1733, p. 251 („p. 252, observație”, -Hughes); 21 , M., Baldinger's neuen Magaz. B. I., p. 35 („ca la Heim”, -Hughes); 22 , J. L. Odhelius, Mem. sur l'us. du Stramonium, par. 4, 1773 („inaccesibil”, -Hughes); 23 , Pfennig, Hufel. Journ. XIV, 1, p. 158 (vol. 19; „ca la Johnson”, -Hughes); [Vezi nr.

, T. F. A.]

24 , Ray, histor. plantar, tom. 1 ("din rădăcină", -Hughes); 25 , Sauvages, Nosolog. 2, s. 242 ("observație", -Hughes); 26 , Sauvages, Epist. ad Haller, 3 ("inaccesibil", -Hughes); 27 , Schroer, Hufel. Journ. 11, p. 195 ("ca Heim", -Hughes); 28 , Unzer, Med. Handbuch, 2, s. 28 ("inaccesibil", -Hughes); 29 , Vicat. plant, venen. de la Swisse, p. 248 ("observații asupra intoxicației", -Hughes); 30 , A. F. Wedenberg, Diss. de Stramonii usu in morbis convulsis, Ups., 1773, 4 ("relatare", -Hughes), (de la 31 la 40 , citate de Hahnemann, preluate de mine, pentru această lucrare, nu de la Hahnemann, ci din original, T. F. A.); 31 , Du Guid, Journ. Med., 1757 (Frank's Mag. 1), un bărbat, æt. 68 de ani, a mâncat semințele fierte în lapte; 32 , Dr. Storck, Med. Museum, 1763, p. 450, efectele asupra autorului în urma lucrului cu planta și a dormitului în aceeași încăpere, cu ferestrele închise; 33 , Benj. Rush, M.D., Trans. of Am. Phil. Soc. Philad., 1769, p. 384; un copil æt. între 3 și 4 ani a înghițit peste 100 de semințe uscate; 34 , Dr. Abraham Swaine, Essays and Obs., Edinb., 1770, p. 272, Robert Bulmer, æt. 69 de ani, a fiert trei fructe de ciumăfaie într-o pintă de lapte și a băut decoctul; 35 , Prof. Lobstein, Diss. de Veg. Venen. Alsatiæ, Strasburg, 1776 (Med. Facts and Obs., Lond., 1794), doi copii, æt. 6 și 9 ani, au fost intoxicați cu semințele; 36 , James Johnson, Med. Facts and Obs., Lond., 1794, p. 78, domnișoara S., æt. 20 de ani, a înghițit câteva semințe; 37 , Thos. Fowler, Med. and Phil. Comment., 1797, p. 161, o fată, æt. 6 ani, a mâncat trei sferturi din semințele unui fruct copt de ciumăfaie; 37 a , idem, Grizzle Bruce, æt. 9 ani, a înghițit un sfert din semințele unui fruct de ciumăfaie; 38 , Dr. Alex. King, Med. and Phys. Journ., 1799, p. 278, efectele extractului în doze mici; 39 , idem, efectele în doze mari; 40 , Benj. De Witt, M.D., Med. Repos., 1805, p. 27, o fată, æt. 2 ani, a mâncat câteva semințe; 41 , idem, o tânără a luat un decoct din mai mult de o lingură de semințe uscate. (De la 42 la 72 , din Hering); 42 , Kurzak; 43 , Wendt; 44 , Thompson, un copil, æt. 2 ani, a mâncat semințele și a murit în douăzeci și patru de ore; 45 , Brandt Ratzeburg, p. 180, efectele inhalării mirosului frunzelor proaspete; 46 , Traill, efectele extractului; 47 , Duffee; 48 , omis; 49 , Newbeck; 50 , Wiggers; 51 , Harder; 52 , Murray, App. Medic. 1, 907; 53 , Cammerer în Bishop, Mat. Med., p. 238; 54 , Helbig, efectele asupra unei tinere femei căsătorite, fără copii; 55 , Meyerstein, decoct din semințe, în lapte; 56 , Brande; 57 , Richter; 58 , Mich. Dœring, despre utilizarea Opium, Jena, 1620, 12, p. 77; 59 , Gross, C. M. M.; 60 , Ruseberg, o fată, æt. 4 ani, a mâncat semințele; 61 , N. N.; 62 , Taylor; 63 , omis; 64 , C. Hg., un caz de intoxicație; 65 , Waitz gavan remedies, Datura Tatula; 66 , Wm. Williamson, un caz de intoxicație; 67 , Zumbrock, un caz de intoxicație; 68 , Nouveau Journ. de Méd.; 69 , Casper; 70 , Med. Gaz., 8, 605, o femeie, æt. 36 de ani, a luat o infuzie; 71 , Amelung; 72 , omis; 73 , Ernest, în Museum der Heilk., 1792 (Helbig's Heraclides, vol. 1, pr. 1, p. 61), intoxicație; 74 , Moses Bartram, M.D., Trans. Coll. Phys., Phil., 1793, p. 198, un copil a înghițit câteva semințe; 75 , Dr. De Witt, Med. and Phys. Journ., vol. 1, 1799, p. 84, efectele semințelor; 76 , Dr. Samuel Brown, Med. Repos., vol. 5, 1802, p. 36, un copil, æt. 2 ani, a mâncat semințele; 77 , Puihn, Mat. Ven. Reg. Veg. (Helbig's Heraclides, vol. 1, pr. 1, p. 61), intoxicații la copii; 78 , Hamilton, Aromat. Hist., vol. 1, pr. 2, chap. 24 (Wibmer), efectele generale ale intoxicației; 79 , Seiler, Horn's Archiv., vol. 27, 1815, Frank's Mag., 2, 230, un băiat, æt. 5 1/2 ani, a mâncat câteva semințe; 80 , Thos. Young, M.D., Edinb. Med. and Surg. Journ., vol. 15, 1819, p. 154, un băiat a mâncat un fruct întreg de ciumăfaie; 81 , Benj. Granger, Edinb. Med. and Surg. Journ., vol. 16, 1820, p. 155, o fată, æt. 2 1/2 ani, a mâncat câteva fructe de ciumăfaie, deces în douăzeci și una de ore; 82 , Vady, Journ. Complement., vol. 11, p. 176, 1821 (Wibmer); 83 , Williamson, New Eng. Journ. of Med., vol. 12, 1823, p. 253, T. B., æt. 27 de ani, a luat o jumătate de gill de tinctură; 84 , Dr. Kunze, Rust's Mag., vol. 17, 1824 (Frank's Mag., 1), un copil a mâncat semințele; 85 , Heun, Rust's Mag., 17, 1824 (Frank's Mag., vol. 1), o femeie care suferea de durere în flanc a luat Stramonium, fiert în apă; 86 , Rust's Mag., 16, frunzele au fost mâncate de patru persoane; 87 , Velsen, Rust's Mag., 18, p. 124 (Wibmer); 88 , Med.-Chir. Rev., New Eng. Med. Journ., vol. 14, 1825, p. 375, un supozitor care conținea 1/3 gr. de extract a fost introdus în rect; 89 , Orfila, Med.-Chir. Zeit., 26, p. 355, 1825 (Hartlaub and Trinks, vol. 1); 90 , Dr. Greuling, Rust's Mag., 18, 1825, o fată, æt. 3 ani, a mâncat semințele; 91 , Chas. D. Meigs, M.D., N. A. Med. and Surg. Journ., 1827, p. 33, o fată, æt. 2 1/2 ani, a mâncat o cantitate necunoscută de semințe; 92 , Truman Abell, Am. Med. Rec., 1828, p. 203, autorul, în timp ce prepara un extract din frunze, și-a ținut mâna dreaptă și încheietura mâinii îmbibate în sucul narcotic; 93 , Dr. Amelung, Hufeland's Journ., 1828 (Am. Journ. of Med. Sci., vol. 6, 1830, p. 235, efectele administrării interne; 94 , R. E. Griffith, M.D., Am. Journ. Med. Sci., vol. 5, p. 251, Chas. Lambert, æt. 3 ani, a mâncat câteva semințe; 95 , James Marsh, Lancet, 1830-1, p. 560, o femeie, æt. 36 de ani, a înghițit o ceașcă de ceai plină cu infuzie; 96 , Bechhaus, Hufeland's Journ., 1832 (Frank's Mag., 2, p. 870), o tânără a luat două cești de infuzie din semințe; 97 , W., Bost. Med. and Surg. Journ., vol. 9, 1833, p. 10, dna S. R. a băut puțin ceai de plante, preparat parțial din frunze de Stramonium; 98 , idem, domnișoara E. F. a băut ceai preparat din frunze; 99 , idem, dna W., æt. 40 de ani, și-a administrat pentru hemoroizi o clismă cu infuzie din frunze; 100 , Rohrer, Oest. Med. Jahr., vol. 7, 1834 (A. H. Z., 7, p. 261), doi copii au mâncat semințele și capsulele coapte; primul copil, æt. 5 ani; 101 , idem, al doilea caz, al unei fete, æt. 6 ani; 102 , E. W. Duffin, Lond. Med. Gaz., vol. 15, 1834-5, p. 194, o fată, æt. 2 1/2 ani, a înghițit peste 100 de semințe cântărind aproximativ 16 grs., deces în douăzeci și patru de ore; 103 , Dr. Schulze, Casper's Woch., 1834 (Frank's Mag., 1, p. 282), un bărbat și o femeie au luat semințele în bere, pentru durere în flanc; 104 , Dr. Barton, Lond. Med. and Surg. Journ., vol. 8, 1835, p. 704, doi soldați au mâncat planta; 105 , idem, efectele a 30 grs. de pulbere; 106 , Asiatic Journ., 1835, citat din Meerut Abs. (Brit. Journ. of Hom., 1873, appendix), aproximativ șaizeci de persoane au mâncat semințele în mâncare, în jurul miezului nopții; 107 , Oest. Med. Jahr., 10, p. 3, 1836 (Archiv. für Hom., 16, p. 102), o fată, æt. 20 de ani, a mâncat mai multe semințe; 108 , Dr. Braun, Hencke's Zeit. für Staat., 15, p. 177, 1836 (A. H. Z., 9, p. 303), o fată, æt. 4 ani, a mâncat o parte din fructul verde și din semințe; 109 , Chas. Hooker, M.D., Boston Med. and Surg. Journ., vol. 15, 1836, p. 60, cinci persoane au mâncat planta; 110 , Beverley's History of Jamaica, Lancet, 1836-7 (2), p. 819, câțiva soldați tineri au mâncat din belșug planta ca salată; 111 , Prof. A. Thompson, Lancet, 1836-7 (2), p. 819, o femeie a luat o ceașcă plină cu infuzie concentrată când s-a dus la culcare; 112 , idem, un bărbat a luat o cantitate similară; 113 , Geo. G. Sigmond, M.D., Lancet, 1836-7 (2), p. 328, Hein relatează despre doi sugari care au înghițit câteva semințe; 114 , idem, Blancard prezintă cazul unei fete, æt. 18 ani; 115 , Sir Geo. Gibbs prezintă cazul unui bărbat care a fumat frunzele pentru astm; 116 , Dr. Jonas, Med. Zeit. Preuss, 1836 (Frank's Mag., 1, p. 133), Stramonium în lapte; 117 , idem, patru copii au fost intoxicați cu semințele; 118 , idem, un alt caz; 119 , Hornung, Med. Jahr., 10, 1836 (Frank's Mag., 1, p. 819), o fată, æt. 20 de ani, a mâncat semințele; 120 , Hœring, Med. Corres. Würtem., vol. 7, p. 97, 1837 (Frank's Mag., 2, 230), o femeie, æt. 22 de ani, a mâncat două capsule necoapte; 121 , Dr. Danzeger, Casper's Woch., 1839, un băiat a fost intoxicat cu semințele; de la 122 la 125 , M. J. Moreau, Gaz. Med., No. 43 (Prov. Med. and Surg. Journ., vol. 3, 1841-2, p. 126), efectele în tratamentul halucinațiilor; 122 , Emanuel P., æt. 31, a luat 20 grs. de extract dimineața și seara; 123 , Louis R. a luat un amestec care conținea 5 grs. de extract; 124 , efectele a 2 grs. zilnic; 124 a , idem, a întrerupt utilizarea medicamentului și apoi a luat 10 grs. deodată; 125 , un alt pacient a luat 1/2 gr. de extract la fiecare jumătate de oră; simptomele de intoxicație au apărut după a noua doză; 126 , Dr. Schrön Hygea, 13, p. 193 (Brit. Journ. of Hom., vol. 11, p. 292), unui bărbat robust, æt. 33, pentru nevralgie facială, i s-a administrat 1/2 gr. de extract, de luat la orele 2, 4 și 6 P.M.; 126 a , o fată, æt. 16, a luat 6 picături de tinctură, peste două ore 9 picături, urmate de încă 6 picături peste două ore; 127 , idem, o femeie foarte sensibilă, æt. 42 de ani, pentru nevralgie facială, a luat 1/4 gr. la 4 P.M., 1/8 la 6 P.M. și 1/4 gr. în dimineața următoare; 128 , idem, un bărbat, æt. 37 de ani, pentru nevralgie facială, a luat 1/4 gr. de extract la ora 4 și a repetat doza la 6; 129 , Prov. Med. and Surg. Journ., vol. 3, 1842, p. 210, s-au luat 3 grs. la culcare; 130 , Dr. Reiseberg, Casper's Woch., 1842 (Frank's Mag., 1), o fată a mâncat semințele; 131 , M. Eitner, Encyc. des Sci. Med., 1843 (Am. Journ. of Med. Sci., 1844 (1), p. 231), efecte generale; 132 , Schlesier, Casper's Woch., 1843 (Frank's Mag., 1), un băiat, æt. 4 ani, a mâncat semințele; 133 , Dr. Schueller, Wien. Zeit., 1846 (Frank's Mag., 2, 533), prima doză, de 5 picături de tinctură, crescută neregulat până la 120, ulterior până la 200 de picături; de la 134 la 136 , John Spence, M.D., Bost. Med. and Surg. Journ., vol. 31, p. 361, trei femei au băut 1/2 oz. lăsată la infuzat în apă; 134 , M. L., æt. 60 de ani, anterior cu sănătate șubredă și constituție delicată; 135 , J. L., æt. 30 de ani, constituție bună; 136 , E. B., æt. peste 80 de ani, viguroasă din fire, suferise cu puțin timp înainte de bronșită, dar era aproape convalescentă; 137 , Robert Allan, Lancet, 1847 (2), p. 298, un indian a mâncat puțin Stramonium și a murit în șapte ore; 138 , A. Stobo, Med. Times, vol. 16, 1847, p. 650, un băiat, æt. 5 ani, a mâncat o drahmă de semințe; 139 , Nœckher, Preus. Verein. Zeit., 1847 (S. J. 55), un băiat, æt. 7 1/2 ani, a înghițit semințele; 140 , Dr. Van. Hasselt, Nederland Lancet, 1851 (Z. für H. K., 1, 89), nouă persoane au fost intoxicate; 141 , H. P. Lawrence, Lancet, 1851 (1), p. 599, un bărbat a mâncat câteva semințe; 142 , John Le Gay Brewster, M.D., Prov. Med. Journ., 1851, p. 699, doi copii, æt. 3 și 5 ani, au mâncat câteva semințe; 143 , C. L. Mitchell, M.D., New York Journ. of Med., May, 1857, o tânără a băut puțin ceai de Stramonium; 144 , Dr. Kraus, Med. Corr. Blatt., 1852, vol. 22, p. 78, un băiat, æt. 4 ani, a fost intoxicat cu extractul uscat, probabil aproximativ 10 sau 12 grs.; 145 , Gould and Thurston, Med. Times and Gaz., 1852 (1), p. 197, patru persoane au fost intoxicate cu semințele; 146 , Leonard Pratt, Inaug. Thesis, at Penn. Hom. Med. Coll., 1852, a luat 5 picături de tinctură-mamă, la 7 A.M.; 146 a , idem, câte o doză în fiecare dimineață, cu aproximativ 1/2 oră înainte de a mânca, începând cu 3 picături per doză și crescând treptat până la 20 de picături; 147 , Wheeling Argus (Virg. Med. and Surg. Journ., 1853, p. 225), un băiat și o fată, æt. aproximativ 5 ani, au mâncat semințele; băiatul a murit; 148 , idem, un copil, æt. trei ani, a fost intoxicat; 149 , C. B. Faust, M.D., Charleston Med. Journ. and Rev., vol. 9, p. 743, un copil, æt. 1 an și 8 luni, a mâncat câteva semințe; 150 , Dr. Schönheit, Zeit. für Nat. und Heilk., in Hungary (Prag. Monart., 2, 1854, p. 173), un băiat, æt. 4 ani, a mâncat câteva semințe; 151 , Henry C. Preston, M.D., Phil. Journ. of Hom., vol. 2, 1854, p. 608, un băiat, æt. 6 ani, a fost intoxicat; 152 , Bost. Med. and Surg. Journ., vol. 52, 1855, p. 85, șase persoane au fost intoxicate cu frunzele pulverizate, gătite cu carne în loc de salvie; 153 , Dr. Gruenberg, Zeit. für Verein Aust. Hom., 1, 378 (Zeit. Klin. für Med., vol. 7, 1856), un băiat, æt. 7 ani, a mâncat semințele; 154 , Dr. Watson, New York Journ. of Med., July, 1856, p. 66, o femeie și-a administrat o clismă pentru hemoroizi; 155 , Geo. T. Elliott, Jr., M.D., New York Journ. of Med., Nov., 1856, p. 358, un băiat, æt. 4 1/2 ani, a mâncat câteva semințe; 156 , D. Calkins, Bost. Med. and Surg. Journ., vol. 54, 1856, p. 398, un băiat, æt. 4 ani, a mâncat câteva semințe; 157 , Dr. Henry Earley, Aust. Med. Journ., 1857, vol. 2, p. 241 (Berridge's Collection, Brit. Journ. of Hom., 1873, Append.), un copil, æt. 2 ani, a fost intoxicat cu semințele; 158 , idem, cazul unei fete, æt. 3 1/2 ani; 159 , idem, cazuri de copii cu vârste între 2 și 9 ani; 160 , T. K. Chambers, M.D., Brit. Journ., 1858, p. 824, Joseph Miller, æt. 7 ani, a mâncat câteva semințe; 161 , idem, John Wilton a mâncat semințele; 162 , idem, James Wilton, æt. 7; 163 , Lichtenfels, Wien. Zeit., 1858 (S. J. 100, 293), un bărbat a fost intoxicat cu semințele; 164 , Dr. A. F. A. Greeves, Aust. Med. Journ., 1859, p. 186 (Brit. Journ. of Hom., Append., 1873), dna ---, æt. 40 de ani, a înghițit o linguriță de semințe; 165 , T. L. Maddin, M.D., Nashville Med. Rec. (South. Med. and Surg. Journ., 1859, p. 831), o fată, æt. 4 ani, a mâncat câteva semințe; 166 , Dr. Bell, New York Journ. of Med., 1860, p. 341, o femeie de culoare în vârstă a băut o cantitate nedeterminată de infuzie din frunze; 167 , John G. Johnson, M.D., Am. Med. Times, 1860, p. 22, un băiat, æt. 7 ani, a mâncat câteva semințe; 168 , Dr. Flöegel, Vien. Med. Halle, 1861 (A. H. Z. M. B., 5, 27), un bărbat, æt. 61 de ani, care suferea de crampe la gambe, a luat câteva semințe în rachiu, câteva picături zilnic; 169 , Dr. Larquet, Gaz. des Hôp., 1861, No. 109, o fată, æt. 4 ani, a mâncat o parte din flori și fruct; 170 , A. G. Emory, M.D., Med. and Surg. Journ., 1861, p. 45, un băiat, æt. 5 ani, a mâncat câteva semințe; 171 , Geo. T. Elliot, M.D., Am. Med. Times, vol. 2, 1861, 128, dna ---, æt. 22, și-a injectat în rect 1/4 pintă de infuzie preparată din 4 ozs. de frunze; 172 , C. E. Buckingham, Bost. Med. and Surg. Journ., vol. 65, p. 261, un băiat, æt. 6 ani, a mâncat o cantitate mare de semințe necoapte; 173 , J. H. Harriss, ibid., p. 311, o femeie și doi copii au mâncat planta; 174 , Dr. Liegey, Journ., de Chim. Med. and Pharm. (Dublin Med. Press, 1862 (2), p. 374), un copil, æt. 2 ani și 4 luni, a mâncat semințele și a murit în douăsprezece până la paisprezece ore; 175 , idem, un alt copil a mâncat semințele; 176 , Bernhard, Preuss. Med. Zeit., 1862 (A. H. Z. M. B., 6, 31), un băiat, æt. 7 ani, a mâncat semințele; 177 , Chas. C. Lee, M.D., Am. Journ. of Med. Sci., 1862 (1), p. 54, un copil a băut puțin whisky care conținea semințele; 178 , idem, un bărbat, æt. 31 de ani, a băut o ceașcă plină, iar o femeie, æt. 58 de ani, a băut aproximativ un gill din același lichid; 179 , idem, o femeie, æt. 34 de ani, a băut numai una sau două înghițituri din același lichid; 180 , Mad. Quart. Journ. of Med. Sci., vol. 5, p. 320 (Brit. Journ. of Hom., Append., 1873), o femeie luase câteva frunze de Datura (? Stramonium); 181 , un bărbat a luat o infuzie din frunze de Datura pentru dizenterie; 182 , Dr. Shortt, ibid., vol. 6, p. 286, un bărbat, æt. 41 de ani, a luat frunzele; 183 , idem, o fată, æt. 14 ani, a mâncat o treime din semințele unuia dintre fructe, recuperare după utilizarea pompei gastrice; 184 , idem, o fată, æt. 18 ani, a mâncat Stramonium dimineața devreme, deces la 10 A.M.; 185 , idem, o femeie a luat Stramonium; 186 , Albert Corvisart, Journ. de Méd., vol. 23 (Hempel's Mat. Med. vol. 1, p. 770), trei copii au fost intoxicați; 187 , Wm. H. Cuthbert, M.D., North Am. Journ. of Hom., vol. 13, p. 68, Emma Meyers, æt. 18 luni, a fost intoxicată cu semințele; 188 , Dr. C. Hering, o experimentare fragmentară efectuată de Dr. J. R. Coxe, Jr., æt. 57, Am. Hom. Rev., vol. 4, p. 559, a luat 10 picături din 1st dec. dil. la 8 A.M., 2 și 10 P.M. (prima, a doua și a treia zi), iar la 8 A.M., 2 și 11 P.M. (a patra zi); 189 , Charles Chauncey Coxe, æt. 11 ani, a luat 12 picături din 3d dec. dil. la 2 și 9 P.M. (prima zi), aceeași doză la 9 A.M., 2 și 9 P.M. (a doua și a treia zi); 190 , omis; 191 , Dr. Carroll Dunham, ibid., un bărbat, æt. aproximativ 44 de ani, a cărui sănătate suferise mult din cauza febrei remitente bilioase și a dozelor eroice de calomel, a aplicat frunzele verzi zdrobite pe ulcere mari, iritabile, de pe ambele picioare; 192 , Dr. Bengel, Med. Corr. Blatt., 1864, vol. 34, p. 79, un băiat, æt. 2 ani, a mâncat câteva bucăți din semințe; 193 , A. P. Turner, M.D., Am. Journ. of Med. Sci., April, 1864, p. 551, doi băieți, æt. 8 și 10 ani, au mâncat câteva semințe; 194 , Alfred S. Taylor, M.D., Guy's Hosp. Rep., vol. 11, p. 293, un student a înghițit aproximativ 5 sau 6 grs.; 195 , idem, 4 miligrame de Datura aplicate pe ochi; 196 , idem, șapte miligrame administrate pe cale gastrică; 197 , M. Kuborn, Bull. Gén. de Thér., 1866 (Brit. Med. Journ., 1866 (1), p. 522), patru persoane au fost intoxicate; 198 , H. Y. Evans, M.D., Am. Journ. of Med. Sci., July, 1866, p. 278, șapte copii au fost intoxicați cu semințele; 199 , Sauvages, Dublin Med. Journ., 1867 (2), p. 11, efectele vinului în care fusese pus sucul semințelor; 200 , Henry Robinson, Brit. Journ. of Hom., vol. 25, p. 37, o tânără a luat în fiecare a treia dimineață câte o lingură de desert dintr-o soluție 1/200 în 8 ozs. de apă; 201 , C. P. Blake, M.D., St. George's Hosp. Rep., 1868, p. 159, un bărbat, æt. 70 de ani, a luat 1 1/2 drahme de tinctură pentru astm; 202 , J. W. Mallet, M.D., New Orleans Med. and Surg. Journ., vol. 21, 1868, p. 550, un tânăr a murit din cauza efectelor Stramoniumului din mâncare; 203 , D. McGillivray, M.D. Canada Med. Journ., vol. 4, 1868, p. 485, un băiat, æt. 2 ani și 3 luni, a mâncat câteva semințe; 204 , C. D. Fairbanks, M.D., Am. Hom. Obs., 1869, p. 366, o fată, æt. 4 ani, a mâncat câteva semințe; 205 , J. J. Hilliary, Dominion Med. Rec. (New Orleans Med. and Surg. Journ., 1869, p. 365), J. P., æt. 40 de ani, a băut o ceașcă plină cu ceai de Stramonium; 206 , Dr. J. F. Treuman, Chicago Med. Journ. (Med. Press and Circular, 1869 (1), p. 261), o mamă și două fiice au mâncat semințele; 207 , W. F. Cheney, M.D., Pacific Med. and Surg. Journ., 1870, p. 305, o fată, æt. 5 ani, a mâncat semințele; 208 , Dr. Crispell, Eclectic Med. Journ., Sept., 1871 (North Am. Journ. of Hom., N. S., vol. 2, p. 293), două cazuri; 209 , Dr. Chevers, Med. Times and Gaz., 1871 (1), p. 164; 210 , E. W. Berridge, M.D., Month. Hom. Rev., vol. 15, 1871, p. 298, experimentare cu tinctura Farmacopeii britanice (alopate), preparată din semințe; a luat 8 picături în apă la 1.35 P.M., 20 la 4.30 și la 6 P.M. (prima zi), 40 la 8.40 A.M., 50 la 10.25, 60 după 1.50 P.M. (a doua zi); de la 211 la 221 , idem, North Am. Journ. of Hom. N. S., vol. 2, 1871, p. 62; 211 , domnișoara ---, a luat 10 glob. de 43,000 (Fincke) la 5.15 P.M.; 212 , domnișoara ---, a luat 10 glob. din aceeași; 213 , domnișoara ---, a luat 1 glob. din aceeași; 214 , domnișoară, æt. 11-12 ani, suferind de coree, a luat doze repetate din 30th și 200th (Lehrmann), a prezentat simptome noi în timp ce lua 200th; 215 , Dr. Berridge, a luat 10 glob. 43,000 (Fincke), la 4.15 P.M.; 216 , idem, a luat 20 glob. 1000 (Jenichen) la 11.40 A.M.; 217 , idem, a luat 30 glob. 200 (Lehrmann) la 10 A.M.; 218 , idem, a luat 50 glob. 1000 (Fincke) la 9.45 A.M.; 219 , idem, a luat 20 glob. din 3d la 8.30, 11 A.M., la prânz, 12.55, 2.10, 3, 4, 5, 7, 7.55, 9 P.M. (prima zi), 20 glob. la 8, 9.50 A.M., 1 P.M. (a doua zi), 30 glob. la 8, 40 la 11.40 A.M., 1/2 drahmă de glob. la 7.15 P.M. (a treia zi), 30 glob. 6th dil. la 10 A.M., 40 glob. la 1 și 7 P.M., 50 glob. la 11.30 P.M. (a șaptea zi), 50 glob. la 7.30, 9.40, 11.5 A.M., 6.45, 7.45 P.M. (a opta zi), 50 glob. la 7.20, 11.10 A.M., 100 glob. la prânz, 9 P.M., 300 glob. la 11 P.M. (a noua zi), 50 glob. 12th dil. la 8.15, 10 A.M., 12.15 P.M., 70 glob. la 3.10, 100 glob. la 4.30, 8.30 și la miezul nopții (a paisprezecea zi), 100 glob. la 8, 10 A.M., 200 glob. la prânz (a cincisprezecea zi); 220 , idem, a luat mai multe glob. 5000 (Fincke) la 10 A.M. (prima zi), 60 glob. 10,000 (Fincke) la 10 A.M. (a cincea zi), mai multe glob. 30,000 (Fincke), (a opta zi), a trebuit să ia Alumina și a întrerupt experimentarea; 221 , idem, a luat 10 glob. cm. (Fincke) la 10 A.M.; de la 222 la 229 , idem, Month. Hom. Rev., vol. 16, p. 34; 222 , idem, a luat 100 de picături de tinctură, preparată din semințe, în apă, la 9.15 A.M.; 223 , dl R. M. Theobald, a luat 10 picături din aceeași (prima zi), 20 (a doua zi), 30 la 11.30 A.M., 20 la 2 P.M. (a treia zi), 20 înainte de micul dejun și la 1.30 P.M. (a patra zi), 20 până la 30 de picături de două sau trei ori pe zi (a cincea și a șasea zi), 30 înainte de micul dejun, la prânz și la culcare (a șaptea zi); 30 la 8 A.M. (a opta zi), 40 dimineața devreme (a noua zi); 224 , idem, a mestecat 6 sau 8 semințe după-amiaza; 225 , idem, a luat 10 picături 3d cent. (prima, a doua și a treia zi), 5 picături înainte de culcare (a patra zi); 226 , dl ---, a luat 5 picături de tinctură din Hom. Pharmacopœia (prima și a doua zi), 10 picături (a treia zi), 15 (a cincea zi), 5 ter die (a șaptea și a opta zi), 5 (a noua zi); 227 , idem, a luat 5 picături de tinctură ter die timp de patru zile; 228 , idem, a luat 5 picături de tinctură (prima, a doua, a treia, a patra, a cincea, a noua, a unsprezecea și a douăsprezecea zi); 229 , F. Brunning, M.D., Philad. Med. and Surg. Rep., vol. 27, 1872, p. 20, un băiat a murit din cauza efectelor semințelor; 230 , A. W. Rogers, M.D., ibid., p. 211, un copil, æt. 3 ani, a mâncat semințele; 231 , F. H. Bailey, ibid., p. 283, o fată, æt. 4 ani, a mâncat semințele; 232 , Dr. Wittmann, Jahrbuch für Kinderheilkunde, vol. 6, 1873, p. 178, o fată, æt. 6 ani, a mâncat semințele; 233 , Buckner, A. H. Z., 86, 1873, p. 18, un băiat, æt. 3 ani, a mâncat fructul; 234 , Wm. H. Cook, M.D., Hahn. Month., vol. 9, 1873, p. 35, dl T. a turnat apă clocotită peste două capsule și a băut lichidul după ce s-a răcit; 235 , Dr. Berridge, North Am. Journ., New Ser., 3, 1873, p. 504, domnișoara ---, a luat 1 glob. cm. (Fincke) de două sau trei ori pe zi, timp de cinci zile; 236 , B. M. Wibble, M.D., Rich. and Louis. Med. Journ., August, 1873, p. 186, o femeie a băut o jumătate de pahar de bere ale dintr-o sticlă care conținea o cantitate mare de semințe; 237 , idem, un bărbat a băut două treimi de pahar din aceeași; 238 , Chas. G. Polk, M.D., Phil. Med. and Surg. Rep., 1873 (1), p. 395, un băiat, æt. 4 ani, a mâncat o cantitate mare de semințe; 239 , Hesse, Schweiz. Corr. Blatt., 1873 (S. J., 160, p. 240), o fată, æt. 3 ani, a mâncat semințele; 240 , W. H. B., Am. Hom. Obs., vol. 11, 1874, p. 263, o fată, æt. 3 ani, a mâncat semințele; 241 , Dr. J. Kemberling, Ohio Med. and Surg. Rep. (Am. Journ. of Hom. Mat. Med., New Ser., 4, 1875, p. 387), intoxicație, recuperare în a cincea zi; 241 a , idem, un alt caz din aceeași familie; 242 , Dr. Jules de Soire, Gaz. des Hôp., 1865, No. 42, o femeie, æt. 50 de ani, a luat o infuzie din frunze; 243 , W. G. Smith, Dublin Med. Journ., 1870 (1), p. 213, un bărbat în vârstă obișnuia să fumeze Stramonium cu o cantitate mică de tutun, pentru ameliorarea astmului. [Efectele au fost atât de caracteristice pentru Stram., încât le-am admis, deși, poate, faptul este criticabil - T. F. Allen.]

PSIHIC

Emoțional.
*Delir, 23, 33, 78 etc.
Delir violent, 87.*
Delir absurd, 73.*
Delir furios, 20.*
Delir vesel, 107.*
Uneori, delir cu ochii deschiși, 27.*
Delir cu excitație sexuală, 107.*
Delir aproape constant, 107, 119.*
Delir apărut brusc, cu gesturi ridicole, 86.* [10.]
A devenit complet delirant, nu recunoștea pe nimeni, 79.
Delir; tendință neîncetată de a pune în mișcare toți mușchii, plâns, țipete, râs și exclamații rapide, incoerente, 76.
Simptome foarte asemănătoare delirium tremens, 88.
[Convingerea delirantă că fusese ucis și fript și că era mâncat], 15.
A survenit un delir maniacal, simptome asemănătoare hidrofobiei, 44.*
Mama și una dintre fiice delirau ca niște maniace, în timp ce cealaltă intra rapid în comă, 206.
Delir cu vorbire incoerentă, 242.*
Delirul a devenit violent și pacienta a murit în comă, 182.
Delir maniacal, 209.
În stare de delir, dansează, gesticulează, izbucnește în râs și cântă (după trei ore), 16. [20.]
Era delirant și fără memorie sau amintiri, 6.
*Delir de frică, ca și cum l-ar ataca un câine, 15.
Delir; manie furioasă, fiind necesare mai multe persoane pentru a o ține, 41.*
Delir violent, alternativ vesel, furios sau îndurerat, orientat către o sursă imaginară de plăcere sau repulsie și însoțit de gesticulațiile corespunzătoare, 142.
Foarte agitat și întrucâtva delirant, cu impresia că îl amenința un pericol iminent, agățându-se de persoana care îl ținea în poală (după o oră), 138.*
Delir, cu mișcări neliniștite ale ochilor și mâinilor, 120.
Delirant și neinteligibil, pacientul era preocupat de o mie de fantasme deloc neplăcute, își făcea cunoscute nevoile prin gesturi, fără să vorbească, alerga de colo-colo timp de câteva zile, preocupat de fantasmele sale, cu o dispoziție veselă, 25.*
Un delir aparte, un delir cu activitate neîncetată, mai ales la femei, urmat de sopor; după trezirea din acesta, oboseală mare, dureri în membre și lipsa dorinței de a gândi, 140.
Delir vesel, râs spasmodic, 45.
A intrat în delir în timpul nopții, voia să se dea jos din pat, dar nu a scos niciodată vreun sunet. Delirul a fost însă de scurtă durată și a recăzut curând în starea anterioară de insensibilitate, 229. [30.]
*Delir zgomotos, cu halucinații, 183.
Delir timp de trei sau patru ore înainte de colaps, 201.
Foarte agitat și delirant, 93.
Agitație intensă, 157.
Delir, neliniște, vorbire incoerentă constantă, dans și cântec, 186.
După aproximativ o oră, a intrat în delir, a început să se zvârcolească, să-și ciupească hainele și să vorbească incoerent, 184.
Delir intens, furios, de nestăpânit, vorbind incoerent și înclinată să folosească un limbaj injurios; nu putea fi ținută într-o singură poziție, ci se rostogolea de colo-colo pe verandă, ca și cum ar fi fost oarbă, 180.
În noaptea următoare, un acces de delir, care l-a făcut să cadă din pat cu fața în jos și, drept consecință, o hemoragie nazală foarte abundentă, 175.
Pierderea facultăților mintale, 18.
Starea sa mentală era instabilă, 10 . [Revizuit de Hughes.] [40.]
Comportament sălbatic, 102.*
Simptomele aveau un caracter oarecum isteric (după câteva ore), 135.
Delir violent, asemănându-se în mod pronunțat cu stadiul cel mai agitat al delirium tremens; se zbătea să se dea jos din pat și se rostogolea continuu de pe o parte pe alta; nu putea sta în picioare fără ajutor și, dacă nu era susținută, cădea înainte la pământ. Când mâinile nu îi erau imobilizate, s-a observat că urmărea obiecte imaginare în aer sau ciupea lenjeria de pat, ca în delirul febrei tifoide, 179.*
Aspectul pacientului sugera manie și aș fi putut declara imediat că era un caz de delirium tremens, dacă nu aș fi cunoscut bine obiceiurile cumpătate ale pacientului meu. În timp ce stăteam și îl observam, s-a întors brusc spre perete, exclamând , "*

Uite insectele acelea, ajută-mă să le prind!

" " Ce insecte?" am întrebat . " Acolo", răspunse el, „un șir lung de ploșnițe, iar după ele o procesiune de gândaci și iată că o mulțime de gândaci de bucătărie se târăsc peste mine.” S-a retras înspăimântat. Apoi s-a întors brusc spre mine, spunând: „Cred că știu că nu sunt de fapt insecte; dar, în afară de câte un moment din când în când, mi se par reale!

" Această scenă s-a repetat de multe ori, 191.

Se afla într-o stare de delir violent. Mama îl putea ține în poală numai cu mare greutate. Își azvârlea cu forță picioarele, le înțepenea și, în același timp, le depărta larg unul de celălalt. Brațele îi erau azvârlite necontenit înainte, ca și cum ar fi încercat să ajungă la ceva și să apuce acel lucru; iar uneori părea că prinsese un obiect, pe care îl pipăia pentru o clipă între degete. Pupilele erau dilatate, iar ochii aveau o privire sălbatică. Strigătul său era un fel de țipăt; avea puțină spumă la gură; suprafața pielii era fierbinte; neliniștea era foarte mare, 230.
A început să capete o înfățișare nătângă, părea să uite de sine și dădea răspunsuri incoerente (după o oră); părea să șadă ca o desăvârșită idioată timp de două ore și jumătate (după două ore și jumătate); a început să se agraveze, mușcând mâna unui bărbat, uneori strigând că vedea pisici, câini și iepuri sus, pe laturile și în mijlocul camerei; alteori, cu mare înfrigurare, încerca să prindă cu mâinile obiecte imaginare și declara că vedea multe persoane care nu erau prezente. Aceste simptome au continuat, cu puține variații și fără nicio clipă de repaus, timp de nouă ore, fiind ținută în tot acest timp cu forța în pat, într-o stare de delir furios și maniacal, 37.
În aproximativ cinci minute a devenit „sălbatic și nu mai cunoștea pe nimeni”. După zece minute l-am găsit așezat pe un scaun, aplecat înainte peste genunchi, privind sălbatic, cu fața scăldată în transpirație, pupilele foarte dilatate, vorbind vag și complet inconștient de obiectele din jur; puls 90 și amplu; mâinile și brațele cuprinse de convulsii; la fiecare câteva clipe, picioarele nu-i puteau susține corpul și erau târâte în urma lui când încercam să-l facem să meargă, 205.
Deși și-a schimbat puțin pozițiile, a rămas totuși obnubilat timp de șase sau șapte ore; apoi a început să se dezlănțuie furios, fiind nevoie de două persoane pentru a-l ține în pat; cu toate acestea, se ridica, se zbătea puternic și părea că încearcă să-i apuce cu mâinile pe cei din jur, rostind fraze incoerente; în cele din urmă și-a recăpătat luciditatea și a devenit mai liniștit, fiind apoi, pe rând, neliniștit și delirant, 34.
Este tot timpul de neconsolat; foarte afectată de fleacuri; face mult caz de fleacuri; dispusă să plângă și uneori, de asemenea, se irită foarte ușor; din când în când își neglijează îndatoririle; din când în când crede că nu este potrivită pentru poziția sa; după echinocțiul de toamnă; starea i se agravează la întuneric, când este singură și dimineața; dorește lumină (soare) și companie, 54.
Copilul avea înfățișarea cuiva care suferă de efectele băuturilor alcoolice; o stare de excitație, fără nicio clipă de liniște, cu mișcări necontenite ale mâinilor și picioarelor; când cânta, sărea, fluiera, făcea grimase însuflețite și se afla într-o stare de maximă jovialitate, în care cânta melodii perfect corect; când devenea excitată, lovea în jur, sărea din pat, se clătina ori de câte ori încerca să stea în picioare, iar când încerca să se ridice în șezut cădea într-o parte sau în cealaltă; în clipa următoare avea cele mai vii halucinații; vorbea mult și fără legătură, părând că limba nu-i putea urma gândurile haotice, 232. [50.]
Stupoare completă și insensibilitate generală față de impresiile exterioare, întrerupte numai de câteva clipe trecătoare de recunoaștere; de regulă, băiatul nu observa nimic în jur, nu-și recunoștea părinții și surorile, nu auzea și nu simțea nimic; părea să se afle într-o stare de excitație înspăimântătoare, cu activitate mintală necontenită, după cum arătau expresia feței și gesticulațiile, părând preocupat de cele mai vii închipuiri, îndeosebi de imagini vesele și, uneori, înfricoșătoare; uneori, când putea vorbi, discursul său consta din cel mai absurd și activ delir, cu pălăvrăgeală; uneori părea înspăimântat, alteori uimit, alteori jalnic; însă rostea foarte rar cuvinte inteligibile și, de regulă, nu existau cuvinte, ci numai țipete stridente și gemete ori râsete puternice, cu încercări de a cânta sau de a fluiera, 233.
În timp ce era ținută în poala mamei, tresărea brusc ca și cum ar fi fost cuprinsă de groază, cu brațele întinse și ochii larg deschiși, cu o asemenea forță încât era nevoie de un efort considerabil pentru a o ține. Aceasta dura numai o clipă, în care striga incoerent; apoi se liniștea și râdea, încerca să apuce obiecte imaginare, ducându-și mâna la gură ca și cum ar fi mâncat boabe, arăta spre ceva de pe podea etc., 204.
Murmura sunete neinteligibile, privea sălbatic în jur și nu putea fi făcut să execute ceea ce i se spunea, deși, aparent, înțelegea tot ce se petrecea. Părea să vrea necontenit să apuce una sau mai multe persoane despre care își imagina că se aflau înaintea lui; însă nu-și putea folosi brațele, deși încerca să o facă (după douăsprezece ore), 201.
Insensibilitate completă, întreruptă uneori de un paroxism în timpul căruia scoteau câteva sunete nedeslușite și își agitau mâinile în jurul capului, ca și cum ar fi încercat să îndepărteze un rău amenințător; acesta se domolea curând într-o stare semicomatoasă, nu însă în stupoarea care rezultă din Opium sau din preparatele sale, ci mai degrabă într-o stare de apatie intensă, care persista câteva secunde, după care delirul reapărea, dacă nu era provocat mai devreme de eforturile celor din jur care încercau să le ofere ajutor; atunci starea de excitație lua o asemenea formă și violență, încât devenea necesară o anumită constrângere pentru a-i împiedica să fugă de obiectul imaginar care le captase atenția; uneori încercau să apuce ceva din spațiul din fața lor, păreau că îl prinseseră ori îl respingeau, apoi își întorceau capul ca și cum i-ar fi chemat o voce de lângă ei și încercau să-i vorbească; sunetul semăna mai mult cu un chițăit decât cu tonul natural al vocii. Niciunul dintre ei nu se putea susține singur în picioare, dar făcea unul sau doi pași cu mers împleticit, căzând la podea ca și cum ar fi fost beat sau într-o stare de epuizare completă.
În perioada de excitație, extremitățile se aflau în mișcare necontenită, mișcările fiind coordonate numai în măsura în care aparțineau membrului corespunzător, dar lipsite de acea armonie a acțiunii care se întâlnește în mișcările de ordin superior, precum statul în poziție verticală, mersul etc.; degetele se mișcau necontenit, ca și cum ar fi încercat să culeagă ceva de pe propriul corp sau de pe așternuturi; uneori izbucneau în paroxisme de râs excesiv, care persistau câteva secunde, apoi încetau brusc; alteori aveau un zâmbet atât de calm și plăcut, încât nu puteam să nu-l punem în contrast cu starea de excitație intensă observată anterior, 193.
Uneori părea că, pentru o clipă, este eliberată de neliniște și ședea tăcută, cu ochii fixați asupra podelei, ca și cum ar fi fost absorbită în contemplare; în vreme ce mâinile îi erau ocupate să ciugulească hainele sau orice se nimerea înaintea ei, asemănător celor observate în ultimul stadiu al unor febre.
Apoi tresărea din nou involuntar, cu iuțeala cu care ar fi făcut-o dacă un șoc electric i-ar fi străbătut corpul, cu o expresie înspăimântată și un țipăt puternic; membrele i se zvârcoleau în mișcări convulsive, iar chipul și corpul i se contorsionau în toate direcțiile; părea să fie cuprinsă de durere și neliniște intense. Alteori, în intervalele de ușurare, cânta și uneori râdea, dar nu putea fi făcută să rostească niciun cuvânt; nici nu părea să ia seama la nimic din ceea ce i se spunea. Pe scurt, funcțiile minții sale păreau complet dereglate. Aceste paroxisme apăreau la intervale de cinci sau zece minute și continuau aproximativ tot atât.

Manifesta o mare aversiune față de lichidele de orice fel. Când i se aducea la buze o cană cu apă, se retrăgea instantaneu de la ea și uneori recădea în paroxism; aversiunea era atât de mare, încât numai cu cea mai mare dificultate i se putea introduce forțat pe gât o linguriță din orice lichid, 40.

Înfățișarea familiei era extrem de caraghioasă. Copiii râdeau, plângeau, cântau, dansau și făceau toate năzbâtiile grotești imaginabile.

Nu apreciau corect distanța sau dimensiunea obiectelor; își întindeau mâinile pentru a apuca obiecte aflate de cealaltă parte a camerei, iar apoi se izbeau de persoane și lucruri pe care păreau să le vadă ca fiind îndepărtate. Capetele cuielor din podea erau monede, pe care încercau cu înfrigurare să le ridice. Un băiat, închipuindu-și, aparent, că era dezbrăcat, a luat o pălărie care aparținea unui student, și-a vârât piciorul în ea, a tras cu ambele mâini de boruri și a început să se necăjească fiindcă nu putea „să-și tragă pantalonii”. Părinții le cereau frecvent copiilor să se poarte cuviincios; dar, propriile lor acțiuni fiind la fel de excentrice, ofereau o demonstrație ridicolă de autoritate familială, 109.

Sub efectul ei, s-au purtat ca niște idioți din naștere timp de câteva zile. Unul sufla o pană în aer, altul arunca paie spre ea cu mare furie; un altul, complet gol, ședea într-un colț ca o maimuță, rânjind și făcând grimase către ceilalți; un al patrulea își săruta tandru și își pipăia tovarășii și rânjea în fața lor, cu o înfățișare mai grotescă decât a unei păpuși olandeze. În această stare frenetică au fost ținuți izolați, ca nu cumva, în nebunia lor, să se distrugă singuri. În unsprezece zile s-au însănătoșit, fără să-și amintească nimic din ceea ce se petrecuse, 110.
A devenit delirant și nu a mai știut nimic de sine până când starea i s-a ameliorat; în acest timp a făcut multe gesturi și năzbâtii ciudate; când pleca să-și înhame atelajul; apoi aduna bețe și le așeza împreună pentru a face focul; după aceea făcea gesturi ca și cum ar fi adunat prin răzuire păduchi și ploșnițe, le-ar fi scuturat din pălării; smulgea hârtia de pe perete pentru a le scoate; le culegea de pe propriul corp și le călca în picioare etc.; vedea șobolani alergând și încerca să-i prindă; era foarte vorbăreț; nu-și recunoștea nici măcar soția și nu știa unde se afla; voia să meargă acasă etc. (după cincisprezece până la treizeci de minute), 234.
Țipa, încerca să prindă obiecte imaginare din aer sau, mai degrabă, lovea spre ele, deoarece era evident că aceste vedenii aveau o natură înfricoșătoare, întrucât, în clipa când își azvârlea mâna în direcția în care îi erau fixați ochii, se retrăgea întotdeauna brusc și cu mare vehemență, exprimând prin privire cea mai mare groază; în același timp țipa și suspina violent. Ochii ei păreau să urmărească obiectul imaginar timp de o clipă sau două înainte ca ea să facă efortul de a scăpa de presupusa lui apropiere.

Curând a devenit furios delirantă și lovea, împingea sau încerca să muște fiecare persoană care se apropia ori orice obiect care îi era oferit. După două ore și jumătate nu mai recunoștea pe nimeni și, de peste o oră și jumătate, era complet insensibilă la obiectele din jur. A rămas în această stare aproximativ trei ore, după care a survenit un stadiu de comă care a durat două ore. Excitația a reapărut, dar nu a fost la fel de severă ca la prima manifestare; nici nu a fost însoțită de spectre vizuale sau de spasm tetanic, 102.

Primul simptom a fost un grad înalt de exaltare, în timpul căruia ea stârnea multă veselie prin gesturile și vorbele sale extravagante. Curând, aceasta deveni alarmantă, iar când am fost chemat să o văd, râdea, plângea și cânta, pe rând, trecând de la o stare la alta cu cea mai mare rapiditate. Din când în când tresărea cu mare violență și spaimă, strigând că urma să cadă, moment în care se agăța de mama ei cu aceeași disperare ca și cum ar fi fost pe punctul de a fi aruncată de pe o prăpastie. Apoi devenea calmă, după care fluiera, iar ulterior arăta cu degetul spre muscæ volitantes, pe care le urmărea cu ochii și cu mâna, încercând în cele din urmă să le apuce, cu o expresie de dezamăgire pentru că nu reușea, 91. [60.]
Copilul părea, după toate aparențele, fericit, spunând toate absurditățile incoerente care pot fi imaginate, râzând și aflându-se în continuă mișcare; suferea însă de o debilitate atât de mare, încât nu putea sta în picioare sau merge fără să se clatine și, încercând să o facă, a căzut de mai multe ori; era un delirium mite desăvârșit, 74.
Nefericitul, după ce înghite pulberea (de Stramonium), rămâne mult timp lipsit de rațiune, râzând ori plângând ori dormind, în cea mai mare parte; chiar vorbind cu altcineva și răspunzând, astfel încât uneori s-ar putea crede că este în deplinătatea facultăților mintale, deși nu este conștient și nici nu recunoaște persoana cu care vorbește, iar când își recapătă conștiența nu-și amintește conversația, 58.
După ce dormi câteva ore, se ridică brusc și începu să sară în modul cel mai remarcabil, sprijinindu-se pe mâini și picioare, și să vorbească însuflețit; la opt ore după aceasta își recăpătă conștiența, *cu tremur al membrelor, care se aflau în continuă mișcare; fața era roșie și tumefiată, cu pulsații violente ale arterelor; pupilele erau extrem de dilatate, respirația scurtă, rapidă, abdomenul meteorizat și dureros la apăsare, limba albă și uscată, 139.
Când m-am încălzit în pat, am simțit o mulțime de senzații noi strecurându-se peste trup și minte. Întreaga mea făptură era cuprinsă de o vibrație tremurătoare, resimțită însă cel mai perceptibil în abdomen, însoțită de o senzație de înțepături pe tot corpul. Mintea îmi deveni extrem de temătoare și neliniștită, ceea ce făcu zadarnice toate încercările de a mă liniști pentru a dormi. După o linguriță de elixir paregoric, am simțit că fiecare simptom se agrava; suprafața corpului îmi era scăldată într-o transpirație lipicioasă; ori de câte ori încercam să închid ochii eram asaltat de spectre imaginare, în formele cele mai hidoase și în atitudini amenințătoare; și, sporindu-mi chinul, patul meu era suspendat și purtat încoace și încolo ca o pană între două etaje, 92.
Stare de obnubilare a facultăților, întunecare cumplită. Un pacient mi-a spus de două ori că era foarte alarmat văzând cât eram de dezorientat și de incapabil; răsturnam tot ce atingeam; mi se părea că vorbește dintr-un nor sau că era o figură dintr-o viziune, iar nu o ființă reală, și, când înceta să vorbească, recădeam într-un fel de dezorientare din care cu greu mă puteam trezi pentru a mă ocupa de cazul său; scrisul meu era aproape o mâzgălitură de neînțeles; m-am întins din nou până seara, amețit și incapabil, cu cefalee surdă la vertex, dar fără prea multă durere; nu puteam percepe nimic ca fiind real; soția mea, așezată lângă pat, părea o fantomă și, din când în când, întindeam mâna pentru a simți dacă exista cu adevărat. Înainte de instalarea acestei stări extreme de dezorientare, eram excesiv de uituc; începeam o propoziție având o idee perfect clară despre ceea ce intenționam să spun, dar uitam totul înainte de a fi terminat să mă exprim; de asemenea, foloseam cuvinte greșite și îmi exprimam prost ideile. Vorbirea îmi era greoaie, ca și cum limba ar fi fost prea mare pentru gură, deși nu simțeam nimic anormal la limbă, ci numai un fel de articulare bolborosită (a noua zi), 233.
A fost descoperită pentru prima dată după ce băuse ceaiul, rătăcind prin curtea din spate și cățărându-se de-a lungul gardului, ca și cum ar fi încercat să apuce ceva vizibil doar nedeslușit; când i s-a cerut să-și explice comportamentul ciudat, nu a putut răspunde, ci saliva și mormăia ca și cum ar fi fost beată. Părea nătângă și avea acel rânjet glumeț caracteristic, observat adesea în stare de ebrietate. Dacă era lăsată în pace, continua să zgârie cu mâinile tot ce se afla la îndemână și părea înclinată spre mișcare continuă, 166.
Întrebată, spuse că mâncase Stramonium; aceasta era tot ce își amintea (după o jumătate de oră); mama ei îi administră medicamente, dar ea rămase apatică și cu mintea greoaie în cea mai mare parte a zilei, până când fu adusă la dispensar; într-o parte a zilei a fost imposibil de stăpânit și a vorbit delirant, astfel încât mama ei a trebuit să-i administreze medicamentul cu forța. La internare (după unsprezece ore), avea o înfățișare sălbatică, era cu mintea greoaie și inconștientă de starea sa; când era trezită, arunca în jur o privire nătângă și goală, 183.
Când era ciupit sau gâdilat, devenea foarte furios și mormăia incoerent, întorcându-se cu fața în jos și lovind înapoi cu picioarele, prin mișcări alternative ale acestora, 172.
[Cu strigăte îngrozitoare, îi lovește pe cei din jur și este furios], 13.
*Hidrofobie, 6, 113 . [Cu alte simptome, neliniște, convulsii violente, pacientul fiind atât de violent, încât a trebuit să fie legat; se rostogolea prin pat, nu dormea și scotea țipete ascuțite; delira, fără memorie sau conștiență; pupilele îi erau extrem de dilatate; dorință violentă de a mușca și de a sfâșia cu dinții totul; extrem de dilatate; dorință violentă de a mușca și de a sfâșia cu dinții totul; uscăciune extremă a interiorului gurii și a faringelui; vederea unei lumini, a unei oglinzi sau a apei provoca convulsii îngrozitoare; aversiune irezistibilă față de apă, cu constricție și convulsii ale gâtului; spumă la gură și scuipări frecvente . -Hahnemann.] [70.]
Teamă sau aversiune aparentă față de apă ori față de lichide de orice fel, 75.*
Delir furios, mușcă, 114.*
Dorință puternică de a mușca și de a sfâșia cu dinții tot ceea ce ajunge înaintea gurii sale, chiar și propriile membre, 6.*
*Aversiune excesivă, ajungând chiar până la furie, când se încerca administrarea oricărui lichid, părând a fi hidrofobie; avea chiar iritația spasmodică a mușchilor faringieni, astfel încât orice înghițea îl făcea să se înece și era regurgitat, 153.
*Furie, 29.
Furie; imposibil de stăpânit; apucă cu mâinile, râde; se rostogolește și se târăște prin pat, 27.*
[Furie; vrea să ucidă oameni], 15.
[Furie; vrea să se sinucidă], 15.
Furie de nestăpânit, 27.
După cincisprezece minute, amețită; pierderea simțurilor; somnolență, în cele din urmă adoarme cu ochii mai mult sau mai puțin deschiși. Când era deranjată, sărea în sus furioasă și spunea câteva cuvinte de neînțeles; când ceilalți cântau, începea să danseze. Pulsul îi era lent și plin; gura foarte uscată; a durat douăzeci și patru de ore, fără să mănânce sau să bea nimic, 65. [80.]
Delir furios periodic; îi ataca cu mare violență pe oamenii din cameră și încerca să-i muște, 79.
Delir furios (după șase ore); uneori răspunsuri raționale, 55.
Delir furios, 96.*
Începu să plângă; când mama sa o luă în brațe, deveni furioasă și începu să zgârie și să muște (după o oră), 187.*
Se înfurie ușor, iar atunci este foarte vehementă și furioasă (după două luni); înainte de otrăvire fusese foarte blândă și liniștită, 187.
Delir furios; țipă, își azvârle mâinile și lovește orice se apropie de el, 238.
Unul deveni furios și alergă de jur împrejur ca un nebun, celălalt muri, cu simptomele unui tetanos veritabil, 104.
Foarte irascibil și cu mare slăbiciune (a doua zi), 66.
Copilul voia să-i muște și să-i lovească pe cei din jurul său, 241a.*
Tulburare cerebrală severă, însoțită de tresăriri, mormăieli, țipete ocazionale și încercări de a apuca obiecte imaginare; paroxisme maniacale frecvente, alternând cu gemete , aparent provocate de starea epigastrului și de distensia abdominală. După emetice și purgative, stadiul de excitație dispăru și fu urmat de o stare de depresie și de o puternică tendință comatoasă, 157.* [90.]
Deveniră agitați, alergau prin cameră, săreau, spuneau absurdități; vedeau găini și pisici, vorbeau cu ele, precum și cu jucăriile lor, 67.*
După tratamentul obișnuit, timp de aproximativ douăzeci de minute, copilul dormi, se trezi după aproximativ douăzeci de minute și era ca un copil nebun; își întindea mâinile ca și cum ar fi vrut un pahar cu apă, apoi le ducea la gură și sorbea ca și cum ar fi băut apă sau alt lichid; își introducea degetele în gură și chiar le mușca, precum și degetele mamei sale ori de câte ori aceasta le apropia de gura sa, țipând de asemenea neîncetat, 119.
Atenția nu le putea fi atrasă de nimic din ceea ce li se spunea și se împotriveau tuturor încercărilor de intervenție prin strigăte jalnice și zbateri violente, 142.
Copil atât de agitat și de neliniștit, încât putea fi stăpânit cu dificultate, și aflat într-un delir furios, mușcând cu furie persoanele care îl imobilizau, 155.
Devenea foarte zgomotos când era scuturat și se ridica în șezut cu ochii deschiși, cu o pupilă fixă și dilatată, complet insensibilă la lumina unei lumânări aprinse, 162.
Făcea numeroase semne pe care cei din jur nu le puteau interpreta, 31.
Unii prezentau zvâcniri, tresăriri, încercări de a apuca obiecte imaginare și alte simptome de tulburare cerebrală. În toate cazurile mai grave, stadiul de excitație era urmat de somnolență excesivă și deprimarea pulsului, cu prostrație marcată, 152.
Neliniștită, agitată, se zvârcolește, se aruncă brusc înainte; încearcă să iasă din pat; încearcă să apuce vag cu mâinile, ca și cum s-ar afla sub influența unor iluzii spectrale; ciupește așternuturile, 171.*
În timp ce stătea în pat culcată pe partea dreaptă, țipa și spunea că patul îi era tras de sub ea și că totul cădea peste ea; continua să se țină de pereți; își ruga mama să nu o părăsească, deoarece ceva urma să-i facă rău ; toate acestea au durat de la ora 9.30 P.M. până la miezul nopții, când a adormit. De atunci nu i-a mai plăcut să fie lăsată singură în întuneric, 214.*
În timp ce ședea pe o canapea, își imagina că va cădea de pe ea și continua să se țină de orice ; în același timp i-a fost rău, pe la 2 P.M., 214.* [100.]
În momentele de conștiență cerea să fie ținut, deoarece cădea, 21.*
Uneori părea să facă mișcări care indicau că pacienta credea că va cădea și depunea toate eforturile pentru a împiedica aceasta, 204.*
*Privește constant în jur, apoi privire fixă (într-o direcție) timp de unul sau două minute, cu tresăriri bruște (care nu întrerup privirea fixă)

ale brațelor și extremităților inferioare, însoțite de mormăieli slabe, apoi țipete bruște și furioase, mușcături, zgârieturi și sfâșieri cu mâinile și lovituri cu picioarele (după șase ore), 187.

Când i s-a permis să se ridice, s-a clătinat și părea complet oarbă, 171.
Dacă voia să meargă în alt loc, pornea în grabă, prea repede, cu toate puterile, 3.
Mare desfășurare de forță; chiar și un bărbat puternic abia îl putea ține, 23.*
[Sare din pat noaptea și exclamă că boala îi va izbucni din cap], 15.
Se ridică mereu brusc și în grabă, este neliniștit, zvâcnește, încearcă să apuce cu mâinile în jur și lovește aerul, 132.*
Apucă lucrurile repede și în grabă și crede că a prins un obiect înainte de a-l atinge, iar dacă ajunge să țină obiectele, nu simte că le ține (după patru și cinci ore), 3.*
*Își face toate mișcările în grabă, cu mare forță și precipitat, astfel încât simte neliniște dacă nu le poate termina imediat, 3. [110.]
*După expresia feței și după mișcări, părea uneori că urmărește obiecte imaginare sau că fuge de ele, 135.
Nu-și poate găsi nicăieri odihna, este îngrozit de plăsmuiri delirante (chiar dacă are ochii deschiși), *i se pare că acestea răsar din pământ, alături de el, sub forma unor roți dințate mari, a unor pisici și a altor animale înspăimântătoare, de care se ferește sărind într-o parte, cu semne de groază, și de care nu poate scăpa, 3.
*Obiecte stranii îi invadează neîncetat imaginația, înspăimântându-l, 3.
[Închipuiri înfricoșătoare; vede fantome], 15.
[Delir înfricoșător, ca și cum ar fi prins-o un câine], 15.
*În general, vede alături de el mai multe imagini îngrozitoare decât înaintea sa și toate îl înspăimântă (între trei și patru ore), 3.
Închipuiri uimitoare, 24 . [Adăugați: în somn. -Hughes.]
*Băiatul părea să vadă obiecte negre, vorbea despre oameni negri și nori negri și încerca să apuce aerul, 153.
Pacientul avea în permanență viziunea unui călău care stătea înaintea lui; cu toate acestea, era vioi, vorbăreț, râdea și glumea pe seama halucinațiilor sale, totuși, acestea îi păreau reale, 168.*
Își închipuia că vede obiecte care nu existau și avea în mod repetat o senzație de lumină fulgerătoare, care o făcea să creadă că vede fulgerând, 36. [120.]
După un timp, mișcările convulsive involuntare ale membrelor și corpului păreau să se transforme în mișcări mai voluntare, ca și cum băiatul ar fi jucat într-o pantomimă, deși uneori surveneau convulsii adevărate; după două ore (și după o baie), a început să-și miște gura ca și cum ar fi vrut să vorbească; aceasta a continuat o vreme, până când a încercat să emită sunete articulate, care au devenit din ce în ce mai distincte; primele cuvinte pe care le-a rostit au fost: „Ferește-te, am să lovesc”; după un timp, părea să trăiască într-o lume copilărească pe deplin imaginară, cu jocuri de-a școala etc.; aceste idei păreau să alterneze fără o legătură strânsă cu discursuri, cântece și versuri, recitate și cântate pe diferite tonuri; părea, de asemenea, că mănâncă fructe de pădure, cireșe etc., făcea cu gura mișcări de mestecare și număra pe degete; în toate aceste acțiuni părea că se joacă și că este fericit; *toate ideile sale păreau să constea în simple reproduceri; nu exista nimic original și nu existau combinații noi, 144.
*Părea preocupată de halucinații, avea privirea fixă și părea să încerce să ajungă la ceva ce vedea, 169.
Timp de câteva zile, pacientul a fost afectat de halucinații și credea că o parte a corpului său era vie, în timp ce cealaltă parte era îngropată, 129.
Uneori, când se afla sub influența otrăvurilor, i se părea că își practica ocupația obișnuită și, în consecință, introducea ața în ac, făcea nodul la capătul ei și imita în toate privințele procedura de rutină a unei persoane astfel ocupate, 133 . [Este croitoreasă de meserie.]
Uneori, copilul părea să audă și era atent când i se vorbea; alteori nu acorda nicio atenție și părea inconștient, fiind, aparent, preocupat de halucinații și închipuiri, 233.
Merge prin cameră absorbit în sine, cu ochii ficși, scânteietori, înconjurați de cercuri albastre, dar nu observă obiectele din jur, fiind preocupat exclusiv de obiectele imaginației sale, 13.*
Băiatul a spus în repetate rânduri că avea „răni mari” pe corp (în prima seară), 66.
Își imaginează că este foarte înalt și mare, dar obiectele din jur îi par prea mici, 3.
Își imaginează întotdeauna că este singur și se înspăimântă, 3.*
După trezire, toate lucrurile îi par ca și cum ar fi noi, chiar și prietenii săi, ca și cum nu i-ar fi văzut niciodată, 3. [130.]
I se părea că încăperea era cuprinsă în întregime de flăcări, 242.
Conversează cu persoane absente ca și cum ar fi prezente și se adresează unor obiecte neînsuflețite (precum piesele de șah) folosind numele acelor persoane, dar nu observă pe nimeni dintre cei aflați în jurul său, 3.*
Lucrurile și persoanele din jurul său îi par schimbate; deși la început știe că prietenii săi sunt în preajmă, uită aceasta imediat după aceea; își imaginează că este complet singur, abandonat într-o pustietate; îi este frică; animale sar brusc din pământ, lateral, astfel încât se deplasează repede în partea opusă, unde însă apar altele, care îl urmăresc, astfel încât fuge înainte, 3.*
Dansează noaptea în cimitirul bisericii, 25.
Sărea și dansa în jurul patului și se izbea de perete, vorbind neîncetat și fără noimă, cu mare violență și fără nici cea mai mică urmă de conștiență; râdea, privea fix în jur și vorbea în modul cel mai absurd, 133.*
Delir incoerent, în care își imagina că era înconjurată de obiecte inexistente; nălucirile ei aveau un caracter plăcut și provocau mare veselie celorlalți copii prezenți, 163.*
Delir cu caracter vioi, activ și intens, alternând la intervale scurte cu cea mai evidentă spaimă îngrozită; părea să se teamă de apropierea unui monstru imaginar și rostea cele mai jalnice implorări de ajutor și protecție, 170.*
Cântă, vorbește, își imaginează că sunt câini în cameră, pe care îi descrie și încearcă să-i urmărească, ridicându-se brusc în picioare și prăbușindu-se la fel de brusc; uneori vorbește despre evenimentele zilei ca și cum s-ar petrece în acel moment, 133.*
Cântă și rostește lucruri obscene, 18.*
Agitația intensă a continuat o vreme; copilul a cântat și a țipat, și-a rotit ochii și și-a mișcat mâinile timp de câteva ore, până când, în cele din urmă, a adormit; chiar și în ziua următoare au continuat cântecele și țipetele, 121.
Visează cu ochii deschiși, începe să sporovăiască fără noimă, iar când prietenii îl corectează, se scuză spunând că ar fi trebuit să-i atragă atenția mai devreme și își reia imediat visele din starea de veghe și conversația cu aceleași obiecte, 3. [140.]
Se leagănă înainte și înapoi ca un om beat, 10 . [Revizuit de Hughes.]
Phantasmata sunt în jurul său, 10.*
Încerca să apuce lenjeria de pat și tot ce se afla în jurul ei, 33.*
Se așeza frecvent în genunchi, își întindea brațele și bâjbâia ca și cum ar fi căutat ceva, 34.
Se ridica adesea în genunchi, își întindea neîncetat brațele și își folosea mâinile ca și cum ar fi căutat ceva ce dorea, 34.
Mișcări de apucare ale mâinilor către exterior; uneori către nas sau cap, 135.
S-a observat că încerca să apuce flacăra focului într-un mod foarte neobișnuit, iar câteva clipe mai târziu a căzut pe podea ca și cum ar fi fost paralizată pe o parte, 76.
Ciupind neîncetat cu degetele lenjeria de pat și izbucnind frecvent în accese violente de râs, 241.*
Își întindea neîncetat mâinile către obiecte imaginare, 207.*
Ciupind cu degetele lenjeria de pat, 172.* [150.]
Încerca să apuce obiecte imaginare din aer și manifesta o agitație maniacală violentă (după patru ore și jumătate), 157.*
Încearcă să apuce aerul cu mâinile, râde, se târăște prin pat, 27.*
Uneori se ridica în șezut, dar nu închidea niciodată ochii și încerca uneori să apuce obiecte imaginare, 152.
*Complet irațional, ciupea cu degetele lenjeria de pat, vedea ploșnițe etc. (după două ore), 134.
Când era lăsat singur, bâjbâia cu mâinile și, la atingerea obiectelor, și le retrăgea imediat; dar când simțea că se prăbușește, încerca să se prindă de ceva pentru a împiedica aceasta, 160.
Cu ochii ficși și pupilele dilatate, imobile, nu vedea nimic, nu recunoștea pe niciunul dintre prietenii săi, își întindea neîncetat mâna în jur, ca și cum ar fi vrut să apuce ceva, și bătea din picioare, 21.
Subsultus tendinum, ciupind cu degetele lenjeria de pat și încercând să apuce la întâmplare în jurul ei, 183.*
*Membrele erau nemișcate și paralizate; brațele, dimpotrivă, se întindeau neîncetat înainte și în sus, printr-o mișcare tremurătoare, nesigură, ca și cum pacientul ar fi încercat să prindă un obiect pe care îl percepea vag în aer, 191.
Când era trezit, părea dezorientat și nu putea da nicio informație despre sine. Putea sta în picioare când era așezat pe picioare, dar bâjbâia și încerca să apuce obiecte imaginare, așa cum se observă la pacienții cu intoxicație cu Belladonna, 161.
În dimineața următoare, s-a ridicat de două sau de trei ori și de fiecare dată s-a culcat din nou, 68. [160.]
La miezul nopții a sărit din pat și a alergat prin cameră, încercând să apuce pe oricine trecea pe lângă el; spunea că îl urmărea un bărbat și repeta: „N-ai să mă prinzi”, 66.
Când tatăl său a reușit să-l facă să-l recunoască, băiatul a spus: „Cum, tată, tu ești?” și a început să mângâie sau, mai degrabă, să zgârie cu degetele fața tatălui său, 66.
Manie cu logoree; se plânge că un câine îl mușcă și îi sfâșie carnea de pe piept, 1.*
Vorbește mult, cu vorbire dificilă, 79.*
[Paroxisme în care vorbește neîncetat ori este cuprins de furie, izbucnește în râs zgomotos sau se comportă ca și cum ar toarce], 15.
În timpul catameniilor, locvacitate excesivă, 15.*
Vorbire incoerentă neîncetată, 207.*
Vorbește neîncetat, dar nu poate articula nicio silabă, 133.
După ce a fost culcat, copilul a început să cânte și să vorbească în mod confuz; vorbea neîncetat și neinteligibil și plângea frecvent; lovea neîncetat aerul cu mâinile, ca și cum ar fi încercat să apuce ceva, sau căuta cu degetele prin pat, 130.
Zac în pat, stuporoși, cu delir murmurant, 134, 135, 136. [170.]
Vorbea fără noimă, 134.*
Pe măsură ce băiatul a început să se însănătoșească, încerca să răspundă, dar, după ce rostea două sau trei cuvinte, devenea din nou incoerent și revenea la delirul său sălbatic, 133.
Murmura neîncetat, părând dornic să-i spună ceva mamei sale, dar neputând să articuleze, 131.
Vorbirea era foarte confuză și incoerentă, iar el era complet inconștient de ceea ce i se spunea, tremurând și părând foarte înspăimântat, 160.*
Murmura incoerent și nu putea răspunde la întrebări, 171.
Murmura frecvent, 34.
*Murmur neîncetat, 23.
Facultățile mintale erau afectate în mod deosebit; pacientul se bâlbâia neîncetat și neinteligibil, vărsa lacrimi și părea să sufere de cele mai violente dureri, 89.
Murmura pentru sine, 23, 31.*
Bâlbâială și emitere de sunete nearticulate, 6. [180.]
Pălăvrăgește neîncetat, fără niciun sens sau înțeles și fără nicio legătură, 132.*
Vorbește cu o persoană pe care nu o cunoaște și îi răspunde ca și cum ar fi în deplinătatea facultăților mintale; dar, când își revine, nu-și amintește conversația, 9.
Vorbește puțin și rostește cuvinte singulare, fragmentate, cu o voce mai înaltă, 3.
[Țipă până răgușește; până își pierde vocea], 15.
Plângea și se afla într-o stare de agitație aproape convulsivă, 174.
A fost adusă acasă de o prietenă care o găsise rătăcind prin bazar. La vederea stăpânei sale, a început mai întâi să plângă, a încercat să se ascundă și se temea de oricine se apropia de ea; încerca să apuce aerul cu degetele, uneori râdea, alteori plângea și fugea să se ascundă, ca și cum s-ar fi temut de un rău, 185.
Strigăte nearticulate, 169.
Plâns cu suspine și văicăreli după menstruație, 13.
Gemete, 138.
Râs delirant, strâmbături și comportament în general asemănător celui al unui om beat sau al unui nebun, trăgând de haine, făcând grimase râzătoare, cu privirea fixă, 141.* [190.]
Râdea din când în când timp de o oră; după acea oră a plâns, pe la ora 11 A.M., 214.
Băiatul era înclinat să zâmbească și să glumească (după câteva ore), 66.
Agitat; a început să cânte; vorbire confuză, continuând să vorbească neinteligibil; încerca să apuce obiecte din aer și zgâria cu mâinile cuverturile patului, 60.*
Aberație mintală, râs, văicăreli, 61.
Tendință de a râde și o expresie pe jumătate zâmbitoare tot timpul, 231.
Credea că moare și că nu va supraviețui până seara; se bucura că moare și făcea pregătiri pentru înmormântarea sa, având în rest rațiunea neafectată și fără să se simtă deosebit de bolnav, 1.
Seara, după ce s-a culcat în pat, foarte trist, cu gânduri de moarte și plâns violent, 1.
Tristețe, 29 . [Adăugați: la început. -Hughes.]
Simte ca și cum nimic nu i-ar putea produce bucurie, 206.
Deprimare sufletească, lipsa dispoziției de a conversa (a treia zi); exuberanță sufletească (a patra zi), 226. [200.]
Disperare, 1.
Senzație particulară de anxietate, 45.
Anxietate intensă, 85.
Anxietate, 78.
Înclinat să tresară, iritabil (după treizeci și două de ore), 3.
*Se ridică adesea brusc, înspăimântat, 21.
*Teamă de a sta în întuneric și, într-o măsură mai mică, de a fi singur, seara după apusul soarelui (a zecea zi), 218.
*Întreaga sa conduită și expresia feței erau asemenea celor ale unui copil foarte înspăimântat, care se teme de o nenorocire cumplită, 1.
Vigilență extremă, 162.
Foarte prost dispus, chiar până la vehemență, urmată imediat de o dispoziție de a râde, chiar zgomotos, 1. [210.]
Irascibilitatea și nemulțumirea au durat aproximativ șase săptămâni, 66.
Când i se vorbea, părea morocănos și iritabil și răspundea printr-un strigăt ascuțit sau spunea răstit: „Lasă-mă în pace”, toate cuvintele sale fiind scurtate într-un mod neobișnuit, 162.
Prost dispus; iritat întreaga zi (a doua zi); foarte iritabil (a treia zi), 168.
Diminuare pronunțată a sensibilității și iritabilitate generală, 116.
M-am simțit foarte nervos, agitat și iritabil și m-am plimbat neîncetat înainte și înapoi prin cameră, 194.
Extrem de iritabil și morocănos, nimic nu-i este pe plac în ziua următoare; certăreț cu fratele și sora sa, 66.
Mare iritabilitate temperamentală (după o jumătate de oră), 102.
Iritabilitate crescută (după 200 de picături), 133.
Iritabilitate extremă; își face toate mișcările atât de repede (în prima oră), încât în cele din urmă nu se mai poate mișca și totul i se întunecă înaintea ochilor, 3.
[Ocărâre violentă neîncetată; certuri lipsite de sens], 15. [220.]
Alternanțe rapide de râs, plâns și cântec, 130.
Dispoziție extrem de schimbătoare, 232.
Intelectuale.
Lipsit de dispoziția pentru orice activitate serioasă, 61.
Nu răspundea la întrebări (după o oră), 203.
Confuzie mintală și întinderea neîncetată a mâinilor către obiecte imaginare (după trei ore), 236.
Confuzie intelectuală (după patru ore), 196.*
Influența sa se extinde de la simțuri la facultățile mintale. Imaginația este confuză și tulburată de teamă. Presimțiri înspăimântătoare tulbură mintea și imprimă pe chip imaginea acestei pasiuni, 39.
Lentoare mintală (după prima doză, a doua zi), 219.
Intelect afectat, 93, 231 , etc.
Confuzie intelectuală; râde și geme, 9. [230.]
Confuzie mintală, 5.
Mare confuzie a ideilor (a treia zi), 188.
Când pacienta a început să se însănătoșească, îi era greu să găsească termenul corect pentru a răspunde, 120.
Când scria, așeza literele în locuri greșite și le omitea (a noua zi), 218.
Când vorbea, așeza cuvintele în locuri greșite, iar când scria făcea greșeli de ortografie (a treia zi), 210.
După ce fuma mai multe pipe, începea să numească lucrurile cu denumiri greșite, de exemplu, numea ghetele sale bușteni; dormitorul său, grajd etc., și aceasta fără să-și dea seama; este remarcabil că aproape întotdeauna denumea greșit aceleași lucruri. Consuma foarte puțin alcool și își amintea întotdeauna subiectul conversației, dar nu și limbajul. După un somn profund, își recăpăta capacitatea de a vorbi inteligibil, 243.*
Când eram pe punctul de a căuta un simptom în repertoriu, pentru o vreme nu-mi puteam aminti ce intenționasem să fac (a șasea zi), 218.
Activitatea mintală era tulburată în mod deosebit; pacientul rostea tot timpul, bâlbâindu-se, cuvinte fără legătură, vărsa lacrimi; toate simptomele păreau să indice multă suferință, 56.
Nu putea răspunde decât într-un mod dezlânat și greoi, 166.
Memoria a rămas tulburată multă vreme după intoxicație, 140. [240.]
Oarecum înclinat spre uitare; a uitat unde fusese pusă o hârtie cu o zi sau două înainte; și-a căutat ochelarii și a constatat că îi ținuse tot timpul în mână (a opta zi), 223.
Pierderea capacității de rememorare pare legată de o neliniște lăuntrică și pare să provină din aceasta, 1.
Memorie diminuată, 1.
Distragere mintală timp de douăzeci și patru de ore, delir blând, 19.
În intervalele de semiconștiență, este conștient că se află în stare de veghe, dar atunci nu-și poate aminti ce a făcut sau ce a spus în intervalul lucid anterior, 3.
Ulterior, nu și-a amintit nimic, nici măcar faptul că rătăcise prin bazar, 126.
Pierderea memoriei, 26, 201 , etc.*
Obnubilare, 15, 97, 106 , etc.*
Obnubilare din care uneori se ridica brusc, într-un mod sălbatic; își deschidea ochii, care erau parțial închiși, dar nu-i putea ține deschiși; vorbea fără legătură, se certa cu mama sa, pe care nu o recunoștea; fața era foarte roșie, obrajii fierbinți și îmbujorați, cu căldură uscată pe întregul corp; uneori își mișca buzele și limba, cerea lichide; carotide pulsatile, puls plin, foarte rapid, respirație rapidă; pupile excesiv de dilatate, insensibile; deglutiție dificilă, 192.*
Obnubilarea simțurilor; unii râd neîncetat, dar nu aud și nu văd nimic, deși au mereu lucrurile înaintea ochilor; de asemenea, vorbesc bine și răspund la toate întrebările, deși totul este pentru ei asemenea unui vis, 13. [250.]
Obscurarea tuturor simțurilor, cu anxietate, urmată de tremurături reci pe spate, cu transpirație, 15.
Stupoare profundă, timp de o oră și jumătate, 125.
Stupoare, anxietate, convulsii ale membrelor și plâns involuntar la o femeie în vârstă; agravate foarte mult de consumul de cafea, vindecate repede cu oțet, 1 . [Preluat de la Hering.]
Diminuarea sensibilității, pierderea rațiunii, 23.
S-a culcat după administrarea unei doze, la ora 7 A.M., și nu s-a trezit până la ora 11 A.M.; atunci era somnolent și incapabil să înțeleagă ce se petrecea în jur. Când a fost adus la dispensar, părea sub influența băuturilor alcoolice, cu febră puternică. A fost apatic, somnolent și stupid timp de două sau trei zile, cu resturi ale febrei și agitației, 181.
Nu pare să observe obiectele din jur și, într-adevăr, nu le observă, 3.*
După trezire, nu recunoaște nimic din jur; își ia cartea și merge la școală, dar intră pe ușa greșită (după șase ore), 3.
Nu și-a recunoscut prietenii în timpul paroxismului, iar ulterior nu și-a amintit deloc cele întâmplate, 204.
Stătea așezat, semiconștient, cu partea superioară a corpului îndoită pe spate; avea eforturi de vomă și elimina pe gură o spumă albă; buzele albăstrui, umflate; pleoapele închise; ochii tulburi; pupilele dilatate. Suferea de sete intensă și se plângea de moleșeală generală și oboseală accentuată. Oțet; mai bine în ziua următoare, 71.
Pacientul nu recunoaște pe nimeni, nu acorda atenție nici celor mai puternice strigăte și își întorcea neîncetat capul dintr-o parte în alta, 120. [260.]
Era complet insensibil la sunete, părând să nu audă nici măcar vorbirea cea mai zgomotoasă; încercările de a-l trezi și scuturarea sa nu aveau niciun efect; ochii îi erau parțial deschiși, iar pupilele mai dilatate decât văzusem vreodată. Stupoarea era de tipul celei produse de beție; nu exista nicio tendință de a dormi, ci neliniște neîncetată și întoarcerea continuă a corpului, însoțite de un mod extrem de neobișnuit și agitat de a-și răsuci degetele și de a încerca să apuce un obiect imaginar. Din când în când, aceasta alterna cu strângerea foarte puternică a lenjeriei de pat; corpul îi era cald, mai mult din cauza acestei activități a brațelor decât din orice altă cauză perceptibilă; limba se rotea neîncetat; pulsul era destul de rapid, iar pacientul se retrăgea adesea, ca și cum ar fi suferit de o senzație de furnicare târâtoare pe corp, 141.
A găsit copilul inconștient în pat, 206.
Complet insensibil; după două ore, pupilele erau fixe și dilatate; toți mușchii corpului erau cuprinși de convulsii, fața era congestionată, iar pulsul plin și lent, două ore mai târziu, 70.
A rămas complet inconștient și nu putea fi trezit, nu acorda nicio atenție nici celor mai puternice strigăte și nu simțea nici cele mai puternice ciupituri; brațele și picioarele, când erau ridicate, cădeau flasce și lipsite de viață (după șapte ore), 201.
Insensibilitate profundă a tuturor simțurilor, 23.
Stupoare în decurs de câteva ore, urmată curând de insomnie persistentă și, într-un caz, de delirium tremens, 196.
Nu putea să ingereze niciun aliment, să vadă, să audă, să vorbească sau să simtă, 241.
Insensibilitate, 29, 34.
Insensibilitate completă; nu putea înghiți niciun lichid și nici nu putea fi trezită suficient pentru a-mi acorda mie sau prietenilor ei cea mai mică atenție, 98.
Sopor alternând cu delir, 150. [270.]
Sopor profund, urmat de moarte, 163.
Insensibilitate completă (după două ore), 81, 197.
Aproape comatos, 178.
Comă, 103, 117 , etc.
Comă profundă, 99.
Stare comatoasă; părea buimăcit, iar capacitatea sa de decizie era afectată, 115.

CAP

Confuzie și vertij.
Confuzie în cap, 22, 120.
Cap confuz și încețoșat timp de multe zile, 73.
Vertij, 15, 29, 78.*
Vertij, cu diaree, 15. [280.]
Vertij, cu roșeața feței, 15.
Vertij ușor, cu senzația de cădere spre stânga când stă în picioare după apusul soarelui, la ora 9 P.M. (a șasea zi), 216.
Vertij ușor sau, mai degrabă, o exaltare a dispoziției, 92.
Vertij, cu mers împleticit, 168.
Vertij și pâlpâiri înaintea ochilor, 71.
Vertij când stă în picioare (după patru ore), 240 ; (a opta zi), 220.
Vertij; se împleticea ca și cum ar fi fost beat; se temea că va cădea în cap și că era pe cale să-și piardă simțurile (curând), 34.
Vertij; capul pare ca și cum ar fi tras înapoi și, în același timp, este excesiv de somnoros, 1.
Vertij, lipsă de gândire, în patru dimineți succesive, după ridicarea din pat; nu are decât o amintire vagă și îndepărtată a lucrurilor (slăbirea memoriei) și vede ca printr-un tifon, timp de două ore, 3.
Vertij, cefalee, vedere întunecată, sete violentă, mucus vâscos în gură, borborisme intestinale și durere în epigastru, 15. [290.]
Vertij, cu durere în abdomen și vedere întunecată, ca și cum ar fi un văl înaintea ochilor, 15.
Vertij, astfel încât se împleticește încoace și încolo, ca și cum ar fi beat, 10.
Vertij aproape imediat; a ieșit în aer liber, dar nu făcuse decât câțiva pași când a început să se clatine ca un om beat și aproape și-a pierdut simțurile, 31.
La mijlocul zilei, în timp ce citea în aer liber și mergea, amețeală bruscă, împleticire, ca și cum ar fi urmat să cadă înainte și spre stânga (a patra zi), 225.
A amețit și a căzut la pământ, 182.
A amețit și s-a împleticit, 184.
O oarecare amețeală în primele două sau trei zile, 122.
Amețeală când scrie la lumina gazului, la ora 8 P.M. (prima zi), 219.
Amețește când șade și când stă în picioare în cameră; se clatină, 3.
Amețeală, pupile dilatate, față îmbujorată, privire fugară și incoerență, astfel încât prietenilor săi li se părea beat, iar ulterior a apărut o vorbire neîncetată și fără legătură, ca în demență, 46. [300.]
Amețeală când stă în genunchi, la ora 9.30 A.M.; când șade, ca și cum capul s-ar roti spre dreapta, la ora 10.45 A.M. (a șasea zi), 221.
Când era așezat în pat, a simțit amețeală în frunte; abia putea vedea ceva; totul părea întunecat, în jurul orei 9 P.M., 214.
Amețeală la mers; mers nesigur și senzație de leșin, astfel încât am fost nevoit să intru într-un magazin și să mă așez (a doua zi), 210.
Stare de ebrietate (după opt ore), 1, 6, 18, 196.
Stare de ebrietate și senzație de greutate a corpului (după o oră), 1.
Stare de ebrietate, cu sete și eliminare abundentă de urină arzătoare, 15.
În dimineața următoare, toți păreau în stare de ebrietate, iar doi au murit, 106.
În dimineața următoare, semăna cu o persoană beată, 135.
Împleticire, 23.
Împleticire când mergea, 2, 140. [310.]
Deși se împleticește, membrele se supun totuși voinței atât de lesne, încât are senzația că nu le-ar avea; îi păreau mult mai lungi decât erau, astfel încât, când merge, crede că a atins deja podeaua, deși piciorul este încă la șase inci de aceasta; de aceea își așază întotdeauna piciorul prea repede, 3.
Tendință de a se împletici înapoi, la ora 9.45 P.M. (a șaisprezecea zi), 219.
S-a împleticit când a încercat să meargă și ar fi căzut dacă nu ar fi fost sprijinit, 143.
S-a împleticit și părea beat (după o jumătate de oră), 81.
S-a împleticit când a încercat să meargă și, ocazional, apăreau tresăriri convulsive ale membrelor inferioare și o flexie înapoi a coloanei vertebrale, 231.
Senzație de nesiguranță, cu ușoară împleticire, în timpul mersului, seara; era o balansare foarte ușoară într-o parte sau alta ori înainte, ca în starea de ebrietate (a șaptea zi); împleticire ocazională la mers (a opta zi), 223.
Împleticire spre stânga într-o cameră întunecată , după apusul soarelui (după douăsprezece ore și un sfert), 218.*
Împleticire înapoi când stă în picioare după ce coboară scările, la ora 6.45 P.M. (a șasea zi), 216.
Nesigur la mers în întuneric, cu tendință de a cădea înapoi, seara, după apusul soarelui (a șaisprezecea zi), 213.*
Seara, după apusul soarelui, nesiguranță la mers (prima zi); la ora 1 P.M., a mers oarecum în cerc spre stânga (a doua zi), 210.* [320.]
Nu poate merge singur; cade dacă nu este ținut, 21.
Mers clătinat, 117, 144.
Se clătina ca și cum ar fi fost beat (curând), 194.
Se clatină prin cameră și pare să caute ceva, 3.
Se lovește de ușă ori de câte ori trece prin ea, 3.
Cap — generalități.
Capul a început să se umfle, cu senzație internă de plenitudine, ca și cum ar fi gata să plesnească (după a treia doză), 127.
După leșin rămâne un spasm al capului într-o parte și în cealaltă, cu roșeața feței, 15.
[Tragere convulsivă a capului, cu scrâșnirea dinților], 15.
[Tragere convulsivă numai a capului și a ochilor, cu sforăit], 15.
[Tragere convulsivă a capului, numai spre ambele părți, cu țipete; ridicarea brațelor deasupra capului], 15. [330.]
Rostogolirea și întoarcerea frecventă a capului, ca și cum și-ar căuta părinții, cu țipete sălbatice; dorință de a scăpa (după patru ore), 240.
[Mișcarea capului încoace și încolo, întreruptă de sughiț], 15.
[Dimineața devreme, mișcarea capului încoace și încolo, cu sete excesivă], 15.
Ridicarea frecventă a capului de pe pernă, 23.
Apoplexie, 7.
Fumatul „ierbii Sfântului Iacob” pentru astm predispune la apoplexie, 56, 57.
*Aflux de sânge la cap, 27.
*Congestie violentă a capului (după o jumătate de oră), 100.
Cap buimac, cu vedere întunecată, 15.
Senzație de buimăceală în cap, 1. [340.]
Simte capul greoi și buimac și este aproape insensibilă și indiferentă față de tot și de toți cei din jur, 200.
Senzație de obtuzitate în cap, 2, 82, 133.
Greutate a capului, 30, 87.
Cap plin și greu (după douăzeci de minute), 143.
Greutate pe cap, 124.
Senzație cumplită de greutate în cap (după două ore), 124a.
S-a trezit dimineața cu o durere neobișnuită, surdă și apăsătoare în cap, 32.
Amorțeală a capului, însoțită de vertij, 39.
Senzație neplăcută de ușurime, cu senzație de slăbiciune, în cap, 1.
Slăbiciune a capului, 15. [350.]
Cefalee, 15, 45, 145 , etc.
Cefalee și vertij, 120.
Cefalee considerabilă, 37a.
Cefalee, cu anorexie, 15.
Alternanță între cefalee și tumefierea abdomenului, 15.
Cefalee, cu amețeală și senzație de greutate a capului, alternând cu senzația de ușurime și tendința de a leșina, 143.
Cefalee ușoară, care durează toată ziua (după cinci minute); cefalee prezentă încă la trezire (a doua zi), 223.
Cefalee în fiecare zi, în două perioade diferite, după-amiaza târziu și seara și dimineața devreme, trezindu-mă înainte de răsăritul soarelui, în jurul orei 4 A.M.; era o apăsare destul de severă în vertex; mă trezeam întotdeauna la aceeași oră, cu cefalee, culcat aproape pe spate, cu o înclinare spre partea dreaptă, iar brațele mele, unul sau ambele, îndeosebi cel drept, erau întinse violent, vertical, în sus și îndoite peste creștetul capului; erau întinse atât de puternic, încât mușchii brațului se simțeau încordați și ca și cum ar fi fost oarecum contuzionați; această ridicare a brațelor la trezire a continuat timp de zece zile; ultima dată când s-a produs, m-am surprins ridicându-mi încet brațul chiar în timp ce mă trezeam; de data aceasta nu a existat încordarea mușchilor (după douăsprezece zile), 223.
Cefalee surdă generală, mai accentuată deasupra ochilor; capul pare greu (a noua și a zecea zi), 226.
Cefalee violentă, 11, 13, 108, 196 , etc. [360.]
După un somn agitat, cefalee violentă, vertij, lăcrimare și salivație, 12.
Cefalee și durere de dinți severe, cu lăcrimare abundentă, 13.
Cefalee cu amețeală, leșin și sete, 15.
Cefalee ca de strângere, 1.
Seara, cefalee surdă, fără localizare precisă (a treia zi), 233.
Durere surdă constantă în întregul cap, profund în creier (a patra și a șasea zi), 223.
Durere mare în cap (a doua zi); dispărând treptat (din a treia până în a noua zi), 189.
Băiatul se plângea că îl doare capul (după două ore), 66.
Durere, vertij și confuzie intensă în cap, 97.
Durere în cap și pelvis, 15. [370.]
Durere în cap și ochi, 15.
Săgetări prin cap în diferite direcții, extinzându-se până la globii oculari și în jos, pe partea dreaptă a nasului (după cinci ore), 146.
A simțit ca și cum focul i-ar fi urcat la cap și i-ar fi afectat, de asemenea, stomacul (după cinci minute), 111.
Cefalee pulsatilă severă (a patra zi), 241.
Pulsații constante, profunde, în cap (după șase ore), 146.
Senzație de plenitudine în cap (după nouă ore), 146.
Pulsații puternice în artere, simțite îndeosebi în cap și piept, la ora 7 A.M. (a doua zi), 148.
Frunte.
Cefalee frontală ușoară la trezire și în cursul dimineții (a șasea zi), 219.
Cefalee frontală ușoară (partea dreaptă), dimineața (a șaptea zi), 219.
Cefalee frontală surdă, mai ales pe partea dreaptă, în cameră, seara după apusul soarelui (a cincea zi), 216. [380.]
Cefalee frontală surdă, în cameră, la ora 4.45 P.M. (a șasea zi), 216.
Cefalee frontală surdă constantă, nu severă (a opta zi), 223.
Cefalee frontală aproape toată dimineața (a doua zi), 210.
Durere în partea dreaptă a frunții timp de patruzeci de minute (după cinci minute), 211.
Cefalee frontală, la ora 11 P.M. (a cincisprezecea zi); dimineața (a șaptesprezecea zi), 319.
6.50; de la ora 5 P.M., cefalee frontală, acum mai intensă la mers în aer liber, ameliorată după o oră de repaus în interior (prima zi), 210.
Durere în partea dreaptă a frunții (după o oră și treizeci și cinci de minute); continuând din când în când până astăzi (a cincea zi); după-amiaza (a zecea zi), 215.
Senzație de furnicături, ca și cum ar avea ace în frunte, 200.
Când merge în aer liber, durere bruscă deasupra ochiului stâng, simțită în același timp, dar într-o măsură mai mică, în regiunea opusă a occiputului; durerea deasupra ochiului a durat cel mai mult, la ora 9.50 A.M. (a șasea zi), 219.
Pulsații în frunte și în globii oculari, 145. [390.]
Seara, după efort intelectual, zvâcniri pulsatile dureroase în frunte (a treia zi), 225.
În două ocazii, un acces brusc de zvâcniri dureroase, rapid repetate, în partea stângă a frunții, durând câte un minut de fiecare dată, în interior, seara după apusul soarelui (a cincisprezecea zi), 219.
Tâmple.
Durere în tâmpla dreaptă, înțepătoare și sub formă de junghiuri, la ora 8 P.M.; simțită până când am adormit, la ora 11 P.M. (prima zi); cefaleea era în ambele tâmple, cu dureri fulgerătoare spre partea posterioară a capului și cu sete considerabilă (a doua zi), 188.
Durere ușoară în tâmpla dreaptă (a unsprezecea zi); a dispărut (a treisprezecea zi), 189.
Durere fulgerătoare în tâmpla dreaptă timp de trei sferturi de oră (după trei ore și un sfert), 211.
Cefalee pulsatilă în tâmpla dreaptă, cu diaree, 15.
Pulsații intense în tâmple, îndeosebi pe partea dreaptă (după a treia doză), 127.
Vertex și regiunile parietale.
Am rămas în pat până la ora 4 sau 5 P.M. din cauza unei apăsări severe în vertex, care nu părea influențată de nimic, dar mă făcea să nu vreau să mă ridic (a douăsprezecea zi), 223.
Un acces brusc de zvâcniri dureroase, rapid repetate, în partea anterioară dreaptă a vertexului, timp de un minut, reapărând ulterior într-o măsură mai mică, în interior, seara după apusul soarelui (a douăzeci și patra zi), 219.
Pulsații în creștetul capului și în frunte , simțite și în globii oculari (după nouă ore), 146.* [400.]
Durere în partea dreaptă a capului, cu intensitate variabilă, agravată de apăsare; pielea capului este sensibilă dureros la apăsare în acel loc, mai rău la mers, nu mai rău la scuturarea capului, mai bine prin înclinarea capului spre partea dreaptă; la un moment dat au existat și dureri fulgerătoare spre interior în același loc; sensibilitatea dureroasă a durat cel mai mult (timp de două ore și jumătate), (după două ore), 212.
Occiput.
Durere în occiput, în timpul durerii bruște de deasupra ochiului stâng, la ora 9.50 A.M. (a șasea zi), 219.
Dureri ocazionale, uneori pulsatile, în partea stângă a occiputului, la ora 12.15 P.M., timp de o jumătate de oră (la un sfert de oră după a treia doză), și la ora 8.12 P.M. (prima zi), 219.
Durere ocazională, uneori pulsatilă, în partea dreaptă a occiputului (a șasea zi), 218.
Capul exterior.
Sprâncenele erau încruntate, 191.
Pielea frunții este încrețită; ochii privesc fix; întreaga față are un aspect sălbatic și înspăimântător (după trei ore), 3.

OCHI

Obiective.
Umflarea ochilor, cu pupile foarte dilatate și contorsionarea globilor oculari în toate direcțiile, 35.
Albul ochilor și marginile pleoapelor roșii; lăcrimare abundentă, 3.
Ochi injectați cu sânge, 106.* [410.]
Sclerotica ochilor de culoare roz, ochiul stâng fiind cel mai intens colorat, la ora 9 P.M. (după două ore), 98.
Roșeață și umflare în jurul ochiului drept, 200.
Ochii inflamați și lăcrimează mult, îndeosebi ochiul drept (a doua zi); ochiul drept lăcrimează foarte mult, cel stâng puțin (a treia zi), 183.
Corneea foarte strălucitoare, 183.
Culoare închisă în jurul ochilor (a treia zi), 66.
Margine albastră în jurul ochilor (a doua zi), 64.
Ochii se închid și li se face negru înaintea lor, 3.
Ochii pe jumătate închiși și lipsiți de expresie (după paisprezece ore), 66.
Ochii închiși, cu pupilele dilatate, 163.
*Ochii larg deschiși, proeminenți; pupilele extrem de dilatate, insensibile, cu conjunctiva injectată, ca și cum vasele ar fi pline cu lichid murdar, 120. [420.]
Ochii deschiși; pupilele dilatate la maximum (după o oră), 203.
Ochii erau deschiși, dar nu observa nimic și pe nimeni din jurul său, iar când i se țineau obiecte înaintea ochilor, nu le putea vedea, 151.
Ochii deschiși; pupilele larg dilatate, fixe și insensibile la lumina cea mai puternică, însă pacientul nu era conștient de nimic din ceea ce se petrecea în jurul său, vederea fiind complet pierdută, 150.*
Strabism, 108, 117.*
Ochi proeminenți; pleoape pe jumătate închise. 88.
Ochi cu privire fixă, 23, 30, 130, 192.
Ochii au uneori o privire fixă, alteori sunt instabili, oscilanți, 232.
Ochii privesc fix, cu o expresie stupidă, 171.
Ochi cu privire fixă, umflați și scânteietori; pupile foarte dilatate și imobile (după șase ore), 167.
Ochi cu privire fixă și strălucitori, 142. [430.]
Ochi proeminenți; pupile dilatate; pleoape pe jumătate închise; capacitatea vizuală diminuată, 68.
Ochi scânteietori; se plânge că razele soarelui îl orbesc, cu pierderea apetitului, 15.
După vedere încețoșată, lippitudo, 13 . [Revizuit de Hughes.]
Ochi lucioși, 18, 79, 101.
Ochi cu un luciu orbitor deosebit (după o oră), 138.
Ochi strălucitori; pupile dilatate și insensibile la lumină, 130.
Ochi vioi; pupile insensibile la lumină, 60.
Ochi scânteietori, 233.
Ochi lucioși și în continuă mișcare, 209.
Ochii sclipeau și se roteau în toate direcțiile (în cinci minute), 177. [440.]
Ochi lucioși, cu privire fixă, cu pupile dilatate și insensibile, 168.
Ochi cu strălucire sticloasă; pupile dilatate, 138.
Șapte dintre cei cincisprezece copii din instituție prezentau strălucirea ochilor, nu foarte remarcabilă la unii, dar la alții o dilatare rapidă, 159.
Ochi cu strălucire sticloasă, cu pupilele foarte dilatate, 157.
Rotirea ochilor, 103.
Ochi agitați, lucioși, larg deschiși, cu privire fixă și cu o expresie deosebită de intoxicație, 132.*
Ochi instabili, cu pupile foarte dilatate; conjunctiva injectată, 119.*
Ochi instabili, 107.
Ochi întunecați și terni, 31.
Ochi terni și greoi, 34. [450.]
Ochi încercănați și înfundați, 109.
Subiective.
Ochii aproape că ieșeau din orbite, atât de larg erau deschiși; irisul era aproape, dacă nu chiar complet, invizibil din cauza dilatării extreme a pupilei, 204.
Senzație de presiune în ochiul stâng, 158.
Presiune și tensiune în ambii ochi timp de șase zile (după două ore), 2.
Cea mai mare sensibilitate la lumina zilei; lăcrimare (după douăzeci și patru de ore), 3.
Senzație în ochiul drept ca și cum apa s-ar zvârcoli în el (a treia zi), 227.
Arsură a ochilor, cu vedere încețoșată și transpirație abundentă, 15.
Senzație bruscă de frig în ochiul drept, timp de câteva minute, la ora 11.50 A.M. (a șasea zi), 216.
Durere fulgerătoare în ochiul stâng, dinspre exterior spre interior, și senzația unui corp străin în el (a patra și a cincea zi), 213.
Înțepături în ochi (după două ore), 124a. [460.]
Mâncărime și senzație de nisip în ochiul drept, ameliorate prin frecare (prima noapte), 216.
Pleoape.
Pleoape umflate și închise, 35.
Pleoape umflate și inflamate, 1.
Aglutinarea pleoapelor, noaptea, 15.
[Pleoape supurânde], 15.
Pleoapa superioară atârnă, ca și cum ar fi provocat de un spasm al orbicularului, 3.
Pleoape ușor căzute, 123.
La miezul nopții, în pat, a simțit o zvâcnire, ca de sânge viu, în pleoapa superioară dreaptă (a patra zi), 225.
Presiune în pleoape ca și cum ar fi umflate, ceea ce se și întâmplă în realitate, sau ca și cum ar fi îngreunate de somn; de aici, o mare înclinație spre somn, pe care totuși o poate învinge (după trei ore și jumătate), 3.
Senzație de nisip în segmentul extern al ochiului drept, ameliorată prin frecare, înlăturată prin tragerea pleoapei superioare în jos peste ochi, cu roșeață și lăcrimare ale ochiului drept, în interior, dimineața, persistând până la A P.M. (a șaptea zi), 221.
Lăcrimare. [470.]
Lăcrimarea ambilor ochi, 15.
Lacrimile se adună în ochi, fără să curgă peste pleoapa inferioară, 50.
Lăcrimarea ochiului drept, 15.
Lăcrimarea ochiului stâng, 15.
Lacrimile curg împotriva voinței sale, 1.
Lacrimile curg fără ca el să-și dea seama, 15.
Lacrimile se adună în ambii ochi, cu întunecarea vederii, 15.
Curgerea lacrimilor după un somn agitat, 15.
Curgere abundentă a lacrimilor, cu cefalee severă și durere de dinți, 15. [480.]
Ochi scăldați în lacrimi, 102.
Conjunctivă.
Conjunctivă injectată, 107, 137, 178, 193 , etc.*
Conjunctiva ambilor ochi intens roșie, precum carminul, 131.
Conjunctivă puternic injectată, cu insensibilitate totală a pupilelor, 134, 135, 136.
Conjunctiva era injectată; pupilele, enorm dilatate; întreaga expresie a ochilor era strălucitoare, agitată, suspicioasă și rătăcitoare, 191.
Umplerea vaselor de sânge ale conjunctivei și scleroticii; ochii par roșii, îndeosebi în apropierea cantusului intern (după treisprezece ore), 146.
Glob ocular.
Senzație de mărire și proeminență a globilor oculari (după trei ore), 146.
Senzație dureroasă, ca de rană, în globii oculari la rotirea lor (după treisprezece ore), 146.
Pulsații în globii oculari, mai accentuate în cel stâng, cu lăcrimare, la ora 11 A.M. (a doua zi), 146.
Pupilă.
*Pupile dilatate, 3, 29, 33, 45 , etc. [490.]
Când copilul se simțea mai bine în ziua următoare, i s-a amintit să nu mai mănânce asemenea lucruri, iar pupilele s-au mărit imediat foarte mult, 64.
Pupile dilatate și imobile, 23, 27 , etc.*
Pupila aproape complet dilatată și cu totul insensibilă la lumină; o lumânare aprinsă putea fi ținută atât de aproape încât aproape să pârlească pleoapele, fără să provoace contracția irisului și fără să atragă atenția pacientului, 155.
Pupile atât de extrem dilatate, încât nu se poate vedea deloc irisul (după trei ore), 164, 165, 170.
Pupila ochiului enorm dilatată, mai mult decât am văzut vreodată sub acțiunea deplină a Belladonna; orbire completă, lumina intensă a gazului nereușind să producă nici cea mai mică contracție a pupilei (după două ore și jumătate), 167.
Pupile insensibile la lumină și atât de puternic dilatate, încât rămâne vizibilă doar o margine a irisului, 178.
Pupile enorm dilatate, cu roșeața ochilor (după patru ore), 240.
O dilatare neobișnuită a pupilelor și un strabism remarcabil al ochiului drept, 78.
Pupile excesiv de dilatate; conjunctive injectate, albăstrui, 144.
Pupila ochiului drept dilatată la cel puțin de trei ori dimensiunea sa naturală, iar cea stângă nu prezenta niciun aspect anormal, 91. [500.]
Pupila ochiului extrem de dilatată, cu orbire aparent totală, 207.
Pupila stângă mai dilatată decât cea dreaptă (a treizeci și doua zi), 215.
La depărtarea pleoapelor, pupilele ochilor s-au dovedit a fi foarte dilatate; ochii înșiși erau cuprinși de convulsii, 35.
Pupile extrem de dilatate, cu întunecarea vederii, 6.
Pupila ochiului meu era foarte dilatată (chiar și treizeci și șase de ore după aceea), iar la un moment dat am fost aproape orb. A doua zi abia puteam vedea și eram cu totul incapabil să citesc o carte. Timp de trei săptămâni după aceea, am avut o pulsație foarte perceptibilă deasupra ochiului drept și chiar și acum mi se pare că simt efectele otrăvii în ochi, vederea fiindu-mi uneori foarte încețoșată, deși au trecut cinci săptămâni, 194.
A dilatat pupila unui ochi și a produs paralizia temporară a pleoapelor, 105.
"Contracția pupilelor", 52, 118.
După ce a băut oțet, pupilele s-au contractat extrem de mult, 3.
Pupile oarecum contractate (a treia zi), 223.
Pupile atât de contractate, încât abia puteau fi distinse, mai mici decât am văzut vreodată la ochiul unei pisici (după șapte ore), 201. [510.]
Pupile foarte contractate; nu se dilată în întuneric; toate lucrurile îi par mai mici și mai îndepărtate, ca unui om orbit de lumină (după treizeci de minute), 3.
Vedere.
Putea vedea mai bine la începutul amurgului, 50.
Încețoșarea vederii, 15, 45, 70, 95.*
Vedere încețoșată, cu sete și transpirație, 15.
Vedere încețoșată, cu sete intensă, 15.
Încețoșarea vederii, ca și cum atmosfera ar fi cețoasă (după șase ore), 146.
Vedere încețoșată aproape în fiecare dimineață, ca și cum ar avea un tifon înaintea ochilor, 15.
Încețoșarea vederii, urmată de vertij și cefalee, 15.
Întunecarea vederii, cu borborisme în abdomen, 15.
Vedere neclară, ca o ceață înaintea ochilor, ca și cum ar vedea lucrurile printr-un pahar cu apă tulbure; lucrurile par dizolvate și prea îndepărtate, 1. [520.]
Diminuarea vederii, pupilele fiind foarte dilatate, 209.
Diminuarea vederii, 145, 197, 203, 231.
Vederea a slăbit (după 100 de picături), 132.
Orbire parțială, cu o pupilă foarte dilatată, 143.
Imposibilitatea de a introduce ața în ac din cauza vederii deficitare (în douăzeci de minute), 143.
Orbire aproape completă timp de șase ore; iar ca efect secundar, în zilele următoare, o presiune ca și cum ar proveni din mijlocul globului ocular, la fiecare schimbare a luminii, fie la ieșirea în soare, fie la intrarea bruscă în întuneric, 1.
Simțurile văzului și auzului dispar, 19.
După ce conținutul stomacului fusese evacuat, și-a revenit treptat, a deschis ochii și a privit sălbatic în jur, deși era evident incapabil să vadă ceva, pupilele fiind încă intens contractate; când mâna era fluturată înaintea lor, nu clipea niciodată și nu manifesta nici cea mai mică atenție, 201.
Orbire totală, care a durat două zile, provocată de vaporii formați în timpul preparării extractului, 53.
Pierderea completă a vederii, 97, 142 , etc. [530.]
Ambliopie, 71.
Fotofobie la lumina de gaz, în interior, seara după apusul soarelui (a doua zi), 221 ; (a șaisprezecea zi), 222.
Hipermetropie de lungă durată; putea citi literele tipărite numai de la mare distanță, 15.
Vedere dublă, 15, 140.
Vedere dublă; lucrurile apar strâmbe; vede lucrurile mici la locurile lor, dar puțin mai sus sau lateral apare o a doua imagine, 2.
Întunecarea vederii; vederea dublă a persistat mult timp după otrăvire, 140.
Toate obiectele par duble, 120.
Uneori pot fi văzute numai părți ale obiectelor, iar alteori acestea par duble (a treia zi), 120.
Vedere dublă și confuză (imediat), 83.
Vedere pervertită (după patru ore), 198. [540.]
Iluzii vizuale, 140.
Dacă mâna era ținută înaintea ochilor, încerca să o atingă la distanțe variabile, 172.
Obiectele îndepărtate sunt neclare, după introducerea unei cantități de extract în ochiul stâng; după-amiaza, obiectele îndepărtate sunt mai clare; cele apropiate, neclare, dar, după ce privește un timp spre același punct sau în depărtare, obiectele devin clare, 50.
Percepție vizuală falsă; toate lucrurile apar oblice, 13.
Când coboară scările, face câte doi pași în loc de unul și nu-și dă seama de aceasta până când cade, 3.
În a doua zi, copilul s-a plâns că era întuneric și a cerut lumină; pupilele păreau dilatate, 90.*
Întunecarea vederii; nu putea citi și nici vedea firul când torcea, 71.
Obscurarea vederii, 15, 22.
În fiecare dimineață, obscurarea vederii, 15.
*S-a plâns că era întuneric, a cerut o lumină (lumânare), (a doua zi), 15. [550.]
Obscurarea extremă a vederii, 15.
Vedere tulbure, ca și cum ar avea un tifon înaintea ochilor, 200.
Vede lucrurile ca și cum ar privi printr-o pânză grosolană, numai pe fragmente și ca și cum ar fi tăiate în bucăți; de exemplu, dintr-o față vedea numai nasul etc., ca și cum ochii ar fi avut doar un câmp vizual restrâns și ar fi putut vedea numai un punct mic deodată, 1.
Când ia o carte ca să citească, nu poate distinge literele, nici măcar rândurile; totul este întunecat și pâlpâitor, dar după un timp totul devine mai clar și, în cele din urmă, poate citi, 50.
Vedere tulburată; nu putea focaliza literele din MS.; literele păreau confuze; obiectele îndepărtate nu erau afectate (a treia zi). Aceeași neclaritate a vederii pentru obiectele mici din apropierea ochiului; rândurile de litere scrise par duble (a patra zi). Presbiopie accentuată; obligat să folosească ochelarii unei persoane în vârstă, putând apoi să citească și să scrie ca de obicei, însă altfel neputând citi niciun cuvânt; obiectele îndepărtate și mari sunt văzute la fel de bine ca întotdeauna, dar obiectele mici și apropiate sunt complet confuze (a șasea zi). Presbiopia a continuat (a șaptea și a noua zi); presbiopia a încetat la două zile după întreruperea medicamentului; cât timp a persistat, a trebuit să port ochelari când citeam sau scriam, 223.
După-amiaza, când citea text tipărit, literele păreau neclare (prima zi), 222.
Când citea, nu putea distinge nicio silabă; literele păreau să se miște și să devină neclare, 1.
În timpul contracției pupilelor provocate de consumul de oțet, toate obiectele îi par foarte mici; obiectele îndepărtate abia le poate vedea, dar când privește soarele, pupilele rămân imobile și totul se înnegrește înaintea ochilor, 3.
Lucrurile îi apăreau întotdeauna într-o poziție oblică, 1.
Literele negre îi par cenușii și ca și cum o a doua literă de același fel, de culoare cenușiu-deschis, ar fi așezată lateral sau deasupra (un fel de diplopie); de exemplu

F,

F ;„ scriind un F, pentru a-l arăta, el a trecut cu creionul a doua oară peste aceeași linie, presupunând că trasase o a doua linie, 1. [560.]

Lucrurile negre îi par cenușii, 2.
I se pare că vede o margine cenușiu-roșiatică în jurul lucrurilor albe, de exemplu, în jurul unei bucăți de hârtie, 1.
Aspect fumuriu al atmosferei, 92.
Primul efect perceptibil se manifestă asupra vederii; apare o dilatare nefirească a pupilei; vederea devine neclară și confuză; obiectele par multiplicate, diversificate și colorate felurit; pacientul se plânge că nu poate vedea clar; nu poate distinge un obiect mic, cum ar fi, de exemplu, vârful unui ac cu gămălie sau al unui ac de cusut; vede în cameră obiecte care nu există și se plânge de o amorțeală a capului însoțită de vertij, 22a.
Halucinații vizuale, cu pupile dilatate, 232.
După lăsarea întunericului, în timp ce merge în aer liber, pată trecătoare albastru-închisă în fața ochilor, la 9 P.M. (a opta zi); pete de culoare liliachie în fața ochilor, când privește tapetul aproape alb, seara (a zecea zi), 218.
Pată trecătoare albastră-strălucitoare în fața ochiului stâng, la lumina gazului, în poziție culcată, la 8.10 P.M. (prima zi); la 8.30 A.M. (a șasea zi); pată albastru-închisă în fața ochilor, într-o cameră întunecată (a opta zi); pată albastră-strălucitoare (nopțile a treisprezecea și a douăzeci și șaptea); pete tremurătoare verde-strălucitoare în fața ochilor închiși, jos în câmpul vizual (a douăzeci și șaptea noapte), 219.
Pată albastră trecătoare în fața ochiului stâng, în timp ce stă culcat în pat pe partea dreaptă, într-o cameră întunecată (prima, a cincea și a șaptea noapte), 220.
Pată albastră trecătoare în fața ochilor, de două ori când se afla într-o cameră întunecată (prima noapte); pată albastră-strălucitoare când privea în jos, la 10.40 P.M. (a douăzecea zi); pete albastre mari, de două ori la lumina zilei, dimineața (a douăzeci și patra zi), 221.
O pată luminoasă trecătoare în fața ochiului stâng, aparent la mare depărtare, când privea în aer, șezând în interior și întorcând capul spre stânga (după patru ore și cinci minute); într-o cameră luminată cu gaz (a doua zi); la 12.10 P.M. (a șaptea zi); într-o cameră întunecată, la 11.30 P.M. (a opta zi); la 11.50 A.M. (a noua zi); privind tapetul aproape alb, la 5.10 P.M. (a șaisprezecea zi); la 12.30 P.M. (a nouăsprezecea zi); dimineața (a douăzeci și cincea zi); în fața ochiului stâng, într-o cameră întunecată (a douăzeci și cincea noapte), 221. [570.]
Pată luminoasă trecătoare în fața ochiului stâng, în timp ce stă culcat în pat, în întuneric (zilele a optsprezecea, a douăzecea, a douăzeci și patra și a douăzeci și șaptea), 219.
Ori de câte ori priveam în sus, spre cer, vedeam pe cer o pată luminoasă de forme variate, o dată ca o semilună, altă dată ca o bară verticală lungă, repetată de mai multe ori, la 1.50 P.M. (a doua zi); pată luminoasă în fața ochiului stâng la întoarcerea bruscă a capului spre stânga, în timp ce stătea culcat în pat, în întuneric, puțin înainte de miezul nopții (a treia zi); pată luminoasă în fața ochiului stâng la întoarcerea capului spre stânga, în timp ce stătea culcat în pat, în întuneric, înainte de ivirea zorilor (a cincea zi), 216.
Pete luminoase trecătoare în fața ochilor, în întuneric, seara după apusul soarelui (zilele a douăzecea și a treizeci și șasea); una foarte mare, puțin la stânga liniei privirii, când întorcea capul spre stânga (culcat în pat), (a douăzeci și noua zi); în fața ochiului stâng, când întorcea capul spre stânga (zilele a treizeci și opta și a patruzecea), 215.
Când se afla în întuneric, a văzut de mai multe ori sclipiri luminoase apărând și dispărând brusc, ca niște fulgere difuze, slabe și mici (a șasea zi), 223.
Scântei luminoase în fața ochilor, 126, 126a.
Pată luminoasă în fața ochilor numai când privește flacăra de gaz (a patra zi), 228.
Scântei de foc (după a doua doză); intrând uneori printr-un punct superior și dispărând printr-un punct inferior al câmpului (după a treia doză), 127.
Vedea bile de foc rostogolindu-se peste cuvertură (după patru ore), 128.
Vibrații luminoase în fața ochiului stâng, la lumina zilei, la 8.30 A.M. (a doua zi), 222.
Două bare verticale alăturate, aflate în fața ochilor și mișcându-se odată cu ei, cea dreaptă albastră, cea stângă verde, în timp ce se afla în pat, într-o cameră întunecată (a noua zi), 221. [580.]
Două bare verticale alăturate, cea dreaptă violet, cea stângă verde, rămânând nemișcate în fața ochilor timp de o jumătate de minut; apoi bara verde a dispărut, apoi cea violet, când se afla în pat, într-o cameră întunecată, la 11 P.M. (a unsprezecea zi), 218.
Privind în sus spre cerul înnorat, a văzut pe cer o bară luminoasă orientată în sus și spre dreapta (la lumina zilei), (a douăzeci și noua zi), 219.
Pete negre în fața ochilor; halucinații vizuale, 55.
Pete negre și scântei de foc în fața ochilor, 55.
Pete negre în fața ochilor, mișcându-se odată cu ochii, numai la lumina zilei (a doua zi), 228.
Pete negre în fața ochilor, mișcându-se odată cu ochii, seara după lăsarea întunericului, la lumina gazului (a patra zi), 227.

URECHE

Ușoară senzație de uscăciune în trompa lui Eustachio dreaptă (prima zi), 219.
Vântul năvălește afară din ambele urechi, 15.
Dureri în urechi, 130.
Durere în urechea stângă, apăsând în jos spre partea stângă a obrazului, 68. [590.]
S-a plâns de dureri fulgerătoare în urechi, 60.
Durere sfâșietoare în urechea dreaptă, cu durere fulgerătoare prin frunte și creștet (după cinci ore), 146.
Auz.
Auzul îi era foarte ascuțit, iar ochii îi urmăreau direcția sunetului, 161.
Simțul auzului părea foarte ascuțit, 162.
(Hipoacuzia mult ameliorată; aude mai bine astăzi decât de multă vreme), (a treia zi), 188.
Capacitatea auditivă diminuată, 68, 143.
Surditate (după patru ore), 198.*
Auzul și vederea dispar, 19.
Auz diminuat uneori, alteori normal, 170.
Halucinații auditive, 232. [600.]
Țiuit continuu în urechi, mai accentuat pe partea stângă, 146a.
Țiuit în urechi, 107, 119.
Țiuit violent în urechi (după două ore), 124a.
Vuiet puternic în urechi; auzul era aproape pierdut; pacienta putea auzi numai când i se vorbea cu voce foarte tare; atunci înțelegea foarte bine ceea ce i se spunea, deși, în același timp, mă asigura că i se părea că nu mai putea auzi niciun alt cuvânt (după a treia doză), 127.

NAS

Obiectiv.
Strănut frecvent (după paisprezece ore), 146.
Strănut frecvent din cauza uscăciunii nărilor (a treia zi); strănut destul de violent din cauza uscăciunii nărilor (a șasea zi), 223.
De la 10 A.M. până la prânz, coriză violentă, strănut, nări înfundate, dar fără secreție abundentă (a șaptea zi), 223.
Prin suflarea nasului se elimină mucus galben fetid, devenind fluid, cu ameliorare (după 120 de picături), 133.
Secreție diminuată de mucus nazal dimineața, crescută seara (după 100 de picături), 133.
Hemoragie nazală cu sânge negru (a treia zi), urmată de transpirație caldă și ameliorare generală, 120.
Subiectiv. [610.]
Nas înfundat, 3.
Simte ca și cum nasul ar fi înfundat, deși prin el trece suficient aer, 2.
Își simte nasul obstruat și uscat, deși poate respira prin el, 1.
Nasul era uscat și mai roșu decât de obicei; nu putea simți niciun miros (după a treia doză), 127.
Mâncărime intensă a nasului, 162.
Părea să existe o mâncărime intolerabilă în nas, 160.

FAȚĂ

Obiectiv.
Fața umflată și foarte roșie (după șase ore), 187.*
Umflarea feței, 37.
Fețele și obrajii umflate, 35.
Față umflată, congestionată cu sânge, 19. [620.]
Fața ușor umflată și ochii buhăiți (pielea de sub ei), (a doua zi), 188.
Fața oarecum umflată, 149.
Fața buhăită și roșu-violacee, 89.
Fața buhăită și roșie, 79.*
Fața buhăită, 117.
Înfățișare buimăcită a feței (după cincisprezece până la treizeci de minute), 234.
La început, fața lui pare prietenoasă, cu excepția ochilor ficși; în cele din urmă devine complet desfigurată de șanțuri adânci care se întind de la colțul intern al ochilor până la obraz, de pliuri care pornesc de la aripile nasului către colțul gurii și de încruntarea sprâncenelor și pare înspăimântătoare din cauza ochilor scânteietori; după o oră însă pare tulburată, cu ochii stinși (după o jumătate de oră până la două ore), 3.
La început, fața lui pare foarte prietenoasă, cu excepția pupilelor dilatate, dar ulterior pare schimonosită, ca de anxietate, cu șanțuri și riduri adânci, 3.
Expresie maniacală, 102.
Înfățișare sălbatică, 185.* [630.]
*Privire sălbatică, fixă (după cincisprezece până la treizeci de minute), 100, 234.
Un caracter sălbatic aparte al privirii, 80.
Chipul avea o expresie sălbatică, idioată, 109.
Înfățișare sălbatică, exprimând anxietate și spaimă, 97.*
Conștientă, deși privirea ei are ceva sălbatic (după câteva ore), 134.
Caracterul sălbatic al înfățișării era foarte frapant și aproape înspăimântător, 136.*
Expresia chipului sălbatică și fixă, 155.*
Expresie absentă, dezorientată, 165.*
Trăsături crispate, 120.
Expresie foarte anxioasă a chipului, 137, 207.* [640.]
*Trăsăturile exprimau o mare frică și groază (după șase ore), 187.
Risus sardonicus, 201.
Trăsături supte (după șapte ore), 201.
*Roșeața feței, 11, 18, 23 , etc.
Roșeața feței, fără nicio creștere perceptibilă a temperaturii capului (după a treia doză), 127.
Fața roșie și fierbinte, 119.*
Roșeață frecventă a feței, cu ochiul fix, 15.*
Fața foarte roșie, 100, 120, 144, 233.*
Fața roșie, buzele umflate, 239.
Fața roșie și umflată în jurul buzelor și al ochilor, gâtul foarte tumefiat; umflătura începuse în partea stângă, sub unghiul mandibulei, și se extinsese rapid de jur împrejur spre dreapta, 143. [650.]
Fața foarte roșie, restul corpului nefiind roșu, 232.
Fața roșu viu, 168.
Fața avea o nuanță stacojie, 91, 165.
Fața a devenit de un roșu aprins, 204.
Fața roșu viu și buhăită, 140.*
Fața ei prezenta o roșeață difuză, 158.
Fața intens congestionată și de culoare carmin închis, 193.
Chipul părea congestionat și buhăit, 40.
Chip îmbujorat, 95, 102, 138 , etc.*
Față îmbujorată (ușor umflată), 102. [660.]
Fața și fruntea îmbujorate, la 1 P.M. (a doua zi), 210.
Fața și gâtul îmbujorate și foarte umflate (după o oră), 203.
Fețele îmbujorate până la o nuanță aproape violetă, 178.
Fața turgescentă, 163.
Fața turgescentă și fierbinte, 107.*
Sângele năvălește spre față, 18.*
Fața violetă, roșie, umflată, 39.*
Fața palidă, 13, 39, 98.*
Fața palidă și mușchii contractați, 153.
Aspect palid, la 5.30 P.M. (a doua zi), 210. [670.]
Fața brună, 53.
Subiectiv.
Simțea ca și cum partea stângă a feței i-ar fi fost umflată, ceea ce, privindu-se în oglindă, a constatat că nu era cazul; ulterior, roșeață și îmbujorare a obrazului stâng, 200.
Obraz.
Umflarea obrazului stâng și, în general, a părții stângi a feței, 66.
Obrajii roșii, 168.
Obrajii sunt roșii și buhăiți, dar partea superioară a feței pare foarte contractată și posomorâtă, 3.
Obrajii îmbujorați, 41.
Buze.
Buzele au o dungă galbenă de-a lungul porțiunii lor roșii, ca în febrele maligne, și se lipesc una de alta; se teme să nu se lipească definitiv una de alta, 3.
Buzele roșu viu (ulterior capătă o nuanță închisă, aproape neagră), cu senzație de rigiditate și duritate; tremur al buzelor (după șase ore), 187.
Buzele erau de un roșu intens, 35.
Umflarea buzei inferioare (după două ore), 81. [680.]
Dinții și buzele depărtate, 172.
Buzele uscate, 107.
Uscăciunea buzelor și a limbii, 87.
Buzele și gura uscate, buzele lipicioase; uscăciunea a durat toată ziua (după trei sferturi de oră), 222.
Buzele se simt uscate și lipicioase (a patra zi), 210, 219.
Buzele oarecum lipicioase, la 8.30 A.M. (a șaptea zi), 219.
Buzele și limba arse de uscăciune, 134, 135, 136.
Bărbie.
Spasm tetanic al maxilarelor, 96.
Maxilarele au trebuit să fie deschise forțat cu un băț, deoarece erau ferm încleștate, 181.
Mandibula atârnă, 103. [690.]
Maxilarele strâns încleștate, 106.
Maxilarele încleștate, 120, 242.
Simptome de trismus, 163.
Mandibula s-a blocat (după șapte ore), 81.
Încleștarea maxilarelor, cu buzele închise, 18.

GURĂ

Dinți.
Scrâșnirea dinților, 18, 19.
[Scrâșnirea dinților; își ridică mâna deasupra capului și le mișcă de parcă ar depăna un ghem de ață], 15.
Scrâșnirea dinților, cu înfiorare în tot corpul, 15.
Scrâșnirea dinților, cu întunecare în cap, 15.
Scrâșnirea dinților, contorsionarea mâinilor și înfiorare], 15. [700.]
Scrâșnirea și încleștarea continuă a dinților (după șase ore), 187.
Durere de dinți, 15.
Durere de dinți și cefalee severă, cu lăcrimare abundentă, 15.
Durere de dinți pulsatilă, ca și cum unii dinți ar urma să cadă, 1.
Durere pulsatilă în molarii din partea stângă a mandibulei și în glandele submaxilare de aceeași parte (după nouă ore), 146.
Pulsații în dinți și în mandibulă, pe partea stângă (a doua zi), 146.
Limbă.
Limbă curată și umedă, 101.
Limba este umflată în întregime, 13.*
Limbă umflată și ieșită din gură, 25.
Limbă imobilă; pacientul nu putea scoate un sunet puternic, 85. [710.]
Băieții își zgârie limba cu unghiile, 67.
Limbă umflată, rigidă și mișcată cu dificultate, 143.*
Limba ieșea din gură, 90.
Limba era scoasă din gură din când în când, 142.
Limbă flască, atârnând în afara gurii, 99.
Limbă încărcată, 41, 157.
Limbă tremurătoare, uscată, cu excepția marginilor, 168.
Limbă încărcată și uscată, 40, 160.
Limbă mai roșie la vârf decât la bază și uscată, 149.
Limbă roșie pe margini și subțire; ușor albă în centru (după șase ore), 187. [720.]
Limba și buzele de un roșu viu și uscate, 119.
Limba și istmul bucofaringian uscate și roșii; limba era atât de uscată, încât lucea, 91.
Limbă roșie și umedă, 100.
Limbă roșie și uscată, 107, 117, 197.*
Limbă albicioasă, cu puncte roșii foarte fine, iar vârful limbii mai roșu decât de obicei, 64.
Limbă acoperită cu un strat alb gros (a treia zi), 120.
Limba era umedă, papilele mărite și proeminente printr-un depozit alb, moale, 191.
Limbă neagră și uscată, 137.
Limba și istmul bucofaringian uscate și ușor umflate (după o oră), 203.
Uscăciunea limbii și a palatului, astfel încât sunt resimțite ca fiind cu totul ca de carne vie, fără nicio sete la început (după o jumătate de oră), 3. [730.]
Uscăciunea limbii și a palatului, 31.*
Uscăciune excesivă a limbii și gâtului, 34.
Limbă uscată și albă, 135.
Limbă pârjolită de uscăciune, 170.
Limba și gâtul pârjolite de uscăciune și uscate, 178.
Limbă uscată, cu vârful curbat în sus, fără însă a atinge bolta palatină, 172.
Limba, gura și istmul bucofaringian uscate, cu dificultate considerabilă la deglutiție, 170.*
Își simte limba ca și cum ar fi plină de bășici, 200.
Limbă grea, 140.
Limba era resimțită ca fiind foarte spongioasă și complet lipsită de umiditate (după două ore), 194.
Cavitatea bucală. [740.]
Spume la gură, 114.
Spumă sanguinolentă din gură, 28.
Când i s-a pus un lichid în gură, l-a scuipat imediat, 160.
Din gură se scurgea un mucus negru, spumos, 229.
Mucus foarte vâscos în gură, cu poftă de mâncare bună, 15.
Uscăciunea mucoasei gurii și nasului (după 120 de picături), 133.
Gură uscată la trezire, dimineața (a doua zi), 216.
Gură uscată după-amiaza (a noua zi); dimineața (a unsprezecea zi), 216.
Gură uscată, la 8.10 A.M. (a paisprezecea zi); la 9.30 A.M. (a optsprezecea zi), 219 ; (a treia zi), 188 ; (după 70 de picături), 133.
Gură foarte uscată, 98, 151 ; (după șase ore), 187.* [750.]
Mușcând dintr-un măr foarte zemos, a spus că era uscat ca făina și îi provoca durere în gât (curând), 167.
Uscăciunea gurii și a palatului, 200.
Senzație neplăcută de uscăciune în gură, gât și nări, persistând de la ora 1 până la cină, la 5 P.M. (a treia zi), 223.
Gura și limba uscate, iar buzele de un roșu viu, 223.
Uscăciunea gurii și a palatului după șase ore, sete violentă și o asemenea absență a gustului, încât a băut aproape o pintă de oțet dintr-o singură înghițitură, fără să-i simtă gustul, 3.
Uscăciunea gurii, sete, vedere tulbure, ochi scânteietori, transpirație și diaree, 15.
Uscăciune remarcabilă a gurii și gâtului, 93.
Uscăciune excesivă în interiorul gurii, 6.*
Uscăciune mare în gură, astfel încât nu poate scuipa, deși limba pare umedă și curată, 1.
Uscăciune mare în gură; abia poate lua o îmbucătură de pâine albă; pentru el are gust de paie, 1. [760.]
Senzație de uscăciune mare în gură și lipsă de salivă, în timp ce limba părea umedă și curată, 4.
Uscăciune extremă în gură și lipsă de salivă; nu poate scuipa, deși limba este destul de umedă și curată, 2.
Uscăciune mare a gurii și a istmului bucofaringian, 15.*
Uscăciune mare a gurii, gâtului și nărilor; nu a putut mânca pâine cu unt la micul dejun, ci a fost nevoit să mănânce în schimb pâine înmuiată în lapte; uscăciunea împiedica insalivarea și îngreuna înghițirea (a șasea zi). Uscăciunea gâtului, gurii și nasului a continuat; nu poate insaliva alimentele uscate; înghițirea unor asemenea alimente este dificilă; la cină, obligat să soarbă frecvent pentru a ajuta alimentele să coboare, acestea părând oprite în esofag (a șaptea zi). S-a trezit de mai multe ori cu o uscăciune excesiv de neplăcută a gurii și gâtului; a trebuit să soarbă apă de mai multe ori (a șaptea noapte). În timpul micului dejun, uscăciune extremă a gâtului și gurii (a noua zi), 223.
Velum palati este resimțit ca fiind tras mult în jos; alimentele și băuturile trec cu dificultate, după care apare o durere ca de zgâriere în velum palati, 1.
Palatul este resimțit ca fiind pârjolit de uscăciune, astfel încât nu poate mânca nicio îmbucătură de pâine (de grâu), 2.
Interiorul gurii este resimțit ca și cum ar fi de carne vie și dureros (după douăzeci și patru de ore), 1.
Salivă.
Salivație, 1, 49.
Salivație, cu răgușeală, 15.
Gura plină de salivă (a treia zi), 188. [770.]
Multă salivă în gură pe tot parcursul perioadei (din a treia până în a noua zi), 180.
Salivă care se scurge din gură, 6.*
Salivație de lungă durată și urină abundentă, 15.
Salivație abundentă, 15.
Salivație abundentă, cu sete în continuă creștere, 15.
Salivație excesivă; pierde între trei și patru livre într-o zi și o noapte, 15.
Secrețiile salivară și urinară sunt sporite, 23.
Salivație cu salivă vâscoasă, 15.
Salivă groasă și spumoasă în jurul gurii (după o oră), 138.
Scuipă frecvent, 6. [780.]
*Salivă filantă care se prelinge din gură (după unsprezece ore), 133.
Gust.
Alimentele au gust neplăcut, 13.
De două ori, gust metalic-arămiu pe limba curată (a treisprezecea zi), 221.
În cursul dimineții, amărăciune constantă, dar ușoară, în gură (a șaptea zi), 223.
Amărăciune constantă în gură; chiar toate alimentele au gust amar, 2.
Amărăciune constantă în gură; chiar și alimentele au gust amar, 1.
Gust amar dezgustător, cu limbă acoperită de un depozit gălbui (după 120 de picături), 133.
Gust excesiv de amar, 200.
Gust păstos, 133.
Gust fad în gură (după apusul soarelui), (a patra zi); la 8.30 A.M. (a șaptea zi), 219. [790.]
Gust fad în gură, cu buze lipicioase, timp de o jumătate de oră, la 2.15 P.M. (a opta zi), 215.
Tutunul mai are încă un oarecare gust, dar alimentele au gust de nisip, se adună într-un cocoloș în esofag și amenință să-l sufoce (după trei ore), 3.
Pâinea și untul au gust de nisip; din cauza uscăciunii gurii, se lipesc în esofag și amenință să-l sugrume, 3.
Orice fel de aliment are gust de paie, 3.
Vorbire.
*Vorbire bâlbâită, 101.
*Vorbire dificilă și neinteligibilă, 100.
Articula cu dificultate, 237.*
Incapacitate de a vorbi, aparent din cauza paraliziei limbii (după trei ore), 236.
Vorbire dificilă timp de cinci sau șase zile, 55.
Primul simptom observabil a fost tulburarea vorbirii, ca și cum limba ar fi fost prea groasă sau ușor paralizată. Curând după aceea, a apărut incapacitatea totală de a articula și erau scoase numai sunete incoerente. Această stare a continuat timp de șase ore întregi, până când toate simptomele se reduseseră mult, 204. [800.]
Poate articula, dar cuvintele pe care încearcă să le rostească sunt sonore și aspre (după patru ore și jumătate), 167.
S-a poticnit în vorbire, 34.
Se poticnește în pronunție; limba îi devine paralitică sau, atunci când încearcă să o scoată, imită mișcările unei persoane care încearcă să facă același lucru în cursul unei febre nervoase, 39.
Bâlbâială, 18.
Vorbire bâlbâită și vorbește printre dinți, 31.
Rostire incoerentă și rapidă, care a devenit curând cu totul neinteligibilă, 102.
Vorbire neclară, 140.*
Nu poate vorbi decât în șoaptă și chiar și atunci numai cu un efort considerabil, 143.
Un fel de paralizie a organelor vorbirii; trebuie să se străduiască mult timp înainte de a putea rosti un cuvânt; nu face decât să se bâlbâie și să scoată sunete fără legătură (după patru și cinci ore), 3.*
Uneori, eforturi active de a vorbi, 134, 135, 136. [810.]
Incapabil să articuleze vreun cuvânt, 134, 135, 136, 193.
O dată a încercat să vorbească, dar limba nu a ascultat-o, 185.
Cei care au băut nu au putut rosti niciun cuvânt timp de două sau trei zile, deși erau complet treji, 199.
Nu a putut vorbi timp de o oră; a încercat să vorbească, dar nu a putut scoate decât sunete nearticulate; râdea din când în când în acest interval; după acea oră a plâns, pe la 11 A.M., 214.
A făcut încercări zadarnice de a vorbi, dar nu a putut articula nicio silabă; gura era prea uscată și pârjolită, secreția de salivă fiind în mod evident suspendată cu totul (după unsprezece ore și jumătate). A murmurat sunete neinteligibile (după douăsprezece ore). Nu a putut vorbi deloc inteligibil până la sfârșitul zilei următoare, iar atunci încurca neîncetat cuvintele, numindu-și capul picior, brațul picior și denumind greșit lucrurile de care avea nevoie, deși, într-un mod caraghios, nu era conștient de greșelile sale permanente de denumire. Au trecut câteva zile până când a putut conversa fără să numească ceva printr-un termen greșit. În a treia zi putea vorbi destul de clar, dar greoi, ca o persoană cu angină flegmonoasă, iar gâtul și limba erau dureros de uscate, glandele gurii neîndeplinindu-și încă funcțiile naturale, 201.
În cea mai mare parte mut; își exprimă dorința arătând spre lucruri, 25.
Mut, 13, 29, 176 ; mut și nu răspunde nimic, 23 . [With S. 264. -Hughes.]

GÂT

Gâtul, care părea să fie singurul sediu perceptibil al disconfortului, era apucat și tras cu mâinile, ca și cum pacienții și-ar fi imaginat că era comprimat de vreun corp străin, 142.
(Apucarea frecventă a gâtului și gemete), 120.
Sufocare în gât, 1.* [820.]
Sufocare atât de intensă, încât copilul abia putea să vomite, 117.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, provocând nevoia de a-și drege gâtul și răgușeală (după a treia doză), 210.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, făcându-mă să-mi dreg gâtul, ceea ce o ameliora (la cinci minute după a doua doză, a doua zi); făcându-mă să înghit (la trei ore și jumătate după a doua doză, a doua zi), 210.
Senzație de mucus în gât, provocând nevoia de a-și drege gâtul, cu răgușeală; o dată, vocea aproape că l-a lăsat; după apusul soarelui, la ora 9 P.M. (după nouă ore și douăzeci de minute), 236.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, necesitând dregerea gâtului, cu răgușeală, după ridicarea din pat dimineața (a doua zi); la ora 9 P.M. (a treia zi); declanșată de vorbit, la ora 10.20 A.M.; oarecare răgușeală în timpul vorbitului, seara după apusul soarelui (a patra zi); senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, provocând răgușeală și nevoia de a-și drege gâtul, după ridicarea din pat dimineața (a șasea zi); când vorbea dimineața (a zecea zi), 216.
Imediat, senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, 222.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, provocând nevoia de a-și drege gâtul, după apusul soarelui, la ora 9 P.M. (a treia zi), 217.
Senzație de mucus în gât, provocând nevoia de a-și drege gâtul, după-amiaza (a cincea zi); cu răgușeală, dimineața (a șasea zi), 215.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului (la cinci minute după a doua doză, în prima zi), 219.
Senzație de mucus în partea posterioară a gâtului, seara după apusul soarelui (a șaptea zi), 219. [830.]
Când a încercat să înghită prima îmbucătură de mâncare, a simțit în gât o senzație de sufocare, pe care a descris-o ca fiind asemenea unei fâșii late și uscate, întinzându-se în jos prin piept, de la gură până la stomac, pe care încerca să o înghită, dar nu o putea face să coboare (după cincisprezece până la treizeci de minute), 234.
*Uscăciunea gâtului, 1, 46, 82 , etc.
Uscăciunea gâtului și a istmului bucofaringian, 145, 209.*
Uscăciunea gâtului și micțiune abundentă, 15.
Uscăciunea gâtului, cu sete excesivă, 140.
Uscăciunea gâtului, resimțită mai ales la înghițirea salivei; aceasta a persistat toată seara (prima zi); mai accentuată la înghițirea salivei (la o oră și jumătate după prima doză, a doua zi), 210.
Gât uscat pentru scurt timp dimineața (a șasea zi), 218.
Senzație de uscăciune în nara posterioară dreaptă, în nara dreaptă și, într-o mică măsură, în trompa lui Eustachio dreaptă

(prima zi), 219.

Gâtul era uscat, deși pacienta nu avea nicio piedică la înghițire, ci o sete nemăsurată, care a determinat-o să bea, în decurs de câteva ore, cantități mari de apă, care totuși nu diminuau câtuși de puțin setea; gâtul ardea ca și cum în el s-ar fi aflat o piatră fierbinte (după a treia doză), 127.
Partea posterioară a gâtului uscată (a noua și a zecea zi), 218. [840.]
Gâtul a început să devină extrem de uscat, uscăciunea intensificându-se până în stadiul în care nu puteam înghiți și respiram cu mare dificultate (după două ore), 194.
Gât foarte uscat, fără ameliorare de la niciun fel de băutură (după patru ore), 128.*
*Constricție în regiunea gâtului, 124, 124a.
Durere arzătoare constrictivă în gât, cu senzația ca și cum o bilă ar fi rămas înțepenită acolo, 73.
I se pare că gâtul îi este strâns puternic, 10.*
*Constricție spasmodică a gâtului și un fel de paralizie, astfel încât înghițirea era foarte dificilă și aproape imposibilă; această senzație de constricție a gâtului părea să fie cauza tragerii frecvente cu mâinile de gură și de gât, 233.
Durere în gât (a doua zi); pe toată durata (din a treia până în a noua zi), 189.
Se plânge de sensibilitate dureroasă în gât și în istmul bucofaringian (după câteva ore), 134.
S-a plâns de sensibilitate dureroasă intensă și de uscăciunea gâtului (a doua zi), 136.
Senzație de zgâriere în gât, 121. [850.]
Durere în gât, 174.
Arsură în gât, 117, 238.
Senzație ca de apă clocotită care urcă în gât, 200.
Arsură intolerabilă a gâtului (după trei ore), 164.
Oarecare jenă în regiunea gâtului, cu tremur generalizat, 123.
Istmul bucofaringian.
Istmul bucofaringian aproape alb și uscat, 149.
Istmul bucofaringian era atât de constricționat, încât respirația se efectua cu dificultate, 35.
Senzație de constricție în istmul bucofaringian după masă (după două ore și jumătate), 3.
Senzație de strangulare la nivelul istmului bucofaringian, 113.
*Uscăciune chinuitoare a istmului bucofaringian, care era foarte roșu, cu înghițire dificilă (a treia zi), 120. [860.]
Istmul bucofaringian uscat, dar nu voia să bea când i se introducea cu forța apă în gură, 162.*
Durere de tracțiune în istmul bucofaringian (după 120 de picături), 133.
Faringe și esofag.
Paralizia faringelui, 118.*
Roșeață neobișnuită în faringe și esofag, pe o treime din întinderea lor; o bandă de vascularizație foarte distinctă, lată de o jumătate de inch, la joncțiunea căii aeriene cu faringele; laringele injectat în mod similar, dar nu la fel de pronunțat; rima glottidis îngroșată, foarte turgescentă, 47.
Junghiuri trecătoare în faringe, 133.
Constricție și spasme ale esofagului, 6.*
Înghițire.
*Spasm cumplit al gâtului la fiecare încercare de a înghiți, asemenea celui din hidrofobie, 201.
*La încercarea de a înghiți, s-a observat constricția mușchilor gâtului în patru dintre cazurile grave, 159.
Băutura înghițită în grabă, 132.*
Putea înghiți apă, dar cu mare dificultate (după o oră), 203.* [870.]
Dificultate la înghițirea alimentelor sau a băuturilor , seara (a cincea zi), 215.*
Dificultate la înghițirea solidelor (a șaptea zi); dimineața (a opta zi); după-amiaza (a șaisprezecea zi), 215.
A încercat să înghită puțină pâine și lapte, dar nu a putut (după două ore), 37.
Înghițire dificilă, cu durere înțepătoare în gât, 1.
Înghițire dificilă, cu durere apăsătoare în glandele submaxilare, 1.
*Curând a apărut dificultatea la înghițire, însoțită de o uscăciune neobișnuită a gâtului, care nu putea fi înlăturată prin consumul frecvent de apă, 126.
*Înghițire dificilă, 100, 101, 140 , etc.
Înghițirea și respirația îngreunate și mai frecvente, 68.
*În decurs de două ore și jumătate, copilul își pierduse nu numai capacitatea de a articula, ci și vocea. Acum putea emite numai un sunet răgușit, ca un orăcăit, alternând cu o tuse sonoră, crupală, lătrătoare; și nu putea înghiți, din cauza spasmului violent care afecta mușchii deglutiției . Această stare de spasm, judecând după natura tusei și caracterul crupal al inspirațiilor, cuprinsese și mușchii laringelui, 102.
Starea comatoasă era însoțită de incapacitatea de a înghiți; însă cauza era, în mod evident, de natură cu totul opusă celei care produsese același simptom în primul stadiu. Acum era, în mod categoric, rezultatul atoniei sau al paraliziei acelor părți care fuseseră afectate anterior de spasm. Caracterul ușor stertoros al respirației indica faptul că o modificare similară avusese loc în mușchii laringelui, 102. [880.]
Pierderea aproape totală a capacității de a înghiți (după trei ore), 236.
Incapacitate de a înghiți din cauza uscăciunii gâtului, 15.
Nu putea înghiți, nu putea face nimic să coboare (după câteva semințe), 64.
Incapacitate de a înghiți, 1.
Regiunea externă a gâtului.
Gât umflat la exterior, ca în oreion, 64.

STOMAC

Apetit și sete.
Apetit crescut, 1.
Un fel de foame era asociat cu durerea sfâșietoare din abdomen, dar, cu toate acestea, pacientul nu putea să consume niciun aliment (după a treia doză, 127.
Senzație de foame prea curând după masă (a doua și a treia zi); dimineața (a patra zi), 219.
Apetit nediminuat, cu colici, diaree și vărsături, 15.
Apetit redus la micul dejun (a cincea zi), 219. [890.]
În doze mari, diminuează apetitul, 93.
Apetit diminuat pentru micul dejun (a doua zi), 68.
Pierderea apetitului (după 120 de picături), 133.
Pierderea apetitului, cu apăsare în epigastru, 200.
*Sete, 22, 78, 98.
Sete odată cu cefaleea, 15.
Sete, cu uscăciune intensă a gâtului, 15.*
Sete, bea mult deodată (prima zi), 227.
Odată cu cefaleea, sete considerabilă; a băut mult mai multă apă decât de obicei (a doua zi); a băut foarte mult (a treia zi), 188. [900.]
Sete și stare de ebrietate, cu cefalee, 13.
Sete de lungă durată, 15.
Sete violentă, cu secreție abundentă de urină arzătoare, 15.
În accesele de neliniște, bea când i se oferea apă, dar nu o cerea, 66.
Sete extrem de supărătoare, cu sialoree, 8.
Sete intensă, însoțită de o constricție considerabilă a mușchilor gâtului la încercările de a înghiți, 157.
Sete intensă și nepotolită de apă, 143.*
*Sete violentă, 15, 71, 111, 120 , etc.
Sete de băuturi acide (după 120 de picături), 133.
Sete excesivă, cu dorință de băuturi acre, 119.* [910.]
Dorință puternică de acide, 107.
Eructații și sughiț.
Eructații seara (prima zi), 222.
Seara, eructații bilioase fetide frecvente (a șaptea zi), 223.
Eructații inodore (după 120 de picături), 133.
Eructații acre, 15.
Sughiț, 37a.
Sughiț violent, 15.
Sughiț neîncetat, 40.
Greață și vărsături.
Greață (după douăzeci de minute), 143, 152, 192.
Greață, dezgust, 1.
Greață, dar fără vărsături (imediat), 83. [920.]
Greață, fără a putea vărsa nimic, 200.
Senzație de greață odată cu senzația neplăcută pe linia mediană a toracelui (? în esofag), 226.
Greață, cu scurgerea unei salive extrem de sărate, 15.
La 5.30 P.M., greață și eforturi de vărsătură; în cele din urmă, vărsarea unui lichid albicios; încercările de a vărsa provoacă durere în stomac (a doua zi), 210.
Tendință de a vărsa, cu salivație abundentă, seara, 15.
Eforturi ineficiente de a vărsa, 102.
Greață și eforturi de vărsătură (după o oră), 203.
Eforturi frecvente și ineficiente de a vărsa, 40.
Greață și eforturi forțate de a vărsa (după trei ore), 187. [930.]
A început să se simtă rău (după o jumătate de oră), 141.
Greață și vărsături (după două ore), 124a.
Greață, urmată de vărsături, 120.
Greață și amețeală, 23.
Greață și vărsături (după un sfert de oră), 202.
A vărsat în timp ce stătea pe o canapea; în același timp, își imagina că se prăbușește de pe aceasta și se ținea de orice, în jurul orei 2 P.M., 214.
Vărsături, 59, 98, 164, 173.
Vărsături noaptea, 15.
A vărsat de mai multe ori, 279.
Vărsături cu mucus cu miros acru, 15. [940.]
Vărsături cu mucus, seara, 15.
Vărsături cu mucus verde, însoțite de sete, 15.
Seara, varsă bilă cu mucus, 15.
Vărsături cu bilă verde, seara, 15.
Varsă bilă după cea mai mică mișcare, chiar și când se ridică în șezut în pat, 1.
A vărsat de mai multe ori o substanță cu aspect verzui-închis, amestecată cu alimentele, 131.
Chiar și după apusul soarelui, la scurt timp după ce a mâncat, a vărsat alimente amestecate cu sânge gros, coagulat, aproape negru; vărsătura a fost dificilă, a provocat o durere fulgerătoare în epigastru și a fost precedată și urmată de eforturi de vărsătură; nu mai vărsase niciodată sânge (a paisprezecea zi), 221.
Vărsătura, care a fost provocată de sulfatul de zinc, a cauzat spasmele sufocante cele mai violente ale glotei, astfel încât a fost necesară respirația artificială timp de zece minute, 239.
I s-a făcut rău și a vărsat; după aceea, a vrut să iasă pentru a obține ajutor pentru soția sa, dar abia ajunsese la ușa camerei când s-a simțit atât de slăbit, încât genunchii i s-au îndoit și a fost nevoit să se așeze, însă, după câteva secunde, a căzut inconștient la pământ; după ce și-a revenit, a vărsat în repetate rânduri, era foarte agitat, a devenit torpid, cu tendință letargică, și și-a pierdut pentru un timp orice sensibilitate, 112.
Stomac.
Epigastrul este tensionat, dur și dureros, 15. [950.]
Sensibilitate dureroasă epigastrică, în toate cazurile, 139.
A fost cuprins la 7 P.M. de o suferință intensă, aparent în stomac, 131.
Iritația gastrică a continuat aproape o lună, 111.
Durere în epigastru, 135.
Durere severă în epigastru (după douăzeci de minute), 143.
Durere mare în stomac și în brațul stâng, 36.
Durere mare în regiunea stomacului și a intestinelor, 173.
Durere ușoară, fixă, în epigastru (a zecea zi), 228.
Presiune în stomac (după 120 de picături), 133.
Stomac sensibil la apăsare, 107, 119. [960.]
Presiune în stomac și apetit diminuat (după 100 de picături), 133.
(Durere apăsătoare în partea stângă a stomacului, spre inimă, agravată de presiunea externă), (a patra zi), 120.
Durere apăsătoare în stomac, 13.
Anxietate în epigastru, 3.
Anxietate în epigastru și respirație dificilă, 15.
Anxietate intensă în epigastru, 15.
Anxietate intensă în regiunea epigastrică, înainte de amiază, 15.
Anxietate intensă în regiunea epigastrică, cu căldură uscată a corpului, 15.
Anxietate indescriptibilă la nivelul stomacului, 97.
Dureri ca de coroziune în stomac, 11 . [Negăsit. -Hughes.] [970.]
Junghi spre interior, foarte ascuțit, de scurtă durată, în epigastru (a doua zi), 227.
Junghi spre interior în epigastru și în partea dreaptă a abdomenului (a șaptea zi), 226.
Junghi spre interior în stomac, mai întâi în partea stângă, apoi în cea dreaptă (a doua zi), 228.
Un fel de durere arzătoare în stomac apare și dispare, durează o jumătate de oră, apoi se întrerupe timp de o oră sau mai mult (a treia zi), 188.

ABDOMEN

Durere în regiunea hepatică, persistând timp de o jumătate de an după intoxicație, la un bărbat, 140.
Abdomen tensionat, fără durere la atingere sau la presiune, 23.
Abdomen moale, nedestins, 101.
Abdomen dur, dar nu foarte umflat (după șase ore), 127.
Abdomen tensionat și dur, 79.
Abdomene tumefiate, dar nu dure, 35. [980.]
Abdomen balonat, mai ales în regiunea epigastrică, 23.
Abdomen foarte balonat; nedureros la atingere, 28.
Seara, abdomenul este balonat, cu căldură a corpului și anxietate în epigastru, 15.
La copii, abdomenul devine extrem de balonat, cu anxietate în epigastru; transpirație rece, senzație de frig la nivelul membrelor, confuzie mintală, semisomn cu stupoare și evacuări anxioase, în sus și în jos, 5.
Distensia abdomenului, 73, 77, 84 etc.
Abdomen destins, nedureros, 100.
O distensie a abdomenului, fără ca acesta să fie dur, 1.
Abdomenul superior tensionat și dureros, 15.
Abdomen timpanitic, 157, 158, 172.
Stare timpanitică a intestinelor, abdomen extrem de tensionat, 102. [990.]
Abdomen retractat și tensionat, 163.
Abdomen retractat spasmodic, 85.
Sensibilitate crescută a abdomenului, 90.
Borborisme în abdomen, 132.
Borborisme în abdomen, cu întunecarea vederii, 15.
Borborisme și chiorăit în abdomen, 19.
Borborisme în abdomen, cu colici, 15.
Borborisme în abdomen, cu diaree, 15.
În timpul micțiunii, rostogolire în abdomen; frisoane, 50.
Se plânge de borborisme în abdomen, ca și cum animale vii ar țipa și s-ar mișca prin toate intestinele, 15. [Cuvintele începând de la „ca și cum” nu apar în original. -Hughes.] [1000.]
Foarte multe eliminări de gaze, 15.
Formare extrem de abundentă de gaze în abdomen, uneori după fiecare doză de tinctură; după câteva borborisme în abdomen, gazele s-au eliminat în jos, 11.
Fermentație violentă în abdomen, timp de șapte zile, 2.
Meteorism, 150.
Colici, urmate de diaree, 15.
Colici, borborisme și diaree, 15.
Colici, vărsături apoase și diaree, 15.
Colici, ca și cum abdomenul ar fi umflat; abdomen dureros chiar și la atingerea părții laterale, 1.
Colici și diaree, 15.
Dureri colicative, 30. [Vorbește numai despre borborisme. -Hughes.] [1010.]
Durere colicativă și borborisme în intestine, 200.
Colici violente, apărute brusc seara, cu senzație de leșin și frisoane reci, 200.
Durere în abdomen, cu vertijul, urmată de diaree, 15.
Sensibilitate foarte mare a abdomenului, 58.
Durere în abdomen, 15, 212.
Durere crampiformă în abdomen, care o face să se îndoaie în două când merge, cu constipație și dorință ineficace de defecație (din a doua până în a cincea zi), 235.
Durere apăsătoare în abdomen, 15.
În abdomen, în regiunea și pe direcția colonului transvers, o senzație de tracțiune, care s-a transformat curând în sfâșiere, ca și cum doi câini ar trage intestinul în direcții opuse și ar fi gata să-l rupă în două; cu acest simptom era asociat un fel de foame, când senzația de sfâșiere se mai diminuase puțin, dar bolnavul tot nu putea să consume niciun aliment (la trei sferturi de oră după a treia doză), 127.
Durere surdă în partea inferioară a colonului (a noua zi), 233.
Durere sfâșietoare în abdomen, ca și cum ombilicul ar urma să fie smuls; durerea trece apoi în piept, 1. [1020.]
Senzație ca și cum abdomenul ar fi dilatat la maximum, 1.
Durere de răsucire în intestine înaintea fiecărei evacuări; diaree negricioasă la fiecare oră (după treizeci și șase de ore), 2.
Înainte de scaun, răsucire în intestine; în timpul scaunului, colici, distensia abdomenului, rostogolire în abdomen, vărsături, paloare, 30.
În abdomenul inferior, durere fulgerătoare dinainte spre înapoi, timp de o jumătate de oră, la douăzeci de minute după cină (a doua zi), 236.
Dureri fulgerătoare și colicative în intestine, cu diaree, 146a.
Arsură în abdomenul destins, 107.
De mai multe ori pe zi, durere surdă, colicativă, în regiunea pubiană, inclusiv în timpul scaunului (a șaptea zi), 238.
Dureri colicative severe, de scurtă durată, în centrul hipogastrului (a patra zi), 222.

RECT ȘI ANUS

Flux hemoroidal, timp de mai multe zile, 1.
Prin anus se elimină sânge coagulat, 1. [1030.]
Dorință de defecație, dar nu se elimină nimic decât după douăzeci și patru de ore, 3.

SCAUN

Diaree.
Purgație violentă, cu durere în rect orientată în jos, care o însoțește și îi urmează, timp de două ore (după două ore, a cincea zi), 226.
În noaptea următoare, un acces puternic de diaree, care a durat toată ziua următoare; scaunele erau exact ca în accesul anterior, păstoase, feculente, brun-închis, cu durere surdă, colicativă, de-a latul hipogastrului înaintea scaunului, oarecare efort de împingere în timpul scaunului și, concomitent, efort de împingere la urinare, 224.
Diaree, șase zile consecutiv, 2.
Diaree care încetează după o transpirație abundentă, 15.
Diaree, cu creșterea apetitului, 15.
Diaree, cu paloarea feței, 15.
Diaree apoasă, precedată de dureri crampiforme violente în intestine; aceasta a durat trei zile (după unsprezece zile), 221.
De la ora 3 până la ora 7 P.M., mai multe scaune diareice, brune, apoase, uneori brun-gălbui și spumoase, precedate de durere în abdomen; în timpul eliminării scaunelor, arsură usturătoare la anus; rectul pare plin, dar la efortul de împingere se elimină numai scaune lichide (a doua zi), 210.
Diaree, cu flatulență și borborisme și, ocazional, dureri ascuțite; a continuat aproape o săptămână după vărsarea medicamentului, 146a. [1040.]
Mai multe evacuări ca zeama, care au adus multă ușurare, au urmat sfâșierii din intestine (după trei doze), 127.
Două scaune normale în loc de unul (a șasea și a șaptea zi); în timp ce se forța pentru a urina, un scaun ușor moale (a șaptea zi); scaunul din această dimineață destul de moale, de un brun mai închis decât de obicei (a opta zi), 222.
Mai multe evacuări intestinale, fluide și apoase, 151.
Scaunele au miros cadaveric, 15.
Unul sau două scaune moi, de culoarea ciocolatei închise (a noua zi), 223.
(Scaune sangvinolente), (după două zile), 90.
După-amiaza, scaun dureros și dificil, necesitând mult efort de împingere; ultima parte nu a putut fi evacuată prin efort, dar s-a eliminat ușor după încetarea acestuia (a patra zi), 225.
A avut scaun, materiile fecale fiind foarte dure și uscate (a treia zi), 241.
Părea să aibă o defecație și a eliminat un Lumbricus teres viu, lung de paisprezece inci, cu puțină apă, dar fără materii fecale și fără ameliorarea simptomelor (după șase ore), 37.
Constipație.
Intestine mai constipate, 159. [Revizuit de Hughes.] [1050.]
Constipație timp de șase zile, fără a se plânge de plenitudine produsă de distensia abdomenului, 1.
Constipație obstinată, 116.
(Constipație și dorință ineficace de defecație, cu durerea crampiformă din abdomen), (din a doua până în a cincea zi), 235.
Intestinele nu au funcționat de două zile (a treia zi), 227.
Intestinele nu funcționează, dar fără disconfort (din a cincea până în a șaptea zi), 210.
Scaunul și urina suprimate, 139.

ORGANE URINARE

Vezică urinară.
Sfincterul vezicii urinare paralizat, permițând urinei să se scurgă mai mult sau mai puțin picătură cu picătură, timp de patruzeci și opt de ore, 241.
Paralizia vezicii urinare și incontinența de urină consecutivă, din cauza umplerii excesive a organului, 102.
Vezica goală, 163.
Iritație puternică a căilor urinare; la doi copii, incontinență de urină, 140.
Micțiune și urină. [1060.]
Evacuare abundentă de urină diluată, aproape apoasă, 87.
S-a eliminat o cantitate uimitoare de urină, limpede, ca apa de izvor, 73.
Eliminări abundente și involuntare de urină, 75.
Micțiune abundentă, 15.
Micțiune abundentă, fără sete, 1.
A eliminat involuntar cantități mari de urină, 41.
Evacuări involuntare de urină și materii fecale sangvinolente, 118.
Obligat să urineze de patru ori în timpul nopții, 146.
Adesea obligat să urineze, dar eliminarea întârzia un minut înainte să înceapă și, deși urina ieșea numai în picături, în cursul dimineții s-a eliminat totuși o cantitate mare (după patru și cinci ore), 3.
Urina eliminată numai după douăsprezece ore, 153. [1070.]
Pentru golirea vezicii este necesar un efort neobișnuit de împingere; jetul se oprește înainte ca vezica să fie golită, iar eliminarea trebuie apoi încheiată prin mai multe eforturi succesive, fluxul oprindu-se de îndată ce efortul este întrerupt; cantitatea de urină crescută; urinări mai frecvente și cu o cantitate mai mare decât de obicei la fiecare micțiune (a șaptea și a noua zi), 223.
Este moderat diuretic și impregnează destul de perceptibil urina cu mirosul semințelor, 38.
Diureză, cu tremurături și borborisme în abdomen, 15.
Urina se elimina numai atât timp cât efortul era menținut puternic și se oprea de îndată ce împingerea în jos era întreruptă, e. g ., pentru a respira (a doua zi), 224.
Micțiune picătură cu picătură, 233.
Incapabil să elimine urina liber, trebuia să se forțeze (a treia zi), 188.
Retenția de urină a însoțit paralizia musculară, 159.
[Retenție de urină], 13. [Greding spune numai că eliminarea involuntară obișnuită a urinei în timpul accesului nu a avut loc. -Hughes.]
La eliminarea urinei nu se formează niciun jet, în pofida tuturor eforturilor de apăsare și împingere; urina este mai caldă decât de obicei, dar iese numai în picături; nu poate grăbi eliminarea și nici nu poate împinge afară ultimele picături, fără nicio durere în uretră, cu excepția senzației ca și cum un corp cilindric ar fi împins prin uretră. După ce a băut oțet, urina a apărut din nou sub forma unui jet subțire, iar dorința era mai puțin frecventă, 3.
Urina este eliminată fără nicio forță; putea să o rețină, dar avea tot timpul senzația ca și cum nu ar avea puterea să o rețină și să închidă colul vezicii; uneori, senzație ca și cum uretra ar fi prea îngustă și incapabilă să se dilate, 1. [1080.]
Și-a revenit repede după simptomele neplăcute ale intoxicației, dar de atunci suferă de urină alcalină și de o suferință atât de mare la eliminarea ei, încât este încă țintuit la domiciliu, 237.
Urină foarte închisă la culoare și cu miros puternic, înțepător (a treia zi), 241.
Urină densă și tulbure după intoxicație, 120.

ORGANE SEXUALE

Bărbat.
Dezvelirea constantă a organelor genitale, 121.
Priapism timp de câteva ore, 42.
Scrot edematos, 63.
Testicule retractate, penis în erecție ca în chordee, 153.
Pierdere temporară a capacității sexuale după convalescența în urma intoxicației, 25. [Revizuit de Hughes.]
Incapacitate completă de a efectua coitul, 26.
Excitația organelor genitale, cu lascivitate, 131. [1090.]
Excitația organelor genitale, 196.
Excitație sexuală, 119.
Lascivitate, 18.
Activitate extraordinar de crescută a organelor sexuale, 116.
Femeie.
Eliminare de sânge negru din uter, 15.
Reapariția menstruației după o întrerupere de patru ani, 15. [Femeia avea doar patruzeci de ani. —Hughes.]
Flux menstrual prea abundent, menoragie, cu dureri de tracțiune în abdomen, în coapse și în celelalte membre, 1.
Catamenii intensificate; sângele se elimină în mase coagulate mari, 1.
Catamenii excesive, 15.
Catamenii ceva mai abundente, 15. [Revizuit de Hughes.] [1100.]
Menstruație cu sânge diluat, 15. [Revizuit de Hughes.]
Dorință sexuală insațiabilă la femei, 43.

ORGANE RESPIRATORII

Durere în regiunea laringelui, după intoxicație, 153.
Organele locale erau parțial paralizate; băiatul încerca adesea să vorbească precipitat, dar nu putea rosti niciun cuvânt; nu se auzea decât un muget sau o bâlbâială; uneori reușea să cânte câteva note, să fluiere sau, câteodată, să râdă; vocea era răgușită și croncănitoare, 233.
Voce.
Voce înaltă, pițigăiată și falsă; vorbire neinteligibilă, 79.
Modulația obișnuită lipsește cu desăvârșire din vocea lui; aceasta este mult mai înaltă și mai subțire decât de obicei; este doar un sunet, nu poate rosti niciun cuvânt inteligibil; el însuși îl aude și îl simte și este neliniștit din această cauză, 3.
Voce puțin răgușită, 93.
Voce răgușită și neinteligibilă, 103.
Răgușeală și tuse (după câteva zile), 136.
Voce răgușită, împreună cu deglutiția dificilă, 64. [1110.]
Voce răgușită, cu vorbire dificilă (după 120 de picături), 133.
Voce răgușită (după o oră și treizeci și cinci de minute), 222.
Când vorbesc, voce răgușită; din când în când aproape că mă lasă, făcându-mă să-mi dreg zgomotos glasul pentru a o restabili (a doua zi), 210.
O oarecare răgușeală când vorbește, seara după apusul soarelui (a patra zi), 216.
În dimineața următoare, vocea era neclară și răgușită, iar deglutiția foarte dificilă și dureroasă, 69.
Voce slabă (după o oră), 203.
Tuse și expectorație.
Tuse imediat după ce bea apă rece (a zecea zi), 215.
Tuse spasmodică, mai gravă seara (a doua zi) și din nou dimineața (a treia zi); tuse uscată, 55.
Tuse uscată aspră, zgomotoasă și violentă, provocată de uscăciunea gâtului; nimic nu pare să aibă efect asupra tusei (a șaptea zi), 223.
Tuse umedă, hârâitoare, cu puțină expectorație, în dimineața următoare, 134. [1120.]
Expectorează uneori mucus gros, fără să-i pese unde cade, 171.
Expectorație de lichid alb, spumos (după 120 de picături), 133.
Scuipare de sânge, 15.
Respirație.
Respirație ușoară, cu câte un suspin profund din când în când; douăzeci și șase de respirații pe minut, 160.
Respirație rapidă, 100.
Respirație întrucâtva accelerată, 149, 170.
Respirație precipitată, 81, 179.
Respirație precipitată și dificilă, 238.
Respirație foarte precipitată, uneori cu gâfâială și sufocare, 153.
Respirație dificilă și accelerată, 89. [1130.]
Pe durata comei, respirația a fost extrem de precipitată, cu o medie de aproximativ 100 pe minut; totuși, fiecare inspirație umplea complet plămânii, 102.
Activitatea plămânilor era slăbită, nu din cauza vreunui obstacol, ci pur și simplu din lipsă de putere, pacientul respirând numai la intervale lungi (după a treia doză), 127.
Inspirații lente și expirații foarte bruște, 18.
Respirație lentă (după patru ore), 196.
Respirație lentă, dificilă și profundă, 120.
Respirație lentă și neregulată, 99.
Respirație lentă și laborioasă, 178.
Respirație lentă, stertoroasă, profundă, 163.
Respirație stertoroasă și inconștiență, 103.
Respirație stertoroasă, 137, 152, 172. [1140.]
Respirație grea și stertoroasă, cu suflu la fiecare expirație, dar normală ca frecvență, 229.
Respirație uneori stertoroasă și laborioasă, 134, 135, 136.
Expirații suflante sau șuierătoare, care împingeau mici cantități de salivă roșiatică printre buzele închise, însoțeau mișcările convulsive, 241.
Suspine frecvente, 23.
Respirație laborioasă, cu o senzație chinuitoare de strangulare, 143.
Respirația i se oprește tot mai mult, iar fața i se învinețește, 13.
Respirație dificilă, 1, 123.
Respirație apăsată, 1.
Respirație apăsată, cu dorință de aer liber, 140.
Respirația și deglutiția sunt împiedicate și mai frecvente, 68. [1150.]
Senzație excesivă de sufocare (după trei ore), 164.
Respirație apăsată, cu senzație de constricție de-a latul pieptului, 200.
Dispnee teribilă; într-adevăr, funcția respirației consta mai degrabă într-o succesiune de respirații profunde, gâfâieli și suspine (după șapte ore), 201.

PIEPT

În timpul nopții, constricție toracică, ca și cum nu aș putea introduce suficient aer în plămâni, obligându-mă să fac inspirații profunde și forțate frecvente; la fel fie că stăteam culcat pe spate sau pe o parte, fie în picioare, timp de câteva minute (a optsprezecea noapte), 219.
Senzație de constricție de-a latul pieptului, cu respirație apăsată, 200.
Durere surdă în piept și stern, declanșată de vorbire, 1.
Senzație ca și cum ceva s-ar roti în piept, urmată de căldură la nivelul feței, 1.
O senzație ciudată de uscăciune în piept și o constricție violentă ca o centură de-a latul acestuia, 34.
Senzație neplăcută pe linia mediană a pieptului (? în esofag, E. W. B.), cu senzație de greață (a noua zi), 226.
Durere ascuțită în piept, aproximativ la joncțiunea treimii mijlocii cu cea inferioară, mai întâi pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă, mai gravă la mers; dispare complet într-un loc cald (a opta zi), 226. [1160.]
Durere tăietoare în stern, noaptea, după ce se culcă; încetează la eliminarea gazelor, dar revine, 1.
Apăsare puternică asupra cartilajelor coastelor a treia și a patra, cu respirație dificilă; nu poate inspira suficient aer fără o mare neliniște (după o jumătate de oră), 2.
Durere reumatică în părțile laterale și în spate, 15.
Timp de o oră a avut junghiuri foarte fine, dar ascuțite, în vecinătatea coastelor a cincea și a șasea, într-o zonă foarte bine delimitată, de mărimea unei monede de patru pence (după a treia doză), 127.
Durere surdă în sâni, mai gravă la mers, mai întâi în stângul, apoi în dreptul (după două zile), 235.

INIMĂ ȘI PULS

Precordiul.
Apăsare în apropierea inimii, 1.
Senzație de neliniște în regiunea inimii, cu senzație de leșin, 196.
După-amiaza, palpitații ale inimii la orice efort ușor (a doua zi), 210.
Acțiunea inimii.
Palpitații (după 200 de picături), 123.*
În timpul tusei, palpitații, anxietate, constricție toracică, convulsii, 59. [1170.]
Inima bătea foarte violent; băiatul spunea neliniștit că voia să-i fie înlăturate acele bătăi, 64.
Bătăile inimii slabe, 68.
Pulsațiile inimii foarte lente, 96.
Arterele pulsau rapid și puternic, 79.
Acțiunea inimii extrem de slabă și intermitentă (după șapte ore), 201.
Acțiunea inimii slabă, dar fără creșterea frecvenței (după două ore și jumătate), 187.
Acțiunea inimii neregulată; puls mic, rapid, 103.
Puls.
Puls rapid, 157, 169, 180, 194, 151, etc.
Puls rapid, intermitent, 18.
Puls mai rapid decât puteam număra, 135. [1180.]
Puls rapid, abia putând fi numărat, și foarte slab, 97.
Puls foarte rapid și slab, numărând cel puțin 150 de bătăi pe minut, 238.
Puls foarte rapid, mic, 54, 168.
Puls fâlfâitor, 140, 179.
Puls 130, depresibil și mic, 153.
Puls plin, puternic, de aproximativ 120 pe minut (după trei ore), 234.*
Puls 120, mic și moale, 96, 99.
Pulsul, în timpul accesului, rapid, 120; în a treia zi, remarcabil de lent, 56, asociat cu prostrație, 168.
Puls 110, puternic și plin, 160.
Puls 100, foarte tensionat și plin, 178. [1190.]
Pulsul, de obicei 72, era la ora 9 P.M. de 84 (a treia zi), 188.
Puls moderat de rapid și tensionat, 130.
Puls rapid, dur și frecvent (în prima seară), 96.
Puls rapid și contractat (după cinci ore), 91.
Puls rapid, dur și plin, 100.
Puls accelerat, ocazional intermitent, 103.
Puls rapid, plin, 140.
Puls rapid, dur și frecvent (după două ore), 190.
Puls rapid și slab, 167, 171, 175.
Puls cu cincisprezece bătăi pe minut peste valoarea normală și foarte plin și greu (a doua zi), 146. [1200.]
Puls plin, foarte rapid, cu pulsații ale carotidelor, 191.
Puls moale, slab și foarte frecvent, 208. [Pulsul lent primar îi aparține lui Stramonium, în timp ce pulsul secundar este doar un simptom al disoluției și nu este patogenetic pentru remediu.]*
Puls rapid și intermitent, variind între 135 și 140 de bătăi pe minut, 229.
Puls frecvent și mic, 62, 80, 187.
Puls mic, frecvent și moale; la încheietura mâinii drepte nu se putea percepe pulsul și nici bătăile inimii, 55.
Puls mic, rapid și, în cele din urmă, abia perceptibil, 29.
Puls adesea intermitent, 6. [Revizuit de Hughes.]
Puls mic, rapid și slab, 101.
Puls puternic, plin, de 80 până la 90 de bătăi, 22.
Puls plin și tensionat, 41. [1210.]
Pulsul bătea violent, 85.
Puls mai plin decât de obicei și cu 10 sau 12 bătăi pe minut mai mult decât în mod obișnuit (după nouă ore), 146.
Puls plin, dar nu anormal de frecvent, 149.
Puls plin și iritabil, 120, 162.
Puls puternic, tumultuos, 197.
Puls plin (după patru ore), 198.
Puls dur și plin, 57.
Puls tensionat și intermitent, 120.
Puls dur, 140, 159.
Puls plin și mai lent decât în mod normal (după două ore), 96. [1220.]
Puls plin și destul de lent, 231.
Puls 88, mic, 156.
Puls 85, foarte slab (după o oră), 203.
Puls 65, lent și plin (după unsprezece ore), 183.
Puls lent și moderat de plin, 185.
Puls lent, plin, anevoios, 202.
Puls foarte lent, 209.
Puls mic, rar, slab, aproape imperceptibil, 173.
Puls slab și șovăitor, neregulat, variind între 120 și 130 (după trei ore), 164.
Puls lent, greu, 132. [1230.]
Puls mic și slab, 162, 233.
Puls slab și atât de frecvent, încât abia putea fi numărat, 40.
Puls slab, 31.
Puls febril, 174.
Puls tremurător, slab, inegal, uneori intermitent, 19.
Puls neregulat, câteva bătăi rapide urmând după unele lente, 232.
Puls inegal, tensionat (a doua dimineață), 64.
Puls extrem de neregulat; uneori era accelerat și fâlfâitor, alteori tensionat și puternic, iar adesea acțiunea lui nu putea fi percepută, 76.
Puls abia perceptibil, iar arterele carotide prezentau pulsații slabe sau absente, 115.
Puls aproape imperceptibil încă de la început; dar, în măsura în care putea fi perceput, era normal în privința frecvenței. În timpul persistenței comei, pulsul a revenit; era inexplicabil de rapid și se estima că depășea 200, mic, ascuțit și filiform, 102. [1240.]
Puls abia perceptibil sau deloc (după două ore); 160, puternic și regulat (după paisprezece ore); 120, inegal și intermitent (după optsprezece ore), 81.
La încheietura mâinii nu se putea percepe niciun puls (după șapte ore), 201.
Puls imperceptibil, 29, 165.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Gât umflat (după trei ore), 187.
Rigiditate a gâtului (a doua zi), diminuându-se treptat (din a treia până în a noua zi), 189.
Durere, mai întâi în partea dreaptă, apoi în partea stângă a regiunii posterioare a gâtului, la mișcarea capului (a paisprezecea zi); la aplecarea capului pe spate, durere în partea stângă a regiunii posterioare a gâtului; ulterior, la aplecarea capului înainte, durere în partea stângă a gâtului (a cincisprezecea zi), 215.
Rigiditate accentuată a mușchilor gâtului și spatelui, 134, 135, 138.
Durere de tracțiune (reumatică), extinzându-se din partea laterală a gâtului în membre, 15.
Spate.
Spate foarte rigid, dar nedureros (a treia zi), 180.
O mică zonă a spatelui doare (durere de tracțiune) la atingere, 1. [1250.]
O zonă a spatelui doare, fie că este atinsă sau nu, 1.
Durere ca după lovituri în spate și abdomen, provocată de mișcare (după douăsprezece ore), 1.
Durere ca după lovituri în spate și umăr (după douăsprezece ore), 1.
Durere de tracțiune, sfâșietoare, în spate și abdomenul superior (după o oră), 1.
Sensibilitate remarcabilă de-a lungul coloanei vertebrale în regiunea cervicală; cea mai ușoară apăsare provoca strigătele cele mai violente și delir, 232.
Dorsală.
Durere între umeri în timpul tusei (a șaptea zi), 223.
Dureri de tracțiune în mijlocul coloanei vertebrale, cu durere de tracțiune în punctul opus, în porțiunea posterioară a stomacului, 1.
Durere de tracțiune în mijlocul coloanei vertebrale, 1.
Lombară.
În timp ce cânta la pian, seara, două dureri puternice, ca niște junghiuri, simultan în ambele regiuni lombare, la jumătatea distanței dintre hipocondre și creasta iliacă (a cincea zi), 223.
Dureri în regiunea lombară, ca în reumatism (a treia zi), 188. [1260.]
Dureri de tracțiune în șale, 1.
Dureri puternice în șale, 15.

EXTREMITĂȚI

Umflarea mâinilor și picioarelor, 145.
Convulsii violente ale extremităților, 73.
Convulsii ale extremităților, 1, 6, 18, 101.
(În timpul vărsăturilor provocate artificial, smucituri ale tuturor membrelor), 18.
Membrele îi erau foarte rigide și rămâneau astfel, exceptând momentele când surveneau tresăririle convulsive, la început aproximativ la fiecare zece minute; o jumătate de oră mai târziu nu mai putea sta în picioare; mișcările convulsive ale membrelor s-au intensificat, având caracter intermitent, fiind uneori provocate de impresii externe, precum atingerea pielii, dar survenind și spontan, 160.
Capacitatea de mișcare voluntară a extremităților dispăruse, iar membrele erau agitate violent de tresăriri spasmodice și jactație (nu de convulsii regulate), alternând cu scurte paroxisme de spasm tetanic (opistotonus). În timpul comei, ea a continuat să fie afectată de tresăriri convulsive și jactație a membrelor, alternând cu scurte paroxisme de mișcări spasmodice rapide, vibratorii, ale mâinilor și antebrațelor, de o natură particulară, deși, cred eu, diagnostică în privința efectelor produse de otrăvurile din această clasă, 102.
Mișcare violentă a membrelor, 23.
Își mișcă membrele înainte și înapoi, 19. [1270.]
Membrele, în special mâinile, în mișcare excesivă, ca la înot, zbor etc., 140.
Contracția și întinderea lentă a membrelor, repetate în paroxisme, 18.
Mâinile și picioarele până la genunchi erau afectate de ușoare spasme sau smucituri, în special degetele mâinii stângi, care se smuceau repetat și fără durere (a patra și a cincea zi), 188.
[Spasme, mai întâi în brațul stâng, apoi în piciorul drept, urmate de spasme bruște ale capului în toate direcțiile], 15.
Tresăririle paroxistice ale membrelor, la fiecare cinci minute, erau foarte pronunțate, mai mult la brațe decât la picioare; însă membrele nu erau atât de rigide ca la celălalt băiat, 162.
Smucituri spasmodice ale membrelor, 3.
Smucituri ale extremităților, 107.*
Mișcări constante ale mâinilor și brațelor, ca și cum ar toarce sau ar țese (după opt ore), 23.
Mișcări neregulate ale tuturor membrelor, 169.
Brațele și membrele inferioare erau azvârlite încoace și încolo, cu țipete și plânsete (după trei ore), 187. [1280.]
Aruncarea spasmodică în sus a membrelor, 3.
*Tresăriri ale mâinilor și picioarelor, 103.
*Tresăriri ale tendoanelor, 85, 107, 119, 120.
Tresăriri ale extremităților, 119.*
Tremor frecvent al membrelor, ca în timpul unui frison, deși suprafața corpului avea o temperatură peste cea normală, 207.
Tremurături ale membrelor ei, 33.
Mișcări tremurătoare constante ale mâinilor și picioarelor, 168.
*Tremur al membrelor, 19.
Tremur al unuia sau mai multor membre, 1.
Tremur al mâinilor și picioarelor, 121.* [1290.]
Tremur al extremităților și mai ales al mâinilor; făcea asemenea mișcări, încât părea că se teme în fiecare clipă că va cădea; corpul era aplecat spre spate, 108.
Membrele se clatină la mers sau în ortostatism, 1.
Membre cu aspect vădit paralitic, 34.
Foarte puțin control asupra mișcărilor extremităților superioare și inferioare, 170.
Mișcare dificilă a membrelor, cu senzație de furnicare în ele, 15.
Mișcare dificilă și senzație de formicație în membre, cu lăcrimare, 15.
Imobilitatea membrelor; nu poate face nici cea mai mică mișcare (un fel de catalepsie), 1.
Membre lipsite de vigoare, 237.
Membre paralizate, 29.
Simte în mâini și picioare ca și cum acestea s-ar fi desfăcut din articulații și este cu totul neconsolat din cauza acestei senzații, 2. [1300.]
Senzație ca și cum o parte a membrelor ar fi complet separată în articulație de cealaltă și nu s-ar mai putea uni cu aceasta, 1.
Senzație în brațe și picioare ca și cum ar fi separate de corp, 2.
Membrele sunt amorțite, 11 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Membrele se simt amorțite, 1.
Greutate a membrelor, 15.
Toate membrele dor, 1.
Crampe continue în ambele mâini și picioare, 15.
Senzație de furnicare în toate membrele, 15.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Tremor coreic al brațelor, 197.
Smucituri violente ale brațelor, 90. [1310.]
Smucituri ale mușchilor brațelor, urmate imediat de dureri fulgerătoare care străbat fruntea (după trei ore), 146.
Umăr.
Durere ca după lovituri în umăr și spate (după douăsprezece ore), 1.
Braț.
Dureri ascuțite, în junghiuri, în apropierea condilului extern al os humeri (după șase ore), 146.
Durere surdă, de tracțiune, în brațul drept, deasupra cotului, 200.
Antebraț.
Dureri în smucituri și junghiuri în mușchii și tendoanele feței posterioare a antebrațului stâng, extinzându-se până la degetul arătător (după șase ore), 146.
Înțepături fine, ascuțite, în antebraț și o durere reumatică constrictivă în mușchiul deltoid (după treizeci și două de ore), 3.
Mână.
Mișcările mâinilor și subsultus tendium erau atât de violente, încât pulsul nu putea fi numărat (după două ore și jumătate), 167.
Tremur al mâinilor în timp ce mănâncă, 1.
Mâinile îi tremură când apucă ceva, 3.
Tremur al mâinii neafectate în timp ce mănâncă, 1. [1320.]
Mâna neafectată tremură în timp ce mănâncă, 2.
După ce a băut, mâinile au continuat să strângă convulsiv paharul, deși dorea să-l lase jos, 100.
Nu putea să-și închidă mâna pentru a forma un pumn, 64.
Mâinile sunt strânse în pumni (nu și policele), dar pot fi deschise de alte persoane, 18.
Ușoare furnicături pe dosul mâinii stângi, timp de câteva minute (după o oră și patruzeci de minute), 215.
Ușoare furnicături trecătoare pe dosul mâinii stângi (aproape imediat după a doua doză, a doua zi), 210.
Degete.
Tresăriri particulare ale degetelor și o mișcare a mâinilor ca la un pacient cu coree (după o jumătate de oră), 187.
Unghiile degetelor violacee; extremități reci, 208.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Convulsii ale membrului inferior stâng; încep cu secuse care trag membrul spre interior și în sus, 3.
Dificultate la mers, 145, 209. [1330.]
Nu putea merge, 64.
Pas și mers clătinat și convulsiv; își pierduse parțial funcția extremităților inferioare, 160.
Mers nesigur, cu incapacitatea de a face câțiva pași fără să cadă, 87.
Membrele inferioare se îndoaie brusc în timpul mersului, 3.
Paralizia extremităților inferioare, 20, 113.
Rigiditate spasmodică a ambelor membre inferioare în întregime (după treizeci și șase de ore), 3.
Când era pus pe picioare, le azvârlea înainte, dar nu putea sta pe ele și nu rămâneau nemișcate nici măcar un minut, 162.
Ambele extremități inferioare erau rigide, astfel încât, când încerca să stea în picioare, cădea, 176.
Labele picioarelor și întregile extremități inferioare erau reci și paralizate și atârnau lipsite de putere peste poala tatălui, în contrast pronunțat cu restul corpului, care era atât de puternic agitat (după două ore și jumătate), 187.
Senzație de slăbiciune în extremitățile inferioare (după câteva ore), 124a.
Șold. [1340.]
Durere în mușchii feței externe a articulației șoldului drept în timpul mersului, timp de câteva minute (după a treia doză), 210.
Coapsă.
După-amiaza, în timpul mersului, a avut o durere fulgerătoare bruscă în partea externă a coapsei drepte, care se simțea amorțită când o freca cu mâna (a patra zi), 223.
Dureri de tracțiune în coapse, 1.
Smucituri spasmodice și tragerea în sus și spre interior a mușchilor anteriori ai coapsei, în paroxisme, 3.
Durere în coapsa dreaptă, 15.
Genunchi.
Nu putea sta în picioare; genunchii cedau; picioarele se clătinau ca la un om beat, 60.
Incapacitate de a sta în picioare; genunchii păreau să cedeze, iar ea cădea încoace și încolo ca și cum ar fi fost în stare de ebrietate, 130.
După-amiaza, mișcări tremurătoare și dezordonate ale genunchilor și picioarelor, ca într-un frison violent, mintea rămânând intactă, 15.
Coapsă paralizată, 29.
Gambă.
În timpul mersului, gambele se simt grele (după o oră și douăzeci și cinci de minute), 222. [1350.]
Durere în gamba dreaptă, mai accentuată la nivelul patelei (din a treia până în a noua zi), 159.
Amorțeală și rigiditate a gambei stângi, cu o senzație de gâdilare și furnicare sub cutis, care dispărea prin frecare și întindere (a patra și a cincea zi), 188.
Câteva înțepături ascuțite la nivelul tibiei drepte, 3.
Tracțiune reumatică (apăsătoare) în glezna stângă, seara (după treizeci și șase de ore), 3.
Picioare.
Labele picioarelor și gambele umflate, dure; pielea de pe ele pare întinsă (după șase ore), 187.
Tremur constant al picioarelor, 15.*
Nu poate sta pe picioare, 27.
Greutate a picioarelor și oboseală a gambelor, 15 . [Originalul este „lassitudo crurum pedumque pondus”. -Hughes.]
Durere ascuțită bruscă în călcâiul drept, care a revenit după câteva minute și apoi a încetat (la cincisprezece minute după a doua doză, a patra zi), 223.
Arsură pe dosul piciorului, uneori mai redusă, alteori mai accentuată (după douăzeci și patru de ore), 3. [1360.]
Arsură și mâncărime ale picioarelor, 15.

GENERALITĂȚI

Abdomenul, limba, fața și ochii erau vizibil tumefiate, iar ultimele două erau și foarte roșii (după trei ore), 37.
În timpul menstruației, miros voluptuos al corpului, 15.
*Suprimarea tuturor excrețiilor, 1, 160, 161, 182, 187.
Culcați pe spate, 123.
Zăcea întinsă și neputincioasă (după o oră), 203.
Zăcea pe abdomen, afundându-și capul în pernă, 121.
Stă culcat pe spate, cu ochii deschiși și ațintiți, 18.
Mușchii voluntari într-o stare de mare relaxare (după două ore), 81.
A continuat să se lase treptat și a murit, aparent fără nicio suferință, în dimineața următoare, 134. [1370.]
Ședea dreaptă pe o canapea, susținută de câte un ajutor de fiecare parte, și a refuzat să fie așezată în poziție culcată (după trei ore), 236.
Mușchi duri (după șase ore), 187.
Mișcarea voluntară încetează (catalepsie), cu pierderea simțurilor, dar capacitatea de a înghiți se păstrează, 18 . [Autorul nu spune nimic despre catalepsie. -Hughes.]
Întregul sistem nervos este tulburat; diferite părți ale corpului devin paralitice, 39.
Partea stângă complet paralizată, 68, 89.
La toți a existat o paralizie musculară temporară mai mult sau mai puțin pronunțată, însoțită de retenție urinară în grade diferite, 159.
Pierderea completă a capacității de a dirija mișcările membrelor (după patru ore), 126.
Pierderea completă a mișcării voluntare, 151.
Incapacitatea de a efectua mișcări coordonate, 232.
Corpul și membrele nemișcate, 208. [1380.]
Rigiditatea întregului corp (după o oră), 28.
Rigiditate generalizată; niciun membru nu putea fi mișcat; copil de optsprezece luni, la o oră după înghițirea seminței. Seara, după ce rigiditatea s-a diminuat, vărsături repetate, somn profund; către miezul nopții, respirație hârâitoare, spumă cu sânge ieșea din gură; fața brun-închis și, curând după aceea, moartea, la șase ore după ingerarea otrăvii, 17.
Tremur al întregului corp, 3.*
*Tremur al întregului corp; părea ca și cum copilul ar fi fost cuprins de o spaimă puternică (a doua zi), 232.
Tremur al buzelor, mâinilor și picioarelor, 18.*
Smucituri violente ale brațelor și impotență funcțională a piciorului; limba atârnă în afara gurii; ochii ațintiți; pupile dilatate; murmur; pierderea rațiunii. A doua zi s-a plâns că era întuneric; voia lumină (lumânare); pupile dilatate; scaun cu sânge. În ziua următoare, bine. Fetiță de trei ani, de la sămânță, 15.
Control imperfect asupra activității musculare voluntare, 142.
Tresăriri, contracții musculare, 158.*
Contracții musculare; incapacitatea de a înghiți sau de a vorbi, 96.*
Contracții convulsive la ambele picioare și brațe, dar mai accentuate la acestea din urmă decât la primele, 160. [1390.]
Contracții spasmodice, care au ajuns curând la convulsii; mișcările nu erau întotdeauna convulsive, dar erau întotdeauna tremurătoare, 239.
Incapabil să stea în picioare și totuși zbătându-se agitat în orice poziție în care putea fi așezat, toate mișcările fiind necoordonate și asemănătoare celor din coree, 155.
Își arunca brațele și membrele înainte și înapoi și era foarte agitat, 156.
Smucituri constante ale degetelor de la mâini și de la picioare și ale diferiților mușchi ai feței; și întregul corp era frecvent zguduit ca de un șoc electric, 120.
Ușoare tresăriri și contracții musculare au persistat câteva zile, 157.
Sistemul muscular supus unei agitații neregulate, asemănătoare celei din coree, 100.*
Spasme ale mușchilor și se zvârcolea până când a apărut teama că va ajunge epuizată (după două ore), 154.
Spasme extrem de violente, cu cap foarte fierbinte, față roșu-închis, extremități roșii, pupile dilatate, salivație abundentă, scrâșnirea dinților și tremur violent, 121.
Spasme violente, urmate de paralizia extremităților inferioare, 117.
Vederea unei lămpi provoca din nou spasmele (după patru ore), 240. [1400.]
*Convulsii, 7, 11, 18 , etc.
Convulsii; tresăriri ca niște smucituri, 3.
Convulsii ale capului și brațelor, cu sughiț, 15.
Mișcare convulsivă a membrelor și gâtului (după o oră), 138.
Convulsii generale, alternând cu opistotonus, 100.
Toți mușchii corpului cuprinși de convulsii (după două ore), 25.
Convulsii începând la nivelul feței, apoi extinzându-se la alte părți ale corpului, uneori severe, alteori ușoare (după două ore), 79.
Alternanță de convulsii și furie; avea spasme atât de violente, încât mama sa nu-l putea ține în poală; când spasmele se domoleau, devenea furios, îi lovea și îi mușca pe cei care încercau să-l țină, 21.*
Mișcări convulsive ale întregului corp, provocând o schimbare constantă a poziției în pat, însoțite de expirații suflate sau șuierătoare, 241.
În jurul orei 9 A.M. au început convulsiile, iar la ora 10 A.M. a murit în timpul uneia, 184. [1410.]
Se zvârcolea violent în brațele tatălui său, cu contracții spasmodice ale mâinilor, asemenea unui copil agitat și suferind de coree (după două ore și jumătate), 167.
Mușchii întregului corp cuprinși de convulsii, iar copilul țipa aproape neîncetat, 149.
Mișcări convulsive ale capului dintr-o parte în alta, agravându-se treptat și urmate de contracții generalizate, scrâșnirea dinților, trismus, spasme ale gâtului, deglutiție dificilă, stupefacție; după aceea, băiatul zăcea pe spate, complet inconștient; când era ridicat, gâtul și coloana vertebrală se arcuiau înapoi, membrele erau într-o mișcare convulsivă constantă, cu zguduiri frecvente ale întregului corp ca de șocuri electrice, 144.
Mișcare constantă a întregului corp; mușchii erau în mișcare continuă, ca și cum băiatul ar fi avut coree; trăsăturile se schimbau neîncetat, uneori râzând, alteori exprimând uimire; buzele se mișcau ca și cum ar fi încercat să vorbească, uneori țuguiate ca pentru a fluiera; gura se deschidea frecvent și se închidea brusc; limba era adesea scoasă rapid din gură și plimbată lingând în jurul obrajilor; întregul cap era aruncat înainte și înapoi; coloana vertebrală și întregul corp erau afectate de răsuciri spasmodice; extremitățile superioare și inferioare în mișcare constantă, fără smucituri; anxietate și agitație; mâinile erau duse frecvent la față, frecând nasul și gura, trăgând de buze, bâjbâind, pipăind cu degetele așternuturile, zgâriind fața sau gâtul; uneori brațul cădea brusc, relaxat pentru o clipă, întregul corp părea epuizat, apoi spasmele musculare începeau din nou, 233.*
Mâinile și picioarele complet întoarse înapoi, iar mușchii fiecărei extremități rigizi; un tremur ușor, dar clar marcat, îi zguduia fiecare parte a corpului; trunchiul la fel de rigid ca membrele; gemea neîncetat, cu țipete ocazionale, și nu putea fi liniștit decât ținându-i pieptul strâns lipit de sânul mamei sale; întregul său comportament era asemenea celui al unui copil îngrozit și temându-se de o calamitate cumplită; nu putea sta în picioare și nu voia să se culce; pupilele ambilor ochi erau dilatate până la întreaga întindere a corneei, perfect imobile și insensibile la lumină; totuși, cel mai mic zgomot îl făcea să tresară, iar ținerea unei lumânări înaintea ochilor îi provoca convulsii violente ale extremităților, îndeosebi o tragere înapoi și o rigiditate sporită; un efort hotărât și foarte încordat de a înghiți determina intensificarea spasmelor; nu putea articula; în timpul spasmelor, membrele erau atât de rigide, încât nu le puteam îndoi; exista pierderea completă a mișcării voluntare; tremur constant, care mă împiedica să număr pulsul cu exactitate, 151.
Convulsii violente, 147.
Convulsii frecvente și violente, mai ales ale brațelor, feței și gâtului (după trei ore), 236.
Puternic agitată, făcând mișcări neobișnuite, cu ochii ficși și ațintiți și incapabilă să răspundă la întrebările care îi erau adresate (după cinci minute), 111.
Mișcare convulsivă violentă a mușchilor mandibulei, buzelor și membrelor superioare și inferioare, pe partea dreaptă, 68.
Mișcare convulsivă violentă a mandibulei, a buzelor, a brațului stâng și a extremității inferioare drepte, 89. [1420.]
Convulsii violente în pat, în timpul cărora era frenetic și a trebuit să fie legat (după șase ore), 6.
Convulsie puternică, alternând cu o mare excitație psihică (după cinci ore), 94.
*Convulsii înspăimântătoare la vederea unei lumânări aprinse, a unei oglinzi sau a apei, 6.
Cuprins de convulsii violente; fiecare mușchi al corpului său părea să fie într-o agitație violentă. Își lovea neîncetat pieptul cu mâinile, asemenea unui catolic care face penitență. Maxilarele îi erau încleștate ca în tetanos; gemea continuu; respirația îi era stertoroasă și, uneori, se auzea un hârâit în gât. Extremitățile îi erau reci, pulsul aproape imperceptibil; avea transpirații reci și lipicioase, iar faciesul era hipocratic (după două ore), 83.
Convulsii intense; când li se vorbea tare sau când îi atingea cineva, convulsiile deveneau mai frecvente și mai violente . Treptat, spasmele au devenit mai puțin violente, iar pielea lor, care fusese extrem de fierbinte, a devenit umedă; pulsul era încă rapid, dar mai moale.*

Acum respingeau orice fel de lichid și păreau să sufere de hidrofobie, căci, atunci când li se oferea o ceașcă plină cu băutură, în clipa în care aceasta le atingea buzele, spasmele reveneau cu mare violență, 35.

Starea de torpoare făcea loc, la intervale neregulate, unor accese convulsive severe, în timpul cărora copilul țipa violent, iar vocea era deosebit de răgușită, 81.*
Mișcările corpului și membrelor semănau cu cele care caracterizează gradul cel mai înalt de chorea sancti viti , dar erau mult mai convulsive și violente și stârneau în cei de față mai degrabă o impresie dureroasă decât una ridicolă, 76.
*Acțiunea mușchilor trunchiului era foarte intensă; băiatul s-a arcuit de mai multe ori pe spate, ca în opistotonus; mușchii extremităților erau, de asemenea, foarte activi; de asemenea, își ducea degetele spre gură și față, încercând să le apuce, și încerca să se ridice din pat, părând în permanență că face eforturi să apuce obiecte mici, deși nu avea spasme, 153.
Părea să existe o contracție generală a întregului sistem muscular, cu excepția sfincterului vezicii urinare, 241.
Contracția mușchilor, 145. [1430.]
Neliniște, 6, 34, 197.*
Neliniște excesivă, 107, 119, 140.*
Agitație excesivă constantă, 79.*
*Copilul a devenit agitat, se zvârcolea, cerea apă; putea înghiți cu mare dificultate, 239.
Părea foarte agitat și neliniștit, întinzându-se cât era de lung, azvârlindu-și brațele și picioarele și, uneori, apucându-și gâtul cu ambele mâini (după o oră), 203.
Exista o agitație foarte mare, cu prurit cutanat (după câteva ore), 66.
Extrem de agitat; deloc dispus să doarmă, 27.
*Mișcări agitate constante ale membrelor și ale întregului corp, 233.
Se zvârcolea, acuzând senzație de căldură, 64.
Agitat, cu gemete, zvârcolindu-se în pat, azvârlindu-și brațele și picioarele, dar mai ales brațele, deschizând și închizând frecvent mâinile și făcând numeroase mișcări ale degetelor, 56. [1440.]
Dorință puternică de a se întinde, 1.
Mă simt slăbit la ora 5.30 P.M. (a doua zi), 210.
Slăbiciune la mers, 25.
Slăbiciune a corpului; oboseală a picioarelor, 1.
Pierdere mare a forței și prostrație, 87.
S-a simțit lipsit de vlagă după-amiaza (prima zi), 222.
Moleșeală, 145, 209.
Moleșeală, pierderea sensibilității (simț tactil, gust etc.) și diminuare evidentă a capacității senzoriale (după trei ore), 164.
Se plângea de astenie generală și oboseală foarte mare, 71.
Astenie și slăbiciune a membrelor, 25. [1450.]
Băiatul s-a plâns că era obosit la trezire, dimineața (a doua zi), 66.
Când se ridică, este gata să cadă (în primele opt ore), 3.
Se clătina atât de tare, încât era cât pe ce să cadă de pe scaun (după cinci minute), 177.
Simptome de epuizare, slăbind treptat din ce în ce mai mult (după douăzeci de ore), 102.
Prostrarea forțelor (după a doua doză); deprimarea și debilitatea s-au accentuat, iar pacienta, simțindu-se atât de slăbită, a crezut că va muri cu siguranță (după a treia doză), 127.
Leșin, 15, 95, 97 , etc.
A leșinat de două ori, 55.
Leșin, cu uscăciune intensă a gurii, 15.
Leșin, în cursul dimineții, cu paloare intensă a feței și, ulterior, pierderea poftei de mâncare, 15.
Senzație de leșin cu tremur (la două ore după a treia doză, în a treia zi), 219. [1460.]
Colaps, 197.
Hiperestezie generală, 150.
Un băiat, fiind biciuit pentru purtarea sa nesăbuită, nu a simțit deloc loviturile, 67.
Îi era foarte frică de apa rece, dar apa caldă părea să-i amelioreze simptomele; când își punea mâinile în apă rece, țipa ca și cum aceasta i-ar fi provocat o durere intensă sau ar fi speriat-o, dar, când își punea mâinile în apă caldă, părea să-i facă plăcere, 241.
Cârcei, 84.
Durere și anxietate neobișnuite, 75.
Are efect răcoritor, analgezic și sedativ, 38.
Când se afla în poziție șezândă, cădea într-o parte, mai ales spre dreapta, descriind un arc de cerc, 241.
De mai multe ori, în timp ce mergeam pe stradă, am simțit un fel de aură sau undă senzitivă urcând rapid prin corp, de la călcâiul drept până la occiput, i. e. , de-a lungul întregii părți posterioare drepte a corpului. Uneori mă simțeam oprit brusc, ca și cum m-aș fi împiedicat din cauza unei împingeri dinapoi în spațiul popliteu, care făcea ca genunchii să-mi cedeze; de mai multe ori m-am oprit brusc din cauza acestei senzații (a noua zi), 223.
Senzație de furnicare care se extinde din partea stângă în coapsă sau în degetele de la picior de aceeași parte, apoi în abdomen, de unde coboară din nou în coapsa și piciorul drept, 15. [1470.]
Eram întotdeauna ușurat pentru câteva secunde după ce beam orice lichid, 194.
Mai rău în cursul dimineții, 64.

PIELE

Obiectiv.
Piele de nuanță plumburie, rece și umedă, 206.
Suprafața corpului palidă și rece, 99.
S-a înroșit; roșcat-brună, ca unele cireșe; pe tot corpul, chiar și pe fese până la genunchi, dar nu mai jos, 64.
Întregul corp căpătând o culoare roșu-brun închis, ca indienii; la unul, brusc; doi băieți de trei și patru ani, 57.
Fața și partea anterioară a toracelui erau de culoare roșu-arămie, oarecum marmorată, asemănătoare culorii pielii indienilor nord-americani (la o jumătate de oră după ce mâncase câteva semințe), 66.
Când erupțiile (de culoarea aramei) au început să se retragă, alæ nasi și regiunea din jurul gurii, precum și câte o pată pe fiecare tâmplă erau albe, 66.
Culoare arămie vizibilă pe genunchiul stâng, nu și pe cel drept, la ora 9 P.M. (după două ore), 65.
Pielea întregului corp roșie, 140, 237.* [1480.]
*Roșeață scarlatiniformă a pielii, 131.
Întreaga suprafață cutanată a corpului său intens roșie, ca purpura, 151.*
Întreaga suprafață a devenit roșie ca focul și a rămas astfel timp de opt ore, 108.
Aspect roșu al pielii, 237.*
Pielea avea nuanța caracteristică de „homar fiert” a scarlatinei, 207.*
Culoarea pielii era stacojie vie, extinzându-se pe față, corp și membre, 156.*
Piele stacojie și arzător de fierbinte, 179.*
Pete roșu-stacojii pe întregul corp, 150.*
Piele foarte roșie, foarte fierbinte și umedă, 155.
Corp acoperit de o roșeață eritematoasă sau, mai degrabă, scarlatiniformă, 111.* [1490.]
Întreaga suprafață era de un purpuriu viu; pielea nu era însă uscată, iar roșeața dispărea la presiune, reapărând foarte repede, 172.
Toți prezentau asprime și roșeață a pielii, mai ales pe față și trunchi, 159.
*Erupție cutanată intens roșie, asemănătoare erupției din scarlatină, dar cu un aspect mai lucios ; dispărând în a treia zi, 241.
Corpul acoperit de o erupție asemănătoare rubeolei, cu excepția faptului că era mai proeminentă; această erupție a durat aproximativ douăsprezece ore (după a treia zi), 24.
*Apare o erupție roșie, 1.
Fața, gâtul și pieptul erau acoperite de sute de peteșii mici și strălucitoare, dintre care multe aveau formă stelată, 91.
Pieptul și spatele acoperite de o erupție roșie, palidă dimineața, mai roșie și mai pronunțată după-amiaza; mai vizibilă la căldură, timp de unsprezece zile, urmată de descuamare, 15.
Roșeața pielii nu a apărut foarte pronunțat pe extremitățile inferioare până când nu a început să se retragă de pe porțiunile superioare ale corpului, 204.*
Roșeață difuză generalizată, 80.
Înroșire foarte pronunțată a mâinilor, brațelor, feței, gâtului și spatelui. Această erupție semăna cu cea din scarlatina simplex, roșul viu dispărând la presiune și reapărând imediat după încetarea presiunii (după trei ore), 236.* [1500.]
Extremitățile inferioare înroșite și foarte calde (după o oră); această roșeață era mai pronunțată în regiunea anterioară a coapselor (după o oră), 203.
*Erupție stacojie pe întregul corp, care era mult mai strălucitoare și mai vie decât cea care caracterizează scarlatina, 76.
Semne de congestie, cu roșeață și durere, 196.
O cicatrice veche de pe frunte era foarte roșie, 66.
Stare generală de congestie a pielii, fără nicio erupție, asemănătoare celei din scarlatină, 196.
Fața și partea superioară a corpului acoperite în întregime de o roșeață erizipelatoasă vie, care a dispărut treptat după venesecție (după cinci ore), 24.
Erizipel pe partea dreaptă a obrazului, nasului și feței, 15.
Erizipel al obrazului stâng imediat după menstre, 15.
Fața îi era acoperită de pete de formă neregulată, care nu erau proeminente față de restul pielii și aveau o culoare roșie, strălucitoare ca focul, 191.
Erupție generalizată pe piele, însoțită de tumefiere, prurit și inflamație considerabile, 33. [1510.]
Erupție pruriginoasă, 29.
În dimineața celei de-a treia zile, corpul copilului mai mic s-a acoperit de o erupție papulară fină, care a persistat mai multe zile, însoțită de febră, 142.
Numeroase papule, ca niște placarde, pe mai multe părți ale corpului, inclusiv în palmele mâinilor, cu prurit înțepător, ca de urzici, accentuat prin frecare, 1.
O papulă pe partea dreaptă a nasului, destul de dureroasă la atingere și, uneori, cu durere înțepătoare în ea (a patra zi); papulă plină cu puroi (a cincea zi); papula aproape dispărută (a șaptea zi), 219.
Veziculații ale pielii după ce simptomele violente s-au remis, 75.
(Pete pe braț ca niște mușcături de purici), (după trei ore), 1.
Pustule inflamate, dureroase, pe piciorul stâng, din care se scurgea un lichid apos iritant (după câteva săptămâni), 23 . [În loc de dreapta, a se citi stânga. -Hughes.]
Aplicarea locală pe o porțiune excoriată a pielii poate provoca toate efectele intoxicației, 62.
Pe piciorul stâng, în apropierea gambei, o erupție formată din vezicule mici, care se extinde pe întregul picior; vezicule foarte dureroase, cu multă căldură și roșeață, din care se prelinge un lichid fierbinte, înțepător și iritant, 23.
Un furuncul în regiunea inghinală, 1. [1520.]
Mai multe furuncule pe picioare, 15.
Subiectiv.
Arsură a pielii, 162.
Arsură deasupra genunchiului la mers și căldură în întregul corp, cu sete violentă, seara (după douăsprezece ore), 3.
Senzație de furnicare sub piele, 15.
Prurit cutanat, cu agitație foarte mare (după câteva ore), 66.
Prurit generalizat pe întreaga suprafață a corpului, dar mai ales pe față (după o jumătate de oră), 102.
Prurit pe întregul corp, dimineața devreme, după trezire, 15.

SOMN

Somnolență.
Căscat frecvent, cu înclinație spre somn și mare neliniște (după 200 de picături), 133.
Somnolent și cu mers clătinat, 6.
Somnolență în timpul zilei, 15. [1530.]
Somnolență urmată de comă (imediat), 83.*
După un somn profund, plin de vise, în timpul căruia are o poluție, se simte foarte amețit și vede ca prin tifon (după douăzeci și patru de ore), 3.
Somnolență, dar abia adormise când s-a trezit și a început să sporovăiască și să râdă fără noimă, 232.
Neobișnuit de somnoros la trezire (a optsprezecea zi), 219.
Somnolență seara (a șaptea zi), 213.
Somnolență intermitentă toată seara (după cincisprezece minute), 212 ; (după cinci minute), 211.
Somnoros seara, după lăsarea întunericului (prima zi), 222.
Somnolență excesivă, la 9.30 P.M. (a șaisprezecea zi), 219.
S-a plâns că era obosit la trezire, dimineața; s-a ridicat și s-a culcat din nou de două sau trei ori (în dimineața următoare), 120.
Dorință puternică de a se întinde și de a dormi, 161. [1540.]
După o jumătate de oră s-a simțit somnoros, a mâncat o parte dintr-un măr acru și a dormit puțin timp, dar curând s-a trezit brusc, speriat, cu fața îmbujorată și delir ușor, 204.
Somn, 27.
Adoarme adesea, iar la trezire capătă un aer maiestuos, într-un mod comic, 1.
Doarme în timpul zilei; se trezește cu un aer important și solemn, 2.
A dormit mai târziu decât de obicei (a șaptesprezecea zi), 219.
Somn liniștit, 15 . [Efect curativ. -Hughes.]
Doarme câteva ore (după câteva minute), 25.
Doarme douăzeci și patru de ore, 15.
Se trezește cu greu dimineața, 1.
Somn profund, cu sforăit, 28.* [1550.]
Somn profund și vise felurite; unul plin de diferite apariții, 77.
Unii cad într-un somn profund, care durează chiar și douăzeci și patru de ore; zac ca și cum ar fi morți, 13.
Somn profund, cu sforăit, trăgându-și uneori piciorul în sus, 13.
Semisomn cu stupoare, 5.*
Somn profund și trainic; în timpul acestuia, respirație foarte profundă, cu cel mai mare efort, și fornăit în timpul inspirației și expirației, 3.
Ațipeală, cu respirație horcăitoare și spumă sanguinolentă la gură; față de culoare brun-închis; moarte, 17.
Insomnie.
Insomnie, 15 . [După emetice și clisme. -Hughes.]
Insomnie, cu plimbare prin cameră și halucinație, 168.
A rămas treaz toată noaptea, s-a zvârcolit în pat și a scos țipete, 6.
Noapte agitată, 86, 232. [1560.]
Somn agitat, cefalee violentă și urinare abundentă, 15.
Somn agitat, plin de vise, cu zvârcolire în pat, 15.*
Noapte chinuitoare, cu trezire de trei sau patru ori, cu greață și vărsături, 37a.
În timp ce ațipește, aude două persoane vorbind, dar nu știe cine sunt, 3.
Tresărire în somn, cu ridicare în pat și privire pierdută în jur, vorbind incoerent (a doua noapte), 66.
Tresăriri frecvente noaptea, 146.
În somn, zvâcniri ale membrelor, 64.*
[Somn întrerupt de țipete], 15.
[Țipete și urlete noaptea], 15.
Sforăit în timpul unui leșin, 15. [1570.]
Nu s-a odihnit bine noaptea; treziri frecvente, 146.
Trezire cu o tresărire, ca și cum ar visa, 172.
[Se trezește din somn cu un țipăt], 15.
Vise.
Nu există nicio înclinație spre somn, dar produce vise plăcute, 93.
Vise rătăcitoare, nedeslușite, 146.
Vise stranii, înfricoșătoare, 200.
Vis amoros (a treia, a șasea și a treisprezecea noapte), 219.
Somn tulburat de vise cum nu-și amintea să mai fi avut vreodată, 122.
Vise vii despre lucruri care s-au întâmplat, 1.
Vise de diferite feluri, 24.

FEBRĂ

Senzație de frig. [1580.]
Senzație de frig și tremurături în membre, noaptea, 15.
Senzație de frig și frison, timp de opt ore, 1.
Frison cu tremurături în întregul corp, cu smucituri izolate, parțial ale întregului corp, parțial ale câte unui membru, ale coatelor și articulațiilor genunchilor, fără sete, 3.
Senzație de frig de-a lungul spatelui, după-amiaza, 15.
Ori de câte ori ia o doză, este străbătut de un frison neplăcut, cu înfiorare, ca și cum s-ar teme de acesta (după trei, patru și cinci ore), 3.
Între orele 6 și 7 P.M. a simțit frig (a doua zi), 210.
Tremurături generale, cu neliniștea din regiunea gâtului, 123.
Senzație de tremurare la nivelul bărbiei, 12.
Zace pe podea, rece, inconștientă și slăbită, respirând slab (după două ore), 23. [Cele mai timpurii efecte. -Hughes.]
Răceala întregului corp, 1. [1590.]
Temperatură scăzută, 103.
A fost cuprins de o „senzație bruscă de frig, într-un mod cu totul extraordinar”, 157.
Temperatură scăzută, piele rece, acoperită cu transpirație rece, 153.
Piele răcoroasă, 153.
Piele destul de răcoroasă, dar nu mai mult decât s-ar fi putut atribui expunerii timp de o oră la vânt, 166.
Piele rece ca gheața și acoperită cu transpirație rece și lipicioasă, mâinile și picioarele livide (după șapte ore), 201.
Piele rece și umedă, 98.
Piele rece și acoperită cu transpirație, 97.
Fața, mâinile și picioarele albastre și reci, 118.
Extremitățile și trunchiul reci, 34. [1600.]
Extremități reci, aproape imobile, 31.
Senzație de frig și paralizie a membrelor, 78.
Răceala membrelor, 1, 81, 98, etc.
Mâinile și picioarele reci, 153.
Mâinile și picioarele reci, adesea albăstrui, 233.
Extremitățile inferioare reci, 102.
Picioarele erau extrem de reci dimineața devreme și, cu toate acestea, foarte sensibile la cel mai slab curent de aer rece, 1.
Căldură.
Febră, 186; (prima zi), 227.
Febră tifoidă cu caracter remitent, cu dureri care încep în urechea stângă și se termină în partea stângă a toracelui, cu tuse seacă, ce agravează foarte mult durerea, 66.
Febră violentă, 33, 181. [1610.]
[Febră, după amiază], 15. [Aparent, doar o manifestare simpatică a unui braț inflamat. -Hughes.]
Febră violentă la amiază, revenind cu aceeași violență în jurul miezului nopții, 15.
Febră zilnică, după-amiaza, 15.
Febră, seara, timp de două zile, 15.
După vărsătura de seară, febră continuă, violentă, cu transpirație abundentă], 15. [Debutul ftiziei de care a murit pacientul. -Hughes.]
Febră; mai întâi căldură în cap, apoi răceala întregului corp, urmată de căldura întregului corp, cu angoasă; doarme în timpul căldurii; după trezire, sete violentă; simte înțepături în cerul gurii până când bea, 1.
Febră mare; căldură arzătoare și roșeața pielii, însoțite de o erupție pruriginoasă pe întreaga față și pe trunchi; însă picioarele și gambele erau mai palide și mai răcoroase decât în mod normal, 40.
Temperatură crescută, 100, 239.
Temperatură crescută, îndeosebi la nivelul capului, 168.
Temperatură foarte ridicată, 144. [1620.]
Îi este cald, 1.
Căldură în întregul corp, 23.
Căldură și transpirație peste tot, fără sete (după cinci ore), 1.
La cea mai mică mișcare, căldură în întregul corp și transpirație (după douăzeci și patru de ore), 3.
Căldura și anxietatea urcă din abdomen, provocând roșeața obrajilor, 54.
Senzație generală de căldură timp de câteva minute (după a doua doză, a doua zi); senzație de căldură intensă (după a treia doză, a doua zi), 210.
Îi este cald, apoi frig, tremură; simte ca și cum i s-ar turna apă rece pe spate, 200.
Căldură uscată în întregul corp, 192.
Căldură incandescentă și roșeața capului și a feței, cu răceala și paloarea restului corpului, 233.
Căldură intensă a corpului, 14. [1630.]
Căldură intensă, cu puls rapid și mic și cu fața de un roșu viu, ca vermilionul, 23.
Spre amiază, căldură intensă, roșeața feței, vertij și lacrimi în ochi, 15.
Obraji fierbinți, 18.
Se acoperă cu grijă în timpul căldurii; însă, dacă scoate doar un deget de sub învelitoare, durerile devin imediat foarte violente, 1.
Piele fierbinte, 91, 206, etc.
Piele excesiv de fierbinte și congestionată, în special la nivelul feței și al extremităților superioare, 150.
Piele arzător de fierbinte și uscată, 129.
Piele fierbinte și transpirată pe suprafața trunchiului, 102.
Piele fierbinte și uscată, 101, 149, 174.
Piele fierbinte, dar nu uscată, 231. [1640.]
Căldură intensă pe întreaga suprafață a corpului (după paisprezece ore), 81.
Piele fierbinte, uscată și arzătoare, de o culoare stacojie uniformă pe întregul corp (după șase ore), 187.
Căldura la suprafață crescută, iar pielea uscată, 110.
Piele caldă, 41.
Piele caldă și uscată (după unsprezece ore), 183.
Piele fierbinte, prezentând o eflorescență stacojie vie, de culoarea homarului, ușor ridicată deasupra planului cuticulei și aspră la atingere, 157.
Cap moderat de cald (după o oră), 203.
Cap fierbinte, 123, 180.
Căldură a capului și ochi scânteietori, 15.
Cap fierbinte; de asemenea, întregul corp, 54. [1650.]
În timpul frisonului, căldură în cap; în timpul stadiului de căldură, picioare reci; în timpul transpirației, nu suportă să fie descoperit, 64.
Cap foarte fierbinte, 157.
Căldură în față, 1.
Față fierbinte și roșie, cu mâinile și picioarele reci, 18.
Senzație de căldură în față după ce au trecut răceala și senzația de frig, 1.
Pielea feței și a extremităților superioare arzător de fierbinte, 178.
Alternativ, senzație de căldură intensă și de frig în membre, care erau cuprinse de tremurături (după două ore), 121a.
Transpirație.
Transpirație, cu sete și vedere încețoșată, 15.
Transpirație, cu piele caldă, 132.
Piele umedă, 100, 234. [1660.]
Transpirație, cu apetit diminuat, 15.
Transpirație, după sete intensă, 15.
Transpirație abundentă, 16. [În timpul convalescenței, după antidoturi. -Hughes.]
Transpirație frecventă, cu apetit bun, diaree, distensia abdomenului și colici, 15.
Transpirație abundentă, cu durere în abdomen, 15.
Transpirație abundentă, cu usturimea ochilor și vedere încețoșată, 15.
Transpirație abundentă (după o oră), 203.
Transpirație violentă din cauza mișcării neîncetate, 209.
Transpirație ușoară, noaptea, 1.
Transpirație foarte abundentă, noaptea, 15. [1670.]
Transpirație abundentă, noaptea, 15.
O transpirație rece și lipicioasă acoperea întreaga suprafață a corpului, 229.
Transpirație rece pe întregul corp, 6.
Transpirație rece și lipicioasă, 173, 202.
Transpirație grasă, cu sete crescută, 15.
Capul ud de transpirație toată ziua (a doua zi), 188.
Capul a transpirat mai mult decât de obicei (a doua zi), 189.
Transpirație pe frunte, în timp ce restul corpului era roșu, uscat și fierbinte, 120.
Transpirație foarte abundentă pe față și frunte, 15.
Transpirație pe spate, 15. [1680.]
Transpirație rece pe membrul paralizat, 89.
Partea inferioară a membrului inferior paralizat acoperită cu transpirație, 88.
Întregul corp uscat, 233.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), Starea psihică; vertij; cefalee frontală; vedere încețoșată; tuse; prurit.
( În cursul dimineții ), Simptomele.
( La amiază ), Febră.
( Seara ), În timpul mersului, instabilitate; într-o cameră întunecată, pete albastre înaintea ochilor; eructații; tuse; febră.
( Noaptea ), Durere în stern; transpirație.
( Când este singur ), Starea psihică.
( Tuse ), Durere în torace.
( Cafea ), Stupoare, anxietate etc.
( Întuneric ), Starea psihică.
( Mâncat ), Tremurul mâinilor.
( Lumina unei lămpi ), Convulsii.
( În timpul menstruației ), Locvacitate; miros voluptuos al corpului.
( După menstruație ), Suspine și scâncete.
( Mișcare ), Vărsături bilioase; durere în abdomen și spate.
( Presiune ), Durere în stomac.
( Poziție șezândă ), Amețeală.
( Poziție în picioare ), Vertij.
( Înghițire ), Uscăciunea gâtului; spasm al gâtului.
( Vorbire ), Durere în torace și stern.
( Mers ), Amețeală; durere în partea dreaptă a capului; durere în torace; durere în sâni; durere în articulația șoldului drept; durere în coapsă.
( Mers în aer liber ), Cefalee frontală.
Ameliorare.
( În interior ), Simptomele.
( Ingerarea de lichide ), Simptomele.
( Înclinarea capului spre dreapta ), Durere în partea dreaptă a capului.
( Frecare ), Prurit în ochi; senzație de nisip în ochi.
( Oțet ), Stupoare, anxietate etc.
( Căldură ), Durere în torace.
( Apă rece ), Simptomele.

SUPLIMENT: STRAMONIUM. Surse.

244, J. E. Chancellor, M.D., Virginia Med. Month., martie 1879, p. 962, un copil, æt. doi ani și jumătate, a băut o infuzie din semințe; 245, F. H. Underwood, M.D., Pub. Mass. Hom. Med. Soc., vol. iv, p. 355, domnișoara A., æt. douăzeci și doi de ani, cu o stare bună de sănătate, cu excepția unor crize ocazionale de neliniște nervoasă, cu senzație de teamă, a luat, cald, un pahar plin dintr-un decoct concentrat preparat cu apă clocotită.

PSIHIC

Stare de intoxicație, cu senzație de greutate în corp. Memorie diminuată; începea să vorbească despre ceva și, înainte de a termina, uita despre ce vorbea. Face totul în mare grabă. Toate mișcările ei sunt grăbite. Stupefierea simțurilor. Toate lucrurile îi par ca și cum ar fi noi; chiar și prietenii îi par ca și cum nu i-ar mai fi văzut niciodată. Se teme că își va pierde facultățile mintale sau că devine imbecilă. Are închipuiri ciudate. Închipuiri înfricoșătoare. Trăsăturile ei exprimă spaimă și teroare. Nu îndrăznește să meargă fără ajutor, de teamă să nu cadă. Anxietate și teamă intense. Neliniște și nervozitate de nedescris. Teamă constantă de moarte subită. Uneori credea că moare și nu putea fi convinsă nici în cea mai mică măsură de contrariul acestei idei. Oboseală intensă la cel mai mic efort; când mergea de la pat până la ușa camerei, doar câțiva pași, era nevoită să se așeze de două ori. Întregul corp era sensibil la atingere și orice mișcare agrava. Crize frecvente de închipuiri sumbre, însoțite de lacrimi, 245.

CAP

Capul pare gol, cavernos și sensibil la orice sunet; senzație de confuzie în cap, iar ea nu poate gândi prea mult sau socoti. Senzație de obtuzitate la nivelul capului. Vertij; simte capul tras înapoi. Aversiune puternică față de mișcare și incapacitatea de a rămâne așezată drept pentru o perioadă mai îndelungată. Vertij la ridicarea capului de pe pernă. Propria voce nu i se părea a avea sunetul obișnuit; părea mai înaltă și mai subțire decât de obicei. Căldură intensă a capului: Față rece. O amețeală neplăcută, cu senzație de mare slăbiciune în cap. Erupție roșie pe față, gât și spate, asemănătoare celei care însoțește scarlatina. Amețeală în timp ce stă așezată sau în picioare într-o cameră. Cefalee cu amețeală și senzație de leșin. Tendință frecventă de a ridica capul de pe pernă. Își mișcă înainte și înapoi capul. Roșeața feței și a ochilor. Roșeață frecventă a feței. Își simte nasul obstruat și uscat, deși poate respira prin el, 245.

OCHI

Senzație ca și cum scântei de foc s-ar repezi din stomac spre ochi. Întunecarea vederii; lucrurile păreau albastre și învăluite în fum, iar uneori nu putea vedea decât jumătate dintr-un obiect odată. Roșeața ochilor și a feței. Ochii sunt ficși. Toate lucrurile par mai mici și mai îndepărtate decât sunt. Dilatarea pupilelor. Dilatarea extremă a pupilelor. Se plânge că razele soarelui îi orbesc ochii. Ochii strălucesc. Vedere slabă; nu poate distinge lucrurile mici, cum ar fi vârful unui ac. Vedere neclară, confuză. Imagini de foc înaintea ochilor. Cu ochii ficși și pupilele dilatate, nu vedea nimic; nu recunoștea pe nimeni din familie. Fața fiecăruia îi părea la fel de clară și de netedă ca o bucată de satin; iar petele mici, asemenea pistruilor, de pe fața unei persoane nu au putut fi distinse timp de zece zile după administrarea otrăvii, 245.

GURĂ

Limbă.
Limba se simțea rigidă, uscată și complet însetată până la rădăcină și simțea ca și cum marginile i s-ar fi răsucit în sus, fiind la fel de tari și rigide ca talpa din piele. Limba este paralizată; tremură când încearcă să o scoată. Umflarea limbii, care atârnă în afara gurii. Uscăciunea limbii și a palatului, astfel încât acestea se simt foarte aspre, fără sete la început, 245.
Gura în general.
Buze dureroase, ca rănite; se usucă și crapă, apoi se descuamează. Scrâșnirea dinților. Spumă sangvinolentă la gură în fiecare dimineață. Senzație de uscăciune intensă în gură, cu lipsa salivei, 245.
Gust.

Apa avea gust de piele timp de trei săptămâni. Ouăle aveau gust de Sulphur. Alimentele au gust amar. Gust amar constant în gură. Pierderea apetitului, 245.

GÂT

Uscăciunea gâtului, cu salivă ca o spumă densă, amestecată cu vată. Uscăciunea gâtului. Senzație de strangulare în gât. Alimentele și băuturile erau înghițite cu mare dificultate și cu o durere însoțită de senzație de zgâriere. Incapacitatea de a înghiți din cauza uscăciunii gâtului, 245.

STOMAC. [1690.]

Pierderea apetitului. Dorință intensă de băuturi acide. Stare de rău la stomac, cu dorință de a vărsa, dar cu incapacitatea de a o face; urmată de amețeală, senzație de leșin și dificultate la înghițire și respirație. Senzație indescriptibilă la stomac, urmată de pierderea parțială a conștienței. Senzație de slăbiciune la stomac, ca și cum totul ar fi dispărut. Slăbiciune la cel mai mic efort, vărsături cu mucus cu miros acru. Aciditate gastrică. Prima hrană consumată, care a fost apă de orez, nu avea niciun gust, iar în stomac simțea cotoare de mere. Stomacul ustura și era simțit ca jupuit, ca și cum ar fi fost plin de răni. Vărsături cu mucus noaptea. Anxietate în regiunea epigastrică. Anxietate în regiunea epigastrică, cu dificultate la respirație. O senzație de slăbiciune atât de mare, încât nu o putea descrie. Greață. Vărsături bilioase după cea mai mică mișcare, 245.

ABDOMEN

Abdomen balonat, dar nu tare. Borborisme în abdomen. Senzație în abdomen ca și cum înăuntru s-ar mișca animale vii. Eliminarea unor cantități mari de gaze, 245.

TORACE

Senzație intensă de leșin, ca și cum nu ar exista aer sau ca și cum aerul nu i-ar face niciun bine. Respirație dificilă. Senzație ca și cum ceva s-ar învârti în torace. Nu poate inspira o cantitate suficientă de aer. Senzație de uscăciune în torace. Are crize de leșin; spune că are nevoie de mai mult aer, 245.

INIMĂ ȘI PULS

Senzație bruscă de slăbiciune și bătăi violente ale inimii. Se trezea dintr-un somn profund cu bătăi violente ale inimii. Puls plin și puternic. Presiune în regiunea inimii, 245.

EXTREMITĂȚI

Tremur și cutremurare a membrelor. Membrele au fost paralizate timp de opt ore. Mâinile și picioarele amorțite, ca de lemn sau ca și cum nu ar aparține corpului. Tremurul brațelor în timpul mesei. Tremurul unei mâini în timpul mesei. Tremurul unui membru. Convulsii ale membrelor. În membre, senzație ca și cum ar fi adormite. Durere de tracțiune în coapse. Senzație ca și cum o parte a articulației ar fi separată de alta. Imobilitatea membrelor. Senzație de târâre în membre. Furnicături în toate membrele. Senzație de târâre care se extinde din partea stângă în coapsă. Când merge, deși se clatină, membrele îi ascultă voința atât de prompt, încât simte ca și cum nu le-ar avea; par mult mai lungi decât sunt, 245.

GENERALITĂȚI

După treizeci de minute am văzut-o; stătea întinsă pe pat, cu fața foarte roșie și pupilele dilatate; puls plin și puternic; tremur intens al membrelor și încercări frecvente și nereușite de a vărsa. Din cauza paraliziei evidente a gâtului, nu a putut înghiți o cantitate suficientă dintr-un emetic cu muștar pentru a provoca vărsături. Manifesta o puternică tendință de a adormi, lucru pe care îngrijitorii l-au împiedicat făcând-o să meargă sau, mai bine spus, târând-o prin cameră, membrele fiindu-i atât de paralizate, încât nu putea merge și nici măcar nu putea sta în picioare; prezenta un tablou desăvârșit de intoxicație. Severitatea stării narcotice a durat aproximativ o oră și a fost urmată de o stare de veghe care a persistat circa douăzeci și patru de ore. În primele două săptămâni ale bolii sale, am consemnat de la ea simptomele despre care m-a asigurat că erau cu totul noi pentru ea; după cum m-a informat ulterior, multe dintre ele au continuat să o însoțească frecvent mai mult de un an. A observat primul efect al medicamentului la aproximativ zece minute după ce îl luase, 245.
Contracturi spasmodice ale mușchilor extremităților superioare și inferioare, mers nesigur și incapacitatea de a sta drept, cu neliniște și vorbire incoerentă, alternând râsul, plânsul și cântatul; oarecare greață și tendință de a vărsa; pupile larg dilatate; deglutiție dificilă; activitate tumultuoasă a inimii; manifestări de alarmă și teamă de a cădea, 244.

SOMN

Foarte somnolentă. Somn agitat. În timp ce moțăia, a auzit două persoane vorbind, dar nu știa cine erau, 245.

FEBRĂ

Picioare și mâini reci. Transpirație ușoară noaptea. Frisoane în întregul corp, cu tresăriri izolate, uneori ale întregului corp, iar alteori ale câte unui membru. Membre reci. Senzație de frig și cutremurare a membrelor noaptea. Febră după-amiaza. Transpirație pe spate. Transpirații frecvente. Transpirație abundentă a membrelor, 245.

, T. F. A.]

, T. F. A.]

PSIHIC

CAP

OCHI

F,

URECHE

NAS

FAȚĂ

GURĂ

GÂT

STOMAC

ABDOMEN

RECT ȘI ANUS

SCAUN

ORGANE URINARE

ORGANE SEXUALE

ORGANE RESPIRATORII

PIEPT

INIMĂ ȘI PULS

GÂT ȘI SPATE

EXTREMITĂȚI

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

GENERALITĂȚI

PIELE

SOMN

FEBRĂ

CONDIȚII

PSIHIC

CAP

OCHI

GURĂ

GÂT

STOMAC. [1690.]

ABDOMEN

TORACE

INIMĂ ȘI PULS

EXTREMITĂȚI

GENERALITĂȚI

SOMN

FEBRĂ

Stramonium în celelalte cărți clasice

Stramonium în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte

Explorează platforma Similia completă

Stramonium în celelalte cărți clasice

Stramonium în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte