Mezereum

Daphne mezereum, Linn.

Ordin natural , Thymelaceæ.

Denumiri comune , Mezereon, (G.) Seidel-bast, (Fr.) Le bois gentil.

Preparare , tinctură din scoarța rădăcinii și a tulpinii.

Surse. (Nr.

1 până la 26 , din Hahnemann, Chr. Kn.).

1 , Hahnemann; 2 , Franz; 3 , Caspari; 4 , v, Gersdarff; 5 , Gross; 6 , Hartlaub; 7 , Htn.; 8 , Rückert; 9 , Schönke; 10 , Teuthorn; 11 , H.; [Aceste simptome, consemnate de Hering, sunt revizuite și completate în Vjs. fr. Hom., 8, p. 43.]

12 , W.; 13 , Lange, Domest. Burnovic (inaccesibil, -Hughes); 15 , Acta Helvetia (de la bace înghițite de un băiat, după mestecare, -Hughes); 15 , Hoffmann, Ephem. Nat. Cur. Cent., 5, 6 (de la bace, la un bărbat, după mestecare, -Hughes); 16 , Home Clin, Exper., p. 466 (efectele decoctului administrat pentru nodozități etc., -Hughes); 17 , Gazette Salutaire, 1761, dec. (inaccesibil, -Hughes); 18 , Gmelin, Pflanzen-gefte (p. 168 din ed. din 1777, afirmație generală, -Hughes); 19 , Russel, în Med. Bemerk, vol. 3 (observații asupra unui subiect sifilitic care lua decocturi pentru nodozități, -Hughes); 20 , Wided, Min. Nat. Cur. Dec. II, ann. 2 (p. 323, de la o doză purgativă, -Hughes); 21 , Linnæus, flor, suec. (p. 128 din ed. 1755, de la 12 grs. de rădăcină pulverizată, la o fată, -Hughes); 22 , Ritter, Nov. Act., N. C. III. App. (p. 234, de la bace, -Hughes); 23 , Haller. C. Vicat, Mat. Med. (vol. 1, afirmație generală, -Hughes); 24 , Vekas-crift for Läkare, III, p. 58 (de la bace, la un bărbat, -Hughes); 25 , Bergius, M. M. (p. 305, de la o aplicare externă prea îndelungată ca exutoriu, -Hughes); 26 , „Dl” Meyer (?), (simptomele 600 în Hahnemann); (Nr.

27 până la 34 , experimentările lui Hartlaub, Hom. Vjs., 8, 1); 27 , Hartlaub, efectele mestecării scoarței proaspete, ale rămurelelor și florilor, ale stoarcerii sucului, ale mirosirii și gustării tincturilor și ale ajungerii tincturii pe mâini; 27 a , același, în anul următor a mestecat scoarță și a inhalat diverse preparate; 28 , R. W., fată în vârstă de douăzeci și șase de ani, efectele tăierii și zdrobirii plantei și ale inhalării tincturii; 29 , efecte la o femeie expusă emanațiilor; 30 , Dr. Link, a luat 1st dec. dil. în apă, în doze repetate; 30 a , același, a luat câte o linguriță dintr-un amestec de 2 picături de tinctură în 2 oz. de apă, în prima și a doua dimineață; 30 b , același, a repetat aceeași administrare și a mai luat între 2 și 5 picături de tinct. în apă; 31 , femeie în vârstă de treizeci și doi de ani, a luat doze repetate de 1st dil. în apă; 31 a , aceeași, a luat 10 picături de 7th dil., în prima și a doua zi; [Această experimentatoare este predispusă la accese frecvente de slăbiciune marcată, cu nevralgie facială.]

32 , Dr. Rückert, experimentare la o fată în vârstă de douăzeci de ani, care a luat zilnic 12 picături de 30th dil., timp de câteva zile; [Este predispusă la accese de inflamație cronică a conjunctivei, cu fotofobie și dureri la solicitarea ochilor.]

33 , fată în vârstă de șaptesprezece ani, a luat zilnic 30th dil., timp de șase zile; [Este predispusă la afluxuri de sânge spre cap și piept, cu mâini și picioare reci și senzație de frig; junghiuri frecvente în piept, sub inimă, și lipsă de aer la mers rapid; are menstruație la fiecare patru până la cinci săptămâni, precedată de colici; predispusă la constipație.]

34 , Dr. Speer, la un bărbat în vârstă de douăzeci de ani, suferind de carie a osului (?), deși avea o stare bună de sănătate, cu excepția unei ușoare tumefieri a gleznei, a administrat zilnic 1st dil., crescând doza cu câte 5 picături, de la 10 la 40 de picături; (Nr.

35 până la 38 , experimentele Dr. Theile asupra sa și a prietenilor săi, Inaug. Diss., 1838, A. H. Z., 14, 105); 35 , „Pr.”, în vârstă de douăzeci și doi de ani, a luat 6 picături de tinct., iar după paisprezece zile, 18 picături, după care a observat simptome timp de douăsprezece zile; 36 , „Ed.”, în vârstă de douăzeci și trei de ani, a luat 1 picătură în prima zi, câte 3 picături în a doua și a patra zi, iar după o lună a luat câte 4 picături în prima și a doua zi și 12 picături în a opta zi; 37 , „Gr.” a luat o singură doză de 5 picături de tinct. și a prezentat simptome timp de opt zile; 38 , „Te.” a luat doze repetate de tinct., până la 24 de picături per doză; 39 , Dr. Lembke, N. Z. f. Kl., 13, 35, a luat 1st (1/20) dil. timp de cinci săptămâni, în doze repetate de 2 până la 30 de picături, apoi tinctura timp de o săptămână, în doze de 3 până la 15 picături, experimentarea cu tinct. fiind repetată după zece zile; 40 , Dr. Watzke a luat 5 picături de tinct. pe zahăr, A. H. Z., 74, 46; 40 a , același, ulterior a luat 5 picături în apă; 41 , Dr. Etterling (după Watzke), a luat 3 picături de tinct. (prima zi), 4 picături (a doua zi), 6 picături (a treia zi), 10 picături (a cincea zi); 41 a , același, două săptămâni mai târziu a luat o singură doză de 14 picături; 41 b , același, ulterior a luat 20 de picături; 41 c , același, ulterior a luat 21 de picături; 42 , Dr. Würstl (după Watzke) a luat tinct. timp de optsprezece zile, în doze de 10 până la 15 picături; 43 , Dr. Wahle (prin Dr. Dunham), Am. Hom. Rev., 2, 164; 44 , Dr. Gerstel. Articolul Mezereum, World's Congress of Hom. Physicians, 1876, a luat, în diferite ocazii, 1st, 3d și 7th dec. dil., iar o dată, puțină tinctură; au fost publicate numai efectele asupra pielii; 45 , Blatin (din Hempel's Mat. Med.), un bărbat a luat puțin dintr-un decoct al rădăcinii; 46 până la 48 , Dr. Griere, Lancet, 1837, trei copii au mâncat câteva bace; 49 , Squire, Pharm. Jourm, 1841, efectele scoarței interne; 49 a , același, efectul inhalării vaporilor unui decoct din rădăcină; 50 , Pluskal, Frank's Mag., 1, 775, efectele, la o fată de paisprezece ani, ale frecării frunzelor pe obraji și pe părțile învecinate; 51 , același, efectele, la un bărbat, ale administrării a 30 de bace pentru constipație persistentă; 52 , scrierile mai mici ale lui Hahnemann (M. H. R., 13, 281), efectele utilizării continue a Mezereum. [Notă: Un număr mare (569) dintre simptomele incluse în schema lui Hahnemann au fost preluate din experimentările lui Stapf, Archiv f. Hom., 4, 2, 119; acestea au fost efectuate cu tincturi preparate în parte din scoarță uscată, dar în cea mai mare parte din scoarță proaspătă, recoltată la începutul primăverii (stoarsă, iar sucul amestecat cu o parte egală de alcool). „Puțini dintre experimentatori au luat doze mai mari de 8 până la 10 picături din această tinctură”,... „pentru câțiva experimentatori au fost suficiente chiar și numai câteva picături.” Experimentatorii lui Stapf au fost Hahnemann, V. Gersdorff, Gross, Hartmann, Casparé, Franz, Hartlaub, Schönke, Rückert, Tenthorn, „H.” și „W.”]

PSIHIC

• Afectiv.
• Delir, 50.
• Nu-și găsește liniștea când este singur; dorește companie, 11.
• Înclinat să plângă (a doua zi), 31.*
• Plâns timp de paisprezece zile, 1.
• Dispoziție depresivă (a doua zi), 27.
• Abătut, 50.
• Trist (a doua zi), 31.
• Foarte trist; orice fleac îl afectează în mod neplăcut; indiferent față de întreaga lume; nu dorește nimic; fără tragere de inimă la muncă, 1.
• *Ipohondru și deznădăjduit; nu găsește plăcere în nimic; totul îi pare mort și nimic nu produce o impresie vie asupra minții sale, 2. [10.]
• Mare nemulțumire față de sine și față de ceea ce îl înconjoară, timp de câteva săptămâni; după aceea, din nou echilibru psihic și mulțumire deplină, 11.
• Anxietate (a șaptesprezecea zi), 42.
• Anxietate seara, cu tremur al membrelor și al întregului corp, 1.
• Anxietate intensă (după o oră, a treia zi), 42.
• Indiferent față de toate; abia se putea sili să consemneze simptomele altfel decât prin adnotări succinte (ca în răul de mare), 27.
• Indiferent, dar fără să fie prost dispus (a doua zi), 30b.
• Neobișnuit de indiferent și fără chef de vorbă (a treia și a patra zi), 30b.
• Anxietate intensă, cu palpitații violente, la amiază înainte de a mânca; a fost nevoită să se întindă și nu se putea ține pe picioare, 1.
• Crize extrem de violente de anxietate, plâns, palpitații, senzație de frig în tot corpul și o asemenea slăbiciune și oboseală în toate membrele, încât abia putea umbla prin cameră; seara (a patra zi), 31.
• Teamă nelămurită și neliniște în partea stângă a pieptului, în dreptul inimii (primele zile), 30a. [20.]
• Teamă nelămurită în epigastru, ca și cum s-ar aștepta la ceva neplăcut, 3.
• Se sperie ușor, după care urmează palpitații ale inimii (a treia zi), 27a.
• Proastă dispoziție, 41a.
• Dispoziție foarte iritabilă; aversiune puternică față de toate; dorință de a fugi (a treia zi), 27a.
• Mare iritabilitate și sensibilitate, 11.
• Morocănos, 36.
• Dispoziție morocănoasă, 37.
• Dispoziție morocănoasă, fără tragere de inimă la muncă, 36.
• Dispoziție sensibilă, morocănoasă, 4.
• Permanent morocănos și iritabil, 5. [30.]
• Are numai gânduri neplăcute și pline de nemulțumire, 1.
• Iritabilitate extremă după somn, 1.
• Este înclinat să se mânie pe ceilalți din cauza unor lucruri neînsemnate și cu totul inofensive; totul îl irită și vrea să spună tot felul de lucruri supărătoare și iritante, 11.*
• Izbucnire violentă de mânie din cauza fleacurilor, pe care o regretă curând, 5.
• Înclinat să le facă reproșuri celorlalți, 6.
• Înclinat să se certe, 2.
• Intelectual.
• Calm și contemplativ; sătul de viață și tânjind după moarte, 1.
• Senzație de mare calm mintal și afectiv (până atunci existase starea psihică opusă), (prima zi), 30.
• Îi este greu să ia o hotărâre, 11.
• Fără tragere de inimă la muncă (a doua zi), 31. [40.]
• Nu lucrează cu degajarea mintală obișnuită; gândurile îi dispar și este nevoit să facă un mare efort pentru a-și aduna ideile, ca să nu se oprească cu gândul asupra altor lucruri, 3.
• Gândire dificilă, cu senzație de apăsare și greutate în cap (a patra zi), 27.
• Gândirea este dificilă; nu îl interesează ceea ce citește sau ascultă; orice se întâmplă îl afectează mai puțin decât de obicei; lentoare mintală, 1.*
• Foarte distrat; nu poate să-și mențină mult timp atenția asupra niciunui subiect ; gândurile îl poartă în altă parte, 1.*
• Se simte ca și cum ar fi foarte beat; vorbește fără să gândească, deși este într-adevăr bine dispus și, în general, vioi (prima zi), 6.
• În timp ce vorbea cu cineva, gândurile i-au dispărut, 5.
• Nu poate pricepe bine nimic; nu poate reda din memorie nici măcar un singur lucru; gândurile îi dispar ori de câte ori începe să se gândească la ceva și apare confuzie, cu apăsare în sinciput, 7.
• Privea pe fereastră ore întregi, fără să gândească și fără să știe la ce privea, 10, 11.
• Nu-și putea aminti ceea ce se petrecuse foarte recent; fiecare observație incidentală a celorlalți îi tulbura și îi încurca ideile, 5.*
• S-a trezit ca și cum ar fi fost stupefiat, după un somn profund, 1.

CAP

• Confuzie și vertij. [50.]
• Confuzie la nivelul capului, 36.
• Confuzie la nivelul capului, în regiunea frontală (prima zi), 30a.
• Confuzie și senzație de presiune în întregul cap, îndeosebi deasupra ochilor, 8.
• Capul pare confuz spre seară (prima zi), 42.
• Confuzie amețitoare la nivelul capului, cu dificultate în gândire, 4.
• Vertij, 13, 41c; (după un sfert de oră), 35, etc.
• Vertij; ar cădea spre partea stângă, 12.
• Vertij, cu pâlpâiri înaintea ochilor; nu putea merge drept, 1.
• Vertij ca de leșin, 1.
• Amețeală, cu pupile contractate, 3. [60.]
• Încețoșare, amețeală, senzație de învârtire și obtuzitate, 51.
• Senzație de ebrietate la nivelul capului (prima zi), 30a.
• Senzație în întregul cap ca de ebrietate (a treia zi), 30.*
• Capul în general.
• Încețoșarea capului (a doua și a cincea zi), 41; ameliorată după masă, 11.
• Încețoșarea capului; cititul era dificil și trebuia să recitească în repetate rânduri pentru a înțelege, 6.
• Încețoșarea capului, ca în stare de ebrietate; deloc agravată de muncă, ba chiar ameliorată de aceasta, 30b.*
• Încețoșarea capului întreaga zi, cu presiune în tâmple, 8.
• Încețoșare și greutate în cap, 12.
• Încețoșarea capului, astfel încât adesea nu știa ce voia, 6. [70.]
• Încețoșarea sinciputului și a occiputului, ca o stupefacție surdă; seara, 4.
• Întregul cap este obtuz și greu (a doua zi), 27.
• Își simte capul încețoșat, ca în stare de ebrietate și ca și cum ar fi stat treaz toată noaptea; ca după emisii excesive, 6.*
• Senzație de amorțeală în cap, 12.
• Greutate a capului (a șaptea zi), 42.
• Greutate a capului; înclinația de a-l sprijini (a doua zi), 31a.
• Senzație de greutate în cap, fără durere sau vertij propriu-zis, 42.
• Zvacnete și presiune în spatele urechii drepte, transformându-se în cea mai violentă durere în întregul cap, frunte, nas și dinți, agravată la cea mai mică mișcare a capului, timp de câteva ore, 1.
• Durere în oasele craniului, agravată mai ales la atingere, 1.*
• Durere de cap la nivelul cefei, extinzându-se spre frunte, 1. [80.]
• Durerea de cap părea uneori surdă (după nouă zile), 42.
• Sfredelire în diferite părți ale capului, 39.
• Sfredelire în oasele craniului, 39.
• Sfredelire în diferite locuri ale oaselor craniului, 39.
• Sfredelire și presiune în oasele craniului, 39.
• Sfredelire frecventă în mai multe părți ale capului, 39.
• Sfredelire și tracțiune foarte frecvente în oasele craniene și frontale, 39.
• Sfredelire violentă în oasele craniului, 39.
• Sfredelire foarte violentă în oasele craniului, îndeosebi la vertex, în paroxisme ca niște șocuri, 39.
• Tracțiune în oasele craniului, 39. [90.]
• Dureri apăsătoare trecătoare, ici și colo în cap (a patra zi), 27.
• Durere de cap apăsătoare, cu tremurături frecvente, 8.
• Ușoară durere de cap apăsătoare, îndeosebi în frunte și sinciput, mai intensă într-o cameră caldă, lângă o sobă caldă (prima zi), 27.
• Durere de cap apăsătoare, foarte acută, ca și cum totul ar cădea afară prin frunte (după opt ore), 12.
• Durere de cap apăsătoare și săpătoare, superficial, în mijlocul frunții (prima zi), 6.
• Durere apăsătoare, stupefiantă, traversând emisfera cerebrală dreaptă, extinzându-se de la occiput la frunte, 7. [Corectat de Hering, l. c.]
• Durere de cap imediat sub craniu, ca și cum creierul ar apăsa puternic pe oase, 12.
• Durere de cap foarte acută, sfredelitoare și apăsătoare, în partea dreaptă a creștetului, ulterior și în partea stângă a frunții, apoi în exteriorul și deasupra ochiului drept; această durere putea fi comparată cu baterea unui cep în cap (a treia zi), 27.
• Durere înțepătoare în jumătatea stângă a creierului, 12.
• Dureri sfâșietoare în cap, 39. [100.]
• Sfâșiere și presiune în oasele craniului la trezirea din timpul nopții, precum și la trezirea și ridicarea de dimineață, 39.
• Durere de cap foarte violentă; capul era atât de afectat, încât era dureros la cea mai ușoară atingere (după o mică supărare), după-amiaza (prima zi), 31.*
• Durere de cap întreaga după-amiază, la mișcarea bruscă a capului, ca și cum creierul ar fi zgâlțâit, 8.
• Durere de cap, ca și cum creierul, atârnând liber în craniu, s-ar lovi ici și colo de os la mișcarea capului (din a opta până în a douăsprezecea zi), 38.
• Durere de cap bruscă, cu înclinația de a închide ochii, disconfort gastric și vertij (a doua zi), 31.
• Durere de cap la trezirea de dimineață, 39; după-amiaza (a doua zi); intensificată spre seară, 42; mai intensă în aer liber, 10.
• Durere de cap după ce s-a mișcat și a vorbit mult, îndeosebi în tâmple și de ambele părți ale vertexului, 11. [Autoritatea a fost corectată de dr. Hering. Vezi Hom. Vjschft, 8, p. 43.]*
• Durere de cap ameliorată prin aplecarea profundă, 1.
• Fruntea.
• Durere în frunte (a doua zi), 31a.
• Durere în eminența frontală dreaptă, timp de câteva ore, 9. [110.]
• Durere de cap în regiunea frontală și temporală, 41a.
• Durere de cap frontală după-amiaza (a doua zi), 30.
• Durere de cap constantă, constrictivă, ca o strângere, extinzându-se din tâmple în frunte și nas, 10.
• Sfredelire în frunte, 39.
• Sfredelire în frunte, îndeosebi în partea stângă, 39.
• Sfredelire în diferite locuri ale oaselor frontale, 39.
• Sfredelire și presiune în frunte, 39.
• Sfredelire și sfâșiere în partea stângă a frunții, extinzându-se spre tâmple, repetându-se frecvent și extinzându-se ulterior la occiput, 39.
• Durere sfredelitoare în jumătatea stângă a frunții, 35.
• Durere sfredelitoare în partea stângă a frunții, 39. [120.]
• Sfredelire violentă, persistentă, în partea stângă a frunții, 39.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în oasele frontale, 39.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în partea stângă a frunții și în tâmple, 39.
• Presiune în frunte dimineața, ca și cum creierul ar deveni astfel prea tare, cu incapacitatea de a-și aduna gândurile, 2.
• Presiune și apăsare sub osul frontal, extinzându-se în osul nazal, 12.
• Presiune și tracțiune constante în frunte, la trezirea de dimineață, 39.
• Presiune violentă, care împinge în direcții opuse, în întreaga parte anterioară a capului, apărând și dispărând treptat, 7.
• Durere de cap extinzându-se de la rădăcina nasului în frunte, ca și cum totul s-ar îndepărta prin apăsare, cu durere în tâmple la atingere, cu căldură intensă și transpirație la nivelul capului, cu senzație de frig și răceală în restul corpului, dimineața, 1.*
• Durere apăsătoare transversal prin partea anterioară a capului, 12.
• Durere apăsătoare pe eminența frontală dreaptă, 7. [130.]
• Dureri surde, apăsătoare, intolerabile în frunte, 50.
• Durere de cap apăsătoare în partea superioară a frunții, nu în partea inferioară, deasupra ochilor (după o oră), 27.
• Durere de cap înțepătoare deasupra sprâncenei drepte (după o jumătate de oră), 37.
• Durere de cap sfâșietoare și înțepătoare în eminența frontală stângă, 4.
• Un junghi lung și surd în partea stângă a regiunii superioare a frunții, dimineața în pat, 4.
• Dureri sfâșietoare în frunte, 39; (a treia zi), 30b; dimineața, în timp ce ședea, 39.
• Sfâșiere în partea dreaptă a frunții și în cap, 39.
• Sfâșiere în partea anterioară a frunții, cu junghiuri sacadate, 4.
• Sfâșiere apăsătoare în frunte, 4.
• Sfâșiere fină și acută prin cap, de la o tâmplă la cealaltă, recurentă frecvent, dar foarte trecătoare, 30. [140.]
• La apăsarea osului frontal, acesta doare, iar senzația de tracțiune coboară până la picioare, 11.
• Zvacnete apăsătoare în frunte, 1.
• Tâmplele.
• Durere de cap în regiunile temporală și frontală, 41c.
• Durere de cap în regiunile temporală și frontală și deasupra ochilor (a cincea zi), 41.
• Durere de cap în regiunile temporală și supraorbitară, 41b.
• Compresie în tâmple din ambele părți, după o mișcare violentă; din această cauză, a uitat cuvântul pe care tocmai urma să-l rostească și abia își putea aduna gândurile, 4.
• Senzație de ciupire în tâmple și frunte, cu presiune asupra ochilor și maxilarului, ca înaintea unui corizeu violent, 4.
• Dureri sfredelitoare în tâmple, 39.
• Sfredelire în tâmple, îndeosebi în cea dreaptă, 39.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în tâmple, 39. [150.]
• Presiune acută în tâmpla stângă, ca și cum capul ar fi apăsat spre interior, extinzându-se până deasupra orbitelor, în timp ce ședea și citea; aparent ameliorată prin mișcare, 6.
• Durere apăsătoare în regiunea temporală (după două ore), 36.
• Durere apăsătoare dinspre interior spre exterior în tâmpla stângă, 7, 12.
• Junghiuri și sfâșiere fină în tâmpla stângă (a doua zi), 31.
• Durere sfâșietoare în tâmpla stângă, în timp ce ședea seara înainte de culcare (a patra zi), 27a.
• Vertexul.
• Durere de cap înțepătoare în vertex și frunte, 1.
• Junghiuri în vertex, coborând până la frunte, cu căldură intensă a feței, 32.
• Junghi constant, foarte ascuțit, în apropierea vertexului, 4.
• Regiunile parietale.
• Sfredelire violentă în oasele craniului din partea dreaptă, 39.
• Durere de cap surdă în osul parietal stâng, ameliorată prin presiune, agravată la îndepărtarea presiunii, 3. [160.]
• Tracțiune surdă în cap, deasupra urechii drepte; era trecătoare, dar foarte acută și părea localizată în oase (prima zi), 30.
• Durere apăsătoare sub osul parietal stâng, 6.
• Durere de cap apăsătoare în regiunea parietală dreaptă, ca și cum creierul ar apăsa pe os; durerea era agravată prin înclinarea capului spre dreapta; această durere revenea frecvent și era simptomul cel mai constant chiar și după opt săptămâni, 36. [Editorul afirmă că această durere de cap continua încă după două luni și că uneori era atât de extrem de violentă, încât credea că va urma o inflamație a creierului și că va avea nevoie de ajutor medical; durerea de cap părea să aibă un tip remitent.]
• Durere acută, de tracțiune și apăsătoare, în porțiunea inferioară a osului parietal drept, deasupra urechii, puțin posterior, ca și cum ar urma să apară o durere de cap violentă (prima zi). Durerea în osul parietal a revenit noaptea și la ieșirea din casă (ceea ce era obligat să facă pentru a vizita un pacient) și era resimțită foarte intens la fiecare pas (prima zi), 30.
• Sfâșiere în oasele craniului din partea dreaptă, 39.
• Sfâșiere în partea stângă a capului, de mai multe ori, 39.
• Dureri reumatice în partea stângă a capului, un fel de sfâșiere ca de ruptură; ulterior, o durere asemănătoare în creștet, continuând și în urechea stângă (prima zi), 37a.
• Durere în osul parietal drept, cu senzația ca și cum ar supura și ca și cum osul ar trebui să fie dureros la presiune, în timpul mișcării, ceea ce nu era cazul; durerea era agravată de mers (prima zi), 30.
• Occiputul.
• Senzație de greutate în întregul occiput, 11.
• Sfredelire în oasele occiputului, 39.* [170.]
• Durere acută, de tracțiune, în partea dreaptă a occiputului, 30.
• Durere apăsătoare în occiput, îndeosebi la intrarea în casă din aer liber, 12.
• Durere apăsătoare în occiput și ceafă, la mișcarea capului, 4.
• Presiune surdă, dinspre interior spre exterior, în partea stângă a occiputului, seara, 6.
• Durere apăsătoare ascuțită și tensiune în partea stângă a occiputului, 4.
• Dureri sfâșietoare în occiput, 39.
• Sfâșiere înainte și înapoi în oasele occiputului, 39.
• Durere apăsătoare, ca de rană, în occiput, 4.
• Zvacnete sfâșietoare într-un punct al occiputului, deasupra cefei, 4.
• Exteriorul capului.
• Scuame uscate pe scalp, 6.* [180.]
• Scuamele de pe scalp erau mai albe, mai abundente și mai uscate decât de obicei, 11. [Revizuit de Hering, l. c.]
• Capul este acoperit cu o crustă groasă, asemănătoare pielii tăbăcite, sub care se acumulează ici și colo puroi gros și alb, iar firele de păr se lipesc unele de altele, 43.*
• Pe cap, cruste albe, mari și proeminente, sub care se acumulează din abundență secreție ichoroasă și care începe să devină fetidă și să favorizeze apariția paraziților, 43.*
• Crustele de pe cap au aspect cretos și se extind până la sprâncene și la ceafă, 43.*
• Tresăriri în scalp, în apropierea părții drepte a vertexului; au încetat pentru scurt timp la atingere, 11.
• Părul avea o tendință pronunțată de a se zbârli, 3.
• Părul capului atârnă moale (a patra zi), 27.
• Firele lungi de păr îl deranjau; păreau aspre; după câteva săptămâni, părul pare să devină ondulat și să crească mai repede, 11.
• Scalp fierbinte; era obligat să se scarpine, 11.
• Scalpul de ambele părți ale vertexului era dureros la atingere, 11. [190.]
• Părul era dureros la atingere, ca și cum zona ar fi fost ca de rană, 4.
• Senzație violentă de mușcătură la nivelul capului, ca de păduchi, ameliorată doar trecător prin scărpinare și reapărând întotdeauna în alt loc; seara, 5.
• Mâncărime pe vertex și occiput, provocând nevoia de a se scărpina, 6.
• Mâncărime fină, înțepătoare, la nivelul capului, înlăturată prin scărpinare, 6.

OCHI

• Obiective.
• Ochii lipsiți de strălucire; pupilele ușor dilatate și contractându-se lent la apropierea unei lumânări aprinse; când a fost lăsată să adoarmă, ochii i s-au întors în sus (după șase ore), 48.
• Cercuri brune în jurul ochilor, mai ales în dreptul cantusului intern; cu o colorație gălbuie a feței și, uneori, roșeață fierbinte, circumscrisă, a obrajilor, în timpul experimentării, 27.
• Privește fix într-un singur punct (a doua zi), 31a.
• Privește fix înainte, fără să gândească, 11.
• Privește necontenit în gol, cu o expresie posacă, și este foarte irascibil, 10.
• O tresărire particulară, nedureroasă, la nivelul cantusului extern stâng, care împiedică foarte mult folosirea ochilor și durează câteva ore (curând), (prima zi), 31. [200.]
• Tresărirea cantusului extern revine după dozele precedente, 31.
• Simptome catarale la nivelul ochilor și nasului, cu sete crescută, căldură febrilă a pielii și puls accelerat (a doua zi), 27.
• Subiective.
• Cantusurile par lipite, obligând-o să le frece (a doua zi), 31a.
• Ochii erau dureroși seara, în timp ce citea la lumină; nu putea vedea la fel de clar ca de obicei, 6.
• Căldură în ochi; pleoapele sunt dureroase (a șasea zi), 33.
• Ochii fierbinți, inflamați, la ridicarea din pat dimineața; conjunctiva bulbară foarte injectată, de un roșu murdar, mai ales în vecinătatea cantusului extern; mai accentuat la ochiul stâng; cu durere apăsătoare, și o senzație de uscăciune (a patra zi), 27.
• Presiune în ochi (a doua zi), 27.
• Presiune în ochi, ca și cum globii oculari ar fi prea mari; era obligat să clipească frecvent, 12.
• Presiune și durere sfâșietoare pe ochi și în interiorul lor, mai ales în orbite, 4.
• Presiune puternică în ochi, cu o senzație de uscăciune, ca și cum conjunctiva pleoapelor ar fi foarte inflamată (prima zi), 27. [210.]
• Usturime în ochi, obligându-l să-i frece, 44.
• Usturime în ochi (în timp ce storcea sucul), 27a ; (curând), 27c.
• Usturime la nivelul cantusurilor, mai ales al celor interne, 4.
• Mâncărime la ochiul drept (prima zi), 30.
• Mâncărime la nivelul cantusului extern drept și lipire ca din cauza mucusului, foarte neplăcute, obligându-l să șteargă și să frece locul, fără ameliorare (prima zi), 30.
• Mâncărime violentă la nivelul cantusului intern stâng (a cincea zi), 27a.
• Sprânceană și orbită.
• Durere în mijlocul sprâncenei drepte (după o jumătate de oră), 37a.
• Arsură și mâncărime la nivelul sprâncenei stângi, 39.
• Senzație de sfredelire în regiunile sprâncenelor, 39.
• Senzație violentă de sfredelire deasupra ochiului stâng și în osul nazal, 39. [220.]
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune deasupra ochilor, mai ales pe partea stângă, 39.
• Durere apăsătoare în jurul ochiului stâng, 3, 12.
• Durere sfâșietoare deasupra ochilor, 39.
• Pleoape.
• O oarecare lipire a cantusurilor externe ale ochilor, cu presiune și mâncărime; cu coriză ușor secretantă și oarecare lăcrimare pe parcursul zilei (a doua zi), 27.
• Tresărire persistentă a mușchiului pleoapei superioare stângi, timp de opt săptămâni, 4.
• Tresărirea pleoapei superioare stângi (prima zi), 30a ; (a doua zi), 31a.
• Ochii se închid frecvent în timp ce scrie, 3.
• Înclinația de a închide ochii (a doua zi), 31a.
• Înclinația de a clipi (a doua zi), 31.
• Somnolență la nivelul ochilor (a doua zi), 30a. [230.]
• Înțepături arzătoare și pișcătoare pe marginile pleoapelor inferioare, 5.
• Usturime pe marginile pleoapelor, 39.
• Mâncărime cu usturime pe marginea pleoapelor și pe pielea din apropierea nasului, 39.
• Mâncărime pe marginile pleoapelor inferioare, 12.
• Aparatul lacrimal.
• Lăcrimare, cu usturime în ochi (după un sfert de oră), 27a.
• Glob ocular.
• Presiune asupra globilor oculari, cu căldură în ochi, 11.
• Durere apăsătoare în globul ocular (prima și a doua zi), 27a.
• Durere apăsătoare în globii oculari, ca și cum ar fi prea mari, 36.
• Durere apăsătoare în globii oculari și pleoape, mai ales la lumină, 38.
• Durere apăsătoare violentă în întregul glob ocular drept, la amiază, la închiderea ochilor (a șaptea zi), 27.
• Pupilă. [240.]
• Pupile dilatate (după o oră), 10.
• Pupilă dilatată și vedere obstrucționată, 51.
• Pupile contractate, 1.
• Vedere.
• Hipermetrop, 1.
• Mai miop decât de obicei, 11.
• Nu poate vedea bine până spre ora 4 P.M.; genele par prea lungi (a patra zi), 33.
• Numeroase puncte negre înaintea ochilor, la ridicarea după ce s-a aplecat (a șasea zi), 27a.
• Muscæ volitantes, ca într-un vis (a doua zi), 31a.
• Scântei de foc înaintea ochilor, 1.
• Pete albe sclipitoare înaintea ochilor, 35. [250.]
• Licărire înaintea ochilor (a cincea zi), 41.

URECHE

• Externă.
• Tumefiere dureroasă a conductului auditiv extern drept, mai ales a porțiunii inferioare și posterioare (a șasea zi), 27a.
• Senzație ca și cum conductul auditiv extern drept ar fi larg deschis și ar exista aer în el, agravată de căscat; ușor ameliorată prin introducerea degetului în el (prima zi), 27.
• O senzație ca și cum aerul ar dilata conductul auditiv extern drept, și ca și cum ar urma să apară un vuiet în urechi; ulterior, în conductul stâng, asociată cu o senzație de ureche înfundată (a treia zi), 27.
• Senzație de aer și de distensie în conductul auditiv extern drept, seara (prima zi), 27.
• Tensiune în spatele urechii stângi, cu durere sfâșietoare în smucituri alternante, 4.
• Dureri sfredelitoare în spatele urechii drepte, 39.
• Durere zvâcnitoare și senzație de tumefiere în conductul auditiv extern al urechii stângi, seara (prima zi), 27a.
• Presiune deasupra urechii drepte, 39.
• Dureri surde, apăsătoare, deasupra urechii drepte, ca și cum ar fi localizate superficial în os sau piele, extinzându-se până la marginea superioară a pavilionului auricular, crescând treptat, apoi diminuându-se; părea că partea superioară a urechii ar fi dureroasă la apăsare, ceea ce însă nu era cazul, seara (a doua zi), 30.
• Medie. [260.]
• Senzație de aer în urechi, mai întâi în cea dreaptă, apoi în cea stângă, precum și durere zvâcnitoare, mai violentă și mai persistentă în urechea dreaptă (a doua zi), 27.
• O senzație particulară în ureche, care i se părea larg deschisă, iar aerul părea să pătrundă în ea, neplăcut de rece, seara (a treia zi), 31.
• Senzație persistentă, foarte neplăcută, de dilatare în urechea dreaptă și de frig, ca și cum timpanul ar fi expus direct aerului rece, într-un conduct foarte scurt, cu dorința de a introduce degetele în ureche, ceea ce însă nu produce nicio schimbare; în cele din urmă, senzația dispare de la sine, 30.
• Senzație ca și cum vântul ar sufla în urechea dreaptă (curând), (prima zi), 27.
• Senzație ca și cum urechea stângă ar fi înfundată, deși auzul era bun, 3.
• Durere de moment în interiorul sau la nivelul urechii, 30.
• Otalgie și durere de tracțiune în urechea stângă, 4, 12.
• (Durere zvâcnitoare într-o ureche), (curând), 27.
• Dureri zvâcnitoare în urechea dreaptă (prima zi), 30. [270.]
• Junghiuri în urechi, mai ales în cea stângă, foarte trecătoare, dar revenind necontenit (a doua zi), 31.
• Înțepătură în urechea stângă (a treia zi), 30.
• Uneori, junghiuri în urechi și dinți (a doua zi), 33.
• Durere în urechea dreaptă, profund în conductul auditiv extern sau și mai profund (un junghi); la introducerea degetului în ureche, conductul auditiv extern pare mai deschis decât celălalt sau ca și cum ar fi relaxat (dimineața celei de-a patra zile), 27.
• Înțepătură pruriginoasă în interiorul urechii drepte, 4.
• Durere sfâșietoare profund în interiorul urechii stângi, 4.
• Mâncărime în urechea dreaptă, ameliorată prin frecare, 12.
• Auz.
• Aude greu, 1 ; (după nouă zile), 42.
• Zumzet sau vuiet brusc în urechea dreaptă (a șasea zi), 27a.
• În urechea stângă, un sunet ca al unei mori îndepărtate, în timp ce stă culcat; o bătaie foarte îndepărtată, care dispare la ridicare (a doua zi), 30a.
• Sunet de clopote în urechea dreaptă, în timp ce cască (prima zi), 27. [280.]
• Țiuit în urechi (după nouă zile), 42.
• Țiuit în urechi, cu somnolență accentuată, 6.
• Țiuit în urechea dreaptă, dimineața, la ridicare (a treia zi), 27a.
• Țiuit puternic în urechea stângă, dimineața, după îmbrăcare (după douăzeci și două de ore), 3.
• Zgomote continue ca un vuiet în urechi (a noua zi), 33.

NAS

• Obiectiv.
• Nasul pare mai gros și lucios, 11.
• Marginea externă a nării drepte era foarte inflamată, umflată și foarte dureroasă (ziua a cincea), 27.
• Zvâcniri constante la rădăcina nasului, chiar vizibile, 30b.
• Câteva strănuturi, înainte de prânz (ziua a doua), 27.
• Strănut, cu durere ca de rană în piept, 3, 12. [290.]
• Strănut frecvent (ziua a cincea), 38.
• Strănut frecvent și coriză cu secreție nazală abundentă, 4, 12.
• Câteva strănuturi violente, prin care mucus granulos este proiectat din istmul bucofaringian, 11.
• Strănut continuu, violent și dureros, 50.
• O oarecare secreție nazală fluidă (prima zi), 27.
• Eliminarea pe nas a unui lichid galben, fluid, uneori sangvinolent, care provoacă sensibilitate dureroasă și o durere arzătoare, 1.
• Eliminare de mucus din nas (după un sfert de oră), 27a.
• Mucusul nazal este mai abundent și mai dur decât de obicei; cu zgomot puternic la suflarea nasului; fără coriză, 11.
• Catar nazal, cu eliminare de mucus fluid, care face nările dureroase ca de rană și este uneori striat cu sânge, 38.
• Coriză obstructivă, 1. [300.]
• Coriză, cu durere ca de rană în interiorul nării drepte, 12.
• Coriză violentă (ziua a noua), 33.
• Coriză foarte violentă, dar fără secreție nazală (ziua a opta), 33.
• Coriză cu secreție nazală abundentă (ziua a patra), 27 ; (ziua a noua), 33.
• Coriză cu secreție nazală întrucâtva abundentă, împreună cu coriză obstructivă, seara; nara dreaptă este complet înfundată de cruste și foarte dureroasă (ziua a cincea), 27.
• Coriză excesivă, violentă, cu secreție nazală abundentă (după patruzeci și opt de ore), 1.
• Coriză sangvinolentă, cu mucus nazal foarte vâscos, 1.
• Coriză obstructivă (ziua a zecea), 33.
• Coriză obstructivă; nara dreaptă era acoperită de numeroase cruste (prima zi), 27.
• Ușoară sângerare nazală (ziua a șaptea), 41. [310.]
• Sângerare din nara dreaptă, seara, înainte de culcare; sângele de culoarea cărămizii (prima zi), 27.
• Prelingere de sânge din nara dreaptă (curând), (prima zi), 27.
• Închiderea completă a nărilor, 50.
• Subiectiv.
• Impuls fără rezultat de a strănuta, 1.
• Uscăciune aproape constantă a nasului, cu diminuarea mirosului, 6, 12.
• Senzație usturătoare și uscată și furnicături în nara stângă, cu obstrucția celei drepte, și vice versâ, 4.
• Arsură în nas, 39.
• Arsură în aripile nasului, 39.
• Arsură în apropierea aripilor nasului, 39.
• Arsură în apropierea părții drepte a nasului, 39. [320.]
• Arsură și usturime violente, persistente, pe dosul nasului, extinzându-se spre partea stângă, la ora 8 P.M., 39.
• Senzație de sfredelire în oasele nazale, 39.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în oasele nazale și în regiunile învecinate de ambele părți, 39.
• Dureri de tracțiune în oasele nazale, 39.
• Dureri sfâșietoare de ambele părți ale nasului, 39.
• Dureri de tracțiune în jurul nasului, 39.
• Dureri sfâșietoare în oasele nazale, 39.
• Dureri sfâșietoare în apropierea părții stângi a nasului, 39.
• În interiorul nasului avea senzație de excoriație și durere ca de rană, 1.
• Usturime ca de muștar în nas, 11.
• Miros. [330.]
• Miros deosebit, foarte neplăcut, în nas, ca niște emanații calde și fetide, seara (ziua a treia), 30b.
• Diminuarea mirosului, cu uscăciune aproape constantă a nasului, 6, 12.

FAȚĂ

• Obiectiv.
• Expresie de mare suferință (ziua a patra), 31.
• Pare extrem de prost dispus, palid, suferind și prostrat, 5.
• Fața și fruntea sunt roșii și fierbinți, cu mare neliniște și iritabilitate, 43.
• Ten cenușiu, pământiu, 43.
• Față palidă, suptă, cu expresie suferindă, 5.
• Paloarea feței, colaps pronunțat al feței și extremităților, 35.
• Paloare remarcabilă a feței (ziua a patra), 31.
• Întreaga parte dreaptă a feței era întrucâtva tumefiată; frecvent, căldură intensă în față; concomitent, ochii erau mai dureroși decât de obicei (după trei zile), 32. [340.]
• Față suptă și cadaverică (după șase ore), 48.
• Față trasă și rece, 51.
• Subiectiv.
• Durere foarte violentă, apărută brusc în față în timpul somnului, asemănătoare unei vechi dureri faciale, care a trezit-o, dar a dispărut curând și nu i-a mai tulburat somnul (prima noapte), 31.
• Dureri arzătoare și umflarea feței, mai ales a nasului, pleoapelor și părții anterioare a capului; urmate rapid de formarea unor vezicule confluente, 50.
• Durere sfâșietoare în față, sub ochiul stâng, 39.
• S-a trezit către miezul nopții cu durere violentă în față, aproape la fel de severă ca adevărata durere facială de care suferea de obicei, cu deosebirea că durerea sfâșietoare nu era pe o singură parte, ci pe ambele părți ale feței; concomitent, se simțea foarte rău și avea o durere violentă în partea dreaptă a capului, seara (ziua a doua), 31.
• Durere sfâșietoare, constantă și violentă, în față, dimineața (ziua a treia), 31.
• Durere sfâșietoare fină în față, ajungând la o intensitate foarte acută (ziua a doua), 31.
• Durere sfâșietoare fină, constantă, în partea stângă a feței și în dinți, după plimbarea de dimineață (ziua a doua), 31.
• Obraji.
• Smucituri și tresăriri frecvente ale mușchilor zigomatici drepți, 38. [350.]
• Smucituri violente, frecvente și chinuitoare ale mușchilor din mijlocul obrazului drept, timp de opt săptămâni, 4.
• Arsură în obrazul drept, 39.
• Arsură în obrazul stâng, 39.
• Arsură și senzație de sfredelire în obrazul stâng, 39.
• Durere violentă în obrazul drept, 39.
• Durere surdă, ca o crampă, și durere sfâșietoare în osul obrazului drept, 4.
• Senzație de sfredelire în oasele maxilarului superior, 39.
• Dureri sfredelitoare în regiunea părții stângi a maxilarului superior, 39.
• Senzație de sfredelire în oasele maxilarului superior și ale mandibulei, 39.
• Obrajii sunt dureroși la apăsare din exterior și umflați dureros (ziua a doua), 27a.
• Buze. [360.]
• Umflarea buzei superioare, timp de câteva zile, 32.
• Umflarea buzei superioare sub nara stângă, cu durere arzătoare, 1.
• Buza inferioară groasă, uscată, crăpată, descuamată și dureroasă, 11 . [Revizuit de Hering, l. c .]
• Buzele se lipesc una de alta, 32.
• Buze uscate (ziua a doua), 27a.
• Buze foarte uscate și descuamate la exterior și foarte dureroase, seara, ca de rană, cu arsură; mai ales de-a lungul limitei dintre porțiunile internă și externă (ziua a treia), 27a.
• Arsură în buza superioară, 39.
• Arsură în porțiunea roșie a buzei inferioare, mai ales spre gură, ca și cum ar urma să crape; de cele mai multe ori numai seara sau, cel puțin, mai gravă atunci, 5.
• Arsură în colțul drept al gurii, ca și cum pielea ar fi crăpată, seara, 2.
• Senzație fierbinte, arzătoare, pe buza superioară, 12. [370.]
• Arsură constantă în buza superioară și sub ochiul stâng, 39.
• Înțepături fine, ca de ac, în buza superioară, lângă colțul drept al gurii (ziua a cincea), 30.
• Durere ca de rană și roșeață inflamatorie a porțiunii roșii a buzei inferioare, cu arsură la atingere, ameliorate prin umezirea cu salivă sau prin băut, mai grave seara, durând două zile, 5.
• Înțepături în buze, ca și cum s-ar forma o veziculă (ziua a treia), 31.
• Bărbie.
• Senzație de sfredelire în părțile laterale ale mandibulei, 39.
• Dureri sfredelitoare în partea stângă a mandibulei, 39.
• Senzație de tracțiune de la apofiza mastoidă dreaptă, în jos, în profunzimea mandibulei, până la dinți, 3.
• Dureri sfâșietoare în mandibulă, 39.
• Dureri de tracțiune și sfâșietoare în partea stângă a mandibulei și în dinți (ziua a doua), 30b.

GURĂ

• Dinții.
• Mucus fetid pe dinți, 11. [380.]
• Miros de carie al mucusului de pe incisivii inferiori, 38.
• Dinții găunoși se cariază foarte rapid, 27.*
• Dinții găunoși deveneau neîncetat mai ascuțiți și se cariau rapid (a treia zi), 27.
• Dinții găunoși sunt foarte mult erodați, până aproape de gingie (a șaptea zi), 27.
• Dinții par prea lungi și reci ca gheața, după-amiaza (a patra zi), 31.
• Dinții de pe partea stângă par prea lungi, 11.
• Dinții găunoși par foarte ascuțiți (remediul are o acțiune foarte pronunțată asupra dinților găunoși), (a șasea zi), 27a.
• Senzație ca și cum dinții ar fi tociți și prea lungi, 38.*
• Incisivii superiori, dureros de tociți (a doua zi), 27.
• O senzație surdă de tocire a dinților, 6.* [390.]
• Tocire a dinților, ca de la acizi, noaptea, 11.
• *Tocire a dinților; sunt percepuți ca alungiți, mai ales cei de pe partea stângă, cu dureri sfredelitoare și înțepătoare în ei, deși nu suferise niciodată înainte de durere de dinți, 34.
• Durere într-un dinte cariat, dimineața, 35.
• Durere într-un dinte găunos, seara (a patra zi), 27.*
• Durere în ultimul molar de pe partea stângă a mandibulei, ca și cum ar trebui scos, 12.
• Durere mare de dinți (a doua zi), 27a.*
• Durere de dinți într-un dinte găunos, 30.*
• O durere simplă de dinți, o durere localizată într-un molar găunos, 6.
• Sfredelire și înțepături într-un dinte sau altul, totuși mai mult pe partea dreaptă, transformându-se uneori în înțepături dureroase în osul obrazului drept; concomitent, partea dreaptă a capului era atât de afectată, încât chiar și atingerea părului era dureroasă, cu neliniște, iritabilitate extremă și aversiune față de orice, 8.
• Tracțiune fină în dinții superiori stângi, 30. [400.]
• Durere de tracțiune în dinții stângi, ca și cum ar urma să devină sfâșietoare, dispărând curând (după o oră), 30.
• Durere de dinți, de tracțiune, arzătoare și înțepătoare, într-un molar superior ( care, de la administrarea medicamentului, a devenit găunos cu o rapiditate remarcabilă ), toată ziua, mai ales seara, timp de câteva săptămâni, 4.
• Tracțiuni trecătoare în dinții mandibulei drepte, asemenea începutului unei dureri sfâșietoare (a doua zi), 30.
• Durere tăioasă violentă în dinții găunoși, ca de rană, dimineața, în timp ce era pe jumătate treaz; și după trezire durerea din dinți a continuat, mai ales la mușcătură; a reapărut și în noaptea următoare, trezindu-l din somn (ameliorată de Nux vomica), 6.
• Durere apăsătoare și înțepătoare în molarii superiori stângi, 12.
• Junghiuri ascuțite în rădăcinile incisivilor inferiori, din dreapta și din stânga, 4.
• Dinții foarte sensibili la apăsarea lor unii pe alții, mai ales incisivii superiori (a doua zi), 27.
• Dinții foarte sensibili dimineața, la ridicarea din pat, mai ales la apăsarea lor unii pe alții, îndeosebi dinții anteriori (a doua dimineață), 27.
• Dinții, mai ales incisivii superiori, prezintă o senzație foarte dureroasă la apăsarea lor unii pe alții, dimineața, la ridicarea din pat (a cincea zi), 27.
• Dinții foarte dureroși când mușcă pe ei sau din cauza aerului proaspăt, ca și cum ar fi prea lungi , cu dureri de tracțiune, care durează toată ziua, deși sunt mai intense când într-un dinte, când în altul, deosebit de intense în dinții superiori stângi și în incisivii superiori (a doua zi), 27a.* [410.]
• Dinții sunt dureroși când sunt atinși cu limba (a patra zi), 31.*
• Zvâcnituri dureroase în incisivii superiori, 4.
• Durere de dinți în maxilarul superior stâng, mai ales în dinții rupți, o durere zvâcnitoare cu o tumefiere palidă; sângerarea și supurația gingiei; obrazul a devenit foarte dureros la atingere pe exterior (suferea frecvent de dureri de dinți, mai ales în urma răcirii, dar de această dată nu exista nicio cauză deosebită), 28.
• Dureri zvâcnitoare acute în ultimii molari din dreapta, după-amiaza (a doua zi), 27a.
• Durere sfâșietoare, cu zvâcnituri, extinzându-se de la un molar superior drept găunos până în tâmplă, 4.
• Gingiile.
• Gingia din spatele dinților anteriori superiori s-a tumefiat ca o veziculă; ulterior s-a format o tumefiere care a cuprins partea anterioară a palatului dur; concomitent, incisivii superiori prezentau o tocire dureroasă, seara (prima zi), 27.
• Gingia sângerează foarte ușor (a doua zi), 27a.
• Tracțiune în procesele alveolare ale maxilarului superior stâng (a doua zi), 30.
• Limba.
• Limba și gura încă roșii și inflamate (a patra zi), 27a.
• Limba ușor saburală (a cincea zi), 41. [420.]
• Limba acoperită cu un depozit alb-gălbui, 4.
• Limba acoperită cu un depozit albicios, 3.
• Limba acoperită cu un depozit alb (a doua dimineață), 27.
• Limba tumefiată și roșie, cu un depozit alb (a treia zi), 27.
• Limba tumefiată, groasă, mai ales la vârf, cu un depozit alb gros (aproape ca acela produs de Mercury) și papile proeminente, fiecare dintre ele părând roșie pe un fond alb; vârful limbii era foarte roșu (denudat de epiteliu); în mijlocul limbii se afla o fisură adâncă (a doua zi), 27a.
• Limba groasă, cu papile mari și proeminente, mai ales în partea anterioară, nemaifiind albă, ci curată și foarte roșie (a treia zi), 27a.
• Vezicule arzătoare și dureroase pe limbă și gingii, 1.
• La mișcarea limbii, o senzație în partea anterioară ca și cum ar fi moale, ca untul, 2.
• Senzație de căldură și de excoriație uscată în partea anterioară a limbii, 3.
• Arsură pe limbă, extinzându-se până la stomac, 14.* [430.]
• Arsură și sfredelire în vârful limbii, 39.
• O arsură usturătoare pe limbă, ca după piper (curând), (imediat), 27.
• Limba și palatul dur sunt percepute ca arse (a doua dimineață), 27.
• Senzație ca și cum limba ar fi arsă, vârful ca de rană, limba acoperită cu un depozit alb (a doua zi), 27.
• Vârful limbii continuă să fie dureros, ca și cum ar fi ars (a cincea zi), 27.
• Durere fină, înțepătoare, pe limbă (după o jumătate de oră), 1.
• Usturime în partea posterioară a limbii, 4.
• Usturime și arsură violente pe limbă (imediat), 39.
• Prurit violent al limbii și buzelor (imediat), 39.
• Gura în general.
• Partea anterioară a buzelor, gingiei și limbii era complet denudată de epiteliu (a doua zi), 27. [440.]
• Oriunde atingea scoarța gura în timpul mestecării, mucoasa devenea denudată (suprafața internă a buzelor și porțiunea anterioară a gingiei); de asemenea, întreaga gură era foarte dureroasă (a doua zi), 27a.
• Mici vezicule albe, asemănătoare unor ulcerații, în interiorul comisurii bucale și pe obrazul drept, fără durere, 12.
• Căldură în gură și gât, 41a.
• Foarte caustic, producând în gură și în istmul faringian o senzație de arsură, 49.
• Arsură în gură, nu exact în locurile în care scoarța (când era mestecată) atingea gura, ci mai ales în faringe, ameliorată sau disipată de inspirație, revenind violent la expirație (după câteva minute), 27a.
• Arsură în gură, extinzându-se până la stomac, 9.*
• Arsură în întreaga gură, întrucâtva ameliorată de mâncat ; revenind frecvent pentru scurt timp, după-amiaza (prima zi), 35.*
• Arsura de pe limbă s-a extins în întreaga gură , mai ales pe palatul dur, împreună cu o uscăciune accentuată a palatului dur, îndeosebi a porțiunii posterioare, și în porțiunea superioară a faringelui (curând), 27.*
• *Arsură în partea anterioară a gurii și pe limbă, cu acumulare de salivă (curând), 27b.
• Arsură a buzelor și limbii , nemaifiind ca de piper, ci ca și cum ar fi cu totul ca de rană , deși tegumentul era încă nevătămat, la ora 5 P.M. (prima zi), 27.* [450.]
• *Arsură violentă în gură, 15.
• Arsură violentă în porțiunea posterioară a palatului și în uvulă, durând două ore, până la cină (imediat), 40.
• Arsura din palat și gât s-a ameliorat întrucâtva după ce a mâncat, cu excepția senzației persistente ca și cum părțile ar fi fost arse cu supă fierbinte, care a continuat toată după-amiaza și chiar în dimineața următoare; în cursul zilei următoare a existat o senzație de carne vie, de asprime și de uscăciune, care a rămas foarte supărătoare timp de câteva zile și era deosebit de deranjantă dimineața după trezire, 40.
• Arsura usturătoare s-a extins pe buze; mai ales acestea au devenit uscate și tumefiate (după o oră), 27.
• Senzație de zgâriere și arsură, cu caracter piperat, pe palat și în istmul faringian (curând după tinctură), 30b.*
• Arsură persistentă, cu caracter piperat, în gură, curând după tinctură (a doua zi), 30b.
• Senzație de zgâriere și arsură pe palat și în istmul faringian, 7.*
• Usturime și arsură în gură, cu scuiparea unei cantități mari de salivă apoasă (de la scoarță, nu de la flori), (curând), 27.
• Usturime pe buze și limbă, nu imediat, ci instalându-se treptat în aproximativ o jumătate de oră sau o oră; a devenit o arsură violentă, ca de piper, în partea anterioară a limbii și încă mai mult pe buze, la interior și la exterior, oriunde atinsese tinctura, 27.
• Furnicături în porțiunea posterioară a palatului și la baza limbii; acestea, împreună cu o senzație de căldură, au crescut treptat, cu uscăciunea limbii, care după un timp a ajuns la o căldură și arsură adevărate ; această senzație a cuprins numai porțiunea posterioară a palatului și a limbii; porțiunea anterioară a rămas normală; la început s-a crezut că senzația era efectul alcoolului, dar arsura a devenit atât de violentă, încât părea ca și cum ar fi mestecat mai multe semințe de piper; în ora următoare a încercat frecvent să amelioreze această căldură și arsură cu mici cantități de apă; cât timp apa era ținută în gură, arsura se atenua ușor, dar după înghițirea apei arsura revenea la fel de violentă ca înainte; după încă o jumătate de oră, a băut cu plăcere o ceașcă de cafea albă; după aceasta, simptomele s-au agravat și s-au extins mai mult, iar apoi căldura și arsura au cuprins vârful limbii, interiorul buzelor, obrajii și gingiile; în același timp s-a produs o transpirație crescută a pielii, mai ales a feței, fără căldură prealabilă, 42.
• Saliva. [460.]
• Secreție crescută de salivă (imediat), 40.
• Secreție crescută de salivă și, ulterior, gust sărat alcalin, cu miros metalic, neplăcut, al gurii, 36.
• Salivație crescută, cu gust dulceag, 37.
• Salivație crescută, cu gust sărat, 38.
• O oarecare acumulare de salivă, 41c.
• Acumulare de apă (salivă apoasă) în gură, 29.
• Scuipare abundentă a salivei și dregerea frecventă a gâtului pentru eliminarea mucusului; mucusul se desprinde ușor (curând), 27.
• Permanent, multă salivă în gură și scuipare continuă de lichid apos, 11.
• Uscăciunea gurii, mai ales a limbii, dimineața la trezire (a doua zi), 27.
• Gustul.
• Gust oarecum acrișor, cu senzație de asprime în gură, 41a. [470.]
• Gust cataral pe limbă, 1.
• Gust grețos în partea posterioară a istmului faringian, ca și cum ar proveni de la dinți găunoși, și perceperea unui miros exact asemănător, foarte posterior în nas, 11 . (?). [Revizuit de Hering, l. c. ]
• Gust arzător în gură întotdeauna după ce mănâncă, timp de câteva zile, 8.
• Gust amar în gură și greață, toată ziua, 1.
• Gust foarte amar și acumulare de apă în gură, care ameliora arsura cu senzație de zgâriere, 7.
• Gust fad, acrișor, în gură, alimentele păstrându-și gustul normal, 10.
• Gust dulceag-sărat în gură, mai ales după ce corpul se încălzea întrucâtva, 4.
• Gust acrișor-sărat în gură, 32.
• Gust piperat pe limbă, 1.
• Gust diminuat; limba ca și cum ar fi arsă (curând), 27. [480.]
• Gustul aproape complet pierdut; laptele de vacă obișnuit are gust de fum (a doua zi), 27a.
• Berea are gust amar, 1.
• Tutunul are gust de paie, 6.
• Vorbirea.
• Vorbirea dificilă și mai puțin fluentă decât de obicei; uneori, ca și cum i-ar lipsi aerul sau saliva; alteori, ca și cum limba ar fi prea groasă, 11.

GÂT

• Obiectiv.
• Mucus în gât timp de mai multe zile, îngreunând cântatul; nu putea emite un ton pur, 32.
• Secreție de mucus posterior, prin coane, extinzându-se în jos, în căile respiratorii, și provocând dregerea gâtului, cu lăcrimare (curând), 27.
• Eliminare ușoară, prin dregerea gâtului, a unui mucus granular transparent, 11.
• Subiectiv.
• Senzație ca și cum gâtul ar fi plin de mucus; era nevoită frecvent să expectoreze, dar senzația persista, 32.*
• Dureri în gât (a treia zi), 41.
• Arsură în gât, 3 ; (după un sfert de oră), 41a.* [490.]
• *Arsură în gât și faringe, 9.
• Durere arzătoare de la gât până la stomac, 51.
• Arsură în gât, cu iritație în laringe provocând o tuse seacă, sacadată, ca de uscăciune; apăsare anxioasă a respirației și desprinderea unei cantități reduse de mucus la tuse, 6.*
• Arsură și senzație de zgâriere în gât, limbă și palat (imediat), 41.
• Arsură răcoritoare în gât, sub limbă, extinzându-se până la stomac, ca după picături de mentă, 9.
• Constricție în gât și stomac, 40a.*
• Durere apăsătoare în gât la înghițire, ca și cum oasele palatine ar fi separate, 12.
• Sensibilitate ca de rană și senzație de excoriație în partea posterioară a gâtului, chiar și la inspirație, deși resimțite mai ales la înghițire, 1.
• Durere în gât la înghițire, ca o apăsare produsă de un dop, 12.
• Durere de gât cu caracter apăsător, mai intensă când nu înghite, 1. [500.]
• Senzație de zgâriere în gât (a doua zi), 31, 31a ; curând după tinctură, 30b ; după pâine cu unt, seara (a treia zi), 31.
• Senzație de zgâriere în gât, palat, faringe și limbă, care s-a intensificat timp de o oră, apoi a continuat timp de o oră și jumătate; asociată cu căldură și respirație fierbinte (după zece minute), 41b.
• Senzație constantă de zgâriere și arsură în gât timp de două ore, 30.
• Senzație neplăcută de zgâriere în gât, care uneori provoacă tuse, neameliorată prin dregerea gâtului și agravându-se după masă, persistând până în jurul orei 9 seara (prima zi), 31.
• Istmul faringian, faringele și esofagul.
• Uscăciune neplăcută în istmul faringian și o iritație care provoacă o tuse seacă, obositoare, 50.*
• *Căldură și senzație de zgâriere în istmul faringian, 41c.
• Arsură în istmul faringian , ca și cum ar fi înghițit piper, 12.*
• Arsura din istmul faringian, faringe și stomac era ameliorată chiar și prin înghițirea alimentelor; la fel și anxietatea și senzația de diaree, 11.
• Arsură și durere în istmul faringian, extinzându-se până la comisurile bucale și buze, unde epidermul se descuama, 38.
• Arsură de lungă durată în istmul faringian, după fiecare doză, 39. [510.]
• Ușoară senzație de tracțiune și gâdilare în partea posterioară a istmului faringian și a faringelui, 4.
• Sensibilitate ca de rană și senzație de excoriație în istmul faringian și la nivelul palatului, 1.*
• Senzație ca de rană în istmul faringian, la inspirarea aerului de afară, 2.
• Senzație de zgâriere în istmul faringian (curând), 30.
• Senzație de zgâriere în istmul faringian, cu mucus tenace, pe care este nevoit să-l desprindă dregându-și gâtul, cu arsură în faringe, 6.*
• Senzație de zgâriere în partea posterioară a istmului faringian, cu acumulare de salivă în gură și tendință constantă de a ameliora, prin înghițirea salivei, senzația de arsură și zgâriere ca de piper (după o jumătate de oră), 30.
• Senzație de zgâriere și arsură în partea superioară și posterioară a istmului faringian , curând după o doză; dispărând după ce a băut lapte și a mâncat slănină, 11.*
• Senzație de zgâriere și usturime în partea posterioară a istmului faringian și a faringelui , ca într-o coriză violentă, mai intensă la înghițirea în gol, 4.*
• Senzație constantă de zgâriere și arsură în istmul faringian și căldură în stomac (imediat), 39.*
• Senzație de excoriație a istmului faringian (chiar și după douăzeci și patru de ore), 1.* [520.]
• Inflamația faringelui, 17.
• După ce vorbește, porțiunea posterioară a faringelui pare foarte afectată, 11.
• Durere arzătoare în faringe , timp de mai multe ore, agravată de inspirație, 36.*
• Arsură constantă în faringe și esofag (imediat), 6.*
• Arsură violentă în faringe, 15.*
• O arsură usturătoare care se extinde treptat de la faringe peste întreaga gură și marginile exterioare ale buzelor; seara, apărea durere în faringe la înghițire, ca și cum ar fi umflat sau ca de rană ori ca o zgâriere; ulterior, înțepături intense în faringe la înghițirea în gol; această stare a devenit foarte violentă și generalizată; înghițirea era foarte dureroasă, în special la nivelul uvulei și al arcadelor palatine (prima zi), 27a.
• Durere tensivă la înghițirea în gol, ca de durere în gât, în partea stângă a faringelui, 3.
• Constricție și strângere în faringe, 1.
• Senzație de constricție în faringe, cu furnicație, care nu împiedică alimentația, 4.
• Faringele pare constricționat; bucățile de mâncare provoacă apăsare la înghițire, 4. [530.]
• Durere apăsătoare în faringe de îndată ce înghite chiar și numai o îmbucătură și o înfiorare bruscă, părând să pornească din capul pieptului, cu greață și scuturarea capului și a toracelui, 3.
• Durere apăsătoare violentă în partea posterioară a faringelui când nu înghite; uneori numai pe o parte, 4.
• Senzație de excoriație și durere arzătoare în faringe, agravate de expirarea cu gura deschisă (după câteva minute), 35.
• Arsură extinzându-se în sus de-a lungul esofagului (imediat), 37.
• Arsură la nivelul întregii mucoase a esofagului și stomacului; la unele persoane, această senzație de arsură continuă numai câteva ore, în timp ce altele o resimt până la două zile, 49.
• Arsură în esofag dacă înghite apă, 35.
• Dificultate la înghițire, cu senzația ca și cum un corp străin ar fi înțepenit în faringe; timp de mai multe zile (după șapte zile), 36.
• Regiunea externă a gâtului.
• Ganglioni umflați, de mărimea unuia sau a două boabe de mazăre, oarecum dureroși la apăsare, pe marginea ramurii mandibulei, sub urechea stângă, seara (prima zi), 27.
• Dureri înțepătoare în ganglionii submandibulari, 1.

STOMAC

• Apetit.
• Foame neîncetată, cu senzație de gol în stomac, 37. [540.]
• Foame și poftă de mâncare intense, la prânz și seara, 5.
• Senzație de foame în stomac, cu borborisme în abdomen, la ora 6 A.M.; la prânz și seara, pofta de mâncare era din nou diminuată; dimineața i s-a făcut foarte rău la stomac după ce a mâncat, mai ales după alimente grase (a treia zi), 27a.
• Senzație violentă de foame, revenind la intervale, cu acumulare de apă în gură (imediat), 3.
• Dorință constantă de hrană, 36.
• Deși fără poftă de mâncare și fără foame adevărată, totuși are o dorință constantă de a mânca și de a lua ceva în stomac, prin aceasta durerea diminuându-se, 11.
• Dorință neobișnuită de slănină, 11.
• Poftă de mâncare diminuată (prima seară și a doua zi), 27a.
• Poftă de mâncare foarte redusă; se satură repede (a șaptea zi), 27.
• Poftă de mâncare remarcabil de redusă, astfel încât a mâncat foarte puțin (a cincea zi), 27.
• Pierderea poftei de mâncare, 45; (a doua zi), 41. [550.]
• Pierderea poftei de mâncare, ca și cum ar fi prea mult mucus în gât, 1.
• Nici foame, nici sete, 41a.
• Când mănâncă, primele îmbucături nu-i plac; carnea îi este atât de respingătoare, încât nu o mănâncă, 1.
• Aversiune față de carne, 1.
• Aversiune față de carne, deși, în celelalte privințe, pofta de mâncare este netulburată, 35.
• Sete.
• Sete crescută (curând), 27.
• Sete crescută, deși îi era răcoare; înainte de prânz (a doua zi), 27.
• Sete crescută în timpul senzației de frig (a doua zi), 27.
• Sete crescută de apă proaspătă (prima zi), 27.
• Sete mare seara, cu uscăciune intensă a gurii, ameliorată doar pentru o clipă prin băut, 5. [560.]
• Sete foarte imperioasă (după șapte ore), 48.
• Sete excesivă (din prima până în a patra zi), 35.
• Sete extremă, 51.
• A cerut cu slăbiciune apă rece (după șase ore), 48.
• Dispariția setei (imediat); a doua zi, dorință mare de a bea, fără uscăciunea gurii sau sete cu adevărat excesivă, 1.
• Eructații și sughiț.
• Eructații (după o jumătate de oră), 27a, 41a, 41b; imediat, 27.
• Eructații provocate de consumul de apă rece, 4.
• Eructații, cu ascensiuni de lichid care însă nu ajung la gură (prima zi), 30a.
• Eructații frecvente, fără gust, 42.
• Eructații frecvente și încercări fără rezultat de a eructa, în timp ce arsura din gât continua, fiind ameliorată doar pentru o clipă de o înghițitură de apă rece, 30. [570.]
• Eructații goale (a treia zi), 42.
• Eructații goale, cu arsură și sediu anxios, 11. (?). [Semnul întrebării introdus de Hering, l. c.]
• Eructații goale repetate (prima zi), 27.
• Eructații fără gust, 37.
• Eructații frecvente, goale și fără gust, 4, 7, 8.
• Eructații de gaze și lichid acru, 9.
• Eructații în două accese; mai întâi, o zguduitură cu expulzarea forțată de gaze, ca la sughiț, 11.
• Eructații cu gust de carne; acre și cu senzație de zgâriere (a șaptea zi), 27.
• Numeroase eructații acre, râncede, după cină, cu apăsare foarte chinuitoare în stomac (a treia zi), 27a.
• Regurgitare, cu gustul nealterat al alimentelor și băuturilor ingerate, 11. [580.]
• Sughiț violent, aproape dureros, care durează câteva minute (după două ore), 30.
• Greață și vărsături.
• Greață, 4, 5, 6, 16; [Un efect frecvent. -Hughes.]
• Greață și eructații (după un sfert de oră), 35.
• Greață, cu eructații goale (a șaptesprezecea zi), 42.
• Greață, cu durere în stomac, ca din cauza unei destinderi excesive, 3.
• Greață în gât (a treia zi), 30.
• Senzație de greață în gât, asemenea primului efect al unui emetic (prima zi), 30a.
• Greață accentuată în gât, ca și cum ar ajunge până la vărsături, urmată de greață și de senzația de ebrietate; se accentua în timpul mersului (prima zi), 30a.
• Senzație foarte neplăcută de greață în gât, ca și cum ar fi pe punctul să verse, fără tulburări ale stomacului sau gurii (gust perfect normal); greața a dispărut după ce a mâncat (curând), (prima zi), 31a.
• Greață frecventă după-amiaza, 1. [590.]
• Greață ușoară și apăsare în regiunea epigastrică, 38.
• Greață cu senzație de rău la stomac după-amiaza, dispărând după ce mănâncă, 12.
• Greață cu senzație de rău la stomac, cu înfiorare și tremurături în tot corpul și acumulare de apă în gură, astfel încât nu o putea scuipa îndeajuns, 9.
• Greață violentă, cu senzație de rău la stomac, în timpul mersului, cu căldură arzătoare în frunte, 3.
• Greață, ajungând chiar până la senzația de rău la stomac (imediat), 37.
• Greață cu înfiorare (curând), 27.
• Senzație de rău la stomac, 40.
• S-a trezit noaptea cu senzație de rău la stomac, 1.
• Senzație intensă de rău la stomac, cu eforturi de a vărsa și ascensiunea apei din stomac până în gură; ameliorată de mișcare, 9.
• Vărsături excesive zilnic, timp de șase săptămâni, 20. [600.]
• Vărsături violente, 18; (curând), 46.
• Vărsături frecvente și violente, 51.
• Varsă berea (care are gust amar), dar nu apa, 1.
• Materia vărsată este acră sau amară, 43.
• Vărsături ușoare de mucus verde și amar, cu o mare confuzie a capului și durere pulsatilă în eminența frontală dreaptă, durând câteva ore, 9.
• Vărsături sangvinolente (fatale), 21. [Originalul este „purpuream evomit animan.” -Hughes.]
• Stomac.
• Inflamația stomacului, 17.
• Tresăriri ale mușchilor epigastrului și smucituri trecătoare în vecinătatea acestuia, 4, 5.
• Senzație ca după un post prea îndelungat; stomacul atârnă în jos, 11.
• Senzație în stomac și în porțiunea inferioară a faringelui, ca după un post îndelungat, deși fără dorință de hrană; după ce a mâncat, senzația s-a ameliorat imediat, dar a revenit după câteva ore, 11. [610.]
• Stomacul se deranjează ușor dacă mănâncă puțin prea mult sau dacă mănâncă grăsimi (a cincea zi), 27a.
• Senzație intensă de sațietate și indigestie, ca și cum alimente nedigerate ar zăcea în stomac, după un mic dejun ușor, cu o senzație foarte neplăcută în regiunea stomacului și în întregul abdomen, care, în același timp, îl face abătut și indiferent (a doua zi), 27.
• Durere intensă în stomac și piept după ce mănâncă (a doua zi), 33.
• Căldură în stomac (imediat), 41c.
• Senzație frecventă de căldură în stomac, 39.
• Arsură în stomac, 9, 11, 14. [11 adăugat de Hering, l. c.]
• Arsură și apăsare în epigastru, la apăsarea acestuia, 9.
• Arsură și apăsare în stomac, extinzându-se transversal la intervale, agravate de apăsare, 11. [Revizuit de Hering, l. c.]
• Plenitudine în stomac și apăsare după ce mănâncă (a șaptea zi), 27.
• Stomacul foarte afectat; multă durere tensivă și spasmodică, mai ales înainte de a mânca, timp de câteva săptămâni, 11. [620.]
• Durere de tracțiune și tensivă în epigastru la inspirație, ca și cum o porțiune a diafragmei ar fi devenit aderentă, 12.
• Contracție în stomac, 40.
• Durere în stomac, ca și cum arterele ar bate în mușchii abdominali până sus, în regiunea precordială, 3.
• Dureri violente în stomac și intestine, însoțite de o senzație de înțepături și arsură la nivelul pielii, neliniște, pierderea poftei de mâncare, febră intensă și mișcări neregulate ale tendoanelor, 45.
• Durere surdă în stomac, durând mult timp (imediat), 39.
• Apăsare în stomac, 39.
• Apăsare în stomac, neagravată de mâncare, 39.
• Apăsare în stomac, ca de plenitudine, după ce mănâncă, 1.
• Apăsare în stomac după ce mănâncă și, mult timp după aceea, o senzație ca de alimente nedigerate în stomac, 11.
• Apăsare în stomac după ce a mâncat fructe gătite la prânz (a șasea zi), 27. [630.]
• Durere în stomac și piept; apăsare și înțepături în stomac; după masa de prânz (prima zi), 33.
• Apăsare în epigastru, 41, 41b; (a șaptesprezecea zi), 42.
• Apăsare în epigastru, seara, agravată în accese, 4.
• Apăsare în regiunea epigastrică, 4, 8; (după un sfert de oră), 41a; (a treia zi), 41.
• Apăsare persistentă în stomac, 39.
• Apăsare foarte neplăcută în stomac și abdomen (a patra zi), 27a.
• Apăsare surdă în stomac, timp îndelungat noaptea, 39.
• Apăsare surdă în stomac, durând două ore, cu greață și multă salivă în gură, 39.

ABDOMEN

• Hipocondre.
• Durere surdă sub coastele stângi, ca din cauza gazelor blocate, agravată de presiune, urmată de eructații care aduc ameliorare, 4.
• Durere surdă în regiunea splinei, în partea stângă a toracelui; foarte acută; agravată momentan de inspirația profundă, uneori în întreaga regiune a coastelor false (după o oră), 30. [640.]
• Junghiuri în partea stângă, în regiunea coastelor scurte, 39.
• Regiunea ombilicală și părțile laterale.
• Colici cu răsucire în regiunea ombilicală, care dispar la eliminarea gazelor, 7.
• Gaze dureroase, însoțite de colici, se blochează în ambele părți ale abdomenului, 7.
• Durere cu răsucire în jurul ombilicului, cu greață și senzație ca și cum ar începe diareea sau ca o senzație de leșin (după câteva ore), 27.
• Junghiuri surde în flancul drept, dinăuntru spre exterior, repetate frecvent, 4.
• Durere colicativă într-un punct mic din partea dreaptă a abdomenului, ca și cum o porțiune de intestin ar fi blocată; după cină, 12.
• Abdomen în general.
• Distensie abdominală, 35.
• Distensie abdominală, cu colici și eliminarea unei cantități mari de gaze, 3.
• Distensie abdominală dureroasă, cu respirație scurtă, anxioasă, astfel încât a fost nevoit să-și slăbească hainele; eructații, borborisme abdominale, eliminare dificilă și zgomotoasă a gazelor, senzație de frig, tremurături și căscat excesiv, seara (prima zi), 6.
• Vărsăturile și purgația au fost urmate curând de o distensie timpanitică abdominală considerabilă, 47. [650.]
• Abdomen foarte retractat, astfel încât se putea ajunge mult sub stern, care părea să iasă foarte proeminent în timp ce stătea culcat; în timpul experimentării, 27.
• Abdomen dur (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Inflamația intestinelor, 17.
• Flatulență, 41c.
• Flatulență intensă (prima zi), 42.
• Flatulență zgomotoasă în abdomen și eliminarea zgomotoasă a gazelor (prima zi), 27.
• Borborisme abdominale în timpul mesei și după aceasta, 38.
• Borborisme și zgomote în abdomen, uneori cu mai multă, alteori cu mai puțină flatulență, 4, 6, 9.
• Borborisme abdominale audibile, cu senzație de foame sau eructații asemănătoare sughițului (a doua zi), 27.
• Borborisme zgomotoase în abdomen și eliminarea zgomotoasă a gazelor inodore (prima zi), 27. [660.]
• Gazele se elimină constant, dar în emisii scurte și întrerupte, 5, 12.
• Multe eliminări scurte de gaze foarte fetide; îndeosebi înaintea scaunelor, 11.
• Eliminare de gaze după dureri colicative violente în intestinul subțire, 12.
• Eliminare frecventă de gaze, întotdeauna împreună cu puțin scaun moale (a doua zi), 27.
• Eliminare de gaze fetide; o dată a fost nevoit să aibă grijă să nu elimine odată cu ele și scaun moale (a doua zi), 27a.
• Eliminare de gaze foarte fetide timp de câteva zile după experimentare, 27.
• Senzație ca și cum intestinele și stomacul ar fi fost goale și s-ar fi bălăcit în timpul mersului; dimineața, după un mic dejun suficient, 3.
• Senzație de diaree, care se extinde până la rect, urmată de fiori care se propagă pe întregul corp, după care senzația dispare, 11.
• Greutate în abdomen, cu anxietate, 1.
• O durere simplă în abdomen, 1. [670.]
• Durere în abdomen, pentru ameliorarea căreia a fost nevoit să se ridice și să se întindă, 1.
• Dureri cronice în abdomen, 22. [Adăugați „cu arsură în gât și diaree”. –Hughes.]
• Arsură și senzație de căldură în abdomen (curând), 6, 9.
• Senzație ca și cum întregul abdomen ar fi plin de gaze, 4.
• Dureri colicative, ca și cum intestinele ar fi apucate, unul câte unul, și constricționate, 12.
• Compresiune în abdomen și senzație ca de greutate în acesta, 1.
• Colici în regiunea abdominală superioară, 9, 11.
• Colici și senzație de tracțiune în abdomen, mai ales în jurul ombilicului, 6.
• Colică spasmodică, intensificându-se și diminuându-se la intervale scurte; durere apăsătoare-înțepătoare jos, în partea inferioară a abdomenului, pornind din mijlocul abdomenului și extinzându-se uneori în partea stângă, cu tensiune dură a abdomenului, ameliorată temporar de eliminarea gazelor, cu slăbiciune a corpului, îndeosebi a membrelor inferioare, cu paroxisme frecvente de agravare, când devine intolerabilă, 4.
• Presiune nocturnă în abdomenul dur și tensionat, agravată în orice poziție, cu excepția decubitului dorsal, cu dificultate de respirație și puls rapid, 4. [680.]
• Presiune generală în întregul abdomen superior, cu tensiune ziua și noaptea, 4.
• Presiunea dureroasă în abdomen l-a trezit noaptea după vise foarte vii, cu o senzație anxioasă ca și cum abdomenul ar deveni rigid, dur și aderent la torace, deși în interior există o mișcare ca a gazelor care se eliberează, 4.
• Durere apăsătoare în abdomen, cu anxietate, astfel încât nu știa ce să facă, 1.
• Răsucire dureroasă în abdomen înaintea scaunului obișnuit; scaunul era păstos și abundent; după aceea, colica a continuat, precum și presiunea în anus, ca și cum ar mai urma scaun (prima zi), 6.
• Durere tăietoare și răsucire în abdomen, 35.
• Durere tăietoare și apăsătoare în abdomen, întotdeauna spre seară, 4.
• Junghiuri sfâșietoare în jumătatea dreaptă a abdomenului superior, urmate de presiune, 4.
• Durere sfâșietoare în abdomen, 1.
• Colică timp de o lună, 23.
• Colică dimineața, în pat, ca din cauza vremii reci și umede, 12. [690.]
• Colică, aparent în urma răcirii în timpul nopții sub învelitori subțiri, precedată în cele din urmă de senzație de frig în abdomen, cu o evacuare foarte fetidă, la început păstoasă, nodulară și brună, apoi o evacuare fluidă, prelingându-se, cu senzație intensă de tragere în rect (a patra zi), 30b.
• Colică violentă, 51; timp de două zile, 24.
• Colică apăsătoare la mers în aer liber după masă; urmată de transpirație și anxietate, ca și cum s-ar lupta cu moartea; ameliorată de eructații, 1.
• Colică tăietoare sub regiunea ombilicală, timp de câteva zile, 11.
• Senzație ca și cum s-ar forma bule de aer în abdomenul superior, între epigastru și ombilic, 5.
• Mișcări dureroase în abdomen, ca și cum ar urma să apară diareea, 5.
• Hipogastru și regiunile iliace.
• Durere apăsătoare, care se extinde spre inelul abdominal, frecvent, 35.
• Durere înțepătoare în hipogastru, care se extinde spre ilion, 12.
• Înțepătură surdă constantă în partea stângă a abdomenului inferior, agravată de presiune și de mers, 4.
• Junghiuri surde frecvente jos în abdomen, mai ales imediat deasupra penisului, 4. [700.]
• Presiune ca de desfacere în inelul inghinal drept la urinare; dispare la ridicarea genunchiului îndoit și revine la îndreptarea corpului, 3.
• Durere surdă, înțepătoare, în regiunea inghinală dreaptă, urmată de durere sfâșietoare, 4.
• Junghiuri violente în partea stângă, deasupra crestei iliace, mai mult spre spate, care taie respirația, 12.
• Durere bruscă în regiunea inghinală stângă, ca o presiune asupra unui loc dureros ca de rană, mai intensă la expirație și la aplecare, 5.
• Durere de tracțiune în ganglionii inghinali, 1.

RECT ȘI ANUS

• Durere de tracțiune în rect și anus, 27.
• Junghiuri în rect, 39.
• După scaun, anusul se contractă în jurul rectului exteriorizat, care rămâne astfel blocat, dureros ca o rană și dureros la atingere, 2.
• Durere în anus și în porțiunea anterioară a penisului (a șasea zi), 27.
• Ciupituri în anus și în partea stângă, lângă anus, în membrele inferioare și pe scrot, seara (prima zi), 27. [710.]
• Înțepături și senzație de tracțiune în anus, extinzându-se în sus (a șasea zi), 27.
• Un junghi în anus, 27.
• Durere mușcătoare, ca de rană, în anus la mers și arsură în rect, 8.
• Senzație de târâre în anus, ca din cauza ascarizilor, înainte și după scaun (a patra zi), 27.
• Mâncărime în anus, 27.
• Mâncărime în anus, ca un tenesmu (din prima până în a patra zi), 27.
• Mâncărime intensă în jurul anusului, de mai multe ori în timpul zilei și, de asemenea, seara înainte de culcare (a patra zi), 27a.
• Tenesmu acut, durere sfâșietoare și senzație de tracțiune în anus și perineu, extinzându-se de acolo prin întreaga uretră, 4.

SCAUN

• Diaree.
• Diaree frecventă (zilele a patra și a cincea), 30b.
• *Diaree constantă, cu dureri intolerabile în abdomen, 12. [720.]
• Diaree excesivă, 15.
• Hipercatarzis violent (curând), 46.
• Scaune ca în diaree, precedate de anxietate în epigastru, 2.
• Scaune pituitoase aproape neîntrerupte, amestecate cu sânge și provocând dureri atroce, 51.
• Scaune mici, moi, frecvente, 1.
• Scaune de mai multe ori pe zi, deși foarte reduse cantitativ, 2.
• Cinci scaune fluide, precedate de durere în regiunea ombilicală și de eforturi de împingere (a doua zi), 39.
• Scaun destul de tare, dimineața, la intervale scurte și numai după ce stă așezat mult timp; imediat după masă, alte evacuări păstoase la intervale scurte, iar seara, dorință repetată ca în diaree și nevoie imperioasă, care însă dispăreau în repetate rânduri după eliminarea gazelor, dar în cele din urmă au dus la un scaun redus cantitativ, la început normal și apoi păstos, în timpul evacuării căruia nevoia imperioasă s-a intensificat foarte mult, după care a încetat imediat, 5.
• Scaun vâscos, zilnic, dar redus cantitativ, 4.
• Scaun fluid în primele două zile, apoi moale; uneori mai multe scaune pe zi; după aproximativ o lună, scaunele au devenit mai tari și mai rare, lipsind uneori câte o zi, 39. [730.]
• Evacuarea scaunului ușoară (prima zi), 30 . [Multă vreme, evacuările fuseseră dificile, cu o senzație dureroasă aproape constantă în rect, foarte asemănătoare tenesmelor.]
• Evacuarea intestinelor se realizează foarte rapid, fiind urmată de o senzație de mare ușurare, 11.
• După nevoia imperioasă, se elimină fără nicio dificultate un scaun păstos abundent, la intervale scurte, în succesiune rapidă, urmat imediat de tenesme la nivelul anusului, ca în diaree (după o jumătate de oră), 5.
• Scaun abundent, foarte brun, tare, oarecum nodular (a cincea zi), 27.
• Nevoie imperioasă excesivă de a defeca, evacuare foarte redusă cantitativ, moale, realizată numai cu dificultate și cu mult efort de împingere, urmată de o senzație chinuitoare ca de rană în rect, după-amiaza (după 5 picături de tinctură), 30b.
• Scaun foarte devreme dimineața, moale, brun, cu miros acru (a doua dimineață), 27.
• Primul scaun abia seara, înainte de culcare, abundent, moale, ca și cum ar fi fermentat și incomplet digerat, de culoare brună, trecând spre galben-cenușiu, cu un miros foarte fetid, acrișor (a doua zi), 27a.
• Un al doilea scaun seara, înainte de culcare, dar nesatisfăcător și tare (a treia zi), 27a.
• Scaun (după treizeci și trei de ore) abundent, moale, foarte fetid, abia format, mai puțin fermentat decât anterior (a patra zi), 27a.
• Al doilea scaun seara, moale, închis la culoare, chiar cenușiu și negru, cu fermentație zgomotoasă și mișcări de borborism în abdomen în timpul și după scaun (a doua zi), 27. [740.]
• Scaun foarte fermentat, nici moale, nici pe deplin consistent; o parte închisă la culoare, o parte gălbuie, cu porțiuni nedigerate și cu miros foarte fetid (a treia zi), 27.
• Scaun gros, păstos, lipicios, precedat de o presiune bruscă violentă și urmat de în anus, 11 . [Revizuit de Hering, l. c .]
• Scaun redus cantitativ, foarte moale (a doua dimineață), 27.
• Scaune reduse cantitativ și de culoarea argilei, remarcabil de lipsite de bilă (după nouă ore), 48.
• Scaun foarte închis la culoare, nodular, deși nu foarte tare, cu efort mare de împingere, 27.
• Scaun tare, lent, seara, însoțit de efort mare de împingere, 5.
• Scaun brun-gălbui, oarecum striat cu sânge (din a cincea până în a șasea zi), 27.
• Scaun foarte nesatisfăcător, cu puțin sânge roșu-aprins, 39.
• Eliminarea unei cantități mari de sânge roșu-aprins în timpul și după scaun, fără durere sau eforturi de împingere, 30.
• Eliminarea de sânge fluid, roșu-aprins, în timpul și după un scaun, 39. [750.]
• Evacuarea de sânge fluid, închis la culoare, cu un scaun fluid, fără durere sau hemoroizi, 39.
• Granule mici, albe, lucioase, în materiile fecale brune, 2.*
• Constipație.
• Constipație (după opt zile), 11.*
• Fără scaun (a șasea zi), 27a.
• Fără scaun (prima și a doua zi); primul scaun după trei zile și jumătate, brun-închis, nodular, evacuat cu mult efort de împingere, dar fără multă durere, seara (a treia zi), 27.

ORGANE URINARE

• Rinichi și vezică urinară.
• Înțepătură în rinichi și durere ca și cum acesta ar fi sfâșiat, 43.
• Senzație de ciupire în vezica urinară, 4.
• Uretră.
• Scurgere de mucus din uretră, 1.
• Scurgere de mucus apos din uretră, la mișcare, 1.
• Scurgere de lichid transparent, vâscos, din orificiul uretrei înainte de urinare, în cursul dimineții (a noua zi), 35. [760.]
• (Blenoree, cu inflamație roșu-închis a suprafeței interne a prepuțului, cu prurit violent, fără tumefiere, cu o senzație ca de rană seara și cu durere sfâșietoare și de tracțiune în gland), (după trei săptămâni), 4.
• Urină arzătoare, 1.*
• O oarecare arsură usturătoare în partea anterioară a uretrei, către sfârșitul micțiunii (în timpul scaunului), (a cincea zi), 27a.
• Ușoară senzație de tracțiune în uretră, 39.
• Durere acută de tracțiune și durere tăietoare-cu-tracțiune în partea anterioară a uretrei și în colul vezicii urinare, în timp ce merge în aer liber (a treia zi), 27.
• O oarecare durere tăietoare în orificiul uretrei, 39.
• Durere (tăietoare) în partea anterioară a uretrei după micțiune, 27.
• Durere tăietoare violentă în orificiul uretrei după urinare, 39.
• Înțepătură în orificiul uretrei și dorință frecventă de a urina, 39.
• Senzație dureroasă înțepătoare constantă în uretră, seara, 1. [770.]
• Durere înțepătoare, cu senzație de furnicare, în uretră și eliminarea unei cantități mici de lichid, 1.
• O oarecare durere în uretră, uneori la atingere, alteori la urinare, 1.
• Senzație pruriginoasă ca de rană în uretră, agravată de presiune, 4.
• Prurit ușor în uretră, în timpul urinării, 37.
• Micțiune.
• S-a ridicat să urineze către dimineață (a doua noapte), 27.
• S-a trezit cu dorința de a urina foarte devreme, către dimineață (prima noapte), 27.
• Dorință frecventă de a urina imediat după urinare, 39.
• Dorință imperioasă de a urina (a treia zi), 27a.
• Dorință imperioasă de a urina, de mai multe ori în cursul dimineții (a doua zi), 27a.
• Dorință foarte imperioasă de a urina (a patra dimineață), 27. [780.]
• Dorința foarte imperioasă de a urina după trezire și ridicarea din pat, timp de mai multe dimineți (care existase înainte de administrarea de Mezereum), a dispărut în timpul experimentării, 27.
• Micțiuni frecvente, 1.
• Eliminarea frecventă a unei cantități mari de urină apoasă, în cursul dimineții (a treia zi), 27.
• Eliminarea urinei mai lentă decât de obicei, dimineața după ridicarea din pat (a doua zi), 27a.
• După urinare, se elimină câteva picături de sânge, 1.*
• Nu urinase (a șasea oră), 48.
• Urină.
• Urină închisă la culoare, 51.
• Urină oarecum roșie (a șaptesprezecea zi), 12.
• Urină de un galben-închis ca vinul, devenind tulbure după o oră; mai târziu, flocoane plutitoare și un sediment roșiatic, 11 . [Corectat de Hering, l. c .]
• Urină abundentă, palidă, 41c. [790.]
• Urină palidă, abundentă, chiar și noaptea (din a treia până în a opta zi), 38.
• Urină palidă, eliminată numai o dată sau de două ori pe zi (de obicei de șase până la opt ori), (din prima până în a patra zi), 35.
• Secreție urinară redusă (a doua dimineață), 27.
• Urină redusă cantitativ, dimineața, cu sete crescută (a treia zi), 27.
• Urină redusă cantitativ, închisă la culoare, fierbinte la eliminare, cu miros puternic, dimineața (a doua zi), 27a.
• Urină mult mai redusă cantitativ decât de obicei, chiar și după ce bea mult, 11.
• Urină foarte redusă cantitativ, cu dorință ușoară de a urina (a doua zi), 27.
• Urină arzătoare și roșie, 50.
• Urină fierbinte, cu sediment roșiatic, 12.*
• Urină sangvinolentă, 1.

ORGANE SEXUALE

• Masculin. [800.]
• Tumefierea penisului, cu căldură crescută (a doua zi), 27.
• Erecții frecvente în timpul zilei, 6.
• Erecții violente persistente, cu căscat și somnolență, seara (prima zi), 27.
• (Durere trecătoare în partea anterioară a penisului), (după o jumătate de oră), 27a.
• Durere acută frecventă în gland, 27.
• Arsură în regiunea glandului în timpul urinării, 1.
• Junghiuri fine, ca de înțepătură, în penis și în vârful glandului, 3, 4, 5, 6.
• Durere sfâșietoare și sfâșiere sacadată în gland, 4.
• Sfâșiere sacadată în penis, cu o durere ondulatorie deasupra, în partea dreaptă a abdomenului, 4.
• Tresărire înțepătoare pe fața posterioară a penisului, 6. [810.]
• Prurit pe suprafața internă a prepuțului, seara (a treia zi), 27.
• Prurit foarte acut pe suprafața internă a prepuțului, după urinare (a patra zi), 27.
• Prurit în gland, 1.*
• Testicule dureroase la presiune, 38.
• Dureri cu apăsare și tracțiune în cordoanele spermatice, frecvent, 38.
• Tumefiere nedureroasă a părții stângi a scrotului, 6.
• Un junghi apăsător în partea dreaptă a scrotului, 12.
• Excitație sexuală excesivă după o emisie seminală, cu furnicături pe întregul corp, ca de lascivitate excesivă (după trei săptămâni), 4.
• Feminin.
• Scurgere mucoasă din vagin, 1.
• Leucoree ca albușul de ou, 1. [820.]
• Menstre prea frecvente , [Și prea abundente. [°]*

-Lippe.] și care durează prea mult, 43 )

ORGANE RESPIRATORII

• Laringe și trahee.
• Laringele pare prea strâmt; la inspirație profundă, aude și simte aerul trecând prin laringe; în general, este conștient că „are un laringe”, 11.
• În laringe, o gâdilare ca de pană, care provoacă tuse, 43.
• Inflamația traheei, cu durere violentă, arzătoare, între osul hioid și cartilajul tiroid, ușor ameliorată prin alimentație (din ziua a șasea până în ziua a noua), 36.
• Durere în trahee, ca și cum aceasta ar fi închisă în timpul respirației (ziua a doua), 33.
• Voce.
• Voce modificată, tremurătoare, 51.
• Voce aspră, răgușită (curând), 27.
• Răgușeală (ziua a cincea), 1; (ziua a opta), 33.
• Răgușeală resimțită până jos, în adâncitura gâtului, 1. [830.]
• Răgușeală, cu tuse și senzație de iritație ca de carne vie în piept (ziua a șaptea), 33.
• Tuse și expectorație.
• Tuse nocturnă, în special după miezul nopții, 1.
• Somnul este întrerupt frecvent de tuse și colici (ziua a șaptea), 33.
• După ce a mâncat ceva, trebuie să tușească până când vomită, 43.
• Tuse după mers (ziua a cincea), 33.
• Tuse, cu eforturi de vomă și senzație de zgâriere sau de răzuire în adâncitura gâtului, ca și cum acolo s-ar afla ceva dulce ce nu putea fi eliminat prin tuse, 43.
• Tuse moderată, între orele 6 și 7 dimineața, în niciun alt moment, 43.
• Tuse violentă, neîntreruptă, timp de câteva ore, provocând vărsături (după o oră), 1.
• Tuse uscată, 39.
• Tuse uscată ziua și noaptea, cu emaciere și pierderea forței, precum și dureri de tensiune transversal în torace, 43. [840.]
• Tuse uscată, cu eforturi de vomă ajungând până la vărsături, după-amiaza și spre seară, 1.
• Tuse uscată, cu senzație de zgâriere în porțiunea inferioară a sternului și durere înțepătoare în eminența frontală dreaptă, 9.
• Tuse provocată de o iritație profundă, în partea de jos a pieptului, care nu se calmează până când nu survin vărsături și eliminarea de salivă apoasă, 1.
• Impuls violent de a tuși, seara în pat și dimineața, provenind dintr-un punct al traheei situat mai jos decât poate ajunge tusea; de aici violența acesteia și imposibilitatea de a desprinde ceva prin tuse, 1.
• Multă tuse uscată, noaptea, 39.
• Tuse uscată, frecventă și scurtă, provocată de gâdilare în laringe, atât ziua, cât și noaptea; într-una dintre zile, tusea a fost deosebit de chinuitoare, iar în timpul ei simptomele membrelor au fost percepute mai puțin, 39.
• Impuls constant de a tuși, precedat de hârâit în piept la respirație și de o durere ca de rană atunci când tusea desprinde ceva (ziua a zecea), 33.
• Tuse, în prima zi, cu senzație dureroasă ca de rană sub stern și cefalee chinuitoare; ulterior, expectorație abundentă de mucus, 38.
• Expectorație abundentă de mucus (prima zi), 32.
• Câteva striuri de sânge în expectorație, dimineața (ziua a doua), 27. [850.]
• Expectorație ușor sangvinolentă, dimineața (ziua a patra), 27.
• Expectorație sangvinolentă, după-amiaza și noaptea, cu tuse moderată și somn agitat, cu vise apăsătoare și înspăimântătoare, 1.
• Respirație.
• Un fel de șuierat în nas la inspirație (imediat), 11.
• Respirație lentă (după șase zile), 48.
• Tendința de a inspira profund (ziua a doua), 31a.
• Respirație amplă, dar nu liberă, nu la fel de ușoară ca de obicei, 11.
• Respirație scurtă, dificilă, 51.
• Iritație intensă, iar respirația era greu de continuat, 49a.
• Respirație lentă și dificilă, cu anxietate; nu poate inspira suficient aer și crede că se va sufoca, 2.
• Jenă respiratorie deoarece pieptul pare constricționat din ambele părți, 6. [860.]
• În timp ce vorbește, își pierde cu ușurință respirația în mijlocul frazei și este obligat să înceapă din nou, 11.
• În timp ce își spăla mâinile, și-a umplut gura cu apă și s-a aplecat înainte; atunci și-a pierdut respirația, astfel încât a fost obligat să lase apa să-i curgă din gură, 11.
• Dispnee, timp de câteva ore, 1.
• Dispnee paroxistică, ca și cum ceva greu ar sta pe piept, 1.

TORACE

• Aerul expirat din plămâni este fetid, asemenea brânzei alterate, 1.
• Din când în când, o contracție a diafragmei sub coaste, 1.
• Senzație că pieptul este afectat și slăbit, îndeosebi în partea anterioară stângă, de unde pare să provină de obicei expectorația sangvinolentă (aceasta apare numai dintr-o cauză specială, de la medicamente, în urma răcirii etc.); senzația este localizată în regiunea coastelor a patra și a cincea, la aproximativ patru inci de stern (ziua a cincea), 27.
• Anxietate în piept, 3.
• Durere în piept atunci când tusea desprinde ceva (ziua a noua), 33.
• Durere în mijlocul pieptului, extinzându-se în sus până la gât, când ține capul ridicat (ziua a șaptea), 33. [870.]
• Dureri în mușchii pectorali și dorsali din partea dreaptă, seara, 39.
• Senzație de strângere a pieptului, ameliorată în ortostatism, adesea intolerabilă în poziție șezândă, ușurată când se îndreaptă, mai bine spre seară, din nou mai rău după cină (prima zi), 33.
• La inspirație, senzație ca și cum pieptul și traheea ar fi prea strâmte, neagravată de alergare sau de urcatul scărilor, 11.
• La inspirație profundă, senzație ca și cum regiunea coastelor a treia și a patra ar fi prea strâmtă, 12.
• Pieptul pare foarte strâns când se apleacă și în poziție șezândă; este obligat să-și slăbească hainele; respirație lentă și scurtă, 11

[Revizuit de Herring, l. c.]

• Dureri de tensiune transversal în torace, cu tuse uscată ziua și noaptea, emaciere și pierderea forței, 43.
• Tensiune în mușchii pectorali, la întinderea brațelor, 1.
• Senzație ca și cum pieptul ar fi constricționat (ziua a doua), 31a.
• Durere constrictivă, ca o crampă, transversal în mușchii pectorali inferiori, în porțiunea inferioară a spatelui și în brațe, în timp ce merge în aer liber, 1.
• Durere apăsătoare și constrictivă în partea posterioară a pieptului când se îndreaptă, foarte mult agravată de inspirația profundă și extinzându-se apoi prin întreaga porțiune inferioară a pieptului; când se apleacă înainte, durerea abia este percepută, dar, la mișcarea brațelor și când se apleacă mult înapoi, apare ca un fel de reumatism, 7. [880.]
• Presiune tensionantă în diferite părți ale pieptului, 12.
• Durere în piept la aplecare; o durere apăsătoare în mijlocul pieptului (ziua a zecea), 33.
• Durere apăsătoare în interiorul pieptului, o presiune surdă într-un punct mic, mai întâi spre partea dreaptă, apoi spre cea stângă, 4.
• Apăsare în piept (ziua a doua), 31a; cu palpitații, 1.
• Apăsare în piept, ca și cum ar proveni de la inimă, cu respirații lungi și profunde (prima zi), 30a.
• Apăsare și anxietate în piept, mai ales în jurul inimii, cu respirație foarte profundă și frecventă (ziua a doua), 30a.
• Pieptul pare apăsat și constricționat (ziua a doua), 31.
• Durere înțepătoare în piept, iradiind spre partea dreaptă după tuse (ziua a șaptea), 33.
• Dureri înțepătoare în piept, începând sub sânul stâng, străbătând sânul și ieșind între umeri, apărând la inspirație sau agravate de aceasta și îngreunând respirația (ziua a cincea), 31.
• Durere osoasă înțepătoare în claviculă, 1. [890.]
• Înțepături violente în mușchii pectorali la inspirație, în poziție șezândă, precum și în partea stângă, sub coastele scurte, în apropierea coloanei vertebrale, 39.
• Durere înțepătoare fină în piept, 1.
• Un junghi profund în piept la râs, 6.
• Junghiuri în piept la respirație (ziua a doua), 31.
• Junghiuri violente în piept, 1.
• Junghiuri violente, intermitente, în piept, mai mult spre partea dreaptă, care abia îi permit să respire, 4.
• Durere acută, sfâșietoare, în clavicula dreaptă și în părțile învecinate ale gâtului (ziua a doua), 30.
• Senzație dureroasă ca de rană în piept (ziua a șaptea), 33.
• Senzație de iritație ca de carne vie și de zgâriere în piept și gât, la tuse și respirație; pare că ceva s-ar desprinde, dar nu se desprinde; impuls constant de a tuși (ziua a șasea), 33.
• Anterior.
• Arsură dureroasă, ca de rană, pe osul sternului, într-un punct mic din partea dreaptă, în apropierea adânciturii epigastrice, 1, 4. [900.]
• Arsură apăsătoare în spatele cartilajului xifoid, recurentă la intervale, 7.
• Dureri constrictive și contractive, transversal în partea anterioară a pieptului, fără sediu foarte profund, însoțite de aceeași senzație transversal în spate, în regiunea omoplaților, și alternând cu aceasta (curând după tăierea scoarței), 27.
• Presiune ca o crampă într-un punct mic de ambele părți ale sternului, în poziție șezândă, dispărând la mers, 6.
• Durere apăsătoare în partea anterioară stângă a pieptului, în regiunea coastei a patra, seara (prima zi), 27.
• Durere ascuțită într-un punct mic al peretelui anterior al pieptului și al regiunii inimii (ziua a doua), 30a.
• Durere sfâșietoare transversal în partea anterioară a pieptului (după câteva ore), 27.
• Părțile laterale.
• Durere în părțile laterale ale pieptului la inspirație profundă, ca și cum plămânii ar fi aderenți și nu s-ar putea destinde liber, 1.
• Tresăriri sacadate în partea dreaptă a pieptului, lângă coastele inferioare, apoi mai jos, în porțiunea inferioară a omoplatului drept, seara (ziua a patra), 27a.
• Durere apăsătoare în partea stângă a pieptului, 33.
• Înțepătură în partea dreaptă a toracelui, 43. [910.]
• Înțepătură sub axila dreaptă, între coaste, 29.
• Durere înțepătoare fină în partea dreaptă a pieptului, mai ales la respirație (după nouă zile), 1.
• Durere înțepătoare violentă în partea dreaptă a regiunii ultimelor coaste, mai ales la respirație profundă, astfel încât și-a ținut mâna mult timp deasupra locului, 28.
• Junghiuri în partea stângă a pieptului, sub claviculă, la intervale ritmice, extinzându-se profund în piept; urmate curând de o durere surdă continuă, agravată de fiecare inspirație și recurentă timp de câteva zile (ziua a treia), 5.
• Junghi surd în partea stângă a pieptului, în spatele inimii, aparent în plămân (prima zi), 27.
• Tresărire în partea stângă a pieptului, trecătoare și dureroasă, asemenea șocurilor electrice, 5.
• Mamele.
• Durere arzătoare bruscă între mamele, 5.
• Presiune în regiunea mamelonului stâng, 4.
• Junghiuri constante sub sânul stâng (ziua a doua), 31a.
• Un junghi acut și brusc, dinăuntru spre exterior, în sânul drept, 5.

INIMĂ ȘI PULS

• Precordiu. [920.]
• Crampe în jurul inimii, 29.
• Dureri surde înțepătoare în regiunea precordială, aparent în mușchii intercostali, cu junghiuri ascuțite la tuse și strănut, cel mai supărătoare și mai evidente seara, la adormire, și dimineața după trezire, persistând douăsprezece până la paisprezece zile (după două zile), 40.
• Un junghi surd sub regiunea precordială, la respirație profundă, 11.
• Acțiunea inimii.
• Accelerarea acțiunii inimii (a șaptesprezecea zi), 42.
• Bătăi neregulate ale inimii, repetate ulterior noaptea, la trezire, în timp ce stă culcat pe spate, 39.
• Un zgomot particular de frecare în regiunea precordială, în același loc în care fusese observată durerea la experimentarea precedentă; zgomotul era auzit distinct de el însuși, fiind perceput mai puțin când se mișca, mai ales seara după ce se culca și, într-adevăr, în timp ce stătea culcat pe partea stângă și la o inspirație profundă; asociat cu senzația că pieptul era prea strâns și că nu putea fi inspirat suficient aer; acest zgomot de frecare a persistat două sau trei săptămâni, cu o senzație indescriptibilă de greutate și de împiedicare în regiunea inimii, 40a.
• Puls.
• Puls oarecum accelerat, înainte de amiază (a doua zi), 27a.
• Puls neobișnuit de accelerat, 90, seara (prima zi), 27.
• Puls accelerat cu 20 de bătăi, către seară, cu căldură corporală crescută și excitație generală, 4.
• Puls mai rapid după masă și senzația că inima bătea în apropierea stomacului, în partea stângă, tresăriri ale pleoapelor, vedere neobișnuit de clară, cu senzația că privea prin lentile concave și un fel de unduire în fața ochilor, 3. [930.]
• Puls frecvent, neregulat, dur și ca un cordon, 51.
• Puls febril, 50.
• Puls destul de lent (a treia zi), 27.
• Puls intermitent, plin, tensionat, dur, 18 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Puls 44, foarte compresibil și intermitent ocazional (după șase ore), 43.
• Puls oarecum mai dur decât de obicei, neaccelerat, 41c.
• Puls dur, deși neaccelerat (a cincea zi), 41.

GÂT ȘI SPATE

• Gât.
• Durere cu redoare în ceafă și în mușchii cervicali externi, 3, 12.
• Durere cu redoare în partea dreaptă a cefei și a gâtului, mai ales la mișcare, 6.
• Durere reumatică în ceafă, gât și occiput, 4. [940.]
• Durere sfâșietoare în partea stângă a gâtului, extinzându-se în urechea stângă și în apropierea claviculei, 4.
• Spate.
• Dureri în mușchii dorsali și lombari, 39.
• Durere trecătoare în partea stângă a spatelui, 30.
• Durere de tensiune și constrictivă în spate, extinzându-se în jos până în regiunea lombară, 9.
• Durere înțepătoare, extinzându-se din partea stângă a spatelui spre piept, la inspirație, 12.
• Junghiuri bruște și ascuțite în apropierea coloanei vertebrale, străbătând pieptul până în cartilajul costal stâng, seara, 5.
• Durere sfâșietoare în partea stângă a spatelui, dimineața, 39.
• Smucituri sfâșietoare în partea stângă a gâtului, 4, 5.
• Durere surdă, pulsatilă, în spate, foarte aproape de mijlocul coloanei vertebrale, 4.
• Dorsal.
• Durere sub unghiul scapulei stângi (a treia zi), 30. [950.]
• Dureri trecătoare sub umărul stâng, foarte acute, seara (a doua zi), 31.
• Reumatism la scapula stângă și la ceafă, agravat prin întoarcerea spre partea opusă (a șasea zi), 30b.
• Durere reumatică la nivelul scapulei drepte, dimineața după ridicarea din pat (a patra zi), 27a.
• Dureri reumatice în mușchii scapulei, ca o tensiune și ca și cum ar fi umflați, îngreunând mișcarea (curând), 27.
• Durere reumatică de tensiune la nivelul scapulei drepte (a treia zi), 27.
• Dureri sfredelitoare în vertebrele dorsale în timp ce stă așezat, 39.
• Sfredelire frecventă în vertebrele dorsale, 39.
• Dureri de tracțiune în mușchii dorsali, 39.
• Durere de tracțiune în scapula stângă, 39.
• Durere de tracțiune sub scapula stângă (prima zi), 30b. [960.]
• Durere de tracțiune și apăsătoare în mușchii dorsali, 39.
• Tracțiune frecventă în mușchii dorsali, 39.
• Apăsare la nivelul scapulelor, 39.
• Apăsare în scapula dreaptă, 39.
• Dureri apăsătoare în mușchii dorsali, 39.
• Dureri înțepătoare în scapulă, mai ales după-amiaza, timp de câteva zile, 38.
• Un junghi arzător și smucituri musculare violente sub scapula stângă, 4.
• Junghi surd în spate, în apropierea scapulei drepte, împiedicând respirația, resimțit cel mai intens la mișcare, 2.
• Junghiuri surde, cu senzație de tracțiune, între umeri, extinzându-se în jos, mai reduse la mișcarea părții, 5.
• Durere sfâșietoare în partea dreaptă a scapulei, 4. [970.]
• Durere sfâșietoare trecătoare în vârful scapulei stângi, 30.
• Lombar.
• Durere în regiunea lombară, extinzându-se în toate părțile corpului (după patruzeci și patru de ore), 1.
• Durere în regiunea lombară, mai intensă în timpul mersului decât în repaus, 9.
• Dureri în partea dreaptă a regiunii lombare, 12.
• Tracțiune în mușchii lombari, 39.
• Dureri frecvente de tracțiune în mușchii lombari, 39.
• Durere violentă de tracțiune în apropierea părții stângi a regiunii lombare, 4.
• Durere apăsătoare-înțepătoare în porțiunea externă din partea dreaptă a vertebrelor lombare, agravată de mișcare, 12.
• Dureri sfâșietoare în mușchii lombari, 39.
• Senzație tăietoare și sfâșietoare, foarte jos, de ambele părți ale regiunii lombare, 4.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

• Obiectiv. [980.]
• Tremur al extremităților (a șaptea zi), 42.
• Instabilitate a articulațiilor, ca și cum ar ceda, 12.
• Slăbiciune a extremităților, 41b.
• Slăbiciune mare a extremităților, 9.
• Subiectiv.
• Greutate în toate membrele, la mișcare, 11.
• Greutate în membre; se teme să se miște și nu se poate hotărî la nimic, 2.
• Greutate și senzație ca de contuzie în toate membrele, ca în catarul suprimat (după nouăzeci și șase de ore), 1.
• Mâinile și picioarele amorțesc constant (a cincea zi), 31.
• Dureri în periostul oaselor lungi, mai ales al tibiilor, mai intense noaptea și în pat; în acest timp, cea mai ușoară atingere este intolerabilă, 43.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în degetele de la picioare, genunchi și antebrațe, 39. [990.]
• Sfredelire violentă, foarte frecventă, în genunchi, tibii, încheieturile mâinilor și în spatele urechilor, în timpul mersului și în poziție șezândă, persistând întreaga zi, 39.
• Dureri sfredelitoare constante în încheieturile mâinilor, glezne și umărul drept, mai intense în repaus, 39.
• Durere de tracțiune și sfredelitoare în brațe, genunchi, oasele craniului, oasele picioarelor și glezne, mai ales deasupra gleznei și deasupra încheieturii mâinii, revenită la o oră după o nouă doză, 39.
• Tracțiune și senzație de oboseală în articulații, mai ales în genunchi, glezne și încheieturile mâinilor, 1.
• Durere de tracțiune în mușchii membrelor, 39.
• Dureri de tracțiune în diferite locuri din părțile moi ale extremităților superioare și inferioare, 39.
• Tracțiune în părțile cărnoase ale extremităților superioare și inferioare și în degetele mâinilor și picioarelor, 39.
• Dureri de tracțiune și apăsătoare în diferite locuri ale membrelor, mai ales în oasele picioarelor, mâinilor și degetelor, 39.
• Tracțiune dureroasă în umeri și genunchi, 39.
• Tracțiune în toate articulațiile, ca și cum ar fi luxate (a doua zi), 31a. [1000.]
• Tracțiune și dureri sfâșietoare în oasele lungi ale extremităților superioare și inferioare, asociate cu senzație de frig, tremur și sensibilitate mare la aerul exterior, astfel încât nu putea ieși din casă, în pofida temperaturii calde, 34.
• Dureri de tracțiune cu caracter paralizant în diferite părți ale mâinilor și extremităților inferioare, 12.
• Apăsare în încheieturile mâinilor și glezne, 39.
• Apăsare și sfredelire în brațul stâng, articulația policelui drept, glezna stângă și tâmpla dreaptă, după trezirea de dimineață, 39.
• Durere sfâșietoare în degetele mâinilor și picioarelor, 39.
• Durere de tracțiune-sfâșietoare sub genunchiul drept, către partea externă; de asemenea, în osul metacarpian al policelui stâng și în ultima falangă a celui de-al patrulea deget drept; de asemenea, în încheietura mâinii drepte, la articulația osului metacarpian al indexului, ca și cum aceasta ar fi fost lezată prin strângere (a doua zi), 27a.
• Toate articulațiile dor ca și cum ar fi bătute sau obosite, 12.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

• Umăr.
• Pocnituri nedureroase în articulația umărului stâng, cu senzație de paralizie în braț, la ridicarea acestuia, și o durere sfâșietoare în articulația cotului la îndoirea lui, seara în pat, 4.
• Durere în articulația umărului drept, 39.*
• Durere în umărul stâng, noaptea, 39. [1010.]
• Durere constantă în articulația umărului drept, care persistă mult timp, la fel în repaus și în mișcare, dar uneori mai intensă când articulația este nemișcată, 39.
• Durere paralizantă în articulația umărului drept, cu durere apăsătoare în oasele umărului (imediat), 12.
• Durere în articulația umărului, ca și cum capul humerusului ar fi prea mare pentru capsula articulară, 12.
• Arsură în acromionul drept, după-amiaza (a doua zi), 27.
• Durere surdă și zvâcniri în umăr, ca și cum ar fi purtat o greutate mare, 5.
• Dureri sfredelitoare în umeri, 39.
• Sfredelire în umeri, dimineața în pat, 39.
• Sfredelire în umărul stâng, 39.
• Durere sfredelitoare în umărul drept, 39.
• Durere sfredelitoare în umărul stâng și în articulația pumnului, în timpul mersului, 39. [1020.]
• Sfredelire în articulația umărului, 39.
• Durere sfredelitoare violentă în umărul stâng, mai intensă în repaus, ameliorată prin mișcarea articulației, 39.
• Tensiune în umărul drept și senzație de tracțiune în cel stâng, 4.
• Ciupituri și sfredelire pe partea inferioară a articulației umărului drept, 4.
• Apăsare în umeri, 39.
• Apăsare violentă, dureroasă și paralizantă asupra umărului drept (acromion), în timp ce ședea nemișcat seara; dorea să lase brațul să atârne, deși atunci durerea era agravată de greutatea brațului, 27.
• Durere apăsătoare pe marginea articulației umărului, 4.
• Durere arzătoare și apăsătoare pe umărul drept, ulterior și pe cel stâng, în spatele acromionului, seara (prima zi), 27.
• Senzație ca de entorsă într-un punct de pe partea superioară a umărului, acolo unde scapula se unește cu clavicula, la mișcarea brațului drept (a doua zi), 27.
• Înțepături arzătoare constante în umărul drept, 6. [1030.]
• Dureri sfâșietoare în umeri, 39.
• Dureri sfâșietoare în umărul stâng (a treia zi), 30b.
• Durere sfâșietoare în umărul drept (a treia zi), 30b.
• Durere în articulația umărului, ca și cum aceasta ar urma să fie sfâșiată, cu pulsații, durere ca de sfredelire în profunzime și sfâșiere, seara, agravată de mișcare, 1, 10.
• Senzație ca de rană în axila dreaptă, 4, 5.
• Braț.
• Slăbiciune și moleșeală în brațe, când scrie, 3.
• Brațul stâng pare complet ieșit din articulație, aproape ca și cum ar fi paralizat (a doua zi), 31a.
• Durere ca de oboseală în brațe, mai ales în articulația umărului, 1.
• Durere surdă în porțiunea inferioară a brațului, 5.
• Senzație de tracțiune în brațe, 39. [1040.]
• Senzație de tracțiune în braț, 4.
• Durere paralizantă și apăsătoare în brațul stâng, extinzându-se în articulația cotului, agravată de îndoirea brațului spre exterior, 12.
• Durere înțepătoare și apăsătoare, din când în când, în humerusul stâng, 12.
• Dureri sfâșietoare în brațe, 39.
• Dureri sfâșietoare în profunzimea ambelor brațe, ca și cum ar fi în oase, 35.
• Dureri sfâșietoare în mușchii brațului stâng, 39.
• Senzație ca de contuzie în braț, 1.
• Durere ca de contuzie în ambele brațe și în umeri, 12.
• Durere ca de contuzie în brațe la atingere, 1.
• Brațul doare ca după o lovitură, cu greutate și senzație de tracțiune în jos în oase, 5. [1050.]
• Zvâcniri frecvente în brațul stâng, mai intense la atingere, 1.
• Zvâcniri sfâșietoare în brațul și degetele drepte, 5.
• Cot.
• Senzație de tensiune paralizantă în articulația cotului la ridicarea brațului și durere înțepătoare la întinderea acestuia, 1.
• Sfredelire în articulația cotului stâng, 39.
• Tracțiune reumatică și tensiune în regiunea cotului drept, 4.
• Tracțiune apăsătoare în cot, extinzându-se până la degete, 4.
• Apăsare și tracțiune violente și persistente în articulația cotului drept, mai intense când articulația este în repaus, ameliorate pentru o clipă prin mișcare, 39.
• Durere sfâșietoare în cot și antebraț, 4.
• Dureri sfâșietoare în coate, 39.
• Dureri sfâșietoare în cotul drept, 39.
• Antebraț. [1060.]
• Dureri în periostul radiusului drept, agravate de apăsare, 12.
• Durere constrictivă în mușchii antebrațului, în timpul și după mersul în aer liber, 1.
• Dureri de tracțiune în părțile moi ale antebrațului, 39.
• Tracțiune și apăsare violente și persistente în antebrațul drept, 39.
• Apăsare violentă în porțiunea inferioară a antebrațului stâng, 39.
• Durere sfâșietoare și înțepătoare în antebrațul și degetele stângi, dimineața, 6.
• Durere sfâșietoare violentă în ulna stângă, 4.
• Durere de tracțiune și sfâșiere în antebrațul drept, aproape de pumn, 7.
• Durere de tracțiune și sfâșiere în antebraț, în jurul pumnului stâng (prima zi), 30b.
• Durere ca după o lovitură în ulnă, lângă cot (a treia zi), 30.
• Pumn. [1070.]
• Slăbiciune accentuată în pumn (prima zi), 30a.
• Senzație de paralizie în pumnul drept, în repaus și în mișcare (prima zi), 6.
• Arsură în jurul ambilor condili externi ai pumnilor, în diferite zone circumscrise, după lucrul cu mâinile în apă rece, persistând o jumătate de zi (a opta zi), 11.
• Durere apăsătoare și arzătoare în oasele pumnului stâng, dimineața după ridicarea din pat, 7.
• Durere sfredelitoare în pumni, 39.
• Dureri sfredelitoare în pumni și degete, 39.
• Durere de tracțiune în pumni, 39.
• Dureri de tracțiune în pumni și degete, 39.
• Durere de tracțiune în pumnul stâng, 12.
• Apăsare în pumnul stâng, 39. [1080.]
• Apăsare și tracțiune în pumnul drept și în articulațiile degetelor, 39.
• Durere paralizantă, ca de luxație, în pumn și în întregul braț drept, mai ales în mușchi, numai la mișcare (imediat), 6.
• Durere sfâșietoare în pumnul stâng, 4, 30b, 39.
• Durere de tracțiune și sfâșiere în pumnul drept (prima zi), 30a.
• Mână.
• Venele mâinilor sunt destinse, iar pielea este moale și suplă, după-amiaza și seara, 31.
• Umflarea mâinii, cu furnicături în ea, ca și cum ar fi amorțită, 1.
• Umflarea și căldura mâinii și brațului, cu zvâcniri musculare și înțepături în acestea, 1.
• Umflarea dosului mâinii, cu durere ca de contuzie în oasele metacarpiene și în degetul mic, 1.
• Tremurul mâinilor (a treia zi), 42 ; spre seară, 8.
• Tremurul mâinii drepte, cu pierderea forței în vârfurile degetelor, astfel încât nu putea ține nimic ferm (a doua și a treia zi); tremur violent al mâinii drepte, după-amiaza (a patra zi), 31. [1090.]
• Tremurul mâinii stângi (a doua zi), 31a.
• Pierderea forței în mână, atât de pronunțată încât nu putea face nimic cu ea; scrisul era cel mai dificil (a patra zi), 31.
• Mâinile erau complet lipsite de sensibilitate la trezirea din somnul de după-amiază (a patra zi), 31.
• Durere paralizantă și apăsătoare în oasele metacarpiene drepte, 12.
• Sfredelire foarte violentă în palma stângă, 39.
• Apăsare violentă în întreaga mână, provocând slăbiciune, cu senzația că aceasta s-ar umfla, 1.
• Înțepături violente, cu zvâcniri, pe dosul mâinii, între oasele metacarpiene a două degete (prima zi), 30b.
• Înțepături fine, lente, cu zvâcniri, în mâna stângă, 5.
• Durere sfâșietoare pe dosul mâinii stângi și între articulațiile degetelor, 4.
• Durere sfâșietoare surdă, în valuri, pe dosul mâinii stângi, 4.
• Degete. [1100.]
• Paralizie extraordinară a flexorilor degetelor (din a treia până în a cincea zi), 35.*
• Dureri paralizante în oasele policelui, extinzându-se dinspre posterior spre anterior, 12.
• Sfredelire în degete și în articulațiile degetelor, 39.
• Durere sfâșietoare și sfredelitoare în a treia falangă a degetului mijlociu drept, 7.
• Senzație frecventă de tracțiune în degete, 39.
• Senzație frecventă de tracțiune în degete și umeri, 30.
• Apăsare în degete, 39.
• Durere tăioasă ascuțită, ca produsă de un cuțit ascuțit, în carne, pe suprafața anterioară a ultimei falange a policelui drept, repetată de mai multe ori, foarte acută, obligându-mă să mă uit la ea (prima zi), 30b.
• Înțepături fine ca de ac în vârful policelui, observate mai ales când apuca ceva, 4.
• Dureri sfâșietoare în degete, 39. [1110.]
• Durere sfâșietoare în indexul stâng, seara în pat, 6.
• Durere sfâșietoare și arsură mușcătoare pe marginea internă a indexului și a degetului mijlociu stâng, 4.
• Durere ca de rană sub unghia policelui drept, observată mai ales la apăsare, 4.
• Zvâcniri dureroase și durere mocnită în oasele degetelor, la intervale, 5.

EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

• Obiectiv.
• Smucire involuntară a întregului membru inferior drept spre interior, cu tragere și răsucire, la 3 P.M. (în timp ce stătea așezat și scria), (prima zi), 27.
• Membrele inferioare oboseau ușor (prima zi), 42.
• Oboseală și neliniște în membrele inferioare; era obligat să le mute mereu dintr-un loc în altul, 12.
• Subiectiv.
• Neliniște în membrul inferior drept, astfel încât era obligat să-l întindă și să-l îndoaie încontinuu, seara, în pat (a doua zi), 6.
• Dureri în membrul inferior, cu senzație de frig și amorțirea acestuia, seara (a treia zi), 31.
• Durere în oasele coapsei și gambei, 1. [1120.]
• Tensiune reumatică și tracțiune deasupra genunchilor și în gambe, 4.
• Dureri sfâșietoare în coapse și tibie, 36.
• Șold.
• Sfredelire în articulațiile șoldurilor, 39.
• Sfredelire în articulația șoldului drept, 39.
• Sfredelire violentă în trohanterul stâng, 39.
• Senzație ca de entorsă în articulația șoldului drept, pe partea externă a membrului, în regiunea trohanterului mare, în timpul mersului, 27.
• Durere sfâșietoare și presiune tensionantă deasupra și în șoldul drept, 4.
• Durere cu smucituri în articulația șoldului, extinzându-se în jos până la genunchi, 5, 12.
• Coapsă.
• Slăbiciune excesivă deasupra genunchilor, mai ales la urcarea scărilor, precum și la mersul pe teren drept (prima zi), 30b.
• Sfredelire în coapse, 39. [1130.]
• Tracțiune în porțiunea superioară a femurului și în fese, cu colici, 4.
• Tracțiune în mușchii și pielea coapselor, 39.
• Durere sfâșietoare în fesa dreaptă, 4.
• Durere de tracțiune, în valuri, extinzându-se în jos de-a lungul întregii coapse și lăsând în urmă o slăbiciune dureroasă care împiedica mersul, 5.
• Presiune în mușchii coapselor, 39.
• Presiune în mușchii fesieri, dimineața, în pat, 12.
• Presiune în mușchii coapsei stângi, extinzându-se în genunchi, 39.
• Durere surdă, apărută brusc la încercarea de a merge, ca după o entorsă, sub fesa dreaptă, iar apoi la fiecare pas, recurentă timp de câteva zile, 5.
• Înțepături și arsură în țesuturile moi ale coapsei, repetându-se frecvent, 39.
• Durere apăsătoare, ascuțită, la exterior, deasupra genunchiului stâng, dispărând la apăsare, dar apărând imediat la nivelul maleolei interne, 12. [1140.]
• Durere sfâșietoare în porțiunea subțire a coapsei drepte, 4.
• Durere sfâșietoare în coapsa dreaptă și tracțiune în mijlocul celei stângi, 4.
• Durere sfâșietoare, cu înțepături în porțiunea superioară a coapsei drepte; simultan și în jumătatea dreaptă a abdomenului inferior, 4.
• Dureri sfâșietoare deasupra genunchiului drept, apoi deasupra celui stâng, în timpul mersului, 39.
• Durere sfâșietoare paralizantă în coapsă, foarte sus pe partea externă, în timp ce stă în picioare, 6.
• Durere arzătoare ca de rană pe partea posterioară a coapsei drepte, ca de la o contuzie recentă, 5.
• Durere persistentă ca de contuzie pe partea internă a coapsei, la mers rapid, 12.
• Smucituri surde în porțiunea inferioară a coapsei și în rotula stângă, în timp ce stă în picioare, 5.
• Smucituri musculare în coapsa stângă, ca și cum s-ar forma bule de aer, 4.
• Genunchi.
• Apare deasupra genunchiului stâng o tumefiere mobilă, oarecum tare, 11. [1150.]
• Trosnituri în genunchiul drept în timpul mersului după ce a stat așezat, seara (prima zi), 27.
• Rigiditate a tendoanelor din regiunea poplitee stângă, 12.
• Oboseală neobișnuită în genunchi; aceștia sunt chiar dureroși (a treia zi), 30.
• Slăbiciune a genunchilor, 41a.
• După ridicarea din pat, nu putea folosi membrul inferior drept la mers, ca și cum articulația genunchiului ar fi fost prea slabă (poate și șoldul), (a treia zi), 27a.
• Slăbiciune și oboseală neobișnuite în genunchi (a treia zi), 30.
• Slăbiciune excesivă a genunchilor (a doua zi), 30a.
• Slăbiciune excesivă în genunchi; mai ales în timp ce stă așezat, nu în timp ce stă în picioare sau merge (prima zi), 30a.
• Durere sub genunchiul stâng, în timp ce stă în picioare și merge; seara (prima zi), 27.
• Durere reumatică în genunchiul drept când calcă, dimineața după ridicare; curând după aceea, durere înțepătoare în piciorul drept, pe fața dorsală a degetelor al treilea și al patrulea; ulterior și în metatarsul stâng (a doua dimineață), 27. [1160.]
• Tensiune în articulația genunchiului stâng și în coapsă, ca și cum ar fi mers prea mult, 12.
• Sfredelire în genunchi, 39.
• Sfredelire și presiune în genunchi, 39.
• Dureri sfredelitoare în genunchi în timp ce stă așezat, 39.
• Sfredelire intensă în genunchi, 39.
• Dureri violente de tracțiune în genunchi și gambe în timp ce stă așezat, cu senzație de prostrație și oboseală, 39.
• Dureri sfredelitoare și de tracțiune în genunchi, 39.
• Presiune în genunchi, 39.
• Presiune foarte mare în genunchi în timp ce stă așezat, 39.
• Presiune violentă în genunchi în repaus, 39. [1170.]
• Durere ca de entorsă în genunchiul stâng, mai ales pe partea internă, seara (a doua zi), 30.
• Senzație de entorsă sub rotula stângă, în timpul mersului, seara (prima zi), 27.
• Durere bruscă și ascuțită între suprafețele articulare ale genunchiului stâng, astfel încât părea că va cădea, la intrarea într-o baie rece dimineața (a treia zi), 30.
• Înțepătură surdă, bruscă, în genunchiul drept, care începe curând să doară, 5.
• Durere sfâșietoare în genunchi, 30b, 39.
• Dureri sfâșietoare în genunchi, 39.
• Durere sfâșietoare violentă în regiunea poplitee dreaptă, extinzându-se în sus, în coapsă, 4.
• Durere în genunchiul drept, în porțiunea externă și anterioară, lângă rotulă, ca de la o lovitură (prima și a doua zi), 30a.
• Durere acută, bruscă, în genunchi, ca după o lovitură sau ca de contuzie, 5.
• Durere foarte neplăcută în scobitura genunchiului drept, ca de contuzie și cu senzație de mobilitate împiedicată; fiecare mișcare este dureroasă, deși se simte mai rău în timp ce stă așezat (a doua zi), 31a. [1180.]
• Smucitură acută în genunchiul stâng, în timp ce stă așezat, 5.
• Gambă.
• Oarecare tumefiere a membrului inferior stâng, care era întrucâtva varicos, 41a.
• Partea inferioară a membrului stâng, până la maleolă, era mereu întrucâtva tumefiată seara, timp de câteva zile, 41.
• Membrul inferior stâng se tumefia întrucâtva după statul îndelungat în picioare, mai ales spre seară, 41b.
• Oboseală în gambe, 39; (a șaptea zi), 33.
• Amorțirea frecventă a gambei și piciorului (a patra zi), 31.
• Dureri de tracțiune în gambe, 39.
• Tracțiune violentă în ambele gambe în timp ce stă în picioare, 39.
• Tracțiune reumatică în porțiunea inferioară a gambei drepte, extinzându-se în gleznă, 4.
• Dureri sfâșietoare în gambe, 39. [1190.]
• Durere sfâșietoare în gambă, mai ales în jurul maleolei, 4.
• Durere violentă în tibie, chiar și în timpul mersului, 39.
• Arsură în tibia stângă, 39.
• Ciupitură în porțiunea inferioară a tibiei drepte, 4.
• Dureri sfredelitoare în tibii, mai ales în cea stângă, chiar și în timpul mersului, 39.
• Sfredelire în tibia stângă la trezirea din timpul nopții, 39.
• Sfredelire intensă în tibii, mai ales în cea stângă, 39.
• Durere sfredelitoare violentă în tibii, 39.
• Durere apăsătoare în tibia dreaptă, recurentă frecvent, 1, 12.
• Înțepături lente, cu smucituri, ca de ac, în tibia dreaptă, 5. [1200.]
• Dureri sfâșietoare în tibia stângă, 39.
• Dureri sfâșietoare frecvente în tibii, 39.
• Durerile sfâșietoare din tibii erau cele mai acute și mai frecvente dintre toate simptomele, 39.
• Durere sfâșietoare paralizantă în porțiunea inferioară a tibiei, seara, în pat, 6.
• Durere violentă în tibie, ca și cum ar fi fost bătută sau ca și cum periostul ar fi fost smuls, după miezul nopții, tulburând somnul, cu senzație de frig care pătrunde în întregul corp și sete violentă, constantă, 1.
• Durere surdă în gambă, ca și cum tibia ar fi fost ruptă la mijloc, la fiecare pas, 5.
• Smucituri lente în porțiunea inferioară a tibiei stângi, 5.
• Smucituri surde și tracțiune dureroasă în mijlocul tibiei, 7.
• Smucitură înțepătoare trecătoare în partea superioară a tibiei stângi, în timp ce stă așezat cu genunchiul îndoit, 5.
• Tumefiere dură a gambei, la mersul în aer liber, cu durere arzătoare, 1. [1210.]
• Arsură în gamba stângă, 39.
• Sfredelire în gambe, 39.
• Tracțiune în gambe, 39.
• Tracțiuni și smucituri musculare în porțiunea inferioară a gambei, 4.
• Tracțiune cu smucituri în gambă, foarte trecătoare, dar foarte frecventă (după o oră), 1.
• Dureri sfâșietoare în gambe, 39.
• Gleznă.
• Articulațiile gleznelor sunt slabe și dureroase, ca și cum s-ar rupe, când se sprijină pe ele pentru a alerga, 11.
• Slăbiciune paralizantă pe partea externă a gleznei, în timpul mersului în aer liber (prima zi), 6.
• Durere crampiformă și ca de luxație în jurul maleolei externe stângi, 12.
• Dureri sfredelitoare în glezne, 39. [1220.]
• Sfredelire în articulațiile gleznelor, 39.
• Sfredelire și presiune în glezna stângă, 39.
• Sfredelire în oasele gleznei stângi și ale degetelor piciorului, 39.
• Sfredelire violentă în glezne și în oasele picioarelor, în timpul mersului, 39.
• Sfredelire violentă în maleolele gleznelor și în oasele picioarelor, 39.
• Sfredelire violentă deasupra gleznei, 39.
• Întindere și tragere dureroase sub maleola internă stângă, extinzându-se în talpă, 12.
• Zvâcniri în jurul maleolei externe drepte, 12.
• Presiune deasupra gleznei, 39.
• Durere apăsătoare în jurul maleolei externe stângi, dispărând în repaus, 12. [1230.]
• Durere sfâșietoare în glezne, 39.
• Durere ca de contuzie în gleznă, în repaus, 12.
• Picior.
• Picioarele amorțesc (a doua zi), 31a.
• Durere violentă în oasele picioarelor, 39.
• Durere violentă în metatarsul drept, ca și cum ar fi în oase, la încercarea de a se ridica în picioare, după ce a ațipit asupra acestei lucrări între 10 și 11 P.M., trezindu-se complet buimac; totodată, pulsul era accelerat (prima zi), 27.
• Durere fierbinte sau arzătoare, ca de la cărbuni încinși, la piciorul drept, recurentă frecvent și de scurtă durată, 1.
• Sfredelire în oasele picioarelor, 39.
• Presiune în piciorul drept, 39.
• Presiune în oasele picioarelor și ale degetelor, 39.
• (Înțepături și furnicături în picioare), 11. [1240.]
• Durere mare în piciorul drept; înțepături violente în acesta, mai ales în degete, după-amiaza (a patra zi), 31.
• Durere sfâșietoare în partea dreaptă a piciorului stâng, extinzându-se spre talpă și călcâi, 4.
• Inflamația de un roșu-aprins a articulațiilor degetelor piciorului stâng se extinde peste gambă și dosul piciorului, iar în țesutul celular se formează noduli duri, care provoacă mâncărime la cea mai ușoară atingere, după care survin dureri arzătoare violente, 43.
• Dureri sfredelitoare pe dosul piciorului, 39.
• Durere sfâșietoare pe dosul piciorului drept, 4.
• Durere de tracțiune în talpa piciorului drept când calcă pe ea (a șasea zi), 27.
• Arsură ca focul în regiunea capetelor metatarsiene ale piciorului stâng, cu înțepături, mai mult în timp ce stă în picioare decât în timpul mersului (a patra zi), 5.
• Sfredelire în talpa piciorului drept, 39.
• Durere apăsătoare în apofiza osului calcis din dreapta, 35.
• Durere sfâșietoare în ambele călcâie și în tendo Achillis drept, 4.
• Degetele picioarelor. [1250.]
• În timpul mersului, degetele dor ca din cauza unor ghete tari și strâmte, 11.
• Sfredelire în degetele piciorului stâng, 39.
• Tracțiune în degetele picioarelor, 39.
• Tracțiune și presiune în degetele piciorului stâng, 39.
• Tracțiune sfâșietoare de-a lungul degetului mare drept (curând), 27.
• Zvâcniri în articulația degetului mare drept, asemenea smuciturilor musculare sau spargerii unor bule, 4.
• Durere în degetul mare drept, ca de luxație (a doua zi), 27a.
• Durere ca de entorsă în degetul mare stâng, în timpul mersului, cu picioare reci (a doua zi), 27.
• Înțepături în vârfurile degetelor piciorului stâng, 39.
• Înțepătură violentă, persistentă, ca de ac, în vârful degetului mare stâng, 39. [1260.]
• Înțepături în vârful degetului mare stâng, 39.
• Înțepături ritmice, arzătoare și pișcătoare, în vârful degetului mare stâng, 5.
• Dureri sfâșietoare în degetele picioarelor, 39.
• Durere sfâșietoare în degetele piciorului drept, 39.
• Durere sfâșietoare în degetele mijlocii ale piciorului stâng, 4.
• Durere sfâșietoare în ultima falangă a degetului mare stâng și în partea dreaptă a tălpii stângi, 4.
• Durere sfâșietoare violentă în pernița de la baza degetului mic stâng, extinzându-se de acolo în talpă, 4, 6.
• Durere ca de rană între degete; epiderma devine albicioasă și zbârcită, asemenea unei vezicule goale (a patra zi), 30b.
• Durere ca de contuzie, uneori mocnită, în vârful degetului mijlociu stâng, 5.
• Degetele sunt dureroase chiar și după puțin mers, ca din cauza presiunii unor ghete tari, 5. [1270.]
• Smucituri dureroase, ca de natură nervoasă, în degetul mare, dimineața, în pat, 5.

SIMPTOME GENERALE

• Obiective.
• Toată carnea părea să se înmoaie și să se atrofieze în timpul experimentării, 27.
• Emaciere și pierderea puterilor, cu dureri tensionante de-a curmezișul toracelui și tuse uscată ziua și noaptea, 43.
• Activitate și dorință de muncă (a doua zi), 30.
• Stare de tremur, ca după prea mult vin (prima zi), 30a.
• Mișcări neregulate ale tendoanelor, 45.
• Întinderi (prima zi), 30a.
• Lene, 41a.
• Leneș, flegmatic și cu oboseală la nivelul extremităților; mersul nu-i face plăcere, 6.
• Leneș, fără nicio înclinație spre muncă; ar vrea să fie complet inactiv; este indiferent față de toate; este obligat să se silească pentru a-și începe ocupațiile (a doua zi), 27. [1280.]
• Lene și slăbiciune mari după un somn profund, 35.
• Lene neobișnuită; fiecare cuvânt presupune un efort (a doua zi), 30b.
• Foarte leneș; nicio dorință de muncă; cu căscat constant, 8.
• A devenit treptat apatică, moleșită și somnolentă și a prezentat alte semne ale unei stări narcotice iminente; după șase ore stătea întinsă pe spate, cu chipul tras și cadaveric, 43.
• Oboseală (a șaptesprezecea zi), 42.
• Oboseală mare (a doua zi), 31.
• Oboseală mare; a fost obligată să doarmă timp de o oră (a patra zi), 31.
• Oboseală mare, cu greutate și senzație de cap greoi (a noua zi), 33.
• Foarte obosită, cu stare de rău și iritabilă (a doua zi), 31.
• Oboseală foarte mare și o stare de rău neobișnuită (curând), 30a. [1290.]
• Atât de obosită după-amiaza, încât a fost obligată să se întindă și să doarmă patru ore; cu vise plăcute (cu durere facială constantă, care o făcea frecvent să tresară din somn, dar nu o trezea niciodată complet), (a patra zi), 31.
• Extrem de obosit dimineața, la ridicarea din pat, dar nu și ulterior în cursul zilei (a cincea zi), 27a.
• Oboseală extremă și anxietate (a șaptea zi), 42.
• Oboseală copleșitoare, fără a putea dormi, seara (a doua zi), 31.
• Scădere neobișnuită a puterilor, 14.
• Slăbiciune, ameliorată după un somn scurt (după a doua zi), 30a.
• Slăbiciune mare, ca într-o senzație de leșin (după câteva minute), 27a.
• Slăbiciune mare, cu înclinație spre somn (a treia zi), 31.
• Slăbiciune mare în timpul mersului, 8.
• Slăbiciune, epuizare, 1. [1300.]
• Epuizare generală, cu o mare înclinație spre somn sau cel puțin spre a sta întins (a doua zi), 31.
• Slăbită, abătută și apatică, într-atât încât părea aproape imbecilă, 50.
• Foarte epuizat și palid întreaga zi, ca și cum nu ar fi dormit suficient, 6.
• Neliniște, 45.
• Neliniște neobișnuită (a șaptea zi), 42.
• Neliniște și irascibilitate mari, cu roșeața și căldura feței și frunții, 43.
• Subiective.
• Sensibilitate la aer rece, 3, 4.
• Sensibilitate la apa rece în timpul spălării, dimineața; precum și la nivelul dinților, în timp ce bea (a doua dimineață), 27.
• În timpul spălării de dimineață, apa părea prea rece (ca după o răcire); avea, de asemenea, o mare aversiune față de aerul rece, fiind deosebit de sensibil la nivelul capului; a observat-o chiar o dată pe când ședea în casă, ca și cum aer rece i-ar fi suflat pe cap (a doua zi), 27a.
• Dorință mare de a se plimba în aer liber (curând), urmată la scurt timp de teamă de aerul liber, 11. [1310.]
• În timpul mersului, este înclinat să meargă cu partea superioară a corpului aplecată înainte, să se grăbească și să cânte, deși toate acestea sunt făcute cu dificultate și în mod forțat, 11 . [Revizuit de Herring, l. c .]
• Înclinație de a se întinde, 37.
• Dorință neobișnuită de repaus, după-amiaza (a doua zi), 42.
• Înclinat spre lene (a doua zi), 31a.
• Adoarme târziu și, după un somn scurt, se trezește cu puțin înainte de miezul nopții, cu senzația ca și cum sensibilitatea tuturor extremităților, chiar și a penisului și abdomenului, ar fi diminuată, 4.
• Senzație de mare ușurință a corpului, 1.
• Senzație neplăcută în întregul corp, cu căscat și întinderi, durere abdominală și eructații, 8.
• Senzație generală neplăcută; mai bine către amiază (a șaptea zi), 33.
• Stare generală de rău, 41a; (a doua zi), 27.
• Stare generală de rău, indescriptibilă; la intrarea într-o încăpere neaerisită, aceasta ajungea aproape până la greață, care dispărea la ieșirea în aer liber (prima zi), 41. [1320.]
• Stare foarte accentuată de rău și oboseală (a doua zi), 31a.
• Dureri în tibii și în alte părți ale corpului, chiar și în timpul mersului, 39.
• La atingere, părțile afectate sunt resimțite ca și cum ar fi umflate, deși nu sunt, 43.
• Senzație violentă de sfredelire în glezne, mai ales în cea stângă, și în partea stângă a frunții, 39.
• Tracțiuni sau smucituri trecătoare ici și colo, după care rămâne o durere surdă constantă, 5.
• Durere de tracțiune prin întreaga parte stângă a corpului, cu senzație de amorțire, deosebit de intensă în mână și picior, 4.
• Dureri migratoare, de tracțiune, în regiunea lombară și occiput, precum și în umeri, în carnea coapselor și în diferite părți ale capului, 39.
• Apăsare generală, fără durere localizată (a treia zi), 42.
• Junghiuri în diferite părți ale corpului, mai ales în partea stângă a pieptului, seara (a treia zi), 31.
• Junghiuri de moment în întregul corp (a patra zi), 31. [1330.]
• Junghiuri ușoare în diferite părți ale corpului — flanc, umăr, braț, degete; dispar curând (prima zi), 31.
• Junghiuri fierbinți, smucitoare, în diferite părți ale corpului, 12.
• Dureri sfâșietoare în diferite părți ale corpului, în timp ce șade, 39.
• Senzație de târâre și câteva junghiuri în diferite părți ale corpului (a doua zi), 31a.
• Deplasare neîncetată a durerilor, care însă au o pronunțată tendință de a reveni în locul inițial, 39.
• În general, jumătatea stângă a corpului pare mai afectată decât cea dreaptă, 39.
• (Efectele vinului par să fie intensificate de Mezereum), 30.
• Simptomele nu sunt influențate de repaus sau mișcare, 39.
• Vinul și cafeaua nu par să influențeze acțiunea medicamentului, 6.

PIELE

• Obiectiv.
• Rugozitatea pielii, cu descuamare pe alocuri, 35. [1340.]
• Epiderma s-a desprins, 50.
• Descuamarea pielii de pe întregul corp, 15.
• „Petele hepatice” obișnuite de pe piept și brațe au devenit foarte închise la culoare, cu descuamare abundentă (a cincea zi), 27.
• Echimoză mare pe dosul mâinii drepte, deasupra arătătorului, fără să fi fost provocată de presiune sau lovitură; este o pată neregulată, cu diametrul de aproximativ un inch, viu colorată, fără nicio durere; împreună cu mâncărime violentă pe această mână, dar nu în locul echimozat, mai ales la încheietura mâinii, astfel încât a fost nevoit să o frece până când a devenit dureroasă ca o rană (a doua dimineață), 27.
• O rană recentă (la genunchi) se inflamează, arde foarte tare, cu junghiuri ascuțite din când în când, extinzându-se în membrul inferior, 5.
• „Petele hepatice” obișnuite păreau să se descuameze mai mult decât de obicei (a doua zi), 27.
• Erupții uscate.
• Pete eruptive apar pe întregul corp, 43.
• Erupție pruriginoasă pe întregul corp, ca înțepăturile de purici, dispărând după trei zile, persistând mult timp numai pe cap și devenind scuamoasă, 34.
• Erupție exantematică roșie, pruriginoasă, pe brațe, cap și pe întregul corp, parțial izolată, parțial sub formă de pete; foarte chinuitoare, 25. [Omiteți „și persistentă”. -Hughes.]
• Erupție pe ambele buze, în afara porțiunii roșii, cu coriză fluidă violentă, 1. [1350.]
• Erupție de pete roșii pe piept, ca înțepăturile de purici, cu arsură violentă și tendință de a se scărpina; arsura persistă câteva zile după dispariția petelor, 8.
• Erupție brun-roșiatică pe piept, brațe și coapse (a cincea zi), 35.
• Erupție violent pruriginoasă pe ceafă, 1.
• Erupție violent pruriginoasă pe ceafă, spate și coapse, întotdeauna mai rea și cu senzație de roadere după scărpinat și cu înțepături ca de ace, 1.
• Proeminențe de mărimea boabelor de mazăre pe pielea antebrațului drept, cu mâncărime violentă, devenind tari după scărpinat, 11.
• Mici proeminențe pe piele, precedate de mâncărime, în jurul omoplaților și pe fesa dreaptă, cu durere ca de mușcătură la atingere, deschizându-se curând prin frecare și eliminând puțin sânge (a treia zi), 6.
• Câteva papule pe piept (a doua zi), 27.
• Câteva papule proeminente pe membrele inferioare, cu durere înțepătoare la atingere (după o oră), 12.
• Mici papule roșii pe frunte, care provoacă mâncărime numai uneori, dar nu sunt dureroase, 11.
• O papulă netedă, roșie, pe partea dreaptă a gâtului, dureroasă ca o rană la atingere, aplatizându-se sub piele după câteva zile și rămânând astfel câteva săptămâni, 4.
• Erupții umede. [1360.]
• Pielea feței prezintă o roșeață inflamatorie intensă, iar erupția este „grasă” și umedă (impetigo), 43.
• Bășici de căldură pe proeminența palmei drepte, persistând câteva zile, 12.
• Vezicule pline cu ser limpede pe dosul nasului; pielea de sub vezicula ruptă era inflamată, urmată de formarea unei cruste brune, 35.
• Vezicule arzătoare, înconjurate de o areolă roșie, pe părțile laterale ale degetelor, situate mai degrabă în piele decât ridicate deasupra ei; se usucă și lasă fie o pată roșu-aprins, fie epiderma se descuamează în solzi rotunzi, 38.
• În jurul ulcerațiilor apar vezicule, care provoacă mâncărime violentă și ard ca focul; după opt zile, aceste vezicule se usucă, lăsând cruste, a căror smulgere provoacă durere intensă și întârzie vindecarea, 43.
• Erupții pustuloase.
• Erupție de pustule roșii pe partea externă a brațelor și a membrelor inferioare, cu arsură gâdilitoare, numai la dezbrăcare, 1.
• O pustulă mică pe porțiunea inferioară a părții stângi a bărbiei, în barbă (a doua zi), 27.
• Pustule mici, nedureroase, ca semințele de mei, pe frunte, la marginea scalpului, 11.
• Pustule roșii, arzătoare, asemănătoare unei erupții exantematice, pe coapse, 38.
• Ichorul de pe fața scărpinată excoriază alte părți, 43. [1370.]
• Întreaga piele este acoperită cu cruste albe proeminente, 43.
• Erupție roșu-pal, cu mâncărime după scărpinat; crustele sunt aderente și deprimate în centru, 43.
• Copilul își scarpină continuu fața; aceasta se acoperă cu sânge; noaptea, copilul își scarpină fața astfel încât dimineața patul este acoperit cu sânge; iar fața este acoperită de o crustă pe care copilul o smulge mereu din nou și, pe locurile astfel rămase în carne vie, se formează pustule mari („grase”), 43.
• Între fese, patru cruste mari, înconjurate de o roșeață închisă și situate pe baze indurate, 43.
• Suprafețele posterioare ale ambelor încheieturi ale mâinilor, în regiunea radiusului, au fost scărpinate până au devenit dureroase ca o rană, cu mâncărime violentă, și acolo se formează cruste mici, uscate, foarte superficiale, brun-închis, cu diametrul de abia o linie; mâncărimea a încetat (a cincea zi), 27.
• O crustă asemănătoare mierii în jurul gurii, 43.
• Comedoanele mici erau scoase cu ușurință prin scărpinare de pe nas și obraji, dar în locul lor se formau altele, 11.
• Furuncule pe față, 1.
• Un furuncul pe brațul stâng, 1.
• Deasupra proeminențelor osoase se formează ulcerații cutanate, 11. [1380.]
• [Ulcerații pe buza superioară, extinzându-se până la nas], 19. [„Între paranteze drepte.” -Hughes.]
• Erupție la încheieturile mâinilor, apărută după mâncărime violentă, vindecată după aproximativ trei săptămâni; în timpul scărpinatului nu existau papule distincte; după scărpinat s-au format câteva cruste mici, superficiale, brun-închis, cu diametrul de o linie; în cele din urmă, acestea au devenit complet albe și scuamoase și păreau conice; după vindecare, ulcerațiile aveau o culoare brun-roșiatică, erau de mărimea crustei și erau înconjurate de o areolă brun-roșiatică, 27.
• O papulă pe porțiunea inferioară stângă a bărbiei a devenit o mică ulcerație, cu o secreție fluidă, uleioasă, și foarte dureroasă (a cincea zi), 27.
• Ulcerații acoperite cu cruste groase, alb-gălbui, sub care se acumulează puroi galben, gros, 43.
• Erupție papulară, ulcerativă (pe articulațiile degetelor), provocând mâncărime mai ales seara, 1.
• În jurul ulcerațiilor, areolă roșu-aprins, lucind ca o oglindă, 43.
• Pânza sau șarpia aderă la ulcerații; când este smulsă, acestea sângerează, 43.
• Subiectiv.
• O tăietură mică doare excesiv timp îndelungat (a patra zi), 27.
• Arsură în piele în diferite părți, mai ales la ceafă, 39.
• În ulcerații, durere arzătoare, seara, în pat, 43. [1390.]
• Senzație de înțepătură arzătoare în piele, 45.
• Durere de tracțiune și înțepătură la marginea unei ulcerații, 1.
• Junghiuri, mai ales seara, într-o ulcerație preexistentă, 1.
• Junghiuri fine, uneori pruriginoase, ici și colo în piele, mai ales seara, în pat, 6.
• Senzație de arsură și înțepătură, ca de înțepături de insecte, în diferite părți ale corpului (prima zi), 30.
• Roadere și pulsații violente într-o rană contuză, 5.
• Pulsații în jurul ulcerației și, înconjurând-o, o areolă roșu-aprins, cu durere arzătoare, 43.
• Mâncărime foarte persistentă pe întregul corp, durând câteva zile, 1.
• Mâncărime în mai multe părți ale corpului, mai ales la scrot și la marginile nărilor; seara (a treia zi), 27a.
• Mâncărime ca de paraziți pe cap și pe întregul corp, reapărând curând în alt loc după scărpinat, 5. [1400.]
• Mâncărime ca de purici, mai ales în pete mici, dispărând după un timp și apărând în alte locuri, în special seara, mai puțin în timpul zilei, aproape deloc noaptea, 5.
• Mâncărime și arsură ici și colo, cu căldură crescută a corpului, seara, 4.
• Mâncărime, cu roșeață, în jurul unei ulcerații, 12.
• Mâncărime și durere în jurul unei ulcerații la cea mai ușoară atingere, 12.
• Mâncărime severă, recurentă frecvent, obligând la scărpinat, când aici, când acolo, în aproape toate părțile corpului și foarte curând după administrarea medicamentului; mai ales pe scalp, deasupra frunții, într-una sau cealaltă sprânceană, precum și sub ochi; și, în special, o mâncărime persistentă, recurentă frecvent, la urechea externă și în conca urechii stângi. Mâncărimea se extindea adesea pe întregul corp; o simțeam simultan pe spate, abdomen și scalp, îndemnând la scărpinat și ameliorată prin scărpinat. Nu puteam percepe nicio diferență în funcție de momentul zilei. Uneori era o mâncărime arzătoare sau o gâdilare ca de insecte, pe bărbie, umăr, claviculă, partea dreaptă a toracelui, de-a lungul coastelor inferioare și pe spate; de asemenea, la police și la degetul mijlociu drept. Cu cât mâncărimea începea mai târziu, cu atât era mai mare tendința de a se scărpina, 44.
• Mâncărime extrem de chinuitoare a unei răni, chiar și după ce aceasta s-a închis, 35.
• Mâncărime extrem de violentă în aproape fiecare parte a pielii, când la gât, când pe piept sau pe membre, obligând la scărpinat, după care trece în altă parte, mai ales spre seară, timp de câteva săptămâni, 36.
• Mâncărime intolerabilă pe întregul corp, care nu i-a permis nici măcar o oră de somn; mâncărimea creștea cu fiecare oră, 52.
• Senzație de pânză de păianjen sau de curent de aer rece în barbă, pe partea stângă a feței (a treia zi), 30.
• Arsură în pielea frunții, 39. [1410.]
• Arsură în pielea tâmplei drepte, extinzându-se spre obrazul drept, 39.
• Arsură în pielea obrazului, 39.
• Arsură a pielii obrazului drept, 39.
• Arsură în pielea de pe fața internă a brațului, 39.
• Arsură în piele în diferite părți ale membrului inferior, 39.
• Arsură a pielii feselor, 4.
• Arsură în pielea de pe fața internă a coapsei drepte și pe scrot, cu ușoară mâncărime, 39.
• Arsură în pielea din regiunea tibiei drepte, 39.
• Arsură în pielea gambei stângi, 39.
• Arsură și înțepături în pielea de pe fața internă a brațului stâng, 39. [1420.]
• Arsură și înțepături în pielea axilei, 39.
• Arsură violentă în pielea obrazului stâng, ca de la o substanță fierbinte, 39.
• Arsură violentă și persistentă în pielea obrazului drept, ca și cum s-ar fi aplicat pe ea ceva fierbinte, 39.
• Arsură violentă, persistentă, în pielea obrazului drept și în vârful și septul nasului, 39.
• Arsură violentă constantă în pielea nasului, deasupra vârfului și către aripi, 39.
• Înțepături în pielea părții stângi a frunții, 39.
• Durere înțepătoare într-o cicatrice de pe vârful degetului mijlociu drept, în care nu se mai simțise nimic de doi ani, 38.
• Înțepături și arsură frecvente în pielea obrazului drept și pe dosul nasului, unde erau asociate cu o senzație de sfredelire, 39.
• Înțepături ca de ac în mai multe locuri din pielea palmei stângi și a vârfurilor degetelor, 39.
• Junghiuri violente și mâncărime arzătoare pe fața externă a umărului drept, parcă în carne, ca și cum ar urma să apară acolo o erupție, 44. [1430.]
• Junghiuri arzătoare în piele, când în braț, când în membrul inferior (prima zi), 30.
• Înțepături fine și senzație de mușcătură în axilă, revenind violent după scărpinat, 5.
• Înțepături arzătoare constante pe omoplatul și umărul stâng, 5.
• Senzație ca și cum s-ar târî ceva în picior, 1.
• Senzație de furnicație în degetele mari de la picioare, revenind în fiecare noapte și tulburând somnul; o dată, o senzație asemănătoare și în degetele mâinilor, ca și cum ar porni de la suprafața oaselor, durând opt zile, 36.
• Mâncărime în sprâncene, 11.
• Mâncărime în barbă, pe partea stângă (prima zi), 30.
• Mâncărime în regiunea lombară, pe piept, la gât și pe ceafă, cu durere ca de rană, sensibilitate dureroasă și scărpinat, 11.
• Mâncărime și arsură în brațe și membrele inferioare și, la scărpinat, înțepături violente ca de ace, 43.
• Mâncărime pe dosul mâinilor, mai ales pe dreapta, astfel încât a fost nevoit să se scarpine până când locul a devenit dureros ca o rană (prima zi), 27. [1440.]
• Mâncărime în fosa poplitee dreaptă, 43.
• Mâncărime pe fața internă a gambei drepte, astfel încât trebuie să se scarpine, după care ustură, 12.
• Mâncărime pe fața internă a gambei, neameliorată prin scărpinat și neîncetând până când locul este scărpinat până la sânge, urmată de arsură; după douăsprezece ore, umflarea gambei și o crustă însângerată pe locul care fusese scărpinat, sub care se afla materie gălbuie, precum și durere ca de contuzie, 3, 12.
• Mâncărime violentă pe marginea părții stângi a buzei inferioare (curând), 27.
• Mâncărime violentă posterior, pe marginea mandibulei (a cincea zi și în zilele următoare), 11.
• Mâncărime violentă pe membrele inferioare, astfel încât a fost nevoit să se scarpine, seara, la culcare; a devenit foarte dureroasă într-un mod neobișnuit și a continuat astfel și a doua zi (prima zi), 27a.
• S-a trezit noaptea cu mâncărime violentă a membrelor inferioare; după scărpinat, părțile erau foarte dureroase (a doua noapte), 27.
• Mâncărime foarte violentă în fosele poplitee și în vecinătate, astfel încât am frecat până când locul a devenit dureros ca o rană, seara, înainte de a adormi, chiar înainte de a mă dezbrăca (a treia zi), 27a.
• Mâncărime acută constantă în spatele urechilor; după mult scărpinat apar mici papule, care sunt scărpinate până devin dureroase ca o rană; durează câteva săptămâni, 11.
• Mâncărime arzătoare și tensiune pe suprafața posterioară a lobului urechii stângi; la scărpinat, epiderma se descuamează în solzi cu diametrul de jumătate de inch, 36. [1450.]
• Mâncărime arzătoare apărută la ceafă și pe gambe, 38.

SOMN ȘI VISE

• Somnolență.
• Căscat, 41b; (a doua dimineață), 27.
• Căscat și întinderea membrelor, înainte de amiază (a doua zi), 27a.
• Căscat intens și întinderea membrelor (imediat), 6.
• Căscat excesiv și întinderea membrelor (a treia zi), 27a.
• Somnolență (după un sfert de oră), 41c.
• Somnolență în timpul zilei, 1.
• Somnolență în timp ce ședea și citea, 41b.
• Somnoros foarte devreme seara; în timp ce lucra, ochii îi tresăreau involuntar, cel puțin piciorul drept, seara (prima zi), 27.
• Neobișnuit de somnoros, cu senzație de obtuzie a capului, seara (prima zi), 30a. [1460.]
• Foarte somnoros după cină (a treia zi), 27a.
• Foarte somnoros, astfel încât a adormit, seara (prima zi), 27.
• Foarte somnoros, a adormit în timp ce citea, seara, 27.
• Foarte somnoros, cu mult căscat, abia își putea ține deschiși ochii dureroși, seara (prima zi), 27.
• Somnolență irezistibilă, 27. [Din debilitate [°]. -Lippe.]
• Somnolență irezistibilă, cu cinci ore înainte de ora obișnuită, 2.
• Somnolență irezistibilă după masa de prânz, cu apăsare foarte dureroasă în ochi; în special conjunctiva pleoapelor este foarte inflamată, 27.
• Necesitatea de a dormi (a șaptesprezecea zi), 42.
• Somn mai prelungit decât de obicei (a doua noapte), 27.
• Insomnie.
• Dificultate de a adormi, seara, fără simptome deosebite; noaptea a dormit mai mult decât de obicei (a treia noapte), 27.

1470.,

• Dificultate de a adormi la culcare, noaptea; s-a trezit de mai multe ori în timpul nopții cu dureri în oase, îndeosebi în încheietura mâinii stângi și în genunchi (prima noapte), 27.
• Dificultate de a adormi, seara; a adormit și s-a încălzit abia după miezul nopții sau spre dimineață; înainte de aceasta se trezea necontenit din cauza fluxului intens de idei și îi era mereu frig; spre dimineață s-a încălzit în mod firesc, fără transpirație sau fierbințeală (prima noapte), 27.
• Nu a putut adormi înainte de ora 3 dimineața, din cauza stării accentuate de veghe, 8.
• Somn agitat, neodihnitor, 1.
• Somn agitat, plin de vise, 37.
• Somn agitat, tulburat de vise confuze, 1.
• Somn foarte agitat și tulburat de vise anxioase (a doua noapte), 31.
• Noapte tulburată de treziri frecvente și durere la nivelul feței (a patra zi), 31.
• Treziri frecvente noaptea, cu erecții violente și excitație sexuală, 27.
• S-a trezit la ora 2 dimineața, o oră neobișnuită, a adormit din nou și s-a trezit la ora 5 dimineața, cu o emisie seminală redusă cantitativ și fluidă (a doua zi), 27a. [1480.]
• Treziri frecvente după miezul nopții până spre dimineață; apoi stătea culcat pe spate, cu gura deschisă, limba uscată, durere tensivă și greutate în occiput, 11.
• S-a trezit la ora 3 dimineața, cu senzație de mare greutate în toate membrele și în cap; nu a putut adormi mult timp, iar apoi a fost chinuit de vise anxioase, 4.
• S-a trezit la ora 2 dimineața, după vise vii, și nu a mai putut adormi mult timp din cauza iritabilității excesive, 3.
• Tresăriri frecvente în somn, 5.
• S-a sculat dimineața devreme, mulțumit cu puțin somn (a doua zi), 27.
• Vise.
• Somn cu vise, agitat, tulburat de furnicături în degete, 36.
• Somn plin de vise, 1.
• Multe vise neținute minte (a doua noapte), 27a.
• Vise neținute minte, 12.
• Numeroase vise vii și neținute minte (prima noapte), 1, 27. [1490.]
• Vis foarte viu, neținut minte (prima zi), 27a.
• Multe vise ținute minte foarte clar, spre dimineață, 11. (Revizuit de Hering, l. c.)
• Vis viu, cu tresărire ca și cum ar fi căzut de la înălțime, 12.
• Vise foarte vii, înainte de miezul nopții, anxioase; după miezul nopții, caraghioase, 4.
• S-a trezit noaptea dintr-un vis foarte viu; cu greu a reușit să-și adune gândurile și să-și dea seama că doar visase, după care a adormit (a șasea noapte), 27.
• Vis voluptuos și senzație ca și cum ar fi avut o emisie seminală, 4.
• Multe vise cu cele mai variate caractere: călătorea, dar nu știa unde se afla; nu-și putea aminti numele locurilor în care se afla sau în care dorea să meargă; caracterul viselor era deosebit de neliniștitor, cu o confuzie totală a ideilor (prima noapte), 27.
• Vise înspăimântătoare, 1.
• Vis că spatele îi era acoperit cu negi și excrescențe, 12.
• Coșmar după miezul nopții și, după trezire, amorțirea membrelor și lipsa de putere a mâinilor, 4.

FEBRĂ

• Senzație de frig. [1500.]
• Senzație de frig (a doua zi), 27; (prima seară), 27a; îndeosebi spre seară, 35.
• Senzație de frig și tremurături, spre seară, 36.
• Senzație de frig, înainte de amiază, cu mâini și picioare reci și puls întrucâtva accelerat; pielea, cel puțin cea a mâinilor, părea moartă și zbârcită, ca și cum mâinile ar fi stat mult timp în frig și ca și cum pielea lor s-ar fi descuamat (a doua zi), 27.
• Senzație de frig în afara patului; căldură în pat, 1.
• Senzație de frig la mișcare, 1.
• Senzație de frig și de rece în întregul corp, cu constricție astmatică și apăsare a pieptului, anterior și posterior, 1.
• Senzație de frig într-o cameră caldă, cu somnolență, 4.
• Mâini reci, cu senzație de frig în tot corpul, fără tremurături, cu uscăciunea părții posterioare a gurii și acumulare de salivă anterior, fără dorință de a bea, durând două ore, 10.
• Senzație de frig, ca și cum s-ar fi aruncat în repetate rânduri apă rece peste ea, îndeosebi peste brațe, abdomen, șolduri și picioare, cu căscat, lăcrimare și căldură deplină a feței și mâinilor, 5.
• Senzație constantă de frig, 37. [1510.]
• Senzație intensă de frig în întregul corp, 9.
• Senzație intensă de frig, cu mâini foarte reci, la ora 9 dimineața, 39.
• Senzație intensă de frig, dimineața (a doua zi), 27.
• I-a fost foarte frig toată ziua, era irascibil și se simțea rău, bolnav și suferind, ca înaintea unei boli grave; odată cu acestea, avea oarecare poftă de mâncare, deși simțea disconfort după cea mai mică cantitate de hrană, starea fiind suportabilă numai în aer liber, 5.
• Senzație internă de frig, 5.
• Înainte și după scaun, senzație de frig cu tremurături, prostrație și sensibilitate mare la aerul liber rece, 11.
• Frison cu tremurături puternice, 9.
• Frison cu tremurături puternice; nu s-a putut încălzi toată ziua (a patra zi), 31.
• Frison constant cu tremurături puternice (a patra zi), 31.
• Frison febril, cu sete de apă rece, 1. [1520.]
• I s-a făcut frig noaptea, deși se culcase încălzit seara; i-a fost frig și dimineața, precum și în timpul zilei (a treia zi), 27.
• Rece la exterior timp de treizeci și șase de ore, cu sete mare, fără dorință de căldură, fără teamă de aerul liber și fără căldură ulterioară, 1.
• Tremurături, seara, 38.
• Tremurături în întregul corp, după scaun, 1.
• Tremurături ocazionale, trecătoare, dar revenind frecvent (a doua zi), 31.
• Tremurături frecvente în întregul corp și, de asemenea, în diferite părți, coborând de-a lungul piciorului stâng, seara (a treia zi), 27a.
• Tremurături frecvente în întregul corp, cu piele de găină și mâini și picioare reci ca gheața, într-o cameră caldă, 7.
• Tremurături constante, înainte de amiază (a treia zi), 31.
• Senzație foarte neplăcută de tremurături (a treia zi), 42.
• Tremurături ce se propagă în întregul corp, cu căscat și căldură intensă a corpului, într-o cameră foarte caldă, 27. [1530.]
• Cutremurarea întregului corp, atât în stare de veghe, cât și în somn, 36.
• Cutremurare violentă a corpului în timpul somnului, astfel încât și-a mușcat chiar și limba, 1.
• Senzație de frig la nivelul abdomenului și brațelor, cu pupile dilatate (după treizeci și cinci de ore), 1.
• Senzație de frig la nivelul spatelui, cu mâini reci, la ora 8.30 dimineața, 39.
• Senzație de frig și de rece în brațe și picioare, 1.
• Senzație neobișnuită de frig în fosa poplitee stângă, după-amiaza (a doua zi), 31.
• Senzație pronunțată de frig la nivelul spatelui, 39.
• Frunte rece, umedă (a treia zi), 42.
• Extremități reci, 51.
• Senzație de rece în brațe și picioare, fără senzație de frig, 26. [1540.]
• Mâini și picioare reci, ca ale unui mort, 9.
• Mâini reci, la ora 4.30 după-amiaza, 39.
• Senzație de rece și transpirație pe picioare, urmate de căldură în tot corpul, mai ales în cap, 1.
• Picioare reci, care însă s-au încălzit în pat, 9.
• Senzație de rece în întreaga labă a piciorului; laba piciorului amorțește frecvent, după-amiaza (a doua zi), 31.
• Mâini extrem de reci (prima zi); ambele mâini reci (a doua zi); mâini foarte reci, pentru un timp (a treia zi), 27.
• Fiori reci care se propagă pe ambele părți ale brațelor, pe spate și pe picioare, cu căscat, 5.
• Tremurături la nivelul spatelui și brațelor, 1.
• Tremurături și cutremurare în spate, piept și abdomenul superior, 12.
• Mâna dreaptă devine rece în timp ce scrie, iar cea stângă, caldă, într-o cameră caldă (a doua zi), 27.
• Căldură. [1550.]
• Căldură crescută în întregul corp, 9.
• Căldură crescută a corpului spre seară; era mai puțin sensibil la aerul rece (prima zi), 27.
• Îi este prea cald, seara, cu fiori reci care se propagă, îndeosebi în spate și în jos de-a lungul extremităților inferioare, seara (prima zi), 27.
• Căldură generală intolerabilă, cu izbucnirea transpirației (prima seară), 27a.
• Febră intensă, 45.
• Febră violentă, cu căldură intensă, 14, 15.
• Febră tifoidă, care a durat douăsprezece săptămâni (după câteva săptămâni); a rămas foarte slăbită și, în cele din urmă, a murit cu febră hectică, 50.
• Căldură și pulsații crescute în umărul drept, 35.
• Căldură neobișnuită a mâinilor, cu senzație de rece în labele picioarelor și gambe până la genunchi și puls accelerat (a treia zi), 27.
• Fața era fierbinte și transpirată, în casă, seara, 11. [1560.]
• Fierbințeală și căldură intense în întreaga mână și în întregul braț, perceptibile chiar și la atingere, 1.
• Transpirație.
• Transpirație cutanată crescută (a șaptesprezecea zi), 42.
• Transpirație (a doua noapte), 27.
• Oarecare transpirație, spre dimineață (prima noapte), 27a.
• Transpirație excesivă (prima noapte), 27.
• Piele șiroind de transpirație rece, 51.
• Picioare reci și umede, în timp ce ședea într-o cameră caldă, 4.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), După trezire, senzație de excoriație etc. la nivelul palatului etc.; între orele 6 și 7, tuse; în pat, sfredelire în umeri; după ridicarea din pat, durere în oasele încheieturii mâinii; în pat, apăsare în mușchii fesieri; senzație de frig.
• ( După-amiaza ), Greață; spre seară, durere tăioasă în abdomen; înțepături în omoplați; mâncărime; spre seară, senzație de frig.
• ( Seara ), Senzație generală, 11; arsură în buză; dureri în buză; durere de dinți la dinții posteriori; în pat, trosnituri în articulația umărului; în pat, durere sfâșietoare în tibie; în pat, arsură în ulcerații; în pat, junghiuri în piele; mâncărime; tremurături de frig; căldură.
• ( Noaptea ), Apăsare în abdomen; mai ales după miezul nopții, tuse; în pat, durere în oasele lungi; durere în umăr; formicație în degetele mari de la picioare; transpirație.
• ( Mers în aer liber ), Durere transversală la nivelul mușchilor pectorali etc.; durere în mușchii antebrațului.
• ( După masă ), Gust arzător; senzație de zgâriere în gât; tuse.
• ( În casă ), Durere în occiput; greață.
• ( Mișcare ), Durere în ceafă; durere în vertebrele lombare; durere în articulația umărului; durere în încheietura mâinii etc.; senzație de frig.
• ( Repaus ), Durerile, 39; sfredelire în încheieturile mâinilor etc.; sfredelire în umăr; apăsare etc. în articulația cotului; apăsare în genunchi; durere în jurul maleolei; durere în gleznă.
• ( Șezând ), Constricție toracică; slăbiciune în genunchi; durere în fosa poplitee; tresărire în genunchi; durere sfâșietoare în diferite regiuni.
• ( După somn ), Iritabilitate.
• ( După cină ), Constricție toracică.
• ( După trezire ), Durerile resimțite întotdeauna, 39.
• ( Mers ), Durere în osul parietal; greață în gât etc.; tuse; durere în regiunea lombară; sfredelire în umăr etc.
• ( Cameră caldă ), Cefalee apăsătoare.
• Ameliorare.
• ( După-amiaza ), Spre seară, constricție toracică.
• ( Noaptea ), Fără dureri, 39.
• ( Mers în aer liber răcoros ), Senzațiile generale, 11.
• ( În pat ), Dureri mai rare, 39.
• ( Mâncat ), Arsură în gură; greață în gât; durere în laringe.
• ( Mișcare ), Apăsare în tâmplă; senzație de greață.
• ( Stând în picioare ), Constricție toracică.
• ( Muncă ), Senzație de cap tulbure.

SUPLIMENT: MEZEREUM. Surse.

53, Scrieri minore ale lui Hahnemann (Dr. Adolph Gerstel, North Am. Journ. of Hom., New Ser., 9, 1878, p. 184); 54, Pluskal, Oest. Woch., 1844 (ibid), efectele frunzelor; 55, Dr. Schwebe, Caspar's Woch. (Lancet, 1849 (2), p. 637), doi copii, æt. patru și doi ani, au mâncat câteva fructe; 56, J. B. Carruthers, M.D., Lancet, 1859 (2), p. 378, un copil, æt. trei ani, a mâncat fructele.

• Cineva a sfătuit o fată tânără și palidă, æt. paisprezece ani, să folosească frunzele de Mezereum pentru a se îngrășa și a deveni rumenă. Ea s-a dus în pădure și le-a aplicat din abundență pe obraji și pe regiunile învecinate. Curând au apărut dureri arzătoare, iar întreaga față i s-a umflat enorm, în special nasul, pleoapele și scalpul păros. Strănutul sever și dureros, episoadele de delir, durerile surde, insuportabile și apăsătoare în frunte, o uscăciune grețoasă în gât și o iritație constantă cu impuls de tuse seacă au arătat că, prin inhalare, caracterul iritant al otrăvii afectase nasul și, prin sinusurile frontale, membranele cerebrale, precum și faringele și laringele. Fața a căpătat curând aspectul unui erysipelas bullosum, iar nările s-au închis, astfel încât nu putea respira decât pe gură; puls febril, urină arzătoare. După aplicarea externă de ulei, comprese reci și remedii externe neutre, umflătura s-a redus după a doua zi, iar pielea s-a descuamat în fragmente mari. Însă starea de sănătate nu s-a restabilit. Debilitatea, pierderea vitalității și depresia psihică, la limita idioției, au fost observate la ea începând de atunci. O febră tifoidă, care a durat trei luni întregi, a epuizat-o atât de mult, încât în cele din urmă a sucombat din cauza ei, 54.
• Uscăciune și arsură în gât, cu tentative de a vărsa; sete intensă; căldură intensă a pielii; prostrație accentuată a forțelor; chip palid; și puls slab și rapid, 56.
• Copilul mai mare s-a plâns de o senzație de arsură în gură și de greață; uscăciune a gâtului și arsură în epigastru; din gură s-a eliminat un mucus roșiatic. După o oră, cei doi au căzut într-o stare de narcotism complet, cu comă, mișcări convulsive ale ochilor și ale membrelor superioare, dilatarea și insensibilitatea pupilelor, 55. [1570.]
• O persoană robustă a luat puțină scoarță de Mezereum pentru o suferință oarecare și, continuând administrarea medicamentului după dispariția tulburărilor sale, s-a plâns curând de o mâncărime insuportabilă pe tot corpul, astfel încât nu putea dormi nicio clipă. Chiar și la treizeci și șase de ore după întreruperea administrării, m-a asigurat că mâncărimea continua să se intensifice. Câteva grăunțe de Camphor au înlăturat această mâncărime, 53.