Mercurius solubilis, Hahnemanni.

Hydrargyrum oxydulatum nigrum (Ammonio-nitricum) N2O5 3Hg2

O + 2NH3.

Oxid negru de mercur precipitat, cu cantități variabile (în funcție de temperatură) de acid azotic și amoniac.

Preparare pentru utilizare, triturații.

Surse. (Nr.

1 până la 9, din Hahnemann, R. A. M. L., 1).

1, Hahnemann; 2, Gross; 3, Gutmann; 4, Fr. H-n; 5, Hartmann; 6, Hornburg; 7, Langhammer; 8, Rummel; 9, Stapf; 10, Knorre, efectele a 2 grs. din prima trit., A. H. Z., 6, 35; 11, Henderson, Homœopathy represented fairly (Br. J. of Hom. 12, 421), o femeie în vârstă a luat dil. 6 la fiecare patru ore pentru o umflătură pe nas; 12, Robinson, Br. J. of Hom., 24, 516, o femeie de vârstă mijlocie a luat dil. 30 la fiecare a treia dimineață; 13, același, o femeie tânără a luat dil. 200 din două în două dimineți; 14, același, o femeie tânără a luat dil. 30 la fiecare a treia dimineață; 15, același, o femeie tânără a luat a șasea parte dintr-o picătură de dil. 5 de patru ori pe zi; 16, același, o femeie de vârstă mijlocie a luat dil. 30 la fiecare două ore; 17, Dr. Oscar Gross. Deutsch Archiv. 1869, (Am. Obs. 7, 420), efectul injecțiilor subcutanate; 18, Berridge, efecte observate de Dr. Croker, de la dil. 12, la un bărbat și o femeie, Med. Invest. N. S., 1, pagina 101.

PSIHIC

Emoțional.
Delir; noaptea se dezvelește, răscolește paiele și ocărăște; în timpul zilei sare foarte sus atât în aer liber, cât și în casă (ca o persoană dezlănțuită, nestăpânită); vorbește și rostește multe ocări de una singură, nu-și recunoaște rudele cele mai apropiate, scuipă foarte mult și întinde scuipatul pe podea cu picioarele, apoi îl linge parțial; de asemenea, linge frecvent balegă de vacă și noroi; își pune pietricele în gură fără să le înghită și se plânge că acestea îi taie intestinele; elimină numeroase cheaguri de sânge odată cu scaunul; nu agresează pe nimeni, dar se împotrivește violent oricui încearcă să o atingă; nu ascultă de nimeni, nu vine la mese, deși, de obicei, își ia hrana și băutura neregulat în cursul zilei; arată foarte palidă și trasă la față și pare mult mai slăbită decât înainte, 4.
Era nesăbuit, făcea pozne și se făcea de râs cu lucruri lipsite de sens; seara a făcut focul în sobă (în toiul verii fierbinți), a așezat săbii încrucișate, a pus lumânări într-un colț al camerei și cizme în altul, fiind în tot acest timp pe deplin serios; totodată, era complet indiferent la căldură și frig; însă capul îi era confuz și greu, 1.
Vorbea fără sens; de exemplu: „Uite, ai omorât o muscă pe mâna ta, iar adineauri mi-ai interzis mie să fac asta” (ceea ce nu era adevărat), 1.
Crede că își pierde rațiunea, se gândește că moare, cu iluzii ale imaginației; de exemplu, vede apă curgând acolo unde nu există (dimineața), 1.
Credea că îndură chinuri infernale, fără să se poată explica, 1.
Dor de casă, 3.
Avea o aversiune extremă față de orice, chiar și față de muzică, 1.
Plâns aproape involuntar, urmat de ușurare, 1.
În timp ce se lăsa în voia fanteziei sale nesăbuite, era totuși înclinat să plângă, iar după trecerea acestui paroxism era foarte epuizat, 1. [10.]
Mare seriozitate, cu multă indiferență, întreaga zi; se simțea foarte jignit dacă alții râdeau de un fleac și, cu toate acestea, era extrem de indiferent față de tot ce se petrecea în jurul său, 7.
Dispoziție neliniștită, descurajată; anxietate fără gânduri anume, 1.
Multă suferință sufletească și deprimare, cu diaree, 12.
Își dorea să moară, avea aversiune față de orice; indiferent chiar și față de lucrurile cele mai dragi, 6.
Anxietate, 1.
Anxietate care pare că l-ar împinge să fugă departe, ca și cum ar fi comis o crimă sau ca și cum ar fi iminentă o nenorocire, 1.
Anxietate și teamă în sânge; nu știa ce să facă; i se părea ca și cum ar fi comis o crimă; fără căldură; de asemenea, cu senzația ca și cum nu și-ar stăpâni simțurile, întreaga zi, 1.
Era permanent anxioasă și temătoare; apoi, o tulburare bruscă la nivelul epigastrului; mâinile au început să-i transpire, iar fața i s-a înfierbântat, 1.
În timpul menstruației, anxietate atât de mare, încât nu știe ce să facă, 1.
Multă anxietate și aflux sanguin, noaptea, cu înțepături în vasele de sânge, 1. [20.]
De îndată ce mănâncă, este cuprinsă de o mare anxietate, cu transpirație pe cap și pe frunte, care i se pare rece ca gheața; este obligată să iasă în aer liber înainte ca transpirația să înceteze, cu lipsă de aer și o înțepătură în partea dreaptă, imediat sub coaste, 4.
Anxietate, ca și cum ar fi comis o crimă, 6.
Senzația că ar fi făcut ceva rău, cu pierderea ideilor, 1.
Foarte temătoare, până la tresărire, seara, 4.
Spaimă extremă dintr-o cauză neînsemnată; întregul corp tremura; părea paralizată; o căldură arzătoare excesivă a urcat în obrazul drept, care s-a umflat imediat și a devenit roșu-albăstrui, rămânând astfel timp de două ore; a fost atât de afectată, încât nu și-a mai putut recăpăta liniștea; toate membrele păreau lovite; frisoane violente cu tremurături, genunchii i se clătinau, astfel încât a fost obligată să se întindă, 1.
Nu avea curajul să trăiască, 4.
Era foarte nemulțumit de sine și de starea sa, fără motiv, 3.
Iritabilitate și proastă dispoziție, 12.
Dispoziție iritabilă, supărăcioasă, activă, 1.
Proastă dispoziție, asociată cu anxietate, întreaga zi; se gândea permanent că avea să se întâmple ceva neplăcut, 7. [30.]
Morocănos și irascibil întreaga zi; își imagina că, în cele din urmă, toate eforturile sale aveau să eșueze, 7.
Morocănos întreaga zi; foarte prost dispus și nemulțumit de sine; nu are dorința de a vorbi sau de a glumi, 7.
Foarte irascibil și intolerant, se enervează ușor, foarte suspicios, 1.
Posac întreaga zi; extrem de taciturn și serios, 7.
Posac și neîncrezător întreaga zi; se purta aproape insultător cu cei din jur și îi considera pe toți cei mai înverșunați dușmani ai săi, 7.
Dispoziție bătăioasă, certăreață, 1.
Se ceartă din orice; vrea, mai presus de toate, ca totul să fie corect; certăreț, 1.
În timp ce se plimbă, are o puternică înclinație de a-i ciupi de nas pe străinii pe care îi întâlnește, 1.
Dispoziție destul de indiferentă, 2.
Extrem de indiferent, 1. [40.]
Nu-i păsa de nimic și era indiferent față de orice, 1.
Era indiferent față de tot ce exista pe lume; nu avea dorința de a mânca și totuși, când mânca, savura hrana și consuma la fel de mult ca de obicei, 1.
Intelectual.
Vorbire grăbită și rapidă, 4.
Nicio dorință de muncă serioasă, 3.
Îi era neplăcut să vorbească; nu putea citi; capul îi era confuz; nu putea lucra la nimic și adormea în timp ce ședea, 1.
Toropit și somnolent în timpul zilei, 1.
Îi afectează claritatea gândirii, îl amețește; nu aude ce i se spune, nu înțelege ce citește și face cu ușurință greșeli când vorbește, 1.
Gândirea este foarte slăbită; îi este extrem de greu să-și adune gândurile și dă răspunsuri greșite la întrebări (lucru pe care îl observă el însuși), 1.
Nu este capabil să calculeze; nu-și poate concentra mintea asupra niciunui lucru, 4.
Gândurile dispar cu totul, 4. [50.]
Uneori, gândirea dispare timp de câteva minute, 4.
Distragere a minții; în timp ce lucra la ceva, altceva îi venea permanent în minte; gândurile se îmbulzeau neîncetat unele peste altele, din când în când (timp de câteva zile), 3.
Pierderea conștienței și a vorbirii; pare că doarme, dar nu are puls, cu temperatura obișnuită a corpului și cu aspectul desăvârșit al unui cadavru; după o oră au revenit conștiența și câteva sunete ale vocii; a încercat să vorbească, dar nu a putut; vorbirea a revenit abia după douăsprezece ore, 4.
Nu știe unde se află, 4.

CAP

Confuzie și vertij.
Confuzie și senzație de cap tulbure, 4.
Confuzie în cap, dimineața la trezire, 1.
O oarecare confuzie în cap, dimineața la ridicarea din pat; cefalee surdă, 1.
Confuzie în cap și o senzație ca după o noapte de veghe, dimineața după ridicarea din pat, dispărând în aer liber, 1.
Confuzie și greutate a capului în casă, chiar și în poziție șezândă sau culcată, 1.
Vertij în cap în timpul zilei, 1. [60.]
Vertij, până la cădere, 4.
Vertij la întoarcerea bruscă; totul se învârtea în jurul lui, 9.
Vertij în casă, astfel încât era obligat să se sprijine în timp ce mergea, pentru a nu cădea, 1.
Vertij și mers împleticit dacă trece din aer liber în casă, 4.
La ridicarea după ce stătuse așezat și aplecat înainte, avea vertij în primul moment, 1.
Vertij mai accentuat în poziție șezândă decât în picioare; vederea i se încețoșa și i se întuneca, mai ales spre seară, 1.
Vertij; o senzație de învârtire în cap în timp ce stătea la birou, ca și cum ar fi fost beat; s-a ridicat și a umblat prin cameră ca un om care se clatină, apoi l-a cuprins o căldură anxioasă, cu greață, care însă nu a ajuns până la vărsături; cu o oarecare cefalee; timp de trei zile succesive, la amiază și după-amiaza, 1.
În timpul mersului în aer liber, vertij cu greață și senzația ca și cum un vierme s-ar ridica din piept în gât, 4.
Vertij, mâini reci, cu tremurături febrile, urmate de senzație de cap tulbure, 1.
Vertij violent în poziție verticală, la aplecarea capului înainte, 7. [70.]
Un fel de vertij; în poziție culcată i se pare că se leagănă în sens longitudinal, 4.
Are amețeală chiar și în poziție șezândă, 1.
Amețeală și oboseală în timpul mersului în aer liber; în casă, numai greutate a capului (după patruzeci și opt de ore), 3.
Senzație de învârtire în frunte, 9.
După ce mănâncă se simte ca și cum ar fi beată; căldura și roșeața urcă spre față, care se umflă, 1.
Dacă stătea culcată pe spate, apăreau senzație de învârtire și greață; dispăreau când se culca pe o parte, 1.
Cap — generalități.
O senzație neliniștitoare și dureroasă în cap, seara, persistând până la adormire; cititul cu voce tare îl deranja, astfel încât era obligat să citească în șoaptă; ameliorată stând ridicat și sprijinindu-și capul de ceva, 1.
Slăbiciune în cap, ca o senzație de cap tulbure și ca și cum ar exista o vibrație în frunte și o rotire în cerc, 1.
Capul este greu și pare afectat și confuz din cauza unei dureri surde, 1.
Durere în tot capul, 4. [80.]
Arsură în cap, 1.
Senzație de plenitudine a creierului, ca și cum capul ar urma să plesnească, 1.
Cefalee ca o senzație de plenitudine și amețeală în creier, 1.
Durere în cap ca o tensiune circulară violentă, pe o bandă lată de cel mult trei degete, care pare să încercuiască capul chiar în dreptul ochilor și urechilor, 1.
Cefalee, cu presiune spre exterior, 1.
Capul doare ca și cum ar urma să fie desfăcut prin presiune, 1.
Cefalee, ca și cum creierul ar urma să fie desfăcut cu forța, 1.
Cefalee constrictivă; capul pare strâns într-o menghină, când în sinciput, când în occiput, când în partea stângă, cu lăcrimare, 4.
Cefalee seara, ca și cum creierul ar fi cuprins de o mână și strâns, 1.
Capul se simțea încins ca de un cordon; se simte greu și umflat, 13. [90.]
Cefalee apăsătoare, ca și cum capul ar fi foarte strâns legat, 1.
Cefalee la fiecare episod de greață, 1.
Cefalee seara; senzație dureroasă de confuzie în porțiunea anterioară și superioară a capului, cu proastă dispoziție, 4.
Cefalee ca și cum ar fi imediat sub pielea capului, ca și cum creierul ar fi prea greu și prea strâns, 1.
Cefalee violentă, ca și cum partea superioară a capului s-ar desface în bucăți, și o presiune ca și cum totul ar apăsa în jos spre nas, 1.
O senzație de tracțiune de la palat până în creier, unde doare foarte tare, ca și cum totul ar fi contuzionat; dimineața, după ce stătuse culcat în pat într-o poziție incomodă, 9.
Cefalee ca un junghi lent, sfâșietor, și ca o senzație de contuzie, 1.
Junghiuri prin tot capul, 1.
Durere sfâșietoare în craniu, mai ales în osul frontal, 1.
Durere sfâșietoare constantă și violentă, extinzându-se de la occiput la frunte, unde devine apăsătoare, 8. [100.]
Zdruncinături cu recul în creier, mai ales la mișcare și la aplecare, 1.
Fruntea.
Senzație de cap tulbure deasupra nasului, cu senzație de învârtire și întunecarea vederii, la ridicarea după masă; mai rău într-o cameră caldă; ameliorată în aer liber, 1.
Cefalee la aplecare, ca o durere de săpare și ca o greutate în frunte, 1.
Durere de tracțiune și de săpare în porțiunea anterioară a capului, 3.
Cefalee; presiune în frunte și durere în osul de sub sprânceană, chiar și la atingere, 1.
Durere apăsătoare în partea dreaptă a frunții, 3.
Cefalee apăsătoare din interior spre exterior la nivelul frunții, mai ales în poziție culcată; ameliorare prin apăsare cu palma (după patruzeci și una de ore), 3.
Durere tensivă și apăsătoare în frunte; ameliorată prin menținerea palmei pe frunte, 3.
Cefalee înțepătoare în frunte (imediat), 1.
Junghiuri în frunte în timpul mersului în aer liber, 4. [110.]
Junghiuri intermitente, sfredelitoare, în partea stângă a frunții, foarte dureroase (în poziție șezândă), 7.
Junghiuri sfâșietoare în regiunea frontală stângă, în poziție șezândă, cu senzație de frig și tremurături în tot corpul; mâini reci, obraji fierbinți și frunte călduță, fără sete, 7.
Junghiuri sfâșietoare dureroase în partea stângă a frunții (în poziție verticală), 7.
Durere sfâșietoare la exteriorul frunții, în orice poziție, 7.
Cefalee sfâșietoare în sinciput, extinzându-se până la creștet, 1.
Unduire și pulsații în tot sinciputul, 4.
Tâmplele.
Arsură în tâmpla stângă, 3.
Tracțiune violentă în tâmpla dreaptă (a cincea zi), 8.
Tracțiune sacadată și ciupire în tâmpla dreaptă și în occiput, extinzându-se în jos până la ceafă, 8.
Durere apăsătoare în tâmpla stângă, 3.
Oasele parietale. [120.]
Cefalee, cu presiune spre exterior în oasele parietale, 1.
Occiputul.
Cefalee apăsătoare în occiput, 1.
Durere în partea superioară a osului occipital, 1.
Durere sfredelitoare în occiput, 1.
Cefalee sfâșietoare în porțiunea inferioară a occiputului, 1.
Exteriorul capului.
Căderea părului, fără cefalee, 4.
Erupție uscată pe tot capul, care doare peste tot la atingere, 4.
Erupție umedă pe pielea capului, care distruge părul, cu sensibilitate dureroasă la apăsare, mai ales în locurile ca de rană, 4.
Erupție pruriginoasă pe cap, care îl obligă să se scarpine, 4.
Cruste mici, proeminente și ferm aderente între firele de păr, 4. [130.]
Multă mătreață pe pielea capului, care provoacă mâncărime și arsură după scărpinare, 4.
Arsură și mâncărime pe pielea capului, 4.
Arsură și mâncărime pe frunte și pe cap, 4.
Durere arzătoare pe pielea capului, deasupra părții stângi a frunții, dispărând după atingere, 3.
Durere sfâșietoare la exteriorul capului, 1.
Întregul exterior al capului este dureros la atingere, 1.
Senzație sub pielea capului ca și cum ar supura, la atingerea cu palma, 3.
Fior pe pielea capului, care face părul să se zbârlească sau pielea capului să se contracte și să pară că tremură, 2.
Mâncărime cu senzație de ciupire pe pielea capului și pe ceafă, 4.
Mâncărime pe pielea capului zi și noapte, 4.

OCHI

Obiectiv. [140.]
Inele roșii-albăstrui în jurul ochilor, mai ales sub aceștia, 4.
Numeroase vase roșii au devenit vizibile pe albul ochilor, 4.
O tumefacție inflamată în regiunea osului lacrimal, 1.
Inflamația ambilor ochi, cu durere arzătoare și usturătoare, mai intensă în aer liber, 4.
Ochii erau strânși cu forța, ca și cum ar fi fost lipsiți mult timp de somn, în timp ce ședea, stătea în picioare și mergea, 4.
Slăbiciunea ochilor, 4.
Subiectiv.
Ochii fierbinți, un fel de căldură uscată, 13.
Căldură, roșeață și apăsare în ambii ochi, 4.
Căldură în ochi și lăcrimare, 4.
Arsură în ochi, 4. [150.]
Arsură și usturime în ochi, ca de la hrean, 4.
Arsură în ochi, ca după ce a citit foarte mult noaptea; un ochi era roșu, 1.
Apăsare în ochi, 4.
Apăsare ca de nisip în ambii ochi, 4.
Apăsare în ochi la mișcarea lor; sunt chiar dureroși la atingere, 1.
Înțepături în ochi, 4.
O durere înțepătoare în ochiul stâng, timp de câteva minute (după șapte zile), 8.
Arcadă sprâncenoasă.
Senzație de arsură în arcada sprâncenoasă dreaptă, 3.
Pleoape.
Pleoapa superioară este îngroșată și roșie, ca un urcior, 1.
Tumefacție accentuată, roșeață și constricție a pleoapelor, care erau foarte sensibile la atingere, 4. [160.]
Pleoapa inferioară stângă era foarte tumefiată, mai ales spre cantusul extern, cu durere arzătoare, timp de cinci zile, și lăcrimare abundentă; precedate de strănuturi numeroase, timp de trei zile, 4.
Pleoapele lipite dimineața, 1.
Nu poate deschide bine ochii, ca și cum globii oculari ar fi lipiți (de pleoape), 4.
Tresăriri și zvâcnituri ale pleoapelor, 4.
Tresărire constantă a pleoapei inferioare, 1.
Arsură în pleoapele dreaptă superioară și inferioară, 3.
O senzație ca de substanță tăioasă sub pleoapa superioară stângă, 3.
Aparat lacrimal.
Ochiul era plin de lacrimi, 1.
Lăcrimarea ambilor ochi dimineața, 4.
Umezirea ochilor și lăcrimare, 4. [170.]
Lăcrimare în aer liber, 1.
Lăcrimare foarte abundentă a ochiului drept, 4.
Glob ocular.
Mâncărimea globilor oculari, 4.
Pupilă.
Pupile dilatate (după o oră), 7.
Vedere.
Dacă încearcă să privească ceva, nu îl poate distinge clar, iar atunci ochii i se strâng aproape întotdeauna involuntar; cu cât încearcă mai mult să împiedice contractarea, cu atât este mai puțin capabilă să o oprească; este nevoită să se întindă și să închidă ochii, 4.
O ceață înaintea unuia sau a ambilor ochi, 4.
Întunecarea vederii ambilor ochi, 4.
Întunecare amaurotică a ochiului stâng, crescând treptat, cu durata de zece minute, 1.
Întunecare amaurotică până la orbire a ochiului stâng, fără durere, timp de câteva minute, în timp ce mergea în aer liber, 1.
Vederea dispare complet timp de cinci minute; un atac asemănător apare la fiecare jumătate de oră, iar timp de cinci minute este complet lipsit de vedere, 4. [180.]
Ochii nu pot suporta lumina focului sau lumina zilei, 4.
Lumina focului orbește foarte mult ochii, seara, 4.
(Literele par să se miște în timp ce citește, seara), 1.
Obiectele ascuțite (de exemplu, o sulă) par să aibă vârfuri duble, 4.
Iluzie vizuală; pare ca și cum un fir de pai ar atârna înaintea ambilor ochi, 4.
Puncte negre înaintea ochilor, 4.
Un punct negru înaintea ochilor, care pare să se deplaseze constant în jos înaintea lui, 4.
Lucruri asemănătoare unor insecte negre sau muște plutesc constant în câmpul vizual, 4.
Totul îi părea verde și negru înaintea ochilor; camera se învârtea în cerc; a fost nevoit să se întindă (în timp ce mânca), 4.
Scântei de foc înaintea ochilor, 4. [190.]
Puncte de foc înaintea câmpului vizual, îndreptându-se în sus, spre nori, mai ales după-amiaza, 4.

URECHE

Externă.
Urechea era inflamată în interior și în exterior, cu durere parțial crampiformă, parțial înțepătoare și cu senzația că ar fi astupată de tumefacție, 8.
Din ambele urechi se scurge umezeală, 4.
Din ambele urechi se scurge cerumen fluid, 4.
Din ambele urechi curge puroi; în partea anterioară a urechii drepte se află o pungă de puroi care, când este atinsă, își evacuează conținutul prin ureche, cu dureri în întreaga jumătate dreaptă a capului și a feței, astfel încât nu putea sta culcată pe acea parte, 4.
Din urechea stângă se elimină puroi galben, 4.
Din urechea dreaptă curge puroi sanguinolent și fetid, cu durere sfâșietoare, 4.
Sângele se prelinge din urechea stângă dimineața, 4.
Urechea stângă este dureroasă ca și cum ar fi inflamată, inclusiv conductul auditiv, 8.
Lobul urechii este foarte dureros timp de opt zile, roșu și fierbinte; două zile mai târziu apare o pustulă pe lob și persistă douăsprezece săptămâni, 4. [200.]
Durere arzătoare în cartilajul urechii stângi, 3.
Tracțiune și zvâcnituri în spatele urechii stângi, care împiedică somnul; locul este dureros ca o rană la atingere, 4.
Medie.
Urechile par înfundate, cu vuiet în ele, 1.
De mai multe ori pe zi, în interiorul urechii drepte și al celei stângi, o senzație ca și cum s-ar scurge apă rece, apărând brusc și dispărând după câteva minute; între atacuri exista o mâncărime intensă în ambele urechi, 4.
Durere violentă în ureche, ca și cum ceva și-ar forța ieșirea, 8.
Junghiuri în ureche, 1.
Junghiuri și tracțiune în urechi, 1.
Înțepături și arsură în profunzimea ambelor urechi, mai intense în stânga, 4.
Dureri apăsătoare-înțepătoare în urechi; cu cât i se făcea mai cald în pat, cu atât urechea devenea mai rece și mai umedă, până când, în cele din urmă, părea ca și cum ar fi fost gheață în ea, 1.
Junghiuri în interiorul urechii la aplecare, 1. [210.]
Durere sfâșietoare în profunzimea urechii stângi, la apariția menstrelor, 4.
Ambele urechi sunt, în interior, dureroase ca o rană și ca și cum ar fi jupuite, cea dreaptă mai intens, 4.
Auz.
Fâlfâire și furnicare în urechea stângă, 4.
Dificultate de auz la ambele urechi, 4.
Abia poate auzi ceva și, totuși, fiecare sunet răsună puternic în ureche, 8.
Fâlfâire înaintea urechii stângi, 4.
Zumzet ca de viespi în urechea stângă (după cinci minute), 4.
Țiuit în urechi, ca de la diferite pahare cu sunet înalt, mai ales seara, 4.
Diferite feluri de țiuit în urechi, mai intense seara, timp de câteva zile, 4.
Vuiet în urechi, 4. [220.]
Vuiet în urechi dimineața, 1.
Vuiet în ambele urechi când stă culcat în pat, 4.
Vuiet în ureche, ca și cum ceva ar fi fost îndesat în ea, 1.
Vuiet și zumzet în urechi, ca și cum ceva s-ar afla înfipt în ele, 1.
Vuiet în urechi, cu dificultate de auz la ambele urechi, 4.
Vuiet înaintea urechii stângi, 4.
Vuiet pulsatil în urechi, 1.
Vâjâit înaintea urechilor, ca și cum ar urma să leșine, 1.

NAS

Obiectiv.
Întregul nas, mai ales partea stângă, este tumefiat, foarte roșu și lucios, cu mâncărime, mai ales în interiorul nărilor, 4.
Vârful nasului roșu, tumefiat, inflamat și pruriginos, 1. [230.]
Tumefacția aripii stângi a nasului, ca în coriza fluentă severă, 7.
Tumefacția și crăparea septului nazal, 4.
Tumefacție inflamată a nasului, 1.
Nasul este acoperit de scuame în interior și sângerează la curățare, 8.
Un miros fetid din nas, ca în coriza violentă, 4.
Din nas picură mult lichid, fără ca ea să aibă coriză, întreaga zi, 4.
Din nas curge o secreție iritantă, cu miros de brânză veche, 4.
Coriză, cu durata de două zile, 4.
Coriză, cu multe strănuturi, 4.
Epistaxis de intensitate variabilă, 1. [240.]
Epistaxis în timpul somnului, 4.
Sângerare din nara stângă; sângele se coagula în timp ce picura, astfel încât rămânea atârnat de nas sub forma unui fir, 4.
Sângerare nazală abundentă, 14.
Epistaxis abundent în timpul tusei, 4.
Strănut (după cinci minute), 4.
Strănut frecvent, 4.
Strănut frecvent, fără coriză fluentă, 7.
Strănut foarte frecvent, mai ales dimineața, 1.
Strănut aproape constant timp de trei zile, urmat de tumefacția accentuată a pleoapei inferioare stângi, mai ales spre cantusul extern, cu durere arzătoare și lăcrimare, persistând cinci zile, 4.
A fost nevoită să strănute o dată pe zi, timp de douăsprezece zile succesive, 4. [250.]
Un strănut foarte violent (imediat), 1.
Lipsă de aer prin nas, 4.
Subiectiv.
Distensie la rădăcina nasului, 4.
Tensiune transversală de-a curmezișul nasului, 4.
O apăsare în jos în nas, ca și cum ceva greu ar fi legat peste el, 6.
Osul nazal este dureros când este apucat, 4.
Senzație de furnicare și roadere în pielea rădăcinii nasului, 4.

FAȚĂ

Paloare, cu senzație de frig; împreună cu greutate, indolență și somnolență, 4.
Pete roșii pe față, 4.
Trăsături adâncite și alungite, ochi stinși și tulburi, față albă și pământie, 6. [260.]
Partea dreaptă a feței, îndeosebi sub ochi, tumefiată și fierbinte, 4.
Obraji.
Durere apăsătoare dinăuntru spre exterior, în ambele oase zigomatice, 3.
Junghiuri surde în osul maxilar superior stâng, în apropierea ochiului, 4.
Câteva junghiuri ascuțite, apărând la fiecare cinci minute în osul zigomatic (de asemenea în piept, genunchi și condilul extern al cotului), mai frecvente înainte de prânz și în timpul mersului, 1.
Tumefiere mare a obrazului stâng, 4.
Durere sfâșietoare în obrazul stâng și în întreaga ureche, 1.
Durere sfâșietoare în mușchiul maseter drept, 2.
Buze.
Tumefiere internă a buzei superioare, 1.
Tumefiere mare a buzei superioare și a părții inferioare a obrazului, moale, dar foarte roșie, în care se adânceau găuri de un inch (ca și cum ar fi fost excavate), cu aspect foarte livid și cu materie gri-gălbuie, eliminând doar un lichid apos galben; aveau un miros oarecum fetid și sângerau când erau atinse, dar numai la margini, 4.
Tumefiere moale, roșie, a buzei superioare, care pe partea internă se desprinde de gingie, unde are un aspect zdrențuit; pe suprafețele ei internă și externă se formează ulcerații profunde, supurante, cu durere înțepătoare, uneori însoțite de prurit, 4. [270.]
O crustă la colțul gurii, 4.
Crăpare și usturime la colțul gurii, 4.
Colțul gurii ulcerat și dureros ca o rană, 1.
Devierea gurii într-o parte, în jurul orei 3 dimineața, cu dispnee, 4.
Uscăciunea buzelor, 4.
Durere la colțurile gurii, ca și cum ar fi fost tăiate, 4.
Buzele sunt dureroase când sunt atinse cu degetul, ca și cum ar arde și ar fi încinse, ca de la înțepăturile urzicilor, 9.
Senzație de asperitate și uscăciune a buzei inferioare, ca de la aer rece și umed (după șapte ore), 7.
Bărbie.
Mușchii dintre buza inferioară și bărbie erau vizibil și spontan contractați și retrași, 1.
Imobilitate aproape completă a maxilarelor, astfel încât abia putea deschide gura și chiar și atunci cu cea mai violentă durere, 4. [280.]
Nu-și poate depărta maxilarele, 4.
Nu-și poate depărta maxilarele; cu durere tensivă în partea dreaptă a osului hioid; toate alimentele au gust amar (cu excepția laptelui, care are gust bun); durere sfâșietoare și dificultate de auz în urechea dreaptă; eliminare zgomotoasă a unei cantități mari de gaze foarte fetide și erupție umedă pe cap, 4.
Tensiune în articulația maxilarului, la deschiderea gurii, 1.
Durere sfâșietoare în maxilarul inferior, spre seară, 1.

GURĂ

Dinții.
Dinții devin cenușiu-negricioși, negri, 4.
Ea scrâșnește din dinți noaptea, în somn, și îi încleștează atât de violent, încât este foarte dureros și este trezită de durere, 1.
*Mobilitatea dinților, care sunt foarte dureroși când sunt atinși cu limba, 6.
Slăbiciune a dinților, 1.
*Senzație ca și cum toți dinții ar fi mobili, 9.
La mișcarea gurii, senzație ca și cum dinții ar fi mobili, mai ales incisivii inferiori, 7. [290.]
Dinții din față par ca și cum ar fi ieșiți din alveole, 1.*
Durere în incisivi, 1.
Durere în incisivii anteriori, la aspirarea aerului rece în gură sau la consumul băuturilor reci ori calde, care durează numai cât timp face aceasta, 1.
Durere în dinții din față; la aspirarea aerului în gură apar iradieri dureroase în dinți, 1.
Durere de dinți ca de la dinți tociți, 1.
*Durere violentă de dinți noaptea, iar când dispare, senzație intensă de frig în tot corpul, 1.
Durere dentară de tracțiune, chiar și în dinții anteriori, dimineața, 1.
Durere de dinți ca niște junghiuri violente, 1.
Junghiuri înspăimântătoare într-un dinte, seara, 1.
Durere sfâșietoare în rădăcinile tuturor dinților, întreaga zi, 1. [300.]
Durere de dinți sfâșietoare după miezul nopții și mai ales dimineața, a 1.
Durere de dinți sfâșietoare, care iradiază în urechi, mai ales noaptea, din cauza căreia nu poate rămâne în pat și este obligat să stea ridicat toată noaptea, 1.
Durere în dinți mai ales după masă, ca și cum ar fi corodați, 2.
Durere sfâșietoare înspăimântătoare în dinți, agravată mai ales de mâncat; dinții încep să devină mobili, 2.
Durere de dinți cu zvâcnituri, mai ales noaptea, 1.*
*Durere de dinți, o zvâcnire asemenea pulsului, de la dinții mandibulei către ureche și de la maxilarul superior către cap, cu durere a gingiei începând de la ora 9 seara; ameliorată numai culcându-se și adormind, 1.
Marginea superioară a gingiei este zimțată, albă și ulcerată, 1.*
*Gingia este umflată și se desprinde de dinți, 1.
Umflarea gingiei în fiecare noapte, 1.*
Umflarea gingiei noaptea; mai bine în timpul zilei, 1.* [310.]
Umflare trecătoare a gingiei, numai dimineața, 1.
Gingia era foarte umflată, foarte dureroasă și retractată, 6.*
Umflare nedureroasă a gingiei, timp de câteva zile, 7.
Umflare dureroasă a gingiei, 1.*
Gingia se desprinde și se dezlipește de dinți, 4.*
Gingia era desprinsă de dinți, iar la vârf părea decolorată și albă, 2.
Gingia supurează, 1.
*Sângerarea gingiei la cea mai ușoară atingere, timp de cincizeci și șase de zile, 4.
Durere arzătoare în gingie noaptea, întotdeauna la adormire, care îl trezește, 1.
Durere sfâșietoare în diferite locuri ale gingiei; aceasta este dureroasă ca o rană și umflată, 2. [320.]
O durere sfâșietoare fină în gingii, care erau spongioase, sângerau și erau desprinse de dinți, precum și în rădăcinile dinților dezgoliți, aproape întreaga zi și dimineața la ridicarea din pat; uneori ameliorată seara prin fumatul tutunului, 2.
*Gingia era dureroasă la atingere și la mestecat, mai ales alimente tari, 9.
Durere arzătoare și pulsatilă în gingie, agravată după-amiaza, ameliorată la culcare și dispărând în timpul nopții, 1.
Mâncărime la nivelul gingiei. 4.
Limba.
Limba acoperită cu un depozit gros, 6.*
Limba acoperită cu un depozit alb, ca și cum ar fi învelită într-un strat pâslos, mai ales dimineața, 4.*
*Limba acoperită cu un depozit alb, cu gingii albicioase, umflate, care sângerează la atingere, 7.
Umflarea limbii, 1.*
*Umflarea limbii, care era acoperită cu un depozit alb, 1.
Limba umflată; scobită la exterior; supurează, 4. [330.]
*Limba umflată și atât de moale la margine, încât prezenta amprentele dinților sub formă de festoane, care păreau ulcerate, 4.
Limba foarte umflată, acoperită cu un depozit alb, 1.*
Umflare accentuată a limbii, 4.*
Jumătatea anterioară a limbii era atât de tare, încât scotea un sunet când era lovită cu unghia, și era foarte uscată, 4.
O fisură longitudinală pe limbă, în care apar înțepături ca de ace, 1.
Limba insensibilă și pâsloasă, 4.
Durere ca niște înțepături de ac în vârful limbii, 1.
Limba era dureroasă ca o rană și rigidă, în partea dreaptă a osului hioid (a șasea zi), 8.
Limba era foarte sensibilă la aer liber, care provoca o senzație ciudată, 4.
Limba este dureroasă, cu durere arzătoare, ca și cum ar fi crăpată, 1. [340.]
Marginea ulcerată a limbii umflate, extrem de dureroasă, 1.*
Limba foarte aspră, 4.
Senzație de furnicare pe limbă, 1.
Cavitatea bucală în general.
Colorație albăstruie în interiorul gurii, mai ales pe fața internă a obrajilor, 4.
O pată albicioasă-albăstruie pe fața internă a buzelor, 4.
Orificiul canalului excretor al glandei salivare dintre ultimii dinți, umflat, alb, ulcerat și extrem de dureros, 1.*
0.013, repetat de la o zi la alta, produce stomatită mercurială, cu ulcerații superficiale sau profunde, ulcere în formă de panglică pe marginile limbii, având forma unei semiluni, eroziuni pe marginea liberă a gingiilor și mici pierderi criptiforme de substanță pe obraji; manifestările mai ușoare apar în a treia și a patra zi, iar cele mai severe până în a noua zi, 17.
Gura a început să fie afectată și s-a instalat un caz de stomatită mercurială la fel de bine conturat ca oricare dintre cele la care am asistat vreodată, cu mobilitatea dinților, margini purpurii ale gingiilor, salivație și fetiditate (după două zile), 11 . [Era atât de susceptibilă la acțiunea mercurului, încât odată îi fusese provocată salivația dormind în același pat cu fiica ei, în timp ce aceasta urma un tratament cu mercur. -J. R. R.]
*Afte în gură, 1.
Un fel de afte în gură, 4.* [350.]
*Vezicule în gură, 4.
Vezicule rotunde, proeminente, albe, pe fața internă a obrajilor, de pe care mucoasa se desprinsese, cu durere arzătoare, 6.
Ulcere și leziuni dureroase în gură, cu durere violentă, arzătoare și ca de mușcătură, mai ales seara, 4.
Ulcerație pe fața internă a obrazului, 1.
Ulcere dureroase pe fața internă a buzei inferioare, în dreptul incisivilor, 1.
Miros foarte fetid al gurii, remarcat mai mult de ceilalți, de la distanță, decât de pacientul însuși, 4.*
Uscăciune constantă a gurii, 1.
*Uscăciunea palatului, ca și cum ar fi provocată de căldură, 7.
*Durere și umflare a glandelor salivare, 1.
Arsură în gură, noaptea, 1. [360.]
Junghiuri în partea posterioară a palatului, 1.
Întreaga cavitate bucală era dureroasă ca o rană, 9.*
Senzație de asperitate a palatului dur, cu sensibilitate dureroasă ca de mușcătură când este atins cu limba, ca și cum palatul ar fi dureros ca o rană, 7.
Saliva.
Scuipat abundent, 4.*
*Scuipat constant, 9.
Acumulare de salivă ca săpunul, care era adesea destul de vâscoasă și se întindea în fire lungi, 6.*
Acumulare de salivă foarte acră, 2.
Eliminarea unei salive foarte vâscoase, 9.
Eliminarea unei cantități abundente de salivă tenace și fetidă, mai ales la anumite ore din timpul nopții și al serii, 1.
Gustul.
Gust dulceag în gură, 8.* [370.]
*Gust dulceag în gură, și o senzație iluzorie ca și cum corpul ar fi alcătuit din dulciuri, 1.
Gust dulceag pe vârful limbii, 8.
Gust dulce în gât, împreună cu senzație de greață, 1.
Gust vâscos în gură, 1.*
Gust neplăcut în gură , mai ales dimineața, 4.*
Gust fetid, foarte neplăcut în gât, 1.
Gust fecaloid, putrid în gură și gust sărat al salivei, 1.
Gust acrișor în gură, 4.
Gust acru în gură, dimineața, pe nemâncate, care dispare după masă, 1.
Gust acru în gură, în timpul meselor și între ele, 4. [380.]
Amărăciune în gură, dimineața, 1.
Amărăciune pe buze și limbă, în timpul meselor și între ele, 4.
Alimentele nu au gust amar, dar există amărăciune în gură înainte și după consumarea lor, 1.
Amărăciune în gură, mai ales între mese și când nu a mâncat și nu a băut nimic, 1.
O amărăciune deosebită în gură, după consumul de cafea, 1.
Amărăciune constantă în gură, cu eructații acre de la pâine, 1.
Amărăciune intensă în gură, dimineața, 1.
Gust metalic în gură, aproape provocând vărsături, 6.
0.015 Merc. sol. produce, în decurs de un sfert de oră, un gust metalic distinct pe limbă și o secreție de salivă ușor crescută; 0.025 îl produce într-un timp mai scurt și cu intensitate mai mare; dozele mai mici sunt percepute numai de subiecții foarte sensibili, 17.
Gust sărat în gură, 1.* [390.]
Gust sărat pe limbă timp de câteva zile, 4.
Gust foarte sărat pe buze, 4.*
Gust ca de puroi în gât, 1.
Gust ca de ouă stricate în gură, de îndată ce își mișcă limba, urmat de înghițire involuntară, 1.*
Oxidul negru, lipsit de gust, a început să capete un gust indescriptibil, apoi unul remarcabil de respingător (gust metalic, de pământ, de argilă, de săpun, de putred, acrișor), iar în cele din urmă a devenit intolerabil, 1.
Gustul alimentelor nu este grețos, dar este ca în febra intermitentă, 1.
Gust vâscos și sărat al tuturor alimentelor și băuturilor, chiar și al apei, 4.
*Pâinea are gust dulce, 4.
Pâinea de secară are gust amar, 4.
Untul are gust neplăcut, 1. [400.]
Berea cu hamei are gust acru, 1.
Pierderea gustului pentru toate alimentele, cu pierderea apetitului, 1.
Vorbirea.
Pierderea vorbirii și a conștienței timp de douăsprezece ore, 4.
Pierderea vorbirii și a vocii; auzea totul, dar putea răspunde numai prin semne și gesturi și, deși în același timp dorea să-și pună în funcțiune organele vocale, nu putea rosti nici măcar o singură literă; nu scotea nici cel mai slab sunet; cu fața trasă și plângând din cauza stării sale; nu putea dormi și se simțea foarte slăbită; totuși, dorea tot felul de alimente și apoi bere; scaunul și urina normale, 4 . [Această stare a durat trei zile, dar a fost înlăturată aproape complet de Hyoscyamus; astfel încât, în a patra zi, putea spune orice cu o voce naturală, deși nu fără dificultate. -Hahnemann.]

GÂT

Obiectiv.
O cantitate mare de mucus trecea prin coanele nazale în gât; era obligat să-l elimine prin dregerea zgomotoasă a glasului, 1.
Sângele urcă în gât și iese pe gură, fără vărsături sau tuse, 4.
Subiectiv.
Gâtul este permanent uscat; îl doare ca și cum ar fi prea strâmt în partea posterioară; simte o apăsare în el dacă înghite, și totuși este permanent obligat să înghită, deoarece gura îi este mereu plină de apă, 1.
Partea anterioară a gâtului era foarte încărcată cu mucus, iar partea posterioară, foarte uscată, 1.
Senzație ca și cum ar fi ceva în gât, pe care trebuie să-l înghită, 9.
Senzație ca de vierme care urcă în gât, astfel încât era permanent obligat să înghită; a dispărut, fără a exista însă senzația că ceva alunecă în jos, 4. [410.]
Căldura urcă spre gât, 4.
Căldură intensă urcă spre gât, 1.
Un abur fierbinte, arzător, urcă din abdomen în gât după o masă moderată, făcând ca gâtul să fie permanent dureros și provocând sete violentă, 1.
Durere în gât la înghițire, cu răgușeală, 4.
Durere în gât, ca din cauza uscăciunii, 1.
Durere în partea posterioară a gâtului, ca din cauza unei uscăciuni excesive, 1.
Durere în gât, ca și cum ar fi înfipt în el un cotor de măr, 1.
Durere în gât ca o apăsare, 1.
Junghiuri în partea posterioară a gâtului, care, la înghițire, pătrund până la ureche, 1.
Durere în gât; senzație ca și cum ar fi ceva înfipt în gât, 1. [420.]
Durere în gât, cu uscăciune și respirație șuierătoare în piept (după a cincea până la a șasea zi), 15.
Durere fin înțepătoare în gât, ca și cum ar fi înfipt un ac în faringe, 1.
Lueta și amigdalele.
Alungire și tumefiere pronunțate ale luetei, 4.
Supurația amigdalelor, cu durere ascuțită, înțepătoare, în istmul bucofaringian la înghițire, 1.
Durere înțepătoare în amigdale la înghițire, 1.
Faringele și esofagul.
O asemenea uscăciune în faringe, încât era permanent obligat să înghită, 1.
Senzație ca de rană în faringe, în partea dreaptă a gâtului, chiar și când nu înghite, 1.
Durere apăsătoare permanentă în esofag, în regiunea laringelui, mai violentă în timp ce mănâncă, provocând senzația ca și cum ar fi obligată să înghită peste o bucată de carne crudă, cu durere arzătoare în acel loc, 5.
Durere apăsătoare paroxistică în esofag, ca și cum s-ar forma o ulcerație, 1.
Înghițirea.
Înghițire dificilă; putea să împingă alimentele în jos numai cu mare dificultate și printr-o apăsare puternică, 6. [430.]
Nu poate înghiți lichidul dincolo de regiunea laringelui; acesta revine pe nas, 5.
Regiunea externă a gâtului.
Tumefiere și durere arzătoare-apăsătoare în glanda parotidă (dreaptă), care dispar la frig și revin la căldură; dacă aplică lână pe ea, simte permanent nevoia să tușească, 1.
Durere sub mandibulă, 1.
La suflarea nasului, durere în partea laterală a gâtului; de asemenea, în interiorul faringelui, o senzație de apăsare și tumefiere, 9.
Durere în ganglionii cervicali și glandele parotide; maxilarele sunt tumefiate și nu pot fi mișcate din cauza durerii, 1.
Durere înțepătoare în ganglionii cervicali, 1.

STOMAC

Apetit.
Apetit și foame excesive, deși abia putea mânca ceva, deoarece toate alimentele erau lipsite de gust, fără ca el să aibă vreun gust neplăcut în gură, 4.
Apetit mai redus, dar foame intensă, 1.
Foame vorace; simte că nu este o foame adevărată (după o oră), 4.
Foame vorace, foarte trecătoare, la scurt timp după o masă îmbelșugată (imediat), 4. [440.]
Foame vorace, nestăpânită (după o jumătate de oră și după o oră), 4.
Voracitate constantă, însoțită de o slăbire continuă, 4.
Pierderea apetitului, mai ales dimineața, 9.
Pierderea completă a apetitului, 1.
Nicio poftă de mâncare, dar, când i se pune mâncarea înainte, o savurează, 1.
Se satură imediat dacă mănâncă numai câteva îmbucături, 1.
Mirosul mâncării este mai plăcut decât consumarea ei, 1.
Nicio dorință pentru alimente calde, ci numai pentru cele reci, pâine cu unt etc., 1.
Aversiune față de dulciuri, 1.
Senzație ca și cum ar fi mâncat ceva dulce, care i-a provocat aversiune și apoi greață, 1. [450.]
Aversiune față de carne, urmată de vărsături, 4.
Aversiune extremă față de carne, 1.
Aversiune față de carnea de vită; nu-i place, 1.
Aversiune față de unt, 1.
Aversiune față de cafea, 1.
Nicio dorință de vin sau rachiu, cu care era obișnuit anterior, 9.
Sete.
Dorință mai mare de a bea decât de a mânca, 1.
Nu dorește alimente uscate, dar consumă cu plăcere lichide, 9.
Sete mai mare decât foamea, cu senzație permanentă de frig, 1.
Dorea permanent să bea, 4. [460.]
Sete în timpul zilei, 1.
Sete intensă, 4.
Sete intensă ziua și noaptea, 4.
Sete extrem de violentă, 4.
Sete de apă (spre seară), 4.
Sete de băuturi reci, mai ales de apă proaspătă, 7.
Sete foarte intensă de apă rece ca gheața, 4.
Eructații și sughiț.
Eructații la scurt timp după masa de prânz, cu exhalație fetidă din gură, 4.
Eructații lipsite de intensitate sonoră, 4.
Eructații permanente de aer, 1. [470.]
Eructații în timp ce mănâncă, astfel încât lichidul eructat ajunge în gură (a noua zi), 8.
Eructații frecvente, fără gust, uneori cu gust acru, 1.
Eructații cu gust amar și miros fetid, 1.
Eructații de apă amară, 1.
Eructații bilioase, după-amiaza, 1.
Eructații ca de pâine proaspăt coaptă, 1.
Eructații asemănătoare sughițului în timpul mesei de prânz (a noua zi), 8.
Înghițituri repetate după ce mănâncă și bea, 1.
Uneori, un lichid iute ca rachiul, nu acru, urcă în gât, 1.
Sughiț, 4. [480.]
Sughiț frecvent, 7.
Sughiț frecvent, mai ales înainte de prânz, 1.
Sughiț violent după ce mănâncă, 1.
Sughițul era foarte chinuitor și dureros, ca și cum ar fi fost ars în partea inferioară a gâtului sau ar fi înghițit ulei clocotit, 1.
Pirozis.
Pirozis, 1.
Pirozis cu caracter rânced și senzație de zgâriere după o cină simplă (prima zi), 8.
Greață și vărsături.
Greață, 3; agravată după ce mănâncă, 1.
I s-a făcut greață și a avut numeroase eructații, cu diaree, 1.
Greață situată foarte sus în gât, nu în stomac, astfel încât nu putea să vomite (mai ales după ce mânca), 1.
Greață în regiunea epigastrică (imediat), urmată de durere ca de contuzie în partea dreaptă, imediat deasupra șoldului, agravată de mișcare și atingere, 4. [490.]
Greață în epigastru, urmată de eructație; uneori eructația îi taie respirația, 5.
Greață și tremurături de frig toată ziua, 1.
I s-a făcut atât de rău, cu greață, încât i-au dispărut auzul și vederea, 1.
Greață intensă în piept, unde simte o apăsare tăioasă; simte ca și cum ar urma să vomite și nu-și găsește liniștea în nicio poziție, deoarece o angoasă puternică îl mână încoace și încolo, 2.
Fumatul obișnuit provoacă în piept o stare de rău cu greață, care uneori se extinde de la epigastru până la adâncitura de la baza gâtului, cu apăsare și durere tăioasă, 2.
Stare permanentă de rău cu greață, cu apăsare tăioasă în piept și junghiuri surde ici și colo (spre părțile laterale ale pieptului); durere tăioasă în abdomen și apăsare tăioasă în epigastru, 2.
Stare de rău dimineața, greutate a membrelor inferioare, slăbiciune și somnolență, 1.
Stare de rău imediat după ce mănâncă, în pofida apetitului și gustului absolut bune, 1.
Stare de rău, aproape de greață, în timpul urinării, 1.
Stare de rău însoțită de vertij care întunecă vederea și de căldură cu înroșire, 1. [500.]
Tendință de a vomita în timpul tusei, 1.
La ora 1 A.M. se adună multă apă în gură, împreună cu greață; aceasta o trezește și o obligă să vomite; este eliminată o substanță foarte amară, 4.
Vărsături violente de mucus amar, 4.
Stomacul.
La aplecarea înainte, digestia este imediat stânjenită, 1.
Durere violentă în stomac, ca după vărsături violente, 1.
Arsură care se extinde la început spre esofag, apoi în abdomen, 1.
Durere arzătoare în epigastru (imediat), 1.
Stomacul este plin și contractat, 1.
Plenitudine și tensiune în epigastru, care limitează respirația, cu apetit diminuat, 1.
Crampe în epigastru, urmate de un scaun moale, iar după aceea persistă crampele și borborismele în abdomen, seara, 1. [510.]
Nu poate tolera nici măcar alimentele cel mai ușor digerabile; chiar și puțină pâine rămâne în stomac și îl trage în jos, deși îi este foarte foame; dacă mănâncă puțin mai mult, devine atât de prost dispus, încât abia poate suporta aceasta, 1.
Dacă mănâncă puțin, stomacul este tras în jos timp de două ore și apare în el un fel de crampă, 1.
Apăsare în epigastru, cu greață, după ce mănâncă, 1.
În timp ce stă așezat, mâncarea stă ca o piatră în epigastru, ca și cum ar fi strânsă într-un ghem, 1.
Pâinea apasă greu pe stomac, 1.
Durere sfâșietoare, constrictivă, în epigastru, care se extinde apoi în piept, 4.
Sensibilitate dureroasă acută în stomac, mai ales la inspirație profundă și la atingere, 1.
Durere ca de scarificare în epigastru, 1.
Durere ca de ulcerație în stomac și abdomen, 1.

ABDOMEN

Hipocondrul.
Durere de împingere, ca o presiune spre exterior, în regiunea ficatului, 1. [520.]
Junghiuri violente în regiunea hepatică, din cauza cărora nu putea nici să respire, nici să eructeze, 1.*
Simte pulsațiile violente ale unei artere; acestea se pot vedea prin haine, în partea dreaptă, în apropierea fosetei epigastrice și la același nivel cu aceasta, 2.
Regiunea ombilicală și flancurile.
Arsură în jurul ombilicului, 4.
Durere tensivă profundă deasupra ombilicului, ameliorată prin alimentație, 4.
Presiune dureroasă în partea dreaptă a abdomenului, chiar dimineața, în pat, 1.
Abdomen, generalități.
Distensia abdomenului, 1.*
Umflare dureroasă a abdomenului, 14.*
*Abdomen dur, destins, 4.
Borborisme în abdomen, întotdeauna după ce bea, 1.
Borborisme și gâlgâit în abdomen înaintea fiecărui scaun (a doua zi), 6. [530.]
Emisii frecvente de gaze, 1.
Emisii abundente de gaze, 7.
Dureri indescriptibile în abdomen, care dispar numai când stă culcat, 1.
În timp ce merge în aer liber, senzație în abdomen ca și cum s-ar fi răcit, 1.
Senzație în intestine ca și cum acestea ar fi prea laxe; în timpul mersului se zguduiau, ca și cum nu ar fi avut nicio fermitate, 1.
Durere în abdomen ca și cum intestinele ar fi relaxate, în timpul mersului, 1.
Arsură în abdomen, 4.
Chinuit de flatulență timp de o oră, seara, înainte de a se culca, precum și întotdeauna când urinează; abdomenul este foarte destins, urmat de eliminarea unor gaze inodore, 5.
Colici spasmodice în abdomen, 1.
Colicile spasmodice din abdomen au trezit-o la miezul nopții, două nopți la rând, și au durat o oră, 4. [540.]
La început, roșeață și căldură a obrajilor, urmate de dureri arzătoare și spasmodice în abdomenul superior, 1.
Senzație intensă de tragere, neliniște și tremur în întregul abdomen înaintea scaunului diareic; după scaun, eructații amare, cu senzație de zgâriere, și puțină pirozis, 1.
Presiune în abdomen (imediat), 1.
Presiune în abdomen, ca de la o piatră, 1.*
Presiune violentă în partea dreaptă a abdomenului , ca și cum intestinele ar urma să fie răsucite și smulse, 1.*
Durere apăsătoare în abdomen, care urcă spre gât, ca și cum o coajă de pâine ar zgâria faringele și ca și cum ar urma să apară pirozis și eructații, 1.
Răsuciri și dureri tăioase în jurul abdomenului, cu senzație de greață, 1.
Durere tăioasă în abdomen în timpul urinării, 4.
Durere tăioasă sau, mai curând, sfâșietoare în abdomen, care era rece la exterior la atingere, noaptea, 1.
Durere tăioasă în abdomenul superior, 1. [550.]
Colică , ca în urma răcirii, 1.*
Colică și emisii numeroase și zgomotoase de gaze, 4.
Este cuprins de colică dacă apucă ceva rece (de exemplu, o bucată de lemn rece), 4.
Nu poate dormi pe partea dreaptă, deoarece intestinele sunt dureroase ca de rană, ca și cum ar fi apăsate, 1.*
Bolboroseală în abdomen sau în mușchii abdominali, ritmică odată cu pulsul, după ce mănâncă, 1.
Senzație de borborisme în intestine, 14.
Hipogastrul și regiunile iliace.
Durere apăsătoare și tensivă în abdomenul inferior; agravată prin apăsare, dispărând la expirație; în timpul mersului se agravează, mai ales la urcarea treptelor, când devine un fel de durere tăioasă, 3.
Contracție dureroasă în abdomenul inferior, 4.
Senzație în abdomenul inferior, imediat deasupra organelor genitale, ca și cum ceva foarte greu ar apăsa în jos, spre organele genitale, timp de patruzeci și opt de ore; cu dureri de tracțiune în ambele coapse, ca și cum mușchii și tendoanele ar fi prea scurte, 4.
Senzație fulgerătoare diareică în partea inferioară a intestinelor, 13. [560.]
Durere tăioasă în abdomenul inferior, seara, cu durere apăsătoare în abdomenul superior, care îl obligă să-și slăbească hainele în jurul acelei regiuni (după douăzeci și patru de ore), 1.
Junghi sfredelitor, vertical, din mijlocul abdomenului inferior, străbătând spre exterior prin anus, 3.
Junghiuri tăioase, ca de cuțit, foarte jos în abdomenul inferior, din partea dreaptă spre cea stângă, mai intense în timpul mersului decât în șezut și în picioare; împreună cu un efort dureros de defecație, fără nici cea mai mică evacuare, durând patru zile, 4.
*Tumefierea ganglionilor inghinali, cu roșeață circumscrisă, nu foarte dureroasă, exceptând apăsarea și mersul îndelungat, 1.
Ganglionii inghinali devin tumefiați, roșii și inflamați și sunt dureroși la atingere și după mult mers, 1.*
Tumefierea ganglionilor inghinali (bubon), la început cu roșeață circumscrisă, dureroasă la mers și la apăsare, apoi roșie, proeminentă și inflamată; nu putea nici să stea în picioare, nici să meargă fără dureri mari; era obligat să se culce, 1.*
Bubon, 4.*
Tensiune în regiunea inghinală stângă, 5.
Durere ca de tumefiere a ganglionilor inghinali (prima zi), 8.
Durere de tracțiune în regiunile inghinale și testicule, 1. [570.]
Durere apăsătoare și sfredelitoare în regiunea inghinală dreaptă , în poziție culcată și în timpul mersului (după douăsprezece ore), 3.*
Durere apăsătoare în regiunea inghinală stângă (după treizeci de ore), 3.
Din când în când, durere apăsătoare în ganglionii inghinali, 1.
Junghiuri în ligamentul lui Poupart (și în călcâie), spre seară, 1.
Durere ca niște înțepături de ac în regiunea inghinală dreaptă, pe ilion, 3.
Junghiuri acute în regiunea inghinală stângă, agravate de inspirație, 2.
Junghiuri acute, ritmice și ascuțite în spina iliacă antero-inferioară stângă (după douăzeci și patru de ore), 2.
Junghiuri violente, ample, ca de cuțit, în regiunea inghinală stângă-dreaptă, care îl făceau întotdeauna să tresară ridicându-se, 4.
Senzație de furnicare în ganglionii inghinali, 1.

RECT ȘI ANUS

Obiectiv.
Un hemoroid prolabează și este dureros în timpul scaunului; de asemenea, produce o durere înțepătoare la atingere, 1. [580.]
Eliminare de sânge din rect în timpul urinării, 4.
Ascarizii ies târându-se din rect (după o jumătate de oră), 4.
Subiectiv.
Arsură în anus, 4.
Arsură în anus întotdeauna după scaun, 1.
Durere arzătoare în anus, cu scaune moi, 1.*
Senzație de colică spasmodică în anus, ca în diaree, la fiecare emisie de gaze, 7.
Junghiuri ascuțite în anus, care îl fac să tresară, 2.
Durere ca de rană în anus (a zecea zi), 8.
Mâncărime în anus, ca de la oxiuri, 1.
Junghi sfredelitor în perineu, în timpul mersului și în șezut, 3.
Necesitate de defecație. [590.]
Nevoie de defecație fără rezultat, dimineața, 1.
Efort de defecație fără rezultat, cu hemoroizi prolabați, care sunt dureroși ca de rană, 1.*
*Nevoie de defecație fără rezultat în fiecare clipă, cu tenesme rectale, 4.
Nevoie intensă, care adesea îl silește să meargă brusc la scaun, 1.
Senzație anxioasă de tragere spre scaun, întotdeauna precedată și însoțită de greață și presiune în tâmple, 1.

SCAUN

Diaree.
Diaree, seara, noaptea, 4.
Diaree, cu stare intensă de rău și descurajare, 12.
Diaree arzătoare, 1.
Diaree, cu durere tăioasă și presiune în rect, 1.*
*Diaree verde, cu colici spasmodice și dureri tăioase violente, 9. [600.]
*Diaree cu mucus verde, cu arsură și prolapsul anusului, 1.
Diaree, cu striuri de sânge, 4.*
Diaree cu mult sânge, timp de câteva zile, urmată de un scaun tare cu sânge, 4.
Aerul de seară provoacă colică și diaree, 1.*
Adesea nu reușește să evacueze scaunul suficient de repede; dacă întârzie, acesta se elimină involuntar, deși este doar păstos, 4.
Scaune galbene, diareice, fără nicio senzație, de două ori pe zi, timp de câteva zile, 4.
În timpul zilei, mai multe scaune arzătoare și usturătoare, care provoacă suferință în anus, însă fără să se evacueze mult, 6.*
Scaun după colici spasmodice și răsuciri în abdomen (a zecea zi), 8.
Scaun după o oarecare colică tăioasă (a doua zi), 8.
Scaun moale, maroniu, eliminat ușor, care plutește pe apă, 1.* [610.]
Scaun păstos, cu mucus, 4.
Scaun alb-cenușiu, 4.*
Scaun galben-sulfuriu, 4.
Scaune verzi, mucoase, acre, care excoriază anusul, 1.*
Scaun verde-închis, bilios, spumos, 1.
Scaune cu mucus verde-închis, precedate de presiune ca de la o bilă în rect, 1.
Scaun cu mucus roșu (după câteva ore), 1.
Scaun cu miros acru, 1.
Scaune cu sânge, cu o senzație dureroasă și usturătoare în anus, 1.*
Evacuări mici de sânge, cu colică și tenesme, 1.* [620.]
Scaun vâscos, 1.
Senzație intensă de tragere spre scaun, cu evacuare redusă (a treia zi), 8.*
Nevoie constantă de defecație, dar se evacuează numai puțin, cu colici spasmodice în abdomen, 9.*
Scaun evacuat în bucăți mici, ca excrementele de oaie, 1.
Scaun tare, 4.
Evacuarea câtorva materii fecale tari, cu efort de împingere (a douăzeci și patra zi), 7.
Nevoie frecventă de defecație, urmată, la intervale lungi, de evacuarea câtorva materii fecale mari și tari, cu efort intens, 2.
Eliminare de mucus odată cu scaunul, cu foarte puține materii fecale, de patru sau cinci ori, 4.
Eliminare de sânge după evacuarea materiilor fecale, 4.
Eliminare de sânge coagulat , amestecat cu materiile fecale, dar fără niciun efort de împingere (după cinci până la șase zile), 15. [630.]
Mucus și sânge pe materiile fecale, care însă nu erau tari, 4.
Evacuarea mai multor limbrici mari, 4.*
Constipație.
Constipație , cu febră catarală timp de câteva zile, prostrație hipocondriacă și aversiune față de alimente, cu excepția berii, 1.*
Scaun numai noaptea, 4.
Scaun numai o dată la trei zile (după paisprezece zile), 6.
Scaun foarte tare, care nu a putut fi evacuat mult timp, cu dureri excesive în anus, 4.

ORGANE URINARE

Uretra.
Tumefierea porțiunii anterioare a uretrei, cu supurație între gland și prepuț, acesta fiind roșu și fierbinte la atingere și foarte dureros în timpul mersului și la atingere; împreună cu o durere violentă în frunte și o erupție aspră, pruriginoasă, pe mâini, mai ales în regiunea primei articulații a policelui, predominant pe suprafața dorsală, cu prurit foarte intens noaptea, 4.
Gonoree, 1.
*Gonoree verzuie, nedureroasă, mai ales noaptea, 1.
Eliminare de sânge din uretră, 4. [640.]
*Arsură în uretră, când nu urinează, 8.
Arsură în uretră, la începutul urinării, 8.*
Arsură în timpul urinării, 1, 4.*
În timpul urinării, la început o arsură, apoi o durere usturătoare, 1.
Arsură în uretra masculină în timpul coitului (a șaptea zi), 8.
Durere ca de tăietură la începutul urinării (a zecea zi), 8.
Durere ca de tăietură în timpul micțiunii, dimineața (a opta zi), 8.
Durere usturătoare, ca de tăietură, în întreaga uretră, în timpul urinării, mai ales spre sfârșit, până și la ultimele picături; totodată, nu poate urina suficient de repede și o parte din urină se elimină involuntar, 4.
O înțepătură surdă în uretră (după câteva administrări), 1.
O înțepătură cu senzație de tracțiune în uretră, când nu urinează, 1. [650.]
Junghiuri în porțiunea anterioară a uretrei, când nu urinează, 1.
Junghiuri în uretră, extinzându-se spre abdomen, către seară, 1.
Senzație usturătoare în uretra feminină, în timpul urinării, 4.
Mai curând o pulsație decât o înțepătură în uretră, 1.
Senzație de bolboroseală, ca o înțepătură, în uretră, 1.
Micțiune.
Nevoie frecventă și presantă de a urina (după o emisie nocturnă), 1.*
Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare redusă (după două ore), 7.*
Nevoie de a urina, astfel încât era obligat să urineze cel puțin la fiecare oră, ziua și noaptea, cu arsură violentă în uretră la începutul urinării, 4.*
*Dorință constantă de a urina; chiar la fiecare zece minute; dar se elimina numai puțină urină, 1.
Nevoie constantă de a urina, dar nu se elimină nimic, 4. [660.]
Era obligată să se ridice de trei ori noaptea pentru a urina și elimina de fiecare dată multă urină, 1.
Era obligată să se ridice pentru a urina la ora 4 dimineața, 1.
Se trezea în fiecare noapte pe la ora 4 și era obligat să urineze, 1.
Când simte nevoia de a urina, este obligat să se grăbească; altfel, nu își poate reține urina, 1, 4.*
Apăsare după micțiune, 1.
Micțiuni frecvente, chiar de mai multe ori noaptea, 1.
Micțiuni frecvente și abundente (a treia zi), 8.*
Micțiune excesivă, mult prea frecventă, 4.*
Micțiune mult prea frecventă, cu durere arzătoare și usturătoare, 4.*
S-a eliminat mult mai multă urină decât cantitatea de apă băută, 4.* [670.]
Elimină foarte puțină urină, care pare amestecată cu sânge, 1.
Jet urinar neobișnuit de slab, 4.
Urină.
Urina eliminată este la început limpede, dar ulterior albă, ca și cum ar fi amestecată cu cretă, fiind urmată curând de durere; senzație de arsură în uretră chiar și după atingerea penisului, 1.
Urină roșiatică, devenind densă după repaus și provocând o durere ca de tăietură la eliminare, 1.*
Urină roșie și brună, 4.
Urină de un roșu-aprins; eliminată rareori, 1.
Urină roșu-închis, părând amestecată cu sânge, 1.
Urină brun-roșiatică, 4.
Urină închisă la culoare, 4.*
Urină foarte închisă la culoare timp de câteva săptămâni, 8.* [680.]
Urina are miros acru, 1.
Urină iritantă, 4.
Urină cu un nor alb floculent, 1.
Urină extrem de tulbure imediat după eliminare și care depune un sediment, 1.*
Urina pare amestecată cu făină, având un sediment gros, 1.
După urină se elimină bucăți mari de fibre albe și fulgi, fără durere, 1.
Odată cu urina se elimină bucăți de mucus întărit, asemănătoare unor bucăți de carne, 1.

ORGANE SEXUALE

Masculine.
Tumefierea prepuțului și roșeață inflamatorie a suprafeței sale interne, cu sensibilitate dureroasă, 1.*
Tumefierea prepuțului, cu arsură, usturime și roșeață; durere sfâșietoare și usturime pe suprafața sa internă, iar la exterior o erupție fină, roșie, 4.
Tumefiere mare a prepuțului, ca și cum ar fi destins cu aer sau apă, formând o bășică, 4.* [690.]
Inflamația prepuțului, cu dureri arzătoare în acesta, 4.
Vezicule pe porțiunea anterioară și pe părțile laterale ale glandului; ulcerează profund și se extind; mai multe bășicuțe albe, din care se scurge și lichid, dar care dispar curând, 6.*
Glandul este foarte rece și zbârcit (după trei ore), 1.
Erecții incomplete, cu tensiune în regiunea pubiană, părând a fi provocate de o flatulență abundentă, 5.
Erecții dureroase, 1.
Amorțirea penisului, ca și cum ar fi inert, durând un sfert de oră, 4.
Arsură în jurul glandului, seara, urmată de bășici pe suprafața internă a prepuțului, care devin ulcerații (vindecându-se curând de la sine), 1.
Durere sfâșietoare și înțepătoare în porțiunea anterioară a glandului, extinzându-se prin întregul penis, înapoi până la anus, uneori și în regiunea inghinală, 5.
Înțepătură pruriginoasă în gland, dacă acesta este apăsat, 1.
Înțepătură pruriginoasă în gland, după urinare, 1. [700.]
Durere sfâșietoare, spasmodică, începând între testicule, extinzându-se în penis și provocând prurit pronunțat în ulcerații, 5.
Sensibilitate dureroasă între organele genitale și coapse, 1.
Senzație de furnicare pe frâul glandului și pe scrot, 1.
Prurit pe gland, 1.
Prurit voluptuos pe și în prepuț, obligând la scărpinat, 7.
Prurit voluptuos, gâdilător, pe porțiunea anterioară a glandului, provocând scărpinatul (după nouă ore), 7.
Prurit înțepător pe frænum preputii, 4.
Prurit cu senzație de furnicare pe gland, 3.
Junghiuri violente în scrot, 1.
Senzație de tracțiune paroxistică în cordonul spermatic, 1. [710.]
Senzație de frig în testicule, după-amiaza și seara, timp de paisprezece zile, 4.*
Tracțiune apăsătoare în testicule, însă mai curând tracțiune decât apăsare, 1.
Durere de tracțiune în testicule și în regiunea inghinală, 1.
Testiculele tumefiate sunt sensibile la aer, dar nu dureroase, înainte de eliminarea gazelor intestinale, 5.
Ejaculare seminală, fără vis voluptuos, 7.
Ejaculare seminală în timpul somnului de la amiază, urmată de durere arzătoare la orificiul uretrei în timpul urinării, 1.
Ejaculare seminală nocturnă, 1.
Ejaculare seminală nocturnă amestecată cu sânge, 1.
Feminine.
Tumefiere inflamatorie internă a vaginului, ca și cum ar fi excoriat și dureros ca o rană, 1.
Prolaps vaginal accentuat, 4. [720.]
Noduli pe labii, 4.
Coit neobișnuit de ușor, cu o anumită receptivitate și concepție, 4.
Eliminarea vaginală a unor fulgi de mucus și puroi mari cât alunele, 4.
Leucoree, cu senzație usturătoare, 1.
Leucoree, mai ales între orele 20 și 22; nu picură, are un aspect verzui și provoacă usturime în porțiunea anterioară a organelor genitale, astfel încât este obligată să se scarpine mult, mai ales seara și noaptea, cu arsură violentă după scărpinat, 4.*
Leucoree neiritantă, 4.
Leucoree corozivă, 1.*
Leucoree purulentă, 1.
Apăsare în organele genitale, după care era obligată să urineze mult, 1.
Menstruație prea abundentă, însoțită de colici, 1. [730.]
Menoragie timp de trei săptămâni, 4.
Eliminare de sânge reapărută la șase zile după menstruație, 4.
Eliminare de sânge la o femeie în vârstă, a cărei menstruație încetase cu unsprezece ani înainte, 4.
Menstre suprimate, 4.

ORGANE RESPIRATORII

Tuse și expectorație.
(Tusea îl trezește pe la ora 2 sau 3 dimineața), 1.
Tuse violentă, timp de mai multe nopți , provocată de o iritație ce părea să provină din stomac; apărea atât în stare de veghe, cât și în timpul somnului, dar nu îl obliga să se ridice, 1.*
Tuse seacă, sacadată, 1.
Acces extrem de violent de tuse zguduitoare o dată la două seri, când era pe punctul de a adormi; părea că pieptul și capul aveau să plesnească; dura o jumătate de oră; tusea era urmată de întinderi excesive ale membrelor, 1.
*Tuse uscată, 4.
Tuse care sună și este simțită ca și cum totul în piept ar fi uscat; cu durere în piept și în regiunea lombară, 4.* [740.]
Tuse scurtă, uscată, obositoare, provocată de gâdilare sub porțiunea superioară a pieptului , declanșată mai ales de vorbit, astfel încât abia putea fi rostit vreun cuvânt, 1.*
Tuse, cu expectorație de sânge, 4.
Tuse, cu expectorație, 4.
Expectorație sărată, 4.*
Expectorație de mucus amar, vâscos, 1.
Expectorație sanguinolentă în timpul lucrului, 4.
Expectorație sanguinolentă în timpul mersului în aer liber, 4.
A expectorat peste o livră de sânge în trei ore, în timp ce stătea culcat în cursul dimineții, 4.
Respirație.
Respirație șuierătoare în piept, cu gât uscat și dureros (după cinci până la șase zile), 15.
Respirație dificilă, ca din lipsă de aer, dimineața, 4. [750.]
Respirație scurtă; sufocare, 1.*
Respirație scurtă la urcarea scărilor, 1.*
Respirație scurtă în timpul mersului, ca și cum nu ar putea inspira suficient aer, 1.
În timpul tusei, i se părea că își va pierde respirația, 1.
Dispnee după masă, 4.
Dacă stătea culcat pe partea stângă în pat (seara), era cuprins de dispnee și era obligat să respire foarte profund; atunci însă simțea o durere insuportabilă în regiunea inghinală stângă, 2.

PIEPT

Tresăriri ale mușchilor pectorali drepți (după douăzeci și patru de ore), 3.
Anxietate în piept, un fel de dispnee, 9.
Senzație de arsură în piept, extinzându-se în sus până la gât, 4.
Apăsare în partea stângă a pieptului, care împiedică inspirația profundă, 4. [760.]
Apăsare extinzându-se din partea stângă a epigastrului până la cartilajul tiroid, unde există o durere extrem de intensă, în timpul mersului moderat de rapid, 4.
Durere apăsătoare în hemitoracele drept dacă își ține respirația, dar care dispare în timpul inspirației și expirației, 3.
Pieptul este dureros, ca și cum ar fi apăsat, 4.
Junghiuri constrictive în porțiunea superioară și anterioară a pieptului, străbătând până în spate în timpul respirației, 1.
Câteva junghiuri în piept, la aplecare, 1.
*Junghiuri în partea dreaptă a pieptului, la strănut și tuse, 4.
Junghiuri surde în hemitoracele drept, durând câteva minute, numai la expirație, în poziție culcată și la aplecare, 3.
Câteva junghiuri ascuțite (fiecare durând cinci minute)*

în piept (în genunchi, osul zigomatic și condilul extern al cotului), în general în cursul dimineții și în timpul mersului, 1.

Cinci sau șase junghiuri ascuțite în partea stângă a toracelui, atât în timpul respirației, cât și în afara ei, 1.
Sfâșiere înspăimântătoare în mușchii pectorali, în apropierea umărului stâng, 2. [770.]
O durere ca de rană în torace, 1.*
Durere ca în urma unei lovituri în partea superioară a toracelui, seara, 4.
Anterior.
Anxietate sub stern; era obligat să inspire profund, 1.
Constricție în regiunea sternului, 1.
Durere tensivă în partea anterioară a toracelui, împiedicând respirația (în șezut), cu durata de câteva zile), 7.
Durere apăsătoare în partea laterală a sternului, care se extindea până în spate, chiar și în repaus, dar era mai intensă în timpul mersului, seara; ulterior, locul era dureros ca și cum ar fi fost contuzionat, 1.
*Un junghi în porțiunea anterioară și superioară a toracelui, extinzându-se până în spate, numai la strănut și tuse, nu în timpul respirației; constrânge toracele, 1.
Durere violentă ca de contuzie de-a curmezișul părții anterioare a toracelui; nu știa cum să stea ori să se miște pentru a scăpa de ea, 7.
Părțile laterale.
Arsură în partea stângă, sub ultima coastă, 4.
Senzație dureroasă, ca de umflătură, în partea stângă, sub ultimele coaste, 4. [780.]
O ciupire și tensiune în partea stângă, imediat sub coaste, senzație care, deși nu este foarte dureroasă, pare să-i pună viața în pericol; are dispnee intensă și nu îndrăznește să se miște, deoarece, la cea mai mică mișcare, de exemplu a brațului, sau când rostește un singur cuvânt, i se pare că sufletul ar părăsi trupul (după o oră), 4.
Înțepături în partea stângă, 4.
Un junghi ca de cuțit în partea laterală, sub coastele scurte stângi, la fiecare inspirație, 2.
Durere ca de contuzie în partea stângă a toracelui, la atingere, 4.
Mamele.
Tumefiere nefirească a mamelelor femeii, în special a mameloanelor, care erau și mai tari decât de obicei, 4.*
Durere în ambele mamele, 4.
O strângere dureroasă ca o smucitură sub mamele, după masă, 4.
Durere periodică în mamele, ca și cum s-ar produce o supurație, 4.

INIMĂ ȘI PULS

Acțiunea inimii.
Palpitații, 1.
Palpitații în timpul mersului, 1.
Puls. [790.]
Fiecare pulsație este rapidă și violentă, 1.
Frecvență dublă a pulsului, 1.
Puls lent, slab, 7.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Gât tumefiat și atât de înțepenit, încât abia îl putea întoarce, 6.
Rigiditate a cefei și înțepături în aceasta la mișcare, 4.
Rigiditate dureroasă a gâtului, astfel încât nu putea întoarce capul, cu o senzație de greutate în acesta, 4.
Durere reumatică în ceafă, ca o apăsare, chiar și în repaus; mai ales la aplecarea capului pe spate, 1.
Spate.
Senzație de arsură fierbinte pe tot spatele, 4.
Înțepături fine și grosiere în mușchii spatelui, în timpul mersului, 4.
Durere în spate ca și cum ar fi contuzionat, 1, 4.* [800.]
Durere ca de contuzie în partea stângă a spatelui, ca după aplecări repetate, la mișcare, mai ales în aer liber, timp de câteva zile, 7.
Dorsal.
Durere violentă între umeri, în punctul în care gâtul se unește cu spatele, la întoarcerea capului sau dacă, fiind culcat, își întoarce restul corpului; dacă se ridică puțin, durerea devine atât de violentă, încât trebuie să strângă din dinți, 4.
Arsură între umeri, extinzându-se în jos de-a lungul spatelui, 1.
Durere ca o ciupitură în omoplat, la mișcare, după miezul nopții, în pat, 1.
Tresărire în omoplatul drept, 3.
Înțepături ascuțite, ca de ac, în coloana vertebrală, între omoplați, 2.
Sfâșiere în omoplați, 1.
Durere ca de contuzie, cu înțepături și tensiune în omoplatul stâng, atât de violentă la întoarcerea capului, încât plângea și țipa (dimineața, imediat după trezire), 4.
O pulsație nedureroasă în omoplat, care se termină printr-un tremur, 1.
Lombar.
Durere în regiunea lombară, ameliorată în șezut, 1. [810.]
Strângere dureroasă în regiunea lombară, mai ales când stă în picioare, ameliorată prin mers, 1, 4.
Durere înțepătoare în regiunea lombară și coapse, cu instabilitate în regiunea lombară, genunchi și picioare, 4.
*Înțepături în regiunea lombară, când respiră ca de obicei (după o oră), 4.
O sfâșiere tăioasă deasupra regiunii rinichiului stâng, 2.
Durere în regiunea lombară, ca și cum ar fi contuzionată, 1.*
Durere ca de contuzie în regiunea lombară, mai ales în șezut (timp de câteva zile), 7.
Sacral.
Înțepături fine în partea dreaptă a sacrului, în apropierea falselor apofize spinoase, 2.
Durere sfâșietoare în coccis, ameliorată prin apăsare asupra abdomenului, 4.
Durere în sacru, ca de la un pat tare și incomod, 1.
Înțepături ascuțite posterior, la nivelul osului iliac drept (după două ore), 2.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Obiectiv. [820.]
Tremur al tuturor membrelor, după un frison, 1.
Smucituri involuntare ale membrelor, 4.*
Neliniște continuă a tuturor membrelor seara, ca și cum ar exista smucituri în ele, ca după un mers îndelungat; nu le poate ține nemișcate, 1.
(Trosnituri în toate articulațiile), 1.
Rigiditate a tuturor membrelor, astfel încât, timp de ore, nu le putea ridica nici în cea mai mică măsură, deși puteau fi mișcate cu ușurință de alte persoane, 4.
*Slăbiciune și oboseală în toate membrele, 4.
Subiectiv.
Durere ca în gută în articulații, cu tumefierea acestora, 1.
Dureri de tracțiune în membre, mai ales noaptea, 1.
Tracțiune și sfâșiere în toate membrele sale, 1.*
Toate membrele sunt dureroase, ca și cum ar fi dislocate, mai mult în șezut, 1. [830.]
Durere aproape neîntreruptă în articulații, ca de la o dislocare, constând într-o comprimare și strivire, care nu-i permitea să rămână liniștit nicăieri, astfel încât, în șezut și culcat, își mișca membrele și era obligat să se întoarcă și să se răsucească în toate direcțiile, 1.
Sfâșiere ici și colo în membre, mai mult în mușchi, agravată foarte mult de apăsare, 2.
Sfâșiere și smucituri ici și colo în membre, 9.*
Sensibilitate dureroasă în jurul unghiilor degetelor mâinilor și picioarelor, cu mâncărime, 4.
Senzație ca de contuzie în membre, slăbiciune în coapse, 1.
Accese de pulsații nedureroase în articulații, 1.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Obiective.
Brațul drept era zguduit și azvârlit în toate direcțiile, toată noaptea, 4.
Zvâcniri ale tuturor mușchilor brațului drept, 8.
Trosnituri în articulațiile umărului și cotului, 1.
Subiective.
Brațul și mâna dreaptă par amorțite, ameliorate prin mișcare, 4. [840.]
Brațul stâng pare greu când este ridicat sus și doare ca și cum ar fi scrântit, 4.
Nu poate lăsa brațul mult timp în nicio poziție; apare în el o durere obositoare intolerabilă; este obligat să-l flecteze și să-l extindă alternativ, deși este mai bine când este extins, 1.
Durere sfâșietoare pe suprafața internă a brațului drept, 2.
Umăr.
Durere sfâșietoare în articulația umărului drept, în oasele brațului și în încheieturile mâinilor (în articulațiile genunchiului și șoldului și în oasele coapselor), 1.
Umărul stâng era categoric mai ridicat decât cel drept, fără însă nicio creștere în volum a acelei părți, cu durere în el, care îl trezea chiar și din somn, resimțită mai ales la mișcare, 4.
Umerii și brațul par amorțite dimineața, în pat, 4.
Durere arzătoare la umărul drept, urcând până la ceafă, în timp ce stă așezat, 4.
Durere în umeri ca o apăsare în jos, 1.
Junghiuri înspăimântătoare în articulația umărului, seara, 1.
Zvâcniri, mai degrabă decât pulsații, în articulațiile umerilor, o dată la fiecare sfert de oră, 1.
Braț. [850.]
Durere ca de zdrobire în humerusuri, 1.
Zvâcniri sfâșietoare în ambele brațe; ulterior, carnea era dureroasă la atingere, 1.
Cot.
Tumefacție mare, roșie și fierbinte la cotul stâng, extinzându-se în jos până la mână, cu senzație extremă de arsură și durere sfâșietoare, precum și cu o durere ca de furnici care se târăsc (după șase ore), 4.
Senzație de arsură în articulațiile coatelor, 4.
Junghiuri în coate, 4.
Câteva junghiuri ascuțite, fiecare durând cinci minute, în condilul extern al cotului (de asemenea, în osul zigomatic, torace și condilul extern al genunchiului), mai ales înainte de amiază și în timpul mersului, 1.
Junghi lent, sfâșietor, în articulația cotului, 1.
Durere sfâșietoare în articulațiile coatelor, 1.
Antebraț.
Durere ca de oboseală în oasele antebrațelor (și în tibii), dar nu la atingere, 1.
Senzație de arsură în ambele brațe, astfel încât îi cade totul din mâini și trebuie să lase brațele să cadă în jos, 4. [860.]
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, în porțiunea internă a antebrațului drept, în orice poziție (după trei ore), 7.
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, în periostul părții interne a antebrațului drept (în timpul mersului), 7.
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, în mușchii porțiunii externe a antebrațului stâng, în orice poziție, 7.
Încheietura mâinii.
Încheietura mâinii stângi era tumefiată și dureroasă când era strânsă puternic și la mișcare, 4.
Rigiditate dureroasă a încheieturii mâinii drepte, 4.
Pierderea forței și paralizia încheieturii mâinii stângi, cu trosnituri și înțepături în ea, 4.
Trosnituri, înțepături și lipsă de putere în încheietura mâinii, 4.
Accese de pulsații nedureroase în încheieturile mâinilor, 1.
Mână.
Mâinile și degetele devin ușor rigide în timpul lucrului, cu dureri ca de crampă (a șaptea zi), 8.
Tumefacție considerabilă a mâinii stângi, 4. [870.]
Mâinile par înțepenite și rigide, 8.
Durere în mâna stângă (în oase) la întinderea ei; la închiderea ei, o senzație de apăsare ca și cum ar fi paralizată și rigidă, 8.
Tensiune în întreaga mână, 4.
Durere violentă, ca de crampă, în mâna stângă, mai ales în degete (la mișcarea mâinii), 7.
Durere sfredelitoare în partea cărnoasă a mâinii drepte, pe latura externă, sub degetul mic; mai intensă în repaus, 3.
Durere de tracțiune în mâini, cu senzație de frig în degete, 4.
Degete.
Tumefacție dureroasă a primelor articulații ale degetelor, 4.
Descuamarea și exfolierea unghiilor degetelor, 4.*
Contracție ca de crampă a degetelor și mâinilor; acestea se flectează, 1.
Degetele ambelor mâini se flectează, mai ales policele, astfel încât acesta este tras complet spre interior, ca în epilepsie; fără ajutor, în pofida unui efort mare, nu poate deschide degetele mai mult de aproximativ două treimi; cu tremurul mâinilor, 4.* [880.]
Policele este tras spre arătător (al mâinii stângi, care, în timp ce stătea așezat, după-amiaza, era ținută orizontal); policele și arătătorul au rămas strâns lipite unul de celălalt timp de câteva minute, ca printr-o crampă violentă; împreună cu înțepături fine în police; ulterior, policele s-a îndepărtat involuntar de arătător, de care înainte nu putea fi separat nici cu mare forță, 4.
Crampă dureroasă în degete și mâini; la început, acestea sunt extinse astfel încât abia le poate flecta, dar după flectarea lor, o crampă trage ferm degetele spre interior, 1.
Zvâcniri vizibile în tendoanele degetelor (degetele picioarelor și tendo Achillis), seara, cu un frison violent, zguduitor, care chiar îl azvârlea în aer, 1.
Amorțeală a degetelor, 4.
Degetele amorțesc dimineața; ulterior apare în ele o senzație de gâdilare și apoi o durere sfâșietoare, extinzându-se până la jumătatea antebrațului, 4.
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, în arătătorul stâng, 7.
Durere apăsătoare în articulația mijlocie a degetului mijlociu, la flectarea acestuia, 1.
Durere sfâșietoare, ici și colo, în articulațiile degetelor, 2.
Zvâcnire arzătoare sub unghia policelui în timp ce scrie, 1.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Obiectiv.
Tumefiere lucioasă, transparentă, a ambelor coapse și gambe, 4. [890.]
Tremur al membrelor inferioare în timpul mersului, 4.
Tremur fin al membrelor inferioare în timpul mersului, accentuat mai ales în jurul genunchiului și în regiunea inghinală, 4.
Zvâcniri involuntare ale membrelor inferioare, 4.
Tresăriri involuntare și un fel de adducție spasmodică a gambelor și coapselor, 14.
Membrele inferioare se deplasau înainte împotriva voinței sale, 4.
Cedarea membrelor inferioare, 4.*
Subiectiv.
Membrele inferioare par rigide în timpul mersului, 1.
Oboseală și neliniște în picioare, seara, 1.*
Abia își putea târî membrele, atât de grele erau, 4.*
Senzație de tracțiune și greutate în membrele inferioare, 1. [900.]
Durere sfâșietoare și de tracțiune de la călcâi până la fese, numai posterior, ceva mai intensă noaptea; nu putea merge deoarece genunchii cedau și astfel se prăbușea, 4.
Numeroase înțepături în membrul inferior când pășește apăsat, ca și cum acesta ar fi prea scurt, 1.
Junghiuri în coapse și gambe la mișcare, 1.
Șold.
Înțepătură în articulația șoldului drept, în timpul mersului, 4.
Durere sfâșietoare în articulația șoldului (noaptea?), în genunchi și femur (articulația umărului drept, încheietura mâinii și humerus), 1.
Coapsă.
Tumefiere glandulară dură în partea superioară a coapsei stângi, care ulterior a supurat, 12.
Oboseală, cu durere sfâșietoare și de tracțiune în ambele coapse, după miezul nopții, în pat; când stă în picioare după ce se ridică din pat, durerea se extinde din regiunea inghinală până la genunchi, ca și cum carnea de pe partea anterioară a coapsei ar fi fost desprinsă prin lovituri, 4.
Oboseală intensă deasupra genunchilor în timpul mersului, 1.
Frecvent, coapsa devine neputincioasă, ca și cum ar fi amorțită, 1.
Senzație ca și cum tendoanele posterioare ale coapsei ar fi prea scurte, 1. [910.]
Arsură în fese, 4.*
Durere tensivă în coapsa dreaptă (în timp ce stă așezat), 3.
În timp ce moțăia noaptea, fără să fie adormită, durere tensivă violentă pe partea posterioară a coapsei stângi, în fese, extinzându-se până în spațiul popliteu (mai intensă de-a lungul pliului care desparte fesa de coapsă), ameliorată cel mai mult când stă culcată pe spate, cu ceva sub coapsă care să o susțină; când stătea pe scaun, nu îndrăznea să se sprijine pe partea posterioară a coapsei din cauza agravării durerii; periodic mai intensă, 4.
Crampă în partea inferioară a coapsei, imediat deasupra spațiului popliteu, 4.
Durere ca de crampă în tendoanele de pe partea externă a coapsei, lângă genunchi (în timp ce stă așezat), 7.
Durere sfredelitoare în mușchii fesieri drepți (în timp ce stă așezat), 3.
Durere de tracțiune în coapsă, extinzându-se în jos de-a lungul gambei, 1.
Presiune dureroasă, cu senzație de tragere în jos, în coapse, localizată mai profund decât mușchii, 1.
Durere sfâșietoare ca un junghi în mușchii coapsei drepte, în orice poziție, 7.
Sensibilitate dureroasă între coapse și organele genitale, 1.* [920.]
Durere în coapsa dreaptă, ca după o contuzie, agravată mai ales când este apucată sau în timpul mersului, 1, 4.
Durere în tendoanele coapsei stângi, care sunt dureroase la atingere, 12.
Genunchi.
Slăbiciune în genunchi și glezne, mai intensă în ortostatism, ca și cum tendoanele și-ar fi pierdut forța și stabilitatea, 1.
Slăbiciune excesivă și cedarea genunchilor, 9.*
Ambii genunchi par prea mari și îngroșați, iar el simte zvâcniri în ei, care durează treizeci și șase de ore, 4.
Durere simplă în genunchiul drept, ca și cum ar fi rigid (prima zi), 8.
Înțepătură în articulația genunchiului, în timpul mersului în aer liber, 1.
Câteva junghiuri ascuțite, fiecare durând cinci minute, în condilul lateral al genunchiului, nu în articulație (de asemenea, în osul zigomatic, torace și condilul lateral al cotului), mai frecvente înainte de prânz, în timpul mersului, 1.
Junghi sfâșietor, lent, în genunchiul drept, în timp ce stă așezat și în timpul mersului, 1.
Durere sfâșietoare în articulația genunchiului, 1. [930.]
Articulația genunchiului este dureroasă, ca și cum ar fi ruptă, în poziție culcată, 4.
Accese de pulsații nedureroase în articulațiile genunchilor, 1.
Gambă.
Dezvoltare excesivă a unei gambe, 4.
Tumefierea ambelor gambe, 4.
Tumefiere neobișnuit de mare a unui picior, 4.
Edem al ambelor gambe și picioare, 4.
Proeminență dură, cu aspect roșu și lucios, însoțită de durere tensivă pe tibia dreaptă, 4.
Adâncituri alungite, fose profunde în gambe, 4.
Zvâcniri vizibile ale tendonului lui Ahile și ale tendoanelor degetelor de la picioare, seara, cu un frison violent cu tremurături, care îl aruncă în aer, 1.
Gamba s-a contractat spasmodic și s-a format un nod mare, 1. [940.]
Durere sfredelitoare în tibie, 1.
Durere de tracțiune pe partea internă a gambei stângi, deasupra pulpei, 2.
Tragere spasmodică în sus a gambelor; acestea au rămas trase în sus toată noaptea, deși el dorea să le întindă, 4.
Senzație de rigiditate în gamba stângă, extinzându-se în spațiul popliteu, 4.
Durere în tendonul lui Ahile în timpul mersului, 1.
Crampă dureroasă în pulpa dreaptă, 4.
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, aproape sfâșietoare, în periostul părții anterioare a tibiei stângi (în ortostatism), (a doua zi), 7.
Durere de tracțiune în tibii, 1.*
Durere apăsătoare în periostul tibiei drepte, aproape ca o crampă (în ortostatism), 7.*
Înțepături în pulpe, în timpul mersului în aer liber, 1. [950.]
Junghiuri de la maleola externă până la spațiul popliteu, 1.
Durere sfâșietoare paroxistică de la degetul mare al piciorului până deasupra genunchiului, 1.
Durere sfâșietoare ca un junghi în mușchii gambei drepte (în timpul mersului în aer liber), 7.
Durere în tibii (și în osul antebrațului), ca de oboseală, nu la atingere, 1.*
Gleznă.
Tumefiere mare a gleznei drepte, cu durere înțepătoare în aceasta, mai ales în timpul mersului și seara, 4.
Durere în articulațiile tarsiene drepte, ca după o entorsă (a patra zi), 8.
Tracțiune lentă și dureroasă în gleznă, sub maleola externă; observată și în scobitura tălpii; când începea, era ca o înțepătură și o strângere, 1.
Presiune violentă sub oasele gleznei și în partea superioară a pliului gleznei, în timpul mersului, astfel încât este obligat să se oprească și să rămână în picioare, 4.
Durere sfâșietoare în maleole, extinzându-se până la dosul piciorului, cu tumefiere în jurul acestora, 1.
Picior.
Slăbiciune a picioarelor; acestea nu pot fi mișcate; dificultatea este localizată foarte jos, în jurul articulațiilor tarsiene, 9. [960.]
Tumefierea dosului picioarelor, 4.*
Durere surdă, înțepătoare, ca de crampă, în talpa piciorului drept, lângă călcâi, observată numai în timp ce stă așezat, 7.
Durere ca de săpare în talpa piciorului drept, în ortostatism, 7.
Tumefiere mare a călcâielor, astfel încât abia putea călca pe degetele picioarelor, cu arsură violentă și senzație de mușcătură în întregul picior; chiar și în pat durerea era atât de mare, încât era obligat să se ridice, 1.
Junghiuri în călcâie (și regiuni inghinale), seara, 1.
Durere sfâșietoare în călcâiul stâng, ca după o entorsă (în timp ce stă așezat), 7.
Degetele picioarelor.
Tumefierea tuturor degetelor picioarelor, 4.
Tumefierea a trei degete de la picioare, uneori apărând, alteori dispărând, cu durere noaptea, 4.
Contracție ca de crampă a degetelor picioarelor, noaptea, 1.
Durere arzătoare sub degetul mare al piciorului stâng (în repaus), (după douăzeci și cinci de ore), 3. [970.]
Durere sfredelitoare în vârful celui de-al treilea deget de la picior, în repaus și în mișcare, 3.
Junghi pruriginos la baza ultimelor două degete ale piciorului stâng (în repaus), 3.

SIMPTOME GENERALE

Obiectiv.
Întinderi noaptea, în timpul trezirilor frecvente, 1.
Tremur paroxistic, 1.*
Smucituri, 4.*
Moleșeală , și senzație ca și cum ar fi plumb în vene, mai accentuată în timp ce stă așezat, 1.*
Obosit, mai ales în timp ce stă așezat, ca și cum toate membrele i-ar cădea de pe corp, 1.*
*Oboseală mare, 1.
În timp ce stătea așezat, nu era deloc slăbit, dar devenea foarte slăbit la cel mai puțin mers, astfel încât membrele superioare și inferioare îl dureau foarte tare, ca și cum ar fi mers pe jos o distanță lungă, 1.
Slăbiciune, mai redusă în timpul mersului decât în ortostatism, 1. [980.]
Slăbiciune, cu deprimare sufletească, 1.*
A devenit foarte slăbit, tremurător și amețit în timp ce își spăla picioarele, 8.
Slăbiciune mare; abia putea înainta, 6.*
Este cuprins de o slăbiciune mare în fiecare după-amiază, pe la ora 5 sau 6, 1.
Slăbiciune mare, seara, 1.
Foarte slăbit de o mișcare ușoară, 1.
După un efort ușor, epuizare mare, slăbiciune, tremur, senzație de căldură (a noua zi), 8.
*Era foarte epuizat după un scaun , însoțit de crampe abdominale puternice, 1.
Prostrație, cu o senzație inexprimabilă de rău al corpului și al minții, care îl obliga să se întindă, 1.*
Accese ca și cum ar fi lăuntric doborât, atât mintal, cât și fizic, 1. [990.]
Își freacă tâmplele și obrajii cu ambele mâini și are o senzație de leșin, 4.
Senzație de leșin, cu puls destul de bun, durând zece ore, 4.
Senzație trecătoare de leșin, care trece într-un somn ce durează cinci minute; înaintea senzației de leșin, simțise cum ceva dulce urca în piept, 4.
Un fel de senzație de leșin, în timpul căreia însă rămânea conștient, mai ales în decubit; concomitent, gâfâia după aer, cu slăbiciune și inerție în toate membrele, 4.
Neliniște; nu-și găsea odihna nicăieri; nu putea nici să stea în picioare, nici să stea întins și părea să delireze ori să fie ca și cum ar fi săvârșit o crimă gravă, 1.
Spre seară, o neliniște care nu-i permitea să rămână nicăieri; nu putea rămâne așezat nici două minute; era silit să schimbe ; de asemenea, nu putea rămâne întins din cauza smuciturilor din membre; acestea deveneau grele și era obligat să se ridice; și noaptea se ridica întruna; cu smucituri ale capului și azvârlirea brațelor în timpul somnului, 1.*
Nu-și găsea odihna; era obligat să umble încoace și încolo și nu putea rămâne liniștit nicăieri, 4.
Nu-și găsește odihna nicăieri, este permanent anxios, 6.*
Neliniște extremă pe tot parcursul nopții, începând pe la ora 8 seara și durând până dimineața ; uneori se ridica deoarece nu-și găsea odihna stând întins, apoi se întindea deoarece mersul devenea intolerabil și, astfel, nu-și găsea deloc odihna, 9.
Dorință aproape irezistibilă de a porni într-o călătorie îndepărtată, 3.
Subiectiv. [1000.]
De îndată ce se așază, toate părțile corpului amorțesc imediat: coapsele și gambele, brațele și antebrațele, împreună cu mâinile; de asemenea, deși într-un grad mai redus, abdomenul, spatele și pieptul, astfel încât abia mai simte ceva; totul pare amorțit și mort; la mișcare apare o senzație de furnicare în partea mișcată, asemenea celei observate când amorțește orice parte a corpului, 4.
Amorțirea capului, a ambelor brațe și a ambelor coapse în timp ce stă întins, 4.
Se simte rău în tot corpul, fără nicio durere; este slăbit, fără chef de nimic și irascibil, 1.
Senzație inexprimabilă de rău interior, intolerabil, în timpul căreia era taciturn și nu voia să părăsească patul, 1.
Orice învelitoare, hainele și așternuturile, pare prea grea, 4.
Crampe în mai multe părți ale corpului, la mișcare, 1.
Toate oasele dor când stă așezat, întins, merge sau stă în picioare, 4.
Dureri înțepătoare în regiunea lombară și în membrele inferioare, la atingere; pare să nu aibă stabilitate sau putere în regiunea lombară și în picioare, de la genunchi până la tălpi, 4.
Junghiuri în ultima coastă dreaptă și în regiunea inghinală, cu constricție a respirației la inspirație, în timp ce merge în aer liber, 1.*
Înțepături foarte fine, scurte, ca de ac, în mai multe părți ale corpului, timp de două sau trei minute în același loc, în succesiune rapidă, ca și cum ar fi în os (după opt ore), 1. [1010.]
Dureri sfâșietoare în diferite părți ale corpului, 2.
Durere sfâșietoare în mâini, spate și părțile laterale ale pieptului, cu durere de cap internă, 1.
Durere violentă ca de contuzie în tot corpul, mai ales în coapse; pare ca și cum ar fi fost bătut până s-ar fi făcut terci, timp de mai multe zile, 1.
Durere smucitoare în părțile afectate, 1.*
Este obligat să se întindă înainte de prânz din cauza smuciturilor și greutății din coapse și a transpirației excesive pe tot corpul și pe față, 4.
În timpul transpirației, dimineața, sete, greață ajungând chiar până la vărsături și palpitații neîncetate, excesive, 1.
Căscat și durere în regiunea lombară, timp de un sfert de oră, urmate de extensia rigidă a membrelor superioare și inferioare, cu policele strânse, urmată de slăbiciune, 4.
Când stă așezat jos, apare o căldură în capul pieptului și o întunecare înaintea ochilor, care dispar când se ridică în picioare, 1.
Simptomele sunt mai numeroase pe partea stângă a corpului, 4.
Aerul serii îi făcea rău, 1. [1020.]
*De îndată ce se culca seara, durerile reîncepeau și alungau somnul, 1.
Imediat după ce adormea, durerile deveneau mai violente și se trezea, 1.*
Dimineața nu este slăbit, deși și cel mai puțin mers îl afectează, 1.
Se simte mai bine în timpul mersului decât atunci când stă întins sau așezat, 4.*

PIELE

Icter, cu prurit ca de mușcătură pe abdomen, 1.
Descuamarea fețelor dorsale ale mâinilor, 4.
Mici fisuri pe articulațiile degetelor, care se ulcerează într-o oarecare măsură, 4.
Fisuri adânci în mâini, ca niște tăieturi (mâini crăpate), 4.
Fisuri adânci în degete, al căror fund este dureros ca o rană și sângerează, 4.
Tăieturi adânci, ca niște fisuri, în degete, mai ales pe partea internă, 4. [1030.]
O fisură adâncă, asemenea unei tăieturi, între police și index, sângerândă și dureroasă, 4.
Erupții uscate.
Erupție care debutează pe antebrațe și piept și se extinde treptat pe întregul corp (cu excepția feței și a suprafeței posterioare a membrelor superioare și inferioare); începe sub forma unor mici pete roșii, răzlețe, cât boabele de mazăre, care se măresc treptat, circular; aceste pete confluează treptat și devin continue; culoarea este la început roșu-deschis, apoi fie stacojie, fie roșu-albăstruie, mai închisă la margine și mai deschisă în centru; pe măsură ce petele se măresc, pielea din centrul lor redevine sănătoasă; sunt ușor proeminente, aspre și uscate și acoperite cu mici scuame albicioase, care sunt desprinse continuu prin frecarea hainelor și se formează din nou, astfel încât seara hainele par presărate cu făină; pecinginea este mai gravă în axile, plicile coatelor, regiunile inghinale și fosele poplitee, cu arsură și durere continuă și, la prima ei apariție, este însoțită de puțină febră; porțiunile afectate ale pielii sunt tumefiate, roșii, extrem de sensibile la contactul cu hainele; folosirea brațelor este împiedicată; somnul lipsește sau este foarte agitat; prurit la contactul cu aerul rece în timpul dezbrăcării; pruritul dispare la căldura patului; arsură violentă după atingere, frecare, spălare sau consum de vin; ganglionii axilari și inghinali sunt tumefiați și dureroși; în unele locuri, ca de exemplu, în regiunea inghinală, pe pecingine se dezvoltă mici ulcere superficiale, umede, care după câteva zile se acoperă cu cruste galbene și se vindecă; dureri sfâșietoare în articulații, mai ales în coate și genunchi, seara; pe palme, mici vezicule transparente, fără nicio senzație; erupția durează între două și trei luni, 10.
Erupție de pete roșii, proeminente, cu durere pruriginoasă și înțepătoare, 1.
Pete tumefiate pe care se formează cruste plate, fără umezeală prealabilă; după apariția acestora, tumefacția și durerea dispar, 4.
Pecingine uscată, proeminentă, cu arsură și prurit, pe întregul corp, mai ales pe membrele inferioare, brațe, încheieturile mâinilor și mâini, chiar și între degete, 4.
O erupție de pete mici, roșii, neinflamate și proeminente, ale căror vârfuri devin albe și scuamoase și provoacă prurit, cu arsură după scărpinat; pe brațul stâng, mai ales pe cot, 4.
Erupție pruriginoasă pe antebraț, 1.
Erupție urticariană, care după două zile devine o pată roșie, 1.
Prurit intolerabil pe întregul corp, căpătând ulterior aspectul unei urticarii (după mai multe doze), 16.
Erupție pruriginoasă pe membrele inferioare, mai ales pe suprafața internă a coapsei, 4. [1040.]
O erupție papulară, cu durere ca de mușcătură la atingere, sub roșul buzei inferioare și mai departe, spre comisura bucală, 1.
Coșuri pe organele genitale externe, 1.
Prurit care devenea plăcut prin scărpinat, pe fețele interne ale coapselor, după care au apărut câteva coșuri, 4.
Un coș mare sub pielea obrazului stâng (a zecea zi), 8.
Erupție de mici coșuri pe fața internă a coapsei, 4.
Un coș pe lobul urechii, fixat de acesta; dureros numai la început și persistând patru săptămâni (după treizeci și patru de zile), 4.
Un coș roșu pe dosul mâinii, cu senzație de arsură la apariția sa, 1.
Un coș roșu, cu vârful alb, pe fese, cu durere înțepătoare, 1.
Erupții umede.
O pecingine care arde la atingere, 1.
Vezicule transparente foarte mici, conținând lichid apos, apar în diferite părți ale corpului, dimineața înainte de ivirea zorilor, 1. [1050.]
Coșuri pruriginoase și vezicule apoase pe brațe și pe diferite părți ale corpului, 12.
Coșuri arzătoare, corozive, pruriginoase și umede, cu aspect scuamos, asemenea unei mici pecingini, pe lobul urechii drepte, care obligă la scărpinat, 7.
Erupție pe membrele inferioare, organele genitale, fosele poplitee, gât și abdomen; este roșie, dureroasă ca o rană, umedă, pruriginoasă, moderat proeminentă și, în mai multe locuri, are aspectul unei forme grase de râie, 4.
O erupție pe ambele coapse, care provoca prurit și, după scărpinat, elimina prin exsudație un lichid arzător, ca și cum s-ar fi turnat rachiu într-o rană, seara (după căldura de la cap și de pe dosul piciorului); după prurit, transpirație moderată pe abdomen și coapse, toate fără sete, 1.
Bășici foarte dureroase pe nas, 1.
Vezicule pline cu lichid pe fața internă a încheieturii mâinii, 4.
Mai multe vezicule mici și roșii la extremitatea glandului, sub prepuț, care după patru zile devin ulcere și elimină o materie galben-albicioasă, cu miros puternic, care pătează cămașa; după aceea, ulcerele mari sângerează, iar la atingere apare o durere care afectează întregul corp; sunt rotunde, marginile lor sunt răsfrânte ca o bucată de carne vie, iar fundul lor este acoperit cu un depozit cazeos, 6.
Pecingine pe antebrațul drept, devenind rotundă, cu descuamare, provocând un prurit voluptuos și persistând optsprezece zile (după șase ore), 4.
Pecingine pe partea posterioară a coapsei, cu descuamarea epidermului la scărpinat și întotdeauna cu durere la scărpinat, persistând treizeci de zile (după cinci săptămâni), 4.
O pată aspră, parțial roșie, parțial albă, asemănătoare unei pecingini, în pielea zigomei stângi, 7. [1060.]
Pecingine mare, roșie, rotundă și scuamoasă, cu durere arzătoare și diametrul de un inch, pe antebraț și încheietura mâinii, 4.
Erupții pustuloase.
Mici puncte rotunde, care devin treptat pete rotunde ulcerate și, în cele din urmă, scuamoase, mai ales pe coapse și gambe, 4.
Ulcere cu diametrul de trei linii, dezvoltându-se din mici coșuri foarte pruriginoase, vindecându-se după opt până la paisprezece zile și urmate de descuamarea pielii din jur, 4.
Erupție pe buza superioară, mai ales pe margine, cu o crustă galbenă și durere ca de mușcătură și arsură, 1.
O erupție cu cruste galbene, proeminente cu un sfert de inch, aproape nedureroasă, sub piele, 4.
Pustule pe membrele superioare și inferioare, cu prurit, 4.
O pustulă cât un bob de mazăre, plină cu puroi, pe bărbie, 1.
Erupție pruriginoasă, asemănătoare râiei, pe abdomen și coapse, 4.
Erupții asemănătoare pustulelor variolice chiar deasupra anusului, cu durere apăsătoare, mai rea în timpul șederii, 4.
Furuncule mici în regiunea inghinală stângă și arsură în timpul micțiunii, 4. [1070.]
Un furuncul în partea superioară a coapsei stângi, dureros la mers și când este apucat, 4.
Mai multe plăgi supurante, provenite din mici coșuri care provoacă un prurit intens, pe gamba stângă, rămânând deschise între opt și zece zile; la vindecare, pielea din jur se descuamează, 4.
Coșuri și ulcere pe omoplați și abdomen, 4.
Ulcere roșii cât semințele de mei pe partea dreaptă a bărbiei, nedureroase la atingere, 7.
Ulcere roșii, supurante, pe partea stângă a bărbiei, nedureroase (a treia zi), 7.
(La așa-numiții bolnavi hidropici, tumefacția dispare foarte repede, iar în locul ei apar pe coapse ulcere fetide, care se descompun rapid), 4.
Ulcer pe partea externă a coapsei drepte, cu prurit coroziv care obligă la scărpinat, 7.
Sângerarea unui ulcer care exista anterior, 1.
Senzații.
Prurit care devine plăcut prin scărpinat, 4.
Prurit violent în toate părțile corpului, astfel încât uneori, noaptea, este obligată să se scarpine mult, cu roșeață vie și căldură a feței, 4. [1080.]
Prurit înțepător intolerabil, ici și colo pe corp, ca de la mușcături de purici, seara (a șaptea zi), 8.
Arsură în pielea de pe partea stângă a frunții, 3.
Arsură în pielea obrazului, anterior de bărbie, 3.
Durere de tracțiune pe fața anterioară a coapsei stângi, 2.
Înțepături și prurit în pielea coapsei, care l-au trezit în jurul orei 3 dimineața, 1.
Durere ca de mușcătură în spate, mai ales în timpul șederii, 4.
Senzație de târâre, ca și cum s-ar deplasa o insectă mare, urcând anterior de la genunchiul drept până la mijlocul coapsei, 4.
Gâdilătură violentă în palma stângă, care obligă la scărpinat (după șase ore), 7.
Gâdilătură fină în palma dreaptă, care provoacă scărpinatul (după cinci ore), 7.
Prurit pe frunte, 4. [1090.]
Prurit pe pubis, deasupra penisului (după două ore), 3.
Prurit al testiculului drept, 3.
Prurit al organelor genitale externe, 1.
Prurit pe spate, seara în pat, 4.
Prurit pe omoplatul drept, posterior, 3.
Prurit pe sacru, în timpul mersului, 3.
Prurit pe articulații, ca de râie, zi și noapte; mai rău seara, însă fără erupție vizibilă, 4.
Prurit pe cotul stâng, 4.
Prurit pe membrele inferioare, seara, 1.
Prurit pe coapse, 1. [1100.]
Prurit pe gambe, 4.
Prurit între degetele picioarelor, mai ales după-amiaza și seara, 4.
Prurit persistent al organelor genitale externe, cu puțin timp înainte de menstruație, 1.
Prurit violent pe partea dreaptă a nasului; era obligat să-l frece, 1.
(Prurit arzător și căldură pe întregul spate, mai ales în timpul mersului în aer liber), 1.
Prurit înțepător în abdomen; seara, arsură după scărpinat; pe piele nu se observă nicio erupție, 1.
Prurit înțepător în regiunea sacrului, în timpul mersului, 3.
Prurit înțepător și gâdilător pe fața internă a primei falange a policelui drept, obligând la scărpinat, 7.
Prurit coroziv pe fețele dorsale ale mâinilor, seara în pat, dispărând după scărpinat, dar revenind curând, 2.
Prurit gâdilător pe partea stângă a spatelui, care obligă la scărpinat, 7.

SOMN ȘI VISE

Somnolență. [1110.]
Căscat, 4.
Căscat frecvent, ca și cum nu ar fi dormit suficient, 7.
Căscat mult, 4.
Căscat mult înainte de prânz și de cină, 1.
La început somnolență, apoi insomnie, 1.
Somnolență (în timp ce ședea), care dispărea imediat când mergea, 7.
Somnolență, întreruptă de tresăriri înspăimântate, palpitații și accese de fantezii (de exemplu, ca și cum s-ar fi temut de un atac epileptic), 1.
Somnolență accentuată în timpul zilei, 4.
Înclinație puternică spre somn, 4.
Înclinație excesivă spre somn; somn mult prea îndelungat și prea profund, 4. [1120.]
Nu putea rămâne niciodată trează; chiar și după-amiaza, pe la ora 3, ochii i se închideau cu forță, astfel încât era obligată, împotriva voinței sale, să doarmă timp de două sau trei ore, 4.
A căzut într-un somn irezistibil în timp ce stătea în picioare, 1.
Somn prea îndelungat și prea profund, 4.*
Mult somn în timpul zilei și insomnie noaptea, 4.
Somn excesiv ziua și noaptea, 4.
Doarme neobișnuit de mult, timp de douăsprezece ore, și ar fi dormit mai mult dacă nu ar fi fost trezit, 5.
Somn nocturn cu gura deschisă, fără sforăit, cu răsuciri frecvente în pat, ca și cum nu și-ar fi putut găsi odihna (după douăzeci și trei de ore), 7.
Somn; dar, dacă se trezea, totul i se învârtea în cap; somnul era mai chinuitor decât odihnitor, 1.
Doarme în fiecare clipă, ziua și noaptea, și tot în fiecare clipă se trezește, astfel încât nu are nici somn firesc, nici veghe firească, 4.
Insomnie.
Adormire târzie, 4. [1130.]
Seara, nu a putut adormi timp de două ore, 1.
Seara trecea mult timp până să poată adormi, 1.
Noaptea putea adormi numai târziu și cu dificultate, 1.
Nu a dormit înainte de miezul nopții și s-a trezit foarte devreme, pe când era încă întuneric, cu puțină transpirație, 1.
S-a răsucit în pat până după miezul nopții (ora 1) și nu a putut adormi, 1.
Nu a putut dormi înainte de ora 1 noaptea, din cauza stării de veghe, 1.
Insomnie și stare de veghe noaptea, până la ora 3, iar apoi, înainte de a adormi, transpirație (de la ora 2 la 3), 1.
Putea dormi numai spre dimineață, 4.
Pierdere extremă a puterilor și somnolență constantă, totuși nu putea adormi, 1.
Nu putea adormi, se răsucea în pat fără să știe de ce, iar dimineața nu se putea ridica din cauza moleșelii, 1.* [1140.]
Nu putea adormi seara din cauza unor închipuiri înspăimântătoare, 6.
Se trezea în fiecare noapte între orele 2 și 4, 1.
După miezul nopții nu poate dormi profund, iar în timpul nopții simte o durere tensivă violentă în membrul inferior stâng, 4.
Noaptea se trezea neobișnuit de ușor, 4.
S-a trezit foarte devreme și nu a mai putut adormi, fără să fie nimic neobișnuit, 1.
Trezire frecventă, ca dintr-o stare de veghe (după douăzeci și două de ore), 7.*
Trezire frecventă din somn, ca și cum ar fi dormit suficient, cu multe răsuciri în pat, 7.
Trezire frecventă din somn, ca de spaimă, 7.
Somnul de noapte era numai ca o amețeală; se răsucea în pat ca și cum patul l-ar fi chinuit și se trezea necontenit, 1.
Noaptea se trezea la fiecare sfert de oră și nu visa, 1. [1150.]
Și-a petrecut cea mai mare parte a nopții veghind și visând, 1.
Aproape că nu a dormit deloc; îi era teamă să adoarmă, 1.
Noapte agitată, cu multă căldură; pe jumătate treaz, credea că aude hoți intrând prin efracție, 1.
Somn neliniștit, 4.
Somn foarte neliniștit, cu treziri frecvente, 7.
Moțăială continuă, dar fără somn cu adevărat profund, 4.
Insomnie, cu agitație excesivă, anxietate și o stare neplăcută, 4.
Pe la ora 11 s-a trezit din somn ca de spaimă și a strigat plângând timp de câteva minute, înainte de a-și putea veni în fire și de a se liniști din nou (după două ore), 4.
Vise.
Multe fantezii în somn, 4.
Multe vise, 4. [1160.]
Vise vii, pe care nu și le poate aminti, 3, 7.
Vise vii, plăcute și neplăcute, 7.
Vise vii despre treburile zilei (când era sănătos nu visa niciodată), 5.
Numeroase vise istorice noaptea, 1.
A visat oameni stând în fața ferestrei și atunci s-a trezit; nu se putea convinge că aceștia nu erau acolo, 4.
Vise plăcute după miezul nopții, 1 . [Poate efectul curativ după o stare anterioară opusă. -Hahnemann.]
Vis amoros, cu erecții, fără emisie (a doua noapte), 3.
Vise anxioase (de exemplu, că înghițea un ac), care, totuși, nu au trezit-o complet, 4.
Vise anxioase, cu palpitații, din care nu se putea trezi, 1.
Vise care provocau anxietate, despre a fi mușcat de un câine, despre rebeliune, după miezul nopții, 4. [1170.]
Vise înspăimântătoare noaptea, ca și cum ar fi căzut de la înălțime, 1.
Vise înspăimântătoare despre împușcături, 1.
Un vis înspăimântător, în timpul căruia a tresărit, a crezut că nu se afla în propria casă, s-a ridicat în șezut în pat și a vorbit despre un sat foarte îndepărtat, 6.
Nopți agitate, vise despre tâlhari, 1.
Vis despre o inundație, 1.
Tresărea frecvent în somn, căci își azvârlea brațele în jur, 4.
La adormire a tresărit ca de o spaimă puternică, ce a provocat o durere fulgerătoare în dinți și un junghi puternic care străbătea genunchiul, cu tremurături de frig, 1.
Anxietate în somn, la scurt timp după ce a adormit, înainte de miezul nopții; a tresărit înspăimântat și a rămas anxios până când s-a trezit, 1.
În timpul somnului, gemete, văicăreli și mormăieli, cu respirație foarte rapidă și senzație de frig la mâini (dar nu la picioare), (după două ore), 1.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Senzație de frig dimineața, cu căldură către amiază, 1. [1180.]
Senzație de frig în pat, dimineața la trezire, 1.
Senzație de frig seara în pat, persistând până la miezul nopții, urmată de căldură cu sete excesivă, 1.
Senzație de frig și tremur dimineața, imediat după ridicarea din pat, 1.
Senzație de frig către seară; cu cât încerca mai mult să se încălzească lângă sobă, cu atât îi era mai frig, 1.
Senzație de frig seara, după ce se întinde în pat, 1.
Senzație de frig sub piele pe tot corpul, timp de o jumătate de oră, seara în pat, 1.
Senzație de frig mai ales în prima parte a nopții, urmată de alternanțe de frig și căldură, 1.
Senzație de frig în tot corpul la ora 9 P.M. și pe parcursul nopții; cu micțiune din oră în oră și smucituri involuntare, zvârcolire și mișcări sacadate ale capului, brațelor și membrelor inferioare, în timp ce stă întins și moțăie, 4.
Senzație de frig la ieșirea în aer liber, 1.
Senzație de frig dimineața și seara în pat, 1. [1190.]
Senzație de frig înaintea fiecărui scaun, 1.
Senzație de frig și senzație de tragere înaintea scaunului diareic, iar în timpul senzației de frig, valuri de căldură, 1.
Senzație de frig în timpul defecației, încetând după evacuare (după cinci până la șase zile), 15.
Senzație de frig după somnul de la amiază, 1.
Senzație de frig de la un scaun diareic la altul; însă în timpul scaunului apare un val de căldură, mai ales la nivelul feței, 1.
Senzație de frig în tot corpul, cu mâini reci ca gheața, 1.
Senzație de frig, ca și cum ar fi stropit cu apă rece, 1.
Senzație de frig în tot corpul, cu căldură a feței, 1.
Stare febrilă, cu o senzație de frig considerabilă, 12.
Senzație internă de frig, cu căldură a feței și senzație de arsură în obraji, 1. [1200.]
Îi era frig la ieșirea în aer liber, 4.*
Îi era mai frig în aer liber decât în casă, deși temperatura era la fel de ridicată, 4.
Îi este frig numai în timpul durerilor colicative din abdomen, 1.
Frig intern, chiar și dimineața în pat, 1.
Frig intern în tot corpul înainte de amiază, 1.
Îi era frig și avea fiori reci, mai ales la nivelul mâinilor, cu căldură uscată în spatele urechilor, 4.
În timpul durerilor colicative din abdomen, fiori reci și tremur, 1.
Răceală a corpului și senzații de rece, de frig și de tremur, cu învinețirea corpului pe tot parcursul zilei; concomitent, era obligată să se aplece înainte, 4.
După emisia nocturnă, îi era rece în tot corpul dimineața după ridicare, dar nu era slăbit, 1.
Tremur în tot corpul, fără căldură sau sete, în orice poziție, 7. [1210.]
Tremurături dimineața în pat, 1.
Tremur seara în pat, timp de o jumătate de oră, fără căldură ulterioară, 1.
Tremur înaintea fiecărui scaun, 1.
Tremur de sus în jos, la cea mai mică mișcare, între paroxismele de căldură, 1.
Tremur, amestecat cu valuri frecvente de căldură, 1.
Tremur rece în tot corpul, cu clănțănirea dinților ca în febra intermitentă, deși se aflau aproape de ecuator (curând), 18.
Senzație de frig în tot corpul, dimineața și seara; îl făcea să tremure din tot corpul, 9.
Zguduire violentă din cauza senzației de frig, seara în pat; nu se putea încălzi, 6.
Un frison violent, cu zguduire, seara, îl zvârcolea în pat (împreună cu tresăriri în tendo Achillis și flexor communis digitorum pedis), 1.
Senzație de frig și alternanțe de căldură la nivelul capului și feței, 1. [1220.]
Senzație de frig în abdomen, 1.
Senzație de frig de-a lungul spatelui, cu căldură în lobulii ambelor urechi, 3.
Senzație de frig în toate membrele, ca într-o febră catarală violentă; era obligat să se întindă, 1.
Frison violent, extinzându-se de la nas și ochi către occiput, cu durere sfâșietoare la exterior, înainte de miezul nopții, în timp ce stă întins în pat, 4.
*Mâini și picioare permanent reci, 6.
Răceală a ambelor coapse, 4.
Picioare reci seara, în pat, după ce se întinde, 1.
O senzație în tălpile picioarelor ca și cum ar fi introduse în apă rece, simultan cu o senzație de arsură în ele, 4.
Mâini reci ca gheața, 1.
Căldură.
Toate părțile corpului i se par foarte calde în aerul rece și umed, timp de patru zile (imediat), 4. [1230.]
Era afectat de un efort ușor și se înfierbânta, cu o mare clocotire a sângelui (a cincea zi), 8.
Paroxisme de căldură, cu mare anxietate, ca din cauza unei comprimări în piept, fără sete, alternând cu o senzație de rece în tot corpul și cu o mare prostrație, 1.
Senzație alternantă de căldură și frig; neperceptibilă la atingerea externă, 1.
Amestec constant de căldură și senzație de frig; senzație de frig când nu este în pat, căldură în pat, cu sete excesivă de lapte noaptea (a băut trei quarts de lapte într-o singură noapte), 9.
Accese febrile, mai ales noaptea, 1.
Paroxisme frecvente de febră, constând în valuri generale de căldură și în senzație de frig și tremur care revin frecvent (mai ales la nivelul feței, spatelui, pieptului și brațelor), 1.
Febră; la început, căldură și roșeață a feței și o senzație de căldură în tot corpul, mai ales în palme, fără căldură perceptibilă la exterior, apoi alternanțe de senzație internă de frig, care îl obligau să se întindă; un frison cu zguduire care persista chiar și în cursul nopții și, chiar în timpul acestui frison cu zguduire, o senzație de căldură în palme, cu răceală ca gheața a vârfurilor degetelor, 1.
Căldură a capului și feței din când în când, 9.
Căldură și senzație de căldură la nivelul feței, cu paloare, 1.
Uneori căldură a feței, alteori tremur, 1. [1240.]
Dacă stă așezat un timp, este cuprins de căldură în obraji și cap, cu roșeața feței, fără sete, 9.
Căldură și roșeață a obrazului stâng, cu transpirație în palme, după miezul nopții; ulterior, diaree și aversiune față de mâncare, 1.
(Arsură în tălpile picioarelor seara), 1.
Transpirație.
*Tendință foarte pronunțată de a transpira ziua și noaptea, deși mai mult noaptea, 4.
Transpirație în timpul zilei, cu greață, 1.
Transpirație în fiecare seară, la o oră și jumătate după ce se întinde, 1.
*Transpirație la fiecare mișcare, 1.
Transpirație imediat după ce bea ceva cald, 1.*
Transpirație care provoacă o senzație de arsură a pielii, 4.
Transpira ușor în permanență în timp ce mergea, 1.* [1250.]
Transpirație abundentă dimineața, 1.
Transpirație abundentă seara în pat; adoarme în timp ce transpiră, 1.*
*Transpirație abundentă noaptea, 1.
Transpirație abundentă toată noaptea, de seara până dimineața, 4.*
Transpirație abundentă în timpul mersului, 1.*
Transpirație neobișnuit de abundentă, cu miros acru și fetid, care face ca degetele să pară înmuiate, spongioase și zbârcite, ca ale unei spălătorese, 4.
Transpirație excesivă noaptea, 4.*
Transpirație foarte abundentă, grasă și uleioasă, noaptea, care face ca lenjeria să devină rigidă sau apretată și gălbuie, 4.*
Transpirație fetidă mai multe nopți succesiv, 4.*
Transpirație abundentă și fetidă, care îmbibă așternuturile, 6.* [1260.]
Transpirație acră și fetidă, iar dacă scoate un membru din pat, apare imediat o durere sfâșietoare extrem de violentă, 1.
O transpirație deosebită, cu miros acru; degetele i s-au zbârcit cu totul, iar o umezeală rece i-a acoperit picioarele (după cinci până la șase zile), 15.
Lenjeria era pătată în galben-șofran de emanațiile insesizabile ale corpului; un galben care nu putea fi îndepărtat prin spălare, 4.*
Transpirație parțială; noaptea transpiră în diferite locuri, în timp ce alte părți rămân uscate; zonele care transpiră nu depășesc șase inches, dar transpirația este foarte abundentă; capul și întreaga față sunt uscate, 4.
Transpirație pe frunte imediat ce merge în aer liber, 1.
Transpirație pe față și piept, 4.
Transpirație în palme și pe tălpi, 1.
Noaptea s-a trezit și transpira numai pe gambe, de la genunchi până la glezne, nu pe coapse sau pe tălpile picioarelor; dacă își descoperea picioarele, transpirația înceta imediat, 2.
Transpirație abundentă pe organele genitale și pe părțile învecinate, în timpul mersului, 1.
Transpirație rece abundentă pe față, deși restul corpului este uscat, 4.* [1270.]
Transpirație rece, anxioasă, pe față, cu disconfort extrem, timp de un sfert de oră, urmată de un scaun diareic, 1.
Picioare reci și transpirate către dimineață, 1.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), Minte confuză etc.; strănut; umflarea gingiei; limbă acoperită cu un depozit alb; gust neplăcut în gură; pierderea poftei de mâncare; transpirație.
( Înainte de amiază ), Junghiuri în osul zigomatic; sughiț.
( După-amiaza ), Către seară, vedere încețoșată etc.; puncte înaintea ochilor; pulsații în gingie; în jurul orei 5–6, slăbiciune.
( Seara ), Țiuit în urechi; colici etc.; oboseală etc. în picioare; înțepătură în gleznă; junghiuri în călcâie; slăbiciune; mâncărime la nivelul articulațiilor la o oră și jumătate după ce se întinde; transpirație.
( Noaptea ), Anxietate etc.; durere de dinți; umflarea gingiei; la adormire, arsură în gingie; arsură în gură; durere tăioasă în abdomen; gonoree verzuie; senzație de tracțiune în membre; accese febrile; transpirație; transpirație grasă; transpirație fetidă.
( La miezul nopții ), Dureri colicative în abdomen.
( În aer liber ), Inflamația ochilor; senzație de frig.
( Mers în aer liber ), Moțăială etc.; senzație în abdomen; expectorație cu sânge; durere în stern; înțepătură în articulația genunchiului; înțepături în gambe; junghiuri în coaste etc.
( La băut ), Bolboroseli în abdomen.
( La mâncat ), Durere de dinți; sughiț; greață; imediat, indispoziție la stomac; dispnee.
( În interior ), Vertij.
( Culcat ), Senzație de leșin.
( Mișcare ), Mai ales în aer liber, durere într-o parte a spatelui; durere în umăr.
( Repaus ), Durere în eminențele palmare.
( Ridicare după masă ), Mai rău într-o cameră caldă, ameliorat de aerul liber; senzație de greutate deasupra nasului etc.
( Șezând ), Vertij; durere ca de contuzie în regiunea lombară; durere ca de luxație în membre; arsură în umăr; durere în talpă; moleșeală; oboseală; senzație de mușcătură în spate.
( Stând în picioare ), Durere spasmodică în regiunea lombară; arsură în talpă.
( Mers ), Junghiuri în osul zigomatic; mai ales la urcarea treptelor, durere în abdomenul inferior; palpitații; junghiuri în mușchii spatelui; junghiuri în condilul genunchiului; înțepătură în gleznă; oboseală; mâncărime în sacru; transpirație.
Ameliorare.
( Noaptea ), Pulsații în gingie.
( La mâncat ), Durere deasupra ombilicului.
( În poziție culcată ), Durere de dinți; durere în abdomen.
( Șezând ), Durere în regiunea lombară.
( Mers ), Durere spasmodică în regiunea lombară; slăbiciune; transpirație; senzații generale, 4; somnolență.

Mercurius Solubilis