Curare

O otravă puternică folosită de indienii sud-americani pe săgețile lor.

Se presupune că a fost introdusă pentru prima dată în Europa de Sir Walter Raleigh, în 1595, care a cunoscut-o în Guiana.

„Autoritățile diferă în privința compoziției acestei otrăvi. Probabil că mai multe tipuri de otravă, cu totul diferite, sunt desemnate prin același nume. Potrivit lui M. Goudot, care a aflat modul de preparare de la un trib indian, aceasta este obținută adăugându-se la sucul concentrat al unei plante târâtoare numite Curari otrava obținută din sacii cu venin ai unora dintre cei mai veninoși șerpi. Un alt autor și călător, M. de Castellnau, care a asistat la prepararea otrăvii de către un alt trib, afirmă că aceasta este compusă din sucul îngroșat al Cocculus toxicoferus și al unei noi specii de Strychnos. Observațiile ulterioare vor arăta, fără îndoială, că există o mare diferență între efectele diferitelor specimene de otravă curara. M. Roulin susține că otrava este obținută de la o specie de broască râioasă, prin frigerea pe jumătate a animalului la foc domol, când veninul se prelinge prin porii pielii și este colectat cu grijă pe mici cuțite de lemn și păstrat în vase mici de lut.

Otrava curara care a ajuns în Europa este, de obicei, o substanță brun-negricioasă, cu aspect rășinos, oarecum asemănătoare extractului de lemn-dulce. Pare să se păstreze bine pentru o perioadă nedefinită. O temperatură de 212° nu pare să-i distrugă puterea. Principiul activ este solubil în toate fluidele animale, fie ele acide sau alcaline. Soluțiile apoase și alcoolice au o frumoasă culoare roșie, cea dintâi fiind cea mai închisă. Din ea s-a obținut o substanță aparte, numită Curarină”. --Bernard, B. J. H., vol. 16.

Experimentare fragmentară a diluției 500 de către Mc Farland.

Experimentare în Nouvelles Données, par L. T. Houat, tradusă de S. Lilienthal, H. M., Vol. 4, pp. 137 și 177.

AUTORITĂȚI CLINICE.

• Ptoză, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 511 ; Ozenă, Hardenstein, Hom. Clinics, v. 4, p. 100 ; Paralizie facială și bucală, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 561 ; Pierderea paralitică a capacității de a înghiți, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 562 ; Ulcer schiros al orificiului uterin, Hardenstein, Hom. Clinics, v. 4, p. 104 ; Vaginită, Hardenstein, Hom. Clinics, v. 4, p. 102 ; Debilitate și tuse în ftizie, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 564 ; Paralizia deltoidului, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 562 ; Debilitate nervoasă, T. F. Allen, Organon, v. 3, p. 108 ; Paralizie, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 562 ; Paralizie motorie generală, Freeman, Hom. Rev., v. 9, p. 562 ; Epilepsie (nouă cazuri) împreună cu Acid mur., Kunze, Hah. Mo., v. 12, p. 405 ; Epilepsie (cinci cazuri) vindecată prin injecții, Benedict, B. J. H., v. 24, p. 684 ; Lyssa humana, Zeitsch. f. Med., 52, 1875.

PSIHIC [1]

Indecizie; nu mai dorește să gândească și să acționeze de una singură. θ Debilitate nervoasă.

Foarte deprimată în privința propriei persoane, dorește numai să se închidă undeva, departe de oameni. θ Debilitate nervoasă.

Disperată. θ Ulcer al orificiului uterin.

Hidrofobie.

SENSORIU [2]

Amețeală instantanee ; cade în sincopă sau leșină în timp ce stă în picioare ori merge.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Cefalee nervoasă ; dureri lancinante, penetrante, în tot capul, care îl obligă să se întindă și să-și alungească trupul ; capul tras înapoi, cu rigiditatea cefei ; oscilație dureroasă a creierului, ca și cum ar fi plin cu lichid ; dureri nevralgice care pornesc anterior și iradiază spre ceafă și față ; lovituri violente în regiunea cerebelului.

Dureri ascuțite, înțepătoare, deasupra ochiului drept, extinzându-se posterior peste partea dreaptă a capului. θ Debilitate nervoasă.

Capul zvâcnește ca lovit de ciocan, cu vărsături bilioase.

Cefalee la vertex și frontală. θ Paralizie.

Congestie ocazională de sânge la cap. θ Debilitate nervoasă.

Congestie sanguină la cap, cu dureri pulsatile, vibratorii și pierderea conștienței.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Capul tras înapoi, cu rigiditatea cefei, balansarea și tremurul mâinilor. θ Cefalee.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Ochi rătăciți, înfundați în orbite. θ Debilitate nervoasă.

Pete negre înaintea ochilor (pacientul este pronunțat miop), mai ales < la citit. θ Debilitate nervoasă.

Ptoză pe partea dreaptă.

AUZ ȘI URECHI [6]

Diferite zgomote în urechi, ca de fluierat sau ca strigătele animalelor.

Otalgie insuportabilă ; își pierde conștiența.

Dureri nervoase lancinante, pornind din urechi și coborând până la picioare, obligat să se întindă.

Otită internă, care îl înnebunește ; secreție purulentă.

MIROS ȘI NAS [7]

Ozenă, cu aglomerări fetide de puroi, datând de șase ani.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Expresie apatică, anxioasă, cu pielea de culoarea argilei. θ Ulcer al orificiului uterin.

Roșeața feței, capul zvâcnește ca lovit de ciocan, după febră.

Durere surdă în partea dreaptă a feței. θ Paralizie.

Paralizie facială și bucală ; în unele cazuri, cu dificultate la înghițire.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Învinețirea buzelor, corp violaceu, cu febră.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Limba roșu-închis, crăpată și sângerândă.

Limba și gura trase spre partea dreaptă. θ Paralizie.

INTERIORUL GURII [12]

Gură uscată. θ Diabet.

PALAT ȘI GÂT [13]

Pierderea paralitică a capacității de a înghiți.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit variabil. θ Paralizie.

Sete și foame mare odată cu febra.

Sete mare, mai ales seara și noaptea. θ Diabet.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

Ameliorare după prima îmbucătură de mâncare.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț frecvent și supărător. θ Debilitate nervoasă.

Greață dimineața. θ Debilitate nervoasă. θ Paralizie.

Tulburări gastrice, greață după masă sau dimineața.

Tuse uscată, spasmodică, provoacă vărsături.

Varsă bilă verde toată noaptea, gust neplăcut ; senzație neplăcută în stomac ; atât de slăbită, încât nu poate sta în picioare.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Durere reumatică în epigastru, uneori destul de ascuțită, urmată de greață.

Durere fulgerătoare în stomac. θ Diabet.

Funcțiile digestive complet epuizate, nu poate suporta nimic în stomac, pirozis, durere și distensie după ce mănâncă oricât de puțin ; poate mânca numai terci de mălai și poate bea cafea. θ Ulcer al orificiului uterin.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Durere persistentă, epuizantă, de la gât până la șoldul stâng. θ Paralizie.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Diaree, cu nevoie continuă de a defeca, fecale fetide, moi, subțiri, ca un terci, durere excesivă în tumorile hemoroidale. θ Ulcer al orificiului uterin.

Diaree apoasă extremă.

ORGANE URINARE [21]

Urină limpede și frecventă, cu dureri sfredelitoare, crampoide în rinichi ; durere fulgerătoare în stomac ; gură uscată ; sete mare, mai ales seara și noaptea ; zahăr în urină, cu emaciere accentuată.

Diabet, cazuri acute.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Ulcer al orificiului uterin, în formă de pâlnie, cu diametrul superior de un inch ; întregul col uterin cu caracter cornos, roșu-închis, violaceu, ros ca de șoareci pe întreaga suprafață a ulcerului ; două pustule mici, opace, de mărimea unui bob de mazăre, pe marginea interioară, conținând în centru un lichid sanguinolent translucid. Secreție ihoroasă, corozivă, fetidă ; indurații ale pereților abdominali către regiunile inghinale și ovariene, excesiv de dureroase la atingere. Pliurile vaginale tumefiate, roșiatice, inflamate ; fisuri hemoroidale foarte sensibile și tumefierea rectului și anusului. Aspect general de cașexie schiroasă. Funcțiile digestive complet epuizate.

Diaree cu nevoie continuă de a defeca. Durere excesivă în tumorile hemoroidale ; senzație de apăsare în jos a uterului, dureri și șocuri, junghiuri ascuțite, fulgerătoare ; tresăriri în uter ; arsură în uter și de jur împrejurul acestuia ; expresie apatică, anxioasă ; dureri în toate membrele și în corp ; accese de tremur la 2 A. M., apoi nu mai doarme ; puțină febră ; rareori transpirație, cu excepția axilelor ; disperată.

Ulcerații ale orificiului uterin ; usturime în vulvă și coapse ; dureri fulgerătoare și sfredelitoare în uter.

Indolență, nu-i place să lucreze sau să se miște ; transpirații nocturne ; repulsie față de raporturile sexuale. θ Vaginită.

Menstre foarte capricioase, fie prea devreme, fie prea târziu.

În timpul menstrelor, colici, cefalee, dureri renale, stare generală de rău și ipohondrie.

Leucoree redusă cantitativ, groasă, purulentă, urât mirositoare, în cheaguri.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Răgușeală frecventă ; accese de sufocare, cu senzația ca și cum laringele ar fi astupat. θ Tuse.

Arsură și dureri fulgerătoare în laringe ; răgușeală care determină pierderea aproape completă a vocii. θ Tuse.

Senzație de asprime și uscăciune de-a lungul întregului traiect al căilor respiratorii.

RESPIRAȚIE [26]

Respirație scurtă. θ Debilitate nervoasă.

Respirație dificilă, junghiuri în partea dreaptă. θ Tuse.

Dispnee din cauza slăbiciunii nervilor motori respiratori, ca în ftizie și emfizem.

TUSE [27]

Tuse scurtă, iritativă, fără expectorație, întotdeauna uscată, cu sensibilitate dureroasă a pereților toracici, < pe vreme umedă sau când râde. θ Debilitate nervoasă.

Tuse uscată, spasmodică, zguduie întregul corp, provoacă vărsături și este adesea urmată de leșin.

Tuse cronică, întotdeauna supărătoare dimineața. θ Debilitate nervoasă.

Tuse < prin inspirarea aerului rece, râs, mișcare și mâncat.

Tuse cu expectorație albă, gelatinoasă. θ Paralizie.

Debilitate și tuse, cu expectorație abundentă, cenușie, la un pacient ftizic.

Expectorație galbenă, cenușie, verzuie, apropiindu-se de negru.

Expectorație de sânge roșu, adesea fără tuse.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Căldură arzătoare în torace, cu senzație de distensie. θ Tuse.

Dureri severe în plămâni, mai ales în cel stâng ; durere ascuțită, penetrantă, străbătând toracele, întotdeauna mult < pe vreme umedă ; respirație scurtă ; tuse cronică. θ Debilitate nervoasă.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Angoasă precordială, cu palpitații și dureri înțepătoare în inimă. θ Tuse.

EXTERIORUL TORACELUI [30]

Sensibilitate dureroasă accentuată a toracelui, abia poate suporta presiunea stetoscopului. θ Debilitate nervoasă.

GÂT ȘI SPATE [31]

Durere surdă, obositoare, în umeri și transversal în spate ; dureri amorțite, obositoare, în susul și în josul coloanei vertebrale și în cap. θ Debilitate nervoasă.

Durere lombară. Paralizie.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Paralizie completă a mușchiului deltoid drept ; fără durere ; după un atac apoplectic.

Durere și amorțeală în partea stângă a toracelui și în brațul stâng ; limba și gura, ambele trase spre partea dreaptă ; ambii ochi și ambele urechi în stare destul de bună ; forța de strângere a mâinii stângi destul de bună ; cefalee la vertex și frontală ; partea dreaptă a feței doare uneori ; teamă de a cădea înainte la ridicare ; greață dimineața ; apetit variabil ; transpiră la orice efort ; durere lombară ; prolaps uterin de mai mulți ani ; durere persistentă, epuizantă, de la gât până la șoldul stâng ; tuse cu expectorație albă, gelatinoasă.

Brațele și degetele slabe, ca după o boală îndelungată ; brațele amorțesc și par luxate sau fracturate la coate ; această durere se extinde spre umeri și transversal în spate, ca o durere surdă, obositoare ; senzație ca și cum de brațe ar atârna greutăți mari ; aceleași dureri în susul și în josul coloanei vertebrale și în cap, dureri amorțite, obositoare ; dureri asemănătoare în genunchi ; dorința de a întinde coatele, dar mușchii brațului sunt dureroși ca de rană ; senzație de-a lungul brațului ca și cum ar fi fost ars ; dureri mult < pe vreme umedă. θ Debilitate nervoasă.

Greutate ca de plumb în brațe, cu dificultate crescândă la cântatul la pian. θ Debilitate nervoasă.

Seara, brațele și mâinile umflate, mai dureroase și grele. θ Debilitate nervoasă.

Slăbiciune accentuată, mai ales a încheieturilor mâinilor și a mâinilor. θ Debilitate nervoasă.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Picioarele tremură și cedează în timpul mersului.

Sciatică, cu rigiditate accentuată.

Bătături. θ Debilitate nervoasă.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Dureri în toate membrele și în corp. θ Ulcer al orificiului uterin.

Paralizia extremităților, cu căldură arzătoare și frisoane.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Culcată : în pat < durerile din picioare și spate.

Să se întindă și să-și alungească trupul : durerea de cap îl obligă să o facă.

Dorește întotdeauna să-și scoată picioarele din pat.

Nu poate sta în picioare : atât de slăbită.

În picioare : leșin.

Râs : tusea, sensibilitatea dureroasă a toracelui <.

Ridicare : teamă de a cădea înainte.

Întindere : dorința de a întinde coatele.

Mișcare : tuse < ; dureri crampoide.

Nu-i place să se miște.

Mișcare : transpiră.

La cea mai mică mișcare : dureri crampoide în șolduri.

Mers : leșin în timpul mersului ; picioarele cedează.

NERVI [36]

Debilitate nervoasă.

Debilitatea vârstnicilor, pierdere accentuată a puterii ; fără tuse, durere sau tulburări digestive.

După ce a fost mușcată de un câine suspectat de turbare, neliniște musculară, spasme, hidrofobie și fotofobie, iar în locul angoasei era bine dispusă ; (vindecată prin injecții, care au fost urmate de simptome de paralizie, din care pacienta nu se recuperase complet nici după câteva luni).

Slăbiciune și prostrație accentuate, arsură în șolduri și dureri crampoide la cea mai mică mișcare.

(OBS :) Crize epileptice frecvente, cu convulsii, pierderea conștienței, durând de la un sfert de oră până la o jumătate de oră, urmate de somnolență timp de multe ore sau chiar de tulburare mintală timp de două zile.

(OBS :) Timp de patru ani, crize de „petit mal”, iar în ultimele cinci luni, șapte crize de epilepsie completă, de mare intensitate.

(OBS :) Doi frați, suferind de o boală intermediară între mania furioasă, coreea majoră și epilepsie, aveau crize de două ori pe zi, cu durata de una până la trei ore, în care erau prezente pierderea parțială a conștienței și delirul, dar, în general, cu păstrarea conștienței, mișcări involuntare, sărituri, piruete, târâre, zgârierea podelei etc., între care surveneau simptome paralitice, amorțeală, afonie ; pe lângă aceste crize, exista slăbiciune generală, mai ales dimineața.

Paralizie pură ; debilitate nervoasă, prin pierdere de lichide sau boală epuizantă.

Paralizie facială bilaterală și paralizie laterală dreaptă (în urma atacurilor epileptice repetate), fiind afectate și înghițirea și articularea cuvintelor.

Amețeală instantanee ; paralizia extremităților inferioare și, de fapt, pretutindeni.

Paralizie motorie generală considerabilă, fără durere.

Paralizie în urma unei leziuni mecanice.

(OBS :) Tetanos traumatic.

Ataxie locomotorie progresivă.

SOMN [37]

Nopți neliniștite, dorește întotdeauna să-și scoată picioarele din pat, mai ales spre dimineață.

Nu poate dormi suficient de târziu pentru a beneficia de o noapte de odihnă bună ; visează foc și activitățile zilei ; < după ce stă culcată mult timp în pat, trebuie să se ridice deoarece o dor picioarele și spatele. θ Debilitate nervoasă.

TIMP [38]

La 2 A. M. : accese de tremur.

Dimineața : greață ; tuse supărătoare ; căldură > ; slăbiciune generală.

La 2 sau 3 P. M. : febră care continuă până târziu în noapte ; 4 P. M., febră.

Seara : brațele și mâinile umflate ; sete mare.

Noaptea : neliniște ; sete mare ; căldură < ; transpirație rece și sanguinolentă.

Toată noaptea : varsă bilă verde.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Agravare de la umezeală, vreme umedă, schimbarea vremii sau vânt rece.

Aer liber : căldură <.

Aer rece : tuse < prin inspirare.

Vreme umedă : tusea și sensibilitatea dureroasă a toracelui < ; sensibilitatea dureroasă și durerile din brațe <.

FEBRĂ [40]

Senzație de tremur, pornind din stomac și răspândindu-se în întregul corp.

Frison : fără sete ; începe în abdomen și se răspândește pretutindeni.

Accese de tremur noaptea, pe la ora 2 ; apoi nu mai doarme ; puțină febră ; rareori transpirație, cu excepția axilelor. θ Ulcer al orificiului uterin.

Căldură arzătoare însoțită de frisoane parțiale și trecătoare, vorbire incoerentă și adesea de paralizia extremităților.

Febră pernicioasă, cu senzație constantă de frig.

Vorbire incoerentă, cu căldură arzătoare și frisoane.

Căscat și întindere, cap și mâini fierbinți, paroxisme convulsive și leșin.

Arsură în șolduri, slăbiciune și prostrație accentuate, dureri crampoide la cea mai mică mișcare.

Buzele se învinețesc, iar corpul devine violaceu, cu febră ; după febră (în fiecare zi la 4 P. M.), fața devine foarte roșie, iar capul zvâcnește ca lovit de ciocan.

Febră zilnică, începând la 2 sau 3 P. M. și continuând până târziu în noapte.

Febră cu sete și foame mare.

Căldură : cu sete ; mai ales în cap, pe spate și pe picioare.

Căldură < noaptea sau în aer liber, mai redusă dimineața.

Transpiră la orice efort. θ Paralizie.

Transpirație rece și sanguinolentă, mai ales noaptea.

ATACURI, PERIODICITATE [41]

Atacuri : de sufocare.

Atac apoplectic urmat de paralizia deltoidului drept.

Afecțiuni spasmodice acute.

Instantaneu : amețeală și cădere.

Frecvent : sughiț supărător ; urină limpede ; răgușeală ; crize epileptice cu convulsii.

Congestie ocazională de sânge la cap.

Uneori : partea dreaptă a feței doare ; dureri reumatice destul de ascuțite în epigastru.

Un sfert de oră până la o jumătate de oră : durata crizelor epileptice.

Una până la trei ore : durata crizelor.

Multe ore : somnolența care urmează crizelor epileptice.

De două ori pe zi : crize.

Două zile : tulburare mintală după crizele epileptice.

În cinci luni : șapte crize de epilepsie completă.

Mai mulți ani : prolaps uterin.

Patru ani : crize de „petit mal”.

Șase ani : ozenă.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Stânga : durere de la gât până la șold ; dureri în plămân ; amorțeală și durere în partea laterală a toracelui și în braț.

Dreapta : dureri ascuțite, înțepătoare, deasupra ochiului, extinzându-se posterior peste partea laterală a capului ; ptoză ; durere în partea laterală a feței ; limba și gura trase ; junghiuri în partea laterală ; paralizie ; paralizie completă a mușchiului deltoid.

Ambele părți : paralizie facială.

Din urechi până la picior : dureri nervoase lancinante.

Iradiind spre ceafă și față : dureri nevralgice.

Răspândindu-se din abdomen : senzație de frig.

SENZAȚII [43]

Ca și cum creierul ar fi plin cu lichid ; zgomot în urechi ca de fluierat sau ca strigătele animalelor ; ca și cum laringele ar fi astupat ; ca și cum coatele ar fi fracturate sau luxate, extinzându-se spre umeri și transversal în spate ; ca și cum de brațe, coloana vertebrală și cap ar atârna greutăți ; senzație de-a lungul brațului ca și cum ar fi fost ars.

Durere : în urechi ; partea stângă a toracelui și braț ; în regiunea lombară ; în tumorile hemoroidale.

Angoasă : în regiunea precordială.

Îl înnebunește : otita internă.

Lancinante : în tot capul ; de la urechi la picioare.

Penetrante : în tot capul ; în torace.

Ascuțite, înțepătoare : în ochiul drept.

Junghiuri ascuțite, fulgerătoare : în uter.

Fulgerătoare : în stomac ; în laringe.

Durere severă : în plămâni.

Durere ascuțită : în torace.

Lovituri : violente în regiunea cerebelului.

Durere pulsatilă : în cap.

Zvâcnire : în cap, ca de ciocan.

Junghiuri : în partea dreaptă.

Înțepături : în inimă.

Usturime : vulvă și coapse.

Dureri crampoide : în rinichi ; în șolduri.

Dureri reumatice : în epigastru.

Dureri sfredelitoare : în rinichi ; în uter.

Dureri nervoase : de la urechi la picioare.

Dureri : în membre și corp.

Durere surdă, obositoare : în umeri și spate ; în genunchi.

Durere persistentă, epuizantă : de la gât până la șoldul stâng.

Sensibilitate dureroasă : pereții toracelui ; mușchii brațelor.

Arsură : în laringe ; în uter ; în membre ; în torace ; în șolduri.

Căldură : în cap ; în torace ; în spate ; pe picioare ; în membre.

Uscăciune : în căile respiratorii.

Asprime : în căile respiratorii.

Distensie : în torace, cu căldură arzătoare.

Apăsare în jos : a uterului.

Slăbiciune : mai ales a încheieturilor mâinilor și a mâinilor.

Greutate : în brațe.

Amorțeală : a brațelor.

Dureri amorțite, obositoare : în susul și în josul coloanei vertebrale și în cap.

Balansare, tremur : ale mâinilor.

Tresăriri : în uter.

Senzație vibratorie : în cap.

Oscilație : a creierului, dureroasă.

Șocuri : în uter.

Tremur : pornind din stomac, răspândindu-se în întregul corp.

ȚESUTURI [44]

Afecțiuni spasmodice acute, cu caracter foarte sever ; tetanos.

Paralizează porțiunea motorie a sistemului nervos de la periferie spre centru.

Paralizează atât nervii vasomotori, cât și pe cei musculomotori.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere : indurația de pe abdomen este dureroasă.

Presiune : abia suportă stetoscopul.

După ce a fost mușcată de un câine : neliniște musculară, spasme, hidrofobie ; fotofobie.

Leziune mecanică : paralizie.

PIELE [46]

Corpul albastru și totuși febril.

Eczemă.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

La copii mai mari, scrofuloși.

Băiat, æt. 12, și altul, æt. 16, de asemenea doi frați, æt. 12 și, respectiv, 10 ; epilepsie.

Anna M., æt. 20, căsătorită de 3 luni, gravidă în luna a șaptea ; vaginită.

Cioplitor în piatră, æt. 20, de nouă ani ; crize epileptice.

Fată, æt. 24, la optzeci de zile după ce a fost mușcată de un câine suspectat de turbare, lyssa humana (injecții O. 2 grame în 7 doze pe parcursul a cinci ore).

Doamnă, absolventă a Conservatorului din Stuttgart, unde a exersat excesiv ; debilitate nervoasă.

Spălătoreasă, æt. 30 ; paralizia deltoidului drept după un atac apoplectic.

Dna Van N., æt. 30, trei copii, blondă, cu ochi albaștri ; ulcer al orificiului uterin.

Femeie, æt. 35, cu ftizie de mulți ani ; debilitate și tuse, cu expectorație.

Dna J., suferind de menstruație redusă cantitativ, dureri în orificiul uterin, leucoree apoasă, ca de amidon ; ozenă.

RELAȚII [48]

Antidotat prin : Respirație artificială. Bromine și Chlorine distrug efectele toxice. Tutunul sau sarea, aplicate local, neutralizează efectele plăgilor produse de Curare.

Antidotează : Strychnia, dar Chloral este mai bun. Probabil antidot pentru Lyssin.

Compatibil : după Arnica în paralizia provocată de leziuni ; după Bellad. în paralizia de după apoplexie ; Baryt. carb. este adesea indicat după Curare în debilitatea nervoasă a vârstnicilor.

Comparați : Nux vom. ; Aranea în febre, < pe vreme umedă sau ploioasă ; Ferrum în durerile ca loviturile de ciocan din cap.