Acid nitric; nitrat de hidrogen; HNO3.

Preparare , Diluții cu apă distilată.

Autorități. (Nr.

1 până la 19 , de la Hahnemann.)

1 , Hahnemann, Chron. Krank-n; 2 , Bethmann; 3 , Foissac; 4 , Hartmann; 5 , Hering; 6 , Th. Mo.; 7 , Rummel; 8 , Stapf; 9 , Andrey, vom Magnete, p. 164 (de negăsit, -Hughes); 10 , Alyon, în Mem. d. l. Soc. d'Émulation, 1, 618 (observație, -Hughes); 11 , Blair (Essays on Ven. Diseases, etc., Lond., 1797, observații asupra pacienților, majoritatea sifilitici, -Hughes); 12 , Dürr, Hufel. Journ. (xxv, 2, 31, observație, -Hughes); 13 , Ferriar (Med. Hist. and Refl., ii, 299, ca Blair, -Hughes); 14 , Kellie (Duncan's Annals, 1797, ii, 254, observații, -Hughes); 15 , Lescher, în Rœmer's and Kuehn's Annal. d. Arzn., 1, ii, 1 (de negăsit, -Hughes); 16 , Ritter, în Hufel. Journ. (x, 3, 191, observații, -Hughes); 17 , Samml. f. prakt. Aerzte, xv, 1 (negăsit, -Hughes); 18 , Scott, în Hufel. Journ., iv, p. 353 (Duncan's Annals, 1796, i, 375, experimente asupra propriei persoane, -Hughes); 19 , Walters, în Phys. Med. Journ., 1810 (negăsit, -Hughes); 20 , omis; 21 , Robinson, Br. J. of Hom., 25, 235, o „persoană de sex feminin” tânără (femeie?) a luat dintr-o soluție cu 1 globul din diluția a 200-a în 8 uncii de apă câte o lingură la fiecare a treia dimineață; 22 , același autor, o „persoană de sex feminin” de vârstă mijlocie a luat din aceeași soluție seara și dimineața; 23 , același autor, o altă „persoană de sex feminin” a luat aceeași soluție; 24 , același autor, o altă experimentare patogenetică, precum nr.

21; 25 , același autor, o „persoană de sex feminin” tânără a luat dintr-o soluție cu 1 globul din diluția a 1000-a în 8 uncii de apă câte o lingură în fiecare dimineață; 26 , Berridge, N. Am. J. of Hom., N. S., vol. 3, p. 101, dna --- a luat câteva picături de acid diluat (oficinal); 27 , Berridge, Am. J. Hom. M. M., 8, 128, dr. Lillie a luat diluția a 200-a (Lehrmann); 28 , Lederer, Br. J. of Hom., 15, 249, simptome la persoane sănătoase; 29 , Daniel D. Walters, Med. and Phys. Journ., 2, 181, 1799 (din Med. Repos., 2, p. 137), a băut din abundență „aqua fortis” diluată; 29 a , fratele său a băut din aceeași substanță; [Comparați 29 și 29 a cu 19 ; probabil sunt identice, deși acestea din urmă (din originalul englez) diferă întrucâtva ca formulare. -T. F. A.]

30 , dr. Levret, Am. J. Med. Sc., 1828 (Journ. des Progrès, vol. 6), un tânăr a luat circa 2 uncii de acid, după ce mâncase din belșug pâine și brânză și băuse puțin coniac; 31 , Arnott, Lond. Med. Gaz., 1833, vol. 12, p. 219, un tânăr a băut aproximativ o lingură de desert; 32 , Bouillard, Journ. Univers. et H., vol. 13, p. 434, 1833 (Frank's Mag., 4, p. 382), un bărbat a luat „un pahar plin”; 33 , Rehfeld, Med. Zeit. f. Heilk. Preuss. 1833 (Frank's Mag., 1, 166), o fată în vârstă de optsprezece ani a luat o cantitate nedeterminată; 34 , Wilson, Lond. Med. Gaz., 1834 (S. J., 6, 272), un băiat a băut o cantitate dintr-o sticlă; 35 , Schreber, Summarium, 1840 (S. J., 25, 156), o fată în vârstă de douăzeci și trei de ani a luat o cantitate nedeterminată; 36 , Basse, Inaug. Diss., 1845, un bărbat a luat circa 2 uncii de acid diluat; 37 , dr. Warren, Am. J. Med. Sc., 1850, o femeie în vârstă de treizeci și patru de ani a luat în gură o cantitate, din care cea mai mare parte a fost eliminată; 38 , Sansom, Lancet, noiembrie 1860, un bărbat a luat mai mult de 1 uncie; 39 , Wunderlich, Archiv. der Heilk., 1863 (A. H. Z., Mon. Bl., 7, 27), o fată în vârstă de șaptesprezece ani a luat o linguriță; 40 , Br. and For. Med.-Chir. Rev., 1863, p. 541, efectele vaporilor proveniți dintr-un recipient spart asupra unui bărbat, cu evoluție fatală; 41 , aceeași sursă, al doilea caz, de asemenea fatal; 42 , Palmer, Trans. N. Y. St. Hom. Med. Soc., 1864, p. 225, efectele „unei cantități mici”; 43 , Erichsen, Petersb. Med. Zeit., 1867 (A. H. Z., Mon. Bl., 16, 62), efectele unui pahar de vin plin asupra unui bărbat; 44 , Hendrichs, Am. J. Hom. Mat. Med., 3, 120, efectele vaporilor asupra unei doamne; 45 , Budd, Lancet, 1860, intoxicația cronică a unui bărbat în vârstă de treizeci și șase de ani, cu circa 1 uncie; 46 , Adams, Lancet, 1870, intoxicația unui bărbat cu cel puțin o jumătate de uncie de acid concentrat.

PSIHIC

Emoțional.
Delir (în prima noapte), 37.
Accese de furie și disperare, cu blesteme și imprecații, 1.
Devine violent din cauza fleacurilor pe parcursul întregii zile, iar apoi trebuie să râdă de el însuși, 1.
Înclinat să se mânie și să folosească expresii insultătoare, 1.
Ranchiună de lungă durată, insensibil la scuze și justificări (după patru zile), 1.
Înclinat spre violență și ceartă (după cinci ore), 3.
Taciturn, 1.
Ușor de excitat; profund afectat de irascibilitate, 1.*
Tresare și se sperie foarte ușor, 1.* [10.]
Mare oboseală și indolență, ca și cum ar fi complet istovit și ca bătut, atât când stă așezat, cât și când merge, 1.
Tresare brusc ca de spaimă în timp ce adoarme, 1.*
Tendință de a tresări, 1.*
Seara, în pat, îi apăreau tot felul de imagini; acestea mergeau, alergau, dispăreau, reapăreau, deveneau mai mari și mai mici, cu senzație de frig, 1.
Viziuni în locul somnului, în fiecare noapte, 1.
Slăbiciune ca de leșin din două în două dimineți, cu anxietate, 1.
S-a pierdut în gânduri despre un eveniment neliniștitor petrecut cu mult timp în urmă, de care nu se putea desprinde, aproape ca într-un vis cu ochii deschiși; din când în când se smulgea din el cu spaimă, dar se cufunda mereu din nou adânc în același șir de gânduri; numai cu cea mai mare dificultate putea să se gândească la altceva, 1.
Este cuprinsă pe loc de o angoasă neobișnuită, aleargă la medicul ei, dar acesta nu este acasă, închiriază o trăsură pentru a merge la casa unde se așteaptă să-l găsească; în timpul deplasării cu trăsura, toată angoasa dispare; ajunsă acasă, se simte la fel de rău ca înainte și se simte astfel silită să se plimbe cu trăsura întreaga zi, până când dispar toate efectele acidului nitric, 44.
Anxietate, ca și cum ar fi implicat într-un proces sau într-o dispută, provocând neliniște, 1.*
Anxietate întreaga zi, 1.* [20.]
Anxietate ca o palpitație, cu greață, fără eforturi de vomă, ca și cum ar fi comis o crimă, noaptea în pat; nu putea rămâne în pat; la palpare nu se putea percepe nicio palpitație; a durat două ore, 1.
Anxietate noaptea, 1.*
Un fel de anxietate după masă, 1.
Anxietate, cu palpitații care îi taie respirația, 1.
Mai anxios decât de obicei în timpul unei furtuni (după cincisprezece zile), 1.
Apăsare și anxietate dacă merge repede, cu transpirație pe spate și pe piept, 1.
Temător și ușor afectat de orice lucru neplăcut, 6.
*Iritat de cel mai mic fleac , chiar și de el însuși dacă face vreo greșeală, 1.
Dor de casă, 1.
Sătul de viață, 1. [30.]
Apăsare anxioasă, ca un coșmar, ca și cum cineva ar sta culcat sub el și l-ar ține strâns cu brațele în jurul abdomenului, astfel încât să nu se poată elibera, imediat după ce adoarme, 1.
Nemulțumire față de sine, care îl face să izbucnească într-un plâns violent , ceea ce îl face să se simtă mai bine, 1.*
Deprimată și foarte anxioasă seara (în ziua dinaintea menstruației), 1.
Deprimat , ca și cum ar fi deznădăjduit, ca și cum ar fi cufundat în gânduri, 1.*
*Dispoziție deprimată, deznădăjduită , fără tendință de a plânge, 1.
Starea ei sufletească a devenit foarte deprimată, 21.*
Deznădejde și anxietate extrem de intense, 1.*
Cufundat în sine, tăcut, cu tristețe, 1.
Foarte irascibil și indispus dimineața după ce se ridică, 1.
Foarte prost dispus și iritat pe sine însuși, 1. [40.]
Trist și părând deprimat, 1.*
Foarte ușor impresionabil și înclinat să plângă, 1.*
Dispoziție tristă, fără durere propriu-zisă, 1.*
Își dorește moartea și totuși se teme de ea, 1.
Irascibilă, cu o dispoziție tristă și încăpățânată , cu neliniște, astfel încât nu știe încotro să se îndrepte, 1.*
Nerăbdare (după șase ore), 3.
Foarte nerăbdător, după-amiaza, 1.
Fire irascibilă, ca după o supărare, 1.
Iritabilitate excesivă (după trei zile), 22.
Iritabilitate excesivă, anxietate și slăbiciune generală după scaun, 1. [50.]
Dispoziție irascibilă, iritabilă, 1.*
Prost dispus și irascibil, 1.*
Prost dispus dimineața la trezire, 1.
Foarte irascibil și deznădăjduit, 1.*
Copilul începe să plângă foarte mult la cea mai mică provocare, 1.
Foarte plângăcios, fără motiv, 1.
Își închipuie că va muri curând, deși nu este bolnavă fizic, 1.*
Disperare fără margini, 1.
Disperare fără nicio speranță, 1.*
Lipsit de bucurie, indiferent, 1. [60.]
Abia se putea desprinde de gândurile triste, 1.
Zăcând într-o stare de aparentă stupoare (după câteva ore), 1, 31.
Nemulțumit, disprețuind viața, 1.
Indiferent, fără interes pentru nimic, 1.
Dispoziție schimbătoare, când vesel, când trist (după șaisprezece ore), 1.
Intelectual.
Paroxisme de gânduri anxioase fără cauză; seara devenea foarte anxios, nu putea sta liniștit, era obligat să umble de colo-colo, 1.
Dacă depune efort pentru a reflecta asupra unor lucruri importante, gândurile îi dispar, 1.*
Nu are absolut niciun gând și nu poate înțelege nimic; nu poate înțelege nici măcar ceea ce i se spune, ca și cum nu ar auzi bine, ceea ce însă nu este cazul (după cinci zile), 1.
Capacitate de gândire diminuată, lipsă de înclinație pentru orice activitate științifică, 1.
Lipsă de dispoziție pentru muncă serioasă, 7.* [70.]
Mare slăbiciune a memoriei, 1.*
Nicio dorință de a munci (a doua zi), 1.
Ideile îi dispar frecvent, iar șirul gândurilor se întrerupe, 2.
Pe măsură ce slăbiciunea fizică sporea, memoria se diminua, 1.
Pierderea ideilor, aproape fără conștiență, 1.

CAP

Confuzie.
Confuzie a capului, ca o pierdere a conștienței, uneori, mai accentuată în aer liber, 1.
Confuzie și slăbiciune a capului (după patru zile), 1.
Vertij.
Vertij la aplecare, 1.
Vertij la ridicarea din poziția aplecată (a patra zi), 7.
Vertij dimineața, la ridicare, cu întunecarea vederii; este obligată să se așeze, 1. [80.]
Vertij, cu greață, dimineața; după câteva minute, eructații, 1.
Vertij și slăbiciune dimineața, imediat după ridicare, astfel încât era obligată să se sprijine, 1.
Vertij la ridicarea din pat noaptea, astfel încât nu știa unde se afla, 1.
Vertij, cu pulsații în cap și presiune în mijlocul creierului, seara, 1.
Vertij puternic seara; abia se putea ține pe picioare când se ridica de pe scaun, 1.
Vertij seara, imediat după ce se culcă în pat, 1.
Vertij, ca și cum și-ar pierde conștiența, 1.
Aflux puternic spre cap; a amețit, 1.
Întunecare și amețeală a capului, 1.
Cap în general.
Greutate și obtuzitate în cap, cu greață, 1. [90.]
Tracțiune spasmodică dureroasă în cap, care era confuz și încețoșat, 7.
Obtuzitate a capului, astfel încât nu poate gândi sau fi atentă mult timp, 1.
Tensiune în pielea capului, 1.
Aflux de sânge la cap, 1.
Aflux de sânge la cap, cu căldură în acesta, 1.
Căldură a capului toată ziua, 1.
Sensibilitate a capului la zdruncinăturile trăsurii și la un pas apăsat (după treisprezece zile), 1.
Cap afectat, lipsit de claritate, mai ales după masă (a doua zi), 6.
Cefalee dimineața, la trezire, dispărând după ridicare, 1.
Acces de cefalee, la început dimineața în pat, o durere surdă; după ridicare, presiune violentă în tâmpla dreaptă, senzație de frig, senzație de greață în regiunea ombilicală; în cele din urmă, durere foarte chinuitoare în abdomen, ca din cauza gazelor blocate, și eructații frecvente (a opta zi), 7. [100.]
Cefalee, cu tensiune în ochi la mișcarea lor, 1.
Cefalee, mai degrabă înțepătoare decât apăsătoare, deasupra ochilor, întotdeauna după ce mănâncă (după șaisprezece zile), 1.
Cefalee, ca după o intoxicație din ziua precedentă, foarte mult agravată de aplecare, cu durere în ochi ca de la fum, 1.
Cefalee, ca și cum capul ar fi strâns legat, 1.
Cefalee de tracțiune (după două ore), 1.
Cefalee surdă și greutate a capului, 1.
Cefalee tăietoare, 1.
Cefalee odată cu dizenteria (după cincisprezece ore), 29.
Cefalee violentă, de scurtă durată, în timp ce merge în aer liber, 1.
S-a trezit de două sau trei ori noaptea cu cefalee și nu a mai putut adormi timp de una sau două ore, 1. [110.]
Acces de cefalee după-amiaza, timp de mai multe zile consecutive, urmat de greață și anxietate; noaptea, vărsături cu senzație de leșin și diaree, 1.
Durere în cap, ca dintr-un aflux de sânge, astfel încât nu putea gândi deloc, împreună cu un văl înaintea ochilor, 1.
Tensiune dureroasă în interiorul capului și în pleoape, 1.
Senzație de tensiune în cap și în întregul corp, 1.
Greutate dureroasă a capului, ca de la gazul de cărbune, care l-a trezit dimineața, 1.
Presiune în cap și greutate în extremitățile inferioare (primele zile), 1.
Senzație ca și cum capul ar fi prins într-o menghină, de la o ureche la cealaltă, peste vertex, apărând și dispărând treptat, timp de aproximativ o oră după micul dejun; după aceea, simțea ca și cum nu ar avea cap; îl simțea ușor pe umeri; îl simțea amorțit sau ca și cum ar fi făcut din chit (a doua dimineață), 26.
Senzație ca și cum cineva i-ar apăsa cu forță capul, 1.
Capul este greu și apăsat în timpul somnului și când moțăie noaptea, 1.
Apăsare excesivă în jos în cap, cu coriză foarte violentă, 1. [120.]
Presiune în cap întotdeauna la tuse, 1.
Senzație de plenitudine în cap, 1.
Senzație dureroasă de plenitudine în cap, ca și cum acesta ar plesni, timp de o jumătate de oră, de mai multe ori în cursul zilei, 1.
Durere ca din cauza plenitudinii de sânge în cap, ochi și partea superioară a nasului, la scuturarea capului și suflarea nasului, 1.
Senzație de sațietate, cu obtuzitate în cap, 1.
Senzație în cap ca într-o coriză violentă, deși fără o eliminare deosebită de mucus, 1.
Senzație de puncte arzătoare sau scântei pe cap, 1.
Lovituri de ciocan intolerabil de dureroase în cap, 1.
Durere fulgerătoare bruscă în cap la aplecare, ca și cum acesta ar fi greu cât un hundredweight (după șase zile), 1.
Bătăi ca niște smucituri în cap la aplecare și la culcare, 1. [130.]
Vuiet în cap, 1.
Zumzet constant în cap, 1.
Smucituri în cap seara, 1.
Junghiuri în aproape toate părțile capului, 1.
Senzație de furnicare, adormire și amorțeală în cap, 1.
Frunte.
Durere în partea anterioară a capului, 42.
Presiune în partea anterioară a capului și asupra ochilor, care erau atunci imobili, 1.
Presiune de tracțiune foarte acută, orientată în sus în frunte, 1.
Durere apăsătoare ascuțită în ambele eminențe frontale, amestecată cu junghiuri, 1.
Presiune în frunte zilnic dimineața, durând o jumătate de oră, 1. [140.]
Cefalee compresivă anterior, în frunte, toată după-amiaza (după două ore), 1.
Tâmple.
Durere de tracțiune în tâmpla dreaptă (după câteva ore), 1.
Tracțiune în mușchii temporali, 2.
Greutate a capului în tâmple, cu senzație frecventă de frig, 1.
Junghiuri în tâmple (după trei zile), 1.
Junghiuri în tâmpla stângă, seara, nu noaptea, 1.
Junghiuri violente în tâmpla dreaptă (după șaisprezece zile), 1.
Cefalee pulsatilă în tâmpla dreaptă, cu greață, dimineața la trezire, timp de mai multe zile (după douăzeci și nouă de zile), 1.
Cefalee înțepătoare, uneori pulsatilă, în eminența frontală stângă, cu senzația ca și cum ar închide ochii, de la ora 4 P.M., mai accentuată seara, persistând până în timpul nopții, când chiar l-a trezit, 1.
Cefalee înțepătoare și pulsatilă în tâmpla stângă, toată după-amiaza (după șaisprezece zile), 1. [150.]
Cefalee pulsatilă în tâmple, 1.
Vertex.
Presiune în creștetul capului, în tâmple și ochi, ca prin apăsarea cu degetele mari (după nouă zile), 1.
Durere înțepătoare în partea superioară a capului în fiecare zi, mai accentuată după-amiaza, ca și cum ar despica în două capul; era obligată să se întindă și nu putea dormi noaptea din cauza ei, 1.
Junghiuri sfredelitoare în vertex, seara, 1.
Durere la rădăcinile părului când sunt atinse, pe vertex, într-o zonă de mărimea unei mâini, 1.
Regiunile parietale.
O smucitură în porțiunea inferioară a emisferei cerebrale stângi, dinainte spre înapoi, 1.
Cefalee pulsatilă în partea stângă a capului, toată după-amiaza (după opt zile), 1.
Durere cumplită în partea stângă a capului (după mai multe zile), 23.
Durere ca de contuzie în întreaga parte dreaptă a capului, 1.
Zguduire în emisfera cerebrală stângă, extinzându-se spre tâmple, 1. [160.]
Dureri osoase apăsătoare și de tracțiune în întreaga parte stângă a capului, chiar și în dinți și în meatus auditorius, 1.
Pulsații sau lovituri ca de ciocan, violente și dureroase, în partea stângă a capului, apărând treptat; au început lângă vertex, coborând spre regiunea urechii stângi, apoi au trecut treptat peste vertex spre partea dreaptă a capului, dar au rămas mai accentuate pe partea stângă, nefiind ameliorate de căldura flanelei; spre dimineață, simțea ca și cum și-ar putea zdrobi capul lovindu-l (prima noapte); au diminuat treptat și, în jurul micului dejun, au dispărut complet, 26.
Tracțiune când în partea dreaptă a capului, deasupra orbitei, când în partea stângă, în regiunea urechii, 1.
Furnicare în partea dreaptă a capului, în jurul urechii, 2.
Occiput.
Durere înțepătoare violentă în partea dreaptă a capului și în occiput, care era dureros chiar și la atingere (după trei zile), 1.
Cefalee trecătoare în occiput după un efort ușor, mai ales la gândire, 1.
Durere apăsătoare ca de contuzie în occiput, 1.
Durere în partea posterioară a capului, asemănătoare celei pe care am simțit-o în mod obișnuit când am luat Mercur (a treia și a patra zi), 20.
Junghiuri în ambele protuberanțe occipitale, extinzându-se spre mandibulă, 1.
Junghiuri violente în partea stângă a occiputului, în timpul micului dejun, astfel încât capul era tras înapoi și respirația era împiedicată, 1. [170.]
Junghiuri violente apărute brusc în partea dreaptă a occiputului, seara, iar ulterior un alt fel de cefalee violentă în occiput, ambele dispărând la adormire, 1.
Pulsații în occiput, 1.
Cap extern.
Căderea părului, 1.
Căderea abundentă a părului de pe cap, 2.
Tensiune în pielea frunții, 1.
Erupție cu cruste, umedă și pruriginoasă pe scalp, 1.
Scuamele de pe scalp sunt foarte fetide, 1.
Zone foarte dureroase la atingere pe scalp, 1.
Sensibilitate dureroasă a scalpului; chiar și boneta îl apasă, seara, cu anxietate (după trei zile), 1.
Sensibilitate foarte dureroasă a scalpului, 1. [180.]
Capul este dureros la atingere la exterior, ca și cum ar fi supurat (după douăzeci și patru de ore), 1.
Tracțiune și junghiuri în scalp, 2.

OCHI

Obiectiv.
Ochi adânciți în orbite (după unsprezece zile), 1.
Edem în jurul ochilor, dimineața la trezire (a treia zi), 1.
Roșeața albului ochiului, 1.
Îngălbenire în jurul ochilor, cu obraji roșii, 1.
Ochi foarte roșii, fără aglutinare, 1.
Aspect gălbui, bolnăvicios sub ochi, dimineața după ridicarea din pat, și o senzație de relaxare (după nouă zile), 1.
Umezeală acră în ochi, 1.
Aglutinarea ochiului drept peste noapte, 1. [190.]
Dificultate la deschiderea ochilor și ridicarea pleoapei superioare, dimineața, 1.
Dificultate la deschiderea ochilor dimineața, 1.
Conjunctivită a ochiului stâng, 1.
Senzație ca și cum ochii ar fi plini de lacrimi, 1.
Subiectiv.
Ochii sunt slăbiți și dor, ca și cum ar fi obosiți, 1.
Durere constrictivă, la exterior, deasupra ochiului stâng, 1.
Durere constrictivă în ochiul stâng, 2.
Senzație lipicioasă în ochi, ca de la o materie întărită, 1.
Senzație ca și cum ochiul drept ar fi comprimat (prima zi), 3.
Senzație ca și cum pânze de păianjen ar pluti înaintea ochilor la lumina lumânării, dispărând la închiderea sau la mișcarea ochilor, 1. [200.]
Durere de tracțiune deasupra ochiului stâng, 1.
Zvâcniri constante sub ochiul drept după cină, 1.
Durere violentă de tracțiune în ochi, 1.
Apăsare ca de nisip în cantusurile externe, 1.
Apăsare în ochi ca aceea exercitată asupra unei ulcerații, 1.
Apăsare în ochi ca de la un grăunte de nisip, 1.
Apăsare în ochi ca după privirea soarelui; se acumulează mucus întărit, iar ochii se înroșesc și prezintă mâncărime, 1.
Apăsare în pleoape, seara, 7.
Apăsare și usturime în ochiul stâng (a șasea zi), 7.
Arsură în ochi și în tâmpla stângă, 1. [210.]
Arsură în ochi în timpul menstruației, 1.
Senzație mușcătoare în ochi, 1.
Durere ca de ciupire în ochi, 1.
Mâncărime și apăsare în ochi, 1.
Junghiuri în ochi (și în a șasea zi), 1.
Un junghi în apropierea globului ocular stâng, extinzându-se la cantusul intern, la exterior (după unsprezece ore), 1.
Junghiuri în ochiul drept și urechea stângă, pornind din cap, după care apare inflamația ochilor; albul ochiului devine foarte roșu; în aer liber nu poate vedea, 1.
Junghiuri deasupra ochiului stâng, 2.
Junghiuri deasupra ochilor în fiecare dimineață, cu durata de o jumătate de oră, 1.
Pleoape.
Uscăciune sub pleoapele superioare, 1. [220.]
Tremur al pleoapei drepte, 1.
Umflarea pleoapelor, 1.
Umflarea pleoapei superioare și o papulă pruriginoasă pe aceasta, 1.
Apăsare periodică pe suprafața internă a pleoapelor, mai ales a celor inferioare, cu sensibilitate foarte mare a ochilor la lumină și clipit, 1.
Arsură în pleoape, dimineața, 1.
Mucus uscat în cantusuri, 1.
Mâncărime în cantusul intern, 1.
Aparat lacrimal.
Lăcrimare a ochilor, mult accentuată de citit, cu dureri în aceștia, 1.
Lăcrimare frecventă, 7.
Lăcrimare și mâncărime în ochi, 1. [230.]
Lăcrimarea ochiului drept în aer liber, pe vreme blândă, 7.
Cornee.
Pete întunecate pe cornee, 1.
Pupile.
Pupile dilatate, 7.
Vedere.
Vedere încețoșată (după câteva zile), 23.
Vederea i se încețoșează, iar înaintea ochilor se întunecă timp de o oră, 1.
Vederea se încețoșează, iar obiectele devin întunecate; nu mai vede și crede că soarele s-a întunecat sau că orbește (după două ore), 3.
Vedere dublă a obiectelor orizontale aflate la o oarecare distanță, 1.
Întunecarea vederii în timpul cititului, 1.
Noaptea nu poate distinge clar nimic și totul îi pare dublu, 1.
Sensibilitatea ochilor la lumină, 1. [240.]
Miop; nu putea distinge clar obiectele nici măcar de la mică distanță, 1.
Miop; obiectele aflate la o distanță moderată erau neclare, 1.
Era nevoit să înceteze cititul în amurg mai devreme decât de obicei, 1.
În timpul cititului vede o pată verde înaintea fiecărei litere, 1.
Lumina zilei îi orbește ochii așa cum îi orbește de obicei seara lumina lumânării, 1.
Orbește brusc în aer liber, cu o senzație de confuzie în cap; gândurile îi fug în toate direcțiile și îi vine să leșine timp de câteva minute (după treizeci și nouă de zile), 1.
Câteva pete negre înaintea ochilor, 1.
O pată cenușie la o oarecare distanță înaintea ochiului, care împiedica vederea clară, 6.
Scântei de foc înaintea ochilor; vederea i s-a întunecat; nu a putut distinge nimic timp de o oră; patru accese în cursul zilei, 1.
Haloul din jurul luminii lumânării se mărește, 1. [250.]
Un văl trecător înaintea ochiului drept, 1.
Ceață înaintea ochilor când privește orice obiect, 1.
Când privește atent orice obiect, pare să fie orbit; totul pare prea întunecat, 1.

URECHE

Obiectiv.
Durere ca de rană în spatele urechii stângi (a unsprezecea zi), 7.
Roșeață, supurație și mâncărime violentă în spatele urechii stângi, 1.
Umflarea ganglionilor din spatele și de sub urechea stângă, cu înțepături și durere sfâșietoare în aceștia, extinzându-se de-a lungul urechii, la ora 6 P.M., persistând până când s-a încălzit în pat, 1.
Subiectiv.
Durere surdă în urechi, 1.
Durere de ureche ca un junghi, 1.
Senzație de uscăciune în urechile care sunt umflate (după șase zile), 1.
Senzație de înfundare a urechii, precedată de durere surdă în aceasta, 1. [260.]
Durere ca și cum timpanul ar fi apăsat spre interior (după douăsprezece ore), 2.
Durere în urechea stângă ca și cum ar fi destinsă, 1.
Durere în ureche ca și cum ceva din interior ar urma să plesnească, 1.
Durere ca o crampă în urechi (după douăzeci și patru de ore), 2.
Înfundare bruscă a urechii drepte, ca și cum ar fi complet surd, pentru scurt timp, 7.
Durere sfâșietoare când în tragusul drept, când în cel stâng, 2.
Zvâcnire în interiorul meatus auditorius (după șase zile), 1.
Senzație de tracțiune în urechea dreaptă și obrazul drept, 7.
Senzație de tracțiune în meatus externus auditorius (după patru ore), 1.
Pulsații în timpan, 2. [270.]
Junghiuri în urechea dreaptă la apăsarea frunții, 1.
Junghiuri în urechea dreaptă și vuiet în aceasta timp de trei zile (după douăsprezece zile), 1.
Căldură cu mâncărime în urechi (după cinci zile), 1.
Mâncărime în urechi, 1.
Auz.
Auzul pare diminuat; nu poate înțelege cu ușurință ceea ce se spune, 1.
Aude cu dificultate (după cinci zile), 1.
Ecoul repetat al propriei voci în urechi, 1.
Vuiet în urechi, 1.
Vuiet în urechi, cu auz dificil, persistând paisprezece zile (după paisprezece zile), 1.
Vuiet în urechea stângă (după șaisprezece zile), 1. [280.]
Pocnituri în ureche la mestecat (micul dejun), 1.
Zgomot brusc, ca pufăitul unei pisici, în urechea stângă, timp de câteva minute, după-amiaza, 1.
Câteva detunături puternice în urechi (după câteva zile), 1.
Zumzet în urechi ca și cum ar fi apă în ele, 1.

NAS

Obiectiv.
Nară ulcerată, nas dureros ca de rană, 7.
Roșeața vârfului nasului și vezicule acoperite de cruste pe acesta, 1.
Senzație ca de rană și cruste în interiorul nasului, 7.
Coriză fluentă abundentă (după a doua zi), 1.
Coriză fluentă violentă, precedată de strănut și senzație de frig (a treizeci și una zi), 7.
Coriză violentă, cu puțină tuse (după patruzeci și opt de ore), 1. [290.]
Coriză fluentă abundentă, cu dureri sfâșietoare în toate membrele, persistând numai o zi (a patra zi), 1.
Coriză, cu regurgitație apoasă, 1.
Coriză violentă, cu cefalee (după patru zile), 1.
Coriză obstructivă violentă, fără secreție, 1.
Coriză violentă, cu umflarea nasului și a buzei superioare și tuse, mai ales noaptea, 1.
Coriză fluentă, cu ușoară mâncărime în nas (a doua zi), 1.
Coriză, cu cefalee și tuse uscată, 1.
Coriză, cu senzație ca de rană în nări, 1.
Coriză și tuse (după nouă zile), 1.
Senzație ca de rană și sângerare în interiorul nasului, cu coriză violentă, 1. [300.]
Tendință la coriză (timp de multe zile), 1.
Coriză obstructivă (după câteva zile), 1.
Coriză obstructivă violentă noaptea, persistând până dimineața (după șaisprezece ore), 1.
Coriză obstructivă, cu înfundarea nasului; mucusul nazal este eliminat numai prin gură, prin coane, 1.
Coriză obstructivă, cu uscăciunea gâtului și a nasului, cu aripile nasului umflate și inflamate (după cinci zile), 1.
Coriză violentă, fluentă și în același timp obstructivă, cu respirație dificilă chiar și pe gură, cu junghiuri în gât la deglutiția în gol și la înghițirea alimentelor, 1.
Epistaxis abundent (după douăzeci și patru de ore), 1.
Epistaxis abundent, dimineața, 1.
Sângerare nazală din cauza plânsului, 1.
Epistaxis noaptea, 1. [310.]
Eliminare de sânge la suflarea nasului, dimineața, 1.
Scurgere de sânge negru din nas, 1.
Lichid apos, acru, curge din nas noaptea, 1.
Eliminarea unei cantități mari de mucus nazal, 1.
Eliminare de mucus nazal gros, care corodează nările, 12.
Se elimină prin suflarea nasului o secreție galbenă fetidă, 1.
Înfundarea nării stângi, 1.
Înfundarea completă a nasului, dimineața la trezire; din el se prelinge lichid apos; după câteva zile devine din nou desfundat și liber, 1.
Înfundarea nasului, 1.
Miros neplăcut din nas, seara după culcare, timp de trei seri, 1. [320.]
Strănut frecvent, cu înfundarea nasului, 1.
Strănut la tuse, 1.
Strănut frecvent în timpul zilei, 1.
Strănut frecvent în fiecare zi, fără coriză, 1.
Strănut violent frecvent (după câteva ore), 1.
Strănut frecvent, senzație de furnicare în nas și senzație ca și cum nasul ar urma să sângereze, 1.
Strănut violent, dimineața și seara, fără coriză, 1.
Subiectiv.
Senzație ca de rană în aripile nasului (după patru ore), 7.
Senzație de constricție în nas, oasele zigomatice și în jurul ochilor, 1.
Pe măsură ce gazul începe să se degaje, apare o senzație de înțepături și furnicături în nas, cu strănut frecvent, 28. [330.]
Senzație ca de rană în interiorul nasului, 7.
Arsură în nas, 1.
Durere usturătoare în nas, 1.
Mâncărime violentă în nas, 1.
Junghiuri ca de la o așchie în nas, la atingere, 7.
Junghiuri în rădăcina nasului, care este destinsă, mai ales la strănut și tuse, 5.

FAȚĂ

Obiective.
Față palidă, 31.
Față suptă (după opt zile), 32.
Fizionomie de nuanță plumburie (a doua dimineață), 37.
Fața, maxilarele și buzele devin foarte umflate, nu roșii sau inflamate, ci doar buhăite; de fapt, întreaga față era foarte desfigurată (după mai multe zile), 23. [340.]
Roșeața feței și a corpului odată cu tusea, 28.
Față roșie, 42.
Îngălbenirea feței, 1.
Față îmbujorată, 46.
Trăsăturile devin zilnic tot mai istovite și anxioase (după șase săptămâni), 45.
Zvâcniri ale câte unui mușchi al feței, îndeosebi ale mușchilor maseteri, 2.
Tensiune în pielea feței, dimineața, 1.
Pulsație violentă și dureroasă în partea stângă a feței, 1.
Subiective.
Durere violentă, crampiformă, în oasele feței, îndeosebi în oasele zigomatice, 2.
Durere violentă, sfâșietoare, în profunzimea mușchilor feței sau în periostul osului zigomatic, care l-a trezit după miezul nopții, 2. [350.]
Oasele feței sunt dureroase atât la atingere, cât și fără a fi atinse, 1.
Durere în jurul maxilarelor mele, ca aceea provocată de mercur (a patra zi), 20.
Senzație de căldură internă intensă în față, îndeosebi în ochi, astfel încât cu greu îi putea ține deschiși, cu paloarea feței, 1.
Înțepături ca de ace în față, 1.
Obrazul.
Zone ulcerate pe suprafața interioară a obrajilor, cu dureri înțepătoare ca de așchie, 1.
Umflarea obrazului, cu o pată roșie și aspră în mijloc și durere de dinți sfâșietoare, 1.
Umflarea obrazului și a buzei superioare, 1.
Umflătură inflamată (erizipel) a obrazului stâng, cu durere înțepătoare, greață și senzație de frig, urmată de căldură; la ridicarea în pat, tremurul revine întotdeauna (după zece zile), 1.
Durere violentă în oasele zigomatice, ca și cum acestea ar urma să fie sfâșiate (după zece zile), 2.
Durere ca de contuzie în oasele zigomatice, 1. [360.]
Senzație de tracțiune în obrazul drept, extinzându-se spre nas, 7.
Durere sfâșietoare în oasele zigomatice, pornind de la unghiul maxilarului inferior, 1.
Senzație de căldură în obraji, fără căldură perceptibilă la exterior, 1.
Buzele.
Buzele sunt umflate și provoacă mâncărime, 1.
Umflarea buzei inferioare (a doua și a noua zi), 1.
Pe măsură ce cantitatea de gaz crește, buzele se simt ca și cum ar fi acoperite și, la atingerea cu limba, dau un gust foarte acru, 28.
Durere tăioasă în buza superioară, 1.
Înțepături ca de așchii în buza superioară, la atingere, 1.
Bărbia și maxilarul.
Zvâcnire în partea dreaptă a maxilarului inferior, extinzându-se înainte din regiunea urechii, 1.
Durere intensă, slăbiciune și lipsă de putere în maxilarele inferioare, seara, 2. [370.]
Durere în maxilare ca aceea provocată de mercur, 18 . |Adăugați „și în partea posterioară a capului, gingiile fiind roșii și mărite. -Hughes.]
Durere crampiformă în maxilarul drept, 7.

GURĂ

Dinți.
Mobilitatea și durerea dinților la mestecat, 1.*
Dinții, anterior foarte albi, au devenit galbeni, 2.*
Dinții par prea proeminenți și lungi, 1.
Un molar inferior este dureros la mestecat, 1.
Senzație de moliciune (Weichheit) a dinților, care dispare în timpul mesei, 3.
Incisivii superiori și un molar inferior găunos sunt dureroși, ca și cum ar fi mobili și tociți sau ca și cum ar fi fost îndoiți înainte și slăbiți, seara, dispărând după consumul de alimente calde, 1.
Senzație ca și cum dinții ar fi moi și spongioși; nu îndrăznea să-i strângă de teamă să nu cadă; la cea mai ușoară sucțiune exercitată asupra dinților, din gingie se prelingea sânge, iar întreaga gură se simțea bine (a unsprezecea zi), 1.*
Durere de dinți înțepătoare, cu umflarea obrazului, timp de două zile (după trei zile), 1. [380.]
Durere de dinți în timpul menstruației, 1.
Durere de dinți pe arcada superioară, fără a împiedica totuși mestecatul; cu umflarea obrazului și senzație de tensiune în acesta, 1.
Durere de dinți pulsatilă și chinuitoare, mai intensă seara în pat, împiedicând somnul timp de câteva ore, uneori într-un singur dinte, alteori în toți dinții (după douăsprezece ore), 2.
Durere de dinți cu smucituri, mai ales în dinții găunoși și seara (prima zi), 2.
Durere de dinți de tracțiune și înțepătoare, cu o oarecare umflare a gingiei, în jurul miezului nopții, 1.
Durerile dinților s-au agravat imediat când își sprijinea capul de pernă, 1.
Junghiuri puternice în molarii superiori, coborând până la coroanele lor (după trei ore), 1.
Un junghi străbate dinții când se introduce în gură ceva rece sau cald, 1.*
Înțepături și arsură în dinți, noaptea, 1.
Durere înțepătoare constantă în dinți (după douăzeci și patru de ore), 1. [390.]
Senzație de frig în dinți, 1.
Senzație de smucituri constrictive și de clocotire într-un dinte găunos, 1.
Durere sfâșietoare în dinți (a cincisprezecea zi), 1.*
Dureri sfredelitoare în dinți când sunt atinși de ceva rece sau cald, 1.*
Senzație ascuțită de tracțiune în dinții din dreapta și în cap, 7.
Senzație de tracțiune și durere mocnită în dinți și maxilare, noaptea, 1.
Durere de tracțiune în dinți, extinzându-se la laringe, 1.
Senzație de tracțiune în dinți, 1.
Gingii.
Umflarea gingiei superioare; chiar și a alveolelor dentare (a opta zi), 1.
Gingie albă, umflată, 1.* [400.]
Umflarea buzei superioare și a gingiei superioare (după zece zile), 1.
Umflarea gingiei și o mobilitate atât de mare a dinților, încât și i-ar fi putut scoate (după cinci zile), 1.*
Umflarea gingiei în timpul menstruației, 1.
Simt că gingiile îmi sunt afectate de acesta și sunt oarecum roșii și mărite între dinți (a treia zi); puțin sensibile (a patra zi), 20.*
Durere tăioasă în gingia dinților superiori, 1.
Durere apăsătoare în gingie și senzație ca de rană, 1.
Mâncărime la nivelul gingiei, 7.
Limbă.
Limbă umflată și cu aspect galben-citron, 31.
Limbă umflată și de culoare galben-lămâie (după o jumătate de oră), 34.
Vezicule pe limbă și pe marginile acesteia, cu durere arzătoare la atingere, 1. [410.]
Durere ca de rană în porțiunea roșie a limbii, 1.*
Senzație dureroasă ca de rană la nivelul limbii, palatului și feței interne a gingiei, cu durere înțepătoare și ulcerația colțurilor gurii, persistând cinci zile (după douăzeci și opt de zile), 1.*
Limbă încărcată cu un depozit gros odată cu paroxismul febril, 1.
Mici papule dureroase pe părțile laterale ale limbii, 1.
Mici vezicule dureroase pe glandele sublinguale, 1.
Limbă acoperită cu un depozit galben în două dungi, cu câteva excoriații roșii (a treia zi), 39.
Limbă foarte uscată, lipită de palat, dimineața la trezire, 1.
Limbă uscată, albă (după douăzeci și patru de ore), 1.
Limba și suprafața interioară a buzelor erau acoperite cu o membrană galben-lămâie, 43.
Limba și cavitatea bucală aveau un aspect galben și erau denudate în mai multe locuri, 33. [420.]
Limbă încărcată, 1.
Limbă uscată, încărcată cu un depozit gros dimineața, 1.
Își mușcă limba când mestecă, 1.*
Vorbește peltic, 1.
Vorbirea aproape imposibilă (a doua dimineață), 37.
Limba este foarte sensibilă chiar și la alimente prea moi, care provoacă o senzație ascuțită ca de mușcătură, 7.*
Cavitatea bucală în general.
[Ulcere în gură și istmul bucofaringian], 11 . [Acest simptom pare alcătuit din ulcerele din gât apărute la un bărbat care lua acidul pentru o afecțiune sifilitică localizată acolo și din ulcerațiile și vezicațiile buzelor și ale interiorului gurii provocate de aplicările locale ale medicamentului. Omiteți „Scott”; la el nu se găsește un asemenea simptom. -Hughes.]
Suprafața interioară a obrajilor, uvula, palatul, istmul bucofaringian și întreaga suprafață mucoasă, atât cât putea fi văzută, erau acoperite cu ulcere și cu o membrană subțire, cenușiu-gălbuie, congestionate, roșii, umflate, dureroase și fetide, 32.*
Colțurile gurii ulcerate și acoperite cu cruste, 1.
Mucoasa gurii, a istmului bucofaringian și a limbii, acoperită de o membrană albă care putea fi desprinsă cu ușurință, 36.* [430.]
Întregul interior al gurii și istmul bucofaringian, atât cât puteau fi văzute, aveau o culoare galben-intens, limba părând acoperită cu făină de porumb (a doua dimineață), 37.
Întreaga gură, de la buze spre posterior, acoperită cu o membrană alb-gălbuie, 35.
Gura albă, dar nedureroasă (după douăzeci și cinci de minute), 30.
Miros îngrozitor de fetid al gurii, 11 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Miros fetid al gurii, 1.
Eliminarea mucusului prin dregerea zgomotoasă a gâtului, 1.*
Mucus foarte vâscos în gură, 1.
Nu-și putea deschide cu ușurință gura când i s-a cerut să scoată limba, lucru pe care nu l-a făcut, 31.
Deglutiție dificilă (după douăzeci și cinci de minute), 30.*
Dureri violente și arsură în gură, palat și esofag, 36.* [440.]
Dureri violente în gură, gât și stomac, 33.*
Dureri violente în gură, gât și regiunea epigastrică (imediat), 39.
Gura și gâtul dureroase (primele patru sau cinci zile), 37.*
Mucoasa obrajilor pătrunde cu ușurință între dinți, astfel încât o mușcă în timp ce mestecă (a zecea zi), 7.*
Durere intensă și arsură în gură, gât și stomac, suprafața interioară a gurii și a gâtului fiind umflată și de culoare roșu-aprins, 42.*
Uscăciunea gurii, fără sete, cu buze umflate și fierbinți, 1.*
Uscăciunea gurii, dimineața, 7.
Uscăciunea gurii, 8.*
Uscăciune în partea superioară a palatului, 1.
Uscăciune și senzație de zgâriere în gură, dimineața, ca după fumat îndelungat, 1. [450.]
Aciditate în gură, care arde excesiv gâtul, 1.
Aciditate în gură după masă, 1.
Senzație ca și cum toate părțile gurii ar fi amorțite (a douăzeci și noua zi), 1.
Toate părțile din interiorul gurii par rigide și umflate, dimineața la trezire, 7.
Senzație constrictivă în gură, 2.
Gura mai dureroasă (a șasea zi); gura atât de supărătoare, încât nu voi mai lua acid (a șaptea zi), 20.
Arsură intensă în gură pe tot parcursul nopții, 37.
Salivă.
Salivație (primele patru sau cinci zile), 37.
Flux abundent de salivă (a treisprezecea zi), 7.
Salivă sanguinolentă este expectorată dimineața (după patruzeci și opt de ore), 1.* [460.]
Salivă cu gust dulceag în gură, 1.
Flux de salivă, fără afectarea gingiei, 12, 14, 18.
Gura îi era în permanență plină de apă, pe care era obligată să o scuipe (după câteva ore), 1.
Flux de salivă, cu ulcere în istmul bucofaringian, 2.*
Salivă colorată cu sânge, mai ales după activitate intelectuală, 1.
Scuipă mai mult (a cincea și a șasea zi), 20.
Scuipă multă salivă vâscoasă, 1.
Gust.
Apa pură are gust sărat când clătește gura, 1.
Gust de sânge, provocat de tuse, 28.
Gust acru în gură (după câteva ore), 1.* [470.]
Gust acru în gură, seara, 1.
Gust acru, dimineața, 1.
Gust amar, după-amiaza, 1.
Gust amar, cu limbă acoperită de un depozit alb-gălbui (după douăzeci și patru de ore), 1.
Gust foarte amar, pe tot parcursul dimineții, 1.
Amărăciune în gură, 1.
Gust dulceag în gură, dimineața (după treisprezece zile), 1.

GÂT

Căldură și uscăciune în gât, 1.*
Mult mucus în partea posterioară a gâtului, 7.*
Umflarea gâtului la interior, cu dureri înțepătoare, 1.* [480.]
Dureri violente în gât și disfagie, 32.*
Durere intensă în jurul întregului gât, din partea anterioară a căruia sângerau mușcăturile de lipitori; la compresiunea laterală a laringelui se resimțea o durere suplimentară, 31.
Durere violentă într-un punct din spatele incizurii suprasternale, mult agravată de consumul de apă, 43.
Durere în gât și laringe (după o jumătate de oră), 34.
Durere în gât la înghițire, ca de la o umflătură în gât și ca și cum gâtul ar fi jupuit și ulcerat, 1.*
Senzație dureroasă ca de rană în gât, 1.
Gât dureros timp de o săptămână; nu putea înghiți nimic în afară de lapte, 45.
Durere în gât, cu durere apăsătoare, 1.
Senzație de zgâriere în gât, ca și cum ceva ar împiedica vorbirea și înghițirea, 1.*
Senzație de zgâriere în gât și tuse, 1. [490.]
Senzație de zgâriere în gât, 1.
Senzație de zgâriere în gât și înclinație de a tuși când citește cu voce tare, 1.
Gât aspru ca o pilă, resimțit nu la înghițire, ci la respirație, cu apăsare în piept și coriză fluentă, 1.
Gât foarte aspru, cu senzație de zgâriere și uscat, 7.
Amărăciune în gât, 1.
Presiune în gât ca și cum ar fi umflat și îngroșat, în timpul zilei și seara, cu durere ca de rană, 1.*
Presiune în partea posterioară a gâtului la înghițirea alimentelor, părând să coboare de-a lungul suprafeței interioare a spatelui, 1.
Căldură arzătoare în gât și epigastru, imediat; această durere s-a intensificat rapid, 30.
Arsură în gât după cină, persistând o jumătate de oră, 1.
Înțepătură în gât, seara în pat, ca și cum ar fi în rădăcina limbii, când nu înghite, 1.* [500.]
Senzație de nod în gât la deglutiția în gol, 1.
Durere înțepătoare în gât, cu senzație dureroasă ca de rană, 1.
Tuse gâdilitoare, cu senzație dureroasă ca de rană în gât, 1.
Junghiuri în gât după ce vorbește mult timp, 1.
Junghiuri în gât la tuse, 1.*
Junghiuri în gât (laringe?)

la vorbit îndelungat, 1.
Junghiuri în amigdale și arsură în istmul faringian, în spatele uvulei, 1.*
Gâdilare în gât, 1.
Aciditate în gât, 1.
Aciditate intensă în gât după consumul de grăsime, 1. [510.]
Regiunea osului hioid și cea a fosetei gâtului foarte dureroase (a treia zi), 39.
*Trosnituri în articulația maxilară în timpul mestecării și al mâncatului, 1.
Umflarea glandelor submaxilare, 2.*
Glandele submaxilare umflate sunt dureroase la mișcarea și atingerea gâtului, 2.
Glanda submaxilară dreaptă este dureroasă mult timp, 1.
Glandele submaxilare sunt dureroase, 7.*
Un junghi persistent în regiunea articulației maxilare, 1.
Apăsare surdă în glandele submaxilare și în gât, 2.
Mâncărime a glandelor parotide umflate (după trei zile), 1.
Uvula și amigdalele.
[Ulcere corozive pe partea laterală a uvulei], 13 . [Într-un caz de sifilis secundar, în timp ce acidul era administrat pentru ulcerația amigdalelor. -Hughes.] [520.]
Uvula și amigdalele mărite, ca și cum ar fi edematoase, 31.*
Amigdale edematoase (după o jumătate de oră), 34.
Umflarea amigdalelor, 10 . [Cu salivație. -Hughes.]
*Au apărut pete albe, mai întâi pe amigdale, apoi în partea posterioară a gâtului și, în cele din urmă, în interiorul gurii și al buzelor (în decurs de o oră); depozitul a devenit ulterior mai gros și a căpătat o nuanță gălbuie; limba era, de asemenea, acoperită cu același depozit, având vârful și marginile roșii, 42.
Bolta palatină și amigdalele umflate, dureroase, cu vase congestionate, 36.*
Durere în amigdale, cu sensibilitate dureroasă a uvulei, 1.
Istmul faringian, faringele și esofagul.
Istmul faringian roșu, cu o membrană galbenă și cu unele excoriații (a treia zi), 39.*
Istmul faringian și faringele posterior roșii, deglutiție dificilă, 43.*
Durere ca de rană în faringe (după zece zile), 2.*
*O îmbucătură rămâne blocată în faringe în timpul mesei, ca și cum faringele ar fi constricționat, 1. [530.]
Dureri violente în esofag, 43.
Durere de-a lungul esofagului, agravată excesiv de deglutiție, 32.
Senzația unui nod care urcă în esofag, 1.
Deglutiția.
Mare dificultate la deglutiție, care nu putea fi efectuată decât prin înghițituri mari, o parte din lichid regurgitând prin ambele nări, din cauza constricției esofagului (a douăzeci și una zi); o bujie mică a fost introdusă cu dificultate în esofag, care prezenta o stenoză la adâncimea de aproximativ doi inci; din acel moment, o bujie a fost introdusă din două în două zile (a treizecea zi); externat cu o oarecare constricție la nivelul esofagului, dar, în rest, într-o stare de sănătate destul de bună (a o sută zecea zi), 46.
Deglutiție foarte dificilă, 46.*
Durere la deglutiție; localizată întotdeauna de-a lungul unei linii care cobora de la extremitatea superioară a sternului către partea stângă (după trei săptămâni), 45.
Alimentele păreau să fie oprite în înaintarea lor spre stomac într-un punct corespunzător marginii superioare a sternului (după patru săptămâni), 45.
Durere violentă la deglutiție, 38.*
*Deglutiție foarte dificilă, posibilă numai pentru lichide, 36.
Deglutiție dificilă (a treia zi), 39. [540.]
Nu putea înghiți nici măcar o linguriță de lichid, 31.*
Înghițea cu durere și menționa pulsații în amigdale și rigiditate a mușchilor gâtului, 42.
Senzație de umflare a glandelor submaxilare, 1.
Apăsare în gât la înghițirea alimentelor, ca și cum acestea nu ar coborî, 1.*
În timpul mesei, bucăți mici de alimente sunt împinse în coane și ies dinspre posterior către anterior, în direcția nasului, ca și cum faringele nu ar putea cuprinde perfect alimentele și le-ar lăsa să alunece înapoi, astfel încât acestea ajung să fie împinse în sus spre coane, 1.
În timpul mesei, bucăți mici de alimente sunt împinse în coane, cu o senzație neplăcută; ulterior, acestea sunt trase în jos numai împreună cu mucusul, 1.*

STOMAC

Apetit.
Foame vorace, 16.
Foame mare, cu dezgust de viață (după două zile), 1.*
Exista o dorință de a mânca, dar totul era respins la scurt timp după ce era înghițit, 45.
Poftă de mâncare continuă, deși se sătura repede când mânca, 1. [550.]
Poftă de mâncare bună, care dispare imediat când începe să mănânce, 1.
A luat un al doilea mic dejun, simțindu-se flămând și însetat (a doua dimineață), 26.
Dorință de a mânca, deși mâncarea era imediat vărsată (după trei săptămâni), 38.
Dorință de grăsime și hering, 1.
Nu poate mânca pâine; poate mânca numai alimente gătite, 1.
Pierderea poftei de mâncare; mâncarea nu-i face plăcere; mai rău dimineața, 1.*
Nu are poftă de mâncare; îi repugnă totul, 1.
Poftă de mâncare foarte redusă, fără gust neplăcut, 1.
Mâncarea nu-i face plăcere; se satură imediat, cu eructații după ce mănâncă puțin, 1.
Absolut deloc foame; totuși, mănâncă, dar curând i se face greață, iar o greață parcă venită de departe urcă spre gât, 1. [560.]
Aversiune față de dulciuri, 1.
Aversiune față de carnea gătită, 7.
Aversiune față de alimentele de origine animală, 1.
Gustul alimentelor persistă mult timp după masă, 1.
Sete.
Sete excesivă (a treia zi), 39.
Sete mare, continuă, 1.*
Uneori, sete intensă noaptea, 1.
Sete noaptea (după treisprezece zile), 1.
Dorință puternică de a bea, 1.
Sete de apă, dimineața la trezire, 1. [570.]
Sete (în primele patru sau cinci zile), 37, 42.*
Uscăciune jos, în partea posterioară a gâtului, cu căldură noaptea, fără transpirație, 1.*
Uscăciune mare a gurii, cu sete intensă, 1.*
Era obligat să bea în timp ce mânca, 1.
Eructații și sughiț.
Numeroase eructații înainte și după masă, 1.*
Eructații cu gustul cinei mâncate cu patru ore înainte, 1.
Eructații violente și crampe stomacale în prima jumătate a nopții, 1.
Eructații excesive și flatulență după cină, 1.
Numeroase eructații, cu vărsături amare și acre, după masă, 1.
Eructații foarte ușoare, cu pirozis, 1. [580.]
Eructații urmate de arsură (pirozis), care se întinde de la stomac la gât, după masă, 1.
Eructații bilioase în timp ce mănâncă, mai ales seara, 1.
Eructații cu alimente parțial digerate, cu gust fad în gură, 1.
Eructații acre, 1.
Eructații goale, chiar și dimineața, pe nemâncate, 1.
Eructații goale aproape imediat, 7.
Sughiț violent (a treia zi), 39.
Sughiț de dimineața până seara (a patra zi), 7.
Sughiț (a treia zi), 7.
Greață și vărsături.
Greață neîncetată, care ajunge până la vărsături, 19. [590.]
Greață continuă și senzație de greață întreaga zi, timp de mai multe zile succesive, cu căldură de la epigastru până la baza gâtului; greața nu ajunge până la eforturi de vomă; este suprimată în timp ce mănâncă și bea, pentru ambele având poftă, 1.*
Greață, stare generală de rău și mișcări ale întregului corp, ca după administrarea unui emetic, 1.
În câteva minute a apărut o greață cumplită și intolerabilă care, într-un sfert de oră, s-a încheiat cu vărsături; după acestea s-a simțit mai bine pentru un timp, apoi au urmat durere, crampe colicative și gaze, iar la aproximativ cincisprezece ore după administrarea dozei au apărut tenesme și scaune cu sânge, 29.
Greață cu senzație de rău asemănătoare senzației de leșin și anxietății, ca și cum ar urma să eructeze (mai ales când se mișcă), alternând cu foame vorace și durere ca de gol în stomac, ca și cum ar trebui să mănânce, cu acumulare de apă în gură, ca în regurgitația apoasă, în accese zilnice frecvente, cu durata de cinci până la zece minute, 1.
Greață intensă în stomac, ca și cum ar urma să aibă eforturi de vomă, dar fără eforturi de vomă sau vărsături, după ce s-a ridicat, însă înainte de micul dejun, persistând până când a adormit din nou (a doua dimineață), 26.
Greață, cu anxietate, fără tendință de a vărsa, sub coastele scurte, frecvent în timpul zilei, 1.
Greață în regiunea stomacului întreaga zi, 1.
Greață, cu anxietate și tremur (după patruzeci și una de ore), 1.
Greață și vărsături propriu-zise de mucus și alimente, provocate de tuse; anxietate provocată de tuse, 28.*
Greață după masă, 1.* [600.]
Greață după un scaun moale, 1.
Greață în gât imediat după masă, dispărând după ce se mișcă puțin timp, 1.
Greață, ca de la căldură, fără a ajunge până la vărsături, timp de mai multe ore, 1.
Vărsături persistente, provocate de băut (după o jumătate de oră), 34.
Vărsături violente cu sânge negru, fluid, și cu o membrană fibroasă neagră, fetidă, cu diametrul de aproape un picior, conținând vase de sânge mari și mici (după șaisprezece zile), 36.
A vărsat frecvent o substanță filantă, albă și gălbuie, striată cu sânge, 42.
Vărsături cu un lichid seros maroniu, amestecat cu sânge și mucus galben (a treia zi), 39.
Vărsături (după un sfert de oră); primele eforturi de vomă au fost însoțite de durere chinuitoare și anxietate, 30.
Vărsături cu sânge negru, fetid (după douăzeci de zile), 36.
Vărsături amare și acre, cu numeroase eructații după masă, 1. [610.]
Vărsături continue cu mucus tenace, purulent și sanguinolent, 43.*
Vărsături cu o substanță sanguinolentă (în prima zi și în zilele următoare), 39.
Găsită moartă, cu o cantitate mare de sânge în pat în jurul ei, pe care se pare că îl vărsase (a paisprezecea zi), 37.
Vărsături, cu sete arzătoare, 32.
Vărsăturile au reapărut în a șasea zi, cu agitație și delir, 39.
Pirozis pronunțat, lichidul vărsat având reacție neutră la hârtia indicatoare (după trei săptămâni), 45.
Vărsături neîncetate cu un lichid închis la culoare, sanguinolent și vâscos ca guma, intens acid, 46.
Vărsături (imediat), 45.
A vărsat o pintă de sânge coagulat și lichid (a șaptea zi); a vărsat aproximativ o pintă de lichid sanguinolent, cu un fragment de mucoasă cu diametrul de doi sau trei inci, cu miros fetid (a opta zi), 46.
Înghițirea era urmată întotdeauna de vărsarea alimentelor ingerate, împreună cu o cantitate de lichid apos (după trei săptămâni), 45. [620.]
Eforturi violente de vomă, care au durat aproape trei ore (după nouă săptămâni), 45.
Eforturi de vomă și vărsături, 33, 43.
Vărsături, 36.
Vărsături și cefalee deasupra ochilor și în oasele parietale, ca și cum capul ar urma să plesnească, imediat după cină, 1.
Senzație de greață; stare generală de rău; senzație de frig după cafeaua obișnuită; a fost obligată să se întindă, 1.
Pâinea neagră provoacă gust acru și vărsături, 1.
Stomacul în general.
Crampe colicative spasmodice violente în stomac, 1.
Durere spasmodică, constrictivă, în stomac, 1.
Stomacul și abdomenul sunt tensionate, iar hainele par prea strâmte, imediat după o cină foarte moderată, 1.
Durere spasmodică de tracțiune în epigastru, cu tensiune, extinzându-se până la ombilic și scurtând respirația, 1. [630.]
Durere spasmodică în epigastru (după șase zile), 1.
Pulsație în epigastru, 1.
O mișcare nedureroasă în apropierea părții stângi a epigastrului (a unsprezecea zi), 1.
Scuipa frecvent mucus mai mult sau mai puțin pătat cu sânge, 46.
Durere violentă în stomac, survenind la intervale de aproximativ zece minute (după trei săptămâni), 45.
Durere continuă localizată la stomac (după patru săptămâni), 45.
Sensibilitate dureroasă la nivelul pilorului (a doua zi), 46.
Apăsare în epigastru și arsură bruscă, ca și cum ar urma să verse sânge (a doua zi), 1.
Orgasm în regiunea epigastrului (a patra zi), 1.
Apăsare violentă asupra stomacului și epigastrului, în timp ce merge în aer liber, 1. [640.]
Apăsare violentă deasupra stomacului și epigastrului, în timp ce merge în aer liber, 1.
Apăsare violentă în stomac, noaptea, 1.
Apăsare în stomac, agravată de apăsarea cu mâna, 1.
Apăsare foarte dureroasă în stomac, pe nemâncate, 1.
Apăsare în stomac, mai ales înainte de masă, chiar dacă nu mâncase nimic timp de o oră; era ameliorată mâncând, cu eructații goale, 1.
Apăsare în stomac, ca și cum ar fi ca de rană, dimineața și în timpul zilei, 1.
Apăsare în stomac și spate, la trezire dimineața, 1.
Arsură care coboară de-a lungul esofagului până la epigastru, ca un pirozis, 1.
Senzație de arsură în stomac, 1.
Senzație ca de gheară în stomac, dimineața după ridicare, extinzându-se în piept, urmată de accese ușoare de crampe colicative în abdomen, 1. [650.]
Senzație de roadere în stomac, dimineața, pe nemâncate, 1.
Un junghi constant în partea anterioară, sub epigastru, 1.
Durere sfâșietoare, ca de rană, în esofag, piept și stomac, după ce bea la începutul mesei, 1.
Durere violentă în stomac, 33.
Durere în stomac în timpul somnului, noaptea, dispărând la trezire, 1.
Durere deasupra stomacului, din cauza căreia nu îndrăznea să se întindă drept, ameliorată de eructații, 1.
Durere în regiunea orificiului cardial al stomacului la înghițirea alimentelor, 1.
Durere sub stomac în timpul tusei și provocată de aceasta, 1.
Crampă constrictivă în stomac; crampe colicative și ciupituri foarte chinuitoare, în accese (după douăzeci și patru și patruzeci și opt de ore), 1.
Crampe stomacale și durere și sensibilitate dureroasă excesive, ameliorate parțial de opiacee (a treisprezecea zi), 37. [660.]
Crampă în stomac, ca în urma răcirii, 1.
Senzație de căldură în stomac, 18 . [La scurt timp după ingerare. -Hughes.]
Senzație de frig și apăsare în stomac după masă, 1.
Senzație de frig în stomac, 11 . [Atribuită faptului că acidul fusese diluat prea puțin. -Hughes.]
O senzație de căldură în stomacul și pieptul meu, la scurt timp (prima zi), 20.
S-a trezit noaptea cu durere de stomac (după cincizeci de ore), 1.
(Examenul post-mortem a evidențiat cicatrice în regiunea orificiului piloric, cu indurație pronunțată a membranei înconjurătoare, astfel încât orificiul era foarte mult contractat; pereții porțiunii cardiale a stomacului erau subțiri, cu o ușoară strictură a orificiului cardial), 38.
Regiunea epigastrică oarecum dureroasă la atingere, 36.
Dureri în regiunea epigastrică (după șaisprezece zile), 36.
Apăsarea epigastrului provoca o ușoară jenă (după trei ore), 30. [670.]
Epigastrul, regiunea ileocecală și regiunea S. Romanum, dureroase și foarte sensibile la apăsare, 39.
Căldură arzătoare în epigastru și gât, imediat, intensificându-se rapid, 30.
Regiunea epigastrică destinsă, sensibilă la apăsare (deși abdomenul era nedureros), 43.
Durere violentă în regiunea epigastrică, 38.
Epigastrul foarte sensibil și dureros la apăsare, 45.
După aproximativ zece zile, a început să aibă dureri violente în regiunea esofagului și stomacului; greața, vărsăturile, colicile și constipația au reapărut; a devenit foarte emaciat, eructații fetide, distensie excesivă a regiunii epigastrice, limbă palidă, umedă, respirație fetidă, puls 66 până la 68. În pofida diverselor remedii, abdomenul a devenit din ce în ce mai destins, mai ales în hipogastrul stâng, extinzându-se până în regiunea ombilicală; matitate la percuție, cu fluctuații evidente; apăsarea era dureroasă; puterile scădeau din ce în ce mai mult în fiecare zi; puls foarte rapid și mic, limbă uscată, trăsături trase, urmate de moarte subită, 32 . [Examenul post-mortem a evidențiat o distensie enormă a stomacului, care umplea întreaga parte stângă a abdomenului până la fosa iliacă și conținea o cantitate mare de substanță groasă, asemănătoare ciocolatei, foarte fetidă; mucoasa din regiunea pilorică era ramolită și, în multe locuri, complet distrusă; în apropierea pilorului existau ulcere cu margini mici și dure; pereții pilorului și duodenului erau indurați și hipertrofiați, prezentând la secționare aspect de schir, 32 .]

ABDOMEN

Hipocondre.
Junghiuri în regiunea hepatică, provocând strigăte puternice la cea mai mică mișcare, 1.
Apăsare violentă în regiunea hepatică în timpul menstruației, 1.
Apăsare în hipocondrul stâng, mai mult anterior (a patra zi), 1.
Înțepături în regiunea splinei la fiecare mișcare (a patra zi), 1. [680.]
Durere în hipocondre la tuse, 1.
(Am putut sta culcat mult timp pe partea stângă, ceea ce, din cauza unei afecțiuni a ficatului meu, nu mai fusese posibil de multe luni), (a doua noapte), 20.
Senzație de tumefiere a splinei, 1.
Apăsare și tensiune în regiunea hepatică, 1.
Durere ciupitoare și apăsătoare în partea dreaptă, în timpul somnului de după-amiază, 1.
Apăsare în partea stângă a abdomenului, 1.
Locul unei hernii este foarte destins, 1.
Regiunea ombilicală și părțile laterale.
Apăsare în regiunea ombilicală, cu senzația că ar înceta după un scaun, 1.
Regiunea ombilicală a devenit sediul unei dureri violente (după trei ore), 30.
Durere constrictivă în regiunea ombilicală, 1. [690.]
Senzație de distensie în regiunea ombilicală, 1.
Durere tăietoare și tensiune în partea dreaptă a abdomenului inferior, 1.
Tracțiune și crampe în regiunea ombilicală, mai ales la mișcarea și îndoirea corpului, 1.
Colică sfredelitoare sub ombilic, 1.
Abdomen în general.
O excrescență congenitală de pe abdomen, asemănătoare unui neg, devine sensibilă, dureroasă ca o rană și acoperită de cruste, 7.
Distensie a abdomenului în timpul menstruației, 1.
Distensie a abdomenului dimineața, la trezire, 1.
Distensie abdominală din cauza flatulenței, cu borborisme de dimineață până seara, timp de multe zile, 1.
Abdomenul s-a destins (a cincea zi), 39.
Tensiune mare în abdomen (după douăzeci și patru de ore), 1. [700.]
Abdomen permanent tensionat, 1.
Constricție spasmodică în abdomen, 1.
Mușchii abdominali contractați, 36.
S-a aruncat pe burtă, zvârcolindu-se în paroxisme de agonie, apăsându-și abdomenul cu ambele mâini, gemând și implorând să fie înjunghiat, 46.
Borborisme în abdomen, 1.
Borborisme puternice în abdomen, după masă, 1.
Gâlgâit în abdomen, fără foame, adesea după masă, 1.
Disconfort abdominal, cu multe borborisme și scaun lichid, timp de peste o săptămână (după douăzeci de ore), 1.
Colică tăietoare, dimineața în pat și după ridicare, urmată de scaune moi (a treia zi), 7.
Colică înainte de eliminarea gazelor, 7. [710.]
Colică înainte de scaun, însoțită și de tracțiune, 1.
Colică, ca și cum ar fi în urma răcirii, 1.
Colică tăietoare, cu scaune asemănătoare diareei și picioare reci, care nu pot fi încălzite, 1.
Colică flatulentă violentă, dimineața, după ridicare, 1.
Colică cu dureri de strângere noaptea, cu somn agitat, 1.
Colică înțepătoare, mai ales la apăsarea abdomenului, 1.
Colică cu durere de tracțiune în abdomenul inferior, cu tremurături, 1.
Disconfort colicativ și distensie a abdomenului dimineața; gazele se deplasează prin abdomen, cu durere și borborisme, fără ameliorare nici măcar după un scaun moale (după șaisprezece zile), 1.
Colică cu dureri de strângere înaintea unui scaun satisfăcător (după paisprezece zile), 1.
Colică după nevoi frecvente de defecație, în parte fără rezultat, 1. [720.]
Formarea unei cantități mari de gaze; acestea se deplasează prin abdomen cu o senzație neplăcută, fără a-și găsi ieșirea, 1.
Nevoie intensă de a elimina gaze, cu durere în abdomen; se elimină foarte puține sau deloc, chiar și atunci când urmează un scaun (de la o clismă cu apă), 1.
Se elimină multe gaze (imediat și, de asemenea, în a doua zi), 1.
Eliminare excesivă de gaze (după câteva ore), 1.
Eliminare abundentă de gaze dimineața, cu crampe abdominale, 7.
Durere de tracțiune în abdomen, extinzându-se în coapse, 1.
Apăsare în abdomen și durere în regiunea lombară, în timpul menstruației, 1.
Apăsare violentă în abdomenul inferior, ca și cum totul ar fi împins în afară prin organele genitale, cu durere în regiunea lombară; se extindea în șolduri și în josul picioarelor, în timpul menstruației, 1.
Apăsare în mijlocul abdomenului, ca de la un nodul, 1.
Senzație de greață în abdomen, la câteva ore după masă, mai multe zile la rând, 7. [730.]
Durere apăsătoare în abdomen, 1.
Crampe frecvente în abdomen, fără diaree, 1.
Crampe frecvente în abdomen în timp ce bea apă în timpul mesei, 1.
Crampe frecvente în abdomen, dimineața, după un scaun satisfăcător, 1.
Cârcel în abdomen, noaptea, 1.
Cârcei în abdomen, 1.
Durere într-un punct mic al abdomenului, ca și cum ceva ar urma să iasă pe acolo, 1.
Constricție în abdomen, cu prurit, 1.
Durere răsucitoare și de tracțiune în abdomen, înainte de eliminarea gazelor, 7.
Disconfort în abdomen și treziri frecvente noaptea, 1. [740.]
Disconfort și anxietate în abdomen noaptea, cu căldură la nivelul capului și mâinilor, 1.
Abdomenul este extrem de sensibil (după trei zile), 1.
Sensibilitate dureroasă a abdomenului, merge cu dificultate și foarte aplecată înainte; dar aceasta se datora probabil faptului că fusese trântită la pământ și călcată în picioare într-o încăierare, în ziua în care luase acidul (primele patru sau cinci zile), 37.
Hipogastru și regiuni iliace.
Tumefiere supurantă a ganglionilor inghinali, care sunt foarte dureroși la mers; întregul membru pare paralizat, iar mușchii par tensionați, 1.
Tumefiere nedureroasă a ganglionilor inghinali, 1.
Tumefiere a ganglionilor inghinali, 15.
Ușoară înțepătură într-un furuncul din regiunea inghinală, atât la atingere, cât și fără a fi atins; prurit înțepător în porțiunea sa indurată, 1.
Durere violentă, ca un cârcel, în abdomenul inferior, ca și cum abdomenul ar urma să plesnească, cu eructații constante; în timpul menstruației, nu putea rămâne liniștită nicăieri, 1.
Senzație de sfredelire și crampe în abdomenul inferior, fără diaree, 1.
Durere apăsătoare și, uneori, un junghi în abdomenul inferior, la atingerea acestuia, 1. [750.]
Durere constrictivă în ganglionii inghinali, 1.
Durere ca de zdrobire sau ca de ruptură în regiunea inghinală stângă, ameliorată prin mers, 1.
Junghiuri în abdomenul inferior, imediat deasupra pubisului, în timpul urinării, 1.
Înțepătură într-un punct herniar din stânga, 1.

RECT ȘI ANUS

Prolabare dureroasă a rectului, 1.
Nevoie de defecație resimțită în rect, deși evacuarea este redusă, 1.
Tumefierea hemoroizilor, 1.
Împingere constantă spre exterior a hemoroizilor din rect, 1.
Papule dureroase în perineu, 1.
Hemoroizi și înțepături fine în rect, 1. [760.]
Hemoroizi apărând după o apăsare violentă în jos, în spate, în timp ce stă în picioare, 1.
Sângerarea hemoroizilor în timpul scaunului, 1.
Hemoroizi proeminenți, dar nedureroși, și eliminarea unei cantități de sânge la fiecare scaun, 1.
Arsură în hemoroizi, 1.
Durere în hemoroizi, 1.
Rectul pare inactiv și incapabil să evacueze materiile fecale, 1.
Căldură în rect, 1.
Senzație de arsură în rect, 1.
Arsură acută în anus (rect)

întreaga zi, mai ales după urinare, 1.

Arsură și ciupituri în rect, 1. [770.]
Arsură în rect, extinzându-se spre perineu, cu nevoie de defecație fără rezultat, 1.
Arsură intensă în rect, la trezirea din timpul nopții și dimineața, 1.
Usturime, mai intensă în rect decât în anus, imediat după scaun, durând două ore, 1.
Apăsare în rect (după șapte și șaptesprezece zile), 1.
Crampe violente în rect, 1.
Înțepături în rect și constricție spasmodică în anus, în timpul scaunului, durând multe ore (după două zile), 1.
Înțepături și senzație de zgâriere în rect și anus după scaun, 1.
În timpul scaunului, înțepături, durere tăietoare și senzație de tragere în rect și anus, 1.
Prurit în rect, 1.
Prurit în rect, ca de la oxiuri, 1. [780.]
Prurit și arsură în rect, cu eliminare de oxiuri, 1.
Junghiuri în rect în timpul tusei, 1.
Junghiuri în rect, seara, 1.
Junghiuri ascuțite, cu caracter de tracțiune, în perineu, extinzându-se spre anus, 1.
Senzație de tragere spre rect, urmată de hemoroizi dureroși, 1.
Nevoie constantă de defecație, fără rezultat, 1.
Nevoia de defecație fără rezultat revine după scaun, 1.
Senzație după scaun ca și cum ar mai trebui eliminat ceva (a șasea zi), 1.
Presiune prelungită de a defeca; nu poate evacua scaunul, deși acesta nu este tare, 1.
Odată cu scaunul, durere ca și cum ceva din rect ar urma să fie sfâșiat, 1. [790.]
Scurgeri fetide din anus (a șaptea zi), 39.
Senzație dureroasă ca de rană în anus (după patru zile), 1.
Constricție în anus, aproape zilnic, 1.
Senzație umedă, dureroasă ca de rană, în anus și între fese, la mers, 1.
Durere apăsătoare în anus, ca și cum s-ar forma hemoroizi, 1.
Arsură în anus (a doua zi), 1.
Arsură în anus, cu scaun tare, 1.
Arsură în anus, după scaun, 1.
Usturime în anus, seara, 1.
Prurit în anus, în timpul mersului în aer liber și după scaun, 1. [800.]
Acriditate mușcătoare odată cu scaunul, 1.

SCAUN

Diaree.
Diaree, cu greață, după masă (după douăzeci de zile), 1.
Diaree o dată la două zile, 1.
Dizenterie care durează două zile și dispare treptat (după cincisprezece ore), 29.
Scaune frecvente, constând numai din mucus, uneori cu colici tăietoare și nevoie excesivă de defecație (în primele patru zile), 1.
Scaun constând dintr-o cantitate mare de sânge negru, fetid (după șaisprezece zile), 36.*
Eliminare de sânge odată cu scaunul (după șaisprezece zile), 36.*
Scaun sanguinolent, dizenteric, cu tenesme, febră și cefalee, 19.*
Scaune sanguinolente violente și dureroase, asociate cu tenesme (după două zile), 39.*
Eliminare intestinală de sânge negru, fetid (după douăzeci de zile), 36.* [810.]
A eliminat pe cale rectală o cantitate de sânge roșu-aprins; nu mai suferise niciodată până atunci o asemenea hemoragie (după șase săptămâni), 45.*
În decurs de treizeci și șase de ore au fost șaisprezece scaune extrem de dureroase, constând din sânge și pseudomembrane (după cinci zile), 39.*
Scaun fluid de două sau trei ori pe zi (în primele zece zile), 1.
Eliminare de lichid prostatic după un scaun dificil (după trei zile), 1.
Scaun moale, precedat de crampe abdominale, 1.
Eliminare abundentă de sânge odată cu scaunul, 1.*
Scaun fluid, alb-gălbui, 1.
Scaun păstos, 1.
Două scaune moi pe zi, timp de câteva săptămâni, 1.
Trei sau patru scaune pe zi, cu tremurături și senzație de greață sub coastele false (în primele treisprezece zile), 1. [820.]
Scaun învelit în mucus, 11.
Senzație ca și cum ar urma să apară diareea, ceea ce nu s-a întâmplat (după două până la opt ore), 1.
Scaun cu miros fetid și cu gaze intestinale fetide, 1.
Constipație.
*Constipație (în prima zi), 1.
*Constipație dureroasă timp de câteva zile, 17.
A eliminat pentru prima dată un scaun mic, închis la culoare (în a șasea zi), 46.
Constipație; distensie abdominală; gazele intestinale nu se elimină (în a treia, a patra și a cincea zi), 1.
Scaun numai o dată la două zile, tare, învelit în mucus, în primele zile, apoi din nou zilnic, 1.
Alimente nedigerate eliminate odată cu scaunul, 1.
Scaun tare, puțin abundent, 1.* [830.]
*Scaunul este evacuat sub formă de mase dure, 1.
Scaun ca excrementele de oaie, cu efort intens la defecație și însoțit de mucus (în a doua și a treia zi), 1.
Scaun alternativ tare și fluid, 8.

ORGANE URINARE

Vezică urinară și rinichi.
Durere spasmodică, constrictivă, care se extinde de la rinichi la vezica urinară, 1.
Presiune în regiunea rinichilor, 1.
Uretră.
Orificiul uretrei foarte tumefiat, umflat, roșu-închis, 4.
Materie galbenă se scurge din uretră, 1.
Eliminare de materie sanguinolentă din uretră, 1.*
Mucusul picură din uretră în afara urinării, 1.
Câteva picături de mucus fluid, nefilamentos precum lichidul prostatic, sunt eliminate din uretră după urinare, 1. [840.]
Uretra este dureroasă la atingere, 1.
Usturime în uretră în timpul urinării, 1.*
Arsură violentă în uretră în timpul urinării, 4.*
Senzație de arsură în porțiunea anterioară a uretrei, care îl constrânge să urineze, ca și cum prin aceasta s-ar ameliora, deși nu face decât să se agraveze, 1.
Arsură în uretră în timpul urinării (după șaptesprezece zile), 1.
*Înțepături ca de ace în orificiul uretrei, 1.
Durere tăietoare în uretră, 1.*
Durere ca de rană în întreaga uretră în timpul urinării, 1.
Jet urinar subțire, ca și cum ar fi cauzat de o strictură a uretrei, 1.
Urinare.
Obligat frecvent să se ridice noaptea pentru a urina, 1.* [850.]
Nevoie intensă de a urina, 1.*
Nevoie intensă de a urina noaptea, cu eliminare redusă (după patru zile), 1.
Nevoie frecventă și imperioasă de a urina, cu eliminare redusă, 1.*
Nevoie imperioasă de a urina, cu colici tăietoare, noaptea, 1.
Nevoie imperioasă de a urina, 1.
Poliurie, 18 . [Negăsit. -Hughes.]
Copilul urinează involuntar, 1.
Suprimarea eliminării urinei (după două zile), 39.
Suprimarea eliminării urinei, fără durere, timp de câteva zile, 17.
Eliminarea urinei suprimată (vezica goală), (în a cincea zi), 39. [860.]
Arsură violentă după urinare (după șapte zile), 1.*
Urină.
Eliminare foarte abundentă și ușoară a urinei, 1.
Urină foarte abundentă, palidă, 1.
Noaptea s-a ridicat de trei ori pentru a urina; de fiecare dată a eliminat multă urină cu aspect normal, 27.
Urină foarte fetidă, cu miros ușor acru, ca urina de cal, 1.
Urină foarte puțină, 1.
Urină foarte puțină, tulbure, fetidă, 1.
Urina este rece în momentul eliminării, 1.*
Urina este limpede la eliminare, dar, lăsată în repaus, devine mai întâi tulbure și filamentoasă și depune un sediment deschis la culoare, strâns aderent la vas (după treizeci și trei de zile), 2.
Eliminare de mucus vâscos, seara, după urinare, 1. [870.]
Sediment albicios și miros puternic amoniacal al urinei, 1.
Nisip brun-roșcat în urină (după șapte zile), 1.
Sediment roșu în urină, 1.
Urină foarte închisă la culoare, dar care devine curând albă și tulbure; după urinare, uscăciune accentuată a gâtului, 1.
Urină foarte brună, care lasă pe lenjerie pete brune, ca petele de cafea, 1.
A eliminat o pintă de urină închisă la culoare, de consistența supei de mazăre (în a doua zi), 46.
Urina depune nisip, 1.
Urină foarte închisă la culoare, 1.
Urină maronie, iritantă, cu miros insuportabil de puternic, 1.
Urina avea un miros înțepător, ca de tutun, 1.

ORGANE SEXUALE. [880.]

Părul de pe organele genitale cade abundent, 2.
Mâncărime pe organele genitale, 8.
Mâncărime intensă pe organele genitale, 1.
Mâncărime violentă pe scrot, 1.
Senzație de târâre în scrot, extinzându-se prin regiunea inghinală, 1.
Petele roșii de pe gland se acoperă cu o crustă, 1.
Un loc denudat de pe penis se ulcerează și nu se vindecă, 7.
Ulcere superficiale pe corona glandis, cu aspect curat, dar exsudând o secreție fetidă, 2.
Un ulcer profund pe gland, cu margini proeminente, de culoarea plumbului, extrem de sensibile, 2.
Zece sau douăsprezece excrescențe de culoarea cărnii pe corona glandis, care, după câteva zile, devin mai mici, exsudând o secreție fetidă și sângerând la atingere, 2. [890.]
Secreție pe gland, 1.
Mai multe pete brune, dureroase, de mărimea boabelor de mazăre, pe corona glandis, 2.
Coșuri pruriginoase pe gland, 1.
Zvâcnire și apăsare în gland (după două zile), 1.
Mâncărime frecventă pe gland, 1.
Gâdilătură pruriginoasă, ca de mușcături de purici, pe întregul penis, 1.
Durere ca de rană în vârful glandului în timpul urinării, 1.
Mâncărime pe întregul penis, îndeosebi pe gland, sub prepuț, 1.
Umflare mare a prepuțului și fimoză, fără roșeață accentuată, precum și ulcere supurante cu margini plate, cu inflamația suprafeței sale interne și a marginilor sale, precum și a orificiului uretrei, având aspect de șancre, cu dureri violente, înțepătoare și sfâșietoare, care sunt agravate mai ales spre seară, durează întreaga noapte și împiedică somnul și sunt agravate și mai mult de erecțiile violente, spre dimineață, 4.
Pete superficiale galbene care se ulcerează, asemenea unor șancre plate, umede, dar nedureroase, pe suprafața internă a prepuțului, de ambele părți ale frenului, 1. [900.]
Inflamație și umflare a prepuțului, cu durere arzătoare; pe suprafața internă, sensibilitate dureroasă și ulcere mici, eliminând o secreție ihoroasă foarte fetidă, care pătează lenjeria asemenea unei secreții sanguinolente, 2.
Un coș cu mâncărime arzătoare pe suprafața internă a prepuțului; după frecare, un ulcer superficial, la același nivel cu pielea și de culoare galbenă, părând acoperit cu o secreție groasă și fiind nedureros, înconjurat doar de o oarecare roșeață, 1.
Vezicule mici, pruriginoase, pe prepuț, care se deschid după câteva zile și se acoperă cu mici cruste uscate, 1.
Mucus sub prepuț, în spatele corona glandis, 7.
[Suprafața internă a prepuțului este puțin excoriată, ca și cum ar urma să apară un șancru], 11. [Original revizuit de Hughes. La un bărbat infectat cu sifilis cu trei luni înainte și care luase mult Mercur.]
Înțepături ascuțite în prepuț, 2.
Mâncărime pe prepuț și pete umede pe suprafața sa internă (după douăzeci și opt de zile), 1.
Umflarea testiculului drept, cu durere la atingere, 1.
Umflarea testiculelor, 15.
Durere ca de răsucire în testiculul stâng, 1. [910.]
Durere ca după contuzie în testiculul stâng, 1.
Durere de tracțiune în testicule, 1.
Durere arzătoare în testiculul stâng, 1.
Durere sfâșietoare în cordoanele spermatice, cu sensibilitate dureroasă a testiculelor la atingere, 1.
Mâncărime pe scrot, cu locuri dureroase ca o rană (a doua zi), 7.
Erecții violente la trezire, noaptea, 1.
Erecții violente noaptea, chiar și după o poluție (după șaisprezece zile), 1.
Erecții violente noaptea și o poluție (după nouă zile), 1.
Erecții, cu arsură și înțepături în uretră (după patru zile), 1.
Înclinație puternică spre erecții (după cinci zile), 1. [920.]
Erecții dimineața, în pat, cu durere în uretră (după douăzeci și patru de ore), 1.
Erecții spasmodice, neplăcute, timp de câteva ore după miezul nopții; a fost nevoit să se zvârcolească neliniștit timp de câteva ore (după cincisprezece zile), 2.
Erecții seara, după ce se întinde, 1.
Absența erecțiilor, 1.
Dorință sexuală și erecții, fără fantezii lascive (primele două zile), 1.
Poluții frecvente, 1.
Durere de tracțiune în regiunea lombară, coloana vertebrală și coapse, după coit, 1.
Dorință sexuală excitată permanent (după zece zile), 1.
Dorință frecventă de coit (după câteva săptămâni), (acțiune secundară), 1.
Înclinație puternică spre coit (a cincisprezecea zi), 1. [930.]
Excitație sexuală, în timpul căreia s-a produs o secreție abundentă de lichid prostatic, 1.
Coitul, repetat la intervale prea scurte, deși fără o dorință sexuală suficientă, a provocat slăbiciune generală și reapariția vechilor suferințe, 1.
Dorința sexuală lipsește, 1.
Ușoară senzație voluptuoasă odată cu ejacularea, în timpul coitului, 1.
Senzație voluptuoasă redusă în timpul coitului, 1.
Potență sexuală diminuată, uneori cu o lipsă pronunțată, în primele optsprezece zile, cu erecții lente, nesatisfăcătoare, provocate numai prin mângâieri, care data următoare sunt cu atât mai satisfăcătoare și complete (la un bărbat în vârstă de cincizeci și unu de ani), 1.
Femeie.
Mâncărime pe organele genitale externe în timpul mersului; acestea devin dureroase ca o rană, 1.
Mâncărime violentă pe organele genitale externe, spre seară, 1.
Mâncărime pe organele genitale externe; copilul se freacă noaptea până când locul devine aproape ca o rană, 1.
Constricție în direcția organelor genitale în timpul menstrelor, 1. [940.]
Arsură uscată în organele genitale feminine, 2.
Înțepături în vagin, extinzându-se de jos în sus, în timpul mersului în aer liber, 1.
Înțepături violente în vagin, 1.
Umflare unilaterală a vaginului și a labiilor mici, cu mâncărime arzătoare, 1.
Un ulcer în vagin, la același nivel cu suprafața, părând acoperit cu puroi galben, cu durere arzătoare și pruriginoasă, 1.
Iritație și inflamație la nivelul labiilor mari și în vagin (a doua zi), 1.
Leucoree mucoasă, filantă, de culoarea cărnii (după douăzeci și patru de ore și cincisprezece zile), 1.
Leucoree cu miros neplăcut, 1.
Leucoree abundentă (a doua zi), 1.
Leucoree mucoasă verzuie, imediat după menstruație, 1. [950.]
Scurgere vaginală de culoarea cireșei și cu miros fetid, 1.
Menstre prea abundente (după douăzeci și una de zile), 1.
Timp de o zi înaintea menstrelor și în cursul acestora, durere ca după contuzie în membre, 1.
Menstre apărute cu opt zile mai devreme (după nouăsprezece zile), 1.
Menstre apărute cu două zile mai devreme (după zece zile), 1.
Menstre apărute cu unsprezece zile mai devreme (după unsprezece zile), 1.
Menstre apărute cu trei zile întârziere (după unsprezece zile), 7.
Menstrele reapar cu trei zile mai devreme (după patru zile), 1.
Menstre apărute cu trei zile mai devreme (după nouăsprezece zile), 1.
Menstre apărute cu șapte zile mai devreme (după unsprezece zile), 1. [960.]
Menstre apărute cu șapte zile întârziere (la lună plină) și oarecum prea abundente, cu cefalee și colici, la o persoană tânără (după douăzeci și nouă de zile), 1.
La apariția menstrelor, durere violentă în regiunea lombară (după patruzeci și opt de ore), 1.
La apariția menstrelor, durere violentă, ca o crampă, în abdomenul inferior, 1.
Menstrele au reapărut la câteva zile după încheierea menstruației și erau de un roșu pal, 1.
Menstrele au revenit chiar după paisprezece zile, deși nu abundent, 1.
Dureri violente, la început ca de travaliu, apoi mai degrabă ca de tragere, în abdomenul inferior, extinzându-se în jos, în vagin, în timpul menstrelor, 1.
Un acces de căldură, palpitații și anxietate, timp de o jumătate de oră; tremur al tuturor membrelor, la scurt timp după apariția menstrelor (după unsprezece zile), 1.
Slăbiciune atât de mare în timpul menstrelor, încât nu putea vorbi; îi tăia respirația și a fost nevoită să se întindă (după șaptesprezece zile), 1.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe, trahee și plămâni.
Dureri înțepătoare în regiunea laringelui, 1.
Senzație ascuțită de zgâriere în trahee (după nouă zile), 1.
Voce. [970.]
Răgușeala vocii dimineața (după trei săptămâni), 45.
Voce răgușită uneori, 1.
Voce aspră, 32.
Răgușeală (după câteva ore și după două zile), 1.*
Răgușeală, astfel încât nu putea vorbi, 1.*
Voce slabă, 31.
Tuse și expectorație.
Tuse violentă noaptea, imediat după miezul nopții, durând o oră, 1.
Tuse mult mai abundentă noaptea decât ziua; nu poate dormi decât spre dimineață ; chiar și în timpul zilei, tusea este mult mai abundentă când stă culcat și adoarme, 1.*
Când este inhalat, provoacă o tuse constantă și violentă, cu inspirație șuierătoare, roșeață și transpirație a feței și corpului; accesul de tuse se intensifică atât de mult prin inhalarea continuă a gazului, încât provoacă gust de sânge, greață și vărsături propriu-zise de mucus și alimente; expunerea mai îndelungată la aparatul cu gaz provoacă apăsarea respirației și anxietate, astfel încât devine necesară părăsirea încăperii și respirația liberă, pentru a calma tusea; persistă, de la o jumătate de oră până la două ore, o senzație intensă de excoriație, durere ca de rană și oboseală a pieptului, 28.
Tuse (după trei săptămâni), 45. [980.]
Tuse abundentă (după trei și patru zile), 1.
Tuse croncănitoare, pornind în accese din epigastru, dar nu noaptea, 1.
Tuse scurtă și seacă dimineața (a treia zi), 7.
Tuse scurtă și seacă frecventă, cu iritație și senzație de furnicare în laringe, după ce mănâncă, 1.
Tuse, mai ales noaptea, astfel încât nu are nici cinci minute de odihnă, cu zguduirea întregului corp, care îi taie frecvent respirația, ca în tusea convulsivă; junghiuri în piept, durere în gât și febră, 1.
*Tuse uscată în timpul somnului, înainte de miezul nopții, 1.
Tuse aspră, uscată, înainte de miezul nopții, 1.*
Tuse la inspirație profundă, 1.
Tuse provocată de o senzație de constricție în gât, mai ales noaptea, în timpul somnului, 1.
Tuse scurtă și seacă, seara, în pat, 1. [990.]
Tuse uscată, lătrătoare, mai ales seara, 1.
Tuse uscată, ca în urma răcirii, 1.
Tușește și expectorează prin dregerea repetată a glasului mult sânge negru și, de asemenea, elimină același fel de sânge suflându-și nasul, 1.
Coriză extrem de fluidă și abundentă, cu răgușeală intensă și tuse, cu junghiuri în gât la fiecare acces (după douăsprezece zile), 1.
Expectorație de sânge negru coagulat, provocată de o tuse scurtă și seacă, 1.
Expectorație sanguinolentă în urma unei tuse scurte și seci, dimineața, în pat, precedată de raluri în trahee; urmată de senzație de rău, senzație de frig etc., 1.
Expectorație galbenă, cu gust amar, 1.
Expectorație de mucus prin tuse, 1.
Respirație.
Pierderea bruscă a respirației și palpitații, când merge încet, 1.
Respirație scurtă (prima zi), 1. [1000.]
Respirație lentă și slabă, astfel încât putea rezista un minut fără să respire, 1.
Respirație aspră și dificilă, cantitatea de aer inspirată în plămâni părând redusă pentru urechea aplicată pe piept; ulterior, respirația a devenit mai laborioasă și fiecare inspirație era însoțită de un șuierat jos, distinct; mai târziu, respirația a devenit mai crupală și răgușită, 31.
Constricție a respirației dimineața, atât de intensă încât abia putea inspira (după treizeci de zile), 1.
Somnul nocturn întrerupt din cauza constricției respirației, 1.
A început să prezinte dificultăți de respirație (după una sau două ore), starea s-a agravat rapid și a murit la aproximativ zece ore după accident, 40.
Respirație dureroasă, laborioasă și striduloasă (a doua dimineață), 37.
Pierderea respirației, palpitații și anxietate la urcarea treptelor, 1.*
Respirație dificilă, 36.
Apăsarea respirației, provocată de tuse, 28.*
Inspirație șuierătoare odată cu tusea, 28.
Respirație îngreunată și anxietate, la trezirea din timpul nopții și dimineața, 1. [1010.]
Respirație întretăiată, 1.
Pierderea respirației când merge în aer liber și greutate a picioarelor, 1.
Dispnee, ca de la un aflux de sânge spre piept, 1.
Dispnee în timp ce merge în aer liber, 1.

PIEPT

Junghi violent străbătând plămânii înainte de prânz, 1.
Dureri spasmodice în piept și, în zona corespunzătoare, în spate, agravate de inspirație, după miezul nopții, 1.
Tracțiune spasmodică în piept, 1.
Senzație de durere ca de rană de-a latul pieptului (după trei săptămâni), 45.
Unele semne ale debutului unui tubercul la apexul drept (după trei săptămâni), 45.
Aflux de sânge spre piept și inimă noaptea, 1. [1020.]
Aflux de sânge spre partea superioară a pieptului, 1.*
Pete pruriginoase, asemănătoare pistruilor, pe exteriorul pieptului, 1.
Șuierături și raluri în piept la inspirație, 1.*
Zvâcnituri în piept, deasupra stomacului, ca niște palpitații, mai ales după mers rapid; ameliorate timp de câteva ore de consumul de vin, dar revenind ulterior, 1.
Apăsare a pieptului atât de intensă încât nu-și putea trage respirația (după douăzeci și două de zile), 1.
Apăsare a pieptului ; respirație scurtă, anxioasă, dificilă, 1.*
Presiune violentă în piept, extinzându-se de la epigastru până la scobitura gâtului, dimineața devreme, 1.
Senzație de presiune asupra pieptului, 1.
*Constricție a pieptului, 1.
Constricție a pieptului în timp ce stă așezat și merge, dar mai ales la aplecarea spre spate (a treia zi), 1. [1030.]
Senzație de plenitudine în piept, 1.*
Cârcel în piept pentru o clipă (a nouăsprezecea zi), 1.
Senzație intensă de excoriație, durere ca de rană și oboseală a pieptului, timp de la o jumătate de oră până la două ore, din cauza tusei, 28.
Durere ca de rană în interiorul pieptului în timp ce mănâncă, 1.
Durere ca de rană în piept, ca și cum ar fi ceva rănit înăuntru, la tuse, 1.
Durere în piept provocată de tuse, 1.
Durere la exteriorul pieptului, mai ales la aplecarea înainte, 1.
Durere în piept, ca de rană, la respirație, 1.
Mucus aderent strâns în piept, 1.
Senzație de căldură în piept, 18 . [Ca la S. 661. -Hughes.] [1040.]
Căldură în partea superioară a pieptului dimineața, reapărând uneori în timpul zilei, 1.
Arsură în piept dacă mănâncă ceva sărat chiar și în cea mai mică măsură, 1.
Junghiuri și durere, ca și cum ar supura, în ambele părți ale pieptului, la aplecarea înainte, respirația profundă și întinderea brațelor mult în sus, 1.
Junghiuri în piept, ca și cum ar fi la exterior, 1.
Anterior.
Doi negi mici pe mijlocul sternului, 1.
Înțepături și tracțiune pe stern, 2.
Părțile laterale.
Durerea spasmodică în partea anterioară a pieptului și în spate l-a trezit din somn, 1.
Durere spasmodică, constrictivă în mușchii pectorali superiori drepți; din cauza durerii, a fost nevoit să se încovoaie complet timp de câteva minute (după douăzeci și șase de ore), 1.
Durere apăsătoare anterior, pe coaste, și senzație ca de contuzie, resimțită chiar și la respirație, 1.
Durere apăsătoare în partea dreaptă a pieptului dimineața, urmată de eructații goale, durând o jumătate de oră (după șaisprezece zile), 1. [1050.]
Durere constrictivă în partea stângă a pieptului, deasupra inimii, care îi taie respirația (după douăzeci și șapte de zile), 1.
Durere constrictivă în partea dreaptă a pieptului, mai ales în timp ce stă așezat, 1.
Durere de răsucire în partea dreaptă a pieptului, 1.
Înțepături în partea dreaptă a pieptului și în omoplat (după cincisprezece zile), 1.
Înțepături și ciupituri, când sub sân, când în spate, noaptea, 1.
Presiune în partea stângă a pieptului, ca și cum sângele nu ar putea trece prin inimă, 1.
Junghi violent în partea superioară dreaptă a pieptului, în interiorul coastelor, extinzându-se spre abdomen și spate, 1.
Junghiuri violente în partea stângă a pieptului, dimineața, făcând respirația dificilă, 1.
Noaptea, în timp ce stătea culcat pe spate, s-a ridicat brusc și a fost cuprins de un junghi în partea dreaptă a pieptului, 1.
Junghiuri în partea dreaptă a pieptului la respirație, nu la tuse, 1. [1060.]
Junghiuri în partea stângă a pieptului și sub aceasta, ca de la gaze încarcerate, 1.
Junghiuri în partea laterală a pieptului, cu greață, 1.
Junghiuri în mijlocul părții stângi a pieptului, la aproape fiecare respirație când tușește și respiră, timp de mai multe seri, mai ales când se întinde în pat, 1.
Un junghi violent în sânul drept, seara, după ce s-a întins, 1.
Durere ca de rană în pliurile de sub sâni, 1.

INIMĂ ȘI PULS

Palpitații violente pentru o clipă, cu diaree, 1.
Accese de palpitații, cu anxietate, provocând apăsarea respirației, durând o oră, 1.
Tremur al inimii în accese, 1.
Palpitații, când mai slabe, când mai violente, mai ales după puțină mișcare, cu slăbiciune și anxietate, ca și cum ar urma să leșine, 1.
Palpitații seara, în pat (după trei zile), 1. [1070.]
Orice efort ușor provoacă senzație de căldură și palpitații, curând după cină, 1.
Un efort ușor provoacă palpitații și transpirație, 1.
Excitație intensă a sângelui în inimă, 1.
Aflux de sânge spre inimă, împreună cu anxietate, 1.
Aflux de sânge spre inimă și palpitații (prima zi), 1.
O ușoară emoție provoacă palpitații, 1.
Senzație constrictivă în regiunea inimii, care îi provoca anxietate și care înceta de îndată ce inima avea o bătaie violentă, 1.
S-a trezit la ora 3 dimineața, cu bătăi violente ale inimii și palpitații sub claviculă, fără anxietate, 1.
Junghiuri în inimă, cu căldură și sete, noaptea, 1.
Puls rapid și dur, 42. [1080.]
Puls mic, rapid (după șaisprezece zile), 36.
Căldură febrilă, cu puls rapid, 1.
Puls puțin accelerat (după douăzeci și cinci de minute), 30.
Puls frecvent, slab, intermitent la fiecare a patra sau a cincea bătaie; mai târziu, 120, 31.
Puls 120 și foarte mic (a doua dimineață), 37.
Puls mic, 36.
Puls mic și slab (după o jumătate de oră), 34.
Puls mic, dur și rapid, 33.
Puls mic, contractat, 92 până la 96 (după opt zile), 32.
Colaps, cu slăbirea pulsului și delir, urmat de deces în a opta zi, 43. [1090.]
Puls neregulat; după o bătaie regulată, urmau rapid două bătăi mici; a patra lipsea complet, 1.
Puls mic și frecvent, 46.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Tumefiere glandulară pe partea dreaptă a gâtului; gâtul și limba par rigide (după douăzeci de zile), 2.
Tumefiere pe partea dreaptă a gâtului, asemănătoare unei guși, 1.
Rigiditate a cefei (după douăzeci și patru de ore), 1.
Durere tensivă în mușchii cervicali, 1.
Pierderea forței la nivelul cefei, 1.
Spate.
Durere violentă, arzătoare, în spate, 1.
Durere sfâșietoare și înțepături în spate și piept la mișcare, mai ales noaptea, 1.
Senzație de tracțiune în spate, seara, 1. [1100.]
Durere de spate după cea mai ușoară răcire, 1.
Rigiditate a coloanei vertebrale, 1.
Pocnituri la nivelul vertebrelor cervicale, 1.
Un junghi violent și persistent în vertebre în timp ce stă în picioare, 1.
Senzație de ciupire în țesuturile moi ale spatelui, atât în repaus, cât și în mișcare, 1.
Regiunea dorsală.
Tresăriri spasmodice ale mușchilor dorsali în timpul muncii manuale (după douăsprezece zile), 1.
Senzație de tracțiune în mușchii cervicali, ca și cum ar atârna ceva greu de ei, 1.
Durere în scapula stângă și în regiunea rinichiului în timpul mersului în aer liber, 1.
Junghiuri sfâșietoare în scapulă în timpul mersului în aer liber; noaptea nu putea sta culcat pe ea, 1.
Junghiuri între scapule și în partea anterioară a pieptului, care taie respirația, mai intense la aplecare decât atunci când stă liniștit așezat, 1. [1110.]
Din când în când, un junghi între scapule, urmat întotdeauna de eructații, 1.
Durere între scapule (după două și trei zile), 1.
Senzație de ciupire, ca și cum ar fi prins între clești, între scapule, 1.
Regiunea lombară.
Durere arzătoare în regiunea lombară dreaptă (regiunea hepatică?), într-o zonă cât palma, care îl făcea extrem de prost dispus, trist și incapabil să gândească sau să lucreze, 1.
Durere în regiunea lombosacrată, astfel încât nu putea sta culcat pe spate, ci era obligat să stea culcat pe abdomen, noaptea, 1.
Un junghi în regiunea lombosacrată la tuse, 1.
Junghiuri în regiunea lombosacrată la tuse, 1.
Durere apăsătoare în regiunea lombosacrată, 1.
Durere de tracțiune în regiunea lombosacrată, spre seară, 1.
Tensiune dureroasă în regiunea lombosacrată, astfel încât nu putea inspira profund, 1. [1120.]
Durere violentă în regiunea lombosacrată, care părea să fie în os, aproape numai la mișcare, astfel încât abia putea merge, 1.
Durere în regiunea lombosacrată, ca și cum ar fi rigidă (a douăsprezecea zi), 7.
Pulsații în regiunea lombosacrată, 1.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Tumefierea mâinilor și picioarelor, 5.
Extremitățile au devenit reci; puls mic, foarte rapid; pacientul a intrat în colaps, urmat de deces (după douăzeci și două de zile), 36.
Extremități reci (a doua dimineață), 37.
Slăbiciune în toate articulațiile, 1.
Slăbiciune excesivă, prostrație; toate membrele sunt afectate, mai ales genunchii și coatele, care par relaxate; după prânz, 1.
Sensibilitate foarte mare a articulațiilor, fără durere distinctă, dimineața, 1.
Toate articulațiile se simt slăbite și ca după lovituri, ca după un efort intens, 1. [1130.]
Mâinile și membrele par slăbite și paralizate la apăsare sau când stă culcat într-o poziție incomodă, ca și cum circulația ar fi oprită de o bandă (a douăsprezecea zi), 7.
Toate articulațiile par obosite, ca după alergare, 1.
Tremur și slăbiciune în toate articulațiile, 1.
Senzație de tracțiune în toate membrele, iar întinderea lor pare foarte plăcută, 1.
Senzație de tracțiune și arsură în membre, 1.
Tresăriri și dureri sfâșietoare în articulații, 1.
Pocnituri în toate articulațiile la mișcare, 1.
Durere în articulațiile afectate de gută, până atunci nedureroase, 1.
Articulațiile sunt dureroase, ca și cum ar fi luxate, după mers, 1.
Picioarele și mâinile îi amorțesc, 24. [1140.]
Tensiune în brațe și membrele inferioare, 1.
Senzație de greutate în membre și articulații, ca de oboseală, dimineața în pat, în repausul cel mai deplin, 1.
Durere ca o rigiditate în brațul stâng și membrul inferior, 1.
Senzație ca după lovituri în toate membrele; abia putea ridica brațele și membrele inferioare, 1.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Paralizia brațului drept, 7.
Amorțirea brațului drept noaptea, 1.
Tremur constant și persistent al antebrațului și mâinii, 9.
Slăbiciune a brațelor, ca după febră, 1.
Tensiune și constricție violente în umeri și brațe; îi trăgea brațele spre corp, 1.
Brațul pare paralizat după scuturare, 7. [1150.]
Durere de tracțiune în ambele brațe, 1.
Durere surdă, obositoare, și furnicături în mușchii întregului braț, 1.
Durere ca de entorsă în brațul stâng; nu-l putea mișca nici înapoi, nici înainte (după optsprezece zile), 1.
Durere ca după lovituri în brațul drept (după patru zile), 1.
Apăsare în brațul drept (după treizeci și șapte de zile), 1.
Durere sfâșietoare în braț, mai ales la mișcare, tulburând și somnul, 1.
Senzație de tracțiune în mână și braț, ca și cum și le-ar fi scrântit, 1.
Tresăriri și senzație de tracțiune în brațe și degete (după trei zile), 1.
Umăr.
Mărire glandulară în axilă, 1.*
Tumefiere dureroasă și inflamație a ganglionilor axilari (după paisprezece zile), 8.* [1160.]
Roșeață dureroasă și inflamată a ganglionului axilar stâng (după trei zile), 22.*
Ganglionul axilar drept a fost extrem de sensibil toată dimineața (după trei zile), 1.
Durere surdă în umărul și brațul drept; brațul se simte ca după lovituri și, uneori, nu-l poate ridica sub nicio formă (după trei zile), 22.
Articulația umărului stâng este dureroasă, 1.
Umărul stâng este dureros, ca după o lovitură, 7.
Durere apăsătoare pe umeri, ca și cum ar fi purtat ceva greu pe ei, 1.
Apăsare pe umărul drept (a doua zi), 1.
Junghiuri în umărul stâng la atingere, la respirație sau când îi este frig, dar nu la mișcarea brațului, 1.
Braț.
Brațul este dureros, ca și cum ar fi fost bătut; nu-l poate ridica din cauza durerii și, concomitent, mâna devine rece, 1.
Tremur al mușchilor brațului drept, 1. [1170.]
Durere ca de lovituri de ciocan în humerusuri, ca și cum ar fi fost paralizate, 1.
Senzație de tracțiune în humerusuri, 1.
Tresăriri în mușchii brațului, mai ales în deltoid, fără durere, toată ziua, 1.
Cot și antebraț.
Durere sfâșietoare în articulația cotului și tresăriri, extinzându-se de acolo până la încheietura mâinii (după patru ore), 1.
Amorțeală, tremur și furnicături în antebrațul drept (după trei zile), 22.
Durere de tracțiune paralizantă în antebraț aproape toată ziua, 7.
Durere sfâșietoare în antebrațul și mâna stângă, cu durere la atingere, 2.
Senzație de tracțiune profundă în mușchii antebrațului, extinzându-se în oase (după douăzeci și opt de zile), 2.
Durere surdă și înțepături în antebraț, extinzându-se spre dosul mâinii și degete, 1.
Durere surdă și junghiuri în antebraț, extinzându-se spre dosul mâinii și degete (prima zi), 3. [1180.]
Durere ca după lovituri pe fața externă a antebrațului, la mișcare și atingere, 1.
Senzație de căldură în ambele antebrațe, 1.
Încheietura mâinii.
Senzație de tracțiune la încheietura mâinii drepte timp de câteva secunde (după câteva ore), 7.
Durere sfâșietoare în jurul încheieturilor mâinilor, 1.
Durere sfâșietoare în încheietura mâinii stângi, 1.
Durere ca după lovituri în încheietura mâinii, 1.
Durere apăsătoare în încheietura mâinii drepte, 1.
Mână.
Tremur al mâinilor, 1.
Câteva tresăriri vizibile la nivelul mâinilor, 1.
Amorțirea mâinilor, dimineața, în pat, 1. [1190.]
Amorțirea și insensibilitatea mâinii imediat ce este sprijinită pe ceva, 7.
Mâna dreaptă îi amorțește dimineața (după trei zile), 22.
Mâinile ei, care obișnuiau să devină insensibile și amorțite, nu au mai devenit deloc astfel în timpul administrării medicamentului, 21.
Dureri de tracțiune în mâini, spre seară, 7.
Durere ca de crampă în mână la apucarea unui obiect, 7.
Durere cu senzație de rigiditate în palma mâinii stângi la apucarea unui obiect, 7.
Senzație dureroasă, de lipsă de putere în mâna stângă, ca în reumatism, 25.
Senzație de tracțiune în mâini (după două zile), 1.
Junghiuri violente în palma mâinii stângi, 1.
Junghiuri în mâna dreaptă (a douăsprezecea zi), 7.
Degete.
Tumefiere dureroasă a articulațiilor degetelor, 1. [1200.]
Tumefierea degetelor dimineața, la trezire, 1.
Durere de tracțiune paralizantă în prima articulație a policelui și în mână, la adormire și la trezire (după două zile), 1.
Durere de tracțiune frecventă în tendoanele extensoare ale indexului, extinzându-se dinspre posterior spre anterior, 1.
Amorțirea tuturor degetelor, cu senzație de furnicare în ele, 1.
Insensibilitatea degetelor în aer rece, 1.
Durere sfâșietoare violentă în degetul mic stâng (după o oră), 1.
Durere ca după lovituri în degetul mic stâng, 1.
Durere arzătoare în degetele mâinii stângi, 1.
Degetele sunt dureroase la mișcare, cu tensiune în articulațiile mijlocii, 1.
Junghiuri în articulațiile mijlocii ale degetelor; nu le putea îndoi fără durere, 1.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE. [1210.]

Constricție spasmodică la mijlocul coapsei și sub ambele gambe, frecvent în timpul zilei, o tensiune ca și cum părțile ar fi fost strâns legate, 1.
Slăbiciune a membrelor inferioare numai în poziție culcată, nu în timpul mersului, 1.
Seara, slăbiciune mare, mai ales a membrelor inferioare, 1.
Copilul șchiopătează și poate călca numai pe vârfurile degetelor, 1.
Greutate mare a membrelor inferioare, astfel încât abia se putea târî, 1.
Picioarele și membrele inferioare sunt reci ca gheața, către amiază, 1.
Rigiditate a membrelor inferioare, 1.
Tracțiune apăsătoare în ambele membre inferioare, de sus în jos, seara, 1.
Durere paralizantă în întregul picior, cu o asemenea greutate și moleșeală, încât nu știe în ce poziție să-l țină, numai în repaus, nu în timpul mersului, 1.
Durere paralizantă în coapsa și gamba stângă, la intervale de două ore, 7. [1220.]
Durere ca după lovire în membrele inferioare, ca de la oboseală excesivă, 1.*
Durere ca după lovire și greutate în membrele inferioare, 1.
Durere apăsătoare și de tracțiune în jurul genunchilor, gleznelor și al altor articulații, 7.
S-a trezit noaptea cu o senzație profundă de frig tăios în picioare și gambe, până la șolduri, și cu o senzație profundă ca și cum câinii i-ar fi ros carnea și oasele și ca și cum tendoanele i-ar fi fost trase în sus; toate aceste trei senzații erau mai intense în picioare și coapse; au ținut-o trează toată noaptea; nu erau ameliorate de poziție sau de mișcare; erau ameliorate temporar prin frecare puternică (prima noapte); după micul dejun au dispărut brusc, lăsând părțile sensibile la atingere și cu senzația că hainele erau prea grele pentru ele (prima noapte), 26.
Senzație de căldură cu moleșeală în articulațiile membrelor inferioare, 1.
Membrele inferioare sunt grele, dureroase mai ales în șezut, 1.
*Durere sfâșietoare în membrele inferioare, mai ales noaptea, 1.
Durere sfâșietoare în oasele membrelor inferioare, astfel încât striga cu voce tare, 1.*
Zvâcnire în membrul inferior stâng, noaptea în pat, 1.
Noaptea, senzație de lipsă de viață și amorțeală și rigiditate în piciorul stâng, 27. [1230.]
Durere de tracțiune în membrul inferior drept, 1.
Senzație de furnicare în membrele inferioare, extinzându-se de la șolduri la degetele picioarelor, frecvent ziua și noaptea, 1.
Ușoară durere surdă în ambele picioare și gambe, până la șolduri; simțea ca și cum ar fi răcit la ele, după-amiaza (prima zi), 26.
Șold.
Durere apăsătoare și tensionantă în articulația șoldului drept, la ridicarea de pe scaun și la începerea mersului, ca și cum capul femurului ar urma să iasă din articulație, 1.
Dureri de tracțiune în jurul șoldurilor, 1.
Coapsă.
Slăbiciune a coapsei stângi după mers, cu senzația de stagnare a sângelui în ea, 1.
Senzație de rană la nivelul coapsei, în apropierea scrotului, 1.
Senzație de rană între coapse, în timpul mersului, 1.
Fesele sunt dureroase la atingere, ca de rană, 1.
Tracțiune în mușchii coapselor, ca și cum ceva greu ar atârna de ele, 1. [1240.]
Tracțiune în coapse seara și mâncărime a pielii, 1.
Tracțiune în fese, extinzându-se până în picioare, 1.
Tracțiune și durere sfâșietoare în coapsă, extinzându-se de la genunchi în sus, la așezare, ameliorate în poziție șezândă, 1.
Pulsații și bătăi în coapse, ca și cum acestea ar fi ulcerate în interior; nu tolerau nici cea mai ușoară atingere și erau când fierbinți, când reci, 1.
Durere înțepătoare la nivelul capului femurului, 1.
Durere ca după lovire în porțiunea inferioară a coapsei, la deplasarea ei înainte în timpul mersului, 1.
Durere ca după lovire, ca și cum ar fi fracturate, în ambele coapse (după șase ore), 1.
Durere apăsătoare în coapsă, deasupra genunchiului, în partea inferioară și internă, care face membrul inferior slab și rigid (după trei zile), 1.
Înțepătură violentă în coapsa dreaptă, noaptea, 1.
Înțepături fine în coapse, 1. [1250.]
Durere sfâșietoare în coapsă, extinzându-se de la genunchi în sus, în timpul mersului, 1.
Coapsa stângă pare lovită, 1.
Durere în regiunea mușchilor fesieri drepți, 2.
Fesele sunt dureroase în timpul mersului cu trăsura (noaptea), 1.
Genunchi.
Fosa poplitee este foarte tensionată și pare contractată toată după-amiaza (după șaptezeci și două de ore), 1.
Rigiditate în genunchiul drept, 7.
Contracție dureroasă a genunchiului, 1.
Tensiune în fosa poplitee, ca și cum tendoanele ar fi prea scurte, 7.
Durere în fosele poplitee, ca de rigiditate, astfel încât era obligat să șchiopăteze când începea să meargă, 7.
Durere tensionantă în genunchi la mișcare, 1. [1260.]
Durere în rotula stângă, astfel încât abia putea călca; nu putea merge deloc (după unsprezece zile), 1.
Durere ca de entorsă și ca după lovituri în rotulă, în timpul mersului, mai ales la coborârea treptelor; la mersul pe teren drept, durerea se ameliora treptat, chiar încetând pentru un timp; era dureroasă și la îndoirea excesivă a genunchiului, cu trosnituri în acesta, 1.
Durere ca de entorsă în genunchi, mai ales la coborârea scărilor, 1.
Senzație de umflare în fosele poplitee, în timpul mersului în aer liber, 1.
Durere sfâșietoare în genunchi, extinzându-se până la șold, noaptea în pat, după mult mers, 1.
Durere fulgerătoare în genunchi la tuse, astfel încât acesta trosnește, cu durere în rotulă la mers, 1.
Trosnituri în genunchi în timpul mersului, astfel încât uneori nu se putea mișca din loc, 1.
Durere înțepătoare pe partea externă a genunchiului, în timpul mersului, 1.
Tracțiune violentă în genunchi, terminându-se cu o zvâcnire, 1.
Junghiuri în genunchi, stând în picioare, 1. [1270.]
Junghiuri în fosele poplitee, noaptea, 1.
Gambă.
Gamba pare amorțită și fără viață, seara în pat, urmată de crampă, mai ales în mușchii gambei, iar în cele din urmă de înțepături și furnicături în călcâie, 1.
Tracțiune paralizantă în oasele gambei, 7.
Slăbiciune și oboseală mari în porțiunea inferioară a gambei, după puțin mers, 1.
Noduli nedureroși în mușchii gambelor, de aproximativ jumătate din mărimea unei nuci, timp de circa o oră (a doua dimineață), 26.
Crampă violentă în mușchii gambelor la întinderea piciorului, de exemplu când își trage cizma, 1.
Crampă violentă în mușchii gambelor la ridicarea gambei, 1.
Crampă violentă în mușchii gambelor, noaptea, 1.
Crampă în mușchii gambelor, către dimineață, 1.
Durere ascuțită, de moment, în gambă, extinzându-se de la genunchi până la vârfurile degetelor piciorului, ziua și noaptea, 1. [1280.]
Durere persistentă, ca o crampă, în întreaga porțiune inferioară a gambei, în mușchi și tendoane, dureroasă și la atingere, 1.
Durere ca de entorsă în gleznă, dimineața la ridicare, 1.
Tracțiune la mijlocul gambei în repaus și în mișcare; uneori transformându-se în zvâcniri spasmodice bruște, în accese frecvente timp de două ore, imediat, 1.
Tracțiune în gambe, extinzându-se în genunchi, 1.
Senzație de căldură în gambe, care sunt totuși reci la atingere, 1.
Picioare.
Umflare mare a picioarelor după mersul în aer liber, 1.
Degetele picioarelor, tălpile și bătăturile sunt dureros de sensibile, ca și cum ar fi inflamate, 1.
Slăbiciune mare a picioarelor, cu epuizare, 1.
Picioarele rămân reci, cu căldură a capului, după mers, 1.
Picioarele sunt dureroase; nu poate tolera încălțămintea, 1. [1290.]
Bătăturile încep să fie dureroase, 1.
Durere sfâșietoare în piciorul stâng, 1.
Durere sfâșietoare în piciorul drept, dimineața, 1.
Durere sfâșietoare în metatarsul drept (după unsprezece ore), 6.
Durere sfâșietoare și înțepătoare în piciorul drept, 1.
Tracțiune în porțiunea superioară a metatarsului drept (după nouă ore), 1.
Durere de tracțiune de la pernița tălpii până la călcâi, cu senzație de slăbiciune, 1.
Tracțiune în picioare, extinzându-se până la genunchi, 1.
Durere de tracțiune în picioare, în timpul mersului, 1.
Arsură în picioare, 1. [1300.]
Durere usturătoare în bătături, 1.
Câteva înțepături în piciorul drept (a zecea zi), 7.
Înțepături în maleole, 1.
Trosnituri în gleznă, în timpul mersului, 1.
Arsură deasupra maleolelor, 1.
Durere în periostul os calcis (a șasea zi), 1.
Oboseală a picioarelor numai noaptea; deloc în timpul zilei, chiar și după cel mai lung mers, 1.
Greutate în maleole, extinzându-se prin picioare, la mers și la călcare, ca și cum ar fi foarte comprimate, 1.
Deget al piciorului.
Roșeață, inflamație și umflare a unui deget al piciorului, cu durere arzătoare; după udarea picioarelor, 1.
O bătătură, cu durere arzătoare, apare pe degetul mijlociu al piciorului stâng, 1. [1310.]
Roșeață și căldură a degetului mare și a perniței de la baza sa, cu înțepături în acesta, ca și cum ar fi fost degerat, 1.*
Furnicare și mâncărime violente în degetul mare, seara, 1.
Arsură violentă sub unghia degetului mare stâng, seara în pat, 1.
Durere sub unghia degetului mare, 7.
Durere în pernița de la baza degetului mic, în timpul mersului, 1.
Junghiuri violente în degetul mare drept și în talpă, care împiedică mult timp somnul, 1.

GENERALITĂȚI

Criză epileptică după miezul nopții; a început ca un șoarece care se deplasa în sus și în jos pe partea stângă a corpului său, apoi senzația a dispărut; brațele prezentau smucituri; capul și gura erau trase înainte și înapoi, astfel încât și-a mușcat limba, apoi a devenit complet rigid și a început să sforăie, 1.
Criză epileptică, mai întâi o senzație de tracțiune în partea stângă a pieptului, apoi tracțiuni convulsive ale brațelor înainte și înapoi, durând un minut, în timp ce ședea, cu un grad tolerabil de conștiență (după douăsprezece zile), 1.
Accese de două ori pe zi, la început senzație de tracțiune în spate, ca o apucare în părțile dorsale, sub coaste, extinzându-se de jur împrejur până în stomac, unde se răsucește și dispare, cu o eructație, 1.
Rigiditate spasmodică în spate și în întregul corp, 1. [1320.]
Anxietate, cu junghiuri deasupra inimii și închipuirea că ar vorbi irațional, cu senzație de frig în corp și tendința de a cădea, 1.
Acces de cefalee, dimineața la trezire, cu greață și senzația ca și cum toate părțile gurii ar fi amorțite și adormite, 1.
Emaciere a întregului corp, îndeosebi a brațelor și coapselor, 1.
Slăbire remarcabilă, 16.
Emaciere treptată, 45.
A slăbit (după câteva zile), 1.
Zvârcolire, 35.
Pacientul era palid și rece, 33.
Paloare cadaverică, transpirație rece, respirație suspinată, fără puls, cu conștiința pe deplin păstrată și voce slabă (colaps urmat de moarte), 33.
Expresie anxioasă, 35. [1330.]
Pulsații perceptibile în vasele sanguine din partea superioară a corpului, 1.
Atât de slăbit, încât era nevoit să stea întins aproape permanent, 1, 5.
Epuizare completă după un scaun (după nouă zile), 1.
Foarte epuizat dimineața după ridicarea din pat, până la ora 10, 1.
Slăbiciune mare după-amiaza, dispărând seara, 1.
Slăbiciune atât de mare, încât tremura din tot corpul, 1.
A devenit extrem de slăbit, 45.
Oboseală intensă și greață seara, urmate de căscat excesiv (a zecea zi), 1.
Foarte slăbit către amiază, 1.
Astenie progresivă (după șase săptămâni), 45. [1340.]
Slăbiciune și emaciere accentuate (după trei săptămâni); urmate de moarte, 38.
Foarte prostrat, 46.
Oboseală interioară, îndeosebi în brațe, la trezirea de dimineață, 1.
Apatie profundă, întreruptă uneori de murmure, urmată de moarte (a opta zi), 39.
Pacientul a devenit tot mai apatic și mai liniștit, deși cu conștiința pe deplin păstrată; uneori încă se plângea de cefalee (a cincea zi), 39.
Când era întrebat, își ridica pleoapele și vorbea în șoaptă; răspunsurile sale erau scurte, rostite repede și însoțite, aparent, de o suferință sporită; la alte întrebări răspundea printr-o privire sau o ușoară înclinare a capului, 31.
Relaxare a minții și a corpului, 1.
Sensibilitate a întregului corp la aer liber, 1.
Senzație generală de tulburare în corp, nu în cap, ca după o boală gravă, 1.
O senzație în toți mușchii, ca atunci când se odihnește după o oboseală mare, 8. [1350.]
Umbla cu bărbia coborâtă pe piept (a douăsprezecea zi), 46.
Senzație generală de greutate (după douăzeci și patru de ore), 1.
Greutate a capului și extremităților, 1.
Senzație de paralizie în membre, 1.
Incapabil să meargă, 46.
Simptomele, îndeosebi durerile de tracțiune de ici și colo, se agravează către seară, 7.
Suportă mai greu decât de obicei o cameră caldă, 1.
Greutate a corpului în timpul mersului în aer liber, astfel încât abia putea înainta, 1.
O veritabilă senzație de leșin pe parcursul întregii zile, 1.
Se simte foarte rău imediat după cină; i se face cald; toate membrele se simt lipsite de putere și tremură; este nevoită să se întindă, 1. [1360.]
Extrem de incomodat de aceasta și pus în primejdie extremă, 29a.
Stare de rău în întregul corp, cu slăbiciune a articulațiilor și căldură la nivelul capului, 1.
Durerile, chiar și cele ușoare, îl afectează extrem de mult, astfel încât este complet scos din fire, 1.
Arsură în articulații, 1.
Durere arzătoare intensă (imediat), 45.
Foarte predispus să răcească, 1.
Foarte predispus să răcească, ceea ce nu se întâmpla înainte, 1.
Tremur în tot corpul, 11 . [Ca la S. 663. -Hughes.]
Tremur prin tot corpul, la trezirea de dimineață, 1.
Amenințat de asfixie (a douăzeci și una zi), 46. [1370.]
Tremur ușor prin tot corpul, frecvent, 1.
În timpul unei certe, tremur al tuturor membrelor, 1.
Stare tremurătoare seara și oboseală mare, ca după un efort intens (după treizeci și șase de ore), 7.
Tremurător, sensibil și slăbit în întregul corp, 1.
Răcește foarte ușor în părțile slabe, seara, în vânt rece, iar apoi prezintă dureri de tracțiune în acele părți, 1.
Îl dor toate membrele, ca și cum durerea ar fi în oase, 1.
Senzație de rău în întregul corp, 1.
S-a îmbolnăvit și, deși și-a revenit pentru o vreme în a doua zi, ulterior starea sa s-a deteriorat, iar în a treia zi a murit la ora 5 dimineața, 41.
Dureri frecvente de tracțiune în aproape toate părțile corpului, apărând și dispărând brusc, 1.
Senzație de tracțiune care urcă de la picioare spre spate, la mișcare, 1. [1380.]
Durere de tracțiune în periostul tuturor oaselor, ca înaintea febrei intermitente, 1.
Tracțiune și sfâșiere în întregul corp, 1.
Numeroase tresăriri ale mușchilor, precum și tresăriri ale pleoapelor, 1.
Smucituri în toate părțile corpului, 1.
Smucituri și întinderi ale membrelor, care l-au trezit de două ori din somnul de amiază, 1.
Junghiuri prin tot corpul, 1.
Junghiuri, ici și colo, în toate părțile corpului, 1.
Fără dorință de a merge, 1.
Tensiune generală a nervilor, cu sete intensă, 1.
Agitație a sângelui și slăbiciune a membrelor, 1. [1390.]
Frisoane generalizate (după trei ore), 30.
Se trezește noaptea pentru a bea și a urina, 1.

PIELE

Icter; îngălbenirea pielii, cu constipație, 1.
Piele descuamată pe întreaga față, 1.
Înțepături pruriginoase pe tot corpul, cu plăci mari de urticarie după scărpinare, 1.
Zonele pruriginoase sângerează la scărpinare, 1.
Pori sudoripari negri în pielea feței, 1.
Proeminențe și pete albastre mari pe ambele mâini, pruriginoase mai ales noaptea, 1.
Piele uscată și fierbinte, 42.
Sângerare abundentă a unui ulcer la pansarea acestuia (după șase zile), 1. [1400.]
Ichorul sangvinolent provenit dintr-un ulcer erodează pielea oriunde se scurge, cu durere mușcătoare, 1.
Erupții, uscate.
Numeroase coșuri mici pe frunte, imediat sub păr, 1.
Câteva coșuri pe bărbie, cu areolă roșie și dură, la început dureroase la atingere, care dispar de îndată ce la vârfuri se formează puroi; se indurează, cu o areolă roșie, persistând câteva zile (după treizeci și trei de zile), 2.
Coșuri la marginea părului, pe tâmplă (a cincea zi), 7.
Coșuri de mărimea unor boabe de mazăre pe suprafața posterioară a lobulului urechii, cu durere la atingere, 1.
Câteva coșuri pe buze, cu prurit coroziv, 1.
Erupție pruriginoasă pe buza superioară, 1.
Erupție fină, foarte pruriginoasă, în zona bărbii, 1.
Erupție pe mâini și între degete, cu arsură pruriginoasă care dispare la frecare, 1.
[Erupție papulară], 11. [1410.]
Erupție papulară mică pe față, îndeosebi pe frunte, 1.
Erupție papulară pe tâmple, 1.
Erupție papulară pe frunte, 1.
Pe gât apar veruci mici, 1.
O verucă mică, împreună cu un coș, pe pleoapa superioară, 1.
Efelide închise la culoare, 1.
Erupții, umede.
Vezicule care se extind pe degetele picioarelor, 1.
Erupție herpetică în apropierea gurii, extinzându-se spre bărbie, 1.
Vezicule mici, pruriginoase, asemenea debutului unei pecingini, pe al patrulea deget, 1.
Erupții, pustuloase.
Numeroase furuncule, deosebit de mari, pe omoplați, ceafă, fese, coapse și gambe, 1. [1420.]
Un furuncul pe coapsă, 1.
Un furuncul sub articulația șoldului drept, cu durere tensivă, 1.
Numeroase furuncule în regiunea capului, pe bărbie, ceafă etc., 1.
Un furuncul mare pe partea laterală a bărbiei, 1.
Coșuri roșii, cu prurit și arsură, având vârfuri purulente, ici și colo pe față, frunte, buze, bărbie etc., 1.
Pecingine pruriginoasă pe aripile nasului, 1.
Pustule pe bărbie (după patruzeci și opt de ore), 1.
O pustulă pe vârful policelui, 1.
Pecingine pruriginoasă în zona bărbii, 1.
Pecingine uscată, dureroasă la atingere, pe partea externă a coapsei, 7. [1430.]
Erupție papulară ulcerativă pe buza inferioară (după nouă zile), 1.
O zonă excoriată nu se vindecă, ci se ulcerează, 7.
Senzații.
Prurit violent pe tot corpul, fără erupție, 1.
Prurit pe tot corpul, 1.
Prurit violent pe spate și durere după scărpinare, 1.
Prurit intens pe buza superioară, 1.
Prurit pe ceafă, 1.
Prurit violent sub brațe, 1.
Prurit violent la vârful coatelor, pe rotulă și pe dosul piciorului, 1.
Prurit violent al mâinii stângi, 1. [1440.]
Prurit al mâinilor, cu degerături și tumefiere (la sfârșitul lunii aprilie), 1.
Prurit pe gât în timpul mersului în aer liber (după douăzeci și patru de ore), 1.
Prurit pe tot spatele (după șapte zile), 1.
Prurit arzător violent la extremitatea inferioară dreaptă, fără erupție, 1.
Prurit violent în fosele poplitee și în plicile coatelor, 1.
Prurit între coapse, 1.
Prurit pe coapse; era nevoită să se scarpine până la sânge, 1.
Prurit violent pe partea externă a coapsei, noaptea în pat, revenind curând după scărpinare, 1.
Prurit la nivelul picioarelor, 1.
Prurit în veruci, 1. [1450.]
Înțepături și ciupituri în veruci, 1.
Durere înțepătoare într-un ulcer, mai ales în primele zile ale experimentării, 1.
Umezeală și prurit la nivelul anusului, 7.
Durere usturătoare, începând într-o verucă mare aflată de opt ani pe buza superioară; aceasta sângerează la spălare și este dureroasă la atingere, 1.
Junghiuri trecătoare, deși mai degrabă o arsură ca de urzici, într-un ulcer și în jurul acestuia, 1.

SOMN

Somnolență.
Somnolență în timpul zilei (după patru și după douăzeci și două de ore), 1.
Căscat frecvent, 1.
Căscat mult după masă, 7.
Somnolență întreaga zi (după trei zile), 22.
A devenit obosită și somnoroasă și a fost nevoită să doarmă după masă, 1. [1460.]
Tendință foarte mare de a adormi din nou, timp de câteva ore dimineața, după ridicarea din pat, 1.
Somnoros și obosit toată ziua (după treizeci și două de zile), 2.
Somnolență accentuată după-amiaza (a opta zi), 1.
Dorință de a dormi în timpul zilei, 1.
Somnolență amețitoare, astfel încât aproape adormea în timp ce mergea și stătea în picioare, cu durere de tracțiune de-a lungul pielii de pe fața internă a coapselor, 1.
Tendință irezistibilă de a dormi, cu întinderi și o dispoziție nerăbdătoare, după cină, 1.
Insomnie.
Vorbea în somn noaptea, cu mâinile așezate deasupra capului, și sforăia, 1.
Somn agitat; adormea târziu, se trezea frecvent și avea vise numeroase și înspăimântătoare, 1.
A fost cuprins pentru o clipă de spaimă după trezire, 1.
Tresărire bruscă de spaimă, ca în urma unui șoc electric, în timpul somnului de amiază, pe când stătea așezat, 1.
Tresărire bruscă în somn și smucituri ale membrelor (după douăzeci de zile), 1. [1470.]
Puțin somn noaptea, cu mult căscat; nu se putea încălzi înainte de miezul nopții, 1.
Se trezea mult prea devreme noaptea; nu mai putea adormi, 1.
S-a trezit la ora 4 dimineața și a rămas pe deplin treaz, 1.
Se trezea cu anxietate noaptea (după cinci zile), 1.
Se trezea în fiecare noapte pe la ora 2 dimineața și nu mai putea adormi, fără alte simptome, 1.
Treziri frecvente noaptea și zvârcolire de pe o parte pe alta, 1.
Se trezea frecvent noaptea și nu mai putea adormi mult timp, 1.
Se trezea aproape la fiecare jumătate de oră (a doua noapte), 1.
Se trezea chiar și de opt sau zece ori pe noapte, 1.
Trezire agitată, cu anxietate, noaptea, 1. [1480.]
Se trezea cu anxietate noaptea, era nevoit să tușească și, dacă nu avea nimic de băut, vărsa, 1.
Treziri frecvente cu anxietate dintr-un somn agitat, 1.
Somnul de noapte era numai parțial; dimineața i se părea că nu dormise deloc, 1.
S-a trezit la ora 1 dimineața și nu a mai putut adormi, fără alte simptome, cu excepția unei oarecare transpirații pe partea stângă a capului și a gâtului, 1.
Insomnie noaptea și agitație până la ora 4 dimineața, urmate de somn cu vise anxioase, 1.
Somn agitat, neodihnitor, 1.
Căldură intensă noaptea și insomnie, 1.
Agitație (prima noapte), 37.
A dormit prost (a doua noapte), 20.
Insomnie din cauza picioarelor reci, noaptea, 1. [1490.]
Nu a putut adormi deloc timp de opt nopți consecutive, 1.
Nu a putut dormi timp de trei nopți din cauza stării de veghe (prima noapte), 1.
Când era pe jumătate treaz, dureri pe care, odată treaz, nu și le putea aminti distinct, 7.
Nu poate adormi până la ora 3 sau 4 dimineața, 27.
Nu a putut adormi înainte de ora 1 dimineața, 1.
Somn anxios, cu suspine, 1.
Somn greu, neodihnitor noaptea, din care se trezea cu dificultate și numai cu un efort chinuitor, dimineața, 1.
Nu a putut adormi timp de mai multe nopți, iar somnul nu era decât ațipire, 1.
A sărit din pat de mai multe ori, din somnul cel mai profund, noaptea, complet trează, în legătură cu un eveniment înspăimântător închipuit, s-a plimbat și abia apoi și-a dat seama că fusese doar o iluzie, 1.
Vise.
Vise care îl fac să tresară, 1. [1500.]
Vise despre crime pe care le comite, 1.
Vise înspăimântătoare, 1.
Vise cu cadavre, 1.
Vise îngrozitoare, precedate de un vis vesel, 1.
Vise anxioase și strigăte în somn, 1.
Foarte anxios noaptea, timp de multe nopți, 1.
Vise anxioase, triste și vii, 1.
Vise anxioase și tresărire violentă, 1.
Vis anxios noaptea, astfel încât, la trezire, îi băteau toate pulsurile, 1.
Vis anxios noaptea, ca și cum ar trebui să moară, 1. [1510.]
Vise fantastice despre chefuri și ospețe, noaptea, 1.
Vis plin de iritare în timpul somnului agitat de dimineață, 7.
Vise pline de iritare toată noaptea, care au continuat și în al doilea somn, după trezire, 1.
Vis confuz și somn parțial, noaptea, 3.
Numeroase fantezii, noaptea, 1.
Un fel de coșmar, cu transpirație, în timpul unui vis lasciv extraordinar, 1.
Coșmar noaptea, la scurt timp după adormire, 1.
Vise fantastice foarte vii despre întâmplările zilei, dimineața, urmate de o oboseală intensă, 1.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Când s-a trezit cu senzația de frig, a avut și clănțănitul dinților timp de o oră (prima noapte), 26.
Piele rece și palidă, 35. [1520.]
Piele răcoroasă, aproape rece, 31.
Piele rece, 46.
Pielea întregului corp rece, noaptea, 1.
Senzație de frig, cu aspect palid și limbă saburală, după cină, 1.
Răcește ușor și, drept consecință, are dureri de spate, 1.
Foarte sensibil la vântul rece și îi este foarte frig mult timp, 1.
Senzație internă constantă de frig, seara, cu căldură exterioară pe care nu o simte (se încălzește lângă sobă) și cefalee ca și cum capul ar fi strâns legat, 1.
Tremurături frecvente, mai ales înainte de prânz, 1.
Senzație de frig în tot corpul, cu picioarele calde (după două zile), 1.
Frig și tremurături, ca de piele de găină, cu zbârlirea părului, 1. [1530.]
Frison violent, chiar și într-o cameră caldă, 1.
Senzație de frig, chiar și dimineața, în pat, și pe parcursul întregii zile; numai după-amiaza, căldură la nivelul feței, 1.
Senzație de frig după-amiaza, fără căldură ulterioară; a fost buimac toată ziua, 1.
Frison febril, după-amiaza, în aer liber, durând o oră și jumătate; apoi, în pat, căldură uscată, cu fantasmagorii în stare de semiveghe, fără somn; abia spre dimineață, transpirație și somn, 1.
Frison febril, după-amiaza, durând o oră, urmat de căldură în tot corpul, timp de un sfert de oră; apoi transpirație generală timp de două ore; fără sete nici în timpul frisonului, nici al căldurii (patru zile), 1.
Senzație de frig și tremurături, seara, urmate de valuri de căldură, cu uscăciunea gâtului, 1.
Senzație de frig, 1.
Senzație de frig, mai ales seara, 1.
Senzație de frig seara, înainte de culcare și la întinderea în pat, în tot corpul, durând un sfert de oră, 1.
Senzație de frig seara, la mișcarea în pat, 1. [1540.]
Somnoros și cu senzație de frig seara, 7.
Senzație de frig seara, în pat, de la culcare până la miezul nopții (în august); urmată de căldură uscată a extremităților inferioare, a capului și a corpului, 1.
Mâini și picioare reci (după două zile), 1.
Senzație de răcoare în abdomen și cap, fără cauză, durând două ore, 1.
Mâini foarte reci, 1.
Mâini foarte reci, cu extrem de multă proastă dispoziție, 1.
Răceală și senzație de frig în întreaga extremitate inferioară dreaptă (după două ore), 1.
Genunchi reci (a paisprezecea zi), 1.
Senzație constantă de frig la nivelul picioarelor, până la gambe, în timpul zilei, 1.
Senzație de frig glacial în tălpi, noaptea, astfel încât nu putea dormi, 1. [1550.]
Degerături la degetele mari de la picioare, 1.
Căldură.
În a treia zi s-a instalat bronhopneumonia, cu febră violentă, 43.
Febră violentă, 32.
Febră împreună cu dizenteria (după cincisprezece ore), 29.
Febră timp de o zi (în urma răcirii), după ce a călărit o distanță lungă pe vânt puternic; senzație de frig durând trei ore, urmată de căldură timp de șase ore, cu transpirație excesivă (după treizeci și șase de zile), 1.
Febră violentă, cu piele fierbinte și puls plin, dur, încordat, 43.
Febră violentă, cu frison, mai ales în spate; nu se poate încălzi și, totuși, este fierbinte la exterior, 2.
Căldură corporală în continuă creștere, ziua și noaptea, ca după băuturi alcoolice, cu tendință crescută de a transpira, 1.
Valuri de căldură în tot corpul, spre seară, și transpirație foarte trecătoare, 1.
Valuri de căldură în obraji, cu sete; apoi, seara, foarte somnoros, 1. [1560.]
Căldură congestivă din când în când, 8.
Valuri de căldură și greață, seara, înainte de culcare, 1.
Valuri de căldură de mai multe ori în timpul zilei, 1.
Căldură și sete, cu urină tulbure și în cantitate redusă, 1.
Accese de valuri de căldură, cu umezeala mâinilor, frecvent în timpul zilei, 1.
Valuri de căldură în obraji, fără sete (după treizeci de ore), 1.
Căldura din tot corpul o trezea frecvent noaptea, fără transpirație, cu sete excesivă, provocată de uscăciune foarte jos în gât; era obligată frecvent să se răsucească în pat; setea a durat douăzeci de ore, 1.
Senzație constantă de căldură în tot corpul, fără sete; abia putea suporta să fie acoperită și nu putea sta decât într-o cameră răcoroasă, ziua și noaptea, 1.
La început căldură uscată, apoi frison violent, dimineața, în pat, 1.
Sângele părea fierbinte noaptea, mai ales în mâini; din această cauză nu putea dormi, 1. [1570.]
Multă căldură și durere în cap, cu vertij, la mers (după șase zile), 1.
Piele fierbinte, 7.
Căldură internă uscată, cu sete și slăbiciune febrilă, 1.
Căldură uscată în tot corpul (după cinci zile), 1.
Căldură seara, mai ales la nivelul picioarelor, 1.
Căldură uscată, noaptea (după opt zile), 1.
Alternativ, stare febrilă, mâini reci, cu căldură la nivelul capului, 1.
Camera care nu este caldă i se pare prea fierbinte, 7.
Întotdeauna o senzație plăcută de căldură după ce bea acidul (a cincea zi), 20.
Se încălzește ușor pe vreme caldă și după un efort ușor, 1. [1580.]
Adesea i se pare că are o senzație de căldură în jurul capului, 1.
Căldură frecventă la nivelul feței și mâinilor, cu slăbiciune pronunțată a membrelor, 1.
Căldură la nivelul feței și senzație de frig în restul corpului, 1.
Căldură și roșeață a feței, după masă, 1.
Căldură a feței, dimineața, la trezire, și tendință de a transpira, 1.
Căldură a feței, după-amiaza, 7.
Căldură intensă a feței, seara, cu mâini reci ca gheața, fără sete (după trei zile), 1.
Căldură intensă a feței, seara, cu tremur, 7.
Căldură a feței, seara, 1, 7.
Căldură la nivelul ochilor și al regiunii lombare și anxietate intensă, 1. [1590.]
Căldură în încheietura mâinii stângi și în palmă, 1.
Multă căldură, noaptea, mai ales în coapse, 1.
Transpirație.
Transpirație în tot corpul, după masă (dimineața și la prânz), (după cinci zile), 1.
Transpirație fetidă, timp de mai multe nopți, 1.
Predispus la transpirație și răcește ușor, 1.
Transpirație, cu mâini reci și unghii albastre, 1.
Transpirație în timpul mersului în aer liber, urmată de cefalee și greață, 1.
Transpirație dimineața, 1.
Transpirație acră, foarte fetidă, ca urina de cal, 1.
Transpirație crescută și fetidă în timpul efortului fizic, 1. [1600.]
Restabilește transpirația suprimată a picioarelor (acțiune secundară), 1.
Transpirație nocturnă acră, timp de mai multe nopți, 1.
Transpirație nocturnă imediat ce se acoperă în pat, 1.
Transpirație noaptea, 1.
Transpirație nocturnă în timpul somnului, 1.
Transpirații nocturne timp de douăzeci de zile consecutiv (după zece zile), 1.
Transpirație nocturnă numai pe părțile pe care stă culcată, 1.
Transpirație nocturnă, în timpul căreia s-a trezit cu gânduri plăcute, 1.
Transpirație nocturnă în fiecare noapte, 1.
Transpirație nocturnă, abundentă, o noapte da, una nu, 1. [1610.]
Transpirație nocturnă, mai ales la nivelul picioarelor, 1.
Transpirație nocturnă pe piept, 1.
Capul transpiră foarte ușor, 1.
Transpirație frecventă pe frunte, 1.
Transpirație pe frunte în timpul mesei, 1.
Transpirație pe față și corp (odată cu tusea), 28.
Transpirație la ceafă, 1.
Transpirația axilară este fetidă, cu miros puternic (după patru zile), 1.
Transpirație fierbinte în palme, cu căldură și roșeață a feței, 1.
Mâini transpirate, 1. [1620.]
Transpirație abundentă pe tălpi, provocând sensibilitate dureroasă a degetelor și a pernițelor plantare, cu durere înțepătoare ca și cum ar merge pe ace, 1.
Transpirație a picioarelor, chiar și când sunt reci, 1.
Transpirație la piciorul stâng (a șasea zi), 1.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), La trezire, cefalee pulsatilă în tâmpla dreaptă, cu greață; apăsare în frunte; junghiuri deasupra ochilor; umflarea degetelor mâinilor; distensia abdomenului; față fierbinte; în pat, căldură uscată; frison violent; tuse seacă, iritativă; expectorație cu sânge; sete de apă; raluri în trahee; senzație de rău; senzație de frig; erecții; durere în uretră; durere sfâșietoare în piciorul drept; apăsare în piept; mâini amorțite; la ridicare, vertij; slăbiciune și greață; vertij, cu întunecarea vederii; prost dispus; iritabil; transpirație; epuizare; senzație de roadere în stomac; la trezire, gură înțepenită și dureroasă ca de rană; la trezire, apăsare în stomac și spate; apăsare în frunte; epistaxis; eliminare de sânge la suflarea nasului; arsură în pleoape; tensiune în pielea feței; obstrucția nasului; greutate a membrelor și articulațiilor; junghiuri în partea stângă a pieptului, cu respirație dificilă; crampe în gambe; durere apăsătoare în partea dreaptă a pieptului; paroxisme de cefalee; constricție a respirației; eliminare de gaze; în pat, colică tăietoare; după ridicare, colică flatulentă violentă; aspect gălbui, bolnăvicios sub ochi; după scaun, colici cu strângere în abdomen; salivă cu sânge; gură uscată; limbă uscată, încărcată; dificultate la deschiderea ochilor; tumefiere în jurul ochilor; pierderea apetitului; gust dulceag; gust acru.
( Dimineața și seara ), Strănut.
( Înainte de amiază ), Tremurături de frig; junghiuri prin plămâni.
( Către amiază ), Slăbiciune; picioare și extremități inferioare reci; gust amar.
( După-amiaza ), Cefalee pulsatilă în partea stângă a capului; durere înțepătoare în partea superioară a capului; cefalee compresivă în frunte; față fierbinte; senzație de frig; slăbiciune; fosa poplitee tensionată; nerăbdător; somnolență; gust amar.
( Către seară ), Valuri de căldură; mâncărime la nivelul organelor genitale externe; dureri de tracțiune în mâini și regiunea lombară.
( Seara ), Față fierbinte, tremurătoare; apăsare în pleoape; sensibilitatea scalpului; junghiuri în partea dreaptă a occiputului; junghiuri sfredelitoare în vertex; cefalee înțepătoare în eminența frontală stângă; junghiuri în tâmpla stângă; tresăriri în cap; durere de dinți cu zvâcniri; durere de dinți pulsatilă; apăsare în pleoape; slăbiciunea mandibulei; miros neplăcut provenit din nas; în pat, înțepături în gât; gust acru; tuse seacă, iritativă; după culcare, junghiuri în sânul drept; junghiuri în rect; valuri de căldură și greață; valuri de căldură în obraz, cu sete; slăbiciunea extremităților inferioare; în pat, apariția unor imagini, senzație de frig și tremurături; somnolență; în pat, palpitații; frisoane interne; căldură externă; tracțiune apăsătoare în extremitățile inferioare; picioare fierbinți; în pat, arsură sub unghia halucelui; tracțiune în coapse; în pat, tuse iritativă; usturime în anus; după culcare, erecții; vertij; anxietate; tremur; oboseală; deprimare.
( Noaptea ), În timpul somnului, cap greu și apăsat, cefalee; la ridicare, vertij; piele rece; senzații de tracțiune, dureri surde, înțepături și arsuri în dinți; coriză cu nas înfundat; coriză violentă; secreție apoasă iritantă din nas; epistaxis; aflux de sânge spre piept și inimă; junghiuri în inimă; căldură; sete; în timpul somnului, durere în stomac; apăsare în stomac; eructații și crampă în stomac; colică cu strângere; neliniște în abdomen; crampă în abdomen; senzație de sânge fierbinte în mâini; înțepături în coapsă; căldură în coapsă; durere sfâșietoare în genunchi; crampe în gambe; picioare și gambe reci; durere sfâșietoare în extremitățile inferioare; senzație de amorțeală în piciorul stâng până la genunchi; picioare obosite; erecții violente; emisii seminale; neliniște; treziri frecvente; vise anxioase; vise cu iritabilitate; fantezii; căldură uscată; anxietate; nevoie de a urina; la ridicare, vertij.
( La miezul nopții ), Durere de dinți.
( După miezul nopții ), Tuse violentă; criză epileptică.
( Aer rece ), Amorțeala degetelor mâinilor.
( Aer liber ), Confuzie a capului; orbire bruscă; lăcrimarea ochiului drept.
( La adormire ), Tracțiune paralizantă în prima articulație a policelui și în mână; apăsare.
( Urcarea treptelor ), Lipsă de aer; palpitații; anxietate.
( În timpul micului dejun ), Junghiuri în partea stângă a occiputului.
( Aplecarea înapoi ), Constricție a pieptului.
( Masticație ), Pocnituri în ureche; mobilitatea și sensibilitatea dureroasă a dinților.
( După coit ), Durere de tracțiune în regiunea lombară, coloana vertebrală și coapse.
( Tuse ), Apăsare în cap; durere în piept, stomac și hipocondre; greață; vărsături; anxietate; junghiuri în rect; junghiuri în gât și regiunea lombară.
( Acoperirea în pat ), Transpirație nocturnă.
( După masa de prânz ), Tresăriri în ochiul drept; vărsături; cefalee; genunchi și cot lipsiți de tonus; senzație de frig; paloare; limbă încărcată.
( Băut ), Băuturi acide, senzație de căldură; durere în spatele incizurii suprasternale; vărsături persistente; colici cu strângere în abdomen.
( Mâncat ), Capul transpiră.
( După masă ), Căldură și roșeață a feței; cefalee; senzație de furnicare în laringe; tuse iritativă; durere ca de rană în piept; senzație de frig și apăsare în stomac; greață; eructații; aciditate în gură și gât; vărsături; bolboroseli și gâlgâituri în abdomen; anxietate; seara, eructații bilioase; pocnituri în articulația maxilară; transpirație; alimente sărate, arsură în piept.
( Efort ), Palpitații; transpirație fetidă; căldură.
( Apucare ), Durere crampiformă în mâini; durere cu rigiditate în mâna stângă.
( Inspirație ), Durere spasmodică în piept și spate; șuierat în piept.
( Culcare ), Slăbiciunea extremităților inferioare.
( Muncă manuală ), Tresăriri spasmodice în mușchii dorsali.
( Apariția menstruației ), Dureri crampiforme în abdomenul inferior; dureri în regiunea lombară.
( Înaintea menstruației ), Durere ca după contuzie în membre.
( În timpul menstruației ), Arsură în ochi; umflarea gingiilor; durere de dinți; apăsare în regiunea hepatică; apăsare în abdomen; durere violentă; senzație de tragere greoaie în abdomenul inferior; slăbiciune; constricție către organele genitale.
( Mișcare ), Durere externă ca după contuzie în antebraț; durere sfâșietoare în braț; junghiuri în regiunea hepatică; înțepături în regiunea splinei; greață; senzație de leșin; anxietate.
( Mișcarea corpului ), Tracțiune și colici cu strângere în regiunea ombilicală.
( Apăsarea frunții ), Junghiuri în urechea dreaptă.
( Citit ), Cu voce tare, senzație de zgâriere în gât; pete verzi înaintea fiecărei litere; întunecarea vederii; lăcrimare.
( Repaus ), Durere paralizantă într-un picior, cu greutate și moleșeală; tracțiune în mijlocul gambei.
( Cameră caldă ), Frisoane cu tremurături.
( Respirație ), Durere în piept; junghiuri în partea dreaptă a pieptului.
( Deplasare cu trăsura ), Fese dureroase.
( Ridicare din poziția aplecată ), Vertij.
( Ridicare de pe scaun ), Durere tensivă în articulația șoldului.
( Stat în picioare ), Junghiuri în vertebre și genunchi.
( După fumat ), Uscăciune și senzație de zgâriere în gură.
( Poziție șezândă ), Durere constrictivă în partea dreaptă a pieptului; oboseală; indolență.
( Aplecare înainte ), Durere fulgerătoare în cap; cefalee; durere externă în piept; vertij.
( În timpul scaunului ), Înțepături și constricție în rect.
( După scaun ), Înțepături și senzație de zgâriere în rect; eliminare de lichid prostatic; arsură și mâncărime în anus; usturime în rect; greață; epuizare.
( Întinderea piciorului ), Crampă în gambe.
( Înghițire ), Apăsare în gât; durere în gât; durere în orificiul cardial.
( Vorbire ), Junghiuri în laringe și gât.
( Urinare ), Durere ca de rană în gland; arsură și usturime în uretră; junghiuri în abdomenul inferior.
( După urinare ), Arsură în anus, seara; eliminări de mucus tenace.
( Mers ), Căldură și durere în cap; vertij; în aer liber, cefalee, greață, transpirație; lipsă de aer; palpitații; în aer liber, mâncărime pe gât; mâncărime la nivelul organelor genitale externe; pulsații în piept; în aer liber, lipsă de aer; picioare grele; în aer liber, apăsare în stomac; în aer liber, senzație de umflare în fosa poplitee; durere în fosa poplitee; durere în rotula stângă; mâncărime în anus; în aer liber, durere în omoplatul stâng și în rinichi; junghiuri în omoplat; durere sfâșietoare în coapsă; sensibilitate dureroasă între coapse; slăbiciunea coapsei stângi; pocnituri în genunchi; durere de tracțiune în picioare; durere înțepătoare în călcâi; durere în degetul mic de la picior; pocnituri în gleznă; apăsare; anxietate.
( După mers ), Umflarea picioarelor; slăbiciune și oboseală a gambei; articulații dureroase.
( Udarea picioarelor ), Inflamație cu tumefiere, roșeața unui deget de la picior.
Ameliorare.
( Mâncat ), Apăsare în stomac; alimente calde, durerea dinților.
( Băut ), Vin, pulsații în piept.
( Mișcare ), Greață.
( Deplasare cu trăsura ), Simptomele dispar.
( Frecare puternică ), Senzație de roadere în coapse.
( Poziție șezândă ), Durere în coapsă.
( Adormire ), Junghiuri în partea dreaptă a occiputului.
( Mers ), Durere în regiunea inghinală stângă.

Nitricum acidum