Digitalis purpurea, L.

Familie naturală , Scrophulariaceæ.

Denumiri comune , degețel-roșu; (G.) Fingerhut.

Preparare , Tinctură preparată din frunzele plantei aflate în al doilea an de vegetație.

Surse.

1 , Hahnemann, Chr. Krn., 3, 230; 2 , Becher, ibid.; 3 , Franz, ibid.; 4 , Gross, ibid.; 5 , Hornburg, ibid.; 6 , Jahr, ibid.; 7 , Langhammer, ibid.; 8 , J. Lehmann, ibid.; 9 , Meyer, ibid.; 10 , Piepers, ibid.; 11 , Rückert, ibid.; 12 , Stapf, ibid.; 13 , Teuthorn, ibid.; 14 , Trinks, ibid.; ( 15 până la 51, surse citate de HAHNEMANN ); 15 , Baidon, Edinb. Med. and Surg. Journ., III, 271, „relatare bazată pe observație”; 16 , Baker, Med. Trans. of Lond. Coll. of Phys., III, art. 17, „efectele Digitalis într-un caz de anasarcă”; 17 , Baylies, Pract. Essays on Medical Subjects („nu a putut fi obținută”); 18 , Beddoes, Med. Facts and Obs., V, art. 2, „în urma unei supradoze”; 19 , Boerhaave, Hist. Plant, 1731, p. 308, „efecte observate”; 20 , Drake, Med. and Phys. Journ., IV, 521, „efectele Digitalis administrată pentru ftizie”; 21 , Edinb. Med. Comm., X, 358, „în urma supradozării”; 22 , Gremler, în Rust's Mag., XXV, 578, „în urma supradozării”; 23 , Guibert, Gaz. de Santé, 1826, „efectele Digitalis într-un caz de mărire a inimii”; 24 , Haller, în Vicat's Mat. Med., I, 112, „relatare preluată de la autori”; 25 , Henry, Edinb. Med. and Surg. Journ., VII, 148, „în urma supradozării unui pacient cu ascită”; 26 , Horn, Neues Archiv, I, 504 („aici nu se găsește nimic despre Digitalis”); 27 , omis (vezi nr.

52 până la 62 ); 28 , Journal de Chimie, 1827, p. 593, „în urma unei supradoze”; 29 , Kinglake, în Beddoes („aici nu s-a găsit nimic provenind de la el”); 30 , Kraus, în Hufeland's Journ., v. 3, 182, „ca Baker”; 31 , Kurtz, în Jahn's Med. Conv. Bl., 1830 („nu a putut fi obținută”); 32 , Lentin, Beobacht., 1774, p. 167, „în urma unei supradoze”; 33 , Lettsom, Mem. of Med. Soc. of Lond., II, art. 16, „efectele Digitalis administrată pacienților hidropici”; 34 , Maclean, Med. and Phys. Journ., II, 119, „efecte asupra pacienților”; 35 , Mangold, în Horn's Archiv, III, 1, 141 („nu a putut fi obținută”); 36 , Mayer, Richter's Chir. Biblioth, V. 531, „efectul Digitalis administrată pentru schir mamar”; 37 , Monro, Samml. f. pr. Aezt., XIII, 288, „efectul Digitalis administrată pentru hidropizie”; 38 , Mossmann, I, Essay on Scrofula, „nu a putut fi obținută”; 39 , Mossmann, II, Med. and Phys. Journ., III, 13, „efectele Digitalis administrată în pneumonie”; 40 , Müller, în Nasse's Zeitsch. f. Anthr., I („nu a putut fi obținută”); 41 , Neumann, în Hufel. Journ., LV, 58, „efectele Digitalis în ftizie”; 42 , Penkivil, Med. and Phys. Journ., III, 315, ca Neumann; 43 , Percival, Med. Facts and Exper., I, 113, „efectele Digitalis administrată în hidrocefalie”; 44 , Quarin, Animadv. Pract., p. 118, „aici nu se găsește nimic despre Digitalis, dar majoritatea simptomelor sale sunt citate în Baylis's Bibl. de Therap., III, 320, efectele Digitalis administrată pentru scrofulă”; 45 , Remer, Annal. d. Kl. Aust., I, „nu a putut fi obținută”; 46 , Sackreuter, Annal. d. Heilk., 1811, „nu a putut fi obținută”; 47 , Schiemann, Diss. de Dig. Purp., 1786, „nu a putut fi obținută”; 48 , Schriven, Med. and Phys. Journ., III, 207, „în urma supradozării”; 49 , Troschel, Hufeland's Journ., 1829, p. 127, „o traducere a cazului lui Guiberth”; 50 , Warren, Lond. Med. Journ., VI, 2, 145, „în urma supradozării”; 51 , Withering, Account of the Foxglove, 1785, efectele Digitalis observate la pacienți; ( 52 până la 62 , experimentele patogenetice ale lui Jörg, Materialen Zur Heilmittellehre); 52 , Güntz a luat 1/4 dintr-un gran de frunze cu 2 grane de magnezie, apoi 1 gr. cu magnezie și ulterior 2 grs. cu magnezie; 53 , Heisterbergk a luat de la 1/4 până la 1 gr. cu 4 grs. de magnezie; ulterior 2 grs. fără magnezie, apoi 2 grs. fără magnezie, apoi 2 1/2 grs. cu magnezie; 54 , Knesche a luat 1/4, 1/2, 3/4, 1, 1 1/2 și 2 grs., fiecare cu magnezie; 55 , același experimentator a luat câte o lingură dintr-o infuzie preparată din 1 scrupul de frunze la 4 uncii de apă, apoi între 12 și 25 de picături de tinctură (1 parte frunze la 6 părți alcool); 56 , Seyffert a luat 1/4, 1/2, 1 1/2 și 2 grs. cu magnezie; 57 , același experimentator a luat infuzie și tinctură; 58 , Otto a luat 1/2 gr. în prima zi, 3/4 gr. în a doua zi, fiecare cu magnezie, 1 1/4 grs. în a treia zi, 1 1/2 grs. în a patra zi, 2 grs. în a cincea zi, 2 grs. în a șaptea zi; 59 , Siebenhaar a luat între 1/2 și 1 1/4 grs. cu magnezie; 60 , același experimentator a luat între 1/2 și 3 grs. fără magnezie; 61 , Jörg a luat 1/4 gr. cu zahăr în prima zi, 1/2 gr. în a doua zi, 3/4 gr. cu magnezie în a patra zi, 1 gr. în apă în a cincea zi; 62 , d-na Ch. a luat 1/4 gr. cu zahăr în prima zi, 1/2 gr. în a doua zi, 1/2 gr. cu magnezie în a patra zi; 63 , Schrön a luat 1 gr. de pulbere în apă în prima zi, 2 grs. în a doua zi, iar după trei zile a luat 3 grs.; 63 b , același experimentator, după o pauză de o lună, a luat 1/2 gr. de trei ori pe zi, timp de trei zile ( din monografia lui Bæhr despre Digitalis ); 64 , Baehr a luat tinctură, 10 picături la ora 11 A.M.; [Înainte de a-și începe experimentele patogenetice, a ținut evidențe care indicau o micțiune normală de cinci ori pe zi, rareori de patru ori; cantitatea zilnică de urină era în medie de 1075 de centim. cubi; greutatea specifică era în medie de 1025, valoare ridicată probabil din cauza cantității mici de lichide ingerate; pulsul era în medie de 56 dimineața, în pat, de 61 în timpul zilei, șezând, și de 66 în picioare.]

64 b , același experimentator a luat, în prima zi, 10 picături la amiază, în a doua zi, 10 picături seara, în a patra zi, 15 picături la amiază; 64 c , în prima zi, 15 picături la amiază, în a doua zi, 18 picături seara, în a treia zi, 20 de picături seara; 64 d , în prima zi, 1/2 gr. de pulbere înainte de amiază, în a doua zi, 1/2 gr., în a treia zi, 1 gr., în a patra zi, 1 gr., în a cincea zi, 1 gr., în a șasea zi, 1 1/2 grs.; 64 e , în prima zi, 1 1/2 grs. înainte de amiază, 1 gr. seara, în a doua zi, 1 1/2 grs. înainte de amiază; 64 f , o doză de 1 1/2 grs.; 64 g , în prima zi, 32 de picături de tinctură dimineața, 20 de picături seara, în a doua zi, 20 de picături dimineața, în a treia zi, 30 de picături seara; 64 h , o doză de 2 1/2 grs., dimineața; 65 , dr. Hutchinson (Joumides, Progres d. Sc. Med., 1821, din articolul dr. Black din B. J. of Hom.), a luat doze repetate de câte 60 de picături, până când a luat 420 de picături în trei zile; 65 b , același a luat doze de câte 10 până la 70 de picături, până când a luat 2220 de picături în șaisprezece zile; 65 c , același a luat doze de câte 12 până la 40 de picături la fiecare opt ore, până când a luat 1694 de picături în paisprezece zile; 66 , dr. Francis Black a luat tinctură: în prima zi, 10 picături, în a doua zi, 10 picături la orele 10 A.M. și 2 P.M., în a patra zi, 20 de picături, în a cincea zi, 25 de picături, în a șaptea zi, 30 de picături, în a paisprezecea zi, 25 de picături la ora 11 A.M. și 15 la culcare, în a șaisprezecea zi, 36 de picături la ora 11 A.M. și 20 de picături seara; 67 , dr. L. a luat zilnic între 10 și 36 de picături, timp de șase zile, în total 172 de picături (un singur simptom, cefalee); 68 , dr. K. a luat tinctură timp de câteva zile, în doze de câte 10 până la 60 de picături (un singur simptom, privind urina); 69 , un prieten al dr. Black a luat o singură doză de 20 de picături de tinctură; 70 , dr. Saunders a luat câte 15 picături seara și dimineața, timp de trei zile, 25 de picături în a patra zi, 50 de picături în a șaptea zi; 71 , Purkinje, Beob. und Vers., 1825 (Frank's Mag., 4, 154), a luat zilnic 3 grs. de ext. apos, timp de patru zile; 71 b , același a luat o infuzie din 2 drs. de frunze la o pintă de apă; 72 , Hammond, experiment patogenetic efectuat pe un bărbat în vârstă de 25 de ani, cu tinctură, 20 min. de trei ori pe zi, timp de trei zile, Am. J. M. Sc., 1859; 73 , Gourvat, acțiune anafrodiziacă (Gaz. de Paris), Phil. Med. Times, 3, 463; 74 , Cattel, simptome compilate, B. J. of Hom., 11, 170; 75 , Homolle et Quevenne, Mémoire sur la Digitaline et la Digitale, 1854, experiment patogenetic cu Dig. pulverizată (în pilule), între 0.20 și 0.30 grms. zilnic, timp de opt zile; 76 , Oulmont, intoxicația unei femei în vârstă de 22 de ani cu o linguriță de tinctură luată pentru palpitații, Lond. Med. Gaz., 2, 989, 1851; 77 , De Colleville, intoxicația unei femei în vârstă de 68 de ani cu o infuzie din 15 grame de frunze uscate, luată pentru edem pulmonar când era aproape convalescentă (Journ. de Méd. de Bordeaux), Lond. Med. Gaz., 1849; 78 , Cabaret, un bărbat în vârstă de 55 de ani a luat o jumătate de pahar de suc de Dig. pentru febră intermitentă, B. J. of Hom., 1, 411, din Oppenheimer's Zeit., 1843; 79 , Quebec Daily News and P. J., febr. 1865, B. and F. Med.-Chir. Rev., 1865, intoxicația a trei bărbați cu tinctură; 80 , Perrin, intoxicația unui tânăr cu decoct din frunze, Gaz. des Hôp., 1874, p. 925; 81 , Mozel, intoxicația mortală a unei femei în vârstă de 22 de ani cu o infuzie din 3 1/2 grame de frunze, Gaz. d. Hôp., 1864; 82 , A. Taylor, intoxicație mortală cu 6 uncii de decoct din frunze, din Tardieu Empoisonnement, p. 798; 83 , același, intoxicația mortală a unui tânăr cu un decoct; 84 , Causse, intoxicația unei femei însărcinate cu sucul, Ann. d'Hyg., 1859; 85 , G. Wilson, intoxicația unui tânăr cu două lingurițe dintr-o infuzie foarte concentrată, luată pentru durere în gât, Lond. Med. Gaz., 1864; 86 , Edward, intoxicație cu o infuzie din 2 uncii de rădăcină, Lancet, iulie 1849; 87 , Fogo, intoxicația unui pacient astmatic cu 1 uncie, N. Eng. Med. J., 12, 81 (din Ed. M. J., nr. 72); 88 , Brughmans, efectele generale ale administrării a 0.30 până la 0.40 centigr. de pulbere, timp de cinci sau șase zile, din Homolle and Quevenne, Mémoire sur la Dig.; 89 , Vassal, efectele dozelor de 2 centigr. asupra unei femei în vârstă de 44 de ani, Diss. sur la Dig., p. 79, din Homolle and Quevenne; ( 90, 91, 92 , omise;)

93 , Dr. Lewis Burwell, Inaug. Diss., Philadelphia, 1805, după ce postise și făcuse exercițiu fizic moderat până la ora 10 A.M., a luat 1/4 gr. de frunze pulverizate, repetând doza după două ore și jumătate și apoi de mai multe ori, cu rezultate similare; 94 , Dr. Barton (citat de ultima autoritate), mai multe persoane au luat Dig. neintenționat; 95 , Lembke, experiment patogenetic cu 1/4 gr. de frunze pulverizate în prima, a șasea și a treisprezecea zi, 1/2 gr. în zilele a douăzeci și doua și a douăzeci și opta, 3/4 gr. în a patruzeci și șaptea zi și 1 gr. în a șaptezeci și noua zi, N. Z. f. Hom. Kl., 2, p. 171.

PSIHIC

Emoțional.
Nebunie cu tendință de disimulare, cu încăpățânare; încearcă să evadeze, 1.
Delir (a treia zi), 84.
Delir ușor noaptea, cu oarecare agitație (a treia zi); delir destul de violent în timpul nopții (a patra zi); atât de delirant în timpul nopții, încât a fost necesar să fie imobilizat (a cincea zi), 76.
Vorbire irațională, cu neliniște, noaptea, 30.
Eram într-o stare la limita beției (a doua zi), 65.
Senzație de ebrietate, 81.
Stare de ebrietate extremă, 94.
Numeroase închipuiri vii, 3.
Dorință puternică de a fi singur, 10. [10.]
Lipsă de dispoziție pentru a vorbi, 5.
Suspine și gemete continue (a cincea zi), 76.
Veselie la limita beției, cu debilitate, 89.
Dispoziție pașnică, liniștită (acțiune curativă), 3.
Deprimare profundă, 74.
Descurajare, 87.
Descurajare psihică și neliniște temătoare, 51 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Tristețe, cu senzația că ar fi foarte bolnav; toate obiectele îi apar ca unui bolnav cu febră, 1.
Tristețe și descurajare profunde pe tot parcursul experimentului patogenetic, 6.
Tristețe cu plâns privitor la numeroasele lucruri care l-au dezamăgit, 1. [20.]
Posomorâre și proastă dispoziție, 5.
Anxietate, ca și cum ar fi făcut ceva greșit, 8.
Anxietate, cu teamă intensă de viitor, mai accentuată în jurul orei 6 P.M., cu tristețe și plâns, care aduc ușurare, 6.
Anxietate intensă, 30.
Anxietate interioară, ca niște mustrări de conștiință, ca și cum ar fi comis o crimă sau s-ar aștepta să fie mustrat, continuând aproape trei luni, 6.
[Pierderea curajului], 42 . [Din cauza ineficacității aparente a medicamentului. -Hughes.]
Teama de moarte, 1.
Neliniște temătoare, ca și cum s-ar ridica din partea superioară a abdomenului, 6.
Neliniște temătoare, cu multe suspine, pe tot parcursul experimentului patogenetic, 6.
Neliniște temătoare, cu caracter trist, însoțită de o deprimare profundă, agravată extrem de mult de muzică, 10. [30.]
Foarte iritabil și prost dispus (a șaptea zi), 64d.
Iritabilitate intensă; toate lucrurile, îndeosebi cele triste, îl afectează foarte mult, iar cel mai neînsemnat fleac îl poate face să devină iremediabil deznădăjduit; durează mai mult de trei luni, 6.
Dispoziție sumbră, morocănoasă; se înfurie din orice, 11.
Foarte agitat; se plânge continuu (a patra zi), 76.
Indiferență, 23.
Dispoziție generală de indiferență, ca și cum nu ar fi dormit cât de obicei, însă fără somnolență, 13.
Foarte indiferent față de toate, timp de câteva zile, 10.
Intelectual.
Energie crescută a facultăților intelectuale; îndeosebi imaginația era neobișnuit de activă (prima zi), 65.
Dorință puternică de a lucra (după o oră și jumătate), 1.
Înclinație spre munca intelectuală și tot felul de treburi (acțiune curativă), 5. [40.]
Mintea era incapabilă de studiu (a noua zi), 70.
Facultățile intelectuale erau încețoșate și greoaie (a șaptesprezecea zi), 65b.
Facultățile intelectuale erau mult slăbite (după șapte zile), 84.
Facultățile intelectuale păreau afectate ca și cum aș fi băut mai mult vin decât de obicei (a cincisprezecea zi), 65b.
Facultățile intelectuale se aflau într-o stare la limita delirului (a treia zi), 65.
Gândire afectată (a patra zi), 58.
Gândirea este dificilă și uită imediat totul, cu căldură internă și externă la nivelul capului, 9.
Lentoare mintală, cu indiferență, îndeosebi seara, 10.
Confuzie a ideilor timp de șase zile, 78.
Nu eram capabil să-mi leg ideile (a șaisprezecea zi), 65b. [50.]
Slăbirea memoriei, 33.
Pacient obnubilat (a șaptea zi), 78.
Facultățile intelectuale se aflau într-o stare apropiată de stupoare și delir (a patra zi), 65.
Stupoare și stare comatoasă evidentă; răspundea vag la întrebări (după patru zile), 84.
Și-a pierdut cunoștința și, în cele din urmă, a căzut în stare de sincopă (a doua dimineață), 92.

CAP

Confuzie și vertij.
Confuzie la nivelul capului, 1; (în zilele a doua și a treia), 58.
Confuzie la nivelul capului, ca în stare de ebrietate, 56.
Confuzie la nivelul capului, cu o oarecare confuzie mintală (ziua a cincea), 61.
Confuzie la nivelul capului, care provoacă dificultăți de gândire și se transformă treptat într-o durere apăsătoare (ziua a șaptea), 58.
Confuzie la nivelul capului, care a devenit treptat o durere apăsătoare, extinzându-se de la vertex asupra întregului cap, cu aceeași senzație în ochi ca în ziua precedentă, cu puls mic și lent, secreție urinară ușor crescută și, timp de o jumătate de oră, iritație foarte violentă a organelor genitale (ziua a cincea, la o jumătate de oră după 2 grane), 58. [60.]
Confuzie trecătoare la nivelul capului, fără a ajunge până la vertij (ziua a treia), 60.
Ușoară confuzie la nivelul capului (prima zi), 58.
Ușoară confuzie la nivelul capului, devenind o durere de cap apăsătoare (ziua a doua), 62.
Ușoară confuzie la nivelul capului, care după o oră s-a transformat într-o apăsare în regiunea occipitală; aceasta a continuat, cu întreruperi, până către amiază; în timp ce creierul era afectat astfel, am observat că obiectele exterioare mi se prezentau frecvent într-o lumină falsă; nu vedeam propriu-zis dublu, dar nu le vedeam într-o lumină corectă (prima zi), 61.
Vertij, 33, 34, 42, 44, etc.
Vertij, astfel încât a căzut în timp ce urca treptele, 42.
Vertij, cu senzație anxioasă ca și cum ar urma să survină leșinul, în timp ce stătea în picioare sprijinită de un scaun (după două ore), 64f.
Vertij la ridicarea din șezut și slăbiciune evidentă a membrelor (ziua a doua), 63.
Vertij, cu vedere încețoșată, care o împiedica să coboare scările (după trei ore), 81.
Vertij, cu tremurături, 20. [După fiecare doză. -Hughes.] [70.]
Vertij ușor, durând douăzeci de minute (după zece minute), 52.
Vertij ușor și trecător, foarte curând, 56.
Senzație de vertij ușor, astfel încât a fost necesar să-și fixeze privirea asupra unui obiect pentru un timp (ziua a doua), 64e.
Vertij violent (curând după aceea), 86.
Amețeală, continuând șase zile, 78.
Amețeală, 74.
Amețeală în cap, cu incapacitate de a gândi, 3.
Se simțea amețit și îngreunat (a doua dimineață), 92.
Se simțea foarte amețit și îngreunat (curând după aceea), 85.
Capul în general.
Capul este afectat, 51. [Nu a fost găsit. -Hughes.] [80.]
Capul cade constant pe spate, atât în șezut, cât și în mers, ca și cum mușchii cervicali anteriori ar fi paralizați și lipsiți de putere, 13.
Zgomot aproape constant în cap, 74.
Un trosnet brusc în cap, în timpul somnului de la amiază, cu tresărire și ridicare speriată, 6.
Obnubilare la nivelul capului, cu durere de cap surdă (ziua a doua), 63.
Senzație de obtuzitate în cap, ca la un ipohondru, 1.
Senzație frecventă, la aplecarea capului înainte, ca și cum ceva din interior ar cădea înainte, 11.
Durere violentă în cap (a doua dimineață), 92.
Căldură la exteriorul și în interiorul întregului cap, 9.
Valuri de căldură (ziua a cincea), 65b, 65c.
Căldură violentă în cap, 93. [90.]
Senzație ca de umflare în cap, 44.
Cap greu, confuz, ca și cum ar fi plin, 95.
Durere de cap, 33, 44.
Durere de cap timp de mai multe zile, 47.
Durere de cap la aplecare, dimineața, imediat după ridicarea din pat, 10.
Durere de cap agravată de mers, aplecare și supraîncălzire (timp de mai multe ore), 95.
Durere de cap, cu confuzie la nivelul capului, 12.
Durere de cap, cu ușoară greață, 74.
Ușoară durere de cap (ziua a zecea), 70.
Ușoară durere de cap, cu dureri tăietoare în abdomen, urmate de căldură în tot corpul și presiune spre vezica urinară (ziua a patra), 62. [100.]
Durere de cap violentă, 81.
Senzație de tracțiune în oasele craniului, 95.
Durere surdă în cap (ziua a șaisprezecea), 65b.
Presiune în mai multe puncte ale capului, 95.
Durere de cap, presiune și greutate, ca de aflux sanguin la cap, 1.
O apăsare tensivă care afectează capul, mai ales fruntea și tâmpla stângă, seara (după trei și douăsprezece zile), 6.
Durere de cap apăsătoare, mai ales la vertex și în frunte (ziua a patra), 61.
Durere de cap apăsătoare, mai ales în occiput și la vertex (ziua a doua), 62.
Senzație de greutate în cap întreaga zi (ziua a șasea), 70.
Senzație supărătoare de greutate în cap, ameliorată înainte de amiază de un acces de epistaxis (ziua a opta), 70. [110.]
Durere de cap acută, la trezirea de dimineață, persistând pe tot parcursul zilei, mai gravă după-amiaza și devenind extrem de severă seara, astfel încât experimentatorul a fost obligat să se culce mai devreme decât de obicei; s-a simțit incapabil să lucreze întreaga zi (ziua a opta), 58.
Durere de cap foarte acută, dimineața la trezire (ziua a șasea), 58.
Durere de cap ondulatorie, ca izbirea valurilor în interiorul capului, către ambele părți laterale, agravată în ortostatism sau la aplecarea pe spate, ameliorată în poziție culcată sau la aplecarea înainte, 13.
Frunte.
Ușoară durere și greutate în regiunea frontală (ziua a doua), 65.
Durere violentă în cap, 85.
Își recapătă cunoștința și se plânge de dureri violente în cap, 74.
Senzație de tensiune în frunte, la întoarcerea ochilor într-o parte, 2.
Durere de cap frontală (ziua a treia), 76.
Ușoară durere de cap în regiunea frontală, 52.
A suferit de durere de cap frontală severă, cu presiune asupra tâmplelor, seara (după a doua doză, ziua a șaisprezecea), 66. [120.]
Presiune, ca produsă de o greutate mare, în mijlocul părții superioare a frunții, la efort intelectual, 3.
Presiune tensivă în partea anterioară a frunții, 5.
Presiune constrictivă în partea anterioară a frunții și în tâmple, agravată de gândire, 3.
Durere surdă în partea dreaptă a frunții, înainte de amiază (prima zi), 63.
Durere de cap frontală surdă, mult agravată de mișcare (ziua a noua), 66.
Durere de cap frontală surdă pe tot parcursul zilei, cu disconfort frecvent în regiunea inimii (ziua a șaptea), 66.
S-a trezit cu durere de cap frontală surdă și greață (a cincea dimineață), 66.
O durere ascuțită, apăsătoare, în frunte, într-un punct mic deasupra ochiului, 12.
Câteva junghiuri în regiunea frontală stângă, 7.
Junghi apăsător, la exterior, în partea stângă a frunții, 7. [130.]
Durere bruscă, foarte violentă, înțepătoare și sfâșietoare în regiunea frontală dreaptă, extinzându-se în sus de la sprânceana dreaptă, durând doar puțin timp, deși a revenit brusc de trei ori, la ora 1 P.M. (ziua a doua), 64d.
Durere de cap pulsatilă în frunte sau la fundul orbitelor, 34.
Tâmple.
Presiune ca prin smucituri, când în tâmple, când în întregul cap, 11.
Senzație de apăsare în regiunea osului temporal drept, 53.
Înțepături, când în regiunea temporală dreaptă, când în cea stângă, 9.
Câteva junghiuri surde în tâmpla stângă, care se propagă fulgerător prin întregul creier, seara și noaptea, în somn, 1.
Junghiuri sfâșietoare în tâmpla stângă, 7.
Durere sfâșietoare în regiunea temporală dreaptă, aproape de ureche, 4.
Vertex.
Greutate în cap, în regiunea vertexului, 95.
Durere de cap deasupra creștetului, cu amețeală temporară (zilele a șasea și a șaptea), 67. [140.]
Presiune în regiunea vertexului, durând un sfert de oră, 53.
Presiune la vertex și în frunte, 95.
Regiunile parietale.
Tensiune ca un junghi într-un punct mic din porțiunea parietală a creierului, de fiecare dată la aplecare; se extindea în dinții superiori stângi și dispărea întotdeauna la ridicare, 12.
Senzație de tracțiune în părțile laterale ale capului, provocând amețeală, 4.
Presiune și tensiune în părțile laterale ale capului (curând), 4.
Presiune ca prin smucituri în partea dreaptă a capului (ziua a șaptea), 6.
Durere sfâșietoare în partea stângă a capului, 4.
Senzație asemănătoare pulsului, ca și cum creierul s-ar izbi, asemenea apei, de ambele părți ale craniului și l-ar sparge, cu confuzie, 13.
Durere de cap unilaterală, ca o mâncărime internă, 8.
Occiput.
Presiune violentă în jumătatea stângă a occiputului, 55. [150.]
Senzație de presiune în occiput, care se extindea distinct din partea dreaptă spre cea stângă; din occiput, această presiune se extindea la vertex; împreună cu aceasta, o oarecare confuzie la nivelul capului și semne de vertij incipient, 54.
Durere apăsătoare în protuberanța occipitală, ca de la o lovitură sau o cădere, 5.
O durere apăsătoare în occiput revenea după fiecare doză, dar, după un gran și jumătate, a crescut până la cea mai violentă durere înțepătoare, afectând mai ales occiputul și vertexul; nici fruntea nu era cu totul lipsită de durere (prima zi), 54.
Exteriorul capului.
Căldură externă a capului, 95.

OCHI

Obiectiv.
Inflamație violentă a ochilor, 1.
Ochi înroșiți, dureroși, mai ales seara, timp de cinci zile, 10.
Ochi întrucâtva roșii, mai sensibili decât de obicei la impresia luminii (a doua zi), 65.
Ochi încețoșați și slăbiți (din a patra până în a șasea zi), 62.
Subiectiv.
Arsură în ochi, urmată de o mică pustulă, cu o mică areolă de vase inflamate la periferia corneei, spre cantusul intern al ochiului drept (a patra zi), 71h.
Sprânceană și orbită.
Durere intensă, fixă, deasupra orbitei drepte (după șase ore), 76. [160.]
Durere arzătoare în arcada supraciliară dreaptă, cu vedere încețoșată, ca printr-un văl, 9.
Durere apăsătoare în arcada supraciliară dreaptă, spre cantusul extern, 7.
Durere pulsatilă în orbite, 34.
Pleoape.
Inflamația glandelor meibomiene, 1.
Umflarea pleoapei inferioare, care face dificilă privirea în jos, 1.
Lipirea pleoapelor dimineața, urmată de slăbiciunea ochilor, 10.
Greutate în pleoape, seara, cu incapacitatea de a le ține deschise, 10.
Usturime, arsură în cantusul extern, 6.
Senzație dureroasă de zgâriere în cantusul intern, ca de la praf grosier, 5.
Durere ca de rană la marginile pleoapelor, la închiderea ochilor, seara, în pat, 11.
Aparatul lacrimal. [170.]
Lăcrimare, mai accentuată în încăpere decât în aer liber; ochii sunt încețoșați, fierbinți, străbătuți de vase roșii, cu durere apăsătoare și mucus întărit în cantusuri, 12.
Lăcrimare usturătoare, 1.
Scurgere apoasă din ochi, 51.
Conjunctivă.
Conjunctivă inflamată, 74.
Conjunctivă roșie și pleoape roșii, 74.
Glob ocular.
Tendința ambilor ochi de a se întoarce spre stânga, cu durere la întoarcerea lor spre dreapta, când totul pare dublu și triplu, cu fața tumefiată, 2.
Durere în ochi; durere surdă intolerabilă în globul ocular la atingere, 1.
Presiune în globul ocular drept, apărând și dispărând brusc, 12.
Durere apăsătoare în globii oculari, 1.
Pupilă.
Pupile doar puțin sensibile, 23. 49. [180.]
Pupile dilatate, 74; (intox.) (a șasea zi), 75, etc.
Pupile dilatate, mai ales cea dreaptă (după trei grăunțe), 63.
Pupile dilatate și mobile (a doua zi), 76.
Pupile dilatate și insensibile, 74. 82, etc.
Pupile ușor dilatate, 75.
Pupile foarte dilatate (după o oră), 13.
Pupile remarcabil de mari, 95.
Pupilele par mai mici, 95.
Pupile contractate, persistând șase zile, 18.
Pupile puternic contractate (după o jumătate de oră), 12. [190.]
Contracție și dilatare alternativă frecventă a pupilei, 95.
Vedere.
Cu pupila contractată, puterea vederii este mai mare, mai clară, 95.
Puterea vizuală diminuată, vedere încețoșată (după fiecare doză), 61.
Întunecarea vederii, 44.
Ușoară întunecare a vederii, 38.
Vedere slabă, neclară, 42.
Vedere neclară, ca și cum un nor sau o ceață ar trece prin fața ochilor, 34.
Tulburare destul de considerabilă a vederii (după șase ore), 76.
Vedere încețoșată, 51; (intox.) (a șasea zi), 75, etc.
Obiectele sunt vizibile numai neclar, 51. [Negăsit. -Hughes.] [200.]
Vedere încețoșată, slabă, timp de patruzeci și opt de ore, 14.
Vedere afectată, astfel încât nu putea distinge clar obiectele din fața ei (a doua zi), 76.
Vedere confuză, mergând până la orbire, 74. 77.
Orbire, 33. [Timp de o lună după întreruperea medicamentului, cu durere pulsatilă și senzație de plenitudine în pleoape. -Hughes.]
Orbire, 33.
Orbire, amauroză, timp de trei zile, 45.
Senzație neobișnuită în ochi; la început păreau să orbească brusc, ca la trecerea bruscă din întuneric într-o lumină puternică; apoi părea că scântei plutesc prin aer; aceasta era asociată cu vertij și a durat un sfert de oră (a patra zi), 58.
Deformare neplăcută a vederii, cu anxietate și presiune în ochi, ca și cum un deget ar apăsa pe ei, după-amiaza (a doua zi), 63.
Licărire înaintea ochilor (după o jumătate de oră), 60.
Licărire înaintea ochilor, cu vedere dublă (după o jumătate de oră), 59.
Licărirea a apărut mai întâi înaintea ochiului stâng (în a doua dimineață); spre amiază a afectat și ochiul drept, astfel încât a putut distinge trei varietăți de figuri în câmpul vizual; închiderea ochiului și frecarea lui lentă produceau nori de fosforescență; ochiul era foarte sensibil la lumină, însă pupilele nu erau dilatate (a doua zi). Figurile pe care licărirea le forma în aceste experimente au fost numite trandafiri licăritori, deoarece forma trandafirului constituia tiparul; în primul experiment existau pete rotunde în câmpul vizual, spațiul fiind circumscris de patru linii ovale adânci, care formau patru mari incizuri convexe, iar undele de lumină și umbră care îl înconjurau prezentau aceeași formă, doar cu incizuri mai puțin adânci; figurile licăritoare care au apărut în a doua zi și care au atins punctul culminant în a treia zi erau înconjurate de linii curbe cu cinci incizuri, însă mai superficiale, la rândul lor înconjurate de unde tot mai largi de lumină și umbră, cu incizuri superficiale; în ultimele zile, când licărirea s-a diminuat, au fost observate numai fragmente cu formațiunea de trandafir pe o latură, asemenea segmentului mic al cercului mai mare și cu incizuri mai superficiale, 71b. [210.]
Licărire înaintea ochiului stâng, foarte ușoară, dar odată cu aceasta nu putea recunoaște o configurație distinctă la limita dintre lumină și umbră; părea că, la fiecare clipire, cristalinul tremura și modifica astfel refracția, producând o amestecare rapidă a luminilor și umbrelor obiectelor (a doua zi); în ziua următoare, licărirea era mai evidentă și apărea nu numai la clipire, ci ori de câte ori privea dinspre porțiunea luminoasă a câmpului vizual (de exemplu, șemineul) spre o porțiune întunecată; aceasta a dus la presupunerea că nu era un efect mecanic, cum fusese înclinat să creadă la început, ci se datora unei treceri bruște de la lumină la umbră; și-a îndreptat atunci ochiul spre cerul luminos și și-a acoperit brusc capul, fără să închidă ochiul sau să-l miște câtuși de puțin, când licărirea a fost observată la fel de distinct ca înainte; în ziua următoare, aceasta a fost observată mai mult la ochiul drept; observațiile repetate au ascuțit vederea și a putut distinge o configurație precisă; părea să existe în mijlocul câmpului vizual o pată rotunjită, de lumină blândă, care dispărea și reapărea alternativ, iar în jurul ei mai multe unde concentrice de lumină și umbră, aflate într-o mișcare asemănătoare; această licărire a continuat câteva zile în timpul administrării de Digitalis (7); în cele din urmă a devenit intermitentă și a apărut numai pentru scurt timp la intrarea într-o încăpere din aer liber, după efort moderat, precum și la mers sau la urcarea scărilor, 71.
Tot felul de forme plutesc înaintea ochilor, 42.
Muscæ volitantes înaintea ochilor când privește obiecte îndepărtate, 16.
Pete albe și inele negre unduind înaintea ochilor (durând peste o oră), 95.
Pete mai numeroase, dungi și suprafețe albe unduind înaintea ochilor, 93.
Obiectele luminoase par să sară înaintea ochilor când îi acoperă, 16. [Muscæ volitantes din S. 212 devin astfel când ochii sunt acoperiți și apăsați. -Hughes.]
Apariții de foc înaintea ochilor, 33. [Cu S. 92.]
Scântei de foc, ca fulgerele, înaintea ochiului drept, în jurul amiezii (a doua zi), 63.
Flacăra luminii pare mai mare și mai albă, 16.
Flacăra unui foc de cărbuni părea albastră, 83. [220.]
Toate obiectele păreau acoperite cu zăpadă, dimineața, la trezire, 39.
Fețele persoanelor aflate în încăpere par la fel de palide ca ale cadavrelor, 16.
Apariții de culori înaintea ochilor — roșu, verde, galben — asemenea unei lumini sclipitoare în amurg, 8.
Obiectele, chiar și argintul, par galbene, 42.
Obiectele par verzi sau galbene, 51.
Halucinații vizuale, 74. 77.

URECHEA

Obiectiv.
Ganglionii din spatele urechii sunt umflați dureros, 10.
Extern.
Durere de tracțiune sub apofiza mastoidă dreaptă, ameliorată prin presiune, 3.
Câteva junghiuri în spatele urechii, 13.
Zvâcniri în urechea externă și internă, 1.
Intern. [230.]
Senzație de mare plenitudine în urechi, ca și cum s-ar fi înfundat brusc, însoțită de un val de căldură pe față, durând două sau trei minute și reapărând frecvent, mai ales după emoție (a paisprezecea zi), 66.
Durere în ureche, ca și cum ar fi constricționată pe dinăuntru; își aude pulsul în ea, 3.
Presiune tensionantă în urechea stângă, 12.
Auz.
Obstrucție bruscă a auzului, cu țiuit în ureche, 6.
Tinnitus aurium (după șase ore și în a doua zi), 76.
Țiuit în urechi, 74; (curând), 77.
Șuierat ca al apei care fierbe, în ambele urechi, 13. [Digitalis a vindecat nu rareori hipoacuzia cu zgomote ca de apă care fierbe în urechi, în cazurile în care era homeopatic și în celelalte privințe. -Hahnemann.]

NASUL

Obiectiv.
Strănuturi numeroase, fără coriză (în primele zile), 6.
Trezit de trei ori în timpul nopții dintr-un somn liniștit de strănuturi violente, care păreau să pornească din stomac și să urce sub forma unei ușoare senzații de greață, până când afectau nervii strănutului (prima noapte), 71b.
Coriză dimineața, cu nas înfundat, 7. [240.]
(Coriză constantă, foarte violentă, în cea mai mare parte cu pierderea mirosului, cu catar al laringelui și al traheei și expectorație de mucus verzui, fără tuse, pe tot parcursul provingului), 64d.
Coriză cu nas înfundat seara și noaptea, fluentă în timpul zilei (a douăzecea zi), 6.
Coriză fluentă cu strănuturi numeroase, urmată de înfundarea nasului, 10.
Epistaxis cu sânge roșu-aprins din ambele nări (după o oră), 13.
Subiectiv.
Durere de-a curmezișul rădăcinii nasului, 41. [Cu vertij. -Hughes.]

FAȚA

Obiectiv.
Expresie de prostrație extremă.
Expresia feței remarcabil de bolnăvicioasă (a doua zi), 61.*
*Față palidă, 74 ; (curând), 77, 85 , etc.
Paloarea feței, 31 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Față palidă, cu o nuanță verzuie, lividă (a doua zi), 76. [250.]
Față remarcabil de palidă (după patru zile), 84.*
Față lividă (a șaptea zi), 78.
Convulsii ale părții stângi a feței, 38.
Subiectiv.
Căldură și roșeață remarcabile ale feței, durând o jumătate de oră, 95.
Obraji.
Umflarea obrazului de la ureche până la colțul gurii, dureroasă la atingere și însoțită de o erupție pe acesta, 10.
Crampă sub zigomaticul drept, la mișcarea mandibulei, care, la mușcare, era trasă spasmodic în sus, 3.
Tracțiune paralizantă sub zigomaticul stâng, înaintea urechii, 4.
Durere de tracțiune, ca o crampă, în zigomatic, dispărând la apăsare, 3.
Buze.
Umflarea buzelor, 25.
Umflătură pe fața internă a buzei inferioare, fără durere, 1.
Bărbie. [260.]
Junghiuri în mandibulă, 1.

GURĂ

Dinți.
Dinții anteriori sunt dureroși, 12.
Durere dentară pulsatilă în caninul inferior stâng, seara, în pat, durând o jumătate de oră; acest simptom a fost cu siguranță provocat de Digitalis, deoarece nu am suferit niciodată în viață de durere de dinți, iar dinții mei sunt perfect sănătoși (a treia zi), 61g.
Limbă.
Limbă încărcată timp de câteva zile, 1.
Limbă ușor încărcată, 81.
Limbă palidă (a doua zi), 76.
*Limbă albă (după patru zile), 84.
Limbă încărcată cu alb, dimineața, 7.
Limbă acoperită cu un depozit alb și ușor umflată (a doua zi), 65.
Limbă acoperită cu un depozit galben și considerabil umflată (a treia zi), 65. [270.]
Umflarea limbii, 25.
Își mușcă limba, 74.
Cavitatea bucală în general.
Miros fetid din gură, 1.
Gura umedă și cleioasă (prima zi), 65.
Uscăciune în gură, 95.
Uscăciunea palatului și a faringelui, cu greață (a doua zi), 63.
Gura este foarte moale și aspră, ca și cum ar fi acoperită cu catifea, 13.
Junghiuri în porțiunea posterioară a palatului și la începutul gâtului, care nu sunt simțite la înghițire, 11.
Senzație ca de rană în gură, în istmul bucofaringian și în esofag, 19 . [Atribuită de autor caracterului iritant al plantei. -Hughes.]
Senzație de zgâriere și de rană vie în palat, 12. [280.]
Senzație de asprime a palatului, ca după fumat excesiv, 3.
Salivă.
Cantitate crescută de salivă (a cincea zi), 65c.
Creșterea secrețiilor salivare și urinare (după douăsprezece ore), 65.
Acumulare de salivă, 1, 22, 51.
Acumulare de salivă ca după oțet, 5.
Acumulare de salivă, cu senzație ca de rană în gură, limbă și gingii, timp de trei zile, 17.
Acumulare de salivă în gură, cu scuipare și greață puternică la înghițirea acesteia, 2.
Acumulare de salivă cu gust foarte dulceag, 47.
Acumulare de salivă apoasă, la început dulceagă, dar ulterior sărată, în accese frecvente, 12.
Acumulare abundentă de salivă cu consistență vâscoasă, 25. [290.]
Curgere considerabilă și continuă de salivă, 85, 92.
Gura plină de mucus (a treia zi), 65.
Gust.
Gust fad, mucilaginos, 13.
Gust ca de migdale dulci, după fumat, 3.
Pâinea are gust amar, cu poftă bună de mâncare, 13.

GÂT

Mucus tenace în gât, care se desprinde prin tuse, 10.
Uscăciunea gâtului, 41.
Constricție spasmodică a gâtului, 32 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Durere ca de rană în gât, la înghițire, 6.
Durere înțepătoare, ca de rană, în gât, chiar și când nu înghite, 1.
Istmul bucofaringian, faringele și esofagul. [300.]
Uscăciune și senzație de zgâriere în istmul bucofaringian, 95.
O senzație particulară în istmul bucofaringian, ca și cum pereții faringelui ar fi umflați sau ca și cum ar fi constricționați de umflarea amigdalelor (a patra zi), 61.
Senzație ca de rană în istmul bucofaringian și în coanele nazale, deosebit de dureroasă dimineața și seara, timp de câteva zile, 6.
Senzație de zgâriere în faringe (a treia zi), 58.
Senzație de zgâriere și ușoară arsură în faringe, curând (a doua zi), 58.
Senzație de zgâriere în esofag, curând (a doua zi), 62.
Senzație de zgâriere în esofag, cu senzație de rană vie în căile respiratorii, aceasta din urmă continuând întreaga zi (a doua zi), 61.
Iritație vie în esofag, cu arsură și senzație de zgâriere (a cincea zi), 61.
Înghițire.
Dificultate la înghițire, persistând timp de șase zile, 78.

STOMAC

Apetit.
Ușoară creștere a apetitului (a cincea zi), 63b. [310.]
Senzații dureroase de foame (după douăsprezece ore), 63.
La intervale scurte, o senzație dureroasă de foame (zilele a opta și a noua), 63b.
Dorință de alimente amare, 2.
Apetit mai redus decât de obicei (a șaptea zi), 58.
Apetit redus, satisfăcut imediat, 12.
Apetit slab, 74.
Apetit diminuat pentru cină (a șaptea zi), 64d.
Nicio plăcere pentru mâncare și indigestie când aceasta era consumată (a noua zi), 65b.
Pierderea apetitului, 40.
Pierderea apetitului, cu limba curată, 42. [320.]
Pierderea apetitului, cu o mare senzație de gol în stomac, 29.
Și-a consumat masa obișnuită fără apetit, crezând că astfel senzația de greață s-ar ameliora (după patru ore), 71b.
Sete.
Sete, 41, 74.
Sete mare (a doua zi), 65.
Sete imperioasă, 81.
Sete excesivă, provocată de uscăciunea intensă a gurii și faringelui; această sete l-a chinuit întreaga noapte; nu a fost potolită de cantități abundente de bere și apă (după 3 grs.), 63.
Extrem de însetat; dorință de băuturi reci (zilele a treia, a patra și a cincea), 76.
Sete violentă și uscăciunea gurii, 74.
Sete de băuturi acre, 13.
Eructații și sughiț.
Eructații, cu foame violentă, după cină, 53. [330.]
Eructații, fără greață și fără tendință de a vărsa (după 1 1/2 grain, în stare pură), 53.
Eructații acre după masă, 13.
Eructații cu un lichid fără gust, 10.
Eructații cu un lichid acid, 10.
Eructații cu un lichid înțepător, urmate de aciditate în gură, ca de oțet, 10.
Sughiț, 32.
Sughiț care nu urcă tocmai până în gât, șase sau șapte paroxisme, 2.
Sughiț frecvent, 10.
Sughiț foarte frecvent (după a patra zi), 84.
Pirozis.
Pirozis spre seară (a patra zi), 61.
Greață și vărsături. [340.]
Greață, 17, 41, etc.
Greață după masă, 8.
Greață în regiunea epigastrică, cu apetit redus, 2.
Greață și ușoară apăsare în stomac (după 1/2 grain), 63b.
Greață de moment la culcare (prima zi), 66.
Greață ocazională (a paisprezecea zi), 66.
Greață continuă (a doua zi), 76.
Greață neîncetată timp de trei zile, 34.
Greață ușoară, deși mâncarea îi făcea plăcere (zilele a paisprezecea și a cincisprezecea), 63b.
Greață foarte intensă, cu disconfort și greutate la stomac (zilele a nouăsprezecea și a douăzecea), 65b. [350.]
Greață intensă, cu durere la stomac (a doua zi), 65.
Greață puternică, astfel încât se temea că va vărsa (curând după 2 grains, a doua zi), 63.
Greață violentă timp de câteva minute în mijlocul nopții, începând cu un zgomot în gât, urmat de convulsii sufocante, în timpul cărora se trezește în cea mai mare suferință și tulburare; apoi cade în accese de convulsii generale, după care devine delirant și rămâne de nestăpânit timp de câteva minute, 74.
Greață ca de moarte, 50.
Greață ca de moarte, cu senzație de rău, în accese recurente, cu deprimare psihică extremă și neliniște temătoare, 51. [Not found. -Hughes.]
Greață dimineața, la o femeie, 74.
Tendință de a vărsa, 23, 49.
Eforturi de vomă, 59.
Eforturi aproape convulsive de a vărsa, 23.
Vărsături, 28; (după opt ore), 80, etc. [360.]
Vărsături zi și noapte, 23.
Vărsături dimineața, 39, 42.
Vărsături noaptea, 42.
Vărsături reapărute după consumul de lichide, 81.
Vărsături, cu greață, 41.
Vărsături, cu greață extremă, 34.
Vărsături și diaree, cu durere severă în abdomen, 74.
Vărsături, cu eforturi de vomă, greață excesivă, angoasă intensă în epigastru și căldură la exteriorul corpului, amestecată cu tremurături, urmată de transpirație, cu senzație de frig, timp de mai multe zile succesive, după-amiaza pe la cinci sau șase, 10.
Vărsături prelungite, 51.
Vărsăturile, care au apărut, s-ar putea spune, fără semne premergătoare, au durat o zi și jumătate; iar alimentele solide nu au fost reținute până în ziua a șasea, 75. [370.]
Vărsături timp de șase zile, necalmate de nimic până la moarte, 21.
Vărsături frecvente, 81.
A vărsat violent (în a doua dimineață), 92.
Vărsături severe și neîncetate, 74, 85, 92.
Vărsături excesive, cu greață neîncetată, membre reci și transpirație rece timp de două zile, 16.
Vărsături violente (după câteva ore), 84.
Vărsături violente, cu durata de patru ore, 17.
Vărsături violente, urmate de transpirație rece, 74.
Vărsături violente, continue, ca în răul de mare, cu puls neregulat, slab, timp de câteva săptămâni, 74.
Vărsături îngrozitoare, 32. [Not found. -Hughes.] [380.]
Vărsături la ora 5 A.M., cu eliminarea unei cantități mari din infuzia de Digitalis (a doua zi), 71b.
Vărsături cu alimente învelite în mucus alb, fără gust, cu intensificarea greței și ameliorarea colicilor, 2.
A vărsat abundent; la început numai materii alimentare, apoi un lichid verzui (după șase ore), 76.
Vărsături abundente, mai întâi cu ingesta, apoi lichide și, în cele din urmă, galben-verzui (după trei ore), 81.
A încercat de mai multe ori să provoace vărsături prin iritație mecanică și a eliminat o cantitate mare de salivă, mucus și alimente acide (seara primei zile), 71b.
Vărsături verzui, 24.
Vărsături cu lichid verzui (a doua zi), 76.
Vărsături cu lichid verde, ca infuzia de plante, de mai multe ori, cu ameliorarea simptomelor, 23.
Vărsături cu mucus, urmate de bilă fără alimente, la ridicarea de dimineață și de mai multe ori în cursul zilei (a opta zi, în timpul administrării), 75.
A vărsat de două ori o cantitate mare de mucus (a doua zi), 65. [390.]
Vărsături bilioase (curând), 77.
Vărsături bilioase timp de mai multe zile, 18.
Vărsături bilioase și diaree, 74.
Vărsături cu bilă verde, cu greață excesivă, 16.
Unii au fost afectați atât de violent încât au vărsat sânge, 94.
Stomac.
Gastrită intensă, cu epuizarea profundă a forțelor vitale și vedere dublă, 74.
Toate simptomele unei inflamații violente a mucoasei gastrointestinale, precum și ale creierului (a patra zi), 65.
Dificultate a digestiei (a cincisprezecea zi), 63b.
Digestie dificilă, dar fără greață propriu-zisă (a opta zi, în timpul administrării), 75.
Digestie slabă timp îndelungat, 10. [400.]
Funcțiile stomacului considerabil slăbite (a șaisprezecea zi), 63b.
Simptome de tulburare gastrică (a zecea zi), 70.
Simptomele de tulburare gastrică nu au dispărut decât după aproximativ douăzeci și trei de zile, 66.
Senzație de leșin sau de sfârșeală la nivelul stomacului, ca și cum viața s-ar stinge, 34.
Senzație frecventă de gol în stomac înainte de a adormi, 6.
O senzație neplăcută în regiunea epigastrică, 38.
Disconfort la stomac (a doua zi), 65.
Oarecare disconfort în stomac după o cantitate moderată de alimente (a unsprezecea zi), 65b.
Disconfort intens în stomac (a treia zi), 65.
Senzație de anxietate extremă, localizată în epigastru (după șase ore), 76. [410.]
Greutate în stomac, 42.
Greutate în stomac, alternând cu slăbiciune, 39.
Dureri în stomac, 23, 30, 49.
Durere în epigastru, extinzându-se spre abdomen (a patra zi), 76.
Durere în epigastru, agravată de presiune, 81.
Senzație dureroasă la stomac, asemănătoare foamei, deși consumasem aceeași cantitate de alimente ca de obicei (prima zi), 65.
Durere intensă în regiunile epigastrică și ombilicală, 85, 92.
Durere severă în epigastru, instalată curând, urmată de evacuări atât prin vărsături, cât și prin scaun, de culoare galben-închis și cu miros fetid, timp de șase zile, 78.
Durere foarte violentă în timpul vărsăturilor, care reapăreau frecvent și produceau evacuarea unei cantități mari de mucus (a treia zi), 63.
Arsură în stomac, 95. [420.]
Arsură în stomac, extinzându-se în sus pe esofag, continuând pe parcursul zilei (prima zi), 62.
Arsură și apăsare în regiunea epigastrică, 26.
Senzație ascuțită de arsură, extinzându-se din stomac în sus pe esofag, după-amiaza (a doua zi), 62.
Căldură intensă în stomac, cu durere la acest nivel, 51. [Not found. -Hughes.]
După masă, stomacul și abdomenul superior sunt permanent pline și destinse, cu greutate și lipsă de dorință de a lucra, 6.
Senzație de plenitudine în stomac, ca și cum micul dejun ar fi eructat (a doua zi), 64.
Senzație de plenitudine în stomac (la trei ore și jumătate după cină), ca și cum alimentele ar rămâne în partea superioară a esofagului, fără greață (a doua zi), 61d.
Constricție de-a curmezișul regiunii epigastrice, către ficat, 5.
Durere spasmodică în stomac (a șaptea zi), 6.
Crampă în stomac, 51

[Nu a fost găsit. -Hughes.] [430.]

După cină, durere surdă și distensie a stomacului; simțea ca și cum ar fi mâncat prea mult (ziua a cincisprezecea), 66.
Durere de stomac (ziua a opta, în timpul administrării), 75.
Apăsare în stomac, ca de o greutate mare, la îndreptarea corpului, 3.
Apăsare în stomac și secreție abundentă de salivă, la două ore după dispariția vertijului (ziua a doua), 63.
Apăsare frecventă în stomac și în partea superioară a abdomenului, 6.
Apăsare constantă asupra stomacului, 95.
Ușoară apăsare în regiunea epigastrică (după o oră, prima zi), 63.
O oarecare apăsare ca de ciupire în stomac, în accese (după o jumătate de oră), 64.
Apăsare tăioasă în groapa stomacului, cu greață resimțită acolo, 4.
După masă, alimentele apasă în groapa stomacului când stă așezat, nu când stă în picioare, 3. [440.]
Ușoară durere tăioasă în stomac (ziua a doua), 62.
Junghiuri ca de ciupire în groapa stomacului, neinfluențate de respirație și agravate de atingere numai când stă în picioare, nu când stă așezat, 4.
Sensibilitate dureroasă la nivelul epigastrului, 74.
Epigastrul destul de dureros la apăsare (după ziua a șasea), 84.
Sensibilitate extremă în regiunea epigastrică, provocând suspine adânci frecvente (ziua a doua), 76.*
A suferit mult după cină din cauza unei dureri severe ca de contuzie în epigastru și deasupra sternului, cu senzație de moleșeală și indigestie, care a dispărut după ce a băut puțin ceai slab (ziua a paisprezecea), 66.

ABDOMEN

Hipocondre.
Anxietate, tensiune și constricție în hipocondre, 1.
Presiune în hipocondrul stâng, 6.
Junghiuri constante în hipocondrul stâng, cu senzația că părțile din jur ar fi amorțite, 3.
Durere, ca și cum totul ar fi sfâșiat în interior, într-un punct de sub a treia coastă falsă stângă, 3.
Regiunea ombilicală. [450.]
Dureri sfâșietoare în jurul ombilicului, dimineața, 1.
Presiune sfredelitoare și înțepături în abdomen, imediat deasupra regiunii ombilicale, 4.
Junghiuri surde, aproape ca niște ciupituri, în partea dreaptă, deasupra ombilicului, în timpul mesei, 4.
Junghiuri ascuțite în ombilic, 4.
O oarecare durere sfâșietoare și înțepătoare în regiunea ombilicală, în timpul mersului, 3.
Abdomen în general.
Plinătate neobișnuită a abdomenului (a patra zi), 58.
Abdomen puternic retractat peste intestine și foarte fierbinte, uscat și aspru la atingere (a treia zi), 65.
Abdomenul se simțea tare (a doua zi), 76.
Zgomote în abdomen, fără senzație de flatulență sau eliminare de gaze, 2.
Borborisme în abdomen, fără colici, 53. [460.]
Mișcări în canalul intestinal, cu ușoare colici (după două ore); ulterior, aceste dureri s-au extins până în porțiunea cea mai inferioară a abdomenului, în regiunea pubiană, transformându-se într-o presiune și o senzație de tragere care coborau prin cavitatea pelvină și ajungeau în testicule; după o oră, aceste dureri și senzații de tragere dispăruseră, dar în locul lor a apărut nevoia frecventă de a urina, cu iritație pruriginoasă a glandului penisului, care a durat până în cursul după-amiezii (prima zi), 61.
Mișcări audibile ale gazelor prin abdomen, cu borborisme și gâlgâieli și cu senzația că bule de aer s-ar deplasa de-a lungul colonului, 6.
Flatulență și eliminare de gaze, 11.
Eliminare abundentă de gaze pe tot parcursul după-amiezii (a patra zi), 61.
Dureri intestinale (a treia zi), 65.
Durere în abdomen, 77.
Dureri abdominale foarte intense, 83.
Dureri abdominale violente (foarte curând), 82.
Durere abdominală extrem de violentă și continuă, 28.
Durere extremă în abdomen, 85; (a doua dimineață), 92. [470.]
Durere acută în abdomen (a cincea zi), 76.
Numeroase tulburări provocate de flatulență, 6.
Tensiunea pielii abdomenului, apărută curând (prima zi), 62.
Contracție în abdomen, ca o ciupitură, ca de la o răcire puternică, în poziție șezândă, nu în timpul mersului (a treia și a patra zi), 3.
Crampe în abdomen aproape imediat, 1.
Crampe în abdomen, cu câteva junghiuri și, uneori, accese de greață, 11.
Dureri frecvente, sub formă de crampe, în intestine (a patra și a cincea zi), 66.
Senzație de sfredelire și tragere în jos în porțiunea anterioară a părții stângi a abdomenului, 3. [480.]
Tragere și presiune în pelvis, extinzându-se în testicule, 61.
Senzație în partea stângă a abdomenului ca și cum ceva și-ar forța trecerea, 3.
Dureri tăietoare în întregul abdomen superior și inferior, 4.
Durere tăietoare în abdomen, cu nevoie de defecație (a patra zi), 61.
Dureri tăietoare ușoare în intestine, provocând aproape greață (a cincea zi), 61.
Câteva înțepături fine în partea stângă a abdomenului, atât în repaus, cât și în mișcare, mai ales în timpul expirației, 7.
Înțepături trecătoare, ca de ace, în întregul abdomen, 4.
Înțepături fine în partea dreaptă a abdomenului, în timpul expirației, stând în picioare și mergând (după cincizeci de ore), 7.
Dureri în abdomen, mai mult sfâșietoare decât înțepătoare, dimineața, în pat, urmate de diaree și tenesme, 1.
Câteva dureri sfâșietoare și tăietoare în abdomen, seara, ca după o răcire, mai ales la ridicarea din poziția șezândă, cu cefalee apăsătoare în vertex, 3. [490.]
Senzație de răsucire în intestine după fiecare doză și senzație pronunțată de gol la epigastru, 20

[Originalul a fost corectat de Hughes.]

Colici, 83.
Dureri colicative în abdomen, cu borborisme și gâlgâieli, timp de o jumătate de oră, 1.
A fost cuprins de dureri colicative foarte violente, urmate imediat de evacuarea bruscă a unui scaun lichid, spre seară (a șasea zi), 66.
Colică apăsătoare în abdomenul superior, paroxistică și asemănătoare crampelor, 6.
Colica, mai mult sfâșietoare decât înțepătoare, precedă scaunul diareic, dimineața, în pat, 1.
Chinuit de colici intestinale după ce s-a culcat, care nu s-au atenuat înainte de ora trei A.M. (a cincea noapte), 70.
La mișcare, abdomenul este dureros, ca și cum s-ar ulcera, deși nu este dureros la atingere, 3.
Hipogastru și regiunile iliace.
Mișcări, gâlgâieli și presiune în abdomenul inferior, 4.
Crampe în abdomenul inferior, ca de la un purgativ, 9. [500.]
Durere tăietoare foarte violentă și sacadată în abdomenul inferior, 95.
Durere sfâșietoare ca niște smucituri, de la mons veneris spre regiunea inghinală stângă, la înclinarea corpului pe spate, 3.
Dureri colicative frecvente, ca de roadere, în partea inferioară a abdomenului (de la o jumătate de oră până la o oră după administrarea de Digitalis), 66.
Durere ca de rană în inelul abdominal stâng, ca și cum ar protruziona o hernie, 1.

RECT ȘI ANUS

Nevoie de defecație, 5.

SCAUN

Diaree.
Diaree, 51; (după a patra zi), 84.
Diaree constând din materii fecale amestecate cu mucus, precedată de colici când apăsătoare, când tăietoare, care dispar întotdeauna odată cu defecația (după șase și opt ore), 2.
Diaree precedată și urmată de colici, 2.
Diaree urmată de nevoie de defecație resimțită în rect, 1.
Diaree ușoară (a patra zi), 71b. [510.]
Diaree violentă, 17, 32.
Diaree aproape incurabilă, 19

[Vezi nota la S. 278.]

Diaree de culoarea cenușii (ca în icter), 47.
Diaree păstoasă, de culoarea cenușii, ca în icter, după patru accese de vărsături, cu senzație de leșin ulterior, 36.
Diaree dureroasă timp de trei sau patru zile, 51

[Negăsit. -Hughes.]

Tranzit intestinal oarecum lax (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 63b.
Mai multe scaune în cursul zilei, 28.
Mai multe scaune fluide (a doua zi), 65.
Mai multe scaune bilioase (a treia zi), 65.
Două și trei scaune pe zi, timp de mai multe zile, 7. [520.]
Scaun normal dimineața și din nou la ora nouă seara (a doua zi), 66.
Scaun fluid de două sau trei ori pe zi; constipație în dimineața următoare (după douăzeci și patru de ore), 12.
Două evacuări intestinale fluide, la orele unu și unsprezece P.M., 53.
Scaune abundente (foarte curând), 82.
Scaune copioase, 83.
Evacuările intestinale au fost copioase și păreau să conțină o cantitate considerabilă de materie bilioasă (a șaisprezecea zi), 65b.
Evacuări intestinale ușoare, bilioase și mucoase (a nouăsprezecea zi), 65b.
Scaun involuntar, 1.
Scaun moale, lichid și abundent (după șaptezeci și două de ore), 3.
Scaun fluid, 5. [530.]
Scaun alb-gălbui, fără simptome, după o retenție de patruzeci și opt de ore, 3.
Evacuare fecală redusă (a doua zi), 65.
O evacuare intestinală verde și redusă cantitativ (a treia zi), 76.
Numeroși viermi filiformi eliminați odată cu scaunul, seara, 12.
Constipație.
Constipație (timp de mai multe zile), 75, 81.
Constipație aproape tot timpul, 10.
Constipație, 85, 92.
Scaun oarecum reținut pe parcursul tuturor experimentărilor, foarte neobișnuit, deoarece scaunele fuseseră întotdeauna libere și normale, 64.
Materii fecale reduse cantitativ, 74.
Scaun foarte tare, dificil, deși destul de abundent, la ora 11 P.M. (prima zi), 64h.

ORGANE URINARE

Rinichi și vezică urinară. [540.]
Funcția rinichilor complet suspendată, 85, 92.
Durere contractivă în vezică în timpul urinării, cu eliminarea dificilă a urinei, 8.
Senzație de tragere în vezică, de parcă ar fi destinsă; neameliorată de micțiunile frecvente (a doua zi), 62.
Uretră.
Arsură apăsătoare în mijlocul uretrei, ca și cum aceasta ar fi prea îngustă, în timpul urinării; dispare însă chiar în cursul urinării, 1.
Nevoie imperioasă de a urina, 5.
Nevoie imperioasă de a urina, ajungând chiar până la inflamarea colului vezical, 37.
Nevoie imperioasă de a urina, cu o cantitate mare de urină de culoare normală (după opt, nouă și zece ore), 2.
Nevoie imperioasă de a urina, cu micțiune abundentă, durând de la ora 10 A.M. (la două ore după a doua doză) până la ora 3 P.M. a zilei următoare, 62.
Nevoie frecventă de a urina, 61, [Parte din S. 460.]
Nevoie frecventă de a urina, cu eliminarea picătură cu picătură doar a unei cantități mici de urină roșiatică, cu arsură în uretră și în glandul penisului, 9. [550.]
Nevoie constantă de a urina noaptea și, la ridicarea din pat din această cauză, amețeală și vertij, 9.
Nevoie neîncetată de a urina și eliminarea de fiecare dată doar a câtorva picături; urina brun-închisă, fierbinte, cu arsură în timpul eliminării (a noua zi), 6.
Dorință neîncetată de a urina, fără a elimina mult de fiecare dată, deși cantitatea totală era mare (prima și a doua zi), 57.
Accesele sunt adesea precedate de dorință frecventă și fără rezultat de a urina, 74.
Trezit în jurul orei 3 noaptea de nevoia de a urina, eliminând însă numai o cantitate foarte mică (prima noapte), 64e.
Eforturi violente și fără rezultat de a urina, 35.
Micțiune.
Cantitatea de urină crescută, 74.
Cantitatea de urină crescută (a opta și a noua zi), 65b.
Cantitatea de urină crescută (a cincea zi), 65c.
Secreție urinară crescută (prima și a doua zi), 56. [560.]
Secreție crescută de urină apoasă, care nu se acumula în cantități mari în vezică, ci provoca micțiuni constante, 52.
Secreția urinară a rămas neschimbată în primele trei zile; în a doua zi a crescut remarcabil, astfel încât elimina în fiecare oră o cantitate mare de urină apoasă; în ziua următoare a revenit la normal (cantitatea nu era diminuată); doza următoare a fost urmată de creșterea secreției urinare pe parcursul întregii zile (după trei sau patru ore), 54.
Eliminare crescută de urină, cu intensificarea dorinței de a urina și incapacitatea de a o reține, 51.
Eliminare crescută de urină; urină palidă, deschisă la culoare și nu redusă cantitativ, eliminată în fiecare oră între 3 și 6 P.M. (după șase ore), 54.
Eliminare excesiv de crescută de urină, ziua și noaptea, timp de patruzeci și opt de ore, cu epuizare accentuată (după două ore), 6.
Eliminare abundentă de urină, 1.
După eliminarea abundentă de urină urmează retenție și greață, vărsături și diaree, 51.

[O acțiune alternantă foarte neobișnuită a Digitalis, și numai în urma unor doze foarte mari. Dificultatea micțiunii este de obicei acțiunea primară a acestui medicament, motiv pentru care este utilizat frecvent homeopatic și cu rezultate foarte benefice în măriri de volum însoțite de o dificultate similară a micțiunii și de alte simptome care se dovedesc asemănătoare acțiunii primare pure a Digitalis. Micțiunea abundentă și adesea involuntară sau secreția abundentă de urină care urmează utilizării sale reprezintă numai reacția organismului față de presupusa acțiune primară. -Hahnemann.]

Urina a fost mai abundentă și de culoare mai intensă (a șaisprezecea zi), 65b.
Urina mult mai abundentă (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 63b.
Cantitatea de urină excretată, mult mai mare decât cantitatea de lichid băută (prima zi), foarte abundentă (a doua zi), 65. [570.]
Urina era secretată în cantități atât de mari, încât a eliminat în două ore mai mult decât elimina de obicei în douăzeci și patru; concomitent, setea nu era crescută (la două ore după doză, a patra zi), 62.
Urină abundentă; a urinat cel puțin o dată la două ore în cursul după-amiezii (a treia zi), 60.
Urină abundentă; a urinat de șase ori între orele 15 și 22 (de obicei, numai de două ori în același interval); urina nu prezenta nicio modificare deosebită, dar după câteva ore a depus un sediment subțire, maroniu (a patra zi), 58.
Urină abundentă, care depunea un sediment mucos (a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 65b.
Urină mai abundentă decât de obicei în cursul după-amiezii (a doua zi), 60.
Urină abundentă; eliminată la fiecare oră în cursul după-amiezii (prima zi), 55.
Urină mai abundentă decât de obicei, persistând până la amiaza celei de-a treia zile (a doua zi), 61.
Urină mai abundentă decât de obicei; după ora 10 dimineața, nevoie constantă de a urina, reapărând imediat după micțiune; această nevoie nu provoca însă nicio durere propriu-zisă, iar urina, care era mai închisă la culoare decât de obicei, nu provoca arsură în timpul micțiunii (a cincea zi), 61.
După șapte ore (după ora 15), părea că rinichii deveniseră foarte activi și secretau rapid urină, după care urma nevoia de a urina și eliminarea abundentă de urină normală (a treia zi), 58.
Urinări frecvente și o cantitate mai mare de urină, inclusiv noaptea, 95. [580.]
Eliminare frecventă de urină apoasă, 1.
Este obligată să se ridice în fiecare noapte pentru a urina, 1.*
Incapacitatea de a reține urina, 51.
Micțiune involuntară, 1.
Eliminare involuntară de urină și materii fecale (după șapte zile), 84.
Cantitatea de urină, redusă; era limpede și de culoare palidă (a douăzeci și doua zi), 65b.
Urină mai puțin abundentă și de culoare roșie (a treia zi), 65.
În prima zi, urina a fost categoric redusă (prea mult pentru ca aceasta să poată fi explicată prin vremea mai caldă), 860 c.c., gr. 1025 (totalul a patru micțiuni), (prima zi); eliminată într-o cantitate neobișnuit de mică și cu o gr. sp. foarte mare (1033), (în seara celei de-a doua zile); cantitatea totală din cursul zilei, numai 1050 c.c., deși am băut 180 c.c. de bere și 210 c.c. de cafea; după-amiaza, reacția era neutră; gr. sp. medie, 1.026.5 (a doua zi), 64h.
Urină puțină, închisă la culoare, 95.*
Eliminare foarte dureroasă a unei cantități mici de urină roșie, timp de șase zile, 78. [590.]
Dimineața, urina părea a fi puțină, fapt remarcabil deoarece, destul de târziu în seara precedentă, fusese consumat ceai, care nu ar fi putut fi eliminat în aceeași seară, așa cum se întâmpla de obicei când era consumat la ora 7.30; gr. sp. 1031 (a treia zi), 64g.
Urina părea să fie ceva mai puțină decât în timpul celui de-al șaselea proving, 64g.
Micțiune rară, numai de două ori în cursul zilei, și în cantitate mică, deși fără dificultate; după patruzeci și opt de ore însă, frecventă, cu senzație tăietoare și de tracțiune în vezică, 3.
Retenție de urină; vezica destinsă și palpabilă deasupra pubisului (a doua zi), 76.
Secreția de urină, suspendată, 74.
Urina aproape suprimată, 75.
Suprimarea urinei (timp de aproape trei zile), 25.
Urina suprimată timp de cincizeci de ore, 81

[Nu este oare remarcabil că Digitalis, administrat într-o doză toxică, a suprimat tocmai funcția pe care o stimulează spre o activitate crescută atunci când este administrat ca medicament?]

Eliminare de urină închisă la culoare, însumând de la amiază până la ora 22, 1 1/2 lbs., 53.
Cantitatea de urină, 1873.6 centimetri; gr. sp., 1014.32; totalul substanțelor solide, 63.74 grame; substanțe solide anorganice, 30.15 grame; substanțe solide organice, 33.49 grame (a doua zi), 72. [600.]
Cantitatea de urină, 1624.9 c.c.; gr. sp., 1020.04; cantitatea totală de materie solidă, 67.29 grame, dintre care 33.19 anorganică și 34.10 organică (a treia zi), 72.
Micțiune dificilă, ca și cum aproape nu ar exista urină în vezică, și totuși exista o nevoie imperioasă de a urina; după micțiune, presiune în vezică și arsură în uretră timp de o jumătate de oră (a treia zi), 64g.*
Urina.
Urină de culoarea paiului pal și cu reacție acidă slabă; cantitate, 1950 c.c. (media anterioară, 1475.5 c.c.); gr. sp., 1013.25 (media anterioară, 1024.30 c.c.); totalul substanțelor solide, 69.98 grame, dintre care 31.27 anorganice și 38.71 materie organică (media anterioară, 75.31 grame, dintre care 37.17 grame substanțe anorganice și 45.14 constituenți organici), (prima zi), 72.
Urină foarte roșie și arzătoare (a patra zi), 71b.
Urină închisă la culoare, fără nevoie de a urina; devine foarte roșie și depune un sediment (după paisprezece ore), 2.
În timp ce lua medicamentul, a observat că urina era de culoare maronie și avea un miros puternic, neplăcut, 66.
Urină acidă, 51

[Nu a fost găsit. -Hughes.]

Urină groasă, cu sediment alb dens (a cincea zi), 76.
Urină, 1125 c.c., acidă; gr. sp., 1025 (prima zi). 1040 c.c., acidă; gr. sp., 1025 (a doua zi), 1040 c.c., acidă; gr. sp., 1025, devenind foarte curând tulbure (a treia zi). 940 c.c., acidă, o dată neutră după-amiaza; gr. sp., 1024.6 (a patra zi). 900 c.c.; gr. sp., 1025.8; neutră după-amiaza, acidă în rest; dimineața și după-amiaza după cină devenea foarte tulbure după câteva ore și depunea un sediment alb gros (a cincea zi), 64c.
Urină, 1150 c.c., acidă; gr. sp., 1053 (prima zi). 870 c.c.; gr. sp., 1023 (a doua zi). 1145 c.c.; gr. sp., 1017.2 (a treia zi). 975 c. c; gr. sp., 1025 (a patra zi). 1100 c.c.; gr. sp., 1018.3 (a cincea zi). 1200 c.c. (o dată neutră); gr. sp.; 1024.3 (înainte de amiază au fost consumați 120 c.c. de bere albă), (a șasea zi). 825 c.c.; gr. sp., 1026.9; după-amiaza devenind curând foarte tulbure (a șaptea zi). 1110 c.c.; gr. sp. 1026 (a opta zi). 1105 c.c.; gr. sp., 1025.4 (a noua zi), 64d. [610.]
Urină, 1430 c. c, acidă; gr. sp. (seara), 1030 (a doua zi). 950 c.c.; gr. sp., 1022, neutră dimineața și după-amiaza (a treia zi), 64e.
Urină, 1460 c.c.; gr. sp., 1018.5 (prima zi). 1360 c.c.; gr. sp., 1024 (a doua zi). Neutră seara, nu după cină, în ambele zile, 64f.

ORGANE SEXUALE

Masculine.
Iritabilitatea organelor genitale după doze diferite, 59.
Iritabilitate constantă a organelor genitale, erecții aproape dureroase, perturbând în special somnul (a patra zi), 61.
Erecții persistente dimineața la ridicare, care erau deosebit de neplăcute și aproape dureroase din cauza tulburărilor urinare (a treia zi), 64g.
Erecții foarte evidente și persistente dimineața, nu numai în pat, ci și după ridicare (a patra zi și zilele următoare), 61e.
Trezit noaptea de erecții aproape de tip cordee și, în același timp, de nevoia de a urina, cu o cantitate de urină însă foarte mică, cu totul disproporționată față de intensitatea nevoii (a treia noapte), 61g.
Când Digitalis (sau Digitaline) este administrat un timp unui bărbat aflat în deplina posesie a capacităților sexuale, acestea se reduc treptat, înclinațiile dispar, formarea de liquor seminis se diminuează și poate, în cele din urmă, să înceteze cu totul, 73.
Organele genitale devin atât de slabe și flasce, încât existența lor abia mai este percepută; căldura, tensiunea, congestia și erecția acestor părți, senzațiile de plăcere și dorința sexuală nu mai sunt resimțite, 88.
Iritație intensă a organelor genitale, 58 ; (parte din S. 59), 58. [620.]
Iritație pruriginoasă la nivelul glandului penisului; (parte din S. 460), 61.
Senzație frecventă noaptea ca și cum s-ar produce o emisie, fără ca aceasta să aibă loc; dimineața, umezeală lipicioasă la orificiul uretrei, 1.
Durere ca de contuzie în testiculul drept, 1.
Fantezii lascive foarte exaltate, cu imagini voluptuoase ziua și noaptea și erecții frecvente, 10.
Dorință sexuală excitată, cu erecții frecvente în timpul zilei, 6.
Emisie, fără vise și fără trezire, în timpul nopții (un simptom extraordinar, pe care nu îl mai avusesem de peste un an), (a doua noapte), 64b.
Emisii aproape în fiecare a patra noapte, întotdeauna cu vise voluptuoase, 6.
Trei emisii în decurs de patru nopți, urmate de epuizare intensă în ziua următoare, dar cu erecții violente în fiecare dimineață la ridicare și după aceasta (după zece zile), 64d.
Emisii urmate de durere în penis, 10.
Emisie abundentă noaptea (prima noapte), 64d.* [630.]
Emisie foarte abundentă noaptea, în jurul orei 1, iar la trezire, durere usturătoare în uretră (a treia noapte), 64e.
Feminine.
Hemoragie uterină considerabilă (după câteva ore), 84.
Eliminare de sânge menstrual, 84.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe.
Dimineața, mucus în laringe, desprins cu ușurință, dar prin dregerea zgomotoasă a glasului; de obicei urcă în gât, astfel încât este obligat să-l înghită, 4.
Mucus vâscos în laringe, desprins printr-o tuse seacă, scurtă, 6.
La fiecare inspirație simte ca și cum ar fi electrizat, 46.
Iritație care provoacă tuse, urcând până la bolta palatină, 1.
Răgușeală dimineața, 1.
Răgușeală dimineața la trezire, 10.
Răgușeală intensă, astfel încât nu poate vorbi, dimineața după o transpirație nocturnă, 1. [640.]
Răgușeală frecventă, nedureroasă, 6.*
Tuse și expectorație.
Tuse și catar, astfel încât abia putea vorbi, 1.
Tuse cu transpirație, la miezul nopții, 1.
Tuse ușoară, care părea asociată prin simpatie cu afecțiunea stomacului (a optsprezecea zi), 62b.
După masă, tusea este atât de violentă, încât varsă alimentele, 1.
Tuse surdă, ca din cauza unei gâdilături în trahee, fără expectorație, 12.
Tuse uscată, cu dispnee, dimineața după ridicare, 5.
Tuse uscată, cu durere apăsătoare și tensivă în braț și umăr, 12.
Tuse provocată de o iritație pruriginoasă în laringe, scurtă și uscată, 6.
Tuse spasmodică uscată, după ce a vorbit mult, 1. [650.]
Tuse și expectorație, cu o senzație neobișnuită de slăbiciune în piept, mai ales când stă așezat mult timp (a patra zi), 64e.
Expectorație de mucus dimineața, prin dregerea involuntară și zgomotoasă a glasului, 7.
Expectorație de mucus cenușiu, cu gust dulceag, neplăcut (a doua zi), 64e.
[Expectorație din piept, colorată de sânge], 42

[Un simptom permanent al pacientului. -Hughes.]

Tuse cu sânge, 1.
Respirație.
Respirație mai rapidă (ziua a șaptea), 78.
Respirație neregulată, efectuată prin suspine profunde și frecvente (ziua a doua), 76.
Respirație scurtă, gâfâitoare; nu și-o poate ține și este curând obligat să gâfâie din nou, 3.
Respirație cu suspine timp de șase zile, 78.
Respirație 16, dificilă (ziua a patra), 81. [660.]
Respirație 26 pe minut, dar fără nicio dificultate (ziua a doua), 65.
Murmur respirator diminuat (ziua a doua), 76.
Respirație dificilă, lentă și profundă, 11.
Atât în șezut, cât și în timpul mersului, mai rău spre seară și seara; exista o dorință constantă de a inspira foarte profund, dar, la încercarea de a face aceasta, părea că pieptul nu putea fi umplut decât pe jumătate sau că exista un obstacol adânc în piept; aceasta era însoțită de o tuse uscată, mai ales la inspirație profundă, care numai rareori elimina prin expectorație un mucus oarecum tare, grunjos; dimineața însă, expectorația era mai ușoară și mai abundentă decât după-amiaza și seara; totul părea prea strâns în jurul corpului; eram obligat să-mi deschei vesta și betelia, deoarece apăsarea lor era extrem de supărătoare; aceasta însă nu ameliora lipsa de aer (ziua a patra). În ziua următoare, lipsa de aer a apărut într-un grad ușor imediat după ridicarea din pat (în seara precedentă dispăruse repede în pat), dar era acum însoțită de o senzație dureroasă de oboseală și de o afectare generală a pieptului, precum și de o tuse uscată frecventă; după-amiaza, dificultatea respirației a crescut, iar seara a fost mai intensă decât ieri, mai ales în timp ce scria (ziua a cincea). În ziua următoare, aceasta a continuat, ceva mai puțin dimineața, dar și mai violent după-amiaza și seara decât înainte, fiind însoțită chiar de unele palpitații (ziua a șasea). În ziua următoare, lipsa de aer a fost observată imediat după ridicarea din pat, deși nu exista tuse, iar expectorația era foarte redusă; după-amiaza și seara a fost observată puțin în timpul mersului (ziua a șaptea); în timpul plimbării de seară de după aceea, lipsa de aer a continuat să reapară în accese mai scurte și mai ușoare, până când a dispărut treptat, 64h.
Lipsă de aer extrem de supărătoare pe parcursul întregii zile; fusese observată în zilele precedente, dar într-un grad atât de ușor, încât îi acordasem puțină atenție; astăzi însă a fost foarte severă (ziua a șasea), 64h.
Dispnee chinuitoare timp de câteva zile; trebuie să inspire profund în mod involuntar și totuși pare că îi lipsește aerul, mai ales în șezut, 12.

PIEPT

Edem pulmonar, 74.
Senzații de oboseală de-a curmezișul pieptului, până în partea stângă (la două ore și jumătate după prima doză, ziua a doua), 66.
Tusea este dificilă din cauza durerii din piept, 47.
Căldură intensă la exteriorul pieptului, ca și cum ar sta dezbrăcat lângă o sobă încălzită, urmată curând de o senzație de răcoare pe piept, 5. [670.]
Tensiune în piept și apăsare la gura stomacului, care îl obligau frecvent să inspire profund, 11.
Constricție sufocantă și dureroasă a pieptului, ca și cum părțile interne s-ar fi lipit între ele, mai ales dimineața, la trezire; este obligat să se ridice repede în poziție șezândă, 1.
Tracțiune apăsătoare în piept la tuse, 3.
Apăsare și senzație de sfredelire în porțiunea superioară a mușchilor pectorali din partea stângă, 95.
Durere în piept; o apăsare în porțiunea inferioară a pieptului, în timp ce stă așezat și aplecat, cu lipsă de aer, 3.
Apăsare surdă, neplăcută în piept și epigastru, ameliorată prin lovirea pieptului, cu durata de trei ore, spre seară (ziua a opta), 66.
Senzație de carne vie în piept, cu junghiuri, 1.
Anterior.
Durere constrictivă în stern, agravată de aplecarea înainte a capului și a porțiunii superioare a corpului, 2.
Durere de tracțiune în mijlocul sternului, în timpul mersului, 3.
La o mișcare violentă a brațului, este imediat cuprins de o apăsare tăioasă în partea opusă a pieptului, la exterior, anterior, în regiunea celei de-a treia coaste, 3. [680.]
Seara, o senzație ca de contuzie deasupra sternului și epigastrului, atât de chinuitoare, încât împiedică orice activitate intelectuală (ziua a cincisprezecea), 66.
Părțile laterale.
Tensiune în partea stângă a pieptului, la îndreptarea corpului, ca și cum părțile ar fi contractate, 3.
Durere violentă, de tracțiune și apăsătoare, în porțiunea inferioară a părții drepte a pieptului, seara, împiedicând somnul (ziua a șasea), 64h.
Junghiuri surde, ca de ciupire, sub coaste, dedesubtul axilei drepte, 6.
Junghiuri ascuțite în piept, în partea dreaptă, deasupra gurii stomacului, 4.
Înțepături fine, corozive, pruriginoase și penetrante, ritmice cu pulsul, în partea stângă, pe aceeași linie cu gura stomacului, 4.
Zbatere foarte perceptibilă, ca produsă de pulsații violente, în partea dreaptă a pieptului, 5.
Durere pulsatilă violentă în partea dreaptă a pieptului, în regiunea mamelonului, cu durata de câteva minute, în timpul mersului lent; deși nu era excesiv de severă, provoca o senzație anxioasă de apăsare a respirației (ziua a șaptea), 64d.
Durere pulsatilă neplăcută în porțiunea inferioară a părții stângi a pieptului, nu în inima însăși, ci mai curând ca și cum ar fi în peretele toracic; neinfluențată de respirație, după-amiaza (la o jumătate de oră după 30 de picături, ziua a treia), 64g.
Sânii.
Pe parcursul întregii zile a resimțit disconfort în regiunile mamare, mai ales în cea stângă, extinzându-se spre umărul stâng și partea superioară a brațului (ziua a patra), 66.

INIMĂ ȘI PULS

Precordiu. [690.]
Jenă la nivelul inimii pe tot parcursul zilei (a șasea zi), 70.
Jenă la nivelul inimii după-amiaza (a cincea zi), 66.
Pe tot parcursul zilei, jenă frecventă, ajungând uneori până la durere, în regiunea inimii (a paisprezecea zi), 66.
Ușoară jenă în regiunea inimii (a șasea zi), 66.
A continuat să sufere mult din cauza jenei la nivelul inimii și a tulburării stomacului (a nouăsprezecea zi), 66.
Jenă surdă în diferite părți ale regiunii inimii, cu senzație de slăbiciune în antebraț, pe tot parcursul serii (a doua zi), 66.*
Senzație de ușoară tulburare la nivelul inimii, mai ales la mișcare, cu senzație dureroasă de slăbiciune la încheieturile mâinilor și în antebrațe (la o jumătate de oră după a doua doză, a doua zi), 66.
Senzație surdă, neplăcută, în regiunea inimii (după a doua doză, a doua zi), 66.
*O senzație bruscă, de parcă inima s-ar fi oprit, cu mare anxietate, atacul durând aproximativ o jumătate de minut, fără să revină; pulsul și inima neafectate, la ora 9 P.M. (după 10 picături dimineața), 64.
Senzație bruscă, de parcă inima s-ar fi oprit, cu mare anxietate și nevoia de a-și ține respirația , după cină (a șasea zi), 64d.* [700.]
Senzație particulară în piept, ca și cum inima s-ar opri ; bătăi cardiace izolate, violente și lente, cu căldură bruscă și violentă în occiput și pierdere trecătoare a cunoștinței, totul durând doar o clipă, 95.*
Durerea la nivelul inimii, care mă supărase, a fost mai intensă ca niciodată în această dimineață, iar de la cartilajul xifoid în sus pieptul era dureros la atingere (a cincea zi), 70.
Durere ușoară, aparent la nivelul inimii, iar după o jumătate de oră pulsul era mai moale, mai mic, dar mai rapid decât în mod normal (a doua zi), 63.
M-am simțit neobișnuit de bine, cu excepția faptului că mi se părea că simt uneori dureri migratoare la nivelul inimii, în primele trei zile, 70.
Apăsare la nivelul inimii (a doua zi), 71b.
Senzație apăsătoare la nivelul inimii și nevoia de a inspira mai profund, 95.
Atac al așa-numitului vierme al inimii ("herzwurm"), cu puls intermitent și congestie la nivelul capului, mai ales în occiput, oarecum spre partea stângă, și tendință de a vărsa (după douăsprezece ore), 71b.
Acțiunea inimii.
Acțiunea inimii mai puternică decât de obicei (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 65b.
Bătăile inimii mai puternice decât de obicei (a treisprezecea zi), 65b . Mișcările inimii puțin mai puternice, iar aceasta părea să funcționeze cu dificultate (a douăzeci și una zi), mai puțin anevoioasă, iar contracțiile sale mai vii (a douăzeci și doua zi), 65b. [710.]
Forța acțiunii inimii aproape normală, dar constricțiile sale erau mai vii și mai rapide (a optsprezecea zi), 65b.
Acțiunea inimii era neregulată și părea să fi crescut în forță la scurt timp după administrarea de Digitalis, dar curând după aceea s-a apropiat mai mult de starea sa normală (a șaisprezecea zi), 65b.
Acțiunea inimii puternică și energică; această acțiune intensificată se extindea pe întreaga parte stângă; primul zgomot surd și prelungit, al doilea clar; bătăi intermitente și neregulate (a doua zi), 76.
Acțiunea inimii era puternică și mai violentă (a doua zi), 65.
Contracțiile inimii puternice și violente, însoțite de pulsații când mergeam prin cameră (a doua zi), 65.
Acțiunea inimii era mai violentă, se simțea mai ușor în interior și putea fi observată la exterior (prima zi), 65.
Acțiunea inimii remarcabil de violentă (a noua zi), acțiunea mai puternică decât în starea normală (a douăsprezecea zi); acțiunea foarte violentă, forța generală era foarte redusă, fără a fi însă mult diminuată, 65c.
Forța acțiunii inimii și a arterelor a crescut treptat într-o asemenea măsură și a provocat un orgasm sanguin atât de mare, cu palpitații, încât a fost obligat, timp de trei sau patru zile, să se ridice noaptea din pat, să umble prin cameră și să deschidă fereastra; pulsul era puternic, accelerat (100), 63b.
Congestie la nivelul capului, cu vuiet și țiuit în urechi, durând câteva zile, 63b.
Bătăi violente ale inimii, aproape audibile, cu anxietate și durere constrictivă sub stern, 2. [720.]
Bătăi cardiace izolate, violente și lente, în poziție șezândă, 95.
Acțiunea inimii mai slabă și însoțită permanent de palpitații (a treia zi), 65.*
*Acțiunea inimii și-a pierdut forța; bătăile sale sunt mai frecvente și intermitente, iar uneori neregulate (a cincea zi), 76.
Bătăile inimii mult mai slabe și mai moi decât de obicei (a doua zi), 63.
Bătăi ale inimii abia perceptibile, 23, 49.*
Mișcările inimii mai rapide, mai ales sistola; acest organ părea să se dilate doar lent și prezenta palpitații la fiecare mișcare a corpului. Am simțit din nou la nivelul acestui organ o ușoară jenă și, uneori, transpirații reci (a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 65b.
Palpitații (curând), 77.
Palpitațiile inimii au revenit de mai multe ori în noaptea următoare, cu o intensitate mai mică, și l-au făcut să tresară ridicându-se când începea să adoarmă, 63b.
Palpitații și senzație de jenă la nivelul inimii, provocate cu ușurință chiar și de un efort moderat (după prima doză, a șaisprezecea zi), 66.
Palpitații provocate cu ușurință chiar și la urcarea unei pante ușoare, care, în stare de sănătate, nu ar produce niciun efect (a patra zi), 66. [730.]
Căldură apăsătoare, presantă și constrictivă la nivelul inimii, cu anxietate și durere spasmodică în stern și sub coaste, 2.
*Bătăile inimii sunt însoțite de un „bruit de souffle” discret, 81.
Puls.
Accelerarea pulsului (după o jumătate de oră); după dozele mai mari, pulsul era la început mai rapid, apoi mai mic și mai lent, 59.
Puls mic, rapid și dur, 1.
Puls rapid, moale și lipsit de vigoare; arterele erau, de asemenea, dilatate mai mult sau mai puțin neregulat (a șasea zi), 58.
Puls mic, slab și mai rapid decât de obicei (a patra zi), 62.
Puls evident mic și slab, dar nu mai lent decât de obicei; dimpotrivă, uneori mai rapid (a patra și a cincea zi), 61. [740.]
În timpul eliminării urinei și al diareei, pulsul este mic și rapid; cu mâinile și picioarele reci, 51 , [Negăsit. -Hughes.]
Puls 90, puternic și plin (după 120 de picături); 100, puternic și plin (după 180 de picături), (prima zi). 120 puternic și plin (după 240 de picături); 125, puternic și filiform (după 300 de picături), (a doua zi). 150, puternic, dur și filiform (după 420 de picături), (a treia zi). Pulsul nu a fost niciodată mai puțin frecvent decât în starea normală. 60, mic și slab, dar regulat (a cincea zi), 65.
Puls rapid, 100 înainte de moarte, 51

[Ulterior S. 763. -Hughes.]

Pulsul 68 înainte de administrare; 68 (după cinci minute); 72 (după zece minute); 74 (după cincisprezece și douăzeci de minute); 70 (după douăzeci și cinci de minute); 68 (după treizeci de minute); după care nu s-a mai observat nicio modificare, deși a continuat să fie urmărit o vreme. Puterea stimulantă a pilulei i-a crescut nu numai frecvența, ci și, considerabil, forța, 93.
Pulsul 80 după efort ușor (a cincea zi); 80 în repaus, dar creștea la 85 sau 90 când mergeam timp de câteva minute (a opta zi); 85 atât în decubit, cât și șezând, 90 până la 95 când mergeam puțin (a treisprezecea zi); 100, amplu și puternic (a paisprezecea zi); 85 cât timp rămâneam liniștit, deși creștea la 100 după efort ușor (a șaisprezecea zi); 80 (a șaptesprezecea zi); 80, amplu și puternic (a optsprezecea zi); 85, destul de slab și neregulat, mai ales după efort (a nouăsprezecea zi); 70, mai moale și mai amplu (a douăzeci și una zi); mai moale și mai amplu, 60, dar creștea la 75 la un efort ușor (a douăzeci și doua zi); 50 până la 65 când rămâneam liniștit, dar creștea aproape până la valoarea sa naturală când depuneam un efort mare; era totuși amplu, deși moale și ușor compresibil (a douăzeci și treia zi); nu a scăzut niciodată sub valoarea tocmai indicată, iar după aproape o săptămână și-a reluat ritmul natural, 63b.
Pulsul înainte de administrare, 56 în poziție șezândă, la ora 10 A.M.; la zece minute după doză, nicio modificare; după douăzeci și opt de minute, 55 sau 56; dar, la ridicarea în picioare, a crescut imediat la 72; la ora 6 P.M., 54 până la 56 șezând, 68 în picioare; la ora 11 P.M., 69 șezând, 88 în picioare (prima zi); la ora 10 A.M., 61 șezând, 69 în picioare (a doua zi); la ora 11 P.M., 82 șezând, 90 în picioare, mic, slab și oarecum neregulat; bătaia inimii este mai puternică și se simte mai distinct decât de obicei (a patra zi). Dimineața, 57 șezând; la ora 7 P.M., 74 șezând, 86 în primul minut, 94 în al doilea, la ridicarea în picioare; fără neregularitate perceptibilă, rămâne câteva minute la această frecvență, apoi încetinește (a cincea zi); la ora 9 A.M., 52 șezând, 60 în picioare; la ora 11 A.M., 50 șezând, foarte amplu, puternic și regulat (a șasea zi); la ora 9 A.M., 59 șezând, 72 în picioare (a șaptea zi), 64h.
Pulsul dimineața, înainte de efort, era invariabil 60, slab; noaptea, după ce am stat așezat aproximativ două ore, 56, slab, înainte de administrare. 70 dimineața; 66 seara (primele trei zile). Pulsul înainte de micul dejun 76, puternic; seara 70 (a cincea și a șasea zi). 80 dimineața, 90 seara (a șaptea și a opta zi), rămânând aproape la aceeași valoare, 70, timp de trei zile; 78, destul de amplu (a zecea zi). A revenit la nivelul său natural (a șaptesprezecea zi), 76.
Pulsul avea în medie 68 în cursul dimineții, aproximativ 75 seara, înainte de administrare; 68 după ce am stat liniștit timp de o oră; 68 stând liniștit (după o jumătate de oră), (prima zi); 66 (la douăzeci de minute după prima doză); 76, de forță naturală, după ce am traversat camera de patru sau cinci ori înainte și înapoi; 83 (la două ore și jumătate după prima doză), 75 (la cinci ore și jumătate după prima doză), 80 (la o jumătate de oră după a doua doză), 76, numărat de mai multe ori: în prima jumătate de minut a dat 36, în a doua 40, iar 3 bătăi nu s-au perceput (la o oră după a doua doză), 80 (la nouă ore după a doua doză), 78, slab, bătând puternic de douăsprezece până la douăzeci de ori, apoi foarte slab de patru sau cinci ori (la zece ore după a doua doză), (a doua zi); 62, mic și slab dimineața, 72 seara (a treia zi); 80, amplu și regulat înainte de administrare; 90, slab, trei sau patru pulsații pe minut abia perceptibile (după trei sferturi de oră); 82, aproape de forță naturală, dar nu în mod constant (după douăsprezece ore), (a patra zi); 76 înainte de administrare, 84 (după o jumătate de oră); 76, destul de slab seara (a cincea zi); 72 înainte de administrare, 88 neregulat (după o oră), 84 mai puțin neregulat (după două ore), 72 regulat (după patru ore și jumătate), (a șaptea zi); 72 regulat (a opta zi); 73 dimineața (a noua zi); 78 la ora 6.30 P.M. (a zecea zi); 73, natural, înainte de administrare, 80 (la o oră și jumătate după prima doză), 76 (la trei ore după prima doză), 62 (la cinci ore după prima doză), (a paisprezecea zi); 72 dimineața (a cincisprezecea zi); 75, puțin neregulat după mers, înainte de administrare, 84 (la o oră după prima doză), 86, ușor neregulat (la o oră și jumătate după prima doză), 100, neregulat, dar amplu seara (după a doua doză), (a șaisprezecea zi); natural, dar foarte ușor de accelerat (a nouăsprezecea zi), 66.
Pulsul înainte de administrare 72; 84 (după o jumătate de oră); 74 (după o oră), 68.
Pulsul înainte de administrare 58, 59 în poziție șezândă, 61 în picioare; după-amiaza, la trei ore după cină, 73 șezând, 78 în picioare; la ora 11 P.M., 82 șezând, 94 în picioare (prima zi). Dimineața, în pat, 59; la ora 9.30, 72 șezând, 79 în picioare; la ora 10.15, 66 șezând, 85 în picioare; în poziție șezândă era puternic, amplu și regulat, iar în picioare era mic, slab și neregulat atât ca frecvență, cât și ca forță; la amiază, 65 șezând, 81 în picioare; la ora 11 P.M., 68 șezând, 84 în picioare, neregulat ca înainte (a doua zi); la ora 11 A.M., 60 șezând, 72 în picioare (cea mai mică mișcare îl făcea imediat mai rapid); observând pulsul în timp ce eram lăsat pe spate într-un fotoliu rabatabil și apoi mă ridicam lent în poziție șezândă verticală, pulsul devenea într-o clipă sacadat și mult mai mic și mai slab (a treia zi). La ora 10 A.M., 61 șezând, 65 în picioare (a patra zi), 64c. [750.]
Pulsul înainte de administrare 61 până la 62 în poziție șezândă, 68 în picioare, nemodificat în prima jumătate de oră după administrare; la ora 6 P.M., 68 șezând, 85 în picioare, rapid și mai slab decât de obicei (prima zi); la ora 9 A.M., 69 șezând, 75 în picioare; la ora 7 P.M., 67 șezând, 74 în picioare (a doua zi), 64f.
Pulsul 68 înainte de administrare; 68 (după cinci, zece și cincisprezece minute); 74 (după douăzeci de minute); 70 (după treizeci de minute); 64 (după treizeci și cinci de minute); 66 (după patruzeci de minute); 68 (după cincizeci și șaizeci de minute); forța pulsului era crescută, 23.
Pulsul înainte de administrare 56 până la 57 în poziție șezândă, 54 (după o jumătate de oră); 51 (după o oră); 66 seara (prima zi); 59 dimineața în poziție șezândă, 58 seara în poziție șezândă (a doua zi); 58 la ora 11 A.M.; 68 șezând, 81 în picioare, 62 în decubit, la ora 10 A.M. (a șaptea zi), 64d.
Puls lent, 32. [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Puls lent în primele patruzeci și opt de ore; dar ulterior mai rapid și proporțional mai slab, 33. [Original revizuit de Hughes.] [Acest simptom (cel mai frecvent și mai important al Digitalis), anume că, după încetinirea primară (acțiunea primară), reacția organismului face ca, după câteva zile, pulsul să devină persistent mai rapid și mai mic, arată cât de mult greșesc medicii vechii școli atunci când încearcă să încetinească permanent pulsul prin Digitalis și astfel își ucid frecvent pacienții. -Hahnemann.]
Puls lent, dar puternic, 5.
Puls lent, amplu și mare, curând după aceea mic și mai frecvent, 93.
Puls oarecum mai lent și mai amplu (a doua zi), 72.
Puls filiform, lent și intermitent, 77.
Puls foarte lent (după patru zile), 84. [760.]
Încetinirea pulsului cu aproape jumătate, 16.
Încetinirea pulsului cu aproximativ jumătate, durând mai multe zile, 1.
Puls lent (scade cu 30 de bătăi), 74.
Puls lent, scăzând la 50 și apoi la 35, 51.
Puls lent, 40, 51.
Puls 41 sau 42 (a patra zi), 81.
Pulsul cu o bătaie mai lent (la cinci până la cincisprezece minute după fiecare doză de 15 picături de tinct., de două ori într-o zi), 75.
Încetinirea pulsului de la 82 la 39, cu slăbiciune și moleșeală a corpului, 2.
Încetinirea pulsului de la 100 la 40, 38.
Pulsul a avut în medie 68 timp de trei săptămâni înainte de administrare, 65 în timpul administrării, 60 timp de zece zile după administrare, 63 din a zecea până în a treizeci și cincea zi după administrare; pulsul minim a fost 53, în a șaptea zi după ultima doză, 75. [770.]
Pulsul la ora 11.30 P.M., mai lent cu una sau două bătăi; seara, între orele 10 și 11, 70 în poziție șezândă, 82 în picioare (prima zi); la ora 10 A.M., 75 șezând, 85 în picioare; la ora 11 A.M., 62 șezând, 71 în picioare; la douăzeci de minute după administrarea a 30 de picături de tinctură, 64 șezând, 72 în picioare; seara, 72 șezând, 80 în picioare (a doua zi); dimineața, în pat, 70; la ora 6 P.M., 68 șezând (în timp ce la ora 10 A.M. era 64); seara, 74 șezând (a treia zi); la ora 10 A.M., 58 șezând (a patra zi), 61g.
Pulsul lent se accelerează la cel mai mic efort fizic, 34.
Pulsul este încetinit cel mai puțin în picioare și în poziție șezândă și cel mai mult în decubit, când scade până la aproximativ 40, în timp ce în picioare este 100, 15

[Original revizuit de Hughes.]

Puls neregulat, 74.
Puls neregulat; destindere inegală a arterelor, 41.
Puls neregulat, mic, 23, 49.
Puls mic, lent, neregulat, 74, 82.
Puls mic, neregulat, persistând șase zile, 78.
Puls lent și neregulat, 83.
Puls lent, neregulat, de la 48 la 56, 16

[Original revizuit de Hughes.]

Pulsul târziu seara 58, neregulat; după un timp, mai lent și mai amplu, apoi din nou mai rapid și mai mic (a doua zi); 61 seara (a treia zi), 64c.
Puls 52, destul de puternic, neregulat și izbitor de intermitent, 81.
Puls amplu și puternic (a cincea zi).
Puls 50 (a noua și a douăsprezecea zi); puternic, amplu, 46 de pulsații; impulsul lor era rapid, iar acestea erau separate de intervale considerabile când se afla în repaus, dar la un efort foarte ușor creștea la 70 și chiar la 80, devenea neregulat și mai puțin amplu (a cincisprezecea zi), 65c. [780.]
Puls lent, 50; foarte neregulat; întotdeauna o bătaie amplă și dură după fiecare trei sau patru bătăi moi (prima zi); 75 (a treia zi), 3.
Puls categoric neregulat, trei până la patru bătăi rapide și mici erau urmate de câteva bătăi lente, puternice și ample; nu s-a putut descoperi nicio regularitate în această tulburare (a șaptea zi), 64d.
Puls extrem de scăzut, trei sau patru pulsații slabe fiind urmate de o întrerupere completă care dura câteva secunde; numărul total de bătăi nu depășea 38 sau 40 pe minut; fiecare bătaie, deși foarte slabă, se producea cu un șoc exploziv particular; această stare a pulsului a durat mai multe zile, 85.
Puls lent, filiform și intermitent, 74.
Pulsul a scăzut de la 60-70 la 54, și prezenta frecvent întreruperi; la fiecare întrerupere, o apăsare ca și cum inima ar fi fost apucată lent cu mâna (după două ore), 71b.
Ușoară întrerupere a pulsului, 87.
Puls mic, lent, făcând frecvent pauze mai scurte sau mai lungi, 2.
Pulsul se accelerează brusc pentru câteva bătăi, apoi încetinește din nou; sau lipsește o bătaie întreagă, 34

[Original revizuit de Hughes.]

Pulsul se modifică rapid de la 65 la 75 și la 80 (de asemenea, în momente în care nu se ia niciun medicament), 95.
Pulsul variază de la o bătaie mai lentă la două bătăi mai rapide (timp de o jumătate de oră după administrarea a 30 de picături de tinct.), 75. [790.]
Puls ondulatoriu; diferitele bătăi nu sunt toate distincte și clar delimitate ca de obicei, ci se estompează la început și la sfârșit, la amiază (a doua zi), 64c.
Puls regulat și moderat de puternic (din a doua până în a șaptea zi, în timpul administrării), 73.
Puls regulat și moderat de puternic pe tot parcursul experimentării; inclusiv în perioada de „intoxicație”; efectul asupra pulsului a durat aproximativ o lună, 75.
Puls dur și puternic (a doua zi), 76.
Puls plin, 74.
Puls iritabil, 30.
Puls mic și moale (la două ore după două granule), 57.
Puls mai mic decât de obicei, cu rapiditatea obișnuită (prima zi), 54.
Puls mai mic decât de obicei, dar nu mai lent (prima zi), 36.
*Bătăile pulsului și ale inimii păreau ceva mai reduse și mai puțin energice decât de obicei (a patra zi), 58. [800.]
Aproape fără puls (după douăsprezece ore), 76.

CEAFĂ ȘI SPATE

Ceafă.
Rigiditate și durere în mușchii din partea dreaptă a cefei, mai ales la aplecarea capului (durează până la adormire și nu dispare definitiv decât în cursul dimineții zilei următoare), 95.
Rigiditate și tensiune dureroase ale cefei și gâtului, mai ales la mișcare, 12.
Tracțiune apăsătoare în ceafă, la nivelul occiputului, în punctul de inserție al mușchilor cervicali, la aplecarea capului pe spate, 3.
Apăsare dureroasă în mușchii cervicali, ca și cum ar fi comprimați de o bandă, 1.
Durere tăioasă, cu senzație de amorțeală în ceafă, obligându-l să tragă capul înapoi, mișcare ce pare împiedicată de o substanță moale și inertă, comprimată între articulații, 3.
Înțepături în mușchii cervicali, la mișcarea gâtului, 2.
Durere sfâșietoare și înțepături ascuțite în ceafă, la mișcare, 6.
Durere ca de rană în articulația dintre prima vertebră dorsală și ultima vertebră cervicală, la aplecarea gâtului înainte, nu la atingere, 3.
Durere ca după lovire în ceafă, între umeri și extinzându-se înainte peste partea anterioară a toracelui, unde țesuturile erau dureroase la apăsare, mai ales deasupra sternului. Aceasta era însoțită de cefalee frontală surdă și de durere ca după lovire în epigastru, cu senzație de distensie a stomacului (în prima parte a serii celei de-a patra zile și resimțită mai intens în a cincea zi), 66.
Spate. [810.]
Rigiditate a spatelui și a părților laterale ale gâtului, cu o durere apăsătoare ca o împunsătură, 5.
Senzații de tracțiune în spate, membrele superioare și inferioare și degete, ca în urma răcirii, 11.
Durere sfâșietoare și înțepături ascuțite în spate, la mișcare, 6.
Regiunea dorsală.
Senzație ca de împunsătură în prima vertebră dorsală, 5.
Junghiuri surde între omoplați, 1.
Durere sfâșietoare sub omoplatul drept, 4.
Regiunea lombară.
Durere în regiunea lombară, la aplecare, 1.
Tracțiuni lente deasupra feselor, 3.
Apăsare de ambele părți ale coloanei vertebrale, în regiunea lombară, după scaun, 6.
Durere în partea stângă a spatelui, în regiunea vertebrelor lombare, cu caracter de tracțiune și tăiere, ameliorată prin apăsarea cu mâna, 3. [820.]
Durere înțepătoare în regiunea rinichilor (la două ore după doză, a patra zi), 62.
Înțepături fine în regiunea rinichiului stâng, în timp ce stă așezat, 5.
Durere ca după lovire în regiunea lombară, la suflarea nasului, 1.
Durere în regiunea lombară, ca după bătaie, la începerea mișcării după ce a stat culcat, 1.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Obiective.
Tumefacție tensionată și dureroasă, mai întâi a picioarelor, apoi și a mâinilor și degetelor, dispărând lent abia după câteva luni; pulsul nu era deloc mai lent, iar eliminarea urinei nu era crescută, 31.
Slăbiciune mare a brațelor și picioarelor, 3.
Subiective.
Greutate și lentoare a membrelor, 38.
Greutate și neputință a membrelor, 10.
Tracțiune în coate și genunchi, 95.
Dureri în toate articulațiile, ca și cum ar fi fost scrântite, după somnul de la amiază, 1. [830.]
Dureri străpungătoare în articulații, 1.
Fiecare s-a plâns că degetele mâinilor și extremitățile degetelor de la picioare erau afectate în același fel: o senzație de arsură, ca și cum ar fi fost străpunse de ace, 79.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Slăbiciune paralitică a brațului stâng; abia îl poate ridica și nu poate strânge degetele în pumn fără durere, 5.
Arsură ca de rană în brațul drept, 1.
Apăsare tensionată și dureroasă în mușchii brațului și umărului, la mișcarea brațului, 12.
Umăr.
(Reumatism muscular pronunțat în umărul drept, permițând foarte puțin somn noaptea și dispărând abia după șapte zile), 64b.
Noaptea, durere violentă în articulațiile umărului stâng și cotului stâng, împreună cu somn semiconștient, stând culcat pe spate cu brațul stâng deasupra capului, 11.
Apăsare în umărul drept, de mai multe ori, și în genunchiul stâng, 95.
Braț.
Greutate a brațului stâng, observată chiar și în repaus, 1.
Înțepături arzătoare în brațul stâng, 5. [840.]
Junghiuri sfâșietoare în brațul drept, în timpul mersului, 7.
Înțepături ca de ace în partea inferioară a brațului, continuând chiar și la mișcarea acestuia, 11.
Pulsații dureroase și pruriginoase în țesuturile brațului, 1.
Cot.
Apăsare în cotul drept, 95.
Senzație dureroasă în articulația cotului, ca și cum nervul ar fi comprimat sau ca și cum brațul ar amorți, observată și la atingerea regiunii, 11.
Antebraț.
Durere paralitică în mijlocul ulnei, la întinderea brațului sau când acesta stă întins, 3.
Ciupituri și ciupituri ascuțite, ca niște înțepături, pe fața dorsală a ulnei, deasupra încheieturii mâinii, 4.
Junghiuri severe în mușchii antebrațului drept.
Durere sfâșietoare violentă în antebrațul drept, în repaus și la mișcare, 7.
Încheietura mâinii.
Durere violentă, sfredelitoare, în încheietura mâinii drepte, către police (persistentă), 95. [850.]
Durere sfâșietoare paralitică în oasele încheieturii mâinii, 4.
Mână.
Tumefacția mâinii drepte și a degetelor, durând trei ore, noaptea, 9.
Durere sfâșietoare paralitică în oasele metacarpiene drepte, 4.
Degete.
Tresărire involuntară și tragere spre exterior a indexului stâng, 3.
Degetele devin frecvent rigide în mod brusc, 6.
Amorțeală și insensibilitate a ultimelor trei degete și a unei laturi a eminenței tenare a mâinii drepte, după câteva săptămâni, 6.
Amorțire ușoară și frecventă a degetelor, 6.
Ușoară senzație de tragere în degete, 95.
Înțepături arzătoare în policele stâng, imediat deasupra unghiei, agravate prin apăsare, 3.
Înțepături ca niște crampe în eminența tenară stângă, în repaus și la mișcare, 7. [860.]
Dureri sfâșietoare paralitice în articulațiile degetelor, în repaus și la mișcare, 4.
Dureri sfâșietoare paralitice, cu tresăriri, în indexul drept, 4.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Obiective.
Infiltrarea extremităților inferioare (după patru zile), 84.*
Clătinare, 74 ; (curând), 85, 92.
Subiective.
Rigiditate mare a articulațiilor extremităților inferioare, după ce a stat așezat (într-o căruță); ameliorată prin mers, 1.
Slăbiciune a picioarelor; este obligat în permanență să le întindă, 5.
Slăbiciune și oboseală a picioarelor, cu tremurături, 11.
Pierderea forței și slăbiciune paralitică a picioarelor, 5.
Am resimțit în mine o senzație de mare oboseală (a treia zi), 65.
Tracțiune dureroasă în piciorul drept, mai ales în coapsă, în timp ce stă așezat; apoi în genunchiul drept și glezna dreaptă, 95.
Coapsă. [870.]
Mișcări spasmodice în mușchii coapselor (după zece ore), 76.
Fesele amorțesc seara, în timp ce stă așezat, și par lipsite de sensibilitate, 3.
În pliul coapselor, tensiune apăsătoare în tendoanele mușchilor lombari, care devin proeminente la mișcare, deși aproape numai în timpul mersului; la apăsarea lor apare o durere ca de la presiunea unui corp dur aflat sub piele, 3.
O crampă cu caracter de tracțiune în partea anterioară a corpului dur de sub piele, 3.
O crampă cu caracter de tracțiune în partea anterioară a pliului coapsei drepte, agravată după mișcarea mușchilor lombari, când se transformă într-o senzație de bolboroseală și continuă chiar și în poziție șezândă, 3.
Durere surdă în coapse și picioare, la începerea mișcării după ce a stat culcat; acestea par lovite, 1.
Tracțiune pe partea internă a coapsei, în timp ce stă așezat, 3.
Tracțiune ca o crampă în mușchii coapsei, deasupra mușchiului popliteu, în timp ce stă așezat, dispărând după ce merge o vreme, 3.
Tracțiune apăsătoare în mușchii anteriori ai coapsei, 3.
O durere mai degrabă apăsătoare decât de tracțiune, în partea anterioară a coapsei, crescând treptat și apoi diminuând din nou, 5.
Durere tăioasă în coapsă, la așezarea unui picior peste celălalt, dispărând la depărtarea picioarelor, 3. [880.]
Înțepături în pliul coapsei, în timpul mersului, 3.
Înțepături ascuțite în coapsă, imediat deasupra genunchiului stâng, către partea stângă, 4.
Pulsații dureroase și pruriginoase în țesuturile coapsei, 1.
Genunchi.
Tresăriri ale mușchilor de sub fosa poplitee stângă, ritmice cu pulsul, dispărând la atingere, 3.
Rigiditate nedureroasă a condililor externi ai articulațiilor genunchilor, ca din cauza unei tumefacții interne, cu senzație de frig, 3.
Senzație de mare oboseală în genunchi, la urcarea treptelor, 2.
Tensiune în fosele poplitee, astfel încât nu le poate îndrepta, 3.
Apăsare în genunchiul stâng și în oasele piciorului, 93.
Gambă.
Lâncezeală în picioare și genunchi, 95.*
Greutate în piciorul stâng, ca și cum ar fi în tibie, împiedicând mersul, 1. [890.]
Durere în gambe (a patra zi), 71b.
Durere ca de oboseală în tibii și genunchi, ca după un mers îndelungat, în timpul mersului, 2.
Arsură în gamba dreaptă, când sprijină un picior peste celălalt, 3.
Tracțiune în tibia stângă, ca și cum o porțiune ar fi smulsă, 3.
Înțepături ascuțite pe partea externă a tibiilor, sub genunchi, în repaus și la mișcare, 4.
Durere usturătoare în piciorul stâng, ca și cum ar fi zdrobit, în timp ce stă în picioare, 3.
Gleznă.
Glezna este dureroasă ca și cum ar fi scrântită, la întinderea ei, 3.
Apăsare persistentă în glezna stângă, 95.
Picior.
Înțepături ascuțite în talpa piciorului drept, atât de intense încât întregul picior tresare, seara, 3.
Degetele picioarelor.
Tracțiune în degetele picioarelor, de mai multe ori, 95. [900.]
Tracțiune violentă în degetele picioarelor, 95.

SIMPTOME GENERALE

Obiective.
Tumefacție albă și tensionată a întregului corp, cu durere intensă la fiecare atingere, care după câteva săptămâni se reduce, devine moale și se transformă în anasarcă, 31.
Aplecarea corpului înainte este însoțită de durere sfâșietoare violentă în abdomen, timp de șase zile, 78.
Emacierea corpului proporțional cu refacerea facultăților mintale, 40.
Apoplexie fatală, 48

[Raportorul scrie că a murit brusc și pe neașteptate, cu toată suferința cumplită și agitația violentă pe care le produce uneori o supradoză de Digitalis. Moartea sa a fost atribuită destul de unanim apoplexiei și a fost, într-adevăr, cu adevărat apoplectică. -Hughes.]

Tremurături generale și parțiale, timp de șase zile, 78.
Convulsii, 51, 82 , etc.
Convulsii și mare neliniște, 74.
Convulsii de cea mai violentă natură, 28.
Accese epileptice, 45. [910.]
Înțepenirea corpului, timp de șase zile, 78.
Trunchiul și membrele, îndeosebi coapsele, sunt dureros de rigide (a zecea zi), 6.
Relaxarea tuturor mușchilor, cu senzația că nu dormise suficient, 3.
Scăderea vitalității, 1.
Lâncezeală, 81.*
Lâncezeală generală, epuizare și oboseală a corpului și a minții (a patra și a cincea zi), 61.
Starea de apatie a corpului și deprimarea minții se accentuaseră; aceasta din urmă era un fel de stupiditate (a optsprezecea zi), 65b.
Extrem de apatic și slăbit (a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 65b.
Slăbiciune, prăbușire a forțelor, 51.*
*Slăbiciune generală, 39, 49. [920.]
Slăbiciune generală, ca și cum toate părțile corpului ar fi obosite (după două ore), 5.
Slăbiciune frecventă; era nevoită să stea întinsă în pat, deoarece șederea în poziție ridicată o obosea, 42.
*Slăbiciune mare, 41, 43.
Slăbiciune extremă, 23.*
Slăbiciune extremă și bruscă, de parcă și-ar pierde cunoștința, cu căldură generalizată și transpirație, fără sete, după cină, 1.
Slăbiciune ca de moarte, 34.
Slăbit și obosit (a șaptesprezecea zi), 65b.
Forțele îmi erau extrem de slăbite (a patra zi), 65.
Prăbușire bruscă a forțelor, cu transpirație generalizată și, după câteva ore, tuse, 1.
Timp de câteva zile nu a putut suporta poziția verticală, 85, 92. [930.]
Stătea întins în decubit dorsal, foarte rece, palid și acoperit de transpirație abundentă (a doua dimineață), 85.
Stătea întins pe spate și părea complet prostrat, abia putând să miște un membru (a doua zi), 76.
Epuizare (a patra zi), 62.*
Epuizarea vitalității, cu tendință de leșin, 20.
Epuizare mare . (a patra zi), 71b.
Înainte de a fi parcurs o sută de yarzi, otrava avusese un asemenea efect, încât unul dintre cei afectați căzuse de două ori din cauza epuizării, iar la intrarea în hotelul lor, un altul a căzut fără cunoștință, 79.
Prostrație extremă (după patru zile), 84.
Au trecut două săptămâni înainte să-mi pot părăsi patul și aproape două luni înainte ca sănătatea să-mi fie restabilită, 65.
*Senzație de leșin, 23, 49.
Senzație de leșin între accesele de greață, 51. [940.]
Senzație ocazională de leșin, care, la mișcare, era însoțită de greață (a treia zi), 65.
Senzație excesivă de leșin și slăbiciune (la scurt timp după aceea), 86.
Sincopă (curând), 77, 85 ; (după opt ore), 80.
Neliniște, 74.*
Noaptea își părăsește patul în fiecare clipă și nu poate dormi, ci conversează cu persoane care nu sunt prezente, 74.
Mare neliniște (curând), 77.
Subiectiv.
Simptome nervoase de toate felurile și slăbiciune mare, 43.
Moleșeală și oboseală, dimineața, la ridicarea din pat, 8.
S-a trezit cu o senzație de mare lâncezeală și deprimare; după ce s-a ridicat, deprimarea și moleșeala s-au accentuat (a treia dimineață), 66.
Oboseală somnolentă, ațipire, 1. [950.]
Senzație de oboseală și tremurături ale mușchilor; nu era înclinat să părăsească patul (a doua zi), 71b.
Senzație de mare debilitate (după șase ore), 76.*
Un grad considerabil de moleșeală, cu vertij și puls intermitent, 20.
Multă moleșeală și senzație de leșin; pacientul crede că nu mai poate îndura și că trebuie să moară, 20.
Moleșeală extremă, 34.
Tendință de leșin, 41.
Tendință constantă de leșin, 34.
Tendință puternică de leșin, 20.
Senzație de mare ușurință a corpului, 3.
Greutate după prima doză, 74. [960.]
Stare generală de rău (după cinci ore), 76.
Dureri sfâșietoare, arsuri și unele înțepături pruriginoase ca de ace în diferite părți ale corpului, 1.
Crampe, 74.
Sensibilitate dureroasă generală, ca de rană, a întregului corp, 42.
Senzație ca de contuzie, 81.

PIELE

Obiectiv.
Paloare generală a pielii, 23.
(Icter), 51

[Acesta a apărut la mai mulți dintre pacienții lui Withering, dar întotdeauna ca o evoluție firească a afecțiunilor lor și niciodată nu a putut fi atribuit Digitalisului. -Hughes.]

Descuamarea pielii întregului corp, 34.
Erupții, uscate.
Erupție pe buza superioară, 1.
Erupție pruriginoasă pe obraji și bărbie, care se descuamează și lasă în urmă pete roșii, 10. [970.]
Erupție papulară pe spate, 1.
Erupție pe dosul mâinilor, fără nicio senzație, 1.
Un coș mare, cu durere mușcătoare, sub nara stângă, 1.
Un coș roșu, cu durere mușcătoare, sub nara stângă, 1.
Un coș roșu, cu durere arzătoare-mușcătoare, agravată de atingere, în mijlocul frunții, 5.
Erupții, umede.
Dimineața s-a format pe bărbie un grup de vezicule, asemenea celor pe care le avusesem înainte numai pe buze (a patra zi), 64d.
Erupții, pustuloase.
Comedoane negre în pielea feței, care supurează și ulcerează, 10.
Un furuncul mic, foarte dureros, la ceafă (a șaptea zi), 64d.
Subiectiv.
Prurit coroziv, care se agravează neîncetat când nu se scarpină și, în cele din urmă, crește până la o senzație intolerabilă de arsură, cu înțepături ca de ace, care uneori dispare, iar alteori revine mai intensă ca niciodată, 4.
Senzație mușcătoare și prurit pe obraz și bărbie, mai accentuate noaptea, 1.
Gâdilarea părților afectate ale corpului, 44. [980.]
Prurit pe dosul mâinii, mai ales noaptea, 1.
Prurit pe fața dorsală a piciorului drept, mai ales noaptea, 3.
Prurit voluptuos în axile, 3.
Prurit coroziv în diferite părți ale corpului, care revine curând după scărpinare, 4.
Prurit coroziv în regiunea lombară stângă, care îl obligă să se scarpine, 4.
Prurit coroziv în porțiunea superioară și anterioară a coapsei, 4.
Prurit coroziv pe gambă, deasupra maleolei externe, 4.

SOMN ȘI VISE

Somnolență.
Căscat și întinderi frecvente, cu senzație de frig, 72.
Somnolent și incapabil să studieze până seara (a opta zi), 70.
Somnolență devreme seara, cu moleșeală și încetineală a minții, timp de câteva zile, 10. [990.]
Somnolență frecventă, 20.
Somnolență mare după ce mănâncă, cu căscat frecvent după cină, timp de câteva zile, 1.
Somnolență mare și frecventă, 34.
Somn, 28.
Somn profund, 34

[Efect curativ. -Hughes.]

A căzut într-un somn profund, 83.
Somn profund de la prânz până la miezul nopții, 28.
Un somn lung și profund (prima cană), (imediat), 85.
Somn letargic, cu durata de câteva ore, 82.
Comă, 28. [1000.]
Comă, urmată de moarte (după douăzeci și două de ore), 82.
Comă, întreruptă de accese violente și convulsive de vărsături, 23, 49.
Insomnie.
Adoarme cu dificultate (a șasea și a șaptea zi), 6.
Cu greu puteam dormi, deși uneori mă aflam într-o stare de stupoare (a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 65b.
Somn tulburat și neliniștit (a cincea zi), 61.
Somn neliniștit; stă întins numai pe spate, 8.
Somn neliniștit și neodihnitor (a doua zi), 62.*
Somn neliniștit noaptea, din cauza nevoii constante de a urina, 9.
Somn neliniștit, cu zvârcolire în pat și vise voluptuoase, 5.
Somn foarte neliniștit, cu treziri frecvente și căldură arzătoare a feței, atât subiectivă, cât și obiectivă, cât și obiectivă (prima noapte), 64c. [1010.]
Trezire frecventă, ca din anxietate , și ca și cum ar fi timpul să se ridice, 1.*
Trezire frecventă noaptea, înspăimântat , din cauza viselor în care cade de la înălțime sau în apă, 7.
Foarte puțin somn, tulburat de vise (a șaisprezecea noapte), 65b.
Am dormit foarte puțin în timpul nopții, iar mintea mea prezenta într-o oarecare măsură acea activitate neliniștită pe care am simțit-o după ce am băut prea mult vin, dar mai ales după administrarea de Tinct. Opii (a șasea noapte). Foarte somnolent când m-am culcat, dar nu am dormit profund (a șaptea noapte), 70.
Somn agitat, cu zvârcolire și trezire în stare de semiconștiență, 11.
Zvârcolire noaptea, cu treziri frecvente, stând întotdeauna întins pe spate, cu poluții, 10.
Noaptea, doar ațipește în loc să adoarmă; conștiență deplină, fără a putea dormi, 1.
Incapacitate de a dormi; noapte foarte agitată, palpitații violente, cu puls aproape zvâcnitor la ora unu noaptea (a șaptea noapte), 64d.
Noapte agitată, tresărind adesea în somn (a doua noapte), 66.
Noapte foarte agitată, cu treziri frecvente (a doua noapte), 64d. [1020.]
Noapte foarte agitată. Somnul ușor de care am avut parte de câteva ori a fost tulburat de vise remarcabile prin imaginația lor excesivă (prima noapte), 63.
Noapte în general foarte agitată, somn întrerupt frecvent de treziri și plin de vise (a treia noapte), 64g.
Noapte fără somn, care, totuși, nu produsese nicio deprimare psihică (a paisprezecea noapte), 85b.
Noaptea a fost fără somn și nu m-am simțit nicidecum dispus să dorm. Această stare semăna cu aceea în care ajunsesem sub influența Mercurului în alte experimente (a cincisprezecea noapte), 65b.
Am petrecut o noapte fără somn, suferind de palpitații ale inimii și neliniște, mai ales când stăteam întins pe partea stângă, împreună cu pulsații în urechi, mai ales în cea stângă (a cincisprezecea noapte), 66.
Fără somn timp de cinci nopți, 76.
Vise.
Multe vise, nu neplăcute, 5.
Multe vise confuze și vii, 10.
Vise anxioase și confuze, 6.
Vise neplăcute, pline de proiecte nereușite, tulbură somnul, 7.

FEBRĂ

Senzație de frig. [1030.]
Piele rece, 81.*
Piele foarte rece, cu palpitații, 74.
Corp rece, cu transpirație umedă și lipicioasă, 51

[Nu a fost găsit. -Hughes.]

*Răceală intensă a pielii . (curând), 77.
Rece, palidă, acoperită de transpirație abundentă, 74.
Sensibilitate excesivă la frig, 10.
Senzație de frig, 12 ; (după opt ore), 80.
Senzație de frig înainte de scaun, 1.
Senzație de frig în tot corpul, cu căldură și roșeață a feței, 13.
Senzație constantă de frig, mai ales în spate, 11. [1040.]
Senzație internă de frig în tot corpul, în timp ce la exterior se percepe căldură, care crește, 4.
Senzație internă de frig în timpul zilei; nu reușea să se încălzească mergând în aer liber, 1.
Răceală și senzație de frig, intern și extern, în tot corpul, 4.
Răceală a întregului corp, perceptibilă la exterior, cu fața caldă, 2.
Senzație internă de frig în tot corpul, 4.*
A simțit frig în tot corpul (după trei ore), 81.
Foarte rece, 85.
După ultima vărsătură, un frison, urmat de căldură considerabilă și uscăciunea suprafeței corpului, cărora le-a succedat o ușoară durere în extremitățile inferioare, mai ales în gambe și genunchi (a doua zi), 65.
Am tremurat la o temperatură de 15° (Reaum), (a douăzeci și doua zi), 65b.
Tremurături de trei sau patru ori după-amiaza, urmate noaptea de transpirație, chiar și la nivelul capului și în păr, 1. [1050.]
Tremurături frecvente (a patra zi), 63.
Tremurături ușoare, urmate de creșterea căldurii pielii (a șaisprezecea zi), 65b.
Înfiorări frecvente, 93.
Frison ușor, urmat de căldură crescută (după zece ore), 76.
Senzație de frig în spate, 2.
Senzație de frig în spate, mâini reci, cu durata de câteva minute, 95.
*Extremități reci, 74.
*Răceala membrelor, 23, 49.
Răceală, mai întâi a brațelor și mâinilor, apoi a întregului corp, 2.
Răceală, mai întâi a degetelor, apoi a palmelor și tălpilor, apoi a întregului corp, mai ales a membrelor, 1. [1060.]
Răceala unei mâini, cu căldura celeilalte, 8.
Tremurături de-a lungul spatelui, 9.
Căldură.
Căldură ușoară a pielii (după douăsprezece ore), 63.
Pielea era puțin fierbinte, uscată și aspră (a treia zi), 65.
Ușoară creștere a căldurii la suprafața corpului (a opta și a noua zi), 63b.
Grad considerabil de căldură la suprafața corpului, mai ales spre cap (prima seară), 83.
Suprafața corpului era alternativ fierbinte și rece (a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 65b.
Căldură frecventă în tot corpul, cu transpirație rece pe frunte, la treisprezece până la paisprezece ore după răceală, 2.
Căldură bruscă în tot corpul; dispărând rapid, urmată de slăbiciunea tuturor părților corpului, 2.
Noapte agitată, fiindu-i cald și simțindu-se febril (a patra noapte), 70. [1070.]
Căldură generală violentă, cu vene umflate și puls rapid, 95.
Stare febrilă, 44

[Nu a fost găsit. -Hughes.]

[Paroxism febril, mai întâi tremurături, apoi căldură, apoi transpirație abundentă], 39

[Însoțit de expectorație purulentă. -Hughes.]

Boala nu se deosebea esențial de ceea ce se numește de obicei febră tifoidă, cu afectarea în special a viscerelor gastrice, 63.
Căldură în cap și față, 95.
La început, căldură în spate, apoi o senzație de frig care se insinuează, cu mâini reci și înfiorări de-a lungul spatelui, durând câteva minute, 95.
Căldură arzătoare în mâini, 95.
Arsură a capului, feței și urechilor, cu roșeața obrajilor și ușoară senzație de frig în spate; ochiul stâng este, de asemenea, mult mai mic decât celălalt (după ce a mâncat în cameră), 12.
Transpirație.
Piele predispusă să fie umedă (a opta și a noua zi); umiditatea a crescut (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 65b.
Transpirație nocturnă în timpul somnului, 1. [1080.]
Transpirație generală ușoară dimineața, la trezire, 7.
Acoperită de transpirație abundentă, 85.*
Transpirație rece, continuând timp de șase zile, 78.
Corp acoperit de transpirație rece (a șaptea zi), 78.
Transpirație caldă în palmele mâinilor, 5.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), La aplecare, imediat după ridicare, cefalee; la trezire, cefalee; la trezire, toate obiectele par acoperite de zăpadă; coriză; vărsături ; durere în jurul ombilicului; în pat, durere în abdomen etc.; în pat, colică; răgușeală ; după ridicare, tuse uscată; la ridicarea din pat, indolență etc.; la trezire, transpirație generală.
( După-amiaza ), În jurul orei șase, anxietate etc.; spre seară, pirozis; în jurul orei cinci sau șase, vărsături etc.; spre seară, dureri colicative etc.
( Seara ), Încetinirea gândirii etc.; apăsare în cap; cefalee; cefalee frontală; greutate a pleoapelor; în pat, la închiderea ochilor, durere la marginea pleoapelor; în pat, durere de dinți; mai ales la ridicarea din poziția șezând, durere sfâșietoare în abdomen; dorința de a inspira profund; mai ales în timp ce scrie, durere în piept.
( Noaptea ), Delir; vorbire irațională etc.; strănut; greață etc.; vărsături; nevoie imperioasă de a urina; durere în umărul stâng etc.; umflarea mâinii etc.; senzație de mușcătură etc.; pe obraji etc.; prurit la mână; prurit la picior; transpirație.
( La miezul nopții ), Tuse.
( Aplecare pe spate ), Cefalee.
( Aplecare înainte ), Durere în stern.
( După masa de prânz ), Durere etc. a stomacului; durere ca de contuzie în epigastru; senzație în inimă etc.; căscat.
( În timp ce bea ), Vărsături.
( În timp ce mănâncă ), Junghiuri în flanc.
( După ce mănâncă ), Greață; plenitudine a stomacului etc.; în poziție șezând, nu în picioare, alimentele apasă în stomac; tuse; somnolență.
( Emoție ), Senzație în urechi etc.
( Expirație ), Junghiuri în partea laterală a abdomenului.
( Căldură ), Cefalee.
( La așezarea unui picior peste celălalt ), Durere tăietoare în coapsă.
( Mișcare ), Cefalee; durere în abdomen; durere sfâșietoare etc. în spate; durere în regiunea lombară; dureri surde în coapse etc.
( Muzică ), Teamă etc.
( Apăsare ), Junghiuri în police.
( Ridicare din poziția șezând ), Vertij etc.; respirație dificilă.
( În cameră ), Lăcrimare.
( Poziție șezând ), Contracție în abdomen; dispnee; tracțiune în partea laterală a coapsei.
( Poziție șezând prelungită ), Tuse etc.
( Poziție în picioare ), Cefalee.
( Înainte de scaun ), Senzație de frig.
( După scaun ), Apăsare de ambele părți ale coloanei vertebrale.
( Aplecare ), Cefalee; tensiune în porțiunea parietală a creierului; durere în regiunea lombară.
( La îndreptarea corpului ), Apăsare în stomac.
( Gândire ), Apăsare în frunte.
( Atingere ), Numai în picioare, nu în poziție șezând, junghiuri în capul pieptului.
( Mers ), Cefalee; durere sfâșietoare în regiunea ombilicală; durere în mijlocul sternului; junghiuri în braț; înțepătură în pliul coapsei; durere în tibii.
( Cameră caldă ), Simptomele.
Ameliorare.
( Lovirea pieptului ), Apăsare în piept etc.
( Poziție culcată ), Cefalee ondulatorie.
( Apăsare ), Durere în spatele apofizei mastoide; apăsare în osul zigomatic; durere în capul pieptului; durere în partea laterală a spatelui.
( Aplecare ), Cefalee ondulatorie.

SUPLIMENT: DIGITALIS. Surse.

96 , Bull. de Thérap., vol. lvi, p. 101 (Brit. and For. Med.-Chir. Rev., 1860 (2), p. 380), o femeie, æt. douăzeci și șapte de ani, a luat, pentru umflarea membrelor, o cantitate mare de suc proaspăt stors; ( 97 până la 100 , Sharp's Essays on Medicine, ediția a zecea, 1874, p. 717); 97 , s-a luat 1 picătură din 1st (cent.), repetată după șase și douăzeci și unu de minute; 98 , 2 picături de tinctură (echivalente cu 1 picătură de sevă a plantei); 99 , 6 picături de tinctură; 100 , 8 picături de tinctură; 101 , Dr. C. Kohnhorn, Deutsche Militaire Zeit. (Lancet, 1876 (1), 582), un recrut, æt. douăzeci și doi de ani, a consumat un timp pilule de Dig. pentru a scăpa de serviciul militar, deces; 102 , T. D. Nicholson, M.D., Month. Hom. Rev., 1876, p. 766, experimente; 103 , Dr. P. K. Guild, Pub. of Mass. Hom. Med. Soc., vol. iv, p. 30. D-na H., pentru tuse, a băut din abundență un ceai preparat din Digitalis în loc de Mullein.

PSIHIC

Intelect distrus, 96.
Comă (a cincea zi), 96.

CAP

Amețeală, 101.
Cefalee, 101.

OCHI

Conjunctivă anemică, 101. [1090.]
Vedere încețoșată, 101.

URECHE

Zgomote în urechi, 101.

FAȚĂ

Față palidă, 96.
Buze anemice, 101.

GURĂ

Gingii anemice, 101.
Limbă umedă, cu depozit alb-cenușiu, 101.
Limbă acoperită cu un depozit gros, 101.
Limbă albă, 96.
Respirație fetidă, 101.

STOMAC

Pierderea completă a apetitului, 101. [1100.]
Pirozis, 101.
Sughiț frecvent, 96.
Greață foarte chinuitoare, împreună cu cefalee și fulgerări luminoase înaintea ochilor, 103.
Stare de rău violentă (imediat), 96.
Vărsături ocazionale, 101.
De miercuri până sâmbătă noaptea, nu reușise să ia niciun aliment sau lichid, sau să bea, sau să stea ridicată o mare parte din timp, 103.
Epigastru dureros la apăsare, 96.
Sensibilitate dureroasă intensă în regiunea stomacului, 101.

SCAUN

Diaree frecventă, 96. [1110.]
Constipație, 101.

ORGANE URINARE

Acțiune evidentă asupra rinichilor, manifestată prin creșterea secreției (după o oră), 97.

ORGANE GENITALE

Menoragie, 96.

INIMĂ ȘI PULS

Agitație intensă a inimii, o pulsație și o bătaie puternică, după cum s-a exprimat ea, 103.
În două experimente cu tinct. de Digitalis, am observat că pulsul a fost ușor încetinit, dar a scăzut cu trei bătăi într-o oră după administrarea a 6 picături, în doze de câte o picătură, la fiecare zece minute, și cu numai două bătăi după 20 de picături în doze de câte 3 picături. În alte două experimente, pulsul nu variase cu mai mult de o bătaie pe minut în cursul orei. Pulsul a variat atât de mult după administrarea 1st dil., încât nu se poate trage nicio concluzie privind acțiunea acesteia. Traseele sfigmografice arată doar modificări minore, 102.
Puls 72 (înainte de administrare); 73 (după două minute); 74 (după patru minute); 76 (după șase minute); 74 (după zece minute); 72 (după patruzeci de minute); 66 (după șaizeci de minute); 64 (după optzeci de minute); 72 (după o sută de minute), 100.
Puls 64 (înainte de administrare); 68 (după cinci minute); 72 (după zece minute); 68 (după cincisprezece minute); 64 (după cincizeci de minute), 98.
Puls 66 (înainte de administrare); 68 (după două minute); 67 (după patru minute); 66 (după șase minute); 67 (după opt minute); 68 (după zece minute); 66 (după cincisprezece minute); 63 (după douăzeci de minute); 64 (după douăzeci și cinci de minute), 90.
Puls 80 (înainte de administrare); a rămas neschimbat timp de cinci minute; 76 (după șapte și opt minute); 78 (după zece minute); 76 (după douăsprezece minute); 78 (după paisprezece minute); 80 (după șaisprezece, douăzeci și douăzeci și unu de minute); 76 (din minutul al douăzeci și doilea până în minutul al douăzeci și cincilea); 78 (după douăzeci și șapte și douăzeci și nouă de minute); 80 (după treizeci de minute); 83 (după treizeci și două de minute); 84 (după treizeci și patru de minute); 85 (după treizeci și șase de minute); 84 (după patruzeci de minute); 80 (după șaizeci și trei de minute), 97.
Puls lent, 96.

GENERALITĂȚI. [1120.]

Convulsie, 101.
Epuizare (a cincea zi), 96.

PIELE

Piele palidă, de un cenușiu ca de cenușă și ca pergamentul, 101.

SUPLIMENT: DIGITALIS. Sursă.

104 , doctorii Flechner, Frankel, Schneller și Winternitz, Zeit. der k. k. Gesel. dur Ærzte zu Wien, 1847, p. 171, trei bărbați au efectuat o experimentare patogenetică cu tinctura, începând cu 2 picături și crescând doza la 160, iar într-un caz la 400.

Dozele mici, de până la 30 de picături, nu au produs aproape niciun efect, cu excepția unui gust amar și a câtorva eructații; dozele mai mari au provocat, la două persoane, uscăciunea buzelor, o senzație de iritație dureroasă sau de arsură în faringe, o creștere vizibilă a cantității de salivă și mucus din gură, greață, tendință de a vărsa și o durere constrictivă în gât și de-a lungul esofagului, cu borborisme sau colici intestinale și tensiune provocată de flatulență; la doi dintre experimentatori, scaunele au rămas neafectate, dar la unul au devenit foarte uscate și s-au eliminat lent, iar la altul, după 80 de picături, a apărut brusc diareea. Simptomele produse de 100 de picături și mai mult au fost durere de presiune în frunte, întunecarea vederii; într-un caz, durere apăsătoare sub cartilajul xifoid, 104.

PSIHIC

CAP

OCHI

URECHEA

NASUL

FAȚA

GURĂ

GÂT

STOMAC

ABDOMEN

RECT ȘI ANUS

SCAUN

ORGANE URINARE

ORGANE SEXUALE

ORGANE RESPIRATORII

PIEPT

INIMĂ ȘI PULS

CEAFĂ ȘI SPATE

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

SIMPTOME GENERALE

PIELE

SOMN ȘI VISE

FEBRĂ

CONDIȚII

PSIHIC

CAP

OCHI

URECHE

FAȚĂ

GURĂ

STOMAC

SCAUN

ORGANE URINARE

ORGANE GENITALE

INIMĂ ȘI PULS

GENERALITĂȚI. [1120.]

PIELE

Digitalis purpurea în celelalte cărți clasice

Digitalis purpurea în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte

Explorează platforma Similia completă

Digitalis purpurea în celelalte cărți clasice

Digitalis purpurea în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte