Chelidonium majus

Rostopască. Papaveracee.

„Plantă perenă cu gust iute, amar și arzător, care, atunci când este presată, dă un suc lăptos, galben și coroziv ; crește prin garduri vii și locuri virane, printre pietre și gunoaie.”

Tinctură din rădăcina proaspătă sau din planta întreagă.

Acest remediu, renumit în Antichitate, și-a păstrat reputația de-a lungul Evului Mediu. Era administrat în afecțiuni grave, îndeosebi în tulburările hepatice, potrivit legii signatura , sucul galben al plantei fiind folosit împotriva bilei galbene și aspectului icteric. A fost experimentat patogenetic de Hahnemann, iar mai târziu, mai amplu, de O. Buchmann, din Alvensleben (vide Encyclopædia, vol. 3). Locul său în Materia Medica este bine definit de numeroase rapoarte clinice care confirmă experimentările patogenetice.

Majoritatea simptomelor marcate „(La bolnavi :)” sunt observații patogenetice făcute de Berridge.

AUTORITĂȚI CLINICE.

• Tulburări psihice , Buchmann, B. J. H., vol. 25 ; A. C. Clifton, Mon. Hom. Rev., vol. 17, p. 153 ; Cefalee , Hale, Am. Hom. Obs., vol. 7, p. 536 ; Cefalee cu greață , R. Hughes, B. J. H., 1870, p. 796 ; Amauroză (trei cazuri), Von Schallern, B. J. H., vol. 25, p. 34 ; Tumefacție stafilomatoasă a corneei , C. G. Raue, MSS. ; Opacitate a corneei (două cazuri), Von Schallern, B. J. H., vol. 25, p. 34 ; Cataractă cenușie , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 35 ; Orjelet și inflamație violentă a ochilor , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 36 ; Oftalmie acută , F. Ferinat, N. A. J. H., vol. 10, p. 728 ; Nevralgie deasupra ochilor și în tâmple (cincisprezece cazuri), Ferinat (menționat de Buchmann), B. J. H., vol. 25, p. 29 ; Prosopalgie , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 29 ; Kanzler (două cazuri), B. J. H., vol. 25, p. 29 ; Erizipel pustulos facial , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 227 ; Erizipel vezicular facial , Dommes, B. J. H., vol. 25, p. 226 ; Spasmus glottidis , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 64 ; Vărsături , H. M. B., Organon, vol. 3, p. 365 ; Vărsături persistente (două cazuri), H. M. B., Organon, vol. 3, p. 365 ; Vărsături bilioase , C. Neidhard, N. A. J. H., vol. 3, p. 355 ; Dispepsie , Hale, New Remedies, 1880 ; Indigestie , A. C. Clifton, Esq., Mon. Hom. Rev., vol. 17, p. 152 ; Cardialgie , V. Meyer, B. J. H., vol. 18, p. 268 ; Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 37 ; Afecțiuni hepatice , C. Neidhard, N. A. J. H., vol. 3, p. 354 ; Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 46 ; Ficat gras , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 48 ; Calculi biliari , două cazuri de Creuzbauer ; un caz de Dommes, B. J. H., vol. 25, p. 38 ; E. M. Hale, N. A. J. H., 1880, p. 17 ; Catar intestinal , Kissel (cinci cazuri), B. J. H., vol. 25, p. 50 ; Diaree cronică cu afecțiune hepatică , B. J. H., vol. 34, p. 736 ; Helmintiază , (trei cazuri), Schallern, B. J. H., vol. 25, p. 221 ; Nefrită , A. J. H. M. M., vol. 2, p. 259 ; Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 54 ; Diabet zaharat , A. H. Z., vol. 89, p. 92 ; Cazuri de gonoree și sifilis tratate cu tinctură, din Frank's Magazine ; Laringită , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 56 ; Tuse , C. C. Smith, N. A. J. H., vol. 3, p. 354 ; Kissel (două cazuri), B. J. H., vol. 25, p. 55 ; Tuse convulsivă (epidemică), Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 60 ; Muzzy, Organon, vol. 2, p. 116 ; Gripă (trei cazuri), B. J. H., vol. 25, p. 58 ; Pneumonie , Buchmann (cinci cazuri), Miller, Teste, Chaillet, Schädler și Krieger, B. J. H., vol. 25, p. 66 ; Hepatizația plămânilor , Buchmann, B. J. H., vol. 25 ; Reumatism, de asemenea reumatism acut după naștere , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 222 ; Reumatism , Heyne, A. H. Z., vol. 79, p. 146 ; Nevralgie asociată cu traumatisme , Buchmann, B. J. H., vol. 25 ; Coree , Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 222 ; Febră bilioasă , Rademacher, și o vastă colecție de vindecări realizate de O. Buchmann, din Alvensleben, B. J. H., vol. 25 ; Febră bilioasă cu hemoragii , Comyn, A. H. Z., vol. 36, p. 14 ; Tifos de toamnă , (epidemic) cu afectare hepatică , Rademacher, 1827, vezi Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 206, de asemenea Kissel și Loeffler ; Febră intermitentă , Kissel, B. J. H., vol. 25, p. 216 ; Icter , Rademacher (două cazuri), B. J. H., vol. 25, p. 41 ; Kissel (un caz), B. J. H., vol. 25, p. 45 ; Acnee , Von Schallern, Buchmann, B. J. H., vol. 25, p. 228 ; Eczema rubrum , Buchmann, B. J. H., vol. 23, p. 229 ; Ulcer superficial al gâtului, toracelui și brațelor , Kunzmann, B. J. H., vol. 25, p. 234.

PSIHIC [1]

Pierderea simțurilor.

Își pierde capul când se ridică din pat, nu putea explica de ce. θ Gripă.

Uită ce vrea să facă sau ce a făcut ; mare absență mentală.

Excitație bruscă, cu confuzie mentală noaptea. θ Catar intestinal.

Gândire dificilă.

Își imaginează că nu poate gândi și că își va pierde rațiunea.

Crede că trebuie să moară.

Delir. θ Gripă. θ Pneumonie.

Delir liniștit, mai ales noaptea, urmat de letargie care continuă pe tot parcursul zilei.

Vorbea incoerent în timpul crizei de anxietate. θ Erizipel.

Stupoare. θ Boală valvulară cardiacă.

Scâncete, cu cefalee pe partea stângă.

Plâns și descurajare.

Aversiune față de efortul intelectual și conversație. θ Dispepsie. θ Indigestie.

Tristețe și deprimare sufletească. θ Tulburări hepatice.

Anxietate. θ Coree. θ Gripă. θ Erizipel.

Neliniște și mustrări de conștiință ; simte că a săvârșit păcatul de neiertat și că va fi pierdută pentru eternitate.

Anxietate : nu-i îngăduie să-și găsească liniștea în nicio ocupație ; ca și cum ar fi comis o crimă ; teamă că va înnebuni, cu neliniște și căldură.

Anxietate, cu senzație de constricție în laringe. θ Edem pulmonar.

(La bolnavi :) Anxietate și neliniște cumplite. θ Gripă.

Anxietate bruscă, cu palpitații puternice.

Excitație bruscă și confuzie mentală. θ Catar intestinal.

Iritabilitate și proastă dispoziție.

Dispoziție morocănoasă, cu înclinație spre plâns.

Se necăjește din orice fleac și are accese violente de izbucniri pătimașe de mânie.

Fire certăreață.

SENZORIU [2]

Amețeală dimineața și cefalee la trezire. θ Indigestie.

Vertij : cu vărsături bilioase și durere în ficat ; cu confuzie în cap ; cu poticnire, ca și cum ar cădea înainte ; cu tulburare psihică ; la închiderea ochilor, ca și cum totul s-ar roti în cerc ; când se ridică în șezut în pat ; cu tremurături de frig în partea superioară a corpului ; când încearcă să se ridice dimineața, ceea ce o ține la pat. θ Gripă. θ Boală valvulară. θ Dispepsie. θ Hemoroizi. θ Coree.

Confuzie în cap. θ Boală valvulară.

Pierderea conștienței. θ Boală renală.

Leșin. θ Boală valvulară.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Durere fulgerătoare în frunte, sub piele.

Durere fulgerătoare în osul frontal, deasupra ochiului stâng ; mai târziu, în partea stângă a occiputului.

Dureri ca de ciocănire, arzătoare, sub formă de junghiuri sau sfâșietoare. θ Nevralgie supraorbitară.

Durere tensivă în frunte, ca de la o bandă deasupra ochilor. θ Reumatism acut.

Durere apăsătoare spre exterior în frunte.

Durere apăsătoare în partea dreaptă a frunții.

Dureri violente în frunte, deasupra ochilor. θ Gripă.

Presiune în frunte, extinzându-se spre orbite, care dor ca de rană la mișcarea ochilor.

Durere extinzându-se spre frunte și în tot capul ; începe la ora 2 sau 3 P. M., atinge intensitatea maximă la 8 sau 9 P. M. și împiedică orice somn sau chiar poziția culcat până aproape de ivirea zorilor. θ Inflamație acută a ochilor.

Nevralgie violentă deasupra ochiului drept, extinzându-se în ochi și obraz. θ Prosopalgie.

Cefalee frontală surdă.

Cefalee frontală ascuțită, continuă. θ Tifos hepatic.

Senzație de căldură în frunte.

Durere sfâșietoare în tâmpla dreaptă, < la mișcare.

Dureri nevralgice în tâmple, frunte, urechi, dinți, ochi și sprâncene.

Dureri tensionale în tâmple.

Nevralgie a tâmplei și sprâncenei, îndeosebi pe partea dreaptă.

Durere apăsătoare în tâmpla dreaptă, osul parietal drept și, în cele din urmă, deasupra ochiului drept.

Zvâcniri în tâmple.

Ticăit ca al unui ceas în tâmpla dreaptă.

Durere violentă în partea stângă a capului și a feței.

Durere fulgerătoare periodică în osul parietal stâng.

Senzație de căldură în partea stângă a capului, pornind de la ureche.

Junghiuri în vertex, < la mers rapid.

Durere periodică în vertex, sub formă de junghiuri și apăsare.

Apăsare pe vertex.

Junghiuri ciupitoare în partea dreaptă a occiputului.

Zvâcniri dureroase și senzație de tracțiune în occiput.

Senzație tensivă în partea dreaptă a cefei.

Durere în occiput și ceafă. θ Hemoroizi.

Mare greutate în occiput, cu senzație de tracțiune în gât, de sus în jos.

Occiputul pare greu, ca și cum nu ar putea fi ridicat de pe pernă, noaptea.

Greutate în occiput, cu apăsare spre urechea stângă. θ Hepatită.

Senzație de frig în occiput, urcând din ceafă, < la mișcare ; > în repaus.

Junghiuri de tracțiune, ca o apăsare, extinzându-se din partea stângă a occiputului spre frunte.

Tracțiune violentă de la creștet la ceafă ; este silită să-și ridice umerii, să închidă ochii și să pășească ușor.

Durere violentă în partea stângă a capului și a feței, ca și cum această parte ar fi fost separată la nivelul septului și al mijlocului frunții. θ Prosopalgie.

Cefalee apăsătoare, cu episoade frecvent recurente de căldură a feței. θ Afecțiune hepatică.

Presiune și dureri trecătoare sub oasele capului, chiar și în creier ; cefalee > după ce mănâncă.

Cefalee pulsatilă.

Durere de cap cu scântei înaintea ochilor. θ Boală renală.

Presiune în creier, cu arsură deasupra sprâncenelor.

Craniul pare prea mic.

Cefalee dimineața, la trezire. θ Dispepsie.

Cefalee < în aer liber, la tuse, la suflarea nasului și la aplecare.

Migrenă cu letargie. θ Boala Bright.

Greutate ca o povară în diferite părți ale capului ; pe vertex, extinzându-se spre protuberanța occipitală, presiune grea spre interior ; greutate în frunte, ca și cum aceasta ar cădea spre exterior ; occiputul pare ca și cum ar fi fixat de pernă și desprins de restul craniului ; trebuie să-și ridice capul cu mâna când se ridică în șezut. θ Afecțiune hepatică.

Congestie la nivelul cerebelului. θ Coree.

Congestie sanguină la cap ; zvâcniri în tâmple, cu mare anxietate ; accese repetate de dureri pulsatile violente, de la ceafă spre occiput.

Durere surdă în cap.

Presiune în occiput.

Căldură a capului. θ Erizipel.

Căldură și confuzie în cap, cu sete intensă. θ Laringită.

Tresăriri ici și colo în cap.

Cefalee cu greață la fiecare două săptămâni, cu durere în hipocondrul drept, durere < în fruntea și tâmpla dreaptă ; greață și vărsături bilioase.

Vertexul pare învinețit la atingere.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Tremur al capului.

(La bolnavi :) Senzație ca și cum capul ar fi tras cu forță înapoi. θ Gripă.

Senzație de tracțiune în ceafă și occiput. θ Gripă.

Scalpul este foarte dureros la cea mai ușoară atingere. θ Erizipel.

Capul greu ca plumbul ; în timpul exacerbării durerii, capul este tras spre partea stângă. θ Prosopalgie.

Scalpul de pe creștet este dureros, fierbinte la atingere ; durere ca în rădăcinile firelor de păr când este pieptănat, ca din cauza unei ulcerații.

Senzație ca și cum părul s-ar ridica măciucă.

Căderea părului.

Ulcer superficial pe apofiza mastoidă, ulterior nevralgiei din partea stângă a capului și a feței ; ulcerația se extinde în jos, spre umăr și sân, și transversal până la umărul drept, are un aspect slăninos, sângerează ușor și elimină puroi subțire, fetid.

Prurit intens la nivelul occiputului.

Erizipel facial care se extinde pe scalpul acoperit de păr ; foarte dureros la cea mai ușoară atingere.

Pecinginea capului.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Fotofobie. θ Gripă. θ Oftalmie. θ Orjelet. θ Rujeolă.

Fotofobie, cu durere în frunte și ochi.

Licăriri înaintea ochilor; puncte strălucitoare.

(La bolnav:) Lumina lumânării pare foarte mică.

Scântei înaintea ochilor. θ Boală valvulară cardiacă. θ Nefrită.

Pată orbitoare înaintea ochilor, cu lăcrimare când o privește. θ Cataractă.

Întunecare înaintea ochilor, cu senzație de leșin. θ Gripă.

Aspect încețoșat înaintea ochilor. θ Cataractă.

Amauroză în urma afecțiunilor reumatice, de asemenea după suprimarea pecinginii.

Obiectele apar duble. θ Opacifierea cristalinului.

Când citește sau scrie, literele se contopesc și par încețoșate; puncte cenușiu-negricioase înaintea ochilor.

Vedere slabă, nu poate distinge literele. θ Opacifierea cristalinului.

Privirea atentă provoacă lăcrimare și o senzație de stupefacție.

Ochi inflamați și foarte sensibili la lumină; vede foarte neclar. θ Prosopalgie.

Muscæ volitantes.

Ambliopie cu vărsături și comă. θ Retinitis apoplectica.

Ochi terni, pupile dilatate. θ Catar intestinal.

Pupile contractate sau cu contractilitatea diminuată.

Senzație de arsură în ochi, ca de corp străin. θ Inflamație acută a ochiului.

Senzație de nisip în ochi; lacrimile curg neîncetat pe obraji. θ Prosopalgie. θ Rujeolă.

Durere în ochi ca și cum ar fi străpunși cu cuțite. θ Prosopalgie.

Dureri fulgerătoare în ochi, mai întâi în stângul, apoi în dreptul; apăsare în partea superioară a globilor oculari, ca și cum ar fi strânși, mai intensă în stângul.

Arsură și dureri fulgerătoare în ochi. θ Orjelet.

Dureri pulsatile, arzătoare, lancinante în ochi.

Durere sfâșietoare repetată în ochiul stâng.

Durere sfâșietoare în ochiul stâng, extinzându-se spre zigomă, dinți, frunte și tâmplă; la început > prin apăsare, dar curând nu poate suporta cea mai ușoară atingere; periodică, seara în pat. θ Prosopalgie.

Durere sfâșietoare, apăsătoare și înțepătoare în ochiul drept și ulterior în ochiul l.

(La bolnav:) O înțepătură momentană, usturătoare, în ochiul drept, care își schimbă locul.

Durere nevralgică în ochi și deasupra lor, cu lăcrimare.

Nevralgie supraorbitară dreaptă.

Durere surdă în globii oculari când privește în sus sau mișcă ochii.

Durere ca de contuzie în ochiul drept, dinainte spre înapoi, > prin apăsare, < de lumină, aer și ținerea capului aplecat. θ Nevralgie.

Apăsare în ochi.

Apăsare în globul ocular. θ Hepatită.

Durere apăsătoare intensă în globul ocular stâng, în mijlocul globului, care pare atât de mare încât pleoapa superioară nu l-ar putea acoperi.

Senzație de căldură în ochiul stâng.

Senzație de nisip în ochi.

Lumina lămpii agravează durerile oculare.

Durere sfâșietoare în ochi și deasupra lor; junghiuri deasupra celui stâng.

Apăsare în orbite.

Durere în orbite ca de contuzie la mișcarea ochilor.

Apăsare stupefiantă asupra orbitei drepte, dinspre exterior spre interior.

Durere violentă deasupra marginii sprâncenei drepte, cu tracțiune prin ochi spre obraz și maxilar.

Durere violentă deasupra ochilor. θ Gripă.

Junghiuri deasupra ochiului stâng.

Durere apăsătoare deasupra ochiului stâng, care pare să împingă în jos pleoapa superioară.

Durere pulsatilă în sprânceana și tâmpla dreaptă la trezire, precedată de tremur de frig; durerea, ușoară la început, crește aproape până la înnebunire.

Strabism; pierderea forței mușchiului drept extern drept, ochiul fiind întors spre interior.

Devierea ochilor. θ Pneumonie.

Ochi deviați, cu zvâcnirea colțurilor gurii și diaree. θ Catar intestinal.

Ochi inflamat, sensibil la lumină, vedere neclară.

Conjunctivă tumefiată, roșu-închis, până la cornee. θ Orjelet. θ Tuse convulsivă.

Sclere de un galben intens sau murdar.

Opacifierea cristalinului pe partea dreaptă, cu un punct mic pe cornee.

Opacifierea corneei.

Cristalin uniform cenușiu.

Tumefiere stafilomatoasă a corneei; apa țâșnește din ochi când privește în sus.

Ochi roșu, arzător, proeminent și lăcrimos. θ Nevralgie.

Lăcrimare. θ Gripă.

Lăcrimare, cu dureri oculare; provocată de gâdilarea din laringe.

La deschiderea ochilor, lacrimile curg pe obraz. θ Fistula lachrymalis.

Secreție crescută a glandelor Meibomius.

Nu-și putea deschide deloc ochii. θ Prosopalgie.

Înclinația și necesitatea de a închide pleoapele, ceea ce > durerea, fără fotofobie.

Durere înțepătoare pe fața internă a pleoapei inferioare stângi.

Arsură în pleoape.

Apăsare în pleoapele superioare; uneori dureroasă.

Zvâcnirea pleoapelor.

Greutatea pleoapelor.

Greutate, arsură și tumefiere apăsătoare a pleoapelor.

Pleoape dureroase ca de rană și tumefiate, conjunctive foarte inflamate. θ Prosopalgie.

Pleoape tumefiate, roșii; abia le putea deschide. θ Orjelet.

Inflamație și aglutinare nocturnă; marginile tarsale inferioare sunt roșii și tumefiate; vedere încețoșată dimineața.

Ochiul stâng adâncit, pleoapele despărțindu-se cu dificultate când lacrimile curgeau pe obraz. θ Prosopalgie.

Inflamație catarală a pleoapelor, cu iritație simpatică a glandelor Meibomius.

Roșeața și tumefierea marginilor pleoapelor.

Pleoapele drepte inflamate și acoperite de cruste; nu le poate deschide. θ Gripă.

Pleoapele inferioare mărginite de cearcăne albastru-închis. θ Catar intestinal.

Mâncărime înțepătoare în cantusul intern stâng.

Secreție mucoasă, groasă, galbenă din ochi. θ Orjelet.

Aglutinarea pleoapelor dimineața. θ Inflamație acută.

Genele aproape complet dispărute de pe pleoapa inferioară dreaptă. θ Orjelet.

Fistula lachrymalis.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Zumzet în urechi. θ Boală valvulară.

Vuiet puternic în urechi, ca de furtună de vânt îndepărtată.

Țiuit în urechea stângă în timpul mersului.

Senzație de vânt care năvălește afară din urechi.

Senzație ca și cum urechile ar fi înfundate.

Surditate asociată unei afecțiuni hepatice.

Urechi înfundate în timpul tusei; surditate.

Apăsare dinspre occiput spre urechea stângă. θ Hepatită.

Senzație de arsură sau de frig la urechi.

Înțepături în urechi.

Înțepături și tracțiune în urechea stângă.

Durere sfâșietoare frecventă, extinzându-se din urechea dreaptă spre dinții din dreapta, după-amiaza.

Durere sfâșietoare în interiorul urechilor.

Junghi de lungă durată în urechea externă, dispărând treptat; durere sfâșietoare în conductul auditiv și osul temporal; durere sfâșietoare în spatele urechii drepte, în jos.

Mâncărime în conca dreaptă.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Halucinații olfactive.

Uscăciunea nasului.

Nasul, limba și gâtul uscate. θ Gripă.

Coriză: uscată, cu nasul înfundat; fluentă, cu strănut.

Sânge gros în mucus, dimineața, când își suflă nasul.

Mâncărimea nasului și a vârfului nasului.

Zvâcnirea și tremurul vârfului nasului.

Tumefierea și roșeața vârfului nasului.

Mișcare în evantai a nărilor.

Sensibilitate dureroasă a nărilor și curgere apoasă din nas, cu erupție asemănătoare rujeolei.

Senzație de durere ca de rană în nări; uscăciune și mâncărime, mai ales în stânga.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Expresie: anxioasă, tulburată; bolnăvicioasă, suferindă; trăsături căzute.

Față suptă și palidă. θ Prosopalgie. θ Catar intestinal. θ Pneumonie.

Fizionomie suptă, albăstruie în jurul ochilor; față palidă, cenușie sau galbenă; ten schimbat; ten cenușiu-gălbui.

Ten cenușiu-murdar. θ Tuse.

Culoare palidă, galben-murdară a feței. θ Hepatită.

Față roșie și tumefiată.

Roșeața feței nu dispărea la apăsarea cu degetele. θ Erizipel.

Față roșu-aprins, apoi roșu-închis; un obraz roșu. θ Pneumonie.

Pată roșie, circumscrisă, pe obrazul drept.

Roșeața obișnuită a obrajilor prezintă un amestec de galben, de culoare închisă.

Față icterică, buhăită. θ Diabet zaharat.

Fizionomie cenușiu-gălbuie, pământie, suptă. θ Afecțiuni hepatice. θ Dispepsie.

Culoare galbenă a feței și mâinilor, cu sclere galbene. θ Mărirea ficatului. θ Icter.

Față buhăită.

Valuri de căldură în față. θ Afecțiuni psihice.

Căldură în față, cu obraji roșu-închis. θ Pneumonie.

Căldură intensă și uscată, mai ales la nivelul feței. θ Gripă.

Arsură a obrajilor.

Căldură în față, cu obraji roșii și senzație de frig; cu erupție asemănătoare rujeolei.

Nevralgie supraorbitară, < pe partea dreaptă; ochii lăcrimează; dureri pulsatile; tremur de frig; dureri în ochi, cap și urechi; tâmple dureroase la apăsare; > de apă rece; < de căldură și noaptea în pat.

Dureri în regiunea trigemenului, îndeosebi supraorbitar. θ Boala Bright.

Durere sfâșietoare violentă în sinusul maxilar.

Durere smucitoare, sfâșietoare, în zigoma dreaptă.

Durere în osul zigomatic drept și în partea superioară a occiputului.

Durere în osul malar stâng.

Apăsare și dureri trecătoare în maxilarul superior.

Osul zigomatic drept se simte ca și cum ar fi tumefiat.

Apăsare intensă în maxilarul superior drept, noaptea, la trezire.

Durere sfâșietoare în maxilarul superior drept; în antrul lui Highmore.

Durere de tracțiune din maxilarul superior stâng spre ochiul și urechea stângă.

Durere de tracțiune în osul malar stâng când stă culcat.

Ușoare zvâcniri convulsive ale feței și membrelor. θ Pneumonie.

Zvâcnirea colțurilor gurii, cu devierea ochilor. θ Catar intestinal.

Herpes pruriginos, mai ales pe bărbie.

Durere arzătoare ca de urzici, urmată de pete roșii pe față, în jurul urechilor și sub bărbie.

Pete roșii, proeminente, pe obraz, devenind treptat mai mari și mai închise la culoare.

Glande sebacee inflamate; comedoane.

Coșuri roșii pe diferite părți ale feței.

Coșuri inflamate pe față, mai ales pe bărbie și obraji. θ Afecțiune hepatică.

Pe porțiunea superioară a obrazului drept, numeroase coșuri roșii, proeminente, cu centre reliefate și aspre la atingere.

Vezicule pe buză și pe aripile nasului, formând cruste.

Erupții nodulare pe față.

Față acoperită de cruste; palidă, edematoasă. θ Erupție pustuloasă.

Acnee.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Buze arzătoare, uscate, crăpate, acoperite de cruste; gură uscată, cu sete.

Buze și gingii palide. θ Catar intestinal.

Depozit brun și uscat pe buze și dinți. θ Tifos hepatic.

Exantem herpetic pe buze și aripile nasului. θ Febră intermitentă.

Veziculă plină cu ser pe mucoasa buzei inferioare.

Mandibula cade. θ Gripă.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Tracțiune în incisivii superiori.

Durere de tracțiune prin incisivii mediani ai mandibulei.

Dureri sfâșietoare din urechea dreaptă spre dinții drepți, după-amiaza.

Durere de dinți cu nevralgie facială; < de căldură și în pat noaptea; > de apă rece; molarii inferiori stângi; durere smucitoare, sfâșietoare, în sinusul maxilar.

Durere de dinți, mai ales în întregul obraz stâng, < noaptea.

Apăsare sau durere trecătoare în dinți.

Gingii palide. θ Catar intestinal.

Gingiile sângerează.

GUSTUL, VORBIREA, LIMBA [11]

Gust mucos, păstos. θ Prosopalgie.

Gust: amar; fad; păstos; acru.

Gust dezgustător sau amar, dar nu al alimentelor ori băuturilor.

Gust amar în gură, alimentele având gust natural.

Gust amar în gură. θ Hepatită. θ Afecțiuni psihice.

Gust metalic, acru.

Vorbire dificilă și neinteligibilă.

Limbă îngustă, ascuțită. θ Dispepsie.

Limbă complet uscată, brună, crăpată. θ Gripă. θ Pneumonie.

Limbă neobișnuit de uscată sau umedă, de culoare naturală sănătoasă, dar acoperită cu un depozit alb subțire și uneori cu dungi, având o formă îngustă și ascuțită. θ Dispepsie.

Limbă palidă, umedă, albicioasă. θ Catar intestinal.

Limbă roșie pe margini și la vârf.

Limbă roșie și dureroasă ca de rană, cu papile reliefate. θ Tifos.

Limbă vâscoasă, acoperită cu un depozit alb sau cenușiu.

Limbă acoperită cu un depozit galben gros, cu marginea roșie și urmele dinților.

Limbă acoperită cu un depozit galben gros. θ Laringită. θ Catar intestinal. θ Erizipel.

INTERIORUL GURII [12]

Uscăciunea gurii. θ Afecțiune hepatică.

Arsură în gură.

Salivație, cu greață și amețeală.

În gură se adună un lichid amar.

Mucus în gură și salivă mucoasă, vâscoasă.

Mucusul este proiectat din gură la tuse.

Miros neplăcut al gurii.

Sângerare lentă din mucoasa gurii; vezicule hemoragice, precum și hemoragie intestinală și uretrală. θ Febră bilioasă.

PALAT ȘI GÂT [13]

Amigdale dureroase. θ Hepatită.

Faucele roșii; uvula și amigdalele tumefiate; dureri fulgerătoare în amigdale.

Dureri fulgerătoare, arsură și senzație de zgâriere în gât.

Nasul, limba și gâtul uscate. θ Gripă.

Uscăciune în gât, cu sete crescută.

Deglutiție dificilă.

Senzație de sufocare în gât, < prin respirație.

Sufocare, ca din cauza înghițirii în grabă.

Senzație intensă de strângere în jurul gâtului, deasupra laringelui, ca și cum părțile ar fi constricționate, împiedicând deglutiția, dar nu și respirația.

Senzație în gât ca după înghițirea unei îmbucături prea mari; ca și cum un corp străin s-ar ridica în gât și ar trebui înghițit.

Își drege zgomotos gâtul și elimină bulgări de flegmă, cu senzația că laringele ar fi apăsat, împiedicând deglutiția.

Arsură în esofag.

Secreție de mucus fluid în esofag.

Ulcere venerice în gât.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Pierderea apetitului. θ Afecțiuni hepatice. θ Coree. θ Gripă. θ Gastralgie. θ Erizipel.

Pierderea apetitului, cu vertij și confuzie mentală. θ Coree.

Pierderea apetitului, cu dezgust și greață.

Emaciere accentuată, cu pierderea completă a apetitului. θ Prosopalgie.

Sete. θ Gripă. θ Erizipel. θ Reumatism acut. θ Pneumonie.

Sete, cu gura uscată; sau absența setei.

Sete, cu uscăciunea gurii și a gâtului. θ Afecțiune hepatică.

Dorință de alimente acre. θ Cardialgie.

Dorință: de băuturi foarte fierbinți; de vin sau oțet; de lapte; de cafea; de bere, care nu-i priește.

Aversiune: față de brânză; față de carne; față de cafea.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

Laptele ameliorează; vinul calmează durerea abdominală; cafeaua priește; băuturile fierbinți priesc; băuturile reci nu priesc.

Fumatul provoacă arsură și aciditate de la cardia până la gât.

Toate suferințele se atenuează după prânz.

Mâncatul calmează durerea din stomac și din regiunea ficatului. θ Dispepsie.

După prânz, lene și aversiune pronunțată față de muncă, cu somnolență.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț.

Eructații. θ Gripă. θ Hemoroizi. θ Afecțiune hepatică.

Eructații în gol, acide sau bilioase.

Eructații constante de gaze. θ Afecțiune hepatică. θ Cardialgie.

Pirozis; cu eructații.

Senzație de greață, ameliorată de eructații.

Greață: după eructații; cu eforturi de vărsătură; cu căldură în stomac; înaintea scaunului; provoacă o căldură corporală intensă.

Durerea violentă este urmată de greață intensă, apoi survin eructații, care calmează durerea dacă stă culcată și nu se mișcă. θ Prosopalgie.

Greață și eforturi de vomă în timpul unui acces de anxietate.

Greață în hepatită și vărsături de sarcină.

Eforturi de vomă, urmate de vărsături acide. θ Tifos hepatic.

Greață și vărsături bilioase. θ Cefalee cu greață.

Ameliorate de eructații: respirația scurtă și anxietatea. θ Gastralgie.

Eforturi de vomă în timpul eructațiilor bilioase.

Eforturi de vomă și vărsături, fie trecătoare, fie permanente; uneori în accese; întotdeauna cu o constricție chinuitoare în regiunea gastrică.

Vărsături bilioase.

Vărsături cu mucus vâscos, acid sau verzui.

Vărsături persistente; nu poate reține nimic în afară de apă aproape clocotită.

Vărsături bilioase, amețeală, greață, sufocare în timpul eructațiilor bilioase. θ Vărsături bilioase.

Catar gastric sau intestinal acut, precedând pneumonia.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Senzație de angoasă în epigastru. θ Tifos hepatic.

Epigastrul sensibil la presiune. θ Afecțiuni psihice. θ Reumatism acut.

Este trezit de o senzație de strângere în epigastru.

Presiune în epigastru la aplecare.

Presiune în epigastru, cu apăsare în piept și respirație dificilă. θ Tifos hepatic.

Dureri persistente în epigastru; < prin mișcare; > prin eructații. θ Cardialgie.

Durere colicativă, apăsătoare, în epigastru și sub acesta, < prin atingere.

Durere pulsatorie, ca o crampă, în epigastru; senzație de angoasă, dificultate la respirație.

Constricție, tensiune și sensibilitate dureroasă în epigastru și hipocondrul drept. θ Afecțiuni hepatice. θ Dispepsie.

Un junghi ascuțit și dureros în epigastru, care străbate până în spate.

Junghiuri în epigastru.

Durere continuă, ca de roadere, în stomac, cu senzație de constricție; < prin presiune; > după ce mănâncă.

Senzație ca de animal care se zvârcolește în regiunea epigastrică.

Presiune, cu distensia stomacului.

Durere continuă în stomac; > după mâncare. θ Indigestie.

Presiune și apăsare în stomac, urcând spre piept.

Pulsații apăsătoare sau ca de crampă în epigastru și respirație însoțită de angoasă.

Durere constrictivă, ciupitoare, ca de stoarcere, în stomac; > când își adună membrele și stă culcat pe partea stângă.

Durere ca de roadere și măcinare în stomac; > după ce mănâncă. θ Cardialgie.

Durere ca de săpare în regiunea stomacului.

Durere tăioasă în stomac; < prin presiune și căscat; aciditate după ce mănâncă.

Senzație de căldură în regiunea stomacului și durere colicativă ușoară.

Senzație de rece în stomac.

Nu poate reține în stomac nimic în afară de apă fierbinte.

Gastralgie.

HIPOCONDRE [18]

Junghiuri în regiunea ficatului.

Dureri fulgerătoare și înțepătoare, străbătând ficatul până în spate; durere ca o crampă în unghiul intern al scapulei. θ Congestie hepatică.

Dureri din regiunea ficatului, fulgerând spre spate și umăr.

Durere spasmodică în regiunea ficatului. θ Vărsături bilioase.

Durere apăsătoare în regiunea ficatului.

Durere în regiunea ficatului, extinzându-se rapid în jos, peste ombilic, până în intestine. θ Colică biliară.

Calculi biliari; senzație de frig; durere intensă în regiunea vezicii biliare, vărsături și scaune de culoarea argilei.

Durere în regiunea ficatului și a splinei.

Durerea din regiunea ficatului > după ce mănâncă. θ Febră hepatică.

Pulsații surde în regiunea ficatului.

Regiunea ficatului dureroasă la presiune. θ Pneumonie.

Ficat mărit, indurat, sensibil la presiune.

Ficat gras, a cărui margine se extinde până la ombilic, cu icter.

Un fel de amorțeală în mușchii regiunii hepatice și în toată partea dreaptă a gâtului, feței și capului.

Durere ca de contuzie în regiunea hipocondrului drept.

Durere cronică în ficat.

Hipocondrul drept și epigastrul tensionate și dureroase la presiune. θ Reumatism acut. θ Afecțiuni hepatice.

Hipocondrul stâng și epigastrul sensibile la presiune. θ Tulburare psihică.

Senzație de plenitudine, presiune și tensiune în hipocondrul drept. θ Afecțiune hepatică.

Dureri tăioase și junghiuri în hipocondru, cu senzație de constricție ca de cordon.

Hainele par prea strâmte, provocând anxietate din cauza acumulării de gaze în gât, care apasă asupra diafragmei.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Durere colicativă în regiunea ombilicală; apoi durere tăioasă în abdomen și de-a lungul regiunii lombare drepte, extinzându-se spre spate.

Durere severă în jurul regiunii ombilicale.

Contracție spasmodică a ombilicului, cu greață trecătoare.

Durere de-a lungul ombilicului, ca și cum abdomenul ar fi constricționat de un șnur.

Presiune dureroasă deasupra ombilicului.

Retracția ombilicului, căldură corporală intensă, greață; apăsare violentă, revenind periodic, > prin vin.

Senzație de rece și apăsare, mai ales sub regiunea ombilicală; corp rece.

Senzație constrictivă în hipogastru, imediat înaintea eliminării urinei tulburi.

Dureri spasmodice de tracțiune în ambele regiuni inghinale.

Durere ciupitoare în regiunea inghinală stângă.

Colică, cu greață și retracția ombilicului.

Durere colicativă, extinzându-se spre piept și spate; > prin eliminarea gazelor.

Durere tăioasă în intestine imediat după masă.

Dureri smucitoare, tăioase, în intestine, ca de cuțite, fără ameliorare după un scaun fluid.

Arsură în intestine.

Durere și borborisme în regiunea cecală.

Borborisme, gâlgâituri, dureri ciupitoare și tăioase în intestine.

Borborisme urmate de diaree.

Abdomen destins, cu senzație de plenitudine și disconfort. θ Catar intestinal.

Pletoră abdominală. θ Hemoroizi. θ Afecțiuni hepatice.

Abdomen sensibil la presiune. θ Tifos hepatic.

Abdomen mare, bombat. θ Viermi intestinali.

Ascită; urină redusă cantitativ și galbenă; palme galbene.

Contracția pereților abdominali.

Tumefierea și ulcerația ganglionilor inghinali. θ Gonoree suprimată. θ Sifilis secundar.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Eliminări frecvente de gaze.

Diaree, cu durere sub unghiul intern și inferior al scapulei drepte. θ Sarcină.

Diaree fără durere, fără nevoie de defecație.

Fecalele fluide se elimină adesea pe neașteptate. θ Catar intestinal.

Diaree cronică, cu afecțiune hepatică.

Scaune: apoase, brune; apoase, albe; mucoase, verzi; fluide, păstoase, galben-aprins; păstoase, cenușiu-deschis; ca apa de orez, cu tentă galbenă; palide, vâscoase; diaree mucoasă, noaptea; constipate, ca fecalele de oaie; ca argila uscată; involuntare; albe, de culoarea argilei.

Scaune apoase, galbene, conținând fulgi de mucus. θ Tifos hepatic.

Scaun diareic, vâscos, cenușiu-verzui, eliminat involuntar. θ Catar intestinal.

Scaune complet albe, ca un terci gros, la copii. θ Tuse.

Scaune dure, albe, la fiecare 4 sau 5 zile. θ Prosopalgie.

Scaun cenușiu, cu colorarea ușoară a urinei și absența simptomelor icterice.

Fulgi, fâșii, bulgări gelatinoși; deficit de substanță colorantă biliară în scaune. θ Diaree.

Alternanță între diaree și constipație.

Constipație. θ Hepatită.

Scaune dure, alb-gălbui. θ Afecțiune psihică.

Scaun galben-aprins și consistent. θ Tuse.

Scaun foarte dur și dificil, urmat, în consecință, de dureri în anus.

După scaun apare puțin sânge.

În timpul scaunului, senzație ca și cum anusul ar fi contractat.

Ascarizi. θ Catar intestinal.

Înainte și după scaun, borborisme în abdomen.

Arsură și durere tăioasă în rect, cu constricția anusului, alternând cu prurit anal.

Încordare periodică și presiune asupra rectului, ca înaintea unui scaun, fără rezultat.

Senzație de tracțiune în rect.

Senzație de târâre și prurit în rect și pe perineu.

Înțepături și prurit în anus. θ Hemoroizi.

ORGANE URINARE [21]

Durere spasmodică în rinichiul drept și în ficat; < între orele 4 și 9 P. M.

Dureri fulgerătoare în regiunea rinichilor și a vezicii urinare; > stând culcat pe abdomen.

Durere în regiunea rinichilor, care sunt sensibili la presiune, chiar și la cea exercitată de îmbrăcăminte.

Sensibilitate dureroasă în regiunea renală. θ Boala Bright.

Dureri violente de-a lungul ureterelor, precedând eliminarea urinei tulburi.

Paroxisme violente de durere în rinichi, cu cefalee intensă, vertij și sincopă. θ Nefrită.

Durere violentă în hipogastru și în regiunea vezicală, nu < prin presiune. θ Afecțiune hepatică.

Dureri ca de înjunghiere în regiunea vezicii urinare.

Durere spasmodică imediat deasupra osului pubian, cu urinări frecvente.

Durere cu senzație de tragere în vezica urinară, cu dureri spasmodice, tremurătoare, în regiunea inghinală.

Scurgere de puroi din uretră. θ Gonoree.

Durere tăioasă în uretră în timpul urinării, continuând și după urinare.

Arsură în uretră în timpul urinării. θ Gonoree.

Strangurie, persistând întreaga zi, cu urinare redusă cantitativ.

Nevoie frecventă de a urina, care trece fără să fie necesar să urineze.

Nevoie frecventă de a urina.

Urină: abundentă, albicioasă, spumoasă; roșie și tulbure; galben-închisă, limpede; galben-lămâie, tulbure; închisă la culoare; roșu-brună; verde.

Urină tulbure, acidă și galbenă ca aurul. θ Tifos.

Urină galben-aprinsă, limpede și acidă. θ Tuse.

Urină deschisă la culoare și limpede sau tulbure, acidă și roșiatică. θ Reumatism acut.

Urină roșiatică, tulbure, cu sediment roșiatic, mucilaginos. θ Afecțiune hepatică.

Urină roșiatică, tulbure, conținând fibrină, flocoane și nisip. θ Nefrită.

Urină roșie. θ Laringită.

Urină roșie, tulbure, cu sediment cretos.

Urina are miros acid sau amoniacal.

Urina are miros rășinos.

Diabet zaharat.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Erecții frecvente, chiar și în timpul zilei.

Durere de tracțiune: în cordoanele spermatice; în testicule.

Înțepături în uretră, îndeosebi spre orificiu.

Durere în gland.

Mâncărime și senzație de târâre pe scrot și gland.

Roșeață, căldură și tumefiere a scrotului, cu vezicule mici, plate, dureroase la atingere; acestea devin umede, iar în ziua următoare formează scuame uscate.

Acnee pe organele genitale masculine. θ Hemoroizi.

Exanteme eczematoase pe organele genitale masculine și anus. θ Hemoroizi.

Eczema rubrum pe scrot.

Tumefiere dureroasă a testiculului drept, cu tensiune și tracțiune în cordonul spermatic. θ Gonoree suprimată.

Gonoree și sifilis secundar, cu buboni ulcerați.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Menstruații prea tardive; prea abundente; durere sub omoplatul drept.

Menstruațiile întârzie, dar durează mai mult decât în mod normal.

Amenoree.

Arsură în vagin, recurentă în fiecare zi exact la aceeași oră.

Leucoree acră.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Poftă de alimente neobișnuite în timpul sarcinii.

Cantitate redusă de lapte.

Secreția de lapte scade din ce în ce mai mult, până când încetează complet.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Răgușeală.

Voce slabă. θ Erizipel.

Spasm al glotei la expirație, cu tuse.

Spasm al glotei zilnic, cu transpirație abundentă noaptea.

Spasm al glotei în timpul acceselor violente de tuse, cu expectorație de mucus.

Durere înțepătoare în laringe, care face imposibilă vorbirea cu voce tare.

În timpul tusei, durere în laringe și sacru.

Gâdilare intensă în laringe.

Presiune asupra laringelui, ca și cum aerul nu ar putea trece; ca și cum ar fi umflat; mai mult spre dreapta.

Durere înțepătoare în gât, în regiunea laringelui.

Durere fulgerătoare și arsură în gât și laringe; pulsații surde din cauza congestiei.

Constricție în trahee, angoasă mortală; dorință de a eructa.

Senzație de sufocare în gât, < în timpul respirației.

Senzație ca și cum gâtul ar fi constricționat la nivelul laringelui.

Senzație ca și cum laringele ar fi împins înapoi asupra esofagului, împiedicând înghițirea.

Presiune sau căldură în trahee.

Iritație care provoacă tuse în trahee.

Senzație de praf în trahee, gât și în spatele sternului, neameliorată de tuse.

Bronșită capilară.

RESPIRAȚIE [26]

Dispnee intensă. θ Pneumonie.

Dispnee după trezirea din vise înspăimântătoare.

Respiră cu mare dificultate și cu un ral mucos zgomotos. θ Gripă.

Respirație dificilă, cu accese scurte de tuse, precedate de durere mai întâi în partea dreaptă, apoi în partea stângă a toracelui.

Respirație scurtă și rapidă; cu apăsare, ameliorată de câteva inspirații profunde; cu anxietate, ca și cum ar trebui să se sufoce.

Lipsă de aer și constricție toracică. θ Gripă.

Respirație ameliorată seara, în pat.

Acuze de anxietate, constricție și dureri în partea dreaptă în timpul inhalării; la inspirație, toracele nu se destinde.

Accese repetate zilnic de respirație dificilă și constricție a toracelui. θ Prosopalgie.

Respirație împiedicată ca de o centură strânsă.

Constricție și apăsare; trebuie să-și slăbească îmbrăcămintea; > în aer liber.

Respiră scurt din cauza junghiurilor din piept.

La inspirație, pare ca și cum ceva ar apăsa pe piept, după masa de prânz.

Respirație bronșică în pneumonie.

Vorbire întreruptă.

Accese nocturne de astm, cu senzație de constricție în piept; regiunea diafragmei.

Spasm al mușchilor respiratori ai toracelui.

TUSE [27]

Tuse: violentă, oarecum spasmodică, uscată, în paroxisme; cavernoasă, scurtă, epuizantă, chinuitoare, ca în ftizie, cu expectorație pulmonară abundentă, de asemenea cu durere în spatele sternului, mai ales noaptea; dimineața, cu expectorație mucoasă abundentă.

Tuse cu încordare, < dimineața, cu expectorație abundentă provenită din plămâni.

Tuse violentă, spasmodică, cu încordare, care aduce lacrimi în ochi, durează mult și chiar îi trezește din somn.

Tuse cu expectorație redusă; acces de căldură în fiecare seară; emaciere accentuată.

Tuse spasmodică fără expectorație; sau cu expulzarea forțată a unor mici bulgări de mucus .

Tuse cu contracție dureroasă a întregului abdomen la fiecare acces.

Accese repetate de tuse scurtă, cu junghiuri în partea dreaptă și dificultăți de respirație.

Tuse în paroxisme, cu dureri arzătoare, fulgerătoare și gâdilare constantă în laringe.

Accese scurte de tuse cu respirație dificilă, cu durere mai întâi în partea dreaptă, apoi în partea stângă a toracelui.

Tuse scurtă, cu puțină spută cenușie. θ Pneumonie.

Tuse nedureroasă, chinuitoare, obositoare. θ Tifos hepatic.

Tuse provocată de gâdilarea din laringe, care aduce lacrimi în ochi; de senzația de praf în trahee, gât sau în spatele sternului, neameliorată de tuse.

Tusea răsună în stomac; proiectarea unor bulgări separați de mucus în timpul tusei. θ Tuse convulsivă.

Tuse cu respirație scurtă; cu spasm al glotei la expirație.

Tuse umedă, hârâitoare, care persistă mult timp după tuse convulsivă sau rujeolă.

Tuse umedă dimineața, cu expectorație mucoasă abundentă. θ Pneumonie. θ Bronșită capilară.

Tuse cu obstrucția urechilor, surditate.

Tuse catarală.

Tuse uscată în timpul zilei, cu durere și junghiuri în partea dreaptă, cu răgușeală intensă în fiecare seară la ora cinci, astfel încât vocea ei abia putea fi auzită.

Tuse cu spută striată cu sânge sau expectorații brun-roșiatice, sangvinolente. θ Pneumonie.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Junghiuri sub clavicula stângă și în regiunea mamelei drepte.

Presiune constrictivă sub clavicula stângă, extinzându-se spre gât.

Dureri, anxietate și constricție în partea superioară a pieptului. θ Pneumonie.

Junghiuri în partea stângă, spre omoplatul stâng.

Arsură între piept și omoplați, cu căldură internă și lipsă de aer.

Dureri fulgerătoare, sacadate, din partea inferioară a sternului până în spate.

Presiune spasmodică în spatele mijlocului sternului, care l-a trezit noaptea; se extindea în bronhii, cu senzație de constricție în acestea.

Spasm al diafragmei.

Durere în stern, chiar deasupra regiunii cardiace, în timpul căscatului.

Accese periodice de constricție și durere în piept, de-a lungul sternului. θ Reumatism acut.

Durere internă în spatele sternului, observată mai ales la inspirație.

Tracțiune din partea inferioară a sternului spre dreapta, de jur împrejur până la coloana vertebrală; durere ca de rană, accentuată chiar și de atingerea hainelor.

Junghiuri violente în porțiunea inferioară a părții drepte a toracelui, la inspirație, < de mișcare și de tuse.

La ora 2 P. M., junghiuri și sensibilitate dureroasă în plămâni, < de respirația profundă, tuse sau strănut.

Durere ca de înjunghiere în partea dreaptă, chiar sub glanda mamară.

Junghiuri în partea anterioară a porțiunii inferioare a toracelui, extinzându-se în intestine, sub ombilic.

Junghiuri sub inimă.

Durere violentă în partea dreaptă, în regiunea coastelor a șaptea și a opta; < de respirație și mișcare; urmată de cefalee arzătoare.

Tensiune dureroasă la inspirație profundă, de jur împrejurul interiorului toracelui, la baza acestuia.

Junghiuri în piept, < în partea dreaptă.

Durere profundă în întreaga parte dreaptă a pieptului.

Junghiuri în partea stângă a pieptului, la inspirație.

Durere adâncă în piept, < la aplecarea mult în față, mersul rapid, suflarea nasului și strănut.

Durere ca de contuzie în piept, < de mișcare.

Junghiurile din partea stângă o împiedică să inspire profund.

Durere apăsătoare în partea stângă.

Apăsare în piept; îmbrăcămintea părea prea strânsă.

Constricție în piept în timpul expirației.

Presiune pe piept, cu dispnee.

Mișcarea intensifică durerile din piept.

Anxietate bruscă, intensă, cu palpitații.

Sensibilitate dureroasă la nivelul coastelor inferioare, în partea dreaptă.

Pulsații surde în vârfurile plămânilor.

Înțepături și sensibilitate dureroasă în plămâni, la strănut și tuse sau la inspirații profunde.

Inflamația plămânului drept, cu tuse persistentă; junghiuri, expectorație sangvinolentă, dispnee și cefalee intensă în frunte și vertex, insomnie și delir, diaree galbenă, apoasă, limbă încărcată, prostrație marcată.

Plămânii plini de mucus, apăsare intensă, dorința de a-și schimba locul, anxietate; tuse umedă, hârâitoare; față roșu-închis, o ureche rece, cealaltă caldă, un picior rece, celălalt cald; mișcare violentă a aripilor nasului; palpitații puternice, scaune fluide, galben-aprins. θ Bronșită capilară. θ Pneumonie.

Dureri fulgerătoare, cu junghiuri, prin plămânul drept până în spate; respirație scurtă; trebuie să stea în șezut, drept; < în timpul inspirației profunde, mișcării și tusei.

Hepatizarea jumătății superioare a plămânului drept; palid ca moartea; chip supt; stupoare constantă; devierea ochilor; ușoare tresăriri convulsive ale feței și membrelor; hârâit puternic în gât; slăbiciune extremă.

Inflamația lobului inferior al plămânului stâng, tuse și spută sangvinolentă, dispnee și cefalee frontală. θ Pneumonie.

În plămânul stâng, sensibilitate dureroasă ca de rană, la respirație profundă, tuse și strănut.

Hepatizarea plămânilor. θ Pneumonie.

Hemoptizie. θ Pneumonie.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Dureri lancinante în inimă.

Junghiuri în regiunea cardiacă, trebuie să respire scurt, urmate de palpitații puternice și anxietate.

Junghiuri violente în regiunea inimii.

Palpitații. θ Coree.

Palpitații violente, cu constricție toracică. θ Afecțiuni mintale.

Palpitații cardiace foarte neregulate. θ Hepatită. θ Pneumonie.

Bătăile inimii atât de puternice, încât ridică îmbrăcămintea de pe piept. θ Afecțiuni hepatice.

Puls: lent; mic și rapid; plin și dur, deși doar ușor accelerat spre seară.

Puls moale, nu frecvent. θ Tuse.

Puls neregulat, 130, lipsea fiecare a cincea sau a șasea bătaie. θ Gripă.

Puls 100 și plin. θ Reumatism acut.

Puls 115 și mic. θ Pneumonie.

Stenocardie.

EXTERIORUL TORACELUI [30]

Dureri lancinante în mușchii pectorali.

Junghiuri în regiunea mamară dreaptă.

Adâncitura dintre coaste este mai puțin perceptibilă.

Nevralgie intercostală.

Piele galbenă pe gât și piept.

Ulcerație superficială extinzându-se în jos de la apofiza mastoidă stângă.

GÂT ȘI SPATE [31]

Tracțiune în ceafă și occiput. θ Gripă.

Jumătatea stângă a cefei este rigidă; în perioadele de exacerbare, capul este tras spre stânga, iar ceafa pare frântă. θ Prosopalgie.

Nevralgie cervico-bronșică.

Gâtul pare constricționat sau legat cu un șervet.

Rigiditatea mușchilor cervicali.

Durere în mușchii cervicali drepți și în regiunea claviculei drepte.

Durere ascuțită, fulgerătoare, în partea stângă a gâtului, traversând tâmpla și ajungând deasupra ochiului; ficatul este dureros la atingere, cu greață.

Durere apăsătoare în mușchii părții stângi a gâtului.

Greutate și tensiune în mușchii cefei și în occiput.

Rigiditate: a gâtului; a mușchilor părții drepte a gâtului.

Rigiditatea gâtului: la mișcarea capului; cu durere la respirație profundă; cu trosnituri ale vertebrelor la mișcarea gâtului.

Junghiuri sub omoplatul drept.

Durere constantă sub unghiul inferior intern al omoplatului drept, extinzându-se în piept sau stomac, provocând greață și vărsături. θ Amenoree. θ Sarcină.

Durere fixă sub unghiul intern și inferior al omoplatului drept, cu tuse înspăimântătoare, diaree și epuizare.

Presiune și senzație de apăsare în omoplatul drept, extinzându-se prin torace până la stern.

Dureri violente la unghiul inferior al omoplatului stâng.

Durere la marginea externă a omoplatului stâng.

Dureri violente în articulația umărului drept, în care s-au extins dinspre omoplat.

Matitate la percuție sub omoplatul stâng, pe o suprafață cât o palmă.

Dureri violente, sfâșietoare, în spate și membre ; < la cea mai ușoară atingere. θ Reumatism acut.

Dureri violente în spate, de la ceafă la sacru.

Dureri în partea dreaptă a spatelui, cu senzație dureroasă în occiput, surdă și apăsătoare spre urechea stângă. θ Hepatită.

Durere ca o ciupitură, crampiformă, la marginea internă a omoplatului drept, cu un fel de junghi apăsător din partea stângă a occiputului până la frunte.

Durere la nivelul coloanei vertebrale, între umeri.

Percuția produce un sunet mat de fiecare parte a coloanei vertebrale. θ Pneumonie.

Senzație de tracțiune, rigiditate și junghiuri în mușchii spatelui ; durere ca după un efort excesiv.

Arsură în spate.

Fiori care coboară de-a lungul spatelui.

Durere violentă în spate. θ Gripă.

Senzație ca și cum vertebrele ar fi smulse una de alta la aplecarea înainte și apoi la îndreptarea din nou spre înapoi ; de asemenea, la mers.

Durere ca de rană în vertebrele toracice inferioare și în cele cinci coaste inferioare din dreapta ; < la presiune și mișcare.

Durere ca și cum vertebrele lombare inferioare s-ar despărți, la aplecarea înainte.

Sfâșiere în vertebrele lombare inferioare, extinzându-se la oasele iliace.

Durere de tracțiune în spate și sacru. θ Afecțiune hepatică.

Durere în sacru.

Tracțiune dureroasă în spate și membre. θ Tifos hepatic.

Tracțiune de la sacru spre partea dreaptă a epigastrului. θ Gastralgie.

Sensibilitate dureroasă surdă în toate vertebrele ; < la mișcare și la presiunea asupra apofizelor spinoase.

Erupție miliară roșie pe gât, piept și brațe. θ Reumatism acut.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Durere fixă sub unghiul intern al omoplatului drept ; însoțește adesea tusea, diareea, pneumonia, menstrele, pierderea laptelui, epuizarea etc.

Durere sfâșietoare în umăr și brațul drept la mișcarea brațului.

Durere în umărul drept.

Durere de tracțiune de la umărul drept până la încheietura mâinii, cu senzație de frig și rigiditate a brațelor.

Durere în umărul stâng ca și cum ar fi luxat sau fracturat, cu senzație de frig în braț.

Durere în umărul stâng, extinzându-se în mușchiul deltoid.

Durere paralizantă în umărul stâng și în întregul braț stâng.

Incapacitatea de a folosi cu multă libertate brațul și antebrațul drept, însoțită uneori de durere sfâșietoare.

Dureri lancinante în membrele superioare.

Durere chiar deasupra articulației cotului stâng.

Zbateri repetate în brațul drept.

(La bolnav :) Umflarea coatelor, ca în reumatismul acut. θ Durere de dinți.

Coate umflate. θ Reumatism acut.

Rigiditate a încheieturii mâinii.

Junghiuri în încheietura mâinii drepte.

Mâini fierbinți până la mijlocul antebrațului, umflate, cu dilatarea venelor superficiale.

Durere de tracțiune pe dosul mâinii stângi.

Sfâșiere în metacarpiene și vârfurile degetelor, pe partea dreaptă ; < la presiune.

Articulațiile degetelor mâinii drepte galbene, reci, unghiile albastre.

Durere înțepătoare, de tracțiune, în degetul arătător stâng.

Vârfurile degetelor reci.

Atacuri reumatice ale membrelor superioare, cu icter negru. θ Calcul hepatic.

Greutate paralizantă a brațelor, ca și cum ar atârna greutăți de ele.

Durere în umărul stâng, cu lipsă de forță în brațul stâng, care trebuie ținut aproape de corp, deoarece orice încercare de a-l mișca provoacă senzația ca și cum umărul stâng s-ar desprinde. θ Prosopalgie.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Durere fulgerătoare în șoldul drept, extinzându-se în abdomen, cu căldură și anxietate. θ Afecțiune hepatică.

Dureri în șoldul drept la ridicarea de pe scaun.

Durere fulgerătoare în articulația șoldului.

Durere de tracțiune în șolduri, coapse, gambe și picioare, mai mult pe partea dreaptă.

Durere ca de contuzie, de la coapse până la gambe ; < la mers și la atingere.

Slăbiciune paralizantă în coapsa și genunchiul stâng când pășește.

Durere în genunchiul drept, cu arsură și rigiditate ; < la mișcare.

Durere violentă în genunchiul stâng și spațiul popliteu.

Presiune puternică într-o zonă lată de două degete sub rotulă.

Durere în genunchi, ca după un marș lung.

Genunchii cedează când stă în picioare și când merge.

Tremur al genunchilor.

Greutate în picioare, ca și cum nu ar putea păși, ca și cum ar trebui să târască o povară.

Greutate în membrele inferioare. θ Boala Bright.

Picioarele îi par mai groase și mai grele ; se teme de hidropizie.

Piciorul drept ca și cum ar fi paralizat, cu senzația că atârnă greutăți de el. θ Reumatism acut.

Senzație de frig în picioare, cu pierderea sensibilității.

Glezne dureroase, în special cea dreaptă ; < la mișcare.

Presiune dureroasă pe partea externă a gleznei.

Rigiditate a gleznelor.

Umflare edematoasă în jurul gleznelor.

Umflare roz, elastică, a ambelor articulații ale gleznelor. θ Reumatism acut.

Picior foarte edematos, mai ales în jurul gleznei ; umflătura ușor înroșită și dură deasupra maleolei interne. θ Reumatism acut.

Erupție eczematoasă pe glezna dreaptă, care este umflată, fierbinte, roșie, umedă și pruriginoasă.

Picioarele se simt ca și cum ar fi paralizate.

Picioare reci. θ Afecțiune hepatică. θ Reumatism.

Piciorul drept rece ca gheața, cel stâng cu temperatură normală. θ Pneumonie.

Crampă în talpa piciorului drept, care, împreună cu degetele, se îndoaie dedesubt ; < la punerea piciorului jos ; > prin comprimarea gambei.

Mâncărime în talpa piciorului drept.

Durere înțepătoare, de tracțiune, pe partea inferioară a halucelui stâng.

Durere în al patrulea și al cincilea deget ale piciorului drept.

Degetele picioarelor sunt lipsite de sensibilitate, se simt moarte.

Durere intolerabilă în călcâie, ca și cum ar fi fost strânse de un pantof prea îngust.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Zbateri în brațe și picioare.

Nevralgie la nivelul membrelor. θ Boala Bright.

Reumatism, cea mai ușoară atingere, oriunde, este extrem de dureroasă ; transpirație fără ameliorare.

Senzație de tracțiune și de paralizie în membre. θ Laringită.

Dureri migratoare în articulații ; < pe partea stângă și la mișcare.

Membrele : se simt grele, rigide și cu mobilitate redusă ; se simt paralizate ; reci.

Neliniște bruscă în toate membrele ; trebuie să se miște.

Tremur al membrelor. θ Rujeolă.

Umflare edematoasă a membrelor. θ Boala Bright.

Membre flasce. θ Catar intestinal.

Extremități reci. θ Boală valvulară.

Picioare emaciate. θ Gripă.

Durere în toate membrele, cu senzație ca de contuzie. θ Gripă.

Durere tăietoare în gambe și brațe, alternând cu cefalee și împiedicând somnul. θ Tifos epidemic.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus : > senzația de frig în occiput și ceafă ; > durerile ca niște junghiuri.

Culcat : tracțiune în osul malar stâng.

Culcat pe față : > durerea în rinichi și vezică.

Culcat pe partea stângă : > durerea de stomac.

În picioare : genunchii cedează.

Șezând ridicat în pat : vertij.

Aplecare : < cefaleea ; provoacă presiune în epigastru.

Aplecarea înainte și apoi spre înapoi : provoacă senzația ca și cum vertebrele ar fi smulse una de alta.

Ridicarea de pe scaun : dureri în șoldul drept.

Mișcare : nu este înclinat să se miște, o face cu reticență ; < sfâșierea în tâmpla dreaptă ; < senzația de frig în occiput și ceafă ; < durerea în epigastru ; < durerile în piept ; < durerea în vertebrele toracice inferioare ; < sensibilitatea dureroasă a vertebrelor ; mișcarea brațului drept < durerea în umăr și braț ; provoacă senzația ca și cum umărul stâng s-ar desprinde ; < durerea în genunchiul drept ; < durerea în glezne ; > nervozitatea.

Mers : țiuit în urechea stângă ; < durerea ca de contuzie de la coapse până la gambe ; genunchii cedează ; aproape adoarme ; în aer liber, frison.

Mers rapid : junghiuri în vertex.

Când pășește : slăbiciune paralizantă în coapsa și genunchiul stâng.

Ridicarea din pat : își pierde capul ; vertij.

Ținerea capului aplecat : < durerea în ochiul drept.

Privirea în sus sau mișcarea ochilor : provoacă durere surdă în globii oculari.

Mișcarea ochilor : dor ca și cum ar fi răniți.

Suflarea nasului : < cefaleea.

Tusea : < cefaleea.

Îndoirea membrelor : > durerea de stomac.

Punerea piciorului jos : < crampa din talpă.

Cel mai mic efort : provoacă transpirație.

NERVI [36]

Neliniște. θ Erizipel. θ Gripă.

Neliniște bruscă a membrelor, trebuie să se miște ; picioarele se mișcă involuntar. θ Pneumonie.

Tremur al întregului corp, cu senzație de leșin, greață și anxietate.

Tremur și zbateri ale membrelor.

Înțepături ca de ace, în diferite locuri.

Zbateri în mușchi la trezire.

Subsultus tendinum, cu delir ușor. θ Simptome hepatice.

Spasme tonice ale flexorilor degetelor mâinilor și picioarelor.

Amorțeală generalizată, cu somnolență.

Letargie. θ Boală valvulară.

Prostrație. θ Coree.

Debilitate și oboseală accentuate.

Moleșeală intensă și senzație de leșin. θ Gripă.

Nu se poate ridica în pat fără ajutor.

Oboseală intensă și anorexie. θ Pneumonie. θ Afecțiune hepatică.

Oboseală, indolență, indispoziție pentru muncă.

Leșin, cu extremități reci.

Aversiune față de mișcare ; obosește la cel mai mic efort.

Stare de rău accentuată.

Tracțiune paralizantă și impotență funcțională în părți izolate.

Nevralgie, în special supraorbitară dreaptă.

Nevralgie asociată cu traumatisme. θ Coree.

SOMN [37]

Căscat frecvent.

Somnolent, letargic în timpul zilei. θ Icter.

Sopor constant, cu fața suptă. θ Pneumonie.

Somnolență, dorință de a sta culcat, fără a putea dormi.

La ora 2 P. M., somnolența era atât de pronunțată, chiar și în aer liber, încât era aproape să adoarmă în timp ce mergea.

Adoarme în timp ce vorbește, câte mai multe minute odată. θ Laringită.

Stare de veghe neobișnuită spre ora 4 A. M., din cauza diverselor suferințe.

Nu poate adormi din cauza unei dureri tăietoare în gambe și brațe, care alternează cu cefaleea.

Nu poate dormi din cauza amorțelii și senzației de frig din extremități.

Insomnie, cu cefalee.

Se trezește în mod repetat, simțindu-se foarte rău.

Somn neodihnitor din cauza viselor vii despre chestiuni de afaceri. θ Dispepsie.

Somn neliniștit : plin de vise ; înainte de miezul nopții.

Se trezește îngrozit de suferințele obișnuite.

Transpirație în timpul somnului, după miezul nopții și spre dimineață, dispărând curând după trezire.

Se trezește dimineața transpirat, după multe vise pe care nu și le amintește. θ Afecțiune hepatică.

Vise : despre cadavre și înmormântări ; frecvente și vii ; confuze.

La trezire, nu-și poate aminti ce a visat.

TIMP [38]

Noaptea : agitație, confuzie mintală ; delir liniștit ; occiputul se simte greu ; în pat, nevralgia supraorbitară < ; la trezire, presiune în maxilarul drept ; în pat, durerea de dinți < ; transpirație abundentă ; crize de astm ; durere în spatele sternului.

După miezul nopții : transpirație în timpul somnului.

Spre ora 4 A. M. : stare de veghe.

La ora 4 A. M. : multe simptome <.

Spre dimineață : transpirație generalizată abundentă.

Dimineața : amețeală ; cefalee ; sânge îngroșat în mucusul nazal ; crize de nevralgie supraorbitară ; lipirea pleoapelor ; vedere încețoșată ; tuse, cu expectorație ; tuse forțată, cu expectorație ; la trezire, senzație de frig și picioare reci ; transpirație ocazională ; la trezire, pete pe față.

În timpul zilei : letargie.

După-amiaza : sfâșiere de la urechea dreaptă spre dinți ; febră intermitentă ; căldură uscată.

La ora 2 P. M. : junghiuri și durere ca de rană în plămâni ; somnolență.

La ora 2 sau 3 P. M. : începe cefaleea.

La ora 3 P. M. : remisiune completă a durerii oculare ; criză de nevralgie în sprânceana și tâmpla stângă ; frison.

De la 4 la 9 P. M. : durere în rinichiul și ficatul drept.

La ora 5 P. M. : răgușeală.

La ora 8 sau 9 P. M. : cefaleea atinge intensitatea maximă.

Spre seară : frison repetat, căldură uscată ; obrajii roșii, capul și ochiul stâng foarte fierbinți.

Seara: în pat, durere sfâșietoare în ochiul stâng; acces de căldură; în pat, frison; frison violent; după ce se întinde, căldură internă fără sete; transpirație abundentă.

În timpul zilei: erecții frecvente.

Toată ziua: strangurie.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Reapariția suferințelor la schimbarea vremii.

Căldură: < nevralgia supraorbitară; < durerea de dinți și nevralgia facială.

Apă rece: > nevralgia supraorbitară și durerea de dinți.

În cameră: frisonul dispare.

În aer liber: cefaleea <; apăsarea respirației >; somnolență; frison, în timpul mersului.

Aer: < durerea în ochiul drept; aerisirea camerei a provocat un frison, pneumonie.

În urma udării picioarelor: oftalmie.

FEBRĂ [40]

Frison intern: cu tremurături puternice, seara în pat; în timpul mersului în aer liber, dispare în cameră.

Frison și senzație de frig în întregul corp; < la mâini și picioare, cu dilatarea venelor.

Spre seară, frison repetat.

Senzație de frig, cu picioare reci, dimineața la trezire.

Tremurături din când în când. θ Inflamația ochilor.

Tremurături: fără senzație externă de frig; coboară de-a lungul spatelui.

Tremurături, cu clănțănitul dinților.

Căscat și tremurături înaintea atacului. θ Nevralgie.

Piele rece și aspră. θ Catar intestinal.

Senzație de frig ca gheața la piciorul drept. θ Pneumonie.

Acces violent de tremurături zilnic, la ora 3 P. M., timp de o oră întreagă, cu dureri de cap ca de la o bandă strâns legată în jurul frunții și tâmplelor. θ Reumatism acut.

Accese de frison violent seara. θ Afecțiune hepatică.

Febră intermitentă, paroxismul survenind în fiecare după-amiază; stadiul de căldură < decât cel de frig; scaun galben-strălucitor.

După un frison violent, vertij și vărsături. θ Pneumonie.

Frison violent, urmat de căldură și de o dispoziție tristă, anxioasă. θ Boală valvulară.

Căldură intensă și uscată, mai ales la față; după-amiaza, în special spre seară; accese de frison; sete moderată. θ Gripă.

Senzație constantă de frig, cu excepția intervalului dinspre seară, când obrajii se înroșesc, iar capul și ochiul stâng se simt foarte fierbinți; spre dimineață, transpirație generală abundentă, astfel încât patul este ud leoarcă. θ Prosopalgie.

Febră violentă. θ Pneumonie.

Căldură: a capului și feței; pe omoplați; în articulațiile șoldurilor.

Căldură a capului, obraji roșu-închis, pulsații în artere; puls plin; senzație de leșin; dificultate de vorbire; greață; respirație scurtă; picioare reci.

Febră mare; puls 110; piele arzător de fierbinte și transpirată; căldură intensă și confuzie a capului; sete intensă; față suptă. θ Laringită.

Căldură internă fără sete, seara după ce se întinde.

Căldură internă și externă, transpirație caldă a feței, gâtului și pieptului, cu vertij și greață.

Căldură arzătoare a mâinilor, răspândindu-se de acolo în tot corpul.

Piele umedă, arzătoare.

Piele fierbinte, cu transpirație apoasă, cu miros acru. θ Reumatism acut.

Transpiră la cel mai mic efort. θ Calcul hepatic.

Transpirație abundentă seara.

Transpirație ocazională dimineața. θ Catar intestinal.

Transpirație în timpul somnului, după miezul nopții și spre dimineață; > după trezire.

Complicație tifoidă în bronșita epidemică.

ATACURI, PERIODICITATE [41]

Periodic: anxietate; durere fulgerătoare în osul parietal stâng; durere înțepătoare, apăsătoare în vertex; seara în pat, durere sfâșietoare în ochiul stâng; presiune deasupra ombilicului; efort și apăsare asupra rectului; zilnic la aceeași oră, arsură în vagin; zilnic, spasm al glotei; zilnic, accese de respirație dificilă; accese nocturne de astm; accese de constricție și dureri în piept; acces de tremurături zilnic la ora 3 P. M.; intermitent, în fiecare după-amiază; tumefiere inflamatorie a gleznei.

Paroxisme: de durere în rinichi; de tuse; de frison violent seara; intermitente după-amiaza.

Cu recurență frecventă: căldura feței.

În mod repetat: durere sfâșietoare în ochiul stâng.

Accese repetate: de tuse scurtă.

La fiecare două săptămâni: cefalee cu greață.

Trecătoare: dureri sub oasele craniului și în creier; înțepătură usturătoare în ochiul drept; dureri în maxilarul superior; în dinți.

Durere persistentă: în epigastru.

Crescând treptat: nevralgia supraorbitară.

Scăzând treptat: secreția de lapte.

Dispărând treptat: junghiul în urechea externă.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Stânga: cefalee; deasupra ochiului, durere fulgerătoare; pe partea occiputului, durere fulgerătoare; partea feței și a capului, durere violentă; osul parietal, durere fulgerătoare periodică; de la occiput la ureche, apăsare; din partea occiputului spre frunte, junghiuri; capul tras într-o parte; presiunea în ochi <; globul ocular pare prea mare; durere sfâșietoare în ochi; junghiuri deasupra ochiului; durere apăsătoare în globul ocular; căldură în ochi; junghiuri deasupra ochiului; deasupra ochiului, durere apăsătoare; înțepătură pe fața internă a pleoapei inferioare; ochiul înfundat; comisura internă, înțepătură pruriginoasă; țiuit în ureche; înțepătură și tracțiune în ureche; uscăciune și prurit în nară; durere în osul malar; din maxilar spre ochi și ureche, durere de tracțiune; tracțiune în osul malar; durere în molarii inferiori și în obraz; hipocondrul sensibil la presiune; durere ca de ciupitură în regiunea inghinală; durere sub omoplat; junghiuri sub claviculă; presiune de sub claviculă spre gât; junghiuri în lateral, spre omoplat; junghiuri în piept; junghiuri în lateral care împiedică o inspirație profundă; durere apăsătoare în lateral; inflamația lobului inferior al plămânului; durere în plămân ca de rană; ulcerație de la apofiza mastoidă în jos; jumătate a gâtului înțepenită; capul tras spre stânga; durere ascuțită, fulgerătoare, în partea laterală a gâtului și de-a curmezișul tâmplei și deasupra ochiului; durere apăsătoare în mușchii părții laterale a gâtului; dureri la unghiul inferior al omoplatului; durere la marginea externă a omoplatului; sunet mat la percuție sub omoplat; apăsare dureroasă de la occiput spre ureche; junghi apăsător din partea occiputului spre frunte; durere în umăr ca și cum ar fi suferit o entorsă sau ar fi fracturat; durere în umăr și deltoid; durere paralizantă în umăr și braț; durere deasupra articulației cotului; tracțiune pe dosul mâinii; durere înjunghietoare, de tracțiune, în degetul arătător; durere în umăr, cu lipsă de forță în braț; la mișcare, umărul se simte ca și cum s-ar desprinde; slăbiciune paralizantă în coapsă și genunchi; durere în genunchi și spațiul popliteu; durere înjunghietoare, de tracțiune, pe fața inferioară a halucelui; dureri migratoare în articulații.

Dreapta: frunte, durere apăsătoare; deasupra și în ochi, nevralgie violentă; în obraz, nevralgie; tâmplă, durere sfâșietoare; tâmplă, durere apăsătoare; os parietal, durere apăsătoare; deasupra ochiului, durere apăsătoare; tâmplă, ticăit ca al unui ceas; partea occiputului, senzație ca de ciupitură și înțepătură; partea posterioară a capului, în dreapta, senzație de tensiune; cu cefalee cu greață, durere în hipocondru și în frunte și tâmplă; în ochi, înțepătură usturătoare; durere sfâșietoare în jos, în spatele urechii; prurit în conca auriculară; presiune asupra orbitei; deasupra marginii sprâncenei, durere furibundă; durere pulsatilă în sprânceană și tâmplă; dreptul extern al ochiului paralizat; opacitatea cristalinului; pleoape inflamate și acoperite de cruste; gene aproape dispărute de pe pleoapa inferioară; din ureche în dinți, durere sfâșietoare; durere smucitoare, sfâșietoare, în osul zigomatic; osul obrazului se simte ca și cum ar fi tumefiat; presiune în maxilar; pată roșie pe obraz; coșuri pe porțiunea superioară a obrazului; dureri sfâșietoare de la ureche la dinți; constricție, tensiune și sensibilitate în epigastru; amorțeală în partea laterală a gâtului, feței și capului; durere ca de contuzie în regiunea hipocondriacă; plenitudine și presiune în hipocondru; durere tăietoare de-a curmezișul regiunii lombare; durere spasmodică în rinichi și ficat; tumefiere dureroasă a testiculului; durere sub omoplat; presiune pe partea laterală a laringelui; junghiuri în regiunea sânului drept; tracțiune de la partea inferioară a sternului spre lateral și în jur până la coloana vertebrală; junghiuri în partea inferioară a toracelui; durere înjunghietoare în lateral, sub glanda mamară; durere violentă în regiunea coastelor a șaptea și a opta; junghiuri în piept <; durere profundă în întreaga parte; durere ca de rană în coastele inferioare; inflamația plămânului; dureri fulgerătoare, ca de junghi, prin plămân până în spate; hepatizația jumătății superioare a plămânului; junghiuri în regiunea mamară; durere în mușchii cervicali și regiunea claviculei; rigiditatea părții laterale a gâtului; junghiuri sub omoplat; durere constantă sub unghiul inferior intern al omoplatului; durere fixă sub unghiul intern și inferior al omoplatului; apăsare și senzație de greutate în omoplat; dureri violente în articulația umărului; durere în partea laterală a spatelui; durere ca de ciupitură, crampiformă, la marginea internă a omoplatului; tracțiune de la sacru spre partea laterală a epigastrului; durere în umăr și braț; tracțiune de la umăr la încheietura mâinii; imposibilitatea de a folosi liber brațul; zvâcniri în braț; junghiuri în încheietura mâinii; durere sfâșietoare în metacarp și vârfurile degetelor; articulațiile degetelor galbene, reci, unghiile albastre; durere fulgerătoare în șold; dureri în șold; tracțiune în șolduri, coapse, gambe și picioare; durere în genunchi, arsură și rigiditate; piciorul ca și cum ar fi paralizat; gleznă dureroasă; erupție eczematoasă pe gleznă; picior rece ca gheața; crampă în talpa piciorului; prurit în talpa piciorului; durere în degetele al patrulea și al cincilea ale piciorului; picior rece ca gheața.

Mai întâi stânga, apoi dreapta: durere fulgerătoare în ochi.

Mai întâi dreapta, apoi stânga: dureri în ochi; pneumonie; durere în torace; reumatism acut.

De sus în jos: durere sfâșietoare în spatele urechii drepte; tracțiune în gât; reumatism acut.

Din față spre spate: durere în ochiul drept.

Din exterior spre interior: presiune asupra orbitei drepte.

Schimbându-și locul: înțepătură usturătoare în ochiul drept.

SENZAȚII [43]

Ca de la o bandă strâns legată în jurul frunții și tâmplelor; ca de la o bandă deasupra ochilor; ca și cum capul ar fi tras forțat înapoi; ca și cum părul s-ar zbârli; ca de corp străin în ochi; ca de nisip în ochi; durere în ochi ca și cum ar fi străpunși cu cuțite; ca și cum vântul ar năvăli afară din urechi; ca și cum urechile ar fi înfundate; ca și cum osul obrazului drept ar fi tumefiat; ca și cum un corp străin ar urca în gât; ca și cum laringele ar fi apăsat; ca și cum un animal s-ar zvârcoli în regiunea epigastrică; laringele, ca și cum ar fi tumefiat; ca și cum gâtul ar fi constricționat la nivelul laringelui; ca și cum laringele ar fi împins înapoi asupra esofagului; ceafa, ca și cum ar fi ruptă; ca și cum vertebrele ar fi smulse una de alta; durere în spate ca după un efort excesiv; ca și cum umărul s-ar desprinde; durere în umărul stâng ca și cum ar fi suferit o entorsă sau ar fi fracturat; ca și cum ar atârna greutăți de brațe și picioare; ca și cum piciorul drept ar fi paralizat; ca și cum occiputul nu ar putea fi ridicat de pe pernă; ca și cum ar fi retezat la nivelul septului și mijlocului frunții; craniul ca și cum ar fi prea mic; ca și cum fruntea ar cădea spre exterior; occiputul ca și cum ar fi fixat de pernă și desprins de restul craniului; ca și cum globii oculari ar fi striviți; globul ocular stâng pare prea mare pentru a fi acoperit de pleoapă; ca și cum abdomenul ar fi constricționat de un șnur; ca și cum anusul ar fi contractat; ca și cum respirația ar fi împiedicată de un brâu strâns; gâtul ca și cum ar fi legat cu o basma; ca și cum vertebrele inferioare s-ar despărți; ca și cum degetele picioarelor ar fi fost strânse într-un pantof îngust.

Durere: în tot capul; în occiput și ceafă; în frunte și ochi; în osul malar; în epigastru; în hipocondrul drept; în regiunea trigemenului; în regiunea ficatului și vezicii biliare; în regiunea splinei, severă în jurul regiunii ombilicale; în regiunea cecală; în regiunea rinichilor; în glandul penisului; sub omoplatul drept; în stern; deasupra regiunii cardiace; în piept, de-a lungul sternului; în interior, în spatele sternului; profundă în întreaga parte dreaptă a pieptului; profund în piept; sub unghiul inferior intern al omoplatului drept; extinzându-se în piept sau stomac; la marginea externă a omoplatului stâng; în partea dreaptă a spatelui; în coloana vertebrală între umeri; în sacru; în umărul drept; în umărul stâng; direct deasupra articulației cotului stâng; în șoldul drept; în genunchiul drept; în genunchi, ca după un marș lung; în glezne; în degetele al patrulea și al cincilea ale piciorului drept; intolerabilă în călcâie.

Durere ca de la un abces profund.

Durere ascuțită: în regiunea frontală.

Nevralgie externă.

Nevralgie: deasupra ochiului drept; în ochiul drept; în obrazul drept; în tâmple, frunte, urechi, dinți, ochi și sprâncene; în membre.

Durere furibundă: deasupra ochiului drept.

Durere violentă: în frunte; în partea stângă a capului și feței; deasupra ochilor; în direcția ureterelor; în rinichi; în hipogastru și regiunea vezicală; în partea dreaptă, în regiunea coastelor a șaptea și a opta; la unghiul inferior al omoplatului stâng; în articulația umărului drept; în spate, de la ceafă la sacru; în spate; în genunchiul stâng și spațiul popliteu.

Durere lancinantă : în ochi ; în mușchii pectorali ; în extremitățile superioare ; în inimă.

Junghiuri : în vertex ; în partea dreaptă a occiputului ; deasupra ochiului stâng ; în ochiul drept, apoi în cel stâng ; în urechea externă ; deasupra ochiului stâng ; în capul pieptului, străbătând până în spate ; în regiunea ficatului ; prin ficat până în spate ; în hipocondru ; în uretră ; în torace ; sub clavicula stângă ; în partea dreaptă ; în partea stângă, spre scapulă ; în porțiunea inferioară dreaptă a toracelui ; în plămâni ; în partea anterioară a porțiunii inferioare a toracelui, extinzându-se în intestine ; sub inimă ; în torace < pe partea dreaptă ; în hemitoracele stâng ; în plămânul drept ; prin plămânul drept până în spate ; în regiunea mamară dreaptă ; sub scapula dreaptă ; în mușchii spatelui ; în încheietura mâinii drepte ; în regiunea cardiacă.

Junghi apăsător : din partea stângă a occiputului până în frunte.

Durere ca de înjunghiere : în regiunea vezicii urinare ; în partea dreaptă, imediat sub glanda mamară ; în indexul stâng ; pe fața inferioară a halucelui stâng.

Durere tăioasă : în stomac ; în hipocondru ; în abdomen ; de-a curmezișul regiunii lombare drepte ; în intestine ; în intestine, ca de cuțite ; în rect ; în uretră ; în brațe ; în gambe.

Durere înțepătoare : pe fața internă a pleoapei inferioare stângi ; în urechi ; și de tracțiune în urechea stângă ; în regiunea laringelui ; în uretră.

Înțepături pruriginoase : în cantusul intern stâng ; în anus.

Usturime înțepătoare : în plămâni.

Înțepătură mușcătoare : în ochiul drept.

Înțepături fine : durere în laringe ; ca de ace, în diferite locuri.

Înțepături fine care străbat diferite părți ale corpului, durând de fiecare dată jumătate de minut.

Durere fulgerătoare : în frunte ; în osul frontal, deasupra ochiului stâng ; de-a curmezișul tâmplei și deasupra ochiului ; în partea stângă a occiputului ; în osul parietal stâng ; în ochi ; în amigdale ; în gât ; prin ficat până în spate ; în regiunea rinichilor și a vezicii urinare ; în laringe ; din partea inferioară a sternului, străbătând până în spate ; prin plămânul drept până în spate ; în partea stângă a gâtului ; în șoldul drept ; în articulația șoldului.

Durere sfâșietoare : în frunte ; în tâmpla dreaptă ; în ochiul stâng ; în ochi și deasupra lor ; în osul zigomatic ; în dinți ; în ochiul drept, apoi în cel stâng ; în meat și în osul temporal ; în spatele urechii drepte, coborând ; în urechile interne ; din urechea dreaptă în dinți ; violentă în sinusul maxilar ; în osul zigomatic drept ; în maxilarul drept ; violentă în spate și membre ; din vertebrele lombare inferioare până la oasele iliace ; în umăr și brațul drept ; în brațul și antebrațul drept ; în metacarpiene și vârfurile degetelor, pe partea dreaptă.

Smucituri : în osul zigomatic drept ; în sinusul maxilar ; în intestine ; din partea inferioară a sternului, străbătând până în spate.

Durere ca de măcinare : în stomac.

Durere săpătoare : în regiunea stomacului.

Durere ca de roadere : în stomac.

Ciupituri : în partea dreaptă a occiputului ; în stomac ; în regiunea inghinală stângă ; durere ca o crampă la marginea internă a scapulei drepte.

Durere colicativă : în regiunea ombilicală ; în abdomen, extinzându-se spre torace și spate.

Durere ca de strângere : în stomac.

Senzație de zgâriere : în gât.

Durere cu senzație de tragere : în vezica urinară.

Arsură : deasupra sprâncenelor ; în ochi ; în pleoape ; tumefiere a pleoapelor ; a urechilor ; ca de urzici pe față ; în buze ; în gură ; în gât ; în esofag ; în intestine ; în rect ; în uretră ; în vagin ; în gât și laringe ; între torace și scapule ; în spate ; în genunchiul drept ; ca de urzici în piele ; în petele de pe antebraț ; în obraji.

Zvâcnire surdă : în apexurile plămânilor.

Tracțiune : în occiput ; în gât ; din partea stângă a occiputului până în frunte ; din creștet până la ceafă ; în ceafă și occiput ; în urechea stângă ; din maxilarul stâng spre ochiul și urechea stângă ; în osul malar stâng ; în incisivii superiori ; prin incisivii mediani ai mandibulei ; în rect ; în cordoanele spermatice și testicule ; în testiculul drept ; din partea inferioară a sternului, în jurul părții drepte, până la coloana vertebrală ; în ceafă și occiput ; în mușchii spatelui ; în spate și sacru ; în spate și membre ; din sacru spre partea dreaptă a scrobiculului ; de la umărul drept în jos până la încheietura mâinii ; pe dosul mâinii stângi ; în indexul stâng ; în șolduri, coapse, gambe și labele picioarelor ; pe fața inferioară a halucelui ; în membre.

Tracțiune paralizantă : în părți izolate.

Durere apăsătoare : în frunte ; în tâmpla dreaptă ; în osul parietal drept ; deasupra ochiului drept ; în globul ocular stâng ; în regiunea ficatului ; în mușchii părții stângi a gâtului ; în partea stângă.

Durere de apăsare : în vertex ; de la occiput la urechea stângă ; în ochiul drept, apoi în cel stâng ; deasupra ochiului stâng ; în scrobicul și sub acesta.

Presiune : în frunte, extinzându-se spre orbite ; pe vertex ; sub oasele capului și în creier ; în occiput ; în partea superioară a globilor oculari ; în ochi ; în globul ocular ; în orbite ; cu caracter stupefiant, asupra orbitei drepte ; în pleoapele superioare ; din occiput spre urechea stângă ; în maxilarul superior ; în maxilarul drept, noaptea, la trezire ; în dinți ; în scrobicul ; în stomac ; în hipocondrul drept ; dureroasă deasupra și dedesubtul ombilicului ; asupra laringelui ; în trahee ; asupra toracelui ; spasmodică în spatele porțiunii mijlocii a sternului ; în scapula dreaptă, prin torace până la stern ; sub rotulă ; dureroasă pe fața externă a gleznei.

Durere surdă apăsătoare : din occiput spre urechea stângă. Durere surdă : în frunte ; în cap.

Durere continuă : în globii oculari ; în stomac ; senzație dureroasă ca de rană în toate vertebrele.

Senzație dureroasă ca de rană : în nări ; în coastele inferioare, pe partea dreaptă ; în plămâni ; în plămânul stâng, ca o rană ; în amigdale.

Durere ca de ulcerație : la rădăcinile părului ; la pieptănare.

Durere ca de contuzie : în regiunea hipocondrului drept ; în torace.

Senzație ca de lovitură : în vertex ; în ochiul drept ; în orbite ; de la coapse până la gambe ; în toate membrele.

Durere ca de rană : în vertebrele dorsale inferioare.

Dureri migratoare : în articulații.

Durere spasmodică : în regiunea ficatului ; de tracțiune în regiunile inghinale ; imediat deasupra osului pubian ; în regiunea inghinală ; în rinichiul drept și vezica urinară.

Crampă : în talpa piciorului drept.

Durere ca o crampă : în capul pieptului ; în unghiul intern al scapulei.

Contracție dureroasă : a abdomenului, cu tuse.

Tensiune dureroasă : de jur împrejurul interiorului toracelui, la baza acestuia.

Durere tensivă : în frunte ; în tâmple ; în partea dreaptă a occiputului.

Presiune constrictivă : de sub clavicula stângă până la gât.

Senzație de sufocare : în gât, ca din cauza înghițirii grăbite sau a înghițirii unei îmbucături prea mari.

Constricție : în regiunea gastrică ; în capul pieptului ; în stomac ; în hipocondru ; de-a curmezișul abdomenului ; în hipogastru ; a anusului ; în trahee ; a toracelui ; în bronhii ; în gât ; a laringelui.

Durere fixă : sub unghiul intern și inferior al scapulei drepte.

Dureri tremurătoare : în regiunea inghinală.

Durere paralizantă : în umărul și brațul stâng.

Pulsatil : cefalee ; în ochi ; în sprânceana și tâmpla dreaptă.

Zvâcnire : în tâmple ; dureroasă în occiput ; de la ceafă la occiput ; în capul pieptului ; surdă, în regiunea ficatului ; surdă, în gât ; surdă, în apexurile plămânilor.

Senzație de plenitudine : în hipocondrul drept ; în abdomen.

Strângere : în jurul gâtului ; deasupra laringelui ; în scrobicul ; în partea superioară a toracelui.

Tensiune : în capul pieptului ; în hipocondrul drept ; în cordonul spermatic ; în mușchii cefei ; în occiput.

Rigiditate : în mușchii spatelui ; a brațelor ; în încheietura mâinii ; în genunchiul drept ; a gleznelor ; în gât.

Greutate : în occiput ; pe vertex, extinzându-se până la protuberanța occipitală ; în mușchii cefei ; în occiput ; a pleoapelor ; paralizantă, a brațelor ; a membrelor.

Greu ca plumbul : capul.

Senzație de greutate : în frunte ; a pleoapelor ; în picioare.

Apăsare spre exterior : în frunte.

Pare prea mic : craniul.

Neliniște : în membre.

Senzație de ticăit : în tâmpla dreaptă.

Tremur : al vârfului nasului.

Tresăriri : în cap ; ale vârfului nasului ; în mușchi, la trezire ; în brațul drept ; în brațe și picioare.

Senzație de târâre : în rect ; pe perineu.

Furnicare : pe scrot și gland.

Gâdilare în laringe.

Amorțeală : în mușchii regiunii hepatice ; în partea dreaptă a gâtului, feței și capului ; generală, cu somnolență.

Senzație de lipsă de viață : în degetele de la picioare.

Senzație de paralizie : a labelor picioarelor ; în membre.

Căldură : în frunte ; în partea stângă a capului, pornind de la ureche ; a capului ; a feței ; în ochiul stâng ; în stomac ; a scrotului ; în trahee ; pe scapule ; în articulațiile șoldurilor ; a pielii ; a mâinilor.

Fior : coborând de-a lungul spatelui.

Senzație de frig : în occiput și ceafă ; a urechilor ; în stomac ; sub regiunea ombilicală ; a brațelor ; în brațul stâng ; a vârfurilor degetelor ; a picioarelor ; a labelor picioarelor.

Prurit : în conca dreaptă ; al nasului și al vârfului acestuia ; în nări ; al herpesului de pe bărbie ; în anus ; pe perineu ; pe scrot și gland ; pe glezna dreaptă ; în talpa piciorului drept ; al pielii ; pe occiput ; în rect.

Senzație de praf : în trahee, gât și în spatele sternului.

Uscăciune : în nări ; în gât ; în gură.

ȚESUTURI [44]

Tulburări psihice, cu melancolie, indolență și proastă dispoziție.

Afecțiuni inflamatorii ale ochilor și meatului auditiv.

Nevralgie în ochi și deasupra lor, afectând în principal partea dreaptă.

Congestia mucoaselor.

Cataruri gastrice și intestinale cronice, cu secreție biliară redusă, mare lasitudine și greutate a membrelor, cefalee și incapacitate de a gândi.

Hepatită ; icter ; ficat gras ; mărire dureroasă a ficatului ; calculi biliari ; stare biliară în general.

Congestia ficatului și a rinichilor.

Diaree și constipație alternante, scaune de culoarea argilei.

Catar al vezicii urinare, cu excitație sexuală.

Inflamație catarală a ochilor, nasului, laringelui și bronhiilor.

Inflamația plămânilor și a pleurei, în special pe partea dreaptă.

Menstruație neregulată, cu flux abundent.

Emaciere accentuată, pacientul fiind atât de slăbit încât nu poate merge singur.

Emaciere generală rapidă, cu pierderea apetitului. θ Prosopalgie.

Reumatism muscular și articular ; cea mai ușoară atingere a oricărei părți a corpului este extrem de dureroasă.

În afecțiunile reumatice și gutoase ale unor articulații izolate sau ale unor ramuri nervoase, cu cefalee frecventă, accese de vertij, vedere încețoșată.

Stimulează întregul sistem arterial și capilar.

Distensia venelor ; pletoră abdominală ; hemoroizi.

Afecțiuni însoțite sau nu de febră, în care funcțiile ficatului sunt perturbate.

Febră tifoidă și febre intermitente.

Edem.

Culoare galben-cenușie a pielii.

Erupții veziculare și pustuloase.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere : scalp cu senzație dureroasă ca de rană ; vertexul pare lovit ; nu făcea să dispară roșeața erizipelatoasă a feței ; durerea sfâșietoare din ochi < ; < durerea din scrobicul și de sub acesta ; < durerea din regiunea splinei ; erupția veziculară de pe scrotul tumefiat, dureroasă la atingere ; atingerea hainelor, < durerea toracică ; < durerile sfâșietoare din spate și membre ; < durerea ca de lovitură de la coapse până la gambe ; < durerile din reumatismul muscular și articular ; copilul nu voia să fie atins.

Pieptănare : durere la rădăcinile părului.

Apăsare : mai întâi >, apoi < durerea sfâșietoare din ochiul stâng, osul zigomatic, dinți, frunte și tâmplă ; > durerea din ochiul drept ; scrobicul sensibil la apăsare ; durere în stomac ; imediat sub coastele scurte, pe partea dreaptă, produce durere violentă în pneumonie ; regiunea ficatului dureroasă la apăsare ; abdomenul sensibil la apăsare ; regiunea rinichilor sensibilă la apăsare, chiar și la cea a hainelor ; < durerea din vertebrele dorsale inferioare ; < durerea din metacarpiene și vârfurile degetelor.

Hainele par prea strâmte în jurul taliei.

Leziuni : nevralgie în urma lor.

Comprimarea gambei : > crampa din talpa piciorului.

Consecințe nefaste ale plăgilor înțepate neglijate.

PIELE [46]

Piele uscată, fierbinte sau roșie, lucioasă și umedă, cu prurit insuportabil.

Piele rece și uscată.

Piele răcoroasă și aspră. θ Catar intestinal.

Piele galbenă, galben-cenușie, ofilită. θ Afecțiuni hepatice. θ Catar intestinal. θ Afecțiune valvulară. θ Tifos.

Culoare galbenă a pielii, gâtului, toracelui și mâinilor.

Icter acut.

Prurit cutanat.

Durere arzătoare ca de urzici, precedând o erupție ca rujeola.

Pete rotunde, roșii-aprins, de mărimea unei linte, pe față, la trezirea de dimineață.

Pete roșii, rotunde, arzătoare pe antebraț.

Pete roșii, inelare, confluente; pielea pare marmorată. θ Reumatism acut.

Coșuri și pustule roșii și dureroase pe diferite părți.

Eczemă.

Erupție miliară roșie pe gât, torace și brațe. θ Reumatism acut.

Cruste care exsudă lichid și se descuamează.

Ulcere vechi, putride, care se extind.

Un ulcer superficial mare în spatele urechii stângi, cu secreție roșiatică, fetidă.

Boli eruptive care depind în principal de dezorganizarea pielii.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Temperamente melancolice, colerice, cu tendințe și complicații biliare.

Se potrivește oricărei vârste, oricărui sex și temperament, dar îndeosebi persoanelor slabe, predispuse la pletoră abdominală, boli cutanate, catar sau nevralgie.

Fete blonde, palide, blânde, cu inflamație pulmonară.

Potrivit pentru copii cu bronșită capilară și afecțiuni hepatice.

Copii cu catar intestinal, urmat de emaciere și slăbiciune accentuate.

Diaree de culoare deschisă, la copii.

Epidemii de miasmă palustră sau de altă natură.

Un copil de 8 săptămâni ; spasm al glotei.

Copil, æt. 8 săptămâni ; spasm al glotei.

Copil, æt. 7 luni ; hepatizația plămânului drept.

Trei copii, æts. 2, 3, 9 ; viermi.

Fată și băiat, ambii æt. 4 ; tuse.

Băiat, æt. 5 ; pneumonie.

O fată, æt. 6 ; reumatism.

Cinci băieți, æts. de la 5 luni la 9 ani, toți sănătoși anterior ; catar intestinal.

Fată delicată, æt. 9 ; pneumonie.

Fată, æt. 10 ; coree.

O fată, æt. 10, blondă, palidă, cu ochi albaștri, amabilă ; nevralgie supraorbitară stângă.

O fată, æt. 12 ; tifos hepatic.

Un băiat, æt. 14 ; sifilis ereditar.

Tânăr, æt. 15, suferind de câțiva ani de vedere slabă ; opacitatea cristalinului.

O fată, æt. 18 ; sifilis.

Bărbat, æt. 18 ; pneumonie.

O femeie ; gonoree.

Un tânăr, æt. 19 ; sifilis.

Un bărbat, æt. 20 ; febră intermitentă.

Un bărbat ; orhită în urma gonoreei suprimate.

Un bărbat ; gonoree secundară.

Dorothy D., æt. 22, sănătoasă anterior, catamenii regulate, constituție robustă, rumenă ; tulburare psihică.

Fată, æt. 22 ; opacitate corneană.

Dna E. B., æt. 23, cu ten deschis, sănătoasă și robustă ; reumatism acut.

O femeie, æt. 25 ; ulcerație la nivelul apofizei mastoide, extinzându-se în jos pe gât până la umăr și sân, veche de doi ani.

Wilhemina J., soția unui țesător sărac, æt. 25 ; nevralgie de trigemen, urmată de ulcerații ale gâtului, toracelui și brațelor.

Femeie de vârstă mijlocie, care suferise ani de zile de o afecțiune hepatică ; cefalee.

Un tânăr, æt. 26, limfatic, sangvin, corpolent și înalt, cu ochi și păr negre, fire blândă, suferind de herpes, fratele celui în vârstă de 30 de ani ; nevralgie supraorbitară dreaptă.

Un bărbat, æt. 27 ; laringită.

Femeie, æt. 28, însărcinată în luna a cincea ; febră gastrică.

Un bărbat băutor, æt. 30 ; pneumonie a plămânului drept.

O femeie, æt. 30 ; migrenă.

Un tânăr, æt. 30, înalt, sangvin, cu temperament vioi și iritabil, ten deschis, păr alb-cenușiu, ochi cenușii, suferind de herpes ; nevralgie supraorbitară dreaptă.

Dl W., negustor, æt. 30 ; reumatism acut.

Inginer, æt. 30, sangvin și robust ; pneumonie bilaterală cu hepatizație.

Un bărbat, æt. 31 ; diabet zaharat.

O femeie, æt. 34, slabă, bilioasă, brunetă și iritabilă ; nevralgie supraorbitară dreaptă.

Văduvă, æt. 35, melancolică, cu temperament flegmatic, suferise de febră palustră cuartană, vindecată cu scoarță ; după aceasta, catameniile au fost suprimate de spaimă ; calculi biliari.

O femeie, æt. 38 ; tifos cu simptome hepatice.

Femeie, æt. 43 ; erizipel pustulos facial.

O văduvă, æt. 44, a cărei menstruație încetase de șapte ani, suferise de reumatism la mâini, încheieturile fiind deosebit de umflate și dureroase la schimbarea vremii. Cu un an în urmă, bolnavă timp de zece săptămâni de pneumonie. În ultimele nouă săptămâni, prosopalgie.

Un bărbat, æt. aproximativ 45 ; calcul biliar.

Un negustor, æt. 47, cu temperament melancolic, coleric ; calcul biliar.

Femeie, æt. 47 ; erizipel veziculos facial.

Un bărbat, æt. 48, suferind de patru zile ; prosopalgie.

Muncitor ; prosopalgie.

Un albitor, æt. 50, care trebuia să supravegheze terenul de albire din două în două nopți, vara și iarna, a fost atacat de reumatism, iar în cele din urmă de amauroză.

Un quinquagenar corpolent ; calculi biliari.

Bărbat, æt. 51 ; pneumonie.

Domn, æt. 52, cu constituție slabă, obișnuit să facă o cantitate moderată de mișcare în timpul zilei, dar să studieze atent cărți și planuri până la ora 1 sau 2 noaptea ; indigestie.

Un bărbat, æt. 52, cu constituție slabă ; dispepsie.

Bărbat, æt. 59 ; pneumonie.

O femeie, æt. 60 ; nefrită.

O văduvă, æt. 60 ; orjelet la ochiul drept.

Zidar, æt. 60, care își pierduse ochiul stâng cu mulți ani înainte ; cataractă cenușie.

Văduvă, în condiții materiale precare, orjelet și inflamație violentă a ochilor.

Un bărbat, æt. 62 ; oftalmie, în urma udării picioarelor.

O femeie, æt. 64, scundă, limfatică, cu piele deschisă, ochi cenușii și caracter nestatornic ; nevralgie supraorbitară.

O soție robustă de fermier, æt. 68 ; tifos hepatic.

Văduvă, æt. 75 ; gripă epidemică.

O femeie vârstnică ; pneumonie.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Acon ., când circulația se intensifică ; acizii, vinul și cafeaua îi restrâng acțiunea.

Antidotează : Bryon .

Compatibil cu : Arsen., Bryon., Cor. rub . (tuse convulsivă), Ipec . (spasm al glotei), Ledum, Sulphur (plămân hepatizat).

De comparat cu : Acon ., Arsen ., Baryta , Bellad ., Bryon ., Calcar., Capsic., Chelerythrin, Chen. ant., Cinchon., Corall . (tuse convulsivă), Gambog . (diaree), Graphit., Ignat ., Lycop . (ficat ; pneumonie, un picior rece), Mercur . (pneumonie, cu complicații hepatice), Nitr. ac ., Nux vom ., Opium (relație de familie), Phosphor . (torace, diaree galbenă), Podoph . (ficat), Pulsat., Rhus tox ., Sanguin . (relație de familie), Selen ., Sepia , Silic., Spigel ., Sulphur și Viol. od .