Ptelea trifoliata

de John Henry ClarkeDicționar de Materia Medica practică

Referință istorică pentru practicieni și studenți. Afirmațiile de mai jos reflectă învățătura homeopatică a autorului menționat și nu demonstrează eficacitatea tratamentului. Acest text nu constituie un sfat medical și nu trebuie să înlocuiască diagnosticul sau îngrijirea adecvată.

trifoliata. Trifoi arbustiv. Arborele-hameiului. Frasin-vafă. N. O. Xanthoxylaceæ din Rutaceæ. Tinctură din scoarța rădăcinii.

Clinic

Astm / Constipație / Dizenterie / Dispepsie / Erizipel / Calculi biliari / Gastralgie / Cefalee gastrică; biliară / Febre intermitente / Icter / Ficat, congestie a / Coșmar / Fosfaturie / Reumatism / Splină, afecțiuni ale / Viermi intestinali

Caracteristici

Ptelea este denumirea grecească a ulmului și a fost atribuită de Linnæus unui gen de arbuști și arbori mici, originari din America de Nord și Asia și incluși în Xanthoxylaceæ. În Canada, lăstarii verzi tineri de Pte. tri. sunt utilizați ca antihelmintic, sub formă de infuzie. Frunzele sunt amare și aromatice și au fost folosite ca înlocuitor pentru hamei (Treas. of Bot.). Unul dintre experimentatorii Pte. i-a confirmat proprietățile antihelmintice prin „o eliminare foarte abundentă de ascarizi”. Experimentarea a fost foarte minuțioasă și amplă, iar T. Nichol, Burt și Cowperthwaite s-au numărat printre experimentatori. S-a produs o acțiune foarte pronunțată asupra ficatului, iar Nichol, unul dintre experimentatori, o apreciază foarte mult (spune Hale) în „tulburările hepatice și în acele erupții erizipelatoase și urticariene care însoțesc atât de frecvent afecțiunile ficatului”. Hale spune că nu are acțiunea violentă a Pod. sau Ir. v., ci o acțiune „lentă, penetrantă”, și că provoacă suferințe cronice. A găsit-o utilă în „cefaleea biliară, dispepsie, gastralgie, congestia ficatului, hepatita cronică și erizipelul cronic”. Alții au utilizat-o în reumatism cronic, dizenterie și constipație. Hale spune că constituentul uleios al Pte. seamănă cu terebentina; iar unul dintre cele mai pronunțate simptome ale experimentării este: „Presiune ca de la o piatră în epigastru”, amintind de Abies n. și de conifere. În timpul experimentării, ficatul era umflat și sensibil, însă exista > la culcat pe partea dreaptă și < la culcat pe partea stângă. [H. K. Leonard (H. R., xiii. 468) a vindecat cu Pte. 1x, pe baza acestui simptom, un caz aparent fără speranță: Greutate, suferință dureroasă, durere surdă în regiunea hepatică, > culcat pe partea dreaptă; întoarcerea pe stânga = o tracțiune ca și cum ficatul ar trage de ligamentele sale.] „Capul surd, tulbure” este un alt simptom hepatic. J. Preston (B. J. H., xlii. 71) a vindecat cu Pte. un caz de icter apărut după calculi biliari, cu emaciere marcată. Suferință dureroasă; dureri generale și sensibilitate ca de rană; stare de rău. Au fost observate numeroase simptome alternante. Dureri nervoase alternând de la brațul stâng la ochiul și tâmpla stângă. Însuflețirea alternează cu tristețea. Pe măsură ce simptomele gastrice s-au ameliorat, a apărut dificultatea de a respira. Există foamea vorace a antipsoricelor; senzații de gol în esofag, în stomac. Sensibil la lumină, la sunete, la aer liber. Au fost observate senzații de mărire: capul pare mare, degetele par amorțite, mari și neîndemânatice. Cefaleea cu foame, îndeosebi la trezire, se poate dovedi un simptom-cheie. Partea dreaptă (ficatul) este cea mai afectată. Simptomele sunt < într-o cameră caldă; > la aer rece. < După somn; la trezire. După ce mănâncă, senzație de însuflețire. După micul dejun: suferința gastrică, cefaleea și foamea >; o oră mai târziu, <. > După consumul de alimente acide. < De la brânză; unt; budincă. În general < după ce mănâncă. > Dimineața și seara; < după-amiaza. < Culcat; culcat pe partea stângă; > culcat pe partea dreaptă. < La mers; vorbit; efort mintal; mișcarea ochilor; ridicarea sprâncenelor, înaintea, în timpul și după scaun. Cefalee > după scaun. Efortul la defecație < vertijul. Tusea = senzația că ar plesni capul.

Relații

Comparați: Xanthox. Cefalee la baza creierului, Ipec. Congestie cerebrală cu senzație de greutate în hipocondrul drept și ficat mărit, Mag. m. (Pte. > culcat pe partea dreaptă). Minte slăbită, morocănos, iritabil, sensibil, tenesme, trebuie să se culce, Nux, Bry. (Bry. are scaun voluminos, Pte. scaun în biluțe mici, tari; ambele au > culcat pe partea dreaptă; Bry. < la cea mai mică încercare de a respira, Pte. numai la inspirație profundă; Nux are < culcat pe partea dureroasă (dr.) și scaun voluminos). Eructații ca de ouă stricate, aversiune față de carne, dorință de acide, Arn. (la Arn., mâncatul = plenitudine; la Pte., acesta = durere epigastrică și senzație de gol). < periodică a simptomelor gastrice între orele 3 și 4 a.m., Nux (Nux dorește grăsimi, Pte. le detestă; la Pte. predomină gustul amar, la Nux gustul acru; Pte. simte efectul alimentelor imediat, Nux după două ore; Pte. are tenesme dizenterice înaintea și după scaun, la Nux tenesmele încetează după scaun). Simptomele capului < la efortul de defecație, Indm. Cefalee cu tuse, Caps., Bry., Nat. m. Zgomotul aproape = spasme, Asar. Impresiile sunetelor persistă mult timp în urechi (imaginile obiectelor văzute persistă mult timp, Lac c., Nic.). Durere ca de la o piatră în epigastru, Ab. n., Bry. Senzație ca și cum abdomenul ar fi retractat, Pb. (la Pb. abdomenul este tare, la Pte. moale). < După somn. Lach. Vise despre lupte, Nat. s. Limbă ca opărită, Sang., Pod. Degete neîndemânatice, Bovist. Ficat etc., Hydrast.; Berb.

Cauzalitate

Erupție suprimată (astm).

1. Psihic

Însuflețire după ce mănâncă, urmată după o oră de deprimare. Deprimare, anxietate și tendință de a-și face griji. Iritabil; nervos, zgomotul brusc îl sperie și = cefalee. Energie neobișnuită, cu înclinația de a se grăbi. Gândurile se succed rapid în minte, imposibilitatea de a-și fixa atenția. Senzație de obtuzie, stupiditate, năuceală, confuzie și tulburare în cap. Stare de rău psihică și fizică; lipsă de dispoziție pentru efort fizic sau mintal. Respingere bruscă a muncii intelectuale, cu greață și senzație de leșin. Memorie slabă: pentru lucruri; și pentru nume.

2. Cap

Cap confuz, amețit, slăbit. Vertij: cu borborisme și umflare în regiunea ombilicală; < la efortul de defecație; > la mișcare lentă, < la mișcare bruscă; < la întoarcerea capului; < la mers; la ridicare; cu durere penetrantă prin creier. Accese de vertij, > la aplecarea capului și închiderea ochilor. Cap ușor; sau greu și plin. Cefalee surdă severă, < la mișcare; < într-o cameră caldă. Senzație de presiune la baza creierului. Cefalee năucitoare, despicătoare, explozivă, pulsatilă; < prin efort mintal; prin tuse. Cefalee cu foame la trezire, > după micul dejun. Cefalee frontală surdă, grea, < la mișcarea ochilor. Capul pare mărit. Durere fulgerătoare prin arcada supraciliară stângă, extinzându-se profund în creier. Durere apăsătoare și penetrantă prin tâmple; < la mestecat. Valuri de căldură și durere în vertex. Durerile alternează între tâmpla dreaptă și zona dintre partea anterioară și cea posterioară a capului.

3. Ochi

Presiune deasupra ochilor, < la ridicarea sprâncenelor. Ochi grei. Dureri deasupra ochilor. Sensibilitate la lumină.

4. Urechi

Umflarea glandei de sub urechea dreaptă; durere ascuțită în spatele urechii. Dureri fulgerătoare de la urechea stângă în jos, de-a lungul coloanei vertebrale. Intoleranță la vorbirea cu voce tare; o voce plăcută sună grosolan; credea că i-ar provoca spasme dacă ar fi obligat să asculte; impresia produsă de sunet persistă mult timp. Vuiet și țiuit în urechi.

5. Nas

Strănut. Gripă. Nas înfundat, dureros ca de rană; respirația arde și irită nările.

6. Față

Față palidă, îndeosebi în jurul ochilor; bolnăvicioasă, galbenă. Arsură la nivelul feței. Durere în zigoma dreaptă. Tresărire nervoasă a buzei superioare, extinzându-se la ochiul stâng. Buze crăpate; și dureroase ca de rană; uscate.

8. Gură

Toți dinții (îndeosebi molarii dr.) dor; par dureroși ca de rană și alungiți. Limbă: umflată; acoperită cu depozit galben; papile roșii și proeminente, aspră posterior; uscată; se simte ca opărită. Palatul moale și uvula inflamate, respirație fierbinte. Gură uscată. Salivație abundentă, cu scurgerea salivei în timp ce stă culcat pe față; are gust sărat. Gust: dimineața, totul are gust și miros acru; amar; gustul medicamentului revine în valuri; nimic nu are gust firesc. Incapabil să vorbească o vreme după trezire.

9. Gât

Gât dureros ca de rană; ulcerat; < pe partea dr.; < după-amiaza. Dureri arzătoare și înțepătoare înainte de ridicarea din pat, îndeosebi în amigdale. Uscăciune; senzație de asprime; căldură; constricție în gât. Căldură, uscăciune și senzație chinuitoare de gol în esofag.

11. Stomac

Apetit: vorace; la cină, urmat de durere în epigastru; s-a trezit cu foame și cefalee. Obosește înainte de a termina de mâncat. Dorință de alimente acide. Aversiune față de carne, unt și alimente consistente. Setos; a băut multă apă. Absența setei; cu gust amar. Eructații: cu gust amar; de ouă stricate; acre. Sughiț, ora 3 p.m. Greață severă, persistentă; cu febră; cu cefalee; < culcat; < la vorbit sau cântat. Eforturi de a vărsa. Vărsături fără >. Stomac: acru; cu suferință arzătoare; senzație de leșin. Greutate în stomac, cu balonare; îl trezește la ora 1 a.m. Presiune ca de la o piatră în epigastru, < după o masă ușoară. Durere tăietoare, colicativă, constrictivă, pulsatilă și surdă în regiunea epigastrică, < de la brânză. Senzație ca de nisip în stomac. Durere surdă și înțepătoare în diafragmă, < la vorbit. Toate simptomele gastrice < către dimineață; = trezire.

12. Abdomen

Greutate și tracțiune în hipocondre la mers; în picioare; șezând drept; > la aplecarea înainte. Ficat umflat; sensibil la atingere ușoară; hainele par prea strâmte; < culcat pe partea stângă, = durere de tracțiune; > culcat pe partea dreaptă. Durerile pornesc fulgerător din hipocondrul drept în jos. Pulsații; junghiuri; suferință în hipocondrul drept. Durere tăietoare, sensibilitate ca de rană și suferință în splină; cu presiune în frunte. Pulsații și sensibilitate dureroasă în regiunea ombilicală. Borborisme și colici. Eliminare involuntară de gaze. Valuri de căldură în abdomen. Abdomenul pare scobit; gol; adâncit; moale, ca și cum pereții anteriori ar fi trași spre coloana vertebrală. Suferință și crampe în hipogastru și regiunea inghinală.

13. Scaun și anus

Presiune în rect; nevoie de defecație. Usturime în anus: după scaun tare; cu scaun diareic. Scaun urmat de tenesme și apoi de prurit și usturime la nivelul anusului. Diaree, scaune închise la culoare, cu miros sulfuros. Scaune cu miros cadaveric. Scaune cu tremurături. Materii fecale acoperite cu mucus. Eliminare abundentă de ascarizi. Scaun negru, cu bulgări. Constipație; cu nevoie continuă de defecație. Scaun tare, dificil, cu efort și usturime.

14. Organe urinare

Neliniște neobișnuită în vezică și prostată. Căldură în prostată. Gâdilare, usturime, arsură și sensibilitate a uretrei. Urină în cantitate crescută; sediment alb abundent; fosfatică; intens colorată; roșu-gălbuie; ușor usturătoare; sediment tulbure.

15. Organe sexuale masculine

Pulsații în gland și regiunea pubiană la culcare, noaptea. Dorință sexuală mult crescută la început; ulterior abolită.

17. Organe respiratorii

Răgușeală; incapacitatea de a vorbi cu voce tare. Senzație de corp străin în laringe, dimineața înainte de ridicarea din pat. Când tușește, simte că i-ar plesni capul.

18. Torace

Neliniștea și dificultatea de a respira au apărut pe măsură ce simptomele gastrice și hepatice s-au diminuat. Dureri ca niște junghiuri în plămâni. Sensibilitate dureroasă a sternului. Durere posterior de sânul stâng, lângă axilă. Durere fulgerătoare sub sânul drept.

19. Inimă

S-a trezit din somnul de după-amiază cu o durere ușoară lângă inimă, iar ulterior cu o durere fulgerătoare pornind de sub sânul drept. Dureri severe, ca niște crampe, în regiunea inimii. Puls rapid, plin, dur, tensionat.

20. Gât și spate

Durere în gât; îl simte umflat; cordoanele musculare au o senzație de impotență funcțională. Ceafă rigidă, mișcarea = tensiune dureroasă. S-a trezit cu cefalee. Senzație de impotență funcțională în regiunea lombară. Dureri ca niște crampe în sacru la mers.

21. Membre

Suferință dureroasă; senzație de oboseală; durere reumatică în toate membrele. Junghiuri în umăr și șold.

22. Membre superioare

Durere reumatică în umeri și brațe. Durere nervoasă alternând de la brațul stâng la ochiul stâng. < Tremur nervos al mâinilor. Amorțeală cu furnicături a mâinilor; acestea se simt reci, mărite, neîndemânatice, rigide. Dureri fine în degete și în regiunea splinei.

23. Membre inferioare

Slăbiciunea membrelor inferioare. Durere în șoldul drept. Dureri fulgerătoare în coapsa dreaptă. Pulsații în regiunea fesieră. Înțepături în genunchiul stâng. Dureri de tracțiune în călcâiul stâng.

24. Generalități

Slăbit, apatic, bolnav, obosit. Senzație de epuizare în tot corpul.

25. Piele

Piele: roșiatică; uscată; deshidratată. Prurit intens pe tot corpul. Erupții: vezicule; pete roșii; furuncul pe partea dreaptă a frunții; descuamare.

26. Somn

Căscat constant; somnolență. Somn profund, dar bântuit de vise înfricoșătoare. Vise: vii, despre armate; despre animale moarte; despre lupte; despre mâncare și s-a trezit flămând.

27. Febră

Tremurături: lângă soba caldă; cu capul fierbinte, de la șolduri în jos; cu clănțănitul dinților; cu sensibilitate la aer rece. O dungă rece urcă și coboară de-a lungul coloanei vertebrale. Căldură febrilă; cu dureri în toate membrele și greață. Căldură uscată pe tot corpul, îndeosebi în palme. Obraji arzători și valuri de căldură. Transpirație: toată noaptea; abundentă la trezire; pe frunte.

Explorează platforma Similia completă

Accesează 21 de cărți clasice de materia medica, 7 repertorii clasice, căutare semantică cu IA și gestionare de bază a cazurilor — gratuit.

Vezi Prețurile