Hyoscyamus niger

Hyoscyamus niger. Măselariță. N. O. Solanaceæ. Tinctură din planta proaspătă.

Clinic

Amauroză / Angină pectorală / Vezică urinară, paralizia / Bronșită / Coree / Coma vigil / Tuse / Delirium tremens / Diaree / Dismenoree / Febră enterică / Epilepsie / Epistaxis / Erotomanie / Ochi, afecțiuni ale / Hemoptizie / Hemoragii / Sughiț / Hidrofobie / Ipohondrie / Lohii, suprimate / Manie / Meningită / Minte, afecțiuni ale / Nevralgie / Cecitate nocturnă / Nimfomanie / Paralizie / Paralizie agitantă / Parotidită / Pneumonie / Manie puerperală / Furie / Somn, tulburări ale / Bâlbâială / Tetanos / Durere de dinți / Urină, retenție de / Vedere, tulburări ale

Caracteristici

Hyoscyamus („bobul-porcului”) este foarte apropiat botanic de Belladonna, iar în acțiunea patogenetică cele două medicamente seamănă mult în trăsăturile lor principale. Dar, examinate îndeaproape, diferențele dintre ele sunt suficient de bine marcate pentru a face ușoară deosebirea lor. Deși crește uneori lângă râuri, Bell. se dezvoltă cel mai bine într-un sol calcaros. Hyo. crește pe vechi grămezi de gunoi, lângă ruine, pe marginea drumurilor și uneori pe țărmul mării. Floarea de Bell. este brun-purpurie, ternă; cea de Hyo., galben-murdară, cu striuri de culoarea vinului roșu. Bell. este o plantă netedă, în timp ce Hyo. este acoperită des cu peri întrețesuți și cu o exsudație lipicioasă, cu miros greu. Un caz de intoxicație cu semințe de Hyoscyamus, puse în supă în locul semințelor de țelină, comunicat ziarului Times (14 mai 1892) de dl F. Mackarness, una dintre victime, oferă o bună imagine generală asupra acțiunii medicamentului. „La aproximativ zece minute după ce am luat supa, am început să mă simt foarte amețit și abia puteam înghiți mâncarea pe care o consumam, aceasta având gust ca și cum n-ar fi fost decât praf și cenușă. În același timp, soția mea a avut o senzație de leșin atât de puternică, încât mi-a cerut să o ajut să urce imediat în camera ei. Am făcut aceasta cu oarecare dificultate, trebuind să mă țin cu o mână de balustradă, în timp ce cu cealaltă o sprijineam. Totodată, vederea ni s-a încețoșat, gura și gâtul ni s-au uscat și am început să simțim frig. Am încercat zadarnic să mă încălzesc stând lângă focul din salon, dar nu am simțit decât o somnolență intensă.... Când a sosit dr Martin, am întâmpinat mari dificultăți nu numai să mă ridic pentru a-l întâmpina, ci și să-l fac să înțeleagă ce se întâmplase, atât de neclară îmi era articularea cuvintelor. Totuși, după dilatarea pupilelor noastre, starea uscată a limbilor și starea pulsului nostru (cel al soției mele ajunsese la 140), el a văzut, desigur, că fuseserăm grav intoxicați și a prescris remedii drastice care probabil ne-au salvat de consecințe foarte grave; căci chiar și în ziua următoare vederea noastră era încă deficitară, iar mâinile soției mele erau ușor paralizate.” Dr W. S. Mills a comunicat în N. A. J. H., noiembrie 1899, o experiență proprie. Un pacient obiectase la gustul apei în care fusese amestecat Hyo. Ø, astfel că dr Mills a luat o linguriță doar pentru a o gusta. „Câteva clipe mai târziu am constatat că îmi producea o senzație ciudată în tot corpul. Mă simțeam ca și cum nu aș fi avut greutate, ca și cum aș fi mers prin aer și pe aer. Capul îmi părea ușor. Aveam o dorință nebunească de a râde și de a striga. Numai prin exercitarea maximă a voinței am reușit să mă împiedic să fac ceva ridicol. Chiar și atunci când mă sileam să mă gândesc la poziția mea de răspundere, ca medic al acestui om foarte bolnav, și la necesitatea absolută de a-mi păstra luciditatea, îmi era greu să-mi stăpânesc veselia. Nu pot asemăna starea decât cu una de intoxicație ușoară și veselă — o «beție veselă». Știam că mă purtam prostește, dar nu mă puteam abține. Ca să nu-mi pierd demnitatea în fața asistentelor și a familiei, m-am încuiat pentru câteva minute în baie și m-am strâmbat la mine însumi în oglindă.” Starea a trecut într-o jumătate de oră. Aceste două experiențe, oricât de scurte au fost, acoperă o mare parte din domeniul ocupat de Hyo. Delirul de Hyo. este mai curând de tip hipoactiv, cu mormăieli, în timp ce acela de Bell. tinde să fie violent și furios. Hyo. prezintă și accese de furie nestăpânită, dar violența nu este la fel de susținută ca aceea de Bell. Fața la Bell. este roșie, iar la Hyo. palidă sau albăstruie. Hyo. corespunde unei varietăți mai mari de cazuri de melancolie decât Bell., iar aici o mare caracteristică este „suspiciunea”, atât de frecvent întâlnită în cazurile de alienație mintală sau la cei aflați la limita acesteia. Un pacient de-al meu, avocat inteligent, suferind de epuizare nervoasă, fusese nevoit să-și abandoneze complet activitatea cu câtva timp înainte de a ajunge în îngrijirea mea. Se ameliorase considerabil când am aflat de la soția sa, aflată la țară, că avusese un fel de criză, devenise rece și fără simțire, iar fața i se mișca mult. După aceea a adormit și, o oră și jumătate mai târziu, a avut un alt atac. După acesta a devenit suspicios și a spus că soția îl otrăvea. Am trimis o singură doză de Hyo. 1m, care să-i fie administrată în mâncare sau băutură fără știrea lui. A fost repetată o dată pe săptămână. A început să se amelioreze imediat și, în câteva luni, sănătatea i-a fost restabilită complet, deși ulterior i-au fost administrate și alte medicamente. În acest caz exista o indicație suplimentară pentru Hyo. în mișcările musculaturii feței. Tresăririle constituie una dintre marile caracteristici ale Hyo. „Fiecare mușchi al corpului tresare, de la ochi până la degetele picioarelor”; spasme clonice: tresăriri ale grupelor musculare; spasme în general; cu pierderea conștienței. O altă trăsătură a alienației mintale de Hyo. este dezvelirea. Aceasta nu se întâmplă fiindcă pacientului îi este prea cald (căci Hyo., asemenea celorlalte solanacee, este un remediu pentru persoane friguroase), ci fiindcă nu vrea să rămână acoperit: nimfomanie; manie lascivă; stă gol în pat și flecărește. În delirul de Hyo. apar izbucniri violente, dar acestea nu pot fi susținute (așa cum sunt cele de Bell.) din cauza slăbiciunii. Hyo. corespunde stării tifoide: limba este uscată și greu de mișcat, iar senzoriul atât de obnubilat, încât, dacă pacientul este trezit pentru a răspunde, cade din nou în stupoare. Vederea este tulburată; vede lucrurile prea mari sau prea apropiate și încearcă să le apuce; ciupește așternuturile și mormăie. Tresăriri, subsultus tendinum și ciupirea așternuturilor. Dinții sunt acoperiți cu depozite sordide. Eliminare involuntară de urină și fecale. Când gripa ia forma tifoidă, își găsește adesea remediul în Hyo. (Am vindecat rapid un băiat la care gripa atacase meningele cerebral, cu dureri de cap, mai ales în frunte, care pătrundeau până la creier.) Parotidită cu metastază la creier. Hyo. este potrivit în multe afecțiuni pulmonare. Tusea caracteristică este < în poziție culcată, este înlăturată aproape complet prin ridicarea în șezut, < noaptea, < după ce mănâncă, bea sau vorbește. Tuse din cauza uvulei alungite. Somnolența de Hyo. are drept cealaltă față agitația. Pacientul stă treaz ore întregi; copiii tresar în somn, strigă, tremură și se trezesc înspăimântați. Hyo. este unul dintre cele mai bune remedii ale noastre pentru durerea de dinți, având simptome bine definite. Este și un vechi remediu casnic pentru durerea de dinți, cu o aplicare neobișnuită. Un penny este încins în foc și, după ce este scos, se presară pe el un vârf de cuțit de semințe de măselariță, din care se degajă vapori. Deasupra se răstoarnă un pahar de vin, care se umple curând cu vapori și este aplicat la gură, vaporii fiind apoi inhalați. Credința populară este că vaporii alungă „viermii” durerii de dinți, dar, după cum a arătat Lauder Brunton (H. W., xxv. 286), presupușii „viermi” sunt embrionii semințelor, expulzați cu forță când căldura rupe învelișurile semințelor. Hyo. 30 este unul dintre cele mai utile remedii pentru agitație și insomnie. Hyo. este potrivit persoanelor nervoase, iritabile, excitabile, sangvine; persoanelor cu păr deschis la culoare. Simptomele de Hyo. sunt < la atingere; abdomenul este dureros la atingere; < seara și noaptea; < în poziție culcată; < de la frig și aer rece. > Prin ridicarea în șezut; mișcare; mers; căldură. < Din cauza afectărilor psihice; gelozie; iubire nefericită; apropierea menstruației; debutul menstruației; în timpul menstruației.

Relații

Antidotat de: Oțet, acid citric, Bell., Chi., Stram. Antidotează: Eter, Bell., Stram., Merc. Este urmat bine de: Bell., Puls., Stram., Ver., Phos. Urmează bine după: Bell., Nux, Op., Rhus. Comparați: Suprimarea lohiilor, Nux, Secal., Con., Col., Pul.; locvacitate, Stram., Lach., Op., Cup., Ver.; pălăvrăgeală, flecăreală, Ver. (subiecte religioase, Ver.); înghițire dificilă a lichidelor, Hydrob., Bell., Caus., Con., Ign., Lach., Lyc., Pho. Convulsii din cauza spaimei sau a viermilor, Cin. Fiecare mușchi al corpului tresare, Nux (dar Nux își păstrează conștiența, Hyo. prezintă pierderea conștienței); tuse < în poziție culcată, Dros.; (> în poziție culcată, Mang., Fer.); tuse < noaptea, după ce mănâncă, bea, vorbește, cântă, Dros., Phos.; hemoptizia alcoolicilor, Nux, Op.; meningită, Bell. (Bell. are < la scuturarea capului; când stă așezat cu capul aplecat înainte; Hyo. are > de la ambele); tuse gâdilitoare > în aer cald, Rumex; convulsii, spasme, tresăriri, Cic. v.; coree, Stram., Ver., Agar.; gelozie, Apis, Ign.; valuri prin cap, Act. r.; manie, Stram. (Stram. are dorință de lumină și companie, Hyo. aversiune față de ambele; Stram. își dezvelește întregul corp, Hyo. mai ales organele genitale; manie sexuală, Grat., Calc. ph.; Stram. vede obiecte — șoareci, câini etc. — ridicându-se din fiecare colț și venind spre el); vede fantome și demoni, Plat., Kali bro.; se teme că va fi otrăvit, Glo., Rhus, Kali bro., Bapt.; sughiț, Ign. (Ign. după emoții, Hyo. după operații abdominale); spasme, tresăriri, Ign., Tarent.; levitație, Phos. ac., Sticta pul., Hyp.; accese de furie nestăpânită, Staph. Teste include Hyo. în grupul Mur. ac., împreună cu Viol. od. Îl include și în grupul Bell.

Cauzalitate

Gelozie. Lohii suprimate. Lapte suprimat.

1. Minte

Melancolie. Melancolie din cauza iubirii nefericite, cu furie sau înclinația de a râde de orice. Antropofobie. Suspiciune. Angoasă și teamă. Spaimă urmată de convulsii și tresăriri din somn. Dorința de a fugi din casă noaptea. Teama de a fi trădat sau otrăvit. Înclinația de a lua totul în glumă. Locvacitate. Vorbește mai mult decât de obicei, mai animat și mai grăbit. Gelozie; cu furie și delir. Iubire nefericită cu gelozie, cu furie și vorbire incoerentă. Dispoziție irascibilă și certăreață. Furie, cu dorința de a lovi și de a ucide. Stupoare, cu strigăte plângătoare, mai ales la cea mai ușoară atingere, și apatie completă. Pierderea memoriei. Delir fără conștiență; nu recunoaște pe nimeni și nu dorește nimic (cu excepția setei). Pierderea conștienței, cu ochii închiși și delir despre afaceri. Delirium tremens, cu spasme clonice; pierderea conștienței și aversiune față de lumină și companie. Delir, uneori cu tremur și accese de convulsii epileptice. Delir; vede fantome, demoni etc. Gânduri rătăcitoare. Denaturarea fiecărei acțiuni. Manie, cu pierderea conștienței; sau cu bufonerii și gesturi ridicole. Manie lascivă și mormăieli ocazionale; își dezvelește întregul corp.

2. Cap

Confuzie și greutate a capului. Vertij, ca de intoxicație, sau cu întunecarea vederii. Accese de congestie cerebrală, cu pierderea conștienței și sforăit (cu delir; răspunde corect la toate întrebările; pupile dilatate). Durere de cap, ca în urma unei comoții cerebrale. Congestie sangvină la cap; ochi roșii, scânteietori; față roșu-purpurie; < seara. Durere apăsătoare și amorțitoare în frunte, mai ales după masă. Durere de cap ca și cum creierul ar fi sfărâmat și zguduit, la mers. Durere de cap apăsătoare, stupefiantă, mai ales în frunte, alternând cu înțepături ca de ac, îndeosebi în partea st. Fruntea pare ca și cum ar fi înșurubată spre interior. Înțepătură în cap deasupra ochiului dr., la tuse. Durere de cap violentă, pulsatilă, care îl trezește noaptea; cu pulsații ale carotidelor. Durere de cap la baza creierului. Creierul pare ca și cum ar fi desprins. Obstrucție constrictivă în frunte. Senzație de fluctuație sau de agitație în creier, mai ales la mers. Căldură și furnicături în cap. Inflamația creierului, cu pierderea conștienței; căldură și furnicături în cap; pulsații violente în cap, asemenea valurilor; capul se scutură; < când se răcește și după ce mănâncă, > prin aplecarea capului înainte (aplecare) și de la căldură. Hidrocefalie, cu stupoare; capul este scuturat înainte și înapoi; senzație de clătinare a lichidului în cap. Căldură a capului, cu senzație generală de frig în corp, fără sete. Tendința de a răci la cap, mai ales de la aer uscat și rece. Durere de cap, alternând cu durere în ceafă. Legănarea sau scuturarea capului dintr-o parte în alta; cu pierderea conștienței și ochi roșii, scânteietori.

3. Ochi

Ochi plecați și lipsiți de strălucire. Ochi roșii, ficși, convulsionați și proeminenți. Mișcare spasmodică a ochilor. Roșeața scleroticii. Umflarea pleoapelor. Strabism. Ochi holbați, deformați. Contorsionarea ochilor. Tremur în ochi. Închiderea spasmodică a pleoapelor. Incapacitatea de a deschide pleoapele. Pupile dilatate. Vedere încețoșată. Miopie sau prezbiopie. Erori de vedere. Diplopie. Obiectele par mult mai mari decât sunt în realitate sau par de culoare roșie. Obiectele au margini colorate, mai ales galbene. Cecitate nocturnă. Slăbirea vederii, ca din cauza unei amauroze incipiente.

4. Urechi

Zumzet în urechi. Hipoacuzie, ca și cum ar fi năucit.

5. Nas

Epistaxis. Presiune ca de crampă la rădăcina nasului și la nivelul oaselor zigomatice. Uscăciunea nasului. Nări acoperite cu depozite ca de funingine. Pierderea mirosului.

6. Față

Față: rece, palid-albăstruie sau tumefiată și roșie ca sângele. Față congestionată, excitată; umflată; roșu-închis. Tresăriri ale mușchilor feței. Față deformată, albăstruie, cu gura larg deschisă. Presiune ca de crampă asupra pometelui. Uscăciunea buzelor. Crampe ale maxilarului. Trismus. Căldură și roșeață a feței.

7. Dinți

Dureri pulsatile și sfâșietoare în dinți, de la obraz spre frunte, mai ales după o răcire în aer rece sau dimineața și adesea cu congestia capului, căldură și roșeață a feței, umflarea gingiilor și spasme în gât. Durere de dinți care duce la disperare; la persoane sensibile, nervoase, excitabile; provoacă smucituri spasmodice ale degetelor, mâinilor, brațelor și mușchilor feței. Dinții par prea lungi. Durere de dinți < de la aer rece, dimineața. Dentiție. Durere de dinți pulsatilă, ca din cauza inflamației periostului. Tracțiune dureroasă într-un singur dinte, când ici, când colo, ca și cum dintele ar deveni spongios. Durere de dinți în timpul transpirației. Durere sfâșietoare în gingii, cu zumzet și senzația că dinții ar fi mobili. Încleștarea dinților. Scrâșnirea dinților. Dinți acoperiți cu mucus.

8. Gură

Uscăciunea gurii. Salivație cu gust sărat. Salivă sangvinolentă. Spumă la gură. Emanații fetide din gură, perceptibile pacientului. Căldură și amorțeală a limbii, ca și cum ar fi fost arsă. Limbă uscată și încărcată cu un depozit brun-roșcat. Roșeața limbii. Emite sunete nearticulate. Paralizia limbii. Pierderea vorbirii.

9. Gât

Uscăciune și căldură arzătoare în gât. Uscăciune înțepătoare a istmului bucofaringian. Constricție în gât și incapacitatea de a înghiți lichide. Alungirea uvulei.

10. Apetit

Pierderea gustului. Bulimie, cu sete violentă și incapacitatea de a înghiți. Sete, dar bea numai puțin odată. Teamă de a bea. Sughiț, mai ales după masă (cu spasme și borborisme în abdomen). După masă, durere de cap, senzație de intoxicație, angoasă intensă și tristețe. După ce bea, convulsii.

11. Stomac

Greață la apăsarea epigastrului. Eructații amare. Eforturi de vărsătură și vărsături, cu dureri tăietoare care smulg strigăte. Vărsături și eforturi de vărsătură după tuse. Vărsături apoase, cu vertij. Vărsături de mucus (sangvinolent) și de sânge roșu-închis, uneori cu convulsii, sufocare, dureri în capul pieptului, epuizare mare și senzație de frig în membre. Vărsături alimentare imediat după masă și uneori cu durere violentă în capul pieptului. Crampe (colici) în stomac, în accese periodice, > prin vărsătură. Sensibilitate dureroasă a epigastrului la atingere. Inflamația stomacului, cu durere arzătoare.

12. Abdomen

Dureri surde în regiunea hepatică. Abdomen încordat, destins, dureros când este atins. Dureri ca de crampă în abdomen și dureri tăietoare, uneori însoțite de vărsături, dureri de cap și strigăte. Junghiuri în regiunea ombilicală, la mers și la respirație. Durere ca de excoriație în mușchii abdominali, la tuse. Spasme și borborisme în abdomen, cu sughiț.

13. Scaun și anus

Constipație. Nevoie frecventă de defecație, cu eliminări rare și în cantitate mică. Diaree apoasă. Diaree nedureroasă. Diaree mucoasă. Diareea lăuzelor. Scaunul este de dimensiuni mici. Defecații involuntare, din cauza paraliziei sfincterului anal. Hemoroizi; sângerează abundent.

14. Organe urinare

Retenție de urină, cu presiune în vezică. Retenție de urină în lăuzie. Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare redusă. Urină abundentă și limpede, asemenea apei. Eliminare involuntară a urinei, ca din cauza paraliziei vezicii.

15. Organe sexuale masculine

Creșterea dorinței sexuale, lascivă; își expune corpul. Impotență.

16. Organe sexuale feminine

Lascivă, își dezvelește părțile sexuale. Furie lascivă, fără pudoare. Dorință sexuală excitată, fără imaginație excitată. Catamenii mai abundente. Suprimarea catameniilor. Lohii suprimate. Spasme la gravide, mai ales în timpul nașterii. Febră puerperală. Metroragie, cu sânge de culoare vie. Metroragie, cu sânge palid și convulsii. În timpul catameniilor, delir, flux urinar, transpirație și tremur convulsiv. Înaintea catameniilor, crampe isterice și accese de râs. În timpul menstruației, tremur convulsiv al mâinilor și picioarelor; durere severă de cap; transpirație abundentă.

17. Organe respiratorii

Catar, cu acumulare de mucus în laringe și trahee, care face vorbirea și vocea neclare. Tuse constantă în poziție culcată, care încetează la ridicare. Accese de tuse ca în tusea convulsivă. Tuse ca de crampă noaptea, mai ales în poziție culcată, uneori cu roșeața feței și vărsături de mucus. Tusea este < noaptea (după miezul nopții), în repaus, în timpul somnului, în aer rece, când mănâncă și bea. Tuse uscată, zguduitoare, suspinată, cu durere ca de excoriație în mușchii abdominali. Tuse uscată, spasmodică, noaptea (la persoane vârstnice), din cauza unei gâdilături continue în gât (ca și cum palatul sau uvula ar fi prea lungi). Expectorație verzuie odată cu tusea. Tuse cu expectorație de sânge și convulsii. Tuse spasmodică violentă; tușe scurte, consecutive, provocate de o senzație de gâdilătură în gât, ca și cum ar fi rămas acolo puțin mucus; în timpul zilei, expectorație de mucus cu gust sărat sau de sânge roșu-aprins, amestecat cu cheaguri. Hemoptizie, sânge roșu-aprins, cu spasme. Hemoptizia alcoolicilor.

18. Piept

Respirație lentă, cu raluri zgomotoase. Apăsare și respirație dificilă, cu raluri zgomotoase. Presiune pe partea dr. a pieptului, cu angoasă intensă și dispnee, la urcarea scărilor. Spasme în piept, cu dispnee, care obligă pacientul să se aplece înainte. Junghiuri în părțile laterale ale pieptului. (Inflamația plămânilor.)

19. Inimă

Presiune, strângere și angoasă în regiunea precordială. Apăsare a inimii, cu junghiuri trecătoare. Durere sfâșietoare, înțepătoare în inimă. Junghi violent în regiunea precordială. Sensibilitate dureroasă în puncte situate la st. mamelonului, alternând cu junghiuri. Sensibilitate dureroasă, strângere în regiunea inimii. Acțiunea inimii violentă; tremurătoare; neregulată. Palpitații; nu-și poate mișca trupul fără o angoasă extremă; teamă de sufocare sau de leșin; sete de nepotolit dimineața; eliminare frecventă și abundentă de urină limpede. Puls: plin, dur, puternic; rapid, intermitent; lent, slab; abia perceptibil.

20. Gât și spate

Pete herpetiforme pe ceafă. Dureri în spate și mai ales în regiunea lombară, cu umflarea picioarelor. Dureri lancinante în șale și omoplați.

22. Membre superioare

Tremurul brațelor și al mâinilor, mai ales seara, după mișcare. Amorțeală dureroasă și rigiditate a mâinilor. Umflarea mâinilor. Pumni încleștați, cu retracția degetelor mari (în crizele convulsive). Carfologie (ciupirea cuverturii patului sau a feței). Degetele par și sunt simțite ca prea groase. Mâini ușor paralizate.

23. Membre inferioare

Crampe dureroase în (partea anterioară a) coapselor și în gambe, care contractă picioarele. Pete gangrenoase și vezicule pe picioare. Rigiditate și lassitudine în articulația genunchiului. Senzație de frig și umflarea picioarelor. Contracția degetelor de la picioare la mers și la urcare.

24. Generalități

Dureri sfâșietoare, tăietoare, și tracțiune surdă în membre și articulații. Membre reci, tremurătoare și amorțite. Mișcări convulsive și scuturarea unora dintre membre sau a întregului corp, uneori la cel mai mic efort de a înghiți lichid. Spasme și convulsii (cu diaree apoasă). Smucituri ale picioarelor și mâinilor. Crize epileptice, uneori cu colorație albăstruie și tumefierea feței, eliminare involuntară de urină, spumă la gură, retracția degetelor mari, senzație de foame și de roadere în capul pieptului, ochi proeminenți, strigăte, scrâșnirea dinților etc. Convulsii epileptice alternând cu accese de congestie cerebrală (criză apoplectică). Convulsii asemănătoare dansului Sf. Vitus. Convulsii cu strigăte, angoasă intensă, apăsare în piept și pierderea conștienței. După convulsiile epileptice, somn profund, cu sforăit. Scădere neobișnuită a forțelor. Crize de leșin (accese repetate). Mare slăbiciune și debilitate. Senzație de levitație; ca și cum ar merge pe aer și prin aer. Paralizie. Smucituri ale tendoanelor (subsultus). Majoritatea simptomelor, precum și cele principale, se manifestă după ce mănâncă sau bea, precum și seara.

25. Piele

Piele uscată și aspră. Piele fierbinte, uscată, friabilă. Erupție miliară. Erupție de papule uscate, asemenea variolei confluente. Pete brune (sau gangrenoase) pe corp, din când în când (ca în tifos). Furuncule frecvente, mari. Pete și vezicule gangrenoase pe diferite părți. Erupție din cauza abuzului de Belladonna. Sângerarea ulcerelor.

26. Somn

Somnolență, asemenea comei vigil. Adormire întârziată sau insomnie provocată de excitație nervoasă excesivă ori de angoasă intensă, uneori cu convulsii și tresăriri. Insomnie nocturnă. Copilul suspină și plânge în somn fără să se trezească. Somn profund, comatos, cu convulsii și mișcări involuntare ale membrelor, mai ales ale mâinilor. În timpul somnului, carfologie; sau expresie zâmbitoare; ori tresăriri de spaimă.

27. Febră

Fior de la cap până la picioare. Căldură arzătoare a corpului, mai ales a capului. Febră cu crize de epilepsie, slăbiciune mare, flăcări înaintea ochilor și congestie în cap, de tip quartan sau cotidian. Puls rapid (plin, dur), cu umflarea venelor (arterelor). Senzație generală de frig în întregul corp, cu căldura feței, urcând de la picioare. Senzație nocturnă de frig, extinzându-se peste spate de la regiunea lombară. Căldură seara, cu sete (congestie sangvină la cap) și gust putrid. Transpirație debilitantă în timpul somnului. Transpirație rece, cu miros acru. Transpirație, mai ales pe picioare.