Veratrum album

Veratrum album, Linn.

Ordin natural , Liliaceæ.

Denumiri comune , Știrigoaie albă; (G.), Weisse-niesswurz, (Fr.), Le Varaire Blanc.

Preparare , Tinctură din rădăcină.

Surse. (Nr.

1 până la 32 , din Hahnemann, R. A. M. L., 3)

1 , Hahnemann; 2 , Becher; 3 , Franz; 4 , Fr. Hahnemann; 5 , Stapf; 6 , Teuthorn; 7 , Alberti, Jurisp. Med., vi, 718; 8 , Alston, Lectures on Materia Medica ("2, 458, afirmație," -Hughes); 9 , Benivenius în Schenk, viii, obs., 174 ("observație privind o intoxicație," -Hughes); 10 , Bergius, Mat. Med., p. 872 ("afirmație," -Hughes); 11 , Borrichius, Acta Hafn., vi, p. 145; 12 , Dessenius, Composit. Medicam., lib. x, p. 422; 13 , Dobolewsky în Eph. Nat. Cur. Dec., 1 ann. 2, p. 279 ("ar trebui să fie Dobzewsky; efectele rădăcinii administrate în scop medicinal," -Hughes); 14 , Ettmueller, Op., Tom. II, p. 435 ("ca precedenta," -Hughes); 15 , Forestus, xviii, obs. 44 ("ca la Benivenius," -Hughes); 16 , Galenus, Comment. V. Aphor., 1 ("afirmație," -Hughes); 17 , Gesner, Epist. Med., p. 69 ("efectele infuziei," -Hughes); 18 , Grassius, Misc. Nat. Cur., Dec. 1 ann. 4 ("p. 99, ca la Dobolewsky," -Hughes); 19 , Greding, Miscellanies, p. 87 ("efectele administrării la bolnavi maniacali, melancolici și epileptici," -Hughes), [Toate simptomele psihice și de dispoziție apărute la primele două categorii și toate fenomenele spasmodice și convulsive manifestate de cea de-a treia au fost puse între paranteze drepte, deoarece dozele administrate au fost prea mici pentru a le provoca. -Hughes.]; 20 , Kalm, Nord-america, reise, III ("p. 93 din traducerea engleză, afirmație," -Hughes); 21 , Ledelius, Misc. Nat. Cur., Dec. III, ann. I, obs. 65 ("efectele infuziei în vin," -Hughes); 22 , Lentillius, Misc. Nat. Cur., Dec. III, ann. I, app. ("p. 130; ca precedenta," -Hughes); 23 , Lorry, De Melanch., II. p. 312 (efectele rădăcinii fierte," -Hughes); 24 , Müller Hufel. Journ., xii, 1 ("p. 160-6, observație asupra unui pacient," -Hughes); 25 , Muralto, Misc. Nat. Cur., Dec. 2, ann. II, p. 240 ("ca la Dobolewsky," -Hughes); 26 , Reimann, în Bresl-samml., 1724 ("p. 537, ca la Ledelius," -Hughes); 27 , Rödder, în Alberti, Med. leg., obs. 15; 28 , Scholzius, în Schenk, lib. viii, obs. 178 (ca la Benivenius," -Hughes); 29 , Smetius, Misc. Med., p. 265 ("observație," -Hughes); 30 , Smyth, Med. Communications, I ("p. 207; efectele tincturii administrate pentru o afecțiune cutanată," -Hughes); 31 , Vicat, Plantes vénén. de la Suisse, p. 177 ("de la pulberea luată din greșeală drept piper, în supă," -Hughes); 32 , Winter, în Bresl-samml., 1724 ("p. 269, observație," -Hughes); 33 , Lembke, N. Z. für H. K., vol. vii, p. 73, a luat rădăcină în doze de 2, 4 și 6 grani; 34 , Schelling, A. H. Z., 83, p. 19, a luat seara dil. 1 dintr-o triturație a rădăcinii uscate (prima zi), 1 drahmă din trit. 1 (a doua zi), o doză din prima (a șasea zi); 34 a , același, a luat dil. 12 în apă, câte o linguriță de trei ori pe zi; 34 b , același, a luat dil. 300 (Jenichen), (prima zi), încă o doză (a douăsprezecea zi); 34 c , același, a luat o doză din dil. 300, urmată de olfacții frecvente ale triturației; 34 d , același, a luat dil. 30; 34 e , același, a luat 1 picătură din dil. 20; 35 până la 37 , Horn's Archiv, 1815 (Frank's Mag., 2), efectele rădăcinii; 35 , o femeie, æt. 60 de ani; 36 , un bărbat, æt. 60 de ani; 37 , un bărbat, æt. 28 de ani; 38 , Wagner, Rust's Mag., 1823 (Frank's Mag., 1), intoxicație cu rădăcinile; 39 , Schuster's Med. Journ., citat de Bernt (Christison on Poisons, p. 673), un bărbat a luat o cantitate de două ori mai mare decât cea care putea fi ținută pe vârful unui cuțit; 40 , Barkenhausen, Casper's Med. Woch., 1836, No. 7, p. 35 (Hom. Vjs. 6, 97), un bărbat a băut puțin din preparat în rachiu; 41 , același, o femeie în vârstă a luat puțin din același preparat; 42 , Dr. Mavel, Gaz. des Hôp., 1851 (S. J., 71, 307), efectele asupra unei familii, în special asupra unei femei æt. 70 de ani, ale consumării unei supe gătite într-un vas în care fusese preparată o infuzie de Verat. alb.; 43 , Dr. Smith, Journ. de Chim. Méd., 1857, p. 604. un bărbat a mâncat supă care conținea puțin din rădăcină; 44 , Pharmacologia, p. 716 (Cattel, Brit. Journ. of Hom., 11, p. 343), simptome; 45 , Din textul arab al lui Abbubete Rhazes (Peiper's Thesis, A. H. Z., 19, 196); 46 , Dr. Waltl, Dr. Bruckner's Rep. (A. H. Z., 47, 48), a preparat 1 uncie de decoct din 2 scrupule de frunze, din care a luat o lingură de desert și a repetat doza după o oră; 47 , Dr. Blas, Verh. d. nat. Gesel, Freiburg (S. J., 109, 291), un copil, æt. 3 1/2 ani, a băut o infuzie; 48 , Drs. Nivet și Giraud, Gaz. Hebdom., 1861. S. J., 112, 287, intoxicație cu rădăcina pulverizată și amestecată în mâncare; 49 , al doilea caz al acelorași autori; 50 , Sharp's Essays on Medicine, ediția a 10-a, un tânăr sănătos a luat 1 picătură din dil. 1 a tincturii, seara și dimineața, timp de patru sau cinci zile.

MINTE

• Afectiv.
• [Delir; crede că este vânător], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Delir ușor; senzație de frig în tot corpul, cu ochii deschiși, cu o expresie veselă, uneori râzătoare; flecărește despre subiecte religioase și despre jurăminte ce trebuie îndeplinite, se roagă, crede că nu se află în propria casă (după o oră), 1.
• Delir ușor, 18. [Originalul este „vix mente constans”. -Hughes.]
• [Își închipuie că este prinț și se comportă foarte trufaș], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Furie violentă persistentă cu o mare căldură a corpului, 19.
• [Se dezlănțuie furios, își rupe hainele și nu vorbește], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Își înghite propriile fecale], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Își mușcă pantoful și înghite bucățile], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Bate din picioare, cu pierderea apetitului], 19. [Între paranteze. -Hughes.] [10.]
• [Este foarte zgomotos, încearcă să fugă și abia poate fi stăpânit], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Înjură și urlă toată noaptea și se plânge că este nătâng, cu cefalee și salivație, 19.
• [Crede că este mut și orb și că are cancer], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Sărută pe oricine îi iese în cale, înaintea menstrelor], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Își închipuie că are dureri de travaliu], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Își închipuie că este însărcinată], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Se așteaptă la o naștere iminentă], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Este de neconsolat din cauza unei nenorociri închipuite, aleargă prin cameră urlând și țipând, privind spre podea, ori stă într-un colț, cufundată în gânduri, tânguindu-se și plângând de neconsolat; mai rău seara; doarme numai până la ora 2, 1.
• [Țipă și aleargă de colo-colo, cu paloarea feței și frică], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Paroxisme frecvente în care aleargă prin cameră până se prăbușește], 19. [Între paranteze. -Hughes.] [20.]
• [Țipă și aleargă de colo-colo, cu fața albastru-închis], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Bate din palme deasupra capului și cântă, cu tuse și mucus foarte vâscos în piept], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Senzație în întreaga sa ființă ca și cum s-ar apropia treptat de sfârșit, deși cu liniște sufletească, 1.
• Geme, este ieșit din sine; nu știe ce să facă cu sine (după două sau trei ore), 1.
• Când este ocupat, capul îi este mai limpede, dar când nu are nimic de făcut pare năucit, nu poate gândi cu ușurință, este tăcut și absorbit în sine (după două și cincisprezece ore), 3.
• [Râs, alternând cu văicăreli], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Noaptea cântă și triluiește foarte voios], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Veselie, agerime a minții, 17. [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Foarte vioi, excentric, excesiv de vesel, 1.
• Tăcut, 1. [30.]
• [Vorbăreț], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Taciturnitate; îl irită să rostească un cuvânt, vorbitul îi este foarte neplăcut; vorbește cu voce joasă și slabă, 5.
• Melancolie, cu senzație de frig, ca și cum ar fi fost stropit cu apă rece, și cu senzații frecvente de greață, 1.
• Dispoziție ușor abătută, până la plâns (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Deprimare sufletească, abatere și descurajare, cu plâns involuntar și curgerea lacrimilor din ochi și cu înclinația de a ține capul plecat, 1.
• Dispoziție sumbră, deprimată; abia poate vorbi (a cincea zi), 34.
• Anxietate, 23, 25, 26, 27.
• Angoasă intensă, 43.
• Anxietate și vertij, 19.
• Anxietate care provoacă senzație de furnicare în degete, 1. [40.]
• Anxietate extremă care îi taie respirația, 1.
• Anxietate intensă dimineața, 19.
• [Anxietate, țipete și alergare de colo-colo], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Anxietate intensă pe parcursul întregii nopți, 19.
• Anxietate extremă seara și după cină, astfel încât nu știa încotro să se îndrepte, 3, 19.
• Anxietate ca din cauza unei conștiințe încărcate, ca și cum ar fi comis o crimă, 1.
• Anxietate ca și cum s-ar teme de o nenorocire, ca și cum s-ar apropia ceva rău, 1.
• (Anxietate după ce se culcă seara, persistând până aproape de miezul nopții, cu comă vigilă și mișcare de tracțiune în abdomen, care provoacă vuiet în cap), 1.
• Este cu totul incapabil să se ridice timp de opt ore, fiind obligat fie să stea așezat, fie să stea culcat; dacă stă în picioare, este chinuit de cea mai înspăimântătoare anxietate, în timpul căreia fruntea i se acoperă de sudoare rece și i se face greață până la vărsături (după trei ore), 6.
• Anxietate cu frică de apoplexie în timpul unei defecații, 1. [50.]
• Frică, 1.
• [Temător și ușor de speriat], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• [Frică ce se termină cu eructații frecvente], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Pierderea curajului, disperare, 1.
• Proastă dispoziție (prima zi), 34a.
• Proastă dispoziție când este provocat (după patru ore), 1.
• Nu spune nimic decât atunci când este iritat, iar atunci îi ceartă pe ceilalți, 1.
• Iritabil, înclinat să se supere la fiecare întrerupere a lucrului (a șasea zi), 34a.
• Proastă dispoziție în cursul dimineții; nicio înclinație spre muncă (a șaptea zi), 34.
• Devine foarte irascibil, orice fleac îl agită (după o oră), 5. [60.]
• [Nu poate suporta ca cineva să-i vorbească], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Supărare din cea mai neînsemnată cauză, cu anxietate și palpitații, cu respirație rapidă, audibilă, 2.
• Caută cusururi la ceilalți și stăruie cu gândul asupra lor, 1.
• O anumită indiferență pe tot parcursul zilei, astfel încât își freacă frecvent fruntea pentru a gândi limpede și a-și aduna gândurile, 2.
• Dispoziție indiferentă, deprimată, iritat de orice muncă ce nu merge pe placul lui, cu slăbiciune (a doua zi), 34b.
• Dispoziție neliniștită, apăsare și anxietate (după o oră), 2.
• Neliniște activă; se apucă de mai multe lucruri, dar obosește întotdeauna curând și nu duce nimic la bun sfârșit, 5.
• Intelectual.
• Hipersensibilitate; capacitate mintală sporită, 1.
• Înclinație și dorință de a munci, 1.
• Lipsit de înclinația de a gândi, răspunde cu dificultate, nu poate înțelege răspunsurile (a doua zi), 34b. [70.]
• Nu poate progresa în munca intelectuală; foarte curând apare o pierdere a ideilor, 5.
• Pierderea ideilor, 1.
• [Nu își recunoaște rudele], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Memoria îl părăsește, 1.
• [Pierderea aproape completă a memoriei; uită cuvântul pe care era pe punctul să-l rostească], 19. [Între paranteze. -Hughes.]
• Stupoare, 45.
• Obtuzitate, dificultate de gândire, neatenție (prima zi), 34b.
• Pierderea aproape completă a simțurilor, 31.
• Rațiunea îl părăsește, 1.
• Este conștient numai ca într-un vis, 1. [80.]
• Pierderea conștienței, 35, 47.
• Comă vigilă; un ochi este deschis, celălalt închis sau pe jumătate deschis, cu tresăriri frecvente ca și cum ar fi speriat (după o jumătate de oră), 1.

CAPUL

• Confuzie și vertij.
• Confuzie a capului însoțită de amețeală (prima zi), 34b.
• Vertij, 21, 30 , etc.*
• Vertij excesiv, 26.
• Amețeală foarte puternică dimineața, 1.
• Vertij și stare de ebrietate (după douăzeci și patru de ore), 4.
• Vertij la mers (a doua zi), 34b.
• Amețeală neîncetată timp de trei zile, 1.
• Vertij cu aversiune față de orice aliment, 38. [90.]
• Vertij; totul se învârtea în cerc (după trei ore și jumătate), 1, 19.
• Amețit; i se pare că nu ar exista nimic stabil în capul său, 1.
• Vertij, astfel încât era obligat să-și mențină echilibrul în timpul mersului, cu pulsul la 65 (a șaisprezecea zi), 34b.
• Vertij, mai ales în timpul mersului, astfel încât este obligat să-și mențină echilibrul (a treia zi), 34.
• Vertij către amiază și transpirație noaptea, înaintea menstruației, 19 . [„Schwindel” reprezintă „Drehen im Kopfe”, învârtire în cap. -Hughes.]
• Vertij, mai ales la ridicarea de pe scaun, cu presiune violentă în vertex, durere în brațe, dispariția vederii, senzație de frig care se strecoară prin brațe, 33.
• Cap în general.
• Apoplexie, 13 . [Prin acest simptom, raportorul înțelege pur și simplu pierderea stării de conștiență, care survine după vărsături și purgație abundente-Hughes.]
• Sângele năvălește violent spre cap la aplecare (după opt ore), 1.*
• Cap greu (prima și a noua zi), 34b, 34c.
• Cap greu, cu durere apăsătoare, 34c. [100.]
• Cap greu, apăsat (a treia zi), 34b.
• Cap greu, confuz, 33.
• Cap greu, cu senzație de obtuzie, 33.
• Cap greu, amețit la ridicarea de dimineață (a șasea zi), 34a.
• Capul pare greu, iar tot ce se află în el pare să se învârtă în cerc, 21.
• Cap greu, confuz, gol, cu iritabilitate și lipsa dorinței de a face ceva pe parcursul întregii dimineți (a patra zi), 34b.
• Cap greu, cu obtuzie; vorbirea este dificilă, ca și cum nu și-ar putea aminti cuvintele (a cincea zi), 34b.
• Senzație de obtuzie a capului (a zecea zi), 34a.
• Obtuzie a capului, cu greață timp de două zile, 4.
• Obtuzie dureroasă a capului, cu presiune tensivă, când în tâmple, când în întregul vertex, cea mai violentă când șade drept și când stă în picioare, ameliorată prin aplecare și, de asemenea, prin decubit dorsal, cu pupile destul de contractate, 5. [110.]
• Cefalee, 21 ; (a cincea zi), 34a, 47.
• Cefalee, cu vărsături de mucus verde, 19.*
• Cefalee, cu o oarecare rigiditate, 19.
• Cefalee și durere de spate, cu colici și senzație de greață, 19.
• Cefaleea se intensifică până la clătinare în timpul mersului, dar se diminuează din nou când șade (după două ore), 6.
• Cefalee ca și cum creierul ar fi sfărâmat, 1.
• Cefalee grea, tensionantă și stupefiantă (a doua zi), 34b.
• Cefalee constrictivă, cu durere constrictivă în faringe, 1.
• Cefalee violentă (a doua zi), 43.
• Cefalee violentă, cu emisie de urină, 19. [120.]
• Cefalee violentă, care dispare odată cu apariția menstruației, 19.
• Cefalee violentă bruscă și durere intolerabilă în occiput (după șase ore), 46.
• În timpul menstruației (care nu apăruse de șase săptămâni), cefalee (sfâșietoare?), mai ales dimineața, cu senzație de greață; diminuată seara, 1.*
• Durere paroxistică, ici și colo în creier, constând într-o senzație ca de contuzie și apăsare, 1.*
• Durere stupefiantă, apăsătoare în cap (a cincea zi), 34a.
• Cefalee apăsătoare, tensivă, în întregul cap (a șaptea zi), 34b.
• Tensiune în cap între tâmple (după o jumătate de oră), 34b.
• Durere de tracțiune în cap și în regiunea lombară, 19.
• [Senzație de zdruncinare în cap și smucituri în brațul stâng, cu paloarea degetelor], 19 . [Între paranteze drepte. -Hughes.]
• Senzația unui vânt rece care suflă prin cap, 33. [130.]
• Cefalee apăsătoare, pulsatilă, 1.
• Cefalee pulsatilă intermitentă (după șase ore), 1.
• Frunte.
• Cefalee pulsatilă deasupra ochiului stâng timp de un sfert de oră (după o oră), 1.
• Presiune în frunte, 33.
• Presiune, căldură și greutate în frunte, 33.
• Durere ca de ciupire în frunte (prima zi), 34b.
• Înțepături izolate în frunte, chiar și când șade (după patru ore), 6.
• Durere înțepătoare în partea stângă a frunții (a cincea zi), 34a.
• Zumzet și vuiet în frunte, cu cefalee internă surdă (după patru ore), 3.
• Tensiune în sinciput (prima zi), 34b.
• Tâmple. [140.]
• Cefalee surdă, apăsătoare, care se extinde de la tâmple la frunte, agravată prin aplecare înainte, ameliorată prin aplecare înapoi și prin presiune externă, reapărând însă la îndreptarea corpului (după trei ore), 6.
• (O senzație care se extinde în jos prin tâmple, ca și cum s-ar prelinge o picătură de apă, deși senzația nu este răcoroasă), 1.
• Înțepături usturătoare în tâmple (a șaptea zi), 34b.
• Înțepături în tâmple (a șasea zi), 34b.
• Vertex.
• Cefalee în vertex ca o presiune care aplatizează, devenind pulsatilă la mișcare, 2.*
• Presiune surdă pe creștetul capului dimineața după trezire, 1.*
• Senzație internă de tăiere în vertex (după patru ore), 3.
• Cefalee apăsătoare pe o parte, asociată cu durerea de stomac (după patru ore), 1.
• Occiput.
• Tensiune în occiput și frunte (a cincea zi), 34b.
• Durere înțepătoare constantă, profundă în occiput, cu tensiune a occiputului (prima zi), 34b.
• Exteriorul capului. [150.]
• Senzație în părul din partea dreaptă a capului; ca și cum o șuviță de păr ar fi electrizată; furnicături și zbârlirea părului, cu un fior ușor în pielea de sub păr (după cinci ore și ulterior), 5.
• Tensiune în pielea frunții, cu senzația că s-ar mișca greu și cu presiune (prima zi), 34b.
• (Prurit pe cap), (prima zi), 34b.
• Înțepătură pruriginoasă, ca o mușcătură, la nivelul scalpului, provocând scărpinat (după zece ore și jumătate), 3.
• Prurit pe frunte, 1.

OCHI

• Semne obiective.
• Ochi deviați, proeminenți, 1.*
• Ochii orientați în sus, astfel încât se putea vedea numai albul lor, timp de o oră, 11.
• Privire fixă, 47.
• Ochi fără strălucire, 42.
• Ochi înconjurați de inele negre, 48.* [160.]
• Inflamație violentă a ochilor, 19.
• Inflamație dureroasă a ochilor, cu cefalee excesivă, din cauza căreia nu a putut dormi noaptea (după șase zile), 1.
• Inflamația ochilor, cu durere sfâșietoare, 1.
• Inflamația albului ochiului, cu durere sfâșietoare, 1.
• Roșeața albului ochiului drept, 19.
• Inflamația ochiului drept, cu căldură febrilă, 19.
• Inflamația ochiului drept, 19.
• Colorație albăstruie a ochiului stâng, cu eructații frecvente, 19.
• Ochii au un aspect slăbit și sunt înconjurați de inele albastre, 1.*
• Simptome subiective.
• Durere în ochi, 19. [170.]
• Durere apăsătoare în ochi, cu pierderea apetitului, 19 . [Totodată, sângele are aspect inflamator (crustă inflamatorie). -Hahnemann.]
• S-a plâns de durere în ambii ochi și își plimba mâinile peste cap, 19.
• Senzație de slăbiciune în ochi, 1.
• Căldură în ochi, cu cefalee, 19.
• Senzație violentă și prelungită de căldură în ochi, 1.
• Înțepături și arsură în ochi, intensificate în aer liber (prima zi), 34b.
• Căldură în ochi și față, cu roșeața obrajilor, ca de la un curent de abur fierbinte, 1.
• Pleoape.
• Pleoape lipite, greu de deschis la ridicare (a cincea zi), 34.
• Pleoape lipite în timpul somnului (după două ore), 1.
• Un fel de paralizie a pleoapelor; par prea grele și abia le poate ridica, chiar și cu cel mai mare efort, 1. [180.]
• Uscăciune extremă a pleoapelor, 1.*
• Pleoapele sunt uscate, mai ales după somn; sunt dureroase ca de rană, ca după frecare; sunt rigide și lipite, 1.*
• Senzație acută de uscăciune în pleoapa superioară, ca și cum s-ar afla sare între aceasta și globul ocular , fără roșeață pronunțată a ochiului, la amiază, după masă, 5.*
• *Senzație de uscăciune a pleoapelor, 1.
• Presiune în pleoape, ca din cauza unei uscăciuni prea mari, după un somn scurt la amiază, urmată de lăcrimare (după șase ore și jumătate), 5.
• Arsură în pleoape (a șasea zi), 34a.
• Înțepături apăsătoare dureroase în pleoapa superioară, lângă cantusul extern (după zece ore, 3.
• Înțepături fine, ascuțite, în cantusuri, 3.
• Prurit fin, înțepător, în interiorul învelișurilor ochilor (după două ore). 3.
• Lăcrimare.
• Ochi umezi, 34c. [190.]
• Lăcrimare, umezeală în ochi (a treia zi), 34.
• Lăcrimare, cu încețoșarea ochilor (a treia zi), 34b.
• Lăcrimare frecventă, cu roșeața ochilor, ca în coriză (după șase ore), 2.
• Ochii par apoși, ca și cum ar fi acoperiți cu albuș, 6.
• Scurgere abundentă de lacrimi și durere tăietoare, împreună cu o senzație de uscăciune și căldură în ochi (după o jumătate de oră), 1.
• Pupilă.
• Pupile dilatate, 1, 35 , etc.
• Pupile foarte dilatate (după patru ore), 1, 6, 43.
• Pupile excesiv de dilatate, cu slăbire foarte pronunțată a vederii; nu putea recunoaște persoanele aflate în apropierea sa sau le recunoștea numai foarte încet, la ora 7 P.M. (după opt ore), 5.
• Pupile la început contractate, apoi dilatate, cu slăbiciune și înclinație spre somn, chiar și în timpul mersului, 33.
• Pupile cu tendință de contractare, 1. [200.]
• Contractarea pupilelor, cu durere compresivă constantă în ochi (după o oră și jumătate), 1.
• Pupile contractate (imediat și după șase ore), 2.*
• Pupile foarte puternic contractate în primele șase ore, 5.
• Glob ocular.
• Globii oculari au o mișcare rotatorie, 47.
• Globul ocular drept este dureros la nivelul cantusului extern, ca după o lovitură, în paroxisme repetate; la apăsarea lui, durerea încetează (după trei ore), 3.
• Vedere.
• Vederea dispare; nu poate vedea, 11.
• Vedere oarecum încețoșată, 49.
• Vedere uneori neclară, 33.
• Orbire completă, 36.
• Pierderea completă a vederii; restabilită în ziua următoare, 42. [210.]
• Vedere dublă, 1.
• Scântei înaintea ochilor, 19.
• La ridicarea de pe scaun, pete negre și scântei înaintea ochilor, din cauza cărora nu a putut sta în picioare timp de opt ore, ci a fost obligat fie să șadă, fie să stea culcat (după trei ore), 6.
• Numeroase puncte luminoase îi trec prin fața ochilor, 33.

URECHE

• Durere sfâșietoare în lobul urechii, 1.
• Junghiuri ascuțite imediat în spatele urechii stângi și în maxilare, 1.
• Senzație ca și cum o membrană ar fi întinsă peste ureche, 1.
• În urechea dreaptă, senzația unei suflări reci, urmată de o senzație de căldură intensă, apoi din nou rece și astfel, alternativ, de mai multe ori (după douăzeci și șase de ore), 5.
• Durere apăsătoare în meatus auditorius, 1.
• O apăsare în urechea dreaptă, dimineața (după două zile), 1. [220.]
• Câteva junghiuri în profunzimea urechii stângi, 6.
• Auz.
• Diminuarea auzului (a treia zi), 34b.
• Auz diminuat; când o ureche, când cealaltă pare înfundată, 1.
• Țiuit în urechi, 1, 49.
• Se plânge de surditate și durere în piept, 19.
• Vuiet și vâjâit în urechi, imediat la ridicarea din șezut; de asemenea, pare să aibă în fața ochilor un foc strălucitor, care durează opt ore (după patru ore), 6.
• Vuiet în urechi ca de vânt și furtună, 1.
• Șuierat în urechea dreaptă, precedat de diminuarea auzului; o dată, după șuierat, auzul a devenit clar; după două minute era din nou diminuat (prima zi), 34b.

NAS

• Strănut frecvent, coriză, mult mucus nazal (a doua zi), 34a.
• Strănut frecvent (a șaptea zi), 34b. [230.]
• Strănut violent, foarte frecvent, 25, 34c.
• Coriză (după opt ore), 1.
• Coriză violentă și foarte neobișnuită (a șaptea zi), 34b.
• Coriză acută, care durează cinci zile, urmată de secreție de mucus în istmul bucofaringian și în gât; mucusul este gelatinos, cu câteva membrane de mucus galben-brun (a noua zi), 34b.
• Epistaxis, 44.*
• Sângerare din nara dreaptă, 19.
• Epistaxis înaintea menstruației, 19.
• (Epistaxis în timpul somnului, noaptea), 1.
• Nasul îi devine uscat și fierbinte, ca în coriza uscată (după șase ore), 5.
• Senzație ca și cum interiorul nasului ar fi complet uscat, așa cum ar produce praful unui drum uscat (după trei ore), 1. [240.]
• Senzație de compresie și de apăsare spre interior în oasele nazale, 1.
• Senzație ca și cum nasul ar fi ulcerat pe dinăuntru, 1.
• Arsură ascuțită în nara stângă, 33.
• Miros de bălegar în nas (după șaisprezece ore), 1.

FAȚĂ

• Umflarea feței timp de câteva zile, 19.
• *Față suptă, cu expresie anxioasă, 48.
• Mișcări convulsive ale feței și membrelor, 47.
• Față albăstruie, 1.*
• Față închisă la culoare, cu o expresie de anxietate, 42.
• Față roșu-închis, fierbinte, 19. [250.]
• Roșeață și căldură extreme ale feței, 19.
• Față roșie, cu sete intensă și eliminare de urină, 19.
• *Paloarea feței, 19.
• Fața și buzele palide, 35.
• *A devenit palid la față, odată cu scaunele frecvente, 19 . [Revizuit de -Hughes.]
• Alternanțe bruște de paloare cu căldură și roșeață a feței, 19.
• (Senzație de smucituri dureroase în părțile musculare ale feței), (după trei ore), 1.
• Durere de tracțiune și tensivă pe întreaga parte dreaptă a feței și în urechea dreaptă, 1.
• Arsură în față și cap, 17.
• Obraji.
• *Tresăriri în obraji, la amiază, scântei înaintea ochiului stâng, paloarea feței și senzație de leșin, urmate de vărsarea unei cantități de spumă albă (accesele repetându-se timp de trei zile), 19. [260.]
• Junghiuri în obrazul drept și în partea dreaptă a pieptului, cu salivație, 19.
• Buze.
• Fisurarea pielii buzelor, 1.
• Buzele și gura uscate, seara, nu fără sete (după treisprezece ore), 3.
• Arsură pe și puțin deasupra părții roșii a buzei superioare, 1.
• Maxilare.
• Maxilare încleștate, 1.*
• Rigiditatea mușchilor maseteri, 33.*
• Apăsare surdă în mușchii părții stângi a maxilarului, ca o apăsare violentă cu un vârf bont de lemn, 1.
• În timpul mesei, toți mușchii mandibulei devin dureroși, ca după o contuzie, astfel încât este obligat să înceteze mestecatul, 6.
• Durere usturătoare în partea anterioară a mandibulei (după nouă ore), 3.
• Durere înțepătoare în articulațiile maxilarelor, la deschiderea lor, care îl împiedică să coboare mandibula ca de obicei (după patru ore), 6. [270.]
• Înțepături ca de ac în maxilarul drept, frecvent în cursul zilei (a doua zi), 34a.

GURĂ

• Dinți.
• Mobilitatea dinților, 1.
• Spre sfârșitul menstruației, scrâșnirea dinților și față albăstruie, 19.
• Frecarea zgomotoasă a dinților, 19.
• Durere de dinți, urmată de față roșie și umflată, 19.
• Durere de dinți constând în apăsare și greutate în dinții superiori posteriori din stânga, ca și cum ar fi umpluți cu plumb, 3.
• Durere severă de dinți și durere de cap, 19.
• Durerea de dinți este la început apăsătoare, apoi apare la mestecat, terminându-se printr-o durere de tracțiune care se propagă în rădăcinile dinților, când este prins între dinți ceva chiar și moale, 3.
• Dinții sunt foarte sensibili la vântul rece (a șaptea zi), 34b.
• Durere sfredelitoare în incisivii superiori, 33.
• Gingie. [280.]
• Umflarea gingiei mandibulei, 19.
• Limbă.
• Umflarea limbii, 38.
• Uscăciunea limbii, 36.*
• *Limbă rece, 42.
• Arsură pe limbă și în gât, 17.
• Arsură ascuțită pe vârful limbii, 33.
• Înțepături și arsură ale limbii, 33.
• Cavitatea bucală în general.
• Spume la gură, 1.
• Scurgere de mucus din gură spre amiază, 19.
• Inflamație în interiorul gurii, 19. [290.]
• Secreție abundentă de mucus în gură, istmul bucofaringian și gât; la fiecare minut erau expectorate, fără tuse, aglomerări mari de mucus (a patra zi); mucus constant în gură și gât după masă (a cincea zi); scuipare continuă de mucus timp de peste o jumătate de oră, cu mâini reci, seara, după un pahar de vin (a cincea zi), 34.
• Mucus vâscos pe palat și în gură, care abia putea fi desprins, mai abundent după consumul de apă (a doua zi); (desprins și expectorat după un pahar cu apă), (a treia zi), 34b.
• Gură uscată și lipicioasă , fără sete deosebită, 5.*
• Senzație extrem de chinuitoare de uscăciune și de caracter lipicios al gurii , timp de o oră dimineața, după trezire și ridicare, fără sete, ameliorată doar ușor după clătirea gurii (după douăzeci de ore), 5.*
• Uscăciune și caracter lipicios al gurii, alternând cu umplerea gurii cu salivă (după douăzeci și patru de ore), 5.
• *Uscăciunea gurii și a palatului și sete de apă, 2.
• Senzație de căldură în partea posterioară a gurii și în istmul bucofaringian, 3.
• Arsură în gură ca și cum ar fi fost frecată cu piper, deși nu era uscată (după o oră), 5.
• Căldură arzătoare în gură, mai ales în istmul bucofaringian și faringe (prima zi), 34b.
• Senzație de răcorire, cu arsură și înțepături în gură și în vârful limbii, 33. [300.]
• Durere în gură, urmată de inflamație violentă și, în cele din urmă, de o limbă foarte roșie și umflată, precedată de greață, 19.
• Senzație de amorțeală pe palat, ca și cum un loc ars s-ar fi vindecat și s-ar fi acoperit cu o piele groasă sau ca și cum palatul ar fi acoperit cu pielița unei prune, 1.
• Gura părea dureroasă, ca rănită, 35.
• Salivă.
• Salivație, 19.
• Salivă sărată (a doua zi), 34b.
• În gură se adună mult lichid fără gust, 5.*
• Salivația crește, cu gust acru și sărat în gură și pe limbă și căldură intensă în palmele mâinilor și în epigastru, 19.
• *Scurgere neîntreruptă de salivă din gură, ca în regurgitația apoasă, 1.
• Salivație cu salivă vâscoasă, 19.
• Salivă fără gust, lipsa gustului în gură, 1. [310.]
• Multă salivă în gură timp de câteva ore la rând, 33.*
• Gust.
• Un gust înțepător, ca de mentă piperată, în gât, cu o senzație de căldură ascendentă din faringe în gură , care a persistat și s-a asociat cu greață și senzație de rău, 1.*
• (Gust acru constant în gură, cu acumularea unei cantități mari de salivă apoasă), 1.
• Gust și răcoare în gură și gât, ca de mentă piperată, 1.*
• Gust neplăcut, ierbos, în gură, aproape ca de captalan (după trei ore), 1 . [Tussilago petasites. -Hahnemann.]
• Gust neplăcut, ca de bălegar, în gură, 1.
• Diminuarea gustului; gust păstos în gură (după un sfert de oră), 1.
• Vorbire.
• Bâlbâială, 13 . [A se insera „temporară”. -Hughes.]
• Nu poate vorbi, 1.
• Pierderea vorbirii 27.

GÂT. [320.]

• Mucus vâscos în gât (a patra zi), 34.
• Gât oarecum umflat, 47.
• Constricție paroxistică și senzație de sufocare în gât, ca și cum ar fi mâncat pere necoapte, 1.
• Contracție a gâtului, ca și cum ar fi cauzată de presiunea unei umflături, 1.
• Dureri violente în gât, 49.
• Presiune în gât și esofag, până jos în stomac, cu înțepături arzătoare în faringe (a cincea zi), 34b.
• Tracțiune și presiune în partea stângă a gâtului, 3.
• Durere de tracțiune în gât, sete și colici, 19.
• Uscăciune a gâtului, care nu poate fi ameliorată bând (după șase ore), 1.
• Gât uscat și cu senzație de arsură (a cincea zi), 34b.* [330.]
• *Senzație de zgâriere în gât, 1, 33.
• Senzație de zgâriere în gât, ca în catar, 1.
• Senzație de asprime în gât, 1.*
• Arsură în gât, 1, 10, 47.*
• Arsură în gât și stomac, 37.
• Arsură în gât și limbă, 33.
• Senzație de zgâriere arzătoare în gât, 33.
• Arsură violentă în gât, esofag și stomac, 35.
• Arsură extremă în gât, esofag și stomac (după o jumătate de oră), 43.
• Arsură violentă în gât și stomac, 36.
• Istmul bucofaringian și faringele. [340.]
• Secreție de mucus în istmul bucofaringian, dar cu senzație de uscăciune și căldură (a treia zi), 34.
• Distensie a faringelui, 26 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Roșeață a faringelui, cu o oarecare umflare a amigdalelor, 49.
• Arsură în faringe și stomac, 33.
• Senzație de căldură în faringe și în partea superioară a abdomenului, 48.
• O senzație de frig urcă în faringe (dar și un punct situat mult în spate pe palat este rece), urmată de o cantitate mare de lichid cald, dulceag, cu gust sărat și mucilaginos, care urcă asemenea unei regurgitații apoase, iar senzația de frig din gât și palat se ameliorează pentru moment, dar revine (după douăzeci și patru de ore), 5.
• Esofagul.
• Distensie a esofagului, cu senzația că s-ar sufoca, 17 . [A se reda „Schlundes” prin „esofag” (la pagina 91 a aceluiași autor apare „Guttar”, adică „gât”). -Hughes.]
• Deglutiția.
• Deglutiție imposibilă, 47.
• Gâtul extern.
• Glandele submaxilare stângi umflate, însoțite de durere în interiorul gâtului, mai ales în partea stângă, cu un fel de senzație de sufocare și constricție în gât la deglutiție, care persistă puțin timp după deglutiție (după o oră), 2.
• Durere în glandele submaxilare, ca și cum ar fi ciupite (după trei ore), 1.

STOMAC

• Apetit și sete. [350.]
• Apetit vorace fără sete, 19 . [Greding adaugă „unersattlich” (nesățios) —Hughes.]
• Foame vorace, 19 . [Nu se regăsește. —Hughes.]
• Foame și sete cu flux abundent de urină, 19.*
• Foame violentă, ca în zilele precedente (a șasea zi), 34.
• Senzație de foame în stomac, cu apetitul neafectat (a opta zi), 34b.
• Mănâncă mult, dar continuă să se plângă de foame și de gol în stomac, 19.
• Dorință de a mânca și de a bea odată cu diareea, 19.*
• Dorință numai de alimente reci, hering, sardine, fructe, 2.*
• Poftă de fructe, 1.
• Dorință constantă și foarte lacomă de cornișoni, 4. [360.]
• Dorință de acid citric, 1.
• Dorință de lucruri acre, 1.*
• Nicio dorință de mâncare caldă, la prânz, ci mai degrabă de fructe, 2.*
• Fără apetit și fără foame; când mănâncă, nimic nu-i este pe plac, 6.
• Apetit redus; greață în timpul mesei (a cincea zi), 34a.
• Aversiune față de mâncarea caldă, iar când o mânca nu-i era pe plac, deși nu mâncase de mult timp; totuși, dorință de fructe, 1.
• Sete excesivă, 48, 49.
• Sete excesivă în timpul transpirației, 19.
• Sete mare de băuturi reci, imediat, 4.
• Sete mare după-amiaza și seara, 2. [370.]
• Sete intensă cu foame, 19.
• Eructații.
• Eructații de gaze, 33.
• Eructații violente, mai ales de aer (după șase ore și trei sferturi), 5.*
• Eructații frecvente (a cincea zi), 34b.
• Eructații acre, 49.
• (Eructații chiar și pe nemâncate; eructații acre după-amiaza), 1.
• Eructații de gaze, repetate frecvent după masă, cu apăsare în stomac și tensiune în întregul abdomen superior (a treia zi), 34.
• Eructații de gaze inodore (prima zi), 34b.
• Eructații după micul dejun, senzație de frig și slăbiciune (a opta zi), 34b.
• Eructații amare, 1. [380.]
• (Eructații cu gustul alimentelor), 1.
• Eructații constante însoțite de greață, cu tuse înspăimântătoare, 19.
• Eructații goale de gaze după masă, 6.
• Eructații goale, imediat, 1.
• Eructații goale seara, după ce se culcă în pat, urmate de o senzație de răzuire și zgâriere în laringe, aproape ca după pirozis (după douăsprezece ore), 1.
• Eforturi frecvente de a eructa, 19.
• Sughiț.
• Sughiț, 1, 25, 30.*
• Sughiț dimineața, în timpul fumatului obișnuit (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Sughiț timp de o jumătate de oră, 17.
• Sughiț prelungit, 19. [390.]
• O cantitate mare de apă urcă brusc în gât (regurgitație apoasă); nu o poate înghiți suficient de repede, iar aceasta pătrunde în căile respiratorii și îl îneacă frecvent (după douăsprezece ore și jumătate), 3.
• Cardialgie, 26.
• Greață și vărsături.
• Greață, 30, 33, 36.
• Greață, cu sete intensă și flux de urină timp de trei zile, 19.*
• Greață, cu slăbiciune, astfel încât a fost nevoit să se întindă (a cincea zi), 34a.*
• Greață, urmată de vărsături violente și frecvente (după o jumătate de oră); vărsături constante și sanguinolente (după o oră), 43.*
• Greață, apăsare și greutate în stomac după ce mănâncă puțin, 34e.
• Greață, cu foame și apăsare în regiunea epigastrică în timp ce mănâncă, dispărând imediat după masă, 1.
• Greață intensă înainte de vărsături, 1.
• Greață intensă, cu salivație abundentă, 19.* [400.]
• Greață intensă, cu fața roșie și transpirată, 19.
• Greață și salivație constante, cu apetit și sete intense, 19.*
• Senzație de greață, cu gust biliar în gură, 1.*
• Micul dejun i-a provocat o senzație de greață, care a dispărut după ce a mâncat carne la prânz (după douăsprezece ore), 1.
• Senzație de greață cu încleștarea maxilarelor, 19.
• Senzație de greață în capul pieptului, 5.
• Senzație de greață cu spumă la gură, 19.*
• Senzație de greață și răgușeală, multă tuse, 19.
• Senzație de greață și salivație, cu încleștarea maxilarelor, 19.*
• Senzație excesivă de greață, cu sete intensă, 19. [410.]
• Îi era foarte greață; ar fi mâncat bucuros ceva, dar nu avea apetit, 5.
• Se simte rău și slăbit (prima zi), 34a.
• Greață după cină (a doua zi); greață și senzație de furnicare în stomac (a cincea zi), 34b.
• Se simte foarte rău și slăbit după o plimbare scurtă, 34d.
• Tendință excesivă de a vărsa, până la senzație de leșin, 19.
• Vărsături, 19, 25, 30; imediat, 21, 40, 48.
• Vărsături violente de lichid mucos și acid, cu alimente, cu schimonosirea dureroasă a feței, 47.
• Vărsături forțate, excesive, 14, 15, 22, 23, 31.
• A fost cuprins de vărsături violente și neîncetate și a mai trăit numai de dimineața până seara, 39.
• Vărsături și diaree de până la zece ori, cu fața palidă și suptă, acoperită de transpirație rece (după șase ore), 46. [420.]
• Dacă apar vărsături, puterea și pulsul scad, 45.
• Două paroxisme de vărsături, în fiecare dintre ele vărsând de trei sau patru ori; greața a continuat chiar și în intervalul de un sfert de oră dintre paroxisme; materiile vărsate aveau un miros acru, 1 . [Vărsăturile au fost ameliorate prin consumul de lapte rece, dar, în pat, a urmat un frison uimitor. —Hahnemann.]
• Vărsături prelungite, 45.
• Vărsături de alimente, 19.
• Vărsături violente, 45.
• Chiar de la începutul vărsăturilor a fost nevoit să se întindă, iar la sfârșitul lor era atât de epuizat, încât părea că i se vor desprinde coapsele din articulațiile șoldurilor, 1.*
• Înainte de vărsături, mâini reci; după vărsături, mâini fierbinți, cu orgasm al sângelui, 19.
• Vărsături de alimente cu mucus verde, 19.*
• Vărsarea tuturor alimentelor și somn prelungit, 19.
• Vărsături de alimente cu mucus și materii verzi, 19. [430.]
• Vărsături, cu căldură a corpului, 19.
• Vărsături nocturne de mucus foarte vâscos, 19.
• Vărsături de mucus și transpirații reci, 44.*
• Vărsături verzi, 49.*
• Vărsături de mucus verde, 19, 35, 38, 42.
• Eliminare abundentă de mucus, cu eructații frecvente, 19.
• Vărsături de mucus verde, iar apoi de multă spumă, 19.
• Vărsături, la început de spumă, apoi de mucus verde-gălbui, cu miros acru, 19.
• Vărsături de mucus verde, urmate de senzație de frig, 19.
• Vărsături de mucus negru-verzui, 19. [440.]
• Vărsături de mucus verde-închis cu diaree și totuși cu dorință de a mânca și de a bea, 19.
• Vărsături de mucus alb, noaptea, 19.
• Vărsături de mucus alb, cu apetit bun, 19.
• Vărsături de mult mucus, cu slăbiciune extremă, 19.
• Vărsături, la început de bilă și mucus, apoi de bilă neagră, iar la sfârșit de sânge, 9.
• Vărsături, la început de bilă, apoi de mucus foarte vâscos, 1.
• Vărsături de mucus amar, acru și brun, cu alimente, la două ore după cafea, seara (a treia zi), 34.
• [Vărsături negre], 8 . [Când a fost administrat maniacilor și melancolicilor. —Hughes.]
• Stomac.
• Distensie dureroasă a capului pieptului, 43.*
• (Senzație de slăbiciune în stomac, cu senzație internă de frig în regiunea epigastrică și ușoară apăsare), 1. [450.]
• Senzație de plenitudine în stomac după ce mănâncă puțin (a treia zi), 34.
• Dureri de stomac, 49.
• Dureri în stomac și intestine, 23.*
• Durere acută în epigastru, 43.*
• Durere în stomac, ca de foame vorace, 1.*
• Se plângea de durere de stomac, dar mănâncă, bea și doarme mult, 19.
• Dureri apăsătoare și de tracțiune în capul pieptului, 1.
• Apăsare violentă în capul pieptului, care se extinde în stern, în regiunea hipocondriacă și până la regiunile iliace (după opt ore), 1.*
• Apăsare în stomac după cină (a șasea zi), 34.
• Apăsare în capul pieptului, 19 . [„Magendrucken” este termenul din original. —Hughes.] [460.]
• Arsură în stomac, 33.
• Căldură și arsură în stomac, gât și limbă, împreună cu o senzație de rece în gură, ca de la picături de mentă, 33.
• O apăsare arzătoare în capul pieptului și în mijlocul toracelui, cu crampă în stomac și eructații după micul dejun (a șasea zi), 34a.
• Arsură (incendium) în regiunea epigastrică, 25.
• Senzație de arsură în stomac seara și în piept, ca de pirozis, cu tremurături reci de-a lungul spatelui, 34d.
• Arsură în epigastru și de-a lungul esofagului, 48.
• Durere ca de ciupire în capul pieptului, mai intensă în timpul mersului, 1.

ABDOMEN

• Hipocondre.
• Durere tensivă în hipocondre, ca din cauza flatulenței, 1.
• Durere în hipocondre și în piept, din cauza neeliminării gazelor, 1.
• Înțepătură în regiunea splinei în timpul mersului, după o masă moderată (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Ombilic. [470.]
• Colică în regiunea ombilicală, 19.
• Colică în regiunea ombilicală, înaintea durerilor de spate, 19 . [„După” ar trebui să fie „înainte”. -Hughes.]
• Dureri tăietoare în regiunea ombilicală, debit urinar crescut și sete, 19.
• Colică în jurul ombilicului, ca din cauza gazelor, fără distensie marcată a abdomenului sau durere la atingere (după șase ore), 5.*
• Abdomen în general.
• Distensia abdomenului. 26, 34d.*
• Distensia abdomenului, cu salivație, 19.
• Umflarea abdomenului, cu colică și eliminare de gaze, 19.
• Borborisme în abdomen (prima zi), 34.
• Borborisme puternice în abdomen, 19.
• Borborisme puternice în abdomen, cu diureză, 19. [480.]
• Borborisme nedureroase în abdomen, ca din cauza gazelor (după trei sferturi de oră), 5.
• Borborisme flatulente și crampe în abdomen, cu eliminări rare și reduse de gaze, 5.
• Borborisme în abdomen, ca și cum ar urma să aibă diaree, cu eliminări frecvente de gaze (după șase ore), 6.
• Eliminare de gaze (după șapte ore), 5.
• Eliminări frecvente de gaze (prima oră), 1.
• Eliminări frecvente de gaze inodore (prima zi), 34b.
• O cantitate neobișnuită de gaze, seara (a doua zi), 34.
• Eliminarea zgomotoasă a unei cantități mari de gaze inodore, noaptea (a treia zi), 34.
• Flatulență după cină (a patra zi), 34.
• Eliminare neobservată de gaze, după cină, împreună cu un scaun fluid; apoi diaree cu materii fecale iritante și tenesme (după o oră), 1. [490.]
• Gazele se deplasează violent în sus și în jos, 1.
• Durere ici și colo în abdomen, ca și cum acesta ar fi tăiat cu cuțitele, imediat, 1.
• Tresăriri ale mușchilor abdominali, cu o căldură deloc neplăcută în piept (după o jumătate de oră), 1.
• Intestinele sunt dureroase ca și cum ar fi contuzionate, deoarece gazele refuză să se elimine, 1.
• Pacientul s-a plâns de dureri cumplite în abdomen, 43.
• Apăsare în intestine, 34d.
• Presiune dureroasă în regiunea cecală, ca din cauza unor gaze încarcerate spasmodic (după o oră), 1.
• Colică apăsătoare, cu senzație de tracțiune, seara, în timpul mersului, 3.
• Senzație de tracțiune în intestine, ca după un purgativ (prima zi), 34b.
• Dureri de tracțiune și sfâșiere, timp de câteva minute, profund în abdomenul inferior, mai ales deasupra pubisului (după o oră), 1. [500.]
• Răsucire în abdomen și spate, precedată de o mare slăbiciune, înaintea scaunului; după scaun s-a simțit mai ușurat și mai viguros, 1.*
• Crampe în abdomen, ca în diaree, deși fără nevoie de scaun (după două ore), 6.
• Colică cu crampe și senzație de tracțiune, urmată de eliminarea gazelor și evacuarea unor materii fecale vâscoase, care aderau puternic la rect, 3.
• Crampe în abdomen, uneori deasupra, alteori sub ombilic, după-amiaza, curând după masă , care, în ortostatism, își schimbă locul față de cel ocupat în timpul mersului și invers, 2.*
• *Colică, cu senzația că intestinele ar fi răsucite într-un nod, 38.
• Colică, sete, debit urinar crescut, 19.
• Colică, dinspre spate către ombilic, 19.
• Colică, cu borborisme puternice, 19.
• Colică bruscă (crampe?) dimineața în pat, după trezire, urmată imediat de nevoie de scaun; evacuarea unor materii fecale păstoase, verde-gălbui, a căror ultimă parte era alcătuită din mucus; nevoia a continuat chiar și după evacuare, după care a urmat mucus aproape limpede; în intestine, deasupra pubisului, a rămas senzația ca și cum ar fi fost lovite, iar în capul pieptului era o senzație de neliniște (după douăzeci de ore), 5.
• *Colică flatulentă, care cuprinde intestinele și întregul abdomen, ici și colo; cu cât eliminarea gazelor este întârziată mai mult, cu atât acestea se elimină mai greu (după șase până la douăsprezece ore), 1. [510.]
• Colică nocturnă, cu insomnie, 19.
• Colică surdă, din cauza distensiei abdomenului prin gaze, ca și cum ar exista constipație, cu neliniște, 1.
• Colică parțial cu înțepături, parțial cu junghiuri ici și colo în corp, cu usturime ca de piper în gât, 10.
• *Durere tăietoare în abdomen (după douăsprezece ore), 1.
• Colică tăietoare, cu diaree, foarte devreme dimineața (în jurul orei 4), 1.*
• Un junghi care se întinde din abdomen, prin inelul inghinal, de-a lungul cordonului spermatic, la tuse (după trei ore), 1.
• Senzație frecventă în abdomen ca și cum ar urma să înceapă diareea, fără nevoie de scaun, ci numai cu senzație de greață și borborisme în abdomen, 5.
• Hipogastru și regiuni iliace.
• Durere tăietoare și înțepătoare în abdomenul inferior, curând după masă (după douăzeci și nouă de ore), 3.
• Durere surdă și apăsătoare, ca de contuzie, în viscere, în regiunea pubiană, toată dimineața, împreună cu o senzație în regiunea inghinală stângă, ca și cum s-ar forma o hernie, mai ales în poziție șezândă, 5.
• Senzație profund în partea inferioară a abdomenului, ca de leșin iminent, înaintea scaunului, 1. [520.]
• Protruzia unei hernii inghinale, 1.
• Protruzie violentă și dureroasă a intestinelor; protruzionează o hernie neobișnuită, cu borborisme provocate de gaze (a treia zi), 34.
• Simptome ca și cum o hernie ar urma să se încarcereze, 1.

RECT ȘI ANUS

• Hemoroizi interni (după zece ore), 1.
• Tenesme rectale, 48.
• Presiune către anus, cu hemoroizi interni, 1.
• Arsură în anus în timpul scaunului (după douăsprezece ore), 1, 19.
• (Durere usturătoare în anus), 5.
• Nevoie și impuls de defecație resimțite în abdomenul superior, dar scaunul urmează cu dificultate sau nu apare deloc, aparent din cauza inactivității rectului și a absenței peristaltismului celorlalte intestine (după patru și cincisprezece ore), 1.

SCAUN

• Diaree.
• *Diaree, 22, 40, 48, 49. [530.]
• Diaree seara (după lapte), (a opta zi), 34a.
• *Diaree, cu transpirație abundentă, 19.
• *Diaree frecventă și violentă, 9.
• Diaree, cu durere în timpul și după scaun, 1.
• *Diaree foarte abundentă și dureroasă, 21.
• Scaun diareic (după douăsprezece ore), 2.
• Diaree sanguinolentă violentă, 12, 14.
• *Evacuări excesive, 27.
• *Evacuări abundente, 45.
• Evacuări intestinale apoase, bruște și involuntare, 41.* [540.]
• După eliminarea gazelor, se evacuează neobservat și o cantitate de materii fecale fluide (după patru și șaisprezece ore), 1.
• Scaune moi, bruște și frecvente (în primele ore), 1.
• Scaun moale, redus cantitativ, galben-maroniu (a doua zi), 34b.
• Scaune mult prea moi, 4.
• Evacuări sanguinolente negre frecvente, prin vărsături și scaun, 48.
• Scaun uscat seara (a treia zi), 34.
• Scaune sanguinolente, 44.
• Materii fecale iritante (după douăsprezece ore), 1.
• Scaun a cărui primă parte era voluminoasă, iar ultima parte era alcătuită din fâșii subțiri de materii fecale cu consistență și culoare normale, 5.
• Scaun eliminat foarte lent, 33.
• Constipație. [550.]
• Constipație (prima zi), 6, 59.
• Constipație persistentă, 19 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Constipație, cu căldură și durere în cap, 19.
• *Constipație din cauza durității și dimensiunii mari a evacuării (după trei și paisprezece ore), 1.
• Toate evacuările sunt suprimate, 1 . [Timp de câteva zile după o doză prea mare. -Hahnemann.]

ORGANE URINARE

• Tenesme vezicale, 35, 36.
• Durere apăsătoare în vezică și arsură în timpul urinării, 19 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Durere în uretră, ca și cum ar fi contractată, în spatele glandului, asociată cu nevoie ineficace de a urina, deoarece vezica era goală (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Durere ca o ciupitură în uretră, când nu urinează, 1.
• Urină arzătoare, 1. [560.]
• Arsură în partea anterioară a uretrei, în timpul urinării (după trei ore), 6.
• Mâncărime la orificiul uretrei după urinare, 1.
• Nevoie de a urina, cu eliminare oarecum dificilă, într-un jet slab, a unei urine palide și apoase (a doua zi), 34b.
• Nevoie frecventă de a urina; urina este reținută la început, iar după cincisprezece secunde are loc eliminarea unei urine apoase, cu durere usturătoare în partea anterioară a meatului (a patra zi), 34b.
• Micțiune involuntară, 19.
• Diureză, 20.*
• Diureză concomitentă cu constipația, 19 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
• Diureză, cu coriză violentă, 19.
• Disurie (a doua zi), 43.
• Urină incoloră ca apa (a treia zi), 34b. [570.]
• Urină redusă cantitativ, galbenă și tulbure în momentul eliminării (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Urină iritantă, 1.

ORGANE SEXUALE

• Masculin.
• Senzație acută și sensibilitate la nivelul organelor sexuale (după douăsprezece și cincisprezece ore), 1.
• Rigiditatea penisului, 1.
• Sensibilitate dureroasă a prepuțului, 1.
• Durere de tragere în testicule, 1.
• Feminin.
• Avort, 44.
• Coșuri pe labia dreaptă înaintea menstruației, 19.
• Hemoragie uterină imposibil de oprit, 44.
• Menstruație abundentă, 19.* [580.]
• Menstrele au apărut mult prea devreme , și anume în zilele a treisprezecea și a noua, 19.*
• Menstrele, care fuseseră suprimate mult timp, au revenit la lună plină, 1.
• Menstre suprimate timp de mulți ani au reapărut, 19.
• Vuiet în urechi, dureri în toate membrele și sete mare în timpul menstrelor, 19 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]

ORGANE RESPIRATORII

• Laringe și trahee.
• Contracție spasmodică a glotei, cu pupile contractate, 1.
• Paroxisme de constricție a glotei, accese de sufocare, cu ochii proeminenți (după o jumătate de oră), 1.
• Constricție a laringelui, 25, 32.
• Constricție sufocantă în laringe, 23, 26.
• Gâdilătură foarte jos în trahee, provocând tuse, fără expectorație (după o oră și după cinci ore), 1.
• Gâdilătură foarte jos în trahee, provocând tuse, fără expectorație (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Voce. [590.]
• Pierderea completă a vocii, 43.
• Tuse și expectorație.
• Tuse violentă timp de trei ore seara, cu salivație, 19.
• Tuse uscată (a cincea zi), 34a.
• Tuse uscată, iritativă, cu tremurături de frig, mai ales seara (a doua zi), 34a.
• Tuse uscată, cu gâdilătură în faringe (a treia zi), 34b.
• Tuse seacă, sacadată, provocată de o gâdilătură în porțiunea cea mai inferioară a sternului, imediat, 1.
• Tuse uscată violentă, noaptea și dimineața, 19.
• Tuse răgușită, uscată, noaptea, 19.
• Tuse cavernoasă în accese prelungite, cu durere tăietoare în abdomen (după șase ore), 2.
• Tuse profundă, cavernoasă, întotdeauna în trei sau patru accese, care par să vină din abdomen, seara, 2. [600.]
• Tuse și expectorație abundentă, cu învinețirea feței și micțiune involuntară, 19. [Revizuit de Hughes.]
• Expectorație frecventă după tusea uscată, 19.
• Respirație.
• Îl lasă respirația, 1, 15.
• Respirație scurtă la cea mai mică mișcare, chiar și în casă (un fel de apăsare în piept), care se ameliorează numai dacă stă așezat, nemișcat și liniștit, 1.
• Respirație slabă, întreruptă, 36.
• Respirație extrem de dificilă și chinuitoare, 9.
• Par în pericol de sufocare, atât de restrânsă este respirația, 28.
• Respirație imperceptibilă, aproape dispărută, 1.
• Dispnee, 43.
• Uneori respirația se oprea timp de câteva minute, era spasmodică și hârâitoare, 35.

PIEPT. [610.]

• Catar toracic, fără o tuse propriu-zisă (involuntară): mucusul tenace trebuie ridicat și expectorat prin raclarea zgomotoasă a gâtului (după opt ore), 1.
• Apăsare în piept, urmând unei arsuri în gât și unei dureri ca de roadere în stomac, 10.
• Apăsare puternică în piept și, la respirație, o durere în lateral, mai ales dimineața la ridicare (după cinci zile), 1.
• Apăsare asupra pieptului la tuse, 1.
• Constricție a pieptului; nu poate inspira suficient aer din cauza contractării căilor aeriene de către mucusul tenace și consistent (după patru ore și jumătate), 3.
• Constricție a pieptului și respirație dificilă, chiar și stând așezat, împreună cu cefalee, 2.
• Constricție a pieptului și apăsare în el ca de plenitudine în timpul mersului, astfel încât îl lasă respirația, 3.
• O plenitudine atât de mare în piept, încât încearcă necontenit să eructeze, fără greață, 3.
• Constricție a pieptului (după o oră), 43.
• Constricție dureroasă a pieptului, 1. [620.]
• Contracție spasmodică a mușchilor intercostali spre partea stângă, care împiedică respirația (după trei ore), 1.
• Apăsare asupra pieptului (a zecea zi), 34a.
• Apăsare ușoară asupra pieptului în timp ce stă în picioare, cu constricție a pieptului (după unsprezece ore și jumătate), 3.
• Apăsare și greutate în piept și stomac, 34c.
• Durere în piept, cu tuse uscată, 19.
• Dureri în piept care revin frecvent, 19.
• Durere în toate coastele, 19.
• Durere sub coaste, mai ales la expirație, 1.
• Durere tăietoare în piept (după cincisprezece ore), 1.
• Gâdilătură în piept, ca și cum ar provoca tuse, la mijlocul sternului (după o jumătate de oră și după o oră), 2.
• Partea anterioară și părțile laterale. [630.]
• Apăsare în regiunea sternului (după două ore), 1.
• Durere apăsătoare în regiunea sternului, după ce mănâncă și bea, 1.
• Apăsare ritmică dureroasă în partea superioară a sternului, 2.
• Durere ca de ciupire în regiunea sternului, mai accentuată după băut decât după mâncat, 1.
• Durere constrictivă ca o crampă în partea stângă a pieptului, revenind periodic (imediat), 1.
• Durere în părțile laterale și cefalee, cu tuse aproape uscată, 19.
• Dureri în părțile laterale, cu dureri în regiunea epigastrică, 19.
• Durere în părțile laterale, sâni și coapse, 19.
• Durere ca de strângere în partea dreaptă a pieptului (după douăzeci de ore), 4.
• Durere în partea stângă a pieptului, apoi în spate, 19. [640.]
• Durere în partea stângă, cu tuse, slăbiciune și respirație dificilă, 19.
• Apăsare pulsatilă, ca de la un vârf bont, în partea stângă a pieptului și în regiunea coastei a patra; locul era sensibil dureros la atingere, ca și cum ar supura, 3.
• În timpul zilei, câteva paroxisme de durere înțepătoare în partea dreaptă a pieptului, care îi tăiau respirația, 1.
• Junghiuri în partea dreaptă, 19.
• Un junghi care se termină cu apăsare sub ultimele coaste drepte, mai rău la inspirație (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Durere fină, înțepătoare-pulsatilă, într-un loc mic din partea stângă a pieptului (după cinci ore), 1.
• Junghiuri ascuțite, lente, în apropierea mameloanelor, care în cele din urmă provoacă mâncărime, 3.

INIMĂ ȘI PULS

• Precordiu.
• Durere tăietoare în regiunea precordială (prima noapte), 34.
• Apăsare în regiunea inimii, 1.
• Anxietate paroxistică în regiunea inimii, care apoi bate foarte violent, cu o senzație ca și cum ar fi foarte caldă (după patru ore), 6.
• Activitatea inimii. [650.]
• Palpitații, cu anxietate și respirație rapidă, audibilă, 2.
• Bătăi violente ale inimii, care mișcă coastele; inima bate foarte puternic și mișcă mâna, fără durere, 1.
• Puls.
• Puls foarte rapid (după șase ore), 46.
• Puls cu frecvență normală, dar foarte slab și aproape imperceptibil (după opt ore), 2.
• Puls foarte lent, 33.
• Puls foarte lent, chiar și în timpul mersului, 33.
• Puls foarte lent și aproape dispărut (după patru ore și după mai multe ore), 1.
• Puls mic, tensionat, 36, 47.
• Puls foarte mic, neregulat, uneori intermitent, 43.
• Puls aproape dispărut, 31. [660.]
• Puls imperceptibil, 27, 42.
• Puls complet dispărut timp de câteva ore, 35.

GÂT ȘI SPATE

• Gât.
• Rigiditate a cefei, 33.
• Rigiditate reumatică a cefei, care provoacă vertij, mai ales la mișcare, 1.
• Rigiditate dureroasă a cefei în timpul cefaleei, 5.
• Tensiune și înțepături în ceafă, pe ambii umeri și între umeri, agravate de mișcare și de întoarcerea corpului (a treia zi), 34.
• Tensiune și durere sfâșietoare în partea dreaptă a gâtului, care este trasă, îndoită și dureroasă la mișcare, mai puțin la apăsare (a șasea zi), 34.
• Tensiune în ceafă (a opta zi), 34b.
• Greutate în ceafă; mușchii cervicali nu mai susțin capul, 1.
• Durere externă la nivelul gâtului, ca și cum pielea ar fi ca de rană, 1. [670.]
• Dureri în ceafă și umăr, la trezirea de dimineață (a patra zi), 34e.
• Mușchii cefei par paralizați, 1.
• Durere sfâșietoare și tensiune în ceafă și occiput, 34e.
• Înțepături în cele patru vertebre cervicale (a cincea zi), 34.
• Spate.
• Rigiditate dureroasă a spatelui (a cincea zi), 34a.
• Durere în spate, apăsătoare și ca de rupt, la aplecare și la ridicare, dimineața, 3.
• Coloana vertebrală este dureroasă în timpul mersului, iar după aceea apare o apăsare de tracțiune, ca de contuzie; această durere dispare la apăsare (după unsprezece ore), 2.
• Arsură și înțepături în spate (a cincea zi), 34b.
• Înțepături arzătoare în spate și tensiune în regiunea lombară (prima zi), 34b.
• Înțepături arzătoare și apăsătoare în spate și în regiunea lombară (prima zi), 34b.
• Regiunea scapulară. [680.]
• Apăsare violentă, ca de contuzie și bătaie, în omoplați, 1.
• Durere în omoplați, extinzându-se peste întregul spate, cu diureză, sete și constipație, 19.
• Durere între omoplați, chiar și stând așezat; la întoarcere, durerea devine categoric sfâșietoare, 1.
• Durere reumatică perceptibilă între omoplați, extinzându-se de la ceafă până în regiunea lombară, care este deosebit de chinuitoare în timpul defecației, 1.
• Arsură în regiunea omoplaților, 17.
• Regiunea lombară.
• Dureri în șale, 19.
• Durere în regiunea lombară, umăr și spate, cu înțepături și tensiune (a doua zi), 34a.
• Partea stângă a regiunii lombare este dureroasă ca după o bătaie, atât la aplecare, cât și la ridicare, 3.
• Durere în regiunea lombară în timpul mersului pe teren drept, nu în poziție așezată, dimineața, 1.
• Durere tensivă în regiunea lombară (a cincea zi), 34. [690.]
• Durere paralizantă și ca de contuzie în articulațiile regiunii lombare și ale genunchiului, la mișcare după ridicarea de pe scaun, 1.
• Durere apăsătoare în regiunea lombară, în timp ce stă în picioare, 1.
• Un junghi în regiunea lombară la aplecare, care persistă mult timp, 1.
• Dureri în șale și dureri sfâșietoare artritice în membrele inferioare, 19.
• Junghiuri intermitente în coccis în timp ce stă în picioare, mai curând cu caracter de mâncărime decât de înțepătură, 3.

EXTREMITĂȚI

• *Unghiile albastre din cauza frigului, 33.
• Paralizia membrelor, 37.*
• [Tresăriri ale membrelor și transpirație abundentă, urmate de cefalee, vertij și consum mare de lichide], 19 . [Între paranteze drepte. -Hughes.]
• Tremurături în toate membrele, anxietate îngrozitoare în regiunea inimii și tendință de leșin, 7.
• Întinderea ( tensio ) membrelor, 21 . [Împreună cu S. 104. -Hughes.] [700.]
• Slăbiciunea tuturor membrelor, 1.
• Slăbiciune, cu greutate a membrelor, accentuată după micul dejun (a doua zi), 34b.
• Limitare dureroasă a mobilității, ca după un mers prea îndelungat, la extremitățile superioare și inferioare, numai la mișcare; abia putea înainta, 1.
• Rigiditatea membrelor, mai ales înainte de prânz și după ce stă în picioare, 1.
• Insensibilitatea și rigiditatea membrelor, 36.
• Amorțirea membrelor, 1.*
• Brațele și picioarele amorțesc mereu, chiar și în poziție culcată (după opt ore), 6.
• Șocuri ca electrice, urmate de durere ca de contuzie în genunchi și coate, 1.
• (Durere în membrele pe care stă culcat, ca și cum patul ar fi tare ca piatra), 1.
• Durere în toate membrele, ca și cum ar fi epuizate de oboseală excesivă, 1.* [710.]
• Durere de tracțiune în membre, 1.
• Durere violentă de tracțiune în membre la mers, care dispare noaptea dacă continuă să meargă, 1.
• Tracțiune spasmodică în membre, deasupra articulațiilor, la mișcare, 3.
• Dureri sfâșietoare în mușchii extensori în timp ce stă așezat, 1.

EXTREMITĂȚILE SUPERIOARE

• Tremurul brațului când apucă ceva cu mâna, 1.
• [Tresăriri în ambele brațe], 19 . [Între paranteze drepte. -Hughes.]
• Brațele aveau o limitare dureroasă a mobilității, ca și cum ar fi fost bătute; le putea ridica și menține ridicate numai cu efort și durere, 1.
• Brațul drept dureros ca și cum ar fi fost bătut, după un mic efort (prima zi), 34b.
• Senzație paralitică în brațul drept (a doua noapte), 34b.
• Tracțiune și rigiditate în mușchii brațului stâng, 33. [720.]
• Senzație ca și cum brațul ar fi prea plin și umflat, 1.
• Amorțeala brațului drept, 33.
• Senzație de amorțeală în brațul drept, cu greutate, 33.
• Amorțeală constantă a brațului stâng, cu durere și rigiditate musculară, 33.
• Umăr.
• Rigiditatea umărului și durere în ceafă, dimineața (a cincea zi), 34.
• Apăsare în umeri, 33.
• Durere în umăr (a patra zi), 34a.
• Durere ușoară, indescriptibilă, în axila dreaptă 5.
• Durere constantă în articulația umărului drept. 33.
• Durere în ambii umeri (prima zi), 34b. [730.]
• Durerile din umeri și brațe continuă câteva zile pe vreme ploioasă, încetează odată cu ploaia, după o doză de Rhus, iar la apariția vremii calde încetează toate simptomele (după douăsprezece zile), 34b.
• Senzație de durere ca un fulger, extinzându-se de la umăr la cap, urmată de pierderea vederii, 27.
• Durere tăietoare, ca o singură tăietură, pe umăr, 1.
• Durere înțepătoare și tensivă în umărul drept; înțepătura este la început ușoară, dar crește de la minut la minut, extinzându-se de la umăr la spate și împiedicând mișcarea; chiar și respirația este dureroasă; durerea cea mai violentă din umăr este ameliorată prin apăsarea cu mâna; după încetarea acestei apăsări apare o arsură în piele; durerea din umăr este agravată de dregerea zgomotoasă a gâtului și de tuse; înțepături în umărul drept și în gât, cu rigiditatea cefei (a doua zi), 34.
• Înțepături și sfâșiere violente în umărul drept, gât și occiput, agravate de mișcare, la trezirea de dimineață (a șasea zi), 34.
• Înțepături în axila dreaptă, extinzându-se până la cot (prima zi), 34b.
• Înțepături în articulația umărului stâng (prima zi), 34b.
• Înțepături în umărul drept și în cap (a opta zi), 34b.
• Junghiuri izolate în articulația umărului stâng, chiar și în repaus (după patru ore), 6.
• Braț.
• Durere în mușchii brațului drept, 33. [740.]
• Durere în mușchii brațului stâng, apoi ai celui drept, 33.
• Durere artritică în mușchiul deltoid, în braț și în genunchi, 1.
• Durere paralizantă, ca de contuzie, în brațul stâng la întinderea lui, 1.
• Durere persistentă de tracțiune în jos, în mijlocul humerusului stâng (după o jumătate de oră), 3.
• Usturime pe fața internă a brațului, ca de carne rănită (a șaptea zi), 34b.
• Cot.
• Durere de tracțiune în plica cotului la flexie; pare umflată, motiv pentru care cotul nu poate fi flexat complet; împreună cu o senzație paralitică în braț (după cincisprezece ore), 3.
• Antebraț.
• Durere în mijlocul antebrațului stâng, ca și cum oasele ar fi comprimate, 1.
• Articulația pumnului.
• Smucituri în articulația pumnului drept și mai sus, spre cot, 1.
• Mâini.
• Furnicături în mâini, ca și cum ar fi fost amorțite, 1.
• Degete.
• Lipsa sensibilității, amorțirea degetelor (după o oră), 1. [750.]
• Degete insensibile, rigide, 37.
• Durere tensivă în degetul mijlociu la mișcarea lui (după douăzeci de ore), 1.
• Durere ca de luxație în articulațiile policelui, 1.
• A doua falangă a degetului este dureroasă în os când apucă ceva (după douăzeci de ore), 1.

EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

• Mers clătinat, 1.
• Greutatea extremităților inferioare, 33.
• Greutate mare a extremităților inferioare, 33.
• Șold.
• Mers foarte dificil, ca în paralizie, mai întâi în șoldul drept, apoi și în cel stâng, 1.*
• Durere tensivă și ciupitoare deasupra ambelor șolduri și în regiunea lombară, în timpul mersului și al statului în picioare, la amiază (a doua zi), 34.
• Tracțiune ca o crampă în partea superioară a mușchilor fesieri, în timp ce stă în picioare, 3.
• Coapsă. [760.]
• Slăbiciune aproape exclusiv la coapse și genunchi, 1.
• Coapsele și șoldurile cedează și dor ca și cum ar fi paralizate, 1.
• Coapsele sunt dureroase ca și cum ar fi rupte, în timp ce stă așezat (după opt ore), 3.
• Durere reumatică de tracțiune în mușchii coapsei, în timp ce stă în picioare (după trei ore), 3.
• Durere apăsătoare ca o crampă în coapsă sau gambă dacă, în timp ce stă în picioare, se sprijină mai puțin pe acel picior (după trei ore și jumătate), 3.
• Tresăriri vizibil pulsatile ale mușchilor externi mari ai coapsei, în timp ce stă așezat și în picioare; mușchii se ridicau și coborau ritmic, dar fără durere, reapărând imediat după mers (după nouă ore), 3.
• Genunchi.
• Pocnituri ale genunchilor, 1.
• O ridicare izolată, vizibilă și foarte înaltă a genunchiului, în timp ce stă așezată (după-amiaza), o dată la fiecare sfert sau jumătate de oră, fără durere; tresărea de fiecare dată; a încetat seara după ce s-a culcat, 1.
• Durere ca de contuzie în genunchi la coborârea scărilor (după patru ore), 1.
• Tensiune în fosele poplitee, în timp ce stă în picioare și merge, ca și cum ar fi prea scurte, 1. [770.]
• Tracțiune uneori în genunchi, în timp ce stă în picioare, merge sau stă așezat, 1.
• Smucituri dureroase în genunchiul drept, 1.
• Durere spasmodică de tracțiune în sus, din fosa poplitee spre coapsa dreaptă, în timp ce stă în picioare (după douăsprezece ore), 3.
• Senzație rece de usturime la exteriorul articulației genunchiului, 3.
• Durere tăietoare, ca de cuțit, în genunchi, trecătoare, ca o singură tăietură, 1.
• (Înțepături în genunchi și gleznă), (după cinci zile), 1.
• Gambă.
• Durere cu senzație de greutate a gambelor, ca de oboseală, 1.
• Durere cu senzație de greutate în gambă, ca și cum ar fi iminentă paralizia, dimineața, 1.
• Durere în os imediat sub genunchi, ca și cum ar fi fost rupt și nu ar fi perfect stabil, când calcă pe el, 1.
• Rigiditate și durere în gamba dreaptă, 33. [780.]
• Crampe în gambe, 3.*
• Crampe violente în ambele gambe, în porțiunea externă, durând o jumătate de oră seara, după un mers obositor (a șaptea zi), 34.
• Durere în gambe și tibii, ca și cum ar fi pe punctul de a ceda, 1.
• Tracțiune și rigiditate în gambe, 33.
• Sfâșiere violentă în mușchii gambei stângi, 33.
• Furnicături în gambe până la genunchi, ca niște valuri dureroase, 1.
• Prurit mușcător și senzație de furnicături în gambe, în timp ce stă în picioare (după patru ore). 3.
• Durere sfâșietoare în tibii, extinzându-se în jos, 1.
• Arsură în tibii, seara, ca și cum ar fi fost expuse unui frig prea intens (după paisprezece ore), 3.
• Gleznă.
• Apăsare în glezne și gambe, 33. [790.]
• Apăsare de moment la gleznă, ca și cum oasele ar fi atinse direct și comprimate (după opt zile), 1.
• Apăsare violentă în glezna dreaptă, 33.
• Gleznele sunt dureroase ca și cum ar fi scrântite, în timpul mersului, după ce anterior, în poziție așezată, tălpile fuseseră întinse mult înapoi, astfel încât se sprijineau pe fețele dorsale ale degetelor, seara (după cincisprezece ore), 3.
• Arsură în maleolele gleznei, 1.
• Piciorul și degetele.
• Picioarele se umflă brusc, apoi, după câteva ore, se subțiază din nou, 1.
• În timpul mersului simte neîndemânare și greutate în picioare și genunchi, 5.
• Durere în picioare, mai ales în genunchi, ca de oboseală intensă, ca și cum de ele ar fi legate pietre mari; pentru a obține ameliorare era obligat să le miște într-o parte și în alta (după patruzeci și opt de ore), 1.
• Tracțiune dureroasă transversală prin articulațiile părții anterioare a piciorului, în timp ce stă așezat (după o oră și jumătate), 3.
• Crampe în picioare (a patra zi), 34a.
• Durere ca o crampă la întinderea piciorului (a douăsprezecea zi), 34b. [800.]
• Durere apăsătoare violentă în piciorul drept, ca și cum rădăcina piciorului și osul metacarpian al degetului mic ar fi trase în jos; durerea a durat câteva minute, atât în repaus, cât și la mișcare (a douăsprezecea zi), 34b.
• S-a trezit ca din cauza unui vânt dureros de rece care sufla de la ambele picioare spre genunchi, ameliorat numai după frecare îndelungată, după miezul nopții (a doua noapte), 34.
• Smucituri în succesiune rapidă în piciorul slăbit, în timp ce stă în picioare, dar nu în timpul mersului (după trei zile), 1.
• Junghi violent într-o bătătură de la piciorul stâng, în timp ce stă așezat (după paisprezece ore). 3.
• Durere ca de rană într-o bătătură la ridicarea piciorului, astfel încât stătea numai pe degete, seara (după cincisprezece ore), 3.
• Durere tensivă în tendoanele externe ale degetelor de la picioare, la mers, 1.
• Dureri în bătături, 34d.
• Durere înțepătoare în degetul mare de la picior (după cinci ore), 1.
• Durere înțepătoare trecătoare în degetele piciorului drept, în timp ce stă în picioare, durând două ore (după paisprezece ore), 2.
• Înțepături și arsură în degetul mare de la piciorul drept, 34d.

VERATRUM ALBUM. GENERALITĂȚI. [810.]

• Provoacă un nou atac de gută, 1.
• *Holeră, 15, 16, 26.
• Tremur al întregului corp, 1.*
• Spasme, 45.*
• Spasme, convulsii, 21, 23, 26, 27, 32.*
• Spasme epileptice, 22 . [Spasmele generale par să nu fie provocate aproape niciodată de Veratrum album, cu excepția momentelor imediat premergătoare morții, și par să fie rezultatul marelui antagonism al naturii. -Hahnemann.]
• Slăbiciune cronică, 1.*
• Slăbiciune însoțită de somnolență dimineața, care îl împiedică să se ridice din pat, 1.
• Accese de slăbiciune în timpul mersului, 33.
• *Slăbiciune, ca și cum ar fi provocată de căldura prea mare din aer, 1. [820.]
• Slăbit mult timp seara din cauza agitației psihice (prima zi); slăbiciune (a doua zi); slăbit și fără dispoziție pentru muncă (a patra zi); senzație de slăbiciune ca și cum nu ar fi dormit suficient, cap obtuz; când a încercat să se ridice, s-a prăbușit înapoi în pat, copleșit de somn, într-un semisomn cu vise, cu transpirație și o dispoziție anxioasă (a patra zi); slăbit și greoi, cu amețeală și incapacitate de a lucra întreaga dimineață, ameliorat după un pahar de vin (a șaptea zi); slăbiciune dimineața (a opta zi), 34a.
• Slăbiciune mare după-amiaza și seara, astfel încât s-a culcat devreme, urmată de un somn obositor, cu vise (prima zi); slăbit seara; orice muncă, mai ales cea intelectuală, îi este anevoioasă, cu mare neliniște, greutate a capului, care este dureros, urmate de un somn greu (a doua zi); slăbiciune mare (a patra zi); slăbiciune (a șaptea zi), 34b.
• Slăbit și cu senzație de frig dimineața, 34e.*
• *Slăbiciune extremă, 1 , [Fierul pare să o amelioreze. -Hahnemann.] 36, 48, 49.
• Slăbiciune mare, cu durere de dinți și inflamația amigdalelor, 19.
• Slăbiciune excesivă când merge să aibă scaun, 19.*
• Slăbiciune extremă, 9, 30, 31 . [Smyth spune: „mai ales la nivelul extremităților inferioare”. -Hughes.]*
• Când stă culcat, slăbiciunea nu îi dispare , însă toate celelalte simptome dispar și revin numai când se ridică; dispar și când stă așezat și rămâne doar cefaleea, 6.*
• Oboseală, 47.*
• Dorința de a se întinde, 1. [830.]
• Oboseală în întregul corp, ca și cum ar fi mers prea mult (după două ore), 6.
• Mișcări lente, 1.
• Mușchi relaxați, 1.
• Pierdere generală a puterii în corp, ca și cum nu ar fi dormit suficient, deși mintea este activă, dimineața. 3.
• *Prăbușire paralizantă a puterilor, 1.
• *Scădere rapidă a tuturor puterilor, care îndeamnă la somn, în cursul dimineții, 1.
• *Se prăbușește epuizat, 1.
• *Epuizare musculară completă, 43.
• *Epuizare și oboseală în întregul corp, mai ales la nivelul brațelor și mâinilor, astfel încât îi era imposibil să țină liber în fața sa o carte care nu era deloc grea, 2.
• Senzație de leșin, 1, 15, 23, 43, 45.* [840.]
• Neliniștit (prima zi), 34a.
• Neliniște activă, 1.
• Activitate și mobilitate odată cu diminuarea durerilor și a tulburărilor emoționale, 1.
• Senzație în oase ca și cum ar fi fost bătute (după două ore), 1.
• Durere constând într-o presiune și o senzație ca de contuzie în părțile musculare ale corpului, 1.*
• Senzație de mâncărime în oase, 1.
• Junghiuri trecătoare, ici și colo; în corp, 1.
• Aerul liber îl afectează, îi provoacă o stare rea, ca și cum ar fi convalescent după o boală acută, 1.

PIELE

• Obiectiv.
• *Întregul corp și fața sunt palide, 43.
• Descuamarea epidermului, 29 . [După vărsături și purgație ușoare. -Hughes.] [850.]
• Erupție roșu-arămie pe față, în jurul gurii și pe bărbie. 19.
• Grup de papule dureroase în diferite locuri (pecingine), 1.
• Pete roșii pe nas, 19.
• Erupție asemănătoare scabiei, 1.
• Erupție urticariană, care o mănâncă ori de câte ori îi este cald, chiar și în timpul zilei (numai în jurul articulațiilor); după scărpinare, petele ard și apar plăci urticariene, ca și cum ar fi provocate de înțepăturile urzicilor, 1.
• Erupție abundentă pe obraji, cu durere la nivelul feței, 1.
• Erupție roșie în jurul gurii și pe bărbie, 19.
• Erupție de papule lângă comisura gurii, pe marginea porțiunii roșii a buzei, dureroasă fără a fi atinsă și chiar mai dureroasă la atingere, 1.
• Papule roșii, nedureroase, pe fețele dorsale ale degetelor, între a doua și a treia articulație (după douăzeci de ore), 1.
• (Pecingine uscată pe mână, între police și arătător), 1. [860.]
• Papulă dureroasă pe mandibulă, care la atingere provoacă o durere constrictivă, dar care ulterior evoluează într-o pustulă cu areolă inflamată, 3.
• Vezicule grupate strâns pe nas, 19 . [În ziua următoare S. 852, la același subiect. -Hughes.]
• Erupție veziculară în comisura stângă a gurii, 19.
• Vezicule arzătoare ca în antrax pe coapsa stângă, pustule proeminente cu vârfurile deprimate, cu areolă tumefiată, roșu-închis, cu durere tensivă, arzătoare la mers (a doua zi); în veziculele de pe coapsă, durere arzătoare-înțepătoare în timpul mersului, deși sunt mai puțin tumefiate (a patra zi), 34b.
• Subiectiv.
• Sensibilitatea pielii; orice parte pe care stă culcat este dureroasă (a opta zi), 34b.
• Senzație de arsură, 20 . [În urma aplicării externe. -Hughes.]
• Prurit cu senzație de târâre (furnicare) pe diferite părți ale feței, mai degrabă mușcător decât înțepător, urmat de apariția unor mici papule roșii, cu margini dure, roșii și proeminente, iar ulterior cu vârfuri brune, pline cu puroi galben; la început au fost nedureroase, dar, după dezvoltarea completă, au devenit dureros de sensibile, ca o rană, la atingere, 3.
• Senzație de târâre pe mâini și degete, 1.
• O înțepătură fină, ca de urzici, în jurul gâtului și pe piept, ameliorată prin netezirea cu mâna (cu roșeață și ridicături ale pielii ca în urticarie, care se observă numai la atingerea cu mâna), 1.
• (Mâncărime ici și colo) (a cincea zi), 34b. [870.]
• Prurit coroziv al pielii (după douăsprezece ore), 1.
• Mâncărime ici și colo pe față și în spatele urechilor, ca și cum ar urma să apară papule (fără roșeață), cu senzație ca de rană în spatele urechilor (după douăzeci și trei de ore), 5.
• Prurit mușcător și senzație de târâre sub lobul urechii drepte, 3.
• (Mâncărime pe față) (a treia zi), 34b.
• (Mâncărime pe față, mai mult decât de obicei) (prima zi), 34b.
• Mâncărime pe brațe și picioare, ca și cum ar urma să apară o erupție, fără roșeață (după două ore), 5.
• Mâncărime și arsură pe umeri, spate, față, brațe și degete, cu tremurături (a șaptea zi), 34b.
• Prurit coroziv pe fața internă a încheieturii mâinii (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Mâncărime și senzație de mușcătură pe degetul mijlociu stâng, pe suprafața palmară, și pe pernița policelui, cu înțepături ca de urzici (prima zi), 34b.
• Durere cu arsură și mâncărime în prima falangă a degetului mic, ca și cum ar fi fost degerată, 1. [880.]
• Mâncărime violentă pe picioare; la frecare apar în piele mici papule dureroase (a cincea zi), 34.
• Mâncărime în fosele poplitee (a patra zi), 34b.
• Mâncărime aproape arzătoare sub călcâiul stâng, profund în interior (după două ore), 1.
• Mâncărime la haluce (prima zi), 34b.

SOMN

• Somnolență.
• Căscat, 1 ; (a cincea zi), 34b.
• Căscat frecvent (prima și a opta zi), 34b.
• Căscat mult dimineața (a treia zi), 34, 34c.
• Căscat frecvent și lăcrimare (a treia zi), 34b.
• Căscat și întindere frecvente, precum și oboseală cu somnolență seara, 34e.
• Căscat neobișnuit timp de peste o oră, seara, 34e. [890.]
• Căscat și întindere după somnul de la amiază, 5.
• Căscat, adesea atât de violent încât provoacă vuiet în urechi, 22.
• Căscat și întindere repetate, cu slăbiciune și senzație ca de contuzie în articulații, ca și cum nu ar fi dormit suficient, dimineața, 3.
• Somnolență, mai ales după-amiaza (a noua zi), 34b.
• Somnoros și slăbit după micul dejun (a opta zi), 34a.
• Somnolență, cu tresăriri înspăimântătoare care împiedică somnul, urmată de un acces febril, 1.
• Somnolență neobișnuită, atât de mare încât capul îi cade înainte; chiar și atunci când face efortul de a vorbi, pleoapele i se închid și gândurile dispar, la amiază (a șaptea zi), 34a.
• Adoarme în timp ce citește, după-amiaza (a opta zi), 34a.
• Adoarme, cu conștiență parțială, în timp ce stă pe scaun, 5.
• Somn stupefiant, o comă vigilă, 1. [900.]
• Somn liniștit, cu sete și diureză, 19.
• (Somn prea profund), 1.
• Somn lung, neîntrerupt, 19.
• Somn îndelungat timp de trei zile, chiar și în timpul spasmelor epileptice, 19 . [La un pacient epileptic. -Hahnemann.]
• În timpul somnului stă culcat cu brațul deasupra capului (primele ore), 1.
• Insomnie.
• Insomnie, 49.
• Insomnie timp de mai multe nopți, 48.
• Adoarme târziu din cauza picioarelor neobișnuit de reci (prima noapte), 34.
• Adoarme târziu, 5.
• Nu poate adormi înainte de miezul nopții din cauza activității mentale excesive, două nopți la rând; împreună cu o senzație intolerabilă de căldură în pat (dorește să se dezvelească), cu răsuciri neliniștite încoace și încolo, 5. [910.]
• Treziri frecvente din reprize scurte de somn, cu durere apăsătoare în frunte și tâmple și cap greu (a doua noapte), 34b.
• (Mers noaptea, cu tremur puternic de frig al brațului drept), 1.
• Neliniște noaptea (a noua zi), 34b, 34d.
• Somn agitat, cu vise (a șaptea zi), 34b.
• Somn agitat de la ora 12 la ora 3, apoi durere în umăr (a șasea noapte), 34.
• Somn întrerupt de anxietate și tulburări emoționale, cu plângeri că sângele arde în toate venele, în special în cele ale capului, și de un spasm care urcă din piept spre gât, cu o căldură deosebită a capului și mâinilor; căldura și anxietatea dispăreau în aer liber și erau urmate de căscat frecvent, 19.
• Schimbare continuă a poziției noaptea, fără somn, deși picioarele erau calde; după un timp, genunchii au început să se răcească; în jurul orei 10 a început o senzație de tracțiune în picioare, urmată de o senzație târâtoare de frig, ca de apă de zăpadă, de la genunchi în jos până la picioare, cu mare neliniște până la ora 3; dimineața, doar două ore de somn agitat (a cincea zi), 34.
• Scâncete în timpul somnului, 1.
• Vise.
• Somn plin de vise (a doua zi), 34 ; (prima, a cincea, a șasea și a șaptea noapte), 34a.
• Somn greu, cu vise, 34. [920.]
• Vise confuze noaptea, 34c.
• Vise despre vânătoare noaptea (a patra zi), 34b.
• Somn cu vise apăsătoare, cu mare efort și mare anxietate, cu transpirație noaptea (a treia zi), 34b.
• Vis viu și anxios despre tâlhari; s-a trezit înspăimântat și apoi a crezut că visul său era realitate, 1.
• Vise obositoare noaptea, urmate la trezirea de dimineață de slăbiciune, cu greutate a capului și membrelor (a doua zi), 34b.
• Vise cu certuri noaptea, 6.
• Vis că era urmărit cu violență, 1.
• Vise nocturne înspăimântătoare și anxioase, de exemplu că îl mușca un câine și nu putea scăpa, 2.
• Vise înspăimântătoare, urmate de vărsături cu mucus verde foarte vâscos, 19.
• Vise neclare; se trezește neobișnuit de devreme dimineața, 3.

FEBRĂ

• Senzație de frig. [930.]
• *Senzație de frig în tot corpul, 27.
• Senzație de frig și tremurături, dimineața, 19.
• Senzație de frig și tremurături întreaga zi, cu durere de tracțiune în gât și spate, 19.
• *Frig și tremurături odată cu scaunele frecvente, 19.
• Senzație de frig și căldură alternativ, din când în când, cu vertij, anxietate constantă și senzație de greață, 19.
• Frison febril, dimineața, imediat după ridicare, în timp ce se îmbracă, 2.
• *Frison febril, cu senzație de frig și sete, dimineața, timp de o jumătate de oră, fără căldură ulterioară, cu slăbiciunea membrelor, mai ales a coapselor (după douăzeci și patru de ore), 2.
• *O senzație interioară de frig care coboară de la cap până la degetele ambelor picioare, concomitent cu sete (imediat), 2.
• *Senzație de frig (a patra zi); întreaga după-amiază (a cincea zi); toată ziua, cu usturime a pielii (a șaptea zi); cu tremurături de-a lungul spatelui, umerilor și brațelor toată ziua, chiar și într-o cameră caldă (a opta zi); tremurăturile și senzația de frig au continuat (a noua zi), 34b.
• Senzație de frig seara, 34b. [940.]
• *Corpul întreg rece, 1, 31.
• *Corpul întreg rece și senzație de frig în tot corpul (după unsprezece minute), 2.
• *Senzație de frig care se strecoară prin tot corpul (curând), 2.
• Senzație de frig uneori, căldură cu transpirație neobișnuită alteori (a șasea oră), 46.*
• Rigiditate și corpul întreg rece, 35.*
• Tremurături și piele de găină după ce bea, 3.*
• Tremurături, senzație de furnicare în piele, de exemplu la nivelul feței (după două ore), 1.
• Tremurături în tot corpul, întotdeauna înainte de vărsături, 1.*
• Neobișnuit de sensibil la aer, fiecare curent provocând nu numai tremurături, ci și o senzație dureroasă de tracțiune prin spate, umeri și brațe, ca un vânt rece, 34c.
• Tremurături, cu senzație de frig în membre, mai ales în umeri și brațe, ca și cum un aer rece ca gheața ar curge prin oase, într-o cameră caldă, 34d. [950.]
• *Piele rece, 42, 47.
• Cap rece, 33.
• *Senzație de frig în cap, urmată de căldură, 33.
• Senzație de răcoare care se strecoară foarte frecvent peste cap, mai ales peste vertex, 33.*
• Senzație particulară de răcoare în cap, mai ales în frunte, 33.
• Senzație de frig în creștet și, concomitent, în picioare (după o oră), 1.
• *Față rece, colabată, 1.
• Alternanțe de frig și căldură în spate, 33.*
• *Senzație de frig de-a lungul spatelui, 33 ; (a cincea zi), 34b.
• Senzație de frig în spate, urmată de căldură violentă în spate, 33. [960.]
• Senzație de frig care se extinde de la spate, prin umeri, în brațe, de mai multe ori, 33.*
• Tremurături constante în spate și de-a lungul brațelor, 3.*
• *Extremități reci, 43.
• Senzație de frig în membre și durere de tracțiune în ele, 19.
• Mâini și picioare reci după micul dejun (a doua zi); seara (a șasea zi), 34.
• Senzația de frig a mâinilor și picioarelor împiedică somnul până la ora 3 A.M., 34d.
• Senzație dureroasă constantă de frig în extremitățile superioare (a noua zi), 34b.
• Tremurături în brațe și spate, cu căldura extremităților inferioare și a picioarelor (a doua zi), 34b.
• Senzație de frig în brațe la ridicarea lor, 1.
• *Mâini foarte reci, 33, 34b. [970.]
• S-a trezit din somn (după ce dormise liniștit timp de patru ore) cu picioarele reci, tremurături și tragerea picioarelor în sus (prima noapte), 34.
• Noaptea, foarte tulburată de senzația foarte dureroasă de frig a picioarelor, cu treziri frecvente și schimbarea poziției (a patra zi), 34.
• (După-amiază a făcut o plimbare prin zăpada care se topea; senzație de frig și umezeală la picioare; seara, durere crampiformă în picioare în timpul mersului), (a douăsprezecea zi), 34b.
• Senzație de frig în picioare, ca și cum ar curge apă rece în ele, cu tremur, 1.*
• Senzație dureroasă de frig în tălpile ambelor picioare, intolerabilă în pat, obligându-l să se ridice și să umble, seara, 34e.
• Căldură.
• Simptome febrile, 1.
• Febră zilnic, înainte de miezul nopții, 1.
• Febră recurentă timp de mai multe zile, uneori durând mult timp, 1 . [Am observat-o uneori seara, alteori dimineața. -Hahnemann.]
• Căldură și senzație de furnicare în tot corpul, extinzându-se până la vârfurile degetelor mâinilor și picioarelor, 19.
• Căldură în tot corpul și transpirație generală, fără sete, cu fața palidă (după două ore), 6. [980.]
• Căldură interioară, și totuși refuză să bea, 18.
• Căldură și transpirație, seara, în pat, deși cu mai multă căldură, 1.
• [Arsură în piele sub transpirație], 24 . [Paranteze drepte. -Hughes.]
• Căldură arzătoare a corpului (după trei ore), urmată de transpirație abundentă, care a durat cinci ore (după trei ore și jumătate); camera părea foarte întunecată, nu mai putea tolera lumina zilei și nu-și putea ține capul ridicat, fiind obligat să-l apese pe piept (după șase ore), 46.
• Senzație concomitentă de căldură și frig la nivelul capului, cu sensibilitatea părului, 1.
• Căldură a capului, 33, 47.*
• Cap fierbinte, greoi, 33.
• Cap fierbinte, tulbure și ca în stare de ebrietate, 33.
• Căldură în frunte și sinciput, care se transformă mai întâi în transpirație caldă, apoi în transpirație rece persistentă pe frunte, 1.
• Căldură urcând de-a lungul spatelui până în occiput, 33. [990.]
• Roșeață și căldură a feței, cu ușoare tremurături febrile, 1.*
• Căldură și roșeață a feței (și tremurături în tot corpul), seara; de asemenea, dimineața în pat, căldură la nivelul feței, 1.
• Căldură și roșeață a feței și căldură a mâinilor, cu dispoziție indiferentă, preocupându-se numai de lucrurile aflate chiar în jurul său, cu teamă (după o oră), 1.
• [Căldură vie și roșeață a feței, cu râs constant], 19 . [Paranteze drepte. -Hughes.]
• Căldură și arsură în obraji, cu roșeață, cu pupile contractate și picioare reci (după zece ore), 3.*
• Senzație de căldură care se extinde din abdomenul superior peste piept până la gât, 49.
• Căldură în spate, ca și cum ar fi pe punctul de a izbucni transpirația, seara, în timp ce merge încet în aer liber, 5.
• Transpirație.
• Transpirație pe tot corpul, seara, când dorește să adoarmă, 1.
• Transpirație foarte abundentă pe tot corpul, către dimineață, 4.
• Transpirație excesivă, cu sete intensă și poftă bună de mâncare, 19. [1000.]
• Transpirație abundentă persistentă în timpul somnului prelungit, 19.
• Transpiră ușor la fiecare mișcare, 1.
• Transpirație acră, 19.
• Transpirație acră abundentă, 19.
• *Transpirație rece, 1, 43, 45.
• *Transpirații reci și vărsături de mucus, 44.
• Transpirație rece, 26, 27 . [Reimann spune „pe frunte”. -Hughes.]*
• *Transpirație rece pe tot corpul, 31.
• Transpirație rece izbucnește pe tot capul și pieptul, 9 . [Revizuit de -Hughes.]*
• Transpirație cu miros amar, către dimineață, 4. [1010.]
• Transpirație nocturnă de lungă durată, 19.
• *Transpirație rece pe frunte, 1.
• *Transpirație rece abundentă pe frunte, odată cu evacuarea, 7.
• Transpirație rece pe frunte, imediat la ridicarea de pe scaun, 6.*
• (Transpirație pe față și în axile, în timpul mersului), 1.
• Puțină transpirație, mai ales pe față, dimineața; fața tinde să transpire chiar și în timpul zilei, 1.
• Transpirație numai pe mâini, 19.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), Anxietate; vertij; în timpul menstruației, cefalee sfâșietoare; după trezire, presiune în creștet; când fumează, sughiț; în pat, colică; tuse seacă; apăsare toracică; rigiditatea cefei; la ridicare, durere de spate; la ridicarea de pe scaun, durere în regiunea lombară; durere în picioare; senzație de frig; căldură și roșeață a feței.
• ( Înainte de amiază ), Rigiditatea membrelor.
• ( După-amiaza ), Sete.
• ( Seara ), Anxietate; sete; în timpul mersului, colică de tracțiune; tuse seacă; căldură și roșeață a feței.
• ( Noaptea ), Anxietate; colică; înainte de miezul nopții, febră.
• ( În aer liber ), Înțepături și arsură în ochi; stare de rău.
• ( La aplecarea înainte ), Cefalee de la tâmple spre vertex.
• ( La tuse ), Înțepătură în umărul drept; apăsare toracică.
• ( După masa de prânz ), Anxietate.
• ( După ce bea ), Durere în regiunea sternului.
• ( Când mănâncă ), Sensibilitate dureroasă a mușchilor mandibulei.
• ( După ce mănâncă ), Durere în regiunea sternului.
• ( La expirație ), Durere sub coaste.
• ( La raclarea gâtului ), Înțepătură în umărul drept.
• ( La inspirație ), Junghi sub ultimele coaste drepte.
• ( Înaintea menstruației ), Epistaxis.
• ( La mișcare ), Tensiune și înțepături în ceafă, umeri și occiput; impotență funcțională a extremităților; senzație de tracțiune în membre.
• ( La ridicarea de pe scaun ), Vertij.
• ( La ridicare ), Majoritatea simptomelor.
• ( Stând drept pe scaun ), Presiune în vertex.
• ( Stând în picioare ), Presiune în tâmple; durere în regiunea lombară; junghiuri în coccis; rigiditatea membrelor; durere deasupra șoldurilor și în șale; senzație de tracțiune în mușchii fesieri; zvâcniri în laba piciorului slăbită.
• ( La aplecare ), Aflux de sânge la cap; durere de spate; durere în regiunea lombară.
• ( La mers ), Vertij; durere în coloana vertebrală; durere în regiunea lombară.
• ( Pe vreme ploioasă ), Durere în umeri și brațe.
• Ameliorare.
• ( La aplecarea înapoi ), Cefalee de la tâmple spre vertex.
• ( La apăsarea cu mâna ), Durere în umăr.
• ( La aplecare ), Presiune în tâmple și vertex.
• ( Stând pe scaun și culcat ), Majoritatea simptomelor.