Veratrum album

Știrigoaie albă. Melantacee.

Știrigoaia europeană crește în pajiștile umede din Alpi și Pirinei, până în Rusia, China de Nord și Japonia.

Tinctura se prepară din rădăcina uscată, pulverizată.

Introdusă de Hahnemann și experimentată de el însuși, Becher, Franz, Fr. Hahnemann, Stapf, Teuthorn etc., R. A. M. L., vol. 3 ; Lembke, N. Z. für H. K., vol. 7, p. 73 ; Schelling, A. H. Z., vol. 83, p. 19.

Rapoartele toxicologice sunt numeroase, vezi Encyclopædia lui Allen, vol. 10, p. 73 .

AUTORITĂȚI CLINICE.

• Melancolie , Dulac, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 56 ; Manie , Schreter, Woost, Hirsch, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 12 ; Knorre, A. H. Z., vol. 19 ; B. J. H., vol. 12, p. 482 ; Demență , Jahr, B. J. H., vol. 12, p. 468 ; Jahr, B. J. H., vol. 12, p. 476 ; Foote, N. A. J. H., vol. 22, p. 546 ; Frost, N. E. M. G., vol. 8, p. 273 ; Tulburări psihice , Radmacher, Knorre, Kretschmar, Schüler, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 52 ; Cefalee , Lobethal Black, Hrg., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 211 ; Barrows, N. E. M. G., vol. 4, p. 97 ; Hoyne, Hom. Ob., vol. 12, p. 18 ; Meningită , Knorre, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 132 ; Afecțiune a scalpului , Searle, A. H. O., 1871, p. 33 ; Plica polonica , Boeck, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 319 ; Boală a fundului de ochi , McGuire, Hah. Mo., vol. 16, p. 449 ; Neuralgia palpebralis , Hirsch, A. H. Z., vol. 95, p. 133 ; Epistaxis , Kreuss, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 415 ; Prosopalgie , Schleicher, Kafka, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 195 ; Durere de dinți , Bœnninghausen, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 482 ; H. World, vol. 6, p. 127 ; Afecțiune a gâtului , Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 252 ; Bulimie , Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 553 ; Altschul, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 258 ; Vărsături , Schreiber, Schmid, Diez, Elwert, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 560 ; Vărsături alimentare , Hale, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 266 ; Tulburare gastrică , Wolf, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 594 ; Stomac deranjat , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 73 ; Indigestie , Bayes, B. J. H., vol. 30, p. 154 ; Gastralgie , Pope, B. J. H., vol. 12, p. 487 ; Gastrodinie , Bayes, Hom. Rev., vol. 15, p. 15 ; Gastrită , Kreuss, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 603 ; Hematemeză , Kreussel, Hartm., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 576 ; Timpanism , Stens, A. H. Z., vol. 91, p. 189 ; Senzație de gol în abdomen , Berridge, Hom. Phys., vol. 8, p. 553 ; Nevralgie intestinală , Kitchen, A. J. H. M. M., vol. 5, p. 20 ; Colică , Hahnemann, Gaspary, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 763 ; Lembke, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 371 ; Lembke, N. A. J. H., vol. 4, p. 343 ; Stens, B. J. H., vol. 34 p. 725 ; Colicodinie , Hahnemann, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 85 ; Invaginație intestinală , Ellinger, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 376 ; Diaree , Hartlaub, Schmid, Kopp, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 851 ; Kafka, Hofrichter, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 435 ; Bruckner, N. A. J. H., vol. 19, p. 417 ; Madden, B. J. H., vol. 28, p. 719 ; Blake, Hom. Rev., May, 1889 ; Jahr, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 195 ; Martin, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 148 ; Lilienthal, H. M., Dec., 1873, p. 214 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 4, p. 47 ; Dizenterie , Munroe, Mass., Trans., vol. 4, p. 375 ; Cholera infantum , Jones, Med. Adv., Jan., 1890, p. 23 ; Cholera morbus , Schreiber, Rummel, Schindler, Schreter, Weigel, Tietze, Nehrer, Maly, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 891 ; Schmid, B. J. H., vol. 5, p. 280 ; Miller, N. Y. S. Trans., 1875 ; Miller, Obs., Nov., 1875, p. 418 ; Holmes, Hom. Phys., vol. 8, p. 602 ; Cholera Asiatica , Quin, Schreter, Seider, Veith, Rummel, Bernst., Schmid, Roth, Reubel, Lobeth., Vehs, Montagk, Henke, Tietzer, Adler, Schweick, Kurtz, Gerstl, Hofricht., Widman, Schüler, Ruoff, Mabit, Rück. Kl. Erf., vol. 1, pp. 965-975 ; Engelhard, Findeisen, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 486 ; (6 cazuri), Drysdale, B. J. H., vol. 8, p. 155 ; Curtis, N. A. J. H., vol. 8, p. 16 ; Constipație, Hartmann , Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 819 ; Elwert, Broackes, Bernard and Strong, p. 109 ; Dismenoree și hemeralopie , Raue, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 174 ; Tulburare menstruală , Morgan, Hering's Analyt. Therap., vol. 1, p. 181 ; Metrită , Times Ret., 1877, p. 111 ; Tulburări ale sarcinii , Rückert, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 387 ; Spasmus glottidis , Ohlhaut, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 161 ; Kafka, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 783 ; Laringotraheită , Mossa, H. Kl., 1870, p. 98 ; Astm , Hrg., Hartm., Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 200 ; Tuse , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 73 ; Tuse în timpul rujeolei , Mossa, H. Kl., 1870, p. 98 ; Tuse convulsivă , Schmid, Rummel, Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 85 ; Bœnninghausen, Meyer, Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 730 ; Hirsch, B. J. H., vol. 25, p. 620 ; Suferință în regiunea inimii etc ., Cushing, N. E. M. G., vol. 14, p. 107 ; Org., vol. 2, p. 381 ; Mialgie , Everett, Hah. Mo., vol. 10, p. 322 ; Coxalgie , Stens, B. J. H., vol. 15, p. 181 ; Dureri în brațe , C. M., Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 59 ; Sciatică , Stens, Bruckner, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 909 ; Debilitate și durere de dinți , Bœnninghausen, Hom. Phys., vol. 6, p. 373 ; Crampe , Barton, Mass. Trans., vol. 4, p. 602 ; Coree , Cooper, B. J. H., vol. 29, No. 115 ; Febră intermitentă , Bärtl, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 998 ; Watzke, Hom. Jour., vol. 1, p. 219 ; Gilchrist, Med. Inv., vol. 7, p. 99 ; Pearson, U. S. M. and S. J., Apr., 1866 ; Febră tifoidă , Kreuss, Schleicher, Wurmb, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 791 ; Wurmb and Caspar, B. J. H., vol. 12, p. 198 ; Nichols, Hah. Mo., vol. 16, p. 168 ; Febră galbenă , Taft, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 667 ; Rujeolă , Kreuss, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 103 ; Scarlatină , Kreuss, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 67 ; Antidot pentru intoxicația cu opiu , Todd, N. E. M. G., vol. 11, p. 49.

PSIHIC [1]

Este conștient numai ca într-un vis.

Obtuzitate după abuz de băuturi alcoolice.

Își închipuie că este gravidă sau că va naște curând ; că se află în durerile facerii. θ Manie isterică.

Idei eronate și trufașe.

Nu spune niciodată adevărul ; nici ea însăși nu știe ce spune.

Este de neconsolat din cauza unei nenorociri închipuite, aleargă prin cameră urlând și țipând ; sau stă cufundată în gânduri, tânguindu-se și plângând ; < seara ; doarme numai până la ora 2 A. M.

Alternanță între râs și gemete.

Încearcă foarte multe lucruri, dar nu duce nimic la capăt.

Furie, cu căldură intensă a corpului ; își mănâncă propriile fecale.

Tendință suicidară din disperare religioasă.

Se consideră o persoană distinsă ; își risipește banii ; este mândru de poziția sa.

Timp de șase zile, fără somn ; vede neîncetat oameni în jurul ei și le vorbește ; strigă ; cântă ; nu recunoaște pe nimeni, nu reacționează la nimic ; râde frecvent ; nu răspunde când i se vorbește ; nu dorește nimic ; urinează și defecă involuntar ; fața nu este fierbinte ; puls regulat ; născuse cu două săptămâni înainte.

După o boală gravă, aversiune față de soț și copii ; dorință de a pleca din casă ; halucinații, camera părea plină de oameni care se înghesuiau acolo unde nu mai era loc ; fiecare apariție întruchipa o anumită persoană și îi ținea companie ore întregi ; vedea forme așezate lângă ea și conversa cu ele și nu putea întotdeauna să deosebească aparența de realitate.

Accese de durere cu delir, care o duc la nebunie.

Delir : religios sau exaltat ; somn profund, soporos ; agitat, însetat, crampe în picioare, transpirație rece, furnicături ; puls neregulat ; în meningita cerebrospinală.

Delir ușor ; senzație de frig în tot corpul, ochii deschiși, cu expresie veselă, uneori surâzătoare ; sporovăiește despre subiecte religioase și despre făgăduințe care trebuie împlinite, se roagă, crede că nu se află în propria casă.

Tendință către izbucniri violente, dorință de a-i lovi pe cei din jur.

Accese de furie cu înjurături ; înclinație de a fugi.

O femeie, æt. 36, are lectrofilie, fața roșie și arzătoare, anxietate, lipsă de speranță, disperare, gemete și țipete continue, fără cauză ; nu mănâncă și nu bea, nu doarme ; această stare a fost provocată de excitația sexuală.

Furie persistentă, cu căldură intensă a corpului.

Manie : cu dorința de a tăia și sfâșia totul, îndeosebi hainele ; cu obscenitate și vorbe lascive ; religioasă sau amoroasă ; megalomanie.

Nimfomanie, cu violență și porniri distructive ; fusese dezamăgită în dragoste ; melancolie ; uneori vorbăreață ; dorință intensă de raport sexual ; lipsită de pudoare ; obscenitate ; foarte greu de stăpânit, necesitând izolare strictă ; fusese internată timp de un an într-un azil.

Manie puerperală și convulsii, cu congestie cerebrală violentă ; față albăstruie și tumefiată ; ochi proeminenți ; țipete sălbatice, cu tendința de a mușca și sfâșia.

Înclinată să tacă sau să vorbească despre greșelile altora ; dacă este iritată, se răstește și insultă.

Dorință de a umbla prin casă. θ Isterie.

Își alungă familia din casă ; declară că Soarele se rotește în jurul Pământului ; frică de moarte, neliniște, disperare ; acțiuni nesăbuite.

Locvacitate, vorbește repede.

Vorbește mult despre subiecte religioase ; se roagă ; este excesiv de scrupulos.

Insomnie ; fața schimonosită ; plânge ; se roagă, spune că este un secret și o nenorocire ; refuză să vorbească, face numai gesturi cu mâinile ; își rotește mâinile în cerc, spunând că trebuie să se întărească, iar apoi mișcările devin mai violente ; se plânge de praf în gât ; își închipuie că este în rai și vorbește cu Dumnezeu. θ Manie.

Vorbește neîncetat, expresie sălbatică a ochilor, zâmbește continuu, uneori râde zgomotos ; își schimonosește fața și respinge pe oricine se apropie de el ; nu răspunde la nicio întrebare ; aleargă în spatele mesei și ocărăște ; refuză hrana.

Insomnie completă ; vorbește neîncetat ; la auzul oricărui sunet, precum bătaia ceasului etc., se dezlănțuie, dansează de colo-colo, trebuie ținut ; vorbire rapidă.

Geme, nu mai este stăpân pe sine.

Înjură și urlă toată noaptea.

Înjură toată noaptea și se plânge de o senzație de năuceală, cu cefalee și ptialism.

Răcnește și delirează furios, cinci bărbați abia o puteau stăpâni ; își sfâșie hainele ; trăsături palide, schimonosite ; privire amenințătoare, sălbatică ; păr răvășit ; scoate sunete asemănătoare mai degrabă celor ale unei fiare decât ale unei ființe omenești ; mușcă, lovește în jurul ei, scuipă ; corpul se leagănă neîncetat ; murmură și geme ; nu reacționează la întrebări ; nu mănâncă nimic ; complet lipsită de somn.

Sărută pe toată lumea ; înaintea menstruației.

Comportament nerușinat în lăuzie.

Tăcut ; nu este dispus să vorbească, cu excepția delirului.

Nu suportă să fie lăsat singur.

Deprimare și descurajare.

Frică și anxietate ; frica îi taie respirația.

Teamă : tresare ; aleargă de colo-colo și strigă.

Anxios, neliniștit, ușor de speriat, scâncește, plânge, este apatic, delirează, are fața albăstrie. θ Febră tifoidă.

Transpirație rece pe frunte, cu angoasă și frică de moarte.

Nu se poate ridica timp de opt ore, fiind obligat fie să șadă, fie să stea culcat ; dacă stă în picioare, este chinuit de o anxietate înspăimântătoare, în timpul căreia fruntea i se acoperă de transpirație rece și i se face rău până la vărsătură.

Anxietate ca din cauza unei conștiințe încărcate, ca și cum ar fi comis o crimă.

Anxietate ca după săvârșirea unei fapte rele, < seara și după cină.

O fată infirmă a căzut brusc în convulsii, a fost culcată în pat și a avut un frison violent ; s-a ridicat în șezut într-o stare de semiconștiență, refuzând ajutorul, hrana sau băutura ; anxietate cu gemete și suspine pe tot parcursul nopții ; își mustră tatăl pentru că a participat la revoluție ; crede că aude toba care vestește execuția tatălui ei ; apoi rămâne tăcută și cufundată în gânduri, cu tresăriri ocazionale ; menstruația oprită, abdomen tensionat, față palidă, brațe reci, ochi ficși cu pupile contractate ; puls lent și aproape imperceptibil.

Melancolie, cu capul plecat, stă cufundat în gânduri, în tăcere.

Melancolie religioasă sau nimfomanie, cu dorința de a îmbrățișa pe toată lumea, chiar și obiecte neînsuflețite ; sete intensă de apă foarte rece ; dorește neîncetat lucruri reci și răcoritoare. θ Manie puerperală.

Disperare; lipsă de speranță, pierderea curajului.

Disperare cu privire la poziția sa în societate, se consideră foarte nenorocos.

Disperare cu privire la mântuirea ei; cu suprimarea catameniilor.

Disperare cu privire la însănătoșirea sa; încearcă să se sinucidă. θ Manie.

După spaimă: frică, anxietate; senzație de frig; leșin; diaree involuntară.

Consecințe ale orgoliului rănit sau ale onoarei rănite. θ Alienație mintală. θ Isterie.

SENZORIU [2]

Vertij: cu transpirație rece pe frunte; cu pierderea vederii; leșin brusc; din cauza consumului de opiu; din cauza abuzului de tutun sau alcool.

Greutate în cap, lucrurile par să se învârtă în cerc. θ Febră tifoidă.

Leșină la cel mai mic efort, când se întoarce în pat, când se încordează la defecație, la eforturi de vomă ca și cum ar urma să verse etc.; din cauza unor răni ușoare; din cauza durerilor violente; după pierderea de lichide; anxietate, greață, tresăriri convulsive.

Leșin precedat de mare angoasă sau descurajare ori însoțit de spasme, trismus, mișcări convulsive ale ochilor, pleoapelor etc.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Arsură în creier.

Durere paroxistică ici și colo în creier, constând într-o senzație ca de contuzie și presiune.

Senzația unui bulgăre de gheață în vertex.

Nevralgie a capului, cu indigestie; trăsături supte.

Cap fierbinte și acoperit de transpirație; copiii își freacă capul, nu suportă să fie lăsați singuri; își duc mâinile la cap. θ Febră tifoidă.

Cefalee: cu greață, vărsături, diaree, față palidă; cu vărsături de mucus verde; ca o presiune asupra vertexului; rigiditatea cefei; micțiuni frecvente și abundente; ca și cum creierul ar fi sfâșiat în bucăți; cronică, apărând după-amiaza și durând toată noaptea; durere de tracțiune în ambele brațe; > spre dimineață; durerile violente duc la disperare; prostrație marcată; leșin, cu transpirație rece și sete intensă; cu constipație rebelă; nervoasă, la fiecare perioadă menstruală, la fete și femei isterice; < la mișcare, mai ales la aplecare.

Cefalee apăsătoare, pulsatilă, nervoasă, afectând o parte, cu rigiditatea cefei și senzația că ar urma să plesnească capul; vărsături.

Hemicranie.

Nevralgie a capului, cu dispepsie; ochi adânciți și torace supt; membre reci.

Cefalee cu greață, în care diureza constituie criza.

Sângele năvălește violent la cap la aplecare.

Hiperemie cerebrală din cauza tusei convulsive.

Sopor; ochii pe jumătate închiși; față palidă, emaciată; își aruncă încoace și încolo capul și țipă; își înfundă capul în pernă; îmbujorări trecătoare ale feței; dă jos învelitoarea cu picioarele; când este ridicat, capul îi cade spre stânga; ochi terni, pupile contractate; corneea arată ca sticla mată, este acoperită cu un strat subțire de mucus, care s-a uscat la colțurile ochilor; strigătele puternice nu îl trezesc din stupoare; când este ridicat, eructații și eforturi de vomă; puls slab, lent; refuză să sugă; cap fierbinte, restul corpului răcoros. θ Meningită.

Meningită cerebrospinală; transpirație rece pe tot corpul, vărsături, cu crampe la stomac; sete intensă de apă rece ca gheața sau dorință de gheață; mușchii capului prea slabi pentru a susține capul; puls neregulat, foarte slab și lent; predomină starea de frig; debilitate accentuată, persistentă; crampe în picioare; vrea să fugă din pat; somn comatos profund.

Meningită; cefalee violentă cu delir sau inconștiență; vărsături abundente, față palidă, rece și cadaverică; rigiditatea cefei, senzație de sufocare în gât, senzație ca și cum capul ar urma să plesnească; rostogolește violent capul dintr-o parte în alta, cu țipete scurte, își înfundă capul în pernă; șocuri convulsive și vărsături de îndată ce capul este ridicat; spasme clonice și tonice, cu pierderea sensibilității și a mișcării; crampe în membre; furnicături și senzație de frig în membre; colaps holeriform, simultan cu congestie intensă.

Stare hidrocefaloidă; inegalitate marcată în distribuția căldurii; piele rece și umedă; vărsăturile și toate simptomele < când se ridică și se simte relativ bine în poziție orizontală; cea mai mică mișcare produce greață și vărsături; pierderea forței în extremități; rigiditatea cefei, mare tendință la convulsii; sete intensă de apă cu gheață sau de gheață; față palidă, desfigurată, sau roșeața unui obraz; prostrație marcată după un scaun.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Cap arzător de fierbinte; membre alternativ fierbinți și reci.

Scalp foarte sensibil, cu cefalee.

Senzație ca și cum pe cap s-ar afla o bucată de gheață; sau senzație concomitentă de căldură și frig pe scalp, firele de păr fiind sensibile.

Senzație în părul de pe partea dreaptă a capului ca și cum un mănunchi de păr ar fi electrizat, senzație de furnicare și zbârlire a părului, cu o ușoară tremurare a pielii de sub păr.

Senzație dureroasă, ca de rană, la nivelul capului, cu greață.

Plica polonica.

Transpirație rece pe frunte.

Constrâns să-și frece fruntea, cu un fel de amorțeală. θ Febră tifoidă.

Gât prea slab pentru a ține capul ridicat. θ Tuse convulsivă. θ Meningită.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Puncte sau pete negre înaintea ochilor, cu diplopie; fotofobie; < la ridicarea din pat sau de pe scaun.

Hemeralopie.

Hemeralopie, cu diaree nocturnă.

Vedere slăbită; pupile dilatate.

Ochii: întorși în sus, fiind vizibil doar albul; deviați, proeminenți; ficși, umezi, adânciți, lipsiți de strălucire; plini de lacrimi; pleoape livide, cu margini albastre; înconjurați de cearcăne negre; au un aspect slăbit; par galbeni sau albaștri.

Pupile: contractate; dilatate, cu vedere slabă; nu îi recunoaște pe cei aflați în apropiere sau îi recunoaște, dar lent.

Dureri sfâșietoare în ochi, care împiedică somnul; < pe vreme rece și umedă. θ Oftalmie reumatică.

Presiune în ochi.

Căldură în ochi.

Uscăciune extremă a pleoapelor; mai ales după somn; dureroase, ca și cum ar fi fost frecate până au devenit sensibile; rigide și lipite între ele.

Senzație acută de uscăciune în pleoapa superioară, ca și cum ar fi sare între aceasta și globul ocular.

Pleoapele: grele, abia le poate ridica; tremurătoare; paralizate.

Lăcrimare abundentă și dureri tăietoare, cu senzație de uscăciune și căldură.

Lăcrimare frecventă, cu roșeața ochilor ca în coriză.

Nevralgie palpebrală la pleoapa superioară, pe partea dreaptă; durere severă la cea mai ușoară presiune sau la cea mai mică atingere, ca și cum sute de vârfuri fine de ac ar fi înfipte brusc în pleoapă; dimineața, la prima trezire, nu putea deschide ochii, părea ca și cum suprafața internă a pleoapelor ar fi fost prea uscată și acestea s-ar fi lipit strâns de globul ocular.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Surd, ca și cum urechile ar fi înfundate.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Miros înaintea nasului, ca de gunoi de grajd sau de fum.

Nasul: devine mai ascuțit, pare mai lung; rece ca gheața.

Epistaxis: pe partea dreaptă, numai noaptea, în somn; față palidă ca de mort, corp rece; puls lent, intermitent.

Senzație ca și cum interiorul nasului ar fi complet uscat.

Senzație de sfredelire în nas.

Strănut frecvent.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Privire neliniștită, sălbatică; față palidă, deformată.

Cearcăne albastre sau verzi în jurul ochilor.

Fața: suptă, palidă, albăstruie; nas ascuțit; de nuanță plumburie; roșie în pat, devine palidă la ridicare; alternativ palidă și roșie; risus sardonicus; suptă, cu expresie anxioasă; trasă, ca de mort, hipocratică.

Transpirație rece pe față, îndeosebi pe frunte.

Nevralgie, dureri de tracțiune, sfâșietoare, cu față albăstruie, palidă, ochi adânciți; prostrație.

Dureri sfâșietoare în obraji, tâmple și ochi, cu căldură și roșeață, ducând la nebunie; < pe vreme umedă; pe partea dreaptă sau din stânga spre dreapta; mai ales la persoanele anemice.

Trezit brusc din somn de un atac sever de prosopalgie; afectată partea stângă a feței și a capului; plâns constant; durere continuă, nu > la căldură; față roșie, mai ales pe partea afectată, care este fierbinte și roșu-albăstruie; ochiul stâng este injectat; durere în nervii supraorbitar și infraorbitar și în ramurile lor; tremur al întregului corp; tresăriri ale membrelor; după atac, transpirație rece generalizată și prostrație.

Nevralgie frontală intermitentă; față foarte palidă, ochi adânciți, terni; senzație de frig în membre; aproape la fiecare cincisprezece minute, vărsături de lichid seros verde-gălbui, care încetează pe măsură ce durerea se atenuează. θ Prosopalgie.

Nevralgie de trigemen, cu vărsături, față palidă, suptă.

Acnee rozacee.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Buzele: albăstrui sau căzute; își freacă gura și nasul; uscate, negre, arse; zbârcite, palide sau negre și crăpate.

Negru în jurul gurii și al nărilor. θ Febră tifoidă.

Tresăriri în obraji, scântei înaintea ochiului stâng, paloarea feței și senzație de leșin, urmate de vărsarea unei cantități de spumă albă.

Spasme ale mușchilor în timpul masticației.

Trismus.

Risus sardonicus.

Rigiditatea mușchilor maseteri.

Spumă la gură.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Durere de dinți violentă, pulsatilă; față umflată, transpirație rece pe frunte; greață, vărsături bilioase, moleșeală a extremităților, prăbușire accentuată a puterilor, până la leșin, frig exterior și căldură interioară, sete de băuturi reci, care abia poate fi potolită.

Durere de dinți violentă, pulsatilă, ducând la nebunie; persoane nervoase, excitabile.

Dinții par grei, ca și cum ar fi umpluți cu plumb.

Durere de dinți, cu durere de cap și față roșie, umflată.

Scrâșnirea dinților.

GUSTUL, VORBIREA, LIMBA [11]

Gust: amar; și răcoare, ca de la mentă; fad sau dulceag; putrid; diminuat; păstos; acru.

Limba: palidă, rece, veștejită; umflată, uscată, crăpată și prea roșie; albă, cu vârful și marginile roșii; acoperită cu un depozit brun-gălbui; partea posterioară neagră.

Vorbire peltică, bâlbâită; ca și cum limba ar fi prea grea. θ Febră tifoidă.

INTERIORUL GURII [12]

Spumă la gură; spasme.

Gură uscată și lipicioasă; salivație diminuată.

Uscăciunea gurii și a palatului, cu sete.

Arsură în gură și gât.

Senzație de răcoare în gură, ca de la mentă.

Flux constant de salivă, ca în regurgitația apoasă.

Salivație, cu greață și gust înțepător, sărat.

PALATUL ȘI GÂTUL [13]

Uscăciune în gât, care nu cedează la băut.

Senzație de zgâriere sau de asprime în gât; senzație de praf.

Senzație de frig sau arsură în gât.

Senzație de constricție a gâtului; spasmodică, cu sufocare.

Afecțiuni spasmodice ale esofagului, ajungând la paralizia conductului; aproape toate alimentele și băuturile ingerate sunt vărsate, cu senzație de sufocare, roșeața și căldura feței.

Catar cronic al esofagului, cu astm.

Senzație de distensie în faringe.

Umflarea glandei sublinguale sau a glandei submaxilare drepte, precum și a obrazului, părții exterioare a gâtului, gâtului și palatului moale; junghiuri tensionante; acumulare constantă de salivă, pe care nu o poate înghiți; frică de sufocare; nu poate vorbi distinct; febră remitentă, < la două zile, exacerbare seara; delir noaptea; anorexie; anxietate precordială; tuse uscată; durere în spate și șolduri; scaun uscat; urină brun-roșiatică; umflătura crește sau se micșorează pe măsură ce febra crește sau scade.

APETITUL, SETEA. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit vorace. θ După febră tifoidă.

Foame: între paroxismele de vărsături; cu diaree.

Atacuri intense de bulimie, dar de scurtă durată, chiar și la scurt timp după o masă completă, mai ales după efort în aer liber; dacă dorința nu este satisfăcută imediat, este cuprins de mare slăbiciune, greață și vărsături, întuneric înaintea ochilor și țiuit în urechi; amețește, mâinile îi tremură, delirează și, în cele din urmă, cade într-un acces de inconștiență profundă; atacul este prevenit dacă mănâncă puțină hrană la debut; atacul este precedat de senzație de căldură și furnicături în degetele mâinilor și picioarelor și de tresăriri ale mușchilor feței.

Apetit diminuat, gura ca și cum ar fi căptușită cu mucus; gust fad sau dulceag.

Sete: bea frecvent, dar numai câte puțin; dorește totul rece; în timpul transpirației; pentru cantități mari de apă foarte rece și băuturi acide.

Sete de băuturile cele mai reci; dorește gheață.

Dorește fructe, alimente suculente sau reci, lucruri sărate, hering, sardine etc.

Mai bine după ce mănâncă carne și bea lapte.

Aversiune față de lucrurile calde.

Efecte nocive: ale consumului de opiu; ale mestecării tutunului.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț: după băuturi fierbinți; din cauza spasmelor esofagului, cu greață.

Eructații violente, fără conținut, acre sau amare.

Greață : cu slăbiciune, este obligat să se întindă ; cu senzație de leșin ; cu sete violentă, urmată de vărsături violente și frecvente ; cu salivație abundentă ; cu poftă de mâncare și sete mari ; < la cea mai mică mișcare ; senzație de greață cu spumă la gură.

Vărsături : forțate, excesive ; violente, cu greață continuă, eforturi de vărsătură și prostrație mare ; cu substanțe fluide, negricioase sau gălbui ; cu bilă și sânge, negre ; cu alimente și băuturi sau numai cu băuturi ; cu alimente sau cu mucus acid, amar, spumos, alb ori verde-gălbui ; ori de câte ori se mișcă sau bea ; cu vertij, față palidă, limbă curată, poftă de mâncare bună ; cu sughiț și leșin ; cu retracție dureroasă a abdomenului ; cu schimonosirea dureroasă a feței ; cu transpirații reci ; cu diaree și presiune în capul pieptului.

Înaintea vărsăturilor, mâinile sunt reci, devenind calde după aceea.

Alimentele provoacă durere când trec de-a lungul esofagului ; senzație de sufocare la înghițirea alimentelor sau a băuturilor ; regurgitarea unei părți din alimentele consumate ; timp de aproape doi ani, aproape toate alimentele și băuturile ingerate au fost vărsate foarte curând după mese ; vărsături cu senzație de sufocare, roșeață și căldură la nivelul feței ; foarte emaciat și slăbit ; dorință puternică de mâncare, dar îi era teamă să mănânce ; constipat, abătut ; palpitații, puls slab și extremități reci.

La ridicarea de dimineață, greață, eructații, sialoree, vertij, diaree și vărsături ; pofta de mâncare este bună, dar trebuie să verse imediat după ce mănâncă ; vărsături ziua și noaptea ; trei până la șase scaune fluide, mucoase, maronii ; vertij ; emaciere ; lassitudine.

Eforturi spasmodice de vărsătură și vărsarea unui lichid apos, fără gust ; constipație ; dureri sfâșietoare în membre.

Vărsături cu alimente și mase mari de mucus.

Vărsături spumoase, urmate de materie galbenă sau bilă ; puls intermitent. θ Meningită. θ Pneumonie.

Copil, æt 6 luni, zăcea liniștit și stuporos ; fața palidă ; fruntea rece și umedă în timpul vărsăturilor.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

În capul pieptului ; angoasă ; distensie dureroasă ; presiune ; durere acută ; sensibilitate foarte mare ; arsură.

Durere de stomac ca de foame devorantă.

Senzație de slăbiciune în stomac, cu senzație internă de frig.

Crampe isterice în stomac.

Durere care apare treptat, mai întâi în epigastru, de unde iradiază în sus și spre ambele părți, ajungând în spate între punctele cele mai de jos ale omoplaților ; devine agonizantă, apoi cedează treptat ; tremură de frig. θ Gastrodinie.

Suferință intensă în regiunea inimii și a epigastrului, înfățișare cadaverică, putea rosti numai câteva cuvinte, rece, puls slab, tremurător și abia perceptibil, greață și încercare de a vărsa, > prin frecarea coloanei între umeri ; a urmat aplicării unui liniment puternic pentru nevralgia umerilor, spatelui și brațelor.

La zece minute după masă, alimentele au început să revină în gură, câte o îmbucătură, și au continuat astfel la intervale timp de două ore ; durere ca de crampă în epigastru ; < timp de o săptămână după menstruație, vărsături cu durere violentă în regiunea lombară ; menstruație regulată, dar prea abundentă ; constipație ; extrem de slăbită ; durere pulsatilă în tâmpla dreaptă. θ Gastralgie.

Senzație intensă de arsură, extinzându-se în esofag ; vărsături cu mase verzui ; anxietate mare ; senzație de frig la nivelul membrelor ; puls lent, intermitent. θ Gastrită.

Hematemeză, cu puls lent, senzație de frig, accese de leșin, transpirație rece.

Dureri sub omoplați ; pierderea vederii ; vertij ; urină groasă la eliminare și foarte închisă la culoare, uneori aproape neagră ; uneori transpirații reci ; alimentele nu au gust ; fumatul îi usucă gâtul și nu-i face plăcere ; poftă intensă de mâncare ; greață când mănâncă, nu poate înghiți alimentele fără eforturi de vărsătură ; limbă albă.

Depozit gros, brun-albicios pe limbă ; aversiune față de alimente ; încercarea de a mânca provoacă greață și vărsături ; gust păstos, fad, dar mai ales dulceag în gură ; obtuzitate mintală ; lipsă de căldură corporală ; senzație de frig, caută căldura. θ Tulburare gastrică.

Durere la o jumătate de oră după masă sau după mers ori alt efort obositor. θ Indigestie.

Dispepsie ; durere severă la o oră după masă ; regurgitație apoasă ; scaune moi, trei sau patru în timpul nopții ; urină încărcată cu urați ; debilitate mare.

Slăbiciune cronică a stomacului ; din cauza climatului umed și a lipsei de aer proaspăt ; în urma abuzului de chinină.

Toate fructele provoacă distensie dureroasă a stomacului.

Catar gastric, slăbiciune mare, senzație de frig, senzație bruscă de prăbușire.

Ramolisment al stomacului ; greață înaintea leșinului ; vărsături verzui, acide ; abundente, apoase, fără miros ; colici, colaps, convulsii.

Ramolisment al stomacului la copii, în cursul stării hidrocefaloide.

Hematemeză, cu puls lent, senzație de frig, accese de leșin, transpirație rece ; greață la mișcare sau la ridicare.

HIPOCONDRE [18]

Hiperemie hepatică, catar gastric, gust putrid, repulsie față de alimentele calde, presiune mare în regiunea hepatică, alternând cu vărsături și diaree.

Hiperemie hepatică, cu simptome asemănătoare holerei sau cu astm și catar bronșic.

Splină mărită. θ Febră intermitentă.

Spasme ale diafragmei în timpul vânturilor predominante din sud, la persoane cu mâini reci, apăsare mare și anxietate în piept.

Diafragmită, cu peritonită, vărsături și senzație de frig.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Senzație intensă de prăbușire și de gol.

Senzație de gol în abdomen după scaun, ca și cum ar avea nevoie de mâncare ; cefalee în vertex în jurul orei 5 P. M.

Senzație de frig în abdomen.

Arsură în abdomen ca de cărbuni încinși.

Durere tăioasă în abdomen, ca produsă de cuțite.

Crampe în abdomen, uneori deasupra, alteori sub ombilic, după-amiaza, curând după masă.

Nevralgie intestinală intermitentă ; în jurul orei 4 P. M. începe să elimine în sus cantități de gaze, în jurul orei 5 P. M. ; nevralgie intensă, agonizantă, ca și cum cuțitele i-ar tăia intestinele, afectând în principal partea stângă, apărând la intervale de câteva minute, atât de intensă încât erau necesari trei sau patru bărbați ca să o țină ; atacurile durau de la ora 3 până la 9 P. M., apoi se încheiau prin două suspine adânci sau căscături.

Atacuri violente de nevralgie ; o anumită mișcare resimțită în jurul ombilicului, apoi, brusc, întotdeauna în același loc, o ciupire ca de clește, cu durerea cea mai intolerabilă, care durează jumătate de minut sau un minut întreg ; de fiecare dată dispărea cu borborisme, extinzându-se spre regiunea cecală ; senzație de constricție deasupra și dedesubt, împiedicând eliminarea gazelor ; atacurile de anxietate și durere se intensifică timp de o jumătate de oră până la o oră, abdomenul se umflă și devine dureros la atingere ; tendință de vărsătură, piept constricționat, respirație mai scurtă, tot mai dificilă, transpirație rece, stupefacție și epuizare totală ; nu putea înghiți nicio picătură de lichid, cu atât mai puțin alimente solide ; zăcea multe ore stupefiată, inconștientă, cu fața umflată și ochii proeminenți, fără somn ; > după eliminarea gazelor în sus sau în jos.

Colici ; față palidă ; abdomen retractat, balonat în timpul paroxismului ; durere, mai ales în epigastru ; durere arzătoare sub coastele stângi ; sensibilitate la presiune ; durere în întregul abdomen, extinzându-se spre spate și coapse ; pe alocuri, zone dure în abdomen ; în cele din urmă, eructații gazoase cu ameliorare ; constipație ; pierderea poftei de mâncare ; limbă saburală ; uneori vărsături, senzație de frig ; lassitudine ; insomnie.

Colici : cu arsură ; ca și cum intestinele ar fi răsucite într-un nod ; în urma răcirii ; răsucire, torsiune, presiune, constricție, tăiere, tensiune ; după abuz de chinină ; de la fructe și legume ; abdomen umflat, sensibil ; fără eliminare de gaze nici în sus, nici în jos ; transpirație rece ; cu durere arzătoare, răsucire, tăiere, greață și vărsături, < de la alimente ; > după eliminarea gazelor ; cu diaree matinală.

Timp de mai mulți ani, distensie a abdomenului, uneori în stomac și alteori în intestine, cu eructații violente, apărând în jurul orei 4 A. M. și durând două ore, oarecum > prin consumul de lichide calde.

Abdomen destins, foarte sensibil.

Retracție dureroasă a abdomenului în timpul vărsăturilor.

Invaginație intestinală ; angoasă mare ; se agită de colo-colo, încovoiat în două, apăsându-și abdomenul.

Dureri severe, apărute brusc în hipocondrul stâng, cu accese de vărsături ; insomnie ; dureri severe în colonul descendent ; constipație persistentă ; zgomote de rostogolire și gâlgâit în abdomen la presiune. θ Invaginație intestinală.

Peritonită, cu vărsături și diaree, piele rece ; trăsături înfundate ; puls mic, slab ; neliniștit, anxios.

Hernie încarcerată, neinflamată ; acțiune antiperistaltică ; transpirație rece, greață.

Protruzia herniei inghinale în timpul tusei.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Scaune : frecvente ; apoase, verzui, amestecate cu flocoane ; țâșnitoare, abundente ; evacuări ca apa de orez, cu crampe tonice, începând la mâini și picioare, răspândindu-se în tot corpul ; față trasă, chiar hipocratică ; apoase, inodore ; apoase, țâșnitoare, cu flocoane ; fluide, păstoase, mucoase ; verzi, țâșnitoare, epuizante după spaimă ; maronii, apoase ; negricioase, apoase ; sanguinolente ; bilioase ; mucoase ; corozive ; uneori nedureroase ; involuntare (în timpul eliminării gazelor) ; la cea mai mică mișcare a corpului ; fluide și nedureroase, cu zgomote de rostogolire în intestine.

Înaintea scaunului : senzație de frig, anxietate, greață, vărsături ; colici severe cu ciupituri ; zgomote de rostogolire în abdomen ; slăbiciune în hipogastru, ca o senzație de leșin.

În timpul scaunului : frisoane și tremurături ; anxietate, greață, vărsături ; senzație de leșin ; paloare ; transpirație rece pe frunte ; colici cu ciupituri ; arsură în anus și transpirație rece pe frunte ; slăbiciune.

După scaun : ameliorarea durerilor cervicale ; senzație de greață în epigastru ; greață, vărsături ; colici ; senzație intensă de prăbușire și de gol în abdomen ; slăbiciune ; senzație de leșin ; epuizare mare.

Diaree : cu vărsături de apă tulbure și transpirație rece pe frunte ; la venirea toamnei, când vărsăturile se adaugă evacuărilor diareice, iar evacuările intestinale sunt expulzate într-un jet puternic, cu colici strângătoare reduse sau absente, cu sughiț și sufocare ; scaune involuntare, apoase ; facies hipocratic și extremități reci ; scaune frecvente, violente, abundente și dureroase ; epuizare mare după fiecare evacuare, cu transpirație rece pe frunte și pe piele în general ; în accese frecvente, față trasă, cenușie ; după udarea picioarelor ; la pacienți ftizici.

Diaree după ce a băut multă apă rece într-o zi călduroasă ; vărsături bilioase, cu scaune apoase, dureroase ; anxietate precordială mare ; greață ca de leșin, de lungă durată ; piele palidă ; membre reci.

Mai multe scaune diareice în timpul zilei, mai ales imediat după masă ; presiune în stomac după masă, < noaptea, cu greață, devenind o durere tăioasă la mișcare ; senzație de tremur în stomac ; sete.

Timp de câțiva ani, diaree matinală, cu deznădejde privind mântuirea.

Dureri ascuțite în regiunea hipogastrică timp de două săptămâni ; în timpul zilei, diaree apoasă, brun-deschisă, foarte abundentă, aproape involuntară, precedată de durere ascuțită în aceeași regiune, > după scaun ; foarte slăbită ; transpirație caldă abundentă ; față și buze roșii ; urină diminuată.

Diaree timp de trei săptămâni ; trei sau patru scaune, uneori mai multe, în fiecare zi ; scaune închise la culoare, de culoarea argilei, destul de mucilaginoase, foarte fetide ; înaintea scaunului, senzație de frig la nivelul feței, cu transpirație rece pe față și frunte ; diaree < de la ridicare până la 10 A. M., apoi > până la 3 P. M., când devine din nou < ; < imediat după masă ; a apărut odată cu vremea caldă.

Timp de zece luni, lassitudine, limbă saburală, stare de rău, greață și diaree ; vărsături mai întâi cu alimente, apoi cu bilă galbenă, amară, fără durere ; scaune lichide, care apar întotdeauna odată cu vărsăturile, precum și în alte momente ; durere în abdomenul inferior înaintea diareei, cu excepția momentelor când varsă, diareea fiind atunci nedureroasă ; epuizată după vărsături ; după eforturi mari, în vărsătură apărea spumă.

Evacuări diareice și vărsături simultane. θ Holeră.

Atac brusc de diaree apărut în timpul mesei de prânz ; în timp ce mânca, a fost cuprinsă brusc de colici în colonul transvers, urmate rapid de o nevoie imperioasă de defecație, scaunul țâșnind brusc și constând din materii fecale brun-închis, spumoase.

Diaree severă provocată de spaimă ; scaune lichide, țâșnind cu forță ; se simte epuizată ; transpirație rece pe tot corpul la fiecare scaun, dar mai ales pe frunte.

Diaree, eliminări albe, nevoie de defecație epuizantă ; prostrație accentuată, cu accese de leșin.

Eliminare involuntară de materii fecale fluide în timpul evacuării gazelor.

Diaree cu o durată de șase luni ; scaune brune, nedureroase, de la unul la patru pe zi, < la muncă fizică și după cartofi ; pierderea apetitului ; sete intensă ; senzație ca și cum ceva viu s-ar ridica din stomac în gât.

Colaps extrem ; răceala suprafeței corpului ; transpirație lipicioasă ; față palidă ; ochi înfundați ; sete intensă ; vărsături și eliminări diareice foarte abundente, cu lichid aproape incolor ; durerea nu este excesivă, dar senzația de slăbiciune este intensă. θ Dizenterie.

Catar intestinal, diaree apărută brusc noaptea, vara ; vărsături și eliminări diareice.

Holera infantilă : debut brusc ; vărsături apoase violente și eliminări diareice, suprafața corpului rece, prostrație, vărsături provocate de cea mai mică cantitate de lichid ingerată ; sete intensă pentru cantități mari de apă, slăbiciune excesivă ; scaune apoase și inodore ; limbă și respirație reci ; dificultate la respirație ; dorința de a sta așezat ; colorație albăstruie în jurul ochilor ; pielea pare întinsă strâns peste oasele feței ; încrețirea pielii mâinilor și degetelor ; sensibilitate dureroasă în regiunea abdomenului.

Față de un palid cenușiu, cu nuanță ceroasă ; rece, ochi înfundați, cu cearcăne întunecate ; nas ascuțit, buze și nas albastre ; extremități reci ca gheața ; puls imperceptibil ; temperatură axilară 104.2°F. ; abdomen cald, moale, deși destins ; privire sălbatică, își dă ochii peste cap, astfel încât se văd numai sclerele ; capul se rostogolește dintr-o parte în alta, gemete neîncetate (iritație meningeală) ; limbă încărcată la bază, curată la nivelul buzelor, uscată ; gură și buze arse de uscăciune ; sete constantă ; foarte agitat ; > când este purtat ; vărsături și eforturi de vomă ; de trei zile nu reținuse nimic în stomac ; între douăsprezece și cincisprezece scaune în douăzeci și patru de ore, verzi, apoase, țâșnitoare, devenind de culoare albastru-ardezie după ce stăteau un timp ; durere abdominală înaintea scaunului, care părea să aibă caracter colicativ, > după eliminarea scaunului ; multă slăbiciune și epuizare după defecație, copilul zăcând complet inert ; piele uscată ; emaciere deosebit de pronunțată la nivelul feței și gâtului ; insomnie, nu dormise de trei zile și trei nopți ; < noaptea, > spre dimineață ; în dimineața următoare, zvâcniri și smucituri neîncetate ale brațelor și picioarelor ; capul se rostogolește dintr-o parte în alta. θ Holera infantilă.

Holera morbus : < noaptea ; transpirație rece pe frunte ; vărsături și eliminări diareice simultane ; după fructe ; cu eliminări abundente, maronii, sete, crampe în gambe, picioare și degete ; prostrație ; transpirație rece ; slăbiciune accentuată după scaun.

Scăldat într-o transpirație rece, foarte slăbit și foarte speriat ; avusese vărsături și eliminări diareice timp de aproximativ două ore ; dureri crampiforme intense în intestine și extremitățile inferioare ; scaune fluide, verzi și apoase ; sete constantă și consumul unor cantități mari de apă rece. θ Holera morbus.

Holeră sporadică ; colorație albăstruie a mâinilor, feței și picioarelor ; crampe în gambe ; contracția mușchilor abdominali ; prostrație accentuată ; facies hipocratic ; vărsături ; eliminări verzi, floculente ; suprafața corpului rece ca marmura (3 cazuri).

Transpirație rece pe frunte ; pupile dilatate ; lăcrimare ; spumă la gură ; tremurături după masă ; vărsături alimentare și de mucus verde, urmate curând de scaune apoase, iritante ; prostrație accentuată ; dorință de alimente acre ; abdomen destins ; strigăte ; flexarea picioarelor pe abdomen ; își apucă abdomenul ; somnolență.

Între zece și douăzeci de evacuări verzui în douăzeci și patru de ore, precedate de dureri intense în regiunea ombilicală, care o fac să strige ; transpirație pe tot corpul ; abdomen dureros la atingere, dar nebalonat ; epigastru și hipocondru drept tensionate, sensibile la presiune ; vărsături amare ale lichidelor ingerate ; gură uscată, depozit galben, umed, pe limbă ; răgușeală ; țiuituri în urechi ; vertij ; crampe în gambe ; piele răcoroasă ; după răcire și spaimă.

Facies hipocratic schimonosit, sughiț constant, agitație anxioasă și răsuciri neîncetate ; crampe ale mâinilor și picioarelor ; dureri abdominale ; incapabilă să vorbească ; eforturi intense de vomă, cu vărsături de lichide gălbui, < după ce bea ; scaune apoase, eliminate involuntar ; suprafața corpului rece ; față scăldată în transpirație rece. θ Holeră sporadică.

Holera asiatică : torpoare accentuată a sistemului vegetativ, fără nicio tulburare mintală sau senzorială importantă ; ușoară deprimare sufletească ; frică de moarte sau indiferență ; vertij ; evacuări violente pe cale superioară și inferioară ; răceală ca de gheață a corpului ; debilitate accentuată ; crampe în gambe ; vărsături, cu dorință constantă de băuturi reci ; scaune abundente, apoase, inodore, amestecate cu flocoane albe ;

față palidă, complet lipsită de culoare, sau albăstruie ; margini albastre în jurul ochilor ; angoasă de moarte întipărită pe trăsături ; limbă și respirație reci ; voce răgușită, slabă ; apăsare anxioasă intensă în piept, care îi provoacă pacientului dorința de a ieși din pat ; colică violentă, mai ales în jurul ombilicului, ca și cum abdomenul ar urma să fie sfâșiat ; abdomen sensibil la contact, cu dureri de tracțiune și crampe în degete ; piele încrețită în palmele mâinilor ; retenție de urină.

Dejecții abundente ca apa de orez, la fiecare cincisprezece până la douăzeci de minute, cu ușoară arsură în anus ; vărsături apoase frecvente, mai ales după ce bea ; sete excesivă pentru băuturi reci ; nas și urechi reci ca gheața, corpul și membrele destul de calde ; senzație de frig la mișcare ; limbă umedă, ușor saburală ; puls moale, accelerat ; piele uscată ; crampe tonice violente în gambe, coapse și mușchii maseteri, apărute după vărsături sau eliminări diareice. θ Holeră.

Vărsături și eliminări diareice ; scaune apoase, floculente ; arsură intensă în epigastru ; dorință intensă de apă rece ; crampe intense în gambe ; anxietate precordială intensă ; față palidă, anxioasă ; puls mic, frecvent ; limbă acoperită cu depozit alb. θ Holeră.

Vărsături și eliminări diareice apărute brusc ; expresie facială anxioasă, tulburată ; ochi înfundați, înconjurați de cearcăne întunecate ; temperatura pielii corpului ușor crescută, membre reci ; piele uscată ; puls slab, 130 ; sete intensă, dar varsă imediat lichidele ajunse în stomac ; scaune apoase la fiecare jumătate de oră ; crampe paroxistice în gambe, cu zvârcoliri și strigăte. θ Holeră.

Vărsături și eliminări diareice ; suprafața corpului foarte rece ; greață constantă ; vărsături apoase la mișcare sau după ce bea ; eliminări diareice apoase ; sete intensă ; puls mic ; limbă albă ; piele caldă ; fără crampe. θ Holeră.

Eliminări diareice ca apa de orez ; vărsături ; ochi înfundați, înconjurați de cearcăne întunecate ; limbă albă ; față palidă ; puls rapid, slab. θ Holeră.

Slăbiciune la limita sincopei ; transpirație rece ; puls foarte rapid, gol, slab ; scaune moi, complet albe, ca o soluție de amidon, eliminate cu eforturi obositoare și urmate de prostrație excesivă și pierderea simțurilor ; fără greață sau vărsături.

Nevoie infructuoasă de defecație.

Constipație din cauza durității și dimensiunii mari a scaunelor. θ Paralizie.

Constipație : cronică, scaune mari și dure, sau prima parte dură, iar ultima mai mică ; scaune sub formă de bile negre, rotunde ; cronică, la copii ; ca din inactivitatea rectului ; pe vreme rece ; la sugarii alăptați ; la ipohondri și maniaci.

Constipație rebelă ; eructații amare, acre, plenitudine a stomacului și intestinelor după masă ; durere în regiunea hepatică ; erupție pe corp.

Constipația sugarilor după Nux vom. sau Lycopodium.

Înaintea scaunului constipat : lipsa nevoii de defecație ; nevoia de defecație resimțită în epigastru ; presiune spre anus, cu hemoroizi nehemoragici ; tenesme.

În timpul scaunului constipat : eforturi intense ; transpirație rece pe frunte ; căldură în anus ; eliminarea nedureroasă a unor mase de sânge coagulat, cu senzație de sfârșeală.

După scaunul constipat : slăbiciune sau prostrație.

Masă fecală aplatizată și subțire ca o panglică.

Hemoroizi cu afecțiuni ale plămânilor sau pleurei ; eliminarea nedureroasă a unor mase de sânge coagulat, cu senzație de sfârșeală ; senzație ca de contuzie în regiunea sacrală.

Accese de vărsături și eliminări diareice, cu transpirație rece pe frunte și simptome de viermi intestinali.

Tenie.

ORGANE URINARE [21]

Nevoie continuă de a urina.

Micțiuni frecvente, cu sete și foame violente.

Urină : redusă cantitativ, brun-roșiatică sau suprimată ; verzuie.

Urinare involuntară ; în timpul tusei, precum și în cursul febrei tifoide.

Urina este densă la eliminare și foarte închisă la culoare, uneori aproape neagră ; uneori transpirații reci ; alimentele nu au gust ; fumatul îi usucă gâtul și nu-i face plăcere ; dorință intensă de mâncare ; greață în timpul mesei, nu poate înghiți mâncarea fără eforturi de vomă ; limbă albă.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Nimfomanie : înaintea menstruației ; din pasiune nesatisfăcută sau din cauze psihice ; manie puerperală ; violentă și distructivă, cu logoree ; din dragoste dezamăgită ; în timpul lăuziei.

Metrită, cu accese de vărsături, delir, anxietate și diaree ; corp fierbinte, membre reci.

A avortat la patru luni după căsătorie, cu hemoragie abundentă și dureri uterine violente, urmate de slăbiciune accentuată ; față palidă ; ochi înfundați, cu o expresie stinsă, care trădează o suferință intensă ; extremități răcoroase ; dureri uterine violente, ca niște junghiuri, îndeosebi în peretele posterior al uterului ; palparea arată că volumul uterului este mărit, acesta fiind dur și sensibil la atingere ; inspecția evidențiază congestia colului uterin, care este dur și pare ușor aplatizat în diametrul antero-posterior ; cea mai ușoară atingere face pacienta să țipe ; nu se poate ridica din cauza durerii provocate de această mișcare ; pierderea completă a apetitului ; scaune diareice mucoase ; îi este frig neîncetat, mai ales la extremități. θ Metrită.

Afecțiune uterină cronică, < noaptea, când apare transpirație rece ; dimineața, vărsături de mucus spumos.

Menstre : prea devreme, prea abundente ; suprimate, cu disperare privind mântuirea sau cu scuipare de sânge ; foarte epuizante.

Înaintea menstrelor : cefalee, vertij, epistaxis, transpirații nocturne.

În timpul menstrelor : cefalee matinală, greață, țiuituri în urechi, sete și durere în toate membrele.

La sfârșitul menstrelor : scrâșnirea dinților și față albăstruie.

Menoragie, cu greață, vărsături, diaree, transpirație rece pe frunte și puls slab.

Dismenoree : cu prolaps ; greață, vărsături, diaree, epuizare ; transpirație rece ; răceala corpului ; cu senzație de frig ; cu durere în rinichi și uter înaintea menstrelor și în timpul lor.

De trei luni, la trezire, greață, vomituritio și senzație de constricție în gât ; senzație de cap greu, uneori senzație ca și cum o bucată de gheață ar fi așezată pe vertex ; senzație frecventă de frig, abia reușește să se încălzească, picioarele, mâinile și nasul reci ca gheața ; catamenii neregulate, în general la fiecare trei săptămâni ; devreme, în ziua apariției menstrelor, diaree, greață, senzație de frig, între patru și șase evacuări apoase, cu durere arzătoare în rect ; iritabilitate ; sensibilă, se înfurie din nimic sau plânge pentru lucruri mărunte.

O fată, æt. 19, bolnavă de câțiva ani ; cefalee aproape constantă ; menstre reduse cantitativ și întârziate ; cu câteva luni în urmă, a fost cuprinsă brusc de hemeralopie cu aproximativ șase sau opt zile înaintea perioadei menstruale, în fiecare după-amiază spre apus, accentuându-se odată cu venirea nopții ; atunci nu mai putea vedea nimic și, în consecință, nu putea merge afară, putând distinge lucrurile numai când se afla foarte aproape de lumina lumânării ; și dimineața, timp de o jumătate de oră după trezire, vederea era deficitară ; amețeală, ca și cum tot sângele i s-ar urca în cap ; menstrele au întârziat, ca de obicei, cu aproximativ două sau trei săptămâni, iar când au apărut în cele din urmă, a fost cuprinsă, ca adesea înainte, de vărsături și eliminări diareice, care au durat până când fluxul s-a instalat pe deplin ; în restul timpului era constipată, cu scaun doar la fiecare trei zile, format din bulgări rotunzi, tari și negri ; eliminările menstruale lunare erau întotdeauna reduse cantitativ, parțial fluide, parțial coagulate ; nu durau niciodată mai mult de două zile ; în timpul perioadei, cefaleea era mult mai intensă ; se simțea atât de slăbită, încât trebuia să se întindă.

Amenoree, cu cefalee nervoasă, față plumburie, greață, vărsături și diaree.

Prolaps vaginal strangulat, cu transpirație rece, vărsături epuizante și diaree.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Amenințare de avort ; dureri, cu transpirație rece, greață și vărsături.

În timpul sarcinii: vrea să umble prin casă; taciturnă; trufașă; însetată; vărsături; vrea ca totul să fie rece; poftă de acizi și alimente sărate; foame canină; se simte foarte slăbită și cu senzație de leșin; crampe la extremități, cu transpirație rece; fecale tari și rect inactiv.

Vărsături în timpul sarcinii, cu o durată de patru luni; îi este frig permanent; picioare reci ca gheața; ocazional, valuri de căldură cu sete; la mâncat, presiune în stomac; sughiț, eforturi de vărsătură, regurgitație apoasă, gust amar în gură; dureri tăietoare în abdomen; dureri sfâșietoare în picioare; moleșeală și prostrație.

Poftește fructe și alimente zemoase.

Durerile travaliului o epuizează; leșin la cea mai mică mișcare; transpirație rece.

Lohii suprimate, cu nimfomanie.

În lăuzie: comportament nerușinat; nimfomanie; epuizare

Manie puerperală, vrea să-i sărute pe toți; religioasă; disperă în privința mântuirii sale.

Eclampsia parturientium; paloare, colaps, anemie sau congestie cerebrală violentă, cu fața umflată, țipete sălbatice, își sfâșie hainele.

Durere a mamelei.

Suprimarea secreției lactate.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Voce slabă, cavernoasă, răgușită, aspră. θ Holeră.

Spasmus glottidis.

Paroxisme de constricție a laringelui; accese de sufocare, cu ochii proeminenți.

Contracție spasmodică a glotei, cu pupile contractate.

Se trezește brusc din somn cu o inspirație prelungă, aspră, cu un sunet asemănător cântatului de cocoș, care durează patru până la șase secunde; nu urmează nicio expirație, respirația oprindu-se timp de patruzeci până la șaizeci de secunde; fața devine albastră și se acoperă de transpirație rece; ochii proeminenți, cu privirea fixă; gura larg deschisă, toracele destins, pulsațiile inimii normale; în cele din urmă, copilul începe să-și agite brațele și picioarele, care sunt scăldate în transpirație rece, apoi survine o expirație prelungă și zgomotoasă, asemănătoare unui suspin, iar respirația se restabilește; diaree; abdomen balonat; emaciere; plânge frecvent în timpul somnului. θ Spasmus glottidis.

Se trezește brusc din somn cu un țipăt șuierător, sufocarea pare iminentă, fața devine cianotică și nu-și recapătă respirația decât după câteva minute; accesele sunt provocate și de plâns. θ Spasmus glottidis.

Gâdilare foarte jos în trahee, provocând tuse, fără expectorație.

Laringotraheită, tuse extrem de solicitantă și zguduitoare, care nu-i dă răgaz nici ziua, nici noaptea, cu dureri de cap, torace și abdomen din cauza zguduirii.

Debilitate mare, simptome catarale ușoare. θ Gripă în timpul sezonului de holeră.

Bronșită capilară; față albastră; edem pulmonar și teamă intensă de sufocare.

Bronșită, mai ales la vârstnici; raluri umede persistente produse de secreții, fără a putea expectora; prostrație, puls frecvent, neregulat și transpirație lipicioasă în regiunea capului.

RESPIRAȚIE [26]

Respirație slabă, întreruptă.

Dispnee la o mișcare ușoară, chiar și în casă; > dacă stă așezat și nemișcat.

Respirație extrem de dificilă și chinuitoare; pare în pericol de sufocare.

Angoasă excesivă care oprește respirația, cu dorința de a se ridica în șezut sau de a sări din pat.

Apăsare în piept când tușește.

Spasm contractiv al toracelui.

Astm: pe vreme umedă și rece; dimineața devreme; > când își dă capul pe spate; înclinație spre mișcare; transpirație rece în partea superioară a corpului; cazuri cronice.

Respirație rece. θ Holeră.

TUSE [27]

Tuse: uscată, gâdilitoare, după mers prin aer rece și tăios; uscată, spasmodică, hârâitoare, dar nu se desprinde nimic; profundă, cavernoasă, răsunătoare, convulsivă, provocată de gâdilare în cele mai joase ramificații ale bronhiilor, cu expectorație de mucus galben, dens, vâscos, cu gust amar, sărat, acru sau putrid; spasmodică, cu cianoză și transpirație rece; cu eliminare de sânge prin tuse; după efort mare; sonoră, lătrătoare, în isterie; cavernoasă, în șocuri, cu durere tăietoare în abdomen; cu fața albăstruie, cu micțiune involuntară; < dimineața și seara târziu până la ora 12 noaptea; la intrarea într-o cameră caldă; când se încălzește în pat; < la schimbarea vremii; de la consumul de alimente și băuturi reci, mai ales apă, cu plâns și supărare.

Tuse spasmodică, cu arsură intensă și uscăciune în gură și faringe; insomnie prelungită; anxietate în regiunea precordială; iritabilitatea simțurilor. θ Rujeolă.

Sugar, piele foarte fierbinte; transpirație rece pe frunte când tușește; ochii pe jumătate deschiși în timpul somnului.

Gâdilare, cu senzație de constricție în gât; apăsare, greață, vărsături cu alimente și mucus după tuse.

Tuse convulsivă: stadiul convulsiv; epuizare profundă, copiii nu-și recapătă puterile după un paroxism și sunt înclinați să-și sprijine capul de ceva; febră, cu transpirație rece, mai ales pe frunte; sete intensă; puls mic și rapid; emisie de urină când tușesc; tusea încetează în poziție culcată și reapare la ridicare; accese provocate de intrarea într-o cameră caldă sau de consumul de apă rece; față palidă și suptă; neliniște și anxietate; vărsături cu mucus fluid și tenace; epidemie de toamnă și primăvară.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Constricție a toracelui.

Presiune în regiunea sternului după mâncare și băutură.

Zgomot clocotitor constant al mucusului, dar nu poate expectora; transpirație lipicioasă în jurul capului; slăbiciune; puls frecvent, neregulat; bronșită la vârstnici.

Bronșită capilară; față lividă, unghii albastre, extremități reci și contracții tumultuoase, neregulate ale inimii; transpirație rece pe frunte când tușește; ochii pe jumătate deschiși în timpul somnului.

Catar bronșic acut la subiecți emfizematoși.

Raluri clocotitoare în plămâni, teamă de sufocare; spute spumoase, seroase; față albastră; edem pulmonar.

Junghiuri în părțile laterale ale toracelui.

Pneumonie crupoasă; pneumonia survine în cursul tusei convulsive.

Diafragmită și peritonită cu vărsături.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Palpitații puternice ale inimii, cu coree.

Palpitații violente, vizibile, însoțite de anxietate și leșin.

Contracții tumultuoase, neregulate ale inimii, precursoare ale paraliziei. θ Bronșită capilară.

Activitate intermitentă a inimii la persoane debile, cu o anumită obstrucție a circulației hepatice.

Palpitații la anemici; la persoane nervoase; angoasă de moarte, picioare reci; respirație dificilă; > în repaus sau în poziție culcată; cu anxietate și respirație rapidă, audibilă; noaptea; cu prostrație sau leșin; îl alungă din pat.

Angină pectorală; accese periodice de durere în partea stângă a toracelui sau durere tăietoare, cu angoasă excesivă care se extinde spre umeri; prostrație generală, piele rece și umedă; dificultate la respirație; constricție sufocantă a toracelui, atât de chinuitoare încât transpiră de angoasă; prostrație generală; crampe la membre; piele rece și umedă.

Puls: frecvent, mic, dur; lent, moale, intermitent; mai lent decât bătăile inimii; foarte mic, neregulat; imperceptibil.

Sângele curge prin vene ca apa rece.

Activitate intensă a sistemului arterial.

CEAFĂ ȘI SPATE [31]

Mușchii cefei par paralizați.

Gât prea slab pentru a ține capul ridicat. θ Tuse convulsivă.

Durere constantă în umeri, prezentă de zece ani, extinzându-se de acolo spre occiput și brațe, < la mișcare și pe vreme umedă. θ Mialgie.

Reumatism între omoplați, extinzându-se de la ceafă până în regiunea lombară; arsură de-a lungul coloanei vertebrale.

Mielită; slăbiciune paralizantă dureroasă la membrele superioare și inferioare; furnicături în degete, provocând anxietate; smucituri dureroase la membre; smucituri electrice la membre, < în pat, se ridică în șezut cu picioarele atârnând în afara patului sau trebuie să umble.

Senzație ca de contuzie în regiunea sacrală.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Nevralgie a plexului brahial, ca după lovire sau contuzie.

Trezit din somn în fiecare dimineață la ora 4 sau 5 de dureri intense, indescriptibile, în brațe; acestea se simt ca și cum ar fi contuzionate sau fracturate, durerile se extind de la umăr la încheietura mâinii, abia își poate mișca brațul; durerea continuă cât timp stă culcat în pat, nu poate tolera nicio învelitoare; > când se ridică și se mișcă; tremur al brațului în restul zilei, mai ales al celui stâng; < pe vreme rea, primăvara și toamna; cu o durată de trei ani. θ Nevralgie a plexului brahial.

Brațele se simt reci când le ridică; se simt ca și cum ar fi prea pline și umflate.

Brațul tremură când apucă ceva.

Durere în mijlocul antebrațului stâng, ca și cum oasele ar fi presate.

Furnicături în mâini și degete, provocând anxietate. θ Mielită.

Senzație de târâre în mâini, ca și cum ar fi amorțit.

Mâini reci ca gheața, albastre.

Încrețirea pielii mâinilor și degetelor. θ Holeră.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Coxalgie violentă care apare în fiecare dimineață în jurul orei 4.

Durere sfâșietoare în piciorul stâng, de la coapsă până la degetele piciorului; șocuri frecvente în acesta; picior sensibil la atingere, iar alteori rece și insensibil; neliniște frecventă a piciorului; durere < noaptea, după ce a stat un timp în pat, trebuie să se ridice și să lase piciorul să atârne peste marginea patului sau să umble; și piciorul drept este afectat, dar într-un grad mai mic.

Șocuri în șoldul drept.

Smucituri electrice la membre; < în pat, trebuie să se ridice în șezut și să lase picioarele să atârne în afara patului sau trebuie să umble; reumatism. θ Mielită.

Mers foarte dificil; ca în paralizie, trece de la șoldul drept la cel stâng (sau, la unii pacienți, de la stângul la dreptul).

Tremur al membrelor; spasme; urmate de debilitate mare.

Prostrație musculară completă; scădere rapidă a forțelor; se prăbușește complet epuizat; paloare intensă a feței.

Crampe violente la extremități.

Pe vreme umedă, dureri în picioare, < la căldura patului, > când umblă încoace și încolo.

Picioare rigide înainte de prânz și în timp ce stă în picioare; reumatism; alternativ fierbinți și reci, capul fierbinte; senzație de frig.

Durere în tibii, ca și cum ar fi fracturate.

Crampe în gambe. θ Holeră.

Dureri în picioare, mai ales în genunchi, ca și cum de acele părți ar fi legate pietre grele; trebuie să se miște pentru ameliorare.

Umflare bruscă a picioarelor; sunt reci și anasarcice.

Picioare reci ca gheața.

Picioare foarte reci, cu colici.

Durere înțepătoare trecătoare în degetele piciorului drept, în timp ce stă în picioare.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Membrele amorțesc, inclusiv în poziție culcată.

Slăbiciune paralizantă dureroasă la membre.

Paralizia membrelor.

Dureri în membre, ca și cum ar fi epuizate de oboseală excesivă.

Dureri în membre, < pe vreme umedă și rece; < la căldura patului; > când umblă încoace și încolo.

Unghii albastre din cauza senzației de frig.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus: palpitații >.

Poziție orizontală: vărsături >; stare relativ bună.

Poziție culcată: tusea încetează; palpitații >; membrele amorțesc.

Poziție șezândă: nemișcat, respirație >; cu picioarele atârnând în afara patului, mielită, smucituri la membre.

Aplecare: cefalee <; aflux de sânge la cap.

Stat în picioare: rigiditate în picioare; înțepături în degetele piciorului drept.

Mișcare: cefalee <; cea mai mică provoacă greață și vărsături; durere tăietoare în stomac <; dispnee; înclinație spre mișcare, astm; nevralgie în brațe <; debilitate <.

Ridicare: puncte sau pete negre înaintea ochilor; tuse <.

Dorința de a se ridica în șezut sau de a sări din pat: astm.

Aleargă încoace și încolo, îndoit de mijloc: invaginație intestinală.

Ridicarea capului: provoacă vărsături.

Ridicarea brațelor: se simt reci.

Muncă manuală: diaree <.

Darea capului pe spate: astm >.

Apucare: brațul tremură.

Îl scoate din pat: palpitațiile; smuciturile la membre, mielită.

După ce se ridică din pat: frison >.

Mers: trebuie să umble pentru a > smuciturile la membre; nevralgia în brațe >; nevralgia în picioare >; foarte dificil, ca o paralizie la nivelul șoldului; > durerile în picioare și genunchi.

Efort: cel mai mic provoacă leșin; provoacă tuse; provoacă transpirație.

NERVI [36]

Nervoasă, ca și cum ar trebui să-și ia zborul.

Senzație de leșin; leșină la cel mai mic efort sau la o durere ușoară.

Scădere rapidă a forțelor; prostrație completă; transpirație rece și respirație rece; colaps.

Debilitate generală, cu mâini albastre și picioare reci.

Slăbiciune excesivă ; este obligată să se miște foarte încet ; atât de slabă, încât abia își poate ridica mâna, iar fiecare mișcare pare să mărească slăbiciunea ; chiar și o defecație provoacă o slăbiciune intensă ; puls foarte slab, aproape imperceptibil ; transpirație rece, îndeosebi pe frunte ; sete de apă rece ca gheața.

Prăbușire bruscă a puterilor.

Slăbiciune excesivă după abuzul de Cinchona.

Copil slăbit, cu un fel de febră hectică. θ Tuse convulsivă.

Trebuie să se întindă ; angoasă ; transpirație rece pe frunte când se ridică.

Colaps extrem, suprafața corpului rece, transpirație lipicioasă, față palidă, ochi adânciți, sete intensă, vărsături și diaree cu lichid aproape incolor ; senzație de slăbiciune intensă.

Slăbiciune cronică ; tremur al întregului corp.

Tremur ; smucituri ; spasme ; convulsii.

Rigiditate tetanică a corpului.

Convulsii : puerperale ; provocate de exaltare religioasă ; isterice ; la copii ; anxietate, față palidă, transpirație rece pe frunte ; tuse înainte sau după ; sincopă după spasme ; cu cianoză.

Spasme tonice cu contracția palmelor și a plantelor.

Nu se poate îmbrăca singură ; tresăriri constante și mișcări fără sens ; picioarele tresar chiar și în somn ; nu poate merge ; vomită alimentele ; plânge pentru cele mai neînsemnate lucruri.

Rece ca gheața ; respirație rece ; limbă rece ; slăbiciune intensă ; față schimonosită ; expresie de groază. θ Șoc provocat de traumatism.

Paralizie : după holeră ; din cauza pierderilor debilitante.

SOMN [37]

Căscat.

Somnolență.

Somn neîntrerupt timp de trei zile. θ Febră tifoidă.

Somnolent, tresare ca și cum ar fi speriat, ceea ce împiedică somnul ; urmează febra.

Brațele întinse deasupra capului, gemete în timpul somnului.

Anxietate și insomnie în fiecare noapte.

Vise : că se îneacă ; că este mușcat de un câine și nu poate scăpa ; că este urmărit ; despre tâlhari, cu trezire înspăimântată și ideea fixă că visul este adevărat.

TIMP [38]

La 4 A. M. : eructații.

Spre dimineață : cefalee > ; diaree >.

Dimineața : la trezire nu-și putea deschide ochii ; pleoapele păreau lipite de globii oculari ; diaree ; tresăriri și smucituri ale membrelor ; cefalee în timpul menstrelor ; astm ; tuse < ; transpirație ; frison.

În cursul dimineții : rigiditate a picioarelor.

De la ridicarea din pat până la 10 A. M. : diaree <.

De la 10 A. M. până la 3 P. M. : diaree >.

După-amiaza : dureri colicative în abdomen.

De la 3 la 9 P. M. : nevralgie intestinală.

La 4 P. M. : nevralgie intestinală.

La 5 P. M. : cefalee în vertex.

Seara : anxietate ; febră remitentă < ; târziu, tuse < ; căldură ; transpirație.

Noaptea : blesteme și urlete : gemete și suspine ; cefalee, începând după-amiaza ; în somn, epistaxis ; delir, febră remitentă ; presiune în stomac < ; vara, diaree bruscă ; cholera morbus < ; afecțiune uterină < ; hemeralopie ; palpitații ; transpirație.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Aer liber : după exercițiu, bulimie.

Căldură : nu > prosopalgia ; a patului, tuse < ; a patului, nevralgia piciorului <.

Cameră caldă : la intrarea în ea, tuse <.

Zi toridă : consumul de apă rece provoacă diaree.

Vreme caldă : diaree ; scarlatină.

Rece : când mănâncă și bea, tusea <.

În aer rece și pătrunzător : tuse uscată, gâdilitoare.

Vreme rece și umedă : oftalmie reumatică ; astm.

Vreme umedă : nevralgie facială.

Vreme ploioasă : dureri în membre.

Vreme rea : nevralgie în brațe.

Schimbarea vremii : tuse <.

FEBRĂ [40]

Frison și senzație de frig : mai ales externe, cu căldură internă și transpirație rece, lipicioasă ; coboară ; frison cu tremurături și transpirație, care trece curând într-o senzație generală de frig ; la sugari ; cu dorință de băuturi reci.

Frisonul se accentuează când bea ; > după ce se ridică din pat.

Întregul corp rece ca gheața.

Frison și căldură alternante, când aici, când acolo, în părți izolate.

Senzație internă de frig care coboară de la cap până la degetele picioarelor.

Piele rece ; transpirație rece, lipicioasă.

Față rece, trasă.

Senzație de frig pe tot spatele.

Extremități reci.

Căldură : a capului ; și roșeața feței ; mai ales internă, cu sete, dar fără dorința de a bea ; seara, cu transpirație ; urcă ; alternează cu senzația de frig.

Transpirație : abundentă ; dimineața, seara sau întreaga noapte ; la fiecare scaun ; rece, lipicioasă ; fetidă ; cu miros amar ; pătează în galben ; cu fața palidă ca de moarte ; generală, rece, < pe frunte ; la cel mai mic efort.

Febră intermitentă, adesea pernicioasă, în timpul holerei ; de asemenea, după abuzul de chinină.

Febră intermitentă cotidiană, frisonul durează o oră, cu învinețirea unghiilor, apoi căldură amestecată cu senzație de frig și, în cele din urmă, transpirație rece generală și abundentă ; sete în timpul febrei și îndeosebi în timpul transpirației ; greață ; vărsături amare ; diaree ; urină închisă la culoare, cu sediment roșu-cărămiziu.

Mai multe frisoane la fiecare a doua zi ; frisonul începe cu senzație de frig în abdomen, răspândindu-se de acolo în întregul corp ; scaune frecvente, fluide și apoase ; senzația de frig devine generală, dar fără tremurături ; respirație îngreunată și laborioasă ; scaunele devin sanguinolente, iar în cele din urmă se elimină continuu din intestine numai sânge curat ; vărsături cu sânge, o parte din timp sângele fiind fluid și roșu-aprins, apoi închis la culoare și gros ; prostrație excesivă ; incapacitate de a vorbi ; frisonul durează opt ore, iar pacientul pare în pragul morții.

Un băiat, æt. 12, avusese febră intermitentă timp de două luni ; la început, frison la fiecare a doua zi, acum în fiecare zi, alternativ slab și puternic ; tremurături, cu sete timp de o jumătate de oră, urmate de căldură, care durează câteva ore, cu tuse uscată și cefalee ; transpirație abundentă, cu sete ; curând după instalarea frisonului, pacientul adoarme ; în timpul stadiului de căldură, somnul se transformă în comă, din care se trezește din când în când și cere de băut ; în întreaga perioadă dintre accese doarme și bea mult, dar are poftă de mâncare redusă.

Febră intermitentă care apare dimineața devreme.

După frison, fără căldură, ci transpirație.

Febră intermitentă pernicioasă ; colaps în timpul frisonului.

Febră bilioasă ; crampe în stomac ; constipație ; colică ; deprimare ; disperare.

Febră reumatică, cu transpirație abundentă, slăbiciune intensă, diaree.

Forme de febră tifoidă, îndeosebi în sezonul holerei ; de asemenea, când forțele vitale se prăbușesc brusc ; transpirație rece ; comă ; vărsături și diaree apoasă ; față albăstruie ; nas ascuțit ; piele zbârcită.

Un băiat, æt. 5, stătea culcat pe partea dreaptă ; excitat, vorbăreț ; răspundea uneori clar, alteori fără legătură ; vorbe delirante sau gemete ; dădea jos învelitoarele cu picioarele ; cap fierbinte, picioare și corp răcoroase ; îi plăcea apa răcoroasă pe cap ; piele uscată ; o pată roșie apărea și dispărea pe abdomen și ceafă ; abdomen plin, dar nu dur ; scaunul fusese dureros, acum nedureros, de culoarea argilei, fluid, abundent, frecvent ; de zece zile vomită imediat totul, dar îi este foame în timp ce are greață ; sete bruscă și ocazională ; limbă uscată, acoperită cu un depozit gros, alb, papile proeminente ; mucus în gură și pe dinți, lipicios, închis la culoare.

Febră galbenă ; tip gastro-hepatic, cu diaree fluidă, negricioasă sau gălbuie ; vărsături fluide, negricioase sau gălbui, cu bilă sau sânge ; arsură în stomac ; buze și limbă uscate, brune și crăpate ; transpirație rece pe frunte ; epuizare intensă și puls mic, intermitent ; față gălbuie, albăstruie, rece, acoperită de transpirație ; ochi lipsiți de strălucire, galbeni, apoși ; surditate ; deglutiție dificilă ; sughiț ; sete ; mâini și picioare reci ; tremur, crampe ; comă ; inconștiență, delir ; vertij ; teamă, deprimare, neliniște.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Intermitent : nevralgie frontală ; nevralgie intestinală.

Treptat : durere care iradiază din epigastru spre părțile laterale și spate.

La fiecare câteva minute : nevralgie intestinală.

La fiecare cincisprezece minute : vărsături.

Timp de două ore : vărsături și diaree în holeră.

Timp de opt ore : frisoane.

În fiecare dimineață, la 4 sau 5 A. M. : dureri în brațe ; coxalgie.

În fiecare zi : frisoane.

La fiecare a doua zi : febră remitentă ; frisoane.

Timp de trei zile : somn neîntrerupt.

Timp de două săptămâni : durere în regiunea hipogastrică.

Timp de trei săptămâni : diaree.

Timp de șase luni : diaree nedureroasă.

Timp de zece luni : epuizare cu diaree.

Timp de aproape doi ani : vărsături după mese.

Timp de câțiva ani : diaree matinală.

Timp de zece ani : mialgie.

Toamna și primăvara : epidemii de tuse convulsivă ; nevralgie în brațe.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Stânga : capul cade când este ridicat ; prosopalgie, ochi injectat ; scântei înaintea ochiului ; nevralgie intestinală < ; durere arzătoare sub coaste ; durere severă în hipocondru ; durere în piept ; durere în antebraț ; durere sfâșietoare în picior.

Dreapta : ca și cum un smoc de păr ar fi electrizat ; neuralgia palpebraris ; epistaxis ; nevralgie facială ; hipocondru tensionat, sensibil la presiune ; șocuri în șold ; înțepături usturătoare în degetele piciorului.

De la stânga la dreapta : nevralgie facială.

SENZAȚII [43]

Ca și cum ar fi însărcinată sau în durerile nașterii ; ca și cum ar avea conștiința încărcată sau ar fi comis o crimă ; ca și cum lucrurile s-ar învârti în cerc ; ca de un bulgăre de gheață pe vertex ; ca și cum creierul ar fi sfâșiat în bucăți ; ca și cum capul ar plesni ; ca de căldură și frig simultan pe scalp ; ca și cum un smoc de păr ar fi electrizat ; pleoapele ca și cum ar fi fost frecate până la durere ; ca și cum ar fi sare între pleoapa superioară și globul ocular ; ca și cum suprafața interioară a pleoapelor ar fi prea uscată ; ca și cum sute de vârfuri fine de ace ar fi înfipte în pleoape ; ca și cum urechile ar fi înfundate ; ca și cum nasul ar fi uscat ; dinții se simt ca și cum ar fi umpluți cu plumb ; ca și cum limba ar fi prea grea ; răcoare în gură, ca de la mentă piperată ; ca de praf în gât ; ca și cum gura ar fi căptușită cu mucus ; ca și cum ceva viu s-ar ridica din stomac în gât ; durere în stomac, ca de foame devorantă ; durere iradiantă, pornind din abdomen ; jenă în regiunea inimii și a epigastrului ; senzație de sfârșeală și de gol în abdomen ; ca și cum cuțite ar tăia intestinele ; ca de cărbuni încinși în abdomen ; ciupire în abdomen, ca de clești ; ca și cum intestinele ar fi răsucite într-un nod ; ca și cum apă rece ar curge prin vene ; brațele ca și cum ar fi contuzionate sau rupte ; ca și cum oasele antebrațului stâng ar fi comprimate ; brațele ca și cum ar fi prea pline și umflate, se simt reci când le ridică ; ca și cum mâinile ar fi amorțite ; ca și cum o piatră grea ar fi legată de picioare și genunchi ; membrele dor ca și cum ar fi epuizate de oboseală excesivă ; ca și cum ar trebui să-și ia zborul.

Durere : sub omoplați ; în regiunea hepatică ; în umeri ; în tibii, ca și cum ar fi rupte.

Durere intensă : în brațe, trezind din somn, la 4 sau 5 A. M.

Durere violentă : în șold, la 4 A. M.

Durere severă : în stomac, la o oră după masă ; în hipocondrul stâng ; în colonul descendent.

Durere ascuțită : în regiunea hipogastrică.

Durere tăioasă : în abdomen ; colică ; în stomac ; în partea stângă a pieptului.

Durere sfâșietoare : în ochi ; în față ; în obraji, tâmple și ochi ; în picioare ; în piciorul stâng, de la coapsă până la degete.

Junghiuri : în glanda submaxilară ; în peretele posterior al uterului ; în părțile laterale ale pieptului ; în bătături.

Înțepături usturătoare : în degetele piciorului drept.

Înțepături fine : în degetele mâinilor și picioarelor înaintea pierderii cunoștinței.

Arsură : în creier ; în gură și gât ; în capul pieptului ; în stomac și esofag ; în abdomen ; sub coastele stângi ; colică ; în anus ; în rect.

Durere surdă : în intestine.

Senzație ca de contuzie : în creier ; în regiunea sacrală.

Senzație de tracțiune : în față ; în degete.

Presiune : în creier ; pe vertex ; în ochi ; în capul pieptului ; în regiunea hepatică ; în regiunea sternului ; în oasele antebrațului stâng.

Durere colicativă : în abdomen, deasupra și dedesubtul ombilicului.

Răsucire : colică.

Durere nevralgică : în cap ; în față ; în intestine ; în plexul brahial.

Durere reumatică : între omoplați ; în membre.

Sensibilitate dureroasă : a capului ; a pleoapelor ; ca prin frecare.

Senzație de zgâriere : în gât.

Senzație de asprime : în gât.

Ciupire : colică.

Crampe : în gambe, picioare și degete ; în intestine ; în mușchii maseteri ; în coapse.

Durere ca de crampă : în epigastru.

Constricție : a gâtului ; în intestine ; în piept ; a laringelui.

Senzație de înec : la înghițire.

Senzație de sufocare : cu vărsături.

Rigiditate : a gâtului ; a pleoapelor ; a mușchilor maseteri.

Pulsații : cefalee ; odontalgie ; în tâmpla dreaptă.

Distensie : în faringe ; în capul pieptului.

Senzație de plenitudine : a stomacului și intestinelor.

Greutate : a capului ; a pleoapelor ; în dinți ; în limbă.

Tensiune : în abdomen.

Furnicături : în membre ; în degete ; în mâini ; peste tot.

Gâdilitură : în trahee ; în bronhii, în ramificațiile cele mai joase ; în gât.

Senzație de târâre : în mâini.

Slăbiciune : în stomac ; în hipogastru.

Tremur : în stomac.

Leșin : cu greață.

Senzație de sfârșeală : în abdomen ; în timpul sau după scaun.

Senzație de căldură : în degetele mâinilor și picioarelor, înainte de pierderea cunoștinței.

Fierbințeală : în ochi ; în anus ; în tot corpul.

Senzație de frig : în gură ; în gât ; în stomac ; în abdomen.

Senzație de frig : coborând de la cap la picioare.

Uscăciune : a pleoapelor ; a gurii și palatului ; în gât ; a istmului bucofaringian.

ȚESUTURI [44]

Prăbușire rapidă a forțelor vitale ; colaps.

Întregul corp și fața sunt palide ; transpirație rece.

Piele și mușchi flasci.

Piemie.

Anasarcă ; vărsături, purgație, prostrație accentuată.

Crampe în membre.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. TRAUMATISME [45]

Atingere : abdomen dureros.

Presiune : cea mai ușoară, neuralgia palpebraris < ; hipocondrul stâng sensibil.

Plăgi ușoare : provoacă leșin.

Șoc în urma traumatismului.

PIELE [46]

Piele albastră, violacee, rece ; zbârcită ; rămâne în pliuri când este ciupită.

Piele lividă, rece ; puls filiform ; somnolent și agitat.

Erupție pe corp sau pe față și mâini.

Erupții uscate, ca în scabie.

Descuamarea porțiunilor indurate sau îngroșate ale pielii.

Erizipel.

Senzație de arsură după scărpinat.

Fierbințeală și furnicături în tot corpul.

Prurit și prurit coroziv.

Junghiuri severe în bătături când stă așezat.

Piele anemică sau cianotică.

Rujeolă cu erupție tardivă și palidă ; piele lividă ; hemoragii, dar fără ameliorare ; somnolent ; slăbit ; rece ; puls filiform ; puls spasmodic și eforturi de vomă.

Scarlatină pe vreme fierbinte de vară ; erupție albăstruie ; puls slab ; căldură arzătoare a membrelor, alternând cu senzație de frig.

Ulcere albăstrui, dure, indurate, pruriginoase, nedureroase, dar cu roșeața areolei ; puroi în cantitate mică.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Copii și persoane vârstnice.

Anemie.

Persoane slabe, colerice sau melancolice.

Tineri și femei cu temperament sangvin sau nervos-sangvin ; de asemenea, persoane cărora le este frig în mod obișnuit și cu reacție vitală deficitară ; fire vesele ; dispoziție schimbătoare.

Băiat, æt. 6 luni, subnutrit, iritabil, suferind de cinci săptămâni de tuse convulsivă ; spasmus glottidis.

Copil, æt. 9 luni ; spasmus glottidis.

Sugar, æt. 9 luni ; cholera infantum.

Băiat, æt. 11 luni ; meningită.

Fată, æt. 15 luni ; cholera morbus.

Băiat, æt. 3, suferind de trei săptămâni ; diaree.

Fată, æt. 5 ; holeră.

Băiat, æt. 5 ; febră tifoidă.

Băiat, æt. 9, după febră tifoidă ; bulimie.

Băiat, æt. 9 ; vărsături.

Fată, æt. 11, a avut febră intermitentă ; nevralgie intestinală.

Băiat, æt. 12 ; febră intermitentă.

Băiat, æt. 13 ; diaree.

Fată, æt. 15, cu aspect fragil ; coree.

Fată, æt. 17 ; holeră.

Fată, æt. 18, robustă, palidă, zveltă ; prosopalgie.

Fată, æt. 19, bolnavă de câțiva ani ; dismenoree și hemeralopie.

Evreică, æt. 20, restul familiei fiind afectat în mod similar ; plica polonica.

Domnișoara ---, æt. 20 ; diaree.

Femeie, æt. 21, bolnavă de trei luni ; gastralgie.

Culegător tipograf, æt. 24, slab, palid, cu ten pământiu ; colicodinie.

Domnișoara B., æt. 26 ; alienație mintală.

Doamna C., æt. 26, cu ten deschis, blândă ; alienație mintală.

Bărbat, æt. 29 ; manie.

Femeie, æt. 30, născuse cu două săptămâni înainte ; alienație mintală.

Femeie, æt. 30 ; alienație mintală.

Femeie, æt. 30, alienație mintală.

Femeie, æt. 30, nervoasă ; prosopalgie.

Bărbat, B., æt. 30 ; senzație de gol în abdomen.

Bărbat, æt. 30, febră intermitentă.

Țărancă, æt. 32 ; manie.

Bărbat, æt. 32, robust, suferind de trei ani ; dureri în brațe.

Domnișoara ---, æt. 33 ; manie.

Femeie, æt. 34, bolnavă de o săptămână ; dispepsie.

Femeie, æt. 36, suferind de opt zile ; alienație mintală.

Bărbat, æt. 36, fragil, după ce băuse o băutură rece cu șase luni înainte ; diaree.

Femeie, æt. 38 ; alienație mintală.

Femeie, æt. 40 ; vărsături.

Femeie, æt. 40, bolnavă de cinci săptămâni ; dispepsie.

Femeie, æt. 43, suferind de trei ani, de la încetarea menstruației ; vărsături.

Femeie, æt. 44, bolnavă de șase luni ; dispepsie.

Femeie, æt. 47, slăbită, emaciată ; colică.

Bărbat, æt. 50, suferind de reumatism și hemoroizi ; afecțiune a gâtului.

Bărbat, æt. 50 ; tulburare gastrică.

Bărbat, æt. 50 ; cholera morbus.

Femeie, æt. 54 ; gastrodinie.

Femeie, æt. 55, bolnavă de șase ani ; dispepsie.

Femeie, æt. 56, de înălțime medie, slăbită, cu gută ; colică.

Bărbat, æt. 60, morar ; alienație mintală.

Bărbat, æt. 60 ; invaginație intestinală.

Femeie, æt. 60, după o spaimă ; diaree.

Negustor, æt. 62, robust, bine hrănit, ducând o viață plină de agitație și griji ; bulimie.

Domnișoara F., bolnavă de zece luni ; diaree.

Femeie vârstnică, scundă, slabă, lipsită de putere, aude greu și are o tulburare de vorbire ; sciatică.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Acon., Camphor., Cinchon., Coffea .

Antidotează : Arsen., Cinchon., Cuprum (colică), Ferrum, Opium , și înlătură efectele nocive ale alcoolului și tutunului.

Compatibil cu : Arsen., Arnic., Cinchon., Cuprum, Ipec .