Carbolicum acidum

Acidum carbolicum, Fenol, Monoxibenzen, Alcool fenilic. C6H5

OH

Preparare , Soluție în alcool.

Surse.

1 , T. Bacmeister, M.D., experimentare cu prima diluție, din Monografia dr. Hoyne , Chicago, 1869; 2 , ibid., experimentare cu diluția a 12-a; 3 , T. S. Hoyne, M.D., experimentări cu diluțiile a 6-a și a 3-a, ibid.; 4 , domnișoara G. H., experimentare cu diluția a 6-a, ibid.; 5 , doamna T. S. H., experimentare cu diluția a 6-a, ibid.; 6 , J. T. H., experimentare cu diluția a 6-a, ibid.; 7 , T. C. Duncan, M.D., experimentare cu diluția a 12-a, ibid.; 8 , ibid., efectele inhalării vaporilor; 9 , doamna T. C. D., efectele vaporilor, ibid.; 10 , doamna E. J. Duncan, efectele vaporilor inhalați în timpul menstruației, ibid.; 11 , S. P. Hedges, M.D., experimentări cu diluția a 6-a, ibid.; 12 , C. W. Boyce, M.D., efectul aplicării locale pe mână, ibid.; 13 , Chas. H. Hæseler, M.D., experimentare cu 1 până la 20 de picături de acid brut (36 de picături luate în trei zile), Hahn. M., 5, 171; 14 , dl X. Y. Z., efectele substanței brute, ibid.; 15 , fată de 11 ani, efectele a 4 picături de acid pur, ibid.; 16 , Chas. H. Hæseler, efectele diluției a 3-a dec., ibid.; 17 , S. Lilienthal, M.D., experimentare cu prima diluție dec. și două doze de tinctură, Trans. of Hom. Med. Soc., State of N. Y., 1870, p. 232; 18 , doamna S. A. F., M.D., experimentare cu prima diluție dec., ibid.; 19 , doamna C. L., M.D., experimentări cu prima diluție cent. și o doză din diluția a 30-a, ibid.; 20 , doamna A. W., experimentare, ibid.; 21 , E. C. Price, M.D., Am. Hom. Obs., 1871, p. 148, experimentare cu diluția a 3-a, diluția a 3-a dec. și diluția a 2-a dec.; 22 , T. D. Pritchard, M.D., Trans. Hom. Med. Soc. State of N. Y., 1874, 136, efectele inhalării vaporilor; 23 , J. N. Mitchell, Am. J. of H. M. M., N. S., 1, 354, efectele acidului carbolic introdus într-un dinte; 24 , W. M. Williamson, M.D., Trans. Penn. Hom. Med. Soc., 1871, efectele vaporilor; 25 , Taylor, Guy's Hosp. Rep., 1868 (Hahn. Month., 5, 169), intoxicarea unui copil de 1 3/4 ani cu două lingurițe; 26 , H. W. Fuller, M.D., Brit. Med. Journ. (H. M., 5, 170), efectele dozelor începând de la trei minime; 27 , Machin, El. Crit. Med. (N. Am. J. of Hom., 18, 155), efectele asupra a trei femei care se spălaseră cu apă cu acid carbolic; 28 , dr. Oyston, B. Med. J., 1871, efectele înghițirii a 1 până la 2 uncii de acid carbolic nediluat dintr-o sticlă (crezând că era rachiu de vin); 29 , dr. Pinkham, Med. and S. Rep., 19 (H. M., 5, 168), efecte generale; 30 , Pinkham, l. c., efectele asupra unei tinere ale unei clisme conținând 145 de grani; 31 , Sutton, Med. Times and Gaz., aprilie 1868 (H. M., 5, 169), intoxicare cu o uncie; 32 , Kline, Phil. M. and S. Rep., 1870; 33 , Michelas, Wen. Med. Presse, 8, 1867 (Schmidt's Jahrb., 146, 273), efectele unei clisme conținând 145 de grani, administrată pentru ascarizi unei femei de 22 de ani; 34 , Ibid., efectele asupra unui băiat de 10 ani ale unei clisme conținând 9/10 grame; 35 , Wallace, Br. J., 1870, efectele după aplicarea pe un abces; 36 , Ph. M. and S. Rep., 1867, o infirmieră de 32 de ani a băut o jumătate de uncie (S. J., 151); 37 , dr. White, N. Y. Med. Gaz., 1872, efectele aplicării pe o tibie necrozată; 38 , Kohler, efectele unei aplicări în scabie (S. J., 155, 275); 39 , ibid., prezentare generală a efectelor; 40 , Welander, Hygea, 36 (1874), Am. Hom. Obs., 1874, efectele unei lingurițe dintr-o soluție conținând 25 sau 30 de centigrame; 41 , omis; 42 , Danion, Recherches sur l'acide phénique, Rapport an der Med. Fakult, zu Strassburg, 1869 (extras din dr. C. G. Rothe, Die Carbolsäure in der medicin, monografie, Berlin, 1875), experimentare cu 1 gram, apoi 2 grame, apoi 4 grame, în trei porții; 43 , Rothe, l. c., experimentare cu 1 gram în 20 de părți de apă; 44 , Husemann, S. J., 155, p. 275, efectele generale ale intoxicării cu cantități mici; 45 , Mosler, Br. Med. J., 1872, efectele a 2 sau 3 drahme; 46 , Unthank, Br. Med. J., 1872, efectele vaporilor; 47 , Warren (New Remedies, 4, 178), efectele după ce a băut o cantitate dintr-o sticlă, crezând că era whisky.

PSIHIC

• Emoțional.
• Delir, 30, 44.
• Delir ca în stare de ebrietate, durând adesea o jumătate de oră, 38.
• Stări delirante, iritabilitate și furie, cu transpirație abundentă, 40.
• În cursul serii s-a simțit neobișnuit de vesel, 3.
• Senzație de tristețe, cu tendința de a ofta și de a căsca (curând după 20 de picături), 13.
• Fără dispoziție să gândească sau să vorbească, 17.
• Foarte iritabil, 17.*
• Irascibil; își pierde cu ușurință controlul asupra temperamentului (a doua zi), 7.
• Părea morocănos și mult mai puțin sclipitor decât de obicei în conversație, 14. [10.]
• Manifestările de afecțiune primite îi păreau neplăcute (a treia zi), 7.
• De îndată ce s-a retras la culcare, a fost cuprins de teama unei îmbolnăviri iminente, 17.
• Intelectual.
• Minte limpede și activă (a doua zi), 7.
• În mod straniu, deși cititul mă afecta atât de mult, mintea îmi părea neobișnuit de vigilentă și, deși o solicitam foarte mult, aproape că mă înnebunea prin confuzia și durerile din cap; totuși, înțelegeam orice problemă cu o rapiditate neobișnuită și eram dornic de activitate intelectuală, 23.
• Lipsă de înclinație pentru eforturi mintale, chiar și pentru citit, 17.*
• Lipsă de înclinație pentru efort mintal (precum studierea cazurilor, pregătirea textului etc.), (a treia zi), 7.*
• Lipsă totală de înclinație spre studiu; ceea ce realizase i se părea foarte neînsemnat (seara), 2.*
• Lene mintală și fizică; nu doresc să fac niciun fel de efort, 17.
• Nu-și putea concentra mintea asupra niciunui lucru (curând după 20 de picături), 13.
• Intram într-o stare de distragere și de absorbire în gânduri, din care tresăream când îmi vorbea cineva, iar uneori, când mi se vorbea brusc, mă trezeam cu un tremur nervos, 23. [20.]
• Când citește, nu-și poate fixa atenția asupra subiectului astfel încât să-l rețină în memorie (a cincea zi), 17.
• Lipsă de acuitate în gândire (curând după 20 de picături), 13.
• Se simte greoi și stupid (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Pierderea memoriei (curând după 20 de picături), 13.
• Inconștient, 32.
• Inconștient timp de patru ore; apoi și-a deschis pentru prima dată ochii și și-a mișcat brațul și piciorul, 28.
• Inconștiență, cu respirație stertoroasă, 28.
• Inconștiență completă (după cinci minute), 36.
• Și-au pierdut complet percepția asupra celor ce se petreceau în jurul lor, 27.
• Insensibilitate, 29. [30.]
• Aproape sau complet insensibil, 30.
• Stătea întins într-un fotoliu, insensibil (după cinci minute), 31.
• Zăcea insensibil la tot ce era exterior, dar și-a revenit în scurt timp, 25.
• A devenit insensibil, căzând brusc ca și cum ar fi avut o criză; după ce și-a revenit, a spus că nu-și amintea absolut nimic din ce se întâmplase după ce gustase lichidul (imediat), 47.
• Stupoare, 44, 46.
• Ușoară stupefacție, 42.
• Complet comatos, 46.

CAP

• Confuzie și vertij.
• Confuzie trecătoare a capului, 43.
• Confuzie și greutate a capului, 44. [40.]
• Confuzie și durere de cap, durerea fiind localizată deasupra ochiului drept, 14.
• Senzație de confuzie în cap (a treia zi), 7.
• Creierul părea confuz și dureros (curând după 20 de picături), 13.
• Capul pare tulbure, deși nu există durere severă, 17.
• Tulbure și confuz și nu-și putea aduna gândurile decât cu efort, 13.
• Vertij, 38, 44.
• Vertij, cu tremurături, 17.
• Mai bine după-amiaza, fiind mult expus la vânt, care răcorește creierul înfierbântat, dar vertijul revine de îndată ce intră într-o cameră, 17.
• Amețeală foarte pronunțată la cea mai mică mișcare (după cinci minute), 6.
• Amețeală foarte pronunțată; lucrurile par să se miște înainte și înapoi (după cinci minute), 4. [50.]
• Amețeală, 29, 46.
• Amețeală și plenitudine sau o senzație particulară în cap (după două până la opt minute), 26.
• Amețeala mea se ameliora când mergeam repede în aer liber, dar, de îndată ce mă așezam, devenea atât de intensă, încât trebuia să mă țin de ceva pentru a nu cădea, 23.
• Capul îi vâjâia și se simțea ca și cum s-ar fi clătinat asemenea unui om beat (curând după 20 de picături), 13.
• Se clatină ca și cum ar fi beat, 38.
• Cap în general.
• Congestie de sânge la cap (a doua zi), 7.
• Simțea nevoia să-și frece necontenit capul și ochii (curând după 20 de picături), 13.
• Senzație ca și cum aș fi suferit de durere de cap timp de trei zile înainte (a treia zi), 11.
• Senzație de obtuzitate în cap (a treia zi), 7.
• Senzație surdă în cap (după câteva momente), 3. [60.]
• Capul părea greu (după o jumătate de oră), 18.
• Cap foarte greu, 17.
• Greutate a capului când se apleacă înainte (după două ore și o treime), 3.
• Durere cu senzație de greutate în cap, mergând de la frunte la occiput (după o jumătate de oră), 5.
• Durere de cap, 29, 44.
• S-a plâns de durere de cap, 28.
• Durere de cap, mai intensă pe partea stângă, 17.
• Durere de cap, mai intensă când apleacă capul înainte (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Durerea de cap a dispărut curând după micul dejun (a doua zi), 3.
• O ceașcă de ceai verde a ameliorat întrucâtva durerea de cap, dar nu și simțul mirosului, 10. [70.]
• Ușoară durere de cap, 17.
• Durere severă de cap, cu greață (după o jumătate de oră), 10.
• Dimineața, s-a trezit cu o durere intensă de cap, limitată la jumătatea superioară a capului (a doua zi), 3.
• A avut o durere intensă de cap în cea mai mare parte a nopții și o are și în această dimineață; simte ca și cum ar avea o bandă în jurul frunții (a doua zi), 6.
• Durere și plenitudine în cap, care păreau să se localizeze mai ales deasupra ochiului drept, 16.
• Cap fierbinte (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Plenitudine a creierului, 17.
• Plenitudine în cap, în întregul creier, cu durere surdă, 17.
• Dureri expansive în cap, cu senzație de plutire înaintea ochilor; abia poate scrie, 17.
• Capul meu părea ca și cum ar fi fost închis într-o bandă, care uneori părea să se strângă și să-mi strivească capul. Această senzație de apăsare era deosebit de evidentă în ambele tâmple, 23. [80.]
• Durere de cap surdă, constrictivă, la ora 7.30 A.M., la aproximativ o jumătate de oră după ridicare, continuând și intensificându-se până la prânz, când am cedat în fața ei. Nu se localiza într-un loc anume, dar era la fel de intensă în frunte ca oriunde altundeva. Apăsarea o ameliora timp de aproximativ un minut, dar, dacă era continuată mai mult, intensifica durerea. Totuși, dacă apăsarea era îndepărtată, fie și numai pentru o clipă, apoi aplicată din nou, aducea o ameliorare de moment. Capul meu părea să se umfle și să fie fierbinte, chiar ca și cum ar fi radiat căldură asemenea unei sobe încinse. Aceste senzații păreau limitate la craniu, fără a coborî sub baza propriu-zisă a craniului; au continuat până când am adormit noaptea (a doua zi), 11.
• Senzație surdă, fierbinte și constrictivă în cap, mai ales în frunte, la trezire, la ora 6.30 A.M., suficient de severă încât să devină uneori dureroasă (ameliorată prin apăsarea capului cu mâinile), a durat toată ziua și până târziu în noapte (a doua zi), 11.
• Durere de cap surdă (a doua zi), 38.
• Durere de cap surdă, mergând de la frunte la occiput (după cinci minute), 6.
• Durere de cap, ca și cum cineva ar fi înfipt și ar fi scos în mod repetat o sabie în toate părțile capului; abia putea ține ochii deschiși; agravare de la cel mai mic zgomot și de la lumină; dorește să aibă capul bandajat strâns (după o oră), 15.
• Senzație dureroasă ca de rană, ca și cum aș fi suferit de durere de cap (a treia zi), 11.
• Capul pare dureros ca de rană când îl mișcă (după o oră și un sfert), 3.
• Durerile de cap sunt cele mai severe și sunt mai intense pe partea dreaptă (după treizeci și cinci de minute), 3.
• În timp ce fumează după ceai, durerile de cap sunt mult ameliorate (după două ore și jumătate), 3.
• Frunte.
• Durere frontală de cap, mai intensă într-o cameră caldă, 17. [90.]
• Durere de cap în frunte și tâmple, 20.
• Durere frontală de cap și apăsare în piept, începând pe partea stângă și trecând spre dreapta (după cincisprezece minute), 17.
• Durere de cap cu caracter nevralgic în frunte (a doua zi), 3.
• Fruntea pare fierbinte, iar apăsarea unei mâini reci asupra ei aduce o ameliorare trecătoare, 17.
• Durere de cap arzătoare în frunte (după douăzeci de minute), 5.
• Durere arzătoare severă în creier, deasupra sprâncenelor, 17.
• Senzație de plenitudine în lobul frontal al creierului, care s-a intensificat până la o durere severă de cap, 8.
• Plenitudine apăsătoare în frunte, 17.
• Senzație de strângere de-a lungul frunții, direct deasupra sinusurilor frontale, 18.
• Durere surdă în frunte (trecătoare), 3. [100.]
• Ușoară durere surdă în partea stângă a frunții (după o oră), 1.
• Durere surdă în tâmpla stângă și partea posterioară a capului, când se apleacă înainte (după o oră și un sfert), 3.
• Dureri surde străbătând fruntea (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Durere frontală de cap surdă în centrul frunții, 19.
• Durere frontală de cap surdă, ca și cum o bandă de cauciuc ar fi întinsă strâns peste frunte, 17.
• S-a trezit dimineața cu durere frontală de cap surdă și arsură în gât (a doua zi), 17.
• Nu știe dacă a răcit sau nu; aceeași durere frontală de cap surdă, cu moleșeală generală (a cincea zi), 17.
• Durere frontală de cap surdă, cu senzație de frig (foarte curând), 17.
• Durere frontală de cap surdă, întrucâtva ameliorată la aer proaspăt (după trei ore), 17.
• Tâmple.
• Durerea se extinde spre tâmplă (de la regiunea de deasupra ochiului drept), cu senzație dureroasă ca de rană a globului ocular, 24. [110.]
• Dureri arzătoare în tâmpla dreaptă și creștetul capului (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Senzație de strângere, ca și cum o bandă de cauciuc ar fi întinsă de la o tâmplă la cealaltă, 17.
• Constricții ca de bandă, de la o tâmplă la cealaltă, urmate de o durere de cap surdă, cu senzație de greutate, mult agravată de mersul în aer liber (după o jumătate de oră), 18.
• Ușoară durere surdă în tâmpla stângă (curând după aceea), 17.
• Durere surdă, cu senzație de greutate, în tâmpla stângă, în timpul zilei (a patra zi), 17.
• *** Durere surdă, cu senzație de greutate, străbătând tâmplele, cu o bandă strânsă de-a lungul frunții și senzație de strângere în nas, între ochi, 20.**
• Când citeam un timp mai îndelungat, apăsarea din tâmple devenea înspăimântătoare, iar întregul cap mi se simțea întrucâtva în starea descrisă drept „adormit” în cazul unui membru, 23.
• Creștet.
• Simțeam în creștet ca și cum creierul mi s-ar fi bălăcit înăuntru, 23.
• Durere arzătoare în creștetul capului, 3.
• Durere surdă constantă în partea dreaptă a capului (după douăzeci de minute), 3.
• Parietale. [120.]
• Durere nevralgică în partea stângă a capului (după o oră și un sfert), 3.
• Durere pulsatilă în partea dreaptă a capului (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Dureri de cap cu caracter ascuțit, fulgerător, nevralgic, schimbându-și localizarea de pe o parte pe cealaltă și afectând ochiul de pe partea dureroasă atât de mult, încât era dificil să-l țină deschis (curând după 10 picături), 13.
• Occiput.
• Presiune occipitală, 17.
• Durere de cap occipitală, surdă și apăsătoare, 17.
• Durere surdă în partea posterioară a capului, pe partea dreaptă și în tâmplă. Durerile de cap sunt constante și asemănătoare celor simțite la efectuarea primei experimentări (după o oră și jumătate), 3.
• Partea posterioară a capului pare dureroasă ca de rană (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Cap extern.
• Mică veziculă pustuloasă puțin spre stânga creștetului (a treia zi), 21.
• Mâncărime a scalpului (după o oră și un sfert), 3.
• Mâncărime a scalpului (după cincisprezece minute), 6. [130.]
• Mâncărime a scalpului, mai întâi pe partea dreaptă, apoi pe stânga, 3.

OCHI

• Ochi rigizi, insensibili la lumină, pupile foarte dilatate, 34.
• Ochi grei (a doua zi), 7.
• Durere arzătoare în ochi, mai intensă în cel stâng (după două ore), 3.
• Durere arzătoare în ochiul stâng (trecătoare), 3.
• Orbită.
• Durere deasupra ochiului drept, care a continuat timp de o oră după ieșirea la aer, apoi a dispărut, dar a revenit la întoarcerea în cameră și la mirosirea din nou a acidului, dispărând din nou în aer liber, 24.
• O durere foarte ușoară, timp de câteva minute, în două momente diferite, deasupra ochiului drept, 21.
• Nevralgie orbitală foarte severă deasupra ochiului drept, 23.
• Ușoară durere deasupra sprâncenei drepte; același fel de durere, dar de intensitate mai mică, sub rotula dreaptă, ambele de scurtă durată (după o jumătate de oră), 21.
• Durere acută, străpungătoare, în arcada supraorbitală stângă, într-un punct de mărimea unei monede de argint de zece cenți, durând numai cinci sau zece minute și încetând la ridicare, dar lăsând locul în care fusese sensibil dureros la atingere mai mult de o zi (a doua zi), 11.
• Pleoape. [140.]
• Ochi deschiși, îndreptați în sus, 32, 36.
• Pleoape închise, 28.
• Glob ocular.
• Zvâcniri nevralgice în globii oculari și prin tâmple (curând după 20 de picături), 13.
• Pupilă.
• Contracția pupilelor, 28, 30 etc.
• Pupile contractate (după cinci minute), 31.
• Pupile contractate și insensibile la lumină, 25.
• Pupile dilatate, dar care prezentau reacție la lumină (după două ore), 40.
• Vedere.
• Ochi sensibili la lumină, 8.
• Nu poate vedea până în partea cealaltă a camerei (după cinci minute), 4. [150.]
• Cititul este imposibil, deoarece literele par încețoșate și se estompează unele în altele, 17.
• În timp ce scriu, literele par să se contopească, astfel încât citesc cu dificultate ceea ce este scris (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Senzație de plutire înaintea ochilor, 17.
• Lucrurile par să se miște înaintea ochilor (după trei sferturi de oră), 5.
• O pată întunecată constantă înaintea ochiului stâng, 23.

URECHE

• Durere apăsătoare în urechea stângă (trecătoare), (după cincisprezece minute), revenind din când în când (după douăzeci de minute), 3.
• Durere pulsatilă, cu un zumzet în ambele urechi (după șase ore), 3.
• Vuiet în urechi, 42.
• Deranjat necontenit de un zumzet-bâzâit constant în urechi, deși auzul nu părea afectat, 23.

NAS

• Ambele nări înfundate (a patra zi), 7. [160.]
• La suflarea nasului, mucusul era sanguinolent, cu sânge roșu-aprins (după patru ore și o șesime), 3.
• Simt ca și cum aș avea guturai; nara dreaptă înfundată, ochiul drept lăcrimează (a treia zi), 7.
• Nasul strâns și înfundat, cu senzație de plenitudine și tensiune de-a curmezișul frunții, 20.
• Usturime în nara stângă, cu lăcrimare constantă a ochiului stâng și secreție nazală apoasă, 20.
• Senzație la aripa stângă a nasului ca de scântei electrice fine; dorește să frece în mod repetat locul (după cincisprezece minute); în cursul primei ore, aceeași senzație la extremitatea sternală a claviculei drepte; mai târziu, la degetul mijlociu al mâinii stângi; ulterior, la vertex. Cât timp era resimțită, această senzație se transforma lent într-o senzație de înțepături cu mâncărime, cu dorința de a freca locul și ameliorare prin frecare, 2.
• Gâdilare în nara dreaptă, cu strănut (după o oră și o treime), 3.
• Miros.
• Simțul mirosului foarte acut, 8.
• Simțul mirosului extrem de acut, timp de cinci zile (după o jumătate de oră), 10.
• Mirosul mai acut, în mod foarte evident; curând după aceea, secreție apoasă din ambele nări când se află în aer liber; încetează în interior; reapare după intrarea într-o încăpere rece (după douăzeci de minute), 1.

FAȚĂ

• Obiectiv.
• Palid și inconștient, 34. [170.]
• Băiatul era foarte palid, slăbit și cașectic, 35.
• Fața albită și scăldată în sudoare (după cinci minute), 31.
• Fața palidă, 37.
• Fața palidă și acoperită de transpirație rece, 25.
• Fața palidă sau lividă, 44.
• Fața și gâtul livide, 46.
• Fața lividă, cu transpirație rece și lipicioasă, 32.
• Fața lividă, acoperită de transpirație rece și lipicioasă, 36.
• Fața îmbujorată (a doua zi), 7.
• Fața îmbujorată și „arde” (după cincisprezece minute), 6. [180.]
• Lividitate ușoară a buzelor și vârfurilor degetelor (după cinci minute), 31.
• Stare de trismus intens (după optsprezece minute), 45.
• La încercarea de a-i examina gâtul, își încleștează dinții, 40.
• Subiectiv.
• Durere la nivelul feței și gâtului (după șapte ore), 46.
• Durere de tracțiune în maxilar, pe partea dreaptă, 3.

GURĂ

• Dinți.
• Durere surdă la dinții maxilarului superior drept (după câteva momente), 3.
• Limbă.
• Arsură pe limbă, îndeosebi la vârf, 17.
• Senzație ca de mușcătură pe limbă (imediat), 17.
• Gură.
• Mucoasa gurii, buzele și gâtul, albe, 28.
• Umflare și sensibilitate dureroasă pe fața internă a obrazului stâng, în dreptul molarilor; obrazul intră între dinți când mușcă (întreaga zi), (după două zile), 2. [190.]
• Miros puternic de gudron al halenei, 25.
• Arsură în gură, 44.
• Arsură la nivelul buzelor, gâtului și esofagului, cu căldură care urcă din stomac (imediat), 17.
• Salivă.
• Hipersecreție de salivă și nu se putea abține să scuipe continuu, saliva având un aspect alb-albăstrui, spumos, 13.
• Scurgere constantă de salivă dintre buzele palide, 34.
• Gura deschisă, plină cu mucus, 32.
• Gust.
• Gust foarte înțepător; limba ardea și furnica și o simțea ca și cum o mie de ace s-ar fi înfipt în ea (imediat), 15.
• Gust dezagreabil în gură, 3.
• Gust îngrozitor în gură, înțepător și metalic, de care nu putea scăpa; îi provoca greață și o stare de rău în tot corpul (imediat), 14.
• Gust de acid carbolic în gură și gât (după șapte ore), 46. [200.]
• Gust de cupru, metalic, pe limbă și palatul superior, 17.
• Vorbire.
• Incapacitate de a vorbi sau de a merge, 28.

GÂT

• Eliminare abundentă, prin dregerea gâtului, a unui mucus alb, limpede, când se află în aer liber (a doua zi), 7.
• Durere în gât la înghițire (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Senzație de sufocare în gât, cu tendința de a-și drege gâtul pentru a elimina flegma, 14.
• Iritație a gâtului (timp de câteva zile), 45.
• Iritație a gâtului care provoacă o tuse scurtă, seacă (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Arsură în gât și esofag (imediat), 40.
• Senzație de arsură în gât la înghițirea lichidului, 26.
• Arsură cu înțepături în gât, ca și cum ar fi mâncat ceva puternic (după o jumătate de oră), 5. [210.]
• Junghiuri foarte ascuțite în gât; durerea se agravează tot mai mult; este ascuțită și înțepătoare (după cincisprezece minute), 3.
• Vremea s-a schimbat (?); durere în gât, se simțea oarecum răgușit, ca și cum ar fi răcit (a doua zi), 7.
• Seara, gâtul oarecum dureros, pe partea dreaptă (a doua zi), 7.
• Sensibilitate dureroasă a gâtului la deglutiția în gol (după cincisprezece minute), dispărută după o oră și o șesime, cu excepția momentelor când înghițea și apăsa pe partea superioară a laringelui; mai accentuată pe partea dreaptă, 3.
• Gât dureros numai la înghițire (după două ore și cinci șesimi), 3.
• În timp ce fuma, după ceai, gâtul s-a ameliorat pentru un timp; nu mai era atât de sensibil la apăsare (după două ore și jumătate), 3.
• Istm bucofaringian, faringe și esofag.
• Mult mucus în faringe (a patra zi), 7.
• Eliminare, prin dregerea gâtului, a unei cantități mari de mucus alb din faringe și nările posterioare (a treia zi), 7.
• Dimineața, la trezire, faringele și nările posterioare foarte uscate (a cincea zi), 7.
• Arsură în esofag și stomac, 17. [220.]
• Contracție spasmodică a esofagului, 32.
• Contracția spasmodică a esofagului a împiedicat introducerea pompei gastrice, 36.
• Contracție spasmodică și dureroasă a esofagului, chiar în spatele pomum Adami; în timp ce bea apă cu gheață, a fost dureroasă timp de câteva minute, 21.
• Senzație de constricție aproximativ la mijlocul esofagului (de la 20 de picături), 13.
• Strictura spasmodică a esofagului împiedica pacientul să înghită și provoca mari dificultăți la introducerea tubului pompei gastrice, 31.
• Înghițire.
• Incapacitate de a înghiți, 44.
• Nu putea lua medicamentul, 40.
• Exteriorul gâtului.
• În timp ce mergea repede după masa de prânz, a avut spasm al arterei carotide (comună, stângă), (a treia zi), 7.

STOMAC

• Apetit.
• Apetit mai mare, dar încă nerevenit la normal; apetit mai mare dimineața (a patra zi), 7.
• Apetit neobișnuit la cină, 21. [230.]
• Voia să fumeze un trabuc și credea că aceasta l-ar ușura, 14.
• Apetit diminuat, 18.
• Pierderea completă a apetitului, 35.
• Pierderea totală a apetitului, care anterior fusese excelent, 19.
• Anorexie, 8.
• Apetit mai redus la masa de prânz (a doua zi), 7.
• Fără poftă de ceai, 3.
• Fără poftă de ceai (cină), (după o jumătate de oră), 10.
• Fără poftă de cină, 5.
• Sete.
• Sete, 28. [240.]
• Simțea ca și cum puțin mai mult whisky i-ar face bine (obiceiuri perfect cumpătate), 14.
• Eructații și sughiț.
• Eructații, 42, 43.
• Eructație de aer fără gust (a doua zi), 3.
• Eructații după un mic dejun ușor (a doua zi), 17.
• Durerea de cap dispare când se mișcă, dar eructațiile au devenit mai frecvente (după o oră), 3.
• Tendință constantă de a eructa, dar nu putea (de la 20 de picături), 13.
• Râgâieli (după trei sferturi de oră), 5.
• Eructare de aer (după câteva momente), 3.
• Eructare de aer (după o oră și jumătate), 3.
• Eructare de gaze din stomac (după zece minute).

Eructații constante (după cincisprezece minute), 6. [250.]

• Eructații constante de gaze din stomac (după două ore și cinci șesimi), 3.
• Eructații constante de cantități mari de gaze (după douăzeci de minute), 3.
• Regurgitație din stomac, cu gust de lapte bătut și varză. (La cină a băut un pahar cu lapte; laptele nu-i face niciodată rău), (după treizeci și cinci de minute, 3.)
• A mâncat cu poftă la prânz, dar, deși stomacul este plin, căldura continuă să urce din stomac, cu gust de acid carbolic, 17.
• După-amiază, după cină, sughiț prelungit, 2.
• Greață și vărsături.
• Greață la stomac (după cincisprezece minute), 4.
• Greață în cea mai mare parte a dimineții (a doua zi), 3.
• După ceai, greața a revenit și s-a accentuat după ce a băut puțin vin de Jerez. Greața a persistat până la amiaza zilei următoare, 5.
• După ceai, greața era mult ameliorată, dar era foarte somnolentă, ceea ce era neobișnuit (după douăzeci și cinci de minute), 4.
• Greață, cu dorință de a eructa (foarte curând), 17. [260.]
• Greață și vărsături, 44.
• Ușoară senzație de greață în gât (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Greață ușoară, cu prostrație, 8.
• Greață foarte intensă; se cutremura și își scutura capul, făcea grimase, scuipa frecvent etc., 15.
• Greață intensă (imediat), care a continuat aproape o oră, cu foarte puțină ameliorare, până când a băut mai multe înghițituri abundente de apă (de la 1 picătură). Greața a reapărut și aproape a ajuns până la vărsătură (de la 5 picături), 13.
• Senzație accentuată de rău în regiunea stomacului (curând după 10 picături), 13.
• În timp ce mânca puțin la micul dejun, simțea din când în când ca și cum ar fi trebuit să se ridice și să verse (de la 20 de picături), 13.
• Vărsături și disfagie, 35.
• Stomac.
• Gastrită ușoară (timp de câteva zile), 45.
• Simptomele imediate au fost urmate de un atac de gastrită acută, 47. [270.]
• Catar gastric ușor, timp de mai multe zile, 43.
• Gazele din stomac sunt foarte supărătoare; ameliorare după regurgitarea unui fel de lichid dulceag-acrișor, 3.
• Senzație surdă de disconfort în stomac (după o oră și jumătate), 3.
• Senzație neplăcută în regiunea stomacului și a ficatului (curând după aceea), 20.
• Suferință în stomac, ca de indigestie, 18.
• Timp de aproximativ două zile, senzațiile sale alcătuiau un tablou de primă clasă al unei dispepsii acute (de la 20 de picături), 13.
• În loc să simtă foame la mese, o senzație de gol și sfârșeală în stomac, cu o senzație de plenitudine în gât și o dorință constantă de a înghiți, 19.
• Iritație gastrică foarte intensă (după șapte ore), 46.
• Durere și senzație de tragere în stomac și în partea inferioară a abdomenului, 14.
• Căldură în stomac, 43. [280.]
• Senzație de căldură în epigastru, 42.
• Arsură în stomac, 17.
• Arsură în stomac (după douăzeci de minute), 5.
• Senzația de arsură în stomac, ca de la un acid coroziv, este resimțită tot timpul; cu toate acestea, apetitul este bun, iar alimentele se digeră bine, 17.
• Senzație de arsură în stomac, în continuă intensificare, cu căldură care urcă prin esofag (după trei ore), 17.
• Senzație de arsură și de ulcerație în stomac și esofag, cu greață; această senzație îi amintea de lobelia sau de tutun; de fapt, își fumase pipa înainte de a merge la culcare, 17.
• Stomacul pare plin de gaze (după câteva momente), 3.
• Senzație ca și cum stomacul ar fi plin cu gaze care ar trebui să urce, 3.
• Durere sâcâitoare în stomac (după câteva momente), 3.
• Simțea ca și cum ar fi mâncat prea mult și ar fi suferit din această cauză, 14. [290.]
• Apetit bun, dar alimentele apasă greu în stomac (a doua zi), 17.
• Senzație de presiune în capul pieptului (foarte curând), 17.
• Greutate mare în epigastru, ca și cum ar fi încărcat de gaze, cu o tendință constantă de a se ușura prin încercări zadarnice de a eructa sau prin apăsarea mâinii în capul pieptului, 13.

ABDOMEN

• Hipocondre.
• Durere surdă, apăsătoare, în hipocondre, 17.
• Sensibilitate dureroasă a hipocondrelor, agravată de mișcare (foarte curând), 17.
• Durere în hipocondrul drept; de asemenea, în regiunea iliacă de ambele părți, 15.
• Senzație dureroasă sâcâitoare deasupra hipocondrului drept și de-a lungul spatelui (de la 20 de picături), 13.
• Semne prevestitoare ale unei dureri în regiunea ficatului, 20.
• Durere surdă în partea dreaptă, deasupra regiunii ficatului, și în spate, de-a curmezișul vertebrelor dorsale a cincea, a șasea și a șaptea, 13.
• Abdomen în general.
• Abdomen balonat, îndeosebi în regiunea epigastrică, dar nici dur, nici tensionat și nici sensibil la presiune, 40.
• Intestine balonate și pline de gaze după masă (după trei ore) (a doua zi), 7. [300.]
• Bolboroseli în intestine; senzație ca și cum ar urma să înceapă diareea, după ce umbla de colo-colo, 3.
• Bolboroseli și rostogoliri în abdomen, cu senzație de distensie (după o oră), 3.
• Eliminarea unor cantități mari de gaze pe tot parcursul serii, 3.
• Eliminare de gaze fetide (după o oră și jumătate), 3.
• Eliminarea unor cantități mari de gaze putride (a treia zi), 3.
• Senzație de prăbușire în tot abdomenul, o senzație de gol și sfârșeală, dar totodată cu o greutate mare în regiunea stomacului (de la 20 de picături), 13.
• Durere în intestine, 20.
• Senzație de plenitudine, cu arsură la exteriorul abdomenului (curând după aceea), 20.
• În permanență, o senzație de distensie în abdomen, ca și cum ar fi plin de gaze, dar nu am putut elimina niciodată vreunul, 23.
• Intestinele se simt balonate și dureroase ca de rană (a treia zi), 7. [310.]
• Simt ca și cum gazele din abdomen ar fi încarcerate (după o oră), 3.
• Mușchii abdominali se simt dureroși ca după o contuzie (a doua zi), 7.
• Intestinele se simt dureroase ca de rană la mers, 17.
• Zdruncinăturile din timpul deplasării afectează în mod neplăcut și pereții abdominali, care se simt fierbinți și dureroși ca de rană, 17.
• Hipogastru și regiuni iliace.
• Durere arzătoare în partea inferioară a abdomenului și în creștetul capului (după cincisprezece minute), 3.
• În timp ce stă așezat, junghi spasmodic în regiunea inghinală stângă (după două ore), 1.

RECT ȘI ANUS

• Anusul provoacă mâncărime și se simte ca și cum pielea ar fi fost frecată până la jupuire (după patruzeci și cinci de minute), 3.
• Nevoie de defecație toată ziua, deși avusese un scaun normal dimineața (a treia zi), 3.
• Senzație constantă de nevoie de a elimina un scaun și senzație ca și cum s-ar afla o cantitate mare în rect, dar nu aveam niciodată mai mult de un scaun regulat în fiecare dimineață, 23.

SCAUN

• Diaree.
• Diaree; trei evacuări apoase într-un interval scurt, însoțite de durere și greață la stomac, 16. [320.]
• De la începutul experimentării și încă un timp după aceea, două scaune normale pe zi, ceea ce este foarte neobișnuit pentru experimentator, care în general are doar un scaun la două zile, 2.
• Seara, scaun abundent și consistent, complet lipsit de durere, deși scaunele fuseseră constipate și dureroase o perioadă înainte de aceasta, 13.
• Spre seară, evacuare intestinală abundentă și consistentă, dar aproape inodoră, 15.
• Constipație.
• Intestine destul de constipate, ceea ce este neobișnuit (a șaptea zi), 17.
• Intestinele par torpide, dar nu sunt constipate (a patra zi), 7.
• Aveam scaun regulat în fiecare dimineață, dar scaunul era insuficient, iar intestinele păreau ceva mai leneșe decât în mod normal, 23.

ORGANE URINARE

• Micțiune.
• Micțiune frecventă, 18.
• Urina era eliminată aproximativ o dată la două ore și în cantitate mare, cu caracteristici normale (a doua zi), 11.
• A urinat mai frecvent decât de obicei în timpul nopții, dar nu a observat nicio schimbare a culorii (a doua zi), 3.
• A dormit bine, dar a trebuit să se ridice pe la ora 5 pentru a urina, lucru foarte neobișnuit; de asemenea, a eliminat o cantitate mai mare decât de obicei, 21. [330.]
• Flux urinar neobișnuit de abundent, normal în privința culorii, mirosului și caracteristicilor (a treia zi), 11.
• Flux abundent de urină limpede și incoloră, care a durat mai multe ore. Cantitatea de urină a fost enormă, deși nu s-a recurs la nicio măsurătoare. Mirosul ei era slab, dar particular, nefiind nici cel al acidului carbolic, nici cel al urinei normale (după cincisprezece minute), 30.
• În timpul nopții, a eliminat o cantitate mare de urină palidă, aproape trei litri (a cincea zi), 22.
• În timpul zilei, cantitatea de urină a fost crescută, iar urina avea un miros foarte puternic (a doua zi), 3.
• Cantitate de urină mai mică (a patra zi), 7.
• Urină redusă cantitativ și cu o culoare mai intensă, 24.
• Efort la urinare, urmat timp de două ore de o senzație neplăcută, 24.
• Eforturi zadarnice de a urina, 28.
• Încercări fără rezultat de a elimina urină, 28.
• Urină.
• Nuanță verzuie a urinei și dispariția tuturor depozitelor de urați, 26. [340.]
• Urină de culoare foarte închisă, 28.
• Culoarea brun-verzuie închisă a urinei este un semn caracteristic al intoxicației incipiente, 42.
• Urină de culoare închisă, fumurie, alcalină; a depus un sediment de urat de amoniu granular; prezenta și un amestec de pigmenți de diferite culori, proveniți aparent din substanța colorantă a corpusculilor sanguini dizolvați; acest pigment apărea întotdeauna după aplicarea acidului carbolic și dispărea după îndepărtarea acestuia, 35.
• Urina eliminată în ziua de după accident era aproape neagră, dar era lipsită de tulbureală și nu s-a putut detecta în ea nicio urmă de acid carbolic, sânge sau albumină, 47.
• Sub acțiunea acidului nitric, în urină se depune o cantitate mare de pigment brun, 35.
• Eliminare de urină fetidă, de culoare foarte închisă, care depune urat de amoniu, uneori fosfați, dar fără albumină, 35.
• Urina miroase puternic a acid carbolic, 37.
• Urină mai acidă decât în mod normal, 46.
• Urină alcalină, brun-închisă, 42.

ORGANE SEXUALE

• Masculin.
• Dureri ca de înțepături prin glandul penisului și în uretră, 24. [350.]
• În tot acest timp am observat că, în cursul zilei, organele mele sexuale se aflau într-o stare neobișnuită de relaxare și slăbiciune, dar în fiecare noapte aveam cu regularitate vise lascive, cu emisii seminale, care mă slăbeau foarte mult și mă umpleau de groază, 23.
• După ce a adormit, a fost trezit de o excitație sexuală neobișnuit de puternică, ce a continuat un timp (prima noapte), 11.
• Apetit sexual foarte mult diminuat (a doua zi), 7.
• Pierderea dorinței sexuale timp de treisprezece zile, 24.
• Feminin.
• Durere în regiunea ovarului stâng, la mers în aer liber, dispărând curând, 18.
• Menstre mai abundente decât de obicei, 10.
• Menstre mult mai abundente și de culoare mai închisă decât de obicei, urmate timp de douăsprezece ore de cefalee și iritabilitate nervoasă intensă (a șasea zi), 10.
• Menstrele au apărut cu două zile mai târziu decât de obicei și au fost mai abundente, 5.

ORGANE RESPIRATORII

• Laringe și trahee.
• S-a instalat o stare inflamatorie, cu sensibilitate dureroasă accentuată a organelor respiratorii și răgușeală mai pronunțată (a treia zi), 22.
• Senzație de sensibilitate dureroasă în laringe și în mucoasa bronșică, cu oarecare răgușeală (a doua zi), 22.
• Partea stângă a laringelui foarte dureroasă la apăsare, spre deosebire de partea dreaptă (după o oră și un sfert), 3.
• Tendință constantă de a tuși (după o oră și un sfert), 3.
• Senzație gâdilătoare și iritantă în partea superioară a traheei și în istmul bucofaringian, care provoca ocazional o tuse scurtă, iritativă și seacă, 13.
• Tuse și expectorație. [360.]
• Tuse (a patra zi), 22.
• Tuse scurtă, iritativă, cu gâdilătură în gât (după o oră și un sfert), 3.
• Tuse fără expectorație (a șasea zi), 22.
• Oarecare tuse și expectorație (a unsprezecea zi), 22.
• A tușit pentru a-și degaja bronhiile; a expectorat puțin (a patra zi), 7.
• Expectorația unei cantități mari de mucus gros, albicios (a doua zi), 3.
• Respirație.
• Respirație stertoroasă, 28, 30 etc.
• Respirație stertoroasă (după optsprezece minute), 45.
• Respirație stertoroasă și rapidă (80), 44.
• Respirație stertoroasă, cu miros puternic al lichidului (după cinci minute), 31. [370.]
• Respirație accelerată, 28.
• Respirație agitată, 27.
• Respirație liberă și profundă; tendința de a inspira profund, 1.
• Respirație dificilă, 37.
• Respirație mult îngreunată, 25.
• Camera este percepută ca înăbușitoare și caldă (a doua zi), 7.

TORACE

• Durere surdă străbătând lobii superiori ai plămânilor, 18.
• În timpul mersului în aer liber, senzație de expansiune (de ușurare) în plămâni și, de asemenea, în fosele nazale (după cinci minute), 1.
• Senzație de strângere în ambii plămâni, îndeosebi în centrul toracelui, 17.
• Senzație de îngustare în torace, ca și cum diafragma ar apăsa plămânii în jos, 17. [380.]
• Toracele pare ca și cum ar fi comprimat sau ca și cum o greutate ar apăsa anterior, cu dorința de a-l destinde (a doua zi), 17.
• Apăsare în torace, 17.
• Apăsare în torace, necesitând un efort mare pentru a umple complet plămânii cu aer, 18.
• Anterior.
• Presiune surdă sub stern, în regiunea coastei a șasea (după trei ore), 17.
• Senzație de comprimare transversală la extremitatea inferioară a sternului, 14.
• Părțile laterale.
• Durere surdă trecătoare sub clavicula stângă, 18.
• Dureri ușoare, neplăcute, în plămânul drept (după o oră și jumătate), 3.
• Durere surdă și sâcâitoare în întreaga parte stângă a toracelui și abdomenului, extinzându-se de jur împrejur spre omoplați (după două ore și cinci șesimi de oră), 3.

INIMĂ ȘI PULS

• Precordiu.
• Junghiuri în regiunea inimii (după o oră și un sfert), 3.
• Activitatea inimii.
• Nici bătăile inimii, nici pulsul nu puteau fi percepute, 40. [390.]
• Activitate cardiacă neregulată (după optsprezece minute), 45.
• Puls.
• Puls rapid, neregulat, ondulant, 28.
• Puls foarte rapid, 35.
• Puls slab, intermitent, rapid, 29.
• Puls rapid, 95 (după cinci minute), 4.
• Puls foarte rapid, 100 (după douăzeci și cinci de minute), 4.
• Puls accelerat, 82 (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Puls mic, frecvent și intermitent, 44.
• Puls 75 (după o oră și jumătate), 3.
• Puls 82 (după douăzeci de minute), 5. [400.]
• Pulsul crește de la 66 la 75, intermitent (după cinci minute); puls 90 (după zece minute); puls 80 (după cincisprezece minute); la 9 A.M., puls 100, regulat (a doua zi), 6.
• Pulsul a crescut de la 70 la 82 (după o oră și un sfert), 3.
• Pulsul a crescut de la 70 la 84 (după cincizeci și cinci de minute), 3.
• Puls 86 (după două ore și jumătate), 3.
• Puls 88 (după șapte ore), 46.
• Puls 90 (după o jumătate de oră), 5.
• Puls 100 pe minut, slab și cu intermitențe foarte accentuate (după cinci minute), 31.
• Puls 120 pe minut și foarte slab; putea fi numărat cu mare dificultate, 25.
• Pulsul și temperatura în scădere, 44.
• Puls 68 (după o oră și cinci șesimi de oră), 3. [410.]
• Puls 68, destul de lent (după trei ore și o doisprezecime de oră), 3.
• Puls 68 (a treia zi), 7.
• Puls 68, mic, 38.
• Puls 64 (după o jumătate de oră), 5.
• Puls slab și tremurător, 33.
• Puls slab și pâlpâitor, 30.
• Puls foarte slab, 37.
• Puls abia perceptibil, 46.
• Puls abia perceptibil (după optsprezece minute), 45.
• Pulsul și bătăile inimii aproape imperceptibile, 32. [420.]
• Puls imperceptibil, 34.
• Puls imperceptibil, iar bătăile inimii abia puteau fi percepute, 36.

GÂT ȘI SPATE

• Gât.
• Gâtul pare lipsit de mobilitate și înțepenit la mișcarea capului (după o oră), 3.
• În timp ce fuma, după ceai, senzație de mobilitate redusă în ceafă și umeri (după două ore și jumătate), 3.
• Una dintre senzațiile cele mai dureroase, care a persistat foarte mult timp, a fost o senzație foarte intensă de greutate pe gât, cu sensibilitate dureroasă chiar și la atingere deasupra celei de-a șaptea vertebre cervicale, 23.
• Senzație de tracțiune în mușchii părții drepte a gâtului, cred că în splenitis capitis (după o oră), 7.
• S-a trezit cu o durere înțepătoare în partea dreaptă a gâtului, care s-a intensificat în cursul zilei (a șaptea zi). Durerea de gât era foarte severă, cu zvâcniri dureroase care durau câteva secunde, apoi se estompau; după cinci secunde reveneau ca înainte. Această stare a durat aproximativ opt ore (a noua zi), 22.
• Sensibilitate dureroasă a mușchilor gâtului (splenii capitis) (a treia zi), 7.
• Spate slăbit și dureros (a doua zi), 17.
• Spate.
• Destul de multă durere în spate și în partea dreaptă, 14. [430.]
• Sensibilitate dureroasă a mușchilor spatelui și membrelor (a treia zi), 7.
• Dureri în regiunea lombară; îl doare când se îndreaptă, iar durerile se intensificau și mai mult în timpul deplasării, zgâlțâirea agravându-le, 17.
• Durere sâcâitoare de-a curmezișul regiunii lombare și în membrele inferioare (după o oră), 3.
• Dureri sâcâitoare severe în regiunea lombară, ușor ameliorate prin apăsarea mâinii pe aceasta (a cincea zi), 17.
• Senzație de oboseală în regiunea renală, 17.
• Primele două doze de acid în prima diluție centezimală, administrate la un interval de trei ore, au ameliorat o durere severă în regiunea lombo-sacrală, care existase mai mult sau mai puțin, mai ales în ultima parte a nopții, timp de doi ani, 19.
• Având un nou acces de durere de spate, a luat o doză de acid carbolic, dil. 30, care a ameliorat durerea ca prin farmec și, până în prezent, nu a mai avut niciun alt acces (aproximativ trei săptămâni). Starea de sănătate este excelentă din toate punctele de vedere, 19.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

• Umăr.
• Durere de tracțiune în brațul stâng, de la umăr la cot (trecătoare), 3.
• Senzație de mobilitate redusă și sensibilitate dureroasă la umărul drept, în timpul mersului (a doua zi), 3.
• Durere reumatică în articulația umărului drept aproape toată ziua. A considerat-o un acces de reumatism la umăr, deoarece suferise mai multe asemenea accese în ultimii optsprezece ani; acestea nu duraseră niciodată mai puțin de trei sau patru zile; acesta a dispărut brusc seara, asemenea tuturor celorlalte dureri produse de acidul carbolic (a doua zi), 21. [440.]
• Durere acută, dar trecătoare, în articulația umărului drept (după o oră și jumătate), 3.
• Durere sâcâitoare în umărul drept, la aplecarea înainte, 3.
• Durerea sâcâitoare din șold s-a mutat în articulația umărului stâng; deși nu este foarte severă, îi amintește de prezența ei din când în când (a doua zi), 3.
• Braț.
• Senzație constantă de oboseală și greutate în brațul stâng, 3.
• Durere sâcâitoare în brațul stâng și în încheietura mâinii drepte (după o oră și un sfert), 3.
• Sensibilitate dureroasă a mușchilor brațului drept (după o oră și o treime de oră), 3.
• Antebraț.
• Durere sâcâitoare în antebrațul stâng (după cincisprezece minute), 3.
• Mână.
• Mâna foarte umflată, astfel încât nu putea scrie, 38.
• Tremur al mâinilor (nu poate scrie fără ca mâna să-i tremure), 17.
• O senzație neobișnuită de rigiditate și disconfort (înțepături) în întreaga mână. Acest disconfort a persistat în degetul mijlociu până noaptea. Într-un punct nu a dispărut niciodată, până când a apărut o mică papulă, care a crescut în dimensiuni până când a devenit o plagă asemănătoare unui carbuncul. Țesuturile au supurat până când o sondă putea fi trecută aproape prin deget. Timp de câteva zile, mâna afectată a fost extrem de dureroasă și a împiedicat somnul mai multe nopți. În cele din urmă s-a vindecat, dar a fost o plagă gravă, 12. [450.]
• Durere constrictivă în palma mâinii drepte (după două ore și o treime de oră), 3.
• Degete.
• Durere în a doua articulație falangiană a degetului mijlociu de la mâna dreaptă (după două ore și cinci șesimi de oră), 21.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

• Nu poate merge în linie dreaptă (după douăzeci și cinci de minute), 4.
• Membrele inferioare se simt grele ca plumbul (a cincea zi), 17.
• Senzație de târâre la nivelul membrelor inferioare, care provoca o ușoară nesiguranță în mers (de la 20 de picături), 13.
• Șold.
• Dureri ocazionale în șolduri și umeri (a treia zi), 3.
• Durere surdă în ambele șolduri (după patruzeci și cinci de minute), 3.
• Dureri trecătoare în șoldul drept (după o oră și jumătate), 3.
• Durere surdă în șoldul drept (trecătoare), (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Durere surdă trecătoare în șoldul drept și genunchiul stâng (după două ore și jumătate), 3. [460.]
• Durere surdă, puternică, în șoldul drept, ca o durere sciatică, ce se deplasa lent de-a lungul traiectului nervului respectiv, iar noaptea se afla în plica genunchiului, după care a încetat complet (a cincea zi), 22.
• Durere surdă foarte severă în articulația șoldului drept, resimțită numai în timpul mersului (a doua zi), 3.
• Coapsă.
• Durere trecătoare în mușchii coapsei drepte (după câteva momente), 3.
• Durere musculară profundă pe fața internă a treimii superioare a coapsei stângi, care aproape îl făcea să șchiopăteze; a durat între cinci și zece minute (după o jumătate de oră), 21.
• Durerile surde se extind de la coloana vertebrală în jos, de-a lungul mușchilor posteriori ai coapsei, 17.
• Senzație de tracțiune în coapsa dreaptă și zigoma dreaptă (foarte curând), 17.
• Coapsele se simt ca după o contuzie (a doua zi), 17.
• În jurul orei 7 P.M., în timpul mersului, durere ca după o contuzie în mijlocul părții anterioare a coapsei drepte, profundă și durând numai câteva minute (a doua zi), 21.
• Genunchi.
• Noaptea, durere timp de câteva minute pe fața internă a articulației genunchiului stâng (a patra zi), 21.
• Durere pe fața internă a articulației genunchiului stâng, care durează un timp considerabil (a treia zi), 21. [470.]
• Durere surdă ca de rană sub rotula stângă, întreaga zi până în jurul orei 4 P.M.; simte ca și cum ar fi rigidă și dureroasă dacă ar mișca-o, însă, dimpotrivă, în timpul mișcării nu o simte deloc (a doua zi), 21.
• Gambă.
• Senzație imediat sub genunchi, pe fața anterioară a gambei, ca și cum zona ar fi fost atinsă cu o bucată de gheață (după patruzeci și cinci de minute), 3.
• Durere surdă la stânga mijlocului tibiei stângi (după două zile), 2.
• Durere ascuțită în regiunea tibială stângă (după o oră și jumătate), 3.
• Cârcei în gambe, 42.
• Durere severă ca după o contuzie sub tendo Achillis stâng, aproape de partea posterioară a tibiei, ca și cum zona ar fi fost lovită cu o măciucă; după câteva minute a dispărut pentru scurt timp, moment în care a avut o durere ascuțită în articulația mijlocie a degetului mijlociu de la mâna stângă; această durere a fost doar de o clipă, după care a revenit în gambă (dar mai puțin intensă) (după o oră și un sfert), 21.
• Gleznă.
• Durere surdă în glezna dreaptă și genunchiul stâng, în cea mai mare parte a dimineții (a doua zi), 4.
• Durere surdă în glezna dreaptă și în partea inferioară a abdomenului (după o oră), 3.
• Durere în maleola laterală stângă (după trei ore și o cincime), 21.
• Picior.
• Deși era întins pe spate, picioarele i se simțeau ca și cum nu i-ar fi putut susține corpul, nici măcar printr-un efort puternic de voință, 17. [480.]
• Picioarele se simt grele (după cincisprezece minute), 4.
• Picioarele se simt permanent ca după o contuzie, 17.
• Degetele picioarelor.
• Durere în degetul mare de la piciorul drept, ca și cum ar fi apăsat, 3.
• Durere pe fața plantară a degetului mare de la piciorul stâng (după trei ore), 21.
• Durere apăsătoare în degetul mare de la piciorul stâng (după cincisprezece minute), 3.
• Furnicături în degetul mare de la piciorul stâng, urmate de senzația că ar fi apăsat (după câteva momente), 3.
• Durere ascuțită, înțepătoare, străbătând bătăturile (a treia zi), 7.

SIMPTOME GENERALE

• Obiective.
• Corpul foarte tumefiat înainte de moarte, 31.
• Tremurături, 29.
• Tremor ușor în întregul corp, crescând constant (după zece minute), 40. [490.]
• Mușchi relaxați, 32.
• Mușchi complet relaxați, 36.
• Pierderea mișcărilor involuntare și a vorbirii, 44.
• A intrat în convulsii, 30.
• A intrat în convulsii (imediat), 45.
• Convulsii, 29.
• Convulsii violente, cu trismus și sânge curgând din gură ca urmare a rănirii limbii de către dinți, 46.
• A căzut la pământ în convulsii, delira și era inconștientă, 33.
• Lipsă de înclinație pentru muncă; chiar și corectarea șpalturilor este obositoare (a doua zi), 7.
• Senzație de moleșeală, epuizare, lipsă de dispoziție pentru îndeplinirea îndatoririlor profesionale și somnolență, cu o senzație neplăcută de plenitudine în cap, întreruptă uneori de o durere trecătoare prin frunte ori prin tâmpla dreaptă sau stângă, 13. [500.]
• Se simte moleșit; trebuie să se întindă pentru a se odihni după o zi de muncă ușoară (a doua zi), 7.
• Moleșit și somnolent; s-a culcat devreme (a patra zi), 7.
• Moleșeală intensă, 8.
• Obosește ușor chiar și la o plimbare scurtă (de obicei merg bine pe jos), 17.
• Se plânge că este foarte obosit (după douăzeci și cinci de minute), 4.
• Foarte obosit noaptea și deloc amabil (a treia zi), 7.
• Slăbiciune, 44.
• Epuizare fizică (a doua zi), 18.
• Prostrație intensă, 29.
• Prostrație profundă, 27. [510.]
• Senzație de leșin, răspândindu-se de la coapse în întregul corp, 17.
• A administrat cloroform în cantitate mare (o treime de livră) unui pacient în timpul unei operații și a fost afectat aproape la fel de mult ca pacientul; a fost nevoit să iasă la aer curat pentru a nu leșina (a patra zi), 17.
• A căzut inconștient (imediat), 45.
• A căzut de pe scaun pe podea, 30.
• Sincopă extremă, 47.
• Anestezie completă, 34.
• Anestezie completă, chiar și a conjunctivei, 44.
• Amorțeala pielii mâinilor, 8.
• Subiective.
• Exaltare fizică și psihică, 18.
• Senzație de înfiorare când a introdus-o în gură; își închipuia că putea simți gustul acidului, 21. [520.]
• Senzație generală de toropeală și greutate, 20.
• S-a simțit rău întreaga zi, îndeosebi din cauza unei arsuri în stomac, cu senzație ca de rană la atingere (a doua zi), 17.
• A spus că se simțea foarte rău și a plecat acasă înainte de ora obișnuită, 14.
• Se simte ca și cum ar fi contractat o răceală severă (a doua zi), 6.
• Sensibilitate dureroasă, ca și cum ar fi contractat o răceală (crede că nu a răcit), (a treia zi), 7.
• Sensibilitate dureroasă generalizată, mai accentuată în spate, abdomen și piept (a treia zi), 7.
• Toți mușchii solicitați în mod deosebit sunt dureroși și rigizi (a patra zi), 7.
• Toate simptomele evoluează de la cap în jos, 17.
• Durere resimțită numai pe partea dreaptă, 22.
• Durerile par să afecteze mai întâi partea dreaptă, iar apoi aceleași regiuni de pe partea stângă (după treizeci și cinci de minute), 3. [530.]
• Durerile apăreau cel mai frecvent pe partea stângă; apăreau și dispăreau foarte brusc și, în general, durau numai puțin timp; afectau în general mușchii și articulațiile, dar nu oasele, 21.
• Am devenit complet incapabil să studiez, deoarece orice efort de lectură îmi intensifica toate simptomele, în special apăsarea la nivelul occiputului, 23.
• Ameliorarea simptomelor, cu excepția cefaleei frontale, după un prânz consistent, 17.

PIELE

• Erupții umede.
• Erupție ușoară, cu caracter vezicular, pe tot corpul (a treia zi), 5.
• Erupție veziculară pe mâini și pe tot corpul, cu prurit excesiv; ameliorată după frecare, care însă lasă o durere arzătoare, 6. [Arsenicum nu a avut niciun efect asupra erupției. Experimentatorul avusese scabie cu vreo opt sau nouă ani în urmă, vindecată prin aplicarea externă de Sulphur. Erupția actuală seamănă foarte mult cu scabia, însă insectul lipsește.

Rhus și Sulphur au fost administrate, dar au exercitat foarte puțină influență asupra erupției. Aceasta s-a ameliorat treptat fără tratament și a dispărut în aproximativ trei săptămâni.]

• S-a format o veziculă mică în centrul nasului (a patra zi), 3.
• Pustuloase.
• Vezicula de pe nas s-a transformat într-o pustulă, care a fost deschisă (a cincea zi); deschisă din nou (a șasea zi); deschisă din nou și vindecată (a noua zi), 3.
• Erupție pustuloasă ușoară pe partea dreaptă a feței (a doua zi), 18.
• Senzații.
• Arsură la nivelul pielii (a doua zi), 38.
• Furnicături în membrele inferioare, 17.
• Formicație la nivelul extremităților, 42. [540.]
• Prurit al scalpului și al părții inferioare a abdomenului, ca și cum ar fi fost mușcat de ceva (după două ore și cinci șesimi), 3.
• Prurit al urechii drepte (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Prurit al feței (după cincizeci și cinci de minute), 3.
• Prurit al obrazului drept și durere ascuțită în jurul centrului obrazului, ca după o înțepătură de țânțar. Durerea a fost atât de bruscă și de neobișnuită, încât mă așteptam să constat că ceva mă înțepase cu adevărat (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Prurit al cefei și nasului (după douăzeci de minute), 3.
• Prurit al umărului stâng și obrazului drept (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Prurit al cotului stâng (după o oră și jumătate), 3.
• Prurit al cotului stâng (după cincisprezece minute), 3.
• Prurit al degetului arătător drept (după o oră și jumătate), 3.
• Prurit în jurul șoldului stâng (după patruzeci și cinci de minute), 3. [550.]
• Prurit pe fața externă a coapsei și la nivelul organelor genitale (după o oră și cinci șesimi), 3.
• Prurit pe fața internă a coapsei și la nivelul scrotului, ameliorat prin scărpinat, dar care revine curând, 3.
• Prurit pe fața internă a genunchiului stâng (după o oră și un sfert), 3.
• Prurit al gleznelor, brațelor, cefei, gambei și altor părți ale corpului (după cincisprezece minute), 6.
• Prurit în diferite părți ale corpului, coapsa dreaptă, fese, spate, regiunea tibială etc. (după o oră și un sfert), 3.
• Prurit intens, arzător, al organelor genitale (după o oră și jumătate), 3.
• Prurit cu furnicături la degetul mic drept, curând după aceea la cel stâng, 3.

SOMN ȘI VISE

• Somnolență.
• Căscat (foarte curând), 17.
• Căscat (după treizeci și cinci de minute), 3.
• Căsca din când în când și inspira profund, 14. [560.]
• Căscat continuu (după douăzeci de minute), 6.
• Căscat neîncetat (după cincizeci și cinci de minute), 3.
• Somnolență (după o jumătate de oră), 18.
• Somnolență, înclinație constantă de a căsca, 18.
• Somnolență, cu dorința de a se întinde, 17.
• Somnoros (a doua zi), 7.
• S-a simțit somnoros după-amiaza, dar nu a putut cădea într-un somn profund, 15.
• Somnoros și cu senzație de frig, deși stătea într-o cameră bine încălzită de foc, 17.
• Mă simțeam în permanență greoi și somnoros, dar, când mă întindeam să dorm, eram tulburat de vise și mă trezeam neodihnit, cu limba încărcată și greață, 23.
• A devenit somnolent, 14. [570.]
• A căzut curând într-un somn profund și liniștit, 16.
• A avut un somn foarte odihnitor; s-a trezit mai devreme decât de obicei, bine dispus (a doua zi), 7.
• A dormit profund toată noaptea și s-a trezit dimineața foarte odihnit, 13.
• A avut un somn greu; s-a trezit cu dureri ca de rană în tot corpul, mai ales la picioare (mușchii fesieri), spate, piept și brațe (a patra zi), 7.
• În locul tremurăturilor s-a instalat o stare de somnolență (după două ore), 40.
• Deplasarea îl adoarme, iar mersul pe jos reprezintă un efort, 17.
• Insomnie.
• A dormit bine noaptea trecută, dar s-a trezit adesea; fără vise (a doua zi), 3.
• Somn agitat întreaga noapte, cu vise pline de activitate, 17.
• La miezul nopții, după ce s-a trezit, nu a mai putut adormi; mirosul de acid carbolic părea să o țină trează, 9.
• Vise.
• Somn neodihnitor; a visat mult, dar acum (A.M.) nu-și poate aminti subiectele (a treia zi), 7. [580.]
• În timpul nopții a avut foarte multe vise, unele amoroase, iar pe altele nu și le-a putut aminti când era treaz (a treia zi), 3.
• A visat o activitate mintală intensă; s-a trezit cu intelectul limpede; poate lucra (a cincea zi), 7.
• A dormit bine, ca de obicei, dar a visat călătorii, ceea ce este neobișnuit, 3.
• A dormit bine, dar a visat un incendiu; visul a fost atât de viu, încât s-a trezit; a constatat că era destul de febril, deși fereastra era deschisă, iar camera era destul de rece (a doua zi), 3.
• A visat că nu putea adormi din cauza gândurilor despre cadavrul pe care îl îmbălsămasem; credea că se răsucea în pat și apoi încerca să mă trezească, pentru a-i da un medicament care să-i oprească gândurile; credea că nu mă putea trezi și că m-a tras jos din pat; și că eram scăldat în transpirație; fața palidă; credea că eram mort. Spaima a trezit-o; s-a pomenit întinsă pe spate, cu gura larg deschisă, aparent paralizată de frică; m-a trezit și m-a implorat pe un ton plângăreț să-i dau ceva care să o facă să adoarmă. La început nu a putut fi convinsă că dormise. I-am dat o doză de

Nux , și a adormit imediat, dormind profund; dimineața s-a trezit perfect sănătoasă, 9.

ACID CARBOLIC. FEBRĂ

• Senzație de frig.
• Temperatură scăzută cu aproximativ 1/10° C., 42.
• Piele rece și umedă, 33.
• Suprafața corpului rece și lipicioasă, 25, 29.
• Suprafața corpului rece și umedă, 30.
• Ușoară senzație de frig, în timp ce stătea într-o cameră caldă (74° F.), (după cinci ore), 3. [590.]
• 9 A.M., senzații de frig; puls 78 (a doua zi), 3.
• Curând, senzație de frig (a doua zi), 7.
• Senzații de frig în timpul micului dejun (a doua zi), 3.
• Senzație intensă de frig în aer liber (a doua zi), 7.
• Extremitățile și suprafața corpului reci, 46.
• Uneori, când mă aplecam, simțeam într-un singur loc o senzație de rece, oarecum asemănătoare senzației de rece trăite când este atins nervul unui dinte, urmată întotdeauna de o transpirație lipicioasă, 23.
• Într-o cameră fierbinte, un fior de moment coboară de la față, 17.
• Extremități reci, 37.
• Extremități reci (după optsprezece minute), 45.
• Fior târâtor-tremurător sau horripilație în antebrațul stâng, urcând (după o oră și o treime), 21.
• Căldură. [600.]
• Căldură intensă a corpului (a doua zi), 18.
• Febril și agitat, puls 90, 15.
• Se plângea de căldura și atmosfera înăbușitoare din cameră, deși aceasta era bine aerisită, iar termometrul indica 70° F.; totuși, pulsul era normal, 14.
• Ușoară căldură a feței și frunții, mai ales pe partea stângă, cu presiune în tâmpla stângă, aparent la suprafața creierului (curând după aceea), 2.
• Transpirație.
• S-a trezit în mijlocul nopții și a constatat că era scăldat în transpirație (a doua zi), 6.
• Transpirație rece, 44.
• Piele acoperită de transpirație rece, 34.
• Când amețeala era intensă, în unele cazuri apăreau transpirație rece și lipicioasă și puls slab, 26.
• Transpirație rece și lipicioasă pe față și mâini, 28.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), La trezire, uscăciunea faringelui etc.
• ( În aer liber ), Secreție din nări.
• ( La mersul în aer liber ), Durere în regiunea ovarului ; senzație în plămâni etc.
• ( În cameră rece ), Secreție din nări.
• ( În timp ce bea apă cu gheață ), Contracția esofagului.
• ( Cameră fierbinte ), Cefalee frontală.
• ( Zdruncinături în timpul deplasării ), Dureri lombare.
• ( Aplecare înainte ), Greutate în cap; durere în tâmplă etc.; durere în umăr.
• ( Lumină ), Cefalee.
• ( Mișcare ), Amețeală; senzație dureroasă ca de rană în hipocondre.
• ( Zgomot ), Cefalee.
• ( Presiune continuă ), Cefalee.
• ( Citit ), Toate simptomele.
• ( În cameră ), Vertijul revine.
• ( În timp ce stă așezat ), Junghi în regiunea inghinală.
• ( Mers ), Senzație ca de rană în intestine; limitarea mobilității etc. a umărului drept; durere în coapsa dreaptă.
• ( După ce merge de colo-colo ), Borborisme intestinale etc.
• Ameliorare.
• ( Dimineața ), Poftă de mâncare mai mare.
• ( Aer proaspăt ), Ameliorare; cefalee frontală.
• ( După micul dejun ), Cefaleea a dispărut curând.
• ( În interior ), Secreția din nări încetează.
• ( După un prânz copios ), Toate simptomele, cu excepția cefaleei frontale.
• ( În timpul mișcării ), Cefaleea dispare.
• ( Presiune ), Senzație în cap; dureri lombare.
• ( Presiune de moment ), Cefalee.
• ( După aducerea în sus a lichidului din stomac ), Gaze în stomac.
• ( La ridicare ), Durerea din arcada supraorbitară încetează.
• ( Fumat ), Dureri de cap, durere în gât ca de rană.
• ( Ceai verde ), Cefalee.
• ( Vânt ), Răcorește creierul înfierbântat.

SUPLIMENT: ACID CARBOLIC. Surse.

48 , G. W. Harrison, Lancet, 1868 (2), p. 133, o femeie, æt. patruzeci și trei de ani, a ingerat o cantitate de acid brut; 49 , Dr. Jas. S. Houston, Phil. Med. and Surg. Rep., vol. xxii, 1870, p. 32, un bărbat, æt. treizeci și doi de ani, a înghițit peste o uncie, deces; 50 , W. E. Taylor, M.D., Phil. Med. Times, mai 1872, p. 284, T. R., æt. douăzeci și trei de ani, a ingerat aproximativ o uncie; 51 , Dr. Cowling, Am. Pract., vol. vii, 1873, p. 315, o femeie, æt. șaizeci de ani, a ingerat o lingură; 52 , F. Warren, New Remedies, vol. iv, 1875, p. 367, un bărbat a băut o soluție; 53 , Dr. Davidson, Med. Times and Gaz., 1875 (2), p. 597, un bărbat, æt. patruzeci și șapte de ani, a înghițit 4 uncii de acid brut; 54 , Dr. Woodman, Med. Times and Gaz., 1875 (2), p. 421, un copil, æt. șapte ani, a băut puțin acid brut; 55 , J. E. Shaw, Lancet, 1875 (2), p. 451, o femeie, æt. treizeci și șapte de ani, a ingerat 50 de grame în ulei de in (1 la 10); 56 , M. Wiart (L'Aimie Med., octombrie 1876), N. Y. Med. Journ. vol. xxv, 1877, p. 211, Mdlle. X., æt. patruzeci și trei de ani, a înghițit 10 grame dintr-o soluție concentrată; 57 , C. M. Worthington, M.D., N. O. Med. and Surg. Journ., 1876, p. 168, un copil, æt. doi ani, a băut puțin; 58 , G. William Semple, M.D., Virginia Med. Month., mai 1877, p. 138, o doamnă, æt. cincizeci de ani, a înghițit două lingurițe; 59 , A. H. Z., 2, 1877 (Hom. World, vol. xii, 1877, p. 467), o doamnă a ingerat 10 grame dintr-o soluție concentrată; 60 , C. A. Norton, M.D., Pub. Mass. Hom. Soc., vol. iv, p. 285, experimentare accidentală; 61 , Dr. C. P. Putnam, Bost. Med. and Surg. Journ., vol. xcix, 1878, p. 406, trei sferturi dintr-o soluție, conținând două lingurițe de cristale lichide, au fost injectate în rectul unui băiat, æt. patru ani; 62 , S. H. Dessau, M.D., Med. Record, 13 aprilie 1878, p. 289, un copil, æt. doi ani și jumătate, a înghițit aproximativ o lingură; 63 , Dr. Oberst (Berlin, Klin. Woch.), Lond. Med. Rec., 1878, p. 219, un bărbat, æt. treizeci și doi de ani, a înghițit aproximativ 5 1/2 uncii dintr-o soluție apoasă de cinci la sută; 64 , Dr. Rheinstädler, Deutsche Med. Woch., 13 aprilie (Lond. Med. Rec., 1878, p. 219), unei femei, æt. treizeci și unu de ani, după extirparea unei tumori fibroase mari din uter, i s-a injectat zilnic în plagă o soluție de unu la sută; 65 , W. H. Packer, M.D., Lancet, 1878 (2), p. 511, o femeie, æt. douăzeci și nouă de ani, a înghițit puțin; 66 , T. L. Wright, M.D., Cincin. Lancet and Obs., 1878, N. S., vol. i, p. 68, intoxicația unui bărbat, æt. cincizeci de ani, în urma injectării de acid carbolic într-o tumoră hemoroidală.

• În timp ce stăteam în camera mea și scriam, mă deranjau muștele. Aveam chiar în fața mea o sticlă de la Calvert, cu

acid carbolic sub formă de cristale. Mi-a venit ideea să prepar o soluție concentrată și să o așez pe biroul din fața mea, crezând că mirosul va alunga muștele. La început, mirosul acidului mi-a fost neplăcut, dar a reușit să scape încăperea de muște. Am continuat să scriu aproximativ o jumătate de oră, după care am început să am o senzație de leșin. Resimțeam această senzație de leșin mai ales la nivelul stomacului. La început, capul nu-mi era afectat, dar, la aproximativ zece minute după apariția senzației de leșin, am început să simt capul ca și cum ar fi fost umflat ca o minge. Cea mai mare apăsare părea să fie în tâmple. Mi se părea că, dacă mi-aș putea întoarce ochii într-o parte, mi-aș vedea tâmplele ieșite în afară. (Simptom proeminent.) La început nu exista nicio durere în cap, dar această apăsare neobișnuită din interior, care semăna cu o durere, nu era tocmai neplăcută, fiind atât de ciudat de nouă. Mă opream adesea din scris și îmi scuturam capul, ceea ce părea să mărească apăsarea, numai pentru plăcerea pe care mi-o procura această senzație neobișnuită. La aproximativ o oră după ce preparasem acidul, senzația de leșin devenise atât de generală, încât am fost obligat să mă opresc din scris. Am încercat să mă ridic și am constatat că picioarele îmi erau atât de slabe, încât abia puteam sta în picioare. În clipa în care am încercat să mă ridic, senzația din cap era atât de neobișnuită, încât nu m-am putut abține să nu râd. Curând am devenit serios, deoarece senzația de leșin m-a obligat să mă așez. Mintea mea, care înainte de a amesteca acidul fusese destul de înceată, părea acum să abunde în idei încântătoare, care veneau mult mai repede decât le puteam da formă în cuvinte. Am încercat să folosesc din nou condeiul, dar am constatat că brațele îmi erau atât de slabe, încât nu puteam trasa nicio linie. Până atunci nu mă gândisem ce anume îmi provoca senzațiile ciudate și am încercat să le analizez. M-am alarmat. M-am ridicat și, cu oarecare dificultate, am mers în altă încăpere. În clipa în care m-am ridicat în picioare, mi s-a părut că-mi pierd orice sensibilitate, cu excepția celei din cap. Acesta părea mărit de zece ori față de dimensiunea sa firească, iar cea mai bună descriere pe care o pot da mersului meu anevoios până în camera prietenului meu este că am pierdut cu totul conștientizarea faptului că aveam un corp și că mi se părea că-mi plutește capul în aer. Ajuns în cameră, nu am găsit pe nimeni acolo; m-am întins pe canapea și curând am început să mă simt mai bine. Simptomele ciudate s-au diminuat în ordinea în care apăruseră; mai întâi a scăzut slăbiciunea din stomac, apoi capul a părut să se micșoreze, iar mintea mea activă a devenit mai calmă și mai liniștită. Am rămas culcat aproximativ douăzeci de minute, apoi m-am ridicat și am mers din nou în camera mea. Încă mă simțeam slăbit și aveam în stomac o suferință dureroasă surdă, iar capul încă-mi era oarecum amețit. În clipa în care am deschis ușa camerei mele, mirosul acidului mi s-a impus drept cauza suferinței mele; am aruncat imediat soluția pe fereastră, am deschis ușile și ferestrele și am aerisit camera. Am fost chemat atunci la ceai. De îndată ce am intrat în sufragerie, mi s-a părut că pot mirosi tot ce se afla pe masă, chiar și pâinea și untul. În clipa în care privirea mi se oprea asupra unui lucru, îi puteam simți mirosul, chiar dacă se afla la capătul celălalt al mesei. Acest simț al mirosului părea să-mi satisfacă apetitul, astfel că am mâncat doar o bucățică de pâine, mi-am cerut scuze și m-am retras în camera mea. Curând am simțit nevoia să merg la latrină. În clipa în care am intrat, mi s-a părut că duhoarea mă va copleși. Nu am putut rămâne și m-am întors în camera mea. Latrina nu era mai fetidă decât latrinele obișnuite, dar a trecut o jumătate de oră înainte să încetez a mai simți acel miros neobișnuit și grețos. Păream destul de înclinat să zâmbesc din cauza senzațiilor mele ciudate. Eram într-o stare de spirit fericită și mă gândeam numai la lucruri plăcute. M-am întins pe pat și, dacă nu ar fi fost suferința din stomac, aș fi fost pe deplin fericit. Această suferință era mai intensă când stăteam culcat pe oricare dintre părți, dar se ameliora când stăteam culcat pe spate, cu picioarele flectate spre abdomen. În această poziție am adormit și am rămas adormit până când m-a trezit cineva. Am constatat că dormisem aproximativ două ore și jumătate. Nu avusesem vise, dar aș aprecia că somnul fusese foarte agitat, deoarece patul era foarte răvășit. Părea că mă rostogolisem peste tot prin el; de fapt, când m-am trezit, eram culcat de-a curmezișul patului. Suferința din stomac făcuse acum loc unei senzații de leșin ca de moarte, iar capul îl simțeam ca și cum ar fi fost contuzionat și dureros ca o rană. Am început imediat să mă dezbrac. În timp ce făceam aceasta, am fost obligat să mă opresc și să mă odihnesc de mai multe ori. Credeam că voi leșina înainte să reușesc să intru în pat. Nu eram alarmat, ci păream mai degrabă încântat de senzațiile mele neobișnuite. Am încercat să fluier și să cânt, dar nu aveam putere. La scurt timp după ce am intrat în pat, am adormit în aceeași poziție ca înainte, pe spate, cu picioarele flectate spre abdomen. Nu m-am trezit până la ora 6 în dimineața următoare, dar, lucru neobișnuit pentru mine, am fost complet treaz într-o clipă. Nu mi-am frecat ochii și nu m-am întins, ci am trecut într-o clipă de la somnul profund la starea de veghe deplină. Nu mă simțeam la fel de slăbit ca în seara precedentă, dar aveam toate simptomele unei diarei severe, cu o senzație neplăcută, fierbinte și arzătoare în rect. Odată cu aceasta, mă simțeam ca și cum aș fi luat o doză mare de

Opium. Simțeam acest simptom de Opium îndeosebi în cap. Dar, spre dezgustul meu, când m-am ridicat din pat am constatat că eliminasem involuntar, în timpul nopții, mai multe scaune mici. Am mers la latrină și, deși aveam toate simptomele unei diarei, nu am avut nicio defecație. Am mers în camera mea și am luat o doză de

Arsen. alb. 3d, apoi am mers la micul dejun. Nu aveam nicio dorință de a mânca. Am băut o parte dintr-o ceașcă de ceai (de obicei beau cafea) și am mâncat o bucățică de pâine prăjită uscată. Alimentele păreau să provoace greață. Simptomul de

Opium din cap continua încă; era mai intens în timpul mersului; urcatul sau coborâtul scărilor mă amețea. Apa rece provoca greață. Nu-mi puteam șterge fața cu prosopul, atât de sensibilă era la atingere. Mă durea când îmi pieptănam sau îmi periam părul. Am plecat atunci să-mi vizitez pacienții, dar mișcarea zgâlțâitoare a trăsurii mi-a intensificat toate stările neplăcute atât de mult, încât am fost obligat să mă întorc acasă. Am început atunci să simt o senzație ca de contuzie sau ca de rană prin regiunea lombară și intestine. Până la amiază, această senzație ajunsese în șolduri, care mă dureau puternic. Senzația de arsură din rect era foarte supărătoare, atât de mult încât mi-am făcut o clismă cu apă rece. Intestinele păreau pline de gaze. Nu am mers la prânz; nu aveam nicio dorință de a mânca, iar gândul la mâncare era neplăcut. Pe la ora două am avut un scaun, nu abundent, dar eliminat cu o cantitate considerabilă de gaze. Scaunul părea alcătuit dintr-un clei gros și amestecat cu semințe de coacăze, deși nu mâncasem nimic asemănător. A fost eliminat în fâșii subțiri, foarte asemănătoare unor panglici. Am observat aceeași particularitate la scaunul involuntar eliminat în noaptea precedentă. Spre seară, durerea din șolduri trecuse în piciorul drept, de la șold până la genunchi. Nu am mâncat nimic la cină, ci m-am retras devreme și am avut o noapte destul de agitată. Durerile din piciorul drept m-au împiedicat să dorm. Dimineața, durerea trecuse de la genunchi la laba piciorului și, în cursul zilei, a dispărut complet. Intestinele au continuat însă să fie dureroase ca o rană, iar capul încă-mi era afectat de simptomul de

Opium. Toate senzațiile ciudate s-au diminuat treptat și, în trei zile, aproape dispăruseră. Înainte de a mă expune vaporilor acidului, sănătatea mea fusese bună, iar în timpul acestei stări neplăcute nu am luat niciun remediu în afară de Arsen. De atunci, am mai prezentat de două ori simptome asemănătoare când am fost expus vaporilor de acid carbolic, 60. [610.]

• Inconștient, cu eforturi de vomă, respirație stertoroasă, pupile foarte contractate și puls intermitent; miros puternic de acid provenind din stomac; gura, limba și istmul faringian prezentau un aspect alb, corodat, 48.
• Inconștient; fața cu totul lividă, scăldată într-o transpirație rece și abundentă; pupile contractate și nereactive la lumină; gura deschisă, plină cu mucus spumos; respirație stertoroasă; puls imperceptibil; zgomote cardiace abia perceptibile (în cinci minute), 49.
• Complet inconștient; fără puls; pupile dilatate; față palidă și trasă; respirație de tip gâfâitor; eliminare involuntară de urină (în două minute), 50.
• De îndată ce amestecul a fost înghițit, a ieșit spumegând din gură, iar pacientul a întrebat: „Ce mi-ați dat? Arde”; inconștient; pupile contractate și nereactive; aproximativ 50 de respirații pe minut; puls 150, destul de mic, slab și intermitent; suprafața corpului scăldată într-o transpirație rece; gura și gâtul, atât cât se putea vedea, erau albite prin acțiunea acidului carbolic; faringele și laringele erau pline cu mucus, producând raluri traheale (după zece minute); fizionomie indicând o stare cianotică; venele superficiale ale capului destinse, 51.
• A devenit imediat inconștient, căzând brusc, ca și cum ar fi avut o criză; după ce și-a revenit, a spus că nu-și amintea absolut deloc să fi simțit gustul lichidului. A urmat un atac de gastrită acută. Urina eliminată în ziua de după accident era aproape neagră, dar lipsită de turbiditate și nu s-a putut detecta în ea nicio urmă de acid carbolic, sânge sau albumină, 52.
• După aproximativ douăzeci de minute, a fost găsită inconștientă, în colaps și foarte palidă. Respirația era stertoroasă; pupilele erau contractate; pulsul era abia perceptibil, nu rapid. După aproximativ trei ore, suprafața corpului era rece, existau tresăriri convulsive ale membrelor, iar ea a vărsat sânge și materie uleioasă. În ziua următoare a continuat să verse o materie apoasă verzuie. Avusese scaun de mai multe ori, scaunele fiind inițial negre, apoi brun-închis și fără miros de acid carbolic. Urina are o culoare fumurie și un miros aromatic. Adăugarea de acid sulfuric concentrat îi conferă o culoare violetă, care se schimbă rapid în albastru; nu se degajă niciun miros de acid carbolic. Nu este prezentă albumină. Se plânge de o durere intensă, arzătoare, în gât și epigastru. Există sensibilitate dureroasă la apăsare în regiunea stomacului și a cecului. Istmul faringian este înroșit și acoperit cu exsudat mucos. Pe pielea buzei superioare există o pată brun-închisă, care coboară pe partea stângă a gurii și a bărbiei. Puls rapid; temperatura seara 102°, 53.
• Inconștiența devenea rapid absolută, fața era cianotică, pielea umedă și pupilele dilatate, în timp ce pulsul era rapid, neregulat și abia perceptibil; respirația a rămas regulată, deși relaxarea palatului moale o făcea zgomotoasă. La aproximativ o oră după intoxicație, coma era completă, fața perfect lividă, pupilele dilatate, pielea secretând transpirație într-un mod extraordinar de abundent, suprafața corpului caldă, la fel ca extremitățile, cu excepția mâinilor, pulsul imperceptibil la încheietura mâinii, iar mușchii palatului moale și ai limbii atât de complet relaxați, încât a fost necesar ca limba să fie menținută în extensie cu o pensă cu sistem de blocare, pentru a împiedica retragerea ei peste glotă. După ce și-a revenit, nu știa absolut deloc ce se întâmplase și nu știa că se făcuse vreo greșeală. Nu s-a plâns de nicio durere, cu excepția celei de la nivelul limbii, dar a rămas câteva zile într-o stare de prostrație parțială și a suferit un atac de catar gastric, 55.
• Imediat după ce copilul a înghițit acidul, a început să alerge prin cameră plângând; când a fost luat în brațe, a devenit instantaneu inconștient, fața i s-a făcut lividă, ochii îi erau ficși, respira încet și zgomotos și făcea spume la gură și la nas. La scurt timp, laringele era plin de raluri. Față palidă, obraji livizi, pupile dilatate și nereactive la lumină și ușoare tresăriri ale mușchilor extremităților. Circulația capilară era foarte lentă. Pe bărbie exista o dungă de excoriație, pe unde se scursese o parte din acid. În ziua următoare, uvula a fost găsită albită și zbârcită. Dimineața eliminase aproximativ o pintă de urină limpede, de culoare verde-măsliniu închis, fără miros; iar în timpul nopții fusese deranjat de o tuse crupală, 62.
• A devenit imediat inconștient, respirând cu efort; fața palidă și acoperită cu o transpirație rece, cu tresăriri convulsive ale mușchilor feței și tremur al membrelor; maxilarele erau strâns încleștate, în timp ce pulsul era mic și aproape imperceptibil. Și-a revenit după aproximativ trei ore, dar au persistat o sensibilitate dureroasă și o înroșire a gurii și esofagului, însoțite de o durere arzătoare în epigastru. Urina, eliminată voluntar, prezenta urme de albumină și a căpătat o culoare verde-închis, care a dispărut din nou în cursul zilei următoare. Simultan, toate simptomele de cistită au dispărut, iar pacientul s-a restabilit bine, 63.
• La scoaterea seringii, pacientul a spus că ceva „a amorțit și a început să se smucească”. Respirația era de 30 pe minut și superficială; pulsul era inițial 168, dar, în cursul următoarelor două ore, a scăzut la 120, 61.
• Într-o seară s-a observat că, după injectarea în acest mod a soluției, s-a scurs foarte puțin sau deloc, iar în aceeași clipă pacienta a scos o exclamație și a devenit brusc inconștientă, cu tremur al membrelor, paloarea pielii, transpirație rece, respirație intermitentă și dificilă, puls imperceptibil etc. În ziua următoare și-a revenit complet după simptomele de mai sus. A persistat însă, timp de câteva zile, un catar vezical iritativ, cauzat fără îndoială de eliminarea rapidă a unei cantități considerabile de otravă. Urina, care în primele douăzeci și patru de ore prezentase obișnuita culoare verzuie-închisă, a devenit acum acidă și albuminurică, depunând un sediment gros de puroi, 64. [620.]
• Debilitate mare; senzație violentă de arsură de la istmul faringian în jos, până la stomac și în interiorul acestuia; puls plin, lent, regulat și puternic; stare semicomatoasă; numai cu dificultate putea fi făcută să înțeleagă vreo întrebare; abia își putea mișca membrele, iar când erau ridicate, acestea cădeau ca ale unei persoane complet bete, cum de altfel și era, 58.
• Inconștient (după câteva secunde); piele palidă, cu transpirație rece; trăsături livide; respirație dificilă; raluri mucoase, aproape până la sufocare; puls 110, mic și dur; pupile parțial dilatate (după douăzeci și cinci de minute); convulsii la cincisprezece minute după pierderea conștienței, care reveneau la fiecare câteva minute, 57.
• Au apărut imediat convulsii ușoare, urmate de pierderea conștienței, transpirație rece, puls abia perceptibil; convulsiile au durat o oră, după care conștiența a revenit. Respirația miroase a acid carbolic. Buzele, gingiile și faringele sunt acoperite cu o membrană albă. Membrane albe au fost eliminate prin gură. Alte membrane s-au desprins în ziua următoare. Scaunul și urina sunt eliminate involuntar; aceasta din urmă conferă lenjeriei culoarea vinului roșu, 59.
• Aproape imediat după aceea, a fost cuprinsă de convulsii și s-a produs pierderea completă a conștienței, transpirație rece, puls imperceptibil, miros puternic de acid carbolic al respirației; buzele, limba, gingiile și faringele erau acoperite cu un strat necrotic alb. Accesele convulsive au continuat timp de o oră, dar nu au fost severe. Conștiența a revenit după o oră; exista o durere intensă în gât și stomac și dificultate la înghițirea chiar și a unor cantități mici de lapte; gura era plină cu salivă groasă. Au existat vărsături, conținutul vărsat fiind o substanță albă, cremoasă, cu miros de acid carbolic; eliminări fecale involuntare, cu aspect deloc anormal; însă urina, eliminată de asemenea involuntar, lăsa pe lenjerie o pată asemănătoare celei produse de vinul roșu-închis, 56.
• Față de nuanță plumburie și scăldată în transpirație rece; ochi ficși și pupile ușor dilatate; extremități reci și complet insensibile; respirație stertoroasă; convulsii ușoare, 54.
• În cinci minute, se afla în stare de colaps, palid și rece, cu transpirație rece pe frunte. Pulsul radial era de aproximativ 112 și abia perceptibil; conjunctiva era insensibilă la atingere, iar pupilele erau dilatate și imobile; mișcările respiratorii aproape imperceptibile, aproximativ 56 pe minut; din nări se scurgea spumă. Respirația mirosea puternic a acid carbolic, iar de ambele părți ale buzei superioare se observau urme de eroziune, 63.
• Frison, însoțit de nervozitate și suferință intensă, deși îi era foarte cald; puls instabil, slab și neregulat; vertij intens și convulsii iminente. Și-a revenit după acest „frison”, dar a continuat să aibă un vertij extrem încă trei zile, 66.