Belladonna

Mătrăgună. Solanaceæ.

Unul dintre primele medicamente cu care a experimentat Hahnemann și cel care l-a condus, în 1800, la descoperirea, mai importantă decât oricare alta făcută vreodată în domeniul științei, că modificarea vieții produsă de medicamente și otrăvuri nu este asemenea celei chimice sau fizice, dependentă de mase, ci depinde numai de suprafață. Acest lucru a fost acum demonstrat matematic și avem tot dreptul să râdem de încăpățânații stupizi care se îndoiesc de el. În 1805, în Fragm. de vir. med. posit , Hahnemann a publicat 103 observații proprii și 312 ale altora ; în 1811, în Reine Arzneimittellehre, vol. i, ca prima ediție, 176 de observații proprii și 474 ale altora ; în 1829, în R. Aml., vol. i, ediția a doua, 380 ale sale și 1042 de simptome ale altora și ale discipolilor săi, Hornburg, E. Kummer, Herrmann, E. Stapf, W. Gross, F. Hartmann, C. F. Langhammer, Rückert, J. E. A. Baehr, H. Lehmann, A. F. Möchel — în total, 1422 de numere ; în 1830, în ediția a treia și ultima, Hahnemann avea încă trei experimentatori și, în total, 1440 de numere, multe fuseseră condensate, iar mai multe numere, reunite într-unul singur ; în 1875, Allen a inclus, pe lângă cele 85 de autorități ale lui Hahnemann, în total 241 și prezintă, fără nicio condensare, 2544 de simptome, fără niciunul vindecat. Cu ajutorul a cel puțin 1455 de simptome vindecate, am putut scurta întregul catalog la ceva mai puțin de 4000. Următoarea temă va fi separarea simptomelor obținute de la fructe, frunze și rădăcină, în măsura în care acest lucru este posibil.

PSIHIC [1]

Pacientul este conștient, dar chinuit de o anxietate cumplită.

Pierderea conștienței.

Stupefacție, cu congestie la nivelul capului, pupile dilatate ; delir.

Memorie vie ; își amintește lucruri petrecute cu mult timp în urmă.

Memorie afectată ; uită într-o clipă ce urma să facă.

Distrat și uituc.

Îi place să rămână cufundat în gânduri, în tăcere, cu indiferență supremă ; nimic nu-l impresionează.

Paroxism de exaltare cerebrală, cu abundență de idei și imagini, în general fantastice și incoerente.

Confuzie mintală.

Confuzie la nivelul capului, agravată de mișcare.

Mintea îi era atât de tulburată, încât vorbirea nu corespundea gândului, nici gândul sensului, nici sensul obiectelor prezente.

Nebunie veselă ; în timp ce râde sau cântă, atinge necontenit lucrurile din jur.

Nebunie cu teamă ; se teme de un câine negru imaginar ; de spânzurătoare etc.

Nebunie ; s-au dezbrăcat și, îmbrăcați numai în cămăși, au fugit pe străzi în plină zi, gesticulând, dansând, râzând, rostind și făcând multe lucruri absurde.

(La bolnav :) A înnebunit ; a scos un picior pe fereastră ca să se sinucidă și a trebuit să fie legat ; a murit a doua zi ; în decurs de zece ore, două doze. θ Ftizie.

Imbecilitate.

Iluzii fantastice (la închiderea ochilor).

Când închide ochii, deși nu doarme, pacienta vede animale mari, fioroase, cu înfățișare rea, cu coarne și capete stufoase ; camera părea plină de bărbați străini care intrau și ieșeau și care încercau s-o apuce în trecere, ceea ce o înspăimânta foarte tare ; credea că bărbații voiau s-o ia de acasă ; apoi a văzut copii așezați în șiruri pe bănci joase, ca într-o sală de clasă.

Halucinații și iluzii senzoriale.

Își imaginează că vede fantome, chipuri hidoase și diferite insecte.

Teamă de lucruri imaginare ; vrea să fugă de ele.

Vedenii înfricoșătoare ; dorește să se ascundă.

Se teme de un câine negru neobișnuit, de spânzurătoare etc. ; vede fantome și insecte ; se irită ușor, apoi plânge ; rupe lucrurile din jur, mușcă și lovește, iar când este imobilizat îi scuipă pe cei din jur, se lovește singur, înjură și folosește cuvinte îngrozitoare. (Aceste simptome de furie seamănă mult cu cele ale Stramon. și Hyosc.).

Idei fixe ; crede că merge călare pe un bou, folosește un băț drept pușcă, mârâie și latră ca un câine.

Delir.

Letargie și delir, cu durere de cap. θ La dispariția tumorii.

Gemete delirante, față congestionată, cap fierbinte.

Delir și căldură.

Delir incoerent.

Delir : cu figuri și imagini înfricoșătoare înaintea ochilor ; se teme de lucruri imaginare ; vede monștri ; vorbește despre câini ca și cum aceștia ar mișuna în jurul lui ; furios.

Delir violent ; izbucnea în accese de râs, apoi scrâșnea din dinți ; pornit să-i muște și să-i lovească pe cei din jur.

Delir ; băiatul a sărit din pat, a vorbit foarte mult, era vioi și râdea adesea ; conștiența dispăruse complet ; nu-și recunoștea părinții.

Seara a fost cuprins de un delir atât de violent, încât au fost necesari trei bărbați pentru a-l ține ; fața îi era lividă ; ochii injectați și proeminenți, pupilele puternic dilatate ; arterele carotide pulsau extrem de violent ; puls plin, dur, cu pierderea capacității de a înghiți.

Delir, fie continuu, fie recurent în paroxisme, vesel la început, dar transformându-se ulterior în frenezie.

Excitat și delirant, cu mișcări violente ale brațelor și picioarelor, care se intensifică până la un delir furios.

Delir furios toată noaptea, cu halucinații plăcute, urmat de prostrație marcată și confuzie mintală.

Își mușcă îngrijitorii și se mușcă pe sine, țipă furios. θ Un băiat, æt. 3.

Manie, cu dorința de a mușca, de a lovi și de a fugi.

Cel mai înalt grad de manie, neliniște deplină ; sare pe scaune, mese și sobă.

Paroxismele de nebunie erau întrerupte uneori de râsete zgomotoase și scrâșnirea dinților ; capul era fierbinte, fața roșie, privirea sălbatică și fixă ; puls mic și foarte frecvent ; pupile dilatate ; arterele capului și gâtului pulsau vizibil, pulsul era dur și frecvent.

Manie, când veselă, când scuipându-i și mușcându-i pe cei din jur.

Epilepsie și mania furibunda.

Furie, nebunie, tendință de a mușca, de a scuipa, de a lovi și de a rupe lucruri.

Furie, cu scrâșnirea dinților și convulsii.

Furie ; îi trăgeau de păr pe cei din jur.

O asemenea furie (cu căldură arzătoare a corpului și ochi deschiși, ațintiți și imobili), încât trebuia să fie ținută necontenit, ca să nu atace pe cineva ; iar când era ținută astfel încât nu se putea mișca, îi scuipa neîncetat pe cei din jur.

Dorința de a fugi sau de a se ascunde.

Sare din pat de frică, încercând să fugă și să se ascundă.

Mai degrabă își dorește moartea decât se teme de ea.

Încerca necontenit să sară din pat.

Tendința de a-i mușca pe cei din jur și de a sfâșia tot ce se află în preajma sa.

Dorește să lovească, să muște și să se certe.

Sătulă de viață, cu dorința de a se îneca.

Dorește lumină, dar evită compania.

Logoree.

Vorbire rapidă și precipitată ; emit adesea sunete nearticulate, confuze.

Logoree marcată, vorbește prostește, râde fără niciun motiv.

Vorbăreață, apoi din nou mută.

Vorbe obscene, delirante.

Vorbărie ; folosește necontenit un limbaj prostesc și absurd, de care râde adesea cu glas tare ; când i se vorbește, se întoarce spre vorbitor, dar nu răspunde în mod corespunzător.

Vorbește ca o maniacă, cu ochii ațintiți și proeminenți.

Râs zgomotos, exuberanță nestăpânită, cântat, fluierat, conversație lascivă.

Trece de la calm la o dispoziție voioasă și veselă, în care face triluri și cântă cântecele ; sete intensă, mișcări violente ale brațelor.

Gemete.

Multe gemete, suferință, un strigăt brusc. θ Retenție de urină.

Plâns și țipete, < de consolarea blândă.

Era cuprinsă de un delir violent, țipa și plângea cu glas tare și era de nestăpânit ; suferea de cea mai intensă anxietate și își pierduse speranța vindecării.

Copilul strigă brusc și, după un timp, încetează să plângă tot atât de brusc cum a început și pare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Plânsul și urletele copiilor, ca din furie.

În loc să mănânce, a rupt în două lingura de lemn cu dinții, a ros farfuria și a mârâit și a lătrat ca un câine.

Băiatul era complet ieșit din sine, a încercat să-și lovească mama, a mușcat-o, a făcut grimase cumplite și contorsiuni ale membrelor și nu a rămas nicio clipă într-un singur loc.

A încercat să-și muște și să-și lovească îngrijitorii, a izbucnit în accese de râs și a scrâșnit din dinți ; cap fierbinte, față roșie, privire sălbatică și feroce.

Își rupe cămașa de noapte și așternuturile.

Scormonește prin așternuturi ca și cum ar căuta ceva pierdut, cu un mormăit confuz.

În delir, scormonea prin așternuturi, le arunca deoparte și încerca necontenit să sară din pat.

Năzbâtii și gesturi prostești, caraghioase ; ating tot ce se află la îndemâna lor ; râs prostesc, sensibilitate excesivă.

Au devenit de o veselie nestăpânită, au fugit din casă și și-au expus goliciunea.

Se purtau ca niște oameni beți.

Ambii copii se jucau unul cu altul de-a v-ați ascunselea, strigându-se unul pe altul în somn.

Băiatul alerga prin cameră râzând fără măsură, nu dorea nici mâncare, nici băutură ; a aruncat departe de el o bucată de pâine, pe care o credea o piatră ; delirul său era mereu vesel, și-a pierdut complet conștiența ; puls foarte lent, plin ; pupile larg dilatate, nereactive la lumină ; abdomen oarecum destins.

Dansează, aleargă și se târăște în cămașă.

Copilul s-a înroșit, a vrut să fugă, i-a lovit pe cei din jur, a devenit delirant și neliniștit.

Se răsucește în pat într-o furie deplină.

În delir, s-a aruncat de la înălțime.

Aproape toate simptomele conduc la acțiuni violente ; pacienta trebuie să facă totul cu violență ; dorește ca cei din jur s-o omoare.

Senzație de plutire sau de alunecare, ca într-o barcă ; ca și cum corpul sau o parte a lui s-ar fi mărit foarte mult.

Aversiune față de zgomot și companie.

Aversiune față de orice activitate intelectuală ; indolență.

Mâinile sunt necontenit în mișcare ; încearcă să prindă lucruri din aer.

Stă și rupe ace în bucăți, câte o jumătate de zi.

Îi pipăie pe cei din jur ; uneori se așază ; alteori se comportă ca și cum ar spăla, ca și cum ar număra bani sau ca și cum ar bea ; mormăie ca și cum ar dormi ; vorbește ca o

maniacă, cu ochii ațintiți și proeminenți ; vorbește despre câinii care mișună în jurul ei ; conversează cu sora sa defunctă într-un cimitir ; imagini frumoase i se înfățișează ca prin farmec.

Reticență de a vorbi sau vorbire foarte rapidă.

Dispoziție foarte veselă, cântă și fluieră ; râsete frecvente.

Depresie sau veselie prea mare.

Tristețe și abatere ; pacienții sunt indiferenți față de toate, caută singurătatea și doresc odihnă.

Melancolie ; ipohondrie ; lipsă de speranță.

Este foarte deznădăjduită.

Deznădejde însoțită de tremur.

Suferință intensă, cu neliniște.

Disperare.

Isterie, cu dispoziție melancolică.

A devenit temător când persoane se apropiau de el pe stradă, iar după ce treceau, insista că le înjunghiase.

Tresare înspăimântat la apropierea altora.

Teamă de lucruri imaginare ; vrea să fugă de ele.

Anxietate cardiacă, cu angoasă și neliniște.

Anxietate și teamă de obiecte imaginare și halucinații, fantome, soldați care vin să-i ia, animale negre, șobolani, câini, lupi etc.

Anxietate, neliniște, greață și durere de spate, cu colică flatulentă.

Anxietate, angoasă, tremur, neliniște necontenită.

Ziua, anxietate intensă ; nu-și găsește liniștea nicăieri ; i se părea ca și cum trebuia să-și ia zborul.

Anxioasă și confuză, se teme că este pe cale să moară.

Tremură, este anxioasă și nervoasă.

Anxioasă și temătoare.

Anxietate nervoasă, neliniște, dorința de a fugi.

Anxietate, urmată de transpirație.

Angoasă intolerabilă în intervalele în care nu este cuprinsă de furie, cu dorința de a muri.

Pierderea curajului.

Dispoziție foarte sensibilă, iritabilă.

Dispoziție foarte excitabilă, izbucnește ușor în plâns.

Dispoziție plângăcioasă, iritabilă.

Irascibilitate ; nimic nu i se părea potrivit ; era supărat pe sine.

Plâns și supărare pentru nimicuri, cu durere de cap și presiune în frunte și uscăciune marcată a gurii.

Posac și serios.

Mânie, ajungând chiar până la paroxisme de furie convulsivă.

Certăreț în timpul unei veselii exuberante.

Tendință de ceartă, nu poate fi liniștit, cu predispoziție la furie violentă.

Neliniște intensă, merge dintr-un loc în altul.

Agitație intensă și anxietate de nedescris, nu poate sta așezat sau culcat mult timp în nicio poziție ; caută să fugă.

Manie : cu dorință intensă de tutun de prizat ; apetit vorace, înghite tot ce îi este la îndemână ; în general constipat ; privire sălbatică, instabilă, ochi strălucitori, față congestionată, respirație anxioasă, neregulată ; excitație sexuală, înclinat spre masturbare ; insomnie și agitație.

Cefalee care îl buimăcește.

SENSORIU [2]

Toate simțurile sunt mai ascuțite.

Iritabilitate și impresionabilitate intensă a simțurilor ; gustă și miroase totul mai acut ; simțul gustului, văzul și auzul sunt mai ascuțite, iar mintea este mai ușor impresionată și gândurile mai active.

Excitabilitate nervoasă excesivă, cu sensibilitate exacerbată a tuturor organelor ; cel mai mic zgomot, cea mai slabă lumină îl deranjează.

Simțurile îl înșală.

Senzație de încețoșare sau de lentoare, ca de ebrietate.

Senzație de ebrietate, cu clătinare.

Senzație de dezorientare în cap.

Lentoare dureroasă a capului.

Lentoare și senzație de buimăceală, < la mișcarea capului, și mai mult la mers.

Întregul cap este confuz.

Oboseală a capului.

Senzație de greutate în cap, pare gata să adoarmă.

Sângele urcă la cap, care devine greu, ca și cum ar fi amețit.

Greutate în cap, ca și cum ar urma să cadă.

Amețeală, cu senzația ca și cum ar avea o scândură în fața frunții, căzând spre stânga sau înapoi.

Vertij, i se pare că obiectele din jurul său se leagănă înainte și înapoi.

Vertij, ca și cum ar fi legănată.

În timp ce se întinde, i se pare că patul saltă pacientul în sus și în jos.

Vertij, ca și cum totul s-ar roti în cerc.

Vertij intensificat la fiecare mișcare a corpului.

Vertij la aplecare sau la ridicarea după aplecare.

Vertij, mai ales noaptea, când se întoarce în pat, sau când se ridică dimineața, precum și la mers și la fiecare schimbare de poziție.

Amețeală, cu cădere și pierderea cunoștinței.

Pulsații în cap, zumzet în urechi, vedere încețoșată, față congestionată, anxietate și greață, chiar vărsături.

Vertij cu aflux de sânge la cap, vuiet în urechi și ușoară încețoșare a vederii.

Vertij cu vedere încețoșată, dispariția vederii sau licăriri înaintea ochilor.

Vertij cu pulsații perceptibile în cap, pupile dilatate, cu greață.

Vertij cu senzație de oboseală înaintea și după atac.

Vertij, apoi cefalee, apoi cădere.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Cefalee frontală.

Cefalee apăsătoare, îndeosebi la nivelul frunții.

Cefalee ca și cum o piatră ar apăsa fruntea, > când pune capul jos și la aplecare, cu pupile dilatate și dispoziție irascibilă, plângăcioasă, provocată de nimicuri.

Presiune dureroasă în cap, îndeosebi în partea inferioară a frunții, imediat deasupra nasului, intolerabilă la aplecare sau citit.

Senzație ca și cum creierul ar fi presat spre frunte, care dispare imediat la aplecarea capului pe spate.

Durere la aplecarea înainte, ca și cum totul ar ieși prin frunte.

Cefalee ca și cum creierul ar fi împins afară, în frunte, chiar deasupra orbitelor, care îl împiedică să deschidă ochii și îl obligă să se culce.

Presiune tensionantă în partea dreaptă a frunții.

Cefalee frontală apăsătoare, atât de intensă la mers încât ochii i se închid involuntar ; > când stă așezat, încetează când stă culcat, < când se ridică din nou sau iese în aer liber.

Durere fulgerătoare intensă în eminența frontală dreaptă, < la aplecarea înainte, > prin presiune.

Durere ameliorată prin presiune puternică asupra frunții.

Durere sfredelitoare sub eminența frontală dreaptă, dimineața devreme, curând după trezire.

Durere surdă în frunte, care în timpul mișcării crește atât de mult încât îl face să închidă ochii.

Cefalee frontală violentă, cu căldură și roșeață a feței și pulsații ale carotidelor ; uneori greață.

Durere ca de rană în regiunea anterioară a capului, rigiditate în occiput.

Cefalee deasupra orbitelor, ca și cum creierul ar fi comprimat, astfel încât este obligat să închidă ochii.

Este foarte chinuită de cefalee pulsatilă, îndeosebi deasupra ochilor.

Presiune unilaterală sau durere tensionantă care se deplasează de la tâmplă sau frunte spre orbită, răspândindu-se de acolo în întreaga jumătate a creierului, < la mișcarea capului și a ochilor, de razele luminii și de cel mai mic zgomot.

Durere în cap și globii oculari, ochii se simt ca și cum ar ieși din orbite.

Cefalee violentă, mai ales în regiunea orbitală, cu roșeața ochilor și a feței.

Cefalee < la mișcarea ochilor, când privește în jos și când citește.

Tracțiune în jos în tâmple și în orbita dreaptă.

Cefalee unilaterală care se extinde în orbite și oasele nasului, cu o senzație apăsătoare, de plesnire, ondulatorie.

Plenitudine și presiune la nivelul tâmplelor și frunții, cu durere, care îl fac agitat și neliniștit.

Durere fulgerătoare violentă în tâmpla dreaptă.

Durerile sunt sfâșietoare, de tracțiune, încep în tâmpla dreaptă, se răspândesc peste orbită spre obrazul drept și sunt < la cea mai mică mișcare.

Durere apăsătoare în regiunea temporală dreaptă, care, atunci când își susține capul cu mâna, crește până la o senzație de plesnire și se extinde în eminența frontală dreaptă.

Durere fulgerătoare surdă în tâmpla stângă, dinăuntru în afară.

Înjunghiere, ca de cuțit, dintr-o tâmplă în cealaltă.

Durere ascuțită, tăietoare, în partea dreaptă a capului, din regiunea frontală până în cea occipitală, devenind generală și stabilindu-se în cele din urmă în osul parietal stâng.

Dureri sfredelitoare, sfâșietoare, tăietoare, fulgerătoare în diferite părți ale capului, în general < pe partea dreaptă și în frunte, mai puțin în occiput.

Durere surdă, apăsătoare, pe o parte sau pe cealaltă a capului.

Pulsații violente în creier, dinapoi înainte și spre ambele părți ; pulsațiile se termină la suprafață prin înțepături dureroase.

Presiune tensionantă în vertexul stâng și în frunte.

Durere sfâșietoare în vertexul drept.

Trei împunsături violente prin cap, de la frunte la occiput, după care toată cefaleea anterioară dispare brusc.

Senzație de greutate în cap, cu presiune în occiput, sau senzație de apăsare în creier spre tâmple, cu vedere încețoșată și diminuarea auzului.

Durere neîncetată, surdă, apăsătoare, pe o parte sau pe cealaltă a capului.

Presiune în cap, când aici, când acolo, care ocupă de fiecare dată suprafețe mai întinse.

Apăsare violentă în întregul cap, dinăuntru în afară, ca și cum ar plesni.

Distensie continuă și puternică a întregului creier ; cefalee imediat deasupra orbitelor, ca și cum creierul ar fi împins afară ; ochii rămân închiși cu forța din cauza durerii, pupilele fiind contractate în cel mai înalt grad, iar vocea abia auzită.

Cefalee ca și cum suturile craniului ar fi rupte și ca și cum s-ar aplica o pârghie prin care capul ar fi forțat să se desfacă.

Durere neîncetată, de tracțiune și expansivă în cap, ca și cum ceva din interior s-ar legăna și ar oscila sacadat.

Cefalee în vertex, un fel de răsucire, uneori și de scormonire, alteori sfâșietoare, care devine mult mai violentă la presiune externă ; craniul pare foarte subțire, ca și cum ar putea fi străpuns prin apăsare.

Junghiuri și durere sfâșietoare în cap.

Dureri sfredelitoare, sfâșietoare, tăietoare, fulgerătoare în diferite părți ale capului, în general < pe partea dreaptă și în frunte, mai puțin în occiput.

Înjunghiere prin cap, ca și cum ar fi făcută cu un cuțit cu două tăișuri, seara.

Înjunghieri în partea dreaptă a capului, ca de cuțit cu două tăișuri, care apoi sunt simțite în partea anterioară a capului, după aceea în vertex, apoi în occiput, astfel încât nu poate sta culcată pe niciuna dintre părți.

Clipocit în cap, ca și cum ar fi plin cu apă.

Senzație ca și cum creierul ar fi zguduit în craniu.

Senzație în creier ca de clipocit al apei.

Cefalee gutoasă, cel mai adesea unilaterală ; junghiuri fugitive, simțite foarte profund, care încep uneori ca o lovitură într-o parte a capului, trecând într-un junghi prelungit și foarte dureros, ce străbate întreaga jumătate a capului și durează câteva minute, adesea cu pierderea cunoștinței.

Durerile apar brusc, durează un timp nedeterminat, dar încetează brusc.

Cefalee isterică.

Hemicranie ; migrenă.

Cefalee foarte intensă.

Cefaleea îl orbește mai întâi, apoi îl face să-și piardă cunoștința.

Cefaleea se intensifică noaptea, îl înnebunește, trebuie să alerge în sus și în jos și cade adesea.

Atacuri de cefalee, însoțite de durere în șale ; picioare reci ; dificultate la înghițire ; greață și vărsături ; urinări frecvente ; apăsare toracică ; gât înțepenit ; dispoziție iritabilă și senzație de oboseală în membre.

Cefalee cu poftă de limonadă.

Cefalee cu somnolență, dar nu poate dormi.

Dureri în cap < de zgomot, lumină, mișcare, la mișcarea ochilor, de șocuri, contact, cea mai mică zdruncinătură, cel mai mic efort și în aer liber.

Cefalee de la căldura soarelui.

Cefalee > în timpul menstruației, prin presiune, bandajare strânsă și învelire, dar < de căldură.

În aer liber, senzația de plesnire în cap este foarte violentă și se teme să tușească din cauza intensificării durerii.

Presiune profundă în creier, în întregul cap, în timpul și după mersul în aer liber.

Cefalee sacadată, extrem de violentă la mers rapid sau la urcarea rapidă a scărilor ; la fiecare pas, o zdruncinătură, ca și cum ar exista o greutate în occiput.

Era frecvent obligat să se oprească din mers din cauza violenței durerii din frunte ; aceasta reapărea la fiecare pas, ca și cum creierul s-ar ridica și ar coborî în frunte ; durerea > prin apăsarea puternică a locului.

Cap > când privește în sus și își apleacă capul pe spate.

Durere diminuată prin apăsarea puternică a părților afectate.

Cefalee < la aplecarea înainte, > la aplecarea înapoi.

Cefalee cu amețeală, agravată de aplecare.

Presiune profundă în creier, în întregul cap, după aplecare.

După trezire, pulsații în cap.

Cefaleea apare în general dimineața, după o noapte agitată.

Cefalee din cauza abuzului de cafea, a supraîncălzirii și a frigului.

Congestie cerebrală.

Plenitudine și greutate a capului.

Există o tendință generală a sângelui de a urca la cap, cu roșeața ochilor și a feței, care este și mai pronunțată în timpul atacurilor spasmodice.

Aflux de sânge la cap ; pulsația arterelor cerebrale și pulsații în interiorul capului.

Senzația din cap era aceea a unei congestii violente, a unei stări de plenitudine, tensiune și pulsație a vaselor cerebrale, întocmai ca senzația pe care ar produce-o o ligatură pusă în jurul gâtului și care ar împiedica întoarcerea circulației venoase.

Congestie la cap ; căldură uscată ; față roșie ; insomnie sau stare soporoasă, cu tresăriri sau strigăte.

Congestie la cap, cu delir. θ Tifos.

Aflux puternic de sânge la cap, cu bătăi în tâmple și arsură în ochi.

Congestie sanguină la cap, cu pericol de apoplexie.

Senzație de frig în creier, la mijlocul frunții.

Multă căldură în cap.

Pulsație supărătoare a arterelor cerebrale în poziție culcată.

Pulsație puternică a vaselor sanguine ale frunții și durere ca și cum oasele ar fi ridicate.

Cefalee pulsatilă, cu presiune în vertex.

Inflamația bazei creierului și a bulbului rahidian în urma expunerii la soare după tunderea părului.

Meningită și encefalită, primul stadiu ; carotide pulsatile ; cap fierbinte ; față congestionată ; ochi strălucitori ; greață ; sete ; urină puțină ; fără scaun ; tresăriri bruște ; căldură uscată ; puls frecvent, plin ; somnolență ; își înfundă capul în pernă etc.

Encefalemie ; hiperemie prin congestie activă.

Hydrocephalus acutus, cu înfundarea capului în perne.

Apoplexie ; față congestionată, fierbinte, tumefiată ; pupile dilatate ; privire fixă, amenințătoare ;

greață ; clătinare ; somnolență ; respirație stertoroasă în timpul somnului ; scrâșnirea dinților ; la trezire, pulsații în cap ; prodroamele sunt senzația de oboseală în membre, letargia și aversiunea față de activitate, memoria slabă, rigiditatea limbii etc.

Potrivit pentru indivizii pletorici predispuși la inflamații flegmonoase ; sau pentru persoanele limfatice, scrofuloase, predispuse la tumefieri glandulare.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Senzație de roadere la nivelul eminențelor frontale.

Senzație ca și cum craniul ar fi subțire ca hârtia.

Ca și cum craniul ar fi transparent.

Dureri de tracțiune în osul frontal și în ceafă, atât în repaus, cât și în timpul mișcării.

Cefalee cu pulsație nu numai vizibilă, ci și audibilă.

Cap fierbinte ; picioare reci ; își rotește capul. θ Cholera infantum.

Cap fierbinte, sensibil la atingere.

Scuturare convulsivă și aplecare pe spate a capului.

Își înfundă capul în pernă.

Amorțeală în tâmple.

Durere contractivă a scalpului.

Tumefiere dureroasă și roșeață a capului.

Durere crampoasă în eminența frontală, extinzându-se la zigomă și mandibulă.

Tumefiere pronunțată a capului, cu roșeață pe întregul corp.

Capul umflat până la dublul dimensiunii sale.

Senzație externă ca și cum mușchii frunții și ai ochilor ar fi contractați.

Răcește la fiecare curent de aer, mai ales când își descoperă capul; tulburări în urma tăierii părului.

Capul este atât de sensibil la exterior, încât cel mai mic contact, chiar și apăsarea părului, provoacă durere.

Înclinația de a-și sprijini capul de ceva rece și dur.

Cefalee > dacă părul atârnă liber, < dacă este „prins”.

Părul, care fusese electrizat, a încetat să mai fie astfel.

Copiii își smulg părul.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Agitație mentală imediat ce închide ochii.

Viziuni la închiderea ochilor.

Când închide ochii pentru a adormi, o zguduitură bruscă străbate corpul de jos în sus.

Privirea obiectelor strălucitoare sau sclipitoare agravează.

Durere apăsătoare profundă în globul ocular când închide ochii; senzație ca și cum ochii ar fi proeminenți.

Hipersensibilitate a vederii.

Sensibilitate a ochilor; nu poate suporta lumina.

Intoleranță la lumină.

Mișcări convulsive ale globului ocular la lumină, cu o durere apăsătoare cumplită, extinsă prin întregul cap; > într-o cameră întunecoasă.

Înclinat să rămână într-o cameră întunecoasă.

Fotofobie; < la lumină artificială.

Dorință de lumină.

Aureolă multicoloră în jurul luminii, predominând roșul; uneori lumina pare fragmentată în raze.

Cromopsie.

Tot ceea ce privește pare roșu.

Pâlpâiri înaintea ochilor; scântei sau vedere încețoșată.

Scântei strălucitoare înaintea ochilor.

Fulgerări luminoase înaintea ochilor.

Hipermetropie.

Fiecare obiect din cameră, atât real, cât și spectral, avea un contur dublu sau cel puțin neclar, din cauza dilatării extreme a pupilelor.

Pagina pare acoperită cu litere aflate într-o mare dezordine.

Obiectele apar: duble și par să se rotească și să se deplaseze înapoi; răsturnate sau strâmbe.

Triplopie; vede câte o a doua reprezentare neclară a obiectului de fiecare parte a acestuia; din lumânare pornesc raze de aceeași culoare cu flacăra, iar în afara razelor se află o aureolă multicoloră, cercul interior fiind verde, cel mijlociu roșu, iar cel exterior alb; când merge, vede și o bilă neagră, rotundă, plutind, puțin mai mare decât un bob de mazăre; toate acestea le vede înaintea ochiului stâng.

La citit, rândurile apar strâmbe.

Vede lucrurile răsturnate (Stramon. produce un aspect oblic al tuturor obiectelor).

Nu poate privi în sus.

Slăbirea vederii în urma lucrului de finețe.

Dispariția vederii când se ridică în șezut în pat.

Orbire parțială; nu poate citi nimic tipărit.

Vedere încețoșată ca de un abur alb.

Încețoșarea vederii sau orbire propriu-zisă.

Ambliopie cauzată de oprirea menstruației; văl înaintea ochilor; diplopie; cromopsie; pupile dilatate și înțepături în ochiul drept.

Irisurile nu reacționează la lumină.

Orbire survenită după cefalee congestivă severă în urma scarlatinei.

Își recunoaște prietenii prin auz, nu prin vedere.

Deși obloanele ferestrei sunt deschise, spune că sunt închise, deoarece nu poate vedea cu ochii deschiși. θ Hepatită.

Amauroză.

Amauroză completă cauzată de o febră nervoasă severă sau de cantitatea mare de chinină administrată atunci; pupile foarte dilatate.

Amauroză în urma răcirii, cu vertij intens; durere apăsătoare și senzație de plenitudine în globii oculari; pete negre înaintea ochilor; durere accentuată la lumina lumânării și congestie vasculară pronunțată.

Amauroză cu durata de patru ani, apărută după suprimarea erupției din scarlatină; nu mai rămăsese decât percepția luminii; pupile dilatate.

Apoplexie a retinei, cu suprimarea menstruației, la o fată de 18 ani; era predispusă la congestii cerebrale, căldură bruscă a capului, vertij, durere frontală arzătoare și pulsatilă, zgomote în urechi și iluzii vizuale, în timp ce restul corpului era rece; cefaleile s-au intensificat; pulsația parotidelor a devenit mai puternică; fotopsie, urmată de orbire bruscă.

Are o privire sălbatică, un aspect năucit.

Privire neliniștită, instabilă, inexpresivă; uneori ochii sclipesc; fața este congestionată; respirație anxioasă, neregulată.

Ochii sunt tulburi, stinși, fără luciu.

Avea o privire fixă, amenințătoare, sălbatică și rătăcitoare.

Ochi ficși, sticloși.

Ochi întredeschiși, proeminenți și ficși.

Pleoapele larg deschise; ochii strălucitori și proeminenți.

Ochi roșii, proeminenți, ficși și strălucitori.

Ochi foarte vii, cu pupile complet dilatate.

Durere deasupra ochilor.

Durere apăsătoare deasupra ochiului drept.

Durere surdă, profundă, în spatele ochiului.

Durere în cap și în globii oculari, care păreau gata să iasă din orbite.

Durerea începe în orbită și se extinde alternativ la frunte și la pielea feței.

Durere în orbite; adesea are senzația că ochii i-ar fi fost smulși, alteori că ar fi împinși în cap.

Nevralgii orbitare, mai ales ale nervului infraorbitar, cu față roșie și mâini fierbinți.

Nevralgie ciliară care apare și dispare brusc; fotofobie; congestie.

Durere violentă, profundă, în ochi, agravată de mișcare, dar mai ales de lumină.

Durere fină, înțepătoare și trecătoare în ochi.

Dureri fulgerătoare în ochi, dinăuntru spre exterior.

Dureri violente, persistente, în ochi, dinspre exterior spre interior.

Durere și arsură în ochi.

Senzație de căldură în ochi; pare ca și cum ar fi înconjurați de un abur fierbinte.

Arsură, mâncărime și usturime în ochi.

Dureri severe de glaucom; (ochii glaucomatoși sunt extrem de sensibili la acțiunea Bellad.).

Midriază rezultată din cefalee nervoasă.

Pupile dilatate.

Pupile dilatate și imobile; sclerotice albăstrui; pete livide, plumburii, pe pleoape; paloare cadaverică a feței.

Ochi proeminenți, cu pupile dilatate.

Pupile contractate.

Coroidită, mai ales forma diseminată.

În cheratita cronică, atunci când ochiul devine brusc intens congestionat, cu căldură, dureri și fotofobie; durerile sunt adesea ascuțite, fulgerătoare prin globul ocular până la ceafă.

Ulcere sau macule pe cornee; îngroșarea corneei.

Deosebit de utilă în afecțiunile fundului de ochi; hiperestezie retiniană.

Culoarea discului optic este mult mai intensă, iar arterele și venele retiniene sunt mult dilatate, venele fiind afectate cel mai pronunțat.

Nevrită optică, cu vene mari, fulgerări luminoase înaintea ochiului și dureri de cap.

În hiperemia nervului optic și a retinei este indicată în mod special dacă aceasta depinde de congestia cerebrală și este însoțită de durere persistentă în ochi, agravată de orice lumină.

Inflamația nervului optic și a retinei.

Retinită la o tânără (predispusă la cefalee congestivă, întotdeauna < după-amiaza); retina foarte tulbure și edematoasă, părând acoperită de o peliculă gri-albăstruie, contururile discului slab delimitate, vasele mari și sinuoase.

Irită reumatică în stadiile incipiente.

Ochii sunt congestionați și par foarte roșii; nu suportă lumina; îi deschide numai într-un loc întunecos.

Oftalmie catarală.

Oftalmie apărută brusc; < la ochiul drept; fotofobie intensă.

Oftalmie scrofuloasă: nu suportă lumina artificială; curgere abundentă de lacrimi fierbinți.

Inflamația ochilor, cu roșeața și tumefierea pleoapelor, inclusiv la nou-născuți; la persoane gutoase sau scrofuloase, în urma răcirii.

Administrată în cazuri de oftalmie cronică, a făcut ca ochii să ardă și a produs în pomeți o senzație ca de opărire.

Conjunctivită (mai ales catarală, în stadiile incipiente), cu uscăciunea ochilor, pleoape roșii și îngroșate și dureri arzătoare în ochi.

Conjunctivă acoperită de vase roșii; dureri fulgerătoare; ochii lăcrimează.

În formele cronice de hiperemie, dacă o linie conjunctivală roșie este foarte pronunțată de-a lungul fantei palpebrale.

Tunica conjunctivæ intens injectată; întregul ochi este proeminent și nefiresc de strălucitor.

Strabism cauzat de acțiunea spasmodică a mușchilor sau apărut în urma afecțiunilor cerebrale.

Mișcare spasmodică a ochilor.

Spasme ale ochilor, care îi deviază.

Ochii sunt în mișcare continuă, pupilele extrem de dilatate.

Globii oculari se rotesc convulsiv în cerc.

Ochii au devenit deviați, cu roșeața și tumefierea feței.

Tumefiere și inflamație supurativă a carunculei lacrimale stângi.

Uscăciunea ochilor.

Senzație de uscăciune arzătoare în ambii ochi.

Senzație de nisip în ochi.

Ochiul este uscat, iar mișcarea este însoțită de o senzație de uscăciune și rigiditate; suprafața globului ocular a devenit foarte uscată, provocând o senzație foarte neplăcută, neameliorată prin clipire sau prin ținerea îndelungată a ochilor închiși.

Uscăciune arzătoare a ochilor; lacrimile care curg sunt fierbinți sau usturătoare; vedere dublă.

Lăcrimare, cu fotofobie pronunțată.

Lacrimi arzătoare.

Lăcrimare pe partea afectată de cefalee.

Îngălbenirea scleroticelor.

Durere surdă, grea și persistentă în pleoape.

Greutatea pleoapelor.

Ochi larg deschiși.

Clipirea pleoapelor.

Tremur și zvâcniri ale pleoapei superioare drepte.

Mâncărime și arsură ale pleoapelor.

Sângerare din pleoape.

Pleoape tumefiate, roșii, ca în erizipel.

Pleoape pufoase, roșii și congestionate.

Pleoapele sunt dureroase ca de rană, roșii, congestionate și tumefiate.

În blefarită, dacă pleoapele sunt dureroase și tumefiate ca în erizipel.

Înțepături pruriginoase în cantusul intern, ameliorate numai temporar prin scărpinare.

Tumefiere inflamatorie a pleoapei inferioare în apropierea cantusului intern, cu dureri pulsatile.

Dimineața, pleoapele sunt complet lipite.

Inflamație scrofuloasă a pleoapelor.

Pleoape eversate.

Agravări acute ale diferitelor afecțiuni cronice

ca în cazul pleoapelor granulare, când, în urma răcirii, ochii devin sensibili la aer și lumină, cu uscăciune și senzație de nisip.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Sensibilitate extremă a auzului.

Foarte sensibil la zgomote; se sperie ușor.

Otalgie agravată de cel mai mic zgomot.

Nu suportă zgomotul sau lumina puternică.

Vuiet, țiuit sau zgomote în urechi.

Vuiet, furnicături, zumzet și murmur în urechi.

Vuiet în urechi; vertij și colică surdă.

Îl trezește un zgomot imaginar; delir ușor la trezire.

Surditate ca și cum o piele ar fi întinsă peste urechi.

Auz diminuat din cauza răcirii.

Își pierd auzul. θ Tifos.

Durere sfâșietoare în urechea internă și externă, în direcție descendentă.

Înțepături în urechi.

Dureri fulgerătoare în urechea internă, cu auz diminuat de aceeași parte.

Ciupituri în urechi, întâi în dreapta, apoi în stânga.

Otalgie, cu senzații de sfredelire și răsucire în urechi.

Împunsături acute în urechea internă, cu ciupituri ca în otalgie.

Durere ca de rană, extinsă din gât până la urechi.

Durere sfâșietoare de sus în jos în urechea externă și internă.

Durere sfâșietoare în urechea externă dreaptă și pe întreaga parte dreaptă a feței, în jos.

Durerea violentă, sfâșietoare, se extinde din urechea externă atât înapoi, cât și înainte, pe întreaga parte a feței.

Dureri ascuțite în urechi și în jurul lor, uneori declanșate de mestecat.

Otalgie.

Inflamație acută a urechilor.

Otită internă; copilul țipă în somn; delir; rostogolirea capului; amenință să se extindă la meninge.

Otoree.

Tumefiere inflamatorie a urechilor, precum și a parotidelor.

Tumefierea glandei parotide drepte, cu roșeață vie, erizipelatoasă, și dureri fulgerătoare violente.

Tumefiere inflamatorie a glandei parotide.

Dureri fulgerătoare violente în parotida dreaptă, extinzându-se în urechea externă, unde devin crampoase și apoi dispar; revin a doua zi, tot la aceeași oră.

Inflamația glandelor din jurul urechilor, cu dureri sfâșietoare și înțepături.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Hipersensibilitate la mirosuri.

Sensibilitate extremă a mirosului; mirosul de tutun și cel de funingine sunt intolerabile.

Mirosul este când ascuțit, când diminuat. θ Coriză.

Pierderea mirosului.

Miros în nas ca de saramură de hering sau bere acră. θ Coriză.

Miros putred provenind din nas.

Crampă la rădăcina nasului.

Epistaxis: cu congestie la cap; la copii, noaptea.

Epistaxis foarte frecvent, cu dureri pulsatile în cap, mai ales noaptea, în pat, și dimineața la trezire.

Sângerare nazală; abdomen destins; gâtul devine frecvent dureros; ochii sunt adesea inflamați; față buhăită; nu doarme bine, aude tot ce se petrece noaptea.

Eliminare nazală de mucus amestecat cu sânge.

Strănuturi frecvente.

Strănuturi uscate frecvente, cu gâdilare, mai ales în nara stângă.

Strănut spasmodic, cu tuse la copii.

Senzație de uscăciune a membranei schneideriene.

Uscăciunea nasului, cu cefalee frontală surdă.

Coriză; o nară înfundată.

Uscăciunea nasului și a buzelor, acestea din urmă fiind foarte roșii.

Voce nazonată; din cauza obstrucției.

Coriză, cu miros fetid în nas, ca de saramură de hering, mai ales când își suflă nasul.

Catar suprimat, cefalee înnebunitoare.

Tumefacție inflamatorie și roșeață a nasului, atât în interior, cât și la exterior.

Durere ca după contuzie, la atingerea nasului.

Roșeață bruscă a vârfului nasului, cu senzație de arsură.

Vârful nasului roșu, tumefiat și lucios.

Vârful nasului roșu și fierbinte, îndeosebi pe vreme caldă.

Nările și colțurile buzelor ulcerate, fără durere sau prurit.

Pe obraz și pe nas apar pustule, care se umplu rapid cu puroi și se acoperă cu o crustă.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Durere tăietoare, sfâșietoare, mai ales pe partea dreaptă, fulgerând din partea laterală a feței în sus, spre tâmplă, în ureche și în jos, spre ceafă; < la atingere și mișcare; presiunea puternică o ameliorează uneori.

Dureri nevralgice care încep sub orbita stângă și se propagă înapoi, spre ureche.

Durere fulgerătoare violentă în articulația maxilară dreaptă, extinzându-se spre ureche; la mestecat.

Prosopalgie; tic dureros; nevralgia facială Fothergill.

Mobilitate extraordinară a mușchilor feței, îndeosebi pe partea stângă.

Tresăriri ale mușchilor feței.

Mișcare convulsivă a mușchilor feței, cu deformarea gurii.

Spasm al mușchilor feței; râs sardonic; clipit continuu și tremur al pleoapelor, alternând cu crampe ale mâinilor și picioarelor.

Mușchii feței, maxilarelor și membrelor îi erau agitați de tresăriri convulsive.

Mișcări convulsive ale mușchilor feței, cu scrâșnirea dinților.

Amorțeala feței.

Paloarea și răceala feței, cu tremurături; privire fixă sau mișcări convulsive ale ochilor; spumă la gură; eliminare involuntară de fecale și urină.

Paloare accentuată a feței; gemete frecvente și scrâșnirea dinților.

Paloarea extremă a feței se schimbă instantaneu în roșeață, cu obraji reci și frunte fierbinte; transpirație numai pe față.

Paloarea feței, alternând uneori brusc cu roșeață.

Față palidă și suptă; trăsăturile exprimă neliniște și anxietate, sunt adesea profund brăzdate de suferință ori sunt palide și terne.

Senzație de căldură arzătoare în întreaga față, fără roșeața obrajilor; sau cu sete pronunțată; corpul cald; picioarele reci.

Față roșie.

Față însuflețită și îmbujorată.

Fața era foarte roșie, cu o privire fixă, anxioasă.

Cap fierbinte; față îmbujorată; privire sălbatică, fixă; puls frecvent; mucoasa gurii uscată; scaun întârziat; urinare suprimată.

Dureri care provoacă roșeața feței și a ochilor; pulsații ale carotidelor și în cap.

Roșeață incandescentă a feței, cu cefalee violentă, inexprimabilă.

Nevralgie violentă; uneori începe în tâmpla dreaptă și se extinde peste orbită până la obrazul drept; < la cea mai mică mișcare; uneori durerea iradiază din orbită spre frunte și peste pielea feței; uneori afectează urechile și dinții. θ Prosopalgie.

Față roșu-închis.

Pete stacojii pe față.

Roșeață marmorată a feței.

Față roșu-albăstruie, congestionată.

Față roșie, cu căldură arzătoare.

Față foarte roșie, cu căldură generală și neliniște intensă.

Față îmbujorată și globi oculari injectați.

Față foarte roșie și fierbinte, cu pupile dilatate și cap fierbinte; cu pulsații ale carotidelor și injectarea sclerelor.

Sete intensă, fără transpirație.

Față roșie și fierbinte, iar fața, gâtul și pieptul foarte tumefiate.

Tumefacția și roșeața feței și a buzelor.

Tumefacția obrajilor, cu dureri arzătoare; de asemenea, tumefacția unei jumătăți a feței.

Erizipel al feței, părțile afectate fiind roșii, fierbinți și dure.

Prurit zgâriant al frunții.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Durere sfâșietoare în maxilare.

Junghiuri și senzație de tensiune în articulațiile maxilare.

Senzație ca și cum mandibula ar fi trasă înapoi.

Dureri fulgerătoare și tensiune a mandibulei, în direcția urechilor.

Dureri fulgerătoare din maxilarul superior spre urechea internă.

Apăsare sub zigoma dreaptă.

Durere sfâșietoare și de tracțiune în spatele zigomei drepte.

Inflamația și tumefacția ganglionilor submaxilari și cervicali.

Partea externă a gâtului, sub unghiul mandibulei, foarte dureroasă la atingere.

Și-a încleștat dinții atât de puternic, încât nici prin aplicarea unei forțe mari nu puteau fi deschiși, cu tresăriri în toate membrele și senzație de frig.

Mandibula este presată convulsiv pe maxilarul superior, cu fața roșie și o privire fixă, neobișnuită.

Închiderea convulsivă a maxilarelor și contracția mușchilor feței și extremităților; a doua zi, intensificarea mișcărilor convulsive, cu roșeața feței și transpirație abundentă; rigiditate accentuată de-a lungul coloanei vertebrale.

Maxilarele sunt închise convulsiv și foarte greu de deschis. θ Trismus.

Gura este pe jumătate deschisă sau închisă spasmodic din cauza trismusului.

Tremur al buzei superioare.

Buză superioară îngroșată, tumefiată. θ Scrofuloză.

Pustule sau abces pe buza superioară.

Buzele: îndeosebi cea superioară, crăpată la mijloc; uscate și arse.

Buze roșu-închis.

Tumefacția buzelor.

Pustule la marginile buzelor, cu dureri usturătoare.

Buze uscate, arzătoare, tumefiate și întărite.

Senzație de carne vie la colțurile gurii.

Erupții la colțurile gurii, dureroase la atingere.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Senzație ca și cum dinții i-ar fi împinși afară din cap.

Dinții par alungiți.

Durere de dinți sfredelitoare.

Dinții par „strepeziți”.

Durere de dinți sfâșietoare; mai intensă seara.

Senzație surdă de tracțiune în arcada superioară, pe partea dreaptă, toată noaptea.

Zvâcniri dureroase în nervii rădăcinilor unuia sau mai multor dinți.

Durere ca de rană în dinți, la pătrunderea aerului liber.

Durere de dinți la câteva minute după masă, nu în timpul mesei; crește treptat până la un grad înalt și scade la fel de treptat.

Durere de dinți: sfâșietoare, de tracțiune și înțepătoare, în accese; < dinspre seară până noaptea; uneori reapare dimineața, la trezire; < la atingerea dinților, mestecat și aer rece; > la presiune și la înțeparea gingiilor până apare sângele.

Durere de dinți, cu față roșie, fierbinte și pulsații în cap.

Durere de dinți cu otalgie.

Durere de dinți reumatică, mai ales la femei, îndeosebi în timpul sarcinii.

Pulsații în dinți. θ Sarcină.

Durerea pare să pornească din dinți și revine la ei.

Lătrat și mârâit, cu scrâșnirea dinților.

Scrâșnirea dinților.

Scrâșnirea dinților, cu gemete; uscăciune intensă a gurii, ameliorată pentru scurt timp prin clătire cu apă rece.

Scrâșnirea dinților, cu spumă la gură.

Prurit extrem de supărător al gingiilor, cu durere în gât.

Veziculă pe gingie, sub unul dintre dinții frontali, cu durere ca de arsură.

Gingiile dor ca și cum ar fi ulcerate.

Tumefacție extrem de dureroasă a gingiilor pe partea dreaptă.

Sângerarea gingiilor.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust: sărat; acru; amar; păstos; respingător; putrid când mănâncă sau bea.

Pâinea are gust acru.

Gust putrid care urcă din gât; de asemenea, când mănâncă sau bea, deși alimentele și băuturile au gustul lor normal.

Gust putrid, neplăcut în gură, cu limba curată.

Gust fad; sau pierderea gustului.

Vorbire precipitată; adesea sunete nearticulate, confuze.

Vorbire bâlbâită.

Vorbire nearticulată din cauza mobilității reduse a limbii.

Limba uscată și aversiune față de vorbire.

Pierderea vorbirii. θ Tifos.

Slăbiciune paralitică a organelor vorbirii.

Plescăit cu limba.

Tremurul limbii când este scoasă.

Senzație de răceală și uscăciune în partea anterioară a limbii.

Uscăciunea limbii și a gâtului devine atât de intensă, încât împiedică vorbirea.

Limbă fierbinte.

Limbă uscată, crăpată și greu de mișcat.

Limbă arsă de uscăciune; zornăie în gură ca o așchie.

Tumefacție inflamatorie a limbii.

Limba: inflamată și foarte tumefiată; papile de culoare roșu-închis; vârful și marginile roșu-deschis.

Papilele limbii sunt de culoare roșu-închis, inflamate și foarte tumefiate (Tart. emet. produce o limbă roșie, cu papile proeminente).

Limba copilului atârna uscată afară din gură și era îngroșată prin tumefacție; abia se puteau introduce în gură câteva picături de lapte.

Limba este dureroasă, îndeosebi la atingere; este roșie, fierbinte și uscată, cu marginile roșii și albă la mijloc.

Dungă roșie pe mijlocul limbii, lată și mai largă spre vârf.

Limba: albă în centru, cu marginile roșii; sau cu două dungi albe; acoperită cu un depozit alb, cleios, care poate fi desprins în fire; uscată și încărcată; acoperită cu mult mucus vâscos, alb-gălbui.

Senzație în vârful limbii ca și cum ar exista acolo o veziculă, cu durere arzătoare la atingere.

Limbă crăpată, cu depozit alb și salivație.

INTERIORUL GURII [12]

Miros fetid al gurii.

Miros neobișnuit al gurii, cu limba doar ușor încărcată.

Gura pare fierbinte.

Arsură în gură.

Gură uscată, arzătoare, cu sete intensă.

Slăbiciune paralitică a părților interne ale gurii.

Hemoragie din gură și nas.

Buzele, mucoasa gurii, istmul faringian și nasul, foarte fierbinți și uscate.

Gură și buze uscate.

Uscăciunea gurii, cu sete.

Gura pare opărită.

Uscăciunea întregii mucoase de pe fața internă a obrazului, a limbii, care arată ca arsă, a bolții palatine și a faringelui.

Tumefacție roșie, inflamatorie, a interiorului gurii și a palatului moale.

Buzele, limba și gâtul uscate, cu senzație de constricție în gură.

O cantitate considerabilă de mucus vâscos în gură.

Senzație de gură cleioasă dimineața, la trezire, cu cefalee apăsătoare.

În gură și în gât se acumulează mucus alb, gros, cu tendința permanentă de a-și drege zgomotos gâtul și de a înghiți.

Salivă îngroșată, vâscoasă, maronie-albicioasă, care se lipește de limbă ca adezivul.

Salivație; < în poziție culcată.

Salivație care urmează uscăciunii gurii.

Flux salivar crescut.

PALAT ȘI GÂT [13]

Uscăciunea bolții palatine, a istmului faringian și a gâtului.

Uscăciune continuă, supărătoare, a gurii, buzelor și gâtului, cu o dorință violentă de a bea, care nu este însă satisfăcută prin băut.

Uscăciune intensă a gurii și gâtului; dorește să bea, dar nu poate înghiți.

Dorința de a înghiți saliva, act care este dureros.

În regiunea istmului faringian, senzația de uscăciune este extrem de chinuitoare; provoacă încercări permanente de a înghiți și, în cele din urmă, spasme sufocante ale istmului faringian și glotei; reapare la fiecare încercare de a înghiți.

Uscăciunea istmului faringian, provocând dificultăți excesive la înghițire; și modificarea vocii.

Senzație de căldură și uscăciune în gură și faringe, extinzându-se spre stomac; regiunea epigastrică dureroasă și tumefiată, cu sete constantă.

Uscăciune, arsură și senzație de zgâriere în gură și gât.

Inflamație catarală a palatului.

Senzație de excoriație și durere ca de rană la nivelul palatului.

Îngustarea și contracția dureroasă a esofagului.

Uscăciunea gurii și faringelui, cu senzație de constricție a gâtului.

Limba și palatul roșu-închis; se plânge de uscăciunea gâtului și de dificultate la înghițire.

Inflamația gâtului și a istmului faringian.

Roșeața și tumefacția uvulei și a palatului moale.

Senzație de arsură în istmul faringian.

Mucoasa, de la treimea posterioară a palatului până atât de jos cât se putea vedea, era de culoare purpurie intensă, iar amigdalele erau mult mărite.

Angina faucium, catarrhalis, erysipelatosa, tonsillaris, etc.

Amygdalitis.

Inflamația; de asemenea, tumefacția și supurația amigdalelor.

Amigdalită; < pe partea dreaptă; părțile afectate roșu-aprins; < la înghițirea lichidelor.

Istmul faringian, uvula și amigdalele sunt stacojii și lucioase.

Durere fină, sfâșietoare, pe suprafața internă a unghiului stâng al mandibulei, în amigdala stângă și în spatele ei, neinfluențată de contact; < la înghițire.

Senzație de corp străin în esofag.

Senzație ca de nod care nu poate fi îndepărtat.

Durere fină, sfâșietoare, pe suprafața internă a colțului stâng al mandibulei; în amigdala stângă și în spatele acesteia; neinfluențată de contact; durerea sfâșietoare este mai violentă în timpul deglutiției.

Senzație de căldură, arsură și uscăciune în gât.

Arsură violentă în gât (gura fiind în același timp umedă), deloc ameliorată prin băut, dar ameliorată de puțin zahăr, deși numai pentru o clipă.

Apăsare și arsură constante în gât. θ Angină flegmonoasă.

A simțit o durere intensă ca de rană în gât, care arăta foarte roșu în jurul amigdalelor și palatului; durerea ca de rană se extindea spre urechi.

Gâtul: pare excoriat și dureros ca o rană; arată foarte roșu și lucios.

Inflamația gâtului și a părții posterioare a gurii.

Senzație ca și cum o tumoare mare ar crește în gât și l-ar obstrua.

Durere în gât : istmul bucofaringian și faringele sunt de un roșu intens ; vălul palatin și amigdalele sunt umflate ; deglutiția este dureroasă, îndeosebi a lichidelor ; vorbirea este neclară ; simte ca un nod în gât, care provoacă dregerea zgomotoasă a gâtului ; gâtul este umflat la exterior și sensibil la atingere.

Nod în gât.

Durere violentă, lancinantă în gât la înghițire sau la respirație.

Durere în gât ; durere fulgerătoare în faringe și durere ca de la o umflătură internă, resimțită numai în timpul deglutiției și la întoarcerea capului ; de asemenea, la palparea părții laterale a gâtului, dar nu în repaus sau în timpul vorbirii.

Durere în gât, care crește cu fiecare oră ; căldură ; senzație de zgâriere ; îngustare și senzație ca de rană.

De îndată ce gâtul a început să doară, a apărut o expectorație abundentă de mucus deschis la culoare.

Durere în gât : istmul bucofaringian și faringele sunt de un roșu intens ; vălul palatin și amigdalele sunt umflate ; deglutiția este dureroasă, îndeosebi a lichidelor ; vorbirea este neclară ; simte ca un nod în gât, care provoacă dregerea zgomotoasă a gâtului ; gâtul este umflat la exterior și sensibil la atingere.

Contracție dureroasă și îngustare a părții superioare a gâtului.

Constricția gâtului, cu senzație de sufocare.

Contracția esofagului, de scurtă durată, dar recurentă frecvent ; mai accentuată în timpul deglutiției decât între înghițituri și urmată de fiecare dată de o senzație de zgâriere în regiunea epiglotei, ca și cum aceasta ar fi jupuită și dureroasă ca o rană.

Constricție spasmodică a gâtului.

Spasme ale esofagului. θ Tifos.

Nu poate înghiți alimente solide decât cu dificultate și consumând necontenit lichide.

Nevoie și dorință constante de a înghiți ; i se părea că s-ar sufoca dacă nu ar înghiți.

În timpul deglutiției, senzație în gât ca și cum acesta ar fi prea îngust sau strâns, ca și cum nimic nu ar putea trece cum trebuie.

Dificultate la înghițire ; accese severe de tuse, care provoacă înroșirea accentuată a feței ; gemete și somnolență.

La înghițire, are în gât senzația că părțile sunt prea înguste, contractate, ca și cum nimic nu ar putea coborî.

La încercarea de a turna lichid în gură, închiderea tetanică a gurii și regurgitarea lichidului.

Deglutiție îngreunată sau incapacitate totală de a înghiți chiar și lichide, care revin pe nas.

Înghite apa cu cea mai mare dificultate și nu poate face să coboare decât o cantitate infimă.

Se îneacă ușor ; cele înghițite o iau pe o cale greșită.

Aversiune față de toate lichidele, astfel încât se comportă înspăimântător la vederea lor ; administrarea forțată a unui medicament lichid o înfurie.

Dorință constantă de a înghiți în gol, ceea ce provoacă durere în laringe.

La înghițire, durere apăsătoare, presantă. θ Angină.

Înghițirea salivei sau înghițirea în gol este cea mai dureroasă. θ Angină.

Trebuie să înghită, ceea ce este foarte dureros ; trebuie să-și aplece capul înainte și să ridice genunchiul. θ Angină.

Durere fulgerătoare violentă în gât la înghițire sau la respirație.

Ulcerații aftoase care se formează rapid pe amigdale ; congestie intensă ; pulsații ale carotidelor.

Gâtul este dureros la atingere pe partea dreaptă, mai ales spre ureche, unde înțeapă. θ Angină.

Își încleștează mâna dreaptă pe gât. θ Epilepsie.

Durere apăsătoare la exterior când își apleacă capul pe spate și când atinge părțile respective.

Ganglionii cervicali se inflamează brusc.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Dacă copiii aflați în starea hidrocefaloidă plâng până când primesc ceva de mâncare, Bellad. este bine indicată.

Pierderea completă a apetitului.

Aversiune față de alimente, îndeosebi față de carne.

Caută cu neliniște ceva de băut.

Sete mare.

Sete violentă la amiază.

Sete excesivă de apă rece. θ Angină.

Dorință de lămâi și limonadă, care îi fac bine.

Dorință de băuturi calde.

Sete mare seara, cu gust apos ; toate băuturile îi provoacă dezgust.

Absența setei.

Aversiune față de orice fel de lichid ; se poartă ca o furie când îl vede.

Sete violentă, arzătoare, sufocantă, de nestins, cu incapacitatea de a înghiți cea mai mică picătură sau cu o mare aversiune față de băuturi.

Setea de apă se transformă în sete de bere.

Repulsie față de bere, acizi, cafea, camfor.

Dorință de tutun și de lucruri indigeste ; înghite hrana cu lăcomie.

ALIMENTAȚIE ȘI BĂUTURI [15]

Bea în grabă, cu tremur.

După ce mănâncă : gust putrid în gură.

Presiune în stomac după ce mănâncă.

Ingestia de băuturi sau alimente provoacă vărsături.

La început a îndepărtat un pahar cu apă îndulcită ; după ce a fost îmbiat, a încercat să bea, dar numai câteva picături au coborât, iar restul a fost expulzat din gură prin contracția spasmodică a mușchilor deglutiției.

După ce bea bere, căldură internă.

Vinul agravează dispneea.

Vărsături după ce mănâncă sau bea.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Accese de sughiț violent. θ Hepatită.

Plânge din cauza durerii provocate de sughiț.

Eructații cu sughiț ; spasm alcătuit în parte din eructație, în parte din sughiț.

Eructații pe jumătate reprimate, incomplete.

Eructații amare, frecvente, cu lipsa apetitului și amețeală.

Regurgitarea alimentelor, cu apăsare în stomac.

Greață, cu dezgust față de alimente.

Greață în gât și stomac.

Greață și eructații amare.

Eforturi fără rezultat de a vărsa în jurul miezului nopții, cu transpirație rece.

Greață, eforturi de vomă și vărsături.

Dorință fără rezultat de a vărsa ; eforturi de vomă în gol.

Greață și senzație de leșin ; varsă totul.

Stomacul nu reține niciun aliment ; nu-și poate ține capul ridicat ; urinează abundent ; extrem de irascibil, prost dispus ; somnolent, dar nu poate avea un somn profund ; constipație foarte accentuată ; scaune închise la culoare și tari ; limbă acoperită cu un depozit alb ; nu-și găsește locul, agitat ; se trezește și țipă ; tresare și țipă ca și cum ar fi speriat.

Nu poate reține nimic ; palid ; slăbit.

Greață frecventă ; vărsături spasmodice.

Vărsături : de mucus ; de bilă și mucus sau de alimente nedigerate ; de mucus apos, acru, sanguinolent.

Varsă flegmă sanguinolentă și se ameliorează. θ Angină.

Conținutul vărsat este apos, mucilaginos, bilios. θ Afecțiuni hepatice.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Pulsații și bătăi nedureroase în epigastru.

Durere apăsătoare, cu tensiune, în epigastru, îndeosebi după ce mănâncă.

Presiune dureroasă în epigastru numai la mers ; îl obligă să meargă încet.

Durere violentă, fulgerătoare, tăietoare în epigastru, care îl obligă să-și arcuiască trupul pe spate și să-și țină respirația.

Noaptea, dureri periodice în epigastru, cu tremur.

Arsură în stomac.

Dureri chinuitoare în jurul epigastrului.

Senzație de gol în stomac.

Spasm gastric ca o crampă.

Spasm gastric cronic, care apare întotdeauna în timpul mesei ; colică, ca și cum un punct din abdomen ar fi apucat cu unghiile ; o strângere, încleștare, apucare cu ghearele (vezi Ipec.).

Plenitudine și apăsare în stomac ; nu poate sta culcat nemișcat. θ Hepatită.

Cardialgie ; gastralgie.

Apăsare puternică în stomac după ce mănâncă ; durere violentă de stomac, de scurtă durată.

Durere în stomac care se extinde posterior până la coloana vertebrală, între umeri.

Dureri în stomac și abdomen < la mers și de la o zdruncinătură ; senzație în stomac sau abdomen ca și cum ar fi încleștat de o mână.

Durere ca de roadere, apăsătoare, crampiformă, de tracțiune și ca de răsucire în stomac, care obligă pacientul să se arcuiască pe spate ; < după ce bea.

Dureri fulgerătoare în stomac.

Durere tăietoare în stomac ; < la mișcare sau apăsare.

Regiunea stomacului este sensibilă la atingere.

Hematemeză ; țiuit în urechi ; obraji roșii ; senzație de plenitudine și căldură în stomac.

Gastrită.

Distensia epigastrului, cu durere însoțită de tensiune în stomac.

HIPOCONDRE [18]

Durere în ficat.

Hepatită acută și cronică.

Regiunea ficatului este dureroasă și sensibilă ca o rană la atingere. θ Congestie hepatică.

Durere acută în regiunea ficatului ; < culcat pe partea dreaptă ; durerile se extind spre umăr și gât ; nu suportă nicio apăsare sau zdruncinătură ; epigastrul este balonat.

Presiune severă în hipocondrul drept, într-un punct restrâns aproape de ombilic și deasupra acestuia ; < la mișcare și foarte sensibilă la atingere. θ Hepatită.

Durerea din regiunea hepatică se agravează rapid ; se extinde spre spate și rinichi ; provoacă eforturi de vomă și vărsături bilioase ; trebuie să se îndoaie în două. θ Hepatită.

Colică de la calculi biliari ; ficat dur. θ Icter.

Durere ca și cum hipocondrele ar fi împinse spre exterior, la apăsarea epigastrului.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

În timpul durerii, colonul transvers proemină ca o pernă de-a lungul întregii lățimi a abdomenului.

Colică ; tensiune spasmodică de la torace până în profunzimea abdomenului.

Colică, ca și cum un punct din abdomen ar fi apucat cu unghiile ; o strângere dureroasă, încleștare, zgâriere cu ghearele.

Durere bruscă, violentă, înțepătoare, tăietoare sau ca de ciupire, care pornește dintr-un loc al abdomenului și se răspândește pe o porțiune mai mare a acestuia.

Borborisme zgomotoase și dureri ca de ciupire în abdomen ; colică flatulentă.

Presiune tăietoare violentă în hipogastru, când aici, când acolo.

Colică cu ciupituri ; colică flatulentă > la aplecarea înainte și la apăsarea părții respective.

Zgâriere cu ghearele în jurul ombilicului ; > la apăsare.

Colică infantilă ; pacientul se arcuiește pe spate, iar durerile apar și dispar brusc.

Durerile abdominale provoacă țipete violente. θ Copii cu dizenterie.

Durerile, îndeosebi cele din abdomen și pelvis, apar brusc, se mențin violente un timp mai lung sau mai scurt și dispar la fel de brusc cum au apărut.

Copiii își ameliorează durerea de burtă culcându-se întinși pe abdomen, de-a curmezișul pe un scaun.

Constricția abdomenului în jurul ombilicului, ca și cum s-ar forma o bilă sau un nodul.

Senzație de tragere contractivă în regiunea ombilicului, mai ales în jurul amiezii și după-amiaza.

Dureri constrictive, ca de ciupire, sub ombilic, care apar brusc ; pacientul trebuie să se îndoaie în două.

În hipogastru, imediat sub ombilic, senzație ca și cum intestinele ar apăsa spre exterior, mai ales când stă în picioare.

Odată cu senzația de distensie a abdomenului, durere constrictivă sub ombilic, care apare în smucituri și îl obligă să se aplece înainte, îndoit în două.

Durere crampiformă, constrictivă în porțiunea inferioară a intestinelor.

Presiune în abdomen ca de la o piatră (seara), cu dureri în regiunea lombară.

Dimineața, imediat după ce se ridică din pat, durere violentă, apăsătoare, cu tensiune, în întregul hipogastru, dar mai ales în regiunea osului pubian ; pare ca și cum hipogastrul (rareori epigastrul) ar fi constricționat spasmodic, uneori ca și cum ar fi destins (deși în realitate nu este astfel) ; dureri care cresc treptat și scad treptat.

Durere de strângere, constrictivă, în porțiunile cele mai inferioare ale intestinelor, alternând cu junghiuri surde sau smucituri în direcția perineului.

Durere arzătoare, apăsătoare și ca de ciupire în abdomen, care îl obligă să se îndoaie în două.

Senzație de căldură în abdomen, ca de la un fier încins.

Căldură în abdomen (cu anxietate), în torace și în față, cu obstrucție nazală.

Durere în abdomen, ca și cum ar fi jupuit și ca o rană.

Durere persistentă în întregul abdomen, ca și cum ar fi peste tot jupuit și ca o rană.

Peritonită.

Tumefiere a abdomenului, care era foarte sensibil dureroasă la atingere.

Abdomen dureros la contact.

Sensibilitate dureroasă chiar la o apăsare ușoară, mai ales în regiunea ovariană.

Sensibilitatea abdomenului la cea mai ușoară atingere.

Sensibilitatea dureroasă a abdomenului, agravată de cea mai mică zdruncinătură, chiar și a patului sau a scaunului pe care stă ; când merge, este obligată să pășească foarte atent, de teama unei zdruncinături.

Durere puternică în regiunea ileocecală dreaptă ; nu suportă cea mai ușoară atingere, nici măcar învelitoarea patului.

Abdomen timpanitic și extrem de sensibil.

Abdomen contractat.

Abdomen destins, dar nici dur, nici dureros.

Abdomen destins, fierbinte. θ Cholera infantum.

Durere intensă de împingere în jos ; < dimineața.

Senzație ca și cum un corp dur ar apăsa din interior spre exterior, la nivelul inelului inghinal drept ; zona nu pare tare la palpare ; în timp ce stă așezat, cu corpul aplecat înainte.

Dureri fulgerătoare fine în regiunea inghinală stângă.

Zvâcniri violente ale mușchilor abdominali.

Hernie încarcerată.

Mâncărime pe abdomen.

SCAUN ȘI RECT [20]

Durere contractivă în rect.

Eforturi de defecație și colică.

Nevoie frecventă de defecație fără rezultat sau cu o evacuare foarte redusă și tare.

Nevoie imperioasă de defecație ; scaunul este mai subțire decât de obicei, dar se elimină într-o cantitate normală.

De la ora 22 până la ora 2, tenesme violente, cu eliminare de sânge și mucus; în restul timpului, scaune moi, dar formate.

Nevoie frecventă de defecație, uneori fără rezultat și însoțită de tenesme.

Efort la defecație; evacuarea este neîndoielnic diareică, dar se elimină foarte puțin, iar imediat după aceea urmează un efort intens.

Nevoie de defecație; scaunul este mai fluid decât de obicei, dar eliminat în cantitate normală.

Scaune lichide frecvente, cu tenesme.

Dizenterie.

Scaune diareice mucoase și sanguinolente.

Scaun păstos, amestecat cu mucus.

Diaree, cu durere de împingere în jos în uter.

Diaree < la mișcare (comparați Rheum și Crot. tigl.).

Holeră asiatică.

Evacuări involuntare; paralizie temporară a sfincterului.

Eliminare involuntară de fecale și urină; tresăriri violente; față îmbujorată.

Scăpare de fecale la eliminarea gazelor.

Scaune: mucus verde, fluid; frecvente, lichide; mucus sanguinolent cu tenesme; conținând bulgări ca de cretă; de culoarea argilei; alb-cretoase, cu mucus granular, vâscos; cu miros acru; însoțite de înfiorare.

Scaun întârziat.

Digestie leneșă; scaune reduse cantitativ.

Senzație de constipație.

Constipație persistentă.

Constipație cu puls slab.

Înainte de scaun: constricție în rect; durere surdă, ca de rană, în partea superioară a abdomenului; transpirație; căldură în abdomen; colică.

În timpul scaunului: înfiorare; greață și durere apăsătoare în stomac; apăsare asupra organelor genitale.

Diaree, cu apăsare asupra vezicii urinare.

Eliminare de urină odată cu scaunul.

Scaunul diareic este urmat de nevoia frecventă de defecație, fără a se mai elimina vreun scaun.

După scaun: tenesme.

Un fel de tenesme, o apăsare și o nevoie continuă îndreptate spre anus și organele genitale, alternând cu contracții dureroase ale anusului.

Apăsare în rect, spre anus.

Constricție spasmodică a sphincter ani. θ Dizenterie.

Hemoroizi sângerânzi; dureri de spate ca și cum acesta s-ar rupe.

Mucoasa anusului pare tumefiată și împinsă în afară.

Prolapsus ani.

Gâdilare voluptuoasă în porțiunile inferioare ale rectului și în anus.

Prurit violent, concomitent cu o senzație de constricție în anus.

ORGANE URINARE [21]

Durere înțepătoare, arzătoare, din regiunea rinichilor în jos, spre vezica urinară.

Nefrită.

Efort spasmodic, ca o crampă, de-a lungul ureterului, în timpul trecerii calculului. θ Colică nefritică.

Senzație de întoarcere și răsucire în vezica urinară, ca de la un vierme mare, fără dorință de a urina.

Tenesme vezicale, fără inflamație.

Apăsare surdă în regiunea vezicală în timpul nopții.

Regiunea vezicală este foarte sensibilă la apăsare sau zdruncinătură.

Este indicată în iritația (nu inflamația) vezicii urinare, cu strangurie și epiteliu alb în urină.

Durere fulgerătoare în vezica urinară la mișcare.

Tenesme vezicale.

Dorință foarte frecventă de a urina, chiar dacă se acumulaseră numai câteva picături.

Dorință frecventă de a urina, dar urina este eliminată în cantități remarcabil de mici, deși are o culoare normală.

Cantitate de urină diminuată.

La urinare scapă fecale (comparați Rhus).

Eliminări frecvente și abundente de urină.

Urina: fie suprimată, fie abundentă, deschisă la culoare și limpede; galben-aprins și limpede; frecventă, abundentă, palidă și apoasă; inițial limpede, devine tulbure la repaus; roșie ca sângele, închisă la culoare și redusă cantitativ, uneori galbenă ca aurul; roșie și redusă cantitativ; închisă la culoare, chiar sanguinolentă; redusă cantitativ și eliminată cu dificultate; roșu-închis, cu sediment deschis la culoare; închisă la culoare și în cantitate crescută; tulbure, ca drojdia, cu un sediment roșiatic; redusă cantitativ, roșu-brună și tulbure; galbenă, tulbure.

Când este încălzită, urina depune aproape invariabil un nor de fosfați.

Urina pare amestecată cu praf negru sau prezintă dungi negre; puternic acidă. θ După scarlatină.

Suprimarea scaunului și a urinei.

Retenție de urină, care se elimină numai picătură cu picătură.

Dificultate mare la eliminarea unei cantități mici de urină; aceasta curge într-un jet foarte slab sau în picături.

Retenție urinară postpartum.

Eliminare involuntară de urină când stă în picioare.

Scurgere continuă, picătură cu picătură, a unei urine limpezi ca apa și inodore.

Urina i-a scăpat în timpul unui somn profund, ziua.

Enuresis nocturna la copii.

Enurezis, cu transpirație abundentă.

Udă patul; este neliniștit, tresare în somn. θ Copii scrofuloși. θ Coree.

Între urinări, durere fulgerătoare surdă în uretră, în spatele glandului, mai ales în timpul mișcării.

În timpul urinării: arsură; tracțiune în cordonul spermatic; durere în regiunea inghinală stângă.

După urinare: prurit; durerea usturătoare de la marginea externă a prepuțului se agravează.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală crescută, cu o mare înclinație spre masturbare.

Dorință sexuală diminuată.

Emisie nocturnă de spermă, în timp ce penisul este flasc.

Inflamația prostatei.

Inflamația testiculelor.

Durere de tracțiune într-unul dintre testicule și în cordonul spermatic, ca și cum testiculul ar fi tras în sus, în abdomen.

Junghiuri violente în testicule, care sunt trase în sus.

Durere sfâșietoare ascendentă în cordonul spermatic stâng, seara, în pat.

Tumoră moale, nedureroasă, pe gland.

Apăsare și nevoie violentă spre organele genitale, ca și cum totul ar cădea pe acolo; < șezând aplecat și în timpul mersului; > stând în picioare și șezând drept.

Slăbiciune și relaxare a organelor genitale.

Transpirația organelor genitale.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Nimfomanie. Vezi 24 .

Nevralgie ovariană.

Durere lancinantă în ovar.

Ovarul drept: mult mărit; dureri pulsatile, ca niște înțepături, în regiunea ovarului dur și tumefiat; durerile apar și dispar brusc.

Arsură în regiunea ovariană.

Afecțiuni ale ovarului drept.

Durere în ovare la apariția menstruației.

Dureri în regiunea pelviană, care apar brusc și încetează la fel de brusc. θ Deplasare uterină.

Dureri de tracțiune în regiunea pelviană.

Congestie uterină.

Congestia uterului și senzație ca și cum acesta ar cădea în afară.

Metrită acută.

Arsură, apăsare, disconfort și greutate în regiunea uterină.

Dureri de strângere sau ca de gheare ori înțepături trecătoare în regiunea uterină; părțile sunt sensibile, nu suportă nici cea mai mică zdruncinătură.

Mărirea uterului și dureri spasmodice periodice, de împingere în jos, asemănătoare colicilor, în uter, cu eliminarea unui ihor negru, ca smoala.

Plenitudine și senzație de împingere în jos în părțile genitale; nu poate sta în picioare fără să se plângă; sacrul este afectat foarte dureros la intervale neregulate; o scurgere de ihor sanguinolent. θ Debutul cancerului uterin.

Contracții spasmodice ale colului uterin, care este cald, uscat și sensibil dureros.

Prolaps: cu dureri de împingere în jos, ca și cum totul ar ieși prin vulvă; ameliorate stând în picioare; resimțite mai ales dimineața; cu indurații; în anii climacterici; părțile sunt congestionate; arsură, înțepături, tensiune, plenitudine și senzație de împingere în jos; în șale și sacru, dureri de tracțiune, tăietoare, apăsătoare, ca niște crampe; la femei nervoase, iritabile.

Menstre: prea precoce și prea abundente; cu sânge gros, descompus, roșu-închis; întârziate și prea palide; roșu-aprins sau negre și cu cheaguri; fierbinți; fetide.

Înaintea menstrelor: colică; crampe gastrice; pierderea apetitului, oboseală; vedere încețoșată.

În timpul menstrelor: senzație de împingere în jos spre organele genitale; durere în spate și membre; căldură a capului, anxietate; tulburare mintală; frisoane, sete; transpirație pe piept noaptea.

După menstre: crampe gastrice.

Dismenoree: cu aflux de sânge la cap; cu contracție spasmodică a uterului și dureri teribile de împingere în jos; < dimineața; cu dureri în membre și spate; la femei cu constituție plină.

Amenoree, cu congestie la cap.

Scurgere de sânge între perioadele menstruale.

Metroragie.

Hemoragie uterină, cu durere constrictivă în partea inferioară a abdomenului; < la orice mișcare.

Scurgere abundentă de sânge fierbinte, roșu-aprins; uneori închis la culoare, cu cheaguri și urât mirositor.

Scurgere mai mult sau mai puțin abundentă de sânge din vulvă, uneori cu senzația că este foarte fierbinte.

Scurgere abundentă de sânge fierbinte, roșu-aprins, cu apăsare sau împingere, ca și cum totul ar ieși prin vulvă, ori durere de spate ca și cum acesta s-ar rupe; uneori există congestie la cap, cu pulsații ale carotidelor.

Fluor albus cu mucus alb, cu sau fără colică.

Leucoree cu colică; durerile apar brusc și, în cele din urmă, încetează la fel de brusc cum au apărut.

Dureri de împingere în jos, cu leucoree.

Indurația uterului: cu dureri ca niște crampe și senzație de împingere în jos; cu dureri ca de gheare și tăietoare.

Apăsare în jos, ca și cum întregul conținut al abdomenului ar ieși prin vulvă: < dimineața.

La fiecare pas, dureri fulgerătoare violente în regiunea genitală, ca și cum ar fi în organele sexuale interne.

Dimineața, o apăsare ca și cum totul ar fi împins în afară, cu distensia abdomenului; după apăsare, abdomenul s-a contractat, iar aceasta a fost urmată de o scurgere de mucus alb din vagin.

Apăsare și nevoie spre organele genitale, < șezând aplecat și mergând; > stând în picioare și șezând drept.

Senzație de greutate, plenitudine și împingere în jos în părțile genitale.

Pulsații în jurul părților genitale și senzație de greutate.

Înțepături în vagin, cu senzație de căldură intensă și uscăciune.

Părțile genitale feminine sunt sensibile; nu suportă nici atingerea, nici cea mai mică zdruncinătură.

Părțile genitale au un aspect roșu-stacojiu.

Inflamația organelor genitale externe.

SARCINĂ. NAȘTERE. LACTAȚIE [24]

Potrivită pentru femei, îndeosebi în timpul sarcinii.

În timpul sarcinii: tulburare mintală; durere de dinți; spasme și convulsii; tuse seacă, spasmodică; leșin.

Dureri asemănătoare celor de travaliu, profunde în pelvis, iradiind spre spate și șale.

Favorizează expulzia molelor etc.

Durerile de travaliu: insuficiente; încetează, existând numai o ușoară apăsare periodică asupra sacrului; lichidul amniotic s-a scurs, totuși orificiul colului uterin este încă contractat spasmodic; false, spasmodice; travaliul este lent și anevoios.

Femei rămase nemăritate, căsătorite târziu: la prima naștere, musculatura este rigidă.

Femeia aflată în travaliu stă culcată liniștită, fără dureri; are numai câte o durere ocazională în occiput.

Parturienta face grimase din cauza unei apăsări periodice în sacru.

Dureri de tracțiune din regiunea lombară spre coapse.

Dacă, în timpul unui travaliu puternic, orificiul colului uterin nu se dilată corespunzător sau pare contractat spasmodic.

Constricția părții inferioare a uterului.

După ce corpul s-a născut, dar capul a rămas prins spasmodic în interiorul uterului (cinci picături de tinctură au relaxat constricția în 20 de minute, iar capul a fost expulzat; a urmat o hemoragie violentă, vindecată de Secale).

Pare ca și cum ar fi stupefiată; semiconștientă, cu pierderea vorbirii; mișcări convulsive ale membrelor și mușchilor feței; paralizia părții drepte a limbii, spumă la gură; reapariția crizelor la fiecare durere. θ Convulsii puerperale.

Crampe în picioare în timpul travaliului, necesitând naștere instrumentală la nouă nașteri; devenea furioasă, voia să rupă tot ce se afla la îndemâna ei, încerca să fugă; Bellad. [4c] a liniștit-o și a produs o naștere naturală.

După expulzia unei mole: senzație de frig ocazională; sete constantă; gemete; respirație suflantă; privire sălbatică; furie; râs sălbatic; simte ca și cum o frânghie ar fi legată în jurul hipocondrelor; părțile laterale sunt dureroase la apăsare; tuse gastrică scurtă, provocând eforturi de vomă și expectorarea unui mucus acru; apăsare în frunte.

Lăuze: febra laptelui; lipsa laptelui sau un flux prea abundent; febră puerperală, mai ales după o emoție violentă sau după suprimarea laptelui.

Mania puerperalis.

Placenta reținută, cu scurgere abundentă de sânge fierbinte, care coagulează rapid; placenta poate fi reținută spasmodic.

Hemoragie după naștere sau după avort spontan.

Peritonită puerperală (la debut); pare să emane abur fierbinte din corpul pacientei.

Sensibilitate foarte mare a abdomenului după naștere.

Dureri postpartum foarte acute.

Prolaps după naștere.

Lohii: prea reduse și insuficiente; suprimate; fetide, cu senzație de căldură în părțile genitale.

Consecințele răcirii în timpul lăuziei.

Phlegmasia alba dolens.

Sânii se umplu cu lapte (la o femeie care nu este însărcinată), iar laptele se scurge.

Flux de lapte prea abundent.

Inflamația sânilor, în dungi sau raze, divergând de la centru spre circumferință. θ Alunițe, tuberculi, papule urticariene, negi etc., cu o caracteristică asemănătoare.

Tumefierea și indurarea sânilor.

Glandă mamară tumefiată, dureroasă.

Tumefiere nodulară a sânilor ; pielea sânului fierbinte și inflamată, durere înțepătoare și pulsatilă.

Inflamație și tumefiere rozacee, radiară, a sânilor, cu dureri înțepătoare, sfâșietoare.

Tumefiere erizipelatoasă a sânilor.

Inflamație erizipelatoasă a sânilor, îndeosebi în urma înțărcării.

Oftalmie ; spasme ; insomnie și plâns la nou-născuți ; tulburări provocate de dentiție.

Căldură și roșeață a gingiilor în timpul dentiției.

Dentiție dificilă ; convulsii etc.

Tulburări în timpul dentiției și pubertății.

VOCEA ȘI LARINGELE. TRAHEEA ȘI BRONHIILE [25]

Strigăte răgușite.

Răgușeală deosebit de violentă când plânge.

Voce răgușită, aspră, cu uscăciune în gât, al cărei sediu îl localiza cu precizie în laringe ; trebuia să tușească frecvent și să înghită des ; când înghițea, se plângea de o durere în laringe.

Voce răgușită și slabă.

Vocea este alterată, răgușită, aspră, slabă și șuierătoare.

Accese bruște de răgușeală ; voce firavă ; tuse uscată, adesea cu crize de sufocare. θ Laringită cronică.

Îi este foarte greu să vorbească ; vorbește pe un ton pițigăiat.

Nu poate vorbi decât cu mare efort, foarte încet și cu voce joasă. θ Angină.

Din când în când, în timp ce vorbește, vocea, care fusese slabă, devine brusc puternică și clară.

Voce slăbită până la afonie completă.

Afonie sau sunete neclare, emise cu durere.

Uscăciunea se extinde în laringe, făcând vocea răgușită și provocând adesea tuse uscată.

Uscăciune dureroasă în laringe, totuși cu o aversiune de neînvins față de toate băuturile.

Sensibilitate foarte mare la cea mai ușoară presiune în porțiunea inferioară a laringelui.

Senzație ca și cum cineva i-ar constricționa laringele.

Senzație ca și cum laringele ar fi inflamat și tumefiat, cu respirație sforăitoare și pericol de sufocare.

Durere în laringe când vorbește.

Durere foarte mare în partea superioară a traheei, cu pericol de sufocare la atingerea sau întoarcerea gâtului ; la tuse, vorbire sau inspirație.

Constricție spasmodică a gâtului.

Spasme crupale ale laringelui, în accese ; istmul faringian roșu.

Spasme ale glotei.

Toate simptomele crupului membranos, dar remediile obișnuite nu au niciun efect, iar cazul se caracterizează prin accese izolate ; tuse cavernoasă, cu sufocare și ducerea mâinilor la laringe, în mod evident o constricție spasmodică.

Laringită catarală acută.

Laringită cronică, cu tuse uscată spasmodică.

Zgomote și raluri în bronhii.

RESPIRAȚIA [26]

Respirație scurtă.

Dispnee după consumul de cafea după-amiaza.

Respirație rapidă și oarecum îngreunată.

Respirație scurtă, grăbită, anxioasă.

Respirație greoaie și stertoroasă.

Respirație cu raluri, însoțită de tuse.

Respirația rapidă, scurtă, neregulată alternează cu respirația lentă, lină, uneori aproape imperceptibilă ; la un copil.

Aer expirat fierbinte ; respirație dificilă.

Paroxism astmatic după-amiaza și seara, cu senzație de praf în plămâni.

Tulburări astmatice, cu crize de sufocare.

Accese de dispnee noaptea.

Astm pe vreme caldă și umedă ; < după somn.

Apăsare în piept.

Dispnee după ridicarea de dimineață ; > în aer liber.

Pericol de sufocare la înghițire ; sau la întoarcerea ori atingerea gâtului.

TUSEA [27]

Tuse uscată : din cauza uscăciunii laringelui ; din cauza unei gâdilături pruriginoase în porțiunea posterioară a părții superioare a laringelui, seara după ce se întinde în pat ; din cauza senzației de corp străin în laringe.

Tuse uscată ziua și noaptea, cu gâdilătură în gât sau cu cefalee și roșeața feței.

Tuse foarte uscată, sfâșietoare, noaptea.

Tuse însoțită de gât roșu, congestionat.

Tuse uscată și scurtă.

Senzație violentă de zgâriere în laringe, care provoacă tuse uscată.

Tuse uscată violentă, ca și cum un corp străin ar fi pătruns în gât.

Senzație ca și cum ar fi ceva în capul pieptului, care provoacă tuse.

Tuse uscată spasmodică : cu eforturi de vomă, îndeosebi după miezul nopții ; cu durere surdă în cap.

Gât uscat, cu senzație de zgâriere.

Gâdilătură și arsură în laringe, cu paroxisme violente de tuse.

Tusea este spasmodică, aspră, cavernoasă, seacă și scurtă, provocată de o senzație de constricție a laringelui ; < la mișcare și vorbire sau când copilul plânge ; la trezirea din somn ; simptome concomitente ; congestie la cap ; aversiune față de lumină ; raluri în piept ; piele uscată ; în general iritabil la început.

Tuse lătrătoare, cu trezire bruscă la ora 11 P. M. ; față roșie ca focul ; plâns odată cu tusea. θ Crup.

Tuse scurtă, uscată ; spasmodică sau, în alte cazuri, tuse cavernoasă și răgușită.

Tuse convulsivă : cu strănut ; cu capilare injectate ; tusea apare în paroxisme scurte ; < seara și noaptea, cea mai violentă imediat după miezul nopții ; < la orice mișcare sau atingere, îndeosebi în regiunea laringelui și a gâtului ; < la vorbire sau plâns ; < la o inspirație profundă și la trezire ; indicat la început sau când intervine inflamația cerebrală.

Tusea produce o congestie atât de puternică, încât sclerotica pare o masă de sânge. θ Tuse convulsivă.

Tuse, cu expectorație de mucus sanguinolent dimineața ; gust de sânge în gură.

Accese frecvente de tuse în jurul orei 11 P. M.

Tuse nocturnă ; îl trezește din somn.

Cea mai ușoară mișcare în pat, noaptea, declanșează din nou tusea.

Tuse nocturnă, în cea mai mare parte uscată, cu durere sfâșietoare în piept sau cu guturai și junghiuri în stern.

Tuse violentă în jurul amiezii, cu expectorația unei cantități mari de mucus vâscos.

Accese de tuse < după-amiaza și seara până la miezul nopții.

Tusea începe seara (în jurul orei 10) și apare la fiecare sfert de oră sau mai des, în câte trei sau patru accese succesive.

Acces de tuse ca și cum ar fi inhalat praf ; îl trezește noaptea ; expectorație mucoasă.

Tuse provocată de praful fin din aer.

Tuse catarală, cu raluri în piept.

Ralurile mucoase sunt cu bule mari și crepitante ; tuse răgușită ; multe gemete ; geamăt la fiecare respirație.

Copilul începe să plângă imediat înainte de debutul tusei (Comparați Hepar și Bryon.).

Tuse care provoacă congestia feței și roșeață intensă a ochilor.

Accese de tuse care se termină cu strănut.

Tuse violentă în timpul somnului, cu scrâșnirea dinților.

Tuse, cu gust de sânge în gură.

Tusea provoacă senzație de zgâriere în gât sau durere de stomac și tendință de vomă.

Tusea provoacă durere în capul pieptului, „pare să lovească acolo”.

Durere în stern din cauza tusei.

Expectorație de mucus sanguinolent.

Durere în ceafă la tuse.

În timpul tusei : durere în stern ; constricția gâtului ; junghiuri în piept sau în regiunea uterină ; dureri de cap, abdomen, șolduri sau picioare ; acțiune inversată a stomacului ; vărsături cu mucus ; gust de sânge în gură ; sângerare din ureche sau nas ; căldura feței ; roșeața sau învinețirea feței ; presiune în epigastru ; înțepenirea corpului ; convulsii.

Catar sau tuse, cu coriză.

Acces de tuse, urmat de căldură ; cu astm ; din cauza afluxului de sânge în piept.

INTERIORUL PIEPTULUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Strângere, apăsare sau constricție a pieptului.

Constricție de-a latul pieptului, ca și cum ar fi apăsat spre interior din ambele părți.

Greutate și apăsare extremă în întregul piept.

Presiune dureroasă în piept, extinzându-se în spate.

Durere apăsătoare în piept, cu dispnee și, în același timp, între umeri, la mers sau în șezut.

Presiune în partea dreaptă a pieptului, care provoacă anxietate.

Presiune în piept, afectând inima.

Aflux de sânge în piept.

Junghiuri în apexul plămânului drept. (Comparați Arsen.).

Arsură în partea dreaptă a pieptului.

Junghiuri în piept ; cu dorință de a tuși sau îndeosebi la tuse ori căscat.

În pneumonie : persoane tinere, cu constituție pletorică ; temperatură și febră ridicate ; față îmbujorată ; ochi congestionați ; nervozitate accentuată ; insomnie ; delir sau iminență de convulsii, cu tuse uscată, gâdilătoare.

INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]

Palpitații violente, reverberând în cap.

Tremur al inimii, cu angoasă și o durere persistentă.

Gâlgâit în regiunea inimii, un fel de palpitație la urcarea scărilor.

Presiune în regiunea cardiacă, ce oprește respirația și provoacă o senzație de anxietate.

Pulsații în arterele carotide.

Pulsații ale arterelor capului și ale tuturor părților corpului, dimineața la trezire.

Congestie sanguină în diferite părți, la cap, piept, uter.

Excitație vasculară : pulsații ale carotidelor ; față îmbujorată ; ochi roșii ; și puls plin, amplu.

Pletoră ; hemoragii.

Puls : mult crescut ca forță și frecvență ; plin, frecvent ; accelerat, adesea plin, dur și tensionat ; amplu, plin și lent ; uneori mic și moale ; lent, filiform, neregulat.

EXTERIORUL PIEPTULUI [30]

Căldură în stern.

Durere corozivă, ca de roadere, sub cartilajele ultimelor coaste, în partea dreaptă.

Căldură, tumefiere și indurație a glandei mamare. θ Mastită.

Erupția începe pe gât și piept. θ Scarlatină.

GÂTUL ȘI SPATELE [31]

Tumefiere dureroasă și rigiditate a gâtului și cefei.

Tumefierea ganglionilor din ceafă, cu încețoșare a capului.

Inflamația și tumefierea ganglionilor gâtului și ale părții posterioare a faringelui.

La tuse, durere apăsătoare violentă în ceafă, ca și cum aceasta s-ar rupe.

Durere apăsătoare la exteriorul gâtului, la aplecarea capului pe spate și la atingerea zonei.

Destindere și pulsații perceptibile ale vaselor gâtului.

Transpirație cu miros acru numai pe gât.

Presiune de tracțiune între scapula dreaptă și coloana vertebrală.

Durere apăsătoare sub scapula stângă, mai mult spre partea externă.

Durere fulgerătoare și ca de roadere în coloana vertebrală.

Senzație de roadere în coloana vertebrală, cu tuse.

Durere înjunghiată, ca de cuțit, din exterior spre interior, în vertebre.

Durere de tracțiune, arzătoare și pulsatilă în coloana vertebrală.

Mielită.

Durere reumatică în spate.

Durere de spate, ca și cum spatele s-ar rupe.

Senzație în spate ca și cum acesta s-ar rupe, împiedicând mișcarea.

Sensibilitate dureroasă a ultimei vertebre dorsale și a primei vertebre lombare.

Senzație ca de crampă în regiunea lombară stângă.

Curbura vertebrelor lombare.

Senzație de apăsare în jos asupra sacrului.

MEMBRELE SUPERIOARE [32]

Tumefierea ganglionilor axilari.

Presiune fulgerătoare sau înțepătoare în partea superioară a umărului stâng.

Durere sfâșietoare, cu presiune în umăr, iradiind brusc de-a lungul brațului ; deosebit de dureroasă noaptea.

Tresăriri ale brațelor.

Presiune paralizantă, de tracțiune, cu slăbiciune în brațul și antebrațul drept.

Presiune paralizantă, sfâșietoare, pe suprafața anterioară a brațului stâng.

Senzație de întindere și răsucire în membrele superioare.

Durere de tracțiune pe partea internă a brațului stâng.

Presiune de tracțiune care limitează mișcarea, durere sfâșietoare în brațe, cu slăbiciune.

Presiune paralizantă în brațul stâng, cu senzație paralizantă și slăbiciune a întregului braț stâng.

Greutate și senzație paralizantă în membrele superioare.

Durere înjunghiată violentă, ca produsă de un cuțit bont, sub capul humerusului, din interior spre exterior.

Durere sfâșietoare în humerus.

Durere ca de contuzie în braț.

Durere ascuțită, fulgerătoare, la exteriorul articulației cotului stâng.

Durere tăioasă în interiorul articulației cotului stâng, la mers.

Durere tăioasă, sfâșietoare, în mușchii inferiori ai ambelor antebrațe.

Smucituri dureroase ; spasme și convulsii ale brațelor și mâinilor.

Tumefiere, precum și roșeață stacojie a brațelor și mâinilor.

Dureri tăioase neobișnuite, care încep la încheietura mâinii și iradiază spre cot și mai sus, întotdeauna de la periferie spre centru.

Nu poate roti mâna ușor și liber în jurul axei sale (ca atunci când lasă să cadă dintr-un pahar), o rotește numai prin smucituri, ca din lipsă de lichid sinovial în articulația pumnului ; fără durere.

Închiderea spasmodică a degetelor.

Amorțeală și furnicături în mâini.

Mâini tumefiate și uscate, scapă obiectele din mâini.

Durere paralizantă, sfâșietoare, în articulația mijlocie a indexului drept.

Durere de tracțiune în articulația posterioară a degetului mijlociu stâng, ca și cum ar fi în periost.

MEMBRELE INFERIOARE [33]

Gută la șold, cu arsură și înțepături, cel mai violente noaptea și la contact.

Afecțiune a articulației șoldului, în primul stadiu ; dureri ascuțite, < noaptea ; strigă în somn.

Rigiditatea articulației șoldului.

Durere crampiformă în mușchii fesieri, cu tensiune la aplecarea corpului înainte.

Junghiuri tăioase în mușchii externi ai coapsei drepte, imediat deasupra genunchiului, numai în poziție șezândă.

Durere în coapse și gambe, ca după lovituri și ca de carie ; înțepături fine, fulgerătoare și durere ca de roadere de-a lungul oaselor, cu sfâșiere violentă în articulații ; durerea urcă treptat de la gleznă la șolduri și impune, în poziție șezândă, mișcarea continuă și schimbarea poziției picioarelor ; este mai ușoară la mers.

Durere crampiformă în ambele articulații ale genunchilor, îndeosebi în jurul patelei ; nu putea urca scările.

Durere ca o crampă în genunchiul drept, lângă patelă, spre partea externă, în poziție șezândă.

Arsură cu înțepături în articulația genunchiului ; mai gravă noaptea.

Senzație în articulațiile membrelor inferioare, îndeosebi în genunchi, ca și cum ar ceda, mai ales la mers și mai pronunțată la coborârea unei pante.

Sfâșiere surdă în gambe.

Greutate și neputință funcțională a gambelor și picioarelor.

Presiune sfâșietoare în mijlocul feței interne a gambei, neinfluențată de mișcare sau contact.

Greutate tremurătoare a gambelor.

Membrele inferioare reci și semirigide.

Paralizia membrelor inferioare, împreună cu cea a colului vezicii urinare și a sfincterului anal.

Furuncul sanguinolent mare pe coapsă, eliminând puroi galben, gros, cu sânge.

Durere ca de contuzie în călcâi, când calcă pe el.

Durere în oasele metatarsiene, ca și cum ar fi luxate.

Tensiune în articulația tarsiană dreaptă la mers în aer liber.

Picioare reci.

Dureri sfredelitoare, săpătoare sau fulgerătoare în tălpi.

Tensiune în talpa piciorului drept, lângă călcâi, transformându-se într-o presiune tensionantă ; apăsarea asupra zonelor > pentru un timp.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Își mișcă încet membrele în sus, tremurând, apoi le aruncă în jos cu o forță mai mare.

Tresăriri musculare ale membrelor.

Mișcări convulsive ale membrelor.

Tresăriri convulsive, răsucire și întoarcere a membrelor.

Presiune, arsură, înțepături sau furnicături în membre.

Greutate a mâinilor și picioarelor.

Greutate și senzație de oboseală în membre.

Mâinile și picioarele devin foarte reci.

Moleșeală a membrelor.

Pierderea coordonării mușchilor atât ai membrelor superioare, cât și ai celor inferioare, foarte asemănătoare cu greutatea și neputința mișcărilor observate în primul stadiu al paraliziei progresive a alienaților.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus : dureri de tracțiune în cap și gât.

Lipsă de dispoziție și aversiune față de muncă sau mișcare.

Neliniște ; era obligat să-și miște continuu corpul înainte și înapoi, îndeosebi mâinile și picioarele.

Nu poate rămâne mult timp în nicio poziție, când stă culcat, când șade, apoi stă în picioare, schimbându-și continuu poziția în fiecare dintre acestea.

Culcat : cefaleea > sau încetează ; salivația < ; tusea <.

Culcat pe partea dreaptă : durerea hepatică <.

Trebuie să stea culcat : cu cefalee supraorbitară.

Aplecarea capului pe spate : presiunea creierului înainte > ; cefaleea >.

Șezând drept : presiunea spre organele genitale > ; durere în piept.

Șezând : cefaleea > ; junghiuri tăioase în mușchii coapsei.

Șezând aplecat înainte : senzație ca și cum un corp dur ar apăsa dinspre inelul inghinal drept ; presiune spre organele genitale, ca și cum totul ar cădea afară ; crampă în genunchiul drept.

Aplecarea înainte : colica flatulentă >.

Îndoirea înainte : durere în mușchii fesieri.

Îndoirea înapoi : colica sugarilor.

Aplecarea capului înapoi : durere superficială în gât.

Culcat complet pe abdomen, transversal pe un scaun : colica copiilor >.

În picioare : intestinele par să preseze în afară sub ombilic ; presiunea spre organele genitale >.

Stând ridicat în șezut : numai astfel poate dormi.

Alunecă în jos în pat : în febra tifoidă.

Nu putea sta culcat decât pe partea dureroasă. θ Angină.

Orice zdruncinătură, întoarcere sau mișcare a corpului intensifică durerea, de aceea pacientul stă culcat nemișcat pe spate.

Mișcare : confuzia capului < ; vertijul < ; durerea surdă a frunții < ; tracțiune în ceafă ; durerea pe partea laterală a feței < ; presiunea în hipocondrul drept < ; diareea < ; durere fulgerătoare în vezică ; metroragia < ; tusea <.

Acțiunea de a se culca : patul pare că se leagănă.

Când se ridică de pe scaun, se clatină, nu poate folosi vagoanele ; la coborâre ar cădea spre roți ; cefaleea <.

Mers : nesigur, grăbit, precipitat ; obtuzitatea și confuzia capului < ; vertijul < ; cefaleea frontală < ; iluzii vizuale ; durere în epigastru ; presiune spre organele genitale, ca și cum totul ar cădea afară < ; durere în piept ; durere în articulația cotului stâng ; tensiune în articulația tarsiană ; durerea de la glezne la șolduri < ; senzație ca și cum genunchii ar ceda.

Aplecare : vertijul < ; cefaleea > sau < ; senzație ca și cum creierul ar ieși prin frunte ; durerea fulgerătoare în cap <.

Nu suportă să se aplece.

Urcarea scărilor : palpitații.

Întoarcerea în pat : vertijul <.

Trebuie să se îndoaie în două : din cauza durerii în regiunea hepatică.

Anxietatea îl împiedică să rămână mult timp într-o singură poziție.

NERVI [36]

Spasme : de la râs sau plâns.

Isterie : predomină cefaleea ; cu simptome spasmodice în piept, abdomen și membre ; predomină simptomele organelor genitale.

Neliniște mare, corpul este aruncat când într-o parte, când în cealaltă ; uneori este ridicat pieptul, alteori abdomenul.

Neliniște mare, cu tresăriri bruște.

Iritabilitate mare și insomnie.

Neliniște corporală ; era obligat să-și miște continuu întregul corp înainte și înapoi, îndeosebi mâinile și picioarele ; nu poate rămâne mult timp în nicio poziție, când stă culcat, când șade, când stă în picioare, astfel încât își schimbă mereu postura într-un fel sau altul.

Mergea în cerc, fără încetare.

Tresăriri musculare ale membrelor.

Tresăriri musculare mai ales în brațe și față ; articulare dificilă ; își aruncă capul pe spate, rotindu-l. θ Coree.

Subsultus tendinum.

Se sperie ușor ; tresărire bruscă.

Tresărire când adoarme ; picioarele sunt smucite în sus, iar capul înainte.

Tresare ca de spaimă și se trezește chiar când este pe punctul de a adormi.

Tresărea ca de spaimă într-un somn altminteri liniștit, simțind ca și cum ar cădea foarte adânc, ceea ce o făcea să se cutremure violent.

La închiderea ochilor, un șoc interior brusc urcă și împiedică somnul. θ Insolație, după expunerea cefei.

Mișcare spasmodică a corpului, în general înapoi. θ Coree.

Își aruncă trupul înainte și înapoi în timp ce stă culcat, ca o trecere continuă de la emprostotonus la opistotonus. θ Coree.

Teamă de vedenii, cu mișcări convulsive ale membrelor sau tresăriri ale unor mușchi izolați.

Mușchii feței, maxilarelor și membrelor, agitați de tresăriri convulsive.

Afecțiuni spasmodice.

Eclampsie la copii ; convulsii.

Convulsiile încep într-un braț. θ Epilepsie.

Extensie convulsivă de moment a membrelor la trezire.

Convulsiile apar brusc.

Convulsii repetate și spasme îngrozitoare, îndeosebi ale mușchilor flexori.

Convulsii violente ; contorsionarea membrelor și ochilor.

Convulsii urmate de somn profund.

Reînnoirea crizelor la fiecare durere ; între spasme, agitație mai mult sau mai puțin intensă ori somn profund, cu grimase sau tresăriri și strigăte, cu viziuni înspăimântătoare.

Spasme, tresăriri și convulsii ale membrelor ; după un acces de supărare ; reapărute la cel mai ușor contact ; cu țipete și pierderea conștienței ; cu delir ; cu extensia membrelor sau contorsionarea violentă a mușchilor.

Are înfățișarea unei persoane năucite ; semiconștiență și pierderea vorbirii ; mișcări convulsive în membre și mușchii feței ; paralizia părții drepte a limbii ; deglutiție dificilă ; pupile dilatate ; față roșie sau lividă.

Accese asemănătoare epilepsiei.

Convulsii epileptice.

Epilepsie, cu congestie violentă la cap, în timpul acceselor sau în alte momente.

Convulsii epileptice, urmate de o stare apoplectică.

Epilepsie : pacientul se apucă frenetic de gât ; ochii se rotesc înapoi în orbite, face spume la gură ; declanșată de spaimă.

Spasme clonice și tonice.

Din al 3-lea până în al 9-lea an de viață, la fiecare trei luni, un acces spasmodic ; fața roșie, cu smucituri sacadate ale mandibulei și mușcarea limbii ; culcată pe spate.

Dinții încleștați cu atâta forță, încât nu puteau fi desfăcuți.

Tetanos și trismus.

Și-a pierdut conștiența în timp ce lucra sub soarele fierbinte ; maxilarele încleștate ; capul fierbinte ; picioarele reci. θ Tetanos.

Contorsionări ale membrelor, cu prostrație mare.

Paroxisme de rigiditate și imobilitate a tuturor membrelor sau numai a unor membre izolate.

Rigiditatea întregului corp.

Prostrație mare.

După prostrația provocată de insolație. θ Epilepsie.

Debilitate generală mare.

Toată puterea o părăsește într-o clipă.

Membre flasce ; față roșie, tumefiată ; pupile dilatate ; paralizia și tumefierea pleoapelor superioare ; respirație stertoroasă ; bătăi cardiace slabe, dar rapide ; deglutiție dificilă.

Tremur în toate membrele.

Tremor general cu anxietate.

Slăbiciune și mers clătinat.

Slăbiciune paralitică a tuturor mușchilor, îndeosebi ai picioarelor.

Spasm pe o parte și paralizie pe cealaltă.

Accese de leșin, uneori asemănătoare letargiei.

SOMN [37]

Căscat frecvent.

Când cască, trebuie să tușească. θ Hepatită.

Spre seară, somnolență, cu căscat.

Somnolență foarte accentuată.

Copilul este foarte somnolent, pe jumătate adormit și pe jumătate treaz.

Somnul este împiedicat de anxietate.

Poate dormi numai stând ridicat în șezut.

Înclinație puternică spre somn.

Somnoros, dar nu poate dormi.

Somnolență foarte profundă, cu subsultus tendinum ; mâini palide, reci și puls dur, mic, rapid.

Stare soporoasă după spasme.

Somnolență : stupoare ; letargie ; somn profund cu sforăit.

Stare comatoasă, cu zgomot hârâitor în gât ; fața foarte roșie.

Nu doarme bine ; stă culcată pe jumătate adormită și pe jumătate trează.

Treziri frecvente noaptea, cu neliniște mare, anxietate și zvârcolire în pat.

Anxietatea și vedeniile împiedică somnul ; căldură arzătoare, sete, cu deglutiție dificilă ; se zvârcolește neliniștit, având chiar și tresăriri musculare.

S-a culcat după ora 11 ; insomnie de la 2 la 5 ; râdea și spunea că vede măști care râdeau.

În timpul somnului : cântă și vorbește tare ; geme ; se zvârcolește ; țipă ; tresare.

Somn neliniștit înainte de miezul nopții ; copilul se zvârcolește, lovește cu picioarele și se ceartă în somn.

Se trezește noaptea cuprinsă de spaimă și teamă ; i se părea că există ceva sub pat care făcea zgomot ; la trezire simțea căldură uscată.

Noaptea, băieții deveneau neliniștiți, vorbeau fără noimă și puteau fi ținuți în pat numai cu dificultate.

Neliniște mare, băiatul voia să fugă și trebuia ținut cu forța pe pat ; în același timp, manifesta o vigoare și o forță peste cele corespunzătoare vârstei sale.

Gemete și tresăriri în somn ; cap fierbinte.

Se trezește din somn și privește speriat, cu ochii larg deschiși și ficși.

Copiii dorm cu ochii pe jumătate deschiși.

Nu doarme bine și „aude tot ce se petrece”.

Neliniște noaptea ; scrâșnirea dinților, din când în când convulsii.

Somn adânc, neîntrerupt, plin de vise.

Vise vii, dar nu și le putea aminti.

Somnul este întrerupt de vise neplăcute.

Somn neliniștit, cu vise anxioase și înspăimântătoare.

Este trezit frecvent din somn de vise înspăimântătoare și convulsii.

Vise anxioase : despre omor ; tâlhari de stradă ; pericol de incendiu ; înot.

Somn neliniștit, vise tulburi ; vorbește fără noimă.

Somn foarte tulburat de vise înspăimântătoare ; se plânge de dureri intense în cap și spune că îl simte enorm de mare ; intoleranță pronunțată la lumină și zgomot ; la amiază, delir foarte intens și insista că în întreaga cameră se aflau monștri îngrozitori care o priveau fix.

Somn foarte neliniștit.

Se zvârcolește neliniștit în pat.

Tresare ca de spaimă, în timpul somnului și din cauza somnului.

De îndată ce închide ochii ca să doarmă, șocuri urcă de jos și îl sperie ; îl chinuie la fiecare bătaie a pulsului ; dorință puternică de somn. θ Insolație prin expunerea cefei.

Respirație stertoroasă.

Picioare reci ca gheața ; cu greu pot fi încălzite.

Insomnie.

La trezirea din somn, extrem de iritabil și înclinat să plângă.

Dimineața simte ca și cum nu ar fi dormit suficient.

Doarme mult, dar somnul nu îl înviorează.

TIMP [38]

De la 2 la 5 A. M. : insomnie.

Dimineața : durere sfredelitoare în eminența frontală dreaptă ; pleoape lipite ; epistaxis ; durerea de dinți reapare ; gură cleioasă ; durere în hipogastru < ; dureri cu apăsare în jos < ; dismenoree < ; dispnee ; pulsații generalizate ale arterelor la trezire ; febră cu sete.

Între orele 10 A. M. și 2 P. M. : tenesme violente ; scaune dizenterice.

La amiază : sete violentă ; tracțiune constrictivă în regiunea ombilicului ; tuse violentă ; delir ; senzație de frig ; slăbiciune ; căldură ; transpirație.

Ziua : tuse uscată ; mai multe accese de febră ; senzație frecventă de frig ; transpirație în timpul somnului.

După-amiaza : tracțiune constrictivă în regiunea ombilicului ; respirație scurtă după consumul de cafea ; astm ; accese de tuse < ; febră ; căldură fără sete.

De obicei < după ora 3 după-amiaza și din nou după miezul nopții.

Spre seară : somnolență, cu căscat.

Seara : înjunghiere care străbate capul ; durere de dinți < ; sete intensă ; presiune în abdomen ca de la o piatră ; durere sfâșietoare ascendentă în cordonul spermatic stâng ; astm ; tuse < ; tuse convulsivă < ; senzație de frig ; transpirație ; febră agravată violent.

La ora 10 P. M. : începe tusea.

La ora 11 P. M. : tusea lătrătoare îl trezește brusc.

Noaptea : cefalee < ; epistaxis la copii ; aude tot „ce se petrece ;” durere de dinți < ; dureri de stomac ; enurezis ; emisii seminale ; dispnee ; tuse uscată ; presiune săgetătoare în umăr < ; dureri în articulația șoldului < ; înțepături arzătoare în articulația genunchiului < ; se trezește cuprins de teamă și spaimă ; neliniște ; copilul varsă ; febră tifoidă < ; febră.

Înainte de miezul nopții : somn agitat.

La miezul nopții : încercări ineficace de a vărsa, cu transpirație rece.

După miezul nopții : tuse uscată, cu eforturi de vomă ; tusea convulsivă este extrem de violentă.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Răcește după ce i se taie părul.

Mai rău la schimbări bruște, de la cald la rece.

Mai bine învelit călduros în cameră.

Primăvara : furuncule etc.

Insolație.

Predispoziție la răcire, cu sensibilitate accentuată la curenții de aer, mai ales când își descoperă capul.

După deplasarea printr-un vânt rece, umflarea amigdalelor împiedică deglutiția.

În aer liber : cefalee frontală < ; presiune profundă în creier < ; ochi sensibili ; dispnee > ; tensiune în articulația tarsiană.

Aer rece : durerea de dinți este mai intensă.

Curent de aer : răcește ușor.

Soare : cefalee ; inflamație la baza creierului, după tăierea părului ; pierderea conștienței după ce lucrează în soarele fierbinte.

Vreme caldă și umedă : astmul se agravează.

Vreme caldă : nas roșu și fierbinte.

FEBRĂ [40]

Din când în când îi este frig.

Tremur care coboară de-a lungul spatelui.

Îi este foarte frig și dorește căldura unei sobe. θ Angină.

Mâini și frunte reci, cu sete intensă, dar fără febră.

Fiori sau senzație violentă de frig în spate, epigastru ori brațe.

Senzație de frig și căldură alternante.

La amiază : senzație de frig, cu tegumente marmorate și buze albastre ; atât de slăbit încât cade ; apoi căldură, cu fața roșie și învăpăiată și urechi arzătoare ; la scurt timp după aceea, transpirație în picături pe cap.

Senzație de frig seara, mai ales la brațe, cu căldură a capului.

Senzație internă de frig, cu căldură arzătoare externă.

Mai multe accese de febră într-o singură zi, în timpul cărora stadiul de căldură urma stadiului rece în câteva minute până la o jumătate de oră, întotdeauna fără sete în niciunul dintre stadii și, de cele mai multe ori, cu confuzie a capului.

Căldură a frunții, cu obraji reci.

Senzație frecventă de frig în timpul zilei, deși este bine protejat și chiar febril ; vederea este încețoșată din cauza intensității febrei ; suprafața corpului îi transmite mâinii medicului o senzație de arsură ; pulsul are o bătaie dublă, plină.

Febră lactată, cu nasul, vârfurile degetelor și picioarele reci ; noaptea, febră, neliniște, vărsături și scaune frecvente.

Accese violente de frig ; sete ; vărsături amare ; pulsații în frunte ; plâns ; ceafă rigidă ; durere în epigastru ; căldură, sete și transpirație.

Răceala membrelor, cu căldură a capului.

Temperatura capului foarte mult crescută, iar cea a restului corpului scăzută.

Căldură internă, cu anxietate și neliniște.

Căldură a capului, cu roșeața feței și delir.

În timpul stadiului de căldură : delir ; față roșie și tumefiată, sete intensă.

Căldură : arsură violentă, internă sau externă ; uscată, mai ales la cap și față.

Cap fierbinte ; față roșie ; ochi proeminenți, cu privire fixă, pupile dilatate.

Piele fierbinte, uscată, stacojie, deosebit de intens la față și urechi.

Copilul plânge, refuză să mănânce, varsă noaptea ; febră dimineața, cu sete ; față roșie ; mici vezicule pe fața internă a buzelor ; frunte arzător de fierbinte și dureroasă ; puls rapid și moale ; când inspiră profund sau când face eforturi de vomă, simte durere în mijlocul sternului ; își strânge frecvent degetele. θ Copil predispus la convulsii.

Căldură excesivă : vene destinse ; sete nepotolită, cu anxietate și tremur.

Căldură trecătoare.

Căldură intensă ; dilatarea venelor superficiale ale corpului și sete nepotolită.

Febră tifoidă : nopțile sunt întotdeauna mai rele ; la început stă culcat liniștit, dar geme adesea ; tremur, tresăriri ale buzelor, capului și membrelor ; alunecă în jos în pat ; devine neliniștit din când în când ori țipă și spune că nu mai poate suporta ; uneori se plânge, alteori refuză să răspundă ; puls foarte mic, filiform și neregulat ; pulsații puternice în cap ; în accese, căldură în cap, cu sete ; urechi reci și albe ; față palidă ; gât atât de uscat încât îl doare când bea ; își ține mereu mâinile pe organele genitale ; se plânge fie de durere la urinare, fie că urina se elimină prea lent.

Colici, cu distensia abdomenului ; varsă micul dejun, nu are deloc poftă de mâncare, dar are sete intensă ; limbă albicioasă, saburală ; aversiune față de dulciuri ; fără scaun ; căldură arzătoare a corpului, cu puls foarte frecvent ; fața fie foarte palidă, fie foarte roșie ; pupile dilatate ; prostrat și prost dispus. θ Febră verminoasă.

Căldură uscată și pulsații.

Căldură violentă.

Temperatura pielii crescută ; față roșie ; puls accelerat, vorbește fără sens și se clatină aproape ca și cum ar fi beat.

Febre inflamatorii, catarale, reumatice, lactate, puerperale și tifoide, cu delir furios și pierderea conștienței.

Durere de burtă, cu vărsarea tuturor alimentelor și a câtorva viermi mari ; sete violentă ; piele fierbinte și uscată ; puls rapid ; cefalee arzătoare violentă ; neliniștit și vorbind în timpul nopții ; prostrație accentuată ; un băiat. θ Febră verminoasă.

Predomină căldura ; aversiune față de dezvelire.

Căldură arzătoare în interior și la exterior ; corp arzător de fierbinte ca focul.

Căldură arzătoare în întregul corp ; piele roșie pretutindeni ; puls plin, rapid și extrem de frecvent.

Căldură arzătoare a corpului, cu distensia extremă a vaselor sanguine superficiale și delir furios.

Febră după-amiaza și noaptea.

Temperatura pielii foarte mult crescută ; piele stacojie.

Copilul are febră, cu transpirație trecătoare ; sete ; greață ; dorește una și alta, lucruri pe care le refuză când îi sunt oferite ; spune că totul este amar ; se plânge de durere în gât ; are nevoie ineficace de a defeca ; este foarte sensibil și plânge la cea mai mică provocare.

Căldură continuă, uscată și arzătoare, cu transpirație numai pe cap.

Dureri în ficat, cu vărsături violente ; căldură febrilă ; somn urmat de sete și transpirație. θ Hepatită.

După-amiaza, căldură fără sete ; seara, transpirație ; tuse < în timpul febrei ; îi este foame, dar nu poate mânca ; vorbește în somn și scrâșnește din dinți. θ Furuncul cu sânge pe coapsă.

Senzație de căldură, cu căldură efectivă în întregul corp, dar mai ales la față, care era roșie și acoperită de transpirație, cu confuzie a capului.

Căldură febrilă, din când în când transpirație, cer adesea de băut, dar nu beau mult ; puls plin și frecvent. θ După abuzul de Sulphur în râie.

Transpirație : pe părțile acoperite ; odată cu căldura sau imediat după aceasta, mai ales pe față ; pătează îmbrăcămintea și are miros empireumatic ; în timpul somnului, ziua sau noaptea ; urcă de la picioare spre cap ; abundentă ; pătează brun-gălbui.

Absență totală a transpirației.

Transpirație generală care apare brusc și dispare repede.

Transpirație rece pe extremități.

Transpirație generală, cu excepția capului.

Durerile apar brusc și, după o durată mai scurtă sau mai lungă, încetează brusc.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Accese bruște de durere violentă, ca de crampă, într-o parte a toracelui, în abdomen, în regiunea lombară ori într-un cot, mai ales în timpul somnului, făcându-l să îndoaie partea dureroasă.

Aproape toate durerile apar în accese scurte.

Cefalee nervoasă periodică.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : presiune în frunte ; durere săgetătoare în eminența frontală și tâmplă ; durere de tracțiune în tâmplă și orbită ; înjunghiere într-o parte a capului ; tresărirea pleoapei superioare ; durere sfâșietoare în ureche și într-o parte a feței ; umflarea parotidei ; durere săgetătoare în articulația maxilară ; apăsare sub zigomă ; durere de dinți pe arcada superioară ; umflarea dureroasă a gingiilor de pe acea parte ; amigdalită ; mâna apucă gâtul în timpul epilepsiei ; durere în ficat, < culcat pe acea parte ; durere în hipocondru ; durere în regiunea ileocecală ; senzație ca și cum un corp dur ar apăsa dinspre inelul inghinal ; ovar mărit ; paralizia unei jumătăți a limbii ; junghiuri în apexul pulmonar ; arsură în piept ; presiune de tracțiune între scapulă și coloana vertebrală ; slăbiciune paralitică a brațului și antebrațului ; durere sfâșietoare paralizantă în degetul arătător ; tensiune în articulația tarsiană ; tensiune în talpă ; junghiuri tăioase în coapsă când stă așezat ; crampă în genunchi.

De la dreapta la stânga : durere tăioasă de la osul occipital drept la osul parietal stâng ; ciupituri în urechi.

Dintr-o parte în alta : înjunghiere în cap.

Stânga : durere săgetătoare în tâmplă ; triplopie ; gâdilare în nară ; dureri sub orbită ; mobilitatea mușchilor faciali de pe acea parte ; durere sfâșietoare în amigdală ; durere săgetătoare fină în regiunea inghinală ; durere sfâșietoare în cordonul spermatic, seara în pat ; durere apăsătoare sub scapulă ; crampă în regiunea lombară ; durere săgetătoare ori junghiuri în vârful umărului ; slăbiciune paralitică a brațului ; durere pe fața internă a brațului ; durere săgetătoare ascuțită în articulația cotului ; tracțiune dureroasă în degetul mijlociu.

De sus în jos : durere sfâșietoare în ureche și în partea dreaptă a feței ; tensiune în piept ; apăsare spre organele genitale, ca și cum totul ar urma să cadă afară.

De jos în sus : șoc prin corp la închiderea ochilor ; durere sfâșietoare în cordonul spermatic stâng ; dureri în glezne.

Din afară spre interior : înjunghiere ca de cuțit în vertebre.

Din interior spre exterior : durere săgetătoare în tâmpla stângă ; presiune în cap ; durere săgetătoare în ochi ; senzație ca și cum un corp dur ar apăsa dinspre inelul inghinal drept ; înjunghiere sub capul humerusului.

SENZAȚII [43]

Ca și cum în fața frunții s-ar afla o scândură ; ca și cum capul ar fi plin cu apă ; ca și cum creierul ar fi zguduit în craniu ; ca și cum oasele frunții ar fi ridicate ; ca și cum peste urechi ar fi întinsă o piele ; ca și cum mandibula ar fi trasă înapoi ; ca și cum obiectele din jurul lui s-ar legăna ; ca și cum ea ar fi legănată ; ca și cum patul ar face pacientul să salte în sus și în jos ; ca și cum totul s-ar roti în cerc ; ca și cum creierul ar fi apăsat spre frunte ; ca și cum, la aplecare, totul ar ieși prin frunte ; ca și cum creierul s-ar ridica și ar coborî în frunte la fiecare pas ; ca și cum creierul ar fi comprimat ; cefalee deasupra orbitelor ; ca și cum creierul ar fi zguduit ; ca și cum ochii ar ieși din orbite ; ca și cum suturile craniului ar fi rupte și desfăcute ; ca și cum s-ar aplica o pârghie pentru a desface capul ; ca și cum ceva s-ar balansa și s-ar legăna sacadat în cap ; ca și cum craniul ar fi subțire și s-ar putea apăsa prin el ; la fiecare pas, o zdruncinătură, ca și cum în occiput s-ar afla o greutate ; ca și cum craniul ar fi subțire ca hârtia, ca și cum ar fi transparent ; ca și cum mușchii frunții și ai ochilor ar fi contractați ; un șoc brusc care străbate corpul de jos în sus ; ca și cum ochii ar fi fost smulși sau împinși în cap ; ca și cum ochii ar fi înconjurați de vapori fierbinți ; senzație de nisip în ochi ; ca și cum dinții ar fi împinși afară din cap ; dinții par alungiți și strepeziți ; senzație ca de veziculă pe vârful limbii ; senzație ca de corp străin în esofag ; ca și cum o tumoră ar astupa gâtul ; ca și cum ceva s-ar afla în epigastru, provocând tuse ; ca și cum un punct din abdomen ar fi prins cu unghiile, cu crampe și strângere ; ca și cum hipocondrele ar fi împinse în afară ; ca și cum în abdomen s-ar forma o bilă sau un nodul ; ca și cum intestinele ar apăsa spre exterior, sub ombilic ; ca și cum un corp dur ar apăsa dinăuntru spre exterior la nivelul inelului inghinal drept ; ca și cum mucoasa anusului ar fi umflată și împinsă în afară ; ca de la un vierme mare care se răsucește în vezică ; ca și cum testiculul ar fi tras în sus, în abdomen ; ca și cum în jurul hipocondrelor ar fi legată o funie ; ca și cum uterul ar cădea în afară ; ca și cum spatele s-ar rupe ; ca și cum genunchii ar ceda ; senzație ca de corp străin în laringe ; ca și cum un șoarece s-ar târî prin mușchi.

Dureri atroce : în jurul epigastrului.

Lancinante : în gât ; în ovar.

Împunsături : în urechea internă.

Tăietoare : în partea dreaptă a capului, din regiunea frontală până în cea occipitală ; în osul parietal ; în diferite părți ale capului ; din partea laterală a feței spre tâmplă, ureche și gât ; în epigastru ; în stomac ; în abdomen ; în uter ; în regiunea lombară și sacru ; în articulația cotului stâng ; sfâșietoare în mușchii inferiori ai ambelor antebrațe ; de la încheietura mâinii la cot ; junghiuri în mușchii externi ai coapsei drepte.

Ca de înjunghiere : de la o tâmplă la cealaltă ; de la frunte la occiput ; prin cap, ca și cu un cuțit cu două tăișuri ; în frunte, vertex și occiput ; în partea stângă a mandibulei ; în vertebre ; sub capul humerusului.

Junghiuri : în cap ; străbat rapid capul ; junghiuri pruriginoase în cantusul intern ; în urechi ; în articulațiile maxilare ; în testicule ; în ovar ; în regiunea uterină ; în torace ; în vagin ; presiune cu junghiuri pe partea superioară a umărului stâng ; în apexul plămânului drept.

Fulgerătoare : în eminența frontală dreaptă ; în tâmpla dreaptă ; surde în tâmpla stângă ; în diferite părți ale capului ; în ochi ; în urechea internă ; în parotida dreaptă ; din partea laterală a feței spre tâmplă, ureche și gât ; în articulația maxilară dreaptă ; în mandibulă ; din maxilarul sup. în urechea internă ; în faringe ; în gât ; în epigastru ; în stomac ; în regiunea inghinală stângă ; în vezică ; în uretră ; în spatele glandului ; în regiunea genitală ; în coloana vertebrală ; extern, în articulația cotului stâng ; în tălpi ; de-a lungul oaselor.

Ca de înțepătură : în ochi ; durere de dinți ; în abdomen ; de la rinichi la vezică ; în regiunea uterină ; în nodulii sânului ; în șold ; în articulația genunchiului.

Furnicături : în mâini.

Lacerante : în urechea externă și internă ; durere de dinți ; în umăr.

Ca de sfâșiere : de la tâmpla dreaptă, peste orbită, până la obrazul drept ; în diferite părți ale capului ; în partea dreaptă a vertexului ; în vertex ; în cap ; în urechea internă și externă ; în partea dreaptă a feței ; din partea laterală a feței spre tâmplă, ureche și gât ; în maxilare ; în spatele zigomei drepte ; durere de dinți ; pe suprafața internă a unghiului ; în cordonul spermatic stâng ; în sânii inflamați ; în brațe ; în humerus ; în articulații ; în membrele inferioare ; presiune pe fața internă a porțiunii mijlocii a gambei ; tuse noaptea.

Sfâșiere paralizantă : în articulația mijlocie a indexului drept.

Smucitoare : cefalee ; în dinți ; în abdomen ; din intestinele inferioare în direcția perineului ; ale brațelor și mâinilor.

Bătăi : în tâmple.

Sfredelitoare : sub eminența frontală dreaptă ; în diferite părți ale capului ; în urechi ; în tălpi.

Ca de ciupire : în urechi ; în abdomen ; sub ombilic.

Ca de roadere : la eminențele frontale ; în stomac ; sub cartilajele ultimelor coaste ; în coloana vertebrală ; de-a lungul oaselor.

Ca de gheare : în jurul ombilicului ; în regiunea uterină.

Ca de înșurubare : în urechi.

Întindere : în extremitățile superioare.

Răsucire : în vertex ; în extremitățile superioare.

Întoarcere și răsucire : în vezică.

Ca de săpare : în vertex ; durere de dinți ; în tălpi.

De tracțiune : în jos, în tâmple și orbita dreaptă ; de la tâmpla dreaptă, peste orbită, până la obrazul drept ; neîncetată, în cap ; în osul frontal ; în ceafă ; în spatele zigomei drepte ; în dinții superiori ; durere de dinți ; în cordonul spermatic ; într-unul dintre testicule și în cordonul spermatic ; în regiunea pelviană ; în regiunea lombară și sacru ; presiune între scapula dreaptă și coloana vertebrală ; în coloana vertebrală ; din regiunea lombosacrată spre coapse ; pe fața internă a brațului stâng ; în articulația degetului mijlociu stâng.

Arsură : în ochi ; a pleoapelor ; în vârful nasului ; căldură arzătoare în față ; în obrazul umflat ; a buzelor ; în gură ; în fauces ; în stomac ; în abdomen ; în laringe ; în partea dreaptă a toracelui ; de la rinichi în vezică ; în cordonul spermatic ; în regiunea ovariană ; în regiunea uterină ; în coloana vertebrală ; în șold ; în articulația genunchiului.

Usturime : în ochi ; în pustulele de pe buza superioară ; în prepuț.

Senzație corozivă : sub cartilajele ultimelor coaste drepte.

Senzație ca de opărire : în oasele obrajilor ; în gură.

Senzație ca de arsură : în vezicula de pe gingie.

Presiune : în frunte ; ca și cum o piatră ar apăsa fruntea ; în partea inferioară a frunții ; deasupra nasului ; hemicranie ; în regiunea temporală dreaptă ; în occiput ; în creier, spre tâmple, ocupând zone întinse ale capului ; la vertex ; în globul ocular ; deasupra ochiului drept ; sub zigoma dreaptă ; în gât ; în torace ; în stomac ; nedureroasă ; în hipocondrul drept ; în abdomen ; în hipogastru ; în regiunea osului pubian ; spre anus și organele genitale ; în regiunea vezicală ; în regiunea uterină ; prin vulvă ; în sacru ; în regiunea lombară și inghinală ; în regiunea cardiacă ; în ceafă ; sub scapula stângă ; în umăr ; în brațul stâng.

Presiune în jos : în abdomen ; în uter ; spre sacru ; cu leucoree.

Dureri ca de travaliu : profund în pelvis, spre spate și regiunea lombară.

Presiune tensionantă : în partea dreaptă a frunții ; de la tâmplă la orbită ; hemicranie ; în partea stângă a vertexului și a frunții ; în epigastru.

Durere continuă : în frunte ; în ochi ; în pleoape ; în partea superioară a abdomenului.

Sensibilitate dureroasă în jurul inimii ; în sinciput ; a pleoapelor ; din gât spre urechi ; în dinți ; a palatului ; în gât ; în abdomen ; a ultimei vertebre dorsale și a primei vertebre lombare.

Senzație de carne vie : la colțurile gurii ; la nivelul palatului ; în gât ; în abdomen.

Senzație de zgâriere : în gât ; în regiunea epiglotei ; în laringe.

Mâncărime cu senzație de zgâriere : la nivelul frunții.

Durere ca de contuzie : în nas ; în braț ; în călcâi.

Senzație ca după bătaie : în coapse și gambe.

Strângere ; în porțiunea cea mai inferioară a intestinelor.

Senzație ondulatorie : hemicranie.

Distensie : a întregului creier ; a abdomenului.

Senzație de plesnire : hemicranie ; în regiunea temporală dreaptă.

Durere expansivă : în cap.

Senzație ca de luxație : în oasele metatarsiene.

Senzație de constricție : în gură ; a esofagului ; a gâtului ; a abdomenului, în jurul ombilicului ; sub ombilic ; în intestinele inferioare ; în rect ; în laringe ; în torace.

Durere contractivă : în scalp ; în abdomenul inferior ; în rect ; la nivelul anusului.

Tracțiune contractivă : în regiunea ombilicului.

Durere crampiformă : din eminența frontală spre zigomă și mandibulă ; în urechea externă dreaptă ; la rădăcina nasului ; în stomac ; în abdomen și intestinele inferioare ; în uter ; în regiunea lombară și inghinală ; în regiunea lombară stângă ; în mușchii fesieri ; în articulațiile genunchilor ; în genunchiul drept.

Crampe : ale mâinilor și picioarelor ; în stomac, de-a lungul ureterului ; în membrele inferioare, în timpul travaliului.

Tresăriri : ale mușchilor feței ; ale brațelor ; ale mușchilor abdominali.

Freamăt : al pleoapei superioare drepte.

Tremur : al pleoapei superioare drepte ; al buzei superioare ; al limbii.

Senzație de lichid care se agită : în cap.

Senzație

de nisip : în pleoape.

Tensiune : în mandibulă ; spasmodică, din torace în abdomen ; în regiunea uterină ; în articulația tarsiană dreaptă ; în talpa piciorului dr. ; în mușchii fesieri.

Încordare : în articulațiile maxilare.

Zvâcniri : în cap ; în frunte ; violente în creier ; în dinți ; în epigastru ; în ovar ; în carotide ; în coloana vertebrală ; în nodulii sânului.

Pulsatilă : durere în cap.

Senzație de plenitudine : la tâmple și frunte ; în stomac ; în regiunea uterină.

Senzație de gol : în stomac.

Reumatică : durere de dinți ; durere de spate.

Durere nevralgică : în nervul infraorbitar ; de sub orbita stângă până la ureche.

Senzație de ulcerație : în gingii.

Durere surdă : în spatele ochiului.

Impotență funcțională : a membrelor inferioare și a labelor picioarelor.

Senzație paralitică : în brațe.

Senzație de oboseală : înainte și după vertij.

Durere nedefinită : deasupra ochilor ; în orbite ; în stomac, străbătând până la coloana vertebrală ; în ficat ; în regiunea ileocecală dreaptă ; în stern ; în ceafă.

Greutate : în cap.

Senzație de greutate : în cap ; în regiunea uterină ; în membrele superioare ; a membrelor inferioare și a labelor picioarelor ; a pleoapelor ; a mâinilor.

Rigiditate : în occiput ; a gâtului ; a articulației șoldului ; a corpului.

Slăbiciune : a brațului stâng.

Amorțeală : în tâmple ; a feței ; în mâini.

Gâdilare : în nara stângă ; voluptuoasă în porțiunile inferioare ale rectului și anusului ; în gât.

Mâncărime : în ochi ; a pleoapelor ; junghiuri pruriginoase în cantusul intern ; a gingiilor ; pe abdomen ; în porțiunea posterioară a părții superioare a laringelui.

Căldură : în cap ; în față ; în gât ; în abdomen ; în torace ; în stern ; a glandei mamare ; în vagin ; a corpului.

Senzație de frig : în creier, la mijlocul frunții ; a feței ; a porțiunii anterioare a limbii ; în nas, vârfurile degetelor și picioare.

Uscăciune : arzătoare în ambii ochi ; a pleoapelor ; a membranei Schneideriene ; a limbii ; în gură ; în jurul faucesului ; în faringe ; în gât ; în laringe ; în vagin.

ȚESUTURI [44]

Se potrivește persoanelor cu creierul foarte dezvoltat.

Acționează asupra fibrelor circulare ale vaselor sanguine ; asupra sfincterelor, ca în spasmul os uteri etc.

Inflamația membranelor seroase și mucoase.

Dureri de-a lungul periostului.

Tumefiere roșie, lucioasă, a articulațiilor.

Inflamație flegmonoasă.

Angorjarea glandelor ; tumefiere acută.

Inflamația vaselor și ganglionilor limfatici la copii.

Tumefieri glandulare, dureroase sau supurative.

Tumefierea glandelor salivare și cervicale.

Inflamația organelor interne, cu tendință la supurație.

Inflamația este de tip erizipelatos și se extinde radiar pe măsură ce cuprinde părțile învecinate.

Indurație după inflamație.

Indurații schiroase.

Varice.

Afecțiuni scrofuloase și rahitice.

Afecțiuni reumatice și gutoase, cu inflamație și tumefiere.

Atrofie și emaciere la subiecții scrofuloși. θ Marasmul copiilor.

Gangrenă.

Rahitism, mai ales când abdomenul este umflat, tensionat și dur ; copilul tremură și se ofilește ; palid pe tot corpul, cu îmbujorări trecătoare ; pupilele nu sunt foarte sensibile.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Sensibilitatea dureroasă a abdomenului, agravată de cea mai mică zdruncinătură, chiar și a patului sau a scaunului pe care stă ; când merge, este obligată să pășească foarte atent, de teama unei zdruncinături.

Presiune : cefalee > ; dureri fulgerătoare în frunte > ; cefalee la vertex < ; durere în partea laterală a capului > ; durere de dinți > ; dorește să-și sprijine capul de ceva tare și rece ; presiunea asupra epigastrului provoacă durere ca și cum hipocondrele ar fi împinse în afară ; colică flatulentă > ; durere ca de gheare în jurul ombilicului > ; regiunea ovariană sensibilă ; regiunea vezicală sensibilă ; partea inferioară a laringelui sensibilă ; tensiunea din talpa piciorului drept se ameliorează.

Atingere : suprafața externă a capului sensibilă ; nasul pare contuzionat ; durerea în partea dreaptă a feței < ; durerea de dinți < ; gâtul sensibil ; hipocondrul drept sensibil ; abdomenul sensibil ; durerea în regiunea ileocecală dreaptă < ; pericol de sufocare la atingerea laringelui ; durerea în articulația șoldului < ; pielea sensibilă ; epigastrul sensibil.

Spasmul reapare la cel mai mic contact (mai ales în hidrofobie).

Sensibilitate dureroasă a pielii la orice contact.

PIELE [46]

Sensibilitate dureroasă a pielii la contact.

Căldură la nivelul întregului corp, cu roșeață albăstruie a întregii suprafețe.

Pielea transmite mâinii care examinează o senzație de arsură.

Căldură, roșeață și uscăciune a pielii.

Tumefacție roșie și fierbinte a părților afectate.

Piele întinsă.

Piele alternativ roșie și palidă.

Roșeață intensă a părților, care se extinde în raze.

Roșeață generalizată a pielii, cu sau fără erupție.

Piele stacojie, netedă și lucioasă.

Erupție roșie, scuamoasă, pe partea inferioară a corpului, până la abdomen.

Plăci cutanate roșii, inflamate, și pete stacojii, de formă neregulată, pe corp.

Roșeață a întregului corp, cu puls rapid.

Eritem cutanat.

Urticarie : în timpul unei menstruații abundente ; pe întregul corp, mai ales pe fața internă a membrelor, deloc pe față ; uneori asemănătoare înțepăturilor de țânțar ; pruritul este mai intens dimineața și seara ; scărpinatul produce o senzație plăcută ; uneori căldură arzătoare, cu transpirație, apoi din nou moleșeală și tremurături de frig de-a lungul spatelui ; < după ce bea apă rece ; senzație ca și cum creierul ar fi zguduit ; la căscat, tuse sau strănut, durerea urcă de la nas în sus și spre interior, ca și cum capul ar urma să fie smuls.

Inflamație erizipelatoasă cu tumefacție.

Erizipel flegmonos ; roșu-aprins și dispus radiar.

Erizipel vezicular (când febra este violentă).

Febră erizipelatoasă intensă, însoțită de tumefacții inflamate, evoluând chiar până la gangrenă.

Rujeolă.

Erupții asemănătoare rozeolei și scarlatinei, cu febră, durere în gât, tuse, cefalee etc.

Erupție asemănătoare rujeolei ; pete stacojii și roșeață stacojie pe diferite părți, uneori cu tumefacție fierbinte a acestora.

Pete roșii cu vezicule mici care devin confluente, lăsând să se vadă pete mai întunecate și mai roșii, care se albesc la apăsarea cu degetul ; căldură febrilă cu sete ; puls frecvent, mic ; respirație rapidă, scurtă ; senzație de slăbiciune în piept și o durere care nu permite să stea culcat ; neliniște corporală ; tremurături ; insomnie ; salivă abundentă ; durere crampiformă, fulgerătoare, sub epigastru ; epigastrul este foarte sensibil la atingere ; fără scaun timp de mai multe zile.

Fața, extremitățile superioare și trunchiul prezentau o eflorescență stacojie difuză, presărată cu nenumărate papile, foarte asemănătoare erupției din scarlatină ; erupția se termina brusc la încheieturile mâinilor și la fețele flexoare ale coapselor, restul corpului păstrându-și culoarea naturală ; piele fierbinte și uscată.

Roșeață stacojie uniformă, netedă și lucioasă a pielii, cu uscăciune, căldură, prurit, arsură și tumefiere a părților, mai ales a feței, gâtului, pieptului, abdomenului și mâinilor.

O roșeață stacojie s-a răspândit brusc pe corp, mai ales pe față și membre, odată cu ea apărând căldură și exaltarea tuturor facultăților, fără sete.

Roșeață stacojie a pielii, mai ales a feței, cu activitate cerebrală intensă ; față roșie, tumefiată, cu ochii larg deschiși și ficși ; erizipel al feței (cu Graphit., Laches. și Rhus tox.).

Roșeață stacojie a pielii feței și gâtului, urmată în a doua zi de descuamarea cuticulei.

Roșeață, ca în scarlatină, a întregii suprafețe a corpului, cu un cerc alb în jurul gurii și nasului și uscăciune intensă în gât.

Erupție stacojie pe întregul corp ; erupție asemănătoare rujeolei ; erupție purpurie.

Variolă când este afectat creierul.

În adevărata scarlatină Sydenham, în care erupția este perfect netedă și cu adevărat stacojie.

Furuncule sanguinolente în diferite locuri.

Un sugar, după suprimarea pruritului, cu febră nocturnă fără sete ; buze și față palide ; scaune cu miros fetid ; neliniște.

Ulcer pe obrazul stâng, cu icor sanguinolent, fund decolorat și margini ridicate.

Ulcere, dacă supurația este întreruptă și apoi apar dureri.

Ulcere scrofuloase și mercuriale, precum și canceroase.

Furuncule sanguinolente după abuz de Sulphur, cu febră.

Dungi roșii, asemenea unor raze, se extind dintr-o indurație schiroasă sau dintr-un ulcer.

Pustule pe ceafă, brațe și spate.

Icter după abuz de scoarță peruviană sau mercur ; în asociere cu calculi în vezica biliară.

Erupții veziculare cu scuame, margine albicioasă și tumefacție.

Prurit cu senzație de furnicare pe întregul corp, trecător, când ici, când colo.

Mușcătură de șarpe, când este administrată imediat, înainte de instalarea respirației dificile.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Temperament bilios, limfatic.

Fată, æt. 10, cu păr deschis la culoare, ten deschis și ochi albaștri. θ Convulsii epileptice.

Bărbat, æt. 27, sănătos, care nu avusese niciodată vertij ; după ce și-a tuns părul și și-a expus ceafa la soarele tropical, insolație.

RELAȚII [48]

Antidoturi pentru Bellad. : efectele dozelor mari sunt antidotate de acizi vegetali ; infuzie de nuci galice sau ceai verde ; Opium (?), Coffea, Hyosc . ; efectele dozelor mici sunt antidotate de Camphor, Coffea, Hepar, Hyosc., Opium, Pulsat., Sabad . (salivație), vinum.

Bellad . antidotează : Acon., Arum triph., Atrop., Cinchon., Cuprum, Ferrum, Hyosc., Jaborand., Mercur., Opium, Platin., Plumbum ; intoxicația cu cârnați ; uleiul de terebentină.

Frecvent utilă după : Arsen., Chamom., Hepar, Laches., Mercur., Phosphor., Nitr. ac .

Bellad . a vindecat spasmele toracice survenite după Cuprum .

După Bellad . : Cinchon., Chamom., Conium, Dulcam., Hepar, Hyosc., Laches., Rhus, Seneg., Stramon., Valer., Veratr ., sunt frecvent indicate.

A vindecat constipația după eșecul tratamentului cu Opium, Nux vom., Bryon . și Alumina .

După Bellad ., dacă există o poftă puternică de suc de lămâie, acesta poate fi permis pentru a grăbi convalescența.

Similară cu : Acon., Alcohol (nebunie veselă) ; Arsen . (dureri canceroase etc.) ; Bryon., Calc. ostr., Chamom., Cicut., Coffea, Cuprum, Eupat. purp . (diureză și iritație vezicală, dar Eupat . prezintă hiperemie și inflamație vezicală mai accentuate) ; Gelsem., Hepar, Hyosc., Laches., Mercur., Nux vom., Opium, Pulsat., Rhus tox., Stramon . (furie), Tereb., Veratr .

Complementar : Calc. ost .

Incompatibil : oțet (cefalee), Dulcam . (?).