VOMICA

Strychnos nux vomica, Linn.

Ordin natural , Loganiaceæ.

Denumiri comune , Nucă otrăvitoare; Kuchila (bengaleză); (germ.), Kræhenaugen; (fr.), Noix vomique; (cunoscută și ca scoarță falsă de angustura).

Preparare , Tinctură sau triturare a seminței.

Surse. (Nr.

1 până la 18 , din Hahnemann, R. A. M. L., 1, ediția a patra).

1 , Hahnemann; 2 , Flaeming; 3 , Fried. Hahnemann; 4 , Stapf; 5 , Wahle; 6 , Bergius, Mat. Med. („după doze de 10 grani administrate unei femei care suferea de dizenterie”, -Hughes); 7 , Consbruch, Hufel. Journ., IV, p. 443 („după 2 drahme de pulbere administrate unui bărbat”, -Hughes); 8 , Hartmann, Diss. Spicileg. ad nucis vom. usum. Trag. ad Viadr., 1785, p. 20 („inaccesibil”, -Hughes); 9 , Hoffmann, Med. rat. Lyst., II, p. 283 („după 15 grani administrați unei fete de zece ani”, -Hughes); 10 , Hufel. Journ., d. p. Arz., I, p. 125 („după 9 grani, în două doze, administrați unei femei cu dizenterie”, -Hughes); 11 , Jungnans, Diss. de nuce vomica, Hal., 1770, p. 13 („prezentare generală a efectului N. v. asupra pacienților”, -Hughes); 12 , Matthiolus, Comment. in Diosc. libr., IV, Cap. 23 („în lucrarea menționată nu s-a găsit o asemenea observație, însă alți autori menționează cazul său ca fiind cel al unei femei vârstnice ucise de o cantitate mică”, -Hughes); 13 , Rademacher, în Hufel. Journ., IV, p. 573 („după 8 grani administrați unui bărbat cu dizenterie”, -Hughes); 14 , Seutter, Diss. de nuce vom., L. B., 1691 („după un amestec de N. v. și gențiană, administrat unei fete cu febră”, -Hughes); 15 , Strandberg, în Kiernander's Med. lac., p. 269 („inaccesibil”, -Hughes); 16 , Thomas a Theussink, Waarnemingen, XXXIII („inaccesibil”, -Hughes); 17 , Veckoskrift för Läkase, II, p. 169 („inaccesibil”, -Hughes); 18 , J. P. Wiel, obs. de usu interne nucis vom. et vitr. alb., Viteb., 1771 („inaccesibil”, -Hughes); 19 , Kind, Hufel. Journ., 1827 (din Hartlaub și Trinks, Reine Arznm., 3), efectele unei cantități nedeterminate asupra unei fete tinere care a luat-o cu intenția de a se sinucide; 20 , Basedow, Hufel. Journ., 1828 (din H. și T.), efectele unei linguri de nucă pulverizată asupra unei fete de douăzeci de ani; 21 , Kopp, Denkwordigkeiten, I, 121, efecte observate la o femeie care suferise timp de unsprezece ani de vertij (din H. și T.); 22 , Gerson și Julius, Mag. de ausl. Lit. (din H. și T.), caz de intoxicație la un bărbat de cincizeci și șase de ani; 23 , Robinson, Br. J. of Hom., 25, 325, efectele diluției 30, trei doze, la intervale de o jumătate de oră, asupra unui „mascul” vârstnic (bărbat?); 24 , același, efectele diluției 30, în fiecare dimineață, asupra unei „femele” tinere (femeie?); 25 , același, efectele diluției 1000, o doză, asupra unui „mascul” vârstnic; 26 , același, efectele diluției 30, noaptea și dimineața, asupra unei „femele” de vârstă mijlocie; 27 , același, similar cu precedentul; 28 , același, doze similare la un „mascul”; 29 , același, similar cu precedentul; 30 , același, o doză din diluția 30, la un „mascul”; 31 , același, diluția 30, noaptea și dimineața, la o „femelă”; 32 , Cockburn, Month. Hom. Rev., 2, p. 49, efectele a două pilule, fiecare conținând 1 1/2 gran de N. v., asupra unui bărbat care suferea de o ușoară afecțiune nervoasă, „crampele au început la zece minute după a doua pilulă”, care fusese luată la câteva ore după prima; 33 , Berridge, N. Am. J. of Hom., N. S., Vol. III, p. 500, efectele a patru doze de 94m (Fincke); 34 , Berridge, N. E. Med. Gaz., 9, p. 401, efectele diluției DM (Bœricke), luată de trei ori pe zi, timp de trei zile, pentru o tuse (pe care a înlăturat-o); 35 , același, efectele diluției 3, „numai când era luată dimineața”; 36 , același, N. Am. J. of Hom., N. S., 4, p. 192, efectele diluției MM (Bœricke), luată seara; 37 , același, efectele diluției 200 (Lehrmann), la un bărbat; 38 , același, Vol. V, p. 576, experiment patogenetic efectuat de dr. Wilson, cu o globulă din diluția 200 (Lehrmann), luată seara; 39 , același, efectele diluției 3, luată de trei ori, la intervale de douăsprezece ore, la un bărbat; 40 , același, efectele unei globule din diluția 200 (Lehrmann), luată la 10.30 P.M.; 41 , același, efectul diluției 2m (Jenichen), în doze repetate, asupra sa; 42 , același, efectul diluției 12 la un bărbat; 43 , Ollier, Lond. Med. Repos., 1823, p. 448, o femeie a luat aproape 1/2 uncie de pulbere; 44 , Tacheron, Lond. Med. Repos., 1823, p. 456, o femeie a luat o drahmă, în puțin vin; 45 , Levie, Schmidt Jahrb., 30, 296, (1830), un bărbat a luat o parte dintr-o nucă pulverizată; 46 , Baynham, Lond. Med. Gaz., 1829, p. 445, o tânără a luat 1/2 uncie de nuci pulverizate; 47 , Bouillaud, Frank's Mag., 4, 649, un bărbat de patruzeci și cinci de ani a luat o cantitate considerabilă de nuci pulverizate pe pâine cu unt; 48 , Adelmann, Hygeia, 13, 3, 67, 1840, efectele unei nuci pulverizate asupra unei fete însărcinate, luată pentru a provoca avortul; 49 , Leonhardt, Med. Zeit. yet Preuss., 1842, Frank's Mag., 1, 109, o femeie care suferea de diverse tulburări abdominale a luat o linguriță dintr-o soluție de 2 drahme de extract alcoolic în 2 drahme de apă; 50 , Wardleworth, Prov. Med. Journ., 1844, p. 447, o femeie de douăzeci și șase de ani a luat o cantitate nedeterminată; 51 , Iliff, Lancet, 1849, p. 630, o femeie de douăzeci și trei de ani a luat aproximativ 1/4 uncie; 52 , Lembke, N. Zeit. f. H. Kl., 13, 153 (1850), un bărbat a luat o lingură de tinctură, repetată după opt ore; 53 , Hassall, Lancet, 1853, p. 385, un bărbat de douăzeci de ani a luat aproximativ 1 1/2 drahme de nucă pulverizată; 54 , Garre, Med. Times and Gaz., N. S., 7, p. 199 (1853), efectul a „cincisprezece pilule din extract de N. v.”; 55 , Pharm. Journ., 1853-4, p. 482, efectele a aproximativ 1/4 uncie asupra unei femei; 56 , Parker, Lancet, 1856, o fată de optsprezece ani a luat aproximativ 1/2 uncie; 57 , Davies, Med. Times and Gaz., 1856, p. 148, o fată de șaisprezece ani a luat aproximativ 1/2 uncie de N. v.; 58 , Horn's Archiv, 1816, efectele a 1 1/2 drahme de Nux pulverizată asupra unei fete de optsprezece ani; 59 , O'Reilly, Dubl. Med. Press, 1858, intoxicația unui bărbat cu 6 grani de N. v.; 60 , Ley, Med. Times and Gaz., 1858, un bărbat (parțial paralizat și suferind de constipație și vertij) a luat 5 grani de extract, iar soția sa a luat aceeași cantitate; 61 , Harris, un bărbat de douăzeci și opt de ani a luat 6 sau 8 grani, Am. Med. Times, 1860; 62 , Danvin, Ann. d'Hyg., ian. 1861 (Br. and For. Med.-Chir. Rev., 1861), o fată de șapte ani a luat 5 centigrame; 63 , Chevers, o fată de unsprezece ani a luat 3 grani, dar a scuipat o parte, Br. and For. Med.-Chir. Rev. ian. 1867; 64 , Stevenson, Guy's Hosp. Rep., 1869, p. 264, efectele a aproximativ 8 grani de extract asupra unui băiat de doisprezece ani; 65 , Baker, Trans. Med. and Phys. Soc. of Calcutta, 1825 (din Husemann), efectele unei nuci luate de un bărbat din cauza unei lepre incipiente; 66 , Horn's Archiv, 1810, Vol. XX, efectele a 50 până la 60 de picături de tinctură asupra a trei femei care sufereau de dureri ale membrelor; 67 , același, efectele unei soluții de extract injectate în venele unei fete isterice; 68 , Chauffard, Recueil period, 1824, efectele a 4 grani asupra unei femei de cincizeci și cinci de ani (din Husemann); 69 , Hecker's Annals, 7, 193, din Sobernheim și Simon, Toxicologie, efectele a 1/2 uncie de Nux pulverizată asupra unui tânăr.

Următoarele efecte ale scoarței „Angusturia spuria” sunt incluse aici . Scoarța a fost obținută din Strychnos Nux vomica, L.

70 , Emmert, Hufeland's Journ., ian. 1815, efectele a trei linguri dintr-un decoct de 6 drahme în 6 uncii de apă, asupra unui băiat de cinci ani (din Husemann); 71 , Marc, Journ. de Pharm., 2, 507, 1816, efectele unei infuzii pentru febră terțiană (Husemann); 72 , Nombur, Journ. de Méd., 13, p. 133, 1807, efectele administrării pentru febră intermitentă (Husemann); 73 , Regnault, Journ. Univers. de Sc. Méd., 1818, vol. ix, efectele a patru doze luate pentru o nevralgie intermitentă (Husemann); 74 , Wurzner, Hahnemann's R. A. M. L., 6, p. 30, efectul a 10 sau 12 grani de extract asupra a patru persoane.

PSIHIC

Emoțional.
(Fantezii anxioase, delirante, seara în pat, în ceasul al nouălea, ca și cum cineva ar urma să intre în patul lui și nu ar mai fi loc în el; sau ca și cum cineva i-ar fi vândut patul etc.), 1.
Delir ușor, un fel de comă vigilă, 68.
A năvălit în cameră, strigând că mama ei fusese ucisă (după o oră și jumătate), 57.
Este pripit; privea cu mânie pe oricine îi punea o întrebare, fără să răspundă, ca și cum ar fi fost nevoit să se stăpânească pentru a nu deveni insultător; era într-o dispoziție atât de iritabilă și de nestăpânită, încât părea că ar fi vrut să lovească în față pe oricine i-ar fi adresat un cuvânt, 1.
(Sinucidere; se aruncă de la înălțime), 1.
Durerea obișnuită pare intolerabilă; ar prefera să-și ia viața, 1.
Foarte înclinată să le reproșeze violent altora greșelile lor, 1.*
Se ceartă, reproșează, ocărăște și insultă din gelozie, amestecând expresii indecente, iar curând după aceea urlă și plânge cu glas tare, 1.*
*Certăreț, până la violență, 1. [10.]
Durerile nu sunt suportate fără strigăte puternice și lamentări, amestecate cu reproșuri și ceartă, 1.
Își încruntă sprâncenele și își încrucișează brațele, 1.
Se împotrivește cu încăpățânare celor dorite de alții (după o oră), 1.
Este temător și înspăimântat și tresare ușor; în același timp, capul pare ca în stare de ebrietate și este amețit, 1.
O senzație de ebrietate care urcă spre cap, 1.
Stare de ebrietate (după o jumătate de oră), 17.
Stare de ebrietate, 1.
Nu poate tolera nici cea mai mică împotrivire și nici cele mai blânde îndemnuri de a proceda altfel, care o fac să-și iasă din fire, 1.*
*Hipersensibil la impresiile asupra simțurilor; nu poate tolera mirosurile puternice sau lumina intensă, 1.
*Nu poate tolera zgomotul sau vorbitul; muzica și cântatul îl impresionează, 1. [20.]
Nu poate suporta nici cea mai mică suferință, 1.*
Mare aversiune față de lichide, care erau înghițite cu mare dificultate și adesea deloc, 49.
Taciturn, ca și cum ar avea aversiune față de orice, 1.*
Geme și suspină jalnic, fără vreo cauză care să poată fi stabilită, 1.
Plânge cu glas tare și suspină convulsiv (după trei ore), 1.
Extrem de îngrijorată și de neconsolat; izbucnește într-un plâns puternic, cu lamentări și reproșuri care se transformă uneori într-un geamăt continuu, cu obrajii foarte roșii și fierbinți, fără sete, 1.
Plânge dacă până și cel mai mic lucru este făcut contrar dorințelor sale, 1.
Plângea din când în când, 44.
Dispoziție extrem de sensibilă și blândă; muzica îl emoționează până la lacrimi, 1.
(Când este tristă, nu poate plânge), 1. [30.]
Durere sufletească tăcută și tristețe, 1.
Tristețe, 1.
Abătut și irascibil, 1.
Teamă, apăsare și senzație de ebrietate, seara, în timpul mersului, 1.
Neliniște, cu pupile care se dilată foarte ușor (după cincizeci și șase de ore), 1.
Anxietate intolerabilă timp de o oră, 7.*
Anxietate extraordinară, 1.*
Anxietate extremă, cu palpitații violente, care îl împinge la sinucidere, după miezul nopții (după cinci ore), 1.
Anxietate extremă, 9 . [Un precursor imediat al morții. -Hughes.]
Anxietate mare; trebuia să se ridice de oriunde s-ar fi aflat și ar fi preferat să moară, 1. [40.]
Anxietate mare, 15.
Anxietate; o îngrijorare anxioasă, ca și cum s-ar teme de ceva grav, dimineața și după-amiaza (în cursul celei de-a cincea ore), 1.
Anxietate, cu dorința de a se sinucide, 1.
Anxietate și teamă, ca și cum ar fi comis o crimă, 1.
Anxietate; nu putea rămâne liniștit nicăieri, 3.
Anxietate, cauzată de o stare de spirit suspicioasă și temătoare, mai ales în orele de după-amiază, 1.
Anxietate, cu aflux sanguin și proastă dispoziție, dimineața la trezire; toate acestea dispar după ce se ridică, 1.
Anxietate care provoacă transpirație, cel puțin pe frunte, 1.
Anxietate care provoacă numai căldură internă, urmată de transpirație pe frunte (după câteva ore), 1.
Îngrijorare anxioasă și nehotărâre, 1. [50.]
Anxietate; în somn își arunca învelitoarea, 2.
Anxietate, seara, după ce se culcă, urmată de transpirație după miezul nopții, 3.
Se teme de moarte, 1.
Crede că este aproape de moarte, 1.
Era foarte alarmată, se ținea strâns de soțul ei și refuza să-i dea drumul, 43.
Se sperie ușor, 21.
Este iritabilă și plângăcioasă, 1.
Este iritabilă, gânditoare, ia totul în nume de rău și se ceartă și ocărăște ușor (după două și trei ore), 1.
Disprețuitoare, iritabilă, înclinată spre mânie (după o oră), 1.*
*Este foarte înclinată spre supărare certăreață, 1. [60.]
Nimic nu-i reușește; totul pare să-i meargă împotrivă (după șase ore), 1.
*Prost dispus și foarte trist după ce mănâncă, 1.
Dispoziție ipohondriacă după masa de prânz și încă mai pronunțată după cină, 1.
Dispoziție ipohondriacă, posacă, 1.*
*Foarte ipohondriac și afectat de cel mai mic lucru, după ce mănâncă, 1.
Plictiseală; timpul pare intolerabil de lung , în primele ore, 1.*
Caută odihnă și liniște, 1.
Râde și plânge alternativ, în succesiune rapidă, 20.
Nehotărâre; nestatornicie continuă în planurile sale, 1.
Tărăgănează și este nehotărât, 1.
Intelectual. [70.]
Aproape că nu se mai recunoaște din cauza fluxului excesiv de idei, dimineața după ce se ridică (după zece ore), 1.
Dorește să realizeze multe, dar crede că nu va reuși, 1.
Facultățile intelectuale au rămas, aparent, intacte până la sfârșit, 56.
*Teamă de acel fel de muncă intelectuală la care trebuie să gândească și să-și folosească ideile, fie pentru a le elabora în scris, fie pentru a le expune oral, dimineața; dar nu are aversiune față de citit sau memorat (după șaisprezece ore), 1.
Incapacitate de muncă intelectuală ; sângele urcă la cap până spre seară, 1.*
Facultățile intelectuale păreau puțin tulburate, 44.
Incapabil să gândească în mod corect, 1.*
Crede că nimic nu-i reușește, 1.
Este împiedicat mai ales în experimentele științifice; nici el nu știe de ce, 1.
Indolent în orice activitate profesională pe care o întreprinde; obosește repede, 1. [80.]
Nu are răbdare pentru muncă, 2.*
Nicio dorință de a munci, 1.
Are o aversiune totală față de muncă, deși nu și față de mișcare (după două ore), 1.
Greșește cu ușurință când vorbește și scrie, omite silabe și chiar cuvinte întregi (după șase și douăsprezece ore), 1.
Greșește frecvent când vorbește, găsește cu mare dificultate cuvintele și folosește expresii nepotrivite; greșește la greutăți și măsuri, 2.
Taciturn; flux lent al ideilor, 1.
Nu-și amintește aproape nimic din perioada cuprinsă între cădere și momentul în care a fost adusă acasă, 51.
Își putea aduna ideile cu dificultate, 1.
Conștiință clară a propriei existențe; simț fin, puternic și corect al binelui și răului, 1.
Pierderea conștienței, 48. [90.]
Stupefacție, 58.

CAPUL

Confuzie și vertij.
Confuzie a capului după masa de prânz, care revine după douăzeci și patru de ore (după douăzeci și patru și șaptezeci și două de ore), 1.*
Confuzie a capului, ca după o noapte de chef, 1.
*Confuzie în cap ca de ebrietate, 1.
Accese de vertij, ca și cum creierul s-ar roti în cerc, cu pierderea momentană a conștienței, 1.*
Vertij, cu întunecarea vederii, în timp ce mănâncă, ca atunci când cineva trece brusc din aerul rece într-o cameră caldă, 1.
În timp ce stătea culcat pe spate, era imposibil să-și ridice capul din cauza vertijului și a întunecării vederii (după douăzeci și patru de ore), 1.
Vertij, cu întunecarea vederii, 1.
Vertij, în timpul mersului după ce mănâncă, dispărând când stă nemișcat (după o oră), 1.
Vertij, ca și cum nu ar auzi și nu ar vedea, odată cu strănutul, tusea sau la ridicarea după o aplecare profundă, 1. [100.]
Vertij ca și cum patul s-ar învârti cu ea, în două seri succesive, după ce se culcă, 1.
Vertij, ca o învârtire, în timpul eructațiilor, 1.
*Vertij după masa de prânz (durează o oră și jumătate), 1.
Vertij ca înainte de leșin (imediat), 1.
Vertij, ca și cum ar cădea într-o parte (după șaizeci și opt de ore), 1.*
Vertij rotator, în timp ce mănâncă, 1.
Vertij, 6, 10, 18.
Senzație de tracțiune, cu vertij ici și colo, în creier (după șase ore), 1.
Amețeală extremă, care îl obligă să-și întrerupă munca (după patru până la cinci zile), 26.
În timp ce era plecat să rezolve o treabă, a fost cuprins brusc de amețeală, 51. [110.]
Amețeală, un fel de senzație de clătinare (după câteva zile), 21.
Amețeală trecătoare, repetată de mai multe ori (a doua zi), 38.
Amețeală, cu dureri fulgerătoare care străbat capul și dispar într-o clipă (după câteva zile), 27.
Clătinare amețitoare în timpul mersului, ca și cum ar cădea într-o parte sau pe spate, 1.*
Capul în general.
Plenitudine în cap; cefalee parțială; nu putea studia; zumzet în cap, dispărând în cursul serii (a doua zi), 39.
Congestie cerebrală, cu vertij, vuiet în urechi și întunecare înaintea ochilor, 71.
Senzație de clătinare în creier, 1.
*Greutate amețitoare a capului, ca de ebrietate, dimineața, 1.
Arsură în creier, sub osul frontal, 1.
*Greutate a capului, dimineața (după patru zile), 1. [120.]
Greutate excesivă a capului, la aplecare, 5.
Senzație de buimăceală în cap dacă îl ține drept; dacă îl apleacă, o senzație în frunte ca și cum ar cădea în ea ceva greu, 1.*
Senzație de buimăceală în cap, în aer liber și la lumina soarelui, 1.
Stupefacție în creier, 10.*
Pare ca și cum ar exista o întunecare în partea posterioară a capului, 1.
*Obtuzitate a capului, 58.
Capul este uimitor de obtuz; la mișcarea lui, sângele năvălește în el, cu moleșeala restului corpului, 1.
Durere surdă în bulbul rahidian (a doua zi), 38.
Cefalee în mijlocul creierului, la trezirea de dimineață; resimțită chiar înainte de deschiderea ochilor (după douăsprezece ore), 1.*
Cefalee intolerabilă (sfredelitoare?)*

care începe dimineața, în timp ce stă culcat în pat, dispărând după ce se ridică (după câteva ore), 1. [130.]

Cefalee care începe cu câteva ore înainte de prânz; mai rea după masă; urmată de junghiuri violente în tâmpla stângă, cu greață și vărsături foarte acre; simptomele dispar seara, după culcare, 1.*
(Cefalee dimineața, o înțepare continuă (înțepătură surdă, pulsatilă); mai rea la aplecare, când pare că o bucată din frunte ar cădea), 1.*
Cefalee tensivă, noaptea, 1.
Cefalee sfâșietoare, de tracțiune, 1.*
Cefalee sfâșietoare, extinzându-se la rădăcina nasului și la maxilarul superior, agravată de mers, 1.
Cefalee sfâșietoare după masă, cu senzație de căldură în obraji și senzație de frig în tot corpul, cel puțin în mâini, 1.*
Cefalee apăsătoare (după cinci minute), 5.
Durere apăsătoare în mijlocul creierului, la închiderea ochilor, asemenea celei care apare după vărsături, 1.
Cefalee ca de ciupire, 1.*
Cefalee de tracțiune, cu smucituri, dimineața, 1.* [140.]
Durere de tracțiune, sfâșietoare și arzătoare în cap, dimineața (după șaizeci de ore), 1.*
Dureri de tracțiune în cap (după șase ore), 1.
*Cefalee alcătuită din greutate și presiune, după prânz, mai ales la mișcarea ochilor (după șaisprezece ore), 1.
Cefalee ca o greutate în creier, dimineața, 1.*
Cefalee, la aplecare, ca și cum ceva greu ar cădea înainte în cap, 1.*
Cefalee, la cel mai mic gând, în timp ce stă culcat, ca și cum creierul ar fi despărțit prin presiune, 1.*
Cefalee; dimineața, stând culcat în pat pe partea stângă, durere în emisfera dreaptă a creierului, ca și cum ar fi sfâșiată în bucăți; dispare când se culcă pe partea dreaptă, cea dureroasă (după cincizeci și două de ore), 1.
Cefalee, o presiune în occiput, din ambele părți spre exterior, ca și cum porțiunea posterioară a craniului ar fi forțată să se despartă, cu căldură în creier; ameliorată pentru o clipă de presiunea mâinilor; durează douăzeci de ore (după unsprezece ore), 2.
Cefalee externă; durere într-un vânt rece și umed, ca și cum capul ar fi dureros ca de rană la exterior, deși locul nu este dureros la atingere externă (după șase ore), 1.
Cefalee dimineața, în pat, ca și cum ar fi la suprafața creierului, ca și cum craniul ar plesni (după zece ore), 1.* [150.]
*Cefalee, dimineața, în pat, ca și cum capul ar fi fost lovit cu o secure, dispărând după ridicarea din pat, 1.
*Cefalee, dimineața, ca și cum nu ar fi dormit noaptea, 1.
*Cefalee, cu puțin înainte de prânz, 1.
Cefalee; creierul pare contuzionat și bătut, 1.*
Cefalee, ca și cum creierul ar fi despicat în două (după opt ore), 1.
Cefalee, ca dintr-o senzație de gol, 1.
*O cefalee care îl năucește, dimineața, în pat, la trezire, dispărând după ridicarea din pat (după șaisprezece ore), 1.
S-a trezit noaptea cu cefalee, 2.
Cefalee imediat după căscat, dimineața, 1.
Durere din când în când într-o jumătate a capului, ca și cum un cui ar fi înfipt continuu tot mai adânc în osul parietal, de sus în jos, 1.* [160.]
Sfâșiere în vertex, frunte și ochi, cu stare de rău și greață în regiunea pieptului și slăbiciune a organelor vocale (după două și douăsprezece ore), 2.
Sfâșiere în cap, extinzându-se în jos până la ureche (după patruzeci de ore), 1.
Vuiet și vârtej în creier și în ureche, 1.
Zguduire și trepidație în creier, la mers și alergare, 1.
Clipocit și bolborosit în creier, în timpul mersului, 1.
Tracțiune nedureroasă, ici și colo, în creier, 1.
Smucituri violente sau junghiuri surde în emisfera stângă a creierului, extinzându-se de la orbită spre osul parietal și occiput, curând după masă (după zece ore), 1.*
Câteva junghiuri violente în cap (după șase ore), 1.
Câteva bătăi sau smucituri în cap, 1.
Smucituri în cap (după opt ore), 1.
Frunte și tâmple. [170.]
Pare să existe o întunecare în partea anterioară a capului (în frunte), seara, în aer liber, ca și cum conștiența ar dispărea pentru o clipă (după douăzeci și patru de ore), 1.
Mișcări de tracțiune înainte și înapoi în frunte, extinzându-se la rădăcina nasului, 1.
*Durere apăsătoare în frunte, ca și cum nu ar fi dormit suficient, 5.
Cefalee apăsătoare și pulsatilă în vertex, provocată de concentrarea susținută a minții, 1.*
Cefalee apăsătoare deasupra orbitei drepte, dimineața în pat, dacă stă culcat pe partea dreaptă, dispărând dacă se culcă pe cealaltă parte sau pe spate, 1.
Cefalee apăsătoare în frunte, ameliorată prin așezarea capului pe o masă, agravată în aer liber, cu oboseală în picioare după urcarea scărilor (după trei ore), 1.
Cefalee apăsătoare deasupra ochiului stâng și durere în oase, ca și cum ar fi suferit o contuzie; nu putea deschide ochiul, 5.*
*Cefalee tensivă în frunte, 1.
Zumzet în frunte, după-amiaza și seara, 1.
Înțepături și presiune deasupra pleoapelor, 1. [180.]
Durere de tracțiune mai întâi în tâmple, apoi în frunte, apoi în occiput, 1.*
Durere în ambele tâmple de la solicitarea capului, 1.
Vertex și regiuni parietale.
Durere de tracțiune care apasă în jos, profund în cap, în regiunea vertexului, 1.
Cefalee cu tracțiune în sus în jumătatea dreaptă a creierului, lângă ureche (după o oră), 1.
Cefalee unilaterală (de la ora 4 după-amiaza până noaptea), cu slăbiciune și oboseală, 1.
Occiput și părțile externe ale capului.
Durere în occiput, ca și cum creierul ar fi împins înainte sau contuzionat, 1.
Cefalee apăsătoare în occiput, dimineața, imediat după ridicarea din pat, 1.*
În timpul menstruației, cefalee în occiput, ca de ulcer în creier și ca și cum ar supura; era mult mai dureroasă în poziție culcată decât în picioare, 1.
Tracțiune în partea posterioară a capului, ca și cum ar avea acolo o senzație de frig (după o sută douăzeci de ore), 6.
Durere de tracțiune în părțile externe ale capului, 1. [190.]
Cefalee externă; durere la nivelul scalpului, agravată de atingere, 1.*
Cefalee externă; scalpul de pe vertex este dureros la atingere, ca și cum ar fi fost lovit, 1.
Cefalee externă, ca și cum părul de pe occiput ar fi dureros, 1.
Cefalee externă; durere la nivelul scalpului, ca și cum ar fi fost lovit; părul stătea ridicat în acel loc și era dureros la atingere (după opt ore), 1.

VOMICA. OCHI

Obiectiv.
Ochi strălucitori, cu privire fixă, 7.
Ochi proeminenți, cu privire fixă, frecvent întorși în sus, astfel încât pupilele nu puteau fi văzute, 49.
Privire sălbatică (după o jumătate de oră), 54.
Ochi adânciți în orbite și mișcați rapid, 59.
Umflarea ochilor, cu striuri roșii pe sclere și durere apăsătoare-tensivă, 1.*
Inflamația ochilor, 1.* [200.]
Ochii lăcrimează, ca într-o inflamație umedă a ochilor (lippitudo)*

sau ca într-o coriză înfundată, 1.

Sângele se prelinge din ochi, 1.
Uscăciunea ochiului drept (după o oră), 1.
Ochi larg deschiși, 20.
Clipirea ochilor, 21.*
Ochi închiși; la deschiderea lor, ochii au fost găsiți întorși în sus, iar pupilele rigide, mai degrabă contractate și destul de insensibile la lumină, 48.
Hiperemie nedureroasă a scleroticelor (după paisprezece ore), 1.*
Subiectiv.
Sensibilitatea ochilor, 21.
Mișcările ochilor sunt dificile din cauza rigidității mușchilor oculari, 32.
Durere în ochiul stâng, ca și cum ar fi fost lovit, cu mucus purulent în cantusul extern (după cinci zile), 1. [210.]
(Durere ca niște înțepături de ac în ochi), 1.
Usturime în ochi, mai ales în cantusurile externe, ca de sare, cu lăcrimare, 1.*
Mâncărime în ochi, ameliorată prin frecare, 1.*
Arsură cu senzație de furnicare în ochi, 1.
Arsură în ochi, fără inflamație, 1.
Sprâncene, pleoape și aparatul lacrimal.
Sprânceana dreaptă este dureroasă la atingere, 1.
Tresăriri ale pleoapelor, 1.
Durere arzătoare, cu mâncărime, în pleoapă, 1.
Dureri de tracțiune și sfâșiere în pleoape, 1.
Marginea pleoapei este dureroasă, ca și cum ar fi fost frecată până la iritare, mai ales la atingere și dimineața, 1.* [220.]
Presiune în pleoapele superioare, mai ales dimineața, 1.*
Constricție în pleoape, ca de greutatea pleoapelor superioare, cu o izbucnire de lacrimi, 1.
Cantusul extern este lipit cu secreție purulentă, dimineața, 1.
Roșeață nedureroasă a cantusului extern stâng, dimineața, 1.
Cantusul intern este dureros, ca de rană și ca și cum ar fi fost frecat (după două ore), 1.*
Cantusuri cu secreție purulentă, 1.*
Cantusurile sunt dureroase, ca de rană, 1.*
*O senzație uscată și usturătoare în cantusurile interne, dimineața, în pat, 1.
Usturime în cantusurile interne, ca de lacrimi acre, seara, în pat, 1.
În timpul căscatului, dimineața, ochii se umplu de apă, cu lăcrimare, 1.*
Glob ocular și pupilă. [230.]
Mâncărime pe globul ocular (după două ore), 1.
Pupile dilatate, cu respirație foarte lentă, 1.
Pupile mai dilatate decât în mod normal, 51.
Pupile dilatate (după o oră și jumătate), 64.
Pupile dilatate (după trei ore), 63.
Pupile dilatate, 21, 58.
Pupile contractate (în primele ore), 1.
Pupile ușor contractate (după trei sferturi de oră), 53.
Pupile contractate, 20.
Vedere.
Vedere extrem de sensibilă, 47.* [240.]
(Întunecarea completă a vederii, ca în amauroză, timp de câteva ore), (după douăzeci și patru de ore), 1.
Pierderea vederii timp de două ore (a treia zi), 44.
Vedere încețoșată, timp de trei zile, 20.
Vedere distorsionată, 19.
Obiectele par mai distincte decât de obicei, 13.
Licăriri; licăriri strălucitoare în porțiunea externă a câmpului vizual, mai ales în partea stângă, înainte de prânz (falsul vertij al lui Herz), (după douăzeci și patru de ore), 1.
(Puncte negre și cenușii plutesc înaintea ochilor, cu năucirea capului), 1.
*Intoleranță la lumina zilei, dimineața, cu întunecarea vederii, 1.
*Fotofobie, 1.
Vede bine la distanță, prezbiopie, 1.

URECHE. [250.]

Presiune înțepătoare extern, în meatul auditiv, 1.
Durere în interiorul urechii, ca și cum ar fi alcătuită din ciupituri și otalgie (după douăsprezece ore), 1.
Împunsături ascuțite în interiorul urechii (după opt ore), 1.
Câteva împunsături ascuțite în interiorul urechii, ca o otalgie (după șase ore), 1.
Junghiuri sfâșietoare în interiorul urechii, extinzându-se spre interior, către seară (după șase ore), 1.
Senzație de târâre, furnicare și mâncărime în interiorul urechii, 1.
Mâncărime în interiorul urechii, de-a lungul trompei lui Eustachio, care îl obligă să înghită frecvent și îi tulbură odihna nocturnă, 1.*
Junghiuri în urechi, dimineața, în pat, care îl obligă să strige (după nouă zile), 1.
(Senzație de gol în urechi, dimineața, astfel încât propriile cuvinte îi răsună din nou în urechi, dispărând după masa de prânz), (după cinci zile), 1.
Auz.
Auz extrem de sensibil, 47. [260.]
Un țiuit șuierător în urechi, 1.*
Țiuit în urechi (după două și patru ore), 1.*
(Vuiet și zumzet în urechi, ca de albine), 1.
Vuiet în urechi, dimineața, după ridicarea din pat (după douăsprezece ore), 1.*
Țârâit în urechi, ca de lăcuste, noaptea, 1.
Vâjâit în urechi, ca într-o mașină de piuare, noaptea, 1.

NAS

Nările larg deschise, 48.
*Secreție abundentă de mucus dintr-o nară, care pare obstruată de un catar uscat (după o oră), 1.
Secreție de mucus nazal, fără coriză, 1.*
*Eliminare frecventă de mucus din ambele nări, care par obstruate de un catar uscat (după douăzeci de ore), 1. [270.]
Mucus sanguinolent în nas (după o oră), 1.*
Sângerare nazală constantă, 1.
Scurgere de lichid iritant din nas, 1.*
Eliminare de sânge coagulat din nas, dimineața, 1.
*Coriză cu secreție abundentă dimineața, 1.
*Coriză cu secreție în timpul zilei și cu obstrucție noaptea, 1.
*Coriză dimineața și după masa de prânz, 1.
*Coriză veritabilă, cu senzație de zgâriere în gât, furnicare și senzație de târâre în nas și strănut (după o oră), 1.
Căldură constantă în nas și semne prevestitoare frecvente de coriză, 1.*
Catar uscat dimineața, cu uscăciune extremă a gurii, 1. [280.]
*Catar, cu cefalee, căldură la nivelul feței, senzație de frig, și mult mucus în gât, 1.
*Strănut frecvent, 1.
*Strănut dimineața, în pat, dar, după ridicarea din pat, coriză bruscă cu secreție abundentă, 1.
(Aerul trece prin nas, dar nasul este uscat), 1.
Interiorul nării este dureros de sensibil, 1.*
Unghiurile anterioare ale nărilor sunt dureroase, ca și cum ar fi ulcerate și ca și cum s-ar tăia într-o rană (după una și zece ore), 1.*
Mâncărime în nasul obstruat, ca în coriza uscată, 1.*
*Mâncărime intolerabilă în nas, 13.
Miros.
Acuitate olfactivă crescută (după o sută treizeci și două de ore), 1 . [Doar acțiunea curativă care urmează stării opuse precedente. -Hahnemann.]
Respirație fetidă prin nas, 1. [290.]
Miros neplăcut din gură, pe care el însuși nu îl observă, dimineața, după ridicarea din pat, 1.
Respirație și exhalații fetide din gură, pe care el însuși nu le observă dimineața, cu limba curată și gustul neschimbat (după câteva ore), 1.
Alimentele și băuturile au un miros dezgustător, 1.
Iluzii olfactive, un miros de sulf în nas, 1.
Iluzie olfactivă; i se părea că miroase brânză stricată, 1.
Iluzie olfactivă; seara, i se pare că simte mirosul unui fitil de lumânare care fumegă, 1.

FAȚĂ

Obiectiv.
Roșeață stacojie a feței , iar apoi a întregului corp (după câteva zile), 28.
Fața și gâtul i-au devenit complet stacojii , în timp ce picioarele erau foarte reci (după patru până la cinci zile), 26.
Roșeață intensă a feței (după patru până la cinci zile), 31.
Fața foarte roșie, tumefiată, 7. [300.]
Față de un roșu livid, 59.
Partea dreaptă a feței, pe care stătea culcată, era roșie, ușor tumefiată, căzută, 48.
Fața roșie, 21.
Fața îmbujorată și congestionată, 51.
Tenul cu aspect suferind, palid, pământiu, gălbui, deși albul ochilor era neschimbat, 1.
Față de nuanță întunecată (după o oră), 61.
Facies palid, 57.
Paloarea feței, 20.*
Expresia feței denotă cea mai dureroasă suferință și angoasă, 59.
Fața exprimă suferință (după o jumătate de oră), 54. [310.]
Fața contorsionată, 49.
Trăsături contorsionate, anxioase, 45.
Trăsături schimbate, 47.
Expresie anxioasă a feței (după trei ore), 63.
Tresăriri ale mușchilor feței, seara, după ce se culcă, 1.
Tresăriri ale mușchilor feței, 66.*
O tresărire ca și cum partea dreaptă a feței ar fi trasă cu un fir, seara, 1.
Contorsionare spasmodică a mușchilor feței, 67.*
Senzație de tensiune la nivelul feței, în jurul gurii, ochilor și nasului, cu distensie vizibilă a altor zone, 4.
Senzație nedureroasă de tracțiune la nivelul feței, la aplecare, 1. [320.]
Senzație la nivelul feței ca și cum multe furnici s-ar târî pe ea, 12 . [În legătură cu S. 287. -Hughes.]
Obraji.
Obrajii și globii oculari congestionați, 44.
Furnicături ici și colo în obraji, care erau roșii și fierbinți (după una până la douăsprezece ore), 1.
Senzație de tracțiune și rigiditate în mușchii maseteri, 52.*
Sensibilitate persistentă a mușchilor maseteri, 21.
Senzație în mușchii maseteri și în maxilare ca și cum s-ar instala tetanosul sau ca și cum maxilarele ar fi trase unul către celălalt, deși mișcarea lor rămâne liberă, 1.
Buze.
Buzele larg deschise, 48.
Buzele trase în părți opuse, 74.
Un ulcer pe suprafața internă a buzei inferioare, dureros la atingere, 1.*
Un singur fir de barbă de pe buză este dureros la atingere, ca și cum ar fi înfiptă o așchie (după cinci ore), 1. [330.]
Înțepături în buza superioară și în cea inferioară, dimineața, 1.
Senzație ca de rană pe suprafața internă a buzei inferioare, 1.*
Maxilare.
S-a instalat rigiditatea tetanică a maxilarelor, iar dinții s-au încleștat atât de ferm, încât toate încercările de a introduce pompa gastrică au rămas fără rezultat, 56.*
Încleștarea maxilarelor, cu conștiență deplină, 13.*
Durere de tracțiune în mușchii maxilarelor, 1.*
Durere de tracțiune și sfâșiere în maxilare, 1.*
Mandibula presată tetanic de maxilar, 48.*
Trismus veritabil, astfel încât nu putea vorbi, 71.*
*Contractură a maxilarelor, ca în trismus (după câteva zile), 29 . [Credea că lua

stricnină , acest medicament, prescris cu mulți ani în urmă de medicul său alopat, provocând simptome foarte asemănătoare.]

GURĂ

Dinți.
Mobilitatea dinților, 1. [340.]
Mobilitatea unui dinte sănătos, care este dureros numai când este lovit, 1.
Un dinte sănătos, care nu fusese niciodată mobil, a căzut, 1.
Un dinte mobil, cu durere surdă provocată de mestecat, seara târziu și dimineața, înainte de ridicarea din pat (după douăsprezece ore), 1.
Câteva smucituri în diferiți dinți, terminându-se întotdeauna cu o înțepătură, în aer liber, 1.
Durere într-un dinte găunos, extinzându-se spre cap, dacă aerul pătrunde în gură, 1.*
Durere constantă ca de rană la nivelul dinților, agravată de efort intelectual și de reflecție, 1.*
Durere ca și cum aerul ar pătrunde într-un dinte găunos, la inspir profund (în aer liber), 1.
Durere de tracțiune într-un dinte găunos, dacă este supt cu limba, 1.
Durere de dinți de tracțiune, cu înțepături într-un dinte neprecizat, 1.*
Durere de dinți de tracțiune, provocată de băuturi calde și supă, 1. [350.]
Durere de dinți de tracțiune, cu înțepături într-un șir de dinți, mai ales la inspirarea aerului cu gura deschisă (după un sfert de oră), 1.*
Durere de dinți de tracțiune, când într-o măsea superioară, când într-una inferioară, urmată de tracțiune în ceilalți dinți, spre cei anteriori, mai ales imediat după masă, noaptea și seara, cu pete roșii pe obraji și gât, cu o dispoziție lamentativă, plină de reproșuri și descurajare, 1.*
Durere de dinți sfredelitoare la efort intelectual și reflecție , urmată de durerea unei glande de sub unghiul mandibulei, spre seară (după nouă ore), 1.*
Durere de dinți sfredelitoare și ca de roadere, care nu este nici agravată, nici ameliorată de atingere sau mestecat, dar este ameliorată de inspirarea aerului rece și agravată la intrarea într-o încăpere caldă, 1.
Durere de dinți sfâșietoare, care atacă la început un dinte găunos, apoi, curând, întregul maxilar superior, după aceea pe cel inferior în întregime, extinzându-se apoi prin oasele feței spre cap și tâmpla de aceeași parte, revenind în paroxisme, ameliorată temporar de somn, reapărând când apă rece sau o firimitură de mâncare pătrunde în dintele găunos (după două ore), 1.
Durere de dinți zvâcnitoare, ritmică odată cu pulsul, cu umflarea gingiei, 1.
Durere de dinți zvâcnitoare, cu zvâcnituri în ureche și cu o senzație de răsucire și înșurubare în ureche, dimineața, imediat după trezire, și seara, 1.
Durere de dinți zvâcnitoare, ca și cum ar fi provocată de umflarea gingiei, 1.
Durere de dinți înțepătoare în mai mulți dinți din ambele maxilare, 5.
Durere de dinți surdă și înțepătoare într-un incisiv superior, 5. [360.]
Durere de dinți constantă în timpul mersului în aer liber, asemenea unei senzații liniștite ca de rană, mai ales la deschiderea gurii, 1.
Durere de dinți dimineața, ca din cauza unei senzații de rană a gingiei, 1.
Durere de dinți după masa de prânz, la început cu o senzație de bătaie sau înțepătură, apoi cu furnicături asemenea unui bâzâit dureros, care se extinde spre ochi și se agravează la mersul în aer liber; din când în când, durează și în timpul nopții, când este ameliorată dacă își învelește obrajii foarte călduros; când reapare, începe întotdeauna cu înțepături ca de ace, 1.
Durere de dinți ca și cum un dinte ar fi deplasat și mobil, cu câteva înțepături grosiere, observate numai la inspirarea aerului liber cu gura deschisă, 1.
În urma răcirii, durere de dinți ca de foc sau ca niște înțepături fine, arzătoare, la cea mai mică expunere la aer liber, 1.
Gingii.
Gingii roșii, 44.
Ulcer pe gingia incisivilor, cu durere de tracțiune și arsură, 1.
Umflarea gingiilor, 1.
Gingie umflată până la grosimea unui deget, cu durere ca de clocotire, ca într-un ulcer, din cauza căreia nu a putut mânca timp de cinci zile, 1.
Umflarea gingiei, cu durere de dinți care începe cu apăsare (după o oră), 1. [370.]
Umflarea gingiei, cu o durere ca de clocotire, ca și cum un ulcer ar urma să se spargă, 1.
Gingie umflată, cu durere de tracțiune, 1.
Umflare dureroasă a gingiei, cu papule dureroase pe suprafața internă a buzelor și pe limbă, ca în salivația mercurială, 1.
Umflarea gingiei, cu durere de dinți, înainte de masa de prânz, 1.
Limbă.
Limbă saburală, albă, putând fi scoasă numai cu dificultate, 43.
Limbă albă (după douăzeci de ore), 1.*
Limbă inflamată și contractată, 44.
Vezicule dureroase pe limbă (după șase ore), 1.*
Limbă greoaie, observată în timpul vorbirii, 21.*
O greutate atât de mare a limbii, încât nu putea vorbi distinct, 21. [380.]
Limba tinde să fie uscată, 51.
Limbă destul de uscată (a doua zi), 53.
Înțepături în vârful limbii, după ce s-a întins pentru somnul de prânz (după două ore), 1.
Mâncărime în partea stângă a rădăcinii limbii, 5.
Gura, în general.
Gura este trasă într-o parte, 13 . [În original este „Zurück-gezogen”, trasă înapoi. -Hughes.]
Gura strâns închisă, 49.
Gura și istmul bucofaringian sunt acoperite dimineața cu mucus, cu mucus galben, întărit, în unghiurile ochilor (după șaisprezece ore), 1.
Scuipă sânge negricios, aproape coagulat, la început la ora 2 dimineața, apoi în jurul orei 2 după-amiaza, cu un gust particular în gură și un miros de sânge în nas; în același timp, își suflă întotdeauna și puțin sânge din nas, 1.
Umflarea bolții palatine și a uvulei, ca din cauza mucusului aderent, observată mai ales la înghițire (după opt ore), 1.
Umflarea palatului, cu durere apăsătoare, chiar și când nu înghite, și o senzație mușcătoare în partea posterioară a palatului (după treizeci și două de ore), 1. [390.]
Papule dureroase în partea anterioară a palatului, în spatele incisivilor superiori (după patruzeci de ore), 1.
Interiorul gurii, gingia, limba și palatul sunt vâscoase și dau senzația de suprafață vie și dureroasă ca o rană, ca din cauza unei substanțe acre, 1.*
Uscăciunea părții anterioare a gurii, mai ales la vârful limbii, 1.
Uscăciunea gurii, dimineața, fără sete, ca și cum ar fi consumat stimulente alcoolice în seara precedentă, 1.*
Uscăciunea gurii după miezul nopții, ca și cum limba s-ar lipi de palat, fără sete, deși cu o acumulare abundentă de salivă în istmul bucofaringian (după cinci ore), 1.*
Durere înțepătoare și de tracțiune, extinzându-se spre urechea internă, aproape ca o crampă, la mestecat și la comprimarea maxilarelor (după patru ore), 1.
După eructații, i se pare că din gură provin emanații fetide, 1.
Miros neplăcut din gură (a doua zi), 45.*
Respirație fetidă după masa de prânz (după treizeci și șase de ore), 1.*
Respirație cu miros acru, 1.*
Salivă. [400.]
Acumulare frecventă de salivă în gură (primele douăsprezece ore), 1.
Acumulări frecvente de salivă apoasă sunt eliminate din gură (după pirozis apos), 1.
Eliminare abundentă de apă din gură la aplecare, fără greață, 1.
Gura acoperită cu salivă, pe care o elimina prin smucituri spasmodice, amintindu-mi puternic de un caz de hidrofobie pe care îl văzusem cu ceva timp înainte, 59.
Scurgerea salivei din gură în timpul somnului (după douăzeci de ore), 1.
Salivă sangvinolentă, 1.
Gust.
*Gust neplăcut în gură dimineața, deși alimentele și băuturile au un gust normal, 1.
Gust neplăcut în gură dimineața, înainte de a mânca, dispărând după ce mănâncă, 1.*
Gust neplăcut în partea inferioară a gâtului, la dregerea zgomotoasă a gâtului (după două ore), 1.*
Gust neplăcut, ca de la dinți găunoși, dimineața, 1. [410.]
Gust neplăcut în gură, 1.*
*Gust acru în gură, 1.
Alimentele și băuturile au un gust acru în gură, 1.
Gust acru, mai ales dimineața, 1.*
Gust acru și miros acru din gură, 1.
Gust acru după ce bea lapte, 1.
Gust amar în gură dimineața, deși alimentele și băuturile au un gust normal, 1.*
Gust acru în gură, imediat după înghițirea alimentelor care avuseseră un gust normal, 1.*
Gust amar la scuiparea salivei, 1.
Gura are un gust amar, dar alimentele nu, 1. [420.]
*Gust amar în partea inferioară a gâtului, la expectorarea mucusului din piept, 1.
(Gust sărat în gură), 1.
Expectorație zgomotoasă de mucus sărat din istmul bucofaringian, 1.
Gust de cupru (după câteva zile), 27.
(Observă în jurul său un gust și un miros dulceag, neplăcut), 1.
Berea are gust de ierburi, 1.
Gust grețos de ierburi în gât, aproape ca gustul morcovilor (după o oră), 1.
Gust putred în gură, 1.
Miros și gust neplăcut, aproape sulfuros, în gură și nas, 1.
Gust neplăcut, vâscos, alcătuit dintr-un gust de ierburi și unul metalic, cu proastă dispoziție și laxitate, dimineața, 1. [430.]
Gust în gură ca de la un stomac deranjat, 1.
Pâinea are gust de fum, 1.
Pâinea sau chiflele au gust acru, dar celelalte alimente nu, 1.
Gustul laptelui dimineața este dezgustător, ca și cum ar fi alterat, 1.*
Simte puțin sau deloc gustul atunci când mănâncă; alimentele par să nu aibă absolut niciun gust, 1.
Dimineața, nu simte gustul laptelui, 1.
Nu simte gustul cafelei (după trei ore), 1.
Nu simte gustul cărnii, 1.
Vorbire.
Vorbirea este dificilă, 1.
Vorbire dificilă, peltică, cu limba, 21.* [440.]
Incapabil să articuleze vreun sunet (după o jumătate de oră), 54.*
Vorbire întreruptă constant de suspine, slabă, monosilabică, adesea complet neinteligibilă, 49.
Vorbire foarte mult întreruptă de spasmele frecvente ale extremităților și coloanei vertebrale (opistotonus), 45.

VOMICA. GÂTUL

*Senzație de asprime în gât din cauza catarului, 1.
Durere în gât apăsătoare și înțepătoare, ca și cum un dop s-ar fi înfipt în el, percepută chiar mai mult când nu înghite decât când înghite, 1.
*Gâtul este dureros, ca și cum ar fi în carne vie și rănit, la nivelul palatului, 1.
*Senzație de carne vie în gât, care provoacă tuse, 1.
Durere în gât, ca o senzație de carne vie, în timpul înghițirii (fără înțepături), 1.*
*Durere în gât; o senzație dureroasă de carne vie în istmul faringian, percepută numai la inspirarea aerului rece și la înghițire, 1.
Durere în gât, ca din cauza unei umflături la nivelul palatului, imperceptibilă când bea, 1. [450.]
Durere în gât; o apăsare în gât, percepută numai la înghițirea salivei, nepercepută la înghițirea alimentelor, 1.
Durere în gât; senzație de umflare a faringelui, chiar și dimineața, în pat, mai accentuată la înghițire decât în afara înghițirii, 1.
*Senzație de zgâriere în gât, ca după pirozis, 1.
Senzație de răzuire și zgâriere în gât, ca și cum pielea ar fi fost răzuită cu un instrument ascuțit, nepercepută la înghițire, 1.*
Senzație de răzuire în gât și la orificiul laringelui, ca după un pirozis rânced (după opt ore), 1.*
O senzație atât de ascuțită în gât, numai în timpul tusei, încât apare o durere în gropița gâtului (după două ore), 1.
Gâdilare în regiunea bolții palatine, care provoacă tuse uscată (după patruzeci și opt de ore), 1.
Senzație de târâre de jos în sus în faringe, seara, după ce se întinde, în timpul menstruației, 1.
Uscăciune intensă în partea posterioară a gâtului, după cină, 1.
O senzație de urcare și arsură, extinzându-se în gât, 1. [460.]
Arsură în gât, noaptea; a fost nevoită să stea în șezut; la culcare se agrava, 1.
Senzație de arsură în zona gâtului și a stomacului (după o jumătate de oră), 63.
Senzație de arsură și de sufocare în zona gâtului și a pieptului (după trei ore), 63.
Junghiuri în partea superioară a gâtului, după-amiaza (după șapte ore), 1.
Junghiuri însoțite de mâncărime în gât, extinzându-se spre urechi, la înghițire sau la mișcarea maxilarelor, 1.
Câteva junghiuri în părțile laterale ale gâtului, când nu înghite, percepute îndeosebi la aplecare și la urcarea scărilor (după o oră și după douăzeci și patru de ore), 1.
Durere de tracțiune în mușchii gâtului, 1.*
Uvulă și istm faringian.
Junghiuri în uvulă și în glanda submaxilară; la înghițire, cu tremurături în timpul zilei, transpirație noaptea și cefalee, 1.
S-a trezit dimineața cu istmul faringian foarte uscat, iar după ce s-a ridicat a observat un miros foarte urât provenind din gât, 1.
Arsură în istmul faringian, ca în pirozis, 1.
Faringe și esofag. [470.]
Constricție a faringelui, 44.*
Senzație de arsură în faringe (după un sfert de oră), 44.
Arsură în esofag, extinzându-se până la gură, 1.
Înghițire îngreunată, 48.*

STOMAC

Apetit.
Foame mare, inclusiv dimineața (după cincisprezece ore), 1.
Foame; dar, după ce mânca oricât de puțin, se simțea imediat sătul și plin (după trei ore), 1.
Foame, deși cu aversiune față de mâncare, 1.*
Foame periodică, vorace, după-amiaza, mai ales după ce bea bere albă, din care o înghițitură mică îi provoca foame; dacă foamea îi trecea fără să mănânce, se simțea complet sătul și mulțumit, 1.
Pofta de mâncare îi dispare după mers (timp de o jumătate de oră), 1.
Pierdere constantă a poftei de mâncare, 8. [480.]
Poftă de mâncare diminuată, 1.
Lipsa poftei de mâncare și greață constantă (după câteva zile), 27.*
Nicio plăcere de a mânca; se satură repede (a cincea zi), 36.
Mănâncă fără poftă, 1.
Dorință de sosuri la mâncare; de obicei nu-mi pasă de ele, ci mănânc foarte simplu; această dorință a durat câteva săptămâni, apoi a încetat, 33.
Dorință de tutun, în primele ore, 1.
*Aversiune față de mâncarea și băutura obișnuite, precum și față de tutunul și cafeaua consumate în mod obișnuit, 1.
Mâncarea îi provoacă dezgust, 1.*
După ce mănâncă, aversiune față de mâncarea tocmai consumată, mai ales dacă nu se întinde, 1.*
*Aversiune față de mâncare (imediat), 1. [490.]
Aversiune deosebită față de pâine, 1.
Aversiune față de pâinea de secară; aceasta provoacă acumularea apei în gură, 1.
Are aversiune față de pâinea acră (neagră), 1.
Sete.
Sete excesivă, 12.
Chinuit de o sete neîncetată, 43.
Sete excesivă de bere slabă, după transpirația de dimineață, 1.*
Sete arzătoare, 44.
Sete mare (a doua zi), 53.
Cere frecvent de băut, 43.
Sete după-amiaza și seara, 1. [500.]
Sete, fără căldură a corpului, și totuși băutura deranjează stomacul (după șase ore), 1.
Sete de bere în timpul unui frison (după douăzeci și patru de ore), 1.*
Sete de bere slabă, cu tremurături de frig (după două ore), 1.*
(Sete de lapte), 1.*
Însetat , dar cu aversiune față de apă și bere, 1.*
Sete și plăcere de a bea, dar băutul este urmat curând de indispoziție gastrică, greață , seara (după douăsprezece ore), 1.*
Eructații.
Eructații frecvente, 1.
Eructații dureroase, 1.
Eructații cu gust și miros acru, însoțite de căscat (la trei ore după masă), (după opt ore), 1.
Eructații după ce mănâncă și bea, 1. [510.]
Eructații acre toată ziua (a doua zi), 38.*
Eructații acre, ajungând până la limbă , după mers dimineața, 1.*
*Eructații de lichid amar și acru (după șase ore), 1.
Eructații de lichid amar-acru, noaptea (după douăsprezece ore), 1.*
Eructații amare pe nemâncate, 1.*
Emanații fetide din gură și vertij la aplecare, 1.
I se pare frecvent că ar urma să eructeze, dar nu eructează; apoi i se pare că esofagul ar fi constricționat de un spasm, 1.*
Ridicarea apei în gură, după ce mănâncă, 1.*
Sughiț și arsuri la stomac.
Sughiț frecvent, fără cauză, 1.*
Sughiț înainte de prânz (după douăzeci și patru de ore), 1. [520.]
Arsuri la stomac, 1.*
Arsuri râncede la stomac, ca după supraîncărcarea stomacului cu grăsime râncedă (după șase ore), 1.
Greață și vărsături.
Greață constantă și lipsa poftei de mâncare (după câteva zile), 27.*
*Greață, 12, 67.
*Greață, chiar și dimineața, 1.
*Greață, dimineața, resimțită ici și colo în corp, ca și cum totul ar fermenta (după douăsprezece ore), 1.
Greață, cu o oră înainte de prânz (după șaisprezece ore), 1.
*Greață după prânz (după patruzeci de ore), 1.
*Greață cu indispoziție gastrică după ce mănâncă (indispoziție gastrică), 1.
Greață (în jurul orei 5 P.M.), (după douăzeci de ore), 1. [530.]
Greață în epigastru, după-amiaza, fără a ajunge totuși la vărsătură (după trei zile), 1.
După anxietate, greață , și respirație rapidă, apoi tuse uscată provocată de greață, cu indispoziție gastrică și vărsături, 1.*
Greață după prânz și băutură, urmată de sete, iar după ce bea, abdomenul este destins, ca și cum ar fi umflat, 1.
Greață și eforturi de a vărsa, fără vărsături (după o oră), 45.
Când dorește să mănânce, este cuprinsă de greață, 1.
Un fel de senzație de leșin în timpul prânzului, cu greață și valuri de căldură, toate dispărând când se întinde, 1.*
*Fumatul îi provoacă greață și indispoziție gastrică (după trei ore și opt ore), 1.
*Indispoziție gastrică imediat după ce mănâncă, 1.
Indispoziție în regiunea inimii, cu greață și acumulare de salivă, dimineața; după-amiaza, tremurături de frig, 1.*
Indispoziție în regiunea inimii, 1. [540.]
După ce mănâncă, senzație ca și cum ar fi bolnav și, în pofida bolii, s-ar fi supraîncărcat cu mâncare, 1.*
Indispoziție gastrică în timpul transpirației de dimineață, 1.*
Indispoziție gastrică timp de o oră după prânz (după trei ore), 1.*
Indispoziție gastrică, cu limba curată, după palpitații, 16.
După prânz a fost cuprins brusc de indispoziție gastrică și greață; urmate de vertij și accese de senzație de leșin, după numeroase eructații fără gust sau miros (după treisprezece zile), 1.*
*După masă are indispoziție gastrică, anxietate, greață și se simte bolnav, ca după un purgativ violent; senzația urcă din epigastru, 1.
S-a plâns că se simțea foarte rău și a făcut numeroase încercări de a vărsa, 43.
*Înclinație spre vărsătură (curând), 71.
Vărsături violente, 12.
Vărsături, 15. [550.]
Vărsături abundente, după cantități mari de lapte, 44.
Vărsături, de mai multe ori (după o oră), 3.
*Vărsături cu mucus având miros și gust acru, spre seară, cu cefalee ca o sfâșiere (?) de jur împrejurul porțiunii inferioare a craniului (după nouă ore), 1.
*Vărsături cu mucus acru, înainte de amiază (după douăzeci de ore), 1.
*Eforturi de vomă, ca și cum ar urma să verse, în timp ce elimină prin dregerea zgomotoasă a gâtului mucusul din fauces (după patru ore), 1.
Eforturi de vomă, 9 . [Original revizuit de Hughes.]
Eforturi de a vărsa, 49.
Hematemeză, 1.*
Hematemeză sau eliminarea de sânge din stomac (după o oră), 1.
Stomacul în general.
Distensia epigastrului, dureroasă la atingere, 1.* [560.]
Regiunea epigastrică este foarte sensibilă la presiunea externă; nu putea lăsa mâna să stea pe stomac fără ca aceasta să-i provoace greață, 1.*
Durere constantă în stomac, 17.*
S-a plâns de dureri violente în regiunea stomacului și a pieptului (după zece minute), 55.*
Stomac dureros; în a doua zi, însoțit de dureri colicative în intestine, 44.*
Durere și senzație de greutate și căldură în stomac (după un sfert de oră), 44.*
Dureri în regiunea epigastrică, 47.*
(Durere cronică în stomac și abdomenul superior), 6.
Durere constrictivă, ca o ciupire, în stomac, 1.*
Durere în stomac, ca după lovituri, cu puțin timp înainte de a mânca, dispărând când mănâncă, 1.
S-a trezit în jurul orei 2 A.M. (după trei ore și jumătate), cu dureri constante în epigastru, uneori tăietoare; a adormit, s-a trezit din nou în jurul orei 5 A.M., cu aceleași dureri, care, după un timp, au coborât; intestinele păreau dureroase ca de rană; stomacul și abdomenul, sensibile la atingere; la 8 A.M., a luat o pulbere Seidlitz; la 8.30 A.M., durere intermitentă în regiunea lombară; zvâcniri dureroase ocazionale (ca după o pilulă mercurială puternică) în regiunea ficatului și, într-o măsură mai mică, în regiunea splinei; la 9.45, durerea și senzația tăietoare din intestine se ameliorează dacă stă culcat pe partea dreaptă; nu sunt la fel de ameliorate când stă culcat pe partea stângă sau pe spate ; încă resimte sensibilitate dureroasă; un recipient metalic cu apă fierbinte aplicat pe stomac a ameliorat durerile; a rămas în pat până la amiază; când s-a îmbrăcat, a simțit epigastrul foarte dureros ca de rană, senzația extinzându-se puțin în sus pe piept; de asemenea, durere în regiunea lombară și mici (zvâcniri) în ambele părți laterale; în jurul orei 12.30 P.M., după ce s-a așezat, după ce se ridicase din pat, a simțit durere în jurul abdomenului și în regiunea lombară, dar aceasta s-a redus curând; la 1 P.M., numai dureri ușoare în abdomen, din când în când, cu ușoară sensibilitate dureroasă; din când în când, ușoare dureri tăietoare în intestine; toate acestea au trecut curând. Pulberile Seidlitz nu-i provoacă niciodată aceste simptome, 40. [570.]
Crampe în stomac, senzație de apucare ca de gheară în stomac, după miezul nopții, spre dimineață, ca de la un purgativ, transformându-se într-o arsură în epigastru, 1.*
Tensiune în stomac, 1.*
*Tensiune deasupra stomacului, 1.
Tensiune transversală de-a curmezișul regiunii epigastrice, deasupra stomacului, în jurul orei 3 P.M., urmată de o durere ca și cum totul înăuntru ar fi jupuit și dureros ca de rană, 1.
Apăsare în epigastru, cu distensie, după ce mănâncă, 1.
Durere spasmodică, apăsătoare, de la faringe la epigastru, dimineața, 1.*
*Apăsare ca de la o piatră în abdomenul superior (epigastru), dimineața, agravată de mers, ameliorată în timpul șederii (după paisprezece ore), 1.
*Apăsare în stomac, după ce mănâncă puțin, dimineața, 1.
Apăsare în stomac (în epigastru), 1.*
*Apăsare în stomac după ce mănâncă și reapariția unui gust metalic și ierbos, 1. [580.]
Apăsare la câțiva inci sub epigastru, provocând eructații, 1.
*Apăsare ca de la o piatră în stomac, 1.
*Durere apăsătoare în regiunea epigastrică, ca de la supraîncărcarea stomacului, imediat după ce mănâncă (după cinci ore), 1.
Apăsare în epigastru, dimineața, urmată de senzație tăietoare în abdomen și greață constantă (după douăzeci și patru de ore), 1.
Apăsare sub epigastru, mai ales după mers în aer liber, care nu se ameliorează după ce stă așezat timp de un sfert de oră, 1.
Respirație îngreunată, provocând apăsare în epigastru, cu distensie abdominală, imediat după ce bea (după două ore), 1.*
Senzație de fâlfâire și de afundare în epigastru , cu palpitații (după câteva zile), 27.
Senzație neplăcută în epigastru, urcând până la gât, sufocându-l și oprindu-i respirația, 1.*
Senzație neplăcută în stomac și abdomen, ca de gol, asociată cu foamea, cu o oră înainte de prânz, 1.
Senzație de rău în epigastru, asemănătoare greței, spre seară, 1. [590.]
*Simptome gastrice violente, 15.
Laptele pare să provoace aciditate (după cincisprezece ore), 1.
*Senzație de zgâriere în epigastru, 1.
Senzație ca și cum ceva din regiunea epigastrică ar fi răsucit, 1.*
Senzație ca de pulsații în regiunea epigastrică, după cină, observată mai ales la așezarea mâinii deasupra (după douăzeci și patru de ore), 1.
Pulsații în regiunea epigastrică, 1.
Senzație de arsură în epigastru, urcând de jos, 1.
Un fel de arsură răcoritoare (ca de la salpetru pe limbă) urcă din epigastru spre faringe, mai ales noaptea, 1.
Durere arzătoare în epigastru și mai jos, cu anxietate, curând după cină, 1.
Arsură la orificiul stomacului, 1. [600.]
(Junghiuri puternice în epigastru, seara și pentru un timp după ce se întinde), 1.
Durere sfâșietoare în stomac, 1.

ABDOMEN

Hipocondre.
Durere constrictivă în hipocondre (după șase și douăsprezece ore), 1.
Durere pulsatilă în regiunea hepatică și sub aceasta, ca și cum s-ar forma un ulcer, 1.
Icter, cu aversiune față de alimente și scurte accese de senzație de leșin; după care simțea greață și slăbiciune, 1.
Durere fină înțepătoare în regiunea hepatică (după câteva ore), 1.
Ombilic și flancuri.
Durere imediat sub ombilic, ca de la o piatră, care îi taie întotdeauna respirația, astfel încât putea respira numai cu dificultate, imediat după cină (după șaptezeci și nouăzeci de ore), 1.
Senzație de tragere și frământare, ca și cum ceva tras din membre ar fi adunat într-un ghem în regiunea ombilicală, 1.
Junghiuri violente în regiunea ombilicală (după un sfert de oră), 1.
Durere ciupitoare-apăsătoare în flancul abdomenului, 1. [610.]
În timpul menstruației, durere cu apăsare spre exterior în flancul abdomenului (după zece ore), 1.
Durere ca de crampă în partea stângă a abdomenului, însoțită de greață, resimțită mai ales în epigastru, 1.
Durere ca de contuzie în flancul abdomenului și în șale, la atingere, 1.
Durere de tracțiune în partea stângă, deasupra ombilicului, 1.
Înțepătură în partea stângă a abdomenului, la inspirație profundă, 1.
Înțepătură în partea dreaptă a abdomenului, care taie respirația și este ameliorată prin apăsarea cu mâna, înainte de amiază, 1.
Tracțiune cu strângeri colicative, de câteva ori, în flancul abdomenului, extinzându-se în sus, în inelul abdominal (după un sfert de oră), 1.
Junghiuri în flancul abdomenului, la mișcare, 1.
Senzație de umflare internă în flancurile abdomenului, sub coastele scurte, 1.
Bolboroseală în flancul abdomenului, cu anxietate, 1.
Abdomen în general. [620.]
Chiorăit puternic și gâlgâit în abdomen, dimineața, 1.
Chiorăit puternic în abdomen, cu mișcări interne, ca și cum ar urma un scaun; concomitent, ea devenea slăbită și era obligată să se culce, 1.
Chiorăit și gâlgâit în abdomen, dimineața în pat; colică flatulentă spasmodică și cu strângeri, cu căldură în palme și în tălpile picioarelor (după douăzeci de ore), 1.
Chiorăit în abdomen, după-amiaza, 1.
Orăcăit în abdomen, ca de broaște, 1.
Distensie flatulentă a abdomenului după ce mănâncă (după douăsprezece ore), 1.
Distensie flatulentă, imediat după ce bea, 1.
Senzație de plenitudine în abdomenul superior, după ce mănâncă puțin și chiar de la începutul mesei, 1.
Distensie apăsătoare a abdomenului, 1.
Colică, ca și cum ar urma să se instaleze o diaree în urma răcirii (după cinci ore), 1. [630.]
Colică tăietoare, cu greață, 1.
Colică, în aer liber, ca în urma răcirii, 1.
Colică, cu senzație de uscăciune a buzelor și căldură în față, 1.
Colică, ca în urma răcirii, în timpul transpirației matinale, la cea mai mică descoperire, 1.
Colică, mai curând tăietoare decât cu strângeri, care provoacă greață, 1.
Colică flatulentă în abdomenul superior, seara, după ce s-a culcat (după cinci, zece și treisprezece ore), 1.
Colică flatulentă după scaun, ca și cum intestinele ar fi apăsate puternic, ici și colo, de pietre (după patru ore), 1.
Un fel de colică flatulentă, jos, în partea inferioară a abdomenului; o apăsare ascuțită, ca produsă de un instrument tăietor sau înțepător, în vezică, colul vezicii, începutul uretrei, perineu, rect și anus, ca și cum flatulența, cu durere tăietoare, ar împinge în afară toate aceste părți; era insuportabilă la fiecare pas (era obligat să meargă aplecat, deoarece îl strângea atât de tare); dispărând rapid în repaus, șezând și culcat, 1.
Flatulența urcă din abdomen și rămâne blocată sub coastele scurte (după douăzeci de ore), 1.
Durere în abdomen, ca de gaze blocate, 1. [640.]
Flatulență, ici și colo în abdomen, provocând apăsare și anxietate, 2.
Flatulența pare să urce în piept, să-l strângă și să provoace, ici și colo, o apăsare înțepătoare (imediat), 1.
Tot ceea ce mănâncă pare să provoace flatulență, care urcă și provoacă anxietate, 1.
Durere violentă în abdomen, 22.
Dureri insuportabile în abdomen (după o oră), 1.
Abdomenul este dureros la atingere, 1.
Durere cu strângeri și sfâșieri în abdomen, extinzându-se până la piept (după o oră), 1.
Durere ca și cum intestinele ar fi fost bătute, chiar și în șale, cu un fel de greață, dimineața, în pat, 1.
Durere constrictivă în abdomen, 1.
Durere într-un punct mic al abdomenului, la atingere sau din cauza apăsării hainelor, împreună cu o durere asemenea unor înțepături fine de ac; după mers pe o distanță lungă, 1. [650.]
Durere în abdomenul superior, ca și cum hainele ar fi prea strâmte, 1.
Durere în inelul abdominal, dimineața, în pat, ca și cum s-ar încarcera o hernie, 1.
Durere de tracțiune și sfâșiere în abdomen, pornind din ambele părți, deasupra ossa innominata, 1.
Durere de tracțiune și tensiune în abdomen, 1.
Durere sfâșietoare în abdomen, după-amiaza, după ora 4 (după o oră), 1.
Crampă în abdomen, 15.
Durere ca niște înțepături de ac, în abdomen (după patru și șase ore), 1.
Durere în abdomen, ca și cum totul dinăuntru ar fi dureros ca o rană, la fiecare pas, în timpul mersului, 1.
Smucituri și tresăriri în mușchii abdominali, sub piele, 1.
Mușchii abdominali sunt dureroși, ca și cum ar fi contuzionați, numai la atingere sau la mișcarea corpului, 1. [660.]
Senzație ca de ceva care se târăște în mușchii abdominali; locul era resimțit ca amorțit, mort și părea umflat, 1.
Durere în mușchii abdominali, ca și cum ar fi fost bătuți, dureroasă mai ales la mișcare, 1.
Tracțiuni și sfâșieri în abdomen, 1.
Strângeri colicative și ciupituri în abdomen, în jurul ombilicului, ori de câte ori mănâncă ceva, 1.
Strângeri colicative în abdomen (după o oră), 1.
Strângeri colicative în abdomen, ca de viermi, după ce bea cafea, dispărând la îndoirea trunchiului înapoi, dar revenind la aplecare (după o oră), 1.
Strângeri colicative și sfredelire în abdomen, 1.
Strângeri colicative în regiunea abdominală superioară, când simte nevoia să aibă scaun, 1.
Apucare și strângere ca de gheară, alternante (când apucă, când slăbește), în regiunea abdominală superioară, 1.
Crampă constrictivă în abdomen și uter, ca o strângere colicativă și ca de gheară (cu eliminare abundentă de sânge coagulat), 1. [670.]
Tăietură arzătoare, mai mult în abdomenul superior și mai frecvent la mișcare, 1.
Betelia hainelor deasupra șoldurilor este mereu strâmtă și pare să fie întotdeauna trasă strâns, 1.
Mișcări în abdomen, foarte devreme dimineața (după optsprezece ore), 1.
Agitație în abdomen, de jos în sus, fără căldură perceptibilă, 1.
Senzație de căldură crescută în abdomen, dimineața, 1.
În abdomen, o senzație de căldură care nu era neplăcută și ca și cum ceva ar fi desprins și în mișcare, 1.
Senzație ca și cum totul din abdomen ar cădea în jos, ceea ce îl obliga să meargă cu grijă, 1.
Senzație ca de greutate în abdomen, 1.
În timpul mersului, senzație în abdomen ca și cum intestinele s-ar bălăci, 1.
Senzație de slăbiciune în inelul abdominal, ca și cum s-ar produce o hernie (după douăzeci de ore), 1.
Hipogastru și regiuni iliace. [680.]
Apăsare ca o distensie în abdomenul inferior, când inspiră, vorbește sau la atingere externă, 1.
Colică ciupitoare-apăsătoare și chiorăit ca de fermentație în abdomenul inferior, urmate de diaree apoasă, foarte devreme dimineața (după douăzeci și patru de ore), 1.
Colică tăietoare persistentă în abdomenul inferior, urcând spre abdomenul superior, unde devenea o strângere colicativă, 1.
Colică tăietoare în abdomenul inferior, cu greață, gust dulceag dezgustător în gură, slăbiciune și somnolență mare, dimineața, reapărând după douăzeci și patru de ore (după o jumătate de oră și douăzeci și patru de ore), 1.
Durere ca de gaze blocate, jos, în abdomenul inferior, cu durere în șale, dimineața, 1.
Durere apăsătoare în abdomenul inferior, extinzându-se mai ales spre anus, 1.
Constricție în abdomenul inferior și o împingere în jos spre organele genitale, în timpul mersului în aer liber, 1.
Împingere în jos spre organele genitale, în abdomenul inferior, 1.
Durere apăsătoare în regiunea pubiană, 1.
Senzația că jumătatea inferioară a abdomenului este balonată și umflată (a cincea zi), 36. [690.]
Dezvoltarea unei tendințe la hernie inghinală (după cinci, șapte și opt ore), 1.

VOMICA. RECT ȘI ANUS

*Hemoroizi nehemoragici (după șase ore), 1.
Excitație hemoroidală foarte tranzitorie (după opt ore), 1.
Durere în rect, ca din cauza constipației, seara după masă, ameliorată din când în când prin eliminarea de gaze (după patru ore), 1.
Durere ascuțită, apăsătoare, în rect, dimineața, înaintea unui scaun (după șaisprezece ore), 1.*
*Durere ascuțită, apăsătoare, în rect, după un scaun și după masă, mai ales la efort intelectual sau la studiu, 1.
Durere apăsătoare violentă, profund în rect, care taie respirația, pe la miezul nopții (după șaisprezece ore), 1.
Presiune în rect, înaintea scaunului, 1.*
Durere apăsătoare în perineu, după masa de prânz (după două ore), 1.
Arsură și înțepături în rect, cu hemoroizi la nivelul anusului (după două ore), 1.* [700.]
Mâncărime cu senzație de furnicare și gâdilare în rect și anus, ca de oxiuri, 1.
Înțepături în rect în timpul evacuării scaunului, 1.
*Durere sfâșietoare, înțepătoare și constrictivă, ca de hemoroizi nehemoragici agravați, în rect și anus, după masă și după efort intelectual și cugetare (după treizeci și opt de ore), 1.
Mâncărime în rect, ca de oxiuri, 5.
Mâncărime voluptuoasă, intolerabilă, în rect, până la anus (după trei ore), 1.
Senzație de contracție a rectului, uneori, ca și cum ar fi obligat să meargă la scaun, 1.*
Contracție dureroasă în rect și anus, dimineața după ridicarea din pat (după zece ore), 1.
*După un scaun, părea ca și cum ar mai fi rămas ceva și nu ar fi putut fi evacuat, cu o senzație de constricție în rect, nu în anus, 1.
Constricție și strângere în rect, împiedicând evacuarea scaunului, 1.*
*Eliminare de sânge roșu-aprins odată cu materiile fecale, cu o senzație de constricție și contracție în rect, în timpul scaunului (după patruzeci și opt de ore), 1. [710.]
Multe gaze fetide, per rectum (a cincea zi), 36.
La mersul la scaun, presiunea pare exercitată mai mult asupra uterului (ca și cum ar urma să iasă un copil) decât asupra rectului, 1.
Hemoragie din anus, 1.*
Oxiuri care ies prin anus, 1.
Evacuare de mucus de culoare închisă, care provoacă o arsură usturătoare în anus, precedată de colici (după opt ore), 1.*
Durere apăsătoare în interiorul anusului și în rect, seara (după unsprezece ore), 1.
Senzație de excoriație și durere în interiorul anusului; a fost obligat să folosească pământ de piuă (după cinci până la șase zile), 30.
Durere usturătoare și ca de rană în anus, după un scaun, seara (după zece ore), 1.*
Durere arzătoare-usturătoare și senzație de tăietură într-o zonă dureroasă din anus, ca de hemoroizi, la câteva ore după un scaun, 1.*
Durere arzătoare la exteriorul anusului, imediat după un scaun (după douăzeci de ore), 1. [720.]
Senzație de tragere în anus, în afara defecației, 1.*
Furnicare, ca de oxiuri, în anus, noaptea, 1.
Mâncărime în anus, asociată cu o durere ca de rană, ca de hemoroizi, în timpul mersului, seara (după treizeci de ore), 1.*
Mâncărime în anus și scaun fierbinte, 1.
Mâncărime pe marginea anusului, devenind o durere usturătoare și ca de rană, ca de hemoroizi nehemoragici (după o jumătate de oră), 1.*
Scaun zilnic, deși întotdeauna cu o senzație colicativă în abdomen, iar odată cu scaunul pare întotdeauna că nu este suficient și că evacuarea este incompletă, 1.*
*Nevoie anxioasă de defecație (după șase ore), 1.
*Nevoie frecventă și fără rezultat de defecație după evacuarea obișnuită, 1.
*Nevoie de defecație fără rezultat, 1.
Scaun învelit în mucus alb, 1. [730.]
Eliminare de sânge odată cu materiile fecale, 1.*
Scaun acoperit cu sânge și puțin mucus, 1.
Scaun albicios, amestecat cu mucus vâscos și striuri de sânge (după una și două ore), 1.*
Scaun alcătuit din materii fecale tari și moi, amestecate cu gaze, dimineața și după ce mănâncă (și bea), 1.

SCAUN

Diaree.
Acces extrem de brusc de diaree, noaptea, când se aștepta cel mai puțin; a trebuit să se ridice din pat și să alerge cât îl țineau picioarele; fără niciun fel de simptome premonitorii, 25.*
Diaree fetidă, 18.
Eliminare involuntară a unui scaun lichid, urmat de materii fecale tari, înainte de prânz, cu eliminare de gaze, 1.
Scaun diareiform în cantitate mică, dimineața, excoriind anusul, 1.*
*Diaree de culoare închisă, mai ales dimineața și imediat după masa de prânz, 1.
Scaun fluid, verde, mucilaginos (după douăzeci și patru de ore), 1 . [Un scaun persistent, abundent și diareiform, care să constituie o diaree adevărată, nu apare niciodată, din câte am observat, ca acțiune primară a Nux vom.: iar diareea exprimată în acest simptom constă fie în scaune foarte mici, alcătuite mai ales din mucus, însoțite de eforturi de defecație; fie, când evacuarea este abundentă și fluidă, aceasta reprezintă acțiunea secundară, efectul curativ la un pacient care suferise anterior de constipație, cu nevoie de defecație fără rezultat . -Hahnemann.] [740.]
Diaree, dimineața după ridicarea din pat (și după ce bea), urmată de slăbiciune, căscat, somnolență, senzație de frig, senzație de cap greoi și, ulterior, somn reconfortant (după optsprezece ore), 1.*
Diaree, 15.
Scaune frecvente, în cantitate mică, 1.
Eliminare intestinală abundentă, apoasă, 59.
Opt scaune lichide, galbene (a treia zi); a avut trei scaune (a patra zi), 44.
Scaune la început moi și fluide, ulterior tari (după douăzeci de ore), 1.
A fost obligat să meargă la scaun de trei sau patru ori pe zi, cu unele crampe abdominale; adesea nevoia era fără rezultat, iar scaunul, atunci când era eliminat, era moale, 1.*
Constipație.
Constipație, ca din cauza inactivității intestinelor, 1.
*Constipație, ca din cauza constricției și contracției intestinelor, 1.
Constipație, împreună cu un aflux de sânge la cap, 1. [750.]
Constipație, 1.
Evacuare de materii fecale voluminoase și tari (după douăzeci și patru de ore), 1.
Scaun foarte tare, uscat și, la un timp după aceea, o durere înțepătoare în regiune, ca de hemoroizi (după paisprezece ore), 1.*
Scaun dificil de evacuat, cu arsură, 1.
Tranzit intestinal blocat (a doua zi), 53.

ORGANE URINARE

Vezica urinară și uretra.
În timpul micțiunii, odată cu urina se elimină din vezică mucus foarte vâscos, fără durere (după nouă și douăsprezece zile), 1.*
Durere în colul vezicii urinare, înainte de a urina, 1.*
*Durere arzătoare și sfâșietoare în colul vezicii urinare, în timpul urinării, 1.
(Durere înțepătoare în vezica urinară, după masa de prânz, când nu urinează, ameliorată prin eliminarea de gaze), (după optzeci de ore), 1.
Presiune în colul vezicii urinare, după urinare, 1.* [760.]
Arsură pruriginoasă în regiunea colului vezicii urinare, dimineața, în pat, părând a fi dorință sexuală (după nouăsprezece ore), 1.*
Eliminare de mucus din uretră, 1.
Evacuare de urină palidă, urmată de eliminarea unei substanțe groase, albicioase, asemănătoare puroiului, cu durere arzătoare violentă (după șaisprezece ore), 1.
Durere constrictivă în porțiunea anterioară a uretrei, extinzându-se înapoi, când nu urinează, dimineața și în timp ce cugetă, 1.*
În timpul urinării, arsură, iar alteori durere sfâșietoare în uretră, 1.*
Arsură în uretră, în timpul urinării (după zece ore), 1.*
Durere arzătoare în porțiunea anterioară a uretrei, în timpul urinării, 1.*
Arsură și durere fin înțepătoare în uretră, în timpul urinării, după masa de prânz, 1.*
Mâncărime în uretră, în timpul urinării, 1.*
Înțepătură pruriginoasă în porțiunea anterioară a uretrei, extinzându-se înapoi, 5. [770.]
Înțepături fine sau zvâcnituri în uretră, chiar înainte de urinare, 1.
Meatul urinar este dureros, ca și cum ar fi rănit, înainte și după urinare, 1.
Durere apăsătoare în meatul urinar, cu frisoane, când nu urinează (după patru ore), 1.
Micțiune.
Nevoie de a urina, după-amiaza, 1.
*Nevoie de a urina, 1.
*Nevoie frecventă de a urina; striga întruna că s-ar simți mai bine dacă ar putea urina; urină tulbure, ca și cum ar fi noroioasă, cu un sediment galben-murdar, 45.
*Nevoie dureroasă și fără rezultat de a urina, 1.
*Eforturi violente; încercările de a urina erau continue și extrem de dureroase, fără a putea elimina nici măcar o singură picătură, 32.
A observat că elimina urina într-un jet mult mai puternic decât de obicei, 52.
*Urina era eliminată cu dificultate, 56.
Urină. [780.]
(Se elimină o cantitate de urină mai mare decât cantitatea de lichide ingerată), 1 . [Eliminarea abundentă de urină este doar reacția curativă a acestui medicament la un pacient care suferise anterior de starea opusă. -Hahnemann.]
Urină apoasă (după trei ore), 1.
Eliminare dureroasă de urină densă, 18.
Prima urină eliminată de pacient măsura cinci uncii fluide; în aceasta, testele chimice au evidențiat prezența stricninei și brucinei (după cinci ore), 64.
Urină roșiatică și densă (după câteva zile), 27.

ORGANE SEXUALE

Masculin.
Senzație de mușcătură pe glandul penisului, 1.
Durere în vârful glandului, ca de rană, după urinare, 1.
Prepuțul se retrage deasupra glandului (după patru ore), 1.
Mâncărime mușcătoare pe suprafața internă a prepuțului, mai ales spre seară (după o oră și jumătate), 1.
Durere ca de rană la marginea prepuțului, mai ales spre seară (după o oră și jumătate), 1. [790.]
Durere ca de rană pe muntele lui Venus, 1.
(Tumefiere glandulară pe muntele lui Venus), 1.
Secreție abundentă de smegmă în spatele corona glandis, 1.
Durere ca de ciupire cu cleștele, în partea dreaptă a scrotului, 5.
Durere constrictivă în testicule (după două ore), 1.
Durere surdă și greutate în testiculul drept și în cordonul spermatic, înlăturate de camfor sau coniac, 35.
Junghiuri în testicule, 1.
Presiune spre exterior la nivelul organelor genitale, dimineața, în pat, 1.
Excitație involuntară a organelor genitale și dorința unei emisii, dimineața, după ridicarea din pat, 1.
Erecții în mai multe dimineți succesive, 1. [800.]
Erecții după somnul de la amiază, 1.
Erecții persistente, 1.
Erecții foarte frecvente ale penisului, dar fără nicio dorință psihică; păreau a fi pur fizice (a patra zi); dimineața, la câteva ore după ce se ridicase din pat, soția sa a intrat în cameră; erecția a fost atât de bruscă și intensă, timp de aproximativ o jumătate de clipă, și a părut atât de ridicolă, încât l-a făcut să râdă din toată inima (a cincea zi), 36.
Emisie nocturnă fără erecție, urmată de relaxarea părților inferioare ale corpului (după treizeci și șase de ore), 1.
Emisie nocturnă, urmată de o senzație persistentă de frig la picioare, care nu dispare la mișcare (după șase ore), 1.
Emisie nocturnă, cu vise lascive (după patruzeci și opt de ore), 1.
Dorință de coit, dar în timpul unei emisii devine impotent; penisul se relaxează, 1.
Dorință sexuală la o provocare ușoară (după cinci ore), 1.
La o iritație ușoară sau numai la atingerea ușoară a unei femei, orgasm sexual, mai ales dimineața în pat (după opt ore), 1.
Feminin.
Scurgere nedureroasă de mucus galben din vagin, 1. [810.]
Scurgere de mucus fetid din organele genitale feminine, 1.
Tumefiere internă a vaginului, ca un prolaps, cu durere arzătoare, care face intolerabilă atingerea externă, 1.
Arsură la nivelul organelor genitale externe, cu dorință sexuală excesivă (după cincisprezece ore), 1.
Declanșează întotdeauna menstruația prea devreme, 42.
Menstruație cu patru zile prea devreme (după trei ore), 1.
Menstruație cu patru zile prea devreme și redusă cantitativ, 1.
Menstruație cu trei zile prea devreme, mai scurtă și mai redusă cantitativ decât de obicei, 1.
Menstruație cu trei zile prea devreme (după patruzeci și opt de ore), 1.
Menstruație cu trei zile prea devreme, cu crampe abdominale (după șaptezeci și două de ore), 1.
Menstruația a lipsit timp de șase săptămâni pentru a apărea la luna plină, 1. [820.]
Menstruație la luna plină (după douăzeci și șase de ore), 1.
Apariția menstruației la luna plină, 1.
Menstruația, care încetase cu o zi înainte, a revenit pentru câteva ore (după trei ore), 1.
Menstruația reapare chiar și în a paisprezecea zi, 1.
În timpul menstruației, prostrație (în jurul orei 2 P.M.) și cefalee, ca și cum ochii ar cădea din cap; nu-și putea ține capul ridicat; a început să-i fie frig, până la tremur, iar o oră mai târziu a fost cuprinsă de o căldură arzătoare internă, cu buze uscate, 1.
În timpul menstruației, greață dimineața, cu senzație de frig și accese de senzație de leșin, 1.
După apariția menstruației, senzație de leșin, dimineața după ridicarea din pat, precedată de mișcare spasmodică în abdomen și urmată, la ridicarea din poziția culcat, de slăbiciune și senzație de frig (după zece zile), 1.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe, trahee și voce.
Catar uscat și dureros în laringe, foarte devreme dimineața, cu căldură crescută a mâinilor și picioarelor, care la început îl face să se descopere, dar după o oră dorește să fie acoperit; urmat de transpirație generală (și ameliorarea catarului), (după douăzeci de ore), 1.
Catar uscat și dureros în laringe, seara înainte de culcare (după treizeci și șase de ore), 1.
Senzație de asprime și de zgâriere în laringe, care provoacă tuse, 1. [830.]
Mâncărime în laringe, care provoacă tuse, 1.
Mucus vâscos, ferm aderent în partea superioară a traheei, dimineața, la ridicarea din pat; pieptul pare înfundat, 1.
Mucus aderent în partea superioară a traheei, care provoacă tuse, 1.
Pare ca și cum partea superioară a traheei ar fi constricționată și îngustată de mucus, pe care este obligat să-l expectoreze forțat prin tușituri scurte, 1.
Mâncărime gâdilătoare în trahee, la mijlocul sternului, care provoacă tuse (după trei sferturi de oră), 1.
La expirație, gâdilare în trahee, care provoacă tuse, 1.
Nu poate vorbi cu voce tare, 1.
Tuse și expectorație.
Tuse violentă înainte de ridicarea din pat dimineața, cu expectorație de sânge coagulat și durere ca de rană în piept (după optsprezece ore), 1.
Tuse care provoacă o durere ca de contuzie în regiunea superioară a abdomenului, 1.
Tuse care provoacă cefalee, ca și cum craniul ar plesni, 1. [840.]
Tuse care devine umedă în aer liber, 1. [Tusea umedă este doar acțiunea curativă a acestui medicament. -Hahnemann.]
(Tuse care provoacă o pocnitură în ureche), 1.
Tuse și expectorație, care se intensifică la mersul în aer liber, urmate de slăbiciune, 1.
Tuse după ce mănâncă, 1.
Paroxisme violente de tuse uscată, seara, după ce se întinde, și foarte devreme dimineața (după douăsprezece ore), 1.
Tuse noaptea, care împiedică somnul, 1.
Tuse noaptea, cu senzație de apăsare în piept, 1.
Un junghi ca de rană la tuse, 1.
Tuse noaptea, 1.
Tuse uscată, persistentă și obositoare, în jurul miezului nopții, dacă stă culcată pe spate, dispărând când stă culcată pe o parte (după cinci ore), 1. [850.]
Tuse uscată, de la miezul nopții până în zori, 1.
Tuse la efort fizic (după patruzeci și opt de ore), 1.
Tuse cu senzație de zgâriere, 1.
Tuse care revine violent din două în două zile, 1.
Tuse provocată de citit sau de gândire, 1.
Tuse care provoacă senzație de căldură, 1.
Nu a dormit bine din cauza tusei; iar dacă i se părea că adoarme, tusea revenea și o tulbura până la miezul nopții, după care dormea liniștit, 1.
Dregerea zgomotoasă a gâtului, cu eliminarea mucusului din trahee, fără tuse, 1.
Tuse cu expectorație dulceagă, 1.
Respirație.
Respirație extrem de rapidă, cu ample ridicări ale pieptului, 48. [860.]
Respirație rapidă, cu suspine, întreruptă necontenit, 49.
Respirație accelerată și oarecum laborioasă, 51.
Respirație îngreunată, 45.
Sforăit puternic și expirație șuierătoare pe nas (după patru ore), 1.
Respirație ușoară (după trei ore), 63.
Respirație rapidă și dificilă, însoțită de durere intensă în regiunea precordială, 59.
Respirație foarte lentă, cu pupile dilatate, 1.
Respirația este dificilă și constrictivă cât timp rămâne ridicată, dar mai naturală când stă culcată în pat, 1.
Respirație scurtă, apăsată și dificilă, 23.
Lipsă de aer; nu putea inspira suficient aer nici măcar când stătea culcată, cu puls rapid, 1. [870.]
Respirație neregulată, superficială; devenea mai dificilă cu fiecare clipă și se temea că se va sufoca, 20.
Respirație constrictivă, urmată de tuse seacă și scurtă, 1.
Respirația, inițial îngreunată, s-a oprit; și a fost restabilită numai prin continuarea îndelungată a respirației artificiale, 58.
Dispnee noaptea, la trezirea din vise înspăimântătoare; abia își putea trage răsuflarea; cu vuiet în urechi, puls rapid și transpirație, 1.
Dispnee dimineața, în pat, în timp ce stă culcată pe spate, dar după ce se întoarce pe partea dreaptă, cefalee, 1.
Dispnee după masa de prânz; era obligată să inspire lent și profund; după câteva ore, lipsă de aer (respirație rapidă), (după douăzeci și șase și treizeci de ore), 1.
Dispnee seara și dimineața, 1.
Dispneea și anxietatea au crescut treptat timp de câteva ore; respirația devenea necontenit mai scurtă și, din când în când, izbucnea transpirația pe întregul corp, 1.
Dacă hainele sunt strânse bine imediat sub coaste, nu-și poate trage răsuflarea în timpul mersului; dacă sunt slăbite întrucâtva, respiră puțin mai liber, dar dacă sunt îndepărtate complet, respirația devine din nou dificilă, 1.

VOMICA. TORACE

Apăsare în piept, 12. [880.]
Apăsare în piept, seara, 1.
Durere apăsătoare (și tăietoare) în piept, imediat după masă, 1.
Durere apăsătoare transversală de-a lungul pieptului, care împiedică respirația, 1.
O tensiune caldă în piept, 1.
Durere compresivă în piept, 1.
Tensiune și apăsare în părțile externe ale pieptului, noaptea, ca din cauza unei greutăți și ca și cum părțile laterale ar fi paralizate, 1.
Compresie a pieptului, ca și cum ar fi strâns, noaptea în pat, 1.
Strângere astmatică, constrictivă, transversal prin piept, în timpul mersului sau al urcării pe o înălțime, 1.
Constricție astmatică transversal prin piept, în timpul mersului și al urcării, 1.
Senzație de constricție de-a latul pieptului, 31. [890.]
Strângere în piept, ca de la haine prea strâmte, la urcarea treptelor; ameliorată după ce se așază, 1.
Durere ca de contuzie, extinzându-se de la stern la omoplați, cu junghiuri și respirație scurtă, în repaus și în mișcare, numai în timpul zilei, 1.
Durere în piept, sub axilă, la atingere; nu îndrăznește să-și apese brațul pe piept, 1.
Durere în piept, ca și cum acesta ar fi comprimat de o greutate, în aer liber, 1.
Senzație de zgâriere în piept, provocând dregerea zgomotoasă a gâtului, 1.
Durere extinzându-se transversal de-a lungul pieptului, cu respirație scurtă, 1.
Durere de tracțiune în coaste, 1.
Durere de tracțiune în piept, 1.
Căldură în piept, care urcă în gură și provoacă neliniște, anxietate și insomnie (după șase ore), 1.
Acumulare catarală în piept, dimineața, astfel încât nu o poate desprinde prin tuse fără durere în trahee (după paisprezece ore), 1. [900.]
Catarul afectează pieptul, dimineața, în pat (ca o pâslă); răgușeală și senzație de asprime în piept și durere ca de rană într-un punct al traheei, de unde mucusul este desprins prin tuse; ameliorat prin ridicarea din pat (după zece ore), 1.
Pieptul pare înfundat; nu poate desprinde conținutul prin tuse (după șaisprezece ore), 1.
Senzație în piept ca și cum ceva ar urma să cadă (după șase ore), 1.
Căldură internă și externă în piept, cu înțepături fine în mușchii pectorali (după patru zile), 1.
Un aflux cald în piept, care provoacă anxietate, 1.
Arsură pe piept, cu anxietate (după douăzeci de ore), 1.
O oarecare oboseală dureroasă în piept, care nu este dureroasă la atingere, ameliorată prin îndoirea corpului spre spate (după patruzeci și opt de ore), 1.
Înțepături în mușchii pectorali, care nu sunt provocate de respirație (după trei ore), 1.
(Înțepături smucitoare în piept), 1.
Atacuri frecvente, ușoare, de palpitații în partea laterală a pieptului, dimineața (după șaisprezece și treizeci de ore), 1. [910.]
Pulsații în piept, 1.
Anxietate în piept, 5.
Sternul și părțile laterale.
Întregul stern este dureros la atingere, ca și cum ar fi fost lovit, 1.
Durere ca și cum sternul ar fi împins spre interior, 1.
Durere în regiunea sternului, numai în timpul zilei, la respirație, ca și cum pieptul ar fi prea scurt, 1.
Durere ca niște înțepături de ace în stern, după-amiaza, 1.
Durere ciupitoare și de tracțiune în apropierea sternului (după o jumătate de oră), 1.
Durere înțepătoare în mijlocul pieptului, devenind mai violentă la mișcare, 5.
Durere apăsătoare în partea stângă a pieptului dacă stă așezată o vreme, dispărând imediat la eructație, 1.
Durere în partea laterală a pieptului, sub umăr, ca după lovituri și contuzii, mai rea la atingere și mișcare decât în repaus, 1. [920.]
Ca o durere sfâșietoare, de tracțiune și arzătoare, în partea stângă a pieptului, dimineața (după treizeci și șase de ore), 1.
Durere în ambele mameloane, ca aceea provocată de venirea laptelui în sâni după naștere, 1.
O durere simplă în mamelonul drept, când este atins, 1.
Sensibilitate dureroasă a mameloanelor (după o oră), 1.
Înțepături ca o mâncărime sub mamelon, 1.
Senzație de tracțiune sub sânul stâng, cu anxietate, un fel de apăsare a inimii, care îngreunează respirația (după trei ore), 1.
Fior de-a latul sânilor (după câteva minute), 1.

INIMĂ ȘI PULS

Inimă.
Câteva înțepături violente în regiunea precordială, la o oră după ridicarea din pat, dimineața (după șapte zile), 1.
Palpitații cardiace spasmodice, cu senzație de freamăt în epigastru (după patru până la cinci zile), 26.
Palpitații violente, 49. [930.]
Palpitații, 1.
Palpitații la culcare după masa de prânz, 1.
Activitatea inimii considerabil accelerată și freamăt la pereții toracelui (după trei ore), 63.
Activitatea inimii era lentă și slabă, 46.
Câteva înțepături în regiunea inimii, 1.
Aflux de sânge, cu palpitații, foarte devreme dimineața (după douăzeci de ore), 1.
Împunsături dureroase spre inimă, ritmice cu pulsul, 1.
Apăsare persistentă asupra inimii (în regiunea epigastrică), 1.
Puls.
Puls rapid (după o oră și jumătate); 138 (după două ore și jumătate); 120 (după trei ore); 114 (după trei ore și jumătate), 64.
Puls accelerat, 51. [940.]
Puls foarte accelerat și slab între spasme, 45.
Puls slab și mult mai accelerat, 43.
Puls accelerat (după trei ore), 63.
Puls dur și excitat (după trei sferturi de oră), 53.
Puls rapid, cu conștiență deplină, 7. [Vezi S. 1590 și nota de acolo. -Hughes.]
Puls frecvent, 44.
În timpul spasmelor, puls rapid și neregulat, 47.
Pulsul, la început extrem de rapid, a scăzut treptat ca frecvență, 58.
Pulsul nu a putut fi numărat în timpul paroxismului; 80 între paroxisme, 57.
Pulsul oarecum slab perceptibil și bătând, în prima jumătate de oră, de 50 pe minut, 46. [950.]
Puls 96, destul de mic și foarte neregulat (după o oră), 61.
Puls mic, dur și rapid, 49.
Puls mic, intermitent, 10.
Puls neregulat, aproape complet dispărut în timpul spasmelor, 48.
Puls oarecum neregulat, nedur, ner rapid, 20.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Gât foarte rigid și tras spre partea dreaptă, 48.
Pulsații violente în carotide, 48.
Mușchii cervicali din partea stângă par umflați și dureroși la mișcarea capului, ca și cum tendoanele ar fi prea scurte și nu s-ar putea întinde, 1.
Rigiditate în partea dreaptă a cefei, ca și cum capul ar fi stat culcat într-o poziție incomodă, noaptea, 5.
Durere de tracțiune și senzație ca de povară pe ceafă, dimineața, 1. [960.]
Durere de tracțiune în ceafă, 1.
Durere sfâșietoare, în accese, în ceafă, seara (după două ore), 1.*
Durere ca de contuzie în ceafă, la mișcare (la aplecare) și la atingere (după șase ore), 1.
Durere ca și cum carnea ar fi fost desprinsă prin lovire de ultima vertebră cervicală; abia putea suporta cămașa pe acel loc, 5.
Tracțiune și rigiditate a mușchilor cervicali, 52.
Trosnituri în vertebrele cervicale, la mișcarea capului (după trei ore), 1.
Trosnituri nedureroase ale vertebrelor cervicale, la mișcarea capului, 41.
Articulațiile vertebrelor cervicale sunt dureroase, 1.
Senzație generală de rigiditate, mai ales la nivelul gâtului, 51.
Spate.
Rigiditate a spatelui (după câteva ore), 1. [970.]
Durere de tracțiune în spate, 1.
Durere de tracțiune și sfâșiere în spate (după o oră), 1.
Durere arzătoare și sfâșietoare în spate, 1.*
Durere sfâșietoare și de tragere în spate, 1.
Durere constrictivă și, în același timp, de contractare în spate, 1.
Senzație dureroasă indescriptibilă în spate și în regiunea lombară, urmată curând de spasme tetanice (după o oră), 43.
Durere constantă și senzație de contuzie în spate și în regiunea lombară (a doua zi), 45.*
Durere ca de contuzie în spate, și mai dureroasă la atingere și la presiune, ca și cum ar fi congestionat cu sânge, 1.
Tracțiune în spate, coborând de la ceafă (în timp ce ședea), împreună cu o durere violentă în capul pieptului, ca o senzație de târâre, astfel încât a fost obligată să stea aplecată înainte, după-amiaza, 1.
Dorsală.
Durere între omoplați și în ceafă, la mișcarea capului (după o oră), 1. [980.]
Durere ca după lovire în mușchii dorsali și abdominali, chiar și fără a fi atinși (după treizeci de ore), 1.
Durere între omoplați, ca de contuzie, și o senzație de tracțiune, mai ales la aplecare, 1.
Durere constrictivă între omoplați, 1.
Durere de tracțiune și senzație de contuzie între omoplați, mai ales la aplecare, 1.
Durere constantă, arzătoare și înțepătoare, între omoplați, 1.
Durere apăsătoare în vertebre (după o oră), 1.
Junghiuri între omoplați, la mișcare și la respirație, 1.
Câteva junghiuri între omoplați, la început independente, ulterior agravate de respirație, 1.
O înțepătură arzătoare care se extinde din regiunea lombară prin coapsă, când pășește și merge, 1.
Durere de tracțiune care urcă din șale de-a lungul spatelui, asociată cu rigiditate paralitică, 1.
Lombară. [990.]
Durere constrictivă în regiunea lombară, care se extinde în lateral, 1.
Durere pulsatilă în regiunea lombară, în timpul frisonului cu tremurături, cu eructații (după treizeci și șase de ore), 1.
Durere în regiunea lombară, ca și cum s-ar frânge, provocată de un curent de aer; era obligat să meargă aplecat înainte, 1.
Durere în regiunea lombară, ca după lovire sau ca și cum ar fi prea slăbită, ca după naștere, numai în timpul zilei, 1.
Durere în regiunea lombară și în genunchi, ca după lovire și contuzie , amestecată cu o oarecare durere de tracțiune, nici agravată, nici ameliorată de schimbarea poziției și nici măcar de repaus sau mișcare, dimineața, în pat, 1.*
Durere în regiunea lombară, ca după lovire , la aplecarea mult înainte sau mult înapoi, deși mai intensă la prima (după patru ore), 1.*
Durere în regiunea lombară, noaptea, care împiedică întoarcerea în pat, 1.
Regiunea lombară pare dureros contuzionată ; mai rău în timpul mișcării decât în repaus, 1.*
O înțepătură surdă, ca o smucitură, în regiunea lombară și în ischioane; din cauza ei, nu se putea întoarce în pat; de asemenea, durere surdă în regiunea lombară în timpul repausului; din cauza smuciturilor dureroase, nu putea rămâne nemișcată când tușea și nici când strănuta, 1.
(Junghiuri violente în regiunea lombară, care apoi se extind în părțile laterale și împiedică respirația, în timpul frisonului de după-amiază), 1. [1000.]
Un junghi puternic în regiunea lombară la răsucirea laterală a părții superioare a corpului; îi taie respirația, 5.
Regiunea lombară și șalele par tensionate și dureroase ca o rană la atingere, 1.
Durere în regiunea pelviană, ca și cum ar fi dislocată, la cea mai mică mișcare, 1.
Durere de-a curmezișul șalelor, trecând spre șolduri (după câteva zile), 27.*
Durere apăsătoare în șale, extinzându-se spre coloana vertebrală, care provoacă anxietate, imediat după cină (după o oră), 1.
Sfâșiere în șale, 1.
Durere oarecum apăsătoare în șale, extinzându-se spre coloana vertebrală, imediat după ce a băut, dimineața, după care durerea se extinde spre hipocondre, ca din cauza retenției de gaze (după treizeci și șase de ore), 1.
Sfâșiere și tragere în porțiunea inferioară a spatelui, în timpul mersului și când ședea, dar nu în poziție culcată, 1.

EXTREMITĂȚI

În timp ce extremitățile inferioare rămâneau întinse, rigide și reci, celelalte extremități se aflau încă sub controlul voinței, deși erau oarecum reci și afectate de crampe, 45.
Rigiditatea extremităților, 66. [1010.]
Rigiditatea articulațiilor, mai ales a genunchilor; ulterior, mersul a devenit nesigur și clătinat (după un sfert de oră), 44.
Rigiditate particulară a tuturor membrelor, mai ales a genunchilor, cu tensiune, 17.
Mobilitate diminuată a tuturor articulațiilor, 1.
Tensiune și rigiditate în membre (după opt și șaisprezece ore), 1.
Rigiditatea membrelor, cu smucituri, 1.
Tremurături ale membrelor și smucituri ale inimii (după o oră), 1.*
Greutate în brațe și în extremitățile inferioare, astfel încât nu le putea ridica, 1.
Dureri spasmodice în membre, cu senzație de frig, bătăi interne, după căscat, după întindere, 1.*
Durere în articulații și în mijlocul oaselor lungi, ca după contuzie, dimineața, în pat (cu retenție de gaze jos în abdomenul inferior, sub pubis); ambele dispar după ridicarea din pat (după douăzeci de ore), 1.*
Durere în toate articulațiile, ca după lovire, la mișcare (după patru ore), 1. [1020.]
Dureri în genunchi și în toate articulațiile; mai rău dimineața, 37.
Se plângea de dureri crampoide în membre când le mișca (a doua zi), 53.
O durere simplă, ca după o contuzie, asociată cu o senzație de sfâșiere în toate articulațiile părții pe care nu stă culcat; ameliorată și înlăturată numai prin întoarcerea și așezarea pe partea dureroasă, dar după aceasta durerea începe curând din nou în cealaltă parte, cea sănătoasă; aceasta îl obligă să se întoarcă frecvent în pat, 1.
Durere ca de contuzie în articulațiile părții pe care stă culcată, foarte devreme dimineața, în pat, dispărând la întoarcerea pe partea cealaltă; când rămâne nemișcată, durerea reapare treptat în partea pe care stă acum culcată, dispărând complet la ridicarea din pat (după treizeci de ore), 1.
Cu cât stă mai mult culcat în pat dimineața, cu atât are mai multă durere în toate membrele, mai ales în articulații, ca după lovire și contuzie; ameliorată după ridicarea din pat (după optsprezece ore), 1.*
Durere de tensiune în membre, foarte devreme dimineața, cu obstrucția nasului (după zece ore), 1.*
Durere la rădăcinile unghiilor, dacă le lovește de ceva sau doar le atinge, ca și cum ar urma să ulcereze, 1.
Sfâșiere în brațul stâng și coapsa dreaptă, după somnul de la amiază, în timpul menstruației, 1.
Tracțiune și înțepături ca de ace pe dosul și tălpile picioarelor și la degetele picioarelor; o senzație asemănătoare în brațe și mâini, 52.
Smucituri în membre, seara, în pat, 1. [1030.]
Toate articulațiile sunt mai dureroase la mișcare decât atunci când ședea nemișcat, după miezul nopții (după șase ore), 1.
Senzație de rău în toate membrele, 1.
Senzație dureroasă de sfâșiere și oboseală în membre (după un sfert de oră), 44.
Oboseală mare și moleșeală a tuturor membrelor, după ieșirea la aer liber (după opt ore), 1.*
Slăbiciune mare a membrelor, astfel încât nu putea sta în picioare, 10.
Oboseală în toate membrele, mai ales după urcarea treptelor, 2.
Oboseala extremităților, astfel încât abia le putea mișca, cu o senzație dureroasă de contractare în întregul corp, 1.
Senzație de slăbiciune și prostrație în toate membrele, 47.
Senzație de pierdere bruscă a puterii brațului (și a extremităților inferioare), dimineața (după douăsprezece ore), 1.*

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Greutate și oboseală în brațe (și picioare), după-amiaza, 1. [1040.]
Moleșeală a brațelor, 1.
Amorțirea brațelor, noaptea (după patru ore), 1.
Durere în braț, care împiedică mișcarea (după douăzeci și patru de ore), 1.
Durere de tracțiune în braț, 1.
Durere de tracțiune de jos în sus în braț, cu rigiditate paralitică, 1.
Umăr.
Loc dureros, cu arsură, în ambii mușchi deltoizi, care pare și fierbinte la atingere, 1.
Durere reumatică în umărul drept și în mușchiul deltoid, 5.
Durere de tracțiune în partea superioară a umărului, 1.
Durere ca de contuzie în articulația umărului și în omoplat, la aplecarea capului spre partea opusă, 1.
Durere în articulația umărului, ca și cum ar fi obosită de muncă sau ca și cum ar fi fost lovită, când brațul atârnă în jos, în timpul mersului în aer liber (după patru zile), 1. [1050.]
Durere ca de contuzie în articulația umărului, astfel încât nu poate ridica brațul, 1.
Durere în articulația umărului, ca și cum ar fi paralizată, cu greutate și oboseală în întregul braț, atât în șezut, cât și în timpul mersului; după câteva mișcări nu a mai putut ține brațul ridicat, 1.
O durere de nedescris în articulația umărului pe care stătea culcat, dispărând treptat după ce se întorcea pe partea cealaltă, cu transpirație generală, pe la ora 3 dimineața (după șaisprezece ore), 1.
Durere în articulația umărului stâng, seara, în pat; când stă culcat pe partea opusă, o senzație ca și cum ligamentele ar fi rupte, care dispare dacă stă culcat pe partea dureroasă (după patruzeci și opt de ore), 1.
Durere într-un omoplat, ca și cum ar fi scrântit, 1.
Senzație dureroasă în omoplați, ca după un efort prea mare și o încordare excesivă, 1.
Cot și antebraț.
Durere constrictivă, apăsătoare, în cot, 1.
Durere sfredelitoare în articulația cotului, când stă culcat pe partea opusă, după miezul nopții (pe la ora 2 dimineața), (după șaizeci de ore), 1.
Mușchii de pe fața internă a antebrațului stâng sunt umflați și dureroși, ca și cum ar fi arși, 5.
Antebrațele au fost parțial flectate în tot acest timp, 29. [1060.]
Oboseală a antebrațelor, 1.
Durere apăsătoare, paralizantă, în mijlocul antebrațului drept, dinăuntru spre exterior, 5.
Durere de tracțiune în antebraț, cu un junghi în degete (după o jumătate de oră), 1.
Slăbiciune a antebrațelor și mâinilor, aproape ca și cum ar fi paralizate, după somnul de la amiază (după două ore), 1.
Amorțirea antebrațului până la mână; acesta pare lipsit de viață (mort), cu senzație de frig, deși venele sunt destinse; în fiecare dimineață sau o dimineață da, una nu, după ridicarea din pat (după patru zile), 1.
Încheietura mâinii și mâna.
Înțepătură de tracțiune în condilul extern al încheieturii mâinii drepte, seara, înainte de culcare, 1.
Durere ca de luxație în încheietura mâinii drepte, la mișcarea sau solicitarea mâinii, 1.
Umflare palidă a mâinilor și degetelor (după douăzeci de ore), 1.
Una dintre mâinile ei s-a umflat; timp de ore întregi nu a simțit nimic în ea (după patru până la cinci zile), 31.
(Mâinile, frecvent roșu-închis, pline de vene destinse), 1. [1070.]
Contracție ca de crampă în palmă, care nu poate fi deschisă fără durere (după douăsprezece ore), 1.
Tresăriri convulsive ale mâinilor și degetelor, 20.
Amorțirea mâinilor, 1.*
Durere de tracțiune de jos în sus, mai întâi în mână și apoi în articulația cotului (după trei ore), 1.
Arsură pe dosul mâinii, 1.
Nu avea putere în mână pentru a scrie, 1.
Degete.
Contracție spasmodică a degetelor, în timpul căscatului, 1.
Pocnituri ușor provocate în police, la mișcarea acestuia, 1.
Crampă în degete, după miezul nopții, în pat, 1.
Durere în articulațiile degetelor, ca după muncă grea și ca și cum tendoanele ar fi prea scurte, 1. [1080.]
Durere de tracțiune în sus și în jos în degete, 1.
Durere cu zvâcnituri și înțepături de-a lungul osului policelui, extinzându-se înapoi, 1.
Arsură în eminența tenară, la culcare, după masa de seară (după o oră), 1.
Amorțirea degetelor în timpul transpirației nocturne, 1.
Senzație de crampă în degete și înțepături ca de ace, la întinderea brațelor, 5.

VOMICA. EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

Membrele inferioare ușor depărtate, drepte, rigide, 48.
Incapacitatea de a flecta membrele inferioare; fiecare încercare provoca durerile cele mai violente, 71.
Înainte de apariția tetanosului, exista paralizie completă a membrelor inferioare, 56.
Membrele inferioare rigide, imobile; toți mușchii duri, contractați tetanic, 20.
Greutatea membrelor inferioare îl obligă să stea nemișcat, așezat, 1. [1090.]
Greutate și oboseală a membrelor inferioare, începând de dimineață, astfel încât dor la mers, 1.
Slăbiciune a membrului inferior drept, la mers în aer liber, 1.
Greutate și oboseală a membrelor inferioare (și a brațelor), după-amiaza, mai ales la urcarea treptelor, 1.
Membrele inferioare nu pot susține corpul; este obligat să se întindă, 1.
Clătinare și instabilitate a membrelor inferioare (după două ore), 1.
Copilul cade frecvent când merge, 1.
Senzație de pierdere bruscă a puterii în membrele inferioare (și în brațe), dimineața (după douăsprezece ore), 1.
Pierderea controlului asupra membrelor inferioare și cădere, 51.
Când a încercat să se ridice de pe scaun, nu a putut sta în picioare; nu și-a putut ridica picioarele și nici face vreun pas, 52.
În timpul mersului, era frecvent obligată să se oprească din cauza unei senzații bruște de frânare în mușchii membrelor inferioare, care par afectați ca de un șoc electric, 21. [1100.]
Durere în toate membrele, ca și cum ar fi fost bătute și contuzionate peste tot, 1.
Zvâcniri înțepătoare frecvente, care urcă de la picioare spre șolduri, foarte devreme dimineața, în timp ce stă întins pe spate; dispar dacă se întinde pe partea nedureroasă (după cinci ore), 1.
Membrele inferioare par contuzionate, 1.
Amorțirea membrelor inferioare în timp ce stă așezat, în timpul cinei, 1.
Sensibilitatea membrelor inferioare era încă diminuată (a doua zi), 45.
Șold și coapsă.
Zvâcnire în articulația șoldului, înainte de cină, 1.
Înțepătură în articulația șoldului drept, ca de la o entorsă, 1.
Arsură în articulația șoldului drept, 1.
Greutate a coapsei drepte, astfel încât nu poate ridica bine membrul, 3.
Tracțiune paralizantă în mușchii coapselor și gambelor, dureroasă la mers, 1. [1110.]
Tensiune dureroasă în coapsă; aceasta pare prea scurtă, 1.
Durere paralizantă în capul femurului, extinzându-se în jos, dincolo de genunchi, în timpul mersului (după două ore), 1.
Durere de tracțiune și sfâșiere în coapsă, extinzându-se până la genunchi, la oboseală, 1.
Durere de tracțiune extinzându-se din abdomen prin coapse (după patruzeci și opt de ore), 1.
Durere ca de contuzie în mușchii posteriori ai coapselor; mai intensă la ridicarea de pe scaun, 1.
Durere ca după un efort mare în carnea coapsei, chiar și la atingere; durere ca și cum ar fi fost lovită, 1.
Durere ca de lovitură în mijlocul coapsei, în mușchi, la mers (după o oră), 1.
Durere ca de roadere, mușcătoare și pruriginoasă, pe coapsă și deasupra genunchiului, seara, după ce se întinde în pat, neameliorată prin scărpinat, 1.
Durere în fesa dreaptă, ca și cum carnea ar fi fost făcută terci de lovituri, 3.
Mușchii coapselor și genunchilor sunt dureroși, ca și cum ar fi fost loviți, mai mult la mișcare decât în repaus; durerea este agravată și de atingere, 1. [1120.]
Senzație de contuzie de-a lungul coapselor (după câteva zile), 27.
La mers în aer liber, senzație ciudată în coapsa stângă, ca și cum un fir ar fi fost tras drept în jos de-a lungul coapsei; senzație pronunțată că piciorul este șchiop și teamă de a face pasul următor; credea că va trebui să șchiopăteze, dar nu a șchiopătat; senzație de gol în jurul ambilor genunchi (a patra zi), 36.
Zvâcniri și tresăriri frecvente în carnea coapsei, 1.
Senzație de zvâcnire, ca și cum cineva ar trage de un fir, pe partea laterală a coapsei drepte, 1.
Zvâcniri în mușchii coapselor, 1.
Senzație de tracțiune în jos în coapse, 1.
Genunchi.
Tumefiere dureroasă a genunchiului, 1.
Rigiditate și tensiune în fosele poplitee, mai ales după statul în picioare (după două ore), 1.
Tremur al genunchilor și al unui picior, 1.
Tremur al unui genunchi și al unui picior, cu o tensiune psihică stimulată, chiar agreabilă, în cursul mai multor seri, în timp ce stă în picioare, 1. [1130.]
Clătinarea și cedarea genunchilor, 1.
Uneori genunchii sunt atât de slabi, încât nu pot susține corpul, 1.
Articulația genunchiului cedează ușor când se mișcă (după o oră), 1.
Durere sfâșietoare și înțepătoare puțin deasupra și sub genunchi, seara (după treizeci și șase de ore), 1.
Durere în genunchi, ca și cum ar fi fost loviți, în repaus și la mișcare, numai în timpul zilei, 1.
Zvâcniri în fosele poplitee, în timp ce stă în picioare, după mers în aer liber, 1.
Senzație în fosele poplitee ca și cum ar fi prea scurte, la ridicarea de pe scaun, 1.
Senzație chinuitoare în articulația genunchiului, la mers, ca și cum nu ar fi lubrifiată, ca și cum ar urma să trosnească, 1.
Gambă.
Amorțeală și rigiditate a picioarelor, 51.
A simțit că picioarele deveneau rigide (curând), 64. [1140.]
Amorțirea gambelor și a labelor picioarelor, dimineața, 1.
Senzație de amorțire a piciorului, însă fără furnicături, urmată de o senzație de contracție, 1.
Amorțirea piciorului după stat așezat, în timpul mersului și în ortostatism (după optsprezece ore), 1.
Amorțirea piciorului în timp ce stă așezat și în picioare și o înțepătură în el dacă se sprijină de celălalt picior, 1.
Tracțiune spasmodică în picioare, 1.
Durere de tensiune în ambele rotule, ca și cum ar fi obosite de mers, la urcarea treptelor; mai intensă dimineața, 1.
Durere fină, înțepătoare și arzătoare, bine localizată într-un punct mic de pe tibie (după un sfert de oră), 1.
Durere sfâșietoare în piciorul stâng, extinzându-se până la degetele piciorului, după-amiaza (după șapte ore), 1.
Durere ca de crampă în gambe, 1.
Durere de tensiune în gambe, 1. [1150.]
Cârcel în gambe, dimineața, în pat, la flectarea piciorului (după treizeci și două de ore), 1.
Cârcel în gambe, seara, în pat, la întinderea piciorului (după douăzeci și patru de ore), 1.
Cârcel în gambe, după miezul nopții, în pat, dacă coapsa este flectată pe corp (după patru ore), 1.
Cârcei în gambele ambelor picioare (după patru până la cinci zile), 26.
Cârcei în gambe, 60.
Cârcel în mușchii gambei timp de câteva secunde, provocat de spălarea picioarelor (după trei ore și cincizeci de minute); cârcel în ambele picioare timp de aproximativ un minut, provocat de mutarea într-un pat cald (după patru ore și zece minute), 64.
Apăsare pe partea laterală a gambei, 1.
Apăsare pe partea externă a gambei, ca și cum ar urma să apară un cârcel, în cursul a două dimineți, la ridicarea din pat (după șapte zile), 1.
Înțepături în gambe la expunerea la aer rece, ca și cum piciorul ar fi amorțit (după două ore), 1.
Furnicături în gambe, după mers în aer liber, 1.
Gleznă. [1160.]
Luxarea ușoară și trosnirea gleznei la mers (după patru ore), 1.
Durere în gleznă, ca și cum ar fi luxată și scrântită, în timpul mersului, dimineața, după ridicare; nu poate călca pe ea fără o durere intensă, care iradiază fulgerător în sus, în picior (după șaisprezece ore), 1.
Durere în glezne, numai la mișcare și mers, ca și cum ar fi făcut un drum obositor pe jos; tendoanele sunt dureroase, ca și cum ar fi întinse și prea scurte, 1.
Picior și degete.
Tumefierea dosului piciorului, 1.
Tumefierea tălpii, dimineața (la piciorul afectat de un ulcer), 1.
Slăbiciune și instabilitate a picioarelor; a fost obligat să se așeze, 13.
Amorțirea (insensibilitatea) tălpilor, 1.
Contracție spasmodică a tălpii piciorului drept, 1.
Contracție dureroasă, ca de crampă, în tălpi, când coapsele sunt flectate, dispărând la întinderea picioarelor, 1.
Tracțiune neobișnuită în dosul picioarelor și în tălpi, 62. [1170.]
Senzație, la mers, ca și cum piciorul drept s-ar împiedica; după ce s-a încălzit prin mers alert, senzația a dispărut complet și a mers mai stabil (a doua zi), 38.
Durere violentă într-o degerătură, vara, ca de la un frig extrem de puternic, cu un fel de pulsație în ea, imediat, 1.
Durere arzătoare în tălpi, 1.
Durere ca și cum încălțămintea ar fi prea strâmtă și ar apăsa picioarele și ca și cum tălpile ar fi devenit obosite și dureroase ca de rană din cauza mersului, 1.
Durere ca o arsură și ca și cum încălțămintea ar apăsa piciorul, de-a lungul marginii piciorului și degetelor, precum și pe partea dorsală a degetelor, seara (după treizeci și șase de ore), 1.
Durere surdă, amorțită (amorțeală) în călcâie, ca după o săritură de la înălțime, 1.
(Durere în călcâie când calcă pe ele, ca și cum ar fi mers până când au devenit dureroase ca de rană; mai intensă când calcă pe o piatră), 1.
Cârcel în tălpi frecvent în timpul zilei, când încearcă să se ridice după ce a stat așezată; este obligată să-și întindă picioarele și să alerge pentru a obține ameliorare, după care dispare; noaptea nu poate dormi din cauza acestui cârcel, care apare de îndată ce își trage picioarele în sus sau își flectează coapsele, 1.
Durere sfâșietoare în tălpi, în timp ce stă întins, după-amiaza (precedată de arsură în pernița policelui), (după o oră), 1.
Durere sfâșietoare în maleolă (după somnul de prânz), (după două ore), 1. [1180.]
Tracțiune și înțepături în maleola externă dreaptă, seara, înainte de culcare, 1.
Înțepături în tălpi, 1.
Câteva înțepături în călcâie (după două ore), 1.
Amorțirea ambelor haluce, imediat, 1.
Contracție spasmodică a degetelor picioarelor, la căscat, 1.
Cârcel în degetele picioarelor, după miezul nopții, în pat, 1.
Durere ca de crampă în halucele drept (în repaus), care însă dispare curând, 1.
Durere în bătăturile de pe degetele picioarelor, ca de rană sau ca de furuncul (după patru și șaisprezece ore), 1.

VOMICA. GENERALITĂȚI

Culcată pe spate, 51.
În timp ce privește un obiect supărător, apar imediat bătăi în extremitățile inferioare; apoi este afectat întregul corp și aproape că își pierde conștiența timp de o oră, 1. [1190.]
Găsită întinsă rigid pe podea, 54.
Rigiditatea maxilarului și a membrelor indica natura otrăvii (după o jumătate de oră), 64.
Moarte prin apoplexie (după un sfert de oră), 22.
Strigăte puternice, involuntare, 49.
Chinuri înspăimântătoare (după o jumătate de oră), 54.
Spasme tetanice violente; capul îi era tras înapoi; brațele întinse, degetele flectate spre palme; maxilarele ferm contractate; fața oarecum lividă; ochii deschiși, ficși și oarecum proeminenți; trunchiul rigid; picioarele întinse, labele picioarelor întoarse în afară, iar degetele flectate spre suprafața plantară; pielea uscată și caldă; respirații zgomotoase, aproape stertoroase; acest paroxism a durat aproximativ două minute; a urmat un interval de sensibilitate perfectă; când a fost văzută prima dată, intervalele dintre crize erau de aproximativ cinci minute; paroxismele au crescut în general; intervalele au devenit mai scurte; în ultima jumătate de oră de viață, cea mai mică mișcare provoca un paroxism; uneori, încercarea de a vorbi sau de a bea provoca unul; a implorat să fie lăsată singură din cauza durerii pe care o suferea, după cum s-a exprimat, „când era în criză”. Moarte în mai puțin de două ore după primul spasm cunoscut, 57.
Spasme, cu rigiditate tetanică a aproape tuturor mușchilor corpului, cu întreruperi de câteva minute, în timpul cărora mușchii erau relaxați; pulsul a devenit moale, iar pacienta și-a recăpătat conștiența și vorbirea; spasmul era reînnoit de cea mai ușoară atingere, deși uneori înceta imediat când pacienta era prinsă strâns sau când cotul era îndreptat, 48.*
Tremur, devenind curând un spasm violent; de îndată ce brațul a fost atins pentru a i se lua pulsul, a fost cuprins brusc de un spasm tetanic înspăimântător, în care ochii erau larg deschiși, proeminenți, rigizi și imobili; maxilarele încleștate; buzele larg deschise; fața schimonosită; extremitățile întinse rigid, iar coloana vertebrală arcuită înapoi; trunchiul, îndeosebi partea sa inferioară, era cuprins din când în când de smucituri violente, ca niște șocuri electrice, de-a lungul coloanei vertebrale, care ridicau corpul; respirația era oprită; fața și obrajii deveneau albastre; după o jumătate de minut survenea o pauză, în timpul căreia copilul respira cu mare efort și sacadat; dorea cafea; dar, încercând să înghită apă călduță, a fost din nou cuprins de un spasm tetanic; după un timp, pulsul a ajuns la 102, spasmodic și neregulat; spasmele se reînnoiau ori de câte ori buzele atingeau ceașca sau când cineva îi atingea corpul; chiar și un zgomot provoca reapariția spasmelor, care uneori surveneau fără cauză aparentă; după paroxisme, ochii erau de obicei închiși; fruntea și fața, acoperite de transpirație; obrajii și buzele, albastre; gemea tare, fără să acuze vreo durere anume; ulterior, pulsul a devenit ușor neregulat și moale; în timpul tuturor paroxismelor, chiar până la moarte, mintea a rămas lucidă, 70.
Trismus și tetanos complete; maxilarele erau strâns încleștate, iar mandibula se mișca spasmodic dintr-o parte în alta; brațele erau crispate spre piept; coapsele trase spre abdomen; degetele mâinilor și picioarelor flectate, cu scâncete și gemete; pierderea vocii; anestezia pielii și absența durerii, 66.
La fiecare două sau trei minute era zguduită de un spasm convulsiv, însă numai pentru o clipă, 31. [1200.]
Întregul corp a fost cuprins de simptomele unui tetanos complet și violent; maxilarele fiind ferm încleștate, iar membrele întinse rigid; agravat la intervale de mișcări convulsive violente, 44.
În timp ce stătea culcat pe canapea, a fost cuprins de o senzație extrem de neobișnuită, de la cap până la picioare, ca și cum întregul corp din interiorul pielii (inclusiv creierul) ar fi fost alcătuit din fire extrem de fine; senzația semăna întrucâtva cu amorțeala și cu senzația extatică de după o îmbrățișare reciprocă și caldă; a durat aproximativ două ore, apoi a dispărut la ora 18 (a treia zi); a revenit în grade mai ușoare până astăzi (a treisprezecea zi), 36.
Un paroxism tetanic a survenit brusc; bărbatul a intrat într-o stare de opistotonus; toți mușchii au devenit rigizi, iar respirația a fost suspendată pentru moment. Criza a durat aproximativ o jumătate de minut, după care mușchii s-au relaxat și a putut din nou să răspundă la întrebări (după aproape o oră), 53.
Opistotonus bine pronunțat, spasmele intensificându-se și afectând respirația, care, la un moment dat, părea să înceteze; pacientul știa când urmau să apară spasmele, spunând: „Vine”; exista și senzația unei morți iminente, iar el a spus: „Rămas-bun, mor”. S-a aplicat imediat gheață de-a lungul coloanei vertebrale, iar severitatea spasmelor s-a redus. Intervalele dintre crize erau distincte (după o oră și jumătate). Spasmele sunt declanșate prin atingerea pacientului (după două ore și un sfert), 64.
S-a trezit într-un spasm, scoțând strigăte puternice; la încetarea spasmului, a leșinat. După ce și-a revenit, prima picătură de apă care i-a atins limba a provocat un spasm violent, cu țipete puternice și opistotonus complet. În două ore și jumătate a avut nouă atacuri spasmodice, mai mult sau mai puțin severe. Ultimul dintre ele, care părea provocat de aplicarea unei cești pe buze, a fost foarte intens și prelungit. Pacientul s-a ridicat brusc în pat, întregul său corp fiind într-o stare de rigiditate completă. Membrele erau rigide, iar degetele încleștate. În timpul spasmelor, extensia forțată a corpului îi oferea o ameliorare evidentă. În intervale existau tresăriri constante ale extremităților, 58.
S-a instalat un opistotonus permanent, iar fata a rămas în această stare până la moarte, care a survenit probabil la aproximativ șapte ore după administrarea otrăvii, 56.
Avea contracții spasmodice violente ale mușchilor voluntari, dar mai ales ale membrelor, cu durere extremă în toate părțile afectate. Uneori spasmul continua timp de trei sau patru minute, fiind urmat apoi de o schimbare rapidă a poziției sau de o succesiune îndelungată de mișcări convulsive. Mușchii spatelui erau atât de afectați de spasm, încât cazul devenea aproape unul de opistotonus. Fiind imposibil să fie ținută pe scaun, a fost așezată pe un pat și protejată în acea poziție împotriva leziunilor locale, 46.
Crize convulsive pronunțate. Cinci convulsii tetanice puternice. Extremitățile întinse; mâinile apucând ferm marginile patului; picioarele depărtate; labele picioarelor întoarse în afară (după o jumătate de oră). O convulsie tetanică severă, cuprinzând aproape toți mușchii corpului și ai extremităților. Torace fix; respirație dificilă; corp arcuit înapoi (opistotonus). Aceasta a fost urmată de un interval de repaus și de relaxare a tuturor mușchilor, însă pacientul părea foarte prostrat. Au urmat, la diferite intervale, mici tresăriri convulsive și zvâcniri ale mâinilor și picioarelor. După acest atac, pacientul a devenit atât de sensibil, încât cea mai ușoară atingere sau mișcare a patului ori un zgomot brusc provoca o smucitură spasmodică a întregului corp, 63.
Convulsii violente, 47.
Convulsii care au încetat pentru un timp, apoi au reapărut și au prezentat în special, mai întâi, excitație nervoasă, iar apoi contracție spasmodică violentă a maxilarelor, cu scrâșnirea dinților, îndoirea capului înapoi, rigiditatea trunchiului, extensia forțată și inversiunea labelor picioarelor și tresăriri convulsive ale mușchilor gambelor (după cinci minute), 62. [1210.]
Atacuri convulsive, cu durata de unu până la două minute, în care toți mușchii deveneau extrem de rigizi; maxilarele strâns închise; pacientul foarte agitat, cu strigăte scurte, 47.
Convulsii, 12.
Agitare convulsivă a brațelor; îndoirea capului înapoi; strângerea puternică a dinților; mâinile erau strâns încleștate, 19.
Convulsii, cu fața roșie și ochii închiși, 58.
La o jumătate de oră după ultima doză, ridicându-se de pe scaun, a fost cuprins de vertij, urmat de convulsii ale extremităților, ameliorate în repaus, dar reînnoite de o mișcare ușoară; vorbire precipitată; în timp ce vorbea, contracții convulsive ale mușchilor feței; trismus ușor; față palidă; puls slab; cap acoperit de transpirație; atacul a durat o oră și jumătate; pacientul compara spasmele cu șocuri electrice, 73.
Convulsii, cu mișcări violente ale membrelor; distensia regiunii epigastrice; ochi strălucitori, cu privire fixă, 72.
După două ore, a devenit brusc rigid și inert; degetele și labele picioarelor întoarse în afară; ochii deschiși și ficși; maxilarele strâns închise, 65.
Contracții musculare extrem de dureroase, cu durata de trei sau patru minute și întrerupte de un spasm violent; corpul era arcuit înapoi în opistotonus; impulsul cardiac pronunțat, pulsul mic, abia perceptibil, de numai 20 pe minut; funcția creierului neafectată; ca urmare a spasmului ce afecta mușchii maseteri, pacientul mușca orice era apropiat de gură, 69.
Rigiditatea mușchilor întregului corp, ca în catalepsie (una dintre persoane a căzut brusc la pământ rămânând conștientă); închidere tetanică a maxilarelor, 74.
Rigiditate tetanică, cu cutremurări involuntare violente, frecvent repetate, ale trunchiului și extremităților, 68. [1220.]
Au apărut convulsii, începând cu ușoare zvâcniri ale mușchilor extremităților inferioare (după o jumătate de oră); convulsii violente la fiecare câteva minute (după o oră), 61.
Convulsie ușoară, trecătoare; în câteva minute a avut un alt atac, mai violent, iar la scurt timp încă unul; aș estima durata acestor crize la un minut și jumătate până la două minute; în timpul lor își păstra strânsoarea; întregul corp îi era îndreptat și înțepenit; picioarele îi erau împinse în afară și forțate să se depărteze mult; nu am putut percepe nici pulsul, nici respirația; fața și mâinile erau livide, mușchii feței, mai ales cei ai buzelor, erau agitați violent, iar ea scotea neîncetat un zgomot gemut și clănțănit. Mi s-a părut că semăna destul de mult cu o persoană aflată într-o criză epileptică, dar nu se zbătea, deși, întrucât își forța corpul să se întindă drept, devenea dificil să fie împiedicată să cadă pe podea; a urmat curând un al patrulea atac, de maximă violență, în care întregul corp era întins la maximum, iar ea era rigidă și înțepenită de la cap până la picioare; astfel încât, cu toată forța pe care am ales să o exercit, nu am putut flecta coapsa pe bazin pentru a o așeza din nou pe scaun; din acesta nu și-a mai revenit; după el a intrat într-o stare de asfixie, 43.
Spasme tonice frecvent recurente, care trăgeau corpul înapoi și durau un minut, 7.
Întinsă pe spate, cu trupul zguduit de spasme convulsive frecvente; membrele întinse rigid, iar capul ușor îndoit înapoi; cea mai ușoară atingere provoca un spasm, 59.
Înfățișarea sa era aceea a unei persoane care suferea de convulsii tetanice; fața îi era lividă; extremitățile inferioare, întinse și larg depărtate; mușchii toracelui, rigizi și foarte tari la atingere; respirația, scurtă și rapidă; pulsul, slab și fremătător; pupilele dilatate; conștiența neafectată. Încercarea de a introduce tubul pompei gastrice a produs, când acesta a intrat în contact cu dinții, o convulsie extrem de violentă, iar starea tetanică a întregului sistem muscular revenea la simpla ciocănire cu degetul a oricărei părți a corpului. Exact la două ore și jumătate după administrarea otrăvii, a fost cuprinsă de una dintre cele mai cumplite convulsii imaginabile. Fața îi era lividă; dinții încleștați; saliva curgea din colțurile gurii; pleoapele larg depărtate; ochii proeminenți; pupilele complet dilatate, astfel încât întregul contur al feței căpătase un aspect deosebit de înspăimântător; brațele erau agitate violent; mușchii toracelui, tari și imobili; respirația, suspendată; pulsul nu putea fi simțit la încheietura mâinii; picioarele erau întinse și larg depărtate și niciun efort al meu nu le putea apropia sau îndoi; exista un ușor opistotonus; criza a durat aproximativ două minute, după care sistemul muscular s-a relaxat, iar ea a murit, 50.
Brațele flectate spasmodic din coate; degetele strâns încleștate, apăsate violent în capul pieptului; mușchii abdominali contractați spasmodic, astfel încât abdomenul se simțea tare ca piatra, 48.
Capul tras înapoi, gura larg deschisă (opistotonus alternând cu trismus); limba era apoi scoasă din gură și era rănită frecvent prin închiderea bruscă a maxilarelor, 49.
„Își strâmba gura, se întindea în toate felurile și era rigidă” (la scurt timp după zece minute); spasmele au continuat la intervale; toracele era fix și, după reapariția unor asemenea simptome, cu intensitate crescândă, moartea a survenit la aproximativ o oră și un sfert sau o oră și jumătate după administrare, 35.
La scurt timp după aceea au băut ceaiul și nu au simțit niciun efect neplăcut timp de puțin peste patruzeci de minute. Apoi, dr. T. s-a ridicat de pe scaun pentru a merge în grădină și a ajuns până la ușa salonului, când a simțit primele simptome și a exclamat: „Țineți-mă! Țineți-mă!”. Dna T. a sărit de pe scaun și a alergat să-l ajute, dar, înainte de a ajunge la el, și ea, după cum a spus ulterior, „a rămas fixată”. Simptomele erau extrem de violente. Dr. T. se afla în agonii convulsive, însă era perfect calm și stăpân pe sine. Amândoi erau, ca să spunem așa, fixați de scaunele pe care ședeau.
Simptomele erau exact asemănătoare la amândoi. Pe măsură ce începeau convulsiile, capetele le erau trase înapoi, apărea o încleștare spasmodică a dinților, călcâiele erau fixate pe podea, iar ochii păreau să iasă din orbite și, lucru destul de curios, amândoi continuau să exclame: „Țineți-mă! Țineți-mă!”, deși de fiecare parte a fiecăruia se afla câte o persoană. Ulterior, dr. T. mi-a spus „că, dacă aș fi dat foc unui mănunchi de paie sub el, nu credea că s-ar fi putut mișca”, deși, în același timp, continua să strige: „Țineți-mă!”, 60.
Dureri de tracțiune, crampoide, în partea posterioară a gâtului, cu paroxisme de înțepenire și rigiditate interne, de la ceafă în jos; intensitatea paroxismelor varia; în timpul atacurilor ușoare erau afectați numai mușchii gâtului, când putea să se deplaseze și să vorbească liber; în timpul atacurilor mai severe erau afectați nu numai mușchii gâtului, ci și cei ai toracelui și gâtlejului, provocând mari dificultăți de respirație și o senzație de sufocare, mai ales când încerca să înghită ceva; de asemenea, erau afectați mușchii capului și mai ales cei ai frunții, provocând contracția sprâncenelor și conferindu-i feței o expresie deosebit de posomorâtă; în timpul atacului celui mai sever au fost afectați toți mușchii spatelui și ai picioarelor, iar întregul corp a devenit rigid și s-a arcuit înapoi; uneori nu-și putea păstra poziția pe scaun, iar când încerca să se ridice în picioare abia putea să stea sau să-și miște picioarele, deoarece mușchii erau atât de rigizi; fiecare paroxism dura între unu și două minute; când începeau atacurile, făcea întotdeauna un efort să se miște și să lase părțile afectate în repaus, 32. [1230.]
Un atac seara; acesta a urcat spre inimă; i s-a făcut rău, a devenit temător și a tremurat; a fost obligat să-și aplece capul înainte și să-l sprijine pe o masă (după patru zile), 1.
Un atac după miezul nopții; senzație de furnicare în mâini și picioare, urcând cu căldură spre față, până la inimă (în capul pieptului), ca o arsură și apăsare acolo, apoi urcând spre gâtlej; a devenit apoi grețoasă și temătoare; de acolo a urcat spre cap, cu obtuzitate în cap și țiuit în urechi, 1.
Un atac brusc, la scurt timp după cină; paloarea feței; greață urcând din capul pieptului; a devenit anxios în tot corpul, cu tremur și pulsații fine în întregul corp și slăbiciune crescândă, astfel încât a fost obligat să se culce (după opt zile), 1.
Atac brusc; corpul a fost tras spasmodic într-o parte, cu eforturi zadarnice de a se menține drept cu ajutorul mâinilor; urmat de vărsături și eliminare involuntară de scaun și urină, cu conștiență perfectă, 1.
Mișcări spasmodice, 17.
Ușoare zvâcniri musculare, 64.
Între paroxisme, pacientul putea răspunde corect, 19.
Întinderi foarte frecvente, care par să amelioreze, 5.
Întindere neobișnuită a membrelor și căscat, dimineața, iar după întindere o durere ca de spasm, mai ales în genunchi, 1. [1240.]
Întindere, cu brațele întinse în sus; pare să pornească din abdomen, dimineața în pat, 1.
Întinderi, 6. [Original revizuit de -Hughes.]
Mare excitație, cu tremur al intestinelor și al nervilor în general, 23.
Tremur al întregului corp; nu putea rămâne nici măcar o clipă așezată și nemișcată; părea ca și cum ar fi primit un șoc electric; era obligată în permanență să se ridice și să meargă de colo-colo, 49.
Tremur al intestinelor și al nervilor în general, cu mare excitație, 23.
Tremur (după două ore), 1.
A început să tremure din tot corpul, apoi a intrat într-un fel de leșin, în care a rămas timp de trei sferturi de oră, fără să aibă nicio amintire despre acesta când s-a trezit; era complet insensibilă și avea o privire sălbatică și fixă (după cinci până la șase zile), 26.
Slăbiciune și senzație de leșin.
Se simte foarte obosită când se ridică dimineața, după un somn bun; extremitățile inferioare (și brațele) sunt dureroase ca după contuzie, ca și cum ar fi dormit pe un pat tare; (și-a recăpătat vigoarea după ce a stat liniștită timp de o jumătate de oră), 1.
Era foarte obosită dimineața, la ridicare, după un somn profund; brațele (și extremitățile inferioare) erau dureroase ca după contuzie, ca și cum ar fi dormit pe un pat tare (și-a recăpătat vigoarea după ce a stat liniștită timp de o jumătate de oră), 1.
Mare oboseală a întregului corp în timpul mersului în aer liber (după douăzeci și opt de ore), 1. [1250.]
Foarte tristă și neobișnuit de obosită după mersul în aer liber, 1.
Mare oboseală, 1.*
Plimbarea de dimineață, în aer liber, a provocat o oboseală extremă, 1.
Mare slăbiciune după ce a stat în aer liber și senzația ca și cum piciorul stâng ar fi înțepenit (după șase ore), 1.
Mare slăbiciune, cu pierderea apetitului, după-amiaza, 1.
Oboseală mai mare dimineața după ridicare decât seara la culcare, 1.*
Oboseală la cea mai mică mișcare, 1.
Lasă să-i cadă involuntar obiectele pe care le ține în mâini, 21.
Era foarte slăbită după fiecare scaun, în timpul menstruației, 1.
Mare epuizare (a doua zi), 45. [1260.]
Epuizare după mersul în aer liber, seara, 1.
Epuizare seara; a doua zi, deși încă slăbită, a putut pleca de acasă pe jos, 46.
În timp ce mergea în aer liber, la început somnolență, apoi palpitații și anxietate intensă, cu umflarea venelor mâinilor, fără căldură (după treizeci și șase de ore), 1.
Este stângaci și neîndemânatic; se poticnește ușor sau răstoarnă lucruri (după zece ore), 1.
Mers nesigur, cu teamă de a cădea, 17.
Foarte agitat și, când se mișca, apuca ferm cel mai apropiat obiect de teama de a nu cădea (după trei sferturi de oră), 53.
Mare înclinație de a ședea (după șase ore), 1.
Înclinat să se culce; nu se putea ține pe picioare, 1.
Prăbușire bruscă a puterilor, 12.
Slăbiciune generală, 60. [1270.]
A devenit emaciată, 1.*
Senzație de leșin, 1.
Atacuri de leșin în timp ce ședea, în jurul orei 20 sau 21, 1.
Greață (după o jumătate de oră), 63.
Nu se simte prea bine dimineața, în pat; îi este teamă să se ridice, ca și cum ar fi epuizat de o plimbare lungă; dispare după ridicare, 5.
Dimineața, în aer liber, ochii au devenit brusc ficși; a existat pierderea conștienței și o senzație de leșin, dar numai pentru o clipă, 1.
Sensibilitate.
Este dureros de sensibilă și nu suportă nici cel mai ușor pas sau cea mai mică zguduitură a podelei, 1.
Totul produce asupra lui o impresie prea puternică, 1.
Sensibilitate crescută, 21.
Cea mai ușoară atingere cu mâna provoca imediat spasme, 45. [1280.]
Cea mai ușoară atingere reînnoia convulsiile, 47.
Sensibilitatea era atât de patologic accentuată, încât cea mai ușoară atingere părea să-i agraveze suferințele, 59.
Răcește la cel mai slab curent de aer (o senzație neplăcută la nivelul pielii, colică etc.) (după câteva ore), 1.
Îi este teamă să iasă în aer liber (după o jumătate de oră), 1.
Adormire și insensibilitate (amorțeală) a aproape tuturor părților corpului, 14. [Expresia din original este „stupor”. -Hughes.]
Senzații generale.
Senzație contractivă violentă și dureroasă în întregul corp, 1.
Senzație generală ca după contuzie, 47.
Rigiditatea aproape tuturor părților corpului, 14.
Senzație în mușchii membrelor, omoplați etc., ca și cum ceva din ei ar fi tras înainte și înapoi; mai degrabă spasmodică decât dureroasă, 1.* [1290.]
Senzație de tremur în întregul corp, dimineața, 1.*
Întregul corp pare electrizat, 21.
Durere, mai întâi în ceafă, care se extinde apoi spre încheieturile mâinilor, în timpul mersului în aer liber; o durere paralizantă, ca din slăbiciune; nu avea puterea de a apuca bine nimic; dispărea seara, când se culca în pat, 1.
Durere în toate părțile corpului pe care stătea culcat, în timpul transpirației de dimineață, 1.
Durerile mușchilor voluntari, mai ales ale gâtului și membrelor, persistă și sunt mult intensificate de încercările de mișcare (a doua zi), 44.
Înțepături fine arzătoare, ici și colo în corp, 1.
(Durerile au devenit insuportabile între orele 20 și 21), 1.
Rănile vechi, care se vindecaseră, au început din nou să doară, ca și cum ar fi fost rănite (imediat), 1.
Junghiuri, ca niște smucituri, în diferite părți, care provoacă cutremurarea întregului corp; străbat fulgerător și simultan întregul corp (după patru ore), 1.*
Înțepături arzătoare sau junghiuri ici și colo, care se termină prin arsură, 1. [1300.]
Câteva junghiuri, din când în când, în partea afectată, 1.
Câteva junghiuri puternice, asociate cu durere ca de rană, ici și colo în corp, 1.
O senzație bruscă, ca de pierdere paralitică a puterii în toate membrele, chiar și în timp ce ședea, deși mai ales la mișcare (după o oră), 1.
Senzație de apăsare extremă în întregul corp și durere la nivelul picioarelor, ca și cum ar fi făcut pe jos o călătorie lungă, 21.
Se plângea de o apăsare inexprimabilă, care părea să-l chinuie și de care dorea să fie eliberat, 45.
O urcare spre cap, în timpul mersului rapid în aer liber; gândirea părea să dispară; a fost obligată să se oprească; sângele s-a năpustit spre inimă; partea superioară a traheei s-a contractat; scântei de foc îi jucau înaintea ochilor; nu putea vedea unde se afla, 1.

VOMICA. PIELE

O erupție roșiatică a apărut pe corp, îndeosebi pe umeri (după cinci până la șase zile), 24.
Mici tumefacții dureroase pe frunte, 1.
O fisură la mijlocul buzei inferioare (după douăsprezece ore), 1.
Degetele sunt roșii pe alocuri și par degerate, pe vreme blândă, cu prurit arzător, mai ales când intră într-o cameră caldă sau când este în pat, 1. [1310.]
Erupție pruriginoasă pe brațe, cu usturime după frecare, 1.
Pielea feței, gâtului și toracelui, foarte congestionată (după trei sferturi de oră), 53.
Erupție, deși fără prurit, persistând paisprezece zile, pe fața internă a antebrațului drept, 5.
Erupție asemănătoare unui exantem, cu arsură și prurit, pe genunchi, 1.
Erupții uscate.
Un fel de descuamare uscată, foarte pruriginoasă, a apărut pe față (după cinci până la șase zile), 24.
Coșuri pruriginoase deasupra marginii buzei superioare, 1.
Coșuri roșii, proeminente deasupra pielii, pe față și frunte, care ustură la spălarea cu apă rece, 34.
Coșuri sau papule roșii și dureroase pe scalp și față, ale căror vârfuri se umplu în cele din urmă cu puroi, 1.
Descuamare dureroasă a buzelor (după trei ore), 1.
Un coș în pielea mandibulei, dureros numai la atingere, 1. [1320.]
Erupție de coșuri pruriginoase pe bărbie, cele mai mari fiind înconjurate de roșeață, 1.
Erupție asemănătoare unui exantem, cu arsură și prurit, pe ambele coapse, în timpul menstrelor, 1.
Coșuri cu prurit ca de mușcătură pe fese, 1.
Erupție cu prurit coroziv pe organele genitale externe, 1.
Erupții umede și pustuloase.
Erupții pruriginoase, 18.
Erupții cu prurit arzător, 1.
Câteva pustule pe obraji, 1.
Erupție de pustule cât semințele de mei, în jurul buzelor, 1.
Crustă ulcerativă pe marginile buzelor, erupție care, în cursul apariției, provoacă durere înțepătoare, 1.
Colțurile buzelor ulcerate, 1. [1330.]
Un ulcer cu crustă și durere arzătoare pe roșul buzelor, 1.
Erupție asemănătoare pecinginii pe bărbie, 1.
Tumefacție fierbinte pe police, dureroasă la atingere, care, în dreptul articulației, evoluează spre un abces, 1.
Un furuncul pe partea anterioară a coapsei (după șase ore), 1.
Un furuncul pe coapsă, cu durere înțepătoare violentă (după douăzeci și patru de ore), 1.
Furuncule pe partea posterioară a coapsei (după douăsprezece și treizeci de ore), 1.
Durere sfâșietoare în ulcerul de pe coapsă dacă este expus la aer liber; dacă este ferit de aer și acoperit, durerea dispare (după patru și douăzeci de ore), 1.
Un fel de mic furuncul pe genunchi, care face întregul picior rigid, 1.
Roșeață inflamatorie în jurul unui ulcer anterior de pe picior, la mers și la alte mișcări, 1.
Senzații.
Prurit excesiv pe tot corpul, extinzându-se ulterior la cap (după patru până la cinci zile), 26. [1340.]
Insensibilitatea pielii, 66.
Înțepături, usturimi și prurit cumplite ale pielii, atât de intense încât a trebuit să-și scoată toate hainele pentru a se scărpina (după patru până la cinci zile), 31.
Smucituri și zvâcniri sub pielea membrelor, 1.
Înțepături cu arsură și prurit în diferite părți ale corpului, 5.
Prurit ca de mușcătură ici și colo, mai ales pe părțile externe ale corpului, pe membre și articulații, seara, după ce se întinde (după patru ore), 1.
Prurit arzător pe tot corpul, seara, în pat, 1.
Prurit arzător pe tot corpul, 1.
Înțepături fine, cu arsură și prurit (ca niște înțepături de ac), ici și colo în piele, ca de la purici, seara, după ce se întinde (după cinci zile și jumătate), 1.
Prurit arzător pe brațe, coapse, abdomen și spate, dimineața, în timp ce se îmbracă, și seara, în timp ce se dezbracă, precum și noaptea, 1.
(Sensibilitatea pielii întregului corp, ca și cum ar fi dureroasă ca o rană; la atingere, pare că diferite locuri sunt amorțite), 1. [1350.]
Senzație de furnicare urcând de la picioare, 1.
Senzație de furnicare la exteriorul craniului, 1.
(Prurit și senzație de roadere pe scalp și ceafă, ca și cum s-ar vindeca un ulcer, mai ales înainte de prânz), 1.
Prurit și senzație de furnicare pe față, ca și cum s-ar târî purici, dispărând la scărpinare, dar revenind curând, 5.
Senzație de furnicare pe frunte și vertex, 1.
Durere în piele, deasupra ochiului stâng, ca după o arsură, 5.
Prurit al pleoapelor, spre cantusul intern, seara (după douăsprezece ore), 1.
Prurit în partea anterioară a pleoapelor (după o oră și jumătate), 1.
Durere ca de ulcerație a marginilor narinelor, la mișcarea nasului, mai ales seara, 1.
Prurit ca și cum brațul ar amorți, însă fără înțepături, urmat de o senzație de contracție, 1. [1360.]
Prurit la articulațiile degetelor, 1.
Prurit ca de mușcătură pe gland (după două ore), 1.
Prurit pe gland, dimineața, 1.
Prurit pe gland (după două ore), 1.
Prurit coroziv pe gland, seara și dimineața, 1.
Prurit arzător pe partea posterioară a glandului (după șase ore), 1.
Prurit pe perineu, după somnul de prânz (după șaisprezece ore), 1.
Prurit pe scrot (după două ore), 1.
Prurit pe coapse, la mers, 1.
Prurit pe coapsa și piciorul stâng, mai ales seara, când se bagă în pat, 5. [1370.]
Prurit în fosele poplitee, dimineața; era nevoit să se scarpine, 1.
Prurit pe picior, la oarecare distanță de ulcer, 1.
Prurit la degetele picioarelor, ca și cum membrele ar fi fost degerate (după o oră), 1.
Prurit arzător la degetele picioarelor, ca de degerare, pe vreme blândă, mai ales dacă intră într-o cameră caldă sau când este în pat, 1.

SOMN

Somnolență.
Un acces prelungit de căscat, urmat de o slăbiciune mare (după o oră), 1.
Căscat, dimineața, imediat după sculare (după șaisprezece ore), 1.*
Căsca neîncetat și era somnolentă în timpul zilei, astfel încât nu putea fi pe deplin trează, 1.*
Căscat care provoacă tuse, 1.
Mult căscat și întinderi, după-amiaza, 2.
Somnolență (după o oră), 1. [1380.]
Somnolență aproape irezistibilă, timp de câteva ore după masă (după cinci ore), 1.*
Somnolență neobișnuită în timpul zilei, ca din cauza unei stări de stupefacție a capului, 1.
Somn foarte plăcut, aproape copleșitor, târziu dimineața (după douăzeci de ore), 1.*
Somnolență până la miezul nopții, cu senzație de căldură, fără sete (după douăsprezece ore), 1.
*Somnolență mare seara, cu căscat, cu două ore înainte de ora de culcare; în pat a adormit imediat; s-a trezit după miezul nopții și a rămas treaz mult timp, apoi a dormit până târziu dimineața, cu vise vii, pline de evenimentele zilei precedente; dimineața nu dorea să se scoale, 1.
(A dormit bine), (prima noapte), 53.
Trezire dificilă dimineața, 1.*
Aversiune mare față de scularea de dimineață , fără să știe de ce (după douăsprezece ore), 1.*
Tendința de a se culca din nou dimineața, 1.*
Înclinat să se culce înainte de amiază, 2.* [1390.]
Tendința de a dormi înainte de masa de prânz, pe la ora 11 A.M., 1.
Insomnie.
Delirează; aiurări înspăimântătoare noaptea, 1.
Tresărire speriată la adormire, 1.
Tresare speriat din somn, fără să se trezească pe deplin, 1.
Tresăriri din somn noaptea și, în timpul zilei, în stare de veghe, 1.
(A sărit din pat delirând, în timpul somnului de seară), 1.
Spaimă și smucitură în întregul corp, ca un șoc electric, în timpul somnului de după-amiază, ca și cum ar urma să cadă la pământ, 1.
Visează și vorbește cu voce tare în timpul somnului de la amiază, 5.
Vorbire neinteligibilă, uneori pe un ton morocănos sau plângăreț, în somn, înainte de miezul nopții, 1.
Vorbire anxioasă și scâncită, în somn, foarte devreme dimineața (în ceasul al patrulea), urmată de eliminarea de gaze (după zece ore), 1. [1400.]
Se trezea speriat la cel mai mic zgomot, 1.
Trezire devreme, în cursul nopții, cu teamă, 1.
Trezire noaptea din cauza unor vise îngrozitoare (după zece ore), 1.
Geamăt cu suspine în somn, 1.
Neliniște și anxietate seara, după ce se culcă, astfel încât era nevoit să-și întindă neîncetat membrele (după opt ore), 1.
Neliniște în brațe noaptea; uneori dorește să le acopere, alteori să le descopere, 1.
Neliniște în toate membrele, înainte de miezul nopții, și o senzație aproape voluptuoasă, plăcută, dar intolerabilă, care împiedică adormirea, îl trezește întotdeauna dacă încearcă să adoarmă și îl obligă să-și strângă și să-și întindă alternativ picioarele, 1.
Neliniște foarte mare noaptea, fără durere (după douăsprezece ore), 1.
Noaptea stă culcat pe spate, cu unul sau ambele brațe întinse deasupra capului; vorbește în somn, și se trezește, după miezul nopții, între orele 2 și 3, 1.*
În timpul somnului stă culcat pe spate, cu capul aplecat înapoi și brațele deasupra capului, astfel încât mâinile stau pe ceafă, 1.* [1410.]
În timpul somnului caută întotdeauna să stea culcat pe spate, mai ales cu capul jos (după treizeci și șase de ore), 1.*
În timpul somnului stă culcat mai ales pe spate, cu un braț sau celălalt sub cap, 1.*
Inspirație sforăitoare în somn, înainte de miezul nopții, ca și cum nările posterioare sau palatul ar fi constrânse și trase laolaltă, 1.*
Respirație sforăitoare puternică, în somn, înainte de miezul nopții, 1.*
Pacientul doarme puțin și neliniștit noaptea, 45.
Somn agitat, însoțit din când în când de mișcări convulsive (a treia zi), 44.
Somn neliniștit și plin de griji, 1.
Noaptea părea prea lungă și obositoare, cu un fel de somn ca de stupoare (comă), cu vise pline de conflicte și agitație, 1.
Adoarme târziu seara, fiind ținut treaz de numeroase idei contradictorii, 1.
A dormit după administrare, dar nu prea profund, timp de o oră și jumătate, odihna fiindu-i întreruptă de vise, dintre care unele erau încântătoare, 58. [1420.]
Somnolență numai dimineața, după ivirea zorilor, 1.
Poate dormi numai de la ora 11 la ora 1 și este nevoit să se scoale încă de la ora 3, 1.
Nu putea dormi noaptea sau, dacă ațipea puțin, avea vise înspăimântătoare, din care se trezea și rămânea trează ore întregi; dacă reușea să adoarmă, avea alte vise înspăimântătoare, iar după trezire știa ce visase, 1.
Se trezea frecvent noaptea și nu putea adormi din nou cu ușurință; când dormea, avea vise foarte vii, 1.
Adormire târzie seara (după două ore), 1.
S-a plâns de gustul amar al acestuia, a dormit aproximativ cinci minute, apoi s-a trezit strigând „Ard”, 62.
Vise.
Imagini înspăimântătoare, care provoacă teamă, într-un vis, 1.*
Visează că este foarte ocupat cu îndeletniciri care îl absorb, 1.
Vis în care toți dinții i-au căzut din gură, 1.
Visează că îi cad dinții, 41. [1430.]
Visează că îi cade materialul de obturație din dinți, 41.
Vise cu oameni bolnavi sau mutilați, 1.
Indiferență într-un vis cu mutilări și sfâșieri îngrozitoare (după șase ore), 1.
Vise care provoacă groază (ca, de exemplu, cele cu fiare sălbatice), 1.
Vise neplăcute despre lucruri care se petrecuseră sau despre care se vorbise în ziua precedentă, 1.
Vis cu păduchi și paraziți, 1.
Vis în stare de semiveghe, noaptea, însoțit de o gândire obositoare (după câteva ore), 1.
Vise foarte anxioase și plâns în somn, 1.
Fantasme triste în stare de semiveghe, noaptea, ca, de exemplu, capetele fără trupuri ale unor cunoscuți decedați, 1.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Piele rece, 20. [1440.]
Nu se poate încălzi în pat, noaptea, 2.
Răceală a întregului corp, cu mâini albastre , fără piele de găină, 1.*
Răceală a întregului corp, cu învinețirea pielii (după o oră), 1.*
Nu s-a putut încălzi, 1.
Răceală intensă, neameliorată nici de căldura sobei, nici în pat, 1.
Mâini reci, 7 . [Vezi S. 1590 și nota de acolo. -Hughes.]
Mâini reci și umede, cu vârful nasului rece, 1.
Răceală bruscă fie a brațelor și mâinilor, fie a gambelor și picioarelor, după-amiaza, neînlăturată prin nicio mișcare, 1.
Răceală intensă, cel puțin a membrelor, fără sete, 1.
Răceală a coapselor, noaptea; nu le putea încălzi nici măcar în pat, 1. [1450.]
Răceală a picioarelor, dimineața, 1.
Picioarele și, curând după aceea, toate degetele de la picioare au început să fie reci și rigide (după aproximativ o oră), 45.
Căldura generală a corpului scade treptat (focul pare că se stinge), 1.
Frison violent, cu clănțănirea dinților, 1.
Tremurături și senzație de frig timp de o oră, la cel mai mic contact cu aerul liber (cu durere de spate), (după o oră), 1.
Îi este frig seara, în pat, înainte de a adormi, precum și dacă se trezește; i se pare că nu se poate încălzi în pat; nu îi este frig în timpul zilei, 1.
Frison violent cu tremurături, fără răceală perceptibilă la exterior, în întregul corp, durând o jumătate de oră, urmat de contracție crampiformă a degetelor și tălpilor, 1.
Frison violent cu tremurături, durând trei sferturi de oră, urmat de căldură violentă și piele umedă, 67.
Frison cu tremurături (imediat), 49.
Frison violent, în pat, dar spre dimineață transpirație, precedată de senzație de furnicare pe piele, 1. [1460.]
Agitație în pat și răceală, noaptea, neameliorate de căldura patului, 1.
Senzație de frig, dimineața după ridicarea din pat, mai multe zile la rând, 1.
Senzație de frig, la cea mai mică mișcare (după o oră), 1.
Îi este frig și este rece, după cină, 1.
Senzație de frig, după cină și după masa de seară, 1.
Senzație de frig, fără sete, 1.
Senzație de frig, 1.
După tremurături, somn, apoi din nou tremurături, cu răceala degetelor de la picioare (după șaisprezece ore), 1.
Senzație de frig în jurul capului, din când în când, 1.
Senzație de frig care se strecoară pe față, 1. [1470.]
Senzație de frig (răceală) a feței și în jurul capului, 1.
Frisoane care se strecoară peste torace, cu durere tensivă, 1.
*Senzație de frig pe spate și membre, dimineața, cu sensibilitate dureroasă a pielii, ca și cum ar fi fost înghețată, și senzație de amorțire a membrelor, asemenea celei provocate de vremea rece, dimineața, 1.
Senzație de frig în spate și de-a lungul brațelor (dar nu și la mâini), seara după ce se întinde (după trei ore), 1.*
Senzație de frig în spate și greutate în extremitățile inferioare, după o supărare, 1.
Senzație de frig care se strecoară în regiunea hepatică; senzație de furnicare, 1.
Îi este ușor frig la mâini și este obligat să le învelească, 1.
Senzație de frig la picioare, ca și cum ar fi stropite cu apă rece, cu tremur, 1.
Tremurături și senzație de frig, imediat după ce bea, 1.*
Tremurături și piloerecție dimineața, 1. [1480.]
Tremurături în întregul corp la cea mai mică mișcare, dar nu când stă întins liniștit, 1.
Tremurături, cu căscat, 1.
Tremurături intense; picioare reci timp de douăzeci de ore; fața, capul și gâtul fiind foarte fierbinți (după patru până la cinci zile), 26.
Acces febril nocturn (în cursul celei de-a treia ore); înaintea frisonului, durere intolerabilă de tracțiune prin coapse și gambe, care îl obliga să le îndoaie și să le întindă alternativ, 1.*
Senzație de frig și slăbiciune mare, cu căldură internă și externă, astfel încât, mai ales după-amiaza, dorește să se întindă și să se culce sau să fie îmbrăcat călduros, 1.
Senzație de frig, seara înainte de a se întinde; în pat, căldură a capului și feței, 1.*
La început tremurături, apoi căldură care provoacă anxietate; ulterior, sete de bere, 1.
Patru accese de frisoane reci intense, urmate de transpirație caldă (a treia zi), 44.
Alternanțe de frig și căldură, îndeosebi multă căldură în cap, la ora 8.45 A.M., 52.
Febră, după-amiaza sau seara, urmată de senzație de frig și răceală, 1. [1490.]
*Febră, după-amiaza; senzație de frig și răceală, cu unghii albastre, timp de patru ore, urmate de căldură generală și arsură a mâinilor, cu sete, la început de apă, ulterior de bere, fără transpirație ulterioară, 1.
Tremur și senzație de frig, seara după ce se întinde, urmate de o oarecare căldură a feței (după două ore), 1.
Frison violent și somn timp de o oră, seara după ce se întinde, urmate de căldură, cu cefalee, vuiet în urechi și greață (după douăsprezece ore), 1.*
Senzație de frig, amestecată din când în când cu căldură generală și picături de transpirație pe frunte, spre ora 6 A.M., iar din nou, spre ora 6 P.M., senzație de frig, 1.
Suprafața corpului rece și uniform umedă de transpirație, 46.
Căldură.
Piele fierbinte, 44.
Căldură, cu sete și aproape fără transpirație, noaptea, 2.
Căldură crescândă dimineața, la mersul în aer liber, cu puls plin, fără sete, urmată de insomnie (după opt și șaisprezece ore), 1.
Căldură uscată în întregul corp, care nu suportă nicio învelitoare , cu uscăciunea gurii, fără sete, imediat după coit (după cinci ore), 1.*
Căldură uscată, fără sete, în jurul miezului nopții, în pat, 1. [1500.]
Căldură, cu puls plin și rapid; dorință de a se culca, cu sete, 1.
Căldură internă, crescând de la o oră la alta, cu puls plin, fără sete, urmată de insomnie (după opt și șaisprezece ore), 1.
Senzație de căldură internă, cu uscăciunea gurii, dar cu teamă de a bea, împreună cu senzație internă de frig, noaptea, 1.
Paroxisme de căldură în întregul corp, fără înroșirea obrajilor, cu transpirație perlată pe frunte și anxietate, 1.
Căldura s-a răspândit în întregul corp, „trecând prin toate venele”, urmată de vărsătură cu mare ameliorare, 67.
Senzație intolerabilă de căldură în întregul corp sau mai ales în obraji, mâini și părțile inferioare ale picioarelor, îndeosebi în palme și tălpi, astfel încât căuta cu ardoare să se răcorească dezvelindu-se și să găsească locuri răcoroase în pat, dar nu putea suporta aceasta, deoarece răcorirea provoca, pe de o parte, o senzație chinuitoare în întregul corp și, pe de altă parte, o colică momentană cu crampe sau tăieturi, foarte devreme dimineața, în pat, 1.
Căldură în cap, ca de coriză, cu un obraz roșu și eliminare de mucus din nas (după două și trei ore), 1.
Căldură a capului, seara, 1.
Senzație de căldură în față, fără creșterea temperaturii perceptibilă la exterior, 1.
Căldură în cap, în timpul cinei, 1. [1510.]
Căldură a feței, dimineața, după ridicarea din pat, cu constipație și borborisme flatulente în abdomen (după douăzeci și patru de ore), 1.
Căldură a feței și a întregului corp, dimineața, la mersul în aer liber (după patruzeci și opt de ore), 1.
Față fierbinte, seara, în pat, și somn agitat înainte de miezul nopții (după opt zile), 1.
Multă căldură, mai ales în față, care pare să urce din abdomen, după cină; transpirație, predominant pe întregul spate, 1.
Căldură a feței, a suprafeței interne a mâinilor și a tălpilor, după ce se întinde, seara, 1.
Căldură în obraji, la exterior, după masă, cu o senzație violentă de căldură, ca o arsură, în interiorul obrajilor, cu dilatarea foarte ușoară a pupilelor; fotofobie, senzație de frig în brațe și piele de găină (după trei ore), 1.
Simte căldură în torace, 1.
Căldură în mâini, pe care trebuie să le acopere deoarece răcoarea provoacă o durere intolerabilă, foarte devreme dimineața (după douăsprezece și șaizeci și patru de ore), 1.
Căldură în testicule (după patru ore), 1.
Căldură în tălpi, foarte devreme dimineața, pe care încearcă să le acopere deoarece frigul provoacă o durere intolerabilă (după douăsprezece și șaizeci și patru de ore), 1. [1520.]
Căldură arzătoare în tot corpul (după patru până la cinci zile), 31.
Senzație de căldură internă arzătoare prin întregul corp (după șase și douăsprezece ore), 1.*
Val de căldură la nivelul feței, spre seară (după patruzeci și opt de ore), 1.
Valuri de căldură la nivelul feței, mai frecvente decât de obicei, în timpul mersului, 1.
Valuri de căldură, când se mișcă, 1.
Îmbujorarea și căldura obrajilor, la cea mai mică mișcare și solicitare, 1.
Căldură și roșeață a obrajilor, cu senzație de cap greu, după ce mănâncă, 1.
Obraji roșii, fierbinți, fără sete, 1.
Roșeața obrajilor, dimineața, după trezire, 1.
Fața, anterior palidă, a devenit roșu-stacojiu, obrajii arzând de căldură (imediat), 49. [1530.]
Căldură externă, cu obraji roșii și senzație de căldură internă anxioasă, intolerabilă (deși se acoperea cu grijă); gura este plină de salivă, deși buzele sunt uscate; nu există sete sau există numai o sete aparentă; dorește să bea, dar îndepărtează băutura, nu îi place; în timpul căldurii, insomnie; stă întins cu brațele sub cap; după căldură, sete de bere, 1.
Temperatura corpului crescută, 62.
Corp în general cald, 51.
Piele caldă (după trei ore), 63.
Căldură neobișnuită, cu sete de apă, dimineața (după douăsprezece ore), 1.
Căldură violentă a corpului, cu excepția mâinilor, tălpilor și pielii capului, care sunt reci, cu roșeața obrajilor, fără sete și fără senzație de căldură, deși cu senzații recurente de frig, 1.
Febră spre ora 6 P.M.; senzație de frig, cu accese intercurente de căldură, recidivând a doua zi la aceeași oră, 1.
Un fel de acces febril noaptea (în cursul celei de-a doua ore); durere intolerabilă de tracțiune prin coapse și gambe, astfel încât nu știa ce să facă, cu sete, 1.
Căldură febrilă, mai degrabă internă; i se pare că emană aburi și fum din gât; în acest timp a băut foarte mult, 1.
Un fel de acces febril; tremurături și dureri de tracțiune în membre, ca și cum ar fi provocate de o durere în regiunea lombară, în timp ce stă întins, în timpul unui pui de somn după cină, cu căldură ulterioară, fără sete, 1. [1540.]
Senzație de căldură în față, cu tremurături în restul corpului, 1.
Căldură uscată a feței, precedată de răceala picioarelor, 1.
Căldură internă și externă a capului, cu senzație de frig, 1.
Căldură a feței, cu răceala altor părți ale corpului, 1.
Roșeața feței, cu tremurături, răceala membrelor și sete de bere, seara, 1.
Obraji roșii, cu căldură a capului și senzație de frig în restul corpului (după șase ore), 1.
Roșeața obrajilor și căldura mâinilor, cu picioare reci și tremurături recurente, seara, 1.
Obraji fierbinți, cu senzație internă de frig, 1.
Căldură intensă și transpirație, mai accentuate în pat; tremurături la cea mai mică dezvelire după o senzație foarte intensă de frig, apoi din nou transpirație, 2.
Senzație de căldură ici și colo în partea superioară a umărului și a brațului, 1. [1550.]
Piele caldă și umedă, 58.
Corp cald, dar mâinile și picioarele destul de răcoroase (după o oră), 61.
Întregul corp fierbinte, aburind de transpirație, 48.
O oarecare căldură, cu piele umedă, 52.
Piele caldă și acoperită de transpirație abundentă, lipicioasă, 59.
Transpirație.
Transpirație abundentă (după trei sferturi de oră), 53.
[Transpirație abundentă], 11 . [Între paranteze drepte. -Hughes.]
Transpirație abundentă, 62.
Transpirație copioasă, în timpul și după o anxietate intensă, 1.
Transpirație, 43. [1560.]
Pacientul scăldat în transpirație, 47.
Accese frecvente de transpirație, urmate de căldură uscată, 1.
Transpirație, mai ales pe părțile superioare ale corpului, dimineața, în stare de veghe și în somn, urmată de durere de tracțiune în partea stângă (după șaisprezece ore), 1.
Transpirație generală ușoară, cu miros de paie stătute (dar nu pe față), noaptea și dimineața, 1.
Întregul corp s-a acoperit de transpirație caldă abundentă, în timp ce extremitățile inferioare erau umede, reci și rigide; această transpirație era atât de abundentă, încât cămașa lui a trebuit schimbată; era scăldat continuu în transpirație, 43.
Transpirație, mai ales sub nas, pe frunte (pielea capului), ceafă, gât, epigastru și între coapse, cu o senzație anxioasă de căldură și uscăciunea vârfului limbii, a părții anterioare a palatului și a buzelor, fără dorința de a bea, foarte devreme dimineața (în cursul celei de-a treia ore), 1.
Transpirație generală, cu căldură internă a feței și capului, fără sete, dimineața, la trezire, 1.
Transpirație timp de două zile (după șaisprezece ore), 1.
În timp ce mănâncă, transpiră pe frunte și pe pielea capului (după două ore), 1.
Transpirație lipicioasă pe frunte, în timpul mersului în aer liber, 1. [1570.]
Transpirație pe partea bolnavă a feței, cu cefalee unilaterală, 1.
Transpirație pe o parte a capului, pe pielea capului și pe față (după zece ore), 1.
Fața acoperită de transpirație abundentă, 59.
Transpirație fetidă pe o parte a corpului, 1.
Transpirație abundentă pe suprafața internă a mâinilor, în timpul mersului în aer liber, 1.
Transpirație răcoroasă pe suprafața internă a mâinilor, 1.
Transpirație pe suprafața internă a mâinilor, 1.
Transpirație pe coapse și gambe, după miezul nopții, 1.
Transpirație, dimineața, 1.*
Transpirație generală abundentă, dimineața (dar nu pe cap sau față), în timp ce se află în pat, după trezire (după trei zile), 1. [1580.]
A început să transpire în jurul orei 5 A.M., după trezire, timp de mai multe dimineți, 1.
Transpirație fetidă întreaga noapte, 1.
Transpirație nocturnă cu miros acru, 1.
(Transpirație ușoară, în timp ce stă întinsă în pat și la mers rapid), 1.
Transpirație, după miezul nopții, 1.*
Transpirație în timpul somnului, după ora 2 A.M.; dar în stare de veghe, din când în când, numai transpirație ușoară pe tot corpul, 1.
(Transpirație în casă, dispărând în aer liber), (după șaptezeci și două de ore), 1.
Transpirație, când se mișcă prin cameră, 1.
Transpirație rece, 12.
Transpirație fetidă, 18. [1590.]
Toate durerile sunt ameliorate de transpirația rece, 7 . [Precursorul imediat al morții. -Hughes.]
Transpira între spasme, 43.

VOMICA. CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), La trezire, anxietate, cu aflux sanguin; proastă dispoziție; după ridicare, flux excesiv de idei; la trezire, durere de cap în centrul creierului; durere de cap deasupra orbitei drepte; durere de cap deasupra creierului; după ridicare, durere de cap în occiput; durere de tracțiune și arsură în cap; durere de cap cu smucituri; după căscat, durere de cap; greutate a capului; în timpul căscatului, ochiul se umple de lacrimi; cantusul extern lipit; roșeața cantusului extern stâng; mucus galben în cantusuri; în pat, senzație uscată, usturătoare, în cantusul intern; intoleranță la lumina zilei; întunecarea vederii; marginile pleoapelor dureroase; presiune în pleoapa superioară; după ridicare, fața fierbinte; în timpul mersului în aer liber, căldură a feței și a întregului corp; la trezire, roșeața obrajilor; în pat, junghiuri ascuțite în urechi; senzație de gol în urechi; după ridicare, vuiet în urechi; la trezire, senzație de răsucire și înșurubare în urechi; eliminare de sânge coagulat din nas; coriză cu secreții abundente; coriză uscată; catar; obstrucția nasului; uscăciunea gurii; gura și faringele acoperite cu mucus; înainte de ridicare, junghiuri în buze; dinte mobil; la trezire, durere de dinți cu smucituri; gust neplăcut în gură; gust neplăcut provenit de la un dinte cariat; gust acru; gust amar; gust vâscos; lipsa gustului pentru lapte; gust de lapte; gustul laptelui este dezgustător; miros neplăcut din gură; halenă fetidă; acumulare de salivă; presiune în epigastru; arsură în epigastru; foame mare; înainte de ridicare, tuse violentă; expectorație de sânge coagulat; în timpul transpirației, senzație de greață; greață; durere tăietoare în abdomen; durere în mușchii abdominali; retenție de gaze în abdomen; borborisme și gâlgâituri în abdomen; în timpul transpirației matinale, colică; mișcare în abdomen; înaintea scaunului, durere apăsătoare în rect; după ridicare, contracție în rect și anus; diaree; diaree apoasă; după masă, scaun cu materii fecale tari și moi, însoțit de gaze; diaree de culoare închisă; în pat, mâncărime și arsură la nivelul colului vezical; durere constrictivă în partea anterioară a uretrei; în pat, senzație de împingere spre exterior la nivelul organelor genitale; mâncărime a glandului; după ridicare, iritație involuntară a organelor genitale și dorință de emisie seminală; dimineața devreme, catar laringian uscat și dureros; la ridicare, mucus aderent la partea superioară a traheei; punct dureros, ca de rană, în trahee; în pat, dispnee; sensibilitate dureroasă în piept; acumulare catarală în piept; în pat, răgușeală și senzație de asprime în piept; tracțiune și arsură în partea stângă a pieptului; palpitații în piept; senzație de greață în regiunea inimii; dimineața devreme, aflux sanguin în regiunea inimii, cu palpitații; după ridicare, junghiuri în regiunea precordială; durere de tracțiune în ceafă; durere în regiunea lombară; senzație de frig în spate; dimineața devreme, căldură în mâini; amorțeală de la antebraț până la mână; senzație de pierdere bruscă a puterii în braț și în membrele inferioare; greutate și oboseală în membrele inferioare; senzație de frig în membre; culcat pe spate, smucituri înțepătoare de la șolduri până la picioare; durere în membre; durere în genunchi și articulații; în pat, durere în articulații și în porțiunea mijlocie a oaselor lungi; durere în genunchi; mâncărime în fosa poplitee; la urcarea treptelor, durere în rotule; în pat, la flexarea picioarelor, crampă în gambe; gambele și labele picioarelor amorțesc; căldură în tălpi; picioare reci; pielea este dureroasă; întregul corp tremură; somnolență; aversiune față de ridicare; întindere și căscat; în pat, întindere; senzație de frig; tremurături; căldură crescută; în timpul trezirii, transpirație pe partea superioară a corpului; transpirație generală.
( Dimineața și după-amiaza ), Anxietate.
( Înainte de amiază ), Licăriri și scânteieri în câmpul vizual extern stâng; mâncărime și senzație de roadere la nivelul scalpului și cefei; vărsături cu mucus acru; înțepături în partea dreaptă a abdomenului; scaun lichid, subțire, urmat de materii fecale tari, cu gaze.
( La amiază ), După ce se culcă, junghi în vârful limbii.
( După-amiaza ), Zumzet în frunte; de la ora 4 P.M., durere de cap unilaterală; junghiuri în partea superioară a gâtului; la 3 P.M., tensiune de-a curmezișul regiunii epigastrice; senzație de furnicare în epigastru; foame devorantă periodică; slăbiciune, cu pierderea apetitului; greață în epigastru; borborisme abdominale; durere sfâșietoare în abdomen; tracțiune în spate; în timpul frisonului, junghiuri în regiunea lombară; nevoie imperioasă de a urina; durere ca niște mici junghiuri în stern; greutate și oboseală a brațelor; culcat, durere sfâșietoare în tălpi; durere sfâșietoare în piciorul stâng până la deget; febră; tremurături; la 6 P.M., febră; căscat și întindere.
( Spre seară ), Durere de cap în regiunea porțiunii inferioare a craniului; junghiuri în interiorul urechii; senzație de rău în epigastru; vărsături cu mucus acru; mâncărime pe suprafața internă a organelor genitale externe; sensibilitate dureroasă, ca de rană, a marginii prepuțului.
( Seara ), Anxietate; în pat, fantasme; în timpul mersului, teamă, deprimare, senzație de ebrietate; în pat, întunecare în partea anterioară a capului; zumzet; zumzet în frunte; dispoziție plângăreață; plin de reproșuri și deznădăjduit; tresăriri ale părții drepte a feței; după ce se culcă, tresăriri în mușchii feței; roșeața feței; după ce se culcă, căldură a feței; după ce se culcă, vertij; mâncărimea pleoapelor; în pat, senzație mușcătoare în cantusurile interne; iluzii olfactive; durere de dinți cu tracțiune; dinte mobil; după masă, pete roșii și fierbinți în gât și pe obraji; în timpul menstruației, după ce se culcă, senzație de furnicare în faringe; după ce se culcă, junghiuri în epigastru; sete; după ce se culcă, colică gazoasă în abdomenul superior; după masă, durere în rect; durere în rect și anus; după scaun, durere ca de rană în anus; înainte de adormire, catar laringian uscat și dureros; după ce se culcă, accese de tuse; dispnee; apăsare în piept; accese de durere în ceafă; în pat, smucituri în membre; răceală a membrelor; în pat, durere în articulația umărului stâng; după ce se culcă, senzație de frig în brațe; înainte de culcare, înțepătură în condilul drept al pumnului; după ce se culcă, durere pruriginoasă pe coapsă și genunchi; în pat, la întinderea picioarelor, crampă în gambe; durere sfâșietoare și înțepătoare în jurul genunchilor; înainte de culcare, tracțiune și înțepături în maleola externă dreaptă; durere arzătoare pe părțile laterale ale labei piciorului și pe degete; după ce se culcă, căldură în tălpi; în timpul dezbrăcării, mâncărime în mai multe părți ale corpului; tremur la 9 P.M., senzație de leșin; epuizare; între 8 și 9 P.M., dureri severe; somnolență; senzație de frig.
( Noaptea ), Durere de cap; mâncărime în ureche prin trompa lui Eustachio; ciripit și fâșâit în urechi; coriză obstructivă; arsură în epigastru; arsură în gât; eructații cu un lichid amar-acru; senzație de furnicare în anus; diaree bruscă; durere surdă și greutate în testiculul drept și cordonul spermatic; emisii seminale fără erecții, urmate de relaxarea porțiunii inferioare a corpului, cu picioare reci și vise lascive; piept apăsat; tensiune și presiune în partea externă a pieptului; în pat, comprimarea pieptului; dispnee, cu vuiet în urechi, puls rapid și transpirație; durere în regiunea lombară; brațele și degetele amorțesc; crampă în tălpi la mișcarea coapselor; intensificarea divagațiilor delirante; acces febril; transpirație fetidă; transpirație.
( După miezul nopții ), Uscăciunea gurii; crampă în stomac; durere ca de gheare în stomac; durere apăsătoare în rect; tuse uscată până în zori; când stă culcat pe partea opusă, durere sfredelitoare în articulația cotului; crampă în degete; în pat, crampă în gambe dacă este flexată coapsa; în pat, crampă în degetele picioarelor; transpirație pe coapsă și gambe; transpirație; accese convulsive.
( Aer liber ), Senzație de obtuzitate în cap; durere de cap în frunte; smucituri în dinți, terminate prin junghiuri; tusea devine productivă; colică; durere în piept; durere sfâșietoare în ulcerul de pe coapsă.
( După expunerea la aer liber ), Oboseală și relaxare a tuturor membrelor.
( Curent de aer ), Durere în regiunea lombară.
( Aer rece ), Înțepături în gambe.
( Aerul pătrunde în gură ), Durere într-un dinte cariat.
( După anxietate ), Greață; respirație rapidă.
( În timpul somnului ), Scurgerea salivei din gură.
( Urcarea scărilor ), Junghiuri în gât; senzație de strângere transversală în piept; constricție toracică; strângere în piept; crampă și înțepături în degete; după-amiaza, greutate și oboseală a membrelor inferioare.
( Inspirație profundă ), În aer liber, durere într-un dinte cariat; durere de dinți; în aer liber, junghiuri într-un șir de dinți; înțepături în partea stângă a abdomenului.
( Respirație ), Junghiuri între omoplați.
( Înclinarea capului într-o parte ), Durere în articulația umărului și în omoplatul de partea opusă.
( Aplecarea capului în jos ), Senzația că ceva greu cade în frunte.
( Aplecarea înainte și înapoi ), Durere în regiunea lombară.
( Masticație ), Durere înțepătoare, care se extinde spre ureche.
( În timpul frisonului ), Durere pulsatilă în regiunea lombară, cu eructații.
( După coit ), Căldură uscată a întregului corp.
( Tuse ), La trezire, faringe uscat și miros neplăcut din gură; iritație în gât.
( Înainte de masa de prânz ), Durere de cap; umflarea gingiilor, cu durere de dinți; sughiț; greață; smucituri în articulația șoldului.
( În timpul mesei de prânz ), Căldură în cap; greață; senzație de leșin; valuri de căldură.
( După masa de prânz ), Dispoziție ipohondriacă; confuzie a capului; vertij; durere de cap; junghiuri în tâmpla stângă; la mișcarea ochilor, durere de cap; căldură în față; coriză; uscăciunea gâtului; senzație de greață; greață; vărsături acre; durere sub ombilic; diaree; diaree de culoare închisă; durere apăsătoare în perineu; durere înțepătoare în vezică; dispnee; halenă fetidă; senzație de frig; accese convulsive pe o parte; transpirație pe spate.
( După consumul de cafea ), Crampe dureroase în abdomen.
( După ce bea ), După lapte, gust acru; distensia abdomenului; respirație îngreunată; dimineața, durere apăsătoare în șale; tremurături.
( Băutură caldă ), Durere de dinți cu tracțiune.
( În timpul mesei ), Vertij; transpirație pe frunte și scalp; întunecarea vederii; crampe dureroase și ciupituri în abdomen, în jurul ombilicului.
( După masă ), Dispoziție ipohondriacă; durere de cap sfâșietoare; junghiuri în emisfera cerebrală stângă; căldură în obraji; urcarea conținutului în gură; presiune în epigastru; durere apăsătoare în regiunea epigastrică; senzație de greață; senzație de rău; distensia abdomenului; plenitudine în abdomenul superior; tuse; durere apăsătoare în piept; mâini reci.
( În timpul emisiei seminale ), Impotență; penis relaxat.
( Efort fizic ), Tuse.
( Efort intelectual ), După masă sau scaun, durere apăsătoare în rect.
( În timpul eructațiilor ), Vertij.
( Expirație ), Gâdilare în trahee.
( Expectorație ), Din piept, gust amar în fundul gurii.
( Închiderea ochilor ), Durere apăsătoare în centrul creierului.
( Menținerea capului drept ), Senzație de obtuzitate.
( Culcat ), După masa de prânz, palpitații; arsură în eminența tenară.
( Culcat pe pat ), Durere în toate membrele.
( Culcat pe spate ), La miezul nopții, tuse uscată.
( Somnul de amiază ), Erecții.
( După somnul de amiază ), Slăbiciune a antebrațelor și mâinilor.
( În timpul menstruației ), Durere de cap în occiput; durere de cap; dimineața, greață; durere în partea laterală a abdomenului; mișcare spasmodică în abdomen; după scaun, slăbiciune; după somnul de amiază, durere sfâșietoare în brațul și coapsa stângi; erupție pruriginoasă pe coapsă; la ridicarea din poziție culcată, slăbiciune, senzație de frig; prostrație; senzație de frig; senzație de frig, urmată de căldură internă arzătoare.
( După o masă ), Căldură în obraji și senzație de frig în brațe.
( Efort intelectual ), Durere de cap pulsatilă; durere ca de rană în dinți; durere de dinți ca de sfredelire.
( În timpul micțiunii ), Mucus tenace eliminat din vezică odată cu urina.
( Mișcare ), Durere în ceafă; durere în mușchii abdominali; junghiuri în partea laterală a abdomenului; durere înțepătoare în mijlocul pieptului; junghiuri între omoplați; dureri în regiunea pelvină; articulații dureroase; senzație de pierdere paralitică a puterii în toate membrele; durere în mușchii voluntari; senzație de frig; tremurături ale întregului corp; valuri de căldură.
( Mișcarea capului ), Aflux de sânge spre cap, cu lentoarea restului corpului; mușchii cervicali dureroși; trosnituri în mușchii cervicali; durere între omoplați.
( Mișcarea nasului ), Sensibilitate dureroasă, ca de rană, a marginilor nărilor.
( Mișcarea mâinii ), Durere în pumnul drept.
( Citit ), Tuse.
( Reflecție ), Tuse; durere constrictivă în partea anterioară a uretrei.
( Repaus ), Durere surdă în regiunea lombară.
( Ridicarea de pe scaun ), Fosele poplitee par scurtate.
( Cameră caldă ), Durere de dinți sfredelitoare; degetele par înghețate.
( Alergare ), Zguduire și cutremurare în creier.
( Stat în picioare ), Rigiditate și tensiune în fosa poplitee; smucituri în fosa poplitee; tremur al genunchiului și labei piciorului; după ce a stat așezat, piciorul amorțește.
( Călcat pe călcâi ), Durere ca de rană în acea parte.
( Șezut ), Respirație dificilă, cu senzație de constricție; durere în articulația umărului și greutate a brațului; amorțeala membrelor inferioare.
( Aplecare ), Greutate a capului; durere de cap; tracțiune nedureroasă în față; emanație fetidă din gură; eliminare abundentă de lichid din gură; junghiuri în gât; durere între omoplați.
( În timpul scaunului ), Contracție și constricție în rect.
( După scaun ), Durere arzătoare în anus.
( După cină ), Dispoziție ipohondriacă; durere arzătoare în epigastru.
( Înghițire ), Durere în gât; junghiuri în gât; înțepături în uvulă și glanda submaxilară; alimentele au gust acru.
( Coapsa flexată ), Contracție crampoasă în tălpi.
( Atingere ), Durere în ceafă; junghiuri între omoplați; durere în piept, sub axilă; spasmele reapar.
( Atingerea părții afectate ), Durere la nivelul scalpului; durere în spate; durere în mușchii coapsei și genunchiului.
( Răsucirea corpului ), Junghi puternic în regiunea lombară.
( Înainte de urinare ), Durere la nivelul colului vezical; înțepături sau smucituri în uretră.
( În timpul urinării ), Durere arzătoare și sfâșietoare la nivelul colului vezical; arsură în uretră; după masa de prânz, durere arzătoare și înțepătoare în uretră; mâncărime.
( După urinare ), Presiune la nivelul colului vezical; durere în vârful glandului.
( Mers ), După masă, vertij și clătinare amețitoare; la mers rapid în aer liber, un aflux spre cap; zguduire și cutremurare în creier; durere de cap; în aer liber, durere de dinți; dimineața, eructații acre; după o distanță lungă, durere ca un junghi în abdomen; dimineața, presiune în abdomen; în aer liber, constricție în abdomenul inferior; clipocit în abdomen; dimineața, mâncărime în anus; în aer liber, tuse și expectorație; senzație de strângere transversală în piept; constricție; sfâșiere și tragere în partea inferioară a spatelui; durere în umăr și greutate a brațului; în aer liber, slăbiciunea membrului inferior drept; senzație de încordare în mușchii membrelor inferioare; arsură înțepătoare care se extinde din regiunea lombară prin coapse; mâncărime pe coapse; durere paralizantă în capul femural, care se extinde sub genunchi; durere în mușchii porțiunii mijlocii a coapsei; senzație de neputință în coapsă; senzație de gol în jurul genunchiului; senzație de uscăciune în fosa poplitee; după ce a stat așezat, picioarele amorțesc; dimineața, durere spasmodică în gleznă; durere în gleznă; picioare obosite și dureroase ca de rană; în aer liber, oboseala întregului corp; seara, epuizare, palpitații, anxietate, somnolență; în aer liber, transpirație rece și lipicioasă pe frunte, transpirație pe suprafața internă a mâinilor.
( După mers ), Trist și obosit; senzație de furnicare în gambe.
( Vânt rece și umed ), Durere ca de rană în cap.
( O picătură de apă atinge limba ), Spasme violente.
( Spălare cu apă rece ), Usturimea coșurilor roșii de pe față și frunte.
( Căscat ), Contracție spasmodică a degetelor mâinilor și picioarelor.
( După căscat și întindere ), Durere spasmodică în membre, cu senzație de frig; pulsații interne.
Ameliorare.
( Seara ), Plenitudine în cap; zumzet în cap; după ce se culcă, durere de cap; junghiuri în tâmplă; după ce se culcă, greață, vărsături acre.
( După miezul nopții ), Tuse.
( Inspirarea aerului rece ), Durere de dinți sfredelitoare.
( Îndoirea corpului ), Înainte, crampe dureroase în abdomen; înapoi, oboseală dureroasă în piept.
( Eliminarea gazelor ), Durere în rect; durere înțepătoare în vezică.
( După masă ), Gust neplăcut în gură.
( Așezarea capului pe masă ), Durere de cap în frunte.
( Culcat ), Durerile se ameliorează, 1; greață; senzație de leșin; valuri de căldură.
( Culcat în pat ), Respirația devine mai naturală.
( Culcat pe o parte ), Tuse la miezul nopții.
( Culcat pe partea stângă sau pe spate ), Durere de cap în orbita dreaptă, dimineața.
( Presiunea mâinii asupra părții afectate ), Înțepături în partea dreaptă a abdomenului.
( Repaus ), Colică în abdomenul inferior; presiune intensă în vezică, uretră, perineu, rect și anus.
( Ridicarea din pat ), Răgușeală și senzație de asprime în piept; punct dureros, ca de rană, în trahee; durere în articulații și în porțiunea mijlocie a oaselor lungi; retenție de gaze în abdomen.
( După ridicare ), Durere de cap; anxietate; proastă dispoziție.
( Stat nemișcat în picioare ), Vertij.
( Șezut ), Strângere în piept; presiune în abdomenul superior.
( Întinderea picioarelor ), Crampă în tălpi.
( Urinare ), Durere constrictivă în partea anterioară a uretrei.
( Mers ), Apetit.
( Aplicații cu apă fierbinte pe partea afectată ), Dureri de stomac.
( Înfășurarea călduroasă a obrajilor ), Durere de dinți.

SUPLIMENT: NUX VOMICA. Surse.

70 , Lancet, vol. x, 1826, p. 732, o tânără a înghițit o cantitate în valoare de un penny; 71 , John Horan, ibid., 1856 (2), p. 11, un bărbat în vârstă de treizeci și cinci de ani a înghițit 1/4 uncie de pulbere.

Părea foarte agitat, 71.
Un spasm tetanic general puternic, care se intensifica foarte mult când se încerca ștergerea transpirației de pe față, 71.
Paroxisme din când în când; pacienta își întindea brațele, își încleșta pumnii și își dădea capul pe spate, în timp ce maxilarele erau strâns închise, chipul era puternic schimonosit de contracția mușchilor și exprima intens chinul, 70.
Scăldat în transpirație, 71.

Nux vomica