Nux moschata

MOSCHATA

Myristica fragrans, Houttuyn (1774). M. moschata, Thunb.; M. officinalis, Linn.; M. aromatica, Lam.

Ordin natural , Myristicaceæ.

Denumiri comune , nucșoară; Muskate.

Preparare , tinctură și triturații din sămânța lipsită de arilul său (macis) și de testă.

Surse. (Nr.

1 până la 48 , din Helbig, Heraklides, partea 1, 1833).

1 , Helbig; 2 , Hencke; 3 , Heyder; 4 , Al., o femeie; 5 , Dl.; 6 , Sw.; 7 , Kd., kadr. sau Kade; 8 , Lk. sau Lck., o femeie; 9 , Ml., o femeie; 10 , Ant.; 11 , Ssg. sau Ssgth; 12 , Or., o femeie; 13 , C.; 14 , Dk.; 15 , Os., un bărbat; 16 , Schm.; 17 , Ld., o femeie; 18 , Lch., o femeie; 19 , Sh; 20 , Ww; 21 , Ktzl.; 22 , Ldin.; 23 , Koernerin; 24 , Schulz; 25 , Derle; 26 , Hartmann; 27 , Linke; 28 , Bertele, Handbuch, 1805; 29 , Bontius, Hist. Nat. et Méd. Ind. Orient, 1658; 30 , Crantz, Mat. Med., 1762; 31 , Cullen, Treatise on the Mat. Med.; 32 , Curios. Botanicus; 33 , Decker în Dietz, Tract. de nuce mos.; 34 , Ettmueller, Opera, 1697; 35 , Frankenau, Kräuter-lex, 1766; 36 , Geoffray, Abhandl. v. der Mat. Med., 1761; 37 , Grimmer; 38 , Hecker; 39 , Hoffmann, Casp. de Med. Offic.; 40 , Matth. Lobel.; 41 , Moebius, Inst. Med.; 42 , Paulinus, de nuce mosch.; 43 , Pharm. Lex., 1800; 44 , Purkinje; 45 , Riedlinus, Lin. Med., 1600; 46 , Rumph, Herb. Amboin., 1641; 47 , Spielmann, Inst. Mat. Med., 1774; 48 , Thunberg, Diss. de Myristica, 1788 (de la 49 până la 54 c , completări ale lui Helbig, din monografia lui Hering despre Nux. Mosch.); 49 , M. M.; 50 , Dt.; 51 , o fată, efectele a 10 picături de tinctură; 52 , o femeie, după 10 picături de tinctură; 53 , o femeie, efectele ținerii nucșoarei în mână; 53 a , efectele a 12 picături de tinctură; 54 a , Helbig, completare; 54 b , o femeie delicată, efectele unui sfert de nucșoară; 54 c , o femeie, efectele unei picături din diluția a 6-a; 54 , Dr. C. Hering, Hom. Vjs., 10, p. 90, efectele mestecării unei porțiuni din varietatea alungită ( M. fatua , Houtt.); 55 , Dr. M. Dowler, West. Hom. Obs., 4 (1867), p. 125, un bărbat a mâncat două nucșoare, la ora 9 P.M.; 56 , Berridge, N. Am. J. of Hom., N. S., 1873, p. 504, efectele consumului de macis la o femeie; 57 , același, efectele unei doze de „C. M.” (Fincke); 58 , același, U. S. Med. Invest., 1875, N. S., 1, p. 101, efectele a 10 picături de tinctură, repetate în a doua zi și ulterior; 59 , Thueman, Bert. Med. Cent. Zeit., 1837 (A. H. Z., 17, 165), un bărbat care suferea de diaree a luat o nucșoară întreagă, precum și un cordial conținând paregoric și rom, cu ceai de soc, omis; 60 , Watson, Lond. Med. Gaz., 1848, vol. 6, p. 260, efectele unei „cantități de macis cât se putea lua pe o linguriță, după care a continuat să mănânce bucățele mici timp de peste o oră și jumătate”; 61 , Mitscherlich, Buchner's Rep. 1850, vol. 16, p. 104 (Pharm. Journ., 10, p. 350), o parte a feței dorsale a mâinii a fost umezită cu uleiul volatil; 62 , R. Ross Roberts, Hahn. Month., 3, 531, o femeie, pentru a opri o menstruație prea abundentă, a ras două nucșoare într-o jumătate de pintă de apă clocotită, din care a sorbit timp de șase sau șapte ore; 63 , Bosch, Memorabilien, 1869 (A. H. Z., M. B., 19, p. 20), un soldat care suferea de dureri reumatice a luat șapte nucșoare; 64 , Fanning, Hahn. Month., 1870, o femeie, la zece zile după naștere, a luat aproape o nucșoară întreagă pentru o scurgere lohială; 65 , Martin, Hahn. Month., 1870, p. 63, o femeie însărcinată în luna a cincea a luat o nucșoară întreagă pentru o scurgere leucoreică; 66 , omis; 67 , Hahnemann, mențiune generală, dintr-o scriere minoră a lui Dudgeon (după Hering); 68 , Portland Advertiser, efectele consumului unei jumătăți de nucșoară (după Hering); 69 , Lippold, efectele dozelor mari (Hering); 70 , Sam. Mueller, efecte generale (Hering); 71 , A. Lippe, efectele unui sfert sau ale unei jumătăți de nucșoară la femei tinere în timpul menstruației (Hering); 72 , G. E. Stahl, efectele Nux. mos., administrată cu aproape toate alimentele și băuturile sale, ca profilaxie împotriva dizenteriei (Hering); 73 , C. Hering, efectele mestecării unei nucșoare (după Hering, l. c.); 74 , A. J. Tafel, efectele unei nucșoare întregi, luată în supă pentru a opri o diaree (ceea ce a și făcut), (Hering, l. c.); 75 , Fronmuller, Klinische Studien ueber der narkot. Arzneim., Erlangen, 1869, efectele unei nucșoare proaspăt pulverizate, luate la un sfert de oră după micul dejun, la un bărbat sănătos; 76 , von Tagen, N. Am. J. of Hom., N. S., 3, p. 315, efectele folosirii nucșoarelor pentru oprirea menstruației, la o fată în vârstă de douăzeci și patru de ani („a mâncat cel puțin 230 de grani”); 77 , același, efectele a trei sferturi de nucșoară la o doamnă.

PSIHIC

• Afectiv.
• Nebunie, 38.
• A căzut într-un delir care a durat câteva ore, 39.
• După câteva ore, a fost cuprins de vertij violent și delir, astfel încât făcea gesturi neobișnuite; apoi a folosit un limbaj nepotrivit, pe un ton ridicat, și nu a putut fi nicidecum liniștit sau adormit până când nu a băut ceai și nu i s-a făcut o sângerare, după care a căzut într-o transpirație abundentă, cu somn profund, din care s-a trezit sănătos, 46. [De la trei nuci de M. tomentosa, luate pentru diaree și tenesme.]
• Delir cu dismenoreea, 77.
• Tulburare mintală, 28.
• Are proprietăți narcotice, provoacă titubare, delir și apoplexie, 47, 48.
• Au devenit nătângi și deliranți (la cinci soldați), 46.
• Provoacă o stare de nerozie, 32.
• Complet buimacă la cap și ca și cum ar fi fost intoxicată (la o femeie gravidă, de la zece bucăți din nuci), 40. [10.]
• Provoacă intoxicație și indolență, 32.
• Neobișnuit de vioi, râzător și senin, în cursul dimineții, 62.
• Se simțea fericit într-un chip nătâng, dar nu putea vorbi; nu avea nicio dorință să vorbească (în prima seară), 65.
• Totul îi provoacă râsul, cu totul contrar obiceiului; acest lucru era deosebit de evident când ieșea în aer liber. Stătea nemișcat pe stradă, făcea gesturi nătânge; între accese cădea într-o stare de absență mentală, iar când își revenea, tot ce era în jurul său i se părea ridicol. În acest timp avea un aer nătâng și copilăresc, ca un idiot. După ce a fost adus în casă, starea i s-a ameliorat întrucâtva (prima zi), 6.
• Am luat o nucșoară spartă și am pus-o în buzunar, iar în decurs de șase ore am mâncat jumătate din ea. Curând după aceea am simțit amețeală și o tulburare inexplicabilă a intelectului, o pierdere trecătoare a memoriei, dar o conștiință deplină a tot ceea ce spuneam sau făceam; am devenit deosebit de vorbăreț și mi se părea că nu sunt nici în lumea aceasta, nici în cealaltă; mă simțeam fericit și lipsit de orice durere; mă aflam cu adevărat într-o stare de nedescris; mă simțeam așa cum presupuneam că s-ar putea simți cineva care fusese magnetizat; prietenii mei s-au alarmat foarte tare și medicul a fost chemat în mare grabă; s-a propus o sângerare, dar, întrucât credeam că știu cel puțin la fel de mult ca oricine altcineva, nu am vrut să mi se ia sânge; după ce i-am făcut să râdă și să plângă până pe la ora 11 noaptea, m-am dus la culcare fără să mi se fi făcut nimic; m-am trezit dimineața și eram sănătos ca de obicei, nefiind bolnav nici măcar o zi în toată viața mea. De când s-a întâmplat aceasta, am aflat despre mai multe cazuri în care persoane care mâncaseră nucșoare au fost afectate în același fel ca mine. Dacă aș fi mâncat puțin mai mult, nu mă îndoiesc că mi-ar fi fost fatal, după cum aflu că s-a întâmplat în alte cazuri, 68.
• I se părea că este deosebit de vioi, cu un aflux necontenit de închipuiri vesele, și izbutea să vadă ceva ridicol în toate, 1. [Efectele ungerii abdomenului cu tinctură.]
• Mare teamă de moarte, la 5.30 P.M., 62.
• Dispoziție plângăcioasă, cu arsură în ochi și lăcrimare (prima zi), 5.
• Anxietate precordială, 60.
• Titubare și mare anxietate, 26. [20.]
• Anxietate violentă (a doua zi), 63.
• Extrem de prost dispus (prima zi), 54.
• Arțăgos și iritabil când era trezit, 76.
• Înclinat să fie arțăgos, 76.
• Dispoziție schimbătoare; la un moment dat dorește să facă ceva, dar, când este pe punctul de a-l duce la îndeplinire, se răzgândește (prima zi), 6.
• La un moment dat dispoziția este mai serioasă, iar în altul este mai înclinat să râdă (prima zi), 6.
• Mă simțeam cu totul nepăsător; nimic nu m-ar fi putut jigni (în prima seară), 65.
• De îndată ce s-a întins, a simțit o senzație de prăbușire, ca și cum urma să moară, însă fără teamă, fiind pe deplin liniștită sufletește și lipsită de durere sau de orice suferință; se simțea fericită și fără griji; senzația nu era completă; facultățile îi rămăseseră neafectate până atunci, cu excepția exprimării ideilor; știa tot ce se petrecea în jurul ei, dar nu se putea exprima clar (idei încurcate, limbă greoaie, cu senzație de frig care începea la membrele inferioare), 76.
• Dispoziție indiferentă (prima zi), 4.
• Intelectual.
• Gândire incontrolabilă, la 2 P.M., 62. [30.]
• În timp ce scria, omitea litere, scria fără voia sa cu alfabete diferite și trecea de la un subiect la altul (după șase ore), 1. [De la flori.]
• Cuvintele pe care le folosea pentru a-și exprima senzațiile erau remarcabile prin meritul de a fi opusul celor pe care ar fi trebuit să le folosească; în a treia zi, gândurile abia i se supuneau controlului, dacă nu făcea în mod conștient un efort foarte mare, 60.
• Numeroase acte sau expresii ridicole ori extravagante, ca în idioție, în timp ce părea pe deplin conștientă, iar în clipa următoare părea mâhnită de purtarea sa și spunea că nu-și putea controla acțiunile; dispoziție de a râde sau de a glumi pe seama tuturor lucrurilor; privire nătângă pentru o clipă; dispoziție schimbătoare; într-o clipă râde, în următoarea plânge (după șapte ore), 64.
• Nu poate înțelege ceea ce citește, nu știe ce citește (prima zi), 7.
• Ideile erau întrucâtva confuze, 76.
• Mare incoerență când încearcă să-și exprime ideile (după șapte ore), 64.
• Mare confuzie a ideilor, cu o senzație ciudată în întregul organism (după patru ore), 64.
• Incapabil de orice muncă (prima zi), 54.
• Pierderea memoriei, la 2 P.M., 62.
• Nucile conservate, dacă sunt consumate prea frecvent, distrug memoria, 43. [40.]
• Provoacă uitare, 26.
• Când scria, abia apuca să aștearnă jumătate dintre gândurile pe care le avea în minte, când totul dispărea; cealaltă parte putea fi reamintită numai cu dificultate sau, adesea, deloc; era obligat mai întâi să se odihnească; începea din nou să scrie, dar nu putea scrie decât un singur cuvânt, după care trebuia să se oprească și să-și adune gândurile (prima zi), 1. [De la flori.]
• Amețeală și dispariția gândurilor, iar când se trezește cu forța din această stare, trebuie mai întâi să-și adune gândurile, 6.
• În timp ce citește, cade treptat într-o stare de absență mentală, care trece în somn (după trei ore), 1.
• Înainte de a putea răspunde la o întrebare, trebuia să aștepte puțin și să-și adune gândurile; adesea, în pofida tuturor eforturilor, nu era în stare să dea imediat un răspuns potrivit; un fel de lentoare a ideilor (după cinci ore), 1.
• Se clătina când mergea, iar când reflecta, mintea îi rămânea fixată asupra unei singure idei până când, dintr-odată, se trezea dintr-o abstragere completă și trebuia să-și adune gândurile înainte de a ști unde se afla (după cinci ore), 1.
• Absență mentală, nu poate gândi; mare indiferență față de toate; pielea capului foarte întinsă; s-a întins la amiază ca să doarmă o jumătate de oră, dar a dormit profund timp de patru ore; înainte de a adormi, dureri sfredelitoare la rădăcina unui dinte; în timp ce adormea, o oarecare durere de cap surdă pe partea stângă (după șase ore), 54a.
• Vorbește foarte puțin; în minte îi apar imagini confuze; ori de câte ori dorește să spună ceva, trebuie mai întâi să-și adune gândurile (prima zi), 6.
• Nu duce niciodată la îndeplinire ceea ce începe, ci rămâne în picioare într-un singur loc, absent; în ochii tovarășilor săi pare cu totul schimbat, 1.
• A devenit dificil să-și amintească lucruri învățate cu puțin timp înainte; pentru multe asemenea lucruri, mintea părea paralizată timp de mai multe zile la rând, 1. [50.]
• Într-o stare de aparentă inconștiență, 76.
• Obtuzirea simțurilor și pierderea controlului; ar fi putut fi condusă oriunde fără să opună rezistență; pierderea puterii (în prima seară), 65.
• Pierderea totală a conștienței, care ei i s-a părut că a durat o jumătate de oră, dar care în realitate a fost doar de moment, la 2 P.M., 62.
• Inconștiență, 67.
• Inconștiență, stare de intoxicație și absență mentală (prima zi), 6.
• După aproximativ o oră, a fost cuprins de somnolență, care a crescut treptat până la stupoare completă și insensibilitate, iar nu mult după aceea a fost găsit căzut de pe scaun, zăcând pe podeaua camerei sale în starea menționată; după ce a fost așezat în pat, a adormit, trezindu-se puțin din când în când, când era în plin delir; a continuat astfel, alternând între delir și somn, timp de câteva ore; aceste simptome s-au diminuat treptat, astfel încât, la aproximativ șase ore de la administrarea nucșoarei, își revenise destul de bine. Deși încă se plângea de durere de cap și era întrucâtva delirant, a dormit firesc, iar în ziua următoare era pe deplin sănătos, 31. [De la aproximativ 2 drahme de nucșoară pulverizată.]
• După ce a mâncat trei nucșoare în urma unui prânz moderat, este cuprins de o dorință irezistibilă de a dormi; își petrece după-amiaza într-un somn delirant, cu vise plăcute și liniștite; la ora 5 și jumătate s-a dus la teatru, care se afla la o oarecare distanță; drumul părea să nu se mai termine; are control deplin asupra membrelor sale, dar se pierde în fiecare clipă în imagini fanteziste, din care trebuie să se smulgă cu mare energie pentru a-și continua drumul. Deși era uneori complet inconștient, membrele nu încetau să-și îndeplinească funcția; mergea drept înainte, fără să recunoască străzile care îi intersectau drumul; cel mai mult îl preocupa ora; se temea că va ajunge prea târziu, dar a ajuns la teatru mult mai devreme decât credea; pe durata întregii piese, imaginația și realitatea s-au luptat una cu cealaltă, 44.
• Cu siguranță are proprietăți narcotice și stupefiante, 30.
• A căzut în cea mai profundă stupoare, fiind lipsită de orice mișcare și senzație, 41.
• A zăcut imobilă și obtuză pe tot parcursul primei zile, ca în comă, 29. [60.]
• Stare mintală asemănătoare celei a consumatorului de opiu, fără nicio temere cu privire la rezultat, deși era conștient de existența unui oarecare pericol, 60.

CAP

• Confuzie și vertij.
• Provoacă o mare confuzie a capului, 46.
• Vertij, 38.*
• [Au avut un vertij atât de violent și o asemenea greutate a capului, încât păreau lipsiți de memorie], 46 . [Mai multe persoane, după ce au băut punch rece cu vin, conținând opt nucșoare.]
• Vertij și apoplexie fatală, 48.*
• Durere și vertij în regiunea frontală, cu senzația ciudată în întregul organism (după patru ore), 64.
• Părea beat și se clătina (prima zi), 27.
• Este amețită, 8.
• Atât de amețiți, încât păreau beți și pe jumătate nebuni, 46 . [Doi soldați, în ziua de după ce dormiseră sub un arbore de nucșoară.]
• Amețit, ca și cum ar fi beat și somnoros, 12. [70.]
• Se clatină mult spre stânga, în loc să meargă drept (seara, în timp ce merge în aer liber), (prima zi), 1.
• A încercat să meargă într-o cameră alăturată și, când s-a ridicat în picioare, a devenit foarte amețită, urmată imediat de o senzație de învârtire în cap, 76.
• A început să simtă amețeală și ușurință în cap, în jurul orei 1; severitatea a crescut treptat, 62.
• Senzație de leșin, cu ușurință, amețeală și senzație de gol în cap, la ora 5.30 P.M., 62.
• Ușurință, amețeală și senzație de gol, cu senzație de leșin, la ora 5.30 P.M., 62.
• Vătămător pentru cap; provoacă amețeală, lentoare, o stare de nătângie și alte tulburări, 70.
• Părea beată întreaga zi; capul era greu; la început era dureros pe partea stângă, între frunte și tâmplă, senzație care ulterior s-a extins spre occiput (prima zi), 4.
• În general.
• Capul tindea să cadă înainte, cu bărbia sprijinită pe piept, și nu putea fi ridicat decât cu mare efort, iar după ce era ridicat cădea din nou înainte, 76.*
• Nu suporta să-i fie ridicat capul de pe pernă, din cauza stării de rău ca de moarte provocate astfel, 76.*
• Năvală de sânge la cap, care întuneca vederea, 55. [80.]
• Ridicându-mă de la masă (după patru ore), am simțit sângele năvălindu-mi la cap, dar senzația era ca și cum un curent electric ar fi trecut din creștet în jos; am făcut un efort și am coborât scările mecanic; apoi am simțit aceeași senzație pe care presupun că ar avea-o o persoană devenită aproape insensibilă din cauza frigului extrem și că, dacă m-aș fi lăsat în voia influenței sale, aș fi putut adormi până la a înceta să exist, fără durere; am simțit această senzație de două ori; după câteva minute m-a cuprins un tremur rece; din acel moment am simțit toate variațiile de căldură și frig, până la extremele lor respective; de fiecare dată când sângele pleca din cap și revenea la cap, curentul schimba senzația, uneori simțindu-mă foarte fierbinte, iar imediat după aceea foarte rece, însă senzația nu era niciodată aceeași; la un moment dat am simțit o asemenea presiune în cap, încât părea că tot sângele din corp năvălise să ia în stăpânire acea regiune și am crezut că îl puteam auzi țâșnindu-mi în urechi; aceste simptome au slăbit treptat, 60.
• Capul zvâcnea, 60.*
• Capul îl durea puternic, 76.
• Cefalee (după câteva ore), 63.
• Cefalee întreaga după-amiază și seară (prima zi), 54.
• Capul a devenit greoi și tulbure, 2, 35.
• Senzație de cap greoi și tulbure, 43 . [De la nucșoarele conservate.]
• Senzație apăsătoare de greutate și încețoșare a capului, cu senzația că jumătatea stângă a capului și a feței ar fi oarecum umflată și cu o senzație de furnicături ca de la un curent electric, curând, 2.
• Capul părea voluminos și se rostogolea aproape incontrolabil, fiind nevoit să-l susțină cu una sau cu ambele mâini, în timp ce stătea la masă, 55.*
• Capul se simțea plin și dilatat, dar fără durere (prima seară), 65.* [90.]
• O apăsare violentă înainte în cap, spre sinciput; pare că acesta ar urma să fie împins în afară și că ar fi de două ori mai gros decât în mod normal; în același timp este amețit, ca după beție și ca și cum s-ar clătina (prima zi), 6.
• Capul pare comprimat dinspre frunte și occiput, la trezirea din somnul de la amiază (a treisprezecea zi), 1 . [De la flori.]
• Ușoare furnicături în cap (după cincisprezece minute), 75.
• Se simțea deosebit de rău la nivelul capului; când stătea drept și mergea își putea ține capul ridicat, dar când ședea, acesta cădea înainte, 76.
• Odată cu confuzia mintală, avea o senzație oarecum dureroasă în jumătatea superioară a craniului și a creierului, ca și cum părțile ar fi fost presate una spre alta de sus și din lateral și cuprinse sau constrânse spasmodic; împreună cu tendință de a dormi (prima zi), 1.
• Afectează foarte mult capul, 39 . [Efectele florilor.]
• Frunte.
• Frunte confuză și greoaie, imediat, 1.
• Senzație de confuzie și oboseală în frunte și tâmple (după o jumătate de oră), 49.
• Este cuprinsă imediat de o durere surdă în frunte, 9.
• Un fel de presiune într-un punct mic din partea superioară dreaptă a frunții (a doua dimineață), 54. [100.]
• Durere în partea superioară stângă a frunții, în organul spiritului (după trei minute); după două minute, aceasta s-a extins deasupra ochiului stâng, unde a devenit foarte severă; o apăsare ca de roadere în organele localizării și mirosului, 54.
• (Durere apăsătoare în frunte, cu stupefacție; uneori îi făcea pleoapele să se închidă și era nevoit să caște), 11.
• Durere într-un punct mic al frunții, deasupra ochiului stâng, apăsând înainte, dimineața (după două zile), 1 . [De la flori.]
• Cefalee în frunte dimineața (a doua zi), 1.
• Cefalee frontală intensă, cu senzație de tensiune și durere la nivelul scalpului, 55.
• *Cefalee apăsătoare într-un punct mic deasupra eminenței frontale stângi (după nouă ore), 2.
• Cefalee apăsătoare și pulsatorie deasupra ochiului stâng, dimineața, 13.
• Tâmple.
• Durere, mai ales în tâmple; la scuturarea capului apare o senzație de mobilitate, ca și cum creierul s-ar izbi de craniu ; tâmplele nu suportau atingerea și exista o senzație de căldură în cap (după șase ore), 25.*
• Durere apăsătoare și înțepătoare în tâmpla stângă, de scurtă durată, curând, 6.
• O durere mai degrabă înțepătoare în tâmpla dreaptă, care revine frecvent și persistă mai multe zile, 1. [110.]
• Junghiuri paroxistice și trecătoare, dinăuntru spre exterior, în tâmple, imediat, 6.
• Un fel de presiune fierbinte pe părțile laterale ale capului, mai ales pe tâmple, ca o presiune dinăuntru spre exterior, 1.
• Vertex.
• Cefalee la aplecare; apasă dinspre vertex spre frunte (după o oră), 9.
• Căldura urcă spre creștet, cu senzație de constricție și de apăsare spre interior în partea superioară a capului, imediat, 12.
• Durere în creștet, extinsă pe o suprafață aproximativ cât un penny (după o oră și jumătate), 60.
• Din vertex, o durere de tracțiune spre ochi (a doua dimineață), 50.
• O singură durere puternică și apăsătoare în partea superioară a capului, înainte de amiază (a zecea zi), 1.
• Dureri în partea stângă a sinciputului și în brațul stâng, care durează mai multe ore, 54.
• Durere în sinciput, extinzându-se spre ochiul stâng, un fel de presiune, cu senzație stupefiantă, care durează două ore (prima zi), 1.
• Regiunile parietale și occiputul.
• Dureri în diverse zone ale părții stângi a porțiunii superioare a capului, anterior, deasupra frunții, care durează o oră, 54. [120.]
• Cefalee pe partea dreaptă, după-amiaza (prima zi), 54.
• Presiune în partea dreaptă a capului, parțial deasupra urechii, parțial la unghiul drept al occiputului, ca de la o apăsare spre interior asupra osului; foarte trecătoare (prima zi), 10.
• Durere în partea stângă a occiputului, spre ceafă, 50.
• Presiune în cap, între vertex și occiput (după un sfert de oră), 9.

MOSCHATA. OCHI

• Obiectiv.
• Semicercuri de un albastru-închis sub ochi, la ora 5.30 P.M., 62.
• Cearcăne albastre în jurul ochilor (prima zi), 4.*
• Ambii ochi aveau un aspect injectat cu sânge și erau foarte umflați, 76.
• Ochi injectați cu sânge și foarte înroșiți, aproape închiși din cauza umflării; abia putea vedea, 76.
• Regiunea infraorbitară dreaptă devine tumefiată (prima zi), 1 . [De la flori.]
• Ochii, care i se păreau uscați, păreau lipiți, astfel încât abia îi putea deschide, cu tendința constantă a capului de a se înclina spre stânga, din cauza somnolenței (prima zi), 7. [130.]
• Ochii aveau un aspect foarte tern și greoi, 76.
• Ochi terni (după două ore și jumătate), 74.
• Ochii păreau injectați, 60.
• Subiectiv.
• Senzație de plenitudine în ochi, odată cu care pupilele par contractate (a doua zi), 1.
• Ochii și pleoapele se simțeau umflate, proeminente (prima seară), 65.
• *Senzație de uscăciune a ochilor; cititul la lumină artificială era dificil; ochii se închideau de somn; capul și fruntea erau greoaie și tulburi, seara (prima zi), 1.
• Nu putea deschide și închide ușor ochii, din cauza unei senzații de uscăciune și asprime (prima zi), 6.*
• *Uscăciunea ochilor (prima zi), 6.
• Pleoape.
• Pleoapele superioare erau umflate și roșii de-a lungul marginilor și căzute; părea că plânsese (prima seară), 65.
• Ochii erau închiși ferm și spasmodic sub influența spasmului, 76. [140.]
• Pleoapele cădeau și nu le putea deschide complet decât cu ajutorul mâinilor, 55.
• Incapacitatea de a-și deschide ochii; pleoapele se simțeau grele și rigide, 76.
• Tensiune și uscăciune în pleoape (prima zi), 12.
• Tensiune în jurul ochiului drept, mai ales în pleoapa inferioară, ca și cum nu l-ar putea deschide, cu presiune în ochi; era nevoită să strângă ochiul, ceea ce îi dădea impresia că îl putea deschide mai larg (după optsprezece ore), 1.
• Presiune în pleoape, ca de somnolență, 8.
• Aparatul lacrimal.
• Arsură remarcabilă în ochi, cu lăcrimare abundentă (după două ore), 14.
• Pupilă și vedere.
• Pupile foarte dilatate și insensibile (a doua zi), 63.
• Accese trecătoare de orbire, în timpul cărora își apuca capul, spunând: „Ce ciudat îmi simt capul” (după șapte ore), 64.
• Părea dezorientată, însă vederea era bună în acel moment; mai târziu însă, obiectele păreau ca și cum ar fi fost învăluite în ceață, 76.
• Întuneric și ceață înaintea ochilor mei (prima seară), 65. [150.]
• Mărirea ochilor, cu intoleranță la lumină, în timp ce obiectele păreau să plutească înaintea privirii, 55.
• Obiectele dispăreau pentru o clipă, la ora 2 P.M., 62.
• Vedere neclară; totul părea roșu (prima seară), 65.
• Mâna ei îi părea roșie și ca și cum ar fi fost acoperită cu pete roșii și părea prea mare (prima seară), 63.
• *Totul părea prea mare ; mâna mea părea de două ori mai mare decât în mod normal (prima seară), 65.
• Într-o cameră destul de întunecată, m-am ridicat din pat și am mers la fereastra din fața mea; fereastra din dreapta mea, care formează un unghi drept cu cealaltă, părea mult mai apropiată de aceasta și divergentă față de ea într-un unghi obtuz (aceasta înseamnă că obiectele par prea apropiate unele de altele, prea îndepărtate și oblice), (prima noapte), 57.

URECHE

• Grupa mușchilor auriculari era implicată în tulburarea generală, întrucât se putea vedea că urechile acționau concertat cu restul structurilor musculare (păreau implicate și grupele de mușchi epicranieni și palpebrali), 76.
• Oarecare durere de urechi, 5.
• Dureri în ureche, ca și cum un instrument nu foarte bont ar fi apăsat înainte și înapoi în ea (a doua și a treia zi), 1.
• Durere intermediară între apăsare și înțepătură în urechea dreaptă, dimineața (a doua zi), 1. [160.]
• În timp ce mergea într-o căruță, spre seară, chiar înaintea unei furtuni cu vânt și ploaie, a simțit o senzație dureroasă de căldură, extinzându-se din interiorul urechii spre peretele posterior al faringelui (tuba Eustachii), aproape ca și cum un corp rugos s-ar fi oprit acolo și ar fi trebuit împins afară cu forța; senzația a început mai întâi în peretele posterior al faringelui, apoi în ureche și, în cele din urmă, s-a extins în cavitatea bucală (a unsprezecea zi), 1.
• Apăsare oarecum ascuțită în urechea stângă, părând a fi agravată și, în parte, provocată de mișcarea mandibulei, 1.
• Mai multe înțepături succesive în urechea dreaptă, înainte de amiază (a zecea zi), 1.
• Câteva înțepături în urechi (prima zi), 1.
• Auzul.
• Zumzet în urechi, 55.
• Nu răspundea la chemări puternice atunci când i se striga numele, 76.

NAS

• Uscăciunea nasului, imediat, 15 . [După prizarea pulberii pentru polip nazal.]
• Strănut frecvent și violent, dimineața (a treia zi), 6.
• Strănut frecvent (de la mirosul și aroma nucșoarelor), 1.
• Obstrucția nasului, mai ales a nării stângi, cu senzație de furnicare, ca în coriză, și trei strănuturi; obstrucția era atât de puternică, încât era obligat să țină gura deschisă pentru a respira; se ameliora imediat la mișcare și dispărea complet după ridicarea din pat (după o oră), 2. [170.]
• Obstrucția nării stângi, durând trei zile (după nouă ore), 2.
• Senzație ca de catar nazal; este obligat să strănute (prima zi), 6.
• Nara stângă pare afectată de catar; nu este nici uscată, nici obstruată, dar i se pare că nu poate inspira deloc aer prin ea (a doua zi), 6.
• Iritație și usturime în nas, obligând la frecare violentă (după o oră), 8, 10.

FAȚĂ

• Fața și ochii au fost foarte congestionați pe parcursul întregii nopți și al zilei următoare, 76.
• Mușchii feței erau contractați, cu o expresie ce denota multă suferință, în timpul spasmelor, 76.
• A observat că fața îi părea foarte palidă, 76.
• Față palidă (după două ore și jumătate), 74.*
• Are un aspect de om foarte bolnav (după două ore și jumătate), 74.
• Expresie suferindă a feței, 16. [180.]
• Expresie neobișnuită a feței, 60.
• Fața avea un aspect nătâng; uneori schița un rânjet diabolic, 76.
• Facies hipocratic, la ora 5.30 P.M., 62.
• Obraji, buze și bărbie.
• Durere apăsătoare în obrazul drept, extinzându-se spre ureche și articulația maxilarului, dimineața (a doua zi), 1 . [De la flori.]
• Durere violentă în osul zigomatic drept (a patra noapte), 1.
• Uscăciunea buzelor, palatului și velum palati , cu senzație de arsură, ca în catar (după o oră), 2.*
• Ușoare înțepături fierbinți în partea stângă a bărbiei (după șapte ore), 1.
• Durere de tracțiune în părțile moi de pe marginea dreaptă a mandibulei (a cincea zi), 6.
• La încercarea de a deschide gura pentru examinarea limbii, a constatat că maxilarele erau atât de ferm încleștate, încât era imposibil să le despartă fără a exercita o forță excesivă; cerând o lingură, am făcut mai multe încercări pentru a-mi atinge scopul, dar nu am reușit și am fost obligat să renunț la alte încercări, de teama de a nu-i rupe dinții, 76.
• Senzație de comprimare și constricție spasmodică, extinzându-se anterior de la ambele articulații ale mandibulei (a doua zi), 1.

GURĂ

• Dinți. [190.]
• Sensibilitate dureroasă a dinților în timpul mesei (pâine uscată), 6.*
• O ușoară înțepătură fulgeră în incisivi, seara (a doua zi), 1 . [De la flori.]
• Durere mocnită în dinți, ca și cum ar urma să înceapă să doară (la un bărbat care nu avusese niciodată predispoziție la dureri de dinți), 6.
• Tracțiune în smucituri în măselele superioare posterioare stângi, la vorbirea tare și prelungită; provocată și de inhalarea aerului rece; trecătoare, 2.
• Smucitură, fără durere, într-o măsea, după ce a băut apă rece, după care obrazul s-a înroșit (a treia zi), 9.
• Scrâșnirea dinților într-o asemenea măsură, încât păreau că trebuie să se sfărâme; marginile limbii erau foarte zdrelite și sfâșiate și nicio măsură de precauție nu putea împiedica aceasta; din gură se scurgea spumă amestecată cu sânge, 76.
• Dureri fulgerătoare apărute imediat în dinți și în ochiul stâng; la nivelul dinților are un gust ca de calomel și saliva se acumulează; în ochi simte arsură, ca și cum acesta ar fi roșu și inflamat; îi este teamă să adoarmă; au apărut după ce a ținut în mână un flacon (cu prima triturare, 1 la 100), 50.
• Dimineața, după ce a privit o singură dată pe fereastră, durere în molarii anteriori inferiori stângi, extinzându-se de acolo într-un molar drept, unde se manifesta ca o apăsare și o împingere spre exterior; a revenit după spălare și în urma răcirii; seara (a doua zi), 1.
• Durere ca și cum un dinte mobil ar fi apucat pentru extracție, asociată cu senzația că ar fi fost provocată de o zdruncinare a corpului, ceea ce uneori se întâmpla cu siguranță (la urcarea scărilor etc.), (timp de mai multe zile), 1.
• Durere surdă și sensibilitate dureroasă a molarilor superiori și inferiori stângi, seara (a patra zi), 1. [200.]
• *Sensibilitate dureroasă a incisivilor și a molarilor anteriori pe parcursul aproape întregii experimentări, reapărând imediat la aspirarea aerului în gură (cu atât mai mult dacă aerul este rece și umed); la început, și băuturile calde provoacă o durere asemănătoare, dar nu și după câteva zile, 1.
• Durere de dinți la dinții superiori stângi, 54.
• (Dinții par tociți și moi), 20.
• Dinții sunt lipsiți de sensibilitate; par ca și cum ar fi acoperiți cu cretă (a doua zi), 2.
• Dinții păreau prea mari în sens lateral și moi, 56.
• Simțeam fiecare nerv din dinți, dar fără durere, 60.
• Gingie.
• (Tendință crescută la sângerarea gingiilor), (a doua zi), 7.
• Limbă.
• Limbă păstoasă, ca și cum ar fi mâncat cretă, 2.
• Limba și palatul sunt foarte uscate noaptea, iar nasul pare complet obstruat de mucus gros, fără să-i fie sete, iar limba se simte la atingerea cu degetul ca pielea tăbăcită (prima zi), 1.
• Limba părea rigidă; pacientul nu putea articula clar, 76. [210.]
• Limba pare uscată; la atingerea cu degetul, se simte ca un membru amorțit sau ca și cum ar fi acoperită cu piele tăbăcită, noaptea (prima zi), 6.
• (Senzație de uscăciune a limbii și nasului, cu limba curată), 11.
• Senzație apăsătoare neplăcută, aproape dureroasă, pe ambele părți ale limbii, la orificiul canalelor salivare, 1.
• Gura în general.
• Proeminențe mai mari decât semințele de mei, acolo unde frâul limbii se continuă anterior, sub limbă, cu mucoasa gurii, mai ales pe partea stângă; roșu-aprins, lucioase, dureroase ca o rană, mai multe apropiate unele de altele (glande mucoase), (a patra zi), 6.
• Uscăciune intensă a buzelor, gurii și gâtului, fără sete (după șapte ore), 64.*
• *Uscăciune foarte mare a gurii; saliva părea ca vata (prima zi), 6.
• Senzație de uscăciune intensă în gât, gură și pe limbă, deși gura nu era efectiv uscată și nici nu exista sete, 1.
• *Gură uscată, dar fără sete ; nu am simțit nicio dorință de a bea apă din momentul în care am început să iau substanța, la ora 11 A.M., până la ora 9 P.M., deși gura și buzele erau foarte uscate, 63.
• (Senzație de uscăciune în gură, pe limbă și în nas , fără sete), 11.*
• *Uscăciunea gurii atât de intensă, încât limba se lipește de palat, totuși fără sete, seara (prima și a doua zi), 1. [220.]
• Senzație de uscăciune în gură, buze și gât , revenind în a doua zi, 6.*
• Uscăciunea gurii, gâtului și limbii , cu senzație de plenitudine în stomac și pierderea apetitului (după o oră), 1.*
• Gura și limba păstoase și uscate , ambele având o senzație catifelată și spongioasă, 76.*
• La trezirea de dimineață, partea posterioară a gurii și gâtul sunt uscate; limba se lipește de bolta palatină, totuși pacientul nu se plânge de sete, 76.*
• Senzație de uscăciune în gură; în același timp, gura pare cleioasă, mai ales noaptea ; împreună cu sete, senzație de făină pe palat și uscăciunea nasului (a doua noapte), 9.*
• *Senzație de uscăciune atât de intensă în gură și pe limbă, încât pare că limba ar rămâne lipită de palat, fără sete reală și fără uscarea efectivă a limbii ; i se pare că ar fi mâncat hering; seara (prima zi), 1.
• Curând a apărut o senzație intensă de arsură în buze, gură și gât, 64.
• Salivă, gust și vorbire.
• Saliva și mucusul din gură păreau atât de groase, încât întreaga gură era foarte uscată; din cauza acestei senzații de uscăciune, avea tendința să bea, dar nu-i era realmente sete , împreună cu o senzație în partea posterioară a limbii, ca după consumul unei cantități mari de sare (prima zi), 1.*
• Saliva din gură este groasă și păstoasă, 76.
• Gust neplăcut în gură, 55. [230.]
• (Gust acru în gură), (prima zi), 8.
• Gust ca de cretă, dimineața, pe nemâncate (a doua zi), 2.*
• *Gust de cretă, 2.
• *Gust cretos, păstos, 2.
• Gust pe limbă, dimineața, ca după o stare de ebrietate, 4.
• Își apăsa permanent limba de palat din cauza unei senzații de uscăciune în gură, împreună cu un gust neobișnuit în gură, asemănător întrucâtva gustului remanent al alimentelor foarte sărate, persistând întreaga zi (după șapte ore), 1.
• Vorbire destul de dificilă; nu putea articula clar ; limba se rostogolea în gură ca la un om în stare de ebrietate; limba părea amorțită, 76.*

GÂT

• Uscăciune în partea posterioară a gâtului; îl simte înțepenit (ca și cum ar fi imobilizat cu atele), fără sete, 2.
• Senzație de uscăciune în gât și sete intensă, cu un depozit mucos alb pe limbă și gura vâscoasă (prima zi), 1.
• Uscăciune în gât, cu senzație de zgâriere, 2. [240.]
• Senzație ascuțită de zgâriere în gât, mai ales la înghițire, 2.
• Senzație de zgâriere, uscăciune și iritație aspră în gât, imediat, 1.
• Junghiuri în gât care provoacă dregerea zgomotoasă a gâtului, dar care nu sunt ameliorate prin aceasta (după un sfert de oră), 9.
• Faringe, esofag și deglutiție.
• Vălul palatin și faringele ușor roșii; vasele sanguine injectate, dar mucoasa dintre ele albă, cu senzație de carne vie (a cincea zi), 6.
• Senzație de uscăciune în faringe și coane, extinzându-se înainte, cu tendința de a înghiți, dar fără sete (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Durere apăsătoare în regiunea arcadei palatine și în amigdala stângă, ca și cum ar fi înghițit o substanță dură care continua să provoace durere; se putea observa însă doar o ușoară roșeață (a treia zi), 1. [De la flori.]
• După-amiaza, când a ieșit pe stradă, în accese, timp de un sfert de oră, arsură în esofag (după o zi), 50.
• Paralizia organelor deglutiției, făcând dificilă înghițirea salivei, 55.
• Uscăciune atât de mare în gât, încât nu putea înghiți nici măcar o îmbucătură de măr (prima zi), 6.

STOMAC

• Apetit.
• Nu mi-a fost niciodată atât de foame în viață; abia îmi puteam stăpâni apetitul și cu greu mă puteam stăpâni pe mine însumi (prima seară), 65. [250.]
• Foame foarte mare la amiază; a mâncat foarte grăbit și, deși mâncarea îi apăsa stomacul, ar mai fi putut mânca și mai mult (prima zi), 6.
• Apetit foarte mult crescut, imediat, 16.
• Apetit crescut, care abia fusese satisfăcut când a reapărut (prima zi), 1.
• Apetit mult crescut în primele zile, ulterior diminuat, 4.
• Apetit crescut (prima, a doua și a treia zi), 6.
• Foame destul de excesivă, 1. [În urma aplicării tincturii prin fricțiune.]
• Foame crescută; mănâncă foarte mult, iar abdomenul este foarte destins, 15.
• Are poftă de mâncare redusă și se satură repede, 1. [De la flori.]
• Apetitul a dispărut; a putut totuși să-și mănânce prânzul; alimentele aveau gust de rumeguș (după șase ore), 50.
• Nucșoarele conservate, consumate prea des, slăbesc apetitul, 43. [260.]
• Aversiune față de fumul de tutun, întreaga zi (prima zi), 6.
• Sete.
• Bea foarte mult (prima zi), 5.
• Sete intensă timp de o oră; apoi dispare, la scurt timp, 1. [În urma frecării abdomenului cu tinctură.]
• Bea mult (după o zi), 50.
• Absență remarcabilă a setei la o persoană care, de obicei, este înclinată să aibă o sete foarte mare (prima zi), 6.
• Eructații și greață.
• Eructații ca de ulei de pin (după cinci minute), 8.
• Eructații cu senzație de zgâriere, întotdeauna la scurt timp după masă (a doua, a treia și a patra zi), 2.
• Eliminare de gaze fetide (prima zi), 12.
• Greață violentă (după câteva ore), 63.
• Greață, cu aversiune față de mâncare însoțită de înfiorare; vărsături, 55. [270.]
• Greață și acumulare de salivă apoasă în gură, cu o puternică tendință spre somn (care însă nu era profund), deși era dimineață, 1. [De la flori.]
• Greață (după două ore și jumătate), 74.
• Greață ușoară de câteva ori înainte de amiază, alternând uneori cu creșterea apetitului (prima zi), 1.
• Greață ușoară, ca și cum aș fi fumat fără măsură (după o oră și jumătate), 60.
• În diferite momente de-a lungul nopții, pacientul a făcut eforturi zadarnice de a vărsa; au existat numeroase eforturi de vomă, 76.
• Stomacul în general.
• Stomacul era foarte destins și umflat, 76.
• Stare de rău la stomac, dar fără vărsături, la ora 2 P.M., 62.
• Căldură în stomac, imediat, 31.
• Senzație de căldură în stomac (după o jumătate de oră), 1.
• Ușoară arsură în stomac, ca o senzație produsă de nemâncare, 54. [280.]
• Arsură și apăsare în stomac, de unde o arsură se extinde în sus, la scurt timp, 6.
• Apăsare în capul pieptului, 53.
• Ușoară apăsare în capul pieptului, 22.
• Dureri de stomac (după câteva ore), 63.
• Senzație dureroasă, ca și cum stomacul ar fi strâns cu șireturi, ca și cum ar trebui să verse (tras în sus ca și cum s-ar rupe), 54b.
• În timp ce urca scările, a fost cuprinsă de o senzație de mare greutate și apăsare în stomac, 76.
• Folosirea zilnică a nucșoarei acoperă stomacul cu mucus și produce vapori în cap, astfel încât letargia apare cu ușurință, 46.
• Nucșoarele zaharisite tulbură stomacul, îngreunează digestia, diminuează apetitul și produc o tendință spre inflamarea mucoasei stomacului, 36.
• Tulbură frecvent stomacul și slăbește digestia, 34.
• Digestie deficitară; după fiecare masă, pacientul se plânge de o senzație de greutate în regiunea epigastrică, urmată uneori de regurgitarea zgomotoasă a aerului, înaintea căreia apare senzația că ar exista un nod în gât (globus hystericus), care dispare parțial de îndată ce stomacul este eliberat de aer; Lachesis 2c. ameliorează de obicei această stare, 76.

ABDOMEN

• Hipocondre. [290.]
• Constricție în partea dreaptă a abdomenului superior, ca o împingere spre exterior, în timpul mersului (după o oră), 9.
• O ușoară smucitură în partea dreaptă, sub ficat, la scurt timp, 17.
• Senzație ca și cum regiunea ficatului ar fi fost pârjolită (prima zi); în ziua următoare a eliminat sânge odată cu scaunul, fără durere, dar concomitent cu constipație și greață în regiunea scrobiculului, 54a.
• Senzație de smulgere în partea superioară a abdomenului și în ficat, ca și cum părțile ar trebui alungite, întinse; un fel de mișcare de ridicare în aceste părți; simțea ca și cum ficatul ar fi fost tras în jos sau răsucit; după-amiaza (prima zi), 54a.
• Apăsare în ficat, ca de la ceva ascuțit, ca și cum pietrele ar apăsa spre exterior sau și-ar croi drum tăind, ca și cum aceasta ar provoca o sfâșiere; era însoțită de scaune diareice, precedate întotdeauna de o senzație plăcută în stomac; ușurarea era atât de mare, încât părea că evacuările coborau din ficat (la o femeie care suferea de mărirea ficatului), (a doua zi), 1.
• Regiunea ombilicală și flancurile.
• Colică în regiunea ombilicală, ameliorată prin apăsare (după un sfert de oră), 9.
• Crampe în regiunea ombilicală, noaptea, în pat (prima zi), 1.
• Crampe la nivelul ombilicului, seara, în pat, după frisonul febril (a opta zi), 1.
• Durere tăietoare în mijlocul abdomenului, cu tendință spre flatulență și diaree, cu durere surdă în tâmple, seara (prima zi), 1.
• Durere tăietoare care începe în ombilic și pare să se extindă în două raze către ambele părți, în jos și înapoi, noaptea (prima zi), 1. [300.]
• Dureri fulgerătoare repetate în abdomen, aproximativ la nivelul ombilicului, din partea dreaptă spre stânga (după cincisprezece minute, în prima și a doua zi, precum și în a patra zi, fără repetarea dozei), 58.
• La dreapta ombilicului, durere ca niște junghiuri în splină, care îl făcea să se îndoaie în două (prima zi), 50.
• Un fel de durere constrictivă, un soi de crampă, limitată la o zonă mică din partea dreaptă, nu departe de ombilic (după două ore), 11.
• Durere ca niște junghiuri în splină, în partea dreaptă, lângă ombilic, făcându-l să se strângă de mijloc (prima zi), 5.
• Abdomenul în general.
• Distensia abdomenului, ca de gaze (după cinci ore), 2.
• Distensia abdomenului, cu greață; răsucire în jurul ombilicului, care se extinde când spre inimă, când în jos; către seară; împreună cu eliminarea oxiurilor odată cu scaunul, 37.
• Mușchii abdominali erau contractați foarte puternic, ca în coree, în timpul spasmelor, 76.
• Chiorăituri în abdomen, imediat, 1.
• Chiorăituri și bolboroseli în abdomen, ca de la mișcarea gazelor (după o jumătate de oră), 2.
• Tulburări de flatulență; apăsare spre exterior în regiunea inghinală stângă (după trei ore), 2. [310.]
• Tulburări de flatulență seara; colică spasmodică, cu eliminarea unei cantități mari de gaze, care aduce ușurare, 2.
• Deși resimțea neîncetat o ușoară colică, cu tendință spre flatulență și diaree și cu senzația că urma să apară diareea, a fost totuși nevoit să facă un efort mare pentru a elimina un scaun de consistență normală; acesta era galben-aprins, cu bucăți de fructe nedigerate (după douăzeci și una de ore), 1.
• Durere în abdomen, ca și cum ar fi fost plin de noduri, cu senzație de frig, apetit redus și senzație de plenitudine, persistând întreaga zi. În ziua următoare, durere mai tăietoare în abdomen; a trebuit să se așeze; abia putea merge din cauza slăbiciunii; puțină diaree, 51.
• Smucituri ici și colo în abdomen, 17.
• Senzație de greață în abdomenul plin și destins, cu durere în regiunea lombară, 2.
• Disconfort în abdomen, ca și cum ar fi mâncat prea mult și abdomenul ar fi fost excesiv de destins (prima zi), 6.
• (O apăsare în sus, din ambele părți ale abdomenului către capul pieptului, asemenea celei pe care o resimțea de obicei înaintea unui flux hemoroidal, noaptea), (prima zi), 6.
• (Durere tăietoare și apăsare în abdomen, mai ales de-a latul vezicii urinare, ca și cum urma să apară diareea, seara (a doua zi); defecație mai dificilă decât de obicei), (a treia zi), 11.
• (Apăsare și tulburări în abdomen, ca înaintea apariției unui flux hemoroidal), (prima zi), 6.
• Mișcări prin abdomen, ca și cum urma să aibă colici (prima zi), 4. [320.]
• Senzație ca și cum urma să apară o colică (după o oră), 10.
• Debut de colică în partea stângă a abdomenului, extinzându-se spre dreapta și în jos (a doua zi), 4.
• Accese de colică în abdomenul superior și distensia acestuia (prima zi), 1.
• Un fel de crampă sub stomac, cu senzația că s-ar transforma într-o colică propriu-zisă (a doua și a treia zi), 4.
• Colică; un fel de crampă în abdomenul inferior, timp de mai multe zile succesive, dimineața după micul dejun (cu cacao); ameliorată prin repaus, 2.

MOSCHATA. RECTUM

• Prolabarea rectului (prima seară), 65.
• Durere crampiformă, cu împingere în jos, în intestine și rect, la ora 2 A.M. (prima noapte), 65.
• Senzație ca și cum totul ar fi căzut înapoi asupra rectului, însoțită de eforturi violente de împingere și de necesitate de a defeca, la ora 2 A.M. (prima noapte), 65.
• Seara, o senzație în rect ca și cum ar urma să apară diareea; pare ca și cum o parte a rectului ar fi trasă în jos; pare să împingă în jos o porțiune a rectului; evacuarea însă nu s-a produs decât în dimineața următoare, cu o ușoară necesitate de defecare și un fel de tenesme rectale; scaunul a fost redus cantitativ și oarecum diareic (prima zi), 1.
• Necesitate de defecare și senzație ca și cum anusul ar fi umflat, fără a putea evacua nimic (prima zi), 1. [330.]
• Deși materiile fecale nu erau tari, evacuarea era totuși lentă și părea ca și cum o porțiune ar fi rămas în urmă, deoarece nu exista puterea de a o evacua (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Scaun mai lent decât de obicei (prima zi), 6.

SCAUN

• Diaree.
• Diaree către miezul nopții (după o zi), 50.
• Scaun mucos, asemănător celui diareic, ca în cazul viermilor intestinali (a doua zi), 5.
• Diaree nedureroasă toată ziua, 58.
• Scaun lent (prima zi); diareic dimineața, după ce a băut lapte (a doua zi), 18.
• (Scaune cu sânge), 1. [La două femei care sufereau de indurația ficatului și la un băiat cu ganglionii cervicali măriți.]
• Mai multe scaune lichide, cu apăsare către pelvis; împreună cu senzația ca și cum în rect s-ar afla un lichid acru și usturător; după evacuare a persistat senzația ca și cum ar mai urma și altele (a doua zi), 7.
• Evacuare mai lichidă decât de obicei, dimineața, 12.
• Două evacuări mai lichide într-o singură zi, la un copil de șase ani (a doua zi), 9. [340.]
• Scaun moale, dar dificil de eliminat, cu senzație de plenitudine și distensie a abdomenului, timp de mai multe zile, 1.
• Scaun lent, dificil de eliminat, deși moale, timp de mai multe zile, 2.
• Scaun lent; evacuarea era moale, se producea cu dificultate și numai după efort de împingere și necesitate de defecare, cu senzația ca și cum o porțiune ar fi rămas încă în urmă (după cinci ore), 2.
• Mai multe evacuări păstoase și ușoare într-o singură zi, contrar obiceiului (prima zi), 24.
• Constipație.
• La ora obișnuită nu a simțit o necesitate reală de defecare; evacuarea a fost tare și dificilă, 4.
• Evacuarea intestinală atât de tare, încât nu a putut fi eliminată decât cu cel mai mare efort al rectului, cu înțepături în el ca de ace mari, împreună cu o constricție dureroasă a rectului și anusului, atât în timpul evacuării, cât și, mai ales, timp de câteva minute după aceea (după douăzeci și patru de ore), 15.
• Niciun scaun (prima zi); tare și dificil de eliminat (a doua zi); în locul gazelor a fost eliminat un scaun apos (a treia zi), 4.
• Scaunele au fost la început foarte negre și tari; apoi apoase, iar după aceea păstoase (prima seară), 63.

ORGANE URINARE

• În timpul urinării, ușoară arsură în uretră (prima zi), 30.
• A provocat întotdeauna strangurie dureroasă, 42. [O băutură preparată din pâine prăjită și nucșoară.] [350.]
• Persistă o anumită iritabilitate a vezicii urinare în timpul perioadei menstruale, însoțită de necesitatea frecventă de a urina, împreună cu dureri cu senzație de împingere în jos; ultimele câteva picături de urină sunt însoțite de un fel de strangurie, 76.
• Micțiune.
• Necesitate frecventă de a urina, dar se elimina puțină urină (prima noapte), 9.
• Emisiuni frecvente de urină deschisă la culoare, limpede ca apa de fântână, dar în cantități mici și cu necesitate constantă de a urina (prima seară), 63.
• Pacienta a urinat de mai multe ori în timpul nopții, pe când suferea de spasme, dar în cantități mici (acesta era un act involuntar), 76.
• În pofida consumului unei cantități mari de apă, urinează puțin (după o zi), 54a.
• Urină.
• Secreția urinară părea diminuată; urina era foarte concentrată și limpede (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Urină redusă cantitativ și foarte concentrată (după douăzeci de ore), 1.
• Conferă urinei un miros de violete, 45.
• (Florile conferă urinei mirosul lor), 34.

ORGANE SEXUALE

• Masculine.
• Durere spasmodică în penis, extinzându-se de jos în sus (prima zi), 1. [360.]
• Apăsare și tracțiune în cordonul spermatic, de sus în jos, pe aceeași parte pe care testiculul fusese contuzionat cu câțiva ani înainte, 19.
• Absența erecțiilor, chiar și în prezența unor gânduri voluptuoase, timp de mai multe zile, 1.
• Deși părea să existe o anumită înclinație spre coit, erecțiile erau totuși slabe și de scurtă durată, 1.
• Înclinație spre coit, cu mare relaxare a organelor genitale (prima zi), 6.
• Provoacă, la un bărbat, lipsa dorinței sexuale pentru coit și o senzație voluptuoasă mai redusă, 1.
• Feminine.
• Persistă o iritabilitate considerabilă a viscerelor pelvine, îndeosebi la fiecare revenire a perioadei menstruale, când ovarele și uterul sunt foarte umflate și sensibile la apăsare, 76.
• Dismenoree extrem de chinuitoare, însoțită de spasme colicative, delir și stupor, constituind un însoțitor aproape invariabil al fiecărei perioade menstruale recurente, timp în care (șapte până la zece zile) pacienta nu își poate folosi membrele inferioare, 77.
• Spasme clonice împreună cu dismenoreea, 77.
• Stupor împreună cu dismenoreea, 77.
• Nu își poate folosi membrele inferioare în timpul dismenoreei, 77. [370.]
• Menstre cu patru sau cinci zile prea devreme, asociate cu o senzație de tragere în jos în abdomen, de la ombilic în jos, și cu tracțiune în membre; și următoarea menstruație a apărut prea devreme și a fost în general neregulată, 17.
• Menstrele apar cu două sau trei zile prea târziu; precedate de durere în regiunea lombară, ca și cum o bucată de lemn ar sta transversal peste spate, apăsând spre exterior, cu cefalee (o durere surdă, ca ascunsă, în creștetul capului), slăbiciune, apăsare în stomac, cu curgere de apă din gură și durere în ficat; sângele menstrual era mai închis la culoare, mai gros și, după uscare, mai vâscos decât de obicei; la momentul la care ar fi trebuit să apară menstruația, s-a eliminat numai mucus, 12.
• Întrebând, am aflat că menstrele încetaseră complet; examinarea porțiunii inferioare a abdomenului a evidențiat că uterul și ovarele erau tumefiate și foarte umflate (de atunci a existat și există o sensibilitate considerabilă în dreptul ambelor ovare, dar mai ales al celui stâng), 76.
• În Georgia, mi s-a spus că domnișoarele care doresc să meargă la un bal când au catameniile mănâncă un sfert sau o jumătate de nucșoară, iar fluxul se oprește imediat timp de douăsprezece sau douăzeci și patru de ore; uneori revine de la sine; dacă nu se întâmplă astfel, domnișoara se îmbolnăvește foarte grav, 71.
• O femeie însărcinată a luat zilnic șase nucșoare (cel puțin) și a fost cuprinsă de o diaree supărătoare, care a continuat după naștere, aceasta fiind prematură din cauza diareei, 45.
• Dureri asemănătoare celor de travaliu, la ora 2 A.M. (prima noapte), 63.

ORGANE RESPIRATORII

• Laringe și voce.
• (Senzație dureroasă, ca de rană, în laringe, cu o anumită înclinație de a tuși), (a doua zi), 11.
• Sunetul vocii era modificat și semăna mai mult cu cel din timpul somnului; senzația morbidă din laringe părea asemănătoare celei din gură, și anume o senzație de uscăciune fără uscăciune propriu-zisă (a doua zi), 1. [De la flori.]
• Voce stinsă, astfel încât nu putea striga după ajutor, după trezirea din somn (după câteva ore), 63.
• Voce pierdută și nesigură (a doua zi), 63. [380.]
• Voce răgușită, neclară (a treia zi), 6.
• Răgușeală, 1.
• Tuse și respirație.
• Tușește și expectorează o anumită cantitate de sânge, parțial amestecat cu mucus, parțial neamestecat; împreună cu junghiuri în piept (a doua zi), 20.
• Tusea uscată devine umedă și expectorează mult mucus (a doua zi), 6.
• Respirație foarte rapidă și suspinată (a doua zi), 63.
• Respirația 18 (înainte de administrare), a rămas neschimbată, 75.
• Aproximativ 10 respirații pe minut, în timpul stării spasmodice, 76.
• Respirație lentă și greoaie, 76.
• Lipsă de aer după masă, 1.
• (Un bărbat melancolic, coleric, care suferea de hemoroizi sângerânzi toamna și primăvara, lua Nux moschata cu aproape toate alimentele și băuturile sale, ca mijloc preventiv împotriva dizenteriei de toamnă; fluxul hemoroidal s-a oprit; a început să rămână fără aer și să gâfâie când muncea, iar în cele din urmă a ajuns la hidropizie), 72. [390.]
• Dorință, într-o măsură mai mare sau mai mică, aproape permanentă de a suspina sau de a inspira profund, lucru pe care nu îl poate realiza în mod satisfăcător, 76.

PIEPT

• Apăsare toracică, 38.
• Apăsare toracică, pornind din epigastru, 1.
• Apăsare toracică și năvală de sânge la inimă (prima zi), 6.*
• Apăsare toracică și respirație dificilă, 48.
• (Apăsare toracică, ca și cum toracele ar fi gras sau ca și cum în gât (trahee) s-ar afla o bucată de slănină perforată, care nu permitea trecerea unei cantități suficiente de aer; se temea că se va sufoca; această stare apărea către seară, în timp ce mergea prin aerul răcoros, dura opt minute și nu era însoțită de anxietate), (prima zi), 11.
• În ziua următoare, toți au fost cuprinși de o asemenea apăsare toracică și strângere a gâtului, încât părea că se vor sufoca; gura era uscată, buzele umflate și lipite una de alta ca și cum ar fi fost acoperite cu clei; respirau cu cea mai mare dificultate; intestinele erau tari și constipate; capul, greu și amețit; memoria, pierdută, 46 . [Observat la mai multe persoane după consumul unui punci rece, care conținea opt nucșoare.]
• Durere bruscă de jur împrejurul toracelui, în regiunea diafragmului, la inspirație, înainte de amiază (a treia zi), 1.
• Durere în torace ca și cum ar fi jupuit, la tuse (a treia zi), 6.
• Durere în regiunea mușchilor pectorali ca după o lovitură, la mișcarea brațului, foarte mult agravată de atingere și presiune (a treia zi), 1. [400.]
• Sensibilitate dureroasă a părții anterioare a toracelui, îngreunând respirația, seara; uneori asociată cu o durere apăsătoare în partea dreaptă (deși mai curând anterior), 1.
• Ori de câte ori mestecă o nucșoară, simte o constricție în torace; de asemenea, în stern și în întregul abdomen, ca și cum totul ar fi strâns într-un nod; nu știe exact unde se află centrul nodului, dar afirmă că totul este strâns laolaltă; aceasta a durat câteva ore, 73.
• Durere constrictivă în mușchii pectorali, cu strângere a toracelui, necesitând respirații profunde când se mișca, astfel încât era obligat să se așeze, 2.
• Senzație de plenitudine în porțiunea superioară și anterioară a toracelui, împiedicând inspirația profundă; dar, când inspira profund, simțea sub stern o durere apăsătoare, în zvâcniri izolate (a doua zi), 1.
• Senzație de greutate pe piept, îngreunând respirația, seara (a patra zi), 1.
• Senzație de presiune și greutate în întreaga porțiune anterioară a toracelui, îndeosebi sub stern, persistând întreaga zi, dar devenind deosebit de violentă la adormire, seara, și la trezirea din somnul de după-amiază și obligându-l uneori să inspire profund și să-și dilate forțat toracele. Deși respirația era astfel mult îngreunată și aceasta provoca o senzație chinuitoare în torace, nu era totuși însoțită de anxietate, 1 . [De la flori.]
• Durere apăsătoare spasmodică, asemenea unei presiuni dinăuntru în afară și, de asemenea, din afară înăuntru (ca de la o greutate așezată pe piept), în regiunea inserției diafragmului, extinzându-se de la epigastru către spate și omoplați (după zece ore); împreună cu respirație dificilă și necesitatea de a inspira profund și de a dilata toracele, precum și cu o tuse seacă, dimineața întrucâtva umedă, care pornea din spate. Acest acces a durat câteva zile și a fost asociat cu somnolență și uscăciunea nasului. În a treia zi au apărut și dureri în mijlocul spatelui, între omoplați (părându-i-se că se află în plămâni), 21.
• Partea anterioară și laturile.
• Partea anterioară a toracelui este dureroasă ca după o bătaie, îndeosebi la inspirație și ori de câte ori apare colică flatulentă, seara (prima zi), 1.
• Durere ca de greutate în partea anterioară a toracelui, asociată cu o apăsare care îngreunează respirația, seara (a doua zi), 1.
• Junghi zvâcnitor în partea anterioară a toracelui, extinzându-se oblic în sus și oprind respirația (după șase ore), 1. [410.]
• Apăsare spre interior în porțiunea inferioară a părții drepte a toracelui, urcând către gât și gură; în gură se acumula un lichid amar și exista tuse seacă (după o jumătate de oră), 9.
• Senzație de târâre și gâdilare în partea superioară a hemitoracelui drept, dimineața, provocând tuse, 1.

INIMĂ ȘI PULS

• Tremur al inimii; palpitații violente; marele organ central funcționând cu o dificultate înspăimântătoare, 55.
• Palpitație foarte trecătoare (prima zi), 22.
• Câteva junghiuri spasmodice bruște la inimă, asociate cu o colică ușoară, dimineața după trezire (după douăzeci de ore), 1.
• O lipsă de aer extrem de chinuitoare și urgentă și o senzație dureroasă de apăsare asupra pieptului, pentru ușurarea căreia se îndrepta, după care surveneau alte manifestări chinuitoare; o năvală de sânge la cap, întunecând vederea; tremur al inimii; palpitații violente; marele organ central funcționând cu o dificultate înspăimântătoare; puls intermitent, intervalele dintre pulsații fiind atât de prelungite, încât provocau temeri de moarte iminentă; își punea mâinile pe laturi, constricția din jurul taliei și abdomenului fiind atât de persistentă și atât de apăsătoare, încât îl făcea să primească instinctiv cu bucurie orice ameliorare, chiar și pe cea mai ușoară, 55.
• Senzație ca și cum sângele ar năvăli către inimă, de acolo către cap și apoi în tot corpul ; din nou către inimă, iar fenomenul se repeta (frigul extrem și celelalte simptome fiind încă prezente); alternanța paloarei și roșeții suprafeței corpului, indicând această acțiune variată și intensificată a circulației, era clar vizibilă în jurul orei 4 P.M., 62.*
• Senzație ca și cum inima ar fi strânsă cu mâna, cu durere ascuțită, tăioasă, în regiunea cardiacă, în jurul orei 5 P.M., 62.
• Suferea întotdeauna de palpitații ori de câte ori mânca nucșoare, 42.
• Intensifică circulația sângelui, 36. [420.]
• Puls 76 (înainte de administrare); 80 (după cinci și cincisprezece minute), 75.
• Puls mic, lent (60), (a doua zi), 63.*
• În timpul stării spasmodice, pulsul era foarte mic, slab și rapid, abia putea fi numărat, iar respirațiile erau aproximativ 10 pe minut; în ambele cazuri, pulsul sau respirațiile erau greu de numărat din cauza contorsionărilor și zvârcolirilor pacientului, 76.
• Puls aproape imperceptibil, la 5.30 P.M., 62.
• Pulsul în timpul paroxismelor sexuale era foarte variabil, fiind de la 70 la peste 100, 60.
• Puls intermitent, intervalele dintre pulsații fiind atât de prelungite, încât provocau temeri de moarte iminentă, 55.

GÂT ȘI SPATE

• Ceafa extrem de constricționată, 55.
• Un curent de aer umed a provocat durere de tracțiune în mușchii cervicali, 1.
• Regiunea lombară și extremitățile inferioare par contuzionate și foarte slăbite (a șaptea zi), 1.
• Durere surdă în regiunea lombară și slăbiciune a extremităților inferioare, ca și cum ar fi primit o lovitură în regiunea lombară și în gambe, 1. [430.]
• Durere ca și cum regiunea lombară ar fi frântă , mai ales în repaus, seara (după două și șapte ore), 2.*
• Durere de spate în timpul mersului cu trăsura, 1.
• Durere lateral de vertebrele lombare, ca și cum ar fi fost provocată de o lovitură de pumn (prima zi), 1 . [De la flori.]
• Durere în mușchii situați lateral de vertebrele lombare, ca și cum ar fi fost bătut zdravăn cu pumnii (a patra zi), 6.
• Durere în regiunea lombară (a doua zi), 64.

EXTREMITĂȚI

• Membre rigide; mâinile împreunate pe piept și ferm încleștate, atât de puternic încât, la încercarea de a le separa, pacientul făcea un efort convulsiv violent; urma apoi zvârcolirea întregului corp, „spasme clonice”, 76.
• Eretism muscular marcat, îndeosebi al extremităților, simulând coreea (după patru ore), 64.
• (Membrele, îndeosebi brațele, sunt relaxate, cu presiune ici și colo), 11.
• Senzație de tracțiune în gambe, îndeosebi când stă în picioare, ameliorată în poziție culcată; după ridicare, tremur și slăbiciune în mâini și în extremitățile inferioare (a cincea zi), 1.
• (Dureri de tracțiune în porțiunile musculare ale extremităților, mai intense în repaus, ca în urma răcirii), (timp de câteva zile), 11. [440.]
• Brațele și picioarele erau resimțite ca dureroase, ca după o contuzie, mari și grele, 55.
• Atât membrele superioare, cât și cele inferioare erau resimțite ca lipsite de viață și amorțite, până la amiaza zilei următoare, 76.
• Extremitățile erau resimțite ca amorțite (după șapte ore), 64.*
• Afectare generală a extremităților, îndeosebi a picioarelor, mai accentuată către porțiunea inferioară și mai mult pe partea dreaptă, 54.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

• Umăr, braț și cot.
• Durere în umărul stâng, ca și cum ar conține plumb, 54a.
• Durere înțepătoare (destul de distinctă, deși nu foarte ascuțită) pe fața flexoare a brațului, în umăr și în articulațiile cotului, care a continuat în accese timp de câteva săptămâni, dar dura doar puțin, părând să fie localizată în vasele sangvine, 1.
• Senzație de fomentație în mușchii brațului, 11.
• Durere în brațul stâng, aproape de mijloc, mai aproape de cot, ca de la strângerea puternică a unei mâini (după o oră și jumătate), 54.
• Simțeam ca și cum în jurul brațelor ar fi fost legată strâns o sfoară și tot sângele mi-ar fi năvălit în mâini (prima seară), 63.
• Tracțiune în smucituri în brațe, uneori cu o senzație de sfredelire spre exterior în coate (prima zi), 22. [450.]
• Durere extrem de acută în antebrațul stâng, pe partea externă și în apropierea cotului, în regiunea radială, în masa cărnoasă a tuturor mușchilor și în os, un fel de roadere apăsătoare (după trei ore), 54.
• Tracțiune continuă de la degete până la umeri, după ce a ținut o nucșoară în mâna dreaptă; persoană extrem de sensibilă; nu simte nimic în mâna stângă; persistă o durere reumatică sfâșietoare în umăr, 53.
• Arsură pe partea stângă a cotului stâng, extern, timp de trei ore, 54.
• Durere sfâșietoare în mușchii extensori ai cotului stâng, împiedicând mișcarea (a treisprezecea zi), 1.
• Mâini și degete.
• Amorțeală și plenitudine a mâinilor (prima seară), 65.
• Arsură în mâini, care par fierbinți și la atingerea de către altcineva, durând o jumătate de zi (după șase ore), 5.
• Mâinile îi par reci și înghețate, iar când intră în casă simte un fel de zbârnâit și furnicături sub unghii; era obligat să-și agite mâinile; ca și cum ar fi fost într-adevăr înghețate (prima zi), 6.
• Durere violentă în degetul mijlociu drept, ca și cum ar fi în os (după patru sau cinci minute), 34.
• Durere ca de entorsă în unele articulații ale degetului mic stâng, când apucă ceva, dimineața (a doua zi), 1 . [De la flori.]

MOSCHATA. EXTREMITĂȚI INFERIOARE

• Slăbiciune dureroasă la nivelul membrelor inferioare, ca și cum ar fi făcut o călătorie lungă. Dosul picioarelor este foarte dureros, ca și cum ar fi căzut peste el un corp dur; cu cât mai sus de gleznă, cu atât durerea este mai redusă. Deși sprijinirea pe picior agravează durerea, este totuși obligat să miște necontenit membrul inferior înainte și înapoi, din cauza neliniștii (tropăitului), (prima zi), 6. [460.]
• După ce și-a terminat ceaiul, a pornit să urce scările, dar i-a fost destul de greu să urce, deoarece simțea slăbiciune și amorțeală în membre, îndeosebi în cele inferioare, cu senzația că plutea prin aer; mai târziu a resimțit aproape aceleași simptome la urcarea scărilor, 76.
• Se plânge aproape tot timpul de tremurături și slăbiciune ale membrelor inferioare, îndeosebi după mers sau după urcarea și coborârea scărilor, 76.
• Coapsă, genunchi și gambă.
• Mușchii posteriori ai coapsei drepte sunt dureroși la mers și la atingere, ca și cum ar fi căzut pe ei, ca după călărie, dimineața (a doua zi), 1.
• În timp ce călărea, cu un picior peste celălalt, coapsa dreaptă pare amorțită; ulterior, senzație ca și cum piciorul stâng ar urma să amorțească, cu aflux de sânge în el, furnicături etc., 54.
• Durere trecătoare în porțiunea superioară și internă a coapsei, ca și cum ar fi căzut pe ea, agravată de atingere (curând), 6.
• Dureri surde, de tracțiune, în periostul tibiei drepte (după două ore), 2.
• Tracțiuni dureroase, ici și colo, în coapse, 17.
• Genunchiul drept este dureros, ca și cum ar fi fost răsucit și scrântit, la mișcarea lui și îndeosebi la urcarea scărilor (a doua zi), 1. [De la flori.]
• Senzație în porțiunea anterioară a genunchiului drept, ca și cum ar fi strâns de cineva, un fel de constricție, 1.
• Abia a putut ajunge acasă din cauza unor dureri cumplite în ambele membre inferioare, în porțiunea de la genunchi până la glezne, limitate la tibii; această durere a crescut atât de mult în cursul după-amiezii, încât abia putea merge prin cameră; spune că simte ca și cum „osul ar fi fost sfărâmat în bucăți”, 14. [470.]
• (Pulsații în gamba stângă, ca și cum s-ar fi spart un vas de sânge, durând aproximativ douăzeci de minute), (după o oră), 11.
• (La o mișcare bruscă a membrului inferior drept, în timp ce stătea culcat, a fost cuprins de o crampă violentă în gambă, care era doar ameliorată — nu înlăturată, ca de obicei — prin apăsarea piciorului de ceva), (a patra zi), 1.
• Durere apăsătoare pe suprafața anterioară a gambei stângi, în timp ce stă în picioare, dimineața (a doua zi), 1.
• Senzație de căldură și pulsații pe marginea internă a piciorului drept, în timp ce stă culcat noaptea (a treia zi), 1. [De la flori.]
• Picioare și degete.
• Durere perforantă în degetul mare al piciorului drept, după ce se culcă, 54a.
• Durere sfredelitoare-apăsătoare în mijlocul tălpilor, curând, dimineața, 3.
• Furnicături în toate degetele picioarelor, ca și cum ar fi fost degerate, îndeosebi la nivelul articulațiilor metatarsofalangiene. Se extind peste talpă și călcâi, acesta din urmă fiind, de asemenea, dureros ca după o contuzie provocată de săritul pe el; aceste furnicături erau simțite în orice poziție și reapăreau la sprijinirea pe picior (a doua și a cincea zi), 6.

GENERALITĂȚI

• Convulsii provocate de doze mari, 28.
• Pe parcursul întregii nopți, pacienta a trecut dintr-o stare convulsivă, descrisă mai sus, în alta, pe care nimic în afară de anestezie nu o putea controla. S-a întâmpinat aceeași dificultate când s-a încercat administrarea medicamentului prin înghițire și numai după obținerea efectului cloroformului s-a putut introduce ceva pe gâtul ei, 76.
• După zvâcniri ale membrelor, arsură la ombilic, cu neliniște și lasitudine; a trebuit să se culce și a adormit; la trezire, arsura de la ombilic dispăruse, dar acum avea arsură în piept; odată cu aceasta, era foarte iritabilă și contrariată (după o jumătate de zi), 52. [480.]
• Prostrație considerabilă (a doua zi), 64. [Deoarece camforul a fost folosit destul de abundent ca antidot, este posibil ca prostrația să fi depins în parte de acesta.]
• Era foarte prostrată și slăbită, abia putea ridica o mână, 76.
• Pacienta manifesta semne evidente de prăbușire a forțelor vitale; zăcea complet lipsită de tonus, respirând atât de slab, încât abia putea fi auzită, și cu pulsul aproape imperceptibil; în consecință, am întrerupt cloroformul și am recurs la stimulente, în vederea restabilirii reacției; în timpul acestor episoade de prăbușire, membrele inferioare și superioare deveneau foarte reci și umede; câteva picături de soluție de amoniac în apă și aplicarea aceleiași substanțe la nări o readuceau prompt într-o stare de semiconștiență, care era urmată curând de revenirea stării spasmodice din noaptea precedentă, deși nu chiar atât de severe; la ora 10 A.M., pacienta a leșinat complet și zăcea, după toate aparențele, moartă; aceasta s-a produs după o altă administrare de cloroform; oarecum alarmat, am ridicat în grabă capătul patului dinspre picioare, așezând dedesubt un scaun și ridicând astfel picioarele, cu capul în jos, înclinat la un unghi de aproximativ 35. Am început să fac fricțiuni energice și m-am străduit să restabilesc circulația, care părea complet suspendată, și am făcut eforturi de respirație artificială, dispunând totodată aplicarea amoniacului la nări; după aproximativ douăzeci de minute, pacienta a manifestat semne de revenire a conștienței; acestea au fost urmate aproape imediat de eforturi de vomă și vărsături, iar pacienta a eliminat o pintă de lichid biliar verde, conținând particule de alimente nedigerate, precum carne de vită, cartofi și o cantitate de particule închise la culoare, cu aspect pătat, asemănătoare zațului de cafea, care, la examinare, s-au dovedit a fi o parte din nucșoara pe care o mâncase în ziua precedentă; din acel moment datează însănătoșirea, 76.
• (Neliniște în tot corpul, cu tendință de a tremura), 11.
• Slăbiciune foarte mare; genunchii erau afectați în mod excesiv, ca și cum ar fi făcut pe jos o călătorie lungă, asociată cu somnolență; chiar și vorbitul îl irita, 1.
• (Slăbiciune), 11.
• După ce face doar ceva neînsemnat, este obligat să se culce din cauza slăbiciunii, 37.
• Pentru a-mi menține echilibrul în timpul mersului, m-am văzut obligat să mă prind de copaci și de gard, 33.
• A încercat să se urce în pat, lucru pe care l-a făcut cu mare dificultate; mai degrabă s-a prăbușit în pat decât s-a urcat în el, simțindu-se foarte epuizată de eforturile depuse pentru a se dezbrăca, 76.
• Se clătina și se poticnea în timpul mersului (prima seară), 65. [490.]
• S-a culcat simțindu-se perfect bine, dar la trezire nu-și putea explica senzațiile stranii; era însă dureros de conștient de o influență puternică ce acționa asupra organismului său, dar nu putea găsi niciun indiciu inteligibil cu privire la cauză. Langoare și somnolență intense, fără nicio dorință de mișcare; se simțea greoi ca o masă de metal; întreaga energie corporală se pierdea într-o suplețe pasivă, prinsă în strânsoarea uriașului nevăzut, 55.
• Mai întâi eructație, apoi lasitudine, care i-a făcut ochii să se închidă, 54c.
• Diminuare persistentă a sensibilității externe și a mișcării, 44.
• Un fel de senzație generală, indescriptibilă, de langoare și lasitudine i-a cuprins treptat întregul corp, 76.
• Senzație de rău și de leșin, 76.
• A fost foarte afectată pe parcursul întregii prime zile (era obligată să gâfâie pentru a respira); părea că urma să leșine, 23.
• Când stătea în picioare la birou, piciorul drept îi amorțea necontenit. Durere apăsătoare în ambii umeri și senzație ca și cum o bilă de șase livre ar fi fost împinsă din abdomen în epigastru, 53a.
• Se plângea mult de o sensibilitate dureroasă intensă și de dureri pretutindeni, ca o persoană care fusese bătută, 76.
• Dureri violente în general (a doua zi), 63.
• Sensibilitate mare la aerul rece, 1. [500.]
• Lucruri minore, de exemplu dacă i se vorbește repede sau este strigată pe nume, fac pacienta să tresară; aceasta este urmată de palpitații ale inimii, cu dificultate la respirație, 76.
• Dureri migratoare, sfredelitoare și apăsătoare, întotdeauna numai în mici zone circumscrise, ca și cum ar fi în oase, la nivelul frunții, sprâncenelor, brațelor, tibiilor etc. (Semănau cu o durere ca de ciupire, care creștea și scădea în valuri), (curând), 2.
• Dureri migratoare, ușoare și apăsătoare, în diferite părți ale corpului, limitate întotdeauna la o zonă mică, 2.
• Dureri migratoare, săpătoare și apăsătoare, limitate întotdeauna la o zonă mică, unde rămâneau doar pentru scurt timp, dar reveneau curând, durând mai multe zile (după zece ore), 2.
• Dacă stă culcat chiar și numai pentru scurt timp pe o suprafață moderat de dură, simte imediat dureri în părțile pe care se sprijină (a douăsprezecea zi), 1.
• Stare ca și cum s-ar fi răcit după ce transpirase abundent; îl dureau ceafa și toate oasele și exista o presiune înainte, spre frunte (prima zi), 6.
• Diferiți membri ai familiei alergau destul de mult încoace și încolo, iar toate acestea tindeau să o deranjeze și să o agite foarte tare, 76.
• A cerut să fie lăsată singură, deoarece frecarea sau atingerea oricărei părți a corpului o deranjau foarte mult, 76.
• Neliniște generală în sistemul muscular, cu amețeală, 44.
• Poziția corpului culcată, în decubit dorsal, 76. [510.]
• Dozele mai mari erau urmate de membre reci, stupoare și pierderea conștienței, chiar de moarte, 69.
• Simptome pronunțate de opistotonus, în jurul orei 1 A.M. și atât timp cât efectele anesteziei nu se mai exercitau, 76.
• Toate simptomele au fost ameliorate în decurs de o oră de o doză de Nux vomica, 65.
• Simptomele, îndeosebi cele ale capului, apar mai ales după micul dejun (constând din pâine și lapte), deși apar și după ce mănâncă în alte momente ale zilei, 1.
• În doze mari, provoacă o insensibilitate totală a sistemului nervos, obtuzitate, imobilitate și pierderea rațiunii prin acțiunea sa directă, iar prin acțiunea sa secundară, cefalee și somn, 67.
• Efectul unei cantități de rachiu de vin a fost ca și cum aș fi fost electrizat, de la gură în jos, în linie dreaptă, estompându-se spre picioare; apoi părea să se răspândească în întregul corp; starea generală a corpului era ca și cum aș fi ținut fire slab galvanizate, firele părând să acționeze în direcții antagonice, fără sincronizare și concordanță; de fapt, asemenea multor biele acționate de excentrice dereglate și izbindu-se unele de altele, 60.

PIELE

• La marginea mandibulei stângi, o pustulă mare, 50.
• (Furuncule pe bărbie, cu areole roșii largi), 2.
• După patru minute s-a simțit o senzație de arsură foarte ușoară, care a crescut treptat, astfel încât după cincisprezece minute a devenit foarte neplăcută, iar la atingere, locul înroșit provoca multă durere; după treizeci de minute, locul umezit era roșu; ardea ca un sinapism atunci când pielea este moderat înroșită; după spălare, senzația de arsură a dispărut în decurs de o oră; epidermul nu s-a descuamat. Într-un al doilea experiment, efectuat pe o altă persoană, simptomele au fost mult mai ușoare, arsura apărând abia după zece minute și devenind destul de puternică după alte zece minute; mâna fiind apoi spălată, după treizeci de minute senzația de arsură era încă foarte intensă, dar pielea nu era roșie; senzația de arsură a continuat timp de aproximativ o jumătate de oră; epidermul nu s-a descuamat, 61.
• Pielea era marmorată în diferite părți ale corpului, în unele locuri colorația fiind atât de intensă încât părea oarecum albăstruie, 76. [520.]
• Pete albastre pe piele, 6.
• Paloare și roșeață alternante ale suprafeței corpului, la ora 4 P.M., 62.
• Sensibilitate dureroasă a pielii sub bărbie, ca și cum ar urma să se formeze coșuri, pe tot parcursul celei de-a treia zile, 1.

SOMN

• Somnolență.
• Senzație ciudată în întregul organism, cu o dorință aproape irezistibilă de a dormi, împreună cu multă jactitație musculară, durere și vertij în regiunea frontală, cu o mare confuzie a ideilor (după patru ore), 64.
• Dorință aproape irezistibilă de a dormi, cu senzația ciudată din întregul organism (după patru ore), 64.
• Înclinație aproape irezistibilă spre somn, 27.
• Senzație ascendentă spre cap, ca de ebrietate, imediat; o durea tot capul, și a devenit atât de somnoroasă încât nu se putea așeza fără să adoarmă, 1.
• Oboseală și somnolență intense (după două ore și jumătate), 74.
• Somnolență intensă, cu o mare înclinație spre râs (prima zi), 6.
• Nu putea rămâne treaz după cină și a adormit; când era trezit, adormea din nou; somnul nu părea însă prea profund (prima zi), 1. [530.]
• A adormit (după cincisprezece minute); a dormit profund; dimineața a trebuit chemat de mai multe ori la micul dejun, 35.
• Aspect remarcabil de somnoros (prima zi), 1. [Din flori.]
• Era neobișnuit de somnoroasă, cu ochii permanent închiși (prima zi), 4.
• Pacienta tresare în somn, dar nu se trezește întotdeauna, cu șocuri ca și cum electricitatea i-ar trece prin corp, uneori însoțite de vise neplăcute și chiar îngrozitoare, „coșmar”, 76.
• S-a întins pe pat și a căzut repede într-un somn adânc; simțindu-se foarte rău, era foarte neliniștită și se zvârcolea mult, ceea ce a durat aproximativ o jumătate de oră; apoi a fost trezită de sora ei (care o însoțea), chemând-o pe nume; a auzit prima chemare și a răspuns fără tragere de inimă, dar nu a reușit să se trezească pe deplin, 76.
• Uleiul frecat pe tâmple a provocat somnolență, 32.
• Provoacă somn, 36.
• Nucile conservate, folosite prea des, provoacă somnolență, 43.
• S-a întins să doarmă și a dormit timp de o oră, spre seară, lucru foarte neobișnuit, după care toate simptomele s-au ameliorat (prima zi), 54.
• O stare somnolentă, visătoare, cu închiderea ochilor, 1. [540.]
• Pare în stare de ebrietate și somnoroasă; nu știa unde se afla, nici încotro mergea; ochii erau închiși (prima zi), 4.
• Somn agitat (prima și a doua noapte), 9.
• Ședea în pat, zvârcolindu-se dintr-o parte în alta, la ora 5.30 P.M., 62.
• Înclinație puternică spre somn, fără a putea dormi (după șapte ore), 64.
• Foarte treaz la ieșirea afară după somn (prima zi), 54.
• Vise.
• Somnul nocturn tulburat de vise voluptuoase (prima zi), 2.
• Somn irezistibil, tulburat frecvent de vise vii, la scurt timp, 2.
• Vise că ar cădea de la mare înălțime; apoi, ca și cum ar fi urmărită de persoane care căutau să-i facă rău, 76.

FEBRĂ

• Senzație de frig.
• Senzație de frig, 35.
• Îi era frig și întregul corp era rece, începând în jurul orei 1 și crescând treptat în intensitate, 62. [550.]
• Piele rece pe întregul corp, la ora 5.30 P.M., 62.
• Suprafața corpului rece și albăstruie, la ora 5.30 P.M., 62.
• Piele rece (a doua zi), 63.
• I s-a făcut frig la intrarea în aerul rece (prima și a doua zi), 7.
• I se făcea ușor frig în aerul rece (a doua și a treia zi), 4.
• Imediat după ieșirea în aer liber (care era umed și răcoros), i s-a făcut frig și a devenit palidă, simptomele dispărând într-o cameră caldă, seara (prima zi), 4.
• Seara nu se putea încălzi în pat, 54a.
• Frison ușor cu tremurături, seara și dimineața, urmat de o căldură pronunțată, 22.
• Ușoară senzație de frig, cu oarecare colică și durere în regiunea lombară, apetit redus, limbă acoperită cu un strat alb, durere apăsătoare în palatul moale, cu respirație dificilă din cauza durerii apăsătoare din piept și somnolență intensă, seara (a treia zi), 1.
• La ora 9 P.M., a simțit frig, ajungând până la tremurături, cu senzație de rece care începea în membrele inferioare; aceasta a fost urmată de mai multe frisoane, cu intervale bine marcate, lipsite de simptome, fiecare durând câteva minute; conștientă în timpul frisoanelor, dar cu dorința de a dormi între acestea dacă era lăsată singură, numai mișcările celor din jur împiedicând-o să adoarmă, 76. [560.]
• Senzație de frig asociată cu durere în regiunea lombară, spre seară, în aer liber și din cauza frigului exterior, crescând până la un frison cu tremurături și dispărând complet într-o cameră caldă; împreună cu greutate a capului, îndeosebi a frunții, apetit diminuat și limbă oarecum mucoasă, cu o dispoziție foarte vioaie și veselă, înclinată spre glume, seara (a opta zi), 1.
• Senzație de frig extinzându-se din șale, care creștea imediat când mergea la scaun; nu simțea nimic din aceasta într-o cameră caldă (prima zi), 6.
• Se plângea că mâinile îi erau foarte reci și amorțite; sora spune că mâinile îi erau reci ca gheața, 76.
• Senzație de rece în picioare, cu căldură a mâinilor (prima zi), 6.
• Picioare reci, 60.
• Febră.
• Temperatura 29.8° C. (înainte de administrare), 30.1° C.; (după cinci ore și cincisprezece minute), 75.
• Căldură intensă a feței și mâinilor, cu prostrație și dispoziție ipohondriacă, în mai multe zile, înainte de prânz, 11.
• Căldură în obraji, cu roșeață ușoară, imediat, 8.
• Neliniște toată noaptea, căldură uscată, insomnie, buze și limbă uscate și lipicioase, fără sete; senzație ca și cum toate vasele ar pulsa; durere pulsatilă apăsătoare, îndeosebi la nivelul capului, în mici zone circumscrise, mai ales la arcada supraciliară stângă, 13.
• Senzație plăcută de căldură în mâini și picioare, seara (prima zi), 22.
• Transpirație. [570.]
• Transpirație sangvinolentă, 33. [La o femeie în vârstă, în urma folosirii tuturor felurilor de condimente, îndeosebi a nucșoarei.]
• Deși până atunci avea tendința de a transpira, acum pielea lui avea tendința de a transpira, acum pielea lui era permanent uscată, 6.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), La trezire, gâtul și gura uscate; limba se lipește de bolta palatină; durere în molarii anteriori stângi, extinzându-se la molarii drepți; junghiuri spasmodice în inimă, cu ușoară colică; strănut; senzație de furnicare și gâdilare în partea dreaptă a pieptului; cefalee pulsatilă deasupra ochiului stâng; cefalee frontală; durere într-un mic punct al frunții, deasupra ochiului stâng; durere în ochiul drept; în ortostatism, durere pe suprafața anterioară a gambei stângi; scaun lichid; gust de cretă; după consumul de lapte, diaree; durere apăsătoare în obrazul drept; gust ca după ebrietate; durere ca de scormonire în tălpi; durere de strângere în articulațiile degetului mic stâng; somnolență.
• ( Înainte de prânz ), Durere apăsătoare în creștetul capului; junghiuri în urechea dreaptă; vioiciune; râs; însuflețire; greață.
• ( La prânz ), Foame intensă.
• ( După-amiaza ), Cefalee în partea dreaptă; cefalee; la ora 5 P.M., durere tăioasă în orificiul cardial; senzație de smulgere în abdomen și ficat; durere în ficat; arsură în esofag.
• ( Seara și dimineața ), Frisoane cu tremurături.
• ( Spre seară ), Abdomen destins, cu greață; senzație de răsucire în jurul ombilicului; în timpul mersului, apăsare în piept.
• ( Seara ), Cap greu; limbă cleioasă; dispoziție veselă; colică; durere în regiunea lombară; limbă încărcată; durere în palatul moale; respirație dificilă; somnolență; uscăciune a ochilor; capul și fruntea grele; ochii i se închideau de somn; cefalee; uscăciunea gurii; sensibilitate dureroasă a molarilor superiori și inferiori stângi; înțepături în dinții anteriori; durere în partea anterioară a pieptului; apăsare; presiune, cu respirație dificilă; în repaus, durere în regiunea lombară; în pat, crampe la nivelul ombilicului; senzație de diaree în rect; defecație dificilă; tulburări flatulente; colică cu crampe; mâini și picioare calde.
• ( Noaptea ), După culcare, căldură și pulsații în piciorul drept; neliniște; căldură uscată; insomnie; buze și limbă lipicioase; senzație de pulsație în gât; presiune în cap; convulsii; senzație cleioasă în gură; sete; uscăciune; senzație de făină pe palat; limba pare uscată și se simte ca pielea tăbăcită; palat uscat; nas înfundat cu mucus; durere tăioasă, începând de la ombilic și extinzându-se spre părțile laterale; după culcare, durere sfredelitoare într-un deget al piciorului drept; în pat, crampe în regiunea ombilicală.
• ( Spre miezul nopții ), Diaree.
• ( Urcarea scărilor ), Durere în genunchiul drept; slăbiciune și amorțeală a membrelor; greutate și apăsare în piept.
• ( Curent de aer umed ), Durere în mușchii cervicali.
• ( Inspirarea aerului pe gură ), Sensibilitate dureroasă a incisivilor și molarilor anteriori.
• ( În timp ce bea ), Apă rece, smucituri în dinții posteriori, fără durere.
• ( În timp ce mănâncă ), Dinți dureroși.
• ( După masă ), Lipsă de aer; eructații cu senzație de zgâriere.
• ( Culcat ), Durere sfredelitoare în degetul mare al piciorului drept.
• ( Ridicarea capului de pe pernă ), Greață intensă, ca de moarte.
• ( În timp ce citește ), Lipsă de concentrare.
• ( Respirație ), Înainte de prânz, durere în piept, în dreptul diafragmei.
• ( Repaus ), Dureri trăgătoare în mușchii extremităților.
• ( Mersul cu trăsura ), Senzație dureroasă de căldură din interiorul urechii până la faringe; durere de spate.
• ( Ortostatism ), Senzație de tragere în gambe; amețeală; la birou, amorțirea piciorului drept; durere în umeri; presiune din abdomen până la epigastru.
• ( La pășire ), Durere în picior; furnicături în degetele picioarelor.
• ( Scaun ), Senzație de frig în șale.
• ( Îndreptarea corpului ), Aflux de sânge la cap; tremur al inimii; palpitații; puls intermitent; constricție în jurul abdomenului.
• ( Înghițire ), Senzație de zgâriere în gât.
• ( Vorbire ), Durere trăgătoare puternică, ca o smucitură, în dinții posteriori superiori stângi.
• ( Atingerea zonei ), Durere în partea internă a coapsei.
• ( În timpul urinării ), Durere în uretră.
• ( La trezire ), După somnul de la amiază, senzație de comprimare a capului de la frunte până la sinciput; voce înăbușită.
• ( Mers ), Seara, mers clătinat; constricție în partea dreaptă a abdomenului superior; durere în mușchii coapsei drepte; slăbiciune a membrelor inferioare; mers clătinat; poticnire.
• ( În timp ce scrie ), În pat, gândurile dispar.
• Ameliorare.
• ( Seara ), Pofta de mâncare.
• ( După masă ), Simptomele capului.
• ( Culcat ), Senzația de tragere din gambe.
• ( Stând liniștit ), Colica.
• ( Mișcare ), Înfundarea nasului.
• ( Presiune ), Colica din regiunea ombilicală.
• ( Îndreptarea corpului ), Apăsarea pe piept.
• ( Cameră caldă ), Senzația de frig.

SUPLIMENT: NUX MOSCHATA. Sursă.

18, C. G. Mitscherlich, Pharm. Journ., vol. ix, 1849, p. 233, efectele dozelor mari de ulei volatil.

• Diaree, 18.
• Secreție urinară crescută, 18.
• Stimulează sistemul vascular și organele respiratorii, 18.