Carbonat de potasiu, K2 O,Co2.

Preparare pentru administrare, triturații cu zahăr din lapte.

Surse.

Notă: Sunt omise cazurile de intoxicație provocate de doze mari de substanță brută, care prezintă numai efectele înspăimântătoare și de obicei fatale ale acțiunii sale caustice; a se consulta Boston Med. and Surg. J., 1862, Ed. M. and S. J., 1828, și lucrările de toxicologie.

1, Hahnemann, Chronische Krankheiten; 2, Gersdorff, ibid.; 3, Goullon, ibid.; 4, Hartlaub, ibid.; 5, Neuning, ibid.; 6, Rummell, ibid.; 7, Robinson, experiment patogenetic efectuat pe o femeie de vârstă mijlocie, cu dil. a 12-a, administrată de trei ori pe zi, Br. J. of Hom., 24, 515; 8, Berridge, simptome noi la dna --- (o pacientă), după doze repetate din potența a 4000-a Jenichen, Am. J. of H. Mat. Med., 1876, 248; 9, Berridge, dl ---, a luat potența a 200-a (Lehrmann), ibid.; 10, același, dl ---, a luat mai multe doze din dil. a 30-a, N. Am. J. of Hom. N. S., 3, p. 502; 11, Rabuteau, experiment pe sine cu 5 grame zilnic de

Kali bicarb., N. Y. J. of Med., 14, 100 (Gaz. Med.); 12, Metcalf, efectele K. carb., 3d, la o femeie cu cefalee congestivă, simptomele apărând după două sau trei doze.

PSIHIC

Emoțional.
Delir, ziua și noaptea, 1.
Teamă de a rămâne singur, 1.
Dispoziție plângăreață; putea izbucni oricând în plâns (după a douăzecea zi), 1.
Foarte deprimată; trebuia să plângă mult, deoarece se gândea neîncetat că trebuie să moară, 1.
Mare tristețe; este nevoită să plângă fără motiv, seara, 4.
Dispoziție tristă, plângăreață, după oboseală fizică în aer liber, 3.
Tristă, însingurată; caută compania altora pentru a se înveseli, 5.
Deznădejde (prima zi), 1.
Mare deznădejde, fără anxietate, 1. [10.]
Neliniște sufletească, 1.
Anxietate, în fiecare zi, 1.
Anxietate, izbucnind în plâns (prima zi), 4.
Are presimțiri anxioase, seara, 1.
Presimțiri sumbre cu privire la viitor, 1.
Noaptea, după ce se întinde, îl cuprind presimțiri sumbre, din cauza cărora nu poate dormi, 1.
Stare de teamă, seara în pat, 1.
Temătoare și anxioasă în privința bolii sale, 1.
Plină de temeri, 1.
Se teme că nu se poate însănătoși, 1. [20.]
Neliniște temătoare și aversiune față de compania altora, 1.
Neliniște temătoare și mare tristețe, 5.
Lipsită de curaj și deznădăjduită într-un grad excesiv, 1.
Se sperie ușor, mai ales când corpul îi este atins ușor, 1.
Se sperie foarte ușor, 1.
Se sperie, scoțând un țipăt puternic, de o apariție imaginară (de exemplu, a unei păsări care zboară spre fereastră), 1.
Neobișnuit de prost dispus, ceea ce se poate observa în expresia sa chiar înainte ca el însuși să-și dea seama, 2.
Foarte prost dispus, seara când adoarme și dimineața când se trezește, 1.
Irascibil fără motiv (a cincea zi), 1.
Dispoziție irascibilă, ca și cum nimic n-ar putea-o mulțumi, 5. [30.]
În timpul cinei, dispoziție irascibilă, țâfnoasă, cu durere de tracțiune în cap (a treizecea zi), 2.
Se necăjește din orice și este permanent prost dispus, 1.
Dispoziție iritabilă, 1.
Dispoziție iritabilă, țâfnoasă, 1.
Foarte iritabil, ca după o supărare, 1.
Deosebit de iritabil, 1.
Gânduri țâfnoase, mânioase, dimineața după trezire, astfel încât scrâșnește din dinți (după a patra zi), 1.
Dispoziție țâfnoasă, posacă; orice fleac îl supără și orice zgomot îi este neplăcut; mai rău la prânz și seara, 2.
Devine ușor țâfnos, 1.
Foarte țâfnos, nu găsește bucurie în nimic, 1. [40.]
Dispoziție extrem de țâfnoasă (în primele unsprezece zile), 1.
Nerăbdătoare cu copiii săi, 1.
Este ușor stârnit la mânie, 2.
Devine cu ușurință foarte violentă, 1.
Dispoziție neplăcută; este încăpățânat și adesea nici el nu știe ce dorește, 1.
Dispoziție neplăcută; dorește lucrurile cu impetuozitate; nimic nu o mulțumește, își iese din fire și intră în furie dacă totul nu se desfășoară conform dorințelor sale și adesea nici ea nu știe ce dorește cu adevărat să aibă, 1.
Este permanent în conflict cu ea însăși; nu știe ce dorește și se simte extrem de nefericită, 1.
Dispoziție alternantă; uneori bună și liniștită, alteori agitată și mâniată de fleacuri; adesea plină de speranță, adesea deznădăjduită, 1.
Fără tragere de inimă pentru orice și indiferentă, 1.
Intelectual.
Grabă excesivă în gândire și acțiune, 1. [50.]
Groază de muncă, 2.
Minte împrăștiată; îi este greu să-și fixeze atenția asupra unui anumit obiect, 2.
Lipsă de prezență de spirit; nu se poate orienta repede în treburile sale (după cincisprezece ore), 1.
Dispoziție nehotărâtă, 1.
Noaptea, în timp ce doarme, se ridică brusc în pat, îi spune soțului tot felul de lucruri fără noimă și multă vreme nu-și poate veni în fire și nu știe că a vorbit cu el, 1.
Senzație ca și cum gândurile i-ar dispărea pentru o clipă, 1.
Uneori, senzație ca și cum gândurile și memoria i-ar dispărea, cu vâjâit în cap, 1.
Adesea nu poate găsi cuvântul căutat și expresia potrivită; face frecvent greșeli de vorbire, 2.
Pierdere a conștienței timp de câteva minute, atât de intensă încât toate simțurile îi dispar și ar cădea dacă nu s-ar ține de ceva (după optsprezece zile), 1.
Pierdere a conștienței ca și cum ar fi în occiput, după ce vorbește mult, dispărând când își strânge ochii, 1.

CAP

Confuzie și vertij. [60.]
Confuzie în întregul cap, ca și cum ar fi înșurubat, cu înțepături în creier, cu pauze frecvente, 5.
Confuzie a capului, ca după intoxicație și ca și cum urechile ar fi astupate, cu greață ce ajunge aproape la vărsături (după opt zile), 6.
Confuzie frecventă a capului, 1.
Confuzie frecventă a capului dimineața și greutate în regiunea sprâncenelor, 1.
Senzație de cap tulbure, ca și cum nu ar fi dormit suficient, dimineața după ridicare, și senzație ca și cum ar fi în ceață, cu pierderea vivacității, 5.
Seara, după ce adormea și se trezea din nou, avea capul confuz, nu avea nicio idee, nu știa unde se afla, iar apoi era cuprinsă de o anxietate înspăimântătoare, după care devenea din nou liniștită, 1.
Senzație ca de ebrietate (a patra zi), 1.
Vertij la întoarcerea bruscă a corpului și a capului, 1.
Vertij la întoarcerea corpului, 6.
Un acces de vertij ori de câte ori se ridică de pe scaun și se întoarce, 1. [70.]
Vertij, ca și cum în spatele lui s-ar afla o prăpastie și ar cădea, la întoarcerea corpului, după ce privește într-o oglindă și după citit, 1.
Vertij imediat la ridicare, ca și cum capul ar fi prea ușor; este obligată să și-l susțină, 1.
Vertij, mai ales după ce mănâncă, 1.
Vertij în timp ce șade, ca o legănare înainte și înapoi (înainte de a mânca), 1.
Vertij în timp ce șade, astfel încât nu îndrăznește să se ridice de teama căderii, 5.
Vertij, ca și cum s-ar clătina, în timp ce stă în picioare și merge, ameliorat în aer liber, 1.
Vertij, ca de ebrietate, în timpul mersului, astfel încât se clătina dintr-o parte în alta, 5.
Vertij în timp ce scrie și în aer liber; totul se învârte în jurul lui, 5.
Amețeală în cap, mai ales dimineața și seara, 6.
Foarte amețit, chiar și în timp ce șade (după treizeci de ore), 6. [80.]
Amețeală în frunte, ca și cum ar cădea înainte, când ține capul aplecat, 8.
Amețeală în frunte în timp ce se ridică din poziția culcat pentru a ședea în pat; atunci deschide larg ochii, ca pentru a vedea, deoarece, dacă încearcă să apuce ceva, nu întinde mâna suficient de mult înainte; aceeași amețeală este resimțită în timpul acțiunii de a se culca din nou, iar atunci are și senzația că ar coborî foarte mult; amețeala nu este resimțită în repaus, fie șezând, fie culcată, 8.
Senzație de ușurință frontală și amețeală la mișcare, ca și cum toate lucrurile din cameră s-ar roti (nu ca și cum s-ar roti camera), când vorbește sau când i se vorbește; simte că trebuie să-și sprijine capul în mână, deoarece aceasta pare să-l țină nemișcat și îi ameliorează amețeala și senzația de ușurință, 8.
Capul în general.
O senzație constantă în cap, ca și cum ceva dinăuntru ar fi desprins și s-ar întoarce și răsuci spre frunte, 1.
Întoarcere și răsucire dureroasă în interiorul capului, 1.
Capul se smucește de mai multe ori spre stânga, fără pierderea conștienței, după care ceafa se simte înțepenită, 1.
Obnubilare și confuzie în cap, seara, 6.
Slăbiciune a capului, 1.
Căldură intensă în cap, mai ales în partea dreaptă a feței, frecvent (a cincea zi), 5.
Răcirea capului este urmată de durere de cap și de dinți, 1. [90.]
Durere violentă în întregul cap, cu pulsații și înțepături în genunchi, dispărând la mișcare; seara, 5.
Senzație dureroasă, arzătoare, de căldură în cap, 1.
Căldură ascendentă în cap, seara, înainte de culcare; dispare în pat, 5.
Durere de cap dimineața, la trezire, durând un sfert de oră, timp de mai multe dimineți, 1.
În timpul menstruației, durere de cap dimineața, cu greutate intensă, 5.
Durere de cap ameliorată când se ridică în șezut în pat, agravată când stă culcată, 1.
În timpul menstruației, durere intensă de cap în a doua zi, de dimineața până seara, 4.
Durere violentă de cap timp de mai multe ore, provocată de mersul în aer liber, 1.
Senzație de plenitudine în cap, ca și cum creierul ar apăsa puternic pe craniu, 5.
Aflux de sânge la cap și, din această cauză, senzație de ebrietate, 1. [100.]
Aflux de sânge la cap, noaptea, în timp ce stă culcat în pat; uneori părea că își va pierde simțurile, 1.
Aflux cald de sânge la cap, cu ebuliție a sângelui în corp și, după câteva ore, ușoară durere de cap (imediat), 1.
După masa de prânz, constricție a capului, ca o bandă în jurul lui, 1.
Presiune violentă dinăuntru spre exterior, ca și cum creierul ar presa înainte, 5.
Durere violentă, apăsătoare, în întregul cap, cu frison tremurător în tot corpul, mai ales înainte de amiază, 4.
Presiune violentă asupra întregului craniu, extinzându-se în jos pe ceafă, cu pulsații în cap și în tot corpul; durerea nu tolerează nici cea mai ușoară atingere și se agravează în paroxisme, cu greață excesivă și vărsături bilioase, 3.
Durere de cap apăsătoare, 1.
Durere de cap apăsătoare timp de mai multe nopți, dispărând când capul este învelit, 1.
Durere de cap zguduitoare, 1.
Înțepături surde în cap (prima zi), 1. [110.]
Junghiuri străbătând întregul cap, 1.
Durere smucită-sfâșietoare în cap, 1.
Durere ca de ulcerație în cap, după masa de prânz; era obligată să se culce, după care se ameliora, 5.
Pulsații dureroase în cap când scrie, 1.
Durere de cap cu smucituri, întreaga zi, 1.
Senzație dureroasă ca de ceva mobil în cap, mai intensă la mișcarea capului, 1.
Slăbiciune în cap, imediat deasupra ochilor, după mers rapid (a șaptesprezecea zi), 1.
Frunte.
Greutate și durere în sinciput, 5.
La aplecare, senzație ca și cum ceva s-ar afunda dinspre occiput spre frunte, 1.
Senzație în frunte ca și cum în fața ei s-ar afla un corp fierbinte, repetată frecvent în timp ce se apleacă și scrie, dispărând la ridicare, 5. [120.]
Durere îngrozitoare de cap, străbătând ochii, 1.
Senzație în frunte ca și cum aceasta ar plesni, în paroxisme scurte și frecvente, 5.
Tracțiune în frunte, înainte de amiază și la miezul nopții (a doua și a treizecea zi), 2.
Presiune și durere sfâșietoare, de tracțiune, în frunte, extinzându-se în ochi și la rădăcina nasului (a paisprezecea, a șaptesprezecea, a optsprezecea și a douăzeci și una zi), 2.
Presiune în frunte, seara, la adormire, cu greață vagă, ca și cum stomacul ar fi deranjat; ameliorată de repaus, agravată în timpul mersului, 1.
Presiune în frunte, cu fotofobie, 2.
Presiune intensă și tracțiune în frunte, seara, 6.
Presiune violentă dinăuntru spre exterior, în întreaga regiune frontală, în timp ce scrie, 5.
Durere apăsătoare în frunte, ca o confuzie, 5.
Durere apăsătoare în frunte, cu vărsături de mucus și substanțe acide, 3. [130.]
Durere de cap apăsătoare în frunte, după-amiaza, în timpul mersului, cu iritabilitate (a treisprezecea, a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 2.
Înțepături în partea anterioară a capului, 1.
Înțepături violente în frunte întreaga zi și, uneori, și în partea stângă a capului; împreună cu durere intensă în piept și senzație de frig glacial în membre, 1.
Înțepături în frunte ca de ace, 5.
Înțepături în frunte, dimineața, 1.
Înțepături în partea superioară a frunții și deasupra tâmplelor, la mișcarea mandibulei, 1.
Durere sfâșietoare în eminența frontală stângă (a douăzeci și cincea zi), 2.
Pulsații și zvâcniri în frunte și mai ales în părțile laterale ale capului, cu întreruperi frecvente; de asemenea după masa de prânz, în timp ce merge și stă în picioare, 5.
Pulsație sfredelitoare în osul frontal, deasupra ochiului stâng, 5.
Durere pulsatilă în frunte, 1. [140.]
Durere cu senzație de târâre deasupra frunții, 1.
Tâmple.
Durere în tâmple, mai ales în cea dreaptă, ca și cum ar proveni din înțepenirea cefei, 8.
Durere ca de ciupire în tâmpla stângă, la intervale; de asemenea, dureri sfâșietoare, 2.
Presiune în tâmpla dreaptă, de dimineața până la amiază (după unsprezece zile), 6.
Presiune și apăsare în tâmpla dreaptă (a unsprezecea, a nouăsprezecea și a douăzecea zi), 2.
Presiune înțepătoare spre interior în tâmpla stângă, 5.
Durere apăsătoare dinăuntru spre exterior, în tâmpla dreaptă, 5.
Durere apăsătoare ascuțită în tâmplă, la exterior, 1.
Durere de cap apăsătoare în tâmpla stângă (a șasea zi), 2.
Durere de cap apăsătoare, dinspre ambele tâmple spre mijloc. [150.]
Înțepături în tâmple, 1.
Înțepături în tâmple, până îl fac să tresară și să strige, în tâmpla dreaptă, cu durere sfâșietoare, 5.
Un junghi deasupra tâmplei stângi și, imediat după aceea, în mijlocul frunții, extinzându-se dinăuntru spre exterior, 5.
Câteva junghiuri sfâșietoare în tâmpla stângă, extinzându-se în osul zigomatic, 2.
Durere sfâșietoare în tâmpla dreaptă și stângă, precum și în osul parietal stâng, 5.
Vibrație pulsatorie în tâmpla dreaptă, 1.
Smucituri în tâmpla stângă, 1.
Tresărire nedureroasă, ca o bolboroseală, a mușchilor tâmplei drepte, 2.
Vertex.
Durere de cap în vertex, la apăsarea capului, 1.
Durere ca de ciupire în întreaga parte superioară a capului, mai ales în partea stângă, 2. [160.]
Tracțiune și durere sfâșietoare în vertex (a treizeci și treia și a treizeci și patra zi), 2.
Presiune pe creștetul capului, seara, 6.
Parietale.
Senzație intensă de greutate în jumătatea stângă a capului, 5.
În urma răcirii, durere de cap în partea dreaptă și căldură în ochi, 1.
Paroxisme de durere de cap unilaterală, pe dreapta și pe stânga, cu slăbiciune și epuizare ce ajung aproape la greață, seara, 2.
Tracțiune sfâșietoare în jumătatea stângă a capului, sus, anterior și în tâmplă (a douăsprezecea, a nouăsprezecea și a douăzeci și cincea zi), 1.
Presiune dinspre exterior spre interior pe partea dreaptă a craniului, la ridicarea din poziția aplecată, 5.
Un junghi străbătând partea dreaptă a capului, dinapoi înainte, 3.
Durere cu zvâcniri (pulsații) în partea superioară a jumătății stângi a capului; la apăsare, durerea devine mai violentă și înțepătoare; localizată mai mult la exterior, 5.
Occiput.
Greutate în occiput, ca o confuzie, 5. [170.]
Greutate în occiput, ca și cum ar fi umplut cu plumb; capul cade constant pe spate, cu rigiditatea cefei extinzându-se până între omoplați, 1.
Durere și greutate în occiput, mai intense la înghițire, 8.
Tracțiune în occiput și ceafă, mai ales în partea dreaptă, cu rigiditate, 2.
Presiune și arsură în partea inferioară a occiputului, cu greutate a capului până la căderea înainte, 5.
Presiune violentă în occiput, cu aflux de sânge la cap și senzație de greutate, în timp ce stă în picioare, 5.
Durere apăsătoare în occiput, extinzându-se la ceafă, dispărând în aer liber, 1.
Junghiuri extinzându-se din ceafă în occiput, 1.
Junghiuri în occiput, la pășire și la aplecare, ca și cum ar fi pe suprafața creierului, 1.
Durere sfâșietoare când în partea dreaptă, când în partea stângă a occiputului și când în frunte (prima zi), 5.
Durere sfâșietoare pulsatilă în partea dreaptă a occiputului, aproape de ceafă (a șaisprezecea zi), 2.
Exteriorul capului. [180.]
Uscăciunea părului, 1.
Căderea părului, 1, 4.
Coșuri pe scalp, 1.
Coș dureros pe partea dreaptă a capului, ca și cum s-ar forma un furuncul (a șasea zi), 6.
Durere înțepătoare la exteriorul capului și în ceafă, cu o tumefiere înțepătoare a obrazului și înțepături în dinți, 1.
Înțepături fine, la exterior, în diferite părți ale capului, 5.
Durere sfâșietoare violentă, la exterior, pe o parte a capului, în timpul mersului în aer liber, 1.
Mâncărime pe scalp, 1.
Mâncărime pe scalp, cu durere ca de rană la scărpinat, 6.
Mâncărime frecventă pe cap, mai ales la nivelul occiputului, 5.

OCHIUL

Obiectiv. [190.]
Roșeață și căldură a ochilor, 4.
Cercuri albastre în jurul ochilor, 1.
Roșeața albului ochiului, cu numeroase vase sanguine, 1.
Umflarea ochiului drept, 1.
Inflamația albului ambilor ochi, cu durere arzătoare (a cincea zi), 1.
Subiectiv.
Uscăciunea ochilor (a doua zi), 1.
Senzație de uscăciune în ochi, ca de la nisip, și de somnolență intensă la nivelul ochilor, 1.
Ochii devin dureroși și slăbiți, 1.
Ochii sunt dureroși la mișcare, 1.
Ambii ochi par foarte fierbinți la atingere, 1. [200.]
Ochi fierbinți, cu lacrimi fierbinți și usturătoare, lăcrimarea fiind mai intensă când privește ceva, 8.
Durere în ochiul stâng când îl îndreaptă în sus, 1.
Arsură în ochi, 1.
Arsură în ambii ochi, 5.
Arsură și usturime în ochi, 1.
Arsură și uscăciune a ochilor, mai accentuate în aer liber decât în cameră, 5.
Ochii ard noaptea, mai ales cel stâng, 8.
Durere sfredelitoare în ochi, 1.
Senzație de ciupire în ochi, 1.
Presiune în ochi, 1. [210.]
Presiune în ochi și materie uscată pe gene, 1.
Apăsare asupra ochilor și în orbite, cu somnolență, la amiază (a treizeci și șasea zi), 2.
Durere ca și cum ochii ar fi împinși spre interior, 1.
Ochii sunt dureroși la citit, ca și cum ar fi împinși spre interior, 1.
Usturime și dureri înțepătoare trecătoare în ochi, 2.
Junghiuri în mijlocul ochiului, 1.
Junghiuri în ochiul drept (a douăzeci și una zi), 4.
Durere sfâșietoare în ochiul stâng, seara înainte de culcare, 2.
Durere sfâșietoare cu caracter apăsător în interiorul ochiului drept (a douăsprezecea și a douăzeci și șasea zi), 2.
Durere usturătoare în ochi (a patra zi), 6. [220.]
Mâncărime în ochi, 1.
Sprânceană și orbită.
Umflarea glabelei dintre sprâncene (a douăzeci și una zi), 1.
Umflătură ca un sac între sprâncene și pleoape, 1.
Durere ca și cum s-ar forma un furuncul în sprânceana stângă, seara în pat (a opta și a treisprezecea zi), 2.
Presiune deasupra ochilor, cu durere violentă în întreaga frunte, 1.
Presiune sfredelitoare spre interior deasupra ochiului stâng, 5.
Durere sfâșietoare ascuțită în orbita dreaptă și în ochi, noaptea (a treizecea și a treizeci și una zi), 1.
Durere sfâșietoare cu caracter apăsător în regiunea sprâncenei drepte (a douăzeci și șasea zi), 1.
Smucituri și zvâcniri în sprânceana dreaptă, 1.
Pleoape.
Umflarea pleoapei superioare spre nas, 1. [230.]
Inflamația pleoapelor ochiului drept, cu durere în ochi și incapacitatea de a citi la lumină, 1.
Lipirea ochilor, dimineața (după șaisprezece ore), 1.
Ochii sunt lipiți de mucus dimineața, 5.
Ochii supurează la nivelul cantusurilor, 1.
Ochii se lipesc din cauza secreției de la cantusurile externe, mai ales cel stâng, 8.
Pleoapele se deschid cu dificultate la trezirea de dimineață, 1.
Pleoapele se închid forțat, 1.
Arsură în pleoape, 1.
Copilul se plânge de senzație de frig în pleoape, 1.
Senzație de tracțiune sau durere sfâșietoare în pleoapa dreaptă și deasupra ochiului drept, 1. [240.]
Apăsare asupra pleoapelor, 1.
Junghiuri în cantusul extern drept, 5.
Senzație ca de rană în pleoape, la trezire la scurt timp după miezul nopții (a douăzeci și cincea zi), 2.
Senzație ca de rană în cantusul extern, cu durere arzătoare, 1.
Senzație frecventă ca de rană în cantusul extern stâng, 1.
Mâncărime la marginile pleoapelor ochiului drept, 1.
Aparatul lacrimal.
Lăcrimare (a doua zi), 4.
Lăcrimare, mai ales a ochiului drept, cu usturime într-un cantus (a douăzeci și șaptea zi), 2.
Lăcrimare frecventă și raze în jurul flăcării lumânării, seara, 1.
Lăcrimare cu lacrimi fierbinți și usturătoare, mai ales noaptea, 8. [250.]
Lăcrimarea ochilor, 5.
Glob ocular.
Junghiuri în globul ocular, 1.
Vedere.
Fotofobie; sensibilitate dureroasă a ochilor la lumina zilei; camera trebuie întunecată, 1.
Privire fixă; cu dificultate își poate desprinde ochii de un obiect și este obligată să-i fixeze asupra lui aproape împotriva voinței sale, 5.
Slăbirea vederii, 5.
Vedere diminuată după lucrul în apă (spălat); poate vedea numai o mică parte a obiectelor, urmată de junghiuri în cap deasupra ochilor, cu greață, 1.
Vederea dispare când scrie; apar stele albe; concomitent, rândurile de jos par a fi deasupra celor de sus, astfel încât rescrie necontenit pe rândul de sus, 5.
Întunecarea vederii la ochiul drept, dimineața, durând câteva minute, 1.
Obiectele par confuze când le privește fix sau când citește, 8.
Picături albe par să cadă în câmpul vizual când privește zăpada, 1. [260.]
Pete, fire și puncte înaintea ochilor, când citește sau privește aerul limpede (după douăzeci și patru de ore), 1.
Scântei luminoase înaintea ochilor, 1.
În timpul tusei, scântei par să țâșnească din ochi, 1, 6.
Culori strălucitoare înaintea ochilor, 1.
Un nor galben, strălucitor și tremurător înaintea ochilor, 5.
Pe hârtie, când scrie, sau în aer liber, vede înaintea ochilor roți radiante galbene și albe; acestea se rotesc în cerc și devin necontenit mai mari, 5.
Pete albastre și verzi înaintea ochilor, 3.
Puncte și inele negre înaintea ochilor, când citește, 1.
O mică bilă neagră plutește în câmpul vizual, 1.

URECHEA

Obiectiv.
Roșeață, căldură și mâncărime violentă la nivelul urechilor externe, 1. [270.]
Senzație ca de rană și supurație în spatele urechilor timp de patru săptămâni (după douăzeci și una de zile), 1.
Inflamație și umflare în interiorul urechii, cu durere în jurul acesteia (după trei zile), 1.
Apare un furuncul în ureche (după cinci zile), 6.
Scurgere din ureche de cerumen galben și fluid sau de puroi, precedată de durere sfâșietoare în ureche, 1.
Scurgere de lichid fetid din ureche, 1.
Subiectiv.
Senzație de urechi înfundate, 6.
O ureche se înfundă brusc (după trei zile), 6.
Urechea dreaptă se înfundă brusc (seara, în timp ce stă așezat), iar în cea stângă începe un țiuit și un vuiet, astfel încât capul i se clatină puțin, 1.
Durere în urechi, 1.
Durere și înțepături în urechi (a treia zi), 2. [280.]
Durere în urechea dreaptă, 2.
Senzație ca și cum căldura ar curge din urechea stângă, 5.
Căldură în lobulii urechilor, 6.
Senzație de frig în urechi, într-o cameră caldă (a doua zi), 1.
Durere sfredelitoare și apăsătoare în urechi (prima zi), 1.
Senzație de ciupire în partea externă a urechii stângi, 2.
Durere de tracțiune într-o ureche, apoi în cealaltă (după patru zile), 6.
Senzație de tracțiune în spatele urechii drepte, 1.
Durere ascuțită, înțepătoare, deasupra și în spatele ambelor urechi, 1.
Junghiuri în ambele urechi, seara în pat, 1. [290.]
Junghiuri și senzație ca de târâre în interiorul urechii, asociate cu o senzație similară în stomac și esofag (a treizecea zi), 2.
Un junghi surd constant în urechea stângă, care dispare la scuturarea capului, 5.
Junghiuri ascuțite care se extind în urechea stângă, făcând-o să tresară, dimineața, 5.
Junghiuri fine în urechea stângă, din interior spre exterior, repetate frecvent (a treisprezecea zi), 5.
Durere sfâșietoare în urechi, 1, 4.
Durere sfâșietoare în conca dreaptă (a douăzeci și patra zi), 2.
Durere sfâșietoare frecventă în marginea anterioară a urechii drepte (prima zi), 5.
Durere sfâșietoare în interiorul urechii drepte, 2.
Durere sfâșietoare profundă în urechea dreaptă, reapărând frecvent (prima zi), 5.
Durere sfâșietoare, când într-o ureche, când în cealaltă, 1. [300.]
Durere sfâșietoare din interiorul urechii stângi spre cartilajul extern și, în același timp, în osul deasupra și dedesubtul rotulei drepte, 5.
Dureri sfâșietoare violente în ureche și în spatele ei, 1.
Durere sfâșietoare trecătoare în urechea stângă și în jurul ei, ca și cum ar fi în oase, 2.
Durere ca de ulcerație în porțiunea externă a urechii drepte, persistând mult timp înainte de miezul nopții (a treia zi), 5.
Senzație de roadere în interiorul și în exteriorul urechii stângi, 5.
Pulsații în spatele urechilor, mai accentuate la mișcarea capului, 8.
Pulsații în urechea dreaptă, noaptea, numai când stă culcat pe ea (a doua zi), 5.
Smucituri deasupra și în spatele urechii, 1.
Zvâcniri în urechea stângă (a zecea zi), 1.
Zvâcniri și tremur în urechea dreaptă, la ridicarea din poziția aplecată, 5. [310.]
Gâdilare în urechi, 3.
Mâncărime violentă în urechi (după patru zile), 1.
Auz.
Auz diminuat la ambele urechi, intensificându-se și diminuându-se lent (timp de paisprezece zile), 5.
Auzul pare estompat seara (după cincisprezece zile), 1.
Când vorbește, sunetul îi răsună în cap, 8.
Zgomote în urechi, 5.
Bolboroseală în urechea dreaptă, cu eliminarea unei cantități mari de cerumen moale, 1.
Pocnituri frecvente în urechi, 1.
Pocnituri în urechi la expirație forțată, 1.
Pocnituri și vuiet frecvente în urechi în timpul zilei, 5. [320.]
Ciocănit frecvent și foarte neplăcut în urechea dreaptă, afectând auzul, 1.
Un fel de zumzet, precum cel perceput chiar înainte de leșin, 8.
Țiuit în ambele urechi, 5.
Țiuit puternic într-o ureche și vuiet în cealaltă, 1.
Vuiet în urechi, 1.
Vuiet violent în urechi, 1.
Sunete ca de cântec în urechi, 3.

NASUL

Obiectiv.
Nasul este roșu, fierbinte și acoperit cu numeroase coșuri albe, 1.
Nasul este îngroșat și roșu; agravat mai ales după-amiaza, 1.
Tumefiere mare a vârfului nasului, 1. [330.]
Un coș mic în nara stângă (după cinci zile), 6.
Nări cu cruste, 4.
Nări dureroase, cu cruste, persistând mult timp, 1.
Ulcerarea ambelor nări, 1.
Durere ulcerativă în nara dreaptă, 5.
Obstrucție nazală, 1.
În timpul menstruației, în a doua zi, catar nazal, durere abdominală, durere de dinți, durere de spate, înțepături în urechi și somn neliniștit, 4.
Coriză obstructivă (după douăzeci și șase de zile), 4.
Coriză obstructivă, astfel încât abia putea respira, 1.
Coriză obstructivă, care dispare după-amiaza la mers (după trei zile), 5. [340.]
Coriză obstructivă, cu mult mucus galben-verzui în nas, 1.
Coriză obstructivă frecventă, inclusiv seara în pat, cu senzație de furnicare în gât (după unsprezece zile), 2.
Coriză obstructivă, cu mâncărime în nas; timp de câteva zile, abia putea trage suficient aer prin nas (după patru zile), 5.
Coriză, cu mucus sangvinolent din nas (după opt zile), 4.
Coriză fluentă întreaga zi, mai ales seara, 1.
Coriză fluentă, cu strănut excesiv, de până la treizeci de ori într-o zi, 1.
Coriză fluentă abundentă, 1.
Coriză fluentă abundentă în fiecare seară, cu strănut frecvent, 1.
Coriză fluentă abundentă, cu mult strănut, durere de spate și de cap (a zecea zi), 1.
Coriză fluentă excesivă (după douăzeci și nouă de zile), 1. [350.]
Eliminarea prin suflarea nasului a unei substanțe purulente din nara dreaptă; apoi aceasta se înfundă, iar suflarea nasului provoacă o durere înțepătoare, constrictivă, care se extinde până la occiput, 3.
Prin suflarea nasului se elimină materie fetidă din nara dreaptă, 1.
Sângerări nazale frecvente, 1.
Sângerare nazală dimineața, 1.
Nara dreaptă este însângerată în fiecare dimineață, 1.
Subiectiv.
Arsură în nara stângă, 1.
Arsură și senzație mușcătoare în partea superioară a nării stângi, extinzându-se în osul etmoid (a douăzeci și treia zi), 2.
Arsură violentă în nas, 1.
Senzație ca de ciupire în nas și la rădăcina nasului, mai ales pe partea dreaptă (a douăzeci și treia zi), 2.
Mâncărime în nas, 1. [360.]
Mâncărime frecventă în nara dreaptă, 5.
Miros.
Simț olfactiv ascuțit, 1.

FAȚĂ

Obiectiv.
Culoare bolnăvicioasă a feței, cu buze palide, 4.
Paloarea feței după masă, 1.
Înainte și după prânz, paloarea feței, greață, vertij, cu eructații, slăbiciunea membrelor și senzație de frig la mâini și picioare, deși pofta de mâncare nu lipsește, 2.
Paloarea feței și slăbiciune, 1.
Față palidă, cu ochi slăbiți, 1.
Expresie lipsită de viață, 1.
Față palidă și ochi adânciți în orbite, mai ales în aer liber, unde copilul pare ca și cum ar fi înghețat, 1.
Dimineața, fața copilului devine roșie ca focul; își vomită micul dejun, apoi devine palid ca moartea; după vărsături repetate, își revine, dar rămâne foarte slăbit timp de două zile, 1.
Obraji roșii ca focul timp de o jumătate de oră seara, urmați de o paloare accentuată a feței, 1. [370.]
Obraji îngroșați, cu dureri sfâșietoare și înțepătoare, 1.
Obraji îngroșați, roșii, cu erupție papuloasă fină, prezentă și pe nas, 1.
Tumefierea porțiunii inferioare a obrazului drept, cu junghiuri și durere la atingere, 1.
Tumefiere mare a obrajilor, care evoluează spre ulcerarea gingiei, fără durere de dinți prealabilă, 1.
Obraji.
Arsură la nivelul feței, sub ochiul drept, 3.
Senzație de tracțiune apăsătoare în mușchii obrajilor, în apropierea mandibulei, 2.
Durere sfâșietoare în zigoma stângă și, ulterior, pe fața internă a obrazului, 2.
Durere sfâșietoare în zigoma stângă, ameliorată numai prin apăsare, cu senzația ca și cum obrazul ar fi umflat, pe tot parcursul serii și al nopții până în dimineața următoare, astfel încât plângea și nu putea dormi, 5.
Durere ca de ciupire și sfâșietoare în zigoma dreaptă, extinzându-se în palat, 2.
Tresăriri în obrazul stâng, cu înțepături fine, arzătoare și cu durere sfâșietoare extinzându-se în tâmpla stângă, seara, 5.
Buze. [380.]
Buza inferioară îngroșată și ulcerată, 1.
Tumefierea buzei superioare, cu fisuri, sensibilă la atingere și sângerând cu ușurință, 1.
Arsură în buze, 4.
Arsură în buza inferioară, 5.
Senzație ca de crampă în buze, 1.
O înțepătură în buza superioară, 5.
Durere sfâșietoare în partea stângă a buzei superioare și în gingie, dispărând la apăsarea lor, 5.
Sensibilitate dureroasă a zonei roșii a buzelor; acestea sunt lipicioase, ca și cum ar fi aglutinate, dimineața la trezire, 1.
Durere usturătoare, ca de rană, în jurul gurii, la marginea zonei roșii a buzelor, foarte sensibilă la atingere, 1.
Bărbie.
Tumefierea mandibulei și a glandelor, cu mobilitatea dinților, 1. [390.]
Scrâșnirea dinților noaptea, în somn, 1.
Durere ca de ciupire în partea dreaptă a mandibulei, nu departe de articulație, 2.
Crampă chinuitoare a maxilarelor, care contractă și faringele, 1.
Durere sfâșietoare în mandibulă și în fața urechii drepte, 5.
Durere sfâșietoare extinzându-se din tâmpla stângă în articulația mandibulei, seara, 2.

GURĂ

Dinți.
Miros fetid provenind de la dinți, 1.
Un dinte este proeminent și foarte dureros la masticație, 1.
Mobilitatea tuturor dinților, 5.
Când un dinte, când altul devine mobil și sensibil sau un punct de pe osul feței devine dureros și pare foarte sensibil, ca un dinte, urmat de zvâcniri sau sfâșieri într-un singur punct, în accese, 1.
Senzație de mobilitate a unei măsele superioare stângi, 5. [400.]
Durere de dinți zilnic, la trezirea de dimineață, 4.
Durere de dinți când ia apă în gură, 4.
Durere la dinții de pe partea stângă, dimineața în pat și pe tot parcursul dimineții până la prânz (a doua zi), 5.
Dureri în rădăcinile dinților de pe partea stângă în fiecare dimineață, după trezire, agravate de mâncat (a treia zi), 5.
Durere de dinți numai când ia alimente, 1.
Accese frecvente de durere de dinți de îndată ce ia în gură ceva rece; ameliorate de căldură, 5.
Durere de dinți cu durere facială, 1.
Durere de dinți ca o durere constantă, fixă, ca și cum ar fi intrat ceva într-un dinte cariat, ameliorată doar trecător de apa rece, cu tracțiune în spatele urechii și în cap, iar la sfârșit cu zvâcniri în dinte și dispariția durerii, 1.
Durere de dinți numai când mănâncă, cu pulsații în toți dinții, 1.
Durere de dinți numai când mănâncă, la prânz și seara, frecvent chiar de la prima îmbucătură, ca și cum ar fi intrat ceva într-un dinte cariat, cu o tracțiune insuportabilă care se extinde spre ochi și ureche numai în accese, întrerupte timp de o jumătate de oră, 1. [410.]
Durere de dinți după mâncat, extinzându-se în oasele obrazului și în ureche, unde se fixează și devine o durere înțepătoare, 1.
Durere de dinți, urmată de umflarea gingiilor, 1.
Durere constrictivă în dinții superiori și inferiori, 1.
Durere săpătoare într-o măsea din maxilarul inferior stâng, provocată de scobitul dinților, 5.
Senzație violentă de scobire într-o măsea superioară stângă după cină, 5.
Tracțiune în rădăcinile dinților anteriori și în măselele stângi, mai ales seara, 2.
Durere de dinți cu caracter de tracțiune de îndată ce se așază în pat seara, absentă în timpul zilei, 1.
Durere de dinți apăsătoare în rădăcina ultimei măsele cariate, seara, 2.
Durere de dinți sfredelitoare, apăsătoare, întotdeauna după cină, ca și cum ar fi intrat ceva în dinte, 1.
Înțepături în dinți și gingie, urmate de umflarea obrazului, cu durere înțepătoare (a paisprezecea zi), 1. [420.]
Durere arzătoare-înțepătoare într-un dinte, mai ales noaptea, cu senzație internă de frig și cu umflarea maxilarului inferior și a gingiei (a treizeci și doua zi), 1.
Durere înțepătoare în dinții anteriori, cu o senzație de tocire, în timpul cinei (a treizeci și doua zi), 1.
Durere de dinți arzătoare-înțepătoare, mai ales noaptea, ca și cum un fier încins s-ar înfige în dinte, 1.
Câteva junghiuri în dinți și strănut frecvent dimineața, la trezire, 4.
Câteva junghiuri, ici și colo, în dinții anteriori, seara, 2.
Junghiuri violente în dinți, 1.
Sfâșiere în dinții și maxilarul inferior de pe partea dreaptă, 1.
Sfâșiere și strângere într-o măsea și în osul zigomatic de pe partea stângă, provocate și agravate de frig, ameliorate prin legare strânsă, 5.
Durere de dinți sfâșietoare în timpul mesei sau imediat după aceasta, 5.
Dinții sunt dureros de sensibili (a patra zi), 1. [430.]
Pulsații și bătăi în dinți la mișcare, iar alteori o durere arzătoare, 1.
Pulsații și senzație de scobire într-un incisiv superior drept după cină, 5.
Zvâcniri și tracțiune într-un dinte, ca și cum ar fi ros, de obicei după mâncat și noaptea, persistând mult timp, 4.
Mâncărime a dinților după cină, 5.
Mâncărime și senzație de scobire într-o măsea stângă după cină; ameliorate prin apăsarea acesteia, 5.
Durere violentă, corozivă, cu mâncărime în diverși dinți și în gingie, neameliorată prin scobitul dinților, 1.
Gingii.
Gingie mai roșie decât de obicei, 1.
Inflamație dureroasă a gingiei anterioare, 1.
Umflare mare a gingiei deasupra măselelor superioare, cu umflarea amigdalei stângi și a ganglionilor cervicali (a noua zi), 1.
Un ulcer pe gingie, 1. [440.]
Un ulcer pe fața externă a gingiei inferioare din partea dreaptă, 5.
Durere sfâșietoare în gingie, chiar deasupra primilor incisivi, 2.
Gâdilare în gingie și sângerarea acesteia după aspirarea cu limba, 5.
Sensibilitate dureroasă a feței interne a gingiei dinților anteriori, 1.
Limbă.
Umflarea limbii, cu numeroase vezicule mici și dureroase pe ea, 1.
Vezicule dureroase pe limbă și gingie, 1.
O bubiță dureroasă pe vârful limbii, 1.
Limba uscată, albă, ca după ceva acid, dimineața, 1.
Limba este frecvent foarte uscată și aproape lipsită de sensibilitate dimineața, la trezire, 4.
Arsură a limbii și a buzei inferioare, 5. [450.]
Arsură pe vârful limbii, ca și cum ar fi ca de carne vie sau acoperit cu vezicule, 5.
Sensibilitate dureroasă a vârfului limbii, 1.
Sensibilitate dureroasă a frenului limbii, 1.
Gura în general.
Miros fetid din gură, ca de brânză veche, în fiecare dimineață, 1.
Vezicule dureroase în toate părțile gurii, cu durere arzătoare, 1.
Amorțeală în gură, ca și cum ar fi arsă, dimineața după trezire, 5.
Uscăciunea gurii îl trezește din somn dimineața (a șaptea zi), 1.
Uscăciune în gură după ridicarea din pat dimineața, 5.
Uscăciune în gură, fără sete, seara, 5.
Uscăciunea gurii împiedică somnul noaptea, 1. [460.]
Senzație de uscăciune și acumulare de salivă în gură; este nevoit să scuipe foarte mult, 1.
Arsură violentă în gură, dimineața, și sete, 1.
Înțepături și usturime în porțiunea posterioară a palatului, ca din cauza unei uscăciuni prea mari, înaintea izbucnirii catarului, agravate la înghițire, dimineața și seara (a opta, a noua, a douăzeci și noua, a treizecea și a patruzeci și una zi), 2.
Senzație de uscăciune și lipiciozitate în gură, 1.
Sensibilitate dureroasă în interiorul gurii, 1.
Interiorul gurii și limba se simt ca de carne vie, ca de la ceva acru, 1.
Mâncărime pe palatul dur (a zecea zi), 4.
Salivă.
Acumulare de apă în gură, 6.
Acumulare constantă de apă în gură, 5.
Timp de trei nopți consecutive, s-a trezit în fiecare noapte în jurul orei 3, cu senzația că îi curge apă din gură; s-a ridicat în șezut în pat și, pentru o vreme, a scuipat succesiv guri pline de apă, care părea pompată în sus din stomac; nu exista nici cea mai mică greață sau tendință de a vărsa; apa nu era nici acră, nici alcalină; nu fusese niciodată câtuși de puțin deranjată de dispepsie și nici nu mai avusese vreodată un asemenea simptom; acesta nu era însoțit de durere sau de vreo senzație anormală și a încetat imediat când medicamentul a fost întrerupt, 12. [470.]
Permanent, multă salivă în gură, 1.
Multă salivă curge din gură, chiar și în timpul zilei, 1.
Salivă insipidă, cleioasă, în gură, 1.
Gust.
Gust dulceag în gură, 1.
Gust neplăcut în gură, 4.
Gust neplăcut și senzație foarte vâscoasă în gură, 1.
Gust respingător al apei din gură, 1.
Gust respingător în gură, 1.
Amăreală în gură, 1.
Amăreală în gură, cu greață (prima zi), 5. [480.]
Amăreală în gât, 1.
Gust amar dimineața, 1.
Gust amar, acru în gură după micul dejun, 1.
Gust acru în gură în fiecare zi, 1.
Aciditate în gură noaptea, 1.
Gust de sânge în gură, dimineața după trezire, timp de trei ore, 3.
Pierderea gustului dimineața, la trezire, deși numai pentru scurt timp (a doua zi), 5.

GÂT

Obiectiv.
Mult mucus în partea posterioară a gâtului, care se desprinde numai după dregerea repetată a glasului, 5.
Mult mucus în gât, mai ales dimineața, 4.
Frecvent, mult mucus în gât (primele trei zile), 1. [490.]
Mucus vâscos în partea posterioară a gâtului, dimineața, care nu poate fi nici înghițit complet, nici eliminat prin dregerea glasului, cu senzația constantă că un nodul de mucus ar fi înțepenit în gât (a șaisprezecea zi), 1.
Dregerea glasului, cu expectorație, dimineața, 1.
Dregerea mai frecventă a glasului pentru eliminarea mucusului (a nouăsprezecea zi), 3.
Subiectiv.
Uscăciune profund în partea posterioară a gâtului, 6.
Senzație de nodul în gât, 1.
La trezire dimineața, senzație de mic nodul în partea anterioară a gâtului, aproximativ la baza limbii, mai accentuată la înghițirea salivei, care provoacă usturime; ameliorată la înghițirea alimentelor, care fac ca nodulul să pară că se deplasează mai jos; mai accentuată după ce cântă seara, 8.
Ceva asemănător unui dop înțepenit în gât, care este desprins prin tuse, iar laringele se eliberează, 1.
Apăsare neliniștitoare în gât, 1.
Sensibilitate dureroasă în gât, mai accentuată la înghițirea salivei, ameliorată prin înghițirea alimentelor; a apărut seara și a durat toată noaptea; sensibilitate dureroasă în seara următoare, mai accentuată după ce cântă, 8.
Sensibilitatea dureroasă din gât pare să se extindă spre urechi la înghițirea alimentelor sau a salivei, 8. [500.]
Durere în gât, cu deglutiție dificilă și dificultate la deschiderea gurii, 1.
Durere în partea stângă a gâtului; simte acolo un nodul, cu înțepătură la deglutiția în gol, 6.
Durere ca de rană în gât, 1.
Durere ca de rană în gât, sus, la nivelul palatului, la deglutiția în gol, de asemenea mai accentuată la înghițirea alimentelor; este observată numai în timpul deglutiției, 1.
Senzație de zgâriere în gât; acesta este resimțit ca uscat, ars și aspru (după cinci sau șase zile), 7.
Senzație de zgâriere și iritație în gât (după opt zile), 1.
Durere usturătoare în gât la deglutiție, 1.
Senzație de asprime în gât când corpul este descoperit, 1.
Senzație intensă de asprime în gât, cu strănut frecvent, 1.
Gât aspru, cu tuse, 1. [510.]
Gât foarte aspru și voce răgușită timp de câteva zile, 4.
Senzație de furnicare în gât, care provoacă dregerea glasului și tuse, cu senzația de mucus ferm aderent, dimineața și seara (a douăsprezecea, a douăzeci și doua și a douăzeci și noua zi), 2.
Uvulă și amigdale.
Alungirea uvulei, cu rigiditatea cefei, 3.
Amigdalele par umflate, ca și cum s-ar atinge una de alta, provocând senzație de sufocare, mai accentuată în poziție culcată; senzația de umflare apare întotdeauna concomitent cu rigiditatea gâtului și a spatelui, 8.
Faringe și esofag.
Durere înțepătoare în faringe, ca și cum s-ar afla un os de pește în el, dacă îi este frig, 1.
Apăsare și durere sfâșietoare în esofag (a noua zi), 2.
Sensibilitate a esofagului; alimentele calde provoacă arsură; poate consuma numai alimente călduțe, 1.
Deglutiție.
Deglutiție dificilă, alimentele coboară prin esofag foarte lent, 1.
Deglutiția este împiedicată la nivelul gâtului, 1.
Alimentele nu coboară; nu poate înghiți deloc lucruri uscate sau reci, 1.
Gâtul, la exterior. [520.]
Tumefacția ganglionilor cervicali (după cinci și paisprezece zile), 1.
Tumefacția ganglionilor cervicali de ambele părți, cu durere la rotirea capului, 1.
Tumefacția ganglionilor cervicali; gâdilare care o obligă să-i apese cu mâna rece pentru a o ameliora, 1.
Ganglionul cervical drept s-a tumefiat seara, 8.
Tumefacție dură a ganglionilor cervicali, la unghiul mandibulei, 1.
Tumefacție dură a glandei parotide în apropierea articulației mandibulei, cu durere la atingere, 1.
Tumefacția unui ganglion sub bărbie; acesta este dureros în urma răcirii, 1.
Aflux de sânge către gât, 1.
Gâtul pare mai gros decât de obicei, iar cravata prea strânsă, 1.
Înțepături în ganglionii cervicali, 1. [530.]
Ganglionii cervicali sunt dureroși ca în urma răcirii (a treia zi), 1.
Ambele părți ale gâtului sunt sensibile dureros la atingere sau la mișcarea capului, 8.
Ganglionii submaxilari sunt dureroși la atingere, 6.

STOMAC

Apetit.
Apetit crescut, 11.
Foame mare, 1.
Poftă mare de alimente acide, 1.
Apetit redus, 2.
Apetit redus, cu gust fad în gură, deși alimentele au gust bun, 1.
Mănâncă fără să-i fie foame, 1.
Mâncarea nu-i face plăcere, 6. [540.]
*Are aversiune față de mâncare, îndeosebi față de carne; aceasta are gust bun când o mănâncă, însă nu mănâncă mult, 2.
Dezgust față de orice, 1.
Aversiune față de pâinea neagră, 1.
Sete.
Sete seara, înainte de a se culca, 5.
Sete noaptea, 5.
Sete mare înainte de prânz, 1.
Eructații și sughiț.
Dorință ineficace de a eructa, urmată de constricție spasmodică în stomac, dimineața și după-amiaza, 5.
După criza spasmodică, eructații, urmate de ameliorare și de prostrație extremă, slăbiciune și indispoziție; nu putea vorbi decât foarte încet, 5.
Durerile paroxistice, spasmodice și constrictive din stomac sunt urmate de eructații, care aduc frecvent ameliorare, sau de senzație de frig și tremurături cu zguduire, deși mai ales numai la mâini, spate și cap, precum și de scaunul obișnuit, 5.
Eructații frecvente, îndeosebi dimineața, 1. [550.]
Eructații zgomotoase, cu acumulare de apă în gură, 5.
Eructații cu gustul alimentelor, 1.
Noaptea, eructații cu alimentele consumate la prânz, 1.
Regurgitări de alimente și substanțe acide, în urma unei neliniști intense pornite din epigastru, 3.*
Eructații acre după masă, 1.
Numeroase eructații acrișoare după-amiaza, cu indispoziție gastrică, 1.
Eructații ca de apă acră și amară, 1.
Eructații acide dimineața (a zecea zi), 1.
Acid care urcă din stomac până în gură, 1.
Regurgitări acre, 1. [560.]
Regurgitări de apă din stomac, din care expectorează o mare parte; după miezul nopții, 5.*
Ceva urcă neîncetat din stomac în gură (curând), 5.
Regurgitație apoasă, 1.
Sughiț la amiază, 5.
Sughiț continuu înainte de miezul nopții, 5.
Pirozis.
Pirozis, 1.
Pirozis timp de trei ore după cină, 1.
După consumul de alimente flatulente (legume), arsură ca de pirozis, care se întinde din stomac în sus până în faringe, 1.
Greață și vărsături.
Greață, ca și cum ar urma să leșine, 4.
Greață ca și cum ar urma leșinul, care dispare numai în poziție culcată; înainte de prânz, 1. [570.]
Greață înainte de prânz, cu durata de o oră, 1.
Greață în timpul tusei, 1.
La consumul de pește prăjit, greață care ajunge până la vărsătură, 1.
Greață cu indispoziție gastrică, acumulare de apă în gură (și diaree), 6.
Greață ca de la un stomac deranjat sau gol, care nu dispare după ce mănâncă, cu regurgitații apoase frecvente, 5.
Criză de greață, chiar și dimineața, căscat violent, eructații, răsuciri în regiunea stomacului, căldură intensă și anxietate (a treia zi), 1.
Criză de greață și vărsături, cu durere ca de contuzie în abdomen, mai intensă la apăsarea acestuia; împreună cu prostrație mare, senzație de confuzie la nivelul capului, somnolență și câteva scaune apoase, urmate de constipație, 1.
Greață continuă, ca și cum ar vărsa (curând), 5.
I se face greață foarte ușor, îndeosebi după masă, 1.*
*I se face greață la fiecare emoție lăuntrică, la fiecare grijă și la fiecare bucurie și în orice moment al zilei, deși, când este nemâncată, are numai eforturi de vomă, 1. [580.]
Greață intensă în stomac, cu tremur al mâinilor și picioarelor, 5.
Senzație de rău, ca și cum ar leșina, 1.
Indispoziție gastrică noaptea, în pat; dispare treptat la ridicare, 5.
Indispoziție gastrică întreaga zi și numeroase eructații dimineața devreme, 6.
Eforturi de vomă în gât, care un timp se intensifică, apoi se reduc, cu respirație scurtă, 5.
Eforturi de a vărsa, timp de mai multe seri, 1.
Vărsături cu prăbușirea puterilor ca la leșin, 3.
Vărsături frecvente, fără ca stomacul să fie supraîncărcat sau deranjat; în ziua următoare, slăbit și fără apetit (după treisprezece zile), 1.
Vărsături cu alimente și substanțe acide, însoțite de greață, 3.
În perioada în care menstruația întârziată ar fi trebuit să apară, dar nu a apărut, a fost cuprinsă de vărsături acre, umflarea obrajilor cu înțepături, însă fără căldură, și umflarea gingiei, 1.
Stomac. [590.]
Zgomote, gâlgâituri și mișcări în stomac ca din cauza flatulenței sau ca și cum ar urma diareea, 5.
Greutate în stomac, 1.
Senzație în stomac ca din cauza flatulenței, 1.
Durere frecventă în stomac, deși rar după-amiaza, precedată întotdeauna de clipoceală în abdomen, ameliorată de eructații și eliminarea gazelor, 5.
Căldura urcă din abdomen în stomac înainte de prânz, 5.
Arsură în stomac, 1.
Arsură în stomac înainte de prânz, după eructații, 1.
Aciditate arzătoare care urcă din stomac, cu o oarecare constricție spasmodică, 1.*
Senzație de plenitudine în epigastru, 1.
Plenitudine și apăsare în regiunea epigastrică, 1. [600.]
În timpul menstruației, plenitudine intensă și greață după masă, urmate curând de vărsături, 1.
*Senzație continuă ca și cum stomacul ar fi plin cu apă, 5.
Durere constrictivă în stomac, care se întinde spre faringe, 1.
Dureri constrictive violente în stomac, chiar și la ora unu noaptea, care se întind în piept și sub umeri, unde devin înțepătoare, cu senzație de sufocare în gât și apăsarea respirației; urmate de anxietate, transpirație trecătoare și eructații care aduc ameliorare; reapar în crize frecvente până dimineața, 5.
Contracție dureroasă dinspre ambele părți ale stomacului, cu senzație de plenitudine, ameliorată prin vărsarea unei ape limpezi, 5.
Contracție spasmodică a epigastrului și transversal de-a lungul pieptului, 1.
Durerile constrictive și spasmodice din stomac sunt reaprinse de cea mai mică cantitate de aliment sau băutură (îndeosebi rece), 5.
Dureri ca de răsucire și strângere în stomac, îndeosebi noaptea, care se întind în piept și intestine, ca și cum ar sfâșia stomacul, împiedicând respirația și vorbirea; în paroxisme, 5.
Crampe violente în stomac, aproape ca o apăsare și o tăietură (curând), 5.
Crampe violente, dar intermitente, în stomac, ameliorate prin mers, dimineața, 5. [610.]
Crampă violentă, ca o smucitură, în stomac noaptea, la o oră după ce a adormit, cu anxietate, gemete și senzație de frig la vârful nasului, mâini și picioare, urmată de vărsături cu alimente și substanțe acide, cu numeroase eructații de aer; din nou în noaptea următoare, însă mai puțin intensă, 3.
La începutul unei defecații, criză severă de crampe în stomac, astfel încât a fost imediat nevoită să se așeze; a urinat, iar în timp ce ședea durerea s-a intensificat, astfel încât s-a îndoit de mijloc și nu putea vorbi; cu greață, eructații și vărsături de apă, cu eforturi de vomă; înaintea vărsăturilor, tremurături, iar în timpul lor se clătina, cu tremurul mâinilor și picioarelor; după aceea, anxietate și căldură în întregul corp; ameliorarea durerii și paloare cadaverică a feței, iar în cele din urmă scaunul obișnuit (după un sfert de oră), 5.
Senzație de umflare în întreaga regiune epigastrică, 5.*
Dureri spasmodice în stomac, cu apăsare în epigastru, 1.
Durere săpătoare în stomac, cu contracție dureroasă și senzație ca și cum totul s-ar răsuci, cu urcarea apei în gură; dispare în timpul mesei de prânz, dar revine după aceea, cu arsură care se întinde în sus până în gât, 5.
Durere săpătoare și sfredelitoare în stomac, ca și cum acesta ar fi străpuns, 5.
Durere săpătoare în epigastru după-amiaza; urmată de eructații frecvente de apă amară, aproape ca o regurgitație apoasă, 1.
Senzație de tracțiune și tăietură transversal în stomac, dimineața după ridicare, 1.
Apăsare și arsură în stomac noaptea, 2.
Apăsare în stomac, frecvent dimineața la trezire, 1. [620.]
Apăsare în stomac ca de la o piatră, dimineața în pat, ameliorată prin dregerea zgomotoasă a gâtului, 5.
Apăsare în stomac ca o greutate după masă, îndeosebi după micul dejun, 1.*
Apăsare în stomac, cu zgomote, senzație de gol și eructații, 5.
Apăsare în epigastru (după douăzeci și una de zile), 4.
Apăsare în epigastru și în partea inferioară a pieptului, cu respirație dificilă și urcarea căldurii la cap; după ce a durat o jumătate de oră, a dispărut odată cu eructațiile, 5.
Apăsare sub epigastru, dimineața și după-amiaza, ameliorată prin îndoirea corpului spre spate și după masă, 1.
Apăsare sub epigastru noaptea, cu tuse, 1.
Apăsare transversală deasupra stomacului și sub hipocondre, seara în pat, cu durata de o jumătate de oră, 1.
Durere apăsătoare în epigastru, care îl obligă să se culce, 1.
Crize de apăsare în stomac, care se întind în sus, în piept, cu lipsă de aer, ajungând chiar până la sufocare, greață și prostrație mare; a fost nevoită să se culce, a fost cuprinsă de tremurul mâinilor și picioarelor, apoi a vărsat apă amară, cu ameliorare, 5.* [630.]
După masă, numai pâinea apasă stomacul, 1.
Tăietură dureroasă în epigastru, în timpul micului dejun și după acesta, 5.
Durere tăietoare în stomac către seară, 5.
Senzație în stomac ca și cum ar fi tăiat în bucăți, cu mare sensibilitate externă a regiunii epigastrice; dimineața, 5.*
Înțepătură în stomac, care se întinde spre axila stângă și apoi în regiunea lombară, 5.
Durere înțepătoare în stomac, cu senzație ca și cum totul s-ar răsuci, revenind după masa de prânz, 5.
Durere ca de rană în epigastru, în timpul inspirației și expirației, 1.
Mare sensibilitate externă a regiunii epigastrice, la atingere, la mâncat, la vorbit etc., 5.*
Pulsare în regiunea epigastrică, dureroasă la atingere, 1.*
Pulsare în epigastru, ca o palpitație violentă a inimii, prin care epigastrul se ridică vizibil; mai ales dimineața, cu durata de un sfert de oră, 1.* [640.]
Smucitură în partea dreaptă, lângă epigastru (după câteva ore), 1.
O izbitură bruscă în stomac, care se transformă în eructații de aer sau sughiț, 1.
Laptele nu-i priește, 1.

ABDOMEN

Hipocondre.
Junghiuri în partea stângă a abdomenului, sub coaste, 2.
Junghiuri ascuțite și durere înțepătoare-sfâșietoare în partea stângă a abdomenului, sub coastele scurte (zilele a opta, a noua, a șaptesprezecea și a douăzeci și patra), 2.
Durere simplă în hipocondre, cu gâlgâituri, 1.
Junghiuri în hipocondre și epigastru, care împiedică respirația, 1.
Durere tăietoare în hipocondrul drept, cu apăsare în epigastru, 5.
Durere înțepătoare-sfâșietoare în hipocondrul drept, 2.
Senzație de căldură în regiunea hepatică, 1. [650.]
Durere arzătoare în regiunea hepatică (prima zi), 1.
Înțepătură în regiunea hepatică, ce pare a fi o pleurodinie, 2.
Înțepătură cu senzație de ciupire în regiunea hepatică, 2.
Junghiuri surde în regiunile hepatică și inghinală dreaptă, 2.
Junghiuri surde frecvente într-un punct mic din regiunea hepatică, cu durere ca de rană la atingere (ziua a optsprezecea), 2.
Junghiuri ascuțite în regiunea hepatică, 2.
Durere în ficat, în timpul mersului, mai multe zile la rând, 1.
Durere de tracțiune în ficat, 1.
Apăsarea din ficat se transformă în greutate, 1.
Apăsare care se extinde spre ficat, ca și cum ar porni din sânul drept, cu pulsații în regiunea epigastrică, dureroasă la atingere, 1. [660.]
Durere în ficat, ca o sensibilitate dureroasă după apăsare, 1.
Regiunea ombilicală și părțile laterale.
Retracție dureroasă a regiunii ombilicale, în timpul șederii, dispărând la mișcare, 5.
Arsură în jurul ombilicului, cu strângeri colicative în abdomen, în timpul mesei de prânz, 5.
Strângeri colicative sub ombilic, în timpul mesei de prânz și după ridicarea de pe scaun; arsură în regiunea inghinală dreaptă, cu mare sensibilitate internă și externă și, la aplecare, senzația ca și cum ceva ar urma să cadă afară, dispărând treptat în repaus, 5.
Apăsare și durere săpătoare în abdomen, sub ombilic, ca din cauza gazelor blocate; totodată, este obligat să stea aplecat înainte; mai rău la mersul în aer liber (ziua a nouăsprezecea), 1.
Ușoară durere tăietoare în jurul ombilicului, frecvent, 5.
Uneori, junghiuri deasupra ombilicului, ca din cauza flatulenței, 1.
Apăsare severă în partea stângă a abdomenului, provocată de aplecare (ziua a noua), 1.
Apăsare cu senzație de ciupire în partea stângă a abdomenului superior, ca din cauza gazelor blocate (ziua a unsprezecea), 2.
Durere tăietoare în partea stângă a abdomenului superior, extinzându-se din porțiunea inferioară a hemitoracelui stâng, unde există concomitent o înțepătură, 2. [670.]
Înțepătură surdă în partea dreaptă a abdomenului superior, după masa de prânz, 2.
Junghiuri în partea dreaptă a abdomenului, în timpul râsului, 1.
Junghiuri în partea dreaptă a abdomenului, ca după reținerea urinei în timpul somnului, ameliorate prin eliminarea gazelor, 1.
Junghiuri surde în partea dreaptă, în apropierea ombilicului (ziua a nouăsprezecea), 3.
Junghiuri ca niște smucituri fine în partea dreaptă a abdomenului, 1.
Sfâșiere, uneori smucită, în partea dreaptă a abdomenului sau în flanc, seara (zilele a șaisprezecea și a șaptesprezecea), 2.
Abdomen în general.
Distensie abdominală, cu durere apăsătoare, senzație de plenitudine, slăbiciune și lipsa dorinței de a face orice mișcare sau efort mintal, 2.
Distensie dură a abdomenului, cu regiunea ombilicală dureroasă la atingere, 1.
Abdomen destins, 2.
Abdomen destins după masă, 1. [680.]
Abdomen foarte destins, 1.
În timpul menstruației, flatulență abundentă, gust neplăcut în gură și eructații bilioase frecvente, 1.
Gaze blocate, chiar și după douăzeci de zile, 1.
Gaze blocate, cu colică, 1.
Blocarea gazelor, urmată de eliminarea unei cantități neobișnuit de mari de gaze, 1.
Mișcări în abdomen, urmate de durere tăietoare în stomac, cu apăsare care urcă până în gât, atât în repaus, cât și în mișcare, 5.
Mișcări în abdomen, cu nevoie imperioasă de defecație, dispărând după eliminarea gazelor, 5.
Borborisme în abdomenul superior (înaintea mesei de prânz), ca înaintea diareei, cu colică ușoară (prima zi), 2.
Borborisme constante în abdomen, cu eructații frecvente și căscat, 5.
Eliminarea unei cantități mari de gaze (după paisprezece zile), 1. [690.]
Eliminarea unei cantități mari de gaze, noaptea, 1.
Eliminarea dificilă și împiedicată a gazelor, cu scaun nesatisfăcător, 1.
Eliminarea de gaze fetide, 3; noaptea, 5.
Gazele se deplasează în sus și în jos, cu ameliorare, 5.
Numeroase tulburări provocate de flatulență (prima, a doua și a treia zi), 1.
Nevoie imperioasă de a elimina gaze, pe care abia o putea reține, 1.
În timpul menstruației, durere abdominală, gust neplăcut în gură, borborisme intestinale, slăbiciune marcată și somnolență, 4.
Durere violentă în abdomen, care se extinde uneori spre șolduri, persistând până târziu în noapte (prima zi), 4.
Chinuit de flatulență trei nopți la rând, 1.
Arsură și tracțiune în abdomen, 1. [700.]
Senzație de frig și clipocit în abdomen, ca și cum acesta ar fi plin cu apă, deși aproape în întregime în partea dreaptă, seara, 5.
Senzație de frig în abdomen, ca și cum un lichid rece ar trece prin intestine (în timpul menstruației), 5.
Plenitudine, căldură și distensie marcată a abdomenului, imediat după ce mănâncă puțin, 2.
Abdomen tensionat, foarte destins (după dispariția tusei provocate de Kali), 1.
Distensie, senzație de tragere în părți opuse și strângeri colicative în abdomen, urmate de scaun moale, 5.
Constricție spasmodică a abdomenului, provocând senzație de frig, 1.
Colică constrictivă, 1.
Colică cu senzație de ciupire în abdomenul superior, dimineața (ziua a unsprezecea), 2.
Durere crampiformă în abdomen (ziua a douăzeci și cincea), 4.
Strângeri colicative în abdomen, dimineața în pat, precedate de senzație de frig, cu nevoie imperioasă de scaun moale, 1. [710.]
Strângeri colicative în abdomenul superior, spre amiază (ziua a douăzeci și cincea), 2.
Strângeri colicative și neliniște în abdomen, după consumul de supă la prânz și seara, precum și după consumul de prăjituri calde dimineața, 2.
Noaptea, strângeri colicative intermitente în abdomen, cu greață și eructații constante, 1.
Strângeri colicative și distensie a abdomenului, 1.
Strângeri colicative în intestine, cu scaunul obișnuit, urmat de nevoie imperioasă constantă de defecație, care persistă până după-amiaza, când survine un scaun lichid (ziua a patra), 5.
Tracțiune violentă în abdomen, brațe și picioare, cu durere ca după contuzie în braț, mai intensă în repaus (prima zi), 1.
Apăsare în abdomen, 1.
Durere apăsătoare în abdomenul superior, până sub epigastru, seara (ziua a treizeci și cincea), 2.
Colică flatulentă apăsătoare după micul dejun, ameliorată doar temporar prin eliminarea gazelor (ziua a paisprezecea), 2.
Noaptea, colică la cea mai mică mișcare în pat, absentă în repaus; înțepătură surdă și apăsare, ca din cauza unei indurații, 1. [720.]
Apăsare în intestine după un scaun dificil și redus cantitativ, 2.
În timpul menstruației, durere tăietoare în abdomen, 5.
Durere tăietoare în partea stângă a abdomenului superior, 2.
Durere tăietoare și de tracțiune în abdomen, asemenea falselor dureri de travaliu (ziua a douăsprezecea), 1.
Durere tăietoare în abdomen, ca și cum totul ar urma să fie sfâșiat în bucăți, la început profund în abdomenul inferior, apoi mai sus (prima zi), 1.
Durere tăietoare în intestine; durere violentă; pentru a o ameliora, este obligat să stea aplecat înainte, apăsând cu ambele mâini, sau să se lase mult pe spate; nu poate sta drept, 1.
Durere tăietoare în abdomenul superior, ca din cauza gazelor care se deplasează, cu eliminare de gaze, în timpul mersului, 2.
Durere tăietoare frecventă în abdomen, ca înaintea diareei, 1.
Colică tăietoare, timp de două ore noaptea, fără scaun ulterior; apoi, dimineața, durere în regiunea lombară și torace, iar după-amiaza toate membrele sunt dureroase ca după contuzie, 1.
Junghiuri surde și apăsare dureroasă în partea stângă a abdomenului superior (zilele a zecea și a douăzecea), 2. [730.]
Colică și diaree, noaptea, 1.
Colică, cu numeroase eructații, 1.
Colică, cu numeroase eructații și expectorarea salivei, 1.
Colică provocată de flatulență, 1.
Colică flatulentă, ameliorată prin eructații și eliminarea gazelor, 1.
Durere ca de rană în abdomen, cu apăsare spre organele genitale, ca în timpul menstruației, cu durere în regiunea lombară, 1.
Mușchii abdominali sunt dureroși la atingere, 1.
Pulsații în abdomen, 1.
Smucituri în abdomen, 1.
În timpul tusei, durere în abdomen ca o zguduitură, 1.
Hipogastru și regiuni iliace. [740.]
Grosimea [Mărimea (?). -T. F. A.] abdomenului inferior, 1.
Gâlgâituri în partea stângă a abdomenului inferior, la apăsarea acesteia, 1.
Senzație de distensie în abdomenul inferior, sub ombilic, dispărând la mișcare, 5.
Senzație de tensiune a abdomenului inferior și senzație de greutate în acesta, în timpul șederii și mersului, 1.
Colică cu senzație de ciupire în abdomenul inferior (ziua a treizecea), 1.
Apăsare spre exterior în abdomenul inferior, de mai multe ori (după zece zile), 1.
Apăsare în abdomenul inferior (ziua a douăzeci și șasea), 3.
Durere apăsătoare în abdomenul inferior, deasupra pubisului, în paroxisme frecvente, dispărând la eliminarea gazelor (prima zi), 1.
Durere apăsătoare într-un punct mic din partea stângă a abdomenului inferior, seara (ziua a treizeci și noua), 2.
Senzația unei greutăți mari în abdomenul inferior, durerea fiind mai curând apăsătoare decât ca o ciupire, cel mai greu de suportat în timpul mersului (după trei ore), 1. [750.]
Gazele apasă dureros asupra vezicii urinare (după două zile), 1.
Înțepătură bruscă și tăietoare, profund în partea stângă a abdomenului inferior, ca din cauza gazelor blocate, extinzându-se în anus și perineu, intensificată dureros prin retragerea abdomenului și oarecum ameliorată prin eliminarea gazelor (ziua a nouăsprezecea), 2.
Junghiuri în abdomenul inferior, repetate înainte de amiază și seara, 1.
Câteva junghiuri violente în abdomenul inferior (după șase ore), 1.
Sfâșiere intermitentă sau junghiuri surde în partea stângă a abdomenului inferior, în apropierea șoldului (ziua a unsprezecea), 2.
Durere în regiunea inghinală dreaptă, la retragerea abdomenului (ziua a douăzeci și noua), 2.
Distensie dureroasă în ambele regiuni inghinale, după masa de prânz, în timpul șederii, 5.
Durere în regiunea inghinală dreaptă, ca și cum ceva de acolo ar fi umflat, 6.
Apăsare intermitentă spre exterior, însoțită de gâlgâituri, în regiunea inghinală dreaptă (ziua a douăzeci și șaptea), 2.
Strângeri colicative în ambele regiuni inghinale, urmate de înțepături în anus ca de ace, în timpul șederii; și mai severe după ridicare; apar în timpul mersului și se agravează la ședere, cu nevoie imperioasă de defecație, 5. [760.]
Tracțiune în regiunea inghinală, cu sensibilitate la atingere (ameliorată după eliminarea gazelor), 5.
În timpul unui scaun obișnuit, tracțiune dureroasă spre regiunile inghinale, 5.
Apăsare în regiunea inghinală, ca din cauza unei hernii, 1.
Durere înțepătoare bruscă în regiunea inghinală stângă, în timpul scaunului, cu umflarea glandelor, 1.
Durere de tracțiune-înțepătoare și tragere spre exterior în regiunea inghinală, ca și cum vechea cicatrice a unei operații de hernie s-ar deschide, 5.
Junghiuri în regiunile inghinale și flancuri, la mișcare sau întindere, 5.

RECT ȘI ANUS

Obiectiv.
Hemoroizi mari, dureroși, 1.*
Hemoroizii se umflă și prolabează odată cu un scaun tare, 1.
Hemoroizi foarte umflați în anus și sângerare abundentă din aceștia, în timpul urinării, 1.*
Prolabarea hemoroizilor în timpul unui scaun diareic, cu înțepături ca de ace și arsură în aceștia timp de multe ore, 1.* [770.]
Hemoroizii prolabează excesiv în timpul urinării și elimină la început sânge, iar în ziua următoare mucus alb, 1.
Eliminare abundentă de sânge din hemoroizii umflați, cu un scaun normal, 1.*
Inflamația hemoroizilor (după douăzeci și patru de ore), 1.
Eliminare abundentă de sânge din rect, urmată de neliniște în sânge și pulsații în întregul corp, 1.
Coșuri în anus, 1.
Tremurare în jurul anusului, timp de o jumătate de oră după scaun, 1.
Subiectiv.
În timpul tusei, durere în hemoroizi, 1.*
Arsură în rect, după scaun, 1.
Arsură și crampe în rect, frecvent (prima zi), 1.
Arsură în anus, fără nevoie de defecație, 1. [780.]
Arsură în anus, din cauza căreia nu putea dormi (după douăzeci și una de zile), 1.
Nu poate adormi din cauza arsurii din anus, noaptea, 1.
Arsură și contracție în anus, 1.
Arsură în anus, în timpul și după un scaun uscat, 2.
Arsură în jurul anusului; hemoroizi, cu durere severă în timpul mersului, 1.
Arsură constantă în anus după scaun, 5.*
Durere în anus ca și cum acesta ar plesni, după vărsături; abia o poate suporta, 5.
Ciupituri și senzație violentă de constricție în anus și regiunea epigastrică, extinzându-se până la gât, 1.
Zvâcnituri dureroase în anus, 2.
Arsură și durere tăietoare în anus, 2. [790.]
Înțepături în rect, 1.
Înțepături în anus în afara defecației, repetate frecvent, 5.
Înțepături în anus ca de ace, 1.
Înțepături în hemoroizi, 1.
Înțepături, dureri sfâșietoare și tăietoare în anus (repetate timp de mai multe zile), 9.
Senzație ca de rană în anus (a cincea zi), 1.*
Durere ca de rană în hemoroizi, 1.*
Senzație usturătoare ca de rană în anus și în jurul acestuia, după scaunul de dimineață, 2.
Usturime în anus, seara, 2.
Senzație de târâre în anus (de asemenea după șase zile), 6. [800.]
Senzație de târâre și înțepături în anus, seara, 2.
Senzație de târâre în hemoroizi, ca produsă de viermi, 1.
Senzație de târâre ca niște înțepături în anus, înaintea fiecărui scaun, 1.
Mâncărime în anus, 2.
Mâncărime în anus, după cină, 1.
Mâncărime violentă în anus și scrot, 1.*
Mâncărime violentă și senzație de târâre în anus, seara, persistând mult timp (prima zi), 5.
Nevoie imperioasă de defecație, ca în diaree, deși scaunul era tare, cu colici (curând după o nouă doză), 5.
Nevoie frecventă de defecație; i se pare că nu poate elimina totul dintr-odată (după douăzeci și patru de ore), 1.
Nevoie frecventă de defecație, noaptea, care dispare după eliminarea unor gaze (a treia zi), 5. [810.]
Nevoie frecventă de defecație, cu eliminarea unei cantități foarte mici, 1.
Nevoie intensă de defecație, eliminându-se de fiecare dată ceva, 1.
Nevoie excesivă și frecventă de defecație, în accese, cu eliminarea numai a unui scaun normal în cantitate mică sau numai a unor gaze, 5.
Nevoie ineficace de defecație, cu senzația că rectul ar fi prea slab pentru a evacua scaunul, 1.*
Tenesme în rect și anus, 1.
Tenesme anale după scaunul obișnuit (prima și a patra zi), 1.

SCAUN

Diaree.
Diaree seara, 4.
Diaree, noaptea, cu durere intolerabilă în abdomen, care persistă și în ziua următoare, 4.
Diaree, în fiecare noapte între orele 3 și 4 (prima săptămână), 1.
Diaree, fără durere, cu borborisme intestinale, 3. [820.]
Diaree, cu crampe în partea inferioară a abdomenului, care o precedă și o urmează, 3.
Diaree în primele paisprezece zile, cu oboseală intensă, stat întins, pierderea poftei de mâncare și colici zilnice; materiile fecale deschise la culoare și cenușii, 1.
Diaree abundentă, ziua și noaptea (după douăzeci și două de zile), 4.
Diaree abundentă, cu oboseală intensă (după douăzeci și șapte de zile), 4.
Diaree severă, cu colici intense (după patru zile), 1.
Scaun diareic, cu durere usturătoare în anus (după opt zile), 1.
Scaun diareic, precedat de crampe în abdomen și urmat de arsură în rect, 1.
Trei scaune reduse cantitativ, deși în rest normale (prima zi), 5.
Două scaune lichide, precedate de borborisme intestinale, 5.
Scaun tare, redus cantitativ, dimineața, apoi un scaun moale, înainte de prânz (a doua zi), 5. [830.]
Scaun semilichid (redus cantitativ), durere în intestine, urmată de tenesme, 5.
Scaun lichid, cu crampe și disconfort abdominal, 1.
Scaun lichid eliminat neobservat odată cu gazele, 1.
Scaun mai degrabă moale decât tare, timp de mai multe zile (după patru zile), 5.
Scaun moale precedat de colici (prima zi), 5.
Scaun moale, urmat de arsură în anus (după o jumătate de oră), 5.
Scaun semilichid, dimineața, precedat de durere abdominală, 5.
Scaun brun, abundent, 3.
Scaun foarte fetid, 1.
Sânge odată cu scaunul timp de mai multe zile (după patru zile), 1. [840.]
Scaun colorat cu sânge, urmat de anxietate și dispnee, 1.
Mucus alb eliminat din anus, înaintea și în timpul scaunului, 1.
Un limbric este eliminat odată cu scaunul, 5.
Fragmente de tenie sunt eliminate odată cu un scaun solid, 5.
Scaun vâscos, moale, de culoare închisă, 2.
Scaun aderent, ca și cum nu l-ar putea desprinde, 6.
Defecație insuficientă; cea mai mare parte rămâne neeliminată, 1.*
Defecație insuficientă după eforturi mari de împingere, 2.*
Scaun moale, insuficient, 6.*
Scaun foarte tare, cu disconfort abdominal, 1. [850.]
Scaun tare, întârziat, uneori cu nevoie intensă de defecație sau urmat de tenesme, 5.
Scaun ca excrementele de oaie, eliminat numai cu durere și efort, 1.*
Constipație.
Constipație (după trei zile), 1.
În timpul menstruației, constipație, 1.
Constipație, cu dureri de tracțiune în abdomen, 1.
Scaun foarte tare și numai o dată la două zile, 1.

ORGANE URINARE

Vezică urinară.
Durere tăietoare în regiunea vezicii urinare, 1.
Uretră.
Eliminarea unui lichid lăptos, inodor, floculent (lichid prostatic), după urinare, 1.
Durere sfâșietoare în colul vezicii urinare, în afara urinării (a treizeci și șaptea zi), 2.
Durere tăietoare și sfâșietoare în colul vezicii urinare, în timpul urinării, agravată la forțarea eliminării urinei (a treizeci și șasea zi), 2. [860.]
Arsură în uretră, în timpul urinării, 1, 5.
Arsură în uretră, după urinare (după cinci zile), 1.
Arsură și usturime la orificiul uretrei și în porțiunea superioară a feței interne a prepuțului, dimineața în pat, curând după urinare (a douăzecea și a douăzeci și una zi), 2.
Durere frecventă de tracțiune și sfâșiere ascuțită în partea anterioară a uretrei (a optsprezecea și a nouăsprezecea zi), 2.
Durere tăietoare intermitentă în uretră, în afara urinării, 2.
Durere sfâșietoare ca o ciupitură în uretră (după douăsprezece zile), 1.
Durere sfâșietoare în uretră, 1.
Durere arzătoare și usturătoare în uretră, în timpul și după urinare, 1.
Micțiune.
Nevoie intensă de a urina, 1.
Nevoie de a urina; trece însă mult timp înainte de a putea urina; urina curge foarte lent, 1. [870.]
Este nevoită să urineze frecvent, numai câte puțin de fiecare dată, dar urmat întotdeauna de reapariția nevoii, care este aproape dureroasă (după patruzeci și opt de ore), 1.
Este nevoit să urineze frecvent, dar adesea există presiune asupra vezicii mult timp înainte ca urina să înceapă să curgă; chiar și noaptea este nevoit să se ridice de mai multe ori din această cauză, deși bea foarte puțin, 1.*
Este nevoită să se ridice noaptea pentru a urina, 1.*
Este nevoit să se ridice frecvent noaptea pentru a urina (a treia și a patra zi), 5.*
În timp ce este absorbită de lucru, este nevoită brusc să elimine câteva picături de urină, 1.
Jet urinar întrerupt, fără durere, după-amiaza (prima zi), 5.
După urinare, mai sunt eliminate câteva picături, 1.
Eliminarea câtorva picături de urină la două sau trei minute după urinare, 1.
Este nevoită să împingă înainte de a putea începe să urineze, 1.
Urină.
Urină palidă, redusă cantitativ (prima și a doua zi); mai abundentă (a treia zi), 5. [880.]
Urină palidă, verzuie, cu arsură în timpul și după micțiune (a opta zi), 5.
Urină galben-închisă, cu un nor; după o oră, urina este mai palidă (după o oră), 5.
Urină ca focul, diminuată (prima dată), 5.
Cantitate crescută de urină; cel puțin, este nevoită să urineze frecvent, 5.
Secreție urinară neobișnuit de abundentă (prima zi), 1.
Urină tulbure, 2.
Urină ca apa cu făină, cu mult sediment după repaus, 5.
Ureea a scăzut de la 30 de grame la 25 (20 la sută), 11.

ORGANE SEXUALE

Masculin.
Miros seminal puternic al organelor genitale masculine, 1.
Erecții nocturne, fără excitație sexuală (după șapte zile), 1. [890.]
Erecții frecvente (după treisprezece zile), 5.
Numeroase erecții, în timpul unui somn nocturn neliniștit, cu vise, 2.
Numeroase erecții, chiar dureroase, cu contracția spasmodică a cordoanelor spermatice, 1.
Erecții impetuoase (după douăzeci și patru de ore), 1.
Erecții violente după miezul nopții, care îi tulbură somnul, îl epuizează și amenință să-i provoace poluții, care totuși nu survin, 2.
Nicio erecție (în primele optsprezece zile), 1.
Tensiune a penisului (după douăzeci și patru de zile), 1.
Sfâșiere cu tracțiune în penis (în a douăzeci și patra zi), 2.
Dureri ascuțite de tracțiune prin penis (după douăsprezece zile), 6.
Sfâșiere în gland (după douăzeci de zile), 2. [900.]
Senzație de clocotire în gland (a doua zi), 6.
Prurit în gland și mai ales la orificiul uretrei, transformându-se într-o senzație de sfâșiere (a șaptea zi), 2.
Prurit cu înțepături în gland, 1.
Sensibilitate dureroasă a scrotului (după șaptesprezece zile), 6.
Scrot dureros, ca și cum ar fi contuzionat, 1.
Tumefierea testiculului și a cordonului spermatic, cu căldură perceptibilă la exterior, 1.
Tensiune în testiculul stâng, 1.
Ciupituri în testiculul stâng și în regiunea pubiană, 1.
Dorință sexuală excitată, cu senzație de arsură, 1.
Dorință crescută (după douăzeci și patru de ore), 1. [910.]
Dorință sexuală intensă (a treia zi), 1.
Dorință sexuală foarte intensă, 2.
Pierderea dorinței sexuale, cu erecții matinale nealterate, 1.
Poluții în două nopți succesive (prima și a doua noapte), 1.
Poluții, cu vise voluptuoase (prima zi), 5.
Poluții urmate de o mare slăbiciune (în a treia, a patra și a șaptea noapte), 2.
Poluție abundentă, urmată de slăbiciune (după douăzeci și trei de zile), 5.
Poluțiile de obicei frecvente au apărut mai rar (după paisprezece zile), 1.
Poluțiile obișnuite rămân absente timp de patruzeci și două de zile, 1.
Coit fără ejaculare (după zece zile), 1.
Feminin. [920.]
Mucus asemănător leucoreei, 1.
Leucoree (a treia zi), 5 ; (în primele cinci zile), 1.
Leucoree gălbuie, cu prurit și arsură la nivelul părților genitale externe, 1.
O femeie aflată în luna a cincea de sarcină este cuprinsă (după o supărare), noaptea, de o eliminare abundentă din vagin a unor mase de sânge coagulat, cu cefalee surdă și colorație galbenă a feței, însă fără avort, 1.
O senzație voluptuoasă, ca în timpul coitului, o trezește din somn dimineața, înaintea apariției menstruației, 1.
Ciupituri în vagin, în timpul coitului, 1.
Durere ca de ciupitură în labii, 1.
Arsură cu înțepături la nivelul părților genitale externe, 1.
Junghiuri care străbat transversal părțile genitale externe, 1.
Senzație de sfâșiere care se extinde din partea stângă a organelor genitale externe, prin abdomen, până în piept, 1. [930.]
Mare sensibilitate dureroasă în regiunea organelor genitale înaintea, în timpul și după menstruație, 1.
Durere ca de rană în vagin în timpul coitului, 1.
Menstruație cu două zile prea devreme, imediat după o nouă doză (a opta zi), 5.
Menstruație cu patru zile prea devreme (după douăzeci și patru de ore), 1.
Menstruație cu cinci zile prea devreme, mai abundentă și cu o durată mai lungă decât de obicei, 5.
Menstruație cu șase zile prea devreme, 4.
Menstruație cu șase zile prea devreme: redusă cantitativ în prima zi, mai abundentă decât de obicei în a doua, din nou redusă în a treia, iar în a patra încetează complet, 5.
Menstruație cu zece zile prea devreme și cu durata de șase zile, redusă cantitativ în prima zi și abundentă în zilele următoare; asociată cu slăbiciune și somnolență, dureri abdominale și dentare, 4.
Menstruație cu o zi prea târziu, cu dureri în abdomenul inferior, 3.
Menstruație întârziată cu treisprezece zile (acțiune secundară), 1. [940.]
Menstruația, care lipsise timp de optzeci și șapte de zile, a reapărut fără simptome, cu excepția faptului că o simțise în ziua precedentă în toate membrele (a treia zi), 1.
Menstrele suprimate revin, având o culoare mai bună (după cinci zile), 1 . [Kali readuce menstruația dacă Natrum muriaticum nu a reușit aceasta. -Hahnemann.]
Sângele menstrual este foarte iritant, are un miros puternic fetid și provoacă o mare sensibilitate dureroasă a coapselor, care se acoperă cu o erupție, 1.
Este ușor excitată pentru coit (după douăzeci și nouă de zile), 1.
Aversiune a femeii față de coit (prima zi).

ORGANE RESPIRATORII

Laringe și trahee.
Hârâit în piept, noaptea, când stă culcat pe spate, 1.
Se îneacă ușor când mănâncă, 1.
Se îneacă ușor în timp ce mănâncă, deoarece o parte din alimente pătrunde în laringe, 1.
Constricția laringelui, seara, când adoarme, astfel încât se trezește înspăimântat; urmată de uscăciune înțepătoare în gât (a douăsprezecea zi), 1.
Senzație ca și cum laringele ar fi constricționat, în aer liber, 1. [950.]
Durere frecventă de tracțiune în laringe, cu senzație de carne vie, 1.
Durere ca de carne vie în laringe, la tuse, 1.
Gâdilitură care provoacă tuse, după ce mănâncă (după șase zile), 1.
Gâdilitură în laringe, care provoacă tuse, cu răgușeală accentuată, 6.
Hârâit și gâlgâit în trahee, în timpul respirației, precedând tusea, 1.
Voce.
Voce aspră, 1.
Răgușeală, ca și cum ceva ar fi înfipt în gât, provocând dorința de a-și drege zgomotos gâtul, 1.
La început răgușeală; după-amiaza, coriză cu secreție excesiv de abundentă, 1.
Răgușeală completă și pierderea vocii (după douăzeci și patru de ore), 1.
Tuse și expectorație.
Tuse provocată de gâdilitura din gât (a douăzecea zi), 3. [960.]
Începe să tușească încă de la ora 3 A.M.; accesul se repetă la fiecare jumătate de oră, 1.
Tuse seara, în pat, 1.
Tuse nocturnă, 1.
Este trezit noaptea de tuse, 1.
Este nevoită să tușească la fiecare cinci minute, de la ora 9 P.M. până dimineața, 1.
Tuse resimțită în piept, provocată de gâdilitura din gât, 1.
Tuse când cântă la vioară, 1.
Tuse care provoacă o înțepătură în laringe, cu coriză cu secreție abundentă, 1.
Tuse care îi provoacă ușor vărsături, 1.
Tuse frecventă înainte de miezul nopții, dar nu în timpul zilei, 1. [970.]
Tuse violentă dimineața, pe nemâncate, care dispare după micul dejun, 1.
Tuse violentă în fiecare seară, după ce stă culcat un timp în pat, timp de câteva săptămâni, 1.
Tuse atât de violentă încât provoacă vărsături, dimineața, 1.
Tuse obositoare, seara, 1.
Tuse chinuitoare, atât de severă încât își pierde cunoștința, 1.
Tuse sufocantă și cu senzație de înec, la ora 5 A.M., ca din cauza uscăciunii laringelui; nu poate vorbi din cauza unei crampe în piept, cu roșeața feței și transpirație pe întregul corp, 1.
Tuse spasmodică și iritativă, în diverse paroxisme violente, ajungând chiar până la eforturi de vomă, provocând o durere ca de rană în partea superioară a capului și urmată de o mare epuizare, 1.
Tuse cu senzație de râcâire și zgâriere, 1.
Tuse gâdilitoare, 1.
Accese frecvente de tuse sacadată după-amiaza și în dimineața următoare (după șase zile), 5. [980.]
Tuse uscată, care apare și dispare brusc, 1.
Tuse uscată, aproape numai noaptea, cu înțepătură în laringe, 1.
Tuse uscată noaptea, care o trezește din somn, cu durere acută în piept la tuse și cu puțină tuse în timpul zilei (prima zi), 5.
Tuse provocată de gâdilitura din gât, fără expectorație, 3.
Tusea desprinde mucusul, care însă nu ajunge în gură și, prin urmare, nu poate fi expectorat, 1.
Multă tuse dimineața, cu expectorație, dar mai ales seara, 1.
Tuse sacadată, cu ceva expectorație, mai ales numai noaptea și dimineața, împreună cu coriză, 1.
Tuse cu expectorație abundentă, 1.
Tuse cu expectorarea de sânge în mucus, de trei ori (a șaptesprezecea zi), 1.
Noaptea era nevoită să expectoreze mult mucus, frecvent, timp de câte o jumătate de oră, 1. [990.]
Expectorarea din gât a unor mici bulgărași rotunzi, 3.
Expectorație cu gust acrișor, 1.
Respirație.
Tendința de a inspira profund, 1.
Senzație de constricție a respirației, 1.
Respirație scurtă dimineața, 1.
Respirație foarte scurtă, dimineața, 1.
Oprirea respirației îl trezește noaptea, 1.
Oprirea respirației, trezindu-l din somn noaptea, 1.
Dispnee, cu respirație scurtă, în timp ce scrie (a treia zi), 5.
Dispnee, ca și cum pieptul ar fi afectat, 1. [1000.]
Simțea ca și cum nu ar fi existat aer în piept și nu putea respira (după cinci sau șase zile), 7.

TORACE

Slăbiciune a toracelui, 1.*
Slăbiciune și oboseală a toracelui, în urma mersului rapid, 1.*
Anxietate în piept, spre seară, 1.
Dureri reumatice în piept, spate, umeri și brațe; mai intense la mișcarea acestora, 8.
Tensiune de-a latul toracelui, la expirație, în timpul mersului, 1.*
Senzație de ciupire în mușchii pectorali, de mai multe ori, 1.
Durere spasmodică în piept, dispărând după eructații, 1.
Durere sfredelitoare, profundă, în partea stângă a toracelui (a noua zi), 5.
Durere de tracțiune de-a latul toracelui (după patru zile), 1. [1010.]
Presiune în piept, la respirație, 1.
Presiune și senzație de tracțiune în jos în mijlocul pieptului, 5.
Apăsare în piept, cu respirație profundă, gemătoare, 1.
Apăsare în piept, cu respirație dificilă, de două sau trei ori (după treizeci de zile), 5.
Apăsare în piept, cu abdomen destins, 1.
Senzație tăioasă în porțiunea inferioară a toracelui, îndeosebi în partea stângă, extinzându-se în abdomenul superior și lăsând în urmă o durere înțepătoare în partea stângă a toracelui (a douăzecea zi), 2.
Durere tăioasă în piept, dimineața, îndeosebi în jurul epigastrului, ca de la flatulență blocată, 2.
*Durere tăioasă în piept, seara, după ce s-a culcat; nu știe cum să stea culcată; mai intensă când stă culcată pe partea dreaptă, 5.
Senzație de mușcătură în piept, când ici, când colo, la intervale, 5.
Durere arzătoare, înțepătoare, în partea dreaptă a toracelui, la îndreptarea din poziția aplecată (după o oră), 5. [1020.]
Junghi în partea stângă a toracelui, 1.*
Junghiuri în partea stângă a toracelui, 3.*
Junghiuri uneori în partea dreaptă a toracelui, 1.*
Durere înțepătoare în partea stângă a toracelui, uneori în timpul tusei, 1.
Junghiuri sub ultimele coaste drepte, fără a afecta respirația, durând patru zile, 1.
Junghiuri sub ultimele coaste drepte, la inspirație (prima zi), 1.
Junghiuri surde, dureroase, extinzându-se în torace, sub clavicula stângă, înlăturate doar temporar prin apăsarea locului, seara, 5.
Junghiuri arzătoare în ambele regiuni costale, revenind frecvent, după-amiaza (după douăsprezece zile), 5.
Câteva junghiuri tăioase sub clavicula dreaptă, cu durere ca și cum un spin ar fi înfipt acolo, 5.
Junghiuri sfâșietoare în regiunea costală stângă, tăindu-i respirația, 5. [1030.]
Durere sfâșietoare în oasele toracelui, deasupra părții stângi a epigastrului, seara, 2.
Toracele devine foarte dureros ca o rană, îndeosebi când vorbește, 1.*
Durere ca de rană în partea superioară a toracelui, la respirație, atingere și ridicarea unui obiect greu, 1.*
Durere ca de contuzie în piept, 1.
Senzație de zgâriere în piept, provocată de vânt, 1.
Senzație sfâșietoare de zgâriere în piept, în timpul tusei, 1.
Toracele este afectat de vorbitul cu voce tare, 1.
Partea anterioară.
Tremur sau zvâcniri în partea anterioară a toracelui, 5.
Presiune în partea anterioară a toracelui, îndeosebi în partea dreaptă, la intervale, agravată de inspirație, ameliorată de eructații, 2.
Presiune în cartilajul xifoid, la tuse și, de asemenea, la inspirație profundă (după șaisprezece ore), 1. [1040.]
Durere apăsătoare dimineața, la ridicare, pe marginea dreaptă a sternului, unde locul este dureros și la atingere, 1.
Durere apăsătoare ascuțită în spatele sternului, la respirație, precum și la înghițirea lichidelor și la eructație, timp de mai multe zile, 1.
Junghiuri în stern, anterior de sânul drept, și la inspirație, seara (prima zi), 5.
Junghiuri surde, apărute brusc în stern, în timpul eructațiilor și la înghițirea lichidelor, 1.
Părțile laterale.
Tensiune în partea dreaptă sau stângă, noaptea, 1.
Presiune în întreaga parte stângă a toracelui, 3.*
Presiune frecventă în partea stângă a toracelui și în regiunea inimii (a opta zi), 2.
Presiune ca de ciupire în partea dreaptă a toracelui (a douăzeci și șasea zi), 2.
Presiune înțepătoare în partea dreaptă a toracelui, uneori, timp de mai multe zile, 1.*
*Presiune înțepătoare în partea stângă a toracelui, la respirație profundă, 1. [1050.]
Durere arzătoare, înțepătoare, în partea stângă a toracelui, în timp ce stă așezat, dispărând după ce se ridică (a șaptea zi), 5.
Junghiuri în partea dreaptă sau stângă, noaptea, 1.
Junghiuri în părțile laterale, la inspirație, 1.*
*Junghiuri în partea dreaptă a toracelui, la inspirație, 1.
Junghiuri între coastele mijlocii din partea dreaptă, în timp ce stă așezat (prima zi), 5.
Junghiuri surde, ca de ciupire, în partea dreaptă a toracelui, 2.
Junghiuri surde, jos în partea stângă a toracelui, sub coastele scurte, 2.
Junghiuri surde în partea dreaptă, sub coaste, dimineața, 2.
Durere sfâșietoare în partea stângă a toracelui, la nivelul ultimelor coaste scurte, 2.
Pulsare în partea stângă, în apropierea epigastrului, 1. [1060.]
Pulsare înțepătoare într-o coastă din partea dreaptă, în dreptul epigastrului, 5.
Sânii.
În timp ce stă nemișcată în șezut, o durere fulgerătoare bruscă, foarte ascuțită, pornește dintr-un punct apropiat de partea internă a sânului drept, aproximativ la mijloc, de sus în jos, traversând în linie dreaptă până în spate, dându-i senzație de leșin și lăsând sensibilitate dureroasă la atingere în două puncte de mărimea unui șiling, unul acolo unde a început durerea, iar celălalt acolo unde s-a oprit, 8.
Durere înțepătoare violentă în sânul stâng, în regiunea inimii și, uneori, extinzându-se în spate, după miezul nopții, suportabilă numai când stă culcată pe partea dreaptă, insuportabilă la fiecare încercare de a sta culcată pe partea stângă; în a doua noapte, trezire foarte devreme, cu cea mai violentă durere înțepătoare în piept, dispnee când stă culcată pe partea stângă, insuportabilă dacă nu stă în repaus în poziția cea mai ridicată posibil și dispărând când stă culcată pe partea dreaptă; reapărând în a treia noapte când stă culcată pe spate, 6.
Junghiuri sub sânul stâng, uneori extinzându-se în sus din partea inferioară a toracelui, de asemenea seara, 5.*
Junghi violent sub ambii sâni, după ridicarea unei greutăți mari; ulterior, durere colicativă în ambele părți ale abdomenului superior, extinzându-se înainte, după-amiaza, 5.
Junghiuri sfâșietoare în sâni, 1.
Durere sfâșietoare în sânul stâng (a șaptesprezecea zi), 2.
Durere sfâșietoare în sânul drept (a noua zi), 2.
Durere smucitoare, la exterior, în cele mai de jos coaste stângi, 1.
Zvâcniri musculare ca o bolboroseală în partea superioară a sânului drept (a douăzeci și doua zi), 2. [1070.]
Gâdilare în sânul drept (a șaisprezecea zi), 1.

INIMĂ ȘI PULS

Precordiul.
S-a trezit în jurul orei 2 A.M., cu anxietate în legătură cu inima și nu a mai putut adormi, 1.
Arsură în regiunea inimii (după două zile), 1.
Durere ca de ciupire în inimă sau în apropierea ei, ca și cum inima ar atârna de benzi strâns întinse; observată mai ales la inspirație profundă sau la tuse, nu la mișcarea corpului (după câteva ore), 1.
Junghiuri în regiunea precordială, 1.
Activitatea inimii.
Palpitații când i se face foame (după zece zile), 1.
Palpitații frecvente și violente, cu anxietate, 1.*
Palpitații violente înainte de amiază, cu senzație de cap tulbure și greață (după douăzeci și patru de ore), 1.
Pulsații violente și palpitații ale inimii la cel mai mic efort (după cinci sau șase zile), 7.
Întreruperi frecvente ale bătăilor inimii, 1.
Puls. [1080.]
Își simte pulsul în tot corpul, chiar până la vârfurile degetelor de la picioare, 1.
Puls mai lent decât de obicei (a douăzeci și noua zi), 2.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Rigiditate a gâtului, 8.
Rigiditate la nivelul cefei, dimineața în pat (și după trei zile), 1.
Rigiditate la nivelul cefei, dimineața, dispărând în cursul zilei; durează câteva săptămâni, 1.
Rigiditate la nivelul cefei, noaptea, 1.
Rigiditate la nivelul cefei, cu alungirea uvulei, 3.
Rigiditate accentuată a gâtului, cu dureri în părțile laterale și posterioară ale gâtului, care o obligă să-l miște, deși mișcarea intensifică durerea, 8.
La trezirea în timpul nopții sau dimineața, simte gâtul rigid, ceea ce dispare după ce se mișcă, 8.
Dacă se trezește noaptea, gâtul, brațele și umerii se simt mai rigizi decât în orice alt moment, 8. [1090.]
Gât foarte rigid; nu-l poate mișca în nicio direcție și nici nu se poate culca din această cauză; rigiditatea se extinde în jos pe spate; umerii se simt grei; în același timp, amigdalele par umflate, ca și cum s-ar atinge, provocând o senzație de sufocare; mai rău în poziție culcată; rigiditatea și senzația de umflare a amigdalelor apar întotdeauna împreună, 8.
Durere la nivelul cefei, la aplecarea capului înapoi, 1.
Mușchii cervicali sunt dureroși la mișcare, 1.
Tensiune violentă la nivelul cefei, și mai dureroasă la mișcarea capului, 5.
Durere de tracțiune la nivelul cefei (după două ore), 5.
Tracțiune apăsătoare în partea dreaptă a gâtului, 1.
Durere sfâșietoare la nivelul cefei, uneori, doar trecătoare, 5.
Durere sfâșietoare în partea dreaptă a cefei, dimineața, 1.
Durere sfâșietoare în porțiunea inferioară a părții drepte a gâtului (după douăzeci și patru de zile), 2.
Durere smucitoare în partea stângă a gâtului (după două zile), 6.
Spate. [1100.]
Rigiditate a spatelui; nu se poate apleca, 1.
Rigiditate și mobilitate redusă la nivelul spatelui și al șalelor, 1.
Dureri reumatice în spate, torace, umeri și brațe, mai accentuate la mișcarea acestora, 8.
Acces de durere constrictivă în spate, în repaus, după efort fizic; a fost obligat să se culce, urmat de transpirație abundentă, care a durat toată noaptea, iar dimineața, scaun alcătuit din sânge și mucus, însă fără durere, 1.
Durere contractivă în spate, în repaus, după efort fizic, 1.
Câteva ciupituri ascuțite, ca niște mușcături, în părțile posterioare ale coastelor, de ambele părți ale spatelui, 1.
Durere violentă de spate, 1.
Apăsare la nivelul coloanei vertebrale în timpul înghițirii, 1.
Apăsare arzătoare în spate, mai accentuată la mersul în aer liber (după nouăsprezece zile), 1.
Apăsare tensionantă, ca de oboseală excesivă, extinzându-se de la scapula dreaptă, de-a lungul părții laterale a spatelui, până în șale, reapărând fără cauză și, de asemenea, dimineața în pat, dar mai ales la mersul cu trăsura, 2. [1110.]
Apăsare cu caracter de tracțiune în spate, 1.
Durere în spate ca în urma unei entorse, 1.
Junghiuri în partea dreaptă a spatelui, extinzându-se prin torace (a douăzeci și cincea zi), 2.
Durere arzătoare, sfâșietoare, în apropierea părții drepte a coloanei vertebrale, deasupra șalelor (a optsprezecea zi), 2.
Durere ca de contuzie în spate, în repaus, nu în timpul mișcării, 1.
Regiunea dorsală.
Durere tensionantă în spatele scapulei stângi, la respirație, 1.
Acces crampiform, ca o durere sfâșietoare, între umeri, urmat de rigiditate la nivelul cefei, iar la încercarea de a mișca capul, acesta se smucește de mai multe ori înapoi, 1.
Apăsare în scapula stângă, 1.
O apăsare, la început între scapule, apoi o arsură care se extinde de acolo până la creasta bazinului, deopotrivă în repaus și în mișcare; arsura este perceptibilă la atingerea cu mâna, 1.
O apăsare ascuțită în partea superioară a spatelui (a treizeci și patra zi), 2. [1120.]
Apăsare cu caracter de tracțiune în scapule, 1.
Durere ca în urma unei entorse în scapula stângă, 1.
Durere sfâșietoare, înțepătoare și apăsătoare, în spate, în apropierea scapulei drepte (a zecea și a treizeci și opta zi), 2.
Durere înțepătoare între scapule, cu apăsare și anxietate în torace, aproape numai când șade, astfel încât este obligată să se ridice și să meargă, 1.
Durere înțepătoare violentă, ca în urma unei entorse, în scapula stângă, extinzându-se în torace, 1.
Înțepătură surdă în scapula stângă, 2.
Înțepături ca niște ciupituri în ambele scapule, 2.
Un junghi care se extinde de la vârful scapulei stângi până la capul pieptului, în timpul muncii grele (după șapte zile), 2.
Junghiuri în scapula dreaptă, la respirație, 1.
Junghi ascuțit, sfâșietor, sub scapula dreaptă, 2. [1130.]
Durere sfâșietoare în scapula dreaptă, dimineața (a patra zi), 2.
Durere ca de contuzie între umeri și la nivelul umărului stâng, dispărând la mișcare, 5.
Durere înțepătoare ca de contuzie în scapula dreaptă, la mișcare, perceptibilă până în torace, 1.
Zvâcnire pulsatilă pe marginea superioară a scapulei stângi, 5.
Regiunea lombară.
Rigiditate în șale, 1.
Durere în șale, numai la aplecarea înapoi, nu în repaus, 1.
Durere în șale, după ce stă în picioare sau merge o vreme, 1.
Durere frecventă imediat deasupra șalelor, în timp ce șade, 2.
Durere violentă în șale, cu dureri abdominale ca durerile de travaliu și scurgere vaginală, 1.
Durere ca o greutate în șale, 5. [1140.]
În timpul menstruației, durere în șale, ca o greutate, 5.
Durere în șale ca din cauza distensiei flatulente, dimineața în pat, cu senzația ca și cum s-ar acumula bule la nivelul șalelor, asociată cu nevoie imperioasă de defecație; toate acestea dispar după eliminarea gazelor, 5.
Durere violentă în șale, ca și cum ar fi rupte, la mișcare, 5.
Durere de tracțiune în șale, 1.
Tracțiune violentă, constantă, în șale, alternând cu pulsații în aceeași regiune, ameliorată numai în poziție culcată, 1.
Apăsare în regiunea ambilor rinichi (a șaptea, a opta, a cincisprezecea și a nouăsprezecea zi), 2.
Apăsare în spate, deasupra regiunii rinichiului drept, dimineața (a douăzecea zi), 2.
În timpul menstruației, apăsare severă în șale și în partea anterioară a abdomenului inferior, ca și cum totul ar fi împins afară prin organele genitale, 1.
Apăsare dureroasă, ca de rană, în regiunea rinichiului drept (a șasea zi), 2.
Senzație dimineața ca și cum șalele ar fi apăsate spre interior din ambele părți, 5. [1150.]
Înțepături care urcă uneori din șale, prin partea stângă a abdomenului, până la torace, 1.
Junghiuri în regiunea ambilor rinichi (a unsprezecea și a douăzeci și noua zi), 2.
Junghiuri surde în regiunea rinichiului stâng, la început la expirație, apoi mai multe succesive, dispărând la frecare, 5.
Durere sfâșietoare în regiunea rinichiului drept (a treisprezecea zi), 2.
Durere sfâșietoare în mușchii lombari, împiedicând respirația, 1.
Durere sfâșietoare care se deplasează înainte și înapoi în regiunea lombară stângă, în timp ce șade, dispărând la mișcare, 5.
Durere ca și cum carnea ar fi smulsă din șale, la mers, dar mai ales la atingere, 1.
Durere ca de contuzie în regiunile ambilor rinichi, persistând mult timp după-amiaza, în timp ce șade (prima zi), 5.
Senzație intensă ca de contuzie în șale, mai ales dimineața la ridicare, 1.
Zvâcnire în șale, 1. [1160.]
Durere smucitoare în șale la aplecarea înainte, astfel încât mult timp nu se poate îndrepta, 1.
Regiunea sacrală.
Durere gâdilătoare, obositoare, deasupra sacrului, 1.
Senzație severă de roadere în coccis, în repaus și în mișcare, 5.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Obiectiv.
Tremur al mâinilor și picioarelor și obosește ușor la mers, 1.
Rigiditate a membrelor (după zece zile), 1.
Lipsă de tonus și slăbiciune a membrelor, 1.
Pierderea forței în membre; acestea cedează, 1.
Slăbiciune cu senzație de gâdilare în toate membrele, 1.
Neliniște atât de mare în membre, seara în pat, încât nu putea găsi nicio poziție în care să stea culcată comod, 1.
Subiectiv.
Părțile pe care stă culcată amorțesc (brațele și picioarele), 1. [1170.]
Piciorul stâng și brațul drept amorțesc noaptea, 1.
O asemenea greutate în membre, încât abia își poate ridica picioarele, 1.
Membrele se simt grele, mai ales picioarele, 8.
Neliniște în membre, seara; este obligată să le miște, 1.
Neliniște în membre, seara; este adesea obligată să le întindă, 1.
Durere arzătoare în membre, noaptea în pat, 1.
Durere de tracțiune în toate membrele, cu senzația ca și cum ar fi fost bolnav de mult timp, cu paloare marcată a feței și emaciere, 1.
Apăsare în membre, ca și cum ar fi în oase, când ici, când colo, 1.
Durere apăsătoare în articulații, cu durere de tracțiune în oasele lungi, 1.
Durere apăsătoare în articulațiile genunchilor, picioarelor și mâinilor, numai în repaus, 1. [1180.]
Înțepături în articulații și tendoane, 1.
Durere sfâșietoare trecătoare în degete și, în același timp, în degetele de la picioare, 2.
Membrele îl dor când le sprijină pe orice obiect (după patru zile), 6.
Smucituri în membre (a opta zi), 1.
Furnicături în membre, mai ales în picioare, în timp ce șade, cu senzație de tracțiune în gambe, care îl face neliniștit, 2.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Obiectiv.
Brațele obosesc ușor la scris (după trei zile), 1.
Slăbiciune și pierderea forței în ambele brațe, 1.
Slăbiciune a brațului, cu umflarea brațului și a mâinii, 1.
Brațele sunt lipsite de putere, îndeosebi cel drept, cu care nu poate ține nimic, 8.
Subiectiv.
Ambele brațe par paralizate (prima zi), 1. [1190.]
Ambele brațe amorțesc și devin rigide la frig; amorțesc chiar și după un efort fizic intens, 1.
Brațele amorțesc dimineața în pat, cu o senzație de presiune internă, ca și cum ar fi rigide și lipsite de mobilitate; ele și mâinile sunt lipsite de sensibilitate timp de o jumătate de oră, 1.
Brațul pe care stă culcat noaptea amorțește, 1.
În aer rece, brațele își pierd căldura, sensibilitatea se atenuează și par aproape amorțite, 1.
Dureri reumatice în brațe, îndeosebi în cel drept, precum și în spate, piept și umeri; mai accentuate la mișcarea lor, 8.
Dacă se trezește noaptea, brațele, umerii și gâtul par mai rigide decât în orice alt moment, 8.
Durere tensivă violentă în braț, timp de opt zile, astfel încât nu îl putea ridica drept din cauza durerii; îl poate însă îndoi înapoi, poate sta culcat pe el sau poate apuca articulația fără durere, 1.
Durere de tracțiune în brațul stâng (după douăzeci și una de ore), 1.
Durere sfâșietoare în brațul stâng, extinzându-se de sus în jos până la încheietura mâinii, 1.
Durere sfâșietoare violentă în întregul braț stâng (a șaptea zi), 5. [1200.]
Tresărire în braț, seara, la adormire, 5.
Tresăriri frecvente ale brațului stâng, 1.
Umăr.
Pocnituri în articulația umărului, la mișcarea acesteia sau la ridicarea brațului foarte sus, 5.
Umerii par grei, 8.
Când stă așezată, simte o greutate pe umeri, ca și cum nu i-ar putea ridica sau ca și cum ar fi fixați în jos, 8.
Umărul stâng este dureros la mișcarea violentă a brațului și la exercitarea unei presiuni puternice cu acesta, 1.
Tensiune și tracțiune apăsătoare în umărul drept, cu senzație de paralizie în brațul drept, 2.
Durere tensivă violentă în umărul stâng, dimineața, astfel încât nu poate ridica brațul, 1.
Durere de tracțiune în umărul drept (a șaptesprezecea zi), 2.
Presiune ca de ciupire în articulația umărului drept, mai dureroasă la inspirație, 2. [1210.]
Înțepături fine în umeri, în repaus și în mișcare, 5.
Înțepături fine în umărul stâng și apoi în tendoanele de pe partea stângă a gâtului, 5.
Durere sfâșietoare în umărul drept, în timp ce tricotează; dispare la mișcarea acestuia, 5.
Durere sfâșietoare în articulația umărului stâng, 2.
Durere sfâșietoare în umărul stâng, în repaus și în mișcare, 5.
Durere sfâșietoare ca de ciupire în umărul drept, 2.
Durere ca după lovire sub articulația umărului drept, îndeosebi la mișcarea și atingerea acesteia, 1.
Umflarea ganglionilor axilari, 1.
Ganglionii axilari se umflă și devin dureroși la atingere, ca și cum ar supura (a doua zi), 1.
Durere surdă, tăioasă și sfâșietoare în axila dreaptă (a douăzeci și patra zi), 2. [1220.]
Înțepătură violentă în axila stângă, 5.
Înțepături surde, presiune și durere sfâșietoare sub axile, 2.
Durere sfâșietoare și înțepătoare în axila dreaptă, la ridicarea brațului în timp ce scrie, dimineața (a șaptea zi), 5.
Durere sfâșietoare în axila stângă, în repaus (a zecea zi), 5.
Durere ca de rană, dar sfâșietoare, puțin mai jos de axila stângă, provocată și agravată de respirația profundă, 2.
Sensibilitate și arsură în axila dreaptă (a cincisprezecea zi), 2.
Braț.
Fasciculații în masa musculară a brațului stâng, 5.
Fasciculații musculare în brațul stâng (zilele a optsprezecea, a nouăsprezecea și a douăzeci și cincea), 2.
Durere ca de paralizie în ambele brațe, mai ales la mișcare, 1.
Tensiune și tracțiune ca de paralizie în brațul stâng, extinzându-se de la umăr în antebraț, care tinde să amorțească, dimineața la trezire (a treizeci și patra zi), 2. [1230.]
Tensiune arzătoare în brațul drept, imediat deasupra cotului, 5.
Înțepătură în brațul drept, 1.
Durere sfâșietoare în brațul drept, deasupra plicii cotului, seara, 5.
Durere sfâșietoare în brațul stâng, extinzându-se uneori în umăr (zilele a unsprezecea, a șaisprezecea și a douăzecea), 2.
Durere sfâșietoare în partea superioară a brațului drept și în cot (zilele a douăsprezecea și a douăzeci și doua), 2.
Durere sfâșietoare și înțepătoare în brațul stâng, 1.
Durere ca după lovire în brațul drept, îndeosebi la ridicarea brațului, 6.
Durerea pulsatilă din braț îl trezește noaptea, 1.
Durere pulsatilă intermitentă în brațul stâng, 1.
Cot.
Durere în cot ca și cum ar fi rigid, la întinderea brațului drept după ce fusese îndoit, 1. [1240.]
Tracțiune și durere sfâșietoare în ambele coate, uneori cu o senzație de căldură, repetându-se foarte frecvent, 2.
Înțepături violente în plicile ambelor coate, dimineața în pat, dispărând după ridicare, 1.
Înțepături sfâșietoare în plica cotului stâng, 2.
Durere sfâșietoare în plicile ambelor coate (zilele a treia, a șasea și a douăzeci și doua), 2.
Antebraț.
Durere tensivă în antebraț, 2.
Durere de tracțiune în antebraț, 1.
Durere sfâșietoare în ambele antebrațe, extinzându-se spre încheieturile mâinilor, 2.
Durere sfâșietoare în porțiunea superioară a ambelor antebrațe, 2.
Durere sfâșietoare în mijlocul ambelor antebrațe, 2.
Încheietura mâinii.
Slăbiciune a încheieturilor mâinilor, ca după o entorsă, îndeosebi a celei stângi, 9. [1250.]
Tracțiune pe suprafața internă a încheieturii mâinii stângi, agravată de mișcare, 5.
Înțepături în încheietura mâinii stângi, la mișcarea acesteia; ulterior, în repaus, câteva înțepături ascuțite, 2.
Durere sfâșietoare în încheieturile mâinilor (zilele a unsprezecea și a douăzecea), 2.
Durere sfâșietoare în încheietura mâinii drepte, în timp ce tricotează, repetându-se frecvent (a patra zi), 5.
Durere sfâșietoare în procesul stiloid al radiusului (a douăzeci și noua zi), 2.
Durere sfâșietoare fină în încheietura mâinii stângi, extinzându-se până la inelar, repetându-se frecvent (a patra zi), 5.
Mână.
Tremur al mâinilor, dimineața, când scrie, 1.
Pierderea forței în mâini, 1.
Trezindu-se noaptea, constată că nu își mai poate folosi mâinile, 1.
Neliniște a mâinilor, noaptea, 1. [1260.]
Mâinile amorțesc dimineața, la trezire, cu cefalee surdă, care se intensifică la ridicare, și cu eructații goale frecvente, care durează până la prânz, 4.
Mâna și degetele sunt amorțite, 8.
Palmele par lipsite de sensibilitate, mai ales vârfurile degetelor, 8.
Oasele metacarpiene sunt dureroase la apucare, 1.
Arsură pe mâna stângă, ca de la cărbuni încinși, 6.
Tracțiune violentă din braț până în mână (după două zile), 6.
Tracțiune ca de paralizie, surdă și dureroasă, extinzându-se din antebrațul stâng în mână, seara, 6.
Durere surdă, apăsătoare, pe dosul mâinii stângi, 5.
Durere sfâșietoare violentă pe dosul mâinii stângi, ca și cum ar fi în măduva osului, aproape insuportabilă, 5.
Durere sfâșietoare surdă și apăsătoare în ambele mâini, între police și index (zilele a douăsprezecea, a șaisprezecea și a douăzeci și una), 2.
Degete. [1270.]
Inflamație la inserția unghiei indexului, ca o supurație a unghiei; la apăsare, se scurge puroi fluid timp de șapte zile, 2.
Rigiditate și slăbiciune ca de paralizie a policelui și indexului, când scrie, 3.
Paralizia policelui, de la tricotat, 2.
Policele amorțește spre dimineață, în pat, 1.
Vârfurile degetelor amorțesc, mai ales dimineața, 4.
Amorțeală și insensibilitate a policelui drept, persistând câteva săptămâni, 1.
Degetele mijlocii par mai rigide decât celelalte, rigiditatea extinzându-se în sus pe dosul antebrațului până la cot, 8.
Arsură la vârful degetului mic, 2.
Durere arzătoare ca de la cărbuni încinși în două degete ale mâinii stângi, 6.
Durere arzătoare la inserția unghiei degetului mijlociu, 2. [1280.]
Durere de tracțiune în articulațiile metacarpofalangiene, 1.
Tracțiune spasmodică înainte și înapoi în deget, dimineața în pat, urmată de amorțeală, mișcare dificilă și senzație de frig în degete, 1.
Înțepături în degetele mâinii drepte, 1.
Înțepături dureroase în indexul drept, ca și cum un ac cu ață ar fi tras din porțiunea inferioară spre vârf; ameliorate prin îndoirea degetului, reapar la întinderea lui, 5.
Înțepături fine, dureroase, sub unghia degetului mijlociu stâng, 5.
Înțepături fine și ascuțite, ca în supurație, în vârfurile ultimelor patru degete ale mâinii drepte, 5.
Înțepături fine, intermitente, în articulația mijlocie a indexului drept, 5.
Durere sfâșietoare în falangele și articulațiile degetelor, 2.
Durere sfâșietoare în policele stâng, 5.
Durere sfâșietoare în articulația mijlocie a indexului, 2. [1290.]
Durere sfâșietoare în articulațiile degetului mijlociu stâng, 5.
Durere sfâșietoare în degetul mic stâng, spre vârf, în timpul mișcării, reapărând frecvent, 5.
Durere sfâșietoare sub unghiile degetelor (a treizeci și patra zi), 2.
Dureri sfâșietoare sub unghiile policelor, 2.
Durere sfâșietoare surdă în eminența tenară (a noua zi), 2.
Durere sfâșietoare violentă, extinzându-se de pe dosul mâinii stângi în degete, 2.
Durere sfâșietoare violentă în porțiunea inferioară a indexului drept, extinzându-se spre vârf, 3.
Durere sfâșietoare și înțepătoare sub unghie și în vârful indexului, 2.
Câteva dureri sfâșietoare fine în degetul mic stâng, 5.
Durere arzătoare și sfâșietoare în vârful indexului (a zecea zi), 2. [1300.]
Durere de tracțiune și sfâșietoare în vârful degetului mic, 2.
Durere ca de rană, dimineața, în ultima falangă a degetului mijlociu, îndeosebi sub unghie, neagravată de atingere, 2.
Durere ca de ulcerație în prima articulație a policelui stâng, seara, 5.
Senzație de furnicare în vârful degetului mijlociu drept, 2.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Urcarea treptelor este foarte dificilă; mersul pe teren plan nu este, 1.
Membrele amorțesc în poziție culcată, 1.
Senzație de amorțeală și mare predispoziție a întregului membru inferior drept de a amorți, mai ales la nivelul gambei, 2.
Senzație de amorțeală a întregului membru inferior drept, ca și cum ar urma să amorțească, urmată de o mare greutate în acesta, dimineața după trezire, 5.
Extremitățile inferioare amorțesc frecvent, 1.
În poziție șezândă, amorțește mai întâi un membru și apoi celălalt, 1. [1310.]
Mare greutate apărută brusc în piciorul stâng, astfel încât nu-l poate mișca decât cu mare dificultate, ca și cum ar fi paralizat, noaptea în pat și în cursul zilei următoare, în poziție șezândă, 5.
Arsură și durere în ambele membre, chiar și cu junghiuri acute, 1.
Șold.
Slăbiciune, oboseală și senzație ca după contuzie în șolduri și membre, mai ales în gambe, la mers (a treisprezecea zi), 1.
Înțepături fine, dar foarte acute, în articulația șoldului stâng în timp ce stă în picioare; după ce se așază, apare o durere înțepătoare și sfâșietoare de-a lungul întregului picior, ca și cum ar fi în măduvă, care dispare după ridicarea de pe scaun, 5.
Sfâșiere, uneori cu furnicături, în șolduri sau în părțile care le înconjoară (a nouăsprezecea, a douăzeci și una și a treizecea zi), 2.
Sfâșiere în șolduri și genunchi chiar și în poziție șezândă, 1.
Durere sfâșietoare în șoldul stâng, din când în când, 1.
Ciupire și sfâșiere în articulația șoldului, 2.
Dureri ca de lovitură în partea superioară a osului șoldului stâng, la mers și la atingere, 2.
Durere ca după contuzie în articulația șoldului, cu durere la mișcare și la strănut, 1. [1320.]
Zvâcnire în articulația șoldului stâng la rotirea piciorului, 3.
Coapsă.
Coapsele îi sunt atât de obosite, ca și cum ar fi fost epuizate de mers, timp de multe zile, mai ales după-amiaza, 1.
Paralizie a întregii coapse, cu senzația că aceasta ar urma să amorțească, 2.
Senzație de pierdere a forței în ambele coapse, deasupra genunchilor, seara, 5.
Durere surdă în fese, 2.
Cârceiul din coapsa și gamba dreaptă l-a trezit de două ori în timpul nopții, 1.
Durere de tracțiune în coapsă (după unsprezece zile), 6.
Durere de tracțiune în coapsă, la urcare, ca și cum aceasta s-ar rupe în două, 1.
Durere de tracțiune în coapsa stângă, extinzându-se până la genunchi, 1.
Tracțiune paralizantă în întreaga coapsă, intensificându-se frecvent până la sfâșiere, mai accentuată în timp ce stă în picioare și la căldura patului, adesea numai seara și noaptea, 2. [1330.]
Tresăriri pe fața anterioară a coapsei drepte, 5.
Sfâșiere în porțiunea superioară și internă a coapsei, 2.
Sfâșiere în porțiunea posterioară a coapsei, aproape de fese, extinzându-se spre organele genitale, 2.
Sfâșiere în coapsa stângă și în tibie în timpul menstruației, 5.
Sfâșiere în fese și la suprafața lor, nu departe de articulația șoldului, 2.
Accese de ciupire și sfâșiere în fese, 2.
Senzație dureroasă ca de rană între picioare, 1.
Durere ca de rană într-un punct din mijlocul coapsei, la atingere, 1.
Genunchi.
Durere violentă ca după contuzie, la o lățime de palmă deasupra genunchiului drept, ca și cum coapsa s-ar desprinde, în timp ce stă în picioare și mai accentuată în poziție șezândă, persistând ulterior atât în repaus, cât și la mișcare, 5.
Durere ca de supurație în fese și coapse, de la ședere, 1. [1340.]
Zvâcniri în mușchii coapselor, 2.
Zvâcniri în mușchii feselor, 1.
Rigiditate a genunchilor (a doua zi), 1.
Rigiditate, tensiune și slăbiciune în genunchiul drept, ca și cum ar fi strâns legat, 1.
Amorțire dureroasă a genunchilor la mers rapid; nu-i poate îndoi bine, 1.
Articulațiile genunchilor par aproape lipsite de putere; nu le îndoaie în timpul mersului, de teamă să nu cedeze, de aceea merge lateral, 8.
Senzație paralizantă în genunchi în poziție șezândă, 3.
Durere paralizantă în genunchiul drept la mers (a șasea zi), 2.
Durere tensivă în genunchiul drept, urmată de furnicături în acesta, numai la mers și dispărând în poziție șezândă, 5.
Durere surdă pe partea laterală a genunchiului la mers și mai ales la întinderea piciorului, 2. [1350.]
Durere de tracțiune în genunchi la mers, extinzându-se până la coapsă, 1.
Înțepături în genunchiul stâng (a doua zi), 5.
Durere ca de entorsă în genunchi, la ridicarea din poziția șezândă, timp de câteva minute, 1.
Sfâșiere în ambii genunchi (prima zi), 5.
Sfâșiere în genunchi și în articulația genunchiului, seara, cu căldură în acesta, 2.
Sfâșiere în fosa poplitee, 2.
Durere sfâșietoare în genunchi la mers și în poziție șezândă, 1.
Sfâșiere frecventă în genunchi, 2.
Pulsații și bătăi frecvente în genunchiul stâng în timpul zilei, 3.
Gambă.
Amorțeală și furnicături în gamba dreaptă, 1. [1360.]
Greutate în gambe, 1.
Durere de tracțiune în gamba dreaptă, extinzându-se până la picior, timp de câteva zile, 1.
Tracțiune și sfâșiere în oasele gambelor, 2.
Tracțiune paralizantă în gambe, 1.
Tresăriri pe fața anterioară a gambei stângi în timp ce stă în picioare, 5.
Sfâșiere și tracțiune, cu senzație de mare oboseală, în gambe, mai ales la glezne, la trezirea din timpul nopții, 1.
Junghiuri în tibii, 1.
Sfâșiere în ambele tibii, cu durere a periostului la atingere și senzație de tensiune la mers, 2.
Sfâșiere în partea superioară a tibiei, sub genunchi, 2.
Sfâșiere în tibia stângă, 5. [1370.]
Tensiune în gambe, ca și cum ar fi prea scurte, la ridicarea din poziția șezândă în timpul zilei, 1.
Tensiune în gamba stângă, ca și cum tendoanele ar fi prea scurte, în timp ce stă în picioare, nu în poziție șezândă, 5.
Cârcei în gamba dreaptă (după douăzeci de ore), 1.
Cârcei în gambă și talpă la tragerea piciorului în sus, noaptea în pat, 1.
Sfâșiere în partea superioară a gambei (a douăzecea zi), 2.
Sfâșiere în gamba dreaptă, extinzându-se profund spre interior la apăsare și frecare, 5.
A provocat durere în partea superioară a gambelor, ca după contuzie sau după mers excesiv, iar la întinderea picioarelor, rigiditate de la jumătatea feței posterioare a coapselor până la tendines Achillis, ca și cum tendoanele ar fi întinse, 10.
Gleznă.
Durere severă de tracțiune și înțepătoare în glezna stângă, când calcă pe ea, timp de câteva ore dimineața după ridicare, fiind cea mai dureroasă seara, cu pulsații în gleznă și înțepături în călcâi; nu se poate sprijini pe picior și este obligată să-l țină permanent ridicat; acesta pare prea greu, este umflat la locul durerii și fierbinte la atingere, 1.
Junghiuri sub maleolă, 1.
Înțepături violente în tendoanele din spatele maleolei externe drepte la alergare, dispărând în repaus, 5. [1380.]
Senzație ca și cum un junghi ar pătrunde brusc în maleolă; la mers, senzație ca și cum picioarele s-ar rupe; a fost obligată să rămână în picioare, 1.
Sfâșiere chiar deasupra maleolei (a douăzecea zi), 2.
Sfâșiere în maleola internă, transversal spre tendo Achillis, 5.
Sfâșiere în jurul maleolelor, cu picioare reci, care încetează după ce acestea se încălzesc, 1.
Sfâșiere frecventă în glezne, 2.
Sfâșiere spasmodică în maleolă, cu pulsații în jurul ei, extinzându-se în sus de-a lungul tibiei până la genunchi, 1.
Laba piciorului.
Umflarea picioarelor, 1.
Umflare mare a picioarelor, extinzându-se până la maleole, 1.
Piciorul stâng amorțește în timpul mesei, 5.
Picioarele amorțesc după masă, 4. [1390.]
Greutate și rigiditate a picioarelor, 1.
Labele picioarelor și gambele i se par prea mici, 8.
Senzație de tensiune a picioarelor, aproape fără umflare, 1.
Ciupire și tracțiune în picior, ca de mare oboseală, 2.
Înțepături în picioare, 4.
Înțepături și arsuri în picioare după mers, 4.
Înțepături în piciorul stâng, extinzându-se spre interior, 1.
Sfâșiere pe partea internă a piciorului și pe talpă, 2.
Tracțiune și sfâșiere în picior, extinzându-se până la degete, 2.
Tresăriri vizibile pe dosul piciorului stâng, seara, 5. [1400.]
Înțepături pe dosul piciorului, 1.
Sfâșiere pe dosul piciorului, extinzându-se până la degete, 2.
Umflarea și înroșirea tălpilor, cu arsuri în ele, chiar și în poziție culcată, deși și mai accentuate la călcare, 2.
Durere apăsătoare în talpă la călcare și la mers, 1.
Durere apăsătoare în călcâi, 1.
Înțepături ca de ace sub călcâi, 1.
Furnicături în tălpi, extinzându-se spre degete, 1.
Durere cu furnicături în tălpi, cu sensibilitate dureroasă a acestora, 1.
Degetele picioarelor.
Degerătură pe pernița degetului mare, cu durere înțepătoare și tăioasă; este roșie și îngroșată, 1.
Degerături roșii, inflamate, pe degetele picioarelor, cu durere apăsătoare, 1. [1410.]
Degerătură roșu-albăstruie pe pernița degetelor mari, inflamată și cu durere tăioasă și înțepături ca de ace, mai ales în cizme sau pantofi, 1.
Cârcei în degetul mare stâng, astfel încât nu-l poate întinde, seara, în poziție șezândă, 5.
Durere ca de entorsă în prima articulație a degetului mare, la mers, cea mai acută la îndoirea lui în sus (a unsprezecea și a treizeci și treia zi), 2.
Senzație de gâdilare și înțepături în vârfurile degetelor, 2.
Înțepături ca de ace în pernițele degetelor mari, 2.
Înțepături în bătături, 4.
Înțepături fine, cu mâncărime, în vârful degetului mare, 1.
Sfâșiere în degetele picioarelor (a patra, a șaptea, a unsprezecea și a douăzecea zi), 2.
Sfâșiere în prima falangă a degetului mare (a unsprezecea, a șaisprezecea, a nouăsprezecea și a treizeci și patra zi), 2.
Sfâșiere în vârfurile degetelor mari (a unsprezecea, a șaptesprezecea și a treizeci și șasea zi), 2. [1420.]
Vârfurile degetelor sunt foarte dureroase la mers, 1.
Senzație de roadere pe marginea externă a degetului mare drept, 5.
Unghia degetului mare este dureroasă lateral, ca și cum ar crește în carne (a paisprezecea zi), 2.
Bătăturile sunt dureros de sensibile, 1.

SIMPTOME GENERALE

Obiective.
Pulsații perceptibile ale tuturor arterelor, 3.
Tremur violent, 1.
Tremur brusc, 6.
Indolență (a doua zi), 1.
Oboseală însoțită de tremur în timpul mersului, mai întâi la genunchi, urmată de tremur al mușchilor abdominali și al brațelor, 1.
Moleșeală, slăbiciune și greață, după somnul de după-amiază, 6. [1430.]
După masă, oboseală cu pulsații în epigastru și cefalee, 1.
Oboseală mare la trezirea de dimineață, ameliorată după ridicarea din pat, revenind într-un grad mai mare după-amiaza, 4.
După masă, foarte obosit și somnoros, 4.
Slăbiciune mare, seara, 5.
Acces de slăbiciune la întoarcerea de la o plimbare moderată, atât de violent încât abia a putut ajunge acasă; concomitent, a simțit căldură în stomac, picături de sudoare i-au apărut pe frunte (iarna), iar membrele îi tremurau; după o scurtă odihnă, toată slăbiciunea a dispărut, 1.
Acces de slăbiciune bruscă, seara, la culcare, cu o senzație dureroasă, greață, căldură și slăbiciune în epigastru, vertij și dispariția ideilor din cap; de asemenea, două accese similare dimineața, urmate de oboseală mare, 1.
Un copil de patru ani dorește în permanență să fie purtat, 1.
Epuizare și oboseală, seara, ajungând aproape până la greață, 2.
Epuizare și oboseală frecvente (prima zi), 1.*
Acces de epuizare a întregului corp, mai ales în regiunea lombară; mușchii cervicali par relaxați, brațele și picioarele sunt lipsite de tonus, ca și cum ar cădea, împreună cu slăbiciune în regiunea inimii, asemenea unei senzații de leșin (după câteva ore), 1. [1440.]
Acces de senzație de leșin de îndată ce face chiar și puțină mișcare, 1.
Cu o săptămână înainte de apariția menstruației, neliniște ca și cum ar urma să apară menstrele (a șaisprezecea zi), 1.
Subiective.
Întregul corp este foarte sensibil; ori de câte ori este atins sau mișcat, doare (a treia și a patra zi), 5.
Mare teamă de aerul liber, 1.
Răcește ușor (a treia zi), 1.
*Foarte predispus să răcească, 1.
Răcește ușor când merge în aer liber seara; urmează transpirație noaptea, precum și neliniște și greutate în ceafă, ca de la o povară (a patra zi), 1.
Răcește foarte ușor după ce se încălzește mișcându-se; își pierde pofta de mâncare și este cuprins de tremurături febrile, diaree cu durere colicativă în abdomen, somn neliniștit etc., 1.
Simptome de răcire de la orice curent de aer, 1.
Își simte carnea amorțită, 8. [1450.]
Își simte carnea umflată peste tot, 8.
Dacă privește în jos fără să-și aplece capul, simte slăbiciune și tremur, 8.
Senzație de slăbiciune în fiecare dimineață, ca și cum ar leșina sau ar fi cuprins de vertij (primele șase zile), 1.
Senzație de gol în întregul corp, ca și cum ar fi gol pe dinăuntru, 1.
Greutate, mai ales la nivelul labelor picioarelor; mersul devine anevoios, 1.*
Greutate a corpului, dimineața în pat, dispărând după ridicarea din pat, 1.
Greutate și prostrație a întregului corp, ca și cum ar fi epuizat, 5.
Un fel de tensiune în interiorul corpului, care se extinde la cap și ochi, 1.
Durere de tracțiune în întregul corp, când într-un loc, când în altul, în ceafă, omoplați, mâini și genunchi (după zece zile), 1.
Zvâcniri ici și colo în mușchi , timp de câteva zile, 6.* [1460.]
Somn neliniștit noaptea, din cauza durerii apăsătoare în partea corpului pe care stă culcat, 1.
Apăsare și anxietate noaptea dacă stă culcată pe partea dreaptă; este obligată să se ridice în șezut în pat până când are eructații, 1.
Durerea înțepătoare este cea mai caracteristică durere a lui Kali, 3.
Înțepături cu mâncărime ici și colo în corp, 1.
Carnea pare sensibilă dureros peste tot, ca și cum pielea ar fi zdrobită, 8.
Durere ca de contuzie în toți mușchii corpului, 1.
Durere ca și cum ar supura, la apăsarea oricărei părți a corpului, 1.
Pulsații dureroase în claviculă, umeri, părțile laterale ale abdomenului etc., 5.
Durere excesivă în întregul corp, ca loviturile unui ciocan, noaptea, 1.
Durerile reumatice se agravează când simptomele de la nivelul gâtului se intensifică, 8. [1470.]
Durerile reapar dimineața, la ora 2 sau 3, astfel încât nu poate rămâne culcat, și sunt mai intense decât în timpul zilei, când se mișcă, 1.*
Șederea în aer liber agravează tulburările, mai ales starea febrilă, 1.
După scaunul obișnuit, durerile reapar, dimineața (a doua zi), 5.
Vorbitul mult o afectează, 1.

PIELE

Erupții uscate.
Erupție papuloasă ici și colo, chiar și pe față, 6.
Urticarie timp de paisprezece zile, 1.
Urticarie, cu un prurit atât de violent, încât nu știa cum să-l suporte, durând cincisprezece zile, 1.
O pată mare, galbenă și scuamoasă pe partea superioară a frunții, 1.
Pete galbene, scuamoase, cu prurit violent pe întregul abdomen, precum și în jurul mameloanelor, devenind umede după scărpinare, 1.
Pată roșie, proeminentă, de forma unei lentile, deasupra încheieturii mâinii, 5. [1480.]
Pistrui pe față, 4.
Scuame pe buza superioară, 1.
Pielea întregii fețe, uscată și aspră, 1.
Pielea mâinilor, aspră și crăpată, 4.
Buze crăpate, scuamoase, 4.
O fisură în cicatricea unui exutoriu, 2.
Descuamarea buzei inferioare (a treizeci și patra zi), 2.
Buza inferioară devine scuamoasă, crăpată, 5.
Erupție în fosa poplitee, 1.
Prurit în țesutul sânului drept, cu o erupție fină, care însă devine vizibilă numai la frecare, 1. [1490.]
Erupție de coșuri în sprânceana stângă, 6.
Erupție de coșuri pe urechi, 1.
Coșuri permanente pe față, 4.
Coșuri care apar și dispar pe față, 1.
Coșuri pe arcadele zigomatice, cu durere arzătoare, 1.
Coșuri pe buze, cu prurit ca de mușcătură, 1.
Coșuri pe umeri, cu prurit și arsură după scărpinare, 5.
Coșuri dureroase la atingere deasupra buzei superioare, lângă nara stângă (a treizeci și șasea zi), 2.
Un coș în pielea părții anterioare a obrazului, sub ureche, fără durere, 2.
Un coș deasupra genunchiului, cu durere sfâșietoare și apăsătoare, 1. [1500.]
Două coșuri pe coapsa stângă, 1.
Coșuri pe organele genitale externe, cu arsură și senzație de mușcătură, 1.
Prurit al brațelor, cu coșuri albe ca boabele de mei după scărpinare, 4.
Coșuri pruriginoase la ceafă, seara, dispărând după douăzeci și patru de ore, 5.
Coșuri pruriginoase pe partea posterioară a policelui stâng, care continuă să producă prurit chiar și după scărpinare, 5.
Erupție papuloasă pe nas, 1.
Erupție papuloasă pe față, 1.
Erupție papuloasă sus pe braț, care produce prurit și durere, 2.
Prurit intens pe muntele lui Venus, în jurul organelor genitale și pe coapse, cu erupție papuloasă fină, roșie, 1.
Erupții umede.
Vezicule pe buze, 5. [1510.]
Vezicule pe roșul buzei inferioare; sunt dureroase la atingere și produc prurit, 1.
Veziculă pe degetul mic, 1.
Veziculă pe indexul stâng, care, timp de câteva zile după deschidere, elimină o substanță apoasă, nepulentă, 1.
Un coș pruriginos și trei vezicule cu areolă inflamată pe tibie, 5.
Vezicule pruriginoase în palma mâinii, 1.
Coșuri mici, ascuțite, pruriginoase și umede pe ambele buze și de jur împrejurul gurii, 1.
Erupții pustuloase.
Coșuri cu vârf purulent pe față, 1.
Coșuri mari, roșii, pe eminența frontală stângă, dureroase la atingere; ulterior supurează (a treizeci și doua zi), 2.
O pustulă mică, roșie, în mijlocul frunții, dispărând în dimineața următoare, 5.
Pecingine pe gambe, 4. [1520.]
Un ulcer mic, superficial, deasupra aripii stângi a nasului, dureros la atingere, 2.
Coș ulcerat lângă anus, cu înțepături, 1.
Un loc pruriginos pe coapsă, lângă șold, care se ulcerează după scărpinare, 1.
Ulcerul sângerează foarte mult, aproape fără cauză, 1.
Sângerare abundentă a unui ulcer, noaptea, 1.
Simptome subiective.
Arsură în diferite locuri ale pielii, chiar și sub axile, ca de la o cataplasmă cu muștar, 2.
Înțepături și senzație de roadere în pielea întregului corp, 1.
După ce s-a culcat la ora 11, nu a putut dormi din cauza unui prurit violent, înțepător, pe întregul corp; a dormit numai de la ora 11 la ora 1, 5.
Prurit pe întregul corp, seara înainte de a adormi, dispărând în pat, 1.
Prurit ici și colo pe corp, în special pe gambe; la scărpinare, locurile sângerează ușor, 6. [1530.]
Prurit pe întregul corp, când ici, când colo, cu mici coșuri după scărpinare, 5.
Prurit violent pe întregul corp, dimineața și seara, în special pe spate, unde au apărut mici coșuri (după trei zile), 3.
Prurit violent, aproape înțepător, pe întregul corp, noaptea în pat, 5.
În timpul menstruației, prurit violent pe întregul corp, 1.
Prurit arzător pe întregul corp, pe față, mâini, tibii etc., când ici, când colo, 1.
Prurit arzător pe față, 1.
Apăsare și tensiune la locul unui fost ulcer (pe gambă), 1.
Furnicare gâdilătoare în degetele și tălpile picioarelor, 2.
Prurit în lobulii urechilor, 1.
Prurit al pielii feței, precedat de tresăriri; este obligat să o frece, după care arde ca focul, 1. [1540.]
Un neg vechi de pe față începe să producă prurit, 1.
Prurit în jurul marginilor buzelor, 1.
Prurit pe bărbie, 1.
Prurit exterior în epigastru, neameliorat prin scărpinare, 5.
Prurit în jurul ombilicului, 3.
Prurit în partea inferioară a abdomenului, timp de câteva zile (după zece zile), 1.
Prurit pe scrot, 6.
Prurit pe spate, care devine dureros după scărpinare, 1.
Prurit în partea inferioară a regiunii lombare, 1.
Prurit în axile, 1. [1550.]
Prurit pe încheietura mâinii, 6.
Prurit deasupra încheieturii mâinii drepte, dispărând la scărpinare, 5.
Prurit între fese, 1.
Prurit pe genunchi, 1.
Prurit pe tibie, 6.
Prurit pe fețele plantare ale degetelor picioarelor, 2.
Imposibilitatea de a adormi din cauza pruritului de pe scrot, 1.
Prurit sever pe abdomen și coapse, 1.
Prurit violent în palme, lângă degete, seara (prima zi), 2.
Prurit violent pe gambe, seara, 6. [1560.]
Prurit violent în jurul gleznei, dimineața în pat, 1.
Prurit violent și căldură în picioare, seara, ca și cum ar fi fost degerate, 1.
Prurit violent la degetul mare al piciorului, sub unghie, cu durere la atingere, 2.
Prurit arzător pe față, pe spate și pe cap, 1.
Prurit arzător pe perineu, noaptea, 1.
Prurit arzător al organelor genitale externe, 1.
Prurit arzător pe sacru și sub rotula dreaptă, 5.

SOMN ȘI VISE

Somnolență.
Căscat frecvent, 1.
Somnolență devreme seara, cu tăcere posomorâtă, 2.
Somnolență după-amiaza (a treia zi), 4. [1570.]
Somnolență, cu căscat, în timpul mersului în aer liber, 1.
Somnolență după cină, care dispare în aer liber, 5.
Somnolență constantă după-amiaza, căscat și expresie suferindă, 5.
Somnolență mare în timpul zilei; adoarme chiar și stând așezată, 1.
Somnolență mare; putea să doarmă chiar și în timpul micului dejun (curând), 5.
După ce mănâncă, somnolență mare, cu senzație de frig și căscat, 1.*
Somnolență copleșitoare după-amiaza și seara, 1.
Accese de somnolență în timp ce mănâncă (a doua și a patra zi), 1.*
Somnolență foarte devreme seara (după zece zile), 6.
Foarte somnoros dimineața și se trezește târziu, 1. [1580.]
Foarte somnoros, cu căscat, înainte de amiază, persistând până la amiază, 5.
Dimineața, după un somn bun, este curând nevoit să se culce din nou, iar după trei ore de somn se simte bine, 1.
Somn prea îndelungat, urmat de confuzie la nivelul capului, mare moleșeală, senzație de catar și apăsare în ochi, 1.
Tresărire în somn, 1.
Tresare când adoarme, 1.
Tresare și se smucește frecvent în timpul somnului, 1.
Seara, când adoarme, are o smucitură prin tot corpul, astfel încât tresare și se ridică brusc, 1.
Membrele îi tresar în somn și sforăie, 1.
Tot corpul se mișcă în somn două nopți la rând, ca în epilepsie, cu smucituri ale brațelor și tropăit din picioare, însă fără respirație hârâitoare; după trezire nu știe nimic despre aceasta, 1.
Insomnie.
Adoarme târziu (primele săptămâni), 1. [1590.]
Adoarme cu dificultate seara, după ce merge în aer liber, 1.
Seara, timp de mai multe zile, nu poate adormi multă vreme, 5.
Nu poate adormi înainte de ora 11 sau 12, fără motiv, 1.
Noaptea nu poate adormi înainte de ora 1 sau 2, fără motiv și fără alte simptome, 1.
Nu poate adormi înainte de miezul nopții, după efort intelectual, 1.
Noaptea, doar ațipire în loc de somn, 1.
Somn pe jumătate treaz noaptea, 1.
Somn agitat (a patra zi), 4.*
Noaptea, copilul era agitat și anxios, plângea mult, dorea când una, când alta, fără să ia nimic, 1.
În timpul menstruației, somn foarte agitat, cu vise anxioase, 1. [1600.]
Noapte foarte agitată; se trezește chiar și de douăzeci de ori, fără vreun motiv anume, 5.
Seara, după ce s-a culcat, s-a trezit brusc tresărind, cu tremurături în tot corpul, 1.
Tendință de a se trezi devreme dimineața, fără vioiciune, 1.
Se trezește mult mai devreme decât de obicei și nu mai poate adormi, 1.
Se trezește întotdeauna la ora 4 și, după aceea, frecvent până dimineața, 1.
*Se trezește dimineața în jurul orei 1 sau 2 și nu mai poate dormi, din cauza stării de veghe, 1.
Noaptea, după ce se trezește, nu mai poate adormi din cauza gândurilor vii, 1.
Dimineața are senzația că nu a dormit suficient, 1.
Insomnie noaptea; iar dacă ațipește, are vise anxioase; urmată dimineața de obtuzitate, cu mâinile fierbinți, 1.
Vise.
Fantezii noaptea, timp de trei ore, în stare de veghe, cu căldură în creier și căldură externă în tot corpul, urmate de puțină transpirație, răceala membrelor, tremurături și multe tresăriri, ca de spaimă, 1. [1610.]
A adormit imediat, dar a și început să viseze, 1.
Vise noaptea, cu somn agitat și treziri frecvente, 1.
Multe vise, cu neliniște și răsuciri în somn, 1.
Noaptea trece dintr-un vis în altul, 1.
Somn plin de vise, cu treziri frecvente (a zecea zi), 6.
Somn agitat, plin de vise, 2.
Întregul somn este plin de vise vii despre treburile zilei, 1.
Somn cu vise, în timpul căruia vorbește, 1.
Vorbește în somn, 1.
Vorbește tare în somn, 5. [1620.]
Plâns violent într-un vis, noaptea, 1.
Copilul plânge și se răsucește agitat noaptea, 1.
Vise voluptuoase frecvente (primele paisprezece zile), 1.
Vise lascive după coit, noaptea, cu emisie seminală, 6.
Vise anxioase, strigă după ajutor, 1.
În timpul menstruației, adoarme din nou după ce se trezește dimineața, dar rămâne într-o stare extrem de neplăcută între somn și veghe; este chinuită de lucrurile pe care le aude și care o neliniștesc, deși, în același timp, știe că doar visează, dar nu poate deschide ochii și numai cu dificultate se poate trezi din această stare, 1.
Vis anxios despre un pericol care o amenința din partea unor forme care treceau, dintre care unele o apucau, 1.
Vise anxioase; tatăl său era pe punctul de a-l bate, 1.
Vis despre tâlhari (a unsprezecea zi), 6.
A visat că era în flăcări catedrala; când se trezea (ceea ce se întâmpla adesea), nu se putea gândi la nimic altceva; s-a sculat pentru o jumătate de oră și a aprins o lumânare pentru a scăpa de această idee; apoi, când a adormit din nou, a avut din nou același vis și tot așa pe parcursul nopții, ultimul vis fiind că propria ei casă era în flăcări; în alte două nopți a visat de fiecare dată despre subiecte diferite, dar visul s-a repetat iar și iar, ca în această împrejurare (rareori visează), 8. [1630.]
Într-un vis, a căzut de pe un munte înalt, 1.
Vise despre părți bolnave ale corpului, 6.
Vise îngrozitoare îi tulbură somnul, 1.
În timpul somnului, tot felul de figuri înfricoșătoare îi trec prin fața ochilor, 1.
Vise despre persoane mascate, fantome și diavoli, 5.
Vise despre persoane moarte, ca și cum ar fi vii și s-ar certa cu ea, 1.
Vise despre șerpi, boală și moarte, 5.
Într-un vis, cineva îi anunța moartea apropiată, 5.
Coșmar noaptea, cu un vis ca și cum o piatră ar fi așezată peste el și, în același timp, laringele i-ar fi treptat constricționat, cu eforturi zadarnice de a se trezi, 2.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Senzație de frig, ca la debutul corizei, 1. [1640.]
Senzație de frig imediat după încetarea durerilor, 5.
Senzație de frig, după masă, 1.
Senzație de frig la fiecare mișcare, chiar și în pat (primele zile), 5.
Senzație de frig timp de două ore, fără sete, cu senzație de confuzie în cap, în timpul deplasării pe un drum pietros, 1.
La început senzație de frig, urmată de căldură a feței (după două zile), 6.
Senzație de frig și senzație de răceală, dimineața, în pat, urmate după un sfert de oră de căldură; din nou senzație de frig după câteva ore, însă fără căldură ulterioară, 1.
Senzație de frig înainte de amiază; mâini fierbinți seara, 1.
Seara, alternativ senzație de frig și căldură, urmate de transpirație în timpul nopții (a treia zi), 1.
Senzație de frig, seara la ora 9, care dispare după ce se întinde și nu este urmată de căldură sau sete (prima zi), 5.
Senzație constantă de frig, cu sete intensă și căldură internă, cu mâini fierbinți și aversiune față de orice aliment (după paisprezece zile), 1. [1650.]
Înainte de menstruație, senzație intensă de frig, tremur al membrelor și senzație spasmodică în abdomen, 1.
Senzație intensă de frig, ca în febră, fără sete; în mai multe seri, 1.
Senzație intensă de frig, mai ales după masă și spre seară, 1.
Senzație internă de frig la amiază, cu mâini fierbinți și, ulterior, căldură în tot corpul, însă toate fără sete, 1.
Senzație internă constantă de frig timp de patru zile, fără căldură sau sete, cu picioare reci ca gheața, senzație de confuzie în cap, prostrație generală până la senzație de leșin; cu tumefierea mandibulei și a gingiei și durere dentară arzătoare, cu junghiuri (după treizeci și două de zile), 1.
Senzație de frig și tremurături, seara înainte de a se întinde, 5.
Frison febril excesiv, spre seară, cu durata de câteva minute; este obligat să se întindă; urmat de greață, vărsături și durere crampiformă în piept întreaga noapte, cu respirație scurtă, multă neliniște interioară și transpirație abundentă la nivelul capului (a șasea zi), 1.
Zilnic, la ora 6 P.M., mai întâi frison febril timp de o oră, cu sete; apoi căldură, fără sete, cu coriză cu scurgere abundentă; urmată de transpirație ușoară în timpul unui somn natural; în dimineața următoare, senzație de zgâriere în gât, gust neplăcut în gură, lipsa poftei de mâncare și lipirea ochiului stâng, 1.
Tremurături frecvente în cameră, fără căldură ulterioară, 5.
Tremurături frecvente, cu căscat, ameliorate de căldura sobei, înainte de amiază (prima zi), 5. [1660.]
Senzație de frig la nivelul capului, 1.
Senzație de frig în creștetul capului și în tot corpul, seara (după douăsprezece zile), 1.
După menstre, seara, senzație de frig la nivelul spatelui și, după miezul nopții, trezire cu crampă și senzație de frig în stomac, care persistă până spre amiază (a nouăsprezecea zi), 1.
Mâini reci, 1.
Picioare reci, în pat, 1.
Picioare reci, cu căldură a feței, 1.
Tremurături în spate, dimineața, în pat, 1.
Căldură.
Căldură crescută, noaptea, cu dureri violente în zigomă, 5.
Căldură, seara, în pat, fără transpirație ulterioară, 5.
Mai întâi căldură și arsură în ochi ca în febră (la o fereastră deschisă), urmate imediat de senzație de frig în aer liber, după-amiaza, 1. [1670.]
Somnul nocturn întrerupt de căldura întregului corp, mai ales a mâinilor, și de vise foarte vii, 1.
În urma răcirii într-un curent de aer, i se face pentru o clipă cald în cameră, apoi apar greutate a membrelor, dureri sfâșietoare în tot corpul și în cap, cu vuiet în urechi și senzație generală de frig, iar în noaptea următoare transpirație cu miros acru (după treizeci și una de zile), 1.
Multă căldură, sete intensă și noapte agitată, înainte de menstruație, 1.
Căldură internă și externă, spre dimineață, fără sete (a doua zi), 5.
Căldură uscată în tot corpul, seara, 5.
Căldură febrilă în fiecare dimineață în jurul orei 9 și după-amiaza în jurul orei 5, cu durata de la o jumătate de oră la o oră, cu căscat profund, sete excesivă, durere de cap și pulsații în abdomen, 1.
Este cuprins de febră seara, în urma răcirii; spre dimineață, transpirație cu durere violentă de cap, iar după ridicarea din pat, senzație de confuzie în cap, 1.
Paroxism febril după ce s-a înfierbântat până la transpirație abundentă, urmat de răcire într-un pat rece, cu durere de cap arzătoare, căldură la nivelul feței și tremurături violente, aproape insuportabile, în tot corpul; izbucnește un catar obstruat atât de violent, încât abia mai poate respira, cu transpirație timp de trei zile (după treizeci și opt de zile), 1.
Fierbere a sângelui și căldură în cap, 1.
Fierbere a sângelui, seara, înainte de a adormi, cu apăsare și constricție în piept, 1. [1680.]
Căldură și roșeață a feței, dimineața în pat, 1.
Roșeață și căldură de lungă durată la nivelul feței, cu picioare reci ca gheața, 1.
Mâini foarte fierbinți seara în pat, cu fiori de moment și dificultate prelungită de a adormi, 4.
Căldură uscată a obrajilor și mâinilor, cu respirație scurtă, 1.
Transpirație.
Transpirație dimineața în pat, 1.
Transpirație nocturnă (în primele trei nopți, după două ore și în ziua a șasea), 1; (după patru zile), 4.
Transpirație abundentă în timpul mersului, 1.
Transpirație caldă abundentă, cu multă căldură, de la miezul nopții până la ora 3 A.M., 8.
Transpiră foarte ușor în timpul zilei, 1.
Transpirație în tot corpul, dimineața în pat (a șasea zi), 1. [1690.]
Transpirație abundentă la orice efort intelectual, în timp ce citește, scrie etc., 1.
Transpirație pe tălpile picioarelor, 1.
Transpirație abundentă la nivelul picioarelor, timp de mai multe zile, 4.
Transpirație la nivelul capului, gâtului și părții superioare a corpului, în timpul somnului, 1.
Transpirație la nivelul perineului, noaptea, 1.
Transpirație la nivelul axilelor, 1.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), La trezire, prost dispus; la trezire, gânduri irascibile; la trezire, cefalee, în timpul menstruației, cefalee; junghiuri în frunte; junghiuri care pătrund în urechea stângă; epistaxis; la trezire, durere ca de rană a buzelor; la trezire, durere de dinți; după trezire, agravată de mâncat, durere la rădăcinile dinților; la trezire, junghiuri în dinți etc.; limbă uscată etc.; miros fetid din gură; după trezire, amorțeală în gură; uscăciune în gură; arsură în gură etc.; pe la ora 3, apă care se scurge din gură; gust amar; după trezire, gust de sânge; la trezire, pierderea gustului; mucus în gât; mucus în partea posterioară a gâtului etc.; dregerea zgomotoasă a gâtului etc.; la trezire, senzație de nod în partea anterioară a gâtului; eructații; eructații acide; ameliorate prin mers, crampe în stomac; presiune în stomac; senzație în stomac; pulsații în epigastru; colică în abdomenul superior; în pat, colici spasmodice în abdomen; de la ora 3 la 4, diaree; pe nemâncate, tuse; tuse; la ora 5, tuse etc.; dispnee; durere tăioasă în piept; junghiuri în lateral; durere sfâșietoare în ceafă; durere sfâșietoare în omoplatul drept; presiune în spate; la ridicare, senzație ca de contuzie în regiunea lombosacrată; durere în umăr; la ridicarea brațului în timp ce scrie, înțepătură în axilă; în pat, junghiuri în coate; când scrie, tremur al mâinilor; la trezire, mâinile amorțesc; vârfurile degetelor amorțesc; în pat, senzație de tracțiune într-un deget; după trezire, amorțeala piciorului; în pat, greutate a corpului; la ora 2 sau 3, durerile reapar; după scaunul obișnuit, durerile se reînnoiesc; în pat, senzație de frig etc.; în pat, tremurături în spate; pe la ora 9, căldură febrilă etc.; în pat, căldură etc. la nivelul feței; în pat, transpirație; transpirație la nivelul perineului.
( În cursul dimineții ), Durere în tot capul; senzație de tracțiune în frunte; durere la dinții din stânga; sete; greață; senzație de frig; tremurături etc.
( La amiază ), Dispoziție irascibilă; presiune asupra ochilor.
( După-amiaza ), În timpul mersului, cefalee apăsătoare în frunte etc.; nas îngroșat etc.; spre seară, anxietate în piept; junghiuri în regiunile costale; oboseală în coapse; spre seară, senzație de frig etc.; la ora 6, frig febril etc.; căldură etc.; pe la ora 5, căldură febrilă etc.
( Seara ), Tristețe; presimțiri anxioase; în pat, iritabilitate; la adormire, prost dispus; dispoziție irascibilă; după ce adoarme și se trezește din nou, confuzie în cap etc.; obtuzitate etc. în cap; durere în cap etc.; înainte de a se culca, căldură în cap; când este pe punctul de a adormi, presiune în frunte etc.; presiune pe creștet; cefalee unilaterală; înainte de a adormi, durere sfâșietoare în ochiul stâng; în pat, durere în sprânceană; lăcrimare etc.; în pat, junghiuri în urechi; auz diminuat; coriză fluentă etc.; tresăriri în obraz etc.; durere sfâșietoare de la tâmplă spre maxilar; senzație de tracțiune în dinți; la intrarea în pat, durere dentară de tracțiune; durere dentară apăsătoare; junghiuri în dinții anteriori; uscăciune în gură; durere în gât; înainte de a se culca, sete; durere sfâșietoare în partea dreaptă a abdomenului; durere în abdomenul inferior; usturime în anus; senzație de furnicare etc. în anus; diaree; în pat, tuse; tuse obositoare; după ce se culcă, mai ales când stă culcat pe partea dreaptă, durere sfâșietoare în oasele pieptului; în pat, neliniște în membre; durere sfâșietoare în braț; senzație în coapse; durere sfâșietoare în genunchi; în timp ce stă așezat, crampă în degetul mare de la picior; slăbiciune, înainte de a adormi, care dispare în pat; prurit pe tot corpul; senzație de frig; senzație de frig pe creștet etc.; în pat, căldură; căldură uscată generalizată; în pat, mâini fierbinți etc.
( Noaptea ), După ce se culcă, presimțire tristă; în timp ce stă culcat în pat, aflux de sânge la cap; cefalee apăsătoare; durere sfâșietoare în orbită etc.; lăcrimare; numai când stă culcat pe ea; pulsații în ureche; durere într-un dinte etc.; durere dentară înțepătoare; smucituri etc. într-un dinte; aciditate în gură; sete; în pat, greață vagă care dispare treptat la ridicare; dureri de stomac; la o oră după adormire, crampă în stomac; presiune etc. în stomac; eliminare de gaze; colică etc.; arsură în anus; nevoie de defecație; diaree; tuse; de la ora 9 P.M. până dimineața, tuse; tuse uscată etc.; oprirea respirației; tensiune în părțile laterale; rigiditate în ceafă; la trezire, rigiditate a gâtului etc.; în pat, arsură în membre; rigiditate în brațe etc.; pulsații în braț; neliniștea mâinilor; spre dimineață, în pat, policele amorțește; crampă în coapsă etc.; la trezire, durere sfâșietoare etc. în gambe; în pat, crampă în gambă etc.; durere în tot corpul; după ce se culcă, la ora 11, înțepături pruriginoase pe tot corpul; în pat, prurit generalizat; senzație de cald etc., căldură în tot corpul; spre dimineață, căldură; transpirație.
( La miezul nopții ), Senzație de tracțiune în frunte.
( Înainte de miezul nopții ), Sughiț; tuse.
( După miezul nopții ), Curând, durere ca de rană a pleoapelor; regurgitare de lichid din stomac; înțepătură în piept; până la ora 3 A.M., transpirație caldă etc.
( În aer liber ), Vertij; arsură etc. a ochilor; față palidă etc., toate tulburările, îndeosebi starea febrilă.
( Mers în aer liber ), Cefalee; durere sfâșietoare într-o parte a capului; presiune etc. în abdomen; presiune în spate.
( Aplecare pe spate ), Durere în regiunea lombosacrată.
( După micul dejun ), Gust amar-acru.
( Rece ), Durere sfâșietoare etc. într-un dinte posterior etc.
( Când se răcește ), Durere în faringe.
( Lucruri reci în gură ), Durere de dinți.
( În timpul mesei de prânz ), Dispoziție iritabilă etc.; dureri în jurul ombilicului etc.; amorțeala piciorului.
( După masa de prânz ), Constricție în cap; durere ca de ulcerație în cap; durere ca de săpare într-un dinte posterior; pulsații etc. în incisivi; prurit etc. într-un dinte posterior; înțepătură în abdomenul superior; picioarele amorțesc.
( Mâncat ), Durere de dinți; durere dentară sfâșietoare; pulsații în dinți.
( După ce mănâncă ), Vertij; smucituri etc. într-un dinte; mai ales după micul dejun, presiune în stomac; imediat, plenitudine etc. în abdomen; gâdilare în laringe; oboseală etc.; senzație de frig.
( După oboseală fizică în aer liber ), Dispoziție de a plânge.
( Alimente sau băuturi ), Îndeosebi reci, dureri de stomac.
( Tricotat ), Durere sfâșietoare în umăr; durere sfâșietoare în articulația pumnului.
( Râs ), Junghiuri în partea laterală a abdomenului.
( Culcat ), Cefalee.
( Efort intelectual ), Transpirație.
( Mișcare ), Pulsații etc. în dinți; durere în braț; senzație de tracțiune pe suprafața articulației pumnului; senzație de frig.
( Mișcarea capului ), Senzație în cap; pulsații în spatele urechilor; amorțeala genunchilor.
( Presiune ), Durere în partea superioară stângă a capului.
( Repaus ), Senzație de tracțiune în abdomen etc.; după efort fizic, durere în spate; durere ca de contuzie în spate; durere în articulațiile genunchilor etc.; durere sfâșietoare în axilă.
( Mers cu trăsura ), Tensiune de-a lungul părții laterale a spatelui.
( Ridicare din poziția șezând ), Colici spasmodice în regiunea inghinală; durere în genunchi; dureri sfâșietoare în gambe.
( Ridicare din poziția aplecată ), Presiune într-o parte a craniului; tresăriri etc. în ureche; înțepătură în partea dreaptă a pieptului.
( Alergare ), Junghiuri în tendoane.
( După cântat ), Senzație de nod în gât; durere ca de rană în gât.
( Poziție șezândă ), Retracția regiunii ombilicale; colici spasmodice în regiunea inghinală; înțepătură în partea stângă a pieptului; durere între omoplați etc.; durere deasupra regiunii lombosacrate; durere sfâșietoare în regiunea lombară; durere în regiunea rinichilor; senzație de furnicare în membre etc.; senzație în genunchi.
( Poziție în picioare ), Vertij; presiune în occiput etc.; senzație de tracțiune în coapsă; tresăriri la nivelul gambei; tensiune în gambă.
( Când pășește ), Junghiuri în occiput.
( Aplecare înainte ), Senzație în frunte; junghiuri în occiput.
( În timpul cinei ), Durere în dinții anteriori etc.
( După cină ), Prurit în anus.
( Vorbit ), Senzație de ușurință frontală etc.; durere ca de rană în piept.
( Când i se vorbește ), Senzație de ușurință frontală.
( Atingerea corpului ), Spaimă.
( Întoarcere ), Vertij.
( La descoperirea corpului ), Senzație de asprime în gât.
( Cântat la vioară ), Tuse.
( Mers ), Vertij; presiune în frunte etc.; durere în ficat; senzație în abdomenul inferior; la expirație, tensiune de-a curmezișul pieptului; durere în genunchi; mai ales la întinderea piciorului, durere în partea laterală a genunchiului; junghiuri etc. în picioare.
( Mers rapid ), Slăbiciune în cap.
( Căldura patului ), Senzație de tracțiune în coapsă.
( Scris ), Vertij; pulsații în cap; senzație în frunte; presiune în întreaga regiune frontală; dispnee etc.
Ameliorare.
( După-amiaza ), La trezire, coriză obstructivă.
( În aer liber ), Vertij; durere în occiput; se simte mai bine.
( Strângere fermă ), Durere sfâșietoare etc. într-un dinte posterior.
( Sprijinirea capului în mână ), Senzație de ușurință frontală etc.
( Poziție culcată ), Senzație de tracțiune în regiunea lombosacrată.
( Mișcare continuă ), Durere în cap etc.; rigiditate a gâtului; durere între umeri.
( Presiune ), Prurit etc. într-un dinte posterior.
( Repaus ), Amețeală; presiune în frunte etc.; durere în regiunea lombosacrată.
( Ridicare în șezut în pat ), Cefalee.
( Înghițirea alimentelor ), Durere ca de rană în gât.
( Căldură ), Durere de dinți.
( Înfășurarea capului ), Cefalee apăsătoare noaptea.

SUPLIMENT: KALI CARBONICUM. Autorități.

13, Cloquet, din Wibmer (Orfila), un tânăr a luat o lingură dimineața; 14, Andrew Derver, Edin. Med. and Surg. Journ., vol. xxx, 1828, p. 310, un băiețel a băut aproximativ 3 uncii dintr-o soluție concentrată; 15, același, dna ---, care consumase din belșug whiskey toată ziua, a băut un pahar de vin dintr-o soluție concentrată, iar la scurt timp după aceea a băut apă caldă; 16, W. T. Cox, M.D., Lancet, 1834-5 (2), p. 660, intoxicație fatală a unui copil æt. trei ani, prin ingerarea de potasă perlată care devenise fluidă; 17, C. H. Ralfe, M.D., Lancet, 1878 (2), p. 651, efectele bicarbonatului asupra urinei.

PSIHIC

Anxietate constantă, 13.

FAȚĂ

Părea trasă la față și epuizată (a doua zi), 15.

GURĂ

Gingiile s-au desprins și au căzut în bucăți, 13.
Gura și istmul faringian erau acoperite de o escară brun-murdară, care făcea suprafața aproape insensibilă la atingere (a doua zi); escarele aderau ferm la gură și la istmul faringian (a treia zi); escarele din gură au început să se desprindă și imediat au survenit o căldură arzătoare în istmul faringian și esofag (a patra zi); în cursul săptămânii următoare, prin tuse, dregerea zgomotoasă a gâtului sau vărsături, au fost eliminate porțiuni mari de materie din escare, uneori ferme și aderente ca pielea; treptat, suprafața, atât cât putea fi văzută, a devenit curată, deși excoriată, iar arsura și durerea la înghițire erau extrem de chinuitoare; după ce trecuse o lună, gura și istmul faringian au început să capete un aspect mai apropiat de vindecare; durerea și dificultatea la înghițire s-au diminuat, 15. [1700.]
Limba, gingiile și istmul faringian erau îngrozitor de distruse, epiteliul părând ca și cum ar fi fost distrus cu un fier încins, în timp ce fața internă a obrajilor, bolta palatină și vălul palatin erau complet inflamate (după o oră), 14.

GÂT

Fiecare încercare de a înghiți provoca o durere intensă (după o oră), 14.

STOMAC

Sete foarte imperioasă (a treia zi), 15.
Sughiț și vărsături întreaga zi, 13.
Greață și vărsături cu dureri extrem de violente în stomac, 13.
Tendință de a vărsa la apăsarea regiunii epigastrice (a doua zi), 15.
Vărsături aproape imediat; accentuate după ce a băut apă caldă, 13.
Vărsa neîncetat; oțetul și apa pe care le-a băut erau imediat respinse (după o oră), 14.
Numai cu cea mai mare dificultate putea ingera orice aliment, deoarece acesta provoca întotdeauna durerea cea mai violentă și, frecvent, vărsături; vărsăturile nu erau persistente și apăreau numai după ingerarea de alimente sau băuturi (după șase săptămâni), 13.
Dureri arzătoare, mai ales în regiunea epigastrică, agravate de presiune, timp de câteva săptămâni, 13. [1710.]
Arsură în stomac, extinzându-se până la gură, cu senzație de constricție, 13.
Lichidele abia ajungeau în stomac când erau urmate de o senzație de arsură și, în general, în câteva minute, erau eliminate prin vărsături (a doua zi), 15.
Durere acută la nivelul stomacului, imediat, 15.
La apăsarea regiunii epigastrice, se plângea de un oarecare disconfort (a doua zi), 12.

ABDOMEN

Abdomen foarte sensibil la atingere, 13.

SCAUN

Scaune adesea purulente și uneori sanguinolente, timp de câteva săptămâni, 13.
Evacuare intestinală abundentă și colici violente; evacuările conțineau fragmente negricioase de membrane și striuri de sânge, 13.

ORGANE URINARE

Urinări rare, cu urină intens colorată, timp de câteva săptămâni, 13.
A luat 1 drahmă la ora 12 A.M. (cu o oră înainte de masa de prânz) și 1 drahmă la ora 8 P.M. (cu o oră înainte de cină).

Observații, 17.

Prima observație.

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 1730 1.4 0.41 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

2080 0.78 0.66 Ziua următoare 1750 2.3 0.70 A doua observație. -Efectuată la aceleași ore: Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 1442 2.5 1.05 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

1720 1.2 0.75 Ziua următoare 1230 3.9 1.70 A treia observație. -Efectuată la aceleași ore: Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 2050 1.9 1.05 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

2190 1.2 1.6 Ziua următoare 1650 2.4 1.3 A patra observație. -Variații orare. Efectuată la aceleași ore.

Ziua precedentă experimentului: Urină eliminată între Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

12 A.M. și 1 P.M.

58 0.09 0.04 1 P.M. și 2 P.M.

55 0.08 0.03 2 P.M. și 3 P.M.

90 0.08 0.06 3 P.M. și 4 P.M.

35 0.07 0.09 4 P.M. și 5 P.M.

104 0.17 0.09 Total342 0.39 0.31 Ziua experimentului: Urină eliminată între

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

12 A.M. și 1 P.M.

72 Alcalină.

0.05 1 P.M. și 2 P.M.

45 Alcalină.

0.04 2 P.M. și 3 P.M.

40 0.05 0.08 3 P.M. și 4 P.M.

70 0.09 0.08 4 P.M. și 5 P.M.

90 0.09 0.07 Total817 0.23 0.32 A cincea observație. -Aceleași condiții.

Ziua precedentă experimentului: Urină eliminată între

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

12 A.M. și 1 P.M.

34 0.046 0.04 1 P.M. și 2 P.M.

43 0.094 0.06 2 P.M. și 3 P.M.

41 0.096 0.03 3 P.M. și 4 P.M.

50 0.065 0.04 4 P.M. și 5 P.M.

60 0.075 0.03 Total228 0.376 0.20 Ziua experimentului: Urină eliminată între

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

12 A.M. și 1 P.M.

82 Alcalină.

0.07 1 P.M. și 2 P.M.

60 Alcalină.

0.06 2 P.M. și 3 P.M.

98 0.11 0.04 3 P.M. și 4 P.M.

150 0.13 0.05 4 P.M. și 5 P.M.

310 0.11 0.07 Total700 0.35 0.29 A doua serie de observații pentru verificarea efectului când este luat după mese.

A luat 1 drahmă la ora 2 P.M. (la o oră după masa de prânz) și 1 drahmă la ora 9 P.M. (la o oră după cină): Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 1480 1.6 0.69 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

1720 Neutră.

0.76 Ziua următoare 2456 1.3 0.91 A doua observație. -Aceleași condiții: Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 2600 2.4 1.04 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

1720 Neutră.

0.76 Ziua următoare 2300 1.3 1.15 A treia observație. -Aceleași condiții: Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

Ziua precedentă, 1296 1.3 1.7 Ziua, cu 2 drahme de bicarbonat.

2600 Alcalină.

2.1 Ziua următoare 1480 1.7 1.8 A patra observație. -Aceleași condiții, observații orare.

Ziua precedentă experimentului: Urină eliminată între Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

1 P.M. și 2 P.M.

53 0.06 0.12 2 P.M. și 3 P.M.

55 0.15 0.12 3 P.M. și 4 P.M.

41 0.11 0.11 4 P.M. și 5 P.M.

60 0.04 0.07 5 P.M. și 6 P.M.

61 0.02 0.12 Total270 0.38 0.54 Ziua experimentului: Urină eliminată între

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

1 P.M. și 2 P.M.

47 0.11 0.06 2 P.M. și 3 P.M.

83 Neutră.

0.06 3 P.M. și 4 P.M.

103 Alcalină.

0.06 4 P.M. și 5 P.M.

105 Alcalină.

0.08 5 P.M. și 6 P.M.

110 Alcalină.

0.07 Total448 0.29 A cincea observație. -O lună mai târziu. Aceleași condiții, observații orare.

Ziua precedentă experimentului: Urină eliminată între Cantitate

Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

1 P.M. și 2 P.M.

55 0.11 0.09 2 P.M. și 3 P.M.

34 0.02 0.04 3 P.M. și 4 P.M.

94 Alcalină.

0.10 4 P.M. și 5 P.M.

50 0.02 0.08 5 P.M. și 6 P.M.

306 0.08 0.06 Total539 0.23 0.37 Ziua experimentului: Urină eliminată între

Cantitate Centimetri cubi.

Aciditate Grame.

Acid uric.

Grame.

1 P.M. și 2 P.M.

15 0.08 0.04 2 P.M. și 3 P.M.

92 Alcalină.

0.03 3 P.M. și 4 P.M.

45 Alcalină.

0.09 4 P.M. și 5 P.M.

65 Alcalină.

0.07 5 P.M. și 6 P.M.

105 Alcalină.

0.06 Total322 0.29

PULS

Puls accelerat (a doua zi), 15.

GENERALITĂȚI. [1720.]

Emaciere accentuată, cu paloare, ochi înfundați și vedere încețoșată, timp de șase săptămâni, 13.
Foarte agitat (a doua zi), 15.
Tremurături constante și mișcări convulsive ale membrelor, 13.
Buzele, limba și istmul bucofaringian umflate, moi și roșii; respirație laborioasă și hârâit în trahee și în căile respiratorii mai mari; puls accelerat și slab, iar suprafața corpului în general rece (într-o oră și jumătate), 16.

SOMN

Somn puțin timp de șase săptămâni, 13.
Îi era frig aproape întotdeauna și nu putea fi încălzit decât cu cea mai mare dificultate, timp de câteva săptămâni, 13.

FEBRĂ

Febră în ziua următoare, cu tremurături generale și frison violent la nivelul membrelor, 13.
Piele fierbinte și uscată (a treia zi), 15.
Transpirație rece pe întregul corp, 13.

PSIHIC

CAP

OCHIUL

URECHEA

NASUL

FAȚĂ

GURĂ

GÂT

STOMAC

ABDOMEN

RECT ȘI ANUS

SCAUN

ORGANE URINARE

ORGANE SEXUALE

ORGANE RESPIRATORII

TORACE

INIMĂ ȘI PULS

GÂT ȘI SPATE

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

SIMPTOME GENERALE

PIELE

SOMN ȘI VISE

FEBRĂ

CONDIȚII

PSIHIC

FAȚĂ

GURĂ

GÂT

STOMAC

ABDOMEN

SCAUN

ORGANE URINARE

PULS

GENERALITĂȚI. [1720.]

SOMN

FEBRĂ

Kali Carbonicum în celelalte cărți clasice

Kali Carbonicum în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte

Explorează platforma Similia completă

Kali Carbonicum în celelalte cărți clasice

Kali Carbonicum în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte