Carbonat de potasiu. K 2 O, Co 2 .

Patogenezi realizate de Hahnemann, Gersdorff, Goullon, Hartlaub, Nenning, Rummell și Robinson. Vezi Encyclopædia lui Allen, vol. 5, p. 281.

AUTORITĂȚI CLINICE.

Conjunctivită și leucom, Terry, N. A. J. H., vol. 25, p. 308; Blefarită, Schelling, Raue's Rec., 1872, p. 66; Edem al pleoapelor, Norton's Opth.

Therap., p. 103; Durere de dinți, Schelling, Raue's Rec., 1872, p. 97; Parotidită, Hering, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 53; Afecțiune a istmului bucofaringian, Wesselhœft, Hom. Clin., vol.

4, p. 41; Afecțiune a gâtului, Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 89; Cardialgie, Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 115; Gastralgie, Kunkel, Hom. Phys., vol. 6, p.

222; Allg. Hom. Ztg., vol. 112, p. 50; Tulburare gastrică, Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 94; Raue's Rec., 1875, p. 136; Afecțiune a stomacului, Curtis, N. A. J. H., vol. 8, p. 15;

Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 93; (2 cazuri) Schelling, B. J. H., vol. 32, p. 688; Pfander, Allg. Hom. Ztg., vol. 113, p. 203; Hofrichter, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 312; Hepatită, Houghton, Raue's Rec., 1872, p. 156; Junghiuri

în ficat și regiunea lombară, Houghton, Hom. Clin., vol. 4, p. 59; Boală hepatică, Martin, Hom. Clin., vol. 1, p. 191; Afecțiune hepatică, Emmerich, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 697; Constipație,

Bernard și Strong, Stens, Raue's Rec., 1872, p. 150; Hemoroizi, McNeil, Hom. Phys., vol. 2, p. 437; Smith, B. J. H., vol. 30, p. 394; Bœnninghausen, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 494; Gillet, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 999;

Afecțiune uterină, Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 353; Hemoragii uterine, Goullon, Hom. Clin., vol. 3, p. 129; Menoragie, Goullon, B. J. H., vol. 27, p.

683; Afecțiuni menstruale, Goullon, Hom. Clin., vol. 3, p. 130; Tulburări menstruale, Goullon, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 591; Menstre reduse, Menstre suprimate, Amenoree,

Dismenoree, Hahnemann, Rückert, Rummel, Jahr, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 235; Greață în timpul sarcinii, Wood, Raue's Rec., 1871, p. 161; Avort, Goullon, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p.

314; Stare de rău în timpul sarcinii, Wood, Hom. Clin., vol. 3, p. 93; Bronșită, Meyer, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 684; Astm (2 cazuri), Schelling, Raue's Rec., 1872,

p. 112, Hom. Clin., vol. 4, p. 94; Tuse, Berridge, Hom. Phys., vol. 6, p. 207; Martin, Trans. Hom. Med. Soc. Pa., 1880, p. 242, Hom. Clin., vol. 1, p. 192; Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 90; Stens, Rück. Kl. Erf., vol. 5, pp.

685, 722; Tuse convulsivă, Hering, Becker, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 81; Catar sufocant, Schelling, Raue's Rec., 1874, p. 144; Catar toracic, Schelling,

Raue's Rec., 1872, p. 111; Catar cronic, Skinner, Hom. Phys., vol. 5, p. 150; Pleurezie, Schelling, Raue's Rec., 1872, p. 122; Miller, Cin. Med. Adv., vol. 3, p. 380; Pneumonie,

Goullon, Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 298; Hidrotorax, Hidropizie, Heimann, Weber, B. J. H., vol. 34, p. 706; Pneumonie, Eidherr, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 821; Lippe, Raue's Rec., 1875, p.

120; Sum, Raue's Rec., 1871, p. 100; Ftizie, Smith, Raue's P., p. 401; Stens, Raue's Rec., 1870, p. 193; Oftică, Lobethal, Kirschmann, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 372; Lumbago

(2 cazuri), Farrington, Raue's Rec., 1874, p. 254; Durere de spate; proctalgie în timpul sarcinii, Goullon, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 383; Afecțiune a șoldurilor, Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 915; Morbus

coxarius (8 cazuri), McNeil, Cin. Med. Adv., vol. 6, p. 349, Organon, vol. 2, p. 238; Afecțiuni spasmodice, Emmerich, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 575; Pareză, Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p.

488; Accese febrile, Schelling, Hom. Clin., vol. 4, p. 89; Febră catarală, Schelling, Raue's Rec., 1872, p. 234; Febră intermitentă, Lippe, Hah. Mo., vol. 1, p. 122;

Schelling, A. H. Z., 1869, p. 82; Febră tifoidă, Goullon, Hom. Clin., vol. 3, p. 130, Raue's Rec., 1871, p. 199; Febră puerperală, Guernsey, Trans. Hom. Med. Soc. Pa., 1874, p. 399, și Obs., p. 633;

Hidropizie, Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 349; Urticarie, Rummel, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 199; Erizipel, Raue, Hom. Clin., vol. 3, p. 7-8.

PSIHIC [1]

Acces brusc de pierdere a conștienței.

Nu se poate exprima; pare că nu știe cum să înceapă să spună sau să facă ceea ce dorește. θ Manie puerperală.

Distrată.

Obtuză, confuză, cu intelectul greoi, ca după o intoxicație.

Își imaginează că vede păsări zburând prin cameră; încearcă să le prindă.

Aversiune puternică față de singurătate.

Groază de travaliu.

Plânge mult.

Dispoziție alternantă, când bună și liniștită, când agitată și furioasă din nimicuri; în permanentă contradicție cu sine însăși; adesea plină de speranță, adesea descurajată; se frământă pentru orice; morocănoasă, nerăbdătoare, nemulțumită de orice. θ Melancolie.

Timidă și temătoare în privința viitorului și a bolii sale.

Teamă de a fi singură; se teme că va muri.

Anxietate cu teamă.

Descurajare în aer liber; dispare la intrarea în casă.

Morocănoasă, iritabilă; zgomotul îi este neplăcut; tresare ușor, mai ales dacă este atinsă; nu suportă vocea umană.

Irascibilă și pătimașă.

Se înspăimântă foarte ușor; țipă din cauza unor apariții imaginare; tresare când este atinsă.

Se sperie și strigă ori de câte ori este atins ușor pe picioare.

Delir în timpul nopții. θ Pleurezie.

SENZORIU [2]

Amețeală, greață, presiune în stomac.

Vertij: la întoarcerea rapidă a capului sau a corpului; seara și dimineața; la întoarcerea împrejur; ca și cum ar porni din stomac; pierderea conștienței; frecventă încețoșare a capului, ca după intoxicație și ca și cum urechile ar fi înfundate, cu greață aproape până la

vărsătură; în timpul mersului; ca și cum capul ar fi prea ușor, trebuie să se prindă de ceva; și vărsături; după masă, cu căldură în cap, față roșie, întunecarea vederii; uneori un obraz este fierbinte, iar celălalt rece; trebuie să se întindă de îndată ce începe accesul, altfel este

trântit la pământ; înainte să cadă, are durere ca un junghi în frunte, rădăcina nasului și ochi; accese de mai multe ori pe zi.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Presiune și durere sfâșietoare, cu caracter de tracțiune, în frunte, extinzându-se în ochi și rădăcina nasului.

Presiune în frunte, cu fotofobie.

Durere de cap apăsătoare în frunte, după-amiaza, în timpul mersului, cu iritabilitate.

(La bolnav:) Senzație în frunte ca și cum un corp fierbinte ar fi coborât în ea la aplecare.

Tracțiune în frunte, înainte de amiază și la miezul nopții.

Presiune și tensiune în frunte și ochi.

Apăsare în partea anterioară a capului și în tâmple, extinzându-se în ochi, cu căldură în față și cap. θ Cefalee cu greață. θ Blefarită.

θ Febră catarală.

Junghiuri în frunte și tâmple, < la aplecare, la mișcarea capului, a ochilor sau a maxilarului; > la ridicarea capului și de la căldură.

Junghiuri în ochi și rădăcina nasului: cu catar; înainte de căderea provocată de vertij.

Durere ca de ciupire și sfâșiere în tâmpla stângă, la intervale.

Cefalee unilaterală, cu greață.

Durere sfâșietoare, cu caracter de tracțiune, în jumătatea stângă a capului.

Senzație constantă că ceva este desprins în cap și se întoarce și se răsucește spre frunte.

Congestie la cap, cu pulsații și zumzet.

Congestie sanguină la cap, cu starea de intoxicație care rezultă din aceasta.

Cefalee congestivă și catarală, cu tuse uscată, dură.

Cefalee apăsătoare.

Cefalee: de la mersul cu trăsura; de la tuse sau strănut; la trezirea din somn; de la coriză; cu greață; cu durere de dinți; cu durere de spate; cu febră intermitentă; cu mare greutate în timpul menstrelor.

Smucitură în cap, dinspre posterior spre anterior; i se întunecă înaintea ochilor, își pierde conștiența; > după ce bea apă rece; rămâne slăbit și cu greață.

Durere apăsătoare în partea posterioară a capului.

Durere în occiput, spre ceafă, > în aer liber.

Cefalee matinală cu vertij, durere și junghiuri în occiput, resimțite numai în timpul mișcării; dureri ascuțite, fulgerătoare, din partea superioară a coloanei dorsale spre occiput.

(La bolnav:) Presiune violentă asupra întregului craniu, coborând pe ceafă, pulsații în cap și în tot corpul, < la cel mai ușor contact și crescând în paroxisme, cu greață violentă și vărsături bilioase.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Capul este predispus să răcească din cauza unui curent de aer, după ce s-a încălzit, provocând cefalee sau durere de dinți.

Tumori dureroase pe scalp, ca niște furuncule sanguine; < la presiune și mișcare, > la căldură; mâncărime ca și cum ar fi în oase.

Chisturi sebacee pe scalp.

Păr uscat, fragil, care cade, mai ales de la tâmple, sprâncene și barbă; scalpul prezintă mâncărime și arsură dimineața și seara; exsudă dacă este scărpinat. θ Boală cerebrală la copii.

Uscăciune accentuată a părului după febre nervoase.

Transpirație pe frunte dimineața.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Scântei luminoase, pete albastre sau verzi înaintea ochilor.

În timpul cititului sau când privește o lumină puternică: muscæ volitantes; dureri ascuțite, ca niște junghiuri; ceață înaintea ochilor.

Slăbirea vederii.

Ochi slăbiți: după coit; după avort; după rujeolă.

Tendința de a privi fix.

Sensibilitate dureroasă a ochilor la lumina zilei; fotofobie.

Lăcrimare, evită lumina; durere profundă în ochi.

Ulcere mici, rotunde, pe cornee, fără fotofobie.

Pannus, întotdeauna < după o emisie seminală.

Astenopie cu senzații de înțepătură și de strângere a pleoapelor când privește fix orice obiect; durere arzătoare, apăsătoare în ochi; marginile pleoapelor roșii și umflate; fanta palpebrală îngustată și conjunctiva palpebrală hiperemică; fotofobie constantă, fiind obligat să țină ochii

închiși în cea mai mare parte a timpului; < după folosirea ochilor; reumatism ușor.

Pată albicioasă, lăptoasă, aproape de centrul corneei drepte; vasele conjunctivei injectate; vede cu ochiul drept ca prin ceață sau fum; lăcrimare când privește spre lumină; amețeală la aplecare; nu poate fixa privirea în mod constant asupra niciunui

obiect fără să-i curgă lacrimile și fără o senzație de amețeală; lumina artificială pare să aibă raze de jur împrejur; simptomele oculare < dimineața; balonare după mese; flatulență; constipație obstinată și scaune prea voluminoase; pocnituri din când

în când în urechea dreaptă; expectorație de flegmă dimineața, cu gust sărat. θ Conjunctivită și leucom.

Roșeața albului ochilor, străbătut de numeroase vase.

Usturime, arsură, durere mușcătoare și durere ca un junghi în ochi.

Durere ascuțită, sfâșietoare, în orbita și ochiul drept, noaptea.

Junghiuri în mijlocul ochiului.

Presiune în ochi și deasupra lor.

Ochi dureroși la citit, ca și cum ar fi împinși spre interior.

Comisurile ochilor se ulcerează.

Sensibilitate dureroasă a cantusului extern, cu durere arzătoare.

Pleoape umflate; marginile și cantusurile roșii; caruncula roșie și umflată; lăcrimare și durere de la lumina puternică; durere apăsătoare în partea anterioară a capului și în tâmple, extinzându-se în ochi, cu căldură în față și cap; pierderea apetitului; după masă, presiune în stomac;

eructații; greață și senzație de gol în stomac; eforturi de vomă și vărsături de mucus; presiune și senzație de neliniște în piept; senzație de frig; picioare reci; febră seara, cu sete; oboseală și greutate în membre; față palidă, cenușiu-murdară; somn

agitat; cască foarte mult în timpul zilei. θ Blefarită.

Pleoape umflate și inflamate; lipite, mai ales dimineața.

Pleoape roșii, umflate; mai rău la nivelul tarsurilor.

Pleoape umflate, precum și obrazul stâng și buza superioară.

Pleoapele ochiului drept inflamate, durere în ochi și incapacitatea de a citi.

Tumefiere; umflătură între sprâncene și pleoape, ca un sac.

Umflături enorme, ca niște pungi, sub ochi. θ Erizipel.

Edem al pleoapelor, mai ales dacă este însoțit de dureri ca niște înțepături și manifestări cardiace.

Ochi înfundați în orbite.

Senzație de frig la nivelul pleoapelor.

AUZ ȘI URECHI [6]

Țiuit, vuiet, vâjâit, sunete ca un cântec și pocnituri în urechi.

Cefalee cu zgomote în ureche după o băutură rece.

Auz diminuat, neclar. θ Reumatism.

Durere sfâșietoare în urechi.

Junghiuri dinăuntru spre exterior; de asemenea, cu tracțiune în spatele urechilor; otită.

Față palidă, uneori congestionată; capul și urechea dreaptă fierbinți; durere ca un junghi, cu tracțiune, mai ales în spatele urechii; obraz umflat; poftă de mâncare redusă; gură uscată; febră mare cu amețeală; senzație de frig, înfiorare, oarecare sete, dar dorință redusă de a bea;

anxietate în piept; puls accelerat, neregulat; oboseală în toate membrele.

Mâncărime violentă sau gâdilare în urechi.

Roșeață și căldură a urechii externe.

Urechea dreaptă fierbinte, cea stângă palidă și rece. θ Gastrită.

Eliminare de cerumen lichid galben sau de puroi.

Parotidele, îndeosebi cea dreaptă, inflamate, umflate, tari.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Simț olfactiv diminuat, îndeosebi din cauza catarului.

Coriză fluentă; strănut excesiv; durere de spate, cefalee și moleșeală.

Coriză fluentă violentă seara, cu strănut frecvent, cefalee și voce aspră.

Coriză uscată, cu pierderea vocii sau răgușeală; mucus în gât sau senzația unui nod.

Uscăciune sau obstrucție a nasului.

Obstrucția nasului, făcând imposibilă respirația prin nări; > când merge în aer liber, revine în cameră; mâncărime în nas; secreție fetidă, galben-verzuie, dintr-o nară.

Coriză: secreție groasă, gălbuie, cu moleșeală marcată; secreție purulentă, fetidă, dintr-o nară; mucus galben, verde sau sangvinolent; nări dureroase, acoperite cu cruste; închiderea completă a nărilor.

Arsură în nas; nări ulcerate; nări sângerânde, roșii, în fiecare dimineață; nasul la exterior roșu, umflat; dureri înțepătoare.

Nas dureros; mucoasă umflată, acoperită cu coșuri și cruste brune; vârful și aripile nasului roșii, umflate, cu durere ca de rană și înțepătoare; cefalee; durere de stomac; greață; eructații; pulsații în abdomen; dureri în membre.

Nas îngroșat și roșu.

Nas umflat, tare, roșu de la vârf până la rădăcină.

Aripile nasului roșii, umflate, supurând, acoperite cu cruste galbene și cenușii; durere arzătoare. θ Strictură a esofagului.

Sângerări nazale frecvente.

Epistaxis: când își spală fața; în fiecare dimineață la ora 9.

Mâncărime în nas.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Paloarea feței după masă.

Fața: roșie și fierbinte; un obraz fierbinte, celălalt rece; violacee, tumefiată; roșu-închis în timpul tusei, altfel palidă; palidă, cu slăbiciune; bolnăvicioasă; cu buze palide; gălbuie; cenușie; tumefiată dimineața.

Umflarea feței, îndeosebi deasupra ochilor.

Înțepături în obraji; junghiuri sfâșietoare de la un molar spre frunte, ochi și tâmple.

Durere de tracțiune în față.

Coșuri pe față și sprâncene, cu roșeață și umflare.

Pistrui; pete brun-deschis; negi vechi; erupții papuloase.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Buza superioară umflată; ragade sângerânde.

Scuame pe buza superioară.

Buze uscate. θ Cefalee cu greață.

Buzele: se descuamează, crapă, se umflă sau se ulcerează.

Mâncărime pe bărbie.

Umflarea tare a ganglionilor submaxilari.

Umflarea maxilarului inferior, cu dinți mobili și ganglioni submaxilari măriți.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Durere de dinți, sfâșietoare, lancinantă, cu dureri în oasele feței.

Durere ca un junghi și sfâșiere de la un molar nou spre tâmplă, partea anterioară a capului și ochi; greutate amețitoare a capului; miros alcalin neplăcut din gură; senzație constantă de frig; piele uscată, nu poate transpira; < la mestecat. θ Durere de dinți.

Junghiuri în dinți, cu umflarea obrajilor.

Durere de dinți apăsătoare în rădăcina ultimului dinte posterior cavitar, seara.

Durere de dinți cu caracter de tracțiune, imediat ce intră în pat seara, nu în timpul zilei.

Durere de dinți sfredelitoare, apăsătoare, întotdeauna după masa de prânz, ca și cum ceva ar pătrunde în dinte.

Durere de dinți numai când mănâncă; pulsatilă; < când este atins de ceva rece sau cald.

Dinții sunt mobili.

Miros neplăcut provenind de la dinți.

GUSTUL, VORBIREA, LIMBA [11]

Gust amar; fad.

Limba: albă, cu gust neplăcut; după băuturi reci; palidă, cenușie, în dispepsie; acoperită cu un depozit cenușiu, cu cefalee însoțită de greață.

Limba umflată, acoperită cu vezicule, vârful arde ca și cum ar fi jupuit, frenul este dureros.

Arsură la vârful limbii, ca și cum ar fi jupuit sau acoperit cu bășici.

Sensibilitate dureroasă a vârfului limbii.

Coș dureros pe vârful limbii.

INTERIORUL GURII [12]

Miros alcalin neplăcut din gură (durere de dinți); miros ca de brânză veche (scarlatină).

Gust respingător în gură; gură foarte vâscoasă.

În gură se află permanent multă salivă.

Gură uscată: cu salivație crescută, în otită; cu strictură a esofagului; în gastrită.

Uscăciune în gură, fără sete, seara.

Vezicule dureroase, arzătoare, pe tot interiorul gurii.

Înțepături și usturime în partea posterioară a palatului.

Inflamație catarală cronică a gurii și a istmului bucofaringian.

PALATUL ȘI GÂTUL [13]

Durere înțepătoare în faringe, ca și cum ar fi înfipt acolo un os de pește, dacă i se face frig.

Mult mucus în istmul bucofaringian, pe care este permanent obligată să-l elimine prin dregerea zgomotoasă a gâtului; junghiuri ascuțite în ochi când citește și coase.

Mucus vâscos în istmul bucofaringian și partea posterioară a faringelui, dimineața; greu de eliminat prin dregerea zgomotoasă a gâtului; senzație ca de nod.

Senzație de zgâriere în gât; acesta se simte uscat, ars și aspru.

Gât aspru, cu tuse.

Furnicături în gât, provocând dregerea glasului și tuse, precum și senzația de mucus strâns aderent.

Gâtul se simte ca și cum ar fi strâns, ca și cum plămânii ar urca în gât.

Senzație ca și cum un băț s-ar întinde din gât până în partea stângă a abdomenului și ca și cum bățul ar avea câte o bilă la fiecare capăt.

Înghițire dificilă; alimentele coboară lent prin esofag, iar particule mici de hrană pătrund cu ușurință în trahee.

Înțepături la înghițire; dorință frecventă de a înghiți saliva, dar adesea nu poate, ceea ce provoacă sufocare.

Durere de spate la înghițire.

La înghițire, alimentele rămân la jumătatea drumului, cu eforturi de vomă și vărsături. θ Strictură a esofagului.

Durere în gât; uscăciune și senzația a ceva tare la înghițire; durerea se extindea până la stomac, arzătoare, ca un junghi, dar era resimțită numai în timpul deglutiției; în cele din urmă, durerea s-a concentrat în centrul pieptului, unde, într-un spațiu restrâns, deglutiția alimentelor întâmpina un obstacol, iar acestea

rămâneau blocate până când, după un timp, treceau cu o durere chinuitoare, urmată de un aflux de sânge la cap, eforturi de vărsătură și greață; la înghițirea lichidelor, dar mai ales a alimentelor solide, durere apăsătoare, tensivă, într-un punct al pieptului, cu senzația unui corp tare care împiedică alimentele să ajungă la

stomac; concomitent, durere arzătoare, ca un junghi, în spate; trei vertebre corespunzătoare sunt întotdeauna dureroase, iar pacienta țipă chiar și când sunt atinse ușor; nu poate dormi pe spate în timpul nopții; somn agitat după miezul nopții; buze uscate; gură și

gât uscate; limbă acoperită cu un depozit alb-cenușiu; cefalee habituală severă; apăsare ca de piatră în frunte și vertex, în fiecare dimineață, cu vertij.

Ten ascuțit, cenușiu-gălbui; ochi terni, pleoape lipite dimineața; nas umflat, tare, roșu, de la vârf până la rădăcină, cu vârful roșu, proeminent; nări ulcerate, acoperite cu cruste brun-gălbui, cu dureri arzătoare.

POFTA DE MÂNCARE, SETEA. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Lipsa poftei de mâncare; dezgust față de alimente sau poftă de mâncare vorace.

Sete intensă.

Dorință: de alimente acre; de zahăr și dulciuri.

Aversiune față de alimente, îndeosebi carne; acestea au gust bun când mănâncă, totuși nu mănâncă mult.

Aversiune față de pâinea de secară.

MÂNCATUL ȘI BĂUTUL [15]

Când mănâncă: particule de hrană pătrund cu ușurință în trahee; durere de dinți.

Mâncatul sau băutul: < tusea după rujeolă.

În timpul mesei: somnolență.

După masă: arsură de la stomac până în gât; colica reapare; abdomen destins; presiune și plenitudine în stomac; stomac prea plin, îndeosebi după supă sau cafea; eructații acide; greață, senzație de leșin, presiune în stomac și eforturi de vomă,

cu palpitații.

Vrea să mănânce frecvent din cauza senzației de gol din stomac, dar cea mai mică cantitate de hrană îi provoacă apăsare. θ Cefalee cu greață.

Când îi este foame, se simte anxioasă, grețoasă, nervoasă, cu furnicături; tusea și palpitațiile > după micul dejun.

Laptele și alimentele calde nu-i priesc.

SUGHIȚUL, ERUCTAȚIILE, GREAȚA ȘI VĂRSĂTURILE [16]

Eructații acide; frecvente dimineața.

Regurgitarea alimentelor și a acizilor, după o mare neliniște pornită din epigastru.

Regurgitarea apei din stomac, din care expectorează o mare parte.

Greață: și repulsie; din cauza emoțiilor; cu anxietate și senzație de leșin; după masă; la orice emoție interioară; în timpul sarcinii.

Greață în timpul unei plimbări, fără vărsături; simte ca și cum ar trebui să se întindă și să moară; sarcină.

Eforturi de vomă, vărsături cu alimente ingerate și mucus; acre.

Vărsături cu alimente și acizi, însoțite de greață.

EPIGASTRUL ȘI STOMACUL [17]

Sensibilitate externă foarte mare a regiunii epigastrice.

Pulsații în regiunea epigastrică, dureroasă la atingere.

Pulsații în epigastru, ca niște palpitații violente.

Senzație de gol și de slăbire în epigastru.

Junghiuri în epigastru; anxietate.

Epigastru umflat, tensionat, sensibil la atingere.

Senzație de umflare în întreaga regiune epigastrică.

Senzație dureroasă de gol în stomac, iar după ce mănâncă oricât de puțin, senzație intensă de plenitudine și presiune, care cedează curând unei senzații de gol; arsură după masă, urcând din stomac spre gât.

Stomac destins, sensibil; simte ca și cum ar plesni; flatulență excesivă; tot ce mănâncă sau bea pare să se transforme în gaze.

Umflarea stomacului și a abdomenului.

Senzație constantă ca și cum stomacul ar fi plin cu apă.

Presiune în stomac ca o greutate, după masă.

Accese de presiune în stomac, extinzându-se în sus, în piept.

Aciditate arzătoare urcând din stomac, cu o oarecare constricție spasmodică.

Senzație în stomac ca și cum ar fi tăiat în bucăți.

Pulsații violente și durere tăietoare în stomac.

Durere săpătoare în stomac.

Durere în marele fund gastric, iradiind spre piept, spate și extremități; dureri de spate și de picioare după masă.

Durere apăsătoare, tensivă, care o trezește la ora 2 A. M.

Stomac dureros la exterior, la apăsare.

Dureri severe, tăietoare, lancinante în epigastru, < noaptea și îndeosebi după miezul nopții; trebuie să se aplece înainte; gura, gâtul și buzele uscate noaptea; ragade pe buze; sete intermitentă; puls 100; constipație, defecații dureroase sau diaree;

punct sensibil la apăsare în regiunea gastrică. θ Gastralgie.

Durere de stomac, < la aplecarea înainte; epigastru balonat, tensionat, tare și sensibil la atingere; mănâncă puțin și chiar și aceasta provoacă presiune în stomac; scaun uscat; urină roșie, de trei ori pe noapte, cu cât se forțează mai mult, cu atât curge mai puțin; senzație de frig tot

timpul; mâini și picioare reci și paloarea feței. θ Gastricism.

Cardialgie severă, stomacul nu tolerează nici cea mai mică cantitate de hrană; vărsături și leșin; presiune severă continuă, balonarea stomacului, în epigastru și în jurul marginii inferioare a coastelor, < la mișcare; presiune provocată de ceai și lapte, care constituie singura hrană pe care o poate lua;

eructații; eforturi de vărsătură; presiune în piept și spate; dureri în sacru; horripilații; nevoie constantă de a urina; lipsa somnului.

Cefalee apăsătoare, tensivă, de la occiput spre frunte, începând dimineața după un somn agitat, plin de vise, continuând mai mult sau mai puțin în timpul zilei, cu congestie la cap; vedere încețoșată și pleoape albăstrui; concomitent, multă greață; presiune în stomac, < după

masă; aversiune față de alimente; senzație de balonare și plenitudine a abdomenului; pulsații în epigastru; câteva înghițituri îi sunt suficiente, alimentele provocând plenitudine și balonare, cu căscat; eructații; congestii; limbă acoperită cu un depozit alb; urină palidă,

galbenă, tulbure; senzație de frig; indispoziție; picioare reci; melancolie; bâzâit în urechi; junghiuri în piept și spate; cefalee < în timpul menstruației. θ Cardialgie și

cefalee.

După o noapte nedormită, cefalee cu vertij; presiune, tensiune în frunte și ochi; limbă acoperită cu un depozit cenușiu; sete, buze uscate și aversiune totală față de alimente; plenitudine în stomac și greață; respirație dificilă, anxioasă; trăsături palide, ascuțite; ochi

adâncit ; horripilații și senzație de frig ; uneori căldură în cap ; fără somn ; sensibilă și iritabilă ; mâini și picioare reci.

Senzație de gol în stomac, cu dorință de a mânca ; după consumul celor mai ușoare alimente, greață, eforturi de vomă și vărsături ; pulsații în epigastru, care aproape îi taie respirația, cu căscat constant ; scaun uscat ; stomac balonat, tensionat și dureros la apăsare ; se trezește devreme

dimineața cu cefalee și amețeală și simte greață la vederea alimentelor.

Epigastru umflat, tensionat, sensibil la atingere ; în profunzimea acelei regiuni se simte un nodul cât un pumn, destul de sensibil la apăsare ; picioare reci și edematoase ; pierderea apetitului ; tuse cu neliniște ; senzație de gol, de sfârșeală în epigastru, dar mâncatul provoacă

plenitudine, greutate și tensiune în epigastru, cu respirație dificilă ; greață cu căscat și pulsații în regiunea precordială ; scaun lent, uscat ; palpitații, valuri de căldură de la abdomen spre cap ; puls slab și neregulat, când rapid, când lent ; durere

în spate și regiunea lombară ; membre obosite ; senzație de frig toată ziua ; somn agitat.

Apăsare și greutate în stomac și piept, < pe vreme umedă ; dorință de a mânca frecvent din cauza senzației de sfârșeală din stomac, dar chiar și cea mai mică cantitate de alimente o apasă, iar prima îmbucătură produce greață, eforturi de vărsătură și vărsături, urmate din nou de senzație de gol și

sfârșeală în stomac ; palpitații care aproape îi taie respirația ; trebuie să caște continuu, astfel încât îi curg lacrimile din ochi ; scaun uscat ; trebuie să se ridice de mai multe ori în timpul nopții pentru a urina, urina fiind palidă, dar tulbure, ca și cum ar fi amestecată cu praf ; abdomen balonat, mai ales

la nivelul epigastrului, și dureros la apăsare, astfel încât abia poate suporta apăsarea hainelor ; seara îi trebuie mult timp pentru a adormi, dar apoi doarme liniștit ; dimineața se trezește cu cefalee și vertij și chiar vederea alimentelor îi provoacă greață.

Arsură, apăsare și durere surdă în epigastru, extinzându-se peste piept până la baza gâtului ; după masă, durere tăietoare în partea stângă a stomacului și o strângere foarte dureroasă, extinzându-se peste piept ; în mijlocul pieptului, senzația unei bile tari, cu apăsare puternică, extinzându-se spre spate ;

ridicarea mucusului în gură ameliorează, dar durerea revine curând, cu bătăi puternice în epigastru ; junghiuri frecvente și dureri sfâșietoare în membre ; căldură și valuri spre cap ; senzație frecventă de frig și înfiorare ; tuse < seara și dimineața, cu expectorație cenușie-verzuie, cu grunji

; puls mic.

Tot ceea ce mănâncă produce apăsare continuă ; tensiune în stomac și epigastru ; porții mici de cafea sau supă slabă îi produc plenitudine, cu eructații ; greață și vărsături ; cefalee și dureri de dinți frecvente ; valuri de căldură, cu pulsații abdominale ;

vertij ; senzație continuă de frig ; picioare reci ; senzație internă de frig, cu impuls constant de a urina, dar urina curge lent și provoacă senzație de arsură ; scaun uscat, întârziat ; epigastru balonat, tensionat, tare la nivelul fosetei epigastrice și dureros la cea mai ușoară atingere ;

respirație grea, oprimată, mai ales la mers ; la aplecare, durerea din epigastru <, respirația este mai oprimată ; durerea se deplasează frecvent spre spate ; trăsături palide, edematoase în jurul ochilor ; somn agitat, cu vise ; piele uscată ; este obligată să rămână în

pat.

Femeie, æt. 35, după lăuzie, durere apăsătoare, tensivă în epigastru, care o trezește din somn în jurul orei două sau trei A. M. ; senzație de gol în stomac ; chiar și puține alimente sau lichide provoacă plenitudine și apăsare în stomac ; repulsie, eforturi de vomă, vărsături ; apăsarea

se extinde la coastele stângi, la ficat și în spate ; este însoțită de eructații, greață, durere apăsătoare în partea anterioară a capului, extinzându-se în ochi, precum și de senzație de frig și înfiorare ; față palidă ; pleoape umflate ; limbă cenușiu-palidă ; stomac balonat și tare, dureros la apăsare ;

puls slab, neregulat.

Băiat, æt. 16, și-a pierdut treptat apetitul ; orice aliment care îi place îi provoacă greață ; frecvent, senzație de gol și de sfârșeală în stomac ; uscăciunea gurii ; scaun uscat ; urină tulbure ; față palidă ; ochi stinși ; apăsare în partea anterioară a capului și în ochi, cu căldură în cap

și valuri de căldură ; urechea dreaptă fierbinte ; urechea stângă palidă și rece ; după spălarea cu apă rece, pete roșii pe față, tuse uscată seara și dimineața, cu arsură în piept ; se simte slăbit și îi este frig în permanență, din când în când junghiuri în membre și în jurul coastelor ; erupție de

vezicule pe spate și coapse, care provoacă prurit intens seara ; slăbirea vederii de la rujeolă ; ceață înaintea ochilor când citește.

Un băiat, æt. 11, vertij, greață, vărsături ; după fiecare masă are vertij, durere în frunte, căldură a capului, roșeața feței, vedere încețoșată ; obrajii, urechile și fruntea roșii, ochii încercănați și adânciți în orbite ; un obraz este adesea fierbinte, celălalt rece ; dacă nu se întinde

imediat, vertijul devine atât de intens, încât totul pare să se învârtă în jur și, chiar dacă se prinde de ceva, cade la pământ, unde rămâne cu ochii larg deschiși, iar obiectele îi par deformate ; înainte de a cădea are durere lancinantă în frunte, rădăcina nasului și

ochi ; vertij mai ales la mers, la aplecare în timpul lucrului și la efort, uneori și noaptea ; trebuia adesea să fie purtat acasă de la munca pe câmp ; după acces, stare de stupefacție, pierderea conștienței, somnolență profundă, uneori cu delir, urmată de epuizare ; ten palid,

gălbui-cenușiu, cu ochi stinși, terni, și limbă cenușie, saburală ; apetitul nu este redus, dar niciun aliment nu are gust bun ; după cea mai mică îmbucătură se simte prea plin și nu mai poate mânca ; dureri apăsătoare în stomac și foseta epigastrică ; borborisme, sete intensă, căscat frecvent

, urina ustură și este fetidă ; foseta epigastrică destinsă, dureroasă la apăsare ; noaptea, impuls frecvent de a urina ; diaree ; senzație de frig seara, adesea tuse cu expectorație mucopurulentă abundentă ; respirație dificilă, anxioasă, mai ales la

mers ; somn tulburat, plin de vise ; dimineața epuizat, miros fetid al gurii, observat și în timpul zilei.

După ce a băut apă rece când era supraîncălzit, respirație dificilă, furnicături, apăsare în stomac, greață și vertij ; de atunci, tulburări gastrice, vertij, cefalee, zgomote în urechi, borborisme, durere abdominală, eructații, senzație de gol în stomac, debilitate ; gust

neplăcut, limbă albă ; senzație ca și cum stomacul ar fi plin cu apă, care clipocește la mișcare sau la aplecare ; mers nesigur și senzație de instabilitate a inimii la mers sau la deplasarea cu vehiculul, greață, căscat, inspirații profunde, plenitudine în foseta epigastrică și bătăi acolo ; impuls frecvent de a

urina, urină galben-deschisă și tulbure ; somn bun, somnolență în timpul zilei ; ochi roșii, senzație constantă de frig, nu se poate încălzi nici măcar în timpul lucrului ; transpiră cu dificultate ; foarte slăbit.

Pirozis după mâncare sau băutură (mai ales apă rece), de asemenea noaptea ; lichidul regurgitat avea gust sărat și adesea ca apa de var ; durere surdă în epigastru ; durere în hipocondrul stâng, surdă și ascuțită sau lancinantă ori cu senzație de tragere sau greutate, < noaptea ;

senzație de tragere sau târâre în partea dreaptă, extinzându-se spre umăr ; după masă, distensia stomacului și abdomenului ; elimină adesea prin vărsătură mucus acid, gros ; < de la alimentele de origine animală și aproape toate cele vegetale, cu excepția produselor făinoase ; afte frecvente pe limbă, obraji

și fața internă a buzelor, cu arsură înțepătoare ; tranzit intestinal lent ; hemoroizi, adesea sângerânzi, cu arsură și tenesme, și abdomen umflat, dureros ca de rană ; cap greu și confuz ; dureri reumatice ca de roadere în jurul umerilor și articulațiilor noaptea, < pe vreme umedă și cu vânt ; avea obiceiul de a

lua doze enorme de magnezie.

Balonarea stomacului, cefalee, senzație de frig, căldură, greață, sete, gust amar, eforturi de vomă, vărsături ; apăsare în partea anterioară a capului și în ochi ; limbă cenușiu-gălbuie ; sete ; după masă, apăsare și plenitudine a stomacului și repulsie ; respirație grea ;

anxioasă ; față palidă ; căldură în cap ; fără somn.

Apăsare în regiunea stomacului, < în hipocondrul drept ; durere < după mese, > după consumul unei cantități foarte mici de alimente ; durerile în general < dimineața, fără să se extindă prea departe și ajungând rareori în spate, răspândindu-se mai ales peste jumătate din stern, când apare și

oprimarea respirației ; ameliorare marcată a durerii la adoptarea unei poziții drepte sau la aplecarea pe spate ; sensibilitate la apăsare în hipocondrul drept, deasupra regiunii stomacului ; la fiecare trei-patru zile, scaun redus cantitativ, tare, cu bulgări ; menstrele nu au apărut de câteva

luni, secreție leucoreică la fiecare patru săptămâni ; emaciere. θ Ulcer perforant.

Dispepsia persoanelor vârstnice cu oarecare predispoziție la obezitate sau după o mare pierdere de vitalitate ; repulsie față de toate alimentele ; senzație constantă de frig, mâini și picioare reci ; nicio transpirație, oricât de mare ar fi căldura.

HIPOCONDRE [18]

Senzație de căldură, arsură și înțepături ca niște ciupituri în regiunea hepatică.

Durere ca de răsucire în ficat la aplecare.

Dureri în ficat, străbătând până în spate. θ Keratită.

Apăsare extinzându-se spre ficat, ca și cum ar porni din sânul drept, cu pulsații în regiunea epigastrică, dureroasă la atingere.

Junghiuri dureroase în regiunea lombară dreaptă și în regiunea ficatului, cu tensiune de-a curmezișul abdomenului ; junghiuri < la mișcare ; trebuie să stea aplecat înainte, cu coatele pe genunchi și fața în palme ; la mers, aplecat înainte, cu mâinile pe genunchi. θ Hepatită.

Junghi în partea dreaptă a pieptului, străbătând până la umăr ; durere apăsătoare, ca de entorsă, în ficat ; poate sta culcat numai pe partea dreaptă ; epuizare completă ; nici sete, nici apetit. θ Icter.

Durere în extremitățile inferioare ; când se întinde, nu-și poate trage respirația ; junghi în partea dreaptă, începând din spate și străbătând pieptul, < noaptea, fie că stă culcată, fie că se ridică ; < în aer rece ; junghiuri în genunchi, care uneori se umflă ;

junghi străbătând umărul și omoplatul drept ; apetit redus ; junghiurile reapar în fiecare an în perioada în care începe înghețul ; aplicațiile externe calde fac ca durerile să se deplaseze în alte locuri. θ Boală

a ficatului cu hidrotorax.

Junghiuri dureroase în regiunea lombară dreaptă și în regiunea ficatului, cu tensiune de-a curmezișul abdomenului ; junghiuri < la mișcare sau la inspirație profundă și mai ales la orice mișcare neprecaută ; > șezând aplecat înainte, cu coatele pe genunchi și fața sprijinită în palme ; când se deplasează

prin cameră, stă aplecat înainte, stabilizându-și corpul prin așezarea mâinilor pe genunchi pentru a se feri de orice mișcare bruscă. θ După hepatită acută.

Umflarea ficatului ; abces.

Icter, colică biliară.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Dureri lancinante și junghiuri în abdomen. θ Phlegmasia dolens.

Epigastru umflat, tare, sensibil ; pulsații în interiorul său ; dureri în regiunea hepatică și ombilicală, precum și de ambele părți ale porțiunilor inferioare ale stomacului, coborând în vezică și testicule.

Dureri tăietoare, lancinante, fulgerătoare și junghiuri în tot abdomenul.

Junghi în partea dreaptă a abdomenului, < la mișcare.

Tăieturi ușoare, frecvente, în jurul ombilicului.

Durere tăietoare în partea stângă a abdomenului superior, extinzându-se din porțiunea inferioară a hemitoracelui stâng, unde apare simultan o înțepătură.

Tăieturi în abdomen, ca și cum ar fi sfâșiat în bucăți.

Tăieturi violente în intestine ; trebuie să stea așezat și aplecat, apăsând cu ambele mâini, sau să se lase mult pe spate pentru ameliorare ; nu poate sta drept.

Tăieturi și senzație de tracțiune în abdomen, ca durerile false de travaliu.

Tăieturi frecvente în abdomen, ca înaintea diareei.

Colică asemenea durerilor de travaliu, cu durere de spate.

Colică, ca și cum tractul intestinal ar fi plin cu apă.

Pulsații în abdomen.

Greutate și neliniște în abdomen.

Senzație de frig în abdomen, ca și cum un lichid rece ar trece prin intestine, în timpul menstrelor.

Plenitudine, căldură și distensie mare a abdomenului, imediat după ce mănâncă puțin.

Tensiune de-a curmezișul abdomenului ; greutate, inerție, senzație de frig.

Distensie tare a abdomenului, cu regiunea ombilicală dureroasă la atingere

Abdomen destins de gaze după masă.

Blocarea gazelor, cu colică.

Senzație de tensiune în abdomenul inferior și senzație de greutate în acesta, în poziție șezândă și la mers.

Apăsare în partea inferioară a abdomenului la aplecare.

Junghiuri în abdomenul inferior.

Mușchii abdominali dureroși la atingere.

Junghiuri și balonare dureroasă în regiunile inghinale.

Tumefierea ganglionilor inghinali. θ Nefrită.

Pete galbene, scuamoase, pe abdomen și în jurul mameloanelor, care devin umede când sunt scărpinate.

Ascită.

SCAUN ȘI RECT [20]

Eliminarea unei cantități mari de gaze.

Diaree: nedureroasă, cu borborisme abdominale și arsură la nivelul anusului; numai ziua; cazuri cronice, cu tumefiere sub sprâncene; cronică, la dispeptici; alternând cu constipația.

(La bolnav:) Nevoie bruscă și vehementă de a defeca, precum în diaree, deși scaunul este tare, cu colici.

Scaun moale insuficient; după eforturi mari de împingere, cea mai mare parte rămâne neeliminată.

Nevoie de a defeca fără rezultat, cu senzația ca și cum rectul ar fi prea slab pentru a expulza scaunul.

Constipație: la femei ale căror organe abdominale sunt slăbite în urma avorturilor spontane frecvente sau a nașterilor multiple și dificile; palpitații cardiace; senzație de distensie în piept; transpirații nocturne.

Scaune: la fiecare opt până la zece zile, formate din bulgări mari; uscate, de dimensiuni prea mari; rect inactiv; se simte chinuit cu o oră sau două înaintea defecației; ca excrementele de oaie, eliminate cu durere și efort; gri-deschis; frecvente, moi, palide; gălbui sau

maronii, fecale; corozive; moi, cu sânge; vâscoase, închise la culoare, moi.

Sânge odată cu scaunul.

Înainte de scaun: anxietate, senzație chinuitoare; eliminare de mucus alb; nevoie bruscă și violentă de a defeca; colici; durere ca de ciupire, profund în abdomen; borborisme; junghiuri în anus.

În timpul scaunului: paloarea feței; crampe gastrice, greață, eructații; durere abdominală ca de ciupire; colici; usturime la nivelul anusului; greață; rectul pare prea slab pentru a expulza materiile fecale; efort dureros de defecație, extinzându-se până la organele genitale; protruzia și

distensia hemoroizilor, cu înțepături și arsură.

După scaun: mâncărime în jurul anusului; anusul pare ca și cum ar fi sfâșiat; arsură la nivelul anusului; dureri ca de ciupire; înțepături, arsură, sfâșiere, răsucire, mușcătură.

Agravare: noaptea; la orele 3 sau 4 dimineața; în timpul zilei; seara; ziua și noaptea; după lapte. θ Diaree.

Hemoroizi; constipație cauzată de inactivitatea rectului; scaun dificil, de dimensiuni prea mari, însoțit de tumefierea și sângerarea hemoroizilor; eliminare de sânge din hemoroizi în timpul micțiunii.

Senzație ca și cum anusul ar fi fisurat; pacientul poate fi cu greu convins de contrariul acestei impresii: înțepături, arsură, sfâșiere, răsucire, mâncărime, mușcătură, chiar și după un scaun normal, care aproape îl înnebunesc; se plimbă înainte și înapoi prin cameră pentru a se ușura; nu poate dormi noaptea din cauza

suferinței intolerabile; eliminarea materiilor fecale este dificilă din cauza volumului lor mare. θ Hemoroizi.

Simte ca și cum un vătrai înroșit în foc i-ar fi împins în sus prin rect; temporar > stând în apă rece și stând așezat pe propriul picior astfel încât să exercite presiune asupra anusului; scaune moi; eliminare abundentă de sânge. θ Hemoroizi.

Arsură și colici constrictive în rect.

Hemoroizi mari, dureroși; > după călărie.

Eliminare abundentă de sânge din hemoroizii tumefiați, cu scaun normal.

Protruzia hemoroizilor în timpul unui scaun ca în diaree, cu junghiuri ca de ac și arsură timp de multe ore.

Durere ca de rană în hemoroizi.

Inflamație, durere ca de rană, junghiuri și furnicături, ca de la ascarizi, în varice.

Durere în hemoroizi în timpul tusei.

Proctită, cu durere violentă, ca de junghi.

În anus: dureri lancinante; junghiuri; înțepături; sfâșiere; tăieturi; junghiuri; durere ca de rană; mâncărime; senzație de târâre; arsură.

Mâncărime violentă în anus și scrot.

Coșuri ulcerate la nivelul anusului.

Fistulă anală.

Ascarizi. θ Catar infantil.

ORGANE URINARE [21]

Junghiuri în regiunea rinichilor.

Durere tensivă în rinichiul stâng; tumefierea ganglionilor inghinali; edem al piciorului stâng, extinzându-se treptat spre cel drept și în sus, pe întregul corp; urină negricioasă, care face spumă la agitare și, după repaus, lasă un sediment gros, roșiatic și mucilaginos; scaune frecvente, moi, palide; după

o lovitură în partea stângă și după ce a rămas ore întregi în haine ude. θ Nefrită.

Apăsare; junghiuri, uneori surde, alteori ascuțite, usturime în ambele regiuni renale; durere tăietoare și sfâșietoare în colul și regiunea vezicii urinare; nevoie frecventă de a urina, cu eliminare lentă după așteptare și efort îndelungate; urinare frecventă, cantitatea de urină fiind la început crescută,

apoi diminuată; urină arzătoare, palidă, verzuie, galben-închisă, tulbure.

Durere violentă, tăietoare și sfâșietoare în vezica urinară, colul vezicii și uretră.

Obligat să urineze frecvent, dar adesea există presiune asupra vezicii mult timp înainte ca urina să pornească; chiar și noaptea este obligat să se ridice de mai multe ori din această cauză, deși bea puțin.

Urinare frecventă, mai ales noaptea, cu presiune intensă și eliminare redusă.

Urina: fierbinte, puțină, eliminată frecvent, cu sediment roșu, mucilaginos; negricioasă, spumând la agitare; tulbure; verzuie; arzătoare, diminuată cantitativ.

Arsură în uretră în timpul și după micțiune.

Urina curge lent, cu durere ca de rană și arsură.

Secreție prostatică după micțiune.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală excesivă, cu senzație de arsură, sau diminuată.

După coit, slăbiciune, mai ales la nivelul ochilor.

Emisii seminale, urmate de slăbiciune intensă.

Poluții, cu vise voluptuoase.

Poluții abundente, dureroase, cu erecții dureroase ulterioare.

Tumefierea testiculelor și a cordoanelor spermatice.

Scrotul pare ca și cum ar fi contuzionat.

Senzație de tragere în testiculul stâng și penis.

Mâncărime pe scrot.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Tumoră uterină: cu flatulență; dureri ca de junghi; episoade de greață; se ridică noaptea pentru a urina; disurie; tendință la hemoragie uterină.

Durere în regiunea lombosacrată, ca și cum ar fi presată din ambele părți, cu colici ca durerile travaliului și leucoree; de asemenea, în timpul menstruației. θ Deplasare uterină.

Prolaps uterin și hemoroizi.

Dureri ca de junghi în uter și în jurul acestuia; colici ca durerile travaliului, leucoree; durere ca de greutate în regiunea lombosacrată.

Uneori, dureri ca de junghi în jurul uterului sensibil sau în întregul abdomen. θ Histeralgie.

Greață, vărsături, junghiuri traversând abdomenul; slăbiciune intensă.

Stări inflamatorii cronice ale uterului, cu greață și vărsături.

Spasme uterine, mai ales cu menstruație abundentă și intermitențe ale undei pulsului.

Spasme uterine severe când menstruația ar trebui să apară, dar nu apare; cap greu și minte încețoșată; se simte înfierbântată și neliniștită; menstruația este de obicei abundentă.

Eliminare menstruală acră, fetidă, alterată, cu senzație de frig și dureri abdominale ca de crampă.

Favorizează expulzia molelor.

Se simte foarte rău cu o săptămână înaintea catamenelor; congestie la nivelul creierului și pieptului, bufeuri, durere arzătoare în regiunea șoldurilor, puls intermitent, junghiuri în piept.

Menstruație prea timpurie, redusă cantitativ, cu miros înțepător, acră, acoperind coapsele cu o erupție pruriginoasă.

Menstruație prea timpurie, prea abundentă și de lungă durată.

Hemoragii menstruale continue și abundente.

Menstruație abundentă și prelungită, cu sânge roșu-aprins, la femei cu temperament sanguin.

Menstruație suprimată, cu anasarcă sau ascită.

După o spaimă puternică, cu trei ani în urmă, suprimarea menstruației; dureri abdominale frecvente și severe; limbă de culoare roșu-cireașă, dureri ascuțite în hipocondrul stâng, < la mers, care o împiedică și să se așeze; < seara, cu respirație dificilă; fața când

palidă, când foarte roșie; crize frecvente de cefalee unilaterală, mai ales în perioadele în care ar fi trebuit să apară menstruația, cu dureri severe în partea stângă a frunții, care capătă un caracter pulsatil, în special când lucrează, și care îi fac lacrimile să curgă; cefalee dimineața, >

spre seară; puls dur și plin; palpitații și epistaxis frecvente; moleșeală și slăbiciune în picioare, < la cea mai mică mișcare.

Simptome amenoreice și menoragice cauzate de o afecțiune organică a inimii, deficiență de sânge sănătos; secreții acre.

Menstruație complet suprimată sau menstruație care nu apare la vârsta pubertății; prime menstruații dificile.

Înainte de menstruație: tumefierea obrajilor și gingiilor; eructații acre; dureri fulgerătoare în tot abdomenul; dureri colicative; urticarie; dorință sexuală crescută, cu senzație de fior ca în timpul unei îmbrățișări, mai ales la trezirea de dimineață; eructații

acre; dureri fulgerătoare sau ca de crampă în abdomen; mâncărime a vulvei; neliniște nocturnă; senzație de frig.

Durere colicativă violentă în abdomen înainte de apariția menstruației, constipație în timpul menstruației.

În timpul menstruației: cefalee cu senzație de greutate; coriză; tumefierea glandelor parotide; dureri în spate, regiunea lombară și abdomen, cap, urechi și dinți; mâncărimi ale pielii, urticarie; moleșeală, somnolență; somn neliniștit, cu vise;

gust fetid în gură, eructații, greață, vărsături, distensie și borborisme abdominale; excoriație între picioare; durere grea, profundă, în regiunea lombosacrată și coborând pe fese; durere tăietoare în abdomen; colici constrictive cu presiune în abdomen și regiunile inghinale; greutate dureroasă în

regiunile inghinale; durere severă de spate la mers; durere de spate ca de la o greutate mare; regiunea pudendală dureroasă ca de rană, cu arsură și mâncărime; presiune în regiunea lombosacrată și partea anterioară a abdomenului inferior, ca și cum totul ar împinge spre exterior prin organele genitale.

Durere ca de greutate în regiunea lombosacrată în timpul menstruației.

Durere intensă ca de rană în jurul organelor genitale, înaintea, în timpul și după menstruație.

Durere ca de rană în vagin în timpul coitului.

Sfâșiere în labia stângă, extinzându-se prin abdomen până la piept; durere ca de ciupire în labii; junghiuri traversând vulva; durere ca de rană, senzație de roadere, arsură, mâncărime în vulvă. θ Vulvită.

Coșuri pe vulvă.

Leucoree mucoasă.

SARCINĂ. NAȘTERE. LACTAȚIE [24]

În timpul sarcinii, stare de rău care apare numai în timpul mersului, fără vărsături și însoțită de senzația ca și cum s-ar putea întinde și muri.

Simte pulsațiile tuturor arterelor, chiar până la vârfurile degetelor de la picioare; senzație de gol în întregul corp, ca și cum corpul ar fi gol pe dinăuntru; senzație de greutate și epuizare; numai cu cel mai mare efort poate face vreun efort fizic.

Vărsături, cu pierderea puterilor ca înaintea unui leșin; numeroase dureri abdominale colicative, ca de junghi. θ Sarcină.

Spatele o doare atât de tare în timp ce merge, încât spune că „simte că s-ar putea întinde în stradă” pentru a obține imediat odihnă și ușurare.

Dureri severe în regiunea lombosacrată, în timpul sarcinii, în special cu caracter de împingere și apăsare, ca și cum o greutate mare ar coborî adânc în pelvis, devenind uneori foarte supărătoare; de asemenea, proctalgie ca de junghi și apăsare.

Avort spontan: iminent, cu dureri din spate spre fese și coapse; eliminare de cheaguri; habitual; în luna a doua sau a treia.

După avort spontan, când există slăbiciune intensă a spatelui și extremităților inferioare, tuse uscată, transpirații prelungite, accese de senzație de frig asemănătoare frigurilor, stare inflamatorie cronică a uterului cu greață și vărsături.

Dureri de travaliu insuficiente: durere violentă de spate, dorește să-i fie apăsat spatele; senzație de împingere în jos, din spate spre pelvis.

Dureri ascuțite, tăietoare, de-a curmezișul regiunii lombare sau coborând pe fese, împiedicând astfel travaliul; puls slab.

Durerile sunt ca de junghi și fulgerătoare sau sunt localizate în spate, coborând fulgerător în mușchii fesieri ori în fese; sau coboară de-a lungul coapselor.

Naștere ușoară, dar placentă aderentă, care a fost îndepărtată la optsprezece ore după nașterea copilului; o săptămână mai târziu, metroragie considerabilă.

La șaizeci de ore după naștere, două accese de frig, dureri înțepătoare, ca de urzică, pe întregul spate, acolo unde acesta atingea patul; zguduiri frecvente, cu durata de câteva secunde.

Sete intensă, dimineața, la prânz și noaptea, continuu; puls foarte rapid, mic; dureri chinuitoare, tăietoare, fulgerătoare, lancinante și ca de junghi în întregul abdomen, junghiurile fiind predominante, survin în repaus deplin și nu depind de niciun fel de mișcare;

abdomen foarte destins; epuizare intensă, cu obnubilare; pare să nu-i pese de nimic; urină puțină și închisă la culoare. θ Febră puerperală.

Hemoragie uterină severă din cauza atoniei vaselor sangvine, la o săptămână după travaliu.

După naștere: hemoragie; hemoroizi; peritonită.

Junghiuri sfâșietoare în sân; la venirea laptelui.

Sechele după naștere și avort spontan, mai ales la constituții slabe, debilitate; slăbiciune a spatelui, transpirație, tuse uscată, metroragie prelungită.

VOCEA ȘI LARINGELE. TRAHEEA ȘI BRONHIILE [25]

Afonie, cu strănut violent; răgușeală completă.

Senzație de zgâriere, uscăciune și ariditate în laringe.

Senzație de asprime în gât.

Coriză uscată; pierderea totală a vocii și răgușeală; acumulare de mucus în gât și senzație de nod în gât; tuse convulsivă și gâdilitoare noaptea; sufocare și eforturi de vomă până la vărsături, mai ales dimineața.

Mucusul pare să curgă din cap spre gât; elimină cu ușurință, prin dregerea zgomotoasă a gâtului, mucus alb, gros și fără gust, < în prima parte a zilei; halenă fetidă, < seara; catarul alternează cu leucoree, care este însoțită de dureri de spate și este < dimineața. θ Catar cronic.

Bronșită cronică atunci când frigul și umezeala au provocat iritație vasculară; tuse severă, uneori spasmodică, ziua și noaptea; efortul de a expectora câteva cocoloașe de mucus cenușiu provoacă adesea eforturi de vomă și vărsături; respirație dificilă și laborioasă după paroxisme frecvente de

tuse.

Tuse uscată, ca și cum o membrană ar împiedica respirația în trahee sau ca și cum o membrană rezistentă ar fi mișcată de tuse, fără a o putea expectora. θ Tuse după rujeolă.

RESPIRAȚIA [26]

Slăbiciune și oboseală în piept, din cauza mersului rapid.

Senzație ca și cum nu ar exista aer în piept și nu ar putea respira.

Tensiune de-a curmezișul pieptului, la expirație, în timpul mersului.

Junghiuri în piept, la inspirație.

Apăsare în piept; respirație scurtă dimineața.

Dispnee spasmodică.

Sufocare din cauza uscăciunii laringelui.

Respirație dificilă, șuierătoare.

Respirație laborioasă; după paroxismele de tuse.

Dispnee, < după ce bea, la mișcare, nu poate merge repede; oprirea respirației îl trezește noaptea.

Dispnee cu bătăi violente și neregulate ale inimii; pulsații în tot corpul, mai ales la femeile isterice.

Astm; trebuie să se aplece înainte, cu capul pe genunchi, < dimineața.

Presiune continuă după masă; tensiune în stomac și la capul pieptului; porții mici de cafea sau supă slabă o satură; eructații; greață și eforturi de vomă; cefalee și dureri de dinți frecvente; bufeuri cu

pulsații abdominale; vertij; senzație continuă de frig; picioare reci; senzație internă de frig, cu tendință constantă de a urina, dar urina curge lent și provoacă senzație de arsură; scaun uscat, întârziat; epigastru balonat; tensionat, tare la capul pieptului și dureros la

atingere; respirație grea, apăsată, mai ales în timpul mersului; la aplecare, durerea de la capul pieptului <; respirația este mai apăsată; durerea se deplasează frecvent peste coaste spre spate; față palidă, edematoasă în jurul ochilor; somn agitat și plin de vise; piele uscată. θ Astm.

Astm, cu tuse habituală; paroxism < în timpul efortului sau al mersului; revine la fiecare două sau trei ore, mai ales seara și noaptea; timp de câteva săptămâni, paroxismele alternează cu diaree nocturnă, asociată cu pierderea apetitului, cefalee, greață,

tuse uscată, somn agitat, presiune în epigastru, mâini și brațe acoperite cu pete roșu-albăstrui, ca niște echimoze; extremități foarte obosite.

Crize cumplite de astm; agravare la ora 3 A. M.

TUSEA [27]

Tuse: paroxistică, din cauza gâdilării în gât, laringe sau bronhii; cu dislocarea unui mucus vâscos sau a puroiului, care trebuie înghițit; spasmodică, cu eforturi de vomă sau vărsături de alimente ingerate și flegmă acră; chinuitoare, nu expectorează nimic, uneori simte ca și cum o

membrană rezistentă ar fi mișcată, dar nu s-ar desprinde.

Tuse care afectează pieptul, provocată de gâdilarea din gât.

Tuse convulsivă și gâdilitoare noaptea. θ Coriză.

În timpul tusei: îi țâșnesc scântei dinaintea ochilor; senzație dureroasă de asprime în laringe; senzație de zgâriere și înțepături în gât și piept; durere în abdomen și în nodulii hemoroidali; junghiuri în rect; greață, eforturi de vomă, vărsături; junghiuri în partea dreaptă a pieptului (porțiunea

inferioară); respirație șuierătoare în piept; astm.

Tuse atât de violentă, încât provoacă vărsături.

Tuse sufocantă, cu senzație de strangulare, la ora 5 A. M., ca din cauza uscăciunii laringelui; nu poate vorbi din cauza unui spasm în piept, cu înroșirea feței și transpirație pe tot corpul.

Tuse uscată seara și dimineața, cu arsură în piept.

Uscăciune intensă a gâtului între orele 2 și 3 A. M.; se trezește cu tuse uscată la ora 2 A. M.; tușește aproximativ o oră; expectorație redusă, galbenă; tusea provoacă eforturi de vomă; tumefacție dură, indurată, a ganglionilor submaxilari stângi; puls 86, slab.

Tuse la ora 3 A. M., repetată la fiecare jumătate de oră.

Tuse uscată, dură, oarecum supărătoare în timpul nopții, dar mult < la ora 4 A. M.; fără expectorație; durere înțepătoare în partea stângă, care urcă pe spate, la tuse sau la o inspirație profundă.

Tuse uscată noaptea, care îl trezește din somn, cu durere acută în piept la tuse; tușește puțin în timpul zilei.

Tuse uscată cu diaree nocturnă.

Tuse uscată, iritativă. θ Metroragie.

Tuse uscată, scurtă. θ Pleurită.

Tuse obositoare seara.

Tuse violentă seara, după ce a stat culcat un timp în pat.

Trezit noaptea de tuse.

Senzația unui nod care se rostogolește repetat la tuse, urcând din partea dreaptă a abdomenului spre gât și coborând din nou.

Tuse convulsivă: < la ora 3 A. M.; eforturi de vomă și vărsături; inflamația plămânilor; tumefacție saciformă între pleoapele superioare și sprâncene.

Tuse < ziua și însoțită de dureri în ambele părți ale abdomenului, ca două cuțite care pătrund unul spre celălalt, făcând-o să se îndoaie de mijloc, > prin apăsarea cu mâinile; dureri constante ca de carne vie la capul pieptului, < la tuse; se trezește între orele 5 și 6 A. M., cu agravarea tusei

și a durerii din stomac și abdomen; spută sub formă de cocoloașe rotunde, de culoarea fumului, cu câteva striuri de sânge, care sunt expulzate cu forță din gură, fără efort; tusea provoacă transpirație și epuizare.

După rujeolă, tuse scurtă, sâcâitoare, cu două sau trei paroxisme în succesiune rapidă, uscată, ca și cum o membrană ar împiedica respirația în trahee sau ca și cum un mucus vâscos ar fi mișcat de tuse fără a putea fi expectorat; < după ce mănâncă sau bea; vărsături; durere în

partea inferioară a pieptului, unde percuția este mată, cu sonoritate normală în partea superioară; presiune în piept cu accese de sufocare dimineața; stare generală de rău; căldură; cefalee; lipsa apetitului; scaun uscat; față palidă; puls mic și neregulat; piele

mereu uscată.

După pneumonie; expectorează mase mari de sânge și puroi; transpirații nocturne; insomnie.

Tuse scurtă, sâcâitoare.

În timpul tusei de seară, după ce se culcă, poate expectora mai bine dacă se întoarce de pe partea stângă pe cea dreaptă.

Mucusul dislocat cade înapoi în stomac.

Expectorație: cu gust de brânză veche; acrișoară; sub formă de mici cocoloașe rotunde; cu mucus striat cu sânge; cu puroi.

INTERIORUL PIEPTULUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Pieptul pare slăbit, cu senzație de leșin, la mers rapid.

Spasme ale pieptului.

Durere tăietoare în piept: seara, după ce se culcă; nu știe în ce poziție să stea culcată; < culcată pe partea dreaptă; dimineața; în partea inferioară a pieptului, mai ales în partea stângă; se deplasează în epigastru și lasă o senzație de

înțepătură în jumătatea stângă a pieptului.

Junghiuri în părțile laterale ale pieptului, la inspirație.

Durere înțepătoare în porțiunea inferioară a plămânului drept. θ Pleurită.

Junghiuri sub sânul stâng, extinzându-se uneori în sus, din profunzimea părții inferioare a pieptului.

Junghiuri sub sânul stâng, coborând uneori adânc în piept; de asemenea, seara.

Junghiuri surde, dureroase, în piept, din afară spre interior, sub clavicula stângă, cedând pentru scurt timp la apăsarea locului, seara.

Junghiuri surde, profunde, în partea stângă a pieptului, sub coastele scurte.

Presiune înțepătoare în partea stângă a pieptului, la respirație profundă.

Presiune înțepătoare în partea dreaptă a pieptului.

Presiune în mijlocul pieptului, cu înghițirea zgomotoasă a unei flegme apoase; strictură a esofagului.

Presiune în toată partea stângă a pieptului.

Presiune, greutate, senzație de neliniște în piept.

Pulsații în partea stângă, în apropierea capului pieptului.

Pieptul devine foarte dureros, ca de rană, mai ales când vorbește.

Durere ca de rană în partea superioară a pieptului, la respirație, atingere sau ridicarea unui obiect greu.

Durere care străbate treimea inferioară a părții drepte a pieptului până la spate.

Durere ca și cum lobul inferior al plămânului drept ar adera la coaste.

Tuse uscată ziua și noaptea, cu vărsături de alimente ingerate și ceva flegmă; < după ce mănâncă și bea și înainte de amiază; în timpul tusei, fața devine roșu-închis, altfel este palidă; pleoape roșii și umflate; respirație scurtă și anxioasă; căldură, sete fără dorința de a

bea; senzație de frig în timpul zilei; extremități reci; plânge toată ziua; somn agitat, întrerupt de plâns și tuse; mult căscat și strănut; diaree apoasă; eliminare de viermi. θ Catar

toracic.

Dispnee, < în accese, provocată de tuse, mișcare și băut; respirație șuierătoare, laborioasă, cu fluierat în timpul inspirației; față violacee, tumefiată; regiunea stomacului destinsă; brațele tresar, iar mâinile se mișcă în mod convulsiv.

Respirație dificilă, nu poate merge repede; plămânul drept hepatizat; puls 106, mic și dur; nu poate sta culcat pe partea dreaptă, se simte cel mai bine culcat pe partea stângă. θ Pneumonie.

Pneumonie, cu junghiuri care străbat partea dreaptă a pieptului, inflamație hepatică; plămânul dr. hepatizat; < culcat pe partea dreaptă.

Pneumonie după rujeolă; tuse uscată, iritativă; febră; cefalee; junghiuri și apăsare în piept; respirație scurtă, șuierătoare, hârâitoare; piele uscată; sete intensă; limbă alb-cenușie; pierderea apetitului; tuse < spre dimineață, aproape

sufocantă, < după ce mănâncă sau bea, provocând vărsături; durere în partea inferioară a pieptului, cu sunet mat la percuție; puls mic și oarecum neregulat; față palidă; piele uscată; scaun uscat.

Pneumonie infantilă, cu hârâit respirator abundent în timpul rezoluției.

În timpul rezoluției; exsudat considerabil și uneori bilateral; zgomot intens de bolboroseală și hârâit; dispnee intensă, care împiedică copilul să doarmă și să bea; aspect buhăit, cu cianoza mâinilor și picioarelor; tuse chinuitoare care, totuși, nu elimină deloc

flegma vâscoasă; diaree. θ Pneumonie.

Pleurită; junghiuri în partea stângă a pieptului, cu palpitații violente; tuse uscată, < la ora 3 A. M.; junghiuri în partea inferioară a plămânului drept; după Acon., când durerile înțepătoare severe și respirația dificilă continuă sau revin; partea stângă este afectată în mod deosebit; palpitații ale

inimii; tuse uscată, suprimată; exsudație în partea dreaptă; în cursul tuberculozei.

Junghiuri predominante; ftizie pulmonară incipientă, cu tuse uscată epuizantă, respirație scurtă; expectorație purulentă, slăbiciune și emaciere.

La începutul ftiziei, când există eliminări ocazionale de mase asemănătoare puroiului; junghiuri trecătoare care străbat pieptul; tuse uscată, chinuitoare; debilitate intensă și emaciere; în timpul stadiului de dezorganizare a tuberculilor.

Expectorație abundentă de puroi alb-gălbui, cu tuse, umplându-se zilnic 3-4 recipiente; < noaptea; presiune și greutate în cap; vertij la mișcare; senzații de ciupire și strângere în piept, cu dureri în jurul epigastrului și tuse abundentă;

uneori expectorația este dificilă; șuierat și fluierat în piept; dispnee intensă; după-amiaza, senzație intensă de frig, iar dimineața și noaptea, febră cu transpirație; congestie; dureri în membre; dureri sfâșietoare și înțepătoare în ochi și urechi, întotdeauna de aceeași parte;

constipație persistentă; prostrație atât de mare, încât trebuie să rămână în pat; față pământie; puls variabil; transpirație cu miros fetid; stadiul al doilea. θ Ftizie.

Durere înțepătoare în tâmple, ochi, urechi, dinți, piept și diferite părți ale corpului; după prânz, greață, ușoară senzație de leșin, somn; în jurul amiezii, senzație de frig; noaptea, căldură; în jurul orei 3 A. M., tuse <; mame care alăptează. θ Ftizie.

După pneumonie, tuse uscată, spasmodică, chinuitoare; emaciere accentuată, ochi și obraji supți; deprimare psihică profundă și frică de moarte; apăsare dureroasă și respirație redusă; tuse, < după miezul nopții, provocând insomnie; tuse scurtă, cavernoasă, dureroasă,

paroxistică; expectorație cu puroi galben, striat cu sânge sau conținând mici cheaguri de sânge; mare dificultate în expectorarea secrețiilor desprinse; transpirații nocturne abundente; tulburări digestive; diaree dureroasă alternând cu constipație; presiune

în occiput.

Tuse < la orice efort și < în poziție culcată; uneori sunt expectorate cruste verzi, iar la tuse sau la dregerea zgomotoasă a glasului, din gură sunt proiectate frecvent mase albe, dure și rotunde; arsură în creștetul capului și în tălpile picioarelor; palme transpirate; pată roșie circumscrisă pe unul dintre

obraji; are accese de tulburare gastrică, ce încep cu eructații de gaze putride, cu gust de ouă stricate, și se încheie cu diaree apoasă, < dimineața; îi este foame și are senzație de leșin în jurul orei 10 A. M.; contractura tendoanelor calcaneene; erupție de vezicule minuscule pe tălpile

picioarelor; afte în gură; gingiile sângerează ușor; senzație de tremur în întregul corp, < în regiunea pelviană; menstre reduse și întârziate; plânge foarte ușor în timp ce își relatează simptomele. θ Ftizie.

Acționează asupra părții inferioare a plămânului drept.

Ftizie într-un stadiu foarte avansat; expectorație cu puroi și sânge; diaree; transpirații nocturne; pierderea apetitului; adâncirea spațiilor intercostale; prostrație.

Pleurită la bolnavii tuberculoși; afectează în special regiunea claviculară.

Persoanele care suferă de ulcerații pulmonare cu greu se pot vindeca fără acest antipsoric. Hahnemann.

Hidrotorax într-un stadiu foarte avansat; pacientul respiră cu dificultate și anxietate; facies hipocratic.

INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]

Junghiuri în jurul inimii, străbătând până la scapulă.

Palpitații: în accese, tăindu-i respirația; frecvente și violente; la cel mai mic efort; cu valuri congestive, la trezire.

Culoare cenușie-palidă a feței; menstruație redusă; acces de palpitații cardiace; presiune și greutate în piept; senzație de frig seara; durere ca un junghi și mare anxietate în epigastru și de-a curmezișul pieptului; gâtul ca și cum ar fi strâns, ca și cum plămânii s-ar afla în

gât; apetit bun, dar după masă, presiune în stomac și piept și reflex de vomă; se înfioară frecvent; are amețeli când merge; greață; picioare reci; puls slab, inegal.

Acțiunea inimii intermitentă, neregulată, tumultuoasă, slabă.

Dureri ca niște junghiuri în partea dreaptă, începând în spate și străbătând pieptul, < noaptea, în poziție culcată sau la ridicare; tuse uscată, dură, mai ales < la 3 A. M.; un suflu și un al doilea zgomot mai puternic al arterei pulmonare; respirație scurtă dimineața devreme;

dispnee la mers rapid; durere intensă în piept, mai ales când vorbește; durere ascuțită în spatele sternului, la respirație; pulsații dureroase în claviculă, umeri, partea laterală a abdomenului etc.; întreruperea frecventă a bătăilor inimii; durere crampiformă în inimă sau în jurul ei, ca

și cum aceasta ar atârna de niște benzi strânse ferm în jurul ei; durere < la inspirație profundă sau la tuse, nu în timpul efortului fizic; arsură în regiunea inimii; ambele brațe amorțesc chiar și după un efort fizic intens; dureri pulsatile în brațe, la intervale; mâini reci. θ Angină

pectorală.

În urma răcirii, nevoie frecventă de a înghiți saliva, dar adesea nu o poate face, iar aceasta îi provoacă apoi o senzație de sufocare în gât; poate înghiți alimente și băuturi; inima bate mai repede; se simte slăbit; culcat pe partea dreaptă, simte inima ca și cum ar fi suspendată de coastele stângi și pare să le tragă spre

partea dreaptă; durere ca și cum lobul inferior al plămânului drept ar fi aderent la coaste; dificultate la respirație; nu a putut dormi decât șezând, altfel saliva i-ar fi curs în gât; acțiunea inimii neregulată, tumultuoasă; suflu sistolic cu intensitate maximă la apex.

Suflu sistolic; dureri ca niște junghiuri; al doilea zgomot puternic din cauza stazei pulmonare; endocardită.

În locul primului zgomot, un suflu și un al doilea zgomot mai puternic al arterei pulmonare. θ Endocardită.

Insuficiența valvelor mitrale.

Puls: rapid dimineața, mai puțin seara; inegal, neregulat; intermitent; lent și slab.

Valuri congestive, cu căldură de la abdomen spre cap; pulsații.

Tendință la degenerare grasă a inimii.

TORACE EXTERN [30]

Adâncirea spațiilor intercostale. θ Tuberculoză pulmonară.

Mici coșuri pe piept și spate.

GÂT ȘI SPATE [31]

Rigiditate a cefei, dimineața în pat.

Ceafa rigidă; dureri fulgerătoare prin piept; uvulă alungită.

Rigiditate în partea stângă a cefei și în jos, de-a lungul marginii interne a scapulei stângi, < după trezire și după râs.

Rigiditate între omoplați.

Gâtul pare voluminos, îmbrăcămintea strânge; congestie.

Tumefierea ganglionilor cervicali.

Gâdilare în tumefierea ganglionară a gâtului > la apăsarea cu mâna rece.

Coșuri pe ceafă.

Junghiuri în scapula dreaptă la respirație.

Durere sfâșietoare în scapula dreaptă, dimineața.

Durere înțepătoare, ca după lovituri și contuzii, în scapula dreaptă, la mișcare; poate fi simțită până în piept.

Durere înțepătoare violentă, ca după o entorsă, în scapula stângă, extinzându-se în piept.

Junghi de la apexul scapulei până la epigastru, în timpul muncii obositoare.

Arsură sfâșietoare lângă partea dreaptă a coloanei vertebrale, deasupra regiunii lombare.

Durere de tracțiune în regiunea lombară.

Durere în regiunea lombară < după stat în picioare sau mers.

Durere în regiunea lombară după o cădere.

Senzație dimineața ca și cum regiunea lombară ar fi împinsă spre interior din ambele părți. θ Deplasare uterină.

Presiune puternică în regiunea lombară.

Dureri ascuțite în regiunea lombară, cu dureri foarte acute, asemănătoare celor de travaliu, care străbat spre partea anterioară la intervale de câteva minute, iradiind uneori în jos, spre mușchii fesieri.

Presiune sau junghiuri în regiunea ambilor rinichi.

Durere de spate; în timp ce merge, simte că trebuie să renunțe și să se culce.

Durere ca după o contuzie în spate, în repaus.

Junghi ocazional din regiunea lombară, prin partea stângă a abdomenului, spre piept.

Dureri ascuțite, ca niște junghiuri, îl trezesc la 3 A. M.; trebuie să se ridice și să umble; durerile iradiază din șale în fese; puls slab, moale. θ Lumbago.

Dureri ca niște junghiuri și dureri fulgerătoare în spate, iradiind în jos, în regiunea fesieră sau în șolduri.

Spatele doare ca și cum ar fi rupt.

Durere sfâșietoare în mușchii lombari, împiedicând respirația.

Slăbiciune mare în regiunea lombară și membrele inferioare.

Rigiditate și durere în regiunea lombară. θ Amenoree.

Durere de-a curmezișul sacrului, asemenea durerilor de travaliu; senzație de strângere a pielii abdomenului inferior; senzație de greutate în abdomen la mers și mai ales când stă în picioare.

Durere ca de roadere în coccis.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Durere sfâșietoare în articulația umărului stâng.

Durere ca după lovituri sub umărul drept, la mișcare sau atingere.

Pocnituri în articulația umărului, la mișcarea sau ridicarea brațului.

Ganglioni axilari tumefiați, dureroși.

Transpirație la axile.

Slăbiciune și pierderea forței în brațe.

Slăbiciune în brațe, dimineața; brațele par amorțite, reci și amorțesc când se stă culcat pe ele.

Durere pulsatilă intermitentă în brațul stâng.

Durere de tracțiune și sfâșietoare în coate; rigiditate.

Slăbiciune, cu crampe ale mâinii și degetelor; pareză.

Mâinile amorțesc.

Mâinile tremură când scrie, dimineața.

Durere care limitează mișcarea în articulațiile pumnilor.

Mâinile și brațele acoperite cu pete violacee.

Pielea mâinilor aspră și crăpată.

Mâncărime în palme; se formează vezicule.

Durere surdă, apăsătoare și sfâșietoare în mâini, între police și index.

Crampe ale degetelor în timp ce coase.

Durere arzătoare ca de cărbuni încinși în două degete ale mâinii stângi.

Durere sfâșietoare, ca niște junghiuri, extinzându-se în articulațiile degetelor.

Vârfurile degetelor amorțesc dimineața devreme.

Vezicule care se extind pe indexul stâng; secreție apoasă.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Durere crampiformă și sfâșietoare în articulația șoldului și în genunchi; durere ca după o contuzie la mișcare sau strănut. θ Coxalgie.

Slăbiciune paralitică în articulația șoldului.

Dureri în piciorul drept, care este cu lățimea unui deget mai lung decât cel stâng; pliul gluteofemural aproape șters; foarte slăbit, nu poate sta singur în picioare, nu a făcut niciun pas de opt luni; coloana vertebrală curbată; fiecare schimbare a poziției provoacă un strigăt jalnic. θ Morbus

coxarius.

Membrul inferior stâng alungit cu aproximativ două lățimi de deget; pliul gluteofemural șters; genunchii ușor flectați ca și cum ar fi anchilozați, nepermițând nici flexia, nici extensia piciorului; dureri lancinante violente în coapsă și genunchi. θ Morbus

coxarius.

În ultimele zece zile nu voia să meargă; alungire considerabilă a membrului inferior drept; pliurile feselor aproape șterse; atingerea nu este dureroasă. θ Morbus coxarius.

Dureri ascuțite, de tracțiune, în genunchiul și coapsa dreaptă; piciorul afectat cu aproximativ trei lățimi de deget mai lung decât cel sănătos; fesa aplatizată; mișcarea articulației dureroasă, deși presiunea nu provoca disconfort; puls febril; pierderea apetitului; limbă saburală

albă; dureri < noaptea; somn redus. θ Morbus coxarius.

Dureri și greutate în coapsa stângă, < la mers și mai ales la marșuri forțate; piciorul stâng cu o lungime de deget mai lung decât cel drept, iar capul femurului parțial împins în afara acetabulului, amenințând cu luxația. θ Morbus

coxarius.

Tresăriri ale mușchilor coapsei. θ Coxalgie.

Membrele inferioare amorțesc frecvent.

Senzație de amorțeală și tendință accentuată a întregului picior drept de a amorți.

Tracțiune paralitică în întreaga coapsă.

Tresăriri ale mușchilor coapselor.

Durerile iradiază în jos pe partea posterioară a coapselor. θ Lumbago.

O crampă în coapsa și gamba dreaptă l-a trezit de două ori noaptea.

Tumefiere, căldură și roșeață a coapselor. θ Pleurită.

Dificultate la nivelul genunchilor când coboară scările și cu atât mai mult când le urcă.

Dureri surde în partea laterală a genunchiului, la mers sau la extensia piciorului.

Durere sfâșietoare frecventă în genunchi.

Dureri reumatice nocturne în picioare.

Neliniștea picioarelor seara.

Durere sfâșietoare în ambele tibii, cu durere în periost la atingere și senzație de tensiune la mers.

Durere de tracțiune și sfâșietoare în oasele picioarelor.

Durere de tracțiune în tibie, cu dureri surde în articulații; durere ca de ulcerație la apăsare.

Arsură și înțepături în gambe și picioare.

Senzație de frig care se strecoară pe tibii.

Herpes pe gambe și coapse.

Vezicule pe tibie, cu halou inflamat.

Durere sfâșietoare frecventă în glezne.

Durere sfâșietoare pe partea internă a piciorului și în talpă.

Picioare grele, rigide; amorțesc după prânz.

Tumefierea gambelor sau a picioarelor până la glezne.

Picioare reci seara în pat.

Edem al piciorului stâng, extinzându-se la cel drept și în sus, devenind generalizat. θ Nefrită.

Transpirație abundentă și fetidă a picioarelor; transpirație suprimată a picioarelor.

Durere sfâșietoare în degetele picioarelor; în prima falangă a halucelui.

Înțepături și arsură în pernița halucelui.

Mâncărime violentă la haluce, sub unghie, cu durere la atingere.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Dureri mai ales în brațe și în partea inferioară a gambelor, < la adormire.

Neliniște în membre, seara; este obligat să le miște încontinuu.

Greutate în membre; abia își poate ridica picioarele.

Tresărirea picioarelor la adormire.

Dureri de tracțiune, sfâșietoare și ca niște junghiuri în membre.

Membrele dor când sunt sprijinite pe orice obiect.

Membrele amorțesc în poziție culcată.

Durere apăsătoare în articulații.

Înțepături în articulații și tendoane.

Pocnituri în articulații la mișcare.

Extremități foarte obosite, cu diaree nocturnă și tuse astmatică.

Membre obosite și reci.

Tumefiere difuză; mâini și picioare cianotice.

Contracție spasmodică a degetelor mâinilor și picioarelor.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus: durere ca după o contuzie în spate.

La culcare: nu-și poate trage respirația; tuse <; dureri ca niște junghiuri în partea dreaptă <; senzație de frig >.

După ce se culcă: dureri tăioase în piept; nu știe cum să stea culcată; în timpul tusei de seară; poate expectora mai bine dacă se întoarce de pe partea stângă pe partea dreaptă.

Nu poate dormi pe spate noaptea.

Culcat pe partea dreaptă: durere în piept <; inima pare suspendată de coastele stângi.

Poate sta culcat numai pe partea dreaptă.

Nu poate sta culcat pe partea dreaptă, se simte cel mai bine culcat pe partea stângă.

Când stă culcat pe braț : acesta se simte amorțit, rece, adoarme.

Dorință de a se culca.

Trebuie să se culce : când apare vertijul.

În timp ce merge, s-ar putea culca în stradă pentru a obține ameliorarea durerii de spate.

Dacă nu se culcă imediat, îl cuprinde un asemenea vertij, încât totul pare să se învârtă în jur și, chiar dacă se prinde de ceva, cade la pământ, unde rămâne culcat cu ochii larg deschiși și privirea fixă.

Nu poate sta singur în picioare : piciorul drept mai lung decât cel stâng.

Șezând : senzație de tensiune în abdomenul inferior ; singura poziție în care pacientul putea dormi ; durere severă în hipocondrul stâng.

Trebuie să stea aplecat înainte, cu coatele pe genunchi și fața în palme.

Trebuie să stea aplecat, apăsând cu ambele mâini, sau să se lase mult pe spate pentru ameliorare; din cauza durerii de spate nu poate sta drept.

Trebuie să se aplece înainte ; din cauza durerii severe din epigastru ; astm.

Aplecarea : junghiuri în frunte < ; amețeală ; durere în epigastru < ; vertij ; senzație de clătinare în stomac ; durere ca de smulgere în ficat ; apăsare în partea inferioară a abdomenului.

La îndreptarea corpului sau la aplecarea pe spate ; ameliorare pronunțată a durerii.

Ridicarea capului : junghiurile din frunte >.

Mișcarea : cefalee cu vertij ; durerea din tumorile scalpului < ; apăsarea severă din stomac < ; senzație de clătinare în stomac ; junghiurile din regiunea lombară < ; durerea ca un junghi în abdomen < ; dispnee ; durere înțepătoare în scapula dreaptă ; mișcarea brațului produce trosnituri în

articulația umărului ; produce durere ca după contuzie în picioare ; mișcarea articulației piciorului produce durere ; trosnituri în articulații ; senzație de frig.

La cea mai mică mișcare : moleșeala și slăbiciunea picioarelor <.

Orice efort : astmul < ; tusea < ; palpitațiile.

Ridicarea : durerile ca niște junghiuri din partea dreaptă <.

Mișcarea capului, a ochilor și a maxilarului : junghiurile din frunte <.

Întoarcerea capului sau a corpului : produce vertij.

Ridicarea brațelor : produce trosnituri ale articulațiilor umerilor.

Abia poate ridica piciorul : din cauza greutății membrelor.

Întinderea piciorului : produce dureri surde pe partea laterală a genunchiului.

Când se deplasează prin cameră : aplecat înainte, stabilizându-și corpul prin așezarea mâinilor pe genunchi, pentru a se feri de orice mișcare bruscă.

Orice mișcare necontrolată : junghiurile <.

Mersul : produce vertij ; obstrucția nazală > ; respirație apăsată ; respirație dificilă, anxioasă ; senzație de instabilitate a inimii ; senzație de tensiune în abdomenul inferior ; durerile din hipocondrul stâng < ; durere de spate ; provoacă greață

în timpul sarcinii ; tensiune de-a curmezișul toracelui, la expirație ; respirație grea, apăsată ; astmul < ; amețeală ; dispnee ; durerea din regiunea lombară < ; simte că trebuie să se culce ; simte pielea abdomenului întinsă ; durerea din coapsă < ; durere surdă

în genunchi ; senzație de tensiune în ambele tibii ; mersul este anevoios, membrele grele ; se plimbă înainte și înapoi prin cameră pentru ameliorare.

În timpul unei plimbări : greață, fără vărsături.

Trebuie să se ridice și să meargă : din cauza durerilor ascuțite, ca niște junghiuri, din spate.

Urcarea și coborârea scărilor sunt dificile : din cauza simptomelor genunchilor.

Mersul rapid : slăbiciune și oboseală a toracelui.

În timpul unei munci obositoare : junghi de la vârful scapulei până la epigastru.

Exercițiul fizic intens nu împiedică brațele să amorțească.

NERVI [36]

Țipăt brusc ; înroșirea feței și a ochilor ; lovește în jur cu mâinile ; se apucă de cap și de piept și vorbește incoerent ; vede figuri, bătrâni respingători care o umplu de teamă ; capul fierbinte, temperatura restului corpului fiind

normală ; flexie spasmodică a degetelor ; după unul până la cinci minute criza cedează, fiind urmată de cefalee, constricție spasmodică a toracelui și transpirație generalizată ; crizele survin de mai multe ori în timpul nopții sau ziua ; cu câteva zile înaintea crizei, cefalee, pierderea apetitului

și greață ; în intervalul dintre crize se simte perfect bine. θ Isterie.

Nu suportă să fie atinsă ; tresare la o atingere oricât de ușoară, mai ales la nivelul picioarelor.

Tresăriri musculare ici și colo.

Spasme, cu conștiență deplină ; spasmele puerperale par să cedeze odată cu eructații frecvente.

Epuizare frecventă, simte că trebuie să se culce sau să se așeze.

Întregul corp este greu sau ca zdrobit ; numai cu mare efort poate face orice activitate. θ După travaliu.

Epuizare completă. θ Icter. θ Tuberculoză.

Slăbiciune și dorință de a se culca.

Greutate, mai ales a picioarelor ; mersul devine anevoios.

Pareză ; tremur.

Stări paralitice care se dezvoltă lent și insidios ; crize de vertij în aer liber ; în cele din urmă paralizia membrelor inferioare, fiind afectate și membrele superioare.

SOMN [37]

Cască neîncetat. θ Cefalee cu greață. θ Blefarită. θ Catar

infantil.

Somnolență accentuată ; în timpul zilei și seara devreme ; în timp ce mănâncă ; după masă, cu senzație de frig și căscat.

Nu poate adormi înainte de ora 11 sau 12.

Se trezește în jurul orei 1 sau 2 A. M. și nu mai poate adormi.

Trezire între orele 2 și 4 A. M., în aproape toate afecțiunile, dar mai ales în cele ale gâtului și toracelui.

Trezit de astm.

Lipsă de somn ; afecțiuni gastrice.

Somn agitat.

În timpul somnului : tresăriri ; membrele tresar ; scrâșnește din dinți ; plânge ; vorbește.

Trezire frecventă, cu dorință de a urina.

Vise anxioase.

Vise : despre apă ; hoți ; fantome ; boli ; morți ; nenorociri ; erotice, imaginative, fantastice, sentimentale.

TIMP [38]

Dimineața : vertij ; cefalee cu vertij ; scalpul prezintă prurit și arsură ; transpirație pe frunte ; simptomele oculare < ; expectorație de flegmă ; pleoape lipite ; față tumefiată ; mucus tenace în faringe ; eructații ;

începe cefaleea ; tusea < ; tuse uscată, cu arsură ; epuizat ; durerile de stomac în general < ; cefalee la trezire ; dorință sexuală crescută, cu senzație de fior ca în timpul unei îmbrățișări ; sete intensă ; sufocare și eforturi de vomă până la vărsătură ;

leucoreea < ; respirație scurtă ; astmul < ; tuse uscată cu arsură în torace ; apăsare în torace, cu accese de sufocare ; tusea < ; febră cu transpirație ; tulburări gastrice ; respirație scurtă ; puls rapid ; rigiditatea cefei ; durere sfâșietoare

în scapula dreaptă ; senzație ca și cum regiunea lombară ar fi apăsată spre interior din ambele părți ; slăbiciune în brațe ; mâinile tremură când scrie ; vârfurile degetelor amorțesc ; senzație de frig ; căldură ; transpirație ; cefaleea îl trezește.

La ora 2 A. M. : îl trezește o durere apăsătoare, tensivă în stomac ; îl trezește tusea uscată.

La ora 2 sau 3 A. M. : trezit de o durere tensivă în epigastru ; uscăciune accentuată a gâtului ; scarlatina <.

Între orele 2 și 4 A. M. se trezește cu toate afecțiunile.

La ora 3 A. M. : crize cumplite de astm : tusea convulsivă < ; tusea uscată < ; îl trezește o durere ca un junghi, trebuie să se ridice și să meargă ; agravare regulată.

La ora 3 sau 4 A. M. diareea <.

La ora 5 A. M. : tuse sufocantă și cu senzație de înecare.

Între orele 5 și 6 A. M. se trezește cu agravarea tusei.

La ora 9 A. M. : cefaleea este cea mai intensă.

La ora 10 A. M. : i se face foame și are senzație de leșin.

Înainte de prânz : tusea uscată <.

La amiază : sete intensă ; senzație de frig ; cefaleea >.

În prima parte a zilei : eliminare zgomotoasă a mucusului prin dregerea gâtului.

În timpul zilei : cască foarte mult ; durerea de dinți > ; senzație de frig ; somnolență ; arsură la anus ; diareea < ; tusea < ; tuse uscată ; plâns ; somnolență ; tremurături frecvente.

Ziua : tuse severă.

După-amiaza : senzație de tracțiune în frunte ; senzație intensă de frig ; greață.

Seara : vertij ; scalpul prezintă prurit și arsură ; febră și sete : coriză fluentă violentă ; durere de dinți apăsătoare ; durere de dinți în pat ; uscăciune a gurii ; îi trebuie mult timp să adoarmă ; tusea < ; tuse uscată cu arsură în torace ; erupția

de pe spate și coapse provoacă prurit intens ; senzație de frig ; diareea < ; durerile din hipocondrul stâng < ; cefaleea > ; halena fetidă < ; astm ; tuse uscată cu arsură în torace ; tuse obositoare ; tuse violentă după ce stă culcat un timp în pat ; junghiuri

sub mamela stângă ; junghiurile surde din torace > ; puls mai puțin rapid ; agitația picioarelor ; picioare reci ; neliniștea membrelor ; somnolență ; încep frisoanele ; febră.

Noaptea : delir ; durere ascuțită, sfâșietoare în orbita și ochiul drept ; nu poate dormi pe spate ; durerea severă, tăietoare, lancinantă din epigastru < ; gura, gâtul și buzele uscate ; insomnie, apoi cefalee ; uneori vertij ; dorință frecventă de a urina ;

durere vie în hipocondru < ; dureri reumatice ca de roadere în jurul umerilor și articulațiilor ; durerea ca un junghi în partea dreaptă < ; diaree ; nu poate dormi din cauza suferinței intolerabile ; este obligat să urineze frecvent ; agitație ; senzație de frig ; sete intensă

; tuse convulsivă și gâdilitoare ; tuse severă ; oprirea respirației îl trezește ; astm ; tuse uscată, dură, oarecum supărătoare, dar mult < la ora 4 A. M. ; trezit de tuse ; transpiră ; tuse uscată ; expectorația < ; febră cu

transpirație ; căldură ; durerile ca niște junghiuri din partea dreaptă < ; durerile din picior < ; ulcerele sângerează.

La miezul nopții : senzație de tracțiune în frunte.

După miezul nopții : durerile severe, tăietoare din epigastru < ; tusea <.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Foarte predispus la răcire.

Căldură : junghiurile din frunte și tâmple > ; durerea din tumorile scalpului >.

Aplicații calde : fac ca durerea să se mute în alte locuri.

Băuturi calde : transpirația <.

Cameră caldă : frisonul >.

În cameră : obstrucția nazală revine.

Aer liber : abătut ; durerea din occiput > ; obstrucția nazală > ; vertij ; frisonul <.

Schimbarea aerului : sensibil la aceasta.

Orice rece sau cald : durerea de dinți <.

Curent de aer : provoacă ușor răcire, durere de dinți și cefalee.

Vreme cu vânt : durerea ca de roadere din umeri și articulații <.

Vreme umedă : apăsarea din stomac < ; durerea reumatică ca de roadere din jurul umerilor și articulațiilor <.

Spălarea feței : provoacă epistaxis.

Spălarea cu apă rece : pete roșii pe față.

Șederea în apă rece : ameliorează temporar senzația unui vătrai înroșit în foc împins în sus prin rect.

Apă rece : băutul ei > smuciturile din cap ; când este supraîncălzit, respirație dificilă, pirozis.

Când frigul și umezeala au indus iritație vasculară ; bronșită cronică.

FEBRĂ [40]

Tremurături frecvente în timpul zilei.

Senzație intensă de frig.

Senzație de frig dimineața, precum și în jurul amiezii.

Frison : < în aer liber ; începe către seară, > lângă soba caldă și după ce se culcă.

Senzație de frig : după masă ; la fiecare mișcare, chiar și în pat.

Frison după dureri. θ Travaliu.

Mâini reci și picioare reci în pat.

Căldură în orele dimineții, începând în pat.

Căldură cu căscat prelungit, durere ca un junghi în cap și torace, pulsații în abdomen.

Căldură internă, senzație externă de frig.

Frison și căldură, cu dispnee.

Febră seara ; senzație de frig cu sete, apoi căldură fără sete ; cu coriză fluentă violentă ; ulterior transpirație ușoară, cu somn profund.

Senzație constantă de frig, sete violentă din cauza căldurii interne ; mâini fierbinți ; aversiune față de alimente.

Frison și febră, cu respirație apăsată, constricție a toracelui, durere în regiunea ficatului, setea < în timpul frisonului.

Absență totală a transpirației.

Transpirație : la orice efort intelectual, citit, scris ; mai ales în părțile superioare ; în fiecare noapte ; toată noaptea, fără ameliorare ; dimineața ; după masă ; < prin băuturi calde ; ușor provocată de exercițiul fizic ; cu miros fetid sau acru ; la axile

și perineu.

Transpirații nocturne, cu tuse. θ După pneumonie. θ Ftizie.

Tip : cotidian ; la aceeași oră în fiecare zi.

Febre intermitente cu tuse convulsivă.

După răcire într-un curent de aer și după înfierbântare, greutate a membrelor, durere sfâșietoare în întregul corp și în cap, vuiet în urechi, senzație generală de frig, iar în noaptea următoare transpirație cu miros acru.

Frison sever, care îl zguduie cumplit timp de două ore ; după frison, greață și vărsături bilioase ; în timpul frisonului și al febrei respiră foarte repede, din cauza apăsării toracelui, nu poate vorbi bine din cauza apăsării ; nu este agitat, dar suferă de angoasă ; stă culcat

liniștit ; sete intensă ; nu doarme, transpiră toată noaptea ; lipsa apetitului ; durere în ficat, care pare să fie mai mic decât de obicei. θ Febră intermitentă.

Febră, durând de dimineață până la amiază, începând cu senzație de frig, căldură în cap, cefalee, sete, tumefierea și înroșirea feței și persistând până la amiază, cu pierderea apetitului ; după-amiaza fără manifestări, cu excepția debilității și a sensibilității la schimbarea aerului, se încheie noaptea cu o ușoară

transpirație ; în timpul paroxismelor, cefalee, junghiuri și presiune în frunte și ochi ; dureri profunde în ochi, cu fotofobie și lăcrimare ; durerea este la început apăsătoare, apoi înțepătoare, aducând lacrimi în ochi ; scântei înaintea ochilor și privire fixă ; după o jumătate de oră,

vedere încețoșată și ceață înaintea ochilor ; pleoapele superioare tumefiate ; fața roșie, fierbinte ; cefaleea îl trezește dimineața din somn, crescând în intensitate până la ora 9 A. M. ; sete ; vuiete și zgomote de clipocit în urechi ; spre amiază >, dar din nou < prin ingerarea alimentelor solide sau a lichidelor în

stomac ; în ultimele două zile nu a încetat niciodată în timpul zilei și a făcut nopțile nedormite ; tusea sau strănutul fac cefaleea aproape insuportabilă.

Senzație de frig în fiecare dimineață până la amiază ; ușoară transpirație noaptea ; cefalee ; durere înțepătoare și presiune în partea anterioară a capului, coborând în ochi ; durere profundă în ochi, cu fotofobie și lăcrimare ; durerea, mai întâi apăsătoare, apoi ca un junghi, îl face să plângă ; fulgerări ca

fulgerul și scântei în ochi ; privire fixă ; după o jumătate de oră, ceață și întuneric înaintea ochilor ; pleoapele superioare tumefiate ; fața roșie și fierbinte ; cefaleea îl trezește dimineața din somn, < prin tuse și strănut ; urină roșu-gălbuie ; scaun uscat.

Senzație de frig cu cefalee, presiune și durere înțepătoare în partea anterioară a capului, în tâmple, extinzându-se în ochi ; abia poate vedea ; trebuie să închidă ochii ; vertij ; greață ; tumefierea pleoapelor, a obrazului stâng și a buzei superioare, cu arsură, sete și căldură. θ Febră

catarală.

După ce a răcit, vărsături ; cefalee ; nervozitate și iritabilitate ; față palidă ; anorexie ; puls intermitent ; boala dobândește în cele din urmă un caracter tifoid.

Puls intermitent, vărsături, cefalee, nervozitate, se sperie ușor, ten palid, bolnăvicios. θ Febră tifoidă.

CRIZE, PERIODICITATE [41]

Durerile reapar la ora 2 sau 3 A. M., astfel încât nu poate rămâne culcat, și sunt < decât în timpul zilei, când se mișcă.

Două sau trei paroxisme de tuse scurtă, iritantă, în succesiune rapidă.

La intervale : durere ciupitoare, sfâșietoare în tâmpla stângă ; dureri pulsatile în brațe ; dureri ascuțite mergând din spate, prin corp, până în partea anterioară a abdomenului.

La fiecare jumătate de oră după ora 3 A. M. : tuse.

La fiecare două sau trei ore : astmul revine.

Cu una sau două ore înaintea unei defecații : se simte chinuit.

De câteva ori pe zi : vertij.

De trei ori noaptea : urinează.

De mai multe ori într-o noapte sau într-o zi : isterie.

De două ori într-o noapte : trezit de crampe în coapsa și gamba dreaptă.

În fiecare dimineață : nări roșii, însângerate ; la ora 9 A. M., epistaxis ; apăsare în frunte și vertex, vertij ; senzație de frig până la amiază.

În fiecare noapte : diaree ; dureri reumatice în picioare ; transpirații.

La fiecare trei sau patru zile ; scaun puțin, tare, bulgăros.

La fiecare opt sau zece zile : scaune formate din bulgări mari.

Cu o săptămână înaintea catameniilor ; se simte foarte rău.

La fiecare patru săptămâni : secreție leucoreică.

În fiecare an, când începe înghețul : durerea înțepătoare reapare.

Timp de două ore : senzație violentă de frig.

De dimineață până la amiază : febră.

Timp de două zile : cefaleea nu a încetat.

În ultimele zece zile : nu voia să meargă.

Timp de câteva săptămâni : diaree nocturnă.

Timp de opt luni : nu a făcut niciun pas.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : pată albicioasă, lăptoasă, lângă mijlocul corneei ; vede ca prin ceață sau fum ; pocnituri în ureche ; durere sfâșietoare ascuțită în orbită și ochi ; pleoapele inflamate ; ureche fierbinte ; parotida tumefiată, inflamată, dură ; senzație de tracțiune sau de târâre pe

partea laterală ; presiune < în hipocondru ; presiune ca și cum ar porni din sân ; junghiuri dureroase în regiunea lombară ; durere înțepătoare în partea laterală a toracelui, până în umăr ; poate sta culcat numai pe această parte ; durere înțepătoare în partea dreaptă ; durere înțepătoare prin umăr și

omoplat ; durere înțepătoare în partea laterală a abdomenului ; edem al piciorului ; ca un nodul care se ridică din partea laterală a abdomenului spre gât ; culcat pe această parte, durerea toracică < ; durere înțepătoare în porțiunea inferioară a plămânului ; presiune înțepătoare în partea laterală a toracelui ; durere prin treimea inferioară a

toracelui până în spate ; durere ca și cum lobul inferior al plămânului ar adera la coaste ; plămân hepatizat ; nu poate sta culcat pe această parte ; junghiuri prin torace ; exsudație în tuberculoză ; dureri înțepătoare în partea laterală, din spate prin torace ; culcat pe această parte, inima pare suspendată de coastele stângi

; junghiuri în omoplat ; durere sfâșietoare în omoplat ; durere înțepătoare în omoplat ; durere arzătoare, sfâșietoare, lângă partea laterală a coloanei vertebrale ; dureri ca de lovituri sub umăr ; dureri în picior ; dureri ascuțite, de tracțiune, în genunchi și coapsă ; piciorul tinde să amorțească ; crampe în

coapsă și gambă ; edem ; tumefierea glandei parotide ; tumefierea feței începând de la ochi.

Stânga : durere ciupitoare, sfâșietoare în tâmplă ; durere sfâșietoare, de tracțiune, într-o jumătate a capului ; obraz tumefiat ; ureche palidă și rece ; senzație ca și cum un băț s-ar întinde de la gât până în partea laterală a abdomenului ; durere tăietoare în partea laterală a stomacului, iar presiunea se extinde spre coaste ; durere tăietoare în

partea laterală a abdomenului superior, extinzându-se din porțiunea inferioară a toracelui ; durere tensivă în rinichi ; edem al piciorului ; senzație de tracțiune în testicul ; dureri intense în hipocondru ; durere intensă în partea laterală a frunții ; durere sfâșietoare în labie ; tumefiere dură, compactă, a glandei submaxilare

; durere înțepătoare în partea laterală, dureri tăietoare în torace ; senzație înțepătoare într-o jumătate a toracelui ; junghiuri sub mamelă ; junghiuri surde sub claviculă ; junghiuri surde, profunde, în torace, sub coastele scurte ; presiune înțepătoare în partea laterală a toracelui ; presiune în întreaga parte laterală

a toracelui ; pulsații în partea laterală, lângă epigastru ; se simte cel mai bine culcat pe partea stângă ; junghiuri în torace ; când stă culcat pe partea dreaptă, inima pare suspendată de coaste și pare că le trage spre partea dreaptă ; rigiditatea cefei și în jos, de-a lungul marginii interne a omoplatului ; durere înțepătoare violentă

în omoplat ; junghi din regiunea lombară prin partea laterală a abdomenului ; durere sfâșietoare în articulația umărului ; durere arzătoare în două degete ; vezicule care se extind pe degetul arătător ; piciorul puțin mai lung decât cel drept ; dureri și greutate în coapsă ; edem al piciorului ;

inflamație erizipelatoasă pe braț.

Din partea dreaptă spre cea stângă : tumefiere edematoasă sub sprâncene.

Dinăuntru spre afară : junghiuri în ureche.

Din afară spre înăuntru : junghiuri în torace.

Din spate spre înainte : smucituri în cap.

Din părțile superioare spre cele inferioare : reumatism.

SENZAȚII [43]

Senzație de gol în întregul corp, ca și cum ar fi cavernos.

Junghiuri în stomac, abdomen și spate.

Dureri : înțepătoare, fulgerătoare, < în repaus și culcat pe partea afectată.

(La bolnavi :) Dureri ascuțite, înțepătoare.

Durere ciupitoare în părțile interne.

Senzația unui nodul care se rostogolește iar și iar la tuse, ridicându-se din partea dreaptă a abdomenului până la gât, apoi coborând din nou.

Senzație ca și cum patul s-ar scufunda de sub ea.

Vertij, ca și cum ar proveni din stomac ; mintea încețoșată ca după intoxicație și ca și cum urechile ar fi astupate ; ca și cum capul ar fi prea ușor ; ca și cum un corp fierbinte ar fi coborât în cap atunci când se apleacă ; ca și cum ceva ar fi desprins în cap ; mâncărime ca și cum ar fi în oase ; vede ca

prin ceață ; ochii ca și cum ar fi împinși spre interior ; vârful limbii arde ca și cum ar fi jupuit ; ca și cum un os de pește ar fi înfipt în gât ; ca un nodul în faringe ; gâtul pare ca și cum ar fi strâns ; ca și cum plămânii ar urca în gât ; ca și cum un băț cu câte o bilă la fiecare capăt s-ar întinde

de la gât până la abdomen ; apăsarea unei pietre în frunte și vertex ; simte ca și cum ar trebui să se întindă ; stomacul pare ca și cum ar plesni ; ca și cum stomacul ar fi plin cu apă ; stomacul pare ca și cum ar fi tăiat în bucăți ; în mijlocul toracelui, senzație ca de bilă dură

; presiune ca și cum ar porni din sânul drept ; ca și cum abdomenul ar fi sfâșiat în bucăți ; ca și cum tractul intestinal ar fi plin cu apă ; ca și cum un lichid rece ar trece prin intestine ; ca și cum rectul ar fi prea slab pentru a expulza scaunul ; anusul pare ca și cum ar fi lacerat ; ca și cum anusul

ar fi fisurat ; ca și cum un vătrai încins la roșu ar fi împins în sus prin rect ; scrotul pare ca și cum ar fi contuzionat ; regiunea lombară ca și cum ar fi împinsă spre interior din ambele părți ; ca o greutate în regiunea lombară ; ca și cum totul ar împinge să iasă prin organele genitale ; ca și cum s-ar întinde și

ar muri ; ca și cum corpul ar fi cavernos ; ca și cum o greutate mare ar coborî adânc în pelvis ; tuse uscată, ca și cum o membrană din trahee ar împiedica respirația sau ca și cum o membrană rezistentă ar fi mișcată de tuse ; ca și cum nu ar exista aer în torace ; durere ca și cum două cuțite ar pătrunde spre interior

unul către celălalt ; ca și cum lobul inferior al plămânului drept ar adera la coaste ; gâtul ca și cum ar fi strâns ; ca și cum plămânii ar fi în gât ; ca și cum inima ar fi ținută de benzi strânse ferm în jurul ei ; gâtul ca și cum ar fi mare ; durere sfâșietoare în omoplatul drept, ca de lovituri și

contuzii ; durere înțepătoare ca de entorsă în omoplatul stâng ; spatele doare ca și cum ar fi frânt ; ficatul ca și cum ar fi mai mic decât de obicei.

Durere : în frunte ; în urechi ; profund în ochi ; în dinți ; în spate ; din spate în fese și coapse ; în membre ; în oasele feței ; în gât, extinzându-se spre stomac ; în centrul toracelui ; în fundul de sac, iradiind spre torace ; în

stomac ; în sacru ; în regiunea lombară ; în epigastru ; în hipocondrul stâng ; în ficat ; până în spate ; în extremitățile inferioare ; în regiunea hepatică și ombilicală ; de ambele părți ale porțiunilor inferioare ale stomacului, coborând în vezică și

testicule ; în hemoroizi în timpul tusei ; în zona lombelor ; în abdomen ; în cap ; se deplasează peste coaste spre spate ; pe ambele părți ale abdomenului ; în partea inferioară a toracelui, unde percuția este mată ; prin treimea inferioară a toracelui drept până în spate ; în regiunea lombară ;

de-a curmezișul sacrului ; sub umărul drept ; în piciorul drept ; în coapsa stângă ; în regiunea ficatului.

Durere chinuitoare : în gât la înghițire.

Durere violentă : în spate.

Durere intensă : în abdomen ; în partea stângă a frunții ; în regiunea lombară.

Durere mare : în torace.

Dureri foarte acute, ca de travaliu : din spate, prin corp, până în față.

Durere acută : în torace.

Dureri ascuțite : în hipocondrul stâng ; în regiunea lombară.

Durere lancinantă violentă : în coapsă și genunchi.

Durere lancinantă : în dinți ; în epigastru ; în anus.

Durere ascuțită, tăietoare : de-a curmezișul regiunii lombare sau coborând spre fese.

Durere tăietoare : în stomac ; în partea stângă a stomacului ; în întregul abdomen ; în partea stângă a abdomenului, pornind din porțiunea inferioară a hemitoracelui stâng ; în intestine ; în anus ; în colul și regiunea vezicii urinare ; în uretră ; în torace.

Ușoară durere tăietoare : în jurul ombilicului.

Durere sfâșietoare : în tâmpla stângă ; în urechi ; în membre ; în anus ; în colul și regiunea vezicii urinare ; în uretră ; în labia stângă ; în omoplatul drept ; în mușchii lombari ; în articulația umărului stâng ; în coate ; în genunchi ; în ambele

tibii ; în oasele picioarelor ; în gleznă ; în partea interioară a piciorului și pe tălpi ; în degetele picioarelor ; în prima falangă a halucelui ; în membre ; în întregul corp.

Junghiuri sfâșietoare : de la un molar în frunte ; în mamelă ; în ochi ; în urechi ; în articulațiile degetelor.

Durere sfâșietoare ascuțită : în orbita dreaptă.

Durere arzătoare, sfâșietoare : lângă partea dreaptă a coloanei vertebrale.

Durere sfâșietoare, spasmodică : în articulația șoldului și în genunchi.

Durere sfâșietoare, de tracțiune : în frunte ; în ochi ; la rădăcina nasului ; în partea stângă a capului ; în oasele picioarelor.

Durere sfâșietoare surdă, apăsătoare ; în mâini, între police și degetul arătător.

Durere fulgerătoare : în frunte ; la rădăcina nasului și în ochi ; în epigastru ; în abdomen ; peste abdomen și prin torace ; spre mușchii fesieri ; din zona lombelor spre fese ; în jos, pe fețele posterioare ale coapselor.

Dureri fulgerătoare ascuțite : din porțiunea dorsală superioară a coloanei vertebrale spre occiput.

Junghiuri : în frunte ; în tâmple ; în ochi ; la rădăcina nasului ; în occiput ; în ochi ; în mijlocul ochiului ; în urechi ; în dinți ; în epigastru ; în stomac ; în spate și torace ; în regiunea lombară dreaptă și în regiunea ficatului ;

în partea dreaptă ; în abdomenul inferior ; în regiunea inghinală ; în varice ; în anus ; în regiunea rinichilor ; prin abdomen ; prin vulvă ; în uter și în jurul acestuia ; în rect ; în partea dreaptă a toracelui ; sub mamela stângă, uneori extinzându-se

în sus din partea profundă, inferioară a toracelui ; prin hemitoracele drept ; în hemitoracele stâng ; în porțiunea inferioară a plămânului ; în jurul inimii, până la omoplat ; în omoplatul drept ; de la vârful omoplatului până la epigastru ; în regiunea rinichilor ; de la molar spre tâmple ; în partea dreaptă, din

spate prin torace ; în genunchi ; în porțiunea inferioară a plămânului drept ; în membre ; în abdomen.

Junghiuri fulgerătoare : în întregul abdomen.

Junghiuri trecătoare : prin torace.

Junghi ocazional: din regiunea lombară, prin partea stângă a abdomenului, către piept.

Junghiuri surde: în piept; profund în partea stângă a pieptului, sub coastele scurte.

Înțepături: în porțiunea posterioară a palatului; în faringe; în regiunea hepatică; în partea stângă a pieptului; în anus; în articulații și tendoane.

Presiune înțepătoare: în partea stângă a pieptului; în partea dreaptă a pieptului.

Dureri înțepătoare violente: în scapula stângă.

Dureri înțepătoare: în nas; în obraji; la înghițire; în anus; în gât și piept; în scapula dreaptă; în gambe și labele picioarelor; în pernița halucelui; în articulații și părțile interne.

Afte înțepătoare, arzătoare: pe limbă, obraji și fața internă a buzelor.

Dureri ca de urzică: pe tot spatele.

Dureri ca de împunsătură: pe tot spatele.

Împunsături: în hemoroizi.

Bătăi: în epigastru; în scrobiculus cordis.

Pulsații violente: în stomac.

Pulsații dureroase: în claviculă, umeri, partea laterală a abdomenului.

Pulsații: în cap; în tot corpul; în regiunea epigastrică; în capul pieptului; în regiunea precordială; în abdomen; în frunte; în partea stângă, lângă capul pieptului.

Dureri pulsatile: în brațe.

Durere mușcătoare: în ochi; în porțiunea posterioară a palatului; în anus.

Durere arzătoare: în cantusul extern; în spate; în regiunea șoldurilor; pe două degete ale mâinii stângi.

Durere ca de ciupire: în tâmpla stângă; în regiunea hepatică; în abdomen; după scaun; în labii; în piept.

Senzație de înșurubare: în anus.

Durere ca de răsucire: în ficat.

Strângere colicativă: în abdomen.

Strângere: foarte dureroasă, extinzându-se peste piept.

Prindere constrictivă: în piept.

Dureri colicative violente: în abdomen.

Durere spasmodică: în inimă sau în jurul ei; în abdomen.

Crampe ale mâinilor în timp ce coase.

Crampă: în coapsa și gamba dreaptă.

Colică asemenea durerilor de travaliu, cu durere de spate.

Roadere: în vulvă; în osul coccigian.

Sfredelire: în dinți.

Tracțiune: în spatele urechilor; în față; în dinți; în abdomen; în regiunea lombară; în coate; în genunchiul și coapsa dreaptă; în ambele picioare; în tibii.

Senzație de tragere: în partea dreaptă, extinzându-se către umăr; în testiculul stâng și penis.

Durere ca de săpare: în stomac.

Durere ca de rană: în hemoroizi; în vagin; în partea superioară a pieptului.

Arsură: la nivelul scalpului; în ochi; în nas; pe vârful limbii; pe toată fața internă a gurii; de la stomac spre gât; în capul pieptului; în piept; a hemoroizilor; în regiunea hepatică; la anus; în rect; în uretră; în

pudendum; în vulvă; în creștetul capului și tălpile picioarelor; în regiunea inimii; în gambe și labele picioarelor; în pernița halucelui; pe piele; a herpesului.

Senzație dureroasă ca de rană: în cantusul extern; la vârful limbii; în varice; în anus; la nivelul pudendumului; în jurul organelor genitale; în vulvă; în piept.

Durere ca de ulcerație: în gambe.

Durere tensivă: în capul pieptului; în rinichiul stâng.

Durere ca de contuzie: în spate; în articulația șoldului și în genunchi.

Durere apăsătoare: în partea posterioară a capului; în ochi; în partea anterioară a capului, pătrunzând în ochi; în piept.

Durere presivă: în frunte; în rădăcina dintelui; în dinți; în piept; în stomac și scrobiculus; în ficat; în membre.

Durere ca de entorsă: în ficat.

Dureri reumatice ca de roadere în jurul umerilor și articulațiilor; în gambe.

Durere vie, surdă: în spatele sternului.

Durere constantă ca de carne vie: în capul pieptului.

Durere invalidantă: în încheieturile mâinilor.

Durere cu caracter aspru: în laringe.

Durere surdă: pe partea laterală a genunchiului.

Durere surdă, grea: în regiunea lombară și coborând în fese.

Durere surdă: în occiput; în capul pieptului; în epigastru; în spate; în articulațiile membrelor inferioare.

Presiune intensă: în stomac; pe tot craniul; în regiunea lombară.

Presiune: în occiput; în stomac; în frunte, tâmple și ochi; în ochi și deasupra lor; în piept; în capul pieptului; peste piept până la baza gâtului; peste piept, extinzându-se spre spate; se extinde spre coastele stângi, ficat și spate; în hipocondrul drept; în partea inferioară a abdomenului; în mijlocul pieptului; în partea laterală a pieptului; în regiunea rinichilor; în cicatrice.

Tracțiune paralitică: în toată coapsa.

Bătăi grele: în capul pieptului.

Smucituri: în cap; în mușchii coapsei; ale gambelor.

Usturime: în ochi; în ambele regiuni renale.

Furnicături: în varice.

Senzație de zgâriere: în laringe.

Senzație de scărpinare: în gât și piept.

Senzație de uscăciune intensă: în laringe.

Gâdilare: în urechi; în gât; în tumefacția glandulară a gâtului.

Pocnituri: în ureche.

Uscăciune: a nasului; în gură; în gât; în laringe.

Zumzet: în cap.

Obnubilare: a capului.

Senzația unui nodul care se rostogolește iar și iar, la tuse, urcând din partea dreaptă a abdomenului spre gât și revenind apoi.

Senzație de nod în gât.

Senzație de instabilitate a inimii.

Neliniște: a inimii; a membrelor.

Slăbiciune: în brațe; în mâini și degete.

Senzație de sfârșeală: în capul pieptului.

Gol: în capul pieptului.

Greutate dureroasă: în regiunile inghinale.

Senzație de umflare dureroasă: în regiunile inghinale.

Plenitudine: în stomac; a abdomenului; în scrobiculus cordis.

Senzație de umflare: în întreaga regiune epigastrică.

Distensie mare a abdomenului.

Tensiune: în stomac; în capul pieptului; în gambe; în cicatrice.

Constricție: a pieptului.

Greutate: a capului; a membrelor; în stomac; în abdomen; a pieptului; a coapsei stângi; a labelor picioarelor.

Senzație de greutate: în abdomen.

Senzație de strângere: a pielii abdomenului inferior.

Rigiditate: în ceafă; în partea stângă a cefei și coborând pe fața internă a scapulei stângi, între omoplați; în regiunea lombară; în labele picioarelor.

Amorțeală a brațelor; a întregului membru inferior drept.

Formicație: în gât; în anus.

Senzație de tremur: prin întregul corp; < în regiunea pelvină.

Mâncărime violentă: în anus și scrot.

Mâncărime: în tumorile scalpului; a scalpului; în urechi; în nas; pe bărbie; în jurul anusului; în anus; pe scrot; a vulvei; a pielii; în pudendum; a herpesului; a verucilor.

Senzație de mișcare târâtoare: în partea dreaptă, extinzându-se către umăr.

Senzație de furnicături și frig pe tibii.

ȚESUTURI [44]

Pareză.

Tresăriri ale mușchilor; mușchi rigizi; moleșeală tremurătoare.

Atonia țesutului muscular; predispoziție la suprasolicitare ușoară prin ridicare.

Respirația apăsată însoțește majoritatea suferințelor.

Anemie, cu debilitate mare, piele apoasă, alb-lăptoasă.

Răcește ușor.

Obezitate.

Predispoziție la flebită.

Morbus coxarius.

Afecțiuni hidropice și paralizie la persoanele vârstnice.

Ascită asociată cu afecțiuni ale ficatului și inimii, îndeosebi la persoanele vârstnice.

Corpul, membrele inferioare și scrotul, tumefiate hidropic.

Reumatism, afectând adesea inima, trecând în general din părțile superioare spre cele inferioare; tumefacție dureroasă; gută.

Dureri înțepătoare în articulații și părțile interne.

Tumefacția și indurația ganglionilor.

Ulcerații hemoragice, sfredelitoare, arzătoare, corozive; predispoziție la flebită; puroi abundent, sangvinolent, ihoros, fluid, apos.

Ulcerații care sângerează noaptea.

Catar cronic, ozenă, cu reumatism sau gută.

Emaciere. θ Strictură esofagiană.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

După o cădere: mai întâi durere sub umărul stâng, apoi în regiunea lombară, pătrunzând în coapsă, senzație de contuzie între omoplați, uneori în ambele brațe.

Cel mai ușor contact: < presiunea violentă pe tot craniul.

Cea mai ușoară atingere, mai ales la nivelul labelor picioarelor; o face să tresară.

Nu suportă să fie atins.

Atingerea: îl face să tresară; provoacă o durere care îl face pe pacient să țipe; regiunea epigastrică este dureroasă; capul pieptului este sensibil; regiunea ombilicală este dureroasă; mușchii abdominali sunt dureroși; provoacă durere ca de rană în partea superioară a pieptului; umărului provoacă

durere; provoacă durere sfâșietoare în ambele tibii; durere în haluce; glanda parotidă este sensibilă.

Presiunea; < durerea în tumorile scalpului; stomacul este dureros la exterior, ca o rană; regiunea gastrică este sensibilă; stomacul este destins și dureros; nodulul din capul pieptului este sensibil; scrobiculus cordis este dureros; hipocondrul drept este sensibil; exercitată cu mâinile pe abdomen >

durerea; junghiurile surde din piept >; gâdilarea din tumefacția glandulară a gâtului >; nu provoacă disconfort în membrul inferior afectat; provoacă durere ca de ulcerație în tibie.

Abia suportă presiunea hainelor.

Când își sprijină membrele pe orice obiect, apar dureri în ele.

Condusul: instabilitate a inimii.

Deplasarea: < hemoroizii mari, dureroși.

Mersul cu trăsura; provoacă durere de cap.

După o lovitură în partea stângă: nefrită.

După o cădere: durere în regiunea lombară.

PIELE [46]

Arsură în diferite locuri pe piele, chiar și sub axile, ca de la un sinapism.

Uscăciunea pielii; transpirație insuficientă.

Piele uscată, cu mâncărime; > prin scărpinare.

Pete herpetice pe față; veruci vechi.

Pete galbene, scuamoase, pe abdomen sau în jurul mameloanelor.

Herpes arzător, pruriginos; umed după scărpinare.

Pete după scărpinare; vezicule corozive.

Persoane predispuse la afecțiuni pulmonare; erupție uscată la început, dar care, când este scărpinată, exsudă umezeală. θ Eczemă.

Erizipel.

Din partea dreaptă spre cea stângă; tumefacție edematoasă sub sprâncene; inconștient și delirant; stratul extern al epidermei se desprinde, dar pielea rămasă este lividă și violacee; când este atins cât de ușor la nivelul labelor picioarelor, și le smucește în sus, foarte speriat; vorbește despre porumbei care zboară prin cameră,

pe care încearcă să-i prindă cu mâinile; se agravează în mod regulat în jurul orei 3 A. M. θ Erysipelas bullosum capitis, suprimat prin alifie.

Tumefacția glandei parotide, pe partea dreaptă; neliniște; gemete; se zvârcolește, < 2 sau 3 A. M. θ Scarlatină.

Scarlatină cu tumefacția parotidei drepte, sensibilă la atingere, mucoasa gurii dureroasă, buzele și limba negre, dureroase, fetide, în timpul stadiului de descuamare.

Erizipel secundar la o femeie vârstnică, cu ulcerații cronice pe membrul inferior stâng; tumefacția feței, începând în jurul ochiului drept, extinzându-se treptat în jos și, de asemenea, spre ochiul stâng și partea stângă a feței; pungi enorme sub ambii ochi; de asemenea, inflamație erizipelatoasă pe brațul stâng după

ce a fost zgâriat de un câine, fiind afectate întregul antebraț și mâna; durere de cap; pierderea apetitului; febră.

Mâncărimea verucilor.

Tensiune, presiune, sfâșiere în cicatrice.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Potrivit pentru vârstnici; destul de obezi; fibră laxă.

Păr închis la culoare, fibră laxă, predispoziție la obezitate.

Adaptat persoanelor corpolente, vârstnice și suferințelor ce urmează nașterii; boli caracterizate prin junghiuri.

Adaptat bolilor persoanelor vârstnice, hidropiziei și paraliziei.

După pierderea de lichide sau de vitalitate, mai ales în anemie.

Copil, æt. 5 zile; catar sufocant.

Fată, æt. 20 luni, blondă, limfatică, foarte delicată; morbus coxarius.

Copil, æt. 2; catar toracic.

Copil, æt. 3; morbus coxarius.

Fată, æt. 3 1/2, suferind de opt luni; morbus coxarius.

Băiat, æt. 5, limfatic, prost hrănit, șchiopătând de trei luni; morbus coxarius.

Fată, æt. 6, după rujeolă; tuse.

Fată, æt. 6, constituție bună, după rujeolă; tuse.

Fată, æt. 7, suferind de șase luni; tuse.

Fată, æt. 9, blondă, cu creștere rapidă, afectată în iarna trecută de o erupție fetidă pe scalp, care a fost lăsată să se vindece fără tratament, mama astmatică, în fiecare săptămână; accese spasmodice.

Băiat, æt. 11, cu patru ani în urmă a avut o erupție scarlatinoasă, urmată de anasarcă generalizată; afecțiune a ficatului.

Băiat, æt. 11, malarie cu nouă luni în urmă; simptome de febră tifoidă.

Băiat, æt. 11, afecțiune a stomacului.

Băiat, æt. 11, limfatic, palid, cu constituție delicată, suferind de trei luni; morbus coxarius.

Fată, æt. 12, constituție bună, temperament nervo-sangvin; morbus coxarius.

Fată, æt. 13; pleurezie.

Băiat, æt. 14, sangvino-limfatic, slăbit prin pierdere de spermă; morbus coxarius.

Băiat, æt. 15, suferind de patru zile; durere de dinți.

Băiat, æt. 15, constituție sănătoasă; accese febrile.

Băiat, æt. 16; hidropizie.

Fată puternică, sănătoasă, cu menstre predispuse la întârziere; urticarie.

Fată, æt. 19; amenoree.

Fată, æt. 20, după o spaimă puternică, cu trei ani în urmă; amenoree.

Femeie, æt. 20, delicată, suferind de un an; astm.

Servitoare, æt. 20, suferind de un an; gastralgie.

Fată, æt. 20, blondă; afecțiune a istmului faringian.

Bărbat, æt. 20, cu păr deschis la culoare, ochi albaștri, scrofulos; tuse.

Bărbat, æt. 20; erizipel.

Fată, æt. 20, constituție delicată, cu un an în urmă a avut astm și dureri articulare, suferind de atunci; tulburare gastrică.

Bărbat, æt. 20, limfatic, la pat de șase săptămâni; morbus coxarius.

Bărbat, æt. 21, suferind din al zecelea an de viață de tuse cu expectorație; ftizie.

Bărbat, æt. 21; pneumonie.

Fată, æt. 21, blondă, cu constituție firavă; afecțiune a gâtului.

Femeie, æt. 23, blondă, mamă a trei copii, tuberculoasă, în urmă cu un an a avut tulburări abdominale, pentru care a luat multă chinină, de atunci este bolnavă ; ulcer gastric.

Femeie, cu temperament nervos-bilios, cu șapte ani în urmă obișnuia să ia doze enorme de magnezie pentru a corecta aciditatea gastrică în timpul sarcinii, doi ani mai târziu a născut din nou și a avut prolapsus uteri și leucoree ; crize de colică biliară în ultimii trei sau patru

ani ; afecțiune gastrică.

Femeie, suferind de șase ani ; catar cronic.

Femeie, după naștere, slăbită de alăptare, predispusă la anemie ; metroragie.

Femeie, după eforturi mari depuse pentru îngrijirea copiilor bolnavi și după ce a răcit ; febră catarală.

Femeie anemică, după travaliu, placenta reținută de segmentul inferior al uterului, îndepărtată optsprezece ore mai târziu prin manipulare ; hemoragie uterină.

Femeie, æt. 24, mamă a trei copii, a avut inflamație oculară și ulcer cornean, în timpul alăptării ; conjunctivită și leucom.

Croitoreasă, æt. 24, constituție atrabilară, menstre reduse cantitativ ; cardialgie și cefalee.

Bărbat, æt. 28, robust, după pneumonie ; tuse.

Femeie, æt. 29 ; gastricism.

Femeie, æt. 30, suferind de o săptămână ; tuse.

Femeie, æt. 32 ; palpitații cardiace.

Femeie, æt. 35, suferind de opt zile ; afecțiune gastrică.

Bărbat, æt. 36, căsătorit ; constipație.

Fermier, æt. 40 ; reumatism.

Femeie, æt. 42, cu constituție debilă ; afecțiune gastrică.

Femeie, æt. 45, cu auzul diminuat, reumatică ; tulburare gastrică.

Cosaș, æt. 45, după ce a băut apă rece când era supraîncălzit ; afecțiune gastrică.

Femeie, æt. 51, cu ten gălbui, corpolență medie, expresie de suferință intensă ; hemoroizi.

Bărbat, æt. 60 ; febră intermitentă.

Femeie, æt. 60, croitoreasă, a suferit frecvent de dureri artritice ; blefarită.

Femeie, æt. 65 ; astm.

Femeie bătrână ; astm.

Femeie, æt. 67, de treizeci de ani predispusă la atacuri artritice și la paroxisme severe de durere în stomac, abdomen și membre ; cardialgie.

Femeie, æt. 71, tocmai în convalescență după o hepatită acută, complicată de eliminarea calculilor biliari ; junghiuri în ficat și regiunea lombară.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Camphora, Coffea, Spir. nitr. dulc .

Compatibil : după Bryon., Lycop., Natr. mur., Nitr. ac . ; înainte de Carbo veg., Phosphor., Fluor. ac . (cocalgia), Arsen., Lycop., Pulsat., Sepia, Sulphur .

Complementar : Carbo veg .

De comparat cu : Natr. mur., Stannum .

PSIHIC [1]

SENZORIU [2]

INTERIORUL CAPULUI [3]

EXTERIORUL CAPULUI [4]

VEDERE ȘI OCHI [5]

AUZ ȘI URECHI [6]

MIROSUL ȘI NASUL [7]

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

GUSTUL, VORBIREA, LIMBA [11]

INTERIORUL GURII [12]

PALATUL ȘI GÂTUL [13]

POFTA DE MÂNCARE, SETEA. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

MÂNCATUL ȘI BĂUTUL [15]

SUGHIȚUL, ERUCTAȚIILE, GREAȚA ȘI VĂRSĂTURILE [16]

EPIGASTRUL ȘI STOMACUL [17]

HIPOCONDRE [18]

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

SCAUN ȘI RECT [20]

ORGANE URINARE [21]

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

SARCINĂ. NAȘTERE. LACTAȚIE [24]

VOCEA ȘI LARINGELE. TRAHEEA ȘI BRONHIILE [25]

RESPIRAȚIA [26]

TUSEA [27]

INTERIORUL PIEPTULUI ȘI PLĂMÂNII [28]

INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]

TORACE EXTERN [30]

GÂT ȘI SPATE [31]

MEMBRE SUPERIOARE [32]

MEMBRE INFERIOARE [33]

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

NERVI [36]

SOMN [37]

TIMP [38]

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

FEBRĂ [40]

CRIZE, PERIODICITATE [41]

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

SENZAȚII [43]

ȚESUTURI [44]

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

PIELE [46]

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

RELAȚII [48]

Kalium carbonicum în celelalte cărți clasice

Kalium carbonicum în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte

Explorează platforma Similia completă

Kalium carbonicum în celelalte cărți clasice

Kalium carbonicum în Repertoriul lui Kent

Mai multe remedii în această carte