Bicromat de potasiu.

Preparare , Triturații.

Surse.

1 , Dr. Drysdale, Br. J. of Hom., App. to vol. 1, și „Hahn. Mat. Med,” partea 1, experimentări cu doze repetate din diluțiile 1, 2 și 3; 2 , Dr. R. Dudgeon, ibid., a luat soluție saturată, 5 picături, la o jumătate de oră după cină; 10 picături la ora 11 P.M., în prima zi; 15 picături la orele 11 A.M. și 1.15 P.M., în a doua zi; 3 , Dr. Edward Hamilton, ibid., a luat, dintr-o soluție de 4 grăunțe la 1 uncie de apă, în diferite momente pe parcursul unei luni, 10, 20, 60 și 100 de picături; 4 , Dr. R. Russell a luat, dintr-o soluție de 5 grăunțe la 1 uncie de apă, în momente diferite, 20 până la 40 de picături, ibid.; 5 , John Wright, două experimentări, a luat de la câteva picături până la 20 de picături din soluție, ibid.; 6 , M. J., în vârstă de 21 de ani, [Predispus la episoade ușoare în regiunea inimii, îndeosebi pe vreme caldă.] a luat din soluție (5 grăunțe la 1 uncie), 5 picături la culcare, în prima zi; 5 picături la ora 7 A.M. și 4 picături seara, în a doua zi; 4 picături la ora 6 A.M., în a treia zi; 15 picături, seara, în a șaptea zi; 15 picături, la ora 6 A.M., în a opta zi; 20 de picături, dimineața, în a noua zi, ibid.; 7 , Dr. Neidhard a luat a 3-a triturație de două ori pe zi, ibid.; 8 , Dr. Norton a luat substanța brută, 1/100 grăunte, de patru ori pe zi, din prima până în a șasea zi; doze de 1/50 grăunte din ziua a opta până în a paisprezecea; a frecat triturația pe fața internă a coapselor din ziua a paisprezecea până în a șaisprezecea; a luat substanța intern din ziua a nouăsprezecea până în a douăzeci și șasea; a luat din soluție (4 grăunțe la o uncie) în a douăzeci și noua zi; a luat 4 drahme de soluție (echivalente cu 2 grăunțe de sare pură) în a treizecea zi și a continuat substanța încă două zile, ibid.; 9 , Dr. Walker a luat a 3-a diluție timp de o săptămână, apoi 1 până la 30 de picături din soluția concentrată, ibid.; 10 , J. Taylor a luat, de cinci până la șase ori pe zi, de la câteva până la 20 de picături din soluție (5 grăunțe la 1 uncie), ibid.; [Nu au fost consemnate simptome.]

11 , H. Turner a luat doze de 1 până la 6 picături din aceeași soluție, ibid.; [Nu au fost consemnate simptome.]

11 a , H. Turner, Jr., în vârstă de 4 ani, a luat 2 până la 4 picături din aceeași soluție, ibid.; [Nu au fost consemnate simptome.]

12 , A. B., femeie, în vârstă de 23 de ani, a luat 20 până la 40 de picături din soluție de mai multe ori pe zi, timp de patru zile, ibid.; 13 , Dna F., în vârstă de 32 de ani, a luat doze de 1 până la 6 picături din aceeași soluție, ibid.; [Nu au fost consemnate simptome.]

14 , X. Y., femeie, în vârstă de 30 de ani, a luat doze de 10 până la 60 de picături din aceeași soluție timp de zece zile, ibid.; 15 , Robert Bowers, în vârstă de 35 de ani, a luat prima triturație timp de câteva săptămâni pentru o erupție cronică, ibid.; 16 , J. W., femeie, în vârstă de 36 de ani, a luat 30 de picături, ibid.; 17 , S. J., femeie, [Afectată de lepra vulgaris, dar altminteri sănătoasă.] a luat 1 până la 5 picături de mai multe ori pe zi, timp de câteva săptămâni, ibid.; 18 , „Ngt.” a luat 45 de picături din „prima diluție”, ibid.; 19 , „---”, a luat 4 doze de câte 1 grăunte în patru zile succesive, ibid.; 20 , „K.”, a luat zilnic 10 până la 20 de picături din „prima diluție”, timp de zece zile, ibid.; 21 , omis; 22 , efecte generale asupra muncitorilor din „fabricile de crom” (între șaizeci și șaptezeci de persoane), ibid.; ( Nr. 23 până la 36, experimentări austriece, Oest. Zeit. f. Hom ., vol. 3); 23 , Arneth, a luat 100 de picături din a 12-a diluție cent. (prima zi), 60 de picături din a 12-a diluție A.M. și 60 de picături din a 10-a diluție P.M. (a doua zi), fără simptome, 60 de picături din a 7-a diluție A.M. și 100 de picături P.M. (a treia zi), 100 de picături din a 7-a diluție A.M. și P.M. (a patra zi), aceeași doză (a cincea zi), 100 de picături din a 3-a diluție A.M. (a șasea zi), aceeași doză P.M. (a șaptea zi), aceeași doză P.M. (a zecea zi), aceeași doză A.M. (din ziua a unsprezecea până în a cincisprezecea), 100 de picături din a 2-a diluție P.M. (în zilele a șaptesprezecea, a optsprezecea și a nouăsprezecea), 130 de picături din a 2-a diluție (în zilele a douăzecea și a douăzeci și una), 15 picături dintr-o soluție de 5 grăunțe la 1 uncie (în zilele a douăzeci și șasea și a douăzeci și șaptea), 30 de picături din aceeași soluție (în a treizeci și patra zi); 24 , Kæstler, a luat zilnic o picătură din prima diluție; 24 b , același, a luat zilnic 2 grăunțe din a 2-a triturație timp de aproximativ zece zile; experimentarea a fost repetată după o săptămână, iar la cinci zile după ultima doză a luat 1 grăunte din prima triturație; 24 c , același, a luat a 10-a diluție în doze variate; 25 , Lackner, a luat zilnic, timp de nouă zile, 1 grăunte din prima triturație, apoi, timp de câteva zile, 2 grăunțe din a 2-a triturație, ulterior 2 grăunțe din a 2-a triturație, repetate în zilele a patra, a opta și a șaptesprezecea, apoi, în mod repetat, 1 grăunte și 2 grăunțe din prima triturație; 26 , Marenzetler, a luat 10 grăunțe din a 2-a triturație cent. (prima zi), 20 de grăunțe (a doua zi), 40 de grăunțe (a treia zi), 5 grăunțe din prima triturație cent., seara (a patra zi), 6 grăunțe (a șasea zi), 7 grăunțe (a șaptea zi), 9 grăunțe (a șaptesprezecea zi), 10 grăunțe (a optsprezecea zi), 12 grăunțe (a douăzeci și doua zi), 15 grăunțe (a douăzeci și treia zi), 20 de grăunțe (a treizeci și una zi); 27 , Dr. Mayerhofer, a luat 1 grăunte din prima triturație dec. (prima zi), 2 grăunțe (a doua zi), 3 grăunțe (a cincea zi); într-o experimentare ulterioară a luat 4 grăunțe, iar apoi 5 și 6 grăunțe; 28 , Dr. Muller, a luat 1 grăunte din prima triturație (prima zi), 2 grăunțe (a doua zi), 5 grăunțe (a șasea zi); 29 , „N.”, o doamnă, a luat 3 grăunțe din prima triturație (prima zi), 5 grăunțe din prima triturație (a doua zi), 10 grăunțe (a șasea zi); 29 b , aceeași, într-o experimentare ulterioară, 10 picături din a 3-a diluție (prima zi); 30 , „K. K.”, o doamnă, a luat 2 grăunțe din prima triturație (prima zi); 31 , Reisinger a luat 10 grăunțe din a 2-a triturație (prima zi), 10 grăunțe (a doua zi), 20 de grăunțe (în zilele a patra și a cincea), 4 grăunțe (a șaptea zi), 5 grăunțe din prima triturație (a noua zi), 10 grăunțe (a treisprezecea zi), 20 de grăunțe (în zilele a șaisprezecea, a douăzecea și a douăzeci și doua); 31 a , același, a luat 15 grăunțe din prima triturație, la o săptămână după ultima experimentare; 31 b , același, a luat 80 de picături din prima diluție (prima zi), ulterior 50, iar într-o zi ulterioară 80 de picături; 32 , Dr. Schlesinger, a luat 10 picături dintr-o soluție de 20 de grăunțe la o uncie (în prima, a doua și a treia zi), câte o lingură mică zilnic din ziua a cincea până în a noua, după patru zile a luat 2 linguri (în prima și a treia zi), 3 linguri (în zilele a patra, a șaptea, a noua, a paisprezecea și a șaisprezecea), 4 linguri (a optsprezecea zi), ulterior a luat prima diluție (50 de picături dintr-o soluție de 5 grăunțe la 1 uncie, diluată cu 1 uncie de apă), 1 linguriță (prima zi), 2 lingurițe (a șasea zi); 33 , Dr. Schwarz, a luat doze repetate din a 2-a și a 3-a triturație, ulterior 1 drahmă din a 2-a triturație, apoi, în mod repetat, prima triturație; 34 , Wachtel, experimentare cu a 12-a diluție, 3 uncii (prima zi); 35 , Zlatarovich, a luat prima triturație, 1 grăunte (în prima, a doua, a treia, a patra și a cincea zi), 3 grăunțe (a șasea zi), 4 grăunțe (a șaptea zi), 5 grăunțe (a opta zi), 2 grăunțe din a 2-a triturație (în zilele a unsprezecea, a treisprezecea, a cincisprezecea, a șaisprezecea, a șaptesprezecea, a nouăsprezecea, a douăzecea, a douăzeci și una, a douăzeci și doua și a douăzeci și treia), 2 grăunțe din prima triturație (a douăzeci și patra zi), 2 grăunțe din a 2-a triturație (în zilele a douăzeci și cincea, a douăzeci și șasea, a douăzeci și șaptea, a douăzeci și noua și a treizecea), 2 grăunțe din prima triturație (din ziua a treizeci și treia până în a treizeci și opta), 2 grăunțe din a 2-a triturație (din ziua a treizeci și noua până în a patruzeci și una), 4 grăunțe (în zilele a patruzeci și doua și a patruzeci și cincea), 5 grăunțe (în zilele a patruzeci și șasea și a patruzeci și șaptea), 7 grăunțe (a patruzeci și opta zi), 10 grăunțe (din ziua a patruzeci și noua până în a cincizeci și una), 15 grăunțe (în zilele a cincizeci și doua, a cincizeci și treia, a cincizeci și cincea, a cincizeci și șaptea, a cincizeci și opta, a cincizeci și noua și a șaizeci și una), 20 de grăunțe (a șaizeci și treia zi), 2 grăunțe din a 2-a triturație (a șaizeci și patra zi), 1 grăunte din prima triturație (a șaizeci și șasea zi), 2 grăunțe din prima triturație (a șaizeci și șaptea zi), 2 grăunțe din a patra triturație (a șaizeci și noua zi), 2 grăunțe din prima triturație (în zilele a șaptezeci și una, a șaptezeci și cincea, a șaptezeci și noua, a optzeci și patra, a nouăzeci și una, a nouăzeci și treia, a nouăzeci și noua, a o sută douăsprezecea, a o sută șaptesprezecea și a o sută douăzeci și una); 36 , Zoth, a luat doze variate de 2 până la 4 grăunțe din a 2-a triturație; 36 a , același, a luat prima triturație, 10 grăunțe, ulterior 3 grăunțe, 5 grăunțe și 6 grăunțe; 37 , Berridge, N. Am. J. of Hom., 1875, p. 380, o doamnă, a luat 2 doze de „cm” (Fincke); 38 , același, dl ---, „un pacient”, a luat doze repetate din a 200-a (Leipzig); 39 , același, N. Y. J. of Hom., 1874, p. 460, dra ---, „o pacientă”, a luat 1 doză de „cm” (Fincke); 40 , Schelling, efecte observate în urma inhalării pulberii în timpul triturării substanței brute, A. H. Z., 83, 189; 41 , Dr. G. Oehme, efecte observate în urma pulverizării substanței brute, Hahn. M., 11, p. 58; 42 , Schindler, intoxicația unui vopsitor cu o bucată dizolvată în apă, Hygea, 2, 501; 43 , Dr. William Cumin, efecte asupra a doi vopsitori și a altor persoane, produse de menținerea brațelor scufundate în soluție etc., Edin. M. and S. J., 28, p. 309; 44 , Chevalier și Becourt, Annal. d'Hyg., 1863 (Br. and F. Med.-Chir. Rev., Oct. 1863), efecte asupra muncitorilor; 45 , Phila. Med. Times, 1875, p. 528 (Br. Med. J.), un fotograf a băut o soluție concentrată; 46 , Dr. Wickens, West. Prov. Med. J., 1851, p. 700, un bărbat a înghițit o linguriță sau mai puțin; 47 , Dr. Ogston, Br. and F. Med.-Chir. Rev., 1861, p. 351, o fată a înghițit „o bucată mare”; 48 , ca la 44; 49 , Br. J. of Hom., 11, p. 139, un bărbat în vârstă de 34 de ani a luat 3 doze, probabil o treime dintr-o soluție de un sfert de uncie într-o pintă de apă; 50 , Dr. C. Alexander Gurnsey a luat din greșeală 1 până la 1 1/2 grăunțe din 1/10 pe limbă, la miezul nopții, pentru o ușoară durere în gât, Am. Hom. Obs., 1868, p. 468; 51 , Dr. Nankivell; o doamnă, în vârstă de 76 de ani, a luat 1 sau 2 picături din soluția 1/10 pentru sughiț, M. Hom. Rev., 14, p. 419; 52 , Cattell, Br. J. of Hom., 11, 351 (Guy's Hosp. Rep., 7, p. 217); 53 , Green, efecte asupra muncitorilor în urma expunerii la pulbere, Bost. M. and S. J., Jan. 1874; 54 , Dr. Heathcote, Lancet, 1854, p. 152, efecte asupra unui muncitor; 55 , Schrader, Viertlj. Ger. and Off. Med., 1866, caz de intoxicație; 56 , Jaillard, Gaz. Méd. de Strasburg, 1861, efecte generale ale unor doze variate; 57 , același, efectele unor doze crescânde de la .01 la .05 grame în sifilisul secundar; 58 , Dusterberg, aceeași revistă; un tânăr intoxicat de pâine cu unt care stătuse în pulberea substanței.

PSIHIC

Afectiv.
Foarte bine dispus și înclinat în permanență să râdă (prima zi), 34.
Stare de spirit abătută (în timpul acceselor dispeptice), 22.
Melancolie profundă seara (fără cauză fizică), 25.
Foarte posomorât (din ziua a treizeci și opta până în ziua a patruzeci și doua), 23 ; (ziua a cincisprezecea), 32.
Descurajare ajungând până la lehamite (ziua a patra), 26.
Anxietate care urcă din piept (ziua a treia), 29b.
Antropofobie (ziua a patra), 26.
Proastă dispoziție (ziua a opta), 26.
Proastă dispoziție marcată și iritabilitate (ziua a douăzeci și treia), 26. [10.]
Proastă dispoziție; lipsa dorinței de a se ocupa de activitățile obișnuite (ziua a patra), 26.
Dispoziție iritabilă (după prima doză), 2 ; (prima zi), 26 ; (ziua a cincea), 2.
Iritabilitate excesivă și proastă dispoziție (ziua a șasea), 26.
Dispoziție iritabilă, ursuză, 26.
Dispoziție ursuză, 26.
Indiferență completă, cu disconfort gastric (ziua a douăzeci și șasea), 23.
Intelectual.
Lipsa dorinței de muncă intelectuală (ziua a noua), 26.
Aversiune totală față de orice muncă intelectuală după cină (fără indolență fizică), 25.
Incapabil să se ocupe de activitățile sale obișnuite; a fost nevoit să se odihnească și, după ce a dormit o oră, s-a simțit ameliorat, deși proasta dispoziție și senzația intolerabilă de suferință și greață au persistat (ziua a douăzeci și treia), 26.
(S-a surprins vorbind singură fără noimă, repetând întruna „Lalele și rododendroni”; simțea ca și cum și-ar pierde rațiunea, dar tot timpul era conștientă de tot ceea ce se petrecea, episodul durând aproximativ o oră), (după o oră), 39.

CAP

Confuzie și vertij. [20.]
Confuzie la nivelul capului, 1, 25 ; (a zecea zi), 35 , etc.
Confuzie la nivelul capului, mai ales în regiunea frunții și a vertexului, în jurul prânzului (a șaptea zi), 35.
Confuzie la nivelul capului, mai ales în regiunea supraorbitală (după o oră), 31a.
Confuzie bruscă la nivelul capului, în jurul orei 6 P.M., cu greață, anxietate și obtuzitate mentală; din cauza acestei confuzii la nivelul capului și a anxietății, noaptea a fost aproape fără somn (prima zi), 29b.
Confuzie în regiunea temporală dreaptă (a douăzecea zi), 11.
„Zăpăceală” în cap dimineața (în timpul acceselor dispeptice), 22.
Vertij, 31b ; (seara), 23 ; (a patra zi), 26.*
Vertij, dispărând în aproximativ șase sau opt ore (10, 20 și apoi 60 gtt. în aceeași zi), 3.
Vertij care a persistat mult timp după experimentare și care (din cauza tendinței mele pronunțate spre un atac apoplectic) a împiedicat continuarea experimentării, 27.
Vertij și greață în casă, ameliorate în aer liber (a douăzeci și doua zi), 31a. [30.]
Vertij la ridicarea în pat (camera părea că se învârte în jur); la culcare din nou, s-a agravat și mai mult și s-a asociat imediat cu tendință de vărsătură; acest acces a durat un sfert de oră (a treizeci și doua zi), 26.
Vertij la ridicarea de pe scaun; totul părea că se rotește, însoțit de durere în epigastru, 22.
Vertij în timp ce stătea așezat și scria, astfel încât penița îi tremura în mână (urmat de vărsături violente), (imediat după 80 de picături), 31b.
Accese frecvente de vertij seara (a doua zi), 27.
Paroxisme de vertij la fiecare două ore, timp de douăsprezece ore (30 gtt., dil. 1), 16.
Accese bruște de vertij (40 de picături), 4.
Accese frecvente și bruște de vertij în timp ce stătea în picioare sau mergea, 27.
Vertij trecător (a șaptea zi), 26.
Accese trecătoare de vertij la trezirea de dimineață (a treizeci și treia zi), 26.
Vertij ușor la mișcarea rapidă a capului, durând câteva ore (după a patra doză), 2. [40.]
Vertij, uneori atât de violent încât m-am clătinat brusc și m-am temut că voi cădea, timp de câteva zile, 27.
Amețeală (a o sută una zi), 35.
Senzație de amețeală dimineața, ameliorată de ceai, la 10 sau 11 A.M., accentuată la aplecare, 22.
Cap în general.
Greutate în cap (după vărsături), 12 ; (a treia zi), 29b.
Greutate și amețeală la ridicarea de dimineață, accentuate la aplecare, ameliorate prin mers, 22.
Durere de cap, 52.
Durere grea în cap, la trezire, la 5 A.M. (a opta zi), 6.
Durere în diferite părți ale capului, mai ales în tâmple, fără simptome de aflux de sânge, având mai curând caracterul unei dureri nervoase, după cină (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Durere de cap într-un punct, 8.
Durere de cap în diferite momente, în general unilaterală și într-un punct care poate fi acoperit cu degetul (a cincisprezecea zi), 8. [50.]
Dureri fugitive prin cap, 1.
Cefalee, 24b.
Cefalee, durere de la occiput spre frunte (după încetarea secreției nazale), 22.
Cefalee, mai ales în protuberanța frontală (după paroxismele de vertij), (30 gtt., dil. 1), 16.
După-amiaza a apărut o cefalee severă, care a crescut treptat până la cină, după care (cina fiind consumată cu poftă de mâncare) s-a ameliorat, deși nu a dispărut; în dimineața următoare dispăruse, 1.
Cefaleea cu care s-a trezit dimineața a fost agravată excesiv de medicament, până când a apărut greața și, în cele din urmă, după aproximativ o oră, au urmat vărsături, după care toate simptomele au dispărut (prima zi), 24a.
Cefalee violentă, mai ales la nivelul vertexului, la trezirea de dimineață; aceasta a dispărut după ridicare, dar a fost urmată de greutate și de senzația că nu dormisem suficient; mai târziu, în cursul zilei, durerea a revenit (a șaizecea zi), 35.
Cefalee violentă în întregul cap, mai ales în ambele regiuni parietale, durând toată ziua, cu scurte intervale fără durere (a douăzeci și doua zi), 26.
Cefalee foarte violentă, cu mare prostrație a membrelor, 31b.
Cefalee extrem de violentă, asociată uneori cu vertij, ameliorată după-amiaza după două episoade repetate de sângerare nazală, 24b. [60.]
Cefalee arzătoare cu vertij, în timpul căruia toate obiectele păreau învăluite într-o ceață galbenă; aceasta a continuat să se intensifice până când am luat supă caldă, moment în care s-a ameliorat trecător (prima zi), 31b.
Senzație de plenitudine și greutate în întregul cap, îndeosebi la nivelul vertexului (a treia zi), 6.
Senzație de plenitudine în cap, cu vertij trecător frecvent, 27.
Senzație ca și cum oasele craniului s-ar despărți; ca și cum creierul ar fi prea mare pentru craniu și oasele ar fi forțate să se îndepărteze unul de altul; nu puteam numi această senzație durere, dar era foarte chinuitoare și afecta mai ales oasele temporale spre urechi și oasele parietale; conductul auditiv extern, îndeosebi cel stâng, era, de asemenea, sensibil și înfundat (a cincizeci și șasea zi), 35.
Aflux de sânge la cap (a doua zi), 26.
Cefalee surdă seara, 25.
Senzație de tracțiune în oasele capului (a cincisprezecea zi), 35.
Durere apăsătoare în cap (a șaptezeci și una zi), 35 ; spre prânz (a optsprezecea zi), 26.
Durere apăsătoare violentă, mai ales în frunte, după cină, 25.
Durere apăsătoare violentă pe întreaga circumferință a craniului, la trezirea de dimineață, 25. [70.]
Cefalee apăsătoare, 25, 26.
Cefalee apăsătoare în întregul cap, mai ales în ambele regiuni parietale, extinzându-se spre tâmple (a șaptesprezecea zi), 26.
Cefalee apăsătoare, mai ales în frunte și occiput, la trezirea de dimineață, 25.
Cefalee apăsătoare seara, urmată de senzația că nasul ar fi înfundat, cu o căldură intensă a aerului care trecea prin el; după două ore, sângerare nazală, precedată de arsură în ochi și somnolență accentuată, 25.
Cefalee apăsătoare, cu junghiuri trecătoare, dar violente, când în vertex, când în tâmple sau în occiput (a douăzeci și treia zi), 26.
Cefalee apăsătoare, cu greață (a treizeci și treia zi), 26.
Cefalee surdă, apăsătoare, în întregul cap (a patra zi); revine spre prânz (a cincea zi), 26.
Cefaleea a apărut dimineața (imediat după administrarea unei noi doze), constând în dureri apăsătoare în ochi și fiind însoțită de dureri violente, sfâșietoare, în urechi; pe măsură ce cefaleea s-a diminuat, a rămas o durere ușoară, mai ales în regiunea frontală, asociată uneori cu țiuituri și dureri în urechi, 24b.
Greutate în cap, 22.
Dureri fulgerătoare, în general într-o singură tâmplă, 1. [80.]
Cefalee sfâșietoare și înțepătoare în întregul cap, mai ales în regiunile temporală dreaptă și occipitală (a șaptea zi), 26.
Junghiuri prin oasele craniului, ca și cum un ac ascuțit ar fi împins brusc prin ele (a o sută opta zi), 35.
Junghiuri violente în cap, cu senzație de frig, persistând aproximativ trei săptămâni, 55.
Cefalee apăsătoare și sfâșietoare în întregul cap, deosebit de violentă în frunte și occiput, cu junghiuri scurte, dar violente, în tâmple, care revin constant în același loc (a șasea zi), 26.
Ușoară sensibilitate a oaselor craniului, ici și colo (a treizeci și cincea zi), 35.
Pulsații generale (în cap) la aplecarea înainte (a treia zi), 6.
Cefalee; pulsații apăsătoare extrem de violente în întregul cap, cu o durere înțepătoare violentă într-un loc bine delimitat din apropierea creștetului; atingerea părului în acest loc era extrem de dureroasă; pe măsură ce cefaleea devenea mai violentă, apăreau accese frecvente de greață (a treizeci și doua zi), 26.
Frunte.
Senzație de ușurință de-a latul frunții la aplecare, mai ales dimineața, 22.
Greutate de-a latul frunții, 22.
Fruntea pare mai fierbinte decât obrajii, 25. [90.]
Durere în frunte (a douăzeci și doua zi), 31.
Durere în frunte (curând), 31a ; (a douăzeci și doua zi), 31.
Durere foarte violentă în partea stângă a frunții, durând o oră, la trezirea de dimineață (a o sută treizeci și treia zi), 35.
Durere în frunte, cu apăsare asupra ochilor; totuși, după o jumătate de oră de somn, cefaleea a dispărut complet, iar în celelalte privințe mă simțeam foarte bine; seara (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Durere în regiunea frunții și a vertexului, la trezirea de dimineață; după ridicare, s-a mutat în occiput (a zecea zi), 35.
Durere în osul frontal, în arcada orbitei stângi și extinzându-se spre maxilarul superior de aceeași parte, moment în care a provocat creșterea fluxului salivar (a șasea zi), 32.
Durere în osul frontal, repetată în fiecare dimineață, indiferent dacă lua sau nu medicamentul, 32.
Durerea din osul frontal, care a persistat în cea mai mare parte a experimentării, s-a diminuat treptat și a apărut din ce în ce mai târziu în fiecare zi; în ultimele zile, seara a apărut un al doilea paroxism al aceleiași dureri, egal ca intensitate cu cel de după-amiază, dar de durată mai scurtă; și acesta a apărut în mod regulat tot mai târziu, până când a dispărut, 32.
Durere ușoară în partea dreaptă a frunții, seara (a noua zi), 6.
Cefalee frontală și occipitală (a treia și a șasea zi), 8. [100.]
Cefalee frontală, împiedicând somnul (la trei ore după 15 picături, a treia zi), 5.
La aplecare, cefalee frontală, ca după un chef, 22.
Durere surdă, grea, în frunte, la nivelul protuberanței drepte (a opta zi), 6.
Durere apăsătoare în regiunea frontală, care se extinde chiar și în ochi (apărând de obicei la aproximativ o oră după o nouă doză), 24b.
Durere apăsătoare în frunte, care dispare într-o oră și face loc unei dureri constrictive în vertex (a treizeci și patra zi), 35.
Durere apăsătoare în frunte, după cină (a treizeci și patra zi), 35.
Durere apăsătoare în sinusul frontal stâng, aproape toată dimineața, asemenea celei care însoțește sau prevestește un catar, 32.
Curând după ridicarea de dimineață, durere săgetătoare într-un punct mic deasupra ochiului stâng, răspândindu-se pe frunte, dar rămânând mai intensă în punctul inițial, agravată de mișcare, 17.
Durere săgetătoare trecătoare în frunte, agravată în aer liber (după prima doză), 2.
Durere fulgerătoare ușoară în frunte (a treia zi), 2. [110.]
Dureri fulgerătoare trecătoare în tâmple, agravate în poziție culcată; acestea au durat câteva ore (după vărsături), 12.
Cefalee fulgerătoare violentă de-a latul frunții și în tâmple, în timpul mersului, ameliorată prin repaus (a cincea zi), 2.
Un junghi ascuțit în frunte, deasupra ochiului drept, seara (a o sută treisprezecea zi), 35.
Cefalee pulsatilă frecventă, la unghiurile frunții, într-un loc mic, însoțită de vedere încețoșată, 22.
Tâmple.
Dureri trecătoare, cu senzație de greutate, în tâmpla dreaptă, imediat după masă; revenind frecvent după-amiaza, însoțite de o senzație neliniștitoare de foame în stomac, 1.
Durere surdă, grea, ocazional în tâmplă, agravată de aerul rece și de mișcare (la o oră după a doua doză), 2.
Cefalee, mai ales în tâmple, cu disconfort gastric și vedere încețoșată, 12a.
Tensiune în mușchii temporali (a treizeci și patra zi), 35.
Senzație de compresie dinspre ambele tâmple, seara (a șaizeci și treia zi), 35.
Senzație de ciupire cu furnicături în oasele temporale, înainte de prânz (a o sută douăzeci și una zi), 35. [120.]
Senzație de tracțiune în regiunea temporală și în articulația mandibulei (a nouăzeci și una zi), 35.
Durere de tracțiune în tâmpla dreaptă (a o sută treisprezecea zi), 35.
Senzație dureroasă surdă, ca o apăsare, în regiunile temporale dreaptă și stângă, din când în când în cursul zilei (a douăzeci și doua zi), 26.
Durere apăsătoare violentă în osul temporal stâng, extinzându-se spre vertex, în accese zilnice frecvente, însoțită de greață și tendință de vărsătură; la început, cefaleea apărea numai după-amiaza, după ora 4; după patru zile, a apărut dimineața (din a unsprezecea până în a paisprezecea zi), 29a.
Durere săgetătoare în tâmpla stângă (a patra zi), 2.
Dureri apăsătoare și săgetătoare în ambele tâmple, timp de o oră (după a patra doză), 2.
Dureri ascuțite, săgetătoare, în tâmple (la o oră și jumătate după a patra doză), 2.
Durere sfâșietoare în tâmpla stângă, curând după o nouă doză, 25.
Durere sfâșietoare și înțepătoare în ambele tâmple, 25.
Durere sfâșietoare violentă, din când în când, extinzându-se din regiunea temporală spre occiput, pe oricare dintre părți (a patra zi), 26.
Vertex. [130.]
Durere în vertex (a douăzecea zi), 35.
Cefalee contractivă în regiunea vertexului, spre prânz (a patruzeci și noua zi), 35.
Apăsare pe vertex (a o sută treizeci și șasea zi); la prânz (a o sută treizeci și treia zi), 35.
Apăsare în vertex, ca și cum ar sta o greutate pe el, la 11 A.M. (a douăzeci și una zi), 35.
Apăsare puternică, ca de la o greutate, pe vertex (a nouăzeci și opta zi), 35.
Durere grea, apăsătoare, în vertex, dispărând în aproximativ șase sau opt ore (10, 20 și apoi 60 gtt. în aceeași zi), 3.
Parietale.
A fost cuprins de o durere violentă în regiunea parietală stângă, deasupra și în spatele tâmplei, într-un loc cât o monedă crown-piece; durerea era resimțită mai ales noaptea și se diminua în cursul zilei, apoi reapărea violent la aceeași oră seara, în jurul apusului; curând s-a format o tumefacție la locul durerii; aceasta se agrava noaptea și se reducea puțin ziua; într-o săptămână a atins dimensiunea maximă și era atunci cam cât un ou; era foarte tare și nedureroasă la atingere; durerea era limitată la nodul, avea caracter de înjunghiere și era ca și cum capul s-ar deschide; în total, a durat aproximativ două luni, după care durerile și tumefacția au dispărut treptat, fără nicio supurație sau ramolire, 22.
Cefalee apăsătoare în întreaga parte dreaptă a capului, deosebit de violentă în regiunea occipitală de aceeași parte, însoțită de junghiuri trecătoare, dar violente (după trei ore), 26.
Dureri săgetătoare sau surde într-o parte a capului, 1.
Durere tăietoare violentă de-a lungul osului parietal drept (a patra zi), 28. [140.]
Dureri lancinante în partea dreaptă a capului, în mai multe accese care durează numai puțin timp (a șaptesprezecea zi), 35.
Înțepături în partea dreaptă a capului și în întreaga regiune occipitală (a doua zi), 26.
Junghiuri trecătoare în partea dreaptă a capului, extinzându-se în ureche și în partea corespunzătoare a feței (din a douăzeci și șasea până în a treizecea zi), 26.
Durere pulsatilă în osul parietal stâng (a treia zi), 2.
Occiput.
Apăsare în occiput, înainte de prânz (a șaizeci și noua zi), 35.
Senzație de mușcătură în occiput (a nouăzeci și una zi), 35.
Exteriorul capului.
Mai multe coșuri inflamate pe occiput și pe porțiunea păroasă a cefei (a optzeci și treia zi), 35.
Căderea părului (a douăzeci și doua zi), 26.
Tensiune a întregului scalp (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Contracție cu senzație de furnicare a întregului scalp (a șaptea zi), 35. [150.]
Senzație externă de tracțiune în tâmpla stângă, părând a fi în aponevroza mușchiului (a cincisprezecea zi), 35.
Ușoară apăsare externă pe vertex (a cincizeci și opta zi), 35.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în mușchiul temporal drept, 25.
Durere ca de rană, cu zbârlirea părului pe creștet (a doua zi), 28.
Mâncărime și arsură pe întregul scalp, astfel încât eram nevoit să mă scarpin încontinuu; de asemenea, mai multe coșuri mici în diferite locuri ale capului (a optzeci și opta zi), 35.
Mai multe puncte pruriginoase pe scalp, spre ceafă (a șaptezeci și șasea zi), 35.

OCHI

Obiectiv.
Ochi lucioși, înfundați, cu cearcăne întunecate în jurul lor (a treia zi), 29b.
Mai multe pete și dungi de un roșu-aprins pe albul ochiului stâng, care, după un timp, își schimbă forma și locul și dispar în câteva zile (la patru zile după ultima doză), 36.
Albul ochilor a devenit galben cu câteva ore înainte de moarte, 42.
Albul ochiului galben-murdar, decolorat, congestionat, presărat ici și colo cu pete brun-gălbui de mărimea unui gămălii de ac, mai ales la ochiul stâng, care prezenta și o pată brun-pal lângă marginea internă a corneei, asemănătoare unei echimoze în resorbție; ochii erau fierbinți și era frecvent obligat să-i frece (a șaptea zi), 28. [160.]
Inflamația ochilor (în unele cazuri), 43.*
Inflamația ochilor, cu secreție galbenă și aglutinare, dimineața, 22.*
Inflamație violentă și pierderea vederii (din cauza pătrunderii soluției de crom în ochi), 22.
Ochi inflamați, cu lipirea pleoapelor dimineața și secreție galbenă, 22.*
Oftalmie; a început cu prurit timp de câteva zile, urmat de durere și căldură în ochi și de aglutinarea pleoapelor; conjunctiva era roșie, 22.
Leucom pe corneea stângă, 22.
Pustulă pe corneea stângă, cu inflamație indolentă în jur , însoțită de durere înțepătoare, 22.*
Ochii umflați și grei dimineața, 22.
Ochi înfundați, 32.
Acumulare de mucus în cantusuri (a o sută treizeci și patra zi), 35.
Subiectiv. [170.]
Arsură în ochi, seara, 25.
Prurit și arsură în ambii ochi, lăcrimare și fotofobie (a douăzeci și doua zi), 26.*
Dureri oculare în primele două săptămâni, 22.
Greutate și sensibilitate dureroasă a ochilor, 22.
Durere surdă, apăsătoare, deasupra ochilor, agravată de aerul rece și de mișcare (în prima oră după a doua doză), 2.
Durere surdă, apăsătoare, deasupra ochiului stâng, după-amiaza (a doua zi), 5.
Căldură în ochi, 22.*
Căldură și presiune în ochi (a noua zi), 35.*
Arsură în ochi, 25, 33.*
Arsură în ochi și la marginile pleoapelor (a o sută douăzeci și una zi), 35. [180.]
Arsură în ochi, față și partea superioară a corpului, cu senzație de dogoare ca de la o căldură internă, deși, în același timp, exista în interior o senzație violentă de frig, care a persistat pe tot parcursul somnului de după-amiază (curând după 80 de picături, prima zi), 31b.
Arsură în ochi, dimineața, cu o oarecare roșeață a ochiului stâng spre cantusul extern (a o sută douăzeci și treia zi), 35.
Arsură în ochi, mai ales la marginile pleoapelor, dimineața, la trezire (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Arsură în ochi după ridicarea din pat dimineața; fumatul provoca mai ales arsură și lăcrimare, ceea ce de obicei nu se întâmpla (a patruzeci și doua zi), 35.
La fixarea privirii asupra unui obiect, ochii deveneau fierbinți și începeau să ardă, iar vederea dispărea, astfel încât obiectele păreau șterse și nedefinite (a noua zi), 28.
Arsură în ochi și pleoape, după cină (a optzeci și doua zi), 35.
Arsură a ochilor, cu scurgere apoasă din nas, deși la trezire nasul era complet uscat (a șaptezeci și noua zi), 35.
Arsură în ochi, cu o senzație neplăcută în nas, care nu poate fi descrisă; deși sunt obișnuit să fumez, fiecare inspirație pe nas provoca totuși o senzație foarte grețoasă, ca de hidrogen sulfurat (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Arsură și presiune în ochi (a treizeci și patra zi), 35.
Arsură și senzație mușcătoare în ochi, 25. [190.]
Arsură în ochiul stâng, 25.
Arsură în ochiul drept și pe suprafața internă a pleoapei superioare, după cină (a optzeci și șaptea zi), 35.
Arsură în cantusul intern al ochiului drept la trezire, extinzându-se curând după aceea pe întreaga margine a pleoapei inferioare, agravată de scris și dispărând după încetarea scrisului, 25.
Un punct cu senzație de arsură, de mărimea unei gămălii de ac, în albugineea ochiului drept, nu departe de marginea externă a corneei (a cincizeci și noua zi), 35.
Arsură intensă în ochi, mai ales la marginile pleoapelor, care sunt de asemenea sensibile la mișcare și atingere, seara (a șaizeci și treia zi), 35.
Arsură intensă și presiune în ochi, în aer liber, seara, 35.
Arsură violentă în ochi, seara (a douăzeci și șasea zi), 35.
Arsură violentă în ochiul stâng, seara, cu lăcrimare (a o sută treizeci și cincea zi), 35.
Arsură violentă și senzație de căldură crescută în ochiul drept, spre seară; de asemenea, arsură paroxistică în pielea din jurul ochiului (a cincizeci și noua zi), 35.
Durere arzătoare în unghiul extern al ochiului stâng (după a patra doză), 2. [200.]
Ochii dor constant, cu presiune în interiorul lor, mai ales dacă privește îndelung un obiect, când vederea îi dispare complet, astfel încât, după ce privește ceva timp de câteva momente, este obligată să închidă ochii și să-i lase să se odihnească, deși aspectul ochilor nu se modifică (a cincea zi), 30.
Presiune și arsură în ochi, cu senzația ca și cum ar fi nisip ascuțit în ei (a cincizeci și noua zi), 35.
Durere apăsătoare în ochiul drept (a cincea zi), 2.
Senzația mușcătoare și lăcrimarea au revenit frecvent după experimentare, 26.
Sensibilitatea ochilor, 35.
Sensibilitatea ochilor; marginile pleoapelor sunt roșii; peste noapte se acumulase în cantusul intern o substanță purulentă galbenă (a nouăzeci și șasea zi), 35.
Ochi dureroși, 22.
Usturime în ochi, mai intensă în aer liber (după prima doză), 2.
Usturime și lăcrimare a ochilor (a patra zi), 2.
Usturime în cantusul extern, 1. [210.]
Prurit în ambii ochi, obligându-l să-i frece (a treia zi), 26.
Prurit și senzație mușcătoare în ochi, persistând întreaga zi (a douăzeci și patra zi), 26.
Prurit și durere în ochi, ca și cum ar avea nisip în ei, mai intense seara și noaptea (a doua săptămână), 22.
Prurit și lăcrimare a ochilor (a treizeci și treia zi), 26.
Prurit în cantusuri, 28.
Prurit violent în ambii ochi, astfel încât era obligat să-i frece, cu lăcrimare la amiază (a șaptesprezecea zi), 26.
Junghiuri trecătoare, dar violente, în succesiune rapidă în ochiul drept (a treia zi), 26.
Orbită.
Presiune în jurul orbitelor, persistând o oră (a o sută treizecea zi), 35.
Dureri violente, fulgerătoare, de la rădăcina nasului de-a lungul arcadei orbitare stângi până exact la unghiul extern al ochiului, cu vedere încețoșată ca de un solz pe ochi ; încep dimineața și cresc până la amiază, dispar spre seară; au durat trei săptămâni, 15.*
Pleoape.
Roșeață și umflare a pleoapelor superioare (după simpla trecere prin uzină în timpul fierberii), 22. [220.]
Roșeața marginilor pleoapelor, spre cantusurile externe (a o suta zi), 35.
Marginile pleoapelor foarte roșii , conjunctiva pleoapelor și a globilor oculari roșie (a douăzeci și patra zi), 26.*
Pleoape inflamate și foarte umflate, 22.
Umflare ușoară (edematoasă) a ambelor pleoape drepte, dimineața la trezire, persistând până seara, 25.
Pleoape ușor granulate, 22.
Aglutinarea ochilor, la trezire dimineața, 26, 35.
Aglutinarea pleoapelor, dimineața la trezire; albul ochiului era galben-roșiatic, cu prurit intens și frecarea ochilor; ochii erau slăbiți și retrași în orbite (a patra zi), 30.
Ochi aglutinați dimineața și foarte sensibili la lumina solară (a douăzeci și patra zi), 26.
Ochi aglutinați dimineața, cu lăcrimare și fotofobie, cu prurit și arsură în ochi (a douăzeci și cincea zi), 26.
Ochi aglutinați la trezire dimineața; după deschiderea lor a apărut o lăcrimare considerabilă și persistentă (a optsprezecea zi), 26. [230.]
Tresăriri și zvâcniri în pleoapa dreaptă în timpul cititului și pentru scurt timp după aceea, 25.
Mucus uscat pe gene, dimineața (a nouăzeci și noua zi), 35.
Uscăciunea pleoapelor (a șasea zi), 28.
Uscăciune și arsură în pleoape, dimineața (a douăzeci și opta zi), 35.
Senzație de asprime la marginile pleoapelor, astfel încât clipitul provoca o senzație de frecare de globul ocular (a douăzeci și una zi), 35.
Suprafața internă a pleoapelor dădea senzația că este îngroșată și aspră (a treizeci și șaptea zi), 35.
Greutatea pleoapelor superioare, la trezire dimineața, astfel încât trebuiau ridicate cu forța, dispărând după o jumătate de oră (a șaizeci și cincea zi), 35.
Arsură în pleoape (a patruzeci și șaptea zi), 35.
Arsură la marginile pleoapelor, 35.
Arsură la marginile pleoapelor, dimineața, 35. [240.]
Arsură la marginile pleoapelor, imediat după ridicare, dimineața, 35.
Arsură la marginile pleoapelor, după-amiaza (a douăzeci și opta zi), 35.
Arsură la marginile pleoapelor, mai ales spre cantusul extern (a cincizeci și cincea zi), 35.
Arsură la marginile pleoapelor, cu scurgere apoasă frecventă din nas, seara (a o sută șaptea zile), 35.
Arsură la marginile ambelor pleoape inferioare, agravată de scris, 25.
Arsură pe suprafața internă a pleoapelor, 35.
Arsură violentă în pleoape și pe suprafața globului ocular; aceasta a continuat, cu intensitate mai mare sau mai mică, întreaga zi, cu presiune în ambii globi oculari (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Arsură violentă la marginile pleoapelor, la amiază (a treizeci și opta zi), 35.
Durere arzătoare la marginea pleoapei inferioare drepte (a o sută zecea zi), 35.
Pleoape dureroase la atingere, cu aglutinarea ochilor dimineața și lăcrimare (a nouăsprezecea zi), 26. [250.]
Senzație de excoriație la marginile pleoapelor (a o sută treia zi), 35.
Prurit și arsură destul de violente la marginile pleoapelor, care păreau chiar excoriate, astfel încât, la mișcarea lor, apărea senzația ca și cum s-ar freca de globul ocular, înainte de amiază (a o suta zi), 35.
Conjunctivă.
Roșeața conjunctivei, cu lăcrimare, 22.*
Roșeața conjunctivei, cu căldură și o senzație neplăcută ca atunci când ochii sunt deschiși sub apă, 1.
Roșeață ușoară a întregii conjunctive (a șasea zi), 28.
Injectarea vaselor conjunctivei ambilor ochi, mai ales ale celui drept (a o sută unsprezecea zi), 35.
Conjunctiva oculară injectată, 22.*
Conjunctiva atât a globului ocular, cât și a pleoapelor, injectată (a doua săptămână), 22.*
Apariția unor mici pustule albe în conjunctiva ochiului stâng, spre cantusul intern; aceste „pustule” sunt mici proeminențe granulare albe, înconjurate de o roșeață accentuată, 22.*
Aparatul lacrimal.
Umezeală în ochi (a șaptea zi), 28. [260.]
Ochii lăcrimează, 22.
Lăcrimarea și scurgerea nazală obișnuite, provocate de expunerea la aer liber când este cât de puțin frig, 22.
Secreție lacrimală crescută (după cinci sau șase zile), 48.
Lăcrimare, 22.*
Lăcrimare dimineața, acasă, 22.
Lăcrimare, cu durere arzătoare în ochi (prima zi), 31a.*
Lăcrimare, prurit și arsură în ochi, mai ales la marginile pleoapelor superioare; conjunctiva globului ocular și a pleoapei era roșie și injectată, cu vase mari, roșii; în ochiul stâng, care a fost afectat mai mult decât cel drept pe tot parcursul experimentării, a existat timp de un sfert de oră senzația ca și cum ar fi pătruns ceva în el, care a dispărut treptat (a treizeci și doua zi), 26.
Lăcrimare abundentă a ambilor ochi, cu junghiuri trecătoare în pleoape; conjunctiva pleoapelor este mult mai roșie decât de obicei, cu mai multe vase injectate ale conjunctivei globilor oculari (a șasea zi), 26.
Sensibilitate dureroasă a carunculei (a cincea zi), 2.
Glob ocular.
Arsură violentă și presiune pe suprafața globului ocular drept, înainte de amiază (a nouăzeci și noua zi), 35. [270.]
Durere apăsătoare în globul ocular drept (prima zi), 34.
Durere apăsătoare în globul ocular stâng (după a patra doză), 2.
Globi oculari dureroși la frecare, mai ales cel stâng, 38.
Pupilă.
Pupile dilatate, 45.
Pupile dilatate și fixe, 52.
Vedere.
Vedere slabă, 22 ; ca și cum ar fi întunecată (a șasea zi), 28.
Slăbire amaurotică a vederii (a noua zi), 28.
Vedere încețoșată (a opta zi), 28 ; seara, în timpul mersului, 22.
Vedere confuză și încețoșată, 22.
O senzație bruscă, ca și cum o placă neagră ar fi fost așezată înaintea ambilor ochi, la o distanță de aproximativ zece pași, astfel încât nu puteam recunoaște niciun obiect aflat la acea distanță; întrucât priveam printr-o fereastră închisă, am crezut că aceasta ar putea fi cauza dificultății, dar, când m-am întors și am vorbit cu o persoană aflată la aproximativ doi pași de mine, nu am putut să o recunosc, atât de întunecată era vederea; aceasta a durat aproximativ zece minute, după care întunecarea a făcut loc unei senzații ca și cum un văl ar fi atârnat înaintea ochilor și ar fi fost tras în sus și în jos; aceasta însă a dispărut curând, iar starea anterioară a revenit; mi-am spălat ochii cu apă rece, sperând să obțin astfel o ameliorare, mai ales că ochii începuseră deja să devină dureroși, dar fără niciun folos; starea a durat aproximativ un sfert de oră, după care întunecarea a dispărut și a apărut un fel de vertij (foarte asemănător celui care urmează după o cantitate prea mare de stimulente alcoolice); acesta a durat două sau trei minute, apoi a dispărut, făcând loc unei cefalee violente, mai ales în regiunile frontală și orbitare, asociată uneori cu dureri înțepătoare în ochi și dureri sfâșietoare în urechi; întregul acces a durat până la ora 9 P.M. (după șase doze zilnice), 24b. [280.]
*Fotofobie (a optsprezecea zi); cu lăcrimare și prurit în ochi și cu roșeață și arsură la marginile pleoapelor (a douăzeci și treia zi); crescând după-amiaza într-o asemenea măsură, încât nu putea să deschidă ochii și să suporte lumina solară decât cu răsuciri și zvâcniri ale pleoapelor, asociate cu lăcrimare abundentă și arsură în ochi; această fotofobie excesivă a dispărut spre seară, iar ochii au devenit complet insensibili la lumină (a douăzeci și patra zi), 26.
Vede vârful peniței dublu, un vârf alături de celălalt, 38.
Licărire intensă înaintea ochilor, la amiază; vede pete, scântei și culori, astfel încât abia puteam scrie; dispărând după o jumătate de oră, la amiază (a nouăzeci și opta zi), 35.

URECHE

Obiectiv.
Tumefacție ușor inflamată la intrarea în meatus auditorius stâng, mai degrabă supărătoare decât dureroasă, care a dispărut treptat (după patru zile), 36.
Subiectiv.
Înfundarea urechii drepte și arsură în conca auriculară (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Durere de ureche seara (a șasea zi), 8.
Senzație de tracțiune în spatele urechii drepte (a șasea zi), 35.
Senzație de tracțiune în spatele urechii stângi și pe partea stângă a mandibulei; mișcarea capului nu este pe deplin liberă; mușchii cervicali de pe partea stângă par încordați (a douăzeci și treia zi), 35.
Un junghi lent, ca o tracțiune, prin meatusul extern al urechii drepte; urmat mai târziu de vuiet în întregul cap, ca și cum s-ar auzi de la distanță un zgomot surd (a optzeci și patra zi), 35.
Presiune în urechea dreaptă seara (a o sută șasea zi), 35. [290.]
Senzație de presiune spre exterior în apofiza mastoidă stângă (a doua zi), 28.
Înțepături în urechi, 24c.
Junghiuri în ureche (a o sută noua zi), 35.
Junghiuri în urechea stângă și în porțiunea externă a gâtului, pe partea stângă (a treizeci și doua zi), 26.
Junghiuri în urechea stângă și în glanda parotidă (a douăzeci și cincea zi), 26.
Junghiuri în interiorul urechii drepte, înainte de amiază (a șaizeci și una zi), 35.
Junghi acut, trecător, în urechea dreaptă (a nouăzeci și șaptea zi), 35.
Câteva junghiuri trecătoare, dar violente, în urechea stângă (a nouăsprezecea zi), 26.
Junghiuri violente în urechea stângă, extinzându-se în palat și în aceeași parte a capului și în regiunea cervicală externă, aceasta din urmă fiind, de asemenea, dureroasă la atingere, iar glandele fiind tumefiate (a treizeci și una zi), 26.
Junghiuri surde prin meatusul extern, extinzându-se în urechea dreaptă, repetate de două ori, după-amiaza, în timpul mersului (a o sută șaptea zi), 35. [300.]
Durere sfâșietoare în urechi, 24b.
Auz.
Sunete ca un cântec în urechi, 22.
Vuiet în cap, 35.
Vuiet și țiuit în urechi, 24b.
Vuiet în urechi, durând două ore, la scurt timp; după a treia doză din a doua zi, vuietul în urechi a reapărut și a persistat fără întrerupere pe tot parcursul acelei zile și al celei următoare, 36a.

NAS

Obiectiv.
Tumefiere și durere a nasului, 22.
Tumefierea ambelor aripi ale nasului, 22.
O crustă în nara stângă, care sângera la îndepărtare, se forma din nou imediat și sângera la fiecare îndepărtare, fără durere pronunțată; s-a vindecat abia după patru zile; în a doua zi după o nouă doză, același loc a început să sângereze și apoi s-a vindecat abia după paisprezece zile, 27.
Întreaga membrană a septului, cu ulcerații minuscule (un caz), 53.*
O ulcerație mare și profundă pe sept, fără perforație (un caz), 53.* [310.]
*Septum narium complet distrus prin ulcerație, 22.
*Întregul sept cartilaginos distrus, iar întreaga mucoasă nazală într-o stare de inflamație purulentă; boala fusese confundată cu sifilisul (un caz), 53.
Înțepături violente în nas și strănut irezistibil; cu timpul, membrana începe să se desprindă, iar porțiuni din ea ajung în batista folosită la suflarea nasului; odată început, acest proces evoluează atât de rapid, încât, după șase sau opt zile, septul devine subțire, străbătut de orificii și, în cele din urmă, se desprinde cu totul; acest proces de ulcerație apare la fiecare muncitor, cu excepția celor care prizează tutun, 44.
Particulele fine care pătrund în nas provoacă iritație extremă și strănut neîncetat (după cinci sau șase zile); unele porțiuni ale mucoasei care acoperă septul se desprind și sunt găsite în batistă, iar după șase sau opt zile septul însuși devine subțire și, în cele din urmă, este distrus; se formează un orificiu și, de îndată ce se întâmplă aceasta, toate simptomele încetează, 48.
În decurs de câteva zile se formează cruste, numite de muncitori „clinkers”, care pot fi apoi desprinse cu ușurință; dar, dacă sunt smulse prea devreme, aceasta provoacă sensibilitate dureroasă la rădăcina nasului și intoleranță la lumină, 22.*
*Formarea de dopuri în nări (numite în mare măsură „clinkers” de către muncitori), 22.
Strănut, 22 ; la culcarea în pat (a cincea zi), 22.
Strănut, cu lăcrimarea ochiului drept, 22.
Strănut, cu o senzație de presiune în partea superioară a laringelui, care se extinde prin coane în nas (după o jumătate de oră, prima zi), 29b.
Strănut de câteva ori (a șaizeci și treia zi), 35. [320.]
Până la zece strănuturi succesive, dimineața (a unsprezecea zi), 35.
Strănut repetat (curând), 34 ; după masă (prima zi), 29b.
Strănut frecvent, 22, 25 ; dimineața (a șasea zi), 2.*
Strănut frecvent, fără creșterea secreției de mucus (a douăzecea zi), 31.
Strănut frecvent, ca la debutul unui catar, însoțit și de un junghi violent în partea superioară a plămânului drept, 27.
Strănutul excesiv obișnuit, 22.
Accese frecvente de strănut excesiv, 25.
Strănut violent, de două ori succesiv (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Strănut violent de mai multe ori după prânz (a o sută patruzeci și una zi), 35.
Strănut violent în paroxisme frecvente (a treia zi), 29b. [330.]
Strănutul zguduie întregul corp (prima zi), 29b.
Curgerea nasului, 22.
Secreție nazală crescută după prânz, cu durere ca de rană la marginea nării (a cincizeci și noua zi), 35.
Secreție nazală, 22 ; seara (20 de picături, a doua zi), 5.
Secreție însoțită de tumefierea nasului, 22.
Secreție abundentă din ambele nări (a optzeci și patra zi), 35.
Secreție umedă din porțiunea inferioară a nasului (a douăzeci și noua zi), 35.
Mai multă umezeală decât de obicei în nas, ca și cum ar fi iminentă o coriză (a treia zi), 26.
Eliminarea unei cantități mari de lichid din nas, 35.
Eliminare frecventă de lichid din nara dreaptă, 35. [340.]
Eliminare frecventă de lichid acru, coroziv, din nara dreaptă (a șaptezeci și cincea zi), 35.
Secreție fluidă din nas (a treizecea până la a treizeci și cincea zi), 23.
Secreție fluidă abundentă din ambele nări (a optzeci și noua zi), 35.
Secreție fluidă din nara dreaptă (a optzeci și șaptea zi), 35.
Secreție nazală fluidă și acră (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Secreție apoasă, cu înroșirea nasului și miros fetid provenind din acesta, 22.
Secreție nazală apoasă, 26.
Secreție nazală apoasă, cu sensibilitate dureroasă, strănut abundent și vorbire nazonată, 22.
Scurgere de apă din nas, provocând arsură a buzei superioare, dimineața; această secreție a continuat seara, dar atunci nu a mai provocat arsura buzei (a șaptezeci și opta zi), 35.
Scurgere frecventă de apă din nas, fără nicio senzație dureroasă; ulterior s-a repetat, dar atunci a provocat o durere corozivă pe marginea cutanată externă a septului nazal (a șaptezeci și treia zi), 35. [350.]
Scurgere de apă din ambele nări, 35 ; (a șaptesprezecea zi), 26.
Secreție apoasă din ambele nări, cu gâdilare și mâncărime (a douăzeci și doua zi), 36.
Scurgere frecventă și neobservată de apă din nara dreaptă (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Curgere de apă din nara dreaptă, 35.
Curgere de apă din nara dreaptă; după un timp, nasul a devenit complet uscat (a o sută cincea zi), 35.
Curgere frecventă de apă din nas, către amiază (a o sută cincea zi), 35.
Curgere constantă de apă din nara dreaptă, care provoacă arsură la marginea nării și pe buza superioară (a optzeci și doua zi), 35.
Curgere constantă de apă din nara stângă; acesta este un simptom foarte remarcabil, deoarece nu apăruse niciodată în stare de sănătate; în plus, nu am niciun alt simptom de catar, iar apa apare atât de brusc și fără nicio senzație premergătoare, încât devin conștient de ea numai când îmi curge peste buză (a optzeci și una zi), 35.
Secreție crescută de mucus în nas (a cincea zi), 26.
Eliminarea frecventă de mucus prin suflarea nasului, urmată de curgerea apei din nas (a patruzeci și șaptea zi), 35. [360.]
Nasul permanent plin de mucus gros (a paisprezecea zi), 23.*
Eliminare abundentă de mucus gros și transparent din nas, 22.
Din nas se elimina puțin mucus acru, care provoca arsură pe septul nazal (a treizeci și șasea zi), 35.*
(Catar, care după douăzeci și patru de ore a fost însoțit de tuse), (a cincea zi după ultima doză), 36a.
Aproape toți au avut catar nazal purulent, într-o măsură mai mare sau mai mică, 53.
Coriză care persistă (aproape imediat), 22.
Coriză fluentă (mai ales când se află în atelierul de crom și în aer liber, dispărând când se află acasă), 22.
Coriză fluentă, aproape exclusiv în nara dreaptă (a treizeci și șasea zi); foarte abundentă (a treizeci și șaptea zi); când un punct de pe osul lacrimal drept se tumefiază, pulsează și este dureros; în ziua următoare, întreaga parte dreaptă a nasului este dureroasă ca de rană, chiar mai intens (a treizeci și șaptea zi), 23.
Coriză fluentă constantă, 22.
Sângerare nazală după ridicarea din pat dimineața, în timp ce se spăla, 22. [370.]
Sângerări nazale frecvente, care au revenit la intervale timp de un an (prima săptămână), 22.
Sângerare nazală abundentă (aproximativ 4 uncii); după un timp, arsură trecătoare în ochi, 25.
Sângerare nazală abundentă și bruscă în timpul prânzului, dispărând curând, dar revenind ușor seara, 25.
Sângerarea din nara dreaptă l-a trezit dimineața (a șasea zi), 32.
Sângerare din nara dreaptă, în cursul dimineții, după un efort moderat (a optzeci și șasea zi), 35.
Sângerarea din nara dreaptă l-a trezit din somn noaptea; a fost dificil de oprit (a cincea noapte), 32.
Sângerare din nara dreaptă, imediat după masă; sângele era gros, roșu-închis, iar când a încetat să curgă a apărut o gâdilare în nas, extinzându-se în gât (a patra zi), 29b.
Câteva (zece până la douăsprezece) picături de sânge roșu-aprins din nara dreaptă, după un pahar de bere înainte de cină, seara (a noua zi), 32.
Sângerări frecvente din nara dreaptă (a treizecea până la a treizeci și cincea zi), 23.
Hemoragia nazală provenea întotdeauna din nara stângă, 25. [380.]
Epistaxis către amiază, 25.
Epistaxis de două ori în cursul serii, precedat de arsură în ochi, 25.
Epistaxis după masă, 25.
Accese frecvente de epistaxis (a treizeci și șasea zi), 23.
Epistaxis care persistă (aproape imediat), 22.
Sânge fluid suflat în gură (a treia zi), 29b.
Subiectiv.
*Uscăciunea nasului, 35.
Uscăciune către rădăcina nasului, extinzându-se în sinusurile frontale (a douăzeci și noua zi), 35.*
Uscăciune și arsură în nara dreaptă, după ridicarea din pat dimineața (a cincizeci și noua zi), 35.
Senzație de uscăciune în nas, mai ales în nara dreaptă, deși în cursul dimineții se elimină puțin lichid din nas (a douăzeci și noua zi), 35. [390.]
Nasul complet uscat la trezirea de dimineață; după ce a stat ridicat un timp, s-a eliminat din nou mult lichid din ambele nări (a optzeci și treia zi), 35.
Nas foarte uscat; aerul trecea foarte ușor prin el (a șaizeci și șasea zi), 35.
Nas foarte uscat, cu tensiune dureroasă în ambele aripi și în septul nazal (a o sută douăzeci și doua zi), 35.
*Nas foarte uscat, cu o senzație de presiune în oasele nazale (a șaizeci și opta zi), 35.
Uscăciune accentuată a nasului (a cincizeci și doua zi), 35.*
Uscăciune foarte accentuată a nasului, la trezirea de dimineață (a patruzeci și doua zi), 35.
Uscăciune excesivă a mucoasei nazale începând de ieri după-amiază; cavitățile nazale erau dilatate, iar aerul trecea cu ușurință prin nas (a o sută douăzeci și șasea zi), 35.
Uscăciune deosebită a nasului, seara (a o sută treisprezecea zi), 35.
Uscăciune neplăcută a nasului, 35.
Uscăciune chinuitoare, cu durere ca de rană în nara dreaptă (a patruzeci și patra zi), 35. [400.]
După prânz, tusea a împins accidental puțină cafea neagră în nas, ceea ce a provocat o senzație extrem de neplăcută, astfel încât timp de câteva ore au persistat o uscăciune chinuitoare și durere în nas (a o sută una zi), 35.
Obstrucția frecventă a nărilor (a treizecea până la a treizeci și cincea zi), 23.
Obstrucția nasului, dimineața la trezire, 22.
Obstrucția nării stângi, dimineața la ridicarea din pat, cu eliminarea unui mucus gros, galben (a patra și a șasea zi), 2.
Nevoie frecventă de a-și sufla nasul, deși nu era nimic în el, după prânz (a o sută treia zi), 35.
Senzație neplăcută în nas, ca și cum ar fi fost trasă violent apă înăuntru; s-a agravat treptat și a durat aproximativ patruzeci și opt de ore; în a treia, a patra și a cincea zi, a trebuit să-mi suflu nasul mai frecvent decât de obicei, de aproximativ zece sau douăsprezece ori pe zi, și de fiecare dată eliminam mucus cu aspect normal, striat în mod considerabil cu sânge de culoare deschisă; (nu avusesem niciodată în viață epistaxis); după aceasta, timp de câteva zile, o senzație în mijlocul aripii nazale stângi, ca și cum acolo ar fi existat un punct foarte uscat sau ca și cum ar fi fost lipsit de mucoasă, 41.
Dureri în nas (cu secreție etc.), 22.
Arsură în nas, mai ales în nara dreaptă, extinzându-se până la sinusurile frontale; mucoasa era complet uscată, cu o senzație ca de rană (a cincizeci și noua zi), 35.
Arsură în nas și în buza superioară, dar fără secreție nazală, în cursul dimineții (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Arsură și presiune în nas (a o sută treizeci și șasea zi), 35. [410.]
Arsură pe partea laterală a nasului, lângă buza superioară (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Arsură în nara dreaptă, agravată prin atingere, după prânz (a o sută douăsprezecea zi), 35.
Arsură în nara dreaptă, urmată de prelingerea din aceasta a unui sânge roșu-aprins (a treia zi), 29b.
Arsură la marginea externă a nării drepte, seara (a șaizeci și treia zi), 35.
Arsură la marginea externă a septului nazal, ca și cum ar fi fost rănită, cu secreție fluidă abundentă din nări (a nouăzeci și treia zi), 35.
Senzație de frig în nara dreaptă la inspirarea aerului (a douăzeci și treia zi), 26.
Nasul plin și încărcat, ca și cum ar urma să elimine o secreție abundentă, la trezirea de dimineață (a treizeci și una zi), 8.
O senzație neplăcută în nas, ca și cum ar fi tumefiat, mucoasa fiind uscată; pereții nasului par rigizi și catifelați, 35.*
Durere surdă în oasele nazale, 35.
Senzație de sfredelire și pulsație în interiorul rădăcinii nasului (în osul etmoid?), însoțită, în porțiunea corespunzătoare a nasului, de căldură percepută la exterior și de pulsații distincte, ritmice cu pulsul; nasul s-a tumefiat la rădăcină și a devenit fierbinte, fără a fi roșu; nasul însuși părea gros și plin, iar ea vorbea „pe nas”; era frecvent înclinată să-și sufle nasul din cauza unei senzații ca de substanță groasă în el, dar nu se elimina nimic; nasul a rămas uscat; îl simțea greu, ca și cum de el ar fi atârnat o greutate (prima zi), 29b.* [420.]
Durere de tracțiune cu tensiune, extinzându-se din nara dreaptă în conductul auditiv extern drept (a cincizeci și noua zi), 35.
Zvâcniri chinuitoare și senzație de târâre ca de furnicație, începând în aripa stângă și extinzându-se peste partea laterală a nasului până la pleoape, unde provoca zvâcniri violente (a douăzeci și treia zi), 26.
*Presiune în rădăcina nasului, 35.
Presiune în oasele nazale, dimineața (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Presiune în osul nazal drept (a patruzeci și doua zi), 35.
Uscăciunea nasului este însoțită de o senzație apăsătoare în rădăcina nasului, ca la începutul unui catar obstructiv; această durere apăsătoare se extindea la tâmple și afecta capul, 31b.*
*Durere apăsătoare în rădăcina nasului (a douăzecea zi), 31.
Durere apăsătoare pe osul nazal drept (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Durere apăsătoare și usturătoare la marginile nărilor; partea pare tumefiată, deși în nas nu se observă nimic neobișnuit (a o sută zecea zi), 35.
La suflarea nasului, înțepătură violentă în partea dreaptă a nasului, ca și cum două oase desprinse s-ar freca unul de altul ; această durere nazală la suflare a continuat (a treizeci și noua zi), cu dureri înțepătoare violente și frecvente; se eliminau frecvent mase de culoare verzuie, cu miros fetid; fiecare porțiune care trecea prin coanele posterioare avea un gust foarte neplăcut ; în a șaptea zi, durerea nazală, atât la suflarea nasului, cât și fără suflarea lui, continuă să fie la fel de violentă ca ieri; în a opta zi, senzația ca și cum oasele s-ar freca unul de altul a încetat; nara dreaptă era încă plină cu mase dure; mici ulcerații de pe marginile externe ale nărilor persistau ; ulcerațiile din partea dreaptă nu se vindecaseră complet înainte să apară și în nara stângă, unde ardeau și mai tare decât în cea dreaptă; în cele din urmă, vârful nasului, mai ales către partea dreaptă, a devenit foarte sensibil; cicatricile formate prin vindecarea acestor ulcerații au persistat mult timp, 23.* [430.]
Senzație ca de rană în nas; pe fața inferioară (externă) a septului se află o crustă galbenă , care se mărește; este localizată mai ales la joncțiunea septului cu buza superioară, 22.*
Senzație ca de rană în nara dreaptă, dorsul nasului era dureros la atingere (a zecea zi), 34.
Senzația obișnuită ca de rană în nas, 22.
Senzație ca de rană în mucoasa nazală (a o sută cincea zi), 35.
Senzație ca de rană în nas, care este uscat; mai ales marginile nărilor sunt uscate și acoperite cu scuame subțiri, seara (a optzeci și patra zi), 35.
Senzație neobișnuită în nări, oarecum ca de rană, ca și cum nasul ar fi rigid ca pergamentul și imobil; nasul era, de asemenea, complet uscat, seara (a o sută unsprezecea zi), 35.
Marginile nasului par dureroase ca de rană (a o sută douăzeci și treia zi), 35.
Durere ca de rană pe partea dreaptă a septului nazal, mai ales când era atins, după care devenea extrem de violentă (a douăzeci și doua zi), 26.
Durere surdă, ca de rană, pe fața dreaptă a septului nazal la atingere, transformându-se ulterior într-o arsură (a douăzeci și treia zi), 26.
Nas dureros și uscat, cu excepția dimineții, când apărea o secreție apoasă, 22. [440.]
Septul nazal este dureros, cu arsură, mai ales după ce este atins, ca după o priză de tutun puternic (a treizeci și doua zi), 26.
Gâdilare în nas (a șaptezeci și șasea zi), 35.
Gâdilarea în nas provoca frecvent strănut, fără niciun catar (prima zi), 31a.
Gâdilare în nara stângă (prima zi), 29b.
Gâdilarea și arsura în nas au revenit frecvent după experimentare, 26.
Gâdilare și mâncărime în nas (a douăzeci și treia zi), 26.
Gâdilare și mâncărime în nas, asociate cu senzații de târâre și furnicație în partea stângă a nasului și cu zvâcniri la marginile pleoapelor de aceeași parte (a douăzeci și cincea zi), 26.
Gâdilare neplăcută sus în nara stângă, ca și cum s-ar mișca un fir de păr în ea, astfel încât eram obligat, fără să-mi dau seama, să scormonesc cu degetul, seara, în timp ce mă aflam în casă; nu era nimic în nas, iar acesta era complet uscat (a cincizecea zi), 35.
Senzație chinuitoare de gâdilare în nas (a douăsprezecea și a treisprezecea zi), 26.
Mâncărime în nas (a treizeci și una zi); aproape intolerabilă (a treizeci și doua zi), 26. [450.]
Mâncărime și gâdilare supărătoare în nas, intensificate prin frecare (a nouăsprezecea zi), 26.
Miros.
Simțul mirosului extrem de acut (a cincea zi), 26.
Simț al mirosului diminuat (a treizecea până la a treizeci și cincea zi), 23.
Simțul mirosului diminuat chiar și pentru mirosurile puternice (spre uimirea celorlalți), (a treia zi), 26.
Percepția olfactivă a mirosurilor foarte puternice, pierdută (acest simptom a fost observat într-o măsură mai mare sau mai mică pe parcursul întregii experimentări), (a treizeci și una zi), 26.
Lipsit de simțul mirosului timp de nouăsprezece ani (după prima săptămână), 22.
*Miros fetid în nas, 23.
Senzația unui miros fetid, 1.
Mirosuri putride imaginare (cu eructații și gust de slănină râncedă), (după a patra doză), 2.

FAȚĂ

Obiectiv.
Expresie de neliniște (0.12 grains), 57. [460.]
Fizionomie anxioasă, 52.
Aspect general anemic, 22.
Culoare galbenă a feței (a zecea zi), 26.
Față galbenă și pământie, 26.
Culoare cenușiu-cenușie a feței (a patra zi), 30.
Față palidă, 52 ; (după o jumătate de oră), 46 ; (0.12 grains), 57.
Tenul, înainte rumen și proaspăt, este acum palid și gălbui, 22.
Culoarea feței palidă, bolnăvicioasă, cu ochii înfundați (a cincea zi), 26.
Paloare accentuată a feței (a treia zi), 29b.
Față foarte palidă și cadaverică, acoperită de transpirație rece, 52. [470.]
Umflarea feței (în unele cazuri), 43.
Tensiune particulară a mușchilor feței, care rigidizează trăsăturile și conferă o expresie foarte bolnăvicioasă (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Față trasă, palidă și acoperită de transpirație rece și lipicioasă (după o oră și jumătate), 51.
Subiectiv.
Senzație dureroasă nedefinită în partea dreaptă a feței, mai ales în zigomă și spre ureche (după o oră, a doua zi); a revenit, însă în partea stângă (a zecea zi), 35.
Tensiune în mușchii feței (a treizeci și treia zi), 35.
Durere surdă, ca de contuzie, în oasele feței, mai ales pe suprafața facială a ambelor maxilare superioare (a nouăzeci și noua zi), 35.
(A simțit și a auzit în partea stângă a feței și a gâtului un zbârnâit ca de sârme; acesta a durat patruzeci și cinci de minute (după aproximativ o oră); apoi arsură (subiectivă și obiectivă) în întreaga parte stângă a capului și a feței, care a ameliorat zbârnâitul; arsura a durat cincisprezece minute, după care toate simptomele au dispărut), 39.
Durere de tracțiune în oasele feței și ale mâinii drepte, dimineața (a treizeci și șasea zi), 35.
Apăsare surdă în oasele feței, mai ales în regiunea infraorbitară și în oasele nazale (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Durere sfâșietoare în oasele feței, uneori în timpul zilei (a optzeci și patra zi), 35. [480.]
Durere sfâșietoare în partea stângă a feței (a cincisprezecea zi), 35.
Sensibilitate dureroasă a oaselor feței (a douăzeci și șaptea zi), 35.
Obraji.
Obraji îmbujorați, 52.
Umflarea obrazului drept, mai ales deasupra osului malar (zigomă?), 25.
Durere în osul obrazului, seara (20 drops, a doua zi), 5.
Arsură ca de rană în foseta dintre aripa dreaptă a nasului și obraz, cu durata de o jumătate de oră (a cincizeci și doua zi), 35.
Tensiune și tracțiune în mușchii maseteri și acumulare abundentă de salivă în gură (a șaptezeci și una zi), 35.
Tracțiune în zigomă și în oasele extremităților (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Senzație de apăsare în oasele maxilarului superior, imediat sub orbite, după micul dejun (a douăzeci și treia zi), 35.
Durere acută în porțiunea infraorbitară a oaselor malare (a douăzeci și șaptea zi), 35. [490.]
Înțepătură violentă care se extinde prin zigoma dreaptă spre frunte (a șaizeci și cincea zi), 35.
Sensibilitate dureroasă a oaselor maxilarului superior, mai ales sub orbită (a treizecea zi), 35.
Buze.
Porțiunea buzei superioare de sub nas este umflată și sensibilă, dar nu roșie, înainte de amiază (a o sută douăsprezecea zi), 35.
Buza superioară de sub nara dreaptă era umflată, roșie și acoperită de mici vezicule (a șaptezeci și noua zi), 35.
Ulcerații cu margini indurate și durere usturătoare pe suprafața mucoasă a ambelor buze, 22.
Arsură în buze (a o sută paisprezecea zi), 35.
Arsură în buza superioară, sub nări (a șaptezeci și una zi), 35.
Arsură pe suprafața interioară a buzei superioare (a treizeci și șasea zi), 35.
Fumatul arde buzele, care sunt uscate și tensionate (a optzeci și patra zi), 35.
Bărbie.
Umflarea ramurii stângi a mandibulei, o proeminență circumscrisă, tensionată, sub periost, de mărimea unei nuci mici (a doua zi), 29b. [500.]
Durere sfredelitoare în partea stângă a mandibulei, seara, 25.
Durere sfredelitoare constantă în partea stângă a mandibulei, cu unele remisiuni, 25.
Senzație de scormonire în ramurile mandibulei (prima zi), 29b.
Tracțiune în mandibulă, pornind de la ureche, cu acumulare de salivă în gură (a nouăzeci și noua zi), 25.
Junghiuri în oasele submaxilare stângi, spre ureche, 7.

GURĂ

Dinți.
Un dinte cariat care fusese plombat și pe care am mușcat din greșeală în timpul cinei și care, ca de obicei, a durut câteva minute după aceea, a început să doară violent în jurul orei 3 P.M.; durerea a crescut treptat, astfel încât am fost obligat să întrerup lucrul; la ora 6 P.M. a fost extras, după care a sângerat toată noaptea și până la prânzul următor, cu o tumefiere foarte mare a gingiei, astfel încât în următoarele trei zile nu s-a luat niciun medicament (a zecea zi), 32.
Durere de dinți, cu acumulare abundentă de salivă, 32.
Durere sfredelitoare în molarii superiori drepți, spre seară, 25.
Durere surdă, săpătoare, în toți dinții de pe partea stângă, după miezul nopții (a optsprezecea zi), 25.
Senzație de roadere la rădăcinile tuturor dinților, la prânz (a nouăzeci și una zi), 35. [510.]
Dureri trecătoare, de tracțiune și sfâșiere, în dinții din stânga și în diferite articulații ale extremităților, migratoare și schimbându-și brusc localizarea (a nouăsprezecea zi), 26.
Junghiuri trecătoare în diferiți dinți cu cavități și sănătoși de pe partea stângă (a treia zi), 26.
Junghiuri trecătoare în mai mulți dinți posteriori de pe partea stângă, precum și într-un incisiv superior anterior (a treizeci și doua zi), 26.
Durere de dinți surdă, sfâșietoare, în dinții posteriori ai mandibulei stângi, cu junghiuri care se extind în urechi și în tâmpla corespunzătoare (a optsprezecea zi), 26.
Durere bruscă, de tracțiune și sfâșiere, în toți dinții de pe partea stângă, fără a porni de la vreun dinte anume, ameliorată nici de rece, nici de căldură, ci doar pentru o clipă de apăsarea mandibulei; persistând până spre miezul nopții (a șaptea zi); în dimineața următoare nu mai exista durere în dinți, ci o tumefiere evidentă a gingiei, care era dureroasă în vecinătatea ultimului dinte posterior inferior stâng cu cavitate; la prânz a apărut, pe aceeași parte, o durere de dinți surdă, de tracțiune și sfâșiere, cu junghiuri extrem de acute în maxilarul superior și în mandibulă, extinzându-se spre urechea, tâmpla și gâtul de aceeași parte și persistând întreaga zi; porțiunea afectată a gâtului era sensibilă la atingere, ganglionii cervicali erau tumefiați; dureri sfâșietoare migratoare în diferite părți ale extremităților superioare și inferioare; limba acoperită cu un depozit galben; seara a început o cefalee intolerabilă, sfâșietoare și înțepătoare, în întregul cap, uneori tăietoare, ca și cum capul ar fi fost tăiat în bucăți cu cuțitele; senzație de frig și valuri de căldură pe partea stângă a capului și a feței, puls accelerat (80 în loc de 70, ca de obicei); în ziua următoare gingia era mai puțin tumefiată, dar spre prânz a apărut o durere sfâșietoare trecătoare în dinții mandibulei stângi, însoțită de o durere extrem de acută, trecătoare, înțepătoare și sfâșietoare în urechea, tâmpla și partea stângă a gâtului, care a persistat, cu intervale fără durere, până seara; somnul din acea noapte a fost tulburat de durerea dinților și a capului; după aceasta, suferința dinților a dispărut complet, 26 . (De două ori pe an, dar mai ales primăvara și toamna, fusesem predispus la o durere de dinți reumatică asemănătoare, care părea provocată de răcire sau de un curent de aer, caracterizată printr-o durere violentă, sfâșietoare și săpătoare, cuprinzând când partea dreaptă, când partea stângă a mandibulei, ameliorată nici de rece, nici de căldură, deosebit de violentă noaptea, împiedicând complet somnul și agravându-se apoi timp de trei sau patru zile, încetând brusc odată cu tumefierea gingiei, dar acest acces a fost cu totul diferit de cele anterioare.]
Sensibilitatea dinților (a opta zi), 35.
Sensibilitatea dinților, în special a incisivilor superiori (a douăzeci și noua zi), 35.
Gingii.
Culoare vineție a gingiei, care însă nu sângerează și nici nu este dureroasă (a douăzeci și patra zi), 23.
Aspect foarte vinețiu al gingiei (chiar și după o lună), 23.
Gingia sângerează când este suptă (a douăzeci și patra zi), 35. [520.]
Senzație de jenă în gingii, seara (20 de picături, a doua zi), 5.
Sensibilitatea gingiei (a o sută treisprezecea zi), 35.
Ușoară iritație a gingiei maxilarului superior stâng; durerea gingiei se extindea prin buza superioară până la aripile nasului (la examinare, gingia s-a constatat a fi inflamată); în ziua următoare inflamația crescuse, astfel încât întreaga buză superioară și ambele aripi ale nasului erau afectate și foarte dureroase; între buza superioară și gingie, deasupra caninului, a apărut un abces alungit și foarte dureros, care s-a deschis după trei zile și a dispărut treptat, 24c.
Limbă.
*Limba netedă, roșie și crăpată (în timpul acceselor dizenterice), 22.
Limbă încărcată (după nouă luni), 49.
Limba acoperită cu un depozit alb-gălbui (a zecea zi), 26.*
Limba acoperită cu un strat gros și afânat (a treizecea zi), 8.
Limba acoperită cu un strat gros și de culoare brun-deschis pe fața dorsală, la trezirea de dimineață (a treizeci și una zi), 8.
Limba acoperită pe întreaga suprafață cu un depozit alb gros; gustul nu era neplăcut și nu exista pierderea apetitului (a nouăzeci și treia zi), 35.
Limba acoperită gros la rădăcină cu un strat alb-gălbui, 22. [530.]
Limba acoperită cu un depozit gros, alb-gălbui, cu gust grețos și senzație de greață, dimineața (a doua zi), 34.
Limba acoperită cu mucus galben gros, 26.*
Limba acoperită cu mucus galben gros, fiind curată numai la margini (a șaptea zi), 26.
O tumefiere eruptivă parțială a limbii, care după două zile s-a deprimat, iar din cavitatea ei s-a prelins sânge timp de trei zile; fără durere, dar vorbirea îi era neclară, 19, 36.
Papilele limbii foarte lungi pe fața dorsală, cu o pată de culoare brună (a treizecea zi), 8.*
Ulcer dureros pe limbă, persistând săptămâni întregi, 22.
Limba uscată și acoperită cu un depozit gros dimineața, 22.
Limba destul de uscată și roșie, 54.*
Senzație dureroasă în partea posterioară a limbii și pe vălul palatin, persistând un timp considerabil și neameliorată de mâncare sau băutură (a douăzeci și patra zi), 8.
Arsură în vârful limbii (prima zi), 31a. [540.]
Înțepături în limbă (a douăzeci și una zi), 8.
Frecvent, în zile diferite, dureri scurte, usturătoare și înțepătoare, în limbă, 1.
Cavitatea bucală, în general.
Veziculă arzătoare pe mucoasa feței interne a colțului stâng al gurii; în ziua următoare, această veziculă devenise un mic ulcer dureros, înconjurat de o tumefiere dură; după-amiaza a apărut o arsură în gură, în special pe fața internă a buzelor; în a treia zi ulcerul s-a micșorat, iar în a patra s-a vindecat (de la a o sută treizeci și șaptea până la a o sută patruzecea zi), 35.
Ulcerația feței interne a buzelor, 22.
Cicatrice adâncită pe bolta palatină, din care s-a desprins o escară cu șapte luni în urmă; nicio durere până la desprinderea escarei; leziunii i-au trebuit șase luni pentru a se vindeca, 22.
Afte (pentru prima dată de la experimentarea cu Bryonia ), (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi), 23.
Vălul palatin prezintă un aspect aspru, papular și reliefat, 22.
*Uscăciune în gură (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Uscăciune în gură și în gât, 22.*
Uscăciunea gurii, în special a buzelor, care devin atât de uscate la aer, încât este obligat să le umezească neîncetat cu salivă dacă dorește să vorbească, înainte de prânz (a douăzeci și șaptea zi), 35. [550.]
Uscăciunea gurii, cu gust amar și astringent, înainte de prânz (a optzeci și noua zi), 35.
Uscăciune excesivă a gurii, în special a buzelor, fără sete (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Arsură în gură provocată de fumat (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Salivă.
Secreție crescută de salivă, curând după o doză (a șaptesprezecea zi), 26.
Secreție crescută de salivă, obligând la scuipări frecvente; saliva era ușor colorată în galben, 25.
Secreție crescută de salivă, agravată de fumat; saliva era sărat-amăruie, vâscoasă și plină de bule mari de aer; dregerea zgomotoasă a gâtului desprindea întotdeauna cantități mari, asociată cu eructații de aer (după o jumătate de oră), 33.
Secreție de salivă mult crescută, care la început era apoasă, dar ulterior a devenit spumoasă (a douăzeci și doua zi), 31.
Salivație crescută și un gust răcoritor, sărat, astringent, metalic, iar apoi amar, cu eructații sărate, curând, 33.
Salivație abundentă, 33, 44.
Scurgere de salivă în gură (curând după a patra doză), 2. [560.]
Scurgere abundentă de salivă în gură (la două ore după a patra doză), 2.
Scurgere continuă de salivă din gură, care nu a fost ameliorată nici măcar de micul dejun, persistând până la prânz, 24a.
Acumulare de salivă în gură, 31.
Acumulare mare de salivă cu gust dulceag-acrișor (curând după prima triturare), 31a.
Acumulare de apă în gură (a șaptea zi); imediat în timp ce fuma (a treisprezecea zi), 35 ; și greață, 25.
Acumulare de apă în gură odată cu debutul greței; această greață reapare uneori după micul dejun, 35.
Acumulare de apă în gură, cu greață, dispărând întotdeauna după câteva minute și urmată de un gust fad în gură, care persistă un timp, 25.
Acumulare de apă în gură (curând după 15 picături), (a treizecea zi), 23.
Salivă lipicioasă în gură și în partea superioară a gâtului, în jurul omușorului, 37.*
Scuipări frecvente (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Gust. [570.]
Gustul soluției era metalic și grețos; după câteva ore, gustul amintea de zahărul de plumb; apa avea un gust neplăcut, dar alimentele aveau un gust firesc, 23.
Gust neplăcut în gură (a o sută paisprezecea zi), 35 ; după nouă luni, 49.
Gust foarte neplăcut în gură, în timp ce fuma (a șaizeci și opta zi), 35.
Gust foarte neplăcut, în special la rădăcina limbii, după micul dejun (a șaizeci și patra zi), 35.
Gust grețos în gură, 22.
Gust de mucegai, dimineața, 22.
Gust neplăcut, dulceag (a șaptea zi); în timp ce fuma (a doua zi), 35.
Gustul dulceag a revenit după un bol cu supă, cu apăsare în stomac (a noua zi), 35.
Gust răcoritor, acrișor, în partea posterioară a limbii și în gât, cu greață neplăcută timp de zece minute, dimineața, la ieșirea din casă (a opta zi), 32.
Gust sărat-acrișor în gură, imediat (a douăzeci și doua zi), 31. [580.]
Gust amar dimineața, 22.
Gust foarte amar, păstos (a zecea zi), 26.
Gust amar, foarte neplăcut, 44 ; în timp ce fuma (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Gust astringent foarte neplăcut la rădăcina limbii (a nouăzeci și cincea zi), 35.
În timp ce fuma după micul dejun, un gust astringent extrem de neplăcut (a șaizeci și noua zi), 35.
În timp ce fuma, un gust neplăcut, înțepător, astringent, extinzându-se în istmul faringian (a șaizeci și patra zi), 35.
Gust amar și astringent în partea posterioară a limbii (după două ore, a douăzecea zi), 31.
Gust foarte dulceag și astringent, cu acumulare abundentă de salivă foarte apoasă (curând), 31b.
Gust neplăcut, rășinos și astringent în gură (a cincisprezecea zi), 35.
Gust foarte neplăcut în gură, ca la debutul greței, după micul dejun; gustul este dulceag-acrișor și astringent (a patruzeci și noua zi), 35. [590.]
Gust grețos, înțepător, ca de zgâriere, în gură, în timp ce fuma după micul dejun (a treizeci și opta zi), 35.
Gust ca de sare în gură, în cursul după-amiezii (a șasea zi), 8.
Gust metalic, 1 ; (a unsprezecea zi), 31 ; (a optsprezecea zi), 26.
Gust metalic foarte puternic, 24a.
Gust metalic foarte neplăcut și acumulare de salivă, urmate de greață și eructații (după o jumătate de oră), 36.
Gust excesiv de metalic, apărut brusc la rădăcina limbii, înainte de prânz și seara, 25.
Gust metalic, astringent și grețos, după cină (a douăzeci și șaptea zi), 35.
Gust metalic dulceag pe limbă, curând (prima zi), 31.
Gust metalic dulceag în gură, în special când fuma trabucuri, 35.
Gust neplăcut, dulceag, metalic în gură (imediat), 25. [600.]
Gust dulceag, metalic, foarte supărător, spre prânz, care a revenit și după supa de la prânz (a opta zi), 35.
Gust de cupru, 22.
Gust metalic (de cupru) apărut brusc la rădăcina limbii și pe palatul moale, cu greață și eructații, 25.
Gust neplăcut, dulceag, rășinos, în special în mijlocul limbii, mai ales dacă aceasta intră în contact cu palatul dur, în timp ce fuma (a treisprezecea zi), 35.
Gust neplăcut, amar, rășinos (a treizeci și patra zi), 35.
Un gust neplăcut, înțepător, dulceag, metalic și rășinos, în special la intrarea în istmul faringian, astfel încât aproape că am fost obligat să vomit, după micul dejun; după un pahar cu apă era și mai rău și nu puteam suporta să fumez un trabuc, dispărând după o oră (curând după o doză, a cincizeci și treia zi), 35.
Gust de slănină râncedă (cu eructații și mirosuri putrede imaginare), (după a patra doză), 2.
Gust de sânge în gură, la ridicarea din pat dimineața (după a doua doză); seara (după a patra doză); toată ziua (a șaptea zi), 2.
Gust de sânge putred în gură (a treia zi), 2.
Gust dulceag și grețos de sânge care venea din piept (a șasea zi), 29b. [610.]
Trabucul introdus în gură provoca întotdeauna un gust grețos, chiar dacă înainte gustul fusese perfect normal (a opta zi), 35.
Trabucul obișnuit avea un gust amar foarte neplăcut (a nouăsprezecea zi), 35.

GÂT

Obiective.
Gâtul pare roșu și inflamat, la trezirea de dimineață (ziua a treizeci și una), 8.
Mult mucus aderent în gât , dimineața (ziua a doua), 26.*
Dregerea gâtului cu eliminarea de mucus gros, dimineața (ziua a o sută douăzeci și șasea), 35.
*Dregerea gâtului cu eliminarea de mucus gros, gelatinos, dimineața (ziua a o sută treizeci și doua), 35.
*Dregerea gâtului cu eliminarea unei cantități considerabile de mucus aderent, dimineața (ziua a treizeci și noua), 35.
Dregerea gâtului cu eliminarea de mucus și expectorație abundentă de mucus gros, albăstrui (ziua a optsprezecea), 26.
Dregerea frecventă a gâtului și expectorație de salivă albă, spumoasă (ziua a douăzecea), 11.
Dregerea frecventă a gâtului cu eliminarea de mucus, după-amiaza (ziua a douăzeci și doua), 26.
Subiective. [620.]
Uscăciune, senzație de zgâriere și arsură în gât, în special în porțiunea superioară a laringelui, până la osul hioid, după miezul nopții (prima noapte), 29b.
Uscăciune în gât, obligând-o să-și înghită saliva; la înghițire apare arsură, deși gâtul nu este roșu în interior (ziua a doua), 29b.
Uscăciune în gât, cu durere la înghițirea în sec; imediat după spălare, această uscăciune a alternat cu secreția obișnuită de mucus, iar saliva avea un gust foarte sărat, 33.
Senzație de uscăciune și căldură în gât, cu sete excesivă, 52.
Gât uscat, cu durere la înghițire la trezirea de dimineață (ziua a treizeci și una), 8.
Senzație ca de mucus aderent în gât, dimineața (ziua a șasea), 26.
Durere în gât la înghițire, mai ales la mișcarea laterală a maxilarului (ziua a noua), 26.
Căldură intensă în gât și stomac (după câteva minute), 22.
Arsură în gât (ziua a unsprezecea), 31.
Ușoară arsură în gât, obligând la o tuse seacă, sacadată (ziua a douăzeci și doua), 31. [630.]
Senzație de arsură sau de durere ca de rană, urcând din stomac până în gură, la trezire (ziua a patra), 28.
Senzație de aflux de sânge spre gât (ziua a optsprezecea), 34.
Ușoară durere de tracțiune, ici-colo în gât, la început anterior, între maxilarul inferior și osul hioid, apoi în osul etmoid, extinzându-se în spatele urechilor (ziua a cincea), 35.
Durere apăsătoare în gât, dimineața la trezire (ziua a patra), 26.
Durere apăsătoare în gât aproape zilnic, persistând mult timp după experimentare, 26.
Înțepătură în gât la înghițire și vorbire, accentuată în mod remarcabil la mișcarea laterală a maxilarelor, extinzându-se în urechi, cu roșeață pe suprafața anterioară a arcului palatin (ziua a patra), 26.
Durerea în gât este mai intensă decât ieri; pe arcul palatin anterior au fost observate câteva pete circumscrise, cât boabele de mei sau mai mari, de un roșu-aprins, părând că urmau să se formeze ulcerații (ziua a patra), 26.
Senzație frecventă, în timpul eliminării gazelor, ca și cum ceva ar fi înfipt în gât, persistând mult timp (ziua a șaisprezecea), 31.
Câteva junghiuri trecătoare în interiorul gâtului, provocate și de înghițirea în sec (ziua a treizeci și doua), 26.
Durere în gât la trezire, localizată la palat; durerea în gât a dispărut la aer (ziua a treizecea), 8. [640.]
Durere în gât ca și cum acolo s-ar afla o substanță lată, acoperită cu țepi, care împiedica înghițirea (ziua a șasea); ameliorată (ziua a noua), dar a revenit la trezirea de dimineață (ziua a zecea); dispărând complet (ziua a unsprezecea), 23.
Senzație de zgâriere în gât, 31b, 42.
Senzație de zgâriere și arsură în gât (imediat), 31 ; (ziua a treizeci și noua), 35.
S-a plâns de o senzație de iritație vie, ca de răzuire, în gât (după o oră și jumătate), 51.
Senzație de iritație vie în gât (ziua a o sută paisprezecea); seara (ziua a treizeci și șaptea), 35.
Senzație de iritație vie în gât și dregerea frecventă a gâtului pentru eliminarea secrețiilor din laringe, dimineața (ziua a douăzeci și una), 35.
Senzație de iritație vie și arsură în gât, astfel încât a început să tușească sec, sacadat (a treia noapte), 29b.
Senzație de asprime în gât și dregerea gâtului cu eliminarea de mucus, 35.
Uvula și amigdalele.
Uvula și amigdalele s-au înroșit, s-au tumefiat, au devenit dureroase și, în cele din urmă, s-au ulcerat (suspectate de un chirurg ca fiind sifilitice), (după a treia zi), 22.*
Uvulă flască și istm bucofaringian congestionat, fără senzații neplăcute (mai mulți), 22. [650.]
*La rădăcina uvulei, pe partea dreaptă, o ulcerație excavată, de jumătate din mărimea unui bob de mazăre despicat, cu o areolă roșiatică, conținând o materie galbenă, vâscoasă, 22.
Amigdalele și istmul bucofaringian au, în general, un aspect eritematos și congestionat, 22.
Mai multe ulcerații pe amigdale și în gât, a căror suprafață părea acoperită cu un depozit necrotic cenușiu, iar mucoasa înconjurătoare era închisă la culoare, lividă și tumefiată, 54.*
Istmul bucofaringian, faringele și esofagul.
Dureri ascuțite, fulgerătoare, în amigdala stângă, spre ureche, ameliorate prin înghițire, 1.
Roșeață a istmului bucofaringian și alungirea uvulei, cu senzație ca de dop în gât, neameliorată prin înghițiri frecvente, 33.
Istmul bucofaringian și palatul prezintă o colorație eritematoasă, 22.
Colorație eritematoasă de lungă durată a istmului bucofaringian și a palatului moale, variind ca nuanță de la roșu-închis la roșu-aprins; uneori de culoarea cuprului (mulți), 22.
Uscăciune în istmul bucofaringian (ziua a douăzecea), 31.
Senzație de fir de păr în istmul bucofaringian (ziua a paisprezecea), 8.*
Constricție a istmului bucofaringian la scurt timp (ziua a treizecea), 23. [660.]
Senzație de zgâriere în isthmus faucium, provocând dregerea gâtului (ziua a doua), 28.
Senzație catarală de zgâriere în isthmus faucium, durând o jumătate de oră și, când era cea mai intensă, provocând tuse la fiecare inspirație; mai rău în aer liber (după o jumătate de oră), 28.
Dificultatea la înghițire s-a ameliorat seara, dar a făcut loc unei senzații de iritație vie și de zgâriere în istmul bucofaringian, care, împreună cu secreția salivară, au persistat timp de câteva zile, 33.
Ușoară arsură în faringe (la o oră după a doua doză), 2.
Senzație de frig în faringe, foarte pronunțată și însoțită de incapacitatea de a înghiți rapid saliva, astfel încât a fost nevoit să facă patru sau cinci încercări pentru a reuși (după 20 de picături), 32.
Senzație de răcoare pe peretele posterior al faringelui; aceasta a crescut treptat până la o senzație uscată de zgâriere, care a provocat tuse dureroasă repetată, dar care a dispărut după câteva minute (la două sau trei minute după 10 picături), 32.
Senzație de iritație vie în faringe (ziua a patra), 2.
Senzație ca și cum alimentele ar rămâne în esofag, 1.
Senzație de efort de vomă în esofag, urmată întotdeauna de un junghi care străbate plămânul, 27.
Arsură care se extinde de-a lungul esofagului până în stomac (imediat după o doză și durând o jumătate de oră), (ziua a șasea), 35.
Înghițirea. [670.]
Dificultate la înghițire din cauza stării gâtului, 54.
Ușoară dificultate la înghițire, 33.
Regiunea externă a gâtului.
Ganglionii cervicali tumefiați și dureroși la atingere (ziua a douăzeci și treia), 26.

STOMAC

Pofta de mâncare.
Poftă de mâncare crescută, 1 ; (a treia zi), 6.
Pofta de mâncare și setea crescute (prima zi), 26.
Poftă de mâncare foarte mare (a treizeci și una zi), 26.
Poftă bună de mâncare la prânz, dar sete redusă, contrar obiceiului; vinul diluat cu multă apă nu i-a plăcut deloc și avea gust amar; după ce am mâncat, toate simptomele au dispărut și m-am simțit foarte bine (a douăzecea zi), 31.
Foame devorantă la vederea alimentelor; după ce a mâncat, proasta dispoziție a dispărut; după o jumătate de oră a apărut tremur cu senzație de frig, mai ales la extremități, alternând cu valuri de căldură și transpirație generală; eructații cu gustul alimentelor, greață, acumulare de apă în gură și senzație de rău la stomac cu dorință de a vărsa, fără ca vărsătura să se producă, 33.
Senzație chinuitoare de foame, deși existau greață și aversiune față de cea mai mică porție de hrană (a șasea zi), 26.
Poftă de mâncare diminuată (10 picături), 4. [680.]
Poftă de mâncare alterată (cu durere în regiunea rinichilor etc.), 22.
Poftă de mâncare redusă, cu limbă murdară, 22.
Poftă de mâncare capricioasă, 22.
Timp de câteva minute, în timp ce lua micul dejun, pofta de mâncare era bună, dar se transforma curând într-o senzație de dezgust, astfel încât trebuia să părăsească masa (după o oră, a opta zi), 6.
Poftă de mâncare redusă la micul dejun (a nouăzeci și una zi), 35.
Lipsa poftei de mâncare la micul dejun (a șaptea zi), 35.
La amiază a mâncat fără poftă și s-a săturat repede (a treia zi), 29b.
Lipsa poftei de mâncare la prânz, dar alimentele i-au plăcut (a cincizeci și cincea zi), 35.
Dorință de a mânca, deși la prânz exista lipsa poftei de mâncare (a douăzeci și doua zi), 26.
Pierderea poftei de mâncare și lipsa setei, 12a. [690.]
*Pierderea completă a poftei de mâncare (a opta zi), 26.
Pierderea completă a poftei de mâncare, fără aversiune față de alimente, la amiază și seara (a douăzeci și treia zi), 26.
Pofta de mâncare dispare (în timpul acceselor dispeptice), 22.
Pofta de mâncare a dispărut complet, iar singura dorință era de odihnă, 31b.
Anorexie, 57.*
Repulsie față de carne, 22.
Aversiune față de fumat pe tot parcursul dimineții (a opta zi), 35.
Setea.
Sete constantă (a opta zi), 26.
Sete pronunțată, dar cea mai mică cantitate de lichid determina revenirea greței în stomac (la o oră după 30 de picături), (a treizeci și cincea zi), 23.
Mult mai însetat decât de obicei, seara (a treia zi), 6. [700.]
Sete mare, 23, 54.*
Sete excesivă, 52.
Sete violentă, cu dorință neobișnuită de bere, seara (a o sută treizeci și doua zi), 35.
Sete arzătoare, 55.
Sete de băuturi acide (a douăzeci și patra zi), 31a.*
Dorință foarte mare de bere (a șaptezeci și noua zi), 35.
Aversiune față de apă, care are un gust nefiresc, continuând timp de opt zile (după treizeci și nouă de zile), 23.
Aversiune foarte mare față de apă (imediat după 30 de picături), (a treizeci și cincea zi), 23.
Eructații și sughiț.
Eructații (imediat), (a șaptesprezecea zi), 26.
Eructații frecvente în timpul zilei (a doua zi), 29a. [710.]
Eructații spre seară; în timpul zilei mâncase foarte puțin și nimic flatulent (a unsprezecea zi), 31.
Eructații și greață (curând), 25.
Eructații frecvente (a treizeci și una zi), 8 ; după micul dejun (a treizeci și cincea zi), 35.
Eructații constante, 24a.
Eructații goale, 26.
Eructații de aer, 35.
Eructații de aer cu o oarecare senzație de rău la stomac, după micul dejun (a douăzeci și doua zi), 35.
Eructații de aer fără gust și fără miros, cu borborisme intestinale, 32.
Eructații cu o cantitate mare de gaze inodore (a douăzeci și doua zi), 31a.
Eructații constante cu gaze inodore (a șaisprezecea zi), 31. [720.]
Eructații convulsive (curând după a patra doză), 2.
Eructații de gaze și materie acidă, 22.
Eructații acre, 22, 32.
Eructații cu gustul alimentelor (după prima doză), 2.
Eructații cu gust de grăsime putredă (a treia zi), 2.
Eructații cu gust de slănină râncedă, deși nu consumase așa ceva; împreună cu mirosuri putrede imaginare (după a patra doză), 2.
Senzație de ridicare în gât după masă (a cincea zi), 2.
Regurgitații acide frecvente (a șasea zi), 8.
Sughiț, 12a ; cu regurgitație apoasă, seara, 1.
Pirozis.
Pirozis, 35 ; numai seara, după ceai, 22 ; la trezirea în mijlocul nopții (la o oră după a doua doză), 2 ; după prânz (a cincisprezecea zi), 8.
Greață și vărsături. [730.]
Greață, 53 ; (imediat), 43 ; aproape imediat, 51 ; toată ziua (40 de picături), 4 ; (cu durere în regiunea rinichilor etc.), 29a ; după fumat, 2 ; în timp ce fuma, după masă, 25 ; (fără vărsături), 57.
Greață, agravată la vederea alimentelor și de mișcare (la o jumătate de oră după a patra doză), 2.
Greață, ameliorată după ce mănâncă, 1.
Greață care a durat toată dimineața și am fost nevoit să iau supă caldă pentru a ameliora simptomul chinuitor; supa a avut un gust foarte bun și a adus ameliorare, cu excepția faptului că durerea apăsătoare din stomac a continuat, astfel încât nu puteam suporta apăsarea hainelor pe stomac (a douăzeci și doua zi), 31.
Greață și tendință de a vărsa fără a putea, cu gura plină de apă ca înaintea răului de mare; însoțite de vertij, ca și cum s-ar fi simțit mai bine dacă s-ar fi culcat; dar greața a continuat și a vărsat un lichid limpede, apos, 12.
Greață și eforturi de vomă, cu eructații de lichid acid, 31b.
Greață cu confuzie a capului (a șaptea zi), 26.
Greață și senzație de leșin în stomac (a șasea zi), 28.
Greață, cu accese trecătoare de vertij și confuzie a capului, durând o jumătate de oră (a șasea zi), 26.
Greață, cu durere surdă, apăsătoare, în întregul cap (a patra zi), 26. [740.]
Greață cu regurgitații fierbinți din stomac și acumulare în gură de salivă plată, cu gust dulceag (a doua zi), 28.
Greață, ridicări ale stomacului și înfiorare, cu aflux de apă în gură, senzație de frig în stomac și lipsa poftei de mâncare, 1.
Greață și dureri violente, fulgerătoare, în stomac, apoi vărsarea medicamentului, 14.
Greață și tendință de a vărsa după micul dejun (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Greață și tendință de a vărsa, 31b.
Greață și vărsături pituitoase dimineața (în timpul acceselor dispeptice), 22.
Greață, tendință de a vărsa, vărsături propriu-zise cu greu reprimate; cea mai mică apăsare pe regiunile epigastrică sau hepatică intensifica imediat tendința de a vărsa și provoca o durere surdă, apăsătoare (după o jumătate de oră, a șaptesprezecea zi), 26.
Greață imediat după o doză, durând o oră și chiar și după micul dejun, asociată cu greutate și tensiune în abdomenul inferior, în regiunea simfizei pubiene, și cu o senzație generală de disconfort, de indispoziție; greața a dispărut treptat, dar spre seară, în timp ce fuma, au apărut expectorații frecvente de salivă și accese ușoare de greață (a șaizeci și șaptea zi), 35.
Senzație de greață în regiunea epigastrică pentru o clipă (după fiecare doză), (din a douăzecea până în a douăzeci și una zi), 23.
Accese frecvente de greață (din a douăzeci și șasea până în a treizecea zi), 26. [750.]
Greață bruscă , la o jumătate de oră după un prânz moderat (a zecea zi), 26.*
Greață și cefalee apărute brusc, urmate curând de vărsături și purgație, 35.
Greață ușoară spre amiază; greață excesivă seara, cu tendință de a vărsa, 25.
Greață intensă în timp ce mergea în aer liber după micul dejun (a zecea zi), 32.
Greață intensă cu eructații acre, senzație de rău la stomac și, în cele din urmă, colici violente în abdomen, la o jumătate de oră după micul dejun (a noua zi), 32.
Greață puternică, cu tendință de a vărsa, curând după administrare; de fapt, ar fi vărsat dacă nu ar fi luat o bucățică de pâine, care a ameliorat imediat toate simptomele, 36a.
Greață puternică, tendință de a vărsa și eforturi de vomă atât de violente încât provocau durere în abdomen (a doua zi), 30.
Greață excesivă (imediat după o nouă doză), 24a.
S-a trezit la ora 2 A.M. cu greață extremă, dar fără a putea vărsa (la trei ore după 15 picături, a treia zi), 5.
Greață gastrică violentă, cu tendință puternică de a vărsa, care a continuat o jumătate de oră, după care a dispărut treptat și a adormit (după douăzeci de minute, a șaptea zi); din nou greață gastrică, cu o tendință și mai puternică de a vărsa și o ușoară senzație de frig (după o jumătate de oră, a opta zi), 6. [760.]
Am încercat să mănânc, dar abia luasem o lingură de supă când greața a revenit; alimentele solide au fost tolerate foarte bine (la trei ore după 30 de picături), (a treizeci și cincea zi), 23.
Amețeală și greață la stomac; nu puteam sta culcat în pat și aveam greață și o senzație puternică de vomă (ceea ce nu mi s-a mai întâmplat de treizeci de ani), (după două ore), 50.
Greață cumplită și vărsarea unui lichid insipid, de culoare galben-deschis, în timp ce mergea în aer liber (la două ore după a patra doză), 2.
Senzație de rău la stomac după micul dejun, 35 ; durând toată ziua, 14.
Senzație de rău la stomac, diminuată după ce mănâncă, 12a.
Senzație de rău la stomac, frig, tremur și foame, senzația de rău diminuându-se după ce mănâncă, 12a.
Senzație de rău la stomac, cu deprimare psihică, paloarea feței, sensibilitate diminuată, slăbiciune musculară și o dorință foarte puternică de a scăpa de această suferință, astfel încât am încercat să provoc vărsătura introducând degetul în gât, ceea ce a dus la eliminarea unor cantități mari de alimente și mucus, după care am simțit ameliorare, 33.
Ușoară senzație de rău și apăsare în stomac, după micul dejun (a optzeci și patra zi), 35.
Greață și, după o jumătate de oră, vărsarea alimentelor, complet nedigerate și deloc acide; urmată, timp de câteva ore, de greață la mișcare, 14.
Tendință de a vărsa (a șaptea zi); curând după micul dejun (a treisprezecea zi), 35 ; curând după a patra doză, 2 ; la o jumătate de oră după prânz (a zecea zi), 26 ; durând o oră (a doua zi), 27. [770.]
Cafeaua cu lapte nu numai că nu i-a plăcut, dar ulterior a apărut tendința de a vărsa, care a continuat cu acumulare de apă în gură, astfel încât vărsătura a fost reprimată numai cu mare efort (a opta zi), 35.
Eforturi și încercări de vomă constante, 52.
Eforturi de vomă îngrozitoare, urmate de accese repetate de vărsături, care golesc complet stomacul (după 1 grăunte, 1st trit.), 24b.
Eforturi de vomă și vărsături repetate (0.12 grăunte), 57.
Eforturi de vomă și vărsături severe, 47.
Vărsături, 47.
Vărsături; toate lichidele mucilaginoase administrate erau respinse imediat, 58.
Vărsături, cu eforturi, 52.
Vărsăturile erau provocate aproape întotdeauna și împiedicau, în mare măsură, dezvoltarea altor simptome; uneori, însă, 25 și 30 de picături nu produceau niciun efect aparent, 4.
Am căpătat o asemenea aversiune față de medicament, încât mă face să vărs ori de câte ori îl iau; chiar și gândul la el provoacă acumularea de apă în gură (a o sută noua zi), 35. [780.]
Vărsături, precedate de eforturi frecvente și ineficiente; acestea s-au produs de șase ori; materiile vărsate aveau o culoare ușor gălbuie și un gust oarecum dulceag, care amintea de medicament. În timpul celui de-al cincilea și al șaselea episod de vărsături a existat o durere ca după lovire în abdomenul superior și eliminarea, cu epuizare marcată, a unei substanțe brun-foarte-închis, extrem de amare (mult mai amare decât bila obișnuită), (la o oră după 30 de picături, (a treizeci și cincea zi), 23.
După micul dejun, în timp ce se îmbrăca, tendința de a vărsa a devenit brusc violentă și întregul conținut al stomacului a fost expulzat cu forță; vărsătura s-a produs fără niciun efort, nu a lăsat niciun gust neplăcut, iar după aceea m-am simțit foarte bine, astfel încât am putut să-mi țin prelegerea (a opta zi), 35.
Vărsarea întregului conținut al stomacului, cu contracții foarte dureroase ale stomacului și eforturi persistente de vomă, chiar și după golirea stomacului; aceasta a fost urmată de ameliorare și toate simptomele au dispărut; această acțiune antiperistaltică s-a limitat în întregime la stomac; nu s-a vărsat bilă, nu a existat nici măcar o urmă de gust amar, ci numai gustul alimentelor (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Vărsături ocazionale, cu durere epigastrică violentă, 52.
Vărsături frecvente și violente, fără prea multe eforturi de vomă (după înghițituri abundente de lapte, apă cu săpun și ulei), 42.
I-a fost foarte rău și vărsase abundent un lichid cu aspect seros, asemănător evacuărilor de lichid ca apa de orez din holeră, 46.
Vărsături cu lichid subțire, vâscos, ca albușul (de culoare rozalie), 52.*
Vărsături, cu eforturi mari, după micul dejun; după o jumătate de oră, din nou vărsături cu materie păstoasă galben-brună; după trei ore, vărsăturile au revenit, cu eforturi violente de vomă și gust foarte amar în gură (40 de picături), 4.
Accese obișnuite de vărsături acre, provocate de aplecare sau mișcare, cu durere în epigastru, 22.
Vertij în timp ce ședeam și scriam, astfel încât penița tremura în mână; am încercat să mă grăbesc spre fereastră pentru a lua aer proaspăt, dar brusc au urmat vărsături extrem de violente cu lichid alb, mucos și acid, însoțite de cea mai îngrozitoare greață, apăsare violentă și durere arzătoare în stomac, urmate de ameliorare; după aproximativ cinci minute, vertijul s-a intensificat din nou, iar greața a revenit cu vărsături extrem de violente și dureroase, conținând un lichid asemănător, doar în cantitate mai mică (imediat după 80 de picături), 31b. [790.]
Abia am avut timp să ajung la pat când au început vărsăturile; senzațiile mele, dacă îmi amintesc bine, erau exact ca acelea din răul de mare; părea ca și cum stomacul meu s-ar fi răsturnat complet și ca și cum fiecare mușchi din corp ar fi lucrat pentru a expulza substanța nocivă; vasele de sânge ale capului păreau pline până la a plesni, greața mortală și eforturile erau o agonie; mirosul și gustul păreau de zece ori mai ascuțite; Ipecac, de îndată ce am luat o linguriță, părea a fi numai alcool și mi-a intensificat atât de mult greața, încât nu am mai putut lua; culoarea lichidului vărsat era verde ca mazărea, iar gustul era atât de intens amar, încât mi-a amintit de vetricea pe care obișnuiam să o mestec în copilărie contra viermilor; gustul amar nu mi-a rămas însă ulterior în gură. Simțeam frig și tremuram în tot corpul; am amestecat puțin Camphor și am încercat să-l iau în doze de câte o linguriță; mirosul și gustul mi-au provocat o greață atât de cumplită, încât nu am mai putut lua; vărsăturile au început din nou; același aspect ca înainte și aceeași suferință; nu au fost expulzate alimente și am tremurat ca înainte; aveam crampe în stomac. La ultima vărsătură, senzația din gât și gură semăna atât de mult cu cea caracteristică produsă de Podophyllum, încât am cerut ca 2d să fie preparată imediat și, după un al treilea episod de vărsături, am început să o iau rapid, în doze de câte o linguriță; am cerut și o cataplasmă cu muștar în capul pieptului; gustul de Podophyllum era mai degrabă plăcut decât neplăcut; am băut din abundență ceai negru fierbinte, nu tare, fără lapte și cu puțin zahăr; după aceasta nu am mai vărsat și m-am odihnit, bine învelit, timp de două ore (după două ore); senzație ca de rană, cu durere surdă în capul pieptului și ușoară greață ocazională (a doua zi), 50.
Accese repetate de vărsături violente cu materie galbenă, amară, bilioasă, într-o succesiune atât de violentă și rapidă, încât abia puteam respira; capul era foarte dureros, întreaga față era acoperită de o erupție scorbutică fină din cauza efortului de a vărsa; gustul era gras, amar și sărat; sete foarte violentă, cu valuri externe de căldură și senzație internă de frig, 31b.
Vărsături frecvente cu bilă galbenă pură și puțin mucus, precedate de greață intensă și eforturi de vomă și urmate de sughiț ascuțit (după o oră și jumătate), 51.
A simțit imediat o greață cumplită, a vărsat timp de opt ore, la început soluția, apoi bilă verzuie, apoi mucus apos, 49.
Vărsături violente cu sânge și mucus, care au continuat până cu câteva clipe înaintea morții sale, la cinci ore după debutul simptomelor, 22.
Materiile eliminate din stomac constau în mucus alb, conținând fragmente de sânge roșu-aprins de mărimea unei alune mari, 31b.
Laptele este vărsat (roz) și are un miros foarte acru, 52.
Stomacul.
Inflamează stomacul când este introdus în acest organ și când este injectat într-o doză considerabilă în vene, 43.
Umflarea stomacului, 22.
Umflarea stomacului seara, cu plenitudine și durere la apăsare; imposibilitatea de a suporta hainele chiar și puțin strânse; agravată de mișcare; ameliorată de repaus (a șasea zi), 2. [800.]
Stomac deranjat, cu căldură în întregul corp noaptea; limbă acoperită cu depozit galben; senzație de roadere în epigastru, 4.
Digestie slabă, astfel încât stomacul era deranjat de orice aliment în afara celor mai ușoare, 22.
Digestie deranjată de carne, 22.
Dispepsie severă, 52 ; cu emaciere considerabilă, 53.
Accese dispeptice ocazionale (după erupție), întotdeauna cu același caracter, 22.
Reținerea gazelor în stomac și în întreaga parte inferioară a abdomenului (a patruzeci și șaptea zi), 35.
Slăbiciune în stomac, imediat după o doză (a douăzeci și noua zi), 35.
Slăbiciune foarte mare a stomacului dimineața, 25.
Senzație de leșin în stomac, cu greață incipientă (imediat), (a cincisprezecea zi), 35.
Senzație de leșin la stomac, o oarecare distensie a abdomenului și borborisme intestinale (imediat), (a treizeci și cincea zi), 35. [810.]
Senzație de gol în stomac, deși la prânz exista lipsa poftei de mâncare (a șaptea zi), 26.
Senzație de prăbușire în stomac, înainte de micul dejun (a șaptea zi), 2.
Senzație de anxietate în capul pieptului (a douăzeci și doua zi), 31.
Neliniște la stomac, 8.
S-a trezit după aproximativ două ore cu neliniște mare în stomac și senzație ca de rană și sensibilitate dureroasă în regiunea acestuia, mai ales într-un punct mic spre stânga cartilajului xifoid; durerile au continuat un timp, cu uscăciunea gurii, greață, agitație și insomnie, căldură a mâinilor și picioarelor, apoi transpirația mâinilor, picioarelor și gambelor, urmate de diminuarea simptomelor timp de aproximativ două ore, după care acestea au reapărut ca înainte, 1.
Disconfort în regiunea epigastrică, care, în timp ce mergea în aer liber, s-a intensificat până la greață și, în cele din urmă, până la senzație de leșin, cu senzația ca și cum vărsătura ar aduce ameliorare, dar fără eforturi de a vărsa; greața s-a diminuat ulterior, dar în gură s-a acumulat o cantitate mare de salivă, cu eructații acre, care au dispărut treptat după o oră, 32.
Se plânge de indigestie, 22.
Dureri în stomac (după o oră și jumătate), 51.
Durere la marea curbură a stomacului, cu senzație de greutate (a cincisprezecea zi), 8.
Durere severă în stomac, 58 ; durând trei sferturi de oră, la trezirea dimineața (a treisprezecea zi), 8. [820.]
Durere epigastrică violentă, 52.
Durere surdă în stomac, cu greață intensă, durând mai mult de o oră, 25.
Gastralgie, crescând până spre seară, cu o senzație anxioasă în capul pieptului și transpirație pe buza superioară; această durere este limitată la un punct mic, de mărimea vârfului degetului, și este situată la aproximativ o lățime de palmă deasupra ombilicului (a douăzeci și patra zi), 31a.
Arsură în stomac (a douăzeci și patra, a douăzeci și opta și a treizecea zi); după prânz (a douăzeci și noua zi); (la o oră după prânz), (a patra și a noua zi); după-amiaza (a optsprezecea zi), 35.
Arsură în stomac, o dată sau de două ori pe zi (a șasea zi), 8.
Arsură în stomac, extinzându-se în sus până în gât (a patruzeci și șaptea zi), 35.
Arsură în stomac, cu acumulare de apă în gură (a cincisprezecea zi), 35.
Durere arzătoare în capul pieptului, 52.
Durere în stomac, ca la debutul pirozisului (a cincisprezecea zi), 35.
Senzație de frig intern în stomac și intestine, foarte chinuitoare (după o oră și jumătate), 51. [830.]
Plenitudine în stomac, seara, după ce a mâncat puțin (a optzeci și patra zi), 35.
Distensia stomacului, 22.
Neliniște la stomac, care a continuat toată ziua și era localizată în dreptul marii curburi a stomacului, la aproximativ trei inches sub cartilajul xifoid; senzația semăna cel mai mult cu aceea a unui stomac supraîncărcat (a treisprezecea zi), 8.
Durere în regiunea epigastrică, începând ca o senzație neplăcută de răcoare și transformându-se într-o constricție care împiedică chiar și respirația (a treizecea zi), 23.
Durere violentă apărută brusc în stomac, pe suprafața sa anterioară, o durere arzătoare, constrictivă, cu greață incipientă și acumulare de salivă în gură; durerea era agravată de apăsarea externă, dar a trecut după câteva minute; înainte de prânz (a șaptezeci și una zi), 35.
Contracție ondulatorie foarte violentă, dar complet nedureroasă, în capul pieptului, care s-a deplasat apoi spre torace și a încetat acolo; aceasta s-a repetat în decurs de cinci minute, apoi a dispărut complet; judecând după senzație, durerea părea localizată în stomac și œsophagus, nu în diafragmă, la ora 4 P.M. (a șaptea zi), 32.
Crampă în stomac (după două ore), 50 ; (a șaptea zi), 35.
O crampă în stomac l-a trezit după miezul nopții și l-a privat de somn timp de două ore; ulterior a alternat cu o durere colicativă asemănătoare în regiunea ombilicală, 32.
După micul dejun, durere persistentă, începând la ombilic și urcând spre gât, durând o jumătate de oră, 17.
Apăsare în stomac, 31. [840.]
Apăsare în regiunea epigastrică, seara, 25.
Apăsare în stomac și în regiunea superioară a abdomenului, în timp ce apăsarea din anus a încetat, dimineața (a nouăzeci și noua zi), 35.
Apăsare în stomac, dispărând după fumatul tutunului, dar revenind curând și durând până la culcare (a unsprezecea zi), 31.
Apăsare în stomac și o senzație particulară ca și cum ar urma să apară o crampă (curând după o nouă doză), (a o sută șaptesprezecea zi), 35.
Apăsare și disconfort în stomac dimineața (a o sută optsprezecea zi), 35.
Apăsare și arsură în stomac (a nouăzeci și treia zi); după ce mănâncă (a douăzeci și patra zi), 35.
Apăsare violentă în regiunea epigastrică, cu greață și tendință de a vărsa (după o jumătate de oră), cu efort mare (după o oră), 31a.
Senzație neplăcută de apăsare în regiunea epigastrică, la o jumătate de oră după prânz (a zecea zi), 26.
Durere apăsătoare în capul pieptului (după două ore), 31b.
Durere apăsătoare în capul pieptului, crescând de la o oră la alta până la o durere tăioasă; în cele din urmă, cu senzația ca și cum regiunea epigastrică ar fi fost bătută, cu greață ușoară și câteva eforturi de a vărsa (a douăzecea zi), 31. [850.]
Durere apăsătoare în stomac și greață, durând întreaga zi, astfel încât abia puteam mânca; de fapt, seara, după ce am băut o ceașcă de cafea neagră, am fost nevoit să vărs, cu efort mare, ca dimineața; aceasta a fost însoțită de vertij, durere arzătoare violentă în stomac, transpirație anxioasă pe toată partea superioară a corpului și senzație de frig atât de intensă, încât a ajuns la tremur; materiile vărsate dimineața constau din alimente, iar seara dintr-un lichid bilios (prima zi), 31a.
Ușoară durere apăsătoare în regiunea epigastrică (a doua zi), 31a.
Durere arzătoare și apăsătoare în stomac (a patra zi), 35.
Apăsare în capul pieptului, cu durere usturătoare, arzătoare, urmată de expectorația unor spute vâscoase, de culoare deschisă, 22.
Greutate la stomac, 22.
Alimentele sunt ca o greutate (în timpul acceselor dispeptice), 22.
Senzație ca de stomac supraîncărcat; această senzație neplăcută s-a transformat rapid într-o apăsare pronunțată, cu greață și eructații cu gust rânced, eforturi de a vărsa și ușoare colici în abdomenul superior (după o jumătate de oră), 33.
Senzație neplăcută în regiunea epigastrică, comparabilă numai cu ultimul stadiu al răului de mare; nu este propriu-zis o tendință constantă de a vărsa, ci mai degrabă suferința care urmează frecvent vărsăturilor repetate, o senzație particulară, aproape indescriptibilă, de răsucire și constricție în regiunea epigastrică, cu accese intermitente de aflux de sânge la cap, ca niște șocuri electrice; de asemenea, ca în răul de mare, existau epuizare mare și indiferența caracteristică; după aproximativ două ore a fost nevoit să se întindă, în parte din cauza oboselii mari și în parte din cauza senzației chinuitoare din regiunea epigastrică, agravată de fiecare pas și ameliorată numai de repaus; această senzație de constricție în stomac a fost resimțită frecvent pe parcursul zilei (prima și a douăzeci și șasea zi), 23.
Junghiuri externe în epigastru și în piept până în mamelon (bărbat) și în hipocondrul drept, după prânz, 1.
Senzație particulară ca de rană în capul pieptului, dureroasă și la apăsare externă (a șaptesprezecea și a optsprezecea zi), 31. [860.]
Epigastrul și abdomenul foarte dureroase, nesuportând nici cea mai mică apăsare, 52.
Capul pieptului foarte sensibil la apăsare externă; cea mai mică apăsare provoca tendință de a vărsa, 31b.
Dimineața, durere ca de roadere în epigastru, cu senzație de gol și de leșin, 22.

ABDOMEN

Hipocondre.
Durere persistentă în hipocondrul drept, 1.
Durere sfredelitoare în hipocondrul stâng (a treia zi), 2.
Durere apăsătoare, ușoară și circumscrisă, în hipocondrul stâng (după prima doză), 2.
Dureri ca niște împunsături în hipocondrul stâng, 22.
Înțepături în hipocondrul stâng (după o oră, a doua zi), 29a.
Junghiuri în hipocondrul drept (a treia zi), 8.
Dureri sfâșietoare și fulgerătoare în hipocondrul drept, de scurtă durată, 1. [870.]
Senzație de durere ca de rană în regiunea hipocondrului drept, apărând și dispărând la intervale în cursul zilei (după șapte ore și jumătate, a doua zi), 6.
Durere surdă în regiunea hepatică, accentuată la o inspirație profundă și la tuse (a treia zi), 2.
Durere surdă, grea, în regiunea hepatică (a patra zi), 2.
Durere înțepătoare și ciupitoare în regiunea hepatică, la o jumătate de oră după cină (a zecea zi), 26.
Înțepături violente în regiunea ficatului, agravate chiar și de o presiune ușoară, seara (a treizeci și una zi), 26.
Durere fulgerătoare ușoară în regiunea ficatului (a cincea zi), 2.
Durere surdă, persistentă, posterior în ficat (a cincea zi), 2.
Junghiuri constante în ficat în timpul mersului rapid, crescând în intensitate și împiedicând continuarea mersului, dar dispărând curând; urmate, după două ore, de o durere în genunchiul stâng, ca în urma unei entorse, care dispare și ea curând, 25.
Junghiuri violente în regiunea splinei, extinzându-se în regiunea lombară, agravate de mișcare și presiune (a treizeci și una zi), 26.
Regiunea ombilicală și părțile laterale.
Senzație de slăbiciune deasupra ombilicului (ca și cum ar fi luat un purgativ), la trezire, la ora 5 A.M. (a opta zi), 6. [880.]
Durere persistentă neobișnuită deasupra și la stânga ombilicului (a doua zi), 28.
Durere apăsătoare într-un punct mic al intestinelor, la dreapta și în apropierea ombilicului (a nouăzeci și noua zi), 35.
Durere apăsătoare ușoară în regiunea ombilicului (după trei ore, a doua zi), 6.
Durere tăietoare în partea stângă a abdomenului, crescând și descrescând în paroxisme, cu durata de o jumătate de oră (prima zi), 29b.
Durere violentă, înțepătoare, în flancul drept, extinzându-se în sus, în hemitoracele stâng, până în regiunea claviculară și apofiza acromială, precum și în partea laterală a gâtului, provocând senzația că aceste părți ar fi încordate sau întinse; aceste junghiuri nu erau deloc influențate de respirație sau mișcare, fiind agravate numai la aplecare; întregul acces a fost foarte violent și a durat o oră, însoțit de neliniște și deprimare sufletească (prima zi), 29a.
Abdomen în general.
Abdomen umflat și sensibil dureros, 52.
Abdomen destins și sensibil la cea mai ușoară presiune, 58.
Inflamație gastro-intestinală foarte severă, cu crampe severe în diferite părți ale corpului, îndeosebi în gambe și pe fețele interne ale coapselor, 52.
Ulcerație a intestinelor, 52.
Distensie abdominală, 35 ; seara, 1 ; după masă, 25. [890.]
Distensie abdominală și borborisme, ca și cum ar urma un scaun apos, 31b.
Distensie abdominală mare (a patruzeci și opta zi), 35.
Distensie mare și disconfort abdominal după cină (a nouăzeci și treia zi), 35.
Borborisme în abdomen, 26, 34, 35.
Borborisme în abdomen, cu senzație neplăcută în jurul ombilicului (a cincisprezecea zi), 32.
Borborisme în intestine, cu eliminare de gaze inodore (a șasea zi), 35.
Borborisme și gâlgâituri în abdomen, 25, 26, 35.
Borborisme și colici spasmodice în intestine (a noua zi), 35.
Borborisme și colici spasmodice în abdomen, cu eliminare de gaze fetide (a douăzeci și treia zi), 26.
Borborisme frecvente în abdomen, urmate de o evacuare abundentă, păstoasă, după care gâdilătura din rect a persistat timp de două ore (a optsprezecea zi), 32. [900.]
Zgomote borborigmice constante și colici spasmodice în intestine după micul dejun, urmate curând de o a doua evacuare foarte lichidă, apoi de retracția anusului și o oarecare greață (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Borborisme neobișnuite în intestine, persistând mult timp după un scaun, urmate de eructații gazoase, 25.
Borborigme, cu zgomote în colon, mai ales la inspirație (prima zi), 28.
Mișcări în intestine (a șaizeci și treia zi), 35.
Toată ziua, frământare în intestine, cu un scaun diareic (a opta zi), 6.
Flatulență, 22.
Eliminare de gaze, 35.
Eliminare frecventă de gaze pe cale ascendentă și descendentă (curând), 34.
Eliminare de gaze în cantitate mare (a doua zi), 26 ; (a douăzeci și treia zi), 31a.
Eliminare de gaze fetide (a zecea zi), 26. [910.]
Eliminare de gaze fetide în cantitate mare (a cincisprezecea zi), 35.
Eliminare pe cale anală de gaze foarte abundente și fetide, 31b.
Semne că intestinele urmau să se evacueze; nevoie de defecație, dar se elimină numai gaze foarte fetide (după două ore), 50.
Dureri abdominale, 47.
Dureri abdominale severe, 45.
Arsură în întregul abdomen după scaun (a doua zi), 30.
Senzație de plenitudine și distensie în abdomen după masă, persistând trei sau patru zile după experimentare, 31b.
Tensiune în abdomen (a treizeci și patra zi), 35.
Tensiune în abdomen, cu greutate în stomac, seara (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Din când în când, senzație de constricție în abdomen (a treizeci și șaptea zi), 23. [920.]
Contracții bruște, ca niște crampe, în intestine, cu greață, către prânz, durând un sfert de oră și urmate de un scaun păstos, cu arsură și tenesme ulterioare în anus; un acces asemănător în jurul orei 4 și, de asemenea, la ora 10 P.M. (ultimul însă neurmat de scaun), 25.
Colici spasmodice în abdomen, 25, 32 ; (45 de picături, a treia zi), 5.
Colici spasmodice în intestine în timpul mersului, înainte de amiază (a șaizeci și noua zi), 5.
Colici spasmodice în intestine, sub ombilic (curând după o nouă doză), (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Colici spasmodice și borborisme în intestine (a douăzeci și șaptea zi), 35.
Colici spasmodice în abdomen, cu greață din când în când (a treizeci și doua zi), 26.
Colici spasmodice în intestine, urmate de un scaun semilichid, cu borborisme intense în intestine, dimineața (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Colici spasmodice ocazionale în intestine (40 de picături), 4.
Colici spasmodice frecvente în abdomenul superior, cu și fără scaun (din a treizecea până în a treizeci și cincea zi), 23.
Colici spasmodice ușoare și borborisme în abdomen (după un sfert de oră), 32. [930.]
Colici spasmodice violente în întregul abdomen (a zecea zi), 26.
Durere spasmodică violentă în regiunile abdominale superioară și mijlocie, la ieșirea din casă după micul dejun, atât de violentă încât transpirația a apărut pe frunte și m-am temut că era începutul unei ulcerații a stomacului sau intestinelor; durerea s-a moderat însă curând și, după două ore și jumătate, a dispărut complet (a paisprezecea zi), 32.
La expunerea la un curent de aer, chiar și în zilele calde sau toride, apăreau senzații de răsucire și colici spasmodice în abdomen; scaunele erau de obicei tari, 23.
Durere tăietoare, ca și cum abdomenul ar fi tăiat și străpuns în toate direcțiile cu cuțite (a zecea zi), 26.
Durere tăietoare în abdomen, dar mai mult în pereții abdominali decât în intestine, durând o jumătate de oră, către prânz (a optzeci și noua zi), 35.
Durere tăietoare și colici spasmodice în abdomen, ca și cum ar urma diaree (a treizeci și una zi), 26.
Durere tăietoare violentă și colici spasmodice în abdomen (a șaptesprezecea zi), 26.
Dureri violente, tăietoare și înțepătoare, în intestine, 25.
Colică tăietoare violentă, dar mai ales constricții spasmodice în abdomenul superior, 25.
Junghiuri trecătoare străbătând abdomenul și extinzându-se posterior către coloana vertebrală (a cincisprezecea zi), 35. [940.]
Junghiuri scurte în intestine, sub ombilic (a o sută douăsprezecea zi), 35.
Colică, 58.
Colică ce dispare brusc (din a douăzeci și șasea până în a treizecea zi), 26.
Colici repetate (a treizeci și treia zi), 26.
Colică moderată, 57.
Colică severă și diaree, 44.
Întregul abdomen este dureros la o atingere neatentă, ca și cum ar fi rănit (a treizeci și una zi), 26.
Abdomen sensibil și destins întreaga zi (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi), 31a.
Sensibilitatea abdomenului nu a dispărut complet după ultima experimentare; după două luni s-a agravat și a continuat astfel timp de câteva săptămâni, 23.
Abdomen foarte sensibil dureros în regiunea flexurii sigmoide, 52. [950.]
Un punct foarte sensibil dureros la jumătatea distanței dintre ombilic și spina iliacă, evident colonul ascendent, care proemină frecvent (după nouă luni), 49.
Hipogastru și regiuni iliace.
Colici spasmodice în abdomenul inferior, ca și cum ceva ar străpunge intestinele; mai rău la inspirație profundă; mai bine la presiune; acestea au durat două zile, 18.
Se trezește întotdeauna cu senzația neplăcută din regiunea iliacă dreaptă (după nouă luni), 49.
Durere în regiunea inghinală dreaptă și în articulația șoldului drept, trecătoare (a șasea zi), 35.
Durere apăsătoare în regiunea inghinală, ca și cum o hernie ar fi pe punctul de a protruziona (a patra zi), 2.
Senzație puternică de apăsare în jos către regiunea inghinală dreaptă (după nouă luni), 49.
Durere în regiunea inghinală stângă, iradiind brusc până în cea dreaptă (a șasea zi), 2.

RECT ȘI ANUS

Retracție dureroasă a anusului, deosebit de violentă în zilele în care nu exista scaun, persistând timp de câteva luni, 23.
Arsură în anus după o evacuare normală, 35.
Arsură în anus după un scaun păstos (a o sută douăzeci și șaptea zi), 35. [960.]
Arsură în anus după al doilea scaun, destul de fluid (a cincea zi), 35.
Arsură în anus timp îndelungat după o evacuare redusă cantitativ, dimineața (a șaizeci și noua zi), 35.
Arsură și presiune în anus pentru scurt timp, înainte de prânz (a treizeci și patra zi), 35.
Durere arzătoare în anus, 25.
Senzație de plenitudine în vasele hemoroidale (a treizeci și patra zi), 35.
Senzație de dop în anus în timp ce stă așezat, după-amiaza (a nouăzeci și treia zi), 35.
Senzație de tracțiune în anus, 35.
Tracțiune și senzație de mușcătură în anus la amiază (a nouăzeci și una zi), 35.
Tracțiune în anus și tenesme ale sfincterului la amiază (a șaptezeci și una zi), 35.
Tracțiune și arsură în vasele hemoroidale după exercițiu fizic activ (a treizeci și șasea zi), 35. [970.]
Tracțiune intensă în anus după un scaun oarecum tare, apoi presiune puternică în vasele hemoroidale, iar mai târziu, uneori, tracțiune și presiune în anus, care ajungeau chiar la durere acută; în timpul cinei, durerea era atât de violentă, încât abia putea sta așezat (a nouăzeci și patra zi), 35.
Tracțiune intensă în vasele hemoroidale, cu senzație ca de rană în anus (a nouăzeci și doua zi), 35.
Senzație indescriptibilă de zvâcnire și presiune în anus, ca și cum ar urma o diaree violentă, și ușurare bruscă după eliminarea gazelor (a șaptesprezecea zi), 26.
Presiune în anus la amiază (a nouăzeci și treia zi), 35.
Presiune în anus după un scaun normal (a douăzeci și treia zi), 35.
Presiune în vasele hemoroidale, în timp ce stă așezat după exercițiu fizic activ, seara (a nouăzeci și șasea zi), 35.
Presiune și arsură intense în anus, cu nevoie de scaun, înainte de prânz, dar numai cu eliminare de gaze; încă în timpul defecației, apariție bruscă a transpirației pe suprafața pielii, îndeosebi pe față, de unde se scurgea în șiroaie, dispărând la fel de brusc cum apăruse (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Junghiuri în anus (a o sută douăzeci și șasea zi), 85.
Senzație ca de rană în anus (a șaptezeci și patra zi), 35.
Durere ca de rană în anus, împiedicând mersul, spre seară, 25. [980.]
Durere ca de rană în anus după mișcare prelungită, 25.
Mâncărime în anus, 35.
Mâncărime violentă în anus în timpul mersului (a cincisprezecea zi), 35.
Nevoie de scaun spre amiază, 25.
Nevoie violentă și ineficientă de a defeca după cină (a șaptezeci și una zi), 35.

SCAUN

Diaree.
Ușoară diaree, 57.
Diaree constantă, iar evacuările se produceau involuntar; patul era complet îmbibat, 46.
*Scaun diareic, alcătuit din apă brună, spumoasă, cu presiune, nevoie imperioasă și tenesme excesiv de dureroase în anus (după o evacuare normală); aceste scaune s-au repetat de șapte sau opt ori, însoțite de durere constantă în abdomen și de greață și tendință de a vărsa, după care a urmat brusc o liniștire completă (a zecea zi), 26.
Uneori, scaune diareice foarte abundente (din a treizecea până în a treizeci și cincea zi), 23.
Scaun seara, cu oarecare durere colicativă în abdomen, destul de consistent, urmat de un scaun diareic, după care a persistat un timp o senzație de tenesme (a șaptesprezecea zi), 26. [990.]
Evacuare spre seară, oarecum formată, apoi ca în diaree (a treizeci și una zi), 26.
Purgație, 49.
În doză mică, de câteva centigrame, acționează ca purgativ, 44.
Ușoară purgație, evacuările fiind de culoare galben-verzuie, 45.
Purgație violentă, aproape neîncetată, cu mucus și sânge; intestinul se evacua în timp ce stătea culcat în pat, 52.
Scaune cu sânge și extrem de dureroase, 58.*
Accese dizenterice timp de mai mulți ani consecutivi , durând aproximativ trei săptămâni; scaune frecvente cu sânge, cu durere ca de roadere la nivelul ombilicului, urmate de eforturi ineficiente de defecație, 22.*
Scaune lichide involuntare se eliminaseră în timp ce stătea îmbrăcată și culcată pe pat (după o oră și jumătate), 51.
Evacuări frecvente cu scaune închise la culoare, ca de cafea, 47.
Mai multe scaune de culoare și consistență normale (a doua zi), 42. [1000.]
Două scaune lichide în succesiune rapidă, dimineața, urmate după câteva minute de arsură în anus (a optsprezecea zi), 35.
Mult timp după experimentare, au existat două evacuări intestinale zilnice, prima normală, iar a doua diareică, 26.
Scaun de două ori în cursul zilei, dimineața și, de asemenea, după cină, lucru foarte neobișnuit; evacuarea era redusă cantitativ și nu era fluidă (a cincizeci și cincea zi), 35.
Scaune păstoase, urmate de senzația ca și cum s-ar fi eliminat prea puțin (a treizeci și șasea zi), 23.
Scaune palide, de culoarea ardeziei, 20.
Scaune reduse cantitativ, palide, de culoarea argilei, uneori de două ori pe zi, 1.
Nevoia violentă și imperioasă de scaun a trezit-o la ora 6 dimineața; nu a putut ajunge la timp la toaletă; conținutul apos al intestinelor a țâșnit din ea; au urmat tenesme atât de violente, încât nu s-a putut ridica de pe scaunul de toaletă (a doua zi), 30.
Scaun semilichid după ce s-a ridicat dimineața, urmat de oarecare durere colicativă în intestine (a o sută doua zi), 35.
Nevoie de scaun pentru a treia oară, dar numai o evacuare redusă cantitativ, de cel mult o lingură de lichid, care părea totuși să ușureze disconfortul abdominal, înainte de prânz (a nouăzeci și cincea zi), 35.
O evacuare abundentă, prin care abdomenul a fost foarte mult ușurat, a fost urmată după o oră de dispariția completă a durerii, care a revenit însă după cină (a o sută șaisprezecea zi), 35. [1010.]
Scaun abundent și neformat, 1.
Scaun abundent și fluid, fără dureri colicative, tenesme sau altă senzație dureroasă, în jurul orei 11 dimineața; la câtva timp după scaun, senzație neplăcută în abdomen, cu distensie și presiune ușoară în anus; după cină, reapariția nevoii de scaun, dar numai eliminare de gaze (a șaizeci și noua zi), 35.
Evacuare abundentă, de culoare închisă, cu tenesme (a cincea zi), 2.
Un scaun neformat (a opta zi), 6.
Scaun moale, urmat de arsură în anus (a cincizeci și treia zi), 35.
Scaun păstos (a șasea zi), 35.
Scaun imediat după ridicarea din pat dimineața (la o oră neobișnuită), urmat de senzație ca de rană în anus (a cincizeci și noua zi), 35.
Evacuare tare, urmată de arsură și presiune în anus , dimineața (a nouăzeci și una zi), 35.*
Scaun foarte tare, bulgăros (a douăzeci și doua zi), 31a.
Scaun redus cantitativ, bulgăros, urmat de arsură în anus (a opta zi), 35.*
Constipație. [1020.]
Predispoziție la constipație, iar apoi simptomele se agravau, 22.
Constipație; fără scaun (a șaptea și a opta zi); evacuare tare, nesatisfăcătoare (a noua zi), 26.
Constipație, cu durere transversală în regiunea lombară, 22.
Constipație periodică, apărând la fiecare trei luni, 22.
În general constipat, 22.
Tranzit intestinal în mod obișnuit constipat (reacție?), 52.
Tranzit intestinal întotdeauna constipat, 22.
Evacuarea intestinului dificilă și dureroasă; materiile fecale extrem de tari, 25.
Evacuarea intestinului tare și rară, însoțită de exteriorizarea rectului, persistând paisprezece zile după experimentare, 34.
Evacuare intestinală redusă cantitativ și tare (a treizeci și șaptea zi), 23. [1030.]
Scaun redus cantitativ și tare, urmat de arsură în anus (a treizeci și patra zi), 35.*
Scaun tare, nesatisfăcător, dimineața (a nouăzeci și doua zi), 35.
Evacuarea intestinului spre amiază, extrem de dificilă, tare și nesatisfăcătoare (a cincea zi), 26.
Evacuarea intestinului suprimată (a patra zi), 26.

ORGANE URINARE

Uretră.
Eliminare de lichid prostatic în timpul defecației (a cincea zi), 2.
Arsură în uretră, în partea anterioară a penisului, la urinare și timp îndelungat după aceea, 25.
Arsură în bulbus urethræ, atât la urinare, cât și în afara urinării (a douăzeci și șaptea zi), 35.
Arsură în fosa naviculară a uretrei în timpul urinării (a cincisprezecea zi), 35.
Senzație acută de tracțiune din perineu în uretră (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Durere înțepătoare în prostată, extrem de violentă și împiedicând mersul, după-amiaza, 25. [1040.]
Junghiuri trecătoare în uretră, îndeosebi după urinare (a treia zi), 26.
Usturime ocazională în timpul micțiunii, care a persistat două zile (după a patra doză), 2.
Iritație la orificiul meatus urinatus (bărbat). „N---n.” („N--n.” ar trebui să-l desemneze pe Norton, dar simptomul nu se află în jurnalul său.]
Micțiune.
Nevoie frecventă de a urina, 22.
Nevoie constantă de a urina pe parcursul întregii zile, fără modificarea cantității sau culorii urinei, 25.
Micțiuni frecvente, cu ușoară arsură după urinare (a opta zi), 2.
Eliminare frecventă de urină foarte diluată, dar cu miros foarte puternic; l-a trezit în timpul nopții, contrar obiceiului (a douăzecea noapte), 31.
Urinarea a durat ceva timp (a treia zi), 2.
Nu a eliminat nicio picătură de urină (a doua zi), 42.
Urină.
Urină intens colorată (a treia zi), 2. [1050.]
Urină roșie , cu durere transversală în spate, 22.
Urină redusă cantitativ, 49.
Urină redusă cantitativ, cu peliculă albă și depozit albicios, 1.
Uneori, timp de aproximativ o săptămână sau două, avea urină redusă cantitativ, intens colorată, și durere transversală în regiunea lombară, 22.
Urină redusă cantitativ, intens colorată, care depunea un sediment alb-sidefiu, 3.
Urină roșiatică, redusă cantitativ (cu durere în regiunea rinichilor etc.), 22.
Urină de nuanță brună, 22.
Urina eliminată în timpul nopții era tulbure și depunea un sediment abundent (a treizeci și șasea zi), 35.
Urina era tulbure seara și depunea un sediment mucos gros (a optsprezecea zi), 35.
Urina depune un sediment mucos (a douăzeci și una zi), 35.

ORGANE SEXUALE. [1060.]

Erecții care durează mai mult de o jumătate de oră, 25.
Durere ușoară în gland, care a persistat două zile (după a patra doză), 2.
Senzație dureroasă ca și cum penisul ar fi constricționat la rădăcină, după trezirea de dimineață, 25.
Mâncărime pe gland și în rect, seara (a noua zi), 32.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe, trahee și bronhii.
A fost cuprins de bronșită curând după venirea la uzină; aceasta a continuat luni de zile într-o formă cronică, 22.
Acumulare de mucus în căile respiratorii (ziua a douăzeci și treia), 26.
Acumulare de mucus în laringe, obligând la dregerea glasului, 25.
Acumulare de mucus în bronhii și, de asemenea, în nas, fără catar propriu-zis (ziua a șaisprezecea), 31.
Acumulare abundentă de mucus în laringe și în căile respiratorii, dimineața, 25.
Secreție abundentă de mucus în căile respiratorii, dimineața, 25. [1070.]
Ulcerație și necroză a cartilajelor laringelui, 53.
Senzație de uscăciune în bronhii (imediat, prima zi); la trezire dimineața (ziua a doua), 8.
Presiune în laringe, agravată de vorbire; vocea nu-l mai slujea (prima zi), 29b.
Sensibilitate dureroasă în laringe, la trezire dimineața (ziua a treizeci și una), 8.
Senzație de zgâriere în laringe, cu răgușeală; după ce dispărea, revenea frecvent pentru câte o clipă, răgușeala accentuându-se continuu, 25.
Durere ca de ulcerație în laringe (ziua a patra), 2.
La cină, după înghițirea primelor câteva îmbucături, gâdilătură intensă în laringe, care dispărea când continua să mănânce (ziua a patra), 2.
Senzație de asprime în laringe după ridicarea din pat dimineața, obligând la dregerea frecventă a glasului (ziua a patruzeci și opta), 35.
Senzație de iritație în laringe, provocând eliminarea mucusului prin dregerea glasului; dimineața (ziua a treia), 2.
Impuls de a tuși (ziua a douăzeci și doua), 26. [1080.]
Impuls de a tuși și expectorație de mucus alb, gros (ziua a treizeci și una), 35.
Gâdilătură în laringe, extinzându-se în gură și urechi (urmată de o senzație de presiune), (prima zi), 29b.
Gâdilătură provocând tuse (ziua a douăzeci și treia), 26.
Gâdilătură în laringe, provocând tuse și dregerea glasului (după prima doză), 2.
Gâdilătură intensă în laringe, provocând o tuse scurtă și seacă; gâdilătura din laringe era constantă și provoca uneori tuse sau dregerea glasului (ziua a cincea), 29b.
Voce.
Răgușeală și impuls de a tuși, 25.
Răgușeală și acumulare de mucus în laringe, dimineața, 25.
Răgușeală și tuse seacă seara, 25.
Răgușeală intensă la trezire dimineața; accentuându-se până la prânz, ceva mai redusă după masă, apoi agravându-se din nou, uneori cu senzație de zgâriere în laringe și cu eliminarea, prin dregerea glasului, a unui mucus bronșic gros pe parcursul întregii zile, 25.
Răgușeală intensă, cu presiune și senzație de zgâriere în laringe, la trezire dimineața, continuând să se accentueze până seara târziu, când apărea eliminarea mucusului prin dregerea glasului, iar și mai târziu, arsură în ambii ochi, 25. [1090.]
Răgușeală excesivă, apărută brusc, și voce aspră seara, 25.
Voce aspră și răgușită (ziua a douăzeci și doua), 26.
Tuse și expectorație.
Tuse provocând durere în mijlocul sternului, care străbate fulgerător până între umeri (ziua a treia), 2.
Tuse după mese, 22.
Tuse ocazională, provocată de iritația traheei (ziua a șaptezeci și una), 35.
Tuse frecventă și scurtă, dimineața devreme și pe parcursul întregii zile (ziua a patra), 29b.
Tuse iritativă și răgușeală seara, 25.
Tuse iritativă, provocată de iritația căilor respiratorii (ziua a patra), 26.
Tuse seacă după-amiaza (ziua a o sută treisprezecea), 35.
Impuls frecvent și brusc de a tuși, urmat de tuse seacă și dificilă, care durează câteva minute, 25. [1100.]
Tuse iritativă seacă, cu junghiuri în piept, 25.
Tuse iritativă seacă și răgușeală, seara, 25.
Impuls constant de a tuși, cu tuse iritativă seacă, pe parcursul întregii zile, 25.
Iritație bruscă provocând o tuse iritativă seacă, seara, 25.
Tuse scurtă și seacă, de câteva ori seara (ziua a o sută zecea), 35.
Tuse frecventă, scurtă și seacă (ziua a treizeci și noua), 35.
Tuse seacă, gâdilătoare, ziua și noaptea; în timpul tusei, presiune în mijlocul sternului, extinzându-se în sus, în laringe și până la osul hioid; când tușea violent, simțea gust de sânge în gură; accesele de tuse se repetau foarte frecvent, adesea la fiecare zece minute; în timpul tusei se plângea frecvent de durere apăsătoare în mijlocul sternului și în gât, deasupra laringelui, în regiunea osului hioid (ziua a șasea); tusea a continuat câteva zile și, în cele din urmă, a fost însoțită de expectorație provenind din profunzimea plămânilor, cu gust dulceag, purulent și culoare galbenă, 29b.
Tuse și spute la intervale, în jurul orei 4 P.M. (ziua a treizeci și una), 8.
Tuse, cu expectorație de mucus, de câteva ori în timpul zilei, 35.
Tuse, cu expectorație de mucus gros (ziua a patruzeci și noua), 35. [1110.]
Tuse în accese, cu durata de zece minute, provocată de gâdilătură la bifurcația bronhiilor, cu expectorație de mucus roșiatic, 22.
Tuse provocată de gâdilătură în laringe, cu expectorație abundentă de bulgări groși de mucus alb-albăstrui (ziua a treizeci și doua), 26.
Tusea începe la trezire dimineața; sputa este abundentă și groasă, transparentă, de culoarea ardeziei (ziua a treizeci și una), 8.
Tuse, cu expectorație de mucus gros, galben, sputa conținând urme de sânge (ziua a treia), 2.
Tuse ocazională în timpul zilei, cu spute dense, transparente, mici și grunjoase, expectorate ușor (ziua a treizecea), 8.
Tuse (cu dispnee), mai ales dimineața, cu expectorație de mucus alb „la fel de vâscos ca smoala”, care putea fi tras în fire, 22.
Tuse puternică, cu greutate și sensibilitate dureroasă în piept și expectorație abundentă, 22.
Tuse puternică, seacă, ce a durat șase săptămâni, când a apărut expectorația unui mucus cenușiu-închis, de consistența albușului de ou (după două săptămâni), 22.
Impuls de a tuși, cu tuse iritativă scurtă și expectorație de mucus alb, vâscos (ziua a doua), 26.
Tuse iritativă scurtă, ocazională, cu expectorație de mucus vâscos (ziua a treia), 26. [1120.]
Tuse iritativă frecventă și scurtă, care desprinde bulgări de mucus vâscos, urmată pentru scurt timp de sensibilitate a laringelui, dimineața (ziua a nouăsprezecea), 35.
Tuse foarte neobișnuită; părea ca și cum un lichid acid și acru s-ar fi scurs din coane peste vălul palatin, uvulă și peretele posterior al faringelui și ar fi provocat tuse; această tuse gâdilătoare a revenit frecvent în zilele a paisprezecea și a cincisprezecea și, de asemenea, o dată noaptea.
Tusea gâdilătoare a reapărut (ziua a optsprezecea) și a fost urmată, în șase sau șapte accese, de expectorația unui sânge roșu-aprins; din senzație, nu am putut stabili de unde provenea sângele; plămânii erau liberi la inspirație profundă, iar pulsul nu era febril; din acest motiv am luat

Phosphorus, iar eliminarea sângelui prin expectorație nu a revenit în acea zi, 34.

Tuse „înfundată”, cu durere în piept și expectorație de materie gălbuie, grea și vâscoasă, 22.
Tuse cronică, zgomotoasă, provenind de la o „înfundare” în epigastru, mai ales la trezire dimineața; are atunci un acces de tuse și expectorație de mucus vâscos, cu senzație de ușurință în cap, 22.
Tuse, cu expectorație de materie galben-verzuie, vâscoasă, 22.
Tuse, la început seacă, dar urmată rapid de expectorația unui mucus de culoare închisă, foarte vâscos, 22.
O senzație de anxietate și căldură în regiunea precordială m-a trezit la ora 11 P.M.; la scurt timp după aceea am expectorat o cantitate destul de mare de sânge, cu accese scurte de tuse și hârâit în căile respiratorii; această tuse și expectorația de sânge s-au repetat regulat la fiecare două ore în următoarele douăzeci și patru de ore; cantitatea totală de sânge a fost de o jumătate de livră; era întotdeauna roșu-aprins, niciodată amestecat cu mucus și era întotdeauna expectorat ușor și fără efort; a doua zi, peretele posterior al faringelui era roșu-închis, lucios, tumefiat, injectat cu vase mici, roșu-aprins, iar la mijloc, puțin spre stânga, se afla o mică fisură din care ieșea mult sânge (din acest motiv am luat Hyoscyamus, care, împreună cu un consum generos de lapte, m-a restabilit complet); în acest timp însă, la înghițire se simțea frecvent o senzație ca și cum o îmbucătură de hrană uscată ar fi rămas prinsă în gât; de asemenea, deveneam frecvent și brusc răgușit și simțeam apoi o senzație de zgâriere pe peretele posterior al vălului palatin și în coane; din aceste părți era extras frecvent mucus vâscos; se desprindea cu dificultate, iar după desprindere avea un gust metalic; de asemenea, am avut dureri sfredelitoare și de tracțiune în oasele extremităților superioare și inferioare (ori de câte ori acestea apăreau, tulburările din gât se ameliorau și vice versâ), 34.
Expectorație de mucus, 35.
Expectorație de mucus gros (ziua a o sută treisprezecea), 35.
Expectorație de spută vâscoasă, de culoare deschisă (după apăsare în epigastru), 22. [1130.]
Expectorație de mucus foarte vâscos, atât de filant încât forma fire până la picioare, 22.
Expectorație frecventă de mucus gros (ziua a șaizeci și una), 35.
Dregerea frecventă a glasului și expectorație de mucus vâscos, alb-gălbui, care se acumulează în cantități mari în căile respiratorii, urmate de ameliorarea răgușelii, 25.
Expectorație abundentă de mucus păstos (ziua a cincea), 26.
Expectorație ușoară și abundentă de mucus alb, cu gust sărat (ziua a patra), 26.
Eliminarea de mucus gros prin dregerea glasului, cu sensibilitate a laringelui și traheei, dimineața (ziua a o sută unsprezecea), 35.
Respirație.
Halenă fetidă, 1.
Respirație rapidă, 52.
Lipsă de aer, ca și cum ceva ar fi legat în jurul părții superioare a abdomenului, astfel încât nu putea inspira profund, la fel în toate pozițiile și împrejurările, fără tuse sau durere în piept, 22.
Respirație apăsată (ziua a o sută douăzeci și una), 35. [1140.]
Respirație oarecum dificilă (0.12 gr.), 57.
Dispnee, 22.
Dispnee, mai ales dimineața, 22.
Dispnee în timpul somnului, 22.
Dispnee cu tuse intensă și expectorație de mucus negru, vâscos, dificil de desprins, 22.
Dispnee ușoară, la ridicarea din pat dimineața, ca și cum mucoasa bronhiilor ar fi îngroșată (ziua a zecea), 8.

TORACE

Torace dureros la inspirație profundă, 31b.
Durere în partea stângă a toracelui, în regiunea coastei a șaptea; în ziua următoare, locul era sensibil la atingere (a douăzeci și cincea zi), 35.
Dureri ușoare în torace, 22.
Durere ușoară în partea dreaptă a toracelui, pătrunzând până în spate, seara (a noua zi), 6. [1150.]
Durerile din torace devin atât de severe, încât abia se poate întoarce în pat sau face câțiva pași, din cauza agravării durerilor din mușchi și oase, toate acestea din urmă părând a fi fracturate; în ziua următoare, aceste dureri se extind asupra întregii regiuni cervicale, iar el nu poate întoarce capul sau ridica brațul fără a intensifica mult durerile; respirația era foarte mult îngreunată; aceste simptome s-au diminuat foarte mult de la o zi la alta (a cincea zi după ultima doză), 36.
Acces brusc de durere violentă, arzătoare, ca produsă de o tăietură adâncă de cuțit în centrul toracelui, atât de severă, încât îl obligă să arunce tot ce ține în mâini și să-și comprime ferm toracele cu ambele mâini. După ce rămâne nemișcat timp de două minute, durerea se diminuează treptat, dar revine cu violență sporită la fiecare încercare de a-și continua lucrul. Începe bilateral, sub clavicule, și se extinde peste întregul torace, până în regiunea coastelor inferioare, dar este cea mai severă în centrul toracelui; durerea seamănă întrucâtva cu arsura resimțită când merge împotriva unui vânt rece, dar nu este doar arzătoare, ci și tăioasă, ascuțită. Respirația profundă intensifică ușor durerea, deși durerea îl obligă să respire profund. Căldura ameliorează durerea, fără să o înlăture. Aceste dureri toracice continuă până la prânz, durând uneori un sfert de oră, apoi diminuându-se constant după ce ia puțină supă caldă, 40.
Tensiune în partea stângă a toracelui, mai degrabă extern, în timpul mersului, seara (a șaptesprezecea zi), 35.
Senzație de tensiune și constricție în torace (a șaptezeci și noua zi), 35.
Strângere a toracelui, 25.
Strângere a toracelui, provenind din stomac; pe nemâncate, seara (a optsprezecea zi), 35.
Strângere transversală a toracelui (după două săptămâni), 22.
Senzație de strângere transversală a toracelui; această tensiune a durat întreaga dimineață, dar a dispărut la prânz (a optzeci și patra zi), 35.
Senzație de apăsare și ciupire în porțiunea superioară a plămânului drept, care, la mișcare violentă, se intensifica până la o durere înțepătoare; în ziua următoare, durerea înțepătoare s-a intensificat într-atât, încât, în timpul mersului, am fost obligat să mă aplec spre partea dreaptă și să fac pași mici, pentru a evita durerea înțepătoare, 27.
Durere surdă în regiunea claviculei (a douăzeci și treia zi), 26. [1160.]
Durere surdă, circumscrisă, în partea dreaptă a toracelui, agravată de inspirație (după a patra doză), 2.
Apăsare asupra toracelui, care îi taie respirația și provoacă anxietate extremă, noaptea (a șaptesprezecea noapte), 26.
Apăsare în torace, mai ales sub stern, frecvent în cursul dimineții (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Apăsare într-un punct mic din lobul superior al plămânului drept, care ulterior se transformă într-o durere de tracțiune de-a lungul întregii părți drepte a toracelui, în interior, durând o jumătate de oră, în cursul dimineții (a nouăzeci și noua zi), 35.
Durere constând din apăsare și înțepături într-un punct de mărimea unui dolar, în regiunea coastei a șaptea stângi, cu senzația că s-ar afla în pleura costală, seara (a douăzeci și patra zi), 35.
Apăsare chinuitoare transversală a toracelui, însoțită din când în când de anxietate (a douăzeci și patra zi), 35.
Durere apăsătoare în torace, în regiunea inimii (a nouăzeci și treia zi), 35.
Durere violentă, apăsătoare, asupra toracelui, ca produsă de un hundredweight, care l-a trezit din somn în jurul miezului nopții, după care nu a mai putut adormi înainte de ivirea zorilor (a optsprezecea zi), 26.
Apăsare în torace, 22 ; (a paisprezecea zi), 23.
Apăsare în torace, mai ales presiune sub stern (a o sută șaptesprezecea zi), 35. [1170.]
Apăsare și înțepături în porțiunea inferioară a toracelui, la inspirație profundă (a treizeci și cincea zi), 35.
Apăsare și dispnee (după două săptămâni), 22.
Apăsare intensă în torace, mai ales în regiunea bifurcației bronhiilor, obligându-l să inspire profund cu ajutorul mușchilor pectorali, în timpul nopții, 25.
Dureri severe, ascuțite, în regiunea toracelui (a douăzeci și șaptea, a douăzeci și opta și a douăzeci și noua zi), 8.
Înțepătură surdă în partea dreaptă a marginii toracelui, în regiunea hepatică, neagravată nici de inspirația profundă, nici de mișcare, continuând până după-amiaza, când a dispărut (a patruzeci și șaptea zi), 35.
Dureri înțepătoare în torace, seara, 5.
Junghiuri severe sub unul dintre mușchii pectorali mari și, altă dată, într-unul dintre mușchii intercostali, 25.
Junghiuri trecătoare, străbătând fulgerător toracele, mai ales în partea dreaptă, 25.
Înțepături fine, neregulate și frecvente în tegumentele toracelui, fără legătură cu respirația sau palpitațiile, 1.
Sensibilitate dureroasă a toracelui, 22. [1180.]
Durere surdă în întregul torace, ca și cum ar fi rănit (a douăzeci și patra zi), 26.
Torace oarecum sensibil, mai ales în regiunea mamelonului, seara (a nouăzeci și șaptea zi), 35.
Senzație persistentă de uscăciune și iritație ca de carne vie în plămâni, seara, 25.
Durere ușoară, trecătoare, în mijlocul plămânului, la trezirea de la miezul nopții (în prima oră după a doua doză), 2.
Anterior.
Durere fixă, arzătoare, în mijlocul sternului (după a patra doză), 2.
Tensiune în peretele anterior al toracelui, uneori la respirație profundă (a cincizeci și șasea zi), 35.
Apăsare și arsură în partea anterioară a toracelui, în regiunea coastelor a cincea și a șasea stângi, cu senzația că s-ar afla în pleura costală, durând două ore; seara, o senzație asemănătoare, dar mai puțin severă, în partea dreaptă, sub axilă (a cincizeci și cincea zi), 35.
Durere apăsătoare sub stern (a cincizeci și șasea zi), 35.
Înțepătură bruscă pe suprafața internă a sternului, 25.
Junghiuri ușoare pe suprafața internă a sternului, în cursul dimineții (a o sută noua zi), 3b. [1190.]
Punct dureros, situat puțin la dreapta centrului sternului (a paisprezecea zi); în ziua următoare, junghiuri neplăcute în același loc, durând trei zile), 23.
Un punct situat spre mijlocul și partea stângă a sternului, dureros la apăsare (a treia zi), 2.
Părțile laterale.
Durere constantă în torace, sub axila stângă (a patra zi), 2.
Dureri reumatice între coastele a șaptea și a opta, la unghiurile lor din partea dreaptă, intensificate de ridicarea sau răsucirea corpului spre stânga, 9.
Tensiune în jumătatea dreaptă a toracelui, la inserția mușchilor pectorali (a o suta zi), 35.
Tensiune de tracțiune și durere surdă în partea dreaptă a toracelui, agravate de urcarea scărilor și de respirația profundă, 25.
Durere surdă, grea, în partea dreaptă a toracelui, străbătând până în spate, continuând și dispărând la intervale de douăzeci de minute (după o oră, a doua zi); durere asemănătoare, sfâșietoare, dar mai puțin violentă și durând doar puțin timp (după trei ore, a treia zi); revenire ușoară a durerii, seara (a cincea zi), 6.
Durere surdă în coastele cele mai de jos din partea dreaptă, durând două zile, 31b.
Durere apăsătoare în mușchii pectorali, sub ambele axile, trecătoare (a șaizeci și șasea zi), 35.
Durere surdă, apăsătoare, în regiunea ultimelor trei coaste adevărate de ambele părți, agravată de inspirația profundă, 25. [1200.]
Durere ascuțită în partea stângă, între șolduri și ultima vertebră (după o oră și jumătate, a opta zi), 6.
Durere ascuțită, fulgerătoare, în partea stângă a toracelui, cea din jurul ombilicului dispărând până la acel moment (după șase ore, a doua zi), 6.
Înțepătură în partea dreaptă a toracelui, 25.
Durere acută, sfâșietoare și înțepătoare, în întreaga parte stângă a toracelui, extinzându-se de la axilă la flanc, mai degrabă superficială, cu senzația că s-ar afla în pleura costală, dimineața la trezire, durând o jumătate de oră (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Junghiuri în ambele părți ale toracelui (a o sută doua zi), 35.
Junghiuri superficiale, trecătoare, în partea dreaptă a toracelui (a șaptezeci și una zi), 35.
Junghi în partea dreaptă (a douăzeci și una zi), 8.
Junghi acut și sever în partea laterală, pentru o clipă (a paisprezecea zi), 8.
Mamele.
Dureri trecătoare în mama dreaptă (a treia zi), 8.
Durere trecătoare, fulgerătoare, în mamele (femeie), 14. [1210.]
Junghiuri în regiunea mamelonului stâng; după câteva ore au dispărut, dar au reapărut la inspirație profundă, în cursul dimineții (a șaptezeci și patra zi), 35.

INIMA ȘI PULSUL

Precordiul.
Durere surdă, rece și grea în regiunea cardiacă, cu strângere în torace și dispnee, 18 ; (45 de picături, a treia zi), 5.
Cârcel în regiunea inimii, 46.
Durere apăsătoare în inimă, însoțită de o durere surdă aparte în aceasta (a treisprezecea zi), 35.
Durere apăsătoare în inimă, la câteva ore după cină (a șaptesprezecea zi), 35.
Durere apăsătoare în regiunea inimii, durând un sfert de oră și împiedicând somnul (a noua zi), 26.
Durere apăsătoare, chinuitoare, în regiunea inimii, însoțită de accese trecătoare de palpitații și anxietate (a treizeci și doua zi), 26.
Durere apăsătoare, chinuitoare, în inimă, timp de o oră, seara (a douăsprezecea zi), 1.
Durere ascuțită, iritantă și fixă în regiunea apexului inimii, neinfluențată de respirație sau poziție, 1.
Înțepătură în regiunea inimii, 35. [1220.]
Durere fulgerătoare în precordiu (după a patra doză), 2.
Activitatea inimii.
La apăsarea regiunii inimii, părea să existe un tremur al inimii, ca o mișcare oscilatorie, care dispărea după un timp (a o sută douăzeci și șasea zi), 35.
Palpitații violente ale inimii, cu durere surdă, apăsătoare și chinuitoare în regiunea inimii, în timp ce se afla în pat (a opta zi), 26.
Pulsul.
Puls accelerat, destul de plin, 100 (reacție?), 52.
Puls 120, dur și plin, 52.
Puls 120, mic și ascuțit, 54.
Puls neregulat, mic, contractat (a patra zi), 30.
Puls foarte slab (după o oră și jumătate), 51.
Puls foarte slab și fâlfâitor, 45.
Puls extrem de slab, 52. [1230.]
Puls mic și extrem de scăzut, într-atât încât starea lui m-a alarmat puțin, 46.
Puls abia perceptibil, 52.
Puls abia perceptibil; filiform și foarte lent (0.12 grăunțe), 57.

GÂTUL ȘI SPATELE

Gât.
Rigiditate la nivelul cefei (a șasea zi), 26.
Rigiditate a cefei (a treia zi), 26.
Rigiditate trecătoare a cefei (a optsprezecea zi), 26.
Senzație de rigiditate în partea posterioară a gâtului, la aplecarea capului în jos (după trei ore și jumătate, a treia zi), 6.
Durere pe părțile laterale ale cefei și în umărul stâng, la trezirea de dimineață (a treizeci și una zi), 8.
S-a trezit dimineața cu senzații de tracțiune în tecile mușchilor, ici și colo, la nivelul gâtului, spatelui și extremităților, care au dispărut după ce s-a ridicat (a cincizeci și doua zi), 35.
Durere sfâșietoare la cea mai mică mișcare a gâtului (a treia zi), 26.
Spate. [1240.]
Durere transversală la nivelul spatelui (cu urină roșie), 22.
Durere de spate, extinzându-se din regiunea lombară până la ceafă și străbătând până la stern, 22.
Tensiune în aponevroza musculară a spatelui, resimțită în special la aplecarea înainte sau la mișcarea brațelor (a treizeci și opta zi), 35.
Durere surdă în spate, coborând pe partea stângă până în șold, 22.
Senzație de tracțiune în toți mușchii spatelui, extinzându-se în braț, regiunea lombară, șale și chiar în coapse (a treizeci și noua zi), 35.
Dureri surde, apăsătoare, în diferite părți ale spatelui, care dispar seara, 1.
Durere fulgerătoare în spate și în regiunea rinichilor (a doua zi), 42.
Dorsal.
O contracție ondulatorie neobișnuită în mușchii dorsali de pe partea dreaptă, când se așază după efort fizic activ (a treizeci și una zi), 35.
Durere surdă trecătoare sub scapula dreaptă (a patra zi), 2.
Dureri profunde, surde și fulgerătoare sub scapule, noaptea (a șasea zi), 1. [1250.]
Durere surdă la unghiul inferior al scapulei drepte, 22.
Durere surdă profundă la unghiul superior al scapulei stângi, 1.
Durere de tracțiune în scapula stângă, brațul și antebrațul stâng, extinzându-se în mână și police, afectând mai ales osul, nu atât articulația, dispărând complet la mișcarea brațului (după trei ore), 26.
Presiune neplăcută în spate, între omoplați (a treizeci și noua zi), 35.
Durere surdă, apăsătoare, în partea dreaptă a coloanei vertebrale, aproximativ la nivelul celei de-a noua vertebre dorsale, cu disconfort gastric (a opta zi), 1.
Durere ascuțită trecătoare la baza scapulei stângi (a șasea zi), 8.
Durere înjunghietoare de la a treia vertebră cervicală până la a cincea vertebră dorsală, străbătând anterior toracele până la stern, accentuată de mișcare, cu incapacitatea de a îndrepta coloana vertebrală după aplecare; l-a împiedicat să lucreze timp de șase săptămâni, 22.
Junghi trecător la unghiul inferior al scapulei stângi, apoi o durere asemănătoare într-un deget de la picior, 9.
La nivelul scapulei și al spatelui, zvâcniri ca și cum un lichid ar picura ici și colo pe carne; pulsează prin mișcări precis delimitate, asemenea cheii unui telegraf, 40.
Lombar.
Durere în șale, în special dimineața, 35. [1260.]
Durere în șale, înainte de amiază, în timpul mersului, recurentă în paroxisme cu o violență considerabilă, astfel încât, pentru o clipă, mersul era dificil, apoi dispărea; ulterior, era resimțită în momentul așezării, dar era mai puțin resimțită în poziție șezândă; după-amiaza a dispărut complet și a făcut loc unor dureri de tracțiune în gambă, care au dispărut și ele seara; târziu, seara, a reapărut durerea în șale (a o sută cincisprezecea zi), 35.
Durere în regiunea lombară, resimțită cel mai intens la aplecare (a patra zi), 2.
Durere transversală în regiunea lombară; nu se poate îndrepta după aplecare, 22.
Uneori, timp de aproximativ o săptămână sau două, are dureri transversale în regiunea lombară și urină puțină, intens colorată, 22.
Durere surdă în regiunea lombară, agravată de mișcare (a treia zi), 2.
Crize ocazionale de durere surdă în regiunea rinichilor, cu durata de aproximativ o săptămână, extinzându-se spre regiunile inghinale, mai rea după repaus, cu urină puțină, roșiatică, greață și apetit diminuat, 22.
Durere surdă în regiunea lombară, 22.
Durere severă în regiunea lombară, extinzându-se în sacru și în josul coapsei; la început, o durere surdă, care s-a accentuat până la o senzație de amorțeală; durerea a crescut într-atât, încât abia se putea ridica de pe scaun; a continuat timp de trei zile și a scăzut treptat în intensitate (la aproximativ șase sau opt ore după 10, 20 și apoi 60 gtts., în aceeași zi), 3.
Durere de tracțiune în șale și în umărul stâng, apoi tracțiune în spatele urechii stângi, dispărând curând, dimineața (a o sută doua zi), 35.
Durere ca de entorsă în regiunea lombară, resimțită la mișcare (a cincea zi), 2. [1270.]
Dureri săgetătoare în regiunea renală (după a patra doză), 2.
Dureri ascuțite, fulgerătoare, mai întâi în regiunea renală stângă, apoi în cea dreaptă, extinzându-se în josul coapsei, agravate de mișcare (a patra zi), 2.
Înțepătură în regiunea lombară stângă și în regiunea inghinală, după masă, 25.
A fost cuprins brusc de o durere ca și cum un cuțit i-ar fi străbătut șalele, astfel încât, după-amiaza, abia putea merge; a fost ajutat cu greu să ajungă acasă, a avut dureri mari toată noaptea și, din cauza durerii, nu a putut dormi mai mult de o oră întreaga noapte; durerea continua chiar și când stătea nemișcat, dar era mult mai rea la mișcare sau la întoarcere; a luat niște salpetru și s-a ameliorat întrucâtva, astfel încât a putut reveni la muncă a doua zi, dar durerea de spate și urina puțină au persistat timp de două săptămâni, 22.
Junghi sever în regiunea lombară, agravat de inspirație și tuse, 2.
Sacral.
Durere în sacru și coccis; dimineața, cu durata de o oră (a o sută cincea zi); reapărând în timpul coitului, dimineața (a o sută șaptea zi), 35.
Presiune în sacru, deosebit de supărătoare în timpul mersului (a o sută patruzeci și șaptea zi), 35.
Durere de tracțiune și apăsătoare în sacru, dimineața la trezire și după ridicare (a optzeci și treia zi), 35.
Durere tăioasă pe partea externă stângă a osului sacru, fulgerând în sus și în jos (a opta zi), 2.
Durere neobișnuită în sacru, ca după o lovitură puternică, la amiază, în poziție șezândă, dispărând după o jumătate de oră (a o sută paisprezecea zi), 35. [1280.]
Durere în coccis, la trezirea de dimineață, 35.
Durere în coccis, la trezirea de dimineață, care ulterior a dispărut, dar a revenit spre seară și a fost deosebit de severă când, după ce am stat mult timp așezat, m-am ridicat să urinez, moment în care s-a extins în uretră și m-a obligat să-mi aplec corpul înainte în timpul urinării; după o jumătate de oră a dispărut (a o sută treia zi), 35.
Durere în coccis, imediat după ridicare (a nouăzeci și noua zi), 35.
Durere în coccis, cu arsură în nas, la amiază (a optzeci și șasea zi), 35.
Durere în coccis, în poziție șezândă, deosebit de chinuitoare, durând toată perioada dinaintea amiezii (a nouăzeci și șasea zi), 35.
Durere în coccis, agravată de mers și de atingere, părând localizată în os (a optzeci și patra zi), 35.
Durere apăsătoare în coccis, după ridicarea de dimineață (a nouăzeci și treia zi), 35.
Apăsare ascuțită în coccis, cu durata de o oră, seara (a nouăzeci și cincea zi), 35.

EXTREMITĂȚILE ÎN GENERAL

Obiectiv.
Pocnituri în articulații (a douăzeci și treia zi), 26.
Pocnituri audibile în articulații (a șasea zi), 26. [1290.]
Pocnituri audibile violente, la mișcări ușoare ale încheieturilor mâinilor, gleznelor și coloanei vertebrale (a treia zi), 26.
Pocnituri puternice în diverse articulații (a optsprezecea zi), 26.
Pocnituri puternice, la mișcarea extremităților sau a articulațiilor coloanei vertebrale (a douăzeci și doua zi), 26.
Pocnituri neobișnuit de puternice, la mișcarea articulațiilor extremităților și a vertebrelor (a treizeci și una zi), 26.
Oboseală în membre, 25; (a douăzecea zi), 31.
Slăbiciunea tuturor extremităților (a doua zi), 31a.
Epuizare profundă a membrelor, seara, 25.
Subiectiv.
Dureri în articulații (a douăzeci și una zi), 8.
Dureri în umeri, brațe, articulațiile degetelor, șolduri și genunchi (a douăzeci și treia zi), 8.
Dureri reumatice în aproape toate articulațiile (a douăzeci și patra zi), 8. [1300.]
Dureri reumatice în șoldul drept și cotul stâng (a treizecea zi), 8.
Cârcei în membre, 55.
Senzație de tracțiune în membre (a douăzeci și una zi), 35.
Senzație de tracțiune în diverse locuri ale oaselor lungi (a o sută douăzeci și opta zi), 35.
Senzație de tracțiune în antebrațe și gambe (a douăzeci și una zi), 35.
Senzație de tracțiune pe fețele dorsale ale mâinilor și picioarelor, 27.
Senzații de tracțiune și zvâcniri în diverși mușchi ai coapsei și brațului, seara, 25.
Dureri violente, de tracțiune și sfredelitoare, în oasele coapsei stângi și brațului stâng, durând câteva minute și dispărând brusc (din a treia până în a noua zi), 34.
Dureri surde de tracțiune în diverse articulații ale extremităților superioare și inferioare, cele mai intense în glezna dreaptă (a treisprezecea zi), 26.
Durere surdă de tracțiune în articulația șoldului stâng și în brațul stâng, de la articulația umărului până la cot (a treizeci și doua zi), 36. [1310.]
Durere surdă de tracțiune în brațul stâng și în ambele extremități inferioare, devenind mai violentă în piciorul drept și mai ales sfâșietoare, extinzându-se în haluce, unde era cea mai violentă (a doua zi), 26.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în tibia dreaptă, glezna dreaptă și încheietura mâinii, în diverse falange, mai ales în ambii polici, trecătoare, schimbându-și brusc localizarea (a douăzeci și doua zi), 26.
Dureri reumatice (sau, după cum se exprimau muncitorii, „le-a intrat în oase”), fulgurante și înțepătoare în toate membrele, mai grave dimineața, 22.
Dureri fulgurante și înțepătoare în toate membrele dimineața; este rigid în tot corpul și abia se poate mișca, 22.
Senzație de sfâșiere în oasele lungi ale extremităților, 35.
Senzație de sfâșiere în diverse articulații, mai ales în încheietura mâinii drepte și în articulațiile degetelor aceleiași mâini (a noua zi), 26.
Senzație de sfâșiere în mâini și picioare, la intervale, după-amiaza (a douăzeci și cincea zi), 35.
Senzație de sfâșiere în tibia dreaptă și pe fața dorsală a piciorului drept și la glezna corespunzătoare; de asemenea, deosebit de dureroasă în police, pe fața dorsală a mâinii și în mai multe falange ale mâinii drepte (a treizeci și doua zi), 26.
Durere sfâșietoare în tibia dreaptă și ulna dreaptă, la trezirea de dimineață (a douăzeci și patra zi), 35.
Durere sfâșietoare în glezne și încheieturile mâinilor (a douăzeci și șaptea zi), 35. [1320.]
Ușoară senzație de sfâșiere în mâini și picioare (a douăzeci și cincea zi), 35.
Senzație violentă de sfâșiere în tibia dreaptă și în diverse articulații ale degetelor ambelor mâini, atât de violentă în policele drept, încât nu a putut scrie timp de mai mult de o oră (a douăzeci și treia zi), 26.
Senzație trecătoare de sfâșiere și junghiuri în axila dreaptă și pe fața posterioară a coapsei stângi (a opta zi), 35.
Dureri sfâșietoare de scurtă durată în extremități, mai ales în porțiunile anterioare, către mâini și picioare (a șaizeci și șasea zi), 35.
Dureri sfâșietoare migratoare în diverse articulații ale extremităților superioare și inferioare, când în șold, când în articulațiile genunchilor (a șaptea zi), 26.
Senzație surdă de sfâșiere în diverse articulații, cu pocnituri în acestea la mișcare, revenind frecvent după experimentare, 26.
Dureri surde, sfâșietoare și migratoare în diverse părți ale extremităților (a treizeci și treia zi), 26.
Senzație de tracțiune și sfâșiere în policele drept, tibia dreaptă și halucele corespunzător (după două ore, a treizeci și una zi), 26.
Dureri de tracțiune și sfâșiere în diverse părți ale extremităților superioare și inferioare, în glezna dreaptă, deosebit de violente în halucele drept și policele corespunzător (a optsprezecea zi), 26.
Dureri sfâșietoare acute în gambe și picioare, precum și în antebrațe și mâini; aceste dureri erau foarte neobișnuite; reveneau în accese și nu erau difuze, ci păreau limitate la o singură fibră, ca și cum un singur nerv ar fi fost sfâșiat brusc, la trezirea de dimineață (a douăzeci și șaptea zi), 35. [1330.]
Durere ca de contuzie în membrele superioare și inferioare (a zecea zi), 26.
Durere ca de contuzie în membrele superioare și inferioare, foarte violentă; și senzație de sfâșiere în încheietura mâinii drepte și glezna dreaptă, agravată de mișcare (a zecea zi), 26.

EXTREMITĂȚILE SUPERIOARE

Obiectiv.
Brațele s-au umflat, au devenit dureroase, roșii și inflamate până la umăr (după trei zile), 22.
Oboseală și slăbiciune a brațelor (a treia zi), 29b.
Subiectiv.
Senzație ca și cum brațul drept ar fi amorțit sau paralizat, tulburând somnul (a noua zi), 26.
Senzație de tracțiune în oasele brațului (a nouăzeci și treia zi), 35.
Sfâșiere și roadere în oasele brațului drept și în policele și indexul mâinii drepte; unele indicii ale aceleiași dureri în mâna stângă; înainte de prânz (a nouăzeci și una zi), 35.
Durere de tracțiune-sfâșiere, din când în când, în articulațiile extremităților superioare; aceste dureri își schimbă brusc locul (a douăsprezecea zi), 26.
Durere acută, sfâșietoare, în oasele brațului, mai ales în vecinătatea cotului și a încheieturii mâinii (a o sută douăzeci și șasea zi), 35.
Umăr.
Ganglionii axilari au supurat, dar nu s-au deschis (după trei zile), 22. [1340.]
Durere în articulația umărului drept la mișcarea acesteia și, alteori, și o senzație ca și cum articulația s-ar desprinde de inserțiile sale (deși fără nicio sfâșiere aici sau în alte părți), (a patra zi); senzația neplăcută din braț a crescut, după inactivitatea prelungită a extremității, până la rigiditate, care era dureroasă chiar și fără vreo încercare de a mișca brațul, dar creștea în foarte mare măsură la ridicarea brațului (a opta și a noua zi); durerea din braț era mult mai intensă, mai ales dacă brațul era îndoit din cot și tras puțin înapoi și în afară, ca, de exemplu, la îmbrăcare (a paisprezecea zi), 23.
Dureri reumatice în ambii umeri, mai intense noaptea, 22.
Durere reumatică în umăr și cot la mișcare, cu amorțeală de la umăr până la cot (după patru ore, a treia zi), 6.
Durere violentă, sfâșietoare și surdă, în umărul stâng, 1, 22.
Tracțiune paralizantă în umărul drept (a patruzeci și noua zi), 35.
Durere apăsătoare în umărul stâng, extinzându-se de acolo în partea stângă a toracelui, agravată la mișcarea brațului, mai ales la ridicarea acestuia (a șaptesprezecea zi), 35.
Sfâșiere în umărul drept, apoi în cotul și antebrațul stâng, trecătoare, în timp ce celelalte dureri continuă până noaptea, 25.
Sfâșiere paralizantă în partea superioară a umărului drept (a douăzeci și șasea zi), 35.
Noaptea, curând după ce se culca, dureri sfâșietoare în umărul și brațul de pe partea pe care nu era culcat; când se întorcea, durerea trecea în celălalt braț, 1.
Braț.
Durere frecventă, bruscă, foarte violentă, ca o crampă, în mijlocul feței externe a brațului drept; chiar și după dispariția durerii, locul rămânea sensibil (a șaptesprezecea zi), 23. [1350.]
Sfâșiere și zvâcnire bruscă în mușchiul deltoid drept, seara, 25.
Zvâcnire-sfâșiere frecventă de la umărul drept până la cot (a opta zi), 35.
Cot.
Durere în cotul stâng, timp de mai multe ore (a doua zi), 8.
Durere în articulația cotului (a treizeci și una zi), 8.
Tracțiune și sfâșiere în cotul drept, extinzându-se în mână și în gamba dreaptă, împiedicând îndoirea în sus a piciorului, după miezul nopții (a optsprezecea zi), 26.
Durere fulgerătoare pe partea externă a articulației cotului (la o jumătate de oră după a treia doză), 2.
Durere fulgerătoare în cotul stâng, 2.
Antebraț.
Durere într-un loc circumscris pe fața extensoare a treimii superioare a antebrațului drept, mai mult în mușchi și parțial în braț; locul este, de asemenea, sensibil la atingere (a treizeci și cincea zi), 35.
Durere arzătoare, extinzându-se de la mijlocul antebrațului până la încheietura mâinii, ca și cum părțile ar fi fost opărite, durând două zile (după cinci săptămâni), 23.
Durere arzătoare la extremitatea inferioară a antebrațului stâng, deși pe piele nu era nimic vizibil; seara (a treizeci și opta zi), 35. [1360.]
Senzație surdă, dureroasă, în antebrațe în timpul zilei, deși niciodată violentă (a șasea zi), 26.
Senzație de tracțiune în oasele antebrațului drept, pe partea radială (a patruzeci și doua zi), 35.
Senzație de tracțiune în aponevrozele mușchilor antebrațului drept (a patruzeci și cincea zi), 35.
Sfâșiere în ambele antebrațe; după un timp, sfâșiere în umărul stâng (a patruzecea zi), 35.
Sfâșiere în antebraț (a douăzeci și patra zi), 35.
Sfâșiere în antebrațul drept și în partea dreaptă a occiputului (a patruzeci și șasea zi), 35.
Durere sfâșietoare în ulna dreaptă, la trezire dimineața; după un timp a dispărut de aici și a apărut în tibia dreaptă; după ridicarea din pat, durerile au dispărut complet (a șaizeci și una zi), 35.
Durere acută, sfâșietoare, pe întreaga lungime a oaselor antebrațului drept (a o sută șaptesprezecea zi), 35.
Pulsații în antebrațul stâng, necorespunzând bătăilor pulsului, durând cinci minute (a treizeci și una zi), 26.
Încheietura mâinii.
Dureri fulgerătoare în încheietura mâinii drepte (la o oră după a treia doză), 2. [1370.]
Durere intensă, pulsatilă și fulgerătoare, în încheietura mâinii stângi, lângă osul pisiform, continuând aproape o jumătate de oră (a opta zi), 2.
Sfâșiere ca o crampă deasupra încheieturii mâinii stângi, seara (a treia zi), 28.
Mână.
Contracție spasmodică a mâinilor cu puțin timp înainte de moarte, 42.
Slăbiciune mare a mâinilor, astfel încât nu putea ține o hârtie fără să-și sprijine mâna pe masă, 25.
Lăsa obiectele să-i cadă din mâini, cu slăbiciune și tracțiune în brațe și distensia venelor brațelor (a patra zi), 30.
Senzație de tracțiune în mâna stângă, după cină (a o sută douăzeci și una zi), 35.
Durere de tracțiune în mâna stângă, în antebraț și în ceafă (a patruzeci și șaptea zi), 35.
Înțepături în articulațiile metacarpiene, dimineața la trezire, 25.
Durerea violentă, sfâșietoare, de pe partea radială a mâinii stângi mă făcea să gem (a patra zi), 35.
Mâinile și brațele se simt ca după lovire și lipsite de mobilitate (a șasea zi), 36. [1380.]
La nivelul oaselor, mâinile se simțeau ca și cum ar fi fost zdrobite (45 de picături, a patra zi), 5.
Degete.
Tresărire a degetului mic de la mâna stângă (a treia zi), 26.
Ambele police sunt deosebit de dureroase (a șasea zi), 26.
Durere violentă în police, astfel încât abia puteam ține un toc; fiecare mișcare a brațului sau a mâinii intensifica durerea; la exterior nu se vedea nici roșeață, nici tumefacție; această durere a durat întreaga dimineață și era adesea atât de violentă, încât nu puteam să-mi scot batista din buzunarul hainei; se extindea până la cot, fără nici cel mai mic semn exterior; seara, durerea era mai redusă, dar articulația rămânea încă sensibilă la atingere; a dispărut aproape complet în ziua următoare (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Tensiune dureroasă pe fața extensoare a policelui drept; această tensiune s-a diminuat spre prânz și era simțită numai la mișcarea violentă a mâinii; la apăsarea locului unde radiusul se articulează cu osul metacarpian al policelui, durerea încă era simțită; acest loc a fost sensibil la presiune și la mișcare pe tot parcursul zilei (a șaptezeci și șasea zi), 35.
Ușoare dureri surde în articulațiile a doua ale degetelor mâinii stângi (a opta zi), 2.
Senzație de tracțiune în indexul drept și în coloana vertebrală, seara în pat (prima zi), 34.
Senzație de tracțiune în degetul mic și inelarul mâinii stângi, apoi în partea stângă a feței și în genunchiul drept, curând după ridicarea din pat dimineața (a optzeci și una zi), 35.
Durere de tracțiune în policele drept (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Dureri acute în osul primei falange a degetului mic de la mâna stângă, astfel încât eram obligat să-l frec neîncetat, ceea ce aducea ameliorare; această durere era localizată în osul însuși, era o durere ca de roadere și sfredelire, se extindea spre vârful degetului și a durat o oră, seara (a o sută treizeci și una zi), 35 . [Acest simptom m-a convins că acțiunea medicamentului nu încetase încă. -Z.] [1390.]
Înțepătură trecătoare, dar pătrunzătoare, străbătând osul primei falange a degetului mijlociu drept (a treizeci și opta zi), 35.
Junghiuri repetate în articulațiile metacarpiene ale degetului mijlociu drept, spre seară (a patruzeci și opta zi), 33.
Sfâșiere în diferite falange ale ambelor mâini, migratoare și trecătoare (a douăzeci și cincea zi), 26.
Sfâșiere în policele drept, apoi în brațul stâng, după aceea de-a lungul arcurilor coastelor din partea stângă (a șaptesprezecea zi), 35.
Durere sfâșietoare în policele drept, durând întreaga zi, cu intervale trecătoare (a douăzeci și patra zi), 26.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Obiectiv.
Tremur al membrelor inferioare (ziua a patra), 30.
Cedarea picioarelor, cu necesitatea de a se așeza, 31b.
Subiectiv.
Crampe bruște, trecătoare, în membrele inferioare și la ceafă (0,12 grăun), 57.
Durere de tracțiune și sfâșiere în membrele inferioare, în special în halucele drept (ziua a treia), 26.
Întregul membru inferior drept, în special șoldul, era sensibil dureros, astfel încât noaptea nu puteam sta culcat pe partea dreaptă; dimineața, o durere arzătoare pe partea internă a gambei drepte; seara, după mers, o durere foarte chinuitoare, tensivă și de tracțiune în întregul membru inferior drept (ziua a șaptezeci și treia), 35.
Șold. [1400.]
Dureri reumatice la șold, apărând noaptea, 22.
Durere surdă în articulația șoldului drept (după trei ore și jumătate, ziua a treia), 6.
Dureri surde și smucitoare în șold, resimțite numai în timpul zilei, 22.
Durere de tracțiune în șoldul drept, extinzându-se până la genunchi, 31b.
Durere apăsătoare în articulația șoldului drept (ziua a cincizeci și cincea), 35.
Durere apăsătoare violentă în șoldul drept, după cină (ziua a șaptezeci și cincea), 35.
Durere de tracțiune și sfâșiere în articulația șoldului stâng, durând un sfert de oră (ziua a treizeci și una), 26.
Când ședea, senzație ca de contuzie în articulația șoldului drept, astfel încât șchiopăta în mers, 40.
Coapsă.
Durere pe traiectul nervului sciatic (ziua a douăzeci și una), 8.
Sciatică, 22. [1410.]
Dureri reumatice în coapsa dreaptă, 22.
Senzație externă de arsură și usturime deasupra trohanterului mare drept (ziua a patra), 1.
Senzație de frig în coapsa dreaptă, în timp ce restul corpului era cald (ziua a cincisprezecea), 35.
Tensiune puternică pe suprafața anterioară a coapsei drepte (ziua a cincisprezecea), 35.
Durere tensivă bruscă în mijlocul mușchiului croitor drept, mai intensă în timpul mersului și mai ales la urcarea treptelor, ameliorată când ședea și când stătea culcat, durând până când a adormit, 25.
Durere de tracțiune pe partea internă a coapsei drepte, seara (ziua a cincizeci și cincea), 35.
Durere lancinantă coborând pe partea externă a coapsei stângi (ziua a șasea), 2.
Sfâșiere și tracțiune în mușchii suprafeței anterioare a coapsei drepte (ziua a o sută paisprezecea), 35.
Durere trecătoare, sfâșietoare, pe partea internă a coapsei și gambei drepte (ziua a șaptea), 35.
Durere ca de contuzie în mijlocul coapsei drepte (ziua a o sută patra), 35.
Genunchi. [1420.]
Dureri reumatice în articulațiile genunchiului și șoldului (ziua a paisprezecea), 8.
Dureri reumatice în genunchi și piept (ziua a douăsprezecea), 8.
Dureri reumatice acute și rigiditate a genunchilor, fără tumefiere, resimțite numai în timpul mersului și nu noaptea, 22.
Durere tensivă în genunchiul drept (ziua a douăzeci și șaptea), 35.
Durere în genunchiul stâng, ca și cum ar fi fost scrântit, la ridicarea în picioare după ce șezuse mult timp; această senzație a durat întreaga după-amiază; uneori era asociată cu o durere asemănătoare în glezna stângă, 25.
Durere ascuțită în genunchi (ziua a unsprezecea), 8.
Durere ascuțită în articulațiile genunchiului și șoldului drept și în sânul și umărul stâng (ziua a zecea), 8.
Sfâșiere bruscă în genunchiul stâng, seara, foarte dureroasă și împiedicând orice mișcare a articulației, durând câteva minute și reapărând după o jumătate de oră, 25.
Durere ca de rană în genunchiul drept, observată mai ales la așezare și la ridicarea în picioare (ziua a douăzeci și doua), 35.
Gambă.
Greutate a membrului inferior drept (ziua a treizeci și șasea), 35. [1430.]
Greutate a gambelor, cu durere arzătoare într-o bătătură, când se așeza după ce intra în casă (ziua a treizeci și treia), 35.
Greutate și tensiune în gamba dreaptă (ziua a șaptea), 35.
Greutate și tensiune puternice în membrul inferior drept, în special în genunchi (ziua a patruzeci și treia), 35.
Durere constantă în oasele gambei, împiedicând complet mersul rapid, aproape insuportabilă la îndoirea gleznei în sus (ziua a șaptea), 26.
Durere violentă în oasele gambelor, extinzându-se până la glezne, cu senzația ca și cum labele picioarelor ar fi fost fracturate sau contuzionate, intensificată insuportabil la mișcarea gleznelor în sus, astfel încât mersul era dificil (ziua a șasea), 26.
Arsură pe suprafața internă a gambei drepte (ziua a cincizeci și cincea), 35.
Arsură pe suprafața externă a gambei stângi, înainte de prânz (ziua a douăzeci și patra), 35.
Tensiune și greutate în membrul inferior drept, seara, după o plimbare lungă (ziua a cincisprezecea), 35.
Tensiune severă în membrul inferior drept, seara (ziua a cincisprezecea), 35.
Crampă în gambe și coapse, 46. [1440.]
Tracțiune și sfâșiere în gamba dreaptă, în tibie, ca și cum ar fi în periost; ulterior, în oasele antebrațului drept (ziua a douăzeci și opta), 35.
Durere sfâșietoare de la regiunea poplitee stângă în jos pe gambă, 1.
O durere în os, la mijlocul tibiei stângi, a apărut brusc și, după ce a durat câteva secunde, a dispărut brusc, dar a revenit ulterior; o dată, aceeași durere a cuprins osul frontal de-a lungul sprâncenei stângi, a durat patru sau cinci minute și nu a mai revenit (ziua a cincea), 32.
Durere de tracțiune în tibia dreaptă și tracțiune în mâna dreaptă, dimineața (ziua a cincizeci și una), 35.
Sfâșiere în tibia dreaptă (ziua a douăzeci și cincea), 26.
Sfâșiere și ciupire deasupra maleolei externe a piciorului stâng, ca și cum ar fi în tibie, seara (ziua a treia), 28.
Durere ca de contuzie în spina tibiæ, mai întâi la un picior, apoi la celălalt (ziua a treizeci și una), 8.
După-amiaza, a apărut o durere în tendoanele mușchilor gambei, ca și cum ar fi fost întinse, resimțită intens în timpul mersului și provocând șchiopătare; se extinde în sus până la regiunea poplitee și în jos până la tendo Achillis; a continuat două zile, 1.
Crampă în gambe, 52.
Tresăriri frecvente în mușchii gambelor, 82.
Gleznă. [1450.]
O mică tumefiere dură pe maleola internă a piciorului drept, doar întrucâtva dureroasă la apăsare puternică (ziua a cincisprezecea); această tumefiere s-a mărit, era foarte dură și de formă romboidală, imobilă, părea situată pe os și era dureroasă numai la apăsare puternică (ziua a șaptesprezecea); s-a redus întrucâtva (ziua a optsprezecea), 23.
Durere apăsătoare pe maleola internă a gleznei drepte (ziua a patruzeci și opta), 35.
Picior.
Amorțeală bruscă și senzație de furnicare în partea anterioară a piciorului drept, în timp ce ședea (ziua a treizeci și opta), 35.
Senzație de paralizie în piciorul drept (ziua a douăzecea), 31.
Arsură a picioarelor, mai ales a tălpilor (ziua a o sută paisprezecea), 35.
Sensibilitate dureroasă intensă în partea anterioară a piciorului stâng în timpul mersului, atât într-o bătătură, cât și în pielea întărită a halucelui, astfel încât trebuia să șchiopătez și uneori eram nevoit să mă opresc din cauza durerii; ulterior, când ședeam, durerea dispărea; după-amiaza, după o plimbare lungă, a revenit în picior, dar nu a fost la fel de violentă ca înainte de prânz (ziua a o sută șaptesprezecea), 35.
Senzația ca și cum mușchii tălpii piciorului drept ar fi fost secționați transversal, împiedicând foarte evident mersul (după cinci săptămâni), 23.
Durere ca de rană în călcâie în timpul mersului, continuând câteva zile după experimentare, 9.
Tumefiere și durere în tendo Achillis stâng; sprijinirea pe degetele picioarelor este foarte dificilă (acest simptom al piciorului alternează frecvent cu cel al brațului, vezi S. 1349); durerea din picior se diminua întotdeauna după o plimbare ceva mai lungă și era mai redusă în repaus, dar ulterior devenea întotdeauna mai severă (zilele a cincea și a opta); durerea s-a extins la tendo Achillis drept, astfel încât mersul era extrem de dificil (ziua a douăsprezecea); piciorul stâng era întrucâtva mai bine, dar cel drept era mai dureros (ziua a treisprezecea); durerea a dispărut din piciorul stâng, dar a continuat în cel drept ca înainte (ziua a paisprezecea); a dispărut complet (ziua a șaptesprezecea), 23.
Degetele picioarelor.
Dureri, căldură și pulsații în degetele picioarelor, 1. [1460.]
Durere gutoasă acută în eminența de la baza halucelui drept, exact ca durerea din piciorul stâng și urmând celeilalte după un interval de patru sau cinci minute (ziua a cincisprezecea), 8.
Durere acută, zvâcnitoare, într-o eminență de la baza halucelui stâng, durând patru minute (ziua a cincisprezecea), 8.
Junghi dureros în a doua articulație a halucelui, noaptea, în pat, 9.
Durere ca de rană în halucele drept, într-un punct de pe partea internă, unde unghia se unește cu țesutul moale, seara (ziua a șaptezeci și doua), 35.

SIMPTOME GENERALE

Obiectiv.
Emaciere, 22.
Emaciere generală (a douăzeci și doua zi), 26.
Emaciere considerabilă, 52.
Sânge cu crustă inflamatorie și aspect cupuliform, 52.
Foarte înțepenit și abia se putea ridica dimineața, 22.
Foarte lipsit de vlagă (a opta zi), 6. [1470.]
Oboseală și epuizare (a opta zi), 26.
Oboseală, seara, 1.
Oboseală accentuată către seară, 25.
Oboseală neobișnuită în timpul mersului în aer liber; membrele par grele ca plumbul, cu prostrație, indiferență, dispoziție iritabilă, aversiune față de ocupațiile obișnuite și dorință de odihnă. Resimt o căldură epuizantă, ca după un efort fizic intens; cea mai scurtă plimbare mă istovește și caut mereu să mă așez, fiind foarte epuizat, indiferent și taciturn; nu sunt capabil să-mi adun gândurile, sunt distrat și, pe cât posibil, scurtez conversația pentru a nu lăsa să se observe acest lucru; caut să fiu singur și mă simt mai bine în aer liber, 33.
Oboseală remarcabilă seara (a noua zi), 23.
Slăbiciune a întregului corp, mai ales a coapselor (a doua zi), 34.
Slăbiciune, îndeosebi în regiunea ombilicului (a opta zi), 6.
Slăbiciune constantă, 55.
Slăbiciune accentuată, care durează până la prânz, 25.
Slăbiciune până la prăbușire (a patra zi), 30. [1480.]
Slăbiciune și somnolență foarte pronunțate (deși umblasem foarte puțin în timpul zilei), atât de mari încât nu puteam să citesc sau să scriu; ochii mi se închideau în timp ce ședeam și aproape am adormit în timp ce luam cina (a patruzecea zi), 35.
Slăbiciune accentuată, astfel încât a fost nevoit să renunțe la lucru, 22.
Accesele de vărsături au încetat după un somn de o oră și jumătate, dar au fost urmate de slăbiciune și epuizare accentuate, 31b.
O asemenea slăbiciune dimineața, încât a fost nevoit să se întindă din nou (a doua zi); mult mai slăbit dimineața; abia se putea ridica și tremura puternic când încerca, dar fără nicio intensificare a durerii (a treia zi); slăbiciunea a crescut într-atât încât pacientul a murit dormind liniștit, ca și cum ar fi murit din pură epuizare (după patruzeci și cinci de ore), 42.
Epuizare (a patra zi), 30.
Epuizare generală, mai ales a membrelor, după ridicare (a cincizeci și patra zi), 35.
Epuizare generală și inerție; ulterior, când am început să lucrez, această inerție a dispărut și am putut lucra cu ușurință, după-amiaza (a nouăzeci și noua zi), 35.
Epuizare accentuată (a douăzeci și șasea zi), 23.
Prostrație, 49; (a patra zi), 26.
Prostrație accentuată, 31b; (după o oră și jumătate), 51. [1490.]
Prostrație accentuată după cea mai mică mișcare, 25.
Prostrație, slăbiciune și somnolență accentuate, cu căscat neîncetat și chinuitor (după o oră, a douăzeci și treia zi), 26.
Prostrație accentuată, cu agitație intensă, astfel încât nu am putut adormi timp de o oră; era o senzație ca și cum urma să mă îmbolnăvesc grav (prima zi), 31a.
Epuizare extremă a forțelor (cu cefalee frontală, după vertij), (30 gtt., 1st dil.), 16.
Complet epuizat (după o jumătate de oră), 46.
Foarte epuizat, 45.
Foarte neliniștit, rostogolindu-se, zvârcolindu-se și fiind extrem de nervos, timp de o oră (după o oră), 50.
Subiectiv.
Foarte sensibil la aerul rece, după-amiaza (a opta zi), 35.
Aerul moderat rece era foarte chinuitor, astfel încât m-am grăbit să intru într-o cameră caldă, unde, contrar obiceiului, am simțit dorința de a bea bere, care m-a ameliorat (a treia zi), 35.
Insensibilitate aproape completă, 52. [1500.]
Uneori, excitație venoasă accentuată; paroxistică, însoțită de neliniște intensă, înainte de prânz (a o sută treizeci și doua zi), 35.
(Administrat în doze mici, precum 0,05 sau 0,10 grame, este un iritant imediat al tubului digestiv; provoacă eforturi de vomă, vărsături, uneori diaree, pierderea apetitului, dificultăți de respirație și încetinirea circulației; în doze mai mari produce toate simptomele gastritei subacute; există sete imperioasă și vărsături spontane și dificile, care sunt provocate chiar și de cea mai blândă băutură; materiile vomitate sunt mucoase, bilioase, galbene și uneori sanguinolente; în același timp, extremitățile devin reci, apar dispnee, anxietate intensă, pierderea apetitului și eforturi repetate de a vărsa; apoi respirația devine stertoroasă, iar moartea este precedată de o stare de prostrație totală), 56.
O senzație particulară în întregul corp; părea ca și cum o acriditate, o impuritate ori o diateză sau (ceea ce ar fi un cuvânt inteligibil pentru cei mai mulți dintre noi) ca și cum psora ar fi fost trezită de acest medicament și ar fi dat naștere tuturor simptomelor mele (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Aversiune intensă față de efort, care durează patru ore (după a patra doză), 2.
Aversiune intensă față de ridicarea din pat și mișcare (a zecea zi), 26.
Dorință de odihnă și somn; statul întins timp de o oră a pus capăt suferinței (a opta zi), 26.
Senzație de slăbiciune accentuată în întregul corp, mai ales în extremitățile inferioare (a treizeci și patra zi), 35.
S-a simțit slăbit și a fost nevoit să se întindă aproape imediat, 51.
Disconfort general, cu neliniște dimineața (a o sută noua zi), 35.
Disconfort accentuat după ridicare, o prostrație resimțită mai ales în extremități (a patruzeci și noua zi), 35. [1510.]
Senzație indescriptibilă de disconfort general (a treizeci și una zi), 26.
Starea de sănătate s-a degradat treptat, 22.
Senzație generală de rău (a patra zi), 26; fără simptome definite, după-amiaza (a nouăzeci și noua zi), 35.
S-a simțit foarte bolnavă și slăbită întreaga zi, astfel încât se temea că se va îmbolnăvi cu adevărat, cu expresie palidă și bolnăvicioasă; deși avusese un singur scaun diareiform (a doua zi), 80.
S-a trezit cu toate senzațiile ca după o răcire puternică (a treizeci și una zi), 8.
Simptomele reumatice (dureri la distanță etc.) au reapărut, 1.
Durere reumatică în diferite părți ale corpului (a douăzecea zi), 23; (a douăzeci și doua zi), 8.
Accese reumatice ocazionale, 22.
Crampă severă în diferite părți ale corpului, în principal în gambe și pe fețele interne ale coapselor, cu inflamație gastro-intestinală foarte severă, 32.
Dureri de tracțiune, mai ales în extremități și în alte părți ale corpului, în timpul zilei (a patruzeci și doua zi), 35. [1520.]
Durere de tracțiune în diferite părți ale corpului, dar întotdeauna în apropierea oaselor, ca și cum ar fi în periost sau în expansiunea tendinoasă situată lângă acesta, la trezirea de dimineață (a treizeci și noua zi), 35.
Dureri de tracțiune în mâini, picioare, occiput și față, la trezirea de dimineață; după un timp, apăsare și tracțiune între umeri și o anumită tensiune în mușchii pectorali, înainte de cină (a patruzeci și una zi), 35.
Dureri de tracțiune foarte chinuitoare în diferite părți ale corpului, mai ales în oasele feței, dar și în oasele lungi ale extremităților, după ridicarea de dimineață (a patruzeci și treia zi), 35.
Junghiuri în diferite părți ale corpului (a șaizeci și una zi), 35.
Dureri violente, persistente, sfâșietoare în oase; acestea se concentrează în ambele degete mici de la picioare și se asociază cu dureri cu senzație de furnicare foarte chinuitoare; devin atât de violente, încât pare că ambele degete ar urma să fie smulse cu forța; după câteva ore, aceste dureri s-au diminuat treptat, dar au continuat pe tot parcursul nopții și înainte de prânz în ziua următoare; au apărut apoi dureri ușoare în coapse și sacru, care însă au dispărut după câteva ore; a doua zi observă aceleași dureri în torace, care însă pot fi atribuite exercițiilor de gimnastică, 36.
Sfâșieri cu tracțiune ici și colo în corp, mai ales în membre, în partea anterioară a toracelui și între umeri, la trezirea de dimineață (a douăzeci și doua zi), 35.
Dureri de tracțiune și sfâșiere, alternativ în diferite părți ale corpului și sărind brusc dintr-un loc în altul (a treizeci și una zi), 26.
Dureri migratoare în diferite părți, mai ales în articulațiile extremităților superioare și inferioare; o durere de tracțiune și sfâșiere, care durează puțin timp într-un loc, sare brusc în altul și dispare la mișcarea părții afectate (a patra zi), 26.
Durerea este mult mai severă iarna decât vara, 48.
Toate durerile au încetat treptat către seară (a doua zi), 6. [1530.]
Toate durerile au dispărut definitiv după cină, 40.
Toate simptomele au dispărut după un somn scurt, dar odihnitor (a șaptea zi), 35.

PIELE

Obiective.
Dacă există chiar și cea mai mică rană (când este aplicată pe piele), acționează ca un caustic, provocând o inflamație violentă și distrugând toate țesuturile până la os, 48.
Dacă pielea este ruptă sau excoriată, oricât de puțin, se simte o durere ascuțită; iar dacă sarea este lăsată în contact cu rana, țesutul cutanat se descompune și se instalează o inflamație violentă; aceste simptome sunt însoțite de durere intensă, mai ales iarna, când frigul este sever; acțiunea sării nu încetează până când cauterizarea nu a pătruns până la os, 44.
Câteva pete brune pe partea anterioară a gâtului, asemănătoare pistruilor, pe care nu le mai văzusem niciodată și care cu greu ar fi fost de așteptat pe o piele atât de închisă la culoare ca a mea (a șaptezeci și șaptea zi), 35.
Indurație reliefată, nedureroasă, în locul unde fusese un ulcer cu patru luni înainte, 22.
Mâinile complet acoperite de cicatrici deprimate, care par ca și cum ar fi fost decupate cu un perforator pentru vată, 22.
Două dintre cicatricile reliefate caracteristice pe policele drept, 22.
Asperitate și ușoară arsură a întregii pieli a frunții (a patra zi), 35.
Erupții uscate.
Erupția apare în general în primele paisprezece zile, 22. [1540.]
A avut erupții la început, 22.
Erupție solidă, asemănătoare rujeolei, pe întregul corp, 22.
Erupție cutanată debutând pe vreme caldă, 22.
Erupția cutanată a durat numai trei zile, 22.
Erupție papulară cu durata de trei luni (după trei luni), 22.
A fost cuprins de o erupție papulară, care afecta în principal brațele, dar care a durat numai două sau trei zile (după o săptămână), 22.
A apărut o erupție pe pleoape și pe părțile învecinate ale feței, care a durat două zile (a doua zi), 22.
Erupție pe buza superioară și pe cea inferioară (a șaizeci și patra zi), 35.
Coșuri pe jumătatea dreaptă a feței (a treizeci și noua zi), 23.
Apariția unui coș roșu pe dosul mâinii (a șaptea zi), 2. [1550.]
Coș inflamat pe frunte (a patra zi), 35.
Coșuri inflamate pe spate, seara (a douăzeci și șasea zi), 35.
Câteva coșuri inflamate pe partea dreaptă a frunții (a șaizeci și una zi), 35.
Câteva coșuri mici, inflamate, pe frunte, care se usucă și dispar în câteva ore (a șasea zi); mici puncte roșii pe frunte, în locurile unde fuseseră coșurile (a șaptea zi), 35.
Coș inflamat, dureros, pe partea dreaptă a nasului, către dors (a optzeci și noua zi), 35.
Erupții papulare pe antebrațe, durând câteva zile și recidivând frecvent, 22.*
Erupție papulară pruriginoasă pe antebraț și pe gambe, care a durat două săptămâni și a dispărut după ce a renunțat la ocupație, 22.
Căldură și mâncărime ale pielii, noaptea, la căldura patului, urmate de o erupție pe coapse și gambe, alcătuită din noduli duri, roșiatici, de la mărimea unui gămălii de ac până la aceea a unei jumătăți de bob de mazăre, cu o crustă închisă la culoare și deprimată în centru, înconjurată de o bază inflamată, care regresează în două sau trei zile; crize asemănătoare au recidivat frecvent, 22.
Apare (fără nicio excoriație) o mică proeminență roșie, cu centrul închis la culoare și circumferința reliefată, pruriginoasă și ușor dureroasă, 22.
Psoriasis diffusa a mâinilor, care, după un timp, a degenerat în impetigo, deși în intervalul respectiv fusese puțin expus acțiunii soluției de bicromat, 43.
Erupții umede. [1560.]
Erupție veziculară pe o bază roșie și reliefată (cu mâncărime și arsură intense, mai ales la expunerea la abur), devenind pustuloasă în câteva zile și prezentând, la unele elemente, un punct întunecat în centru; invadează mâinile, brațele, fața, spatele și abdomenul (după șapte zile), 22.
Erupție veziculară pe buza superioară (a o sută treizeci și șaptea zi), 35.
Câteva vezicule pe partea dreaptă a buzei inferioare (a cincizeci și patra zi), 35.
Vezicule pline cu limfă în sprânceana dreaptă (a șaptezeci și cincea zi), 35.
O veziculă mare, plină cu ser, pe talpa piciorului drept (a nouăsprezecea zi), 35.
Vezicule pruriginoase pe marginile buzelor, înainte de amiază; seara au provocat mâncărime și arsură violente (a șaizeci și patra zi), 35.
Pe abdomen, în apropierea ombilicului, câteva pete provenite evident din vezicule excoriate, prezentând un aspect profund excavat, care persistă după vindecarea lor (după șapte zile), 22.
Erupție pe întregul corp, alcătuită din pustule de mărimea unui bob de mazăre, cu o mică escară neagră în centru, pe o bază inflamată, 22.
Pustule mici pe întregul corp, ca în variolă, care dispar fără să se spargă, 22.
Mâncărime violentă a pielii pe întregul corp, apoi erupție de mici pustule care formează cruste, mai ales pe brațe și gambe; crustele devin apoi dureroase, ustură și ard (două cazuri), 22. [1570.]
Erupție de papule, care, după puțin timp, devin pustuloase și, în cele din urmă, dacă expunerea continuă, sub pustule se formează escare profunde; escarele au un caracter deosebit de penetrant; a existat chiar un caz în care s-a produs astfel o perforare completă prin substanța musculară a mâinii, 43.
Erupții pustuloase.
Pe buza superioară s-a format o erupție abundentă, cu cruste galbene, 22.
Coșuri dureroase, supurante, pe spate (a nouăsprezecea și a treizeci și patra zi).
Coșurile dureroase observate pe spate de două săptămâni s-au mărit, iar unul a eliminat deja materie sangvinolentă, încă persistă și este mai dureros ca oricând; coșurile continuă să doară câteva zile și, după ce elimină parțial conținutul, se umplu din nou cu puroi (a treizeci și noua zi), 35.
Roșeață, tumefacție și mâncărime într-un punct de pe articulația pumnului, apoi durere intensă; după un timp s-a format puroi, care a străpuns pielea și a continuat să se scurgă timp de două sau trei luni; apoi s-a vindecat, lăsând o cicatrice deprimată, ca și cum ar fi fost scobită (după câteva luni), 22.
Mâncărime la nivelul gambelor, urmată a doua zi de apariția unei erupții roșii, ale cărei elemente au confluat și au format cruste, eliminându-și conținutul cu dureri surde și usturătoare; a durat mai mult de un an și se prezintă sub forma unor pustule mari pe fața anterioară a gambei; ameliorare pe vreme rece, 22.
Fața acoperită de o erupție abundentă, asemănătoare acneei (alte părți expuse în aceeași măsură nu sunt afectate astfel), 22.
Erupție pe față, ca în variolă, timp de câteva săptămâni, la prima intrare în fabrică, 22.
Pe mâini apar pustule (a doua zi); (după simpla trecere prin fabrică în timpul fierberii), 22.
Pe spate, brațe și abdomen a apărut o erupție de pete roșii, rotunde; petele au format apoi pustule de mărimea unui bob de mazăre, acoperite de o crustă care a căzut în câteva zile și a lăsat un mic ulcer uscat, vindecat în majoritatea cazurilor în aproximativ două săptămâni, cu persistența unei cicatrici incolore și deprimate (după câteva zile), 22. [1580.]
Pustule pe braț, de mărimea unei jumătăți de bob de mazăre, cu un fir de păr în centru, 22.
Mici pustule galbene pe gambă, de aproximativ mărimea unei jumătăți de bob de mazăre, nu foarte diferite de pustulele variolice, 22.
La rădăcina unghiilor ambelor mâini, dar mai ales ale celei stângi, au apărut pustule mici; acestea s-au extins curând pe întregul dos al mâinii până la articulația pumnului și, de asemenea, deși nu în aceeași măsură, pe palmă; dosul mâinii era o masă de supurație. Pustula de pe mână era mică și rotundă și, când i se îndepărta vârful, secreta o materie limpede, apoasă; dacă era lăsată neatinsă, secreția se consolida într-o masă galbenă, vâscoasă (după trei zile); de atunci, în mai multe rânduri, după contactul cu lichidul, i-au apărut pustule în ziua următoare, 22.
Furuncul pe coapsa dreaptă (a treizeci și șaptea zi), 23.
Un furuncul a apărut pe partea dreaptă a spatelui, lângă ultima coastă; era foarte dureros la cea mai ușoară atingere și a durat cinci zile (după o zi), 31a.
Ulcere.
Mâncărime pronunțată pe porțiunea cu păr a organelor genitale, care a evoluat până la inflamarea pielii și formarea a aproximativ douăzeci de pustule de mărimea unei gămălii de ac, grupate într-o zonă cu diametrul de aproximativ un inch (a doua zi); mâncărimea, aproape ca o mușcătură, a continuat în ziua următoare, astfel încât am fost nevoit să mă scarpin pentru a obține alinare, dar noaptea a fost neliniștită; în a patra și a cincea zi, pustulele au continuat să supureze și au fost dureroase; în seara celei de-a cincea zile, toate pustulele mici se uniseră într-un singur ulcer mare, în care junghiuri violente, paroxistice, m-au trezit noaptea; în a șaptea zi, ulcerele au început să se vindece, după care mi-am revenit lent, 31.
Când muncitorii sunt îmbrăcați prea subțire, sunt cuprinși de mâncărimi violente, urmate de supurația și ulcerarea suprafeței umede a penisului, în jurul glandului; această stare poate progresa până la apariția unui tablou nu foarte diferit de ulcerația sifilitică, 44.
Pe scapula stângă mai persista un ulcer neregulat, de două ori cât un bob de fasole, acoperit de o crustă, complet în afara posibilității de contact cu soluția; este uscat și superficial, 22.
Articulațiile pumnilor și brațele afectate de ulcere profunde, 43.
Ulcere pe mână, 22. [1590.]
Unii aveau ulcere pe mâini și pe corp, 53.
Fără să fi fost conștient de existența vreunei zgârieturi pe braț sau pe mână, s-au format ulcere; brațul s-a tumefiat până la axilă și a devenit foarte dureros înainte de formarea proeminenței asemănătoare unui furuncul, care ulterior s-a transformat într-un ulcer mare, cu centrul închis la culoare și margini albe, decolate, 22.
Ulcerarea indexului într-o asemenea măsură, încât ultimele două falange au trebuit amputate, 22.
După tumefacția și roșeața degetului, cu durere pulsatilă severă, pe vârful indexului s-a format un ulcer cu margini albe, decolate, și un punct central întunecat, gangrenos; pielea și țesutul celular erau mobile, ca și cum ar fi fost desprinse de inserțiile lor, 22.
Ulcer dureros sub unghia policelui, 23.
Inflamația picioarelor și, în douăzeci și patru de ore, apariția a numeroase ulcere (paisprezece pe un picior și nouăsprezece pe celălalt), cu forma caracteristică; s-au vindecat în două săptămâni (după ce a stat o jumătate de oră într-o soluție slabă, având încălțăminte care nu era impermeabilă), 22.
Ulcerație particulară a feței, 44.
În locul unei zgârieturi expuse la ch. sol., tumefacție și ulcer neregulat, acoperit de o crustă, dureros la apăsare, uscat; acesta a persistat luni de zile, iar sub piele se simte un nodul dur, mobil, cu un punct ulcerat asemănător unei bătături. Acesta se întărește treptat, se acoperă cu o piele albă și rămâne astfel luni de zile, 22.
Mâncărime a antebrațelor și mâinilor, apoi durere intolerabilă și formarea a numeroase ulcere, din care au căzut peste douăsprezece mase de materie aproape solidă atunci când brațul a fost lovit ferm. Ulcerele au rămas sub forma unor cavități curate și uscate, care s-au umplut treptat și s-au vindecat în aproximativ o lună, lăsând o cicatrice albă (după patru zile de expunere la ch. sol.), 22.
Escare pe degete și pe glandul penisului, 43.
Subiective. [1600.]
Usturime la nivelul pielii (a douăzeci și una zi), 8.
Greutate și arsură la nivelul pielii gambei drepte, după-amiaza (a treizecea zi), 35.
Arsură la nivelul pielii frunții (a șaptezeci și șasea zi), 35.
Arsură la nivelul pielii frunții, mai ales în regiunea glabelei, dimineața (a o suta zi), 35.
Arsură la nivelul pielii în mijlocul frunții, la nivelul nasului și al gambei drepte, după intrarea în casă seara (a nouăzeci și treia zi), 35.
Arsură pe pielea feței și a capului, dar fără roșeață (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Arsură la nivelul pielii feței, mai ales în regiunea ochilor (a șaizeci și opta zi), 35.
Arsură la nivelul pielii de ambele părți ale nasului, lângă marginea inferioară a orbitei (a cincizeci și treia zi), 35.
Arsură la nivelul pielii de pe fața internă a gambei drepte (a șaizeci și șasea zi), 35.
Arsură la nivelul pielii de pe partea externă a gambei stângi, seara târziu (a o sută doua zi), 35. [1610.]
Arsură violentă la nivelul pielii frunții, fără să se poată observa nimic; mai târziu, seara, această arsură și mâncărime au devenit foarte violente, astfel încât am fost nevoit să-mi frec fruntea încontinuu (a cincizeci și șaptea zi), 35.
Arsură violentă la nivelul pielii feței, sub ochi, și o senzație pe părțile laterale ale nasului ca și cum urma să facă erizipel, în aer liber, înainte de amiază (a nouăzeci și treia zi), 35.
Dureri pișcătoare și usturătoare la nivelul pielii în mai multe părți ale corpului (a cincisprezecea zi), 8.
Ulcer dureros la atingere, 22.
Mâncărime pe obrazul drept (a nouăzeci și noua zi), 35.
Mâncărime în barbă (a o sută douăzecea zi), 35.
Mâncărime și arsură la nivelul pielii în diferite părți ale corpului, în momente diferite, persistând până în timpul nopții, 25.
Mâncărime și arsură la nivelul pielii frunții (a cincizeci și șasea zi), 35.
Mâncărime și arsură la nivelul pielii antebrațului și mâinilor, la scurt timp după ce s-a culcat, dispărând curând, 25.
Mâncărime violentă a erupției de pe buze, deși aceasta începuse să se usuce (a șaizeci și cincea zi), 35. [1620.]
Mâncărime și arsură violente la nivelul pielii cefei, dispărând după un timp din acel loc și apărând pe umărul stâng, apoi în brațul stâng și pe partea stângă a toracelui și, în cele din urmă, pe spate, persistând de la ora 6 la ora 10 dimineața; după-amiaza, brusc, o mâncărime asemănătoare la nivelul pielii regiunii lombare, dispărând rapid, 25.
Ulcerele erau dureroase pe vreme rece, 22.

SOMN ȘI VISE

Somnolență.
Tendință accentuată de a căsca și de a se întinde (a șaptea zi), 2.
Căscat frecvent (a șasea zi), 2.
Căscat foarte frecvent, deși dormise foarte bine în noaptea precedentă (a douăzecea zi), 11.
Căscat constant, urmat după o jumătate de oră de durere apăsătoare violentă în stomac, greață intensă și eforturi de a vărsa; vărsătura abia putea fi reținută (a douăzeci și doua zi), 31.
Somnolență, 26.
Somnolență în timpul zilei (a patruzeci și treia zi), 23.
Somnolență mai devreme decât de obicei, cu o oarecare cefalee presivă, 25.
Somnolență accentuată și căscat după cină (a patra zi), 2. [1630.]
Somnolență accentuată, după-amiaza (a o sută douăzecea zi), 35.
Somnolență accentuată seara (a o sută treisprezecea zi), 35.
Somnolență și epuizare accentuate, astfel încât abia puteam scrie un cuvânt, seara (a o sută paisprezecea zi), 35.
Somnolență foarte accentuată, închiderea continuă a pleoapelor, căderea capului, căscat și oboseala picioarelor, către amiază, 25.
Somnolență irezistibilă, uneori (a douăzeci și doua zi), 26.
Somnolență irezistibilă înainte de ora obișnuită, cu ațipiri de moment (a treia zi), 26.
Somnolență copleșitoare după cină, 25.
Somnolență copleșitoare seara; după ce am dormit o vreme pe o canapea, am fost trezit de tremurături, când în partea superioară a corpului, când în întregul corp, când în diferiți mușchi (a opta zi), 35.
Insomnie.
Pierderea somnului, 54.
Adormire dificilă (a patra zi), 26. [1640.]
Nu a putut adormi multă vreme noaptea, după care a dormit liniștit și profund (a nouăzeci și cincea zi), 35.
Nopți neliniștite (de la a treizecea până la a treizeci și cincea zi), 23.
Noapte neliniștită, 31b; (a doua zi), 42.
Noapte neliniștită, întreruptă de vise, neodihnitoare (a douăzeci și șaptea noapte), 22.
Somn agitat către dimineață, după diminuarea greței și a cefaleei (15 picături, a treia zi), 5.
Trezit brusc cu spaimă dintr-un somn liniștit de trei ore și a ațipit din nou doar treptat (prima noapte), 34.
S-a trezit devreme, apoi a căzut într-un semisomn confuz și greu; dimineața, neodihnit și obosit, 1.
Trezire foarte devreme dimineața (a patra zi), 28.
Se trezește foarte devreme dimineața, iar după ce adoarme din nou are un somn foarte agitat, cu zvârcoliri (a opta și a noua zi), 28.
Trezire la ora 1.30 A.M. (adormind din nou după aceea), (a doua zi), 28. [1650.]
Trezire la ora 1.30 A.M. (a treia noapte), 28.
La ridicarea din pat dimineața, impresia că nu dormise îndeajuns (a cincizeci și șasea zi), 35.
Tresăriri frecvente, zvârcolirea brațelor, vorbire incoerentă și, în cele din urmă, sforăit, la adormirea de seară (după a patra doză), 2.
Gemete frecvente și multe zvârcoliri în pat (a douăzecea noapte), 35.
Vise.
Vise vii, 1.
Vise vii noaptea, îndeosebi către dimineață (despre diferite pericole și nenorociri), 25.
Vise neplăcute (a treisprezecea zi), 8.
Vise înspăimântătoare (a unsprezecea și a douăsprezecea zi), 8.
Senzație foarte neplăcută la ora 4 A.M.; poate fi descrisă cel mai bine drept coșmar; am visat că cineva stătea culcat de-a curmezișul pieptului și abdomenului meu, ceea ce îmi oprea respirația, astfel încât eram în pericol de sufocare; am gemut cu voce tare, iar după trezire eram acoperit de transpirație; îmi simțeam sângele în tumult; după ce m-am ridicat, m-am simțit foarte slăbit (a optzeci și noua zi), 35.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Nicio senzație de frig la suprafață, deși scăderea temperaturii era foarte pronunțată la atingere (după o oră și jumătate), 51. [1660.]
Suprafața corpului în general rece, în special la nivelul membrelor (0.12 gr.), 57.
Senzație neplăcută de răcoare în întregul corp, după greață (a șaizeci și șaptea zi), 35.
Ușoară senzație de frig (cu stare de rău la stomac), (după o jumătate de oră, a opta zi), 6.
Senzație intensă de frig seara (a douăsprezecea zi), 23.
Episoade ocazionale de senzație de frig și tremurături (a treizeci și doua zi), 26.
Senzație de frig în corp (în timpul vărsăturilor), 12.
Tremurături și senzație de frig, mai ales în brațe și umeri, după-amiaza (a doua zi), 5.
Tremurături alternând cu valuri de căldură, transpirație ușoară pe spate și pe fața internă a coapselor (după o oră), 32.
Tremurături care se extind de la gambe peste întregul corp, cu o senzație în pericraniu ca și cum acesta ar fi strâns puternic în jurul capului, în paroxisme frecvente; la o oră după episodul de frig a urmat căldură cu uscăciunea gurii și a buzelor, astfel încât era nevoită să le umezească neîncetat; în dimineața următoare a avut mai întâi sete intensă, dar fără transpirație (a treia zi), 29b.
Extremități reci, 47. [1670.]
Picioare și mâini reci, 52.
Picioare reci în timpul accesului, cu tremurături la nivelul coapselor și spatelui, 40.
Căldură.
Piele fierbinte și uscată, 52.
Căldură în întregul corp noaptea (cu tulburări gastrice), 14.
Căldură în tot corpul, cu senzație de frig (după vărsături), 12.
Senzație de căldură în întregul corp, 26.
Senzație de căldură în întregul corp, cu sete accentuată (curând după 40 grs., a treia zi), 26.
Stare febrilă în prima parte a nopții, 22.
Paroxisme febrile, noaptea și dimineața, 22.
Căldură a feței (a cincisprezecea zi); a apărut brusc la ora 5 P.M., în repaus (a șaptesprezecea zi), 32. [1680.]
Valuri de căldură la nivelul feței, la ora 4 P.M. (a paisprezecea zi), 32.
Fața și mâinile arzător de fierbinți, în timp ce brațele erau reci și persista o senzație profundă de frig intern, 31b.
Senzație de căldură arzătoare la nivelul feței, care însă nu era vizibil înroșită, la ora 4 P.M. (a noua zi), 32.
Transpirație.
Piele rece și umedă, 52.
Transpirație abundentă, 45.
Transpirație remarcabilă în timp ce ședea liniștit seara (a o sută unsprezecea zi), 35.
Transpirație cu anxietate pe întregul corp în timpul vărsăturilor, 31b.
Transpirație rece pe mâini (în timpul vărsăturilor), 12.
Mâini reci și scăldate în transpirație rece (după o oră și jumătate), 51.
Transpirație rece pe frunte, extinzându-se până la rădăcina nasului, în timp ce restul corpului era uscat (a douăzeci și doua zi), 31.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), „Zăpăceală” în cap; la trezire, vertij; amețeală; la ridicare, greutate etc.; la trezirea la ora 5, durere apăsătoare în cap; la trezire, cefalee; la trezire, durere pe circumferința craniului; cefalee presivă; senzație de ușurință de-a curmezișul frunții; la trezire, durere în partea stângă a frunții; durere în osul frontal; curând după ridicare, durere deasupra ochiului stâng; arsură în ochi; la trezire, umflarea pleoapelor; uscăciune etc. la nivelul pleoapelor; la trezire, greutatea pleoapelor superioare; arsură la marginile pleoapelor; lăcrimare; strănut; secreție nazală etc.; după trezire, uscăciunea nasului; obstrucția nasului; gust amar; la trezire, durere presivă în gât; la trezire, durere în gât; slăbiciunea stomacului; durere în stomac; crampe în intestine etc.; după trezire, senzație la nivelul penisului; la trezire, senzație ca de rană în laringe; după ridicare, senzație de asperitate în laringe; iritație în laringe; la trezire, răgușeală etc.; tuse scurtă, seacă; dispnee; durere în partea laterală a toracelui; senzație de tracțiune în mușchii gâtului etc.; durere în regiunea lombară; durere în sacru etc.; la trezire, durere în coccis; dureri reumatice; durere în membre; la trezire, dureri în picioare etc.; la trezire, durere în ulnă; la trezire, înțepături în articulațiile metacarpiene; curând după ridicare, senzație de tracțiune în degete etc.; disconfort general etc.; dureri în diferite părți; la trezire, dureri sfâșietoare ici-colo.
( Înainte de amiază ), Durere ca de ciupire în oasele temporale; presiune în occiput; durere de-a lungul arcadei orbitare; arsură etc. la nivelul globului ocular; junghiuri în ureche; presiune pe piept; excitație venoasă; simptomele în general.
( După-amiaza ), Imediat după ce mănâncă, dureri în tâmplă etc.; durere deasupra ochiului stâng; fotofobie; căldură a feței.
( Seara ), Melancolie; vertij; junghi în frunte; compresiune dinspre ambele tâmple; arsură în ochi; durere de ureche; presiune în ureche; uscăciunea nasului; sensibilitate dureroasă în nas; durere în oasele zigomatice; sete; durere în partea dreaptă a toracelui; epuizarea membrelor; arsură în antebraț; senzație de frig; transpirație.
( Noaptea ), Durere în regiunea parietală; mâncărime etc. în ochi; dureri sub omoplat; dureri reumatice în umeri; dureri reumatice în șold; în pat, durere fulgerătoare în degetul mare de la picior; la căldura patului, căldură etc. a pielii.
( După miezul nopții ), Senzație de tracțiune etc. în cot.
( În aer liber ), Durere în frunte; arsură etc. în ochi; usturime în ochi; coriză fluentă; durere în gât.
( La curent de aer ), Senzație de răsucire etc. în abdomen.
( După micul dejun ), Greață.
( La aer rece ), Durere deasupra ochilor.
( La tuse ), Junghi în regiunea lombară.
( După prânz ), Aversiune față de munca intelectuală; durere în cap; durere în frunte; arsură în ochi etc.; strănut; junghiuri în epigastru etc.
( În casă ), Vertij etc.
( La inspirație ), Borborisme etc.; crampe în abdomenul inferior; junghi în regiunea lombară.
( În poziție culcată ), Vertij; dureri în tâmplă.
( După mese ), Tuse.
( La mișcare ), Durere deasupra ochiului; durere deasupra ochilor; greață; junghiuri în regiunea splinei etc.; durere în regiunea lombară; dureri în regiunea renală; durere ca de contuzie în membre; durere reumatică în umăr etc.
( La presiune ), Junghiuri în regiunea splinei.
( În repaus ), Durere în regiunea rinichilor.
( În poziție șezândă ), Durere în coccis.
( La fumat ), Arsură în ochi etc.; gust neplăcut în gură; gust metalic în gură.
( În picioare ), Vertij.
( La aplecare ), Amețeală; greutate etc.; durere în flancul drept; durere în regiunea lombară.
( La mers ), Vertij; cefalee de-a curmezișul frunții etc.; presiune în sacru; durere în coccis; mai ales la urcarea treptelor, durere în mușchiul croitor; dureri etc. în genunchi.
( Iarna ), Durerile.
( La scris ), Arsură în ochiul drept; arsură în pleoapele inferioare.
Ameliorare.
( Către seară ), Toate durerile.
( Noaptea ), Dureri etc. în genunchi.
( În aer liber ), Vertij etc.
( Mâncând ), Greață; simptome gastrice.
( La presiune ), Crampe în abdomenul inferior.
( Cu ceai ), Amețeală.
( Mergând de colo-colo ), Greutate etc.
( Lucrând ), Indolență generală.

SUPLIMENT: KALI BICHROMICUM. Surse. ( 59 și 60 , Taylor's Med. Jurisp., 1873, p. 323); 59 , Dr. H. C. Andrews relatează cazul otrăvirii unui bărbat, æt. treizeci și șapte de ani, cu aproximativ 2 uncii; 60 , dl Wood relatează cazul unei femei care a fost otrăvită cu 2 drahme și a murit după patru ore; 61 , Ducatel, Journ. de Chim. Méd., vol. x (Contribution a l'Étude de l'Acide Chromique, Henri Rousseau, Paris, 1878), un bărbat a aspirat cu gura o cantitate mică printr-un sifon.

După aproximativ două ore, părea să fie în stare muribundă, suferind în principal de crampe severe; pupilele erau dilatate, pulsul era abia perceptibil și existau vărsături și diaree, cu scaune de culoare verzuie. După aproximativ nouă ore, simptomele violente s-au atenuat, iar bărbatul s-a plâns doar de dureri mari la umeri și picioare, 59. [1690.]
În primele două ore, a suferit de vărsături și diaree violente, materiile vărsate fiind de culoare galbenă. La internarea în spital, se afla în stare muribundă, fără puls, inconștientă și respirând lent, cu mare efort. Pielea era rece, buza inferioară umflată și violacee, iar limba umflată, 60.
Senzație de căldură intensă în gât și stomac, urmată de vărsături de mucus și sânge, care au continuat până la moarte, la cinci ore după accident, 61.

Kalium bichromicum