Sulphur

Pucioasă. Sulf sublimat. S. (A. W. 3l.98). Triturație din „Flori de sulf”. O soluție saturată de sulf în alcool absolut constituie tinctura Ø. [S-a utilizat și o triturație de sulf amorf. Efectele „Laptelui de sulf” sau ale sulfului precipitat, adică sulf preparat prin precipitare dintr-o soluție de Calc. sulph. cu acid clorhidric, sunt incluse în patogeneză.]

Indicații clinice

Acnee / Vegetații adenoide / Friguri / Obiceiul consumului de alcool / Amauroză / Amenoree / Anemie / Prolaps anal / Astm / Atelectazie / Escare de decubit / Tulburări biliare / Furuncule / Congestie cerebrală / Afecțiuni ale sânilor / Boala Bright / Bronșită / Cataractă / Catar / Febra de Chagres / Șancru / Cheloid / Dureri toracice / Degerături / Cloasmă / Suferințe climacterice / Răceală / Constipație / Ftizie / Bătături / Tuse / Crusta serpiginosa / Fistulă dentară / Diabet / Diaree / Dizenterie / Dismenoree / Afecțiuni ale urechii / Eczemă / Emaciere / Enurezis / Epilepsie / Eructații / Erupții / Afecțiuni ale ochilor / Senzație de leșin / Senzație de arsură la nivelul picioarelor; transpirația picioarelor / Febră / Pistrui / Chist ganglionar (sinovial) / Afecțiuni glandulare / Scurgere uretrală cronică / Globus hystericus / Gonoree / Gută / Hemoroizi / Cefalee / Aflux de sânge la cap / Herpes / Afecțiune a articulației șoldului / Hidrocel / Hidrocefalie / Hidrotorax / Ipohondrie / Impotență / Gripă / Febre intermitente / Iritație / Scabie / Icter / Laringită / Leucoree / Lichen / Tulburări hepatice / Lumbago / Afecțiuni pulmonare / Lupus / Manie / Rujeolă / Memorie slabă / Meningită / Tulburări menstruale / Avort spontan / Molluscum / Urticarie / Nevralgie / Mameloane dureroase / Hemoragie nazală; inflamație nazală / Constricție esofagiană / Oftalmie acută; scrofuloasă; reumatică / Hematocel pelvin / Fimoză / Phlegmasia dolens / Peritonită / Pleurezie / Pneumonie / Tulburări ale sarcinii / Prostatoree / Afecțiuni ale rectului / Febră reumatică / Reumatism acut; cronic; gonoreic / Pecingine / Sciatică / Masturbare / Senzație de sfârșeală / Afecțiuni ale pielii / Somn tulburat / Iluzii olfactive / Iritație spinală / Curbură a coloanei vertebrale / Durere în splină / Tresăriri / Stomatită / Iluzii gustative / Tenesme / Sete / Mucus în gât / Limbă încărcată / Amigdalită / Durere de dinți / Iritație traheală / Ulcere / Urticarie / Prolaps uterin / Vaccinare / Varicocel / Varicoză / Vertij / Negi / Tumoră albă / Viermi intestinali / Îngrijorare / Căscat

Caracteristici

Sulphur este o substanță elementară, care se găsește în natură sub forma unui solid cristalin casant, arde în aer cu flacără albastră și se oxidează la dioxid de sulf (acid sulfuros). Reputația sulfului ca remediu este poate la fel de veche ca medicina. „Încă de acum 2.000 de ani”, spune Hahnemann, „Sul. fusese folosit drept cel mai puternic remediu specific împotriva scabiei... Scabia, de care lucrătorii cu lâna sunt atât de afectați, provoacă un prurit cu furnicături, insuportabil de plăcut, cu o senzație de roadere ca de paraziți. Unii îl descriu drept un prurit gâdilitor, insuportabil de voluptuos, care încetează de îndată ce părțile sunt scărpinate, când începe senzația de arsură, iar această arsură continuă după scărpinare. Sul. produce frecvent la persoanele sănătoase coșuri și vezicule cu arsură și prurit, asemănătoare veziculelor scabiei, și îndeosebi prurit în articulații și noaptea.” Puterea specifică a Sul. de a vindeca scabia a fost folosită abuziv. Era aplicat extern sub formă de băi și unguente, iar afecțiunea cutanată nu era vindecată, ci suprimată, în locul ei apărând o mulțime de afecțiuni secundare. Hahnemann a găsit în Sul. corespondentul homeopatic al acelei discrasii constituționale particulare care tinde să se manifeste prin erupții asemănătoare scabiei și pe care a numit-o Psora. Sul. este principalul remediu antipsoric. O experimentare patogenetică a Sul. apare în M. M. P., iar aceasta este amplificată în Chronic Diseases. Utilizarea casnică a Sul. (în bine-cunoscutul amestec „Pucioasă și melasă”) ca „medicament de primăvară” se bazează pe proprietățile sale antipsorice. „Este unul dintre cele mai populare diaforetice ale zilelor noastre”, spune Milne, „aproape toate femeile în vârstă îl folosesc atunci când se presupune că o erupție încearcă să răzbată prin piele.” Această proprietate a Sul. de a devia spre suprafață factorii iritanți constituționali este cea care îl face principalul antipsoric al lui Hahnemann. Sul. are și o acțiune antipsorică independentă de puterea sa de a „scoate la suprafață” erupțiile. Otrava psorică poate fi prezentă și activă într-un caz de boală și, în consecință, „remediile aparent bine indicate pot să nu acționeze”. În asemenea cazuri, una sau două doze de Sul. vor antidota adesea, ca să spunem așa, psora și fie vor rezolva cazul, fie vor deschide calea pentru acțiunea altor remedii. În asemenea cazuri vor fi prezente aproape sigur unele indicații ale Sul. Sul. este un antiseptic puternic și unul dintre mijloacele cele mai sigure de distrugere a acarianului scabiei. Nu este necesar să fie examinată relația exactă dintre scabia produsă de acarian, psoră și alte erupții pruriginoase; dar, întrucât Sul. are atât puterea de a suprima erupțiile constituționale atunci când este aplicat local, cât și puterea de a distruge acarianul, este preferabil să se folosească alte mijloace (e.g., ulei de lavandă) în acest din urmă scop și să se administreze intern Sul. sau alte remedii indicate. Din experiența mea, psora lui Hahnemann (care este o discrasie foarte reală și bine definită) este în general moștenită. Simptomele psorei latente sunt expuse în detaliu în Chronic Diseases ale lui Hahnemann și, în cea mai mare parte, sunt reproduceri aproape exacte ale simptomelor Sul. Dar, deși Sul. este principalul antipsoric, el nu este decât unul dintre numeroasele remedii de acest fel; iar utilizările Sul. nu sunt nicidecum limitate la cazurile de psoră latentă sau manifestă. Este mult mai important să fie cunoscute trăsăturile principale ale acțiunii medicamentului, care constituie repere sigure în orice caz. (1) Cheia multora dintre stările Sul. se găsește într-o distribuție neregulată a circulației: valuri de căldură; aflux de sânge la cap, torace, inimă; pletoră în urma suprimării bruște a erupțiilor, hemoroizilor, secrețiilor; căldură și senzație de arsură în toate părțile sau senzație de frig, transpirație în numeroase părți. Aceste neregularități pot evolua până la inflamație propriu-zisă, cu exsudate, și până la febră de tip intermitent sau de alte tipuri. O altă manifestare a acestui fapt se găsește în roșeața orificiilor și a părților din apropierea orificiilor: urechi roșii, nas roșu; pleoape roșii și margini roșii în jurul pleoapelor; buze de un roșu viu; anus de un roșu aprins la copii; meatus urinarius roșu; vulvă roșie. Orificiile nu sunt doar roșii și congestionate, ci și dureroase și hipersensibile; trecerea tuturor secrețiilor sau excrețiilor este dureroasă. (2) Cealaltă latură a acestei senzații de plenitudine este senzația de gol. Niciun remediu nu prezintă acest simptom într-un grad mai extrem decât Sul. și niciun simptom izolat nu are o valoare mai mare pentru prescriptorul homeopat decât „Senzație de leșin, de sfârșeală, ca și cum totul s-ar fi dus, la ora 11 a.m.” Când acest simptom este marcat, administrez Sul. (în general 30) și obțin de la remediu tot folosul posibil înainte de a prescrie orice altceva; foarte rar sunt dezamăgit. Nu este necesar să aștept ca simptomul să-mi fie relatat sau să-i întreb direct pe pacienți dacă îl au. În general, îi întreb dacă li se face foame în afara orelor obișnuite de masă; iar dacă spun „Da”, întreb: „La ce oră?” Nu este necesar ca ora să fie exact unsprezece, deși aceasta este ora cea mai caracteristică. Persoanele care „trebuie să mănânce ceva între micul dejun și ora prânzului” beneficiază în general de Sul. Această foame devorantă de la ora 11 este adesea asociată cu alte simptome Sul., precum căldură la vertex; dispepsie; congestie portală; constipație cu nevoie ineficientă de a defeca; hemoroizi; constipație alternând cu diaree. Când dispepticul primește mâncare și foamea îi este potolită, începe să se simtă balonat, se simte greoi și apatic și este abătut; aproape că nu-i mai pasă să trăiască. Dispepsia Sul. este adesea rezultatul erupțiilor suprimate. Este bine cunoscut faptul că beția „se transmite în familie”, iar boala subiacentă beției este adesea psora. Sul. atât provoacă, cât și vindecă dorința nestăpânită de bere și băuturi spirtoase. Gallavardin a vindecat numeroși alcoolici aparent fără speranță cu Sul. 1m. „Senzația de sfârșeală, de gol, ca și cum totul s-ar fi dus” este o trăsătură frecventă a dispepsiei alcoolicilor. Dispepsie de la alimente făinoase. Nu poate consuma lapte; îl varsă imediat; vărsături acre cu alimente nedigerate. Apetitul vorace este un simptom frecvent al scrofulozei, iar scrofuloza și psora sunt adesea termeni interschimbabili. Copilul înșfacă orice aliment care i se oferă, ca și cum ar fi fost înfometat până la moarte. Asimilare deficitară; flămând, dar emaciat. Catar cu obstrucție; nas obstruat în interior, > în aer liber. Copilul pare uscat, ca un omuleț bătrân; pielea îi atârnă în pliuri, gălbuie, ridată, flască. Cap mare în raport cu corpul. Ganglioni limfatici măriți. Asimilare deficitară. Când scrofuloza există fără simptome particulare,

Sul. le va face să se dezvolte. Înrudită cu scrofuloza este tuberculoza; în legătură cu aceasta apar numeroase simptome ale Sul.: marasm cu foame la ora 11 a.m.; orificii roșii, dureroase ca o rană; valuri de căldură. În tuberculoza pulmonară, un simptom-cheie este: „corpul este resimțit ca prea fierbinte”. Pacientul trebuie să țină ferestrele deschise, indiferent cât de rece ar fi vremea. De obicei, se recomandă ca Sul. să fie repetat rar în cazurile de tuberculoză și să fie administrat numai în stadiile incipiente. (3) „< De căldură” este un alt simptom-cheie al Sul. și îl indică drept remediu într-un mare număr de cazuri; agravarea este cel mai evidentă de la căldura patului. Ori de câte ori un pacient spune că se simte bine până când se încălzește în pat, trebuie examinat Sul.; în general, acesta va acoperi cazul. (În unele cazuri, căldura sobei >.) Cazurile de reumatism și sciatică ce necesită Sul. vor prezenta, în general, > dimineața și < noaptea, în pat. (4) „< Noaptea” este aproape la fel de caracteristic. Sul. este în relație atât cu soarele, cât și cu luna, ceea ce îl face unul dintre cele mai importante remedii pentru afecțiunile periodice. Cooper a vindecat numeroase cazuri de nevralgie < la amiază sau la miezul nopții. El consideră că periodicitatea la fiecare douăsprezece ore este cea mai caracteristică, dar intervalul poate fi un multiplu sau o fracțiune a douăsprezece ore. Lippe a vindecat, cu „o singură doză de Sul. la lună nouă”, un caz de menoragie; pacienta nu se mai simțise bine de la ultimul avort spontan. Skinner i-a administrat unui bărbat cu pareză a membrelor inferioare o singură doză de Sul. cm, cu indicația de a o lua la o anumită dată (când era lună plină). Bărbatul s-a însănătoșit aproape brusc. Cooper a dobândit o experiență importantă cu Sul. în febrele intermitente. În general, administra două pilule de Sul. Ø la fiecare patru ore. Corespondenți de-ai săi au constatat că acest tratament îi proteja de febră în India, iar unul dintre ei, ofițer, și-a menținut astfel regimentul de sipai sănătos, pe când mulți alții se aflau în spital. Un autor a tratat nouă cazuri cu aceste pilule și a oprit febra în douăzeci și patru de ore. Unul dintre cazuri era deosebit de rebel și fusese declarat de medici ca fiind complicat cu o afecțiune hepatică. Se încercase Quinine înainte ca Sul. să vindece. Într-un caz de „febră Chagres” (din Indiile de Vest), care durase trei luni, Cooper a prescris o baie cu sulf, precum și pilulele de Sul. Acea singură baie a părut să schimbe întreaga stare; dintr-un bărbat bolnăvicios, anemic, cu aspect bilios, pacientul a devenit repede imaginea sănătății. Cooper amintește faptul că muncitorii din minele de sulf, deși se află în regiuni malarice, beneficiază de imunitate deplină față de febrele intermitente. Puterea Sul. în stările inflamatorii acute este înrudită cu acțiunea sa în febrele intermitente. Sul. este remediul cronic al Acon. pentru efectele răcirii; dacă Acon. nu rezolvă prompt dificultatea, va fi necesar Sul. În inflamațiile acute de pe înaltul platou sud-african, unde variațiile de temperatură sunt extreme, iar răcirile și consecințele lor sunt foarte frecvente, Van den Heuvel îmi spune că, pentru durere, febră și anxietate înainte de apariția semnelor fizice, primul său remediu este Acon. Dar dacă febra nu cedează în douăzeci și patru până la patruzeci și opt de ore, Sul. o va înlătura. „Răcirea” este „suprimare” sub o altă formă. Sul. este un remediu cu o putere atât de universală, încât poate fi înșelător să se spună că este mai legat de o parte decât de cealaltă. În ansamblu, există mai multe simptome pe partea stângă decât pe cea dreaptă. Acționează puternic asupra părții stângi a toracelui: „Dureri ascuțite, ca niște junghiuri, prin plămânul stâng până în spate, < culcat pe spate. < la cea mai mică mișcare” este caracteristic. Într-un caz de pleuropneumonie stângă survenită după o hemoptizie violentă, Sul. 30 a salvat un pacient de-al meu dintr-o stare care părea disperată. Sul. acționează asupra întregului tract respirator, de la nas până la țesuturile pulmonare. Produce o stare întâlnită adesea la pacienții scrofuloși: catar nazal în care nasul este înfundat în interior și liber în aer liber. Toate caracteristicile astmului sunt produse în patogeneză, iar Sul. prezintă alternanța dintre iritația cutanată și astm, întâlnită frecvent la astmatici. Villers (H. R., xv. p. 563) relatează cazul unei fete de 22 de ani, afectată de la vârsta de trei ani de eczeme de cele mai variate forme, în majoritate umede, localizate îndeosebi în regiunea din jurul organelor genitale externe, la axile și în pliul din spatele urechii; însă întregul corp era desfigurat, singurele părți rămase albe și normale fiind sânii. Fusese permanent sub tratament în cei nouăsprezece ani, cele mai grave efecte apărând atunci când fuseseră folosite aplicații externe pentru uscarea erupției. Atunci survenea un astm îngrozitor, care dura până când reapărea erupția corozivă și urât mirositoare. Intrase recent în îngrijirea unui homeopat, care i-a administrat Ars. iod. 3. În urma acestuia a apărut o stare despre care pacienta a spus: „Nu o pot descrie, dar simțeam ca și cum aș fi fost omorâtă”. Medicul ei a trimis-o apoi la Villers, care a îndrumat-o pentru trei luni la o cură hidroterapică înainte de a începe tratamentul. Starea ei generală de sănătate s-a ameliorat întrucâtva prin aceasta, dar pielea a rămas neschimbată. Atunci el s-a gândit la câteva potențe foarte înalte pe care le avea și i-a administrat câteva granule de Sul. cm. Trei zile mai târziu, a fost chemat în mare grabă, într-o seară târzie, iar la sosire a găsit pacienta după ce își smulsese toate hainele, rostogolindu-se pe podeaua camerei și încercând neîncetat să-și frece spatele și picioarele de picioarele scaunelor sau de muchia ușii. Apoi a sărit în picioare, a adus un cuțit din bucătărie și și-a răzuit întregul corp; nu mânca nimic și bea doar cantități enorme de băuturi reci. Aceasta a durat cinci zile, după care a dormit două zile întregi. Apoi s-a întâmplat următorul lucru: erupția s-a uscat complet și s-a descuamat ca după scarlatină. Fata avusese întotdeauna menstre foarte slabe; următoarele trei au devenit tot mai abundente și intolerabil de fetide. A apărut o scurgere foarte neplăcută din urechi, o secreție corozivă de la nivelul pleoapelor și o scurgere din organele genitale externe, teribil de chinuitoare și arzătoare, care excita puternic voluptuozitatea. Sub acțiunea dozei unice s-a produs o ameliorare constantă, iar în patru luni era o tânără înfloritoare, cu prospețimea tinereții, în deplina desfășurare a tuturor funcțiilor sale și cu pielea în stare perfectă. Pentru a verifica aceasta, Villers a pus pacienta să poarte lână aspră, să-și introducă mâinile mai întâi în apă fierbinte și apoi în apă rece, iar timp de două săptămâni a pus-o să-și frece zilnic corpul cu sare de mare destul de grunjoasă. Singurul efect al acestor măsuri a fost îmbunătățirea texturii pielii. Sul., atunci când este indicat, va determina resorbția revărsatelor pleurale (plastice sau sub formă de hidrotorax), hidrocefalice ori sinoviale. Am vindecat frecvent chistul ganglionar/sinovial al încheieturii mâinii cu Sul. cm și potențe mai joase, administrate pe baza indicațiilor generale. În reumatismul de Sul., afecțiunea începe jos și se extinde în sus. (Aceasta este analogă direcției „din exterior spre interior” a suferințelor psorice pe care Sul. le întâmpină și le inversează.) Sul. acționează asupra ochiului drept și asupra tuturor regiunilor capului: frunte, vertex și occiput. Este remediul pentru un mare număr de cefalee periodice: cefalee care apare în fiecare săptămână; în fiecare lună. Cefalee cu greață. Cefaleele sunt însoțite de față roșie și cap fierbinte; sunt > într-o cameră caldă; în repaus; < în aer liber; < la aplecare. Există și cefalee la tuse. Am vindecat cu Sul. 30 o cefalee occipitală severă, < la tuse. Printre caracteristicile Sul. se numără: (1) Aversiune față de spălare, întotdeauna < după baie. (2) Suferințe care recidivează neîncetat (menstre, leucoree etc.); pacientul pare să se însănătoșească aproape complet când boala revine iar și iar. (3) Congestii în părți izolate: ochi; nas; torace; abdomen; ovare; brațe; picioare; sau orice organ al corpului, indicând debutul tumorilor sau al proliferărilor maligne, îndeosebi la climacteriu. (4) Alcoolism cronic; hidropizie și alte afecțiuni ale alcoolicilor; aceștia se îndreaptă, dar recidivează neîncetat. (5) Senzație de arsură: la vertex; și usturime în ochi; a veziculelor din gură și uscăciune a gâtului, mai întâi în dreapta, apoi în stânga; în stomac; în rect, în anus, cu hemoroizi pruriginoși și urină care ustură; ca de foc la nivelul mameloanelor, în piept urcând spre față, la nivelul pielii întregului corp, cu valuri de căldură; în puncte sub omoplați; tălpi arzătoare, pentru care trebuie să găsească noaptea un loc răcoros. (6) Cap fierbinte, cu picioare reci. Lutze (N. A. J. H., xv. 286) constată că Sul. 1m va face ca picioarele care au fost reci ani întregi să devină plăcut de calde. (7) Crampe în gambe și tălpi noaptea. (8) Valuri de căldură în timpul zilei, cu accese de slăbiciune și senzație de leșin, care dispar după o ușoară transpirație. (9) Diaree: după miezul nopții; nedureroasă; îl scoate din pat dis-de-dimineață; ca și cum intestinele ar fi prea slabe pentru a-și reține conținutul. (10) Constipație: scaune tari, uscate, noduroase, ca și cum ar fi arse; mari, dureroase, copilului îi este teamă să defecheze din cauza durerii; sau durerea îl obligă pe copil să renunțe de la prima încercare; alternând cu diaree. (11) Furuncule: apărând în serii în diferite regiuni sau un singur furuncul este urmat de altul de îndată ce primul s-a vindecat. (12) Piele: prurit voluptuos; scărpinatul > („este plăcut să se scarpine”); scărpinatul = arsură; < de la căldura patului; sensibilitate dureroasă în pliuri. (13) Afecțiuni cutanate care au fost tratate cu săpunuri și spălături medicamentoase; hemoroizi care au fost tratați cu unguente. (14) Accese nocturne de sufocare, dorește ușile și ferestrele deschise; devine brusc complet treaz noaptea; somnolență după-amiaza, după apusul soarelui, insomnie toată noaptea. (15) Vise fericite, se trezește cântând. (16) Tot ceea ce îi place pacientului i se pare frumos; chiar și zdrențele par frumoase. (17) Afecțiuni în urma abuzului de metale, în general. (18) Miros corporal fetid, în pofida spălării frecvente. (19) Nas roșu < de frig: cu cât este mai frig, cu atât este mai roșu. (20) Durere tăietoare, ca de înjunghiere, în ochiul drept. (21) Persoane care mănâncă puțin la micul dejun. (22) Îngrijorare din cauza fleacurilor. (23) Expectorație albă, spumoasă. (24) Senzație de gol (cap; inimă; stomac; abdomen). [Sul. produce o agravare homeopatică mult mai accentuată în diluțiile înalte decât în cele joase; îndeosebi acolo unde există acumulări întinse de țesut patologic, o singură granulă din a 200-a diluție va provoca adesea tulburări violente. Utilizarea casnică a Sul. este interesantă. Într-o formă sau alta, Sul. este folosit în diferite țări pentru calmarea durerii; o bucată de sulf în baton purtată în buzunar este folosită pe scară largă în Anglia pentru prevenirea reumatismului. Localnicii din America de Sud aplică Sul. în formă solidă pe părțile dureroase și îl lasă să acționeze timp de o oră înainte de producerea efectului; iar pentru lumbago și durerile reumatice cronice, un săculeț umplut cu floare de sulf, încălzit și aplicat pe partea afectată, calmează imediat durerea. Un căpitan de vas cu multă experiență a mărturisit despre frecvența extremă a reumatismului printre marinarii săi; însă, a adăugat el, atunci când transporta încărcături de Sul., nu avusese niciodată la bord vreun caz de reumatism acut. În tratamentul crupului și al difteriei, aplicarea locală a Sul. pe istmul bucofaringian a fost foarte apreciată de numeroși practicieni. Dr. Laugardière din Toulouse a raportat recent Academiei de Medicină că a descoperit un tratament curativ pentru crup: o lingură de floare de sulf dizolvată într-un pahar cu apă. După trei zile de tratament, pacienții săi au fost salvați de la moarte iminentă și s-au însănătoșit complet. Urticaria este adesea ameliorată de puțină floare de sulf cu apă; iar Sul. amestecat cu nisip de mare și frecat peste veziculele scabioase distruge imediat acarianul. În primele zile ale vaccinării s-a constatat că acțiunea Sul. asupra organismului era categoric defavorabilă receptivității la vaccin. Potrivit dr. Tierney, dr. Jenner nu a reușit să vaccineze treizeci de soldați, toți aflați sub tratament cu Sul. (B. M. J., Jan. 6, 1872. George Gascoin, scrisoare despre tratamentul antiseptic al variolei). Având în vedere că muncitorii din minele de sulf beneficiază de imunitate față de febra intermitentă atunci când aceasta este răspândită în regiunile învecinate; și că, înainte de a pleca în expediții de vânătoare în regiuni malarice, bărbații din Etiopia se supun fumigațiilor cu Sul. și constată că acestea previn eficient febra intermitentă, probabilitatea ca Sul. să aibă puterea de a distruge microorganismele din sângele pacienților cu febră intermitentă este cu siguranță mare și merită investigată (Cooper)]. Sul. este un mare resorbant și este necesar frecvent după boli acute care nu se remit complet. Senzațiile particulare sunt: ca și cum o bandă ar fi legată strâns în jurul frunții; în jurul craniului. Vertij ca și cum s-ar legăna. Ca și cum patul nu ar fi destul de mare pentru el. Ca și cum ar sta pe un teren care se clatină. Ca și cum părul de pe vertex s-ar ridica în cap. Ca de la o greutate care apasă pe partea superioară a creierului și de la un cordon legat în jurul capului. Ca și cum capul ar fi moale; creierul ar fi zdrobit. Ca și cum creierul s-ar izbi de craniu. Ca și cum ochii ar fi apăsați în jos. Ca și cum ar fi consumat prea mult alcool. Ca și cum părul i-ar fi smuls. Ca și cum capul ar plesni. Ca și cum capul ar fi mărit. Ca și cum ar urma să strănute. Ca și cum capul ar fi fost lovit. Ca și cum creștetul ar fi apăsat de un perete. Occiputul ca și cum ar fi gol. Ca și cum țesutul scalpului ar fi desprins. Ca și cum scalpul ar fi fost lovit. Ca și cum corneea și-ar fi pierdut transparența. Ca și cum ochiul ar lipsi și un vânt răcoros ar sufla din orbită. Ca și cum ochii ar fi fost perforați. Ca și cum un ac sau o așchie ar fi înfiptă în ochi. Ca și cum înaintea ochilor s-ar afla un văl gros. Ca și cum globii oculari ar fi uscați. Ca și cum globii oculari s-ar freca de pleoape. Ca și cum ochii ar fi frecați de așchii de sticlă; globii oculari uscați; sare în ochi; corneea acoperită cu praf fin; pleoapele s-ar inflama. Ca și cum sunetele nu ar veni prin urechi, ci prin frunte. Senzație ca de apă în urechi. Ca și cum ar mirosi parfum. Ca și cum nasul ar fi umflat. Nările ca și cum ar fi dureroase ca o rană. Ca și cum mandibula ar fi smulsă. Ca și cum aerul aflat chiar în fața ei ar fi fierbinte. Dinții ca și cum ar fi prea lungi; senzație ca de fier încins în dinți. Senzație ca de bilă tare care urcă în gât. Ca și cum ar înghiți o bucată de carne. Senzație ca de nod în gât. Senzație ca de fir de păr în gât. Ca și cum gâtul ar fi prea îngust. Stomacul ca și cum ar fi umflat; ca și cum ar fi sfâșiat cu clești. Intestinele ca și cum ar fi legate în noduri. Ca și cum s-ar forma o hernie. Ca și cum mușchii abdomenului și peritoneul ar fi fost contuzionați. În uretră, ca și cum ar fi obligat să urineze. Ca și cum ar fi ceva în laringe. Senzație ca de bulgăre de gheață în partea dreaptă a toracelui. Ca și cum plămânii ar veni în contact cu spatele. Ca și cum pieptul ar fi fost supus unei întinderi. Ca și cum ar fi căzut pe piept. Ca și cum pieptul s-ar sfărâma la tuse sau la o inspirație profundă. Inima ca și cum ar fi mărită. Ca și cum mușchii gâtului și ai spatelui ar fi prea scurți. Ca și cum vertebrele ar aluneca una peste alta. Regiunea lombară ca și cum ar fi fost lovită. Umărul și șoldul stâng ca și cum ar fi luxate. Ca o greutate pe umăr. Ca și cum ceva greu ar atârna de braț. Brațele ca și cum ar fi fost lovite. Senzație ca de șoarece care aleargă în sus pe brațe și pe spate. Coapsa ca și cum ar fi ruptă. Ca și cum ar fi prea scurtă în spațiul popliteu. Pielea ca și cum ar fi jupuită și dureroasă ca o rană. Transpirația poate apărea numai pe o parte a corpului sau numai pe gât. Sul. este potrivit pentru: (1) Persoane slabe, cu umerii aduși, care merg și stau aplecate; statul în picioare este poziția cea mai inconfortabilă. (2) Persoane cu temperament nervos, cu mișcări rapide, irascibile, pletorice, cu pielea excesiv de sensibilă la schimbările atmosferice. (3) Persoane murdare, neîngrijite, cu pielea grasă și păr lung, drept și încâlcit, predispuse la afecțiuni cutanate. (4) Copii care nu suportă să fie spălați sau îmbăiați; emaciați; cu abdomen mare; neliniștiți, înfierbântați, își dau jos învelitoarea cu picioarele noaptea; au viermi intestinali. (5) Persoane cu diateză scrofuloasă, predispuse la diferite congestii, îndeosebi ale sistemului port. (6) Temperamente limfatice, constituții nervoase predispuse la hemoroizi, cu constipație sau diaree matinală; boli provocate în special de erupții suprimate; iritabilitate, valuri de căldură bruște și frecvente în întregul corp, urmate de transpirație; palme, tălpi și vertex fierbinți; senzație de leșin în epigastru înainte de prânz. (7) Copii emaciați, cu fețe îmbătrânite, abdomen mare, piele uscată și flască. (8) Persoane sangvine, cu iritabilitate, neliniște și grabă accentuate. (9) Persoane vârstnice. (10) Persoane cu mâini fierbinți și transpirate. (11) „Filosofi zdrențăroși”; persoane cu aspect murdar, care speculează mereu asupra subiectelor religioase sau filosofice. (12) Persoane cu pistrui. (13) Persoane cu ten deschis. (14) Persoane roșcate. (15) Persoane cu ten închis; negri. (16) Persoane care raportează toate suferințele lor la epigastru: „totul mă afectează acolo”. Simptomele sunt: < La atingere. < Presiune (presiunea > durerea de cap la tuse). Repausul <. Statul în picioare <. Aplecarea <. Culcat pe partea dureroasă dreaptă >. Mișcarea > durerile de cap, șolduri, genunchi și hemoroizi; < celelalte simptome. Mișcarea brațelor <. Fiecare pas <. Ridicarea <. Urcarea <. Vorbitul = oboseala întregului corp. Vorbitul animat = cefalee cu senzație de ciocănire. < la 11 a.m.; la ora 12, la amiază; la miezul nopții; dimineața; seara; noaptea; după miezul nopții. Dorește ușile și ferestrele deschise. Sensibil la temperatură; lucrurile calde sunt resimțite ca fierbinți. În interior = nas înfundat; > senzația de gol din occiput. Aerul liber <. Curentul de aer <. Aerul umed și rece <. Căldura <. Soarele < (cefalee). Spălarea <. Vremea rece și umedă <. Alimentele și băuturile reci < setea. Apa rece > capul; ochiul stâng; panarițiul. < Înaintea unei furtuni. < După somn. < De la lapte; dulciuri; alcool. > Mâncând; < după aceea. < Înainte de a mânca. > De la alimente calde. < Înaintea, în timpul și după menstre (cefalee; leucoree). < Privind în jos. < La traversarea unei ape curgătoare. < La ridicarea brațelor. Auzul este < în timpul mesei și la suflarea nasului.

Relații

[Sul. servește frecvent la stimularea puterilor reactive atunci când remediile atent selectate nu reușesc să acționeze (mai ales în bolile acute; în cele cronice, Pso.). În această privință, este un analog apropiat și un aliat al Medor. și Syph., care trebuie studiate împreună cu el.] Antidotat de: Aco., Camph., Cham., Chi., Merc., Puls., Rhus, Sep., Thu. Antidot pentru: Aco., Alo., Chi., Iod., Merc., Nit. ac., Olean., Rhus, Sep., Thu.; afecțiuni provocate de abuzul de metale în general. Compatibil: Calc., Calc. ph., Lyc., Sars., Sep., Puls. (Sul., Calc., Lyc.; precum și Sul., Sars., Sep. se succed frecvent în această ordine. În general, se spune că Calc. nu trebuie utilizat înainte de Sul.). Urmează bine după: Merc. Complementar: Alo. (Sul. este, în general, remediul atunci când s-a făcut abuz de Alo. ca purgativ), Aco., Nux, Puls. (Sul. este remediul „cronic” al ultimelor trei. Dacă un pacient suferă de insomnie, Sul. poate fi administrat seara. Dacă pacientul doarme bine, este preferabil să fie administrat dimineața, deoarece poate perturba somnul dacă este administrat seara; Nux poate fi administrat seara, iar Sul. dimineața, atunci când se dorește acțiunea lor complementară). Sul. completează Rhus în paralizie. Urmează după și completează Ant. t. și Ipec. în afecțiunile pulmonare, mai ales cele stângi; atelectazie. O doză intercalată de Sul. ajută Sil. în indurații. Pso. completează Sul.; Pso. iubește căldura, Sul. o detestă. Teste include în grupa Sul.: Crot. t., Merc. c., Bov., Æth, c., Kre., Lob. i., Merc. sol., Aster., Cic., Rat. Comparați: Meningită, Apis. Leziuni ale ochilor, Aco. (Sul. urmează după acesta). Diaree dimineața devreme, Bry. (de îndată ce se mișcă), Nat. s. (cu multe gaze), Rx. c., Pod. (scaune variabile; continuă întreaga zi, deși < la amiază; la Sul., anus cu senzație de jupuire, ca de rană), Diosc. (colică ce se deplasează spre alte părți). Reacție deficitară, Pso., Cup., Lauro., Val., Ambr., Carb. v. Valuri de căldură la climacteriu, Lach., Sul. ac., Amyl., K. bi. Febră intermitentă și nevralgie, Chi., Ars., Bapt. Foame devoratoare cu căldură la vertex, Calc., Pho. Tuberculoză, Bac., Calc., Pho. Prurit, Merc., Sep., Caust. Dispepsie, Nux, Sep. Excese sexuale, masturbare, Nux, Calc. Pete galben-brune, Sep., Lyc., Curar. Reumatism, paralizie, Rhus. Scaune acre, anus ca de rană, Cham. Pneumonie, restabilire incompletă, Sang. Paralizie în urma răcirii, Aco., Caust., Rhus. Acumulare de gaze, gust acru și amar, Lyc. (la Sul., pacientul localizează acumularea în regiunea inghinală stângă, în zona flexurii sigmoidiene). Efecte nocive ale epuizării mintale; ale pierderilor seminale, Selen. (Sel. este un element înrudit cu Sul. și un analog apropiat; Sel. < de la ceai; Sul. < de la cafea; Sel. are „furnicături în anumite puncte”). Afonie matinală, Carb. v. (Carb. v. și seara). Marginile pleoapelor, Graph., Bac. Congestia coloanei lombare, Pic. ac. Atrofia sugarilor, Ars. Senzație de sfârșeală < la ora 11 a.m., Na. m., Pho., Indm., Na. c., Zn. (simptome nervoase, Arg. n.). Profilaxia holerei, Cup. Slăbiciune după vorbit, Stan., Cocc., Ver., Calc. Cade ușor, Na. c. Vorbire și acțiuni pripite, Bell., Lach., Dulc., Hep. Glezne slabe, Sul. ac., Caust. > La aer liber; dorința de a sta dezvelit, Pul., Lyc. Udă patul în somn profund, Bell. (în primul somn, Sep.). Efectele pierderilor de lichide, Ars., Calc., Chi., Fer. Pată persistentă înaintea ochiului stâng (drept, Sel.). Vedere predominant verde, Sang. Ragade ale mâinilor, Na. c. Mâini dure, cornoase, Na. m., Graph. (opp. Calc.). De la stânga la dreapta, Lach. Junghiuri ascendente în vagin, Sep., Pho., Nit. ac. (și în jos și spre exterior), Alm., Berb., Pul. (junghiurile de Sul. ajung la cap). Durere ovariană stângă și inframamară stângă, Lil., Lach., Caulo., Vib. o., Pul., Ustil. Dureri de apăsare în jos, Bell., Sep., Gossyp., Pul., Sec. < La trezire, Lach., Na. m. Îngrijorat de mântuirea sufletului, Ver. < La auzul apei curgând, Hfb. Mișcări violente ale fătului, Op., Croc., Thuj. Teama de a-și pierde mințile, Calc., Lyc., Nux. Senzație de gol în regiunea inimii (Lil., ca și cum inima ar fi goală). Ten pământiu, Na. m. Persoane înalte, suple, Pho. (Sul. cu ținută aplecată). Aversiune față de spălare, Ant., c., Clem., Hep., Rhus, Sep., Spi. (copilului Puls. îi place să fie spălat). Frică de fantome, Aco., Ars., Bro., Carb. v., Cocc., Lyc., Pho., Pul., Ran. b., Sep., Zn. (Pacienții care luau Sul. mi-au cerut frecvent să nu le mai dau „acel medicament”, deoarece îi făcea să „vadă chipuri”, descrise în general ca fiind îngrozitoare). < Căldura patului noaptea, Bry., Merc., Pul., Cham. (durere de dinți), Dros., Led., Sbi., Apis. Râs alternând cu plâns, Aur., Pul., Lyc., Croc., Pho., Ver. Vertij când privește în jos, Olean. (Calc. la întoarcerea capului, Pul. când privește în sus). Cefalee pulsatilă, Glo., Calc., Pul. Somnolență cu cefalee, Bruc., Strych., Gins., Herac., Na. s., Gels., Nux m. Elimină prin rect sânge aproape pur, Merc., Aco. Diabet cu impotență, Mosch. Fimoză, Can. s., Merc., Nit. ac., Sep., Thu., Rhus, Sbi. Foame noaptea, Chi. s., Pso., Pho. (cu căldură febrilă, de nepotolit), Lyc., Ign. Respirație fierbinte, Calc., Rhus. Senzație ascuțită ca de așchie la cea mai ușoară atingere, Arg. n., Hep., Nit. ac. Gât, mai întâi dreapta, apoi stânga, Lyc., Bar. c.; partea stângă, Lach., Sul. Pistrui, Adren. Slăbiciune în piept când vorbește, Calc. Miros acru din gură, Nux. Gust de sânge, Ham. Senzație de fir de păr în gât, K. bi., Sil. Intoleranță la presiunea hainelor, Lach. Scaune negricioase, Lept. Arsură între scapule, Pho., Lyc. Senzații de sfârșeală, viermi, Scirrh. și alte nozode canceroase. Vise rememorate viu, Chi. Se înșală asupra momentului zilei, Merc., Lach. Furuncule, Anthrac. Efectele vaccinării, Thu., Malan. Buze roșii, margini roșii în jurul pleoapelor, Bac. Miros corporal fetid; erupții și secreții suprimate, Med. Sensibilitate excesivă la schimbările atmosferice, Hep., K. ca., Pso. (Pso. este în general extrem de friguros, Sul. este călduros). Agitat, îi este cald, își aruncă învelitoarea noaptea cu picioarele, Hep., Sanic. Vrea să găsească un loc răcoros pentru picioare, Sanic. Alcoolism recidivant, Pso., Bac.

Cauzalitate

Suprimări. Alcool. Soare. Entorse. Răciri. Suprasolicitare. Întindere în sus. Căderi. Lovituri. Escare de decubit.

1. Minte

Melancolie și tristețe, cu idei mâhnitoare; neliniște cu privire la propria stare și la perspectivele pacientului, precum și la afaceri, astfel încât devine extrem de nefericit, dezgustat de viață și ajunge chiar să dispere de mântuirea veșnică. Egoist. Stăruie asupra speculațiilor religioase sau filosofice; anxietate privind mântuirea sufletului; indiferență față de soarta altora. Apar idei supărătoare și morbide despre trecut, de care nu se poate elibera. Dispoziție ipohondriacă (în timpul zilei; seara este înclinat să fie vesel). Tendință puternică de a plânge și plâns frecvent, alternând uneori cu râs involuntar. Dispoziție neconsolată, cu scrupule de conștiință, chiar și în privința celor mai nevinovate acțiuni. Accese de angoasă, îndeosebi seara; timiditate și tendință pronunțată de a se speria. Pripire, neliniște și nerăbdare. Irascibilitate; irascibilitate copilărească la adulți. Proastă dispoziție, morocănie, fire certăreață, tendință de a critica și aversiune față de conversație. Iritabilitate, predispoziție la mânie și izbucniri pătimașe. Indolență pronunțată și repulsie față de orice efort, atât mintal, cât și fizic. Prea leneș pentru a se mobiliza și prea nefericit pentru a trăi. Indecizie, stângăcie (în munca sa), neatenție, antropofobie, cu senzație de amețeală. Obtuzitate și imbecilitate, cu dificultate de înțelegere și de formulare a unor răspunsuri corecte. După-amiaza, stare de stupefacție după un pahar de vin. Slăbiciune pronunțată a memoriei, mai ales pentru numele proprii. Folosește greșit cuvântul potrivit sau nu îl poate găsi atunci când vorbește. Se înșală asupra orei, crede că este mai devreme decât în realitate; la clopotul de vecernie (ora 7 p.m.) insistă că este abia ora 5 p.m. și se înfurie de-a binelea când cineva încearcă să o convingă că greșește. Uită ceea ce este pe punctul de a spune. Flux abundent de idei, în cea mai mare parte triste și neplăcute, dar uneori vesele și presărate cu melodii. Tendință puternică spre reverii religioase și filosofice, cu idei fixe. Vorbire incoerentă. Manie, cu ideea fixă că are toate lucrurile din abundență, că posedă lucruri frumoase, &c. Delir, cu carfologie. Erori privind obiectele: o pălărie este confundată cu o bonetă, o cârpă cu o rochie elegantă, &c. Fericire nesăbuită și orgoliu; iluzii fantastice ale intelectului, îndeosebi dacă transformă totul în ceva frumos, astfel încât o cârpă veche sau un băț îi par o frumoasă lucrare artizanală; orice obiect pentru care pacientul prinde gust îi pare frumos. Melancolie și epilepsie, cu impuls puternic de sinucidere prin înec sau aruncare de la fereastră; cinci crize pe zi, uneori cu câte două ore de inconștiență, întotdeauna < în timpul menstruației (Sul. 10m a vindecat).

2. Cap

Confuzie în cap, cu dificultate de a medita; sau slăbiciune, amețeală și stupoare, uneori cu nevoia de a se întinde, mai ales dimineața sau seara, când merge în aer liber ori când urcă o pantă. Vertij și mers clătinat, mai ales când stă așezat, după masă, când face mișcare în aer liber, când se apleacă, privește în jos, merge, urcă o pantă, se ridică de pe scaun, stă întins pe spate, trece peste o apă curgătoare, precum și dimineața, seara sau noaptea, adesea cu greață, sincopă, slăbiciune și sângerare nazală (cu tendința de a cădea spre partea l.; cu dispariția vederii). Cefalee ca și cum ar fi provocată de gaze încarcerate, de o obstrucție în cap sau de un exces. Sensibilitate dureroasă a capului, îndeosebi a vertexului, la cea mai mică mișcare, cu durere la fiecare pas, la tuse, la suflarea nasului sau la masticație. Sensibilitatea vertexului, cu durere apăsătoare la atingere, < de căldura patului, dimineața la trezire; la scărpinare, mușcă și arde. Senzație de plenitudine, apăsare și greutate în cap, îndeosebi în frunte (< la ridicarea capului și după somn și vorbit, > când stă așezat sau culcat cu capul ridicat) și în occiput. Durere sfâșietoare sau junghiuri în frunte ori tâmple, dinăuntru spre afară, < la aplecare, > la comprimarea capului sau când se mișcă. Senzație de gol în partea posterioară a capului, < în aer liber și când vorbește, > în cameră. Pulsații în cap, cu căldură în creier, pulsații ale arterelor carotide și ale inimii, < la trezirea de dimineață, când se mișcă, la aplecare, când vorbește, în aer liber; > în repaus și într-o cameră caldă. Cefalee ca de lovituri de ciocan la vorbirea însuflețită. Zvâcniri în tot capul, cu durere violentă care îi ia vederea și o împiedică să se aplece: afectează mai mult vertexul și este < la spălarea capului (provocat. R. T. C.). Căldură în creștet; picioare reci; bufeuri frecvente. Furnicături dureroase în vertex și tâmple. Durere violentă în vertex seara, ca și cum părul ar urma să fie smuls; acesta se zbârlește în punctele cele mai dureroase. (Durere în vertex, partea r., < între orele 5 și 8 p.m., > la căldură. R. T. C.). Cefalee sfredelitoare în partea superioară, sub vertex; punctul este dureros la atingere externă. Arsură intensă în vertex; a dispărut după ridicare; urmată de o senzație de răcoare în același loc. Durere persistentă; arsură; zvâcniri; apăsare în vertex. Vertex foarte sensibil la atingere; precum și fără atingere. Tensiune în frunte și ochi la efort intelectual; < la ridicarea ochilor, după somn; > când stă așezat în cameră. Tensiune și contracție dureroasă în creier, uneori cu senzația că o bandă ar comprima capul (cu senzația că țesuturile din jurul lui ar fi desprinse, urmată de inflamația oaselor și carie; < pe vreme umedă și rece și în repaus; > la mișcare). Presiune expansivă, ca și cum capul ar fi pe punctul de a plesni, îndeosebi în tâmple. Dureri ascuțite și smucite sau dureri de tracțiune și fulgerătoare în cap. Senzație dureroasă ca și cum creierul ar fi rănit sau contuzionat. Senzație ca și cum capul ar fi moale; ca și cum creierul ar fi fost zdrobit. La mișcarea capului, creierul se lovește de craniu. Congestie sanguină în cap, cu dureri pulsatile, gâlgâit și senzație de căldură în creier. Aflux de sânge la cap; presiune spre exterior la nivelul ochilor; cu vuiet în urechi și căldura feței; în timpul menstruației; în timpul unui scaun moale; noaptea în pat; urcând din piept, cu zvâcniri; < la aplecare, când vorbește, în aer liber; > când stă așezat într-o cameră caldă. Clinchet, bâzâit, vuiet și vibrație în cap. Cefaleea este adesea numai pe o jumătate a capului sau limitată la vertex, occiput ori frunte deasupra ochilor, cu tendința de a încrunta sprâncenele sau de a închide ochii, vedere confuză, incapacitate de a medita, zumzet în urechi și greață, cu tendință de a vărsa. Cefalee cotidiană, periodică și intermitentă, apărând îndeosebi noaptea, seara în pat, dimineața sau după masă; (la fiecare 3, 4, 6, 12 sau 24 de ore; la ora 12 la prânz sau la ora 12 noaptea; < la mijlocul verii sau al iernii). Mișcarea, mersul, aerul liber și meditația declanșează sau < adesea cefaleea. Coșuri cu prurit pe cap, îndeosebi pe frunte. Cruste uscate sau groase, gălbui, pe scalp, cu secreția unui puroi gros și fetid, dar întotdeauna cu prurit intens. Erupție uscată (rareori umedă), fetidă, crustosă, care sângerează ușor, arde și doare ca o rană, în partea posterioară a capului și în spatele urechilor, cu fisuri, > la scărpinare (tinea capitis). (Erupție crustosă pe cap și pe diferite părți ale corpului; cu noduli duri care supurează, irită și împiedică somnul. R. T. C.). Senzație de frig în cap, uneori numai în zone circumscrise. Sensibilitate dureroasă a rădăcinilor părului și a scalpului la atingere. Mobilitatea scalpului. Căderea părului; cu uscăciune accentuată a părului, durere a scalpului la atingere și prurit violent seara, când se încălzește în pat, cu tumefierea glandelor cervicale (și la lăuze). Fontanelele rămân deschise prea mult timp. Capul aplecat înainte în timpul mersului. Prurit la nivelul capului, cu nerăbdare. Exantem și prurit pe frunte.

3. Ochi

Greutate și durere în ochi și pleoape, cu senzație de frecare ca de nisip. Prurit al sprâncenelor. Prurit, gâdilare și senzație de arsură în ochi, cantusuri și pleoape. Dureri ca de contuzie sau rană și usturime în ochi și pleoape. Durerile oculare se extind adesea în cap și sunt < la mișcarea ochilor, precum și la lumina soarelui, care uneori le < până la un grad insuportabil. Durere (tăietoare) în ochiul r., care reapare la atingerea părții r. a vârfului nasului. Înțepături în ochi, mai ales în lumina soarelui și de la lumina unei lumânări. Inflamație, tumefiere și roșeață ale scleroticii, conjunctivei și pleoapelor. Durere în pleoapă ca și cum ar fi frecată de spiculi de sticlă. Durere usturătoare ca de uscăciune a marginilor pleoapelor. Roșeața marginilor pleoapelor. Ulcerații la marginile pleoapelor. Pustule și ulcere în jurul orbitelor, până la obraji. Roșeață inflamatorie a irisului. Afecțiuni în general ale corneei; globului ocular; scleroticii. Opacitatea corneei, ca și cum ar fi acoperită cu praf sau încețoșată, cu un depozit de limfă cenușie între lamele. Pete, vezicule (pustule) și ulcere pe cornee (cu roșeața ochiului). Injectarea vaselor conjunctivei. Pupile inegale, dilatate și imobile sau contractate. Opacifierea cristalinului. Nodul asemănător unui orjelet în pleoape. Ochii lăcrimează, prezintă prurit și sunt percepuți ca fierbinți. Lăcrimare abundentă, mai ales în aer liber; sau uscăciune accentuată a ochilor, < într-o cameră. Durere ca de uscăciune a globilor oculari și senzație ca și cum aceștia s-ar freca de pleoape. Lăcrimare dimineața, cu arsură. Retinită provocată de suprasolicitarea ochilor; congestia nervului optic. Lacrimi uleioase. Secreție abundentă de mucus în ochi, ziua și noaptea. Lipirea nocturnă a pleoapelor. Zvâcnirea și tremurul pleoapelor. Contracția pleoapelor dimineața. Tremurul ochilor. Vedere confuză, ca și cum ar privi prin ceață sau ca și cum înaintea ochilor s-ar afla puf ori un văl. Vedere slabă, cataractă. Încețoșare accentuată a vederii, ca și cum corneea și-ar fi pierdut transparența, cu confuzie în cap și durere surdă în frunte. Obiectele par mai îndepărtate decât sunt. Prezbiopie. Miopie. Vedere încețoșată la citit. Ochii sunt orbiți de lumina zilei. Orbire momentană după privirea îndelungată a unui obiect. Scântei și pete albe sau musculițe mișcătoare, puncte negre și pete înaintea ochilor. Cecitate nocturnă. La închiderea ochilor apar imagini de fețe. Obiectele par galbene. Sensibilitate accentuată (și aversiune) a ochilor față de lumină, îndeosebi față de cea solară și pe vreme caldă și apăsătoare. Halou în jurul luminii unei lămpi; cataractă. Colorație gălbuie a scleroticii.

4. Urechi

Prurit în urechi (în urechea externă). Junghiuri în urechea l. Dureri ascuțite sau de tracțiune ori dureri fulgerătoare în urechi, extinzându-se uneori în cap sau în gât. Otalgii recurente în meningita tuberculoasă. R. T. C.). Căldură arzătoare care iese prin urechi. Gâlgâit în urechi, ca și cum ar conține apă. Scurgere de puroi din urechi. Otoree, < la urechea l. Scurgere din ambele urechi, murdară, foarte fetidă; abundentă, cu miros pătrunzător; provocând uneori o erupție în jurul pavilioanelor auriculare; se opune categoric spălării urechilor. Efecte nocive ale suprimării otoreei; hipoacuzie, mai ales dacă urechile sunt foarte uscate; zgomote în urechi în general, îndeosebi zumzet. Otită la subiecții psorici. Furuncul pe tragus. Acuitate auditivă foarte mare; cel mai mic zgomot este insuportabil, iar cântatul la pian provoacă greață. Pare că ceva vine în fața urechilor. Clipocit în urechi. Hipoacuzie precedată de hipersensibilitate auditivă. Disecie, mai ales pentru vocea umană; din predispoziția la cataruri; < după masă sau după suflarea nasului. Obstrucție și senzație de înfundare (presiune și durere la strănut, ca și cum urechea ar fi ulcerată) într-o ureche, adesea în timpul mesei sau la suflarea nasului. Clinchet, zumzet și vuiet în urechi (seara în pat); uneori cu congestie sanguină în cap. Pocnet în ureche, ca spargerea unei bășici pline cu apă. Excoriație în spatele urechilor. Urechi foarte roșii la copii.

5. Nas

Senzație de sfredelire la rădăcina nasului. (Prurit și) arsură în nări. Tumefiere inflamatorie (roșeață) a nasului, îndeosebi la extremitate sau la nivelul alæ nasi (< la r.). Vârful nasului roșu și lucios. Ala nasi r. și întregul sept inflamate și dureroase la atingere. Inflamație, ulcerație și scabie în nări. Pocnet în nas, ca spargerea unei bășici pline cu aer. Efelide și pori negri pe nas. Herpes de-a curmezișul nasului, ca o șa. Obstrucția nasului, uneori numai pe o parte. Uscăciune accentuată a nasului. Coriză uscată sau coriză fluentă, cu secreție abundentă de mucus. Coriză cu arsură în aer liber, obstrucția nasului în cameră. Scurgere de mucus care produce arsură sau secreția unui mucus gros, gălbui și puriform în nări. La suflarea nasului se elimină sânge sau mucus sanguinolent. (Scurgere nazală de lichid apos striat cu sânge și sincronă cu durere precordială, cefalee severă și dureri în tălpile picioarelor, urină intens colorată și constipație: simptomele au apărut după o udare puternică. R. T. C.). Sângerare nazală, mai ales dimineața și uneori cu vertij (la ora 3 p.m.; după aceea nasul este dureros ca o rană la atingere). Strănut frecvent, chiar spasmodic, precedat uneori de greață. Simțul mirosului intensificat sau diminuat și, de asemenea, pierdut complet. Miros fetid al mucusului nazal la suflarea nasului. Miros de coriză inveterată, de corn ars sau de fum. Miros fetid al mucusului nazal, ca al unui catar vechi.

6. Față

Față palidă sau gălbuie, cu ten bolnăvicios; ochi adânc înfundați în orbite, înconjurați de un cerc albastru. Căldură și senzație de arsură la nivelul feței, cu roșeață intensă a întregii fețe, roșeață circumscrisă a obrajilor sau pete roșii, inclusiv pe gât. Tumefiere palidă sau roșie a feței. Tumefierea obrajilor, cu durere lancinantă. Durere: sfâșietoare în jumătatea r. a feței; apăsare pe osul malar și sub ochi; durere ca de înjunghiere sub zigoma l., cu iradiere fulgerătoare în sus, pe partea laterală a capului. Durere în toate cele trei diviziuni ale nervului al cincilea (l.); după expunerea la frig; curent de aer; îngrijorare; începe la ora 5 p.m. și durează, cu ușoare intermitențe, trei sau patru zile; pe lângă aceasta, dureri ascuțite, fulgerătoare, la fiecare câteva momente; sensibilitate externă extremă. Durere de tracțiune, ascuțită, senzație ca de contuzie, senzație apăsătoare și arzătoare în oasele zigomatice. Erizipel al feței (începând la urechea r. și extinzându-se pe față). Erizipel flegmonos al feței, îndeosebi la nivelul pleoapelor, nasului și urechii (l.). Pielea feței aspră și roșie. Erupție de coșuri pe față și pe frunte. Pecingini umede și pruriginoase pe toată fața, îndeosebi deasupra nasului, în jurul ochilor și pe pleoape; mici vezicule albe grupate și formând cruste. Efelide și pori negri pe față, îndeosebi pe nas, buze și bărbie. Buze uscate, aspre și crăpate. Senzație de arsură și căldură continuă a buzelor. Pete hepatice gălbui pe buza superioară. Tinea faciei. Tremur și tresăriri ale buzelor. Tumefierea buzelor. Tumefierea buzei inferioare, cu erupție pe aceasta. Ulcer crustos pe roșul buzei. Cancer al buzelor. Erupție herpetică în colțul gurii. Erupție dureroasă în jurul bărbiei. Dureri ascuțite, lancinante și de tracțiune și tumefiere dureroasă a maxilarelor. Tumefierea glandelor submaxilare, cu dureri și lancinații la atingere.

7. Dinți

Mare sensibilitate dureroasă a dinților. Mare sensibilitate a vârfurilor dinților. Dureri smucitoare, ca niște șocuri, ascuțite sau de tracțiune; dureri fulgerătoare; dureri pulsatile; senzație de sfredelire și arsură, atât în dinții cariați, cât și în cei sănătoși. Durere dentară sfâșietoare pe partea stg. Pulsații și sfredelire în dinți, < de căldură. Durerea dentară se extinde adesea până la urechi sau în cap și este uneori însoțită de congestie sanguină la cap, cu tremurături de frig și predispoziție la somn, sau de umflarea obrazului. Apariția sau < durerii dentare, mai ales seara; noaptea; sau în aer liber; de asemenea, de la un curent de aer; de la apă rece; în timpul masticației și, uneori, când consumă ceva fierbinte. Durere dentară cu congestii la cap sau junghiuri în urechi. Mucus maroniu pe dinți. Slăbirea dureroasă, alungirea, strepezirea și sângerarea ușoară a dinților. Sângerare, senzația că se desprind și umflarea gingiilor, uneori cu dureri pulsatile (cu senzație de încălzire). Fistula dentalis. Umflătură dură, rotundă a gingiilor, cu eliminare de puroi și sânge.

8. Gură

Uscăciune, căldură și senzație de arsură în gură, uneori dimineața, cu limba umedă. Uscăciune intensă a palatului, cu sete mare; este obligat să bea mult. Gura uscată, insipidă și lipicioasă dimineața. Ptialism în urma abuzului de Mercury sau în timpul febrei. Acumulare de salivă în gură: sanguinolentă; sărată; acidă; amară; sau amestecată cu sânge; chiar și după masă. Miros fetid, uneori acid, al gurii, îndeosebi dimineața, seara sau după masă. Vezicule, bășici și afte în gură și pe limbă, uneori cu arsură sau cu durere ca de excoriație în timpul mesei. Descuamarea mucoasei gurii. Senzație de arsură și gâdilare pe limbă. Durere, umflare și inflamație a limbii timp de trei zile. Limbă uscată, aspră și crăpată, de culoarea cinabrului; sau încărcată cu un depozit alb; ori acoperită cu mucus maroniu, gros și vâscos. Bâlbâială în timpul vorbirii. Acumulare de mucus sărat în gură. Gust: amar; păstos; respingător; de sânge; dulceag; metalic. Gust biliar în gură pe nemâncate, deși alimentele au gust normal. Gust amar, cu senzație de cap greu și proastă dispoziție. Gust acid toată ziua.

9. Gât

Senzație de zgâriere, asprime (senzație de carne vie) și uscăciune în gât (dregere zgomotoasă și curățare a gâtului). Presiune ca de la un dop sau ca de la o tumoră în gât, uneori cu deglutiție dificilă. Junghiuri în gât la înghițire. Senzație ca și cum o bilă tare ar urca în gât, ar închide faringele și i-ar tăia respirația. Contracție și senzație dureroasă de constricție în gât la înghițire. (Senzație de contracție în gât. R. T. C.). Uscăciunea gâtului. Durere ca de excoriație, senzație de arsură și dureri fulgerătoare în gât, < în timpul înghițirii în gol (durerea ca de rană începe pe partea dr. și trece spre stg.; roșeața amigdalelor). Arsură în gât ca de la eructații acre. Senzația, în timpul înghițirii în gol, că înghite o bucată de carne. Senzație ca de dop în gât, cu gust empireumatic. Durere în gât, cu umflarea glandelor gâtului. Alungirea palatului; umflarea palatului și a amigdalelor. Senzația unui fir de păr în gât. Angina gangrenosa.

10. Apetit

Gust rău în gură, cel mai adesea acid, amar sau putrid și dulceag ori dulceag-grețos, < dimineața, la trezire. Gust amar sau prea sărat ori alimente fără gust. Anorexie completă și aversiune față de alimente, mai ales față de carne, pâine de secară, grăsimi și lapte. Aversiune față de alimentele dulci și acre sau dorință pentru acestea, cu anorexie. Sete continuă, chiar și noaptea, adesea cu dorință de bere. Dorință (la alcoolici) de vin și coniac. Apetit nemăsurat și accese de bulimie, uneori cu cefalee, moleșeală și nevoia de a se întinde. Foame devorantă, care îl obligă să mănânce frecvent; dacă nu mănâncă, îl doare capul și trebuie să se întindă. Îi este foame, dar apetitul dispare la vederea alimentelor; simte plenitudine în abdomen; când începe să mănânce, capătă aversiune față de mâncare. Dorință de dulciuri. Tulburări de la consumul de dulciuri. Tulburări de la alimente făinoase. Dorință de alimente crude. Digestie foarte slabă, îndeosebi pentru carne, grăsimi, lapte, acizi și alimente făinoase, toate acestea provocând uneori suferințe mari. Alimentele îndulcite cu zahăr < durerile din stomac și abdomen. Laptele produce regurgitații acre, gust acid în gură și chiar vărsături. După bere persistă mult timp gustul acesteia și apare agitația sângelui. Dezgust față de consumul de vin. După masă, apăsare în piept, greață, presiune și crampe în stomac, colici, umflarea abdomenului, flatulență, vărsături, oboseală intensă, tremurături de frig, confuzie și durere de cap, căldură la nivelul feței, senzație de arsură în mâini, curgere de apă din gură și multe alte suferințe.

11. Stomac

Eructații continue, mai ales goale sau cu gustul alimentelor, ori acide și arzătoare, amare sau fetide, cu gust de ouă stricate, îndeosebi după masă sau noaptea. Eructații zgomotoase imediat ce apasă pe stomac. Pirozis. Încercări nereușite de regurgitare. Alimentele urcă în gât. Regurgitarea alimentelor și a băuturilor, adesea cu gust acid. Pirozis, adesea cu arsură și furnicături în piept. Sughiț. Senzație de greață. Greață care uneori provoacă chiar leșin, cu tremurături, slăbiciune și eructații frecvente, îndeosebi după masă, dimineața, noaptea sau în timpul mersului cu trăsura. Regurgitație apoasă, < dimineața sau după masă, uneori cu durere surdă ori senzație de săpare în abdomen. Eforturi de vomă și vărsături cu alimente și cu substanțe acide sau amare, negricioase, sanguinolente etc.; îndeosebi dimineața, seara, după masă sau noaptea și, uneori, cu greață, dureri de stomac și transpirație rece pe față. După ce mănâncă foarte puțin, stomacul pare complet plin. (Dureri de stomac care urmează unei cefalee, < la ora 10 p.m., obligându-l să se aplece înainte pentru ameliorare, cu gaze și prostrație în timpul defecației. Senzație de strângere spasmodică în stomac la râs și strănut, care îl împiedică să se ridice de pe scaun. R. T. C.). Greutate și plenitudine, presiune și compresiune sau, dimpotrivă, dureri contractive și spasmodice ori senzație de săpare și dureri fulgerătoare în stomac și regiunea precordială, < după masă, noaptea sau dimineața, adesea cu greață și vărsături, anxietate și umflarea abdomenului. Senzație neliniștitoare și neplăcută în stomac, ca și cum în el s-ar afla mai multe obiecte dure, fiecare orientat în altă direcție (vindecat. J. H. C.). Presiune în epigastru în timpul menstruației. Senzație de frig sau de căldură și arsură în stomac. Mare sensibilitate în regiunea stomacului la atingere (sau la apăsare asupra ei; chiar și învelitoarea patului provoacă durere). Umflarea regiunii precordiale. Pulsații în epigastru. Umflătură în epigastru. Senzație de slăbiciune, de gol, de sfârșeală sau de leșin în stomac, în jurul orei 11 a.m.; precum și în alte momente.

12. Abdomen

Sensibilitate dureroasă a hipocondrelor, ca și cum ar fi rănite; presiunea hainelor este neplăcută. Senzație de tracțiune, presiune, tensiune și dureri fulgerătoare în regiunile ficatului și splinei, cu umflare și indurație în ambele regiuni. Junghiuri în splină, < la inspirație profundă și la mers. Dureri fulgerătoare frecvente în regiunea splenică. Inflamația, umflarea și indurația ficatului. Bilă în cantitate crescută. Plenitudine, greutate, tensiune și presiune ca de la o piatră în abdomen, mai ales în epigastru și hipocondre. Mărirea și indurația abdomenului. Dureri de strângere sau senzație de sfâșiere ori dureri contractive și spasmodice în abdomen. Intestinele par ca și cum ar fi strânse în noduri. Dureri fulgerătoare (junghiuri) în abdomen, < pe partea stg. la mers (tuse) sau la inspirație profundă (în jurul ombilicului). După masă, senzație de greutate în partea dr. a ombilicului când respiră (vindecată cu trei doze de Sul. 1m într-un caz de-al meu). Durerile abdominale au, în general, tendința de a afecta partea stg. sau de a se extinde în stomac până la piept și spate, cu respirație împiedicată, greață, anxietate și dispoziție ipohondriacă. Dureri abdominale, mai ales noaptea, după ce mănâncă sau bea ori periodice; < de alimentele îndulcite cu zahăr; > prin aplecarea înainte. Mișcare și senzație de săpare în abdomen sau senzația că ceva este împins spre exterior. Mișcări în abdomen ca pumnul unui copil. Dureri ca după contuzie și zdrobire în tegumentele abdomenului. Sensibilitate dureroasă a abdomenului la atingere, ca și cum întregul interior ar fi carne vie sau ar forma o singură rană mare. Umflarea abdomenului, cu dureri apăsătoare produse de gaze încarcerate, mai ales în partea stg. (cu constipație). Presiune: spre anus; în jos, în timp ce stă întinsă în pat noaptea; a trezit-o. Borborisme și chiorăituri în abdomen. Evacuări frecvente de gaze foarte fetide. Dureri tăietoare în hipogastru, cu scaun fluid. Dureri de strângere în abdomenul inferior; durere în regiunea lombară (și senzație de frig în tot corpul) în timpul menstruației. Între orele 4 și 5 p.m., durere sfredelitoare și fulgerătoare, când în regiunea inghinală dr., când în cordonul spermatic, extinzându-se până la testicul, când în interiorul inelului inghinal, în cavitatea abdominală; urmată de o durere ascuțită, tăietoare, în degetul mare drept de la picior. Umflarea dureroasă și, de asemenea, supurația glandelor inghinale. Protruzia violentă a herniei, cu încarcerare. Hidropizie. Stază portală; congestii hemoroidale; indigestie; constipație etc.

amenințare de peritonită, dureri cumplite extinse în întregul abdomen inferior, survenite după o linguriță de Sul. luată pentru constipație; ameliorarea urmează după purgația cu ulei de ricin. (R. T. C.)

13. Scaun și anus

Constipație și evacuări dure, noduroase și insuficiente. Nevoie frecventă și adesea fără rezultat de a defeca, în principal noaptea și uneori cu presiune asupra rectului și vezicii urinare și durere în anus. Nevoie imperioasă de a defeca. Scaune moi; roșeață în jurul anusului; evacuare obstrucționată, îndeosebi dacă sunt reținute scaune dure. Diaree, îndeosebi când există linia roșie în jurul anusului, iar pacientul nu poate aștepta, ci trebuie să meargă imediat ce simte nevoia; de asemenea, trezire dimineața devreme cu diaree, care îl scoate din pat în mare grabă; tenesmul, în același mod, îl silește să se grăbească; borborisme și rostogoliri în intestine. Holeră asiatică; drept profilaxie, un vârf de cuțit de lapte de sulf pulverizat, purtat în ciorapi, în contact cu tălpile; diaree care începe între miezul nopții și dimineață, concomitent cu vărsături; amorțeala membrelor, crampe în gambe și tălpi, colorație albăstruie sub ochi, piele rece, indiferență; în timpul convalescenței, pete roșii, furuncule etc.; sensibilitate la temperatură, lucrurile calde sunt resimțite ca fierbinți; simptome nervoase (Hering). Diaree cu evacuări frecvente, în principal noaptea și adesea cu colici, tenesme, distensia abdomenului, dispnee, tremurături și slăbiciune până la leșin. Evacuări: mucoase, apoase, spumoase sau acide, cu miros putrid ori conținând substanțe nedigerate. Scaune: aproape negre, moi, vâscoase, grase, cu miros pătrunzător de hidrogen sulfurat. Scaun dur, ca și cum ar fi ars. Scaun cu senzația că a mai rămas ceva și că evacuarea a fost insuficientă. Scurgere de lichid din anus, urmată de materii fecale, noaptea, în timpul somnului. Diaree: nedureroasă; dimineața, obligându-l să se ridice din pat (la ora 5, câte un scaun pe oră până la ora 9); cu alimente nedigerate, involuntară; diaree la copii, verde, cu mucus sanguinolent, cu țipete și plâns. Scaune dizenterice noaptea, cu colici și tenesme violente. Colici înaintea fiecărei evacuări diareice. În timpul scaunului, eliminare de sânge; durere în regiunea lombară; palpitații cardiace, congestie la cap; mâncărime, arsură și înțepături la nivelul anusului și în rect. După scaun, tenesme, constricție la nivelul anusului. Materii fecale albicioase, verzui, decolorate sau brun-roșcate. Evacuări involuntare (la strănut sau râs, cu eliminare de flatus). Evacuări amestecate cu mucus, sânge și materie purulentă. Eliminare de mucus, chiar și cu materii fecale dure. Eliminarea din rect a lumbricilor, ascarizilor și, de asemenea, a unor fragmente de tenie. Prolaps rectal, îndeosebi în timpul evacuării (unui scaun dur). Dureri ascuțite și apăsătoare, mâncărime, dureri fulgerătoare, junghiuri și arsură în anus și rect, chiar și în afara defecației. Arsură în anus înaintea, în timpul și după scaun. Scaunul este urmat de prostrație. Durere surdă chiar în interiorul coccisului, durere surdă, inertă, îngrozitoare, ca și cum inima s-ar opri. Toate durerile par să se îndrepte spre rect, dureri care parcă îi iau viața. Hemoroizi interni cu arsură ca și cum ceva ar mușca anusul, care dispare în poziție culcată și apare când stă în picioare sau umblă (produs. R. T. C.). Hemoroizi care prolabează, supurează și sângerează. Anus inflamat, umflat, acoperit de vene roșii. Excoriație și tumefiere a anusului. Mâncărime intensă în jurul anusului; mâncărimea se întinde posterior, de-a lungul perineului și părților învecinate. Scurgere involuntară de umezeală din anus, cu mâncărime în acesta. Hemoroizi suprimați, cu colici, palpitații, congestie pulmonară; spatele este resimțit rigid, ca după o contuzie. Senzație constantă de apăsare în jos spre anus; împingere în jos după ședere.

14. Organele urinare

Durere violentă în regiunea rinichilor după ce stă mult timp aplecat. Durere surdă în regiunea lombară toată ziua, îndeosebi < în timpul urinării. Urină suprimată sau foarte redusă cantitativ. Nevoie frecventă și uneori foarte imperioasă de a urina. Urină frecventă, abundentă și apoasă, uneori țâșnind cu multă forță, îndeosebi noaptea. Retenție de urină. (Nevralgia colului vezical, durere surdă și apăsare în jos, cu usturime și arsură în uretră. R. T. C.). Frison în timpul urinării. Presiune la scurt timp după urinare, ca de la o vezică plină. Eliminare involuntară de urină (și scaun), îndeosebi la tuse sau la eliminarea flatusului. Udă patul (rămân treji un timp, apoi cad într-un somn profund, în timpul căruia udă patul). Urină roșie, cu sediment; sau albicioasă, tulbure ori intens colorată. Urină ca drojdia; noroioasă, tulbure, redusă cantitativ. Peliculă uleioasă pe urină. Urină fetidă. Urină cu miros de ceai de mușețel (produs. R. T. C.). Eliminare de mucus (alb) din uretră. Gonoree secundară. Sediment albicios, gros sau roșiatic, ca făina, în urină. Urină eliminată picătură cu picătură. Eliminarea dureroasă a câtorva picături de urină sanguinolentă după efort considerabil. Eliminare de sânge și mucus odată cu urina. Mâncărime, dureri ascuțite, dureri fulgerătoare și senzație de arsură în (orificiul) uretrei, în principal în timpul urinării. Atât fluxul de urină, cât și eliminarea materiilor fecale sunt dureroase pentru părțile peste care trec. Urina excoriază părțile. Roșeață și inflamație a orificiului uretral și durere ca la debutul gonoreei. Eliminare de mucus din uretră. Hemoragie uretrală. Dureri fulgerătoare în vezică. Senzație de tragere în vezică dimineața, după urinare. Jet urinar subțire și intermitent. Dureri spasmodice în regiunea lombară și în regiunile inghinale.

15. Organele sexuale masculine

Afecțiuni ale organelor genitale în general. Mâncărime în jurul organelor genitale la culcare, noaptea. Transpirație fetidă în aceste părți. Excoriație între coapse și în regiunea inghinală, în principal la mers. Dureri fulgerătoare în penis și gland. Prepuț rigid, dur, ca pielea tăbăcită, cu secreție abundentă de smegmă fetidă. Inflamație, tumefiere și fimoză a prepuțului (cu eliminare de puroi fetid), cu fisuri profunde, arsură și roșeață. Ulcer profund (supurant), cu margini ridicate, pe gland și prepuț (cu margini tumefiate). Durere surdă, tensiune și dureri fulgerătoare în testicule și cordoanele spermatice. Tumefierea și îngroșarea epididimului. Excoriație și scurgere la nivelul scrotului. Dorință sexuală crescută și iritație voluptuoasă a părților, adesea fără erecție. Slăbiciunea funcțiilor genitale, adesea cu răceală ca de gheață, colorație albăstruie a glandului, prepuțului și penisului și retracția prepuțului. Testicule relaxate și atârnând. Hidrocel. Poluții frecvente, inclusiv la amiază. Spermă apoasă. Eliminare involuntară de spermă, cu arsură în uretră. Eliminare prea rapidă a spermei în timpul coitului. Scurgere de lichid prostatic, în principal în timpul urinării și al scaunului. Impotență. (Indurația testiculelor.)

16. Organele sexuale feminine

Senzație de slăbiciune în organele genitale. Senzație ca de rană în vagin în timpul unei îmbrățișări. Durere ca de travaliu deasupra simfizei. Dureri uterine care se întind din regiunile inghinale spre spate. Posomorâre și teamă cu durere uterină. Presiune asupra părților. (Apăsare în jos cu enurezis nocturn. R. T. C.). Excoriație, mâncărime supărătoare și senzație de arsură în organele genitale; cu erupție papulară în jurul lor. Arsură în vagin; abia poate sta nemișcată. Ascarizi ai vulvei. Inflamația labiilor. Menstruație prea târzie; prea scurtă. Întârzierea primei menstruații. (Amenoree, depresie și teamă cumplite, capul este resimțit plin și greu, urmate de cefalee violentă, amorțeala brațelor și picioarelor, crampe și senzație de greață la molimen. R. T. C.). (Dezvoltare imperfectă a organelor genitale, menstruația nu apare la vârsta obișnuită; sâni insuficient dezvoltați; dureri în jurul umerilor, în stomac după mese, în partea stângă la inspirație; anorexie și vertij. R. T. C.). Catamenii premature și prea abundente; sau prea reduse ori complet suprimate (îndeosebi la persoanele psorice), cu colici, spasme abdominale, cefalee, dureri în regiunea lombară, presiune la stomac, congestie la cap și hemoragie nazală, agitație și chiar crize de epilepsie. Sânge menstrual gros, acru, coroziv pentru coapse; redus cantitativ, închis la culoare; închis la culoare, putrid, cu cheaguri. Înaintea menstruației: cefalee, mâncărime în părțile genitale; colici spasmodice; neliniște; tuse; durere de dinți; pirozis; epistaxis; leucoree și suferințe astmatice. Apăsare în jos în pelvis; congestie uterină. Sterilitate, cu menstruație prea precoce și abundentă. Prolaps: după întinderea brațelor în sus; cu durere în hipogastru, îndeosebi în partea dreaptă; cu metrită; cu hidropizie uterină. Favorizează expulzarea molelor. Grețuri matinale de sarcină care nu ajung până la vărsături, episoade de senzație de leșin și greață în cursul dimineții, salivație abundentă, al cărei gust = greață; aversiune față de carne; dorește bere sau coniac. Hemoroizi în timpul sarcinii și în lăuzie. După menstruație: mâncărime în nas. Sânge menstrual prea palid sau cu miros acid. Leucoree uneori corozivă; care roade și gălbuie, precedată de colici. Cancer uterin; leucoree fetidă, corozivă, ihoroasă; senzație de căldură în creștetul capului, senzație de frig în picioare; valurile de căldură se încheie prin transpirație cu senzație de leșin; slăbiciune în capul pieptului între orele 11 și 12; arsură violentă în vagin, cu senzație dureroasă ca de rană în timpul coitului. Valuri de căldură la climacteriu, cu capul, mâinile și picioarele fierbinți și senzație intensă de gol în stomac. Excoriație și mâncărime la nivelul mameloanelor. Fisuri ale mameloanelor, cu senzație de arsură, sângerând ușor și cu ulcerație (mamelonul ustură și arde foarte tare de îndată ce sugarul îi dă drumul). Glande mamare congestionate și inflamate. Inflamație erizipelatoasă a mamelelor; sunt dure, cu raze roșii care se extind de la mamelon și dureri ca niște junghiuri. Tumefierea mamelelor. Noduli în mamele. Schir mamar.

17. Organele respiratorii

Catar, cu coriză fluentă, tuse, durere în piept ca și cum ar fi în carne vie și tremurături. Răgușeală seara și dimineața, senzație de asperitate și de zgâriere în gât, cu acumulare de mucus în piept. Durere ca de excoriație și furnicături sau gâdilare în laringe, cu tendință la tuse. Senzație de frig în gât în timpul inspirației. Voce răgușită și joasă sau complet stinsă, în general pe vreme rece și umedă. Senzație ca și cum laringele ar fi umflat sau ca și cum ar exista un corp străin în el. Tuse scurtă, uscată. Tuse uscată, uneori obositoare și zguduitoare, cu eforturi de vomă, vărsături și constricție spasmodică a pieptului, îndeosebi seara sau noaptea, în poziție culcată, ori dimineața sau după masă. (Tuse constantă, cu iritația gâtului și respirație șuierătoare. R. T. C.). Tuse umedă, cu expectorație abundentă de mucus gros, albicios sau gălbui, asemenea celui dintr-o coriză veche. Tuse cu expectorație în timpul zilei, fără expectorație noaptea. Tuse scurtă, uscată, cu junghiuri în piept sau în omoplatul stâng. Tuse convulsivă spasmodică, în accese duble succesive, care se urmează la intervale scurte, provocată de gâdilarea laringelui ca de praf; cu expectorație numai în timpul zilei, fie de sânge închis la culoare, fie de materie galben-verzuie, purulentă, fie de mucus rece, alb ca laptele, având în general gust acru, putrid, sărat sau ca de catar vechi. Expectorație fetidă, galben-verzuie, asemănătoare puroiului și cu gust sărat sau dulceag, în timpul tusei. Tuse febrilă, cu hemoptizie. Tuse în general cu expectorație sanguinolentă; îndeosebi cu căldură în piept; hemoragie cu aceeași senzație. La tuse, durere ca de excoriație ori dureri zguduitoare sau fulgerătoare în piept, durere ca după o contuzie ori dureri fulgerătoare în cap, durere abdominală, vedere încețoșată, dureri în șolduri și regiunea lombară. Respirația și conversația provoacă uneori tusea. Se simte sufocat, vrea ușile și ferestrele larg deschise. Respirație îngreunată, îndeosebi din cauza congestiei pulmonare; dacă este însoțită de o senzație de căldură în întregul piept.

18. Torace

Congestie sanguină în piept, cu senzație de plenitudine în acesta. Respirație scurtă; senzații frecvente de sufocare, respirație obstrucționată, dispnee și accese de sufocare, mai ales când stă culcat noaptea, precum și în timpul somnului și, uneori, când vorbește sau merge în aer liber. Dispnee; respirație scurtă și apăsare a respirației când duce brațele înapoi. Astm nocturn. Astm: accese la fiecare opt zile; are păr aspru și țepos; în urma umflării hemoroizilor; alternând cu accese de gută sau psoriazis; din cauza erupțiilor sau secrețiilor suprimate. Incapacitatea de a inspira profund, cu senzația ca și cum pieptul ar fi contractat. Respirație frecventă, scurtă sau șuierătoare. Sforăit și raluri produse de mucus în piept. Dureri fulgerătoare în spate și sacru în timpul inspirației. Senzație dureroasă în piept, ca și cum ceva ar cădea înainte în interiorul acestuia, când își întoarce corpul în pat. Durere ca de contuzie în torace când partea este atinsă. Obstrucție dureroasă în partea stângă a pieptului, cu angoasă și imposibilitatea de a sta culcat pe partea afectată. Greutate, plenitudine și apăsare ca de piatră în piept și stern, < dimineața, precum și la tuse, strănut și căscat. Durere la tuse și strănut, ca și cum pieptul ar fi sfărâmat sau ar plesni. Spasme periodice în piept, cu senzație de constricție, dureri spasmodice, respirație scurtă, colorație albăstruie a feței și imposibilitatea de a vorbi. Pulsații în piept și stern. Slăbiciune a pieptului, resimțită îndeosebi când vorbește, cu oboseală mare în plămâni după ce vorbește sau suspină. Dureri fulgerătoare în piept sau stern, ori extinzându-se spre spate sau în partea stângă, < la tuse, când stă culcat pe spate, în timpul celei mai mici mișcări, când inspiră profund sau când ridică brațele (deasupra capului). Durere în piept din cauza ridicării unei greutăți prea mari sau după inflamația plămânilor. Senzație ca și cum plămânii ar atinge (sau ar zgâria) spatele. Exsudație după pneumonie. Sul. acționează în pneumonie într-un mod analog cu Bell. în afecțiunile cerebrale (Hartlaub, confirmat de Curie). Durerile din piept afectează în principal partea stângă. Senzație de frig sau de arsură în piept, extinzându-se uneori la față. Senzație ca de bulgăre de gheață în partea dreaptă a pieptului. Pete roșii pe tot pieptul; de asemenea, pete maronii sau de culoarea cojii de nucă. O pată galben-închis a apărut pe sânul stâng și s-a răspândit pe tot corpul (cloasmă). Cheloid pe stern.

19. Inima și pulsul

Junghiuri și lovituri în regiunea inimii. Durere ascuțită la inimă, care străbate până între umeri; mai ales cu simptome dispeptice. Dureri tăietoare în jurul inimii, ca de cuțite, care scad sau cresc, durează câteva ore, cu roșeața feței, urmată de senzație generală de frig; accese numai la trezire. Orgasme sanguine intense, cu arsură violentă în mâini. Congestie sanguină violentă spre piept și inimă, uneori cu clocotire în piept, neliniște, senzație de leșin și tremur al brațelor. Senzație de gol în regiunea cardiacă sau apăsare și senzație ca și cum inima nu ar avea suficient loc. Afecțiuni ale inimii în general; de asemenea, ale părții externe a pieptului. Senzație ca și cum inima ar fi mărită. Palpitații frecvente ale inimii, uneori chiar vizibile și însoțite de anxietate; noaptea; în pat; când este pe cale să adoarmă; când urcă o pantă. Inima bate prea repede, iar gâtul i se simțea ca și cum ar fi fost legat de jur împrejur cu o sfoară; și nu a dormit până la ora 5 a.m. (provocat. R. T. C.). Puls dur, plin și accelerat.

20. Gâtul și spatele

Rigiditatea gâtului; la ceafă, cu durere paralizantă, ca de entorsă. Copilul nu-și poate ține capul ridicat, mușchii gâtului fiind atât de slabi. Pecingini pe ceafă. Umflarea și inflamarea ganglionilor cefei și gâtului. Transpirație fetidă la axile. Umflarea și supurația ganglionilor axilari. Pocnituri în vertebrele cervicale, mai ales la aplecarea pe spate. Slăbiciune și dureri ca de scrântire sau durere ca de contuzie în regiunea lombară, coccis și spate, mai ales la mers sau la ridicarea de pe scaun. Durere ca de roadere în regiunea lombară. Durere în regiunea lombară care nu-i permite să stea drept. Noaptea se trezește culcat pe spate. Nu poate sta culcat pe spate din cauza afluxului de sânge la cap. Durere de spate după muncă manuală. Dureri fulgerătoare în regiunea lombară, spate și omoplați, uneori cu respirație obstrucționată. Dureri ascuțite și reumatice, dureri de tracțiune, tensiune și rigiditate în regiunea lombară, spate și ceafă. Senzație de ciupire și arsură între omoplați. Tensiune și durere ca de contuzie între omoplați și la ceafă, care, la mișcarea capului, se extind spre umeri. Junghiuri sub omoplați, care îi taie respirația. Senzație de tracțiune în omoplatul drept, seara, când adoarme. Durere sfâșietoare în omoplatul stâng când stă așezat. Înțepături ca de ac la vârful omoplatului stâng. Dureri ca de entorsă în spate. Pe tot parcursul zilei, durere surdă în regiunea lombară, < la urinare. Deformarea (curbarea) coloanei vertebrale. Înmuierea vertebrelor. Pocnituri ale vertebrelor când apleacă capul pe spate.

21. Membrele

Dureri ascuțite și de tracțiune sau dureri fulgerătoare în membre, mai ales în articulații și, uneori, cu lipsă de forță, rigiditate și senzație de amorțeală în părțile afectate. Dureri ca de scrântire, ca prin contractarea tendoanelor, crampe și spasme în mai multe părți. Pocnituri în articulații, mai ales în genunchi și cot. Umflarea inflamatorie a articulațiilor, cu căldură și roșeață. Furnicături în membre, mai ales în gambe și brațe. Tendința membrelor de a amorți. Slăbiciune și tremur al membrelor, mai ales al mâinilor și picioarelor. Instabilitatea articulațiilor. Membrele „amorțesc”, mai ales când stă culcat. Senzație ca de contuzie și dureri de tracțiune, sfâșietoare, în membre (în părțile externe, în mușchi și articulații, de sus în jos). Durere ca o crampă în mușchii membrelor la mișcare. Umflare și căldură artritice.

22. Membrele superioare

Apăsare pe umeri ca de o greutate. Durere reumatică în umeri, mai ales în cel stâng. Junghiuri care se extind din umăr în piept la mișcare. Junghiuri sub axila dreaptă. Transpirație la axile, cu miros de usturoi. Tresăriri ale umerilor, mâinilor și degetelor. Tresăriri, dureri ascuțite (sfâșietoare) și dureri fulgerătoare în articulațiile și mușchii brațelor, mâinilor și degetelor, precum și în umeri, în principal noaptea, în pat. Crampe nocturne în brațe. Furnicături în brațe și degete. Umflarea brațelor, uneori cu căldură, duritate și dureri lancinante sau de tensiune. Exostoză la braț. Negi pe brațe sau pete miliare pruriginoase ori pete roșii, arzătoare, care apar după spălare. Vezicule purulente în plica cotului. Durere ca de entorsă și rigiditate la încheietura mâinii, < dimineața. Ganglion. Slăbiciune paralizantă a brațelor și mâinilor. Umflarea mâinilor și degetelor mari. Rigiditate și durere ca de scrântire în articulațiile mâinilor și degetelor. Tremur al mâinilor, mai ales când efectuează o muncă de finețe. Contracție involuntară a mâinilor, ca și cum ar fi pe punctul de a apuca ceva. Senzație de frig în mâini și degete. Arsură intensă în palme. Transpirație pe mâini (în palme) și între degete. Erupție de mici papule roșii pe mâini și degete, cu prurit. Negi pe degete. Descuamarea, întărirea, uscăciunea și crăparea pielii mâinilor. Vezicule pruriginoase pe dosul mâinilor. Crăpături și fisuri la articulațiile degetelor. Arsură în pulpa și vârfurile degetelor. Crampe și tresăriri în degete. Contractarea tendoanelor mâinilor și degetelor. Umflare mare și lucioasă (erizipelatoasă) a degetelor. Degete ca moarte. Nodozități pe degete. Ulcere în jurul unghiilor. Fisuri ale unghiilor. Pielițe rupte pe lângă unghii. Panarițiu. Degerături (îngroșate, roșii) pe degete, cu prurit la temperatură caldă. Umflarea și inflamarea vârfurilor degetelor, cu ulcerație subcutanată și dureri sfredelitoare și pulsatile noaptea.

23. Membrele inferioare

Durere ca de ulcerație subcutanată în fese și tuberozitățile ischiatice, mai ales la atingere și după ce a stat așezat mult timp. Umflături purulente și dureroase pe fese. Durere ca de scrântire și ca de contuzie în șold, la cea mai mică mișcare, cu dureri fulgerătoare la fiecare pas. Durere în șold cu contractarea piciorului. Dureri ascuțite și de tracțiune în picioare, mai ales noaptea, în pat. Greutate în picioare, uneori cu tensiune în coapse și genunchi, mai ales noaptea. Pete roșii, exsudative și dureroase pe suprafața internă a coapselor. Mijlocul coapsei ca și cum ar fi fracturat. Tensiune în spațiile poplitee, ca prin contractarea tendoanelor. Umflare mare (albă sau) lucioasă a genunchiului, cu rigiditate și oboseală dureroasă. Phlegmasia alba dolens. Pocnituri, dureri de tracțiune și ascuțite și dureri fulgerătoare în genunchi. Pecingini în spațiile poplitee. Neliniște în picioare și labele picioarelor. Amorțeală și insensibilitate a picioarelor. Oboseală dureroasă și slăbiciune paralizantă a picioarelor, în principal a genunchilor, care cedează frecvent. Înțepături în genunchi și tibie. Pete roșii și erupție miliară pruriginoasă pe picioare. Umflare transparentă a picioarelor. Erizipel la picior și laba piciorului. Pete albăstrui și vene umflate și varicoase la picioare. Durere în gambe la mers. Crampe în gambe și tălpi, mai ales noaptea (în tălpi, la fiecare pas). Tensiune în fosa poplitee, ca și cum s-ar contracta când pășește. Sensibilitate dureroasă a tălpilor la mers. Luxarea ușoară a labei piciorului la mers. Rigiditatea genunchiului și articulației gleznei. Rigiditatea maleolelor. Durere ca de entorsă în glezna stângă când stă în picioare și merge. Glezne slabe. Rigiditate și durere ca de scrântire în regiunea dorsală a labei piciorului. Furnicături în picioare și gambe. Ulcere arzătoare și inveterate pe picioare sau labele picioarelor. Pecingini pe gleznă. Dureri fulgerătoare în labele picioarelor. Senzație de frig în labele picioarelor, mai ales seara, în pat, sau senzație de arsură, în principal în tălpi. Arsură în labele picioarelor; vrea să le găsească un loc răcoros; le scoate din pat pentru a le răcori. Arsură în tălpi; când pășește după ce a stat așezat mult timp; și prurit, mai ales la mers; vrea să le țină descoperite. Crampă în tălpi la fiecare pas. Tălpi reci și transpirate. Transpirație la laba piciorului drept. Durere ascuțită, fulgerătoare, ca de cui bont, în succesiune rapidă, la rădăcina unghiei degetului mare. Umflarea labelor picioarelor și, mai ales, a gleznelor. Umflare roșie și lucioasă a degetelor de la picioare. Prurit la degetele de la picioare care fuseseră degerate anterior. Degerături: roșeață și umflare cu tendință la supurație; îngroșate și roșii, cu fisuri la articulații; prurit < la căldură, în pat. Vezicule pe tălpi, cu senzație de roadere. Ulcer pe regiunea dorsală a labei piciorului. Crampe și contractarea degetelor de la picioare. Senzație de frig și rigiditate a degetelor de la picioare. Furnicături la extremitățile degetelor de la picioare. Umflare mare și lucioasă a degetelor de la picioare. Vezicule ulcerate pe degetele de la picioare, cu senzație de roadere. Bătături, cu dureri apăsătoare sau fulgerătoare.

24. Generalități

[Afecțiuni generale de orice fel care apar pe partea st.; părul capului; partea anterioară externă a capului; interiorul abdomenului, îndeosebi partea st.; spate; regiunea sacrolombară; axilă; regiunea lombară; extremitățile superioare în general; suprafața posterioară și internă a coapsei; extremitatea inferioară în general; unghii. Inflamația mucoaselor în general; tumefierea glandelor. Afecțiuni ale creierului în urma suprimării erupțiilor cutanate. Foarte adesea, când erupția din scarlatină nu apare, nu suportă să fie spălat. Față palidă sau galben-roșiatică. Diminuarea salivei. Spatele este atât de rigid, încât persoana nu se poate ridica din poziția aplecată și este întotdeauna < înaintea unei furtuni. Sângerări din părțile interne în general. Hidropizie a părților interne, îndeosebi la persoanele psorice sau rezultată din suprimarea unei erupții. Uscăciunea părților interne care sunt de obicei umede. <: La trezire, după ce mănâncă; de la efort fizic, incapabil să suporte prea mult exercițiu; când se sprijină de ceva; după menstruație; după consumul de lapte; în timpul transpirației; de la suprimarea transpirației prin cataplasme umede; de la abuzul de Mercury; la ridicare; de la orice mișcare rapidă, precum alergarea; în timpul somnului; după un somn prelungit; în timpul defecației; la copiii al căror tranzit intestinal este regulat, dar care suferă dureri mari la fiecare scaun (când evacuarea intestinelor provoacă multă durere, scaunele sunt tari și noduroase, Nitr. ac.); la întinderea membrelor, îndeosebi a membrului afectat; la înghițirea alimentelor; de la vorbit; de la apă și spălare; ascarizi; viermi în general; de la suprimarea menstruației; de la vărsături; când se încălzește în pat. >: Prin flectarea membrului afectat; nu suportă să-l țină întins. H. N. G.]. Palpitații musculare. Tresăriri și șocuri în anumite părți sau în întregul corp, îndeosebi când stă așezat sau culcat. Accese de spasme. Convulsii epileptice; provocate de o sperietură sau de alergare și, uneori, cu țipete, rigiditatea membrelor, încleștarea dinților și senzația ca și cum un șoarece ar alerga pe spate sau pe brațe. Accese de leșin; sau neliniște isterică ori ipohondriacă, uneori cu vertij, vărsături și transpirație. Este foarte nervos, nu suportă să i se vorbească, ar putea plânge din orice (produs. R. T. C.). Tremurul membrelor, îndeosebi al mâinilor. Senzație de tremur în interiorul corpului. Senzații: de căldură în piept; de căldură oriunde; însoțind orice suferință; de valuri de căldură bruște și frecvente în tot corpul; de contracție a părților interne, mai ales în abdomen, cu impresia că acesta ar trebui bandajat sau susținut; de cerc sau bandă în jurul părților; de zumzet sau vibrație în corp; de lovire sau pulsație în părțile externe; ca de nodul în părțile interne; de asperitate în părțile interne; de tensiune sau rigiditate în părțile externe; de a fi uneori foarte mic, iar apoi din nou foarte mare. Accese de neliniște în întregul corp, care nu permit menținerea poziției șezânde, cu dorința de a întinde și de a contracta alternativ membrele. Mare agitație nervoasă; spre noapte; nu putea dormi. Mare neliniște și orgasm sanguin. Fierbere violentă a sângelui, uneori cu căldură arzătoare în mâini. Epuizare profundă, cu oboseală mare după cea mai neînsemnată conversație sau cea mai scurtă plimbare, tendința de a rămâne mereu așezat și transpirație abundentă, chiar și când stă așezat, citește, mănâncă, este culcat sau merge. Senzația de oboseală este uneori înlăturată prin mers. Slăbiciune musculară, îndeosebi la genunchi și brațe, precum și la gambe, cu mers nesigur. Mers aplecat. Nu poate merge drept; cu umerii aduși înainte. Statul în picioare este poziția cea mai neplăcută; orice poziție în picioare este incomodă. Emaciere extraordinară, uneori cu slăbiciune, oboseală și senzație de arsură în mâini și picioare. Mare sensibilitate la aer liber și la vânt; cu dureri în membre la schimbarea vremii, predispoziție la răcire și numeroase suferințe produse de expunerea la aer liber. Afecțiunile capului și stomacului sunt cele care sunt în principal < în aer liber. Majoritatea suferințelor sunt < sau apar noaptea ori seara, precum și în repaus, când stă mult timp în picioare și la expunerea la aer rece; dispar la mers, la mișcarea părților afectate și, de asemenea, la căldura unei încăperi; însă căldura patului face durerile nocturne insuportabile. Mai multe simptome apar periodic. Când remediile atent alese nu reușesc să producă un efect favorabil, îndeosebi în cazurile acute, Sul. va stimula frecvent reacția și va clarifica tabloul clinic. Suferințe care recidivează constant.

25. Piele

[Cel mai important remediu psoric general pentru aproape orice fel de prurit, rană, ulcer etc.; sugari cu colici foarte intense, cu coșuri, prurit sau erupție pe piele ori cu asperitatea pielii. Tulburări foarte vechi, rezultate din erupții suprimate. Sul. le va face foarte adesea să reapară și le va determina vindecarea. Exanteme în general, pe orice parte a corpului, care sunt < de orice căldură, când persoana se încălzește muncind, în pat etc.; pistrui; ulcere canceroase. Piele uscată; aspră; scuamoasă; prurit voluptuos — „este atât de plăcut să se scarpine”; echimoze; crăparea pielii, îndeosebi când ulcerează; crăparea pielii după ce a fost udată; sensibilitate dureroasă a pielii la copii (sensibilitate dureroasă în pliurile pielii); sfacel brun. Pecingini în general; crăpate; cu scuame; dureroase; cu dureri sfâșietoare; pulsatile etc. H. N. G.]. Prurit cutanat, chiar al întregului corp, < noaptea sau dimineața, în pat, și adesea cu durere ca de excoriație, căldură, prurit (sensibilitate dureroasă) ori sângerarea părții care a fost scărpinată. Erupții ca acelea care apar adesea după vaccinare. (Eczema rubrum. Eczemă gutoasă cu exsudație abundentă. R. T. C.). Seboree a scalpului (utilizat local. R. T. C.). Erupții scabioase și pecingini de culoare galben-verzuie, care încep cu mici flictene pruriginoase, cu areolă roșie. Pete herpetice, roșii, neregulate, furfuracee sau acoperite cu mici flictene, care elimină limfă seroasă. Erupții scabioase. Ectimă cu prurit ziua și noaptea. Erupții miliare, în principal pe membre. Urticarie. Prurit arzător al erupțiilor. Pete hepatice de culoare galbenă sau maronie (pe corp). Inflamație erizipelatoasă, cu dureri pulsatile și fulgerătoare. Papule urticariene, chiar și de la o contuzie foarte ușoară. Roșeață stacojie vie pe întregul corp. Furnicături în piele, în tot corpul. Degerături roșii, tumefiate și ulcerate, cu prurit la căldura unei încăperi. Negi caloși, îndeosebi în jurul degetelor. Piele rece, palidă, uscată. Pielea crapă ușor, îndeosebi în aer liber; fisuri cu durere ca de excoriație. Ragade după spălare. Unghiile se fărâmițează și cad. Pielea mâinilor, tare și uscată. Descuamarea și excorierea pielii în mai multe locuri. Pitiriazis al capului și pieptului. Piele nesănătoasă; cele mai ușoare leziuni sunt urmate de inflamație și ulcerație. Ulcere cu margini ridicate, înconjurate de coșuri pruriginoase, cu areolă roșie sau albăstruie, dureri ascuțite, lancinante și de tensiune; sângerează cu ușurință și secretă puroi fetid și sanios sau galben și gros. Ulcere cu prurit în rană. Granulații exuberante în ulcere. Ulcere fistuloase. Furuncule. Tumefieri închistate sau tumefieri palide, tensionate și fierbinți; abces inflamator. Inflamația, tumefierea și indurarea sau supurația glandelor. Nodozități pe pielea întregului corp, dar mai ales la nivelul sânului, din cauza tumefierii glandelor subcutanate. Tumefiere hidropică, arzătoare, a părților externe. Inflamația, tumefierea și sensibilitatea dureroasă a oaselor. La nivelul oaselor, senzație de constricție sau ca și cum o bandă ar fi în jurul lor. Repulsie față de spălare.

26. Somn

Somnolență de neînvins, îndeosebi după-amiaza și seara, la lumina lumânării. Somnolență irezistibilă ziua, stare de veghe noaptea; în pat, orice loc i se părea tare pentru cap și continuă să-l miște într-o parte și în alta. Adoarme târziu. Doarme cu ochii pe jumătate deschiși. Căscat frecvent. Instalarea întârziată a somnului noaptea sau insomnie, uneori provocată de un aflux mare de idei ori de supraexcitație. Somn prea ușor; sau agitat, cu treziri frecvente, adesea cu tresăriri și sperietură. Trezire prea devreme, cu imposibilitatea de a adormi din nou. Somnul de dimineață este prea prelungit; uneori profund și letargic, cu dificultate de a se ridica dimineața. Somn neodihnitor. Treziri frecvente în timpul nopții, când persoana devine brusc complet trează. Dureri, neliniște și furnicături în membre, anxietate și căldură, colici nocturne; gastralgie, vertij, cefalee, viziuni și iluzii ale simțurilor, palpitații cardiace, suferințe astmatice, foame și sete. Incapacitatea de a dormi altfel decât pe spate, cu capul ridicat. În timpul somnului, agitație și zvârcolire, șocuri în corp și tresăriri ale membrelor, tresăriri și spaimă, vorbit (vorbește tare în somn), țipete, murmure, divagații, delir, lamentații și gemete, sforăit, ochii pe jumătate deschiși, culcat pe spate cu brațele deasupra capului, coșmaruri și somnambulism. La trezire, iluzii ale simțurilor, viziuni înspăimântătoare și frică de fantome. Vise frecvente, fantastice, anxioase, înspăimântătoare și îngrozitoare, care provoacă furie, dezgustătoare și agitate; vise despre foc, despre câini care mușcă, despre posedarea unor haine frumoase, despre cădere, pericol, moarte; vise cu presentimentul evenimentelor din ziua următoare. Vise vii, frumoase, plăcute. Cântă în timpul somnului. Vise fericite, când persoana se trezește cântând; ocupată tot timpul; dorind să atingă ceva, dar neputând să o facă. Vise vii, care rămân întipărite în memorie. După trezire, mintea rămâne mult timp confuză. Imediat după închiderea ochilor îi apăreau grimase stranii și îngrozitoare, pe care nu le putea alunga. A stat culcat într-o reverie și a vorbit, cu ochii deschiși, despre orice viziune care îi apărea, timp de trei nopți consecutive. Vise voluptuoase, cu emisii seminale. Vis viu că stă așezată pe oala de noapte, ceea ce o face să ude patul.

27. Febră

Senzație de frig din lipsa căldurii naturale. Senzație de frig, răceală, tremur și înfiorare, < seara sau noaptea în pat (urmate de căldură și transpirație abundentă), precum și după-amiaza și când merge în aer liber. Senzație de frig înainte de prânz; căldură cu picioare reci după-amiaza. Senzație externă de frig, cu căldură internă și față roșie. Senzație de frig care începe la degetele picioarelor. Frison ușor la ora 10 a.m., care continuă până la 3 p.m., urmat de căldură ce durează două ore, mai ales la cap și mâini, cu dorință de bere. Tremurături parțiale, în principal la spate, piept și brațe, cu răceala mâinilor, picioarelor și nasului. Senzația de frig urcă neîncetat din regiunea sacrolombară pe spate. Frison și febră; fără reacție; declin continuu al forțelor. În timpul tremurăturilor, paloare sau căldură a feței, cefalee și, uneori, valuri de căldură. Valuri de căldură frecvente. Căldură, < noaptea sau seara ori dimineața, precum și după-amiaza, adesea cu roșeață (circumscrisă) a obrajilor, sete arzătoare, senzație de arsură în mâini și picioare; tremurături parțiale, transpirații parțiale, în principal la cap, față și mâini; oboseală și istovire dureroasă a membrelor, răgușeală și tuse, anxietate etc. Căldură nocturnă fără sete, precedată de senzație de frig cu sete. Accese febrile atât înainte de prânz, cât și după-amiaza sau seara, manifestate prin căldură precedată de tremurături și urmată ori însoțită de transpirație, sau prin căldură la nivelul feței, urmată de tremurături. În timpul febrei, palpitații cardiace, delir, slăbiciune, obstrucție și cruste în nas, cu sete violentă; acest ultim simptom poate apărea și înaintea tremurăturilor. Vene tumefiate. Puls dur, rapid și plin (uneori intermitent). Transpirație în general a unor părți izolate; pe partea posterioară a corpului; mare predispoziție la transpirație; transpirație cu anxietate; febre compuse sau intermitente. Sete. Absența transpirației. Transpirație frecventă și abundentă, ziua și noaptea, seara și dimineața, în pat; predispoziție la transpirație în timpul efortului; transpirație parțială, mai ales la cap, ceafă, mâini etc.; transpirație acră. Transpirație foarte debilitantă, cu miros înțepător, foarte rar fetidă, uneori rece. Transpirație cu miros de sulf. Transpirație numai pe o parte a corpului; < noaptea și dimineața.