Sulphur

Pucioasă ; Flori de sulf. Elementul.

Introdus de Hahnemann, experimentat de el însuși, Fr. Hahnemann, Nenning, Wahle, Walther, Chronische Krankh., vol. 4, p. 27 ; Gross, Archiv, vol. 19 ; Helbig, Heraclides, p. 64 ; Knorre, A. H. Z. , vol. 6, p. 37 ; Molin, Archiv. de la Méd. Hom., vol. 3, 1835, p. 377 ; Wurmb, Zeit. des Ver. Hom. Ærtze Oestr., vol. 1, 1857 ; Robinson, Brit. Jour. of Hom., vol. 25, 1867, p. 388 ; Berridge, N. Am. Jour. of Hom., N. S., vol. 3, 1873, p. 499, și Am. Jour. of Hom. Mat. Med., vol. 9, 1876, p. 257 ; de asemenea, simptome consemnate de Macfarlan și Swan.

AUTORITĂȚI CLINICE.

• Melancolie , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 51 ; Dulac, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 129 ; Med. Inv., vol. 9, p. 145 ; Dutton, Hom. Phys., vol. 8, p. 380 ; Melancolie și epilepsie , Fincke, Org., vol. 2, p. 396 ; Ipohondrie , Emmerich, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 594 ; Tulburare mintală , Hoopes, Hah. Mo., vol. 12, p. 471 ; Nebunie religioasă , Kershaw, Org., vol. 3, p. 367 ; Manie , Morgan, H. W., vol. 12, p. 70 ; Accese de plâns , McNeil, Org., vol. 1, p. 481 ; Cefalee , Hah., Hrg., Black, Schelling, Hartl., Bernstein, Hirsch, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 208 ; Hg., A. J. H. M. M., vol. 3, p. 114 ; Wakeman, Med. Adv., vol. 21, p. 118 ; Cooper, B. J. H., vol. 29, p. 683 ; Cooper, Hom. Rev., vol. 12, p. 613 ; Cooper, Hom. Rev., vol. 13, p. 163 ; Cefalee nevralgică , Lowder, B. J. H. , vol. 29, p. 690 ; Cefalee cu greață , Blake, B. J. H., vol. 30, p. 172 ; Cefalee cronică , Skinner, Med. Adv., May, 1890, p. 278 ; Cefalee sifilitică , Thayer, N. E. M. G., vol. 12, p. 146 ; Afecțiune cerebrală , Nankivell, H. W., vol. 8, p. 57 ; Meningită , Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 130 ; Hidrocefalie , Wahle, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 138 ; Williams, N. E. M. G., vol. 8, p. 407 ; Tumoră sanguină occipitală , Farrington, H. M., vol. 7, p. 273 ; Eczemă a scalpului (3 cazuri), Frye, Hah. Mo., vol. 12, p. 226 ; Eczemă impetiginoidă a scalpului , Richards, H. W., vol. 7, p. 261 ; Diminuarea vederii , Skinner, Org., vol. 3, p. 50 ; Orbire a ochiului stâng , Emmerich, A. H. Z. , vol. 89, p. 118 ; Amauroză , Diez, Bethmann, Rück. Kl. Erf., vol. 1, pp. 345, 346 ; Stens, A. H. Z., vol. 79, p. 133 ; Astenopie , Bell, H. M., vol. 6, p. 289 ; Slăbiciune a ochiului drept , Dixon, Hom. Rev., vol. 18, p. 564 ; Tumoră subretiniană , Allen, N. Y. S. Trans., 1871, p. 312 ; Sclerită incipientă , Fanning, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 22 ; Cataractă corticală , Ostrom, Org., vol. 3, p. 207 ; Cataractă , Kirsch, A. H. Z., vol. 85, p. 45 ; Keratită , Norton, N. Y. S. Trans., 1873-4, p. 432 ; Plagă a corneei , Ussher, H. W., vol. 9, p. 271 ; Opacitate a corneei , Baker, H. M., vol. 8, p. 197 ; Pterigion (Sulph. și Calc. ostr.), Miller, H. M., vol. 7, p. 402 ; Hipopion , Hills, N. A. J. H., vol. 21, p. 104 ; Allen, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 86 ; Conjunctivită , Cowperthwait, M. I. , 1875 ; Oftalmie , Segin, Heichelheim, Ng., Rupprich, Stapf, Hartlaub, Schnieber, Tietze, Fielitz, Knorre, Griesselich, Rück, Kl. Erf., vol. 1, p. 243-94, 303 ; Oftalmie catarală, scrofuloasă, artritică , Dudgeon, Croserio, Hartlaub, N. G., Ægidi, Knorre, Gross, Heichelheim, Griesselich, B. J. H., vol. 6, p. 532 ; Oftalmie, hipopion , Gallavardin, Rummel, B. J. H., vol. 23, p. 346 ; Oftalmie , Buchner, B. J. H., vol. 2, p. 208 ; Beretti, Riv. Om., 1875 ; Wakeman, Cowper, Med. Inv., Jan. 15, 1875 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 194 ; Schmitt, Hom. Phys., vol. 3, p. 357 ; Hall, T. H. M. S. Pa., 1872, p. 148 ; Oftalmie și diaree , Hooker, Hom. Phys., vol. 8, p. 359 ; Oftalmie scrofuloasă , Wakeman, Med. Adv., vol. 21, p. 119 ; Meissler, Org., vol. 3, p. 363 ; Oftalmia nou-născuților , Kallenbach, H. in F., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 253 ; Afecțiune a pleoapelor , Berridge, C. M. A., vol. 5, p. 139 ; Umflarea pleoapelor , Berridge, H. M., vol. 10, p. 109 ; Epiforă , Goullon, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 112 ; Entropion, ectropion , Hg., Raue's Rec., 1871, p. 57 ; Blefarită , Higgins, Hah. Mo., vol. 10, p. 398 ; Deformație oculară prenatală , Webster, Hah. Mo., vol. 24, p. 255 ; Nevralgie în ochiul stâng și ovarul stâng , Kershaw, Med. Inv., vol. 6, p. 565 ; Disecozie , Hartlaub, R., Rück Kl. Erf., vol. 1, p. 381 ; Goodno, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 118 ; Surditate , Berghaus, A. H. Z., vol. 95, p. 53 ; Org., vol. 2, p. 125 ; Ussher, Org., vol. 3, p. 244 ; Miller, H. M., vol. 7, p. 44 ; Auz diminuat , Miller, N. Y. S. Trans., 1871, p. 617 ; Otoree , Holeczek, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 381 ; McNeil, Hah. Mo., vol. 24, p. 255 ; McNeil, Hom. Phys., vol. 9, p. 97 ; Burchfield, Med. Adv., vol. 20, p. 432 ; Coriză cronică , Wakeman, Med. Adv., vol. 21, p. 120 ; Coriză , Raue's Rec., 1870, p. 130 ; Catar nazal , Hirsch, J. Pr., 1873, p. 348 ; Afecțiune a nasului , Goullon, A. H. Z., vol. 85, p. 47 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 147 ; Polipi nazali , Schreter, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 403 ; Tic dureros , Nankivell, H. W., vol. 6, p. 55 ; Nevralgie facială , Cooper, B. J. H., vol. 29, p. 681 ; Kershaw, Org., vol. 2, p. 115 ; Kershaw, Org., vol. 2, p. 230 ; Lowder, B. J. H., vol. 29, p. 688 ; Erizipel facial , Hartlaub, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 155 ; Erupție pe față , ---, H. W., vol. 6, p. 80 ; Ganglion submaxilar mărit , Buck, Hom. Rev., vol. 20, p. 622 ; Durere de dinți , Hrg., Bœnningh., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 480 ; Abces gingival, excrescență fungoasă pe gingii , Knorre, Thorer, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 481 ; Stomatită , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 512 ; Stomacace , Nankivell, H. W., vol. 6, p. 136 ; Uscăciunea gâtului , Dixon, B. J. H., vol. 28, p. 372 ; Durere în gât , Hrg., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 541 ; Catar faringian cronic , Urber, A. H. Z., vol. 95, p. 141 ; Difterită , Payr, A. H. Z., vol. 80, p. 90 ; Pirozis , Schrön, Rück., Kl. Erf., vol. 1, p. 594 ; Vărsături , Diez, Elwert, Trinks, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 558 ; Cardialgie etc ., Heichelheim, Diez, Knorre, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 664 ; Gastralgie , Pellicer, El. Crit. Med., June, 1874 ; Cooper, B. J. H., vol. 29, p. 692 ; Tulburare gastrică , Berridge, N. E. M. G., vol. 11, p. 14 ; Nast, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 70 ; A. H. Z., vol. 38 ; No. 9 ; Afecțiune a stomacului , Hofrichter, B. J. H., vol. 11, p. 578 ; Gardiner, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 79 ; Dispepsie , Fincke, Med. Adv., March, 1890, p. 149 ; Hussey, Hom. Phys., vol. 5, p. 168 ; Gastrită cronică , Clifton, H. W., vol. 6, p. 203 ; Gastroenterită , Weber, A. H. Z., vol. 95, p. 141 ; Icter , Baertl, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 704 ; Heyne, N. A. J. H., vol. 22, p. 447 ; Afecțiune hepatică , Martin, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 54 ; Mărirea ficatului , Hofrichter, B. J. H., vol. 11, p. 577 ; Hepatită acută și cronică , Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 102 ; Colică , Griessel., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 762 ; Weber, A. H. Z., vol. 95, p. 141 ; Hills, N. A. J. H., vol. 21, p. 283 ; Tulburări abdominale , Lobeth., Heichelh., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 594 ; Catar intestinal cronic ,

Bojanus, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 112 ; Peritonită , Heyne, A. H. Z., vol. 83, p. 152 ; Hernie , Hrg., Gauwerky, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 792 ; Constipație , Hahnemann, Hrg., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 818 ; Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 84 ; Way, Hah. Mo., vol. 15, p. 83 ; Constipație și hemoroizi , Skinner, Org., vol. 3, p. 347 ; Diaree , Hrg., Hartm., Baertl, Bethm., Tietze, Hartl., Nunez, Jean, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 850 ; (3 cazuri) Weber, A. H. Z., vol. 91, pp. 140, 146 ; Weber, A. H. Z., vol. 91, p. 145 ; Fischer, A. H. Z., vol. 92, p. 62 ; Sorge, A. H. Z., vol. 94, p. 6 ; Theobald, H. M., vol. 7, p. 331 ; Korndoerfer, H. M., vol. 8, p. 442 ; Berridge, H. M., vol. 10, p. 77 ; Higgins, H. M., vol. 10, p. 398 ; ( Sulph . și Calc. carb .) Nankivell, H. W., vol. 8, p. 12 ; Hawkes, H. W., vol. 9, p. 15 ; Hg., A. J. H. M. M., vol. 1, p. 123 ; Hg., A. J. H. M. M., vol. 3, p. 115 ; Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 108 ; Wesselhœft ; N. E. M. G., vol. 3, p. 104 ; Dunham, Jones, N. E. M. G., vol. 6, p. 381 ; (2 cazuri) Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 8, p. 121 ; Hale, Org., vol. 3, p. 87, din Hom. Rev., 1879 ; Kippax, Org., vol. 3, p. 96 ; Gee, Hom. Phys., vol. 6, p. 451 ; Strong, T. H. M. S. Pa., 1882, p. 171 ; Diaree și vărsături , Richardson, Med. Inv., Oct., 1868, p. 1 ; Diaree și holeră infantilă , Wesselhœft, Trans. A. I., 1873, p. 380 ; Diaree cronică , Gallinger, N. E. M. G., vol. 8, p. 495 ; Fellows , Carfræ, B. J. H., vol. 25, p. 507 ; Thomkins, Hom. Phys., vol. 8, p. 353 ; Afecțiune estivală , Jahr, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 203 ; Holeră infantilă , Miller, H. M., vol. 9, p. 202 ; Dizenterie , Gwynn, H. M., vol. 10, p. 457 ; Dizenterie cronică , Hawkes, Org., vol. 2, p. 113 ; Holeră , Hg., A. H. Z., vol. 83, p. 99 ; Hemoragie intestinală , Morgan, H. W., 1876, p. 131 ; Prolaps și hemoragie rectală , Berridge, N. E. M. G., vol. 10, p. 388 ; Hemoroizi , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 1004 ; Berridge, Hom. Rev., vol. 16, p. 498 ; Guernsey, H. M., vol. 5, p. 240 ; Heath, Hom. Phys., vol. 9, p. 200 ; Fincke, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 34 ; Prurit anal , Berridge, H. M., vol. 10, p. 78 ; Ascaris vermicularis , Middleton, N. E. M. G., vol. 6, p. 220 ; Morbus Brightii , Stens, N. A. J. H., vol. 22, p. 451 ; Vezică iritabilă , Laurie, B. J. H., vol. 12, p. 493 ; Retenție urinară , Brisken, Kafka, N. A. J., vol. 22, p. 448 ; Guernsey, Org., vol. 3, p. 271 ; Disurie , H. in F., Schron, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 31 ; Enuresis nocturna , Gauwerky, Nusser, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 46 ; Goodno, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 122 ; Danforth, U. S. M. and S. Jour., Oct., 1870 ; Villeneuve, H. M., vol. 9, p. 222 ; Dificultate la urinare , Lilienthal, Hom. Phys., vol. 2, p. 51 ; Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 84 ; Fistula urinaria , Bernstein, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 52 ; Slăbiciune sexuală , Berridge, Hom. Phys., vol. 6, p. 208 ; ( Sulph . și Con .), Marshall, N. A. J. H., vol. 4, p. 80 ; Spermatorree , Love, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 230 ; Gonoree , Miller, H. M., vol. 7, p. 403 ; Harris, N. A. J. H., vol. 4, p. 344 ; Secreție uretrală gonoreică cronică , Attomyr, Lobeth., Berstein, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 99 ; Goullon, A. H. Z., vol. 91, p. 61 ; Sechrist, H. M., vol. 9, p. 36 ; Prostatită ( Sulph . și Sep .), B. F. J., Med. Adv., vol. 1, p. 474 ; Ulcer pe penis ; pe gambă, Goullon, N. A. J. H., vol. 17, p. 223 ; Hidrocel , Guinness, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 88 ; Afecțiune uterină , Skinner, Org., vol. 1, p. 154 ; Prolapsus uteri , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 346 ; Cancer uteri , Thompson, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 81 ; Hawley, Hom. Phys., vol. 7, p. 470 ; Metroragie , Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 335 ; Menoragie , Swan, N. Y. J. H. , 1873, p. 146 ; Dismenoree , Minton, A. J. H. M. M., 1873 ; Amenoree , Tietze, Knorr, Bernstein, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 256 ; Gorton, Hah. Mo., vol. 7, p. 462 ; Allen, T. H. M. S. Pa., 1883, p. 306 ; Tulburare menstruală , Berridge, Hah. Mo., vol. 10, p. 77 ; Berridge, Org., vol. 1, p. 418 ; Vaginită , Gorton, Hah. Mo., vol. 7, p. 514 ; Leucoree , Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 197 ; Brown, Hom. World, 1879, Org., vol. 3, p. 89 ; Vărsături de sarcină , Sherman, Mass. Trans., 1876, p. 750 ; Dureri post-partum , Morgan, Hah. Mo., vol. 10, p. 317 ; Afecțiuni ale sânilor , Gross, Bethmann, Knorr, Bernstein, Muller, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 425 ; Spasmus glottidis , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 160 ; Afonie , B., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 70 ; Wesselhœft, Trans. A. I. , 1873, p. 380 ; Holcombe, N. E. M. G., vol. 4, p. 10 ; Laringită , Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 101 ; Gripă , Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 50 ; Payne, N. E. M. G., vol. 4, p. 232 ; Bronșită , Fairbanks, Med. Inv., vol. 8, p. 416 ; Miller, Hah. Mo., vol. 10, p. 160 ; Catar bronșic acut , Miller, Hah. Mo., vol. 7, p. 403 ; Astm , Hoffendahl, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 199 ; Owens, O. M.& S. Rep., vol. 5, p. 348 ; Tuse , Hartlaub, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 173 ; Hesse, A. H. Z., vol. 111, p. 43 ; Rushmore, Med. Adv., March, 1890, p. 164 ; Martin, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 124 ; Roberts, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 219 ; Tuse cronică , Nankivell, Hom. Rev., vol. 11, p. 216 ; Tuse convulsivă , B. in D., Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 84 ; Senzație de plenitudine în piept etc ., Farrington, N. E. M. G., vol. 6, p. 385 ; Durere în piept , C. M. A., vol. 5, p. 381 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 4, p. 289 ; Berridge, N. E. M. G., vol. 10, p. 164 ; Nevralgie toracică , Cooper, N. A. J. H., vol. 29, p. 686 ; Pneumonie , Muller, Wurm, Holeczek, Noack, Rück, Kl. Erf., vol. 3, p. 335 ; Goullon, A. H. Z., 1875, p. 165 ; (5 cazuri) ; Wurmb and Caspar, B. J. H., vol. 11, p. 381 ; Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 103 ; Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 8, p. 218 ; T. A. I. H. , 1873, p. 380 ; A. J. H. M. M., vol. 4, p. 59 ; Miller, Hah. Mo., vol. 8, p. 317 ; Pearson, Med. Inv., Jan., 1875, p. 28 ; Berridge, N. A. J. H., vol. 22, p. 187 ; Org., vol. 2, p. 338 ; Pleurită , Cigliano, A. H. Z., vol. 83, p. 30 ; Kunkel, Hah. Mo., vol. 15, p. 296 ; Revărsat pleural ( Sulp . și Arsen .), Sorge, H. Kl., 1873, p. 129 ; Kraizell, A. H. Z., vol. 78, p. 54 ; Hidrotorax, Talbot, N. Y. S. Trans., pp. 219-225 ; Hemoptizie , Heichelheim, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 224 ; Ftizie , Hartlaub, Jahr, Schelling, Kreussler, Haustein, Attomyr, Vehsem, Griessel., Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 407 ; O. M. and S. Rep., 1873, No. 5, Brigham, Med. Adv., vol. 6, p. 95 ; Afecțiune pulmonară , Goullon, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 267 ; Dureri în regiunea inimii , Fincke, Med. Adv., March, 1890, p. 148 ; Afecțiune cardiacă , Noack, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p.

459 ; Lippe, Org., vol. 2, p. 430 ; Cheloid pe stern , Keghel, Med. Adv., vol. 20, p. 107, din A. H. Z. ; Gușă , Peschier, T. H. M. S. Pa., 1883, p. 210 ; Durere de spate , Hartlaub, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 475 ; Ulcer pe spate , Wakeman, Med. Adv., vol. 21, p. 117 ; Curbură a coloanei vertebrale , Goodno, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 24 ; Gallupe, Org., vol. 1, p. 480 ; boala Pott, Cooper, B. J. H., vol. 30, p. 276 ; Ulcer pe umăr , Cranch, Med. Inv., mai, 1875, p. 393 ; Durere la deget , Sherbino, Hom. Phys., vol. 9, p. 419 ; Panarițiu , Hartlaub, Bernstein, Holezeck, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 569 ; panarițiu, Berridge, Hom. Phys., vol. 6, p. 171 ; Coxalgie , Kretschmar, Diez, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 576 ; Coxită , Lutze, A. H. Z., vol. 110, p. 172 ; Paralizia piciorului , Owens, Ohio, M. and S. Rep., vol. 5, p. 349 ; Dureri la nivelul picioarelor , Berridge, Hom. Phys., vol. 8, p. 553 ; Umflarea genunchiului , Tietze, Ohlhauth, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 589 ; A. H. Z., vol. 89, p. 87 ; Gonită , Terry, N. A. J. H., vol. 25, p. 316 ; Venă dilatată la nivelul piciorului , Berridge, Hom. Phys., vol. 4, p. 289 ; Ulcer al piciorului , Rushmore, Hom. Phys., vol. 5, p. 38 ; Umflarea labei piciorului , Berridge, Hom. Phys., vol. 4, p. 291 ; Erupție herpetică pe laba piciorului , Lilienthal. N. A. J. H., vol. 9, p. 444 ; Miros fetid al picioarelor , Hawkes, Org., vol. 2, p. 113 ; Furnicături în picioare , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 111 ; Bătături și degerături , Harman, N. E. M. G., vol. 6, p. 438 ; Debilitate , Dixon, Hom. Rev., vol. 17, p. 234 ; Nevralgie intermitentă , (6 cazuri), Brown, Hom. Rev., vol. 16, p. 93 ; Spasme , Rückert, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 596 ; Rückert, A. H. Z., vol. 80, pp. 100-125 ; Korndoerfer, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 127 ; Sawyer, Hom. Phys., vol. 7, p. 336 ; Coree , Goodno, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 120 ; Payne, H. M., vol. 6, p. 352 ; Epilepsie , Rückert, A. H. Z., vol. 111, p. 21 ; Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 100 ; McNeil, Org., vol. 1, p. 481 ; Baker, Med. Inv., 1875, p. 371 ; N. Y. S. Tr., 1874, p. 174 ; Baxter, Proc. H. M. S., Ohio, 1874, p. 108 ; Nankivell, Hom. Rev., vol. 17, p. 234 ; Stens, H. M., vol. 8, p. 555, A. H. Z., vol. 83, pp. 12-128 ; Paralizie după avort spontan , Farrington, Org., vol. 3, p. 92 ; Vise înspăimântătoare , Attomyr, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 60 ; Teroare nocturnă , Nankivell, Hom. World, martie. 1873, p. 57 ; Crize de frison , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 82 ; Febră continuă , Gardiner, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 105, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 104 ; Febră intermitentă , Miller, H. M., vol. 7, p. 404 ; (2 cazuri), Watzke, Hom. Jour., vol. 1, p. 219 ; Cooper, Hom. Rev., vol. 13, p. 169 ; B. J. H., vol. 29, p. 668 ; Steinrauf, Hom. Phys., vol. 5, p. 359 ; Fornias, Hom. Phys., vol. 7, p. 169 ; Jennings, Allen's Int. Fever, p. 236 ; Febră remitentă , Wesselhœft, Trans. A. I. , 1873 ; p. 380 ; (2 cazuri), N. E. M. G., vol. 8, p. 119 ; Febră reumatică , Theobald, Hom. Phys., vol. 9, p. 248 ; Febră tifoidă , Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 104 ; Febra Chagres , Cooper, B. J. H., vol. 32, p. 698 ; Anemie , Burr, N. E. M. G., vol. 2, p. 150 ; Cloroză , Hartman, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 280 ; Asimilație deficitară , Miller, H. M., vol. 10, p. 164 ; Marasm , Middleton, H. M., vol. 5, p. 150 ; Scrofuloză , Griesselich, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 413 ; Afecțiuni ale copiilor , Ring, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 263 ; Sifilis ereditar , Beckwith, Med. Adv., vol. 2, p. 227 ; Scorbut , Mackechnie, B. J. H., vol. 32, p. 320 ; Reumatism , Bethmann, Emmerich, Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 546 ; Small, U. S. M. and S. Jour., vol. 7, p 291 ; Wesselhœft, T. A. I. H. , 1873, p. 380 ; Burr, N. E. M. G., vol. 2, p. 148 ; Gută reumatică , Blake, B. J. H., vol. 30, p. 124 ; Ment a gra, K. in L., Hom. Klin., 1869, p. 53 ; Efecte nocive ale vaccinării , Skinner, Hom. Phys., vol. 6, p. 193 ; Nankivell, H. W. vol. 7, p. 206 ; Tumoră chistică , Shepard, Org., vol. 1, p. 324 ; Cloasmă , McComber, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 20 ; Erizipel , Lilienthal, H. M., vol. 10, p. 373 ; Scarlatină , Weber, Lorbacher, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 66 ; Wells, N. A. J. H., vol. 24, p. 386 ; Rujeolă , Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 102 ; Utilizare în variolă , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 110 ; Furunculi , Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 102 ; Erupție veziculară și tuse , Higgins, Hah. Mo., vol. 10, p. 399 ; Scabie , Hahnemann, Kammerer, Lobethal, Bredenoll, Hartman, Valenti, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 215 ; Blair, Trans. Ohio State Med. Soc., 1869, p. 7 ; Thayer, N. E. M. G., vol. 9, p. 145 ; Hartlaub, A. H. Z., vol. 82, p. 41 ; Jahr, A. J. H. M. M., vol. 2, p. 203 ; Urticarie , Pettet, Ohio, M. and S. Rep., vol. 5, p. 287 ; Acnee punctată , Blake, B. J. H., vol. 30, p. 122 ; Eczemă , Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 113 ; Blake, B. J. H., vol. 30, p. 118 ; Eczema umbilicale , Arcularius, N. A. J. H., vol. 20, p. 147 ; Eczema impetiginoides , Heinrich, A. H. Z., vol. 79, p. 15 ; Arcularius, N. A. J. H., vol. 20, p. 146 ; Eczemă cronică , Sherbino, Hom. Phys., vol. 9, p. 422 ; Impetigo, pustulație psorică , Nankivell, Hom. Rev., vol. 11, p. 271-2 ; Psoriazis , Arcularius, N. A. J. H., vol. 19, p. 412 ; Stow, N. Y. S., Trans., 1871, p. 617 ; Crusta serpiginosa , Goullon, A. H. Z., vol. 85, p. 54 ; Porrigo favosa , H. W., vol. 7, p. 260 ; Molluscum , Wesselhœft, N. E. M. G., vol. 3, p. 103 ; Ihtioză , ( Sulph . și Ars .), Pratt, Tr. H. M. S. N. Y., 1870, p. 480 ; Rupia syphilitica , Betts, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 101 ; Erupție asemănătoare rupiei , McClelland, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 113 ; Intoxicație cu Rhus , Waltz, Med. Adv., vol. 21, p. 232 ; Erupție suprimată din intoxicația cu Rhus , Biegler, Hom. Phys., vol. 6, p. 106 ; Erupție , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 167 ; Stow, N. Y. S. Trans., 1869, p. 304 ; Exantem cronic , ( Sulph . urmat de Calc .), Kraizell, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 26 ; Erupție cronică , Kraizell, A. H. Z., vol. 78, p. 159 ; Erupție cutanată sifilitică , Fulton, Med. Adv., oct., 1889, p. 269 ; Boli cutanate , Lobethal, Altmüller, Englehardt, Knorre, Griesselich, Heichelheim, Attomyr, etc., Rück. Kl. Erf., vol. 4, pp. 225, 263, 292, 307, 311, 314, 318 ; Dixon, B. J. H., vol. 28, p. 371-378.

PSIHIC [1]

Inconștiență.

Memorie slabă, îndeosebi pentru nume ; nu-și amintește ceea ce s-a petrecut recent ; uitare.

După mese, congestie la cap, cu pulsații și uitare ; se simte ca și cum ar fi nebună ; nu știe dacă a făcut ceea ce intenționa sau dacă obiectele văzute sunt într-adevăr acolo, ori dacă doar și le imaginează, până când le atinge ; menstruații reduse cantitativ și întârziate.

Repetă tot ce i se spune din cauza dificultății de înțelegere.

Mare distragere a minții ; nu-și poate fixa mintea asupra lucrurilor din fața sa și își face treaba cu neîndemânare.

Pare stupid, lipsit de judecată, confuz, evită conversația.

Lentoare mentală ; gândire dificilă ; folosește greșit cuvintele sau nu găsește cuvintele potrivite când vorbește ori scrie.

Numeroase idei morbide, extrem de neplăcute, care provoacă ranchiună ; își neglijează ocupațiile ; < seara în pat, când ideile îl împiedică să adoarmă.

Își bate capul cu subtilități metafizice.

Iluzii fantastice ; monomanie ; închipuiri.

Fericire și mândrie nechibzuite, crede că posedă lucruri frumoase ; chiar și zdrențele îi par frumoase.

Delir ; imbecilitate ; nebunie.

O fetiță cu nebunie religioasă ia literal pasajele din Scriptură și acționează conform lor.

Nebunie furioasă ; umblă fără țintă pe străzi ; după suprimarea unei tinea capitis.

Foarte înclinat să plângă fără motiv.

Geme și se plânge, frângându-și mâinile zi și noapte, sete mare, poftă de mâncare redusă, înghite mâncarea în grabă.

La aproximativ o oră după ce adoarme, tresare brusc și țipă, sare din pat și aleargă de colo-colo ca un maniac, de două sau trei ori în fiecare noapte ; își frânge mâinile, transpiră abundent și tremură.

Grabă involuntară când apucă orice lucru și când merge.

Nu are dispoziție pentru nimic, muncă, plăcere, vorbire sau mișcare ; indolență psihică și fizică.

Mare încăpățânare ; nu-i place să aibă pe nimeni în preajmă.

Sătul de viață, tânjește după moarte.

Dezgust, până la greață, față de orice emanație provenită din propriul corp.

Sentimental ; dispoziție schimbătoare.

Fire sensibilă.

Plânge ușor din cel mai mic motiv.

Tristețe : fără motiv ; fără curaj ; sătul de viață.

În timpul zilei, tristă, plângăreață ; plânge dacă cineva încearcă să o consoleze.

Seara, tristețe bruscă și lipsă de înclinație pentru orice.

În timp ce merge în aer liber, tristețe bruscă ; este copleșită de gânduri anxioase, deznădăjduite, de care nu se poate elibera și care o fac suspicioasă, irascibilă și plângăreață.

Foarte deprimat, ipohondru și suspină.

Deprimată din cauza bolii sale și prost dispusă.

Dispoziție melancolică ; preocupată de speculații religioase sau filosofice ; anxietate privind mântuirea sufletului ; indiferență față de soarta altora.

Insomnie, dezgustată de viață, se teme de viitor, în care nu vede decât nenorocire și suferință. θ Melancolie.

Femeie, æt. 41 ; menstruații neregulate ; melancolie profundă ; se consideră dezonorată ; vorbește despre moarte, viața i se pare insuportabilă ; zgomotul și mirosurile o irită foarte mult, de asemenea cea mai mică contrazicere sau vreun sfat (Nux vom. [600] a restabilit menstruația).

Melancolie și epilepsie, cu puternică tendință impulsivă spre sinucidere, prin înec sau aruncându-se de la fereastră ; crize epileptice, până la cinci pe zi, uneori cu două ore de inconștiență, întotdeauna < în timpul menstruației, Sulph. 10m. a vindecat.

Frecvent, în timpul zilei, crize de melancolie care durează câteva minute, se simte extrem de nefericită fără motiv, dorește să moară.

Mare deprimare, cu gânduri de sinucidere ; se simte inferioară tuturor ; nu poate lua nicio hotărâre ; apatică, incapabilă să lucreze ; nu poate înțelege nimic din ceea ce citește ; mare dezgust, până la greață, față de mirosurile propriului corp ; catar cronic, cu secreție galbenă neiritantă ; îi apare un nod în gât, trebuie să înghită continuu ; < într-o cameră caldă ; constipație cu nevoie frecventă de defecație, fără rezultat, însoțită de eliminarea unor gaze fetide care îi provoacă mult dezgust ; amenoree de cinci luni ; senzație de greutate în regiunea pelvină când merge ; ten pământiu, cu acnee ocazională.

Își distruge hainele, își imaginează că are totul din belșug.

Prea leneș să se ridice și prea nefericit pentru a trăi.

Dispoziție ipohondriacă în timpul zilei, vesel seara.

Ipohondrie după suprimarea unei erupții.

Îngrijorată de fleacuri. θ Deplasare uterină.

Supărări și idei morbide din trecut iau naștere din cele mai neînsemnate gânduri și din fiecare întâmplare a vieții și continuă să se asocieze cu noi supărări, astfel încât nu se poate elibera de ele.

Tresărire violentă, chiar și atunci când îi este rostit numele.

Anxios, temător.

Mare anxietate, teamă că va ajunge la ruină ; umbla de colo-colo frângându-și mâinile ; a încercat să fugă ; față palidă ; ochi terni ; apăsare la nivelul capului ; durere în epigastru ; scaune albe, tari ; frisoane frecvente.

Anxietate : seara în pat ; cu căldură la nivelul capului și picioare reci ; la trezire, cu căldură noaptea ; ca și cum ar fi iminentă o mare nenorocire ; cu palpitații, împiedică adormirea.

Foarte agitat și foarte irascibil.

Dispoziție excitabilă, se irită ușor, dar se căiește repede.

Dispoziție iritabilă ; se excită ușor și este mereu preocupat de sine.

Teamă de a fi spălat (la copii).

Morocănos ; iritabil ; iute la mânie.

Prost dispus și cârcotaș.

Proastă dispoziție și mare lipsă de înclinație de a vorbi.

Prost dispusă ; supărată pe sine ; orice o face nerăbdătoare.

S-ar sfâșia de supărare.

Copilul este insuportabil de violent și greu de liniștit.

Atât de încăpățânat și morocănos, încât nu răspunde nimănui și nu tolerează pe nimeni în preajma sa ; nu poate obține destul de repede ceea ce dorește.

Egotism.

Nu-și găsește liniștea nicăieri, nici ziua, nici noaptea.

SENSORIU [2]

Senzație de obtuzitate a capului : seara ; la trezirea din timpul nopții ; dimineața, cu presiune în frunte până la amiază ; după mersul în aer liber ; și confuzie ; ca din cauza unui aflux de sânge, îndeosebi la urcarea treptelor.

Greutate în cap : orice mișcare era neplăcută ; în șezut, culcat, în mișcare și la aplecare ; și amețeală ; și confuzie.

Greutate și plenitudine în frunte, < la ridicarea capului, după somn, după ce vorbește ; > în șezut sau culcat cu capul sus.

Confuzie în cap : ca din cauza somnului insuficient ; la trezire, dimineața ; recurentă frecvent ; dureroasă ; după somn ; după cină ; înainte de amiază ; cu amețeală ; de lungă durată ; la 11 A. M., și amețeală, cu întunecarea vederii ; și durere surdă în occiput, ca și cum o bandă ar fi strâns legată în jurul frunții ; și greutate a capului, după somn ; seara ; și apăsare în frunte.

Capul pare dilatat.

Vertij : în șezut sau în picioare ; cu epistaxis, dimineața ; la aplecare ; la ridicarea din pat ; la mersul în aer liber ; cu greață ; cu dispariția vederii ; cu tendința de a cădea spre stânga ; < după mese, mai ales după cină ; înainte de amiază ; când merge deasupra unei ape curgătoare sau privește obiecte aflate în mișcare rapidă ; ca și cum s-ar legăna și ca și cum patul nu ar fi suficient de mare ca să-l cuprindă ; ca o clătinare, în timpul mersului ; în timp ce mergea în aer liber, nu putea păși ferm ; nu îndrăznea să se aplece sau să privească în jos și era obligată să se sprijine pentru a evita căderea ; tendință de a cădea înainte la ridicarea bruscă de pe scaun ; dimineața, ca și cum ar sta pe un teren care se clatină ; din stază venoasă și senzație de plenitudine în abdomen, constipație, flatulență ; hemoroizi suprimați ; din cauza unei erupții cutanate retrase sau suprimate ; cronic, cu secreții iritante.

Stupoare, cu față palidă, căderea mandibulei, ochii pe jumătate deschiși, transpirație rece pe față, suprimarea urinei și tresăriri frecvente ale mușchilor.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Aflux de sânge la cap : presiune spre exterior la nivelul ochilor ; cu vuiet în urechi și căldură a feței ; în timpul menstruației ; în timpul unui scaun moale ; noaptea, în pat ; urcând din piept, cu pulsații ; < la aplecare, când vorbește, în aer liber ; > în șezut, într-o cameră caldă.

Cefalee : în frunte, dimineața ; ca din cauza unei greutăți care apasă pe partea superioară a creierului și a unui cordon legat în jurul capului ; > prin închiderea ochilor ; cu greață ; la aplecare ; la urcarea treptelor ; ca și cum creierul s-ar lovi de craniu când dă din cap ; fiecare pas se resimte dureros ; violentă, noaptea, tulburând somnul ; apăsătoare în frunte, dimineața după ridicare, precum și după-amiaza, în timpul menstruației ; apăsătoare, dintr-o tâmplă în cealaltă ; apăsătoare, în vertex, dimineața și seara, ca și cum ochii ar fi împinși în jos ; smucitoare ; tensivă ; sfâșietoare, ca de fierăstrău ; cu junghiuri ; junghiuri în ochi, spre exterior ; ca niște lovituri de ciocan, după o conversație însuflețită ; ca niște lovituri ce străbat capul ; pulsatilă, dimineața ; durere surdă în frunte și confuzie ca și cum ar fi consumat prea multă băutură alcoolică, dimineața, persistând până la amiază ; în frunte la trezire, dispărând după ce se ridică și se spală ; apăsătoare, în occiput ; apăsătoare, deasupra sprâncenelor, aproape toată ziua ; deasupra ochiului drept, persistând până la amiază ; deasupra ochilor, în fiecare dimineață ; ca din cauza unui corize oprit ; ca de la o scândură în fața capului ; ca și cum ar fi strânsă cu șurubul, în frunte și deasupra ei ; sfâșietoare, în frunte ; ca de ciupire, dintr-o tâmplă în cealaltă ; fulgerătoare, în tâmple, aproape de ochi, la mișcarea acestora sau când privește ceva ; înțepătoare, în tâmple ; violentă, în vertex, seara, ca și cum părul ar fi smuls ; acesta se zbârlește în punctele cele mai dureroase ; sfredelitoare, în partea superioară, sub vertex, punctul fiind dureros la atingere ; apăsătoare, în vertex, obligă la încrețirea frunții și la strângerea ochilor ; arzătoare, în vertex la trezire, urmată de o senzație de răcoare în același loc ; surdă și pulsatilă, în creștet ; în partea stângă a occiputului, ca din congestie, după trezire ; pulsatilă, în partea stângă a occiputului, transformându-se în cele din urmă, în fiecare zi, într-o smucitură, ca și cum capul ar plesni ; pulsatilă, noaptea ; apăsătoare, în occiput, noaptea ; nocturnă, cu insomnie ; la fiecare a șaptea zi ; congestivă ; nervoasă ; catarală ; reumatică ; gutoasă ; sifilitică ; din cauza erupțiilor suprimate ; din cauza abuzului de băuturi spirtoase sau de substanțe metalice, loțiuni capilare etc. ; din cauza debilității, pierderii lichidelor organice, studiului intens etc.

Durere sfâșietoare sau junghiuri în frunte ori în tâmple, din interior spre exterior ; < după ce mănâncă sau la aplecare ; > la comprimarea capului sau când se mișcă.

Furnicături dureroase în vertex și în tâmple.

Senzație de gol în occiput ; < în aer liber și când vorbește ; > în interior.

Durere de tracțiune și sfâșietoare care străbate capul.

Cefalee cu stare de rău, foarte debilitantă, o dată pe săptămână sau la fiecare două săptămâni ; durere sfâșietoare, stupefiantă, amorțitoare.

Senzație de frig în jurul capului, un punct rece continuu în vertex ; frig pătrunzător, cu zumzet în urechi.

Senzație ca și cum capul ar fi mărit.

Căldură în creștetul capului ; picioare reci ; îmbujorări frecvente.

Durere sfâșietoare severă în regiunea frontală ; îndeosebi în jurul ochilor și al nasului, părțile afectate fiind extrem de sensibile la atingere, ca și cum s-ar fi aplicat un vezicant ; în același timp, senzație de frig în cap și în corp ; la aplicarea căldurii, pulsul devine mai rapid ; junghiuri prin ochi ; accese zilnice, paroxistice, inclusiv noaptea, precedate de formicație în nas, ca și cum ar urma să strănute, tuse scurtă, căscat, urmate de transpirație. θ Cefalee.

Dureri pulsatile, sfâșietoare în occiput, extinzându-se înainte, cu greață, vărsături și presiune în ochi ; accese precedate de flatulență ; după două sau trei zile, cefaleea dispare, apoi se formează vezicule în gură, cu căldură în gură, care dispar și sunt urmate de dureri în gât ; accese la fiecare trei sau patru săptămâni. θ Cefalee.

În fiecare dimineață la ora 9, durere apăsătoare severă în frunte, cu căldură și zumzet în cap, crescând până la amiază și dispărând la 4 P. M. : cu durata de câteva luni ; după suprimarea unei erupții pruriginoase. θ Cefalee.

Dureri severe, pulsatile și apăsătoare în cap, < de alimentele calde, căldura camerei și la soare ; congestie la cap cu pierderea conștienței, > prin stropirea cu apă rece ; uneori, prurit anal ; constipație ; flatulență ; după suprimarea unei erupții pruriginoase.

În jurul orei 10 A. M., durerea începe la extremitatea internă a sprâncenei stângi și avansează constant până cuprinde întreaga arcadă supraciliară, care devine foarte sensibilă la atingere ; lăcrimarea ochiului stâng și diminuarea vederii ; durerea atinge apogeul la amiază, apoi scade treptat și până seara dispare ; durata medie a acceselor este de zece zile ; durerea < din cauza grijilor și în timpul menstruației ; adesea isterică și cu senzație de leșin ; acnee facială ; trece adesea o săptămână fără scaun. θ Cefalee cu stare de rău.

Cefalee nocturnă < la cea mai mică mișcare în pat ; greutate în cap, îndeosebi în occiput ; dureri în cap ca și cum acesta ar plesni ; junghiuri, zumzet în cap ; durere pulsatilă în vertex, senzație de frig, un punct rece pe cap.

Timp de trei ani, cefalee ; simptomele se agravează tot mai mult până la mijlocul verii, apoi scad constant ; nu suportă să se agite ; nu poate rămâne mult timp într-un loc încălzit ; leșină frecvent din cauza durerii ; este extrem de nervoasă ; paroxisme, în general, la fiecare două sau trei zile ; durerea începe în partea stângă a capului, uneori se extinde în tot capul ; > de frig ; < de căldură, meditație, agitație și după ce mănâncă ; durează, în general, douăzeci și patru de ore.

Durere limitată la un singur punct în partea superioară a capului, lângă linia mediană, înclinat spre stânga ; a apărut în urmă cu aproximativ un an și jumătate, în urma răcirii ; chinina > temporar durerea ; durerea atinge apogeul în jurul orei 5 sau 6 P. M. și rămâne violentă până la 2 A. M., când îl părăsește instantaneu ; < iarna și ori de câte ori vremea este neobișnuit de rece ; durerea pare să fie în creier și, când este violentă, aproape îl înnebunește ; dispeptic, halenă fetidă ; limbă saburală, foarte slăbit, transpiră abundent, abătut, nervos, nu suportă să se miște.

Timp de doi ani, cefalee severă, extinzându-se de la frunte la occiput ; < când răcește ; începe în fiecare dimineață după ridicare ; devine puțin > pe parcursul zilei ; dureri violente în umeri, care se propagă spre cap ; durerea îl împiedică să ridice brațele la cap, îndeosebi pe cel drept ; strângere în piept.

Timp de două luni, durere înțepătoare constantă de-a curmezișul frunții, cu amețeală, < la aplecare, seara ; nu poate adormi decât după 1 sau 2 A. M. ; după oprirea diareei.

Durere în frunte și vertex, extinzându-se la ochi ; ascuțită, violentă, > de căldură ; scalp sensibil când durerea este maximă.

Durere care apare la 10 A. M., uneori încă de la 6 A. M., și durează o oră, rareori mai mult ; limitată la occiput ; senzație ca și cum capul ar fi fost bătut.

După încetarea unei diaree cronice, mai frecventă dimineața decât seara, a urmat o cefalee care o trezea noaptea, cu senzația că partea superioară a capului ar fi apăsată de perete, cu căldură în întregul cap ; cefaleea durează toată ziua.

Dureri severe, ascuțite, fulgerătoare în ochiul stâng și în jurul acestuia, extinzându-se la interiorul urechii de aceeași parte ; durerile părăsesc brusc ochiul și se manifestă în regiunea ovarului stâng ; sensibilitate dureroasă marcată a scalpului.

Cefaleea tinde să înceapă în partea stângă și să se extindă în jur până la dr. ; vărsături cu conținut acid, de obicei sete redusă sau absentă.

Durerea începe în tâmpla stângă, se extinde spre dreapta, peste globul ocular drept până la occiput ; durere din porțiunea superioară a sternului până în spate și transversal între umeri, sensibilitate dureroasă la apăsare ; tumefiere și durere ca de rană în partea stângă a coloanei cervicale ; vertij brusc, greață și vărsături ; pierderea memoriei, își uită propriul nume ; surditate la urechea stângă.

Nevralgie intermitentă periodică, < la fiecare douăzeci și patru de ore, în general la 12 M. sau 12 P. M., și, în mod analog, < la mijlocul verii și la mijlocul iernii.

Cefalee cronică de patru ani ; aproape nicio zi fără ea ; începe în general în jurul orei 5 sau 6 P. M., anterior sau posterior, ca de despicare, cu greață și anorexie ; încetează când adoarme ; fruntea este fierbinte, > prin ștergerea cu buretele înmuiat în apă rece ; capul este întotdeauna mai mult sau mai puțin dureros ; emotiv, ușor impresionabil până la lacrimi ; dorință puternică de alimente foarte condimentate, mere, murături, cidru etc.

Cefalee nevralgică periodică, afectând cea mai mare parte a capului, apărând zilnic în jurul amiezii și persistând până seara, când scade treptat.

Cefalee cu pulsații, crescând odată cu intensificarea febrei.

Cefaleea este însoțită de greață ; părul cade ; fruntea este acoperită de acnee.

Cefalee apăsătoare în frunte, < la mișcare, cu agitație marcată.

Cefalee cu stare de rău o dată pe săptămână ; dureri stupefiante ; amorțitoare ; mersul este dureros ; < noaptea și pe vreme rece și umedă.

Simptomele capului < : la trezire ; seara ; din cauza mișcării ; la aplecare ; când vorbește ; la efort mintal și în aer liber ; la fiecare a șaptea zi ; în repaus ; în șezut ; din cauza presiunii ; la mișcarea capului ; într-o cameră caldă.

Meningită : somn soporos, din care se trezesc la fiecare zece până la douăzeci de minute cu țipete puternice ; scrâșnirea dinților ; mișcări de mestecare ale mandibulei ; vărsături alimentare ; fotofobie ; constipație ; puls mic, frecvent ; sete ; limbă uscată, albă ; miros acru din gură ; obrajii alternativ roșii și palizi sau un obraz roșu și celălalt palid ; culoarea se schimbă frecvent ; cap fierbinte ; pielea restului corpului uscată și răcoroasă ; capul transpiră și are miros de mosc ; nu pot sta culcați decât într-o anumită poziție, anume cu occiputul tras mult înapoi ; la schimbarea acestei poziții, țipete și vărsături ; vorbire delirantă, în timpul căreia adorm ; trezire cu tresărire ; sopor, nu pot fi treziți prin chemări puternice.

Afecțiuni cerebrale la copiii cărora nu le place să fie spălați, care au coșuri, furuncule și alte erupții pe cap, față și pretutindeni, își scobesc nasul, au buzele roșii, poftesc la lucruri acre, au senzație de leșin înainte de amiază, pot avea diaree dimineața devreme ; somnul este neliniștit, tresar când adorm, strigă în somn sau murmură, gem, scâncesc ori sforăie ; picioarele sunt reci dimineața și fierbinți seara ; aleargă de colo-colo, dar nu le place să stea în picioare, stau cocoșați și merg aplecați.

A căzut, lovindu-se la ceafă, și a fost ridicat în stare de inconștiență ; în noaptea următoare, neliniște, urmată de vărsături, amețeală la aplecare sau când stă pe un loc înalt, cu tendința de a cădea pe spate ; durere fulgerătoare prin ochi ; cefalalgie frontală, pupile dilatate.

Hidrocefalie : se dezvoltă lent după erupții psorice ; capul cade pe spate ; îi place să stea culcat cu capul jos ; fața își schimbă culoarea, adesea roșie sau palidă ; greață când ridică capul ; respirație acră ; urină ca și cum ar fi amestecată cu făină ; subacută și cronică, la copiii scrofuloși, unde revărsatul nu a progresat prea mult ; spasme, la copiii scrofuloși ; scoate și retrage limba cu regularitate.

CAPUL EXTERIOR [4]

Sensibilitate a vertexului, durere apăsătoare la atingere ; < seara, de la căldura patului, dimineața la trezire ; usturime și arsură după scărpinat.

Rădăcinile părului dureroase, mai ales la atingere.

Mâncărime intensă pe frunte și pe scalp.

Senzație de frig în jurul capului.

Căderea părului.

Coșuri pruriginoase sau dureroase pe scalp.

Coșuri pruriginoase pe frunte ; inflamate, dureroase la atingere.

Pe frunte, pete și grupuri de puncte negre, ca niște comedoane.

Erupție umedă în creștetul capului, ca tinea capitis, pustule mici, cât grăuntele, pline cu puroi, care se usucă formând cruste ca mierea.

În două locuri pe vertex, proeminențe sensibile, acoperite cu cruste, de mărimea unui bob de mazăre.

Coșuri inflamate și supurânde pe scalpul păros.

Vezicule mici în creștetul capului, pline cu lichid limpede ; provoacă multă mâncărime și formează cruste galbene sau brune.

Erupție pe scalp ; puroiul se prelinge din diferite părți ale capului ; scalpul și părul sunt lipite de scuame de puroi uscat ; furuncule mici în spatele urechilor ; erupție pe corp. θ Impetigo.

Erupție pe scalp de doi ani ; o parte este acoperită cu o crustă groasă ; când crusta este îndepărtată prin aplicarea cataplasmelor, apare o erupție care la început este veziculară, dar devine curând pustuloasă ; pustulele se sparg, lichidul se solidifică și se formează o crustă groasă. θ Eczema impetiginodes.

Crustă groasă, gălbuie, oarecum umedă, care acoperă întregul scalp și este încâlcită în păr. θ Eczemă.

Crustă mare, groasă și umedă la ceafă. θ Eczemă.

Crustă groasă, umedă, galben-verzuie, care acoperă aproape întreaga parte stângă a capului ; are tendință de supurație și a supurat, lăsând o cicatrice mare ; durează de patru ani. θ Eczemă.

Eczemă în jurul marginii scalpului păros, posterior, de la o ureche la cealaltă.

Erupție umedă, fetidă, în creștetul capului, plină cu puroi, care se usucă formând cruste ca mierea. θ Tinea capitis.

Erupție uscată, fetidă, care sângerează ușor și arde, începe la ceafă și în spatele urechilor ; doare și se fisurează ; > prin scărpinat.

Erupție umedă, fetidă, cu puroi gros, cruste galbene, sângerare și arsură.

Păr uscat, care cade ; scalp dureros ca de rană la atingere, cu mâncărime violentă seara, când se încălzește în pat ; mătreață.

Erupție pe cap de șapte ani ; a început cu câteva pustule și s-a extins treptat pe o suprafață de aproximativ trei ori mai mare decât un dolar de argint ; cruste groase, galbene și foarte aderente ; o parte lipsită de păr ; ochi slabi, pleoape foarte inflamate și lipite dimineața. θ Porrigo favosa.

Durere constrictivă ca de la o bandă în jurul craniului, cu senzația că țesuturile moi ar fi desprinse, urmată de inflamație, tumefiere și carie osoasă ; < pe vreme umedă și rece și în repaus ; > prin mișcare.

Fontanelele se închid prea târziu.

Mătreață.

O tumoră sanguină, de mărimea unei nuci negre, în partea dreaptă a osului occipital ; fontanela anterioară închisă, cea posterioară deschisă și comunicând cu tumora ; după Calc. phos. [200], tumora s-a micșorat, dar evoluția s-a oprit ; fontanela anterioară s-a deschis mai mult, iar comunicarea dintre cea posterioară și tumoră a dispărut ; o doză de Sulphur. [200] a desăvârșit vindecarea.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Sensibilitatea ochilor la lumina zilei ; intoleranță la lumina soarelui ; fotofobie, cu junghiuri, < pe vreme înăbușitoare ; evită lumina în timpul transpirației.

Vedere încețoșată : ca și cum ar fi un văl sau un tifon înaintea ochilor ; ca de ceață ; cu cefalee ; ca și cum corneea și-ar fi pierdut transparența ; accese bruște de nictalopie ; în timpul cititului ; obiectele par mai îndepărtate ; pentru obiectele apropiate și îndepărtate ; cu slăbiciunea ochilor ; orbire ; cataractă, glaucom ; cu nenumărate pete întunecate, confuze, plutind înaintea ochilor.

Halucinații vizuale : pâlpâiri înaintea ochilor ; mici puncte întunecate ; puncte și pete întunecate ; musculițe negre par să plutească nu departe de ochi ; luminile cu gaz sau de lampă par înconjurate de un halou (cataractă sau glaucom) ; ca un praf negru, ca de tifon sau de pene ; scintilații și pete albe ; puncte sau dungi negre înaintea ochilor.

Tulburarea vederii la ambii ochi ; când încearcă să citească, literele devin imediat atât de amestecate și neclare, contopindu-se una cu alta, încât îi este cu totul imposibil să citească fără lentile convexe puternice ; poartă lentile convexe cu focar de unsprezece inci, prescrise de un oculist ; nu exista nicio modificare organică a ochiului și niciun simptom obiectiv care să explice tulburarea ; senzație de gol, foame și epuizare în epigastru, zilnic la ora 11 A. M. ; căldură care urcă spre față, mai ales după spălare ; senzație de leșin când intră în baie ; picioare reci ; foarte timid și se sperie ușor ; dinții și gingiile sensibile, sângerează uneori ; < la mestecat, mai ales brânză ; senzație de nod în epigastru după mâncare ; uneori apetit canin ; mâncarea regurgitează dacă aleargă.

Amauroză după dispariția bruscă a unei erupții de pe cap ; poate vedea numai contururile obiectelor ; înaintea ochilor apar pete și forme ca de pânză de păianjen ; obiectele izolate par duble și neclare ; pupile foarte dilatate, care nu se contractă la lumină puternică.

După dispariția unei dureri sfâșietoare intense în partea stângă a frunții, de care suferise patru luni, muscæ volitantes ; în ultimele patru zile, deteriorare treptată a vederii ; abia poate deosebi ziua de noapte ; dureri arzătoare, sfâșietoare în ochi. θ Amauroză.

Amauroză la un copil de 4 ani ; nicio modificare structurală a ochiului, dar globii oculari sunt într-o mișcare continuă dintr-o parte în alta ; a avut o erupție suprimată ; prurit cutanat (înlăturat de Arsen.).

Astenopie musculară și acomodativă ; lumina cu gaz deranjează mai mult decât lumina soarelui.

Amauroză și ambliopie, cu sau fără diplopie, în urma suprimării unei erupții.

După o nevralgie severă la nivelul capului, mai ales pe partea stângă, apariția unor fire înaintea ochilor, pe care nu le putea șterge ; s-au înmulțit până când nu mai putea deosebi decât ziua de noapte ; arsură și durere sfâșietoare în ochi, iar conjunctiva ușor înroșită. θ Amauroză.

Și-a suprasolicitat ochii citind, scriind și cosând ; tulburarea a început la ochiul drept, care este < ; senzația că ochiul ar fi dispărut și că un vânt răcoros ar sufla din orbita goală ; dureri intense și mâncărime în jurul părții posterioare a ochiului ; la închiderea ochilor, fulgerări luminoase ; o pâclă ca un văl sau un nor înaintea ochiului ; < de la lumină puternică ; folosirea ochilor provoacă o cefalee intensă deasupra lor ; dorința de a închide spasmodic ochii, ceea ce aduce ameliorare ; menstruații regulate, însoțite de dureri intense de apăsare în jos, cu dureri în șolduri și spate și excitație sexuală ; folosirea ochilor provoacă greață, pirozis, senzație de leșin la stomac, cu dorința de a mânca între mese (Sepia a ameliorat, Sulphur a desăvârșit vindecarea). θ Astenopie.

Orbirea ochiului stâng după suprimarea râiei ; ochiul are un aspect mort ; pupila mărită și imobilă ; în mijlocul cristalinului, o opacitate ca și cum ar fi fost înțepat cu un ac ; pleoapele și conjunctiva oarecum înroșite ; când mâna este ținută foarte aproape de ochi, poate distinge vag degetele.

Hiperemie retiniană.

Retinită, din suprasolicitarea ochilor ; congestia nervului optic ; contururi slab delimitate, durere în jurul ochiului și mâncărime în canturile interne.

Corioretinită și coroidită necomplicată ; dureri fulgerătoare ; tulburare cronică, întemeiată pe congestie venoasă abdominală, stagnarea circulației portale, constipație obișnuită și congestie cerebrală ; teren psoric.

Opacități ale corpului vitros, rezultate din exsudate coroidiene, hemoragii vechi etc.

Iritație simpatică a ochiului drept după îndepărtarea celui stâng ; durere ascuțită în bont, care se extinde prin junghiuri spre ochiul sănătos, în care există iritație considerabilă și fotofobie, întunecarea ocazională a vederii și presbiopie incipientă ; secreție constantă din bont, care este excesiv de sensibil la atingere.

De trei ani, vedere încețoșată la ochiul stâng, devenită în cele din urmă atât de pronunțată, încât împiedică recunoașterea prietenilor fără ajutorul ochiului drept ; vede un halou luminos în jurul flăcării lumânării ; pielea feței uscată și tare ; munca îl obliga frecvent să stea în apă timp îndelungat. θ Cataractă corticală.

Dna E., æt. 48, se plânge de greutatea pleoapelor ; pâclă și ceață cenușie înaintea ochilor și senzație ca de nisip în ochi ; alăptează un copil ; început de cataractă la ochiul drept ; arsură în frunte ; fulgerări în ochiul drept ; durere în regiunea lombară ca și cum ar fi fost lovită ; vedere nebuloasă ; erupție pe urechi (Caustic. [60] a desăvârșit vindecarea).

Cataractă după suprimarea unei erupții.

Înroșirea irisului.

Irită scrofuloasă și sifilitică ; cazuri cronice ; durere de tracțiune în jurul ochiului, dureri ascuțite ca de înțepătură în ochi, < noaptea și spre dimineață ; globul ocular dureros la mișcare.

Aderențe (sinechii posterioare) după irită.

Hipopion ; din irită sau din alte împrejurări.

Trahom, acut și cronic ; dureri ascuțite, ca de înțepătură, dimineața, pleoape lipite ; aplicațiile cu apă nu sunt preferate și, de obicei, agravează tulburarea.

Pterigion, dependent de psora ereditară.

Panus, la pacienții cu diateză scrofuloasă ; pannus crassum veritabil, întreaga cornee având aspectul unei bucăți de carne proaspătă de vită, crudă ; halou verde în jurul luminii lumânării ; panus herpetic, rezultat din flictene etc.

Plagă a corneei, cu hemoragie în ochi și prolaps al irisului.

Hipopion, cu ulcerație profundă în centrul corneei, cuprinzând o treime din suprafața acesteia.

Inflamație pustuloasă a corneei sau conjunctivei, cu lăcrimare pronunțată ; dureri ascuțite și ca niște junghiuri, ca și cum un ac sau o așchie ar fi înfiptă în ochi.

Ulcere superficiale și profunde pe cornee, înroșire intensă a ochiului, fotofobie puternică.

Pete sau ulcere pe cornee ; opacități.

Keratitis parenchymatosa la un subiect scrofulos, corneea ca sticla mată, fotofobie, pleoape umflate care sângerează ușor.

Keratitis pustulosa : cu durere ascuțită în ochi la ora 2 P. M., trezit și dimineața devreme de durere ; durează de șapte ani, corneea tulbure și vase foarte fine la margine, cu pustule, conjunctiva injectată, durere ascuțită în ochiul stâng ca de cuțite, fotofobie moderată și lăcrimare ; la un copil mare, gras, bolnăvicios, fotofobie intensă, secreții din urechi și nas, erupții pe cap și față, cap uscat și fierbinte, astfel încât se usucă repede după spălare, neliniște noaptea etc. ; fotofobie < dimineața și seara, fața aspră și nasul dureros ca de rană ; fotofobie, lăcrimare și fisurarea canturilor externe, neliniște în prima parte a nopții ; în urma suprimării unei erupții din spatele urechilor ; nu-i place să i se spele ochiul, apetitul este redus și este neliniștit noaptea ; cu dureri ascuțite ca de înțepătură și erupții pustuloase în jurul ochiului ; în urma răcirii, cu multe dureri ascuțite, fulgerătoare în ochi ; < dimineața și durere fulgerătoare prin tâmple.

Conjunctivită pustuloasă ; copil neliniștit noaptea ; cu durere ascuțită ca de înțepătură, < la mișcarea ochilor ; la început > prin îmbăiere, ulterior < ; durere usturătoare, > prin spălare cu apă caldă ; cu înroșire intensă și dureri ascuțite ca de înțepătură ; cu durere ca de rană în ochiul stâng, > prin aplicații reci, arsură în palme ; cu uscăciunea pleoapelor.

Sclerotită incipientă ; senzație de plenitudine și de mărire a globului ocular, < prin folosirea ochilor sau la lumină puternică, îndeosebi la lumina de gaz.

Tumoră subretiniană, la o fată de 9 ani ; cu un an înainte, ușoară cădere a pleoapei ochiului drept, care a crescut puțin ; copilul nu poate vedea cu acest ochi ; suferise de ganglioni măriți și abcese la nivelul gâtului, ale căror cicatrice au rămas ; la ochiul drept, ptoză parțială și strabism divergent de aproximativ jumătate de linie ; mișcarea ochiului pare perfectă în toate direcțiile ; nicio congestie sau inflamație externă ; pupila reacționează la schimbările luminii din fața ochiului stâng, dar reacționează lent la lumină și umbră în fața propriului ochi ; vederea permite numai numărarea degetelor la opt inci ; examinarea a evidențiat o tumoră sub retină sau în retină, care acoperea macula lutea ;

vasele puteau fi urmărite peste tumoră și în jurul acesteia s-au găsit mici pete hemoragice ; dimensiunea tumorii era egală cu două diametre ale discului optic, iar proeminența ei era de nouă milimetri.

Ochi înfundați în orbite, înconjurați de cearcăne albastre.

Senzație de mușcătură în ochi și lăcrimare, în fiecare seară.

Senzație ca de nisip în ochi.

Junghiuri ca de cuțit în ochiul drept.

Mâncărime și arsură a ochilor.

Căldură arzătoare în ochi ; usturime dureroasă.

Senzație ca de corp străin în ochi.

Arsură și oboseală ușoară a ochilor la citit.

Arsură a ochilor fără roșeață.

Arsură fulgerătoare sub pleoapele ochiului stâng, ca și cum ar fi intrat nisip în el.

Greutate a ochilor.

Uscăciune a ochilor.

Globii oculari sunt dureroși la mișcare.

Presiune în globii oculari la mers în aer liber.

Seara, durere surdă și senzație de greutate în ambii globi oculari, cu pierderea vederii, ca și cum înaintea ochilor s-ar afla un văl gros.

Durere ca din cauza uscăciunii globilor oculari și senzație ca și cum aceștia s-ar freca de pleoape.

Dureri violente în ochiul stâng, ca și cum ar fi frecat de așchii de sticlă și tras înăuntru, spre pupilă.

Durere tăietoare severă în ochiul drept.

Durere fulgerătoare în ochiul stâng, < la citit.

Roșeața ochilor în timpul zilei ; mâncărime seara.

Mucus purulent în ochi.

Inflamația ochilor sau a pleoapelor ; durere surdă ; usturime, arsură sau senzație ca de nisip.

Inflamație dureroasă a ochiului, din cauza prezenței unui corp străin (după Acon.).

Ochiul stâng foarte roșu, pleoapele umflate, cea superioară grea și ridicată cu dificultate ; senzație ca de corp străin în ochi ; pustulă în partea inferioară a conjunctivei ; pleoapele acoperite de secreție, lipite dimineața ; cearcăne întunecate în jurul ochilor, ceață înaintea lor ; cefalee deasupra sprâncenelor, ca în urma unei lovituri ; frunte dureroasă la atingere ; dorință constantă de a vărsa ; dezgust față de mâncare ; repulsie față de carne ; nu dorește decât oțet și alimente crude ; după ce mănâncă, greutate sufocantă la stomac, provocând congestie de sânge la cap și țiuit în urechi ; uterul apasă asupra vezicii urinare când merge ; la ridicare, membrele i se clatină. θ Oftalmie catarală.

Sclerotica ochiului stâng, intens injectată și umflată ; irisul, brun în mod natural, pare roșiatic ; în partea inferioară a irisului, o pată albă, de mărimea unei linte ; fotofobie ; lăcrimare abundentă ; lipirea pleoapelor noaptea ; globul ocular doare când este mișcat ; dureri de tracțiune de jur împrejurul ochiului ; durere în occiput, ca și cum ar fi gol pe dinăuntru, în poziție culcată ; scaun tare.

De douăsprezece zile, oftalmie și diaree ; dureri tăietoare severe, paroxistice, în abdomen, cu diaree și tenesme, < noaptea ; puls rapid, febril.

Conjunctiva și glandele meibomiene umflate și inflamate ; ochii injectați ; la deschiderea ochilor, secreție fluidă, caustică și excoriantă ; durere ca și cum ar avea sare în ochi ; corneea tulbure ; fotofobie ; nu poate distinge clar obiectele ; suspină, plânge, se teme că va orbi.

Conjunctiva ochiului drept foarte injectată și inflamată ; corneea foarte tulbure, cu aspect murdar și prăfos, ca și cum ar fi acoperită de o peliculă ; vederea mult diminuată ; obiectele par văzute ca prin ceață, sunt neclare ; pleoapele roșii, dureri arzătoare ; secreție vâscoasă, caustică și excoriantă ; lipirea pleoapelor noaptea ; lăcrimare constantă, < pe vreme umedă ; băiat, æt. 18, după un atac de variolă la vârsta de 5 ani.

De mulți ani, atacuri periodice de conjunctivită, care durează adesea trei luni ; conjunctiva ochiului stâng intens injectată ; dureri apăsătoare, tensionante, arzătoare și pruriginoase în tot ochiul ; ceață înaintea ochilor ; durere sfâșietoare în partea stângă a capului ; constipație ; senzație de frig în timpul zilei ; căldură noaptea ; puls dur, iritabil.

A răcit la ochiul drept cu aproximativ două luni în urmă, ceea ce a provocat lăcrimare și dureri înțepătoare ; aplicarea apei de trandafiri ; în urmă cu trei săptămâni au fost afectați ambii ochi ; lăcrimare constantă, cu caracter mai degrabă gelatinos, toată ziua, dar < dimineața și seara ; dimineața vede un halou în jurul luminii artificiale, galben în interior, apoi verde, apoi galben în exterior ; dispare prin spălare ; lumina de gaz pare slabă ; usturime în cantusurile externe, care sunt roșii și înțeapă uneori.

Roșeața ambilor ochi, nu suportă lumina ; cefalee aproape zilnică, începând în occiput și extinzându-se spre frunte ; limba încărcată, roșie la mijloc, cu marginile roșii ; papilele de la vârf proeminente ; senzație de foame și de gol, între orele 10 și 11 A. M.

Ochi roșii și fierbinți, junghiuri sau înțepături ocazionale, întunecarea vederii, ceață înaintea ochilor, lăcrimare când privește atent în aer liber.

Oftalmie artritică, atacuri frecvente de ani de zile, fotofobie intensă, care îl ține într-o cameră întunecată săptămâni și luni ; sclerotica roșie ; corneea înconjurată de un inel albăstrui ; dureri în jurul ochilor.

De ani de zile, atacuri de oftalmie artritică, ce îl făceau orb timp de săptămâni sau luni ; fotofobie, nu putea suporta nici cel mai mic efort al ochilor ; conjunctiva doar ușor înroșită ; sclerotica strălucitoare, de culoarea trandafirului ; cerc albăstrui în jurul corneei ; durere în jurul ochiului.

Inflamație scrofuloasă a ochilor încă de la naștere ; ochiul stâng < ; arată ca o bucată de carne vie, era mai mare și ieșea din orbită ; și ochiul drept este afectat considerabil ; cu ochiul stâng nu putea vedea nimic ziua, în timp ce noaptea putea distinge o lumină ; vederea ochiului drept bună ; senzație ca și cum ochiul ar fi plin de nisip ; halou verde în jurul luminii.

Atac de oftalmie scrofuloasă în fiecare al optulea an al vieții ei, în luna ianuarie sau februarie ; ulcere pe cornee, cu orbire aproape totală timp de șase sau opt săptămâni ; afectează întotdeauna ochiul stâng.

Întregul ochi stâng pare să fi crescut, iar învelișurile sale sunt extraordinar de umflate ; albugineea este roșie ca sângele din cauza vaselor turgescente din ea ; corneea pare întunecată, ca și cum ar fi acoperită de praf fin ; un ulcer cornean care se cicatrizase recent era din nou în plină supurație și devenise mai adânc și mai larg ; intoleranță la lumină ; dureri constante, violente și apăsătoare în jurul întregii orbite, intensificate până la un grad înspăimântător la mișcarea ochilor sau la expunerea la lumina soarelui, chiar dacă pleoapele sunt închise ; durerea îl aduce atunci aproape la disperare, cuprinde întregul cap și îl lipsește de orice odihnă și simțire. θ Oftalmie scrofuloasă.

Ochiul drept intens injectat ; irisul întunecat ; pleoapele umflate, roșii, supurante ; fotofobie ; durere fulgerătoare deasupra ochiului, străbătând capul ; lăcrimare abundentă ; poftă de mâncare redusă ; din când în când, durere în stomac și abdomen. θ Oftalmie scrofuloasă.

Din tinerețe a avut predispoziție la slăbiciunea ochilor, cu epiforă ocazională, injectarea ochilor și multă durere ; acum zăcea în pat, cu ochii acoperiți de un bandaj, deoarece lumina era intolerabilă ; conjunctiva și glandele meibomiene umflate și inflamate ; sclerotica roșie ; la deschiderea pleoapelor, țâșnea o cantitate mare de lichid caustic, coroziv, care excoria pielea ; ochii dor ca și cum ar fi intrat sare în ei ; corneea tulbure ; nu putea distinge corect obiectele ; se teme că va orbi.

Marginile pleoapelor groase și umflate, ulcerate ; corneea acoperită de macule și, independent de acestea, puterea vizuală a ochiului atât de diminuată, încât nu putea vedea deloc obiectele mici, iar cele mai mari păreau ca învăluite în fum și ceață ; starea generală mult afectată ; după Sulph., a apărut o erupție de pustule varioliforme, veruci, pete hepatice, pustule și cruste herpetice în diferite părți ale corpului ; aceasta a persistat opt zile după întreruperea remediului, după care ochii s-au vindecat complet. θ Oftalmie scrofuloasă.

Oftalmie scrofuloasă ; fotofobie și lăcrimare intense, pleoapele închise convulsiv și imposibil de deschis.

Oftalmie traumatică ; conjunctivită palpebrală violentă ; opacitatea corneei ; abces între straturi ; hipopion.

Oftalmia nou-născutului, secreție abundentă, groasă, galbenă, umflarea pleoapelor etc. ; tendință la recidivă ; nesifilitică.

Pareza nervului abducens drept : femeie, æt. 40, tulburată de trei luni de imagini duble spre dreapta și în jos ; nicio diminuare perceptibilă a mișcărilor ochiului, nicio cauză aparentă a parezei ; o oarecare durere în ochi când privește în sus ; cefalee și neliniște noaptea.

Lăcrimare : dimineața, urmată de uscăciune ; și arsură dimineața ; abundentă și arzătoare, cu lacrimi caustice, excoriante ; în aer liber, uscăciune în cameră ; mâncărime și senzație de mușcătură în ochi.

Pleoape : uscăciunea suprafeței interne ; presiune, seara ; arsură, inflamate, roșii, tensionate la mișcare ; arsură, la exterior ; arsură, după-amiaza, cu scurgerea lacrimilor ; arsură la margini dimineața ; arsură tăietoare la margini ; usturime, pe partea internă, după miezul nopții, urmată de o uscăciune cu senzație de frecare pe suprafața internă ; usturime ca din cauza uscăciunii marginilor ; cu înclinația de a le freca ; sensibilitatea marginilor dimineața ; mâncărime ca și cum s-ar inflama ; mâncărime, cu intoleranță la lumină ; mâncărime, arsură, roșeață și

tumefiere ; mâncărime dimineața, la trezire ; furnicături înțepătoare, care îl fac să se scarpine și să se frece ; lipite dimineața ; tresăriri, zvâcniri ; ulcerația marginilor ; strânse spasmodic una spre alta, dimineața ; pustule pruriginoase pe margini ; granulate ; uscate, cruste pe gene ; genele cad ; eczematoase ; blefarită cronică ; ectropion sau entropion ; < după îmbăierea ochilor.

Mâncărime, arsură și usturime în cantusuri.

Uscăciunea ochilor în cameră, lăcrimare în aer liber.

Reapariția unor serii succesive de urcioare.

Blenoree a sacului lacrimal.

Fistulă lacrimală.

Mâncărime la nivelul sprâncenelor.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Senzație ca și cum sunetele nu ar pătrunde prin urechi, ci prin frunte și creier.

Surditate : precedată de hipersensibilitatea auzului ; în special față de vocea umană ; din cauza predispoziției la cataruri ; < după masă sau după suflarea nasului.

Surditatea urechii drepte din cauza catarului auricular ; conjunctivită ușoară ; gât uscat ; senzație de gol în epigastru ; degetele picioarelor umflate, cu bătături mari, astfel încât trebuia să-și taie pantofii ; scurgere uretrală cronică de zece ani.

După scarlatina de acum unsprezece ani, și-a pierdut treptat auzul ; poate auzi zgomote puternice, precum fluierul locomotivei, când este aproape, dar aude vocea în conversație numai cu mare efort ; uneori, ușoară secreție purulentă din urechi ; senzație de foame la ora 10 A. M.

Auz diminuat ; căldură și presiune grea în creștetul capului, cu durere ca de rană a creierului, extinzându-se spre urechea internă.

Hipoacuzie veche, cu șuierat și zumzet în urechi.

Surditate ; zgomot ca de valuri în urechea dreaptă ; < la emoție sau mișcare ; a avut reumatism iarna ; < când îi este cald în pat ; noaptea, durere în față, apare între orele 11 și 12 P. M.

Înfundarea frecventă a urechilor, îndeosebi în timpul mesei sau la suflarea nasului, de asemenea numai pe o parte.

Senzație ondulatorie în urechi, ca de apă, sau vâjâit și vuiet.

Sunete în urechi : țiuit intens ; clipocit ca de apă ; zumzet sau șuierat.

Ceva pare să se fi așezat înaintea urechii stângi.

Înțepături, durere sfâșietoare și mâncărime în urechea stângă.

Dureri ascuțite, fulgerătoare și înțepătoare în urechi, până în gât.

Dureri înțepătoare, sfâșietoare și apăsătoare în urechi, din cauza ulcerației.

Presiune violentă în urechi la înghițire și strănut.

Furnicături în urechi.

Otită: la pacienți psorici cu tendință la erupții cutanate, corize și congestie cerebrală; de la un furuncul în conductul auditiv; la copii care strigă brusc de durere, în timp ce par apatici și neatenți și la care pare îndoielnic dacă iritația se află în creier sau în canalul intestinal; în asociere cu meningită sau febre eruptive; dureri lancinante, înțepătoare, sfâșietoare în ureche, extinzându-se spre cap și gât, < de tulburare, sunete muzicale și toate zgomotele, iar vocea umană este auzită imperfect; cronică, cu secreție purulentă.

Secreție din ambele urechi, murdară, foarte fetidă; abundentă, cu miros pătrunzător, provocând uneori o erupție în jurul pavilioanelor auriculare; se împotrivește categoric spălării urechilor.

De zece ani are otoree din ambele urechi, rămasă în urma scarlatinei; secreție constantă, cu miros acru, foarte fetid, atât de dezagreabil încât duhoarea nu putea fi îndepărtată prin spălare sau irigare.

Difterie în urmă cu o lună, după care i-a rămas o scurgere din urechi, erupție eczematoasă în spatele urechilor; secreție foarte fetidă; nu-i place să fie spălată; secreție mucoasă din nas.

Secreție purulentă, urât mirositoare, din urechi; eczemă în spatele urechilor, sângerând din cauza scărpinatului; nasul și pleoapa superioară stângă acoperite de cruste.

Secreție fetidă, fluidă, corozivă din ureche.

Secreție din urechi, la fiecare a șaptea zi.

Otoree purulentă, fetidă, < în urechea stângă.

Urechi foarte roșii, la copii.

Prurit în urechea externă.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Miros înaintea nasului, ca de catar vechi; ca de mucus vechi, fetid.

Presiune în osul nazal drept, seara.

Arsură în septul nazal.

Furnicație în nas, ca în coriză.

Obstrucție și uscăciune în interiorul nasului.

Când lichid acru din nas, când nas uscat și rigid ca pergamentul.

În interiorul nasului, îndeosebi în alæ nasi, prurit intens și senzație ca și cum nasul ar fi umflat.

Prurit și arsură în nări, ca și cum ar fi rănite.

Strănut frecvent.

Coriză: cu strănut, senzație de frig, catar și tuse; fluidă ca apa, picurând din nas; cu mucus sanguinolent; chinuitoare, uscată; galbenă, vâscoasă, cu miros puternic; secreție abundentă de lichid arzător; fluentă, arzătoare, în aer liber, obstructivă în interior; cu senzație ca de rană și ulcerație a nărilor; cronică, cu pierderea gustului și mirosului.

Mucusul coboară prin coane. θ Coriză. θ Scarlatină.

Dureri în nas, care este umflat sau ulcerat în interior, cu lichid gălbui, filant, picurând din nări. θ Scarlatină.

Secreția crește de la o zi la alta, curge liber din nas și este suflată în mici bule crepitante. θ Scarlatină.

Mucusul îndepărtat cu batista izvorăște din nou din nări, curgând peste obraji, nas și buze și făcându-le dureroase ca de rană și roșii.

Epistaxis: timp de șapte zile; la ora 3 P. M., cu vertij, după care nasul este dureros la atingere.

Secreție sanguinolentă la suflarea nasului.

Obstrucție cronică, inclusiv a unei singure nări.

La suflarea nasului, durere înțepătoare care începe în partea dreaptă a nasului și urcă spre frunte, pe linia mediană; umflarea unei vene pe frunte, imediat deasupra nasului; durere fulgerătoare în genunchiul drept, < când piciorul drept este ridicat pentru a păși sau când nu atinge podeaua în timpul șederii, când este dus prea mult înapoi în mers ori dacă îl duce prea mult înapoi când stă așezată.

Două excrescențe roșiatice în nas, de mărimea boabelor de mazăre, cu junghiuri la atingere. θ Polipi nazali.

Ulcere și cruste în nas; secreție sanguinolentă la suflarea nasului; salivă abundentă, grețoasă.

Ulcere uscate sau cruste în nas.

Umflare și inflamație în nas; nas roșu.

Pistrui și pori negri pe nas.

Umflare roșie, lucioasă, a vârfului nasului.

Aripile nasului inflamate, umflate.

Herpes de-a curmezișul nasului, ca o șa.

Eczema narium, cu hemoroizi.

Lipoma nasi, cu dispunere lobulată, fără simptome subiective, cazuri vechi.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Față: palidă și suptă, cu expresie de mare anxietate, ca și cum ar fi epuizată de o suferință îndelungată; palidă, cu aspect bolnăvicios; palidă, cu ochii înfundați și cearcăne albăstrui; îmbujorată; pătată cu roșu, cu roșeață circumscrisă a obrajilor; pistruiată; pământie, galbenă, aspră; acoperită de sudoare rece.

Durere sfâșietoare: în jumătatea dreaptă a feței; în osul malar, iar alteori și în mandibulă, ca și cum părțile ar fi smulse.

Senzație de sfredelire deasupra rădăcinii nasului.

Arsură: în față și gât, fără roșeață; reapărând de mai multe ori în timpul zilei; părând să se ridice din piept.

Presiune dureroasă pe osul malar și sub ochi.

Durere în toate cele trei ramuri ale celei de-a cincea perechi de nervi, pe partea stângă; expunerea la frig, curent de aer, griji sau anxietate declanșează întotdeauna un atac; începe în general în jurul orei 5 P. M. și durează, cu puține întreruperi, trei sau patru zile; pe lângă durerile ascuțite, fulgerătoare, care apar la fiecare câteva momente, partea afectată a feței este extrem de dureroasă și sensibilă, iar pielea capului este atât de sensibilă încât abia suportă atingerea pieptenelui și nu poate găsi o pernă suficient de moale.

Dureri ascuțite, ca de înjunghiere, sub zigoma stângă, fulgerând uneori în sus spre partea laterală a capului și cuprinzând gingiile și nervii dentari; dinții sunt sănătoși; mestecatul și vorbitul sunt foarte dificile, uneori imposibile; somnul este foarte tulburat; durerile apar și dispar brusc.

Dureri care urcă pe partea stângă a feței, în dinți și cap, cu gât înțepenit; fața foarte umflată; durerea < în aer rece, > de căldură și de mersul prin încăpere; < seara; durerea apare adesea ca un junghi la sugerea dinților, fulgeră în sus pe partea laterală a capului și apoi dispare la fel de brusc; uneori durerile iradiază fulgerător spre ochi, când pe o parte, când pe cealaltă; durere în partea posterioară a capului, ca și cum pielea capului ar fi fost bătută.

Dureri nevralgice în regiunea infraorbitară dreaptă, de-a lungul traiectului nervului maxilar inferior drept, coborând în partea posterioară a capului și pe ambele laturi și partea posterioară a gâtului; vederea ochiului drept extrem de încețoșată, cu lăcrimare abundentă și dorință constantă de a freca ochiul pentru a înlătura încețoșarea; senzație de căldură în vertex și în jos pe partea posterioară a gâtului; mare sensibilitate dureroasă a pielii capului, care este atât de dureroasă încât abia o poate atinge cu pieptenele; părul cade în smocuri la pieptănare; nervoasă, neliniștită, cu degetele și picioarele în mișcare continuă; dorință neliniștită de a se mișca, iar în timp ce își relatează suferința se plimbă prin cameră, trăgându-și și frecându-și nervos degetele; foarte nenorocită și profund deprimată, hotărâtă să se sinucidă, dar nu se poate decide cum; toate vertebrele cervicale extrem de sensibile la presiune; cea mai ușoară presiune pe apofizele spinoase < durerea din regiunea infraorbitară, partea laterală a feței și partea laterală și posterioară a gâtului, făcând-o să se retragă și aproape să sară de pe scaun; simte ca și cum aerul aflat chiar în fața ei ar fi fierbinte; nu poate inspira deplin, ușor și satisfăcător.

De trei luni, durere în partea dreaptă a feței și capului; durerea începe în oasele maxilarului și mandibulei, se extinde la nervii infra- și supraorbitari și urcă pe partea laterală a capului; apare după-amiaza, durează trei sau patru ore și revine târziu în noapte, continuând până la ora 1 A. M.; reapare dimineața și dispare înainte de după-amiază.

Durerea apare în jurul prânzului și durează până seara; durerea este centrată în tâmpla dreaptă, urcând spre creștetul capului, peste sprânceană, sub ochi și în jos de-a lungul mandibulei.

De două zile, durere în partea dreaptă a feței și capului, extinzându-se peste maxilarul de acea parte și spre creștetul capului; apare seara, durează toată noaptea, > spre dimineață.

De câteva zile, durere în întreaga mandibulă, extinzându-se spre umeri, spre nervii supra- și infraorbitari de ambele părți și peste tot capul; durerea începe seara și durează toată noaptea, ținând-o trează.

Dureri intermitente severe în partea dreaptă a capului, timp de o lună; durerea începe deasupra osului malar și se extinde înapoi peste partea laterală a capului, < noaptea; începe treptat la ora 9 P. M., devenind mai severă până în jurul orei 3 A. M., când atinge intensitatea maximă, apoi se domolește treptat; apare și la micul dejun și durează până la ora 4 P. M.

În urma răcirii, nevralgie a maxilarelor și tâmplelor, când pe o parte, când pe cealaltă; la început, atacurile apăreau noaptea la o oră regulată și durau aproximativ o oră și jumătate; apoi a răcit din nou, iar durerile au devenit aproape neîncetate, < în timpul nopții; durere surdă, adesea foarte severă.

Nevralgie facială dureroasă, obrazul drept; mai mulți dinți cariați pe aceeași parte.

Erizipel al feței, după un atac de congestie a capului pentru care s-au aplicat lipitori; ochi lipsiți de strălucire, sopor; febră neregulată, începe cu senzație de frig la mâini, apoi căldură și transpirație pe antebrațe, sete, restul corpului uscat, ca pergamentul; emaciere; debilitate.

Erizipel, începând la urechea dreaptă și întinzându-se peste față.

Umflarea obrazului, cu înțepături.

Acnee; prurit intens și colorație albăstruie a feței.

De trei luni, prurit al feței și pielii capului; senzație ca după lovire în acele regiuni; dureri răsucitoare în abdomen; fâlfâire în piept; menstre dureroase; leucoree.

Pete roșii pe față.

Acne punctata, acoperind complet fața.

Întreaga suprafață a frunții și obrajilor, roșie și scuamoasă. θ După vaccinare.

Erupție pe față, crusta serpiginosa, cu prurit cumplit; copilul s-a scărpinat până la carne vie; < pe obraji și în jurul ochilor; mâini și brațe reci, umflate și albăstrui.

Excoriații, coșuri, vezicule; prurit violent, < noaptea; sângerare din cauza scărpinatului; diaree dimineața. θ Crusta lactea.

Întreaga față acoperită de o dartre umedă, cu prurit intens, erupția fiind cea mai densă pe nas și în jurul ochilor.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Durere ca de rană la comisurile bucale.

Tumefacții glandulare la nivelul mandibulei.

Tracțiuni smucite în partea stângă a mandibulei.

Un ulcer acoperit de crustă, cu durere arzătoare, pe marginea buzei inferioare.

Umflarea buzei superioare.

Umflarea buzei inferioare, cu erupție pe aceasta.

Pe suprafața internă a buzei inferioare stângi, un grup de afte alb-cenușii, destul de dureroase.

Erupții dureroase în jurul bărbiei.

Herpes la colțurile gurii.

Roșeață vie a buzelor, îndeosebi la copii, cu ten pământiu.

Buze uscate, aspre și crăpate.

Arsură, tresăriri sau tremur al buzelor.

Colțurile gurii ulcerate. θ Scarlatină.

Eczema impetiginoides pe nas și buze, veche de mai mulți ani; prurit și arsură cumplite; nasul și buzele umflate, prezentând un aspect respingător.

Mentagra, începută în urmă cu un an și jumătate ca o erupție nodulară, acoperită de cruste, sub nas, răspândindu-se treptat prin regiunea bărbii și, în cele din urmă, la bărbie; infiltrație nodulară și pustule, cu sau fără cruste; fiecare pustulă și fiecare nodul sunt străpunse de un fir de păr fixat foarte ferm; după smulgerea câtorva fire de păr și examinarea rădăcinilor la microscop, acestea s-au constatat a fi complet învelite de ciuperca microscopică tricophyton.

Glandă submaxilară mărită; umflătură de mărimea unui ou de găină, sub ramura mandibulei; glanda sensibilă la atingere, dureroasă la înghițire; pielea care o acoperă ușor înroșită; constipație.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Sensibilitate foarte mare a dinților.

Dinții par prea lungi.

Durere de dinți sfâșietoare pe partea stângă.

Pulsații și sfredelire în dinți, < de căldură.

Durere de dinți care apare în aer liber, de la cel mai mic curent de aer, noaptea în pat, de la spălarea cu apă rece; cu congestie a capului sau junghiuri în urechi.

Senzație dureroasă de mobilitate a dinților.

Durere în dinți: de tracțiune; sfâșietoare; pulsatilă; sfredelitoare; sfredelitoare, ca produsă de un fier încins; apăsătoare; înțepătoare, extinzându-se în ureche.

Durere zvâcnitoare în dinții cariați, extinzându-se spre maxilar și mandibulă sau spre ureche.

Junghiuri violente prin dinți de la orice băutură rece.

Durere de dinți pulsatilă după erupții suprimate.

Umflarea gingiilor: cu durere pulsatilă; în jurul bonturilor dentare vechi.

Gingiile sângerează și se retrag de pe dinți. θ Scorbutus.

Abces gingival pe partea dreaptă a mandibulei; umflătură dură, rotundă, din care se scurg puroi și sânge printr-un mic orificiu de lângă un dinte cariat; glanda submaxilară dreaptă umflată și dureroasă; obraz umflat, dureros, roșu în dungi, mai ales chiar deasupra sediului abcesului; gura se deschide cu dificultate; durere sfâșietoare în dinți.

Excrescență fungoidă, care sângerează ușor, cu aspect de carne vie, recidivând după excizie, părând să pornească din cavitățile rămase după extracția dinților și crescând până aproximativ la aceeași înălțime cu dinții ; dureri înțepătoare în mandibulă ; gingii foarte tumefiate, roșu-închis ; congestie sanguină la cap ; febră spre seară ; senzație de frig, febră cu răceală constantă a mâinilor și picioarelor.

Fistula dentalis.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust : acru ; amar ; dulceag ; amar sau neplăcut, la trezirea de dimineață ; amar la scurt timp după masă ; metalic ; de cupru ; păstos ; ca de oțet ; dulceag ; acru ; putrid ; dulce, grețos.

Mâncarea are gust de paie sau este prea sărată.

Limba : albă, cu vârful și marginile roșii ; roșie și crăpată ; albă sau galbenă ; brună, uscată, aspră ; încărcată dimineața, dar depozitul dispare în cursul zilei ; foarte uscată, îndeosebi dimineața.

Durere arzătoare pe limbă.

Pe marginea anterioară dreaptă a limbii, o proeminență dură de mărimea unei linte ; la mișcarea limbii, durere fulgerătoare în aceasta.

O veziculă usturătoare pe partea dreaptă a limbii.

Limbă ulcerată.

INTERIORUL GURII [12]

Miros neplăcut al gurii : după masă ; în scarlatină ; miros acru.

Uscăciune intensă a palatului, cu sete mare ; este obligat să bea mult.

Uscăciunea gurii : după masă ; dimineața, la trezire ; cu gust fad și senzație lipicioasă, dimineața.

Căldură în gură și sete mare noaptea.

Saliva : se acumulează chiar și după masă ; sanguinolentă ; sărată ; acră ; amară ; abundentă, cu gust grețos.

Ptialism, din cauza abuzului de mercur, în timpul unei febre sau în scarlatină.

Vezicule pe palat și ulcer pe uvulă, care fac dureroase alimentația și vorbirea.

Pete albe sau dureroase ca de rană, asemănătoare celor din difterie ; durere în gât la înghițire, cu roșeața și tumefierea limbii și uvulei. θ Scarlatină.

Vezicule în gură, cu durere arzătoare ; vezicule pe bolta palatină. θ Scarlatină.

Exfolierea membranei gurii. θ Scarlatină.

Vezicule în gură. θ Scarlatină.

Muguet.

Stomatită : întreaga gură, limba și buzele acoperite cu afte ; neliniște ; scaune verzui cu tenesme severe ; emaciere ; erupție cutanată ; excoriația feței interne a coapselor ; erupție pustuloasă pe spate, pustulele conținând puroi galben, fluid.

Stomacace ; afte.

Copilul apucă tot ce se află la îndemână și își îndeasă în gură.

PALAT ȘI GÂT [13]

Senzație de asprime în istmul bucofaringian și în uvulă.

Arsură în istmul bucofaringian.

Pare că un ghem dur urcă în gât, închide faringele și îi taie respirația.

Senzație ca și cum ar înghiți o bucată de carne, în timpul deglutiției în gol.

Senzație de nod în gât.

Uscăciunea gâtului : provoacă tuse ; noaptea ; dorință constantă de a înghiți saliva pentru a umezi părțile afectate.

Asprime în gât ; senzație de zgâriere ; raclaj sonor și dregerea gâtului.

Senzație de carne vie în gât.

Durere în gât cu tumefierea ganglionilor cervicali.

Sufocare și senzație dureroasă ca de rană în gât, ca și cum amigdalele ar fi tumefiate, cu înțepături care se extind în urechi, întotdeauna la înghițire.

Durere în gât, arsură și uscăciune intense, mai întâi pe partea dreaptă, apoi pe cea stângă.

Durere violentă în gât, cu roșeața amigdalelor, tuse frecventă și dispnee ; agitație și insomnie.

La înghițire, durere apăsătoare în gât, ca din cauza tumefierii palatului.

Înțepături în gât la înghițire ; contracție dureroasă.

Arsură care urcă în gât, cu eructații acre.

Senzație ca de fir de păr în gât.

Senzație de frig în gât în timpul unei inspirații.

Senzație spasmodică de contracție în mijlocul faringelui, alimentele nu coboară.

Arsură în faringe, cu eructații acre.

Senzație de carne vie în istmul bucofaringian, cu răgușeală și afonie.

Înțepături ca de ac în glandele submaxilare, care sunt dureroase la atingere.

Înțepături violente în glandele parotide tumefiate.

Tumefierea palatului și amigdalelor, alungirea palatului.

Întreaga parte posterioară a faringelui se află într-o stare de ulcerație sau sfacelare ; multă salivă grețoasă ; după supurație, părțile se vindecă lent.

Pereții posteriori ai istmului bucofaringian par uscați, uscăciunea provocând o înclinație constantă de a înghiți.

Durere în gât care recidivează frecvent și durează mult ; gâtul, amigdalele și uvula tumefiate ; deglutiție dificilă ; înțepături în gât ; senzație de nod în gât ; ca și cum gâtul ar fi prea îngust ; uscăciune și senzație de carne vie în gât.

Mărirea amigdalei stângi.

Amigdalită : după spargerea abcesului, părțile rămân iritate, iar pacientul se recuperează lent.

Istmul bucofaringian, palatul și uvula roșu-albăstrui ; scurgere considerabilă de mucus transparent ; nevoie continuă de a înghiți și de a-și drege gâtul, ceea ce este dureros, din cauza iritației constante care coboară până în partea superioară a toracelui ; < seara, la aer rece și umed și de la alimente și băuturi reci ; lucrurile calde sunt plăcute.

Angina gangrenosa.

Difterie : depozit galben în jurul peretelui posterior al faringelui ; puls rapid ; valuri de căldură ; senzație de leșin ; episoade de slăbiciune profundă ; se plânge că aerul din cameră este înăbușitor ; cazuri torpide ; înghițirea în gol este mai dureroasă decât înghițirea lichidelor ; părțile inflamate sunt purpurii ; uscăciunea gâtului ; membrana difterică gălbuie, începând de fiecare parte a gâtului sau pe partea dreaptă și trecând spre stânga ; mucoasa lividă sau roșu-aprins ; limba acoperită cu un depozit alb și cu margine roșie sau galbenă, ca și cum ar fi presărată cu sulf ; îi este sete, dar vomită totul ; foarte neliniștit, trebuie să se miște în pat, însă mișcările declanșează fiori reci pe spate, care urcă de jos în sus ; transpirație rece, lipicioasă ; dureri fulgerătoare din ceafă spre urechea stângă ; senzație de gol și slăbiciune în stomac ; băuturile reci nu sunt tolerate de stomac ; dorință de bere ; când medicamentul indicat nu are efectul dorit ; util ca remediu intercurent.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit : excesiv ; canin ; vorace, este obligat să mănânce frecvent, iar dacă nu o face are cefalee și o mare moleșeală și trebuie să se întindă ; senzație de leșin cu dorință intensă de mâncare, la ora 11 A. M. ; copiii voraci își bagă în gură tot ce văd, înghit orice și îi urmăresc pe toți cei care mănâncă.

Tulburări după ce mănâncă, chiar și puțin.

Îi este foame, dar imediat ce vede mâncarea îi dispare apetitul și își simte abdomenul plin ; când începe să mănânce, simte aversiune față de mâncare.

Pierderea apetitului : completă ; nimic nu-i place ; cu sete constantă.

Bea mult, dar mănâncă puțin.

Sete violentă de bere englezească sau bere ; dorință de rachiu.

Dorință de dulciuri ; afecțiuni după consumul de alimente dulci, bomboane etc.

Laptele nu-i priește, provocând gust acru și eructații acre.

Dorință de a consuma băuturi alcoolice, de dimineața până seara (tinctură de Sulphur).

Aversiune : față de carne ; față de lucrurile acre și dulci ; față de fumatul tutunului ; față de vin.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

Simte plenitudine în stomac după ce mănâncă foarte puțin.

Laptele provoacă tulburări intense ; este vomitat coagulat ; gust acru, eructații acre.

Tulburări de la alimente făinoase.

Bea mult, mănâncă foarte puțin.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț.

Eructații : în general fără gust sau cu gustul alimentelor ; acre ; după masă ; imediat ce apasă pe stomac ; cu gust de ouă stricate ; fără gust, în fiecare dimineață ; fără gust, după masă.

Pirozis toată ziua ; regurgitație apoasă.

Pirozis sever ; îi este teamă să mănânce orice în afară de supă ; emaciere.

Alimentele urcă în gât.

Regurgitații : acre ; de alimente și băuturi.

Greață : dimineața ; înainte sau după fiecare masă ; în timpul scaunului, seara ; senzație de greață, dimineața ; eforturi de vomă.

Vărsături : alimentare, mai ales dimineața și seara ; mai întâi apoase, apoi alimentare ; amare ; acre ; cu sânge seara, cu alimente la amiază ; dimineața, cu tremurul mâinilor și picioarelor ; acre sau amare, cu transpirație rece pe față ; cronice.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Sensibilitate la atingere în regiunea stomacului ; chiar și învelitoarea patului provoacă durere.

Senzație de slăbiciune, gol, epuizare sau leșin în stomac, în jurul orei 11 A. M.

Plenitudine în stomac : și eructații fără gust ; după ce mănâncă foarte puțin ; ca și cum ar fi umflat ; și tumefiere ; cu greață și vărsături.

Presiune în stomac : după masă ; noaptea ; > prin eructații ; cu cefalee, după miezul nopții ; provoacă anxietate noaptea, cu palpitații ; în timpul menstruației ; foarte violentă, în poziție culcată.

Greutate în stomac ; senzație de apăsare.

Arsură în stomac : ca un pirozis violent ; dimineața.

Înțepături în stomac : în capul pieptului, la respirație profundă.

Durere în piept de opt ani, ca niște spasme și crampe, apărând în general înainte de prânz, la amiază, oarecum > după ce mănâncă, devenind < înainte de ceai și încetând după ce îl consumă ; apoi nu mai are dureri până la miezul nopții, când este trezit de un paroxism extrem de sever, dar scurt ; pentru ameliorare trebuie să se sprijine de ceva, trebuie să se îndoaie în două ; la apogeul paroxismului, brațele și mâinile par paralizate ; > de la alimente calde ; flatulență abundentă și gâlgâituri și borborisme audibile în abdomen ; simptomele par să apară odată cu o ușoară dispepsie, precum pirozisul etc. ; limba albă, cu aspect iritat ; aciditate gastrică. θ Gastralgie.

Cardialgie cronică ; durere constantă în epigastru și spate ; pierderea apetitului ; constipație.

Dureri apăsătoare, constrictive în regiunea stomacului, < după masă ; durere înțepătoare fixă în partea stângă a pieptului.

Balonare constantă a epigastrului, cu respirație apăsată, chiar și dimineața înainte de micul dejun, < după consumul celei mai mici cantități de alimente ; eructații fără gust și acre, greață, uneori vărsături ; presiune constantă în stomac și arsură periodică ; constipație.

Gastralgie : durerea din hipocondrul drept se extinde peste stomac spre stânga ; nu poate sta culcat pe nicio parte ; când stă culcat pe spate, durerea se răspândește în piept, sub stern, și împiedică respirația ; trebuie să se ridice și să umble ; după reprimarea erupțiilor.

Durere apăsătoare și tumefierea stomacului ; o oarecare durere în spate, în dreptul stomacului, apărând la aproximativ o oră după mese, provocând dificultăți de respirație și vorbire, senzație de leșin, amețeală și slăbiciune ; senzație de frig în centrul pieptului, care face să-i vină apă în gură ; de aproximativ patru săptămâni, tuse numai dimineața, în timp ce se îmbracă, cu spută verde ușor expectorată ; se trezește cu durere deasupra ochiului stâng, care crește treptat, este < între orele 2 și 5 P. M., apoi scade treptat după ceai, dar mai repede decât a crescut ; somnolent în timpul zilei ; când stomacul se umflă, nu suportă presiunea hainelor ; durere fulgerătoare din centrul pieptului până între omoplați, la scurt timp după mese, precedând în general durerea de stomac ; palpitații după mese.

Dureri violente în stomac, greață și vărsături alimentare la scurt timp după masă ; durerea < după masă ; emaciere ; un punct sensibil dureros pe coloana vertebrală, aproximativ la mijlocul vertebrelor dorsale.

Durere constrictivă, ca o crampă, în stomac, care îl împiedică să se ridice de pe scaun și este resimțită când râde sau strănută, < la trezirea de dimineață și la orice încercare de efort muscular.

Timp de mai mulți ani, în abdomen se putea palpa o tumefacție dură ; abdomenul foarte mult, dar uniform destins, ca în ascită, regiunea stomacului sensibilă la presiune ; în poziție culcată pe spate, în epigastru se putea palpa o masă dură, circumscrisă, de mărimea a doi pumni, extinzându-se spre ficat ; uneori dureri sfâșietoare severe în intestine ; flatulență și eructații ; diaree apoasă de patru săptămâni ; anorexie ; după masă, apăsare în piept, balonare și durere abdominală ; palid, emaciat ; febris lenta ; menstruații regulate, precedate de dureri severe în abdomenul inferior ; după agravarea produsă de Sulph., urmată de eliminarea pe rect a unor mase de mucus și vindecare completă.

Căldură nocturnă ; sete mare și dorință de bere ; presiune în stomac ; urină ca berea ; nicio evacuare intestinală ; poftește lucruri acre.

Dispepsie acută ; alimentele consumate dimineața îi provoacă tulburări întreaga zi ; vărsături acre, mai ales după mese ; iritația scrotului în fiecare vară, până în urmă cu paisprezece sau cincisprezece ani, după aceea pe tot corpul ; la vârsta de 18 ani, a avut furuncule în diferite părți ale corpului.

Crampă în stomac imediat după masă.

Simptome dispeptice, din cauza mâncatului prea rapid ; esofagul, de la cardia până la faringe, durea neîncetat, durerea pornind din locul unde simțea apăsarea.

HIPOCONDRE [18]

Senzație ca de rană în hipocondre, sensibile la atingere.

În regiunea hepatică, durere surdă, însoțită de puțină tuse uscată ; durere apăsătoare ; junghiuri ; junghiuri fine, arzătoare, când șade aplecată înainte.

Apăsare în regiunea ficatului ; gazele se acumulează în partea stângă ; senzație de greutate în abdomen. θ Indigestie cronică.

Tumefierea și indurarea ficatului ; secreție crescută de bilă.

Hepatită acută ; congestie, mărire și sensibilitate ; icter prelungit ; dureri înțepătoare sau surde în partea dreaptă, sensibilitate la apăsare ; greutate și apăsare ; deprimare sufletească.

Plenitudine în regiunea ficatului ; plenitudine și apăsare de-a curmezișul stomacului, cu distensia colonului transvers ; diaree cronică, trebuie să se ridice în grabă din pat ; uneori amețeală dimineața, patul se învârte când se întoarce noaptea ; amețeală la coborârea scărilor ; înclinație constantă spre somn ; nevralgie hepatică, > prin aplicarea muștarului și prin culcarea pe partea dureroasă ; senzație de leșin și foame pe la 11 A. M., aversiune față de îmbăiere ; paralizie parțială a mușchilor din partea stângă a feței.

Inflamație cronică, mărirea și sensibilitatea ficatului, existente de cincisprezece ani ; înclinația de a stărui necontenit asupra stării sale ; tendință la leșin ; menstre fie prea devreme, fie prea târziu, groase, negricioase, iritante.

Icter ; pielea are o nuanță galben-verzuie ; astenie ; prurit cutanat noaptea ; la persoane psorice, cu sau fără indurarea și tumefierea ficatului ; vărsături cu alimente ingerate sau sânge ; durere în epigastru și hipocondrul drept ; abdomen balonat ; scaun constipat ; insomnie ; febră hectică ; buze roșii.

Durere din stomac până în spate, cu senzația că spatele ar fi forțat să se desfacă ; întreaga activitate intestinală oprită ; urină încărcată cu bilă. θ Obstrucție biliară.

Dureri fulgerătoare frecvente în regiunea splenică.

Mișcarea gazelor provoacă înțepături dureroase, mai ales în hipocondrul stâng.

Junghiuri în splină, < la inspirație profundă și la mers.

Junghiuri în partea stângă a abdomenului la tuse.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Intestinele se simt ca și cum ar fi legate în noduri.

Crampe în jurul ombilicului, extinzându-se în sus spre stomac, care dispar după eliminarea gazelor.

Tensiune și apăsare în regiunea ombilicală.

Apăsare transversală deasupra ombilicului, cu poftă de mâncare redusă ; din cauza ei nu poate dormi noaptea.

Durere ciupitoare, constrictivă, în jurul ombilicului, când șade.

Junghiuri în partea stângă a abdomenului la respirație profundă.

Distensia și duritatea abdomenului.

Umflarea abdomenului cu gaze ; chiorăit și gâlgâit în intestine.

Eliminare de gaze : mai ales seara și noaptea ; cu miros de ouă stricate sau de hidrogen sulfurat ; inodore.

Chiorăit și gâlgâit în intestine ; diaree nedureroasă, care îl scoate pe pacient din pat la 5 A. M.

Rostogolire și chiorăit în intestine, ca și cum ar fi goale.

Gaze blocate în partea stângă a abdomenului, cu greutate, plenitudine și constipație.

Mișcări în abdomen ca ale pumnului unui copil.

Neliniște în abdomen, urmată de o senzație de slăbiciune a picioarelor, care se extinde deasupra maleolelor, ca un tremur interior.

Senzație de plenitudine și tensiune în abdomen ; apăsare descendentă spre anus și gâdilare excesivă acolo ; dimineața ; după masă ; imediat după puțină mâncare, cu dispnee ; ca din cauza gazelor blocate.

Tensiune în mușchii abdominali, nu se putea îndrepta cu ușurință.

Crampe abdominale : înaintea scaunului de dimineață ; după scaun ; cu diaree ; noaptea ; urmate curând de un scaun lichid, după care durerea înceta.

Colică cu dureri de tracțiune în timpul menstrelor.

Apăsare în jos : spre anus ; când stă culcat în pat noaptea ; ca și cum s-ar forma o hernie, spre organele genitale feminine.

Colică, întotdeauna după masă.

Sensibilitatea părții superioare a abdomenului ; hainele apasă neplăcut.

Senzație ca de rană în intestine înainte de scaun.

Senzație ca de rană în pereții abdominali, ca și cum mușchii abdomenului și peritoneul ar fi fost contuzionați.

Durere ca de rană în tot abdomenul, ca și cum ar fi jupuit, mai ales la inspirație profundă, la tuse, la efort fizic violent.

Dureri tăietoare în abdomen, regiunea lombară și sacru, > la căldură uscată.

Abdomen mare și membre emaciate ; copiilor le displace să fie spălați.

Sensibilitate dureroasă a abdomenului la atingere, ca și cum interiorul ar fi jupuit și ca o rană.

Se trezește pe la 5 A. M. cu durere abdominală tăietoare, colicativă, care îl obligă să meargă imediat la scaun.

Colică după ce mănâncă sau bea, obligându-l să se îndoaie în două, < de la lucruri dulci.

Tumoră chistică imediat în interiorul pereților abdominali, cu membrană piogenă, provocată de ridicarea unei greutăți mari ; cantități mari de ser și puroi sanios eliminate printr-un tub de drenaj ; aspect cașectic ; lipsa poftei de mâncare ; emaciere accentuată ; diaree ; scaun brun, apos, spumos, uneori cu alimente nedigerate, nedureros, mai frecvent dimineața și în prima parte a zilei ; puls 120, slab ; stă treaz noaptea, somn tulburat de vise.

Eczemă ombilicală ; sensibilitate dureroasă și prurit în jurul ombilicului, astfel încât copilul se scarpină neîncetat acolo, agravând afecțiunea.

Erupție pruriginoasă pe abdomen.

Stază portală : congestii hemoroidale ; cu indigestie, constipație etc.

Infarcte abdominale.

Hernie încarcerată (după Acon.).

Ascită ; hidropizie.

Tumefiere dureroasă a ganglionilor inghinali.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Nevoie bruscă de defecație la trezirea de dimineață.

Nevoia de a defeca, însoțită de colică, îl trezește pe la 5 A. M.

Nevoie constantă de a defeca și de a urina, cu eliminarea câtorva picături de sânge imediat după urinare și junghiuri violente în uretră, însoțite de teamă și disconfort.

Scaun subțire în fiecare dimineață, cu dureri tăietoare în abdomenul inferior.

Scaun moale, cu tenesme și arsură în anus, seara ; precedat de distensia abdomenului, urmată de eliminări de gaze fierbinți, fetide, cu crampe în regiunea lombară.

Scaune : moi și foarte subțiri ; frecvente, păstoase ; semilichide ; brune, apoase, fecale ; cu mucus verde ; cu mucus sanguinolent ; cu alimente nedigerate ; spumoase ; acre ; schimbătoare ; fetide ; sanguinolente seara ; verzi, apoase ; lăsând o pată verde-pal pe scutec ; cu mucus brun ; cu mucus alb ; striate cu sânge ; bilioase ; purulente ; corozive ; uneori nedureroase ; putride ; expulzare bruscă, adesea involuntară.

Diaree : noaptea, cu colică, tenesme, scaune apoase cu mucus alb, cu miros acru ; îl scoate din pat dimineața, nedureroasă ; fetidă, apoasă sau involuntară ; la copiii scrofuloși ; ca și cum intestinele ar fi prea slabe pentru a-și reține conținutul ; scaune involuntare, cu senzația că urmează să se elimine gaze ; alternând cu constipația ; în urma răcirii ; pe vreme umedă ; după lapte sau acizi ; în timpul dentiției ; după ale sau bere ; de la alimentație artificială ; în timpul somnului ; în timpul sarcinii.

Abdomen destins ; scaune apoase, floconoase, ocazional lienterice, abundente și foarte fetide, eliminate ziua și noaptea, însă niciunul în orele dimineții ; febră redusă sau absentă ; sete intensă, mai ales noaptea ; urină eliminată frecvent și în cantități mari ; dorință intensă de carne, aproape că nu ar mânca nimic altceva ; iritabil și morocănos ; emaciere. θ Marasm.

Acces brusc de diaree, în timpul căldurii verii ; zece scaune în șapte ore, apoase, verzui ; a doua zi, douăzeci de scaune în douăsprezece ore, mai frecvente dimineața, constând dintr-un lichid verde, mucilaginos, apos ; ochi umflați ; stă culcat foarte liniștit și palid ; seara, scaun la fiecare jumătate de oră.

Diaree, cu scaune numai în timpul somnului ; dacă era ținută trează toată ziua, nu avea scaun ; scaune cu mucus verde și galben ; scaune bruște, care surveneau înainte ca fetița să poată anunța, deși se trezea invariabil înainte de scaun ; aversiune față de îmbăiere.

Diaree după miezul nopții ; nedureroasă, îl scoate din pat dimineața devreme ; ca și cum intestinele ar fi prea slabe pentru a-și reține conținutul.

Mai multe scaune subțiri, apoase, care îi scot pe pacienți din pat pe la 5 A. M., după care au câte un scaun la fiecare oră până la 9 A. M.

Diaree violentă în fiecare noapte ; după miezul nopții și mai târziu, de cinci până la opt ori, cu nevoi imperioase foarte dureroase ; trebuia să aștepte mult, apoi scaunul venea subțire ca apa, mucilaginos, galben-aprins și arzător de fierbinte ; dormea și era > la trezirea de la ora 5 ; mișcări în intestine, chiorăit și bolboroseli ; > când ședea ridicat ; < când stătea culcat ; slăbiciune în picioare ; pofta de mâncare nu era cum trebuie, exceptând uneori seara ; limba acoperită cu un strat alb subțire ; nu putea suporta laptele ; după ce bea bere trebuia să verse ; după rachiu, durere surdă arzătoare, mai ales arsură în abdomen ; după ouă și orice preparat cu ouă trebuia să verse ; după un pahar de vin cu nucșoară, dureri sfâșietoare și zvâcniri în picioare, căldură și arsură, mai ales în stomac, o durere sfâșietoare ca și cum stomacul ar fi fost rupt cu clești ; arsură care urcă în gât ; stomacul se umflă ; după masă, eructație care ameliorează ; transpira în fiecare noapte, mai ales la nivelul gâtului ; vene dilatate.

Diaree iritantă, care excoriază anusul și produce o erupție ; emaciere ; abdomen dur, destins ; diaree după fiecare răcire.

Vărsa noaptea sau dimineața ; poftă de mâncare redusă, diaree feculentă, cu alimentele nedigerate pe care le mâncase dimineața ; manifestări febrile, cu prostrație, astenie și iritabilitate ; simțea ca un bulgăre de gheață în partea dreaptă a toracelui.

După ce diareea fusese oprită cu opiu, durere abdominală ; încercările de a provoca o evacuare intestinală produceau vărsături, în cele din urmă de materii fecale ; tot abdomenul inferior era tumefiat, iar în partea stângă, în regiunea flexurii sigmoide, exista o tumefacție elastică, destul de fixă, mare cât doi pumni și dureroasă la apăsare ; restul abdomenului nu era sensibil la atingere ; limba roșie, fisurată și uscată ; puls plin, moale, neaccelerat ; sete intensă și slăbiciune accentuată.

Scaun alcătuit, la început, din mici bulgări rotunzi, verde foarte închis, aproape negri, eliminați cu dificultate, partea rămasă fiind mai moale și mai voluminoasă ; scaunul se retrage uneori când este pe punctul de a fi eliminat ; odată cu scaunul se elimină sânge, uneori roșu-aprins, alteori ca un jeleu.

Diaree, cu emaciere accentuată, prostrație excesivă ; copilul este conștient, dar stă culcat ca și cum nu s-ar putea mișca ; < între 10 P. M. și 1 A. M. ; scaune apoase, putride.

După naștere, diaree frecventă, cu miros fetid și senzație de leșin înainte și după scaune.

După scaun, nevoie persistentă de defecație, anus tumefiat, ca o rană, durere sub formă de junghiuri și pulsații pe tot parcursul zilei.

Diaree cronică ; scaune apoase, verzui, ca ouăle tocate, nedureroase, cu miros foarte fetid, putrid ; eructații, urmate de vărsături ; abdomen destins și dur pe alocuri ; chiorăit constant în abdomen ; insomnie ; sete, dorință constantă de a bea ; emaciere accentuată.

Diaree cu durata de optsprezece luni, după suprimarea gonoreei cu Bals. copaiva.

Debilitate accentuată, poate ședea ridicată numai câteva minute odată ; puls 100 ; piele gălbuie, uscată ; limba acoperită cu un strat galben ; gust amar ; lipsa poftei de mâncare ; puținul pe care îl mănâncă provoacă suferință în stomac și intestine, mai ales în acestea din urmă ; durere < la aproximativ o oră după masă ; intestine balonate și sensibile la atingere ; urină intens colorată și în cantitate redusă ; membre inferioare reci ; durere arzătoare în vertex ; diaree < dimineața, obligând-o să se ridice de obicei înainte de ivirea zorilor ; zece scaune înainte de amiază, nu mai mult de două sau trei după aceea, până dimineața devreme din nou ; scaune cu alimente nedigerate, spumoase, galbene, apoase ; durere înaintea, în timpul și după scaun ; slăbiciune și senzație de leșin după scaun. θ Diaree cronică.

Mirosul scaunului îl urmărește peste tot, ca și cum s-ar fi murdărit.

Înainte de scaun : nevoie bruscă și violentă de defecație, care îl scoate din pat ; colică tăietoare ; chiorăit.

În timpul scaunului : căldură ; transpirație caldă ; aflux de sânge la cap ; senzație de frig ; leșin ; greață ; tenesme ; cefalee ; senzație ca de rană în abdomen ; prurit în anus și rect ; durere spasmodică, constrictivă, extinzându-se spre torace, regiuni inghinale și organe genitale ; dureri tăietoare, < la apăsare sau la arcuirea înapoi ; prolapsus ani ; crampe în picioare ; arsură în anus.

După scaun: tenesme; arsură în anus; transpirație rece pe față și picioare; excoriație în jurul anusului; sensibilitate dureroasă în întregul intestin; presiune în rect; prolaps anal; copilul adoarme imediat ce încetează tenesmele .

Simptome concomitente diareei: somnolență în timpul zilei, după-amiaza și după apusul soarelui; doarme cu ochii pe jumătate deschiși; insomnie; treziri frecvente; aversiune față de spălat.

Scaune dizenterice noaptea, cu colici și tenesme violente.

Dizenterie: copilul leșina cu regularitate la ora 11 A. M.; agravare dimineața devreme.

Cinci sau zece scaune sanguinolente în douăzeci și patru de ore, în general unul sau două noaptea; < întotdeauna dimineața devreme; trebuia să se ridice în grabă la ora 6 A. M.: efort considerabil la defecație și tenesme; picioare reci ziua, arsură a tălpilor noaptea; senzație de leșin și de gol în jurul orei 11 A. M.; slăbit, nu poate merge; durează de patru sau cinci ani. θ Dizenterie cronică.

Dizenterie: după ce Acon. a înlăturat simptomele acute, când tenesmele au încetat, dar sângele încă se elimină; când remediile nu au reușit să acționeze; în timpul scaunului, arsură, dureri tăietoare, presiune și prolaps rectal, durere tăietoare în uretră, respirație tăiată, palpitații, frisoane în partea inferioară a corpului, apoi efort de defecație și pulsații în rect, dureri ca de contuzie și prurit în abdomen, frisoane și lassitudine; < dimineața devreme, alungându-l din pat; senzație de leșin în epigastru în jurul orei 10 sau 11 A. M.; scaunele înroșesc perineul de jur împrejurul anusului; recidive frecvente, copilul pare să evolueze bine când, fără nicio cauză aparentă, starea lui devine <.

Sulphur urmează bine după Nux vom., îndeosebi când < noaptea; eliminare de sânge, mucus și puroi, cu febră, pierderea apetitului, durere intestinală adesea atât de violentă încât provoacă greață și transpirație abundentă; febra constă în căldură uscată, fără sete. θ Dizenterie.

Holera

infantilă începe, în general, după miezul nopții; diaree și vărsături; eliminările intestinale sunt apoase, verzi și involuntare; uneori au miros acru, alteori sunt foarte fetide; vărsături frecvente, adesea acre, cu transpirație rece pe față; față palidă, fontanele deschise; mâini și picioare reci; copilul zace într-o stare de stupoare, cu ochii pe jumătate deschiși; sete redusă și suprimarea completă a urinei; pacienți psorici predispuși la erupții și excoriații; simptome hidrocefaloide.

Holera asiatică; drept profilaxie, un vârf de cuțit de floare de sulf pulverizată, purtată în ciorapi în contact cu tălpile; diareea începe între miezul nopții și dimineață, cu sau fără durere, cu sau fără vărsături, nevoie de evacuare fără rezultat; diaree și vărsături concomitente; amorțeala membrelor, crampe în tălpi și gambe; colorație albăstruie sub ochi; senzație de frig a pielii; indiferență psihică; în timpul convalescenței, pete roșii, furuncule etc.; sensibilitate la temperatură, lucrurile calde par fierbinți; simptome nervoase.

Scaun cu senzația ca și cum ar mai fi rămas ceva și ca și cum scaunul ar fi fost insuficient.

Constipație cronică; timp de ani de zile nu avusese scaun fără ajutorul purgativelor; senzație de obtuzitate în creier; greutate în creștetul capului; senzație de slăbiciune și foame în stomac înainte de prânz; arsură a tălpilor noaptea.

Prima parte a scaunului este formată din mici bulgări rotunzi, de culoare verde foarte închis, aproape negri, greu de eliminat; partea rămasă este mai moale și mai voluminoasă; scaunul alunecă uneori înapoi când este pe punctul de a ieși; odată cu scaunul se elimină sânge, uneori roșu-aprins, alteori ca un jeleu.

Constipație, îndeosebi la persoanele hemoroidale și ipohondriace; la femeile însărcinate și nou-născuți; alternând cu diaree; cu paralizie; cu afecțiuni cutanate.

Nevoie frecventă de scaun, fără rezultat; prima încercare este dureroasă; este obligat să renunțe.

Scaune constipate: tari, noduroase și uscate, ca și cum ar fi arse; insuficiente; în formă de castană sau măslină; plate; ca excrementele de oaie.

După scaun constipat: prolaps rectal; dureri lancinante de la anus în sus; dureri înțepătoare, ca de rană, arzătoare, pruriginoase și pulsatile în anus.

Eliminare de gaze fetide; mirosind a ouă stricate.

Arsură și presiune în rect.

Senzație constantă de apăsare în jos în rect; senzație de plenitudine.

Durere tăietoare în rect în timpul unui scaun normal.

Junghiuri violente în rect, îndeosebi seara.

Înțepături violente în rect chiar și în afara defecației, tăind respirația.

Senzație de târâre și de mușcătură în rect, ca de viermi, în timp ce stă așezat, seara.

Prurit în rect.

Durere pulsatilă în rect.

Elimină sânge odată cu scaunul de doi ani, de când a avut scarlatină; prolaps rectal de trei săptămâni; hemoragia a fost < în ultima lună; obosește ușor; neliniștit noaptea; durere de spate; efortul excesiv provoacă prolaps și sângerare; scaune foarte închise la culoare, aproape negre.

Hemoragie per anum, pare livid și exsangvin, cu o curgere pasivă de sânge din anus; puls aproape absent, buze palide și tremurătoare; vorbește și răspunde la întrebări numai în șoaptă. θ Ciroză hepatică.

Rectocel; scaune plate și subțiri.

Congestie crescută a vaselor hemoroidale.

Hemoroizi: dureroși și sângerânzi; scaune regulate, tari; limbă saburală; gust neplăcut în gură; apetit bun, dar totul se acrește; multe gaze în intestine; durere surdă în epigastru, care o face să simtă că leșină; trebuie să facă exercițiu fizic intens, după care se simte >; când stă așezată sau culcată, simte că leșină; descurajată.

Hemoroizi atât de mari și dureroși încât nu putea sta în picioare; constipație, cu nevoie continuă de defecație în rect; eliminare involuntară frecventă de mucus și materii fecale acoperite cu sânge; junghiuri de la anus în sus; tensiune dureroasă în anus și regiunea lombară, împiedicând ridicarea sau mersul; pierderea apetitului; insomnie noaptea; la fiecare patru până la opt săptămâni, tumefierea hemoroizilor și eliminare de sânge.

Hemoroizi, acum interni, la început externi; în timpul scaunului și după acesta, pulsații, arsură și usturime în hemoroizi și durere fulgerătoare în sus, care îi taie respirația; de asemenea, durere surdă în coccis și sacru, extinzându-se în jurul părții laterale a pelvisului, persistând șapte ore după scaun; scaun o dată la două până la patru zile; durerea o face să simtă că va leșina, să tremure, să aibă greață, să simtă nevoia de a se mișca, să fie înfierbântată și ca și cum și-ar pierde cunoștința; durerea la nivelul anusului este > în picioare decât culcată.

Dureri fulgerătoare în anus, cu căldură și sensibilitate ca de rană; doarme superficial și se trezește foarte des; adoarme când încearcă să citească; cel mai mic efort îl obosește; durere în partea stg. a pelvisului, extinzându-se spre piciorul de aceeași parte, < când stă așezat după un mers îndelungat; la fiecare scaun, care nu este tare, elimină mult sânge. θ Hemoroizi.

Hemoroizi umezi, nehemoragici sau cu eliminare de sânge închis la culoare, cu dureri violente de apăsare în jos, din regiunea lombară spre anus.

Hemoroizi suprimați, cu colici, palpitații, congestie pulmonară; senzație de rigiditate a spatelui, ca de contuzie.

Hemoroizi cu hemoragii intestinale cronice, prurit intens și senzație ca de rană la nivelul anusului; arsură și prurit intolerabil al anusului noaptea; nu poate dormi din cauza pruritului.

Hemoroizi mari, arsură violentă și înțepături în anus; presiune în rect în timpul scaunului și după acesta; rectul pare plin.

Senzație ca de rană la nivelul anusului și scurgere de umezeală; prurit al pielii din jurul anusului.

Arsură în anus: după ce stă așezat o vreme; după scaune moi, seara.

Presiune și arsură în anus.

Apăsare constantă în jos spre anus; împingere în jos după ce stă așezat.

Durere surdă în anus.

Junghiuri frecvente prin anus.

Prurit în anus.

Prurit în perineu, cu scaun moale.

Tumefierea anusului, cu prurit arzător.

Sângerare din anus.

Eliminare de lichid din anus, urmată de materii fecale, noaptea în timpul somnului.

Eliminare involuntară de umezeală din anus, urmată de prurit.

Senzație ca de rană la nivelul anusului și exsudarea unui lichid vâscos, mucilaginos.

Excoriație în jurul anusului.

Fisuri anale.

Arsură, durere sfâșietoare și prurit în rect și anus, cu senzație de plenitudine; nu suportă ca nodulii hemoroidali să fie spălați; dorință constantă de a scărpina zonele.

Durere lancinantă de la anus în sus, îndeosebi după scaun.

Durere pulsatilă în anus întreaga zi.

Prurit, arsură și înțepături în anus.

Anus tumefiat, cu dureri ca de rană și junghiuri.

Condiloame late și plate la nivelul anusului.

Oxiuri odată cu scaunul; ascarizi; limbrici; tenie.

ORGANE URINARE [21]

Durere violentă în regiunea rinichilor după ce stă mult timp aplecat.

Retenție de urină.

Micțiuni frecvente, îndeosebi noaptea; cantități mari de urină incoloră după isterie.

Enurezis nocturn.

Arsură la orificiul uretrei, în timpul micțiunii.

Roșeață și inflamație a orificiului uretrei.

Nevoie dureroasă, cu eliminare de urină sanguinolentă, necesitând un efort mare.

Secreție mucoasă din uretră.

Jetul urinar mult mai subțire decât de obicei; se întrerupe.

Urină: abundentă, incoloră; redusă cantitativ; roșiatică; foarte fetidă; tulbure; cu pelicule grase la suprafață.

Nevoie constantă de a urina; câteva picături se elimină involuntar.

Nevoie intensă de a urina, cu arsură în uretră.

Presiune puternică asupra vezicii urinare.

O senzație în uretră ca și cum ar fi permanent obligat să urineze.

Arsură în uretră.

Dureri în uretră ca la începutul gonoreei.

Dimineața, în timpul urinării, dureri fulgerătoare fugitive în uretră.

Dureri fulgerătoare în uretră, cu frison.

Junghiuri în partea anterioară a uretrei.

Prurit în uretră.

Jet urinar slab și lent din cauza parezei sphincter vesicæ.

Nevoia de a urina apare brusc și este imperioasă; dacă nu i se dă curs, urina se elimină involuntar.

Hemoragie din uretră.

Nevoie irezistibilă de a urina la vederea apei curgând dintr-un hidrant (Canthar. și Lyssin). θ Iritabilitatea vezicii urinare.

Diabet; morbus Brightii.

Hematurie; junghiuri și arsură în uretră în timpul micțiunii.

Nevoie frecventă de a urina, dar se elimină numai câteva picături, însoțită de dureri tăietoare severe în regiunea vezicală și senzație de arsură în uretră; urina se scurge lent din uretră, picătură cu picătură; durerile continuă după urinare; urină brună, tulbure, mucilaginoasă, care depune un sediment mucos tenace; pierderea forței și a greutății corporale.

Nevoie constantă și dureroasă de a urina, cu eliminarea frecventă a câtorva picături de urină, cu intensificarea durerii și urmată de o durere de tracțiune de-a lungul ureterelor, obligând-o să se îndoaie de mijloc; treizeci până la patruzeci de încercări de a urina în douăzeci și patru de ore; urină brună, tulbure, care depune un sediment mucos; dischezie; dispoziție plângăreață; pierderea apetitului; febră spre seară; lassitudine intensă.

Cu patru ani în urmă, în timpul unei călătorii, a simțit nevoia de a urina, dar și-a reținut urina pentru moment, iar când a vrut în cele din urmă să urineze, nu a putut elimina deloc urină; numai după cateterizări timp de mai multe zile a putut urina, dar întotdeauna cu tenesme excesive, astfel încât trebuia să încerce să urineze de douăsprezece până la douăzeci și patru de ori pe zi.

Iritabilitate cronică a vezicii urinare; trebuie să se ridice de mai multe ori noaptea pentru a urina și să-și întrerupă în grabă lucrul în timpul zilei pentru a-și goli vezica, cu riscul de a-și uda hainele dacă nu răspunde nevoii imperioase; transpirații abundente noaptea.

Urinare involuntară noaptea, de doi ani; abia dacă trecea vreo noapte fără să ude patul; senzație neplăcută de foame, cu valuri de căldură, în jurul orei 11 A. M.

Enurezis: copii palizi, slabi, cu abdomen mare, cărora le plac zahărul și alimentele foarte condimentate și care detestă să fie spălați; micțiune abundentă după miezul nopții.

Urina excoriază zonele.

Atât curgerea urinei, cât și eliminarea materiilor fecale sunt dureroase pentru zonele peste care trec.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Senzație de frig la nivelul penisului; potență sexuală slabă; impotență.

Eliminare involuntară de spermă, cu arsură în uretră.

Dorință sexuală crescută, cu junghiuri în testicule; prostatită cronică după gonoree.

Eliminarea prea rapidă a spermei în timpul coitului sau înainte ca erecția să fie completă ori înainte de a reuși să introducă penisul.

Testicule relaxate, atârnânde; sensibilitate dureroasă și umezeală a scrotului sau transpirație fetidă a organelor genitale.

Prurit al prepuțului.

Scăderea dorinței sexuale din cauza exceselor, cu slăbiciunea spatelui și paralizie iminentă.

Transpirație fetidă în jurul organelor genitale.

Prepuțul și glandul penisului reci ca gheața.

Arsură și roșeață a prepuțului.

Înțepături în penis.

Mâncărime pe glandul penisului.

Presiune și tensiune în testicule și cordoanele spermatice.

Mâncărime la orificiul uretrei, ca la debutul gonoreei ; de mare valoare în stadiul al doilea.

Gonoree cronică, cu dureri fulgerătoare și arzătoare sau fără durere, cu eliminare de mucus alb ori galben, iritant.

Inflamația uretrei și mai ales a prepuțului, cu secreție iritantă.

Inflamație și tumefacție, cu ragade profunde, arsură și roșeață a prepuțului, cu fimoză.

Ulcer profund, supurant, pe gland și prepuț, cu margini tumefiate.

Fimoză, cu eliminare de puroi fetid.

Eliminare de lichid prostatic după micțiune și scaun.

Sifilis mercurial ; ulcere pruriginoase care se acoperă curând cu o crustă, de sub care se elimină puroi ; excrescențe ca o creastă de cocoș pe gland, moi, spongioase, sângerând ușor ; excoriații ale organelor genitale, cu arsură ; pete arămii pe frunte ; buboni duri, mari, inflamați.

Șancru fagedenic, distrugând jumătatea inferioară a glandului penisului ; parafimoză ; ulcerul constă inițial din numeroase puncte mici de puroi, ca o sită, dispersate, care se unesc treptat într-un întreg ; erupție bruscă de varicella syphilitica pe întregul corp (urmată de Cinnab.).

Șancre, cu o duritate ca de scândură a prepuțului roșu și tumefiat.

Ulcer pe fața dorsală a penisului ; crustă decolorată, verzuie ; durere nu prea mare.

Fistula urinaria, după gonoree, cu margini indurate, eliminare de puroi și urină prin fistulă ; furnicături în rect, tenesme, arsură în timpul scaunului ; constipație.

Gonoree suprimată.

Secreție uretrală redusă, galben-deschisă ; arsură la începutul urinării și în timpul coitului ; hemoroizi, cu dureri de cap și de spate ; mâncărime și înțepături în anus, constipație, flatulență. θ Blenoree cronică.

Varicocel, cu relaxarea continuă a scrotului.

Hidrocel, la un băiat æt. 5, de mai mulți ani ; tumoare mare, foarte tensionată și lucioasă, care îl împiedică să alerge și să se joace ; starea generală este afectată.

Buboni vechi, supuranți, care nu se vindecă.

Excoriație umedă în jurul organelor genitale.

Senzație dureroasă ca de rană și umezeală a scrotului ; senzație dureroasă ca de rană între coapse în timpul mersului.

Mărire cronică a prostatei.

Transpirație fetidă pe organele genitale, cu senzație dureroasă ca de rană și excoriație care distruge cea mai mare parte a părului, dureroasă în timpul mersului, cu îngroșarea și indurarea scrotului.

ORGANELE SEXUALE FEMININE [23]

Sterilitate, cu menstruație prea precoce și prea abundentă.

Senzație de slăbiciune în organele genitale.

Senzație ca de rană în vagin în timpul unei îmbrățișări.

Durere care alternează între ochi și ovar ; dureri din regiunea ovariană spre spate.

Senzație continuă de apăsare în jos : în pelvis, spre organele genitale ; congestie uterină.

Durere ca de travaliu deasupra simfizei.

Dureri uterine care se extind din regiunile inghinale spre spate.

Posomorâre și teamă, cu durere uterină ; menstruație întârziată cu două zile, cu senzație de neliniște și disconfort.

Cancer uterin ; leucoree fetidă, corozivă, ihoroasă ; senzație de căldură în creștetul capului ; senzație de frig la picioare sau arsură în tălpi noaptea ; bufeuri care dispar prin transpirație, cu senzație de leșin ; slăbiciune remarcabilă la epigastru de la ora unsprezece dimineața până la prânz ; arsură violentă în vagin, cu senzație dureroasă ca de rană în timpul raportului sexual.

Prolaps în urma întinderii pentru a ajunge sus ; prolaps, cu durere în hipogastru, mai ales în partea dreaptă.

Prolaps uterin ; metrită ; hidropizie uterină.

Secreție uterină apoasă, albicioasă, abundentă, în valuri și opărind ; uneori mai groasă, alb-gălbuie, pătând absorbantele într-un galben-muștar, cu granule galbene ca semințele de muștar zdrobite și cu miros fecaloid.

Leucoree galben-verzuie, excoriind părțile.

Leucoree cronică, fluidă și foarte abundentă sau redusă, galbenă, provocând arsură și usturime ale vulvei și coapselor.

Bufeuri în perioada climacterică, cu capul, mâinile și picioarele fierbinți și o mare senzație de gol în stomac.

Menstruație : prea precoce, prea abundentă, durează prea mult ; la fiecare paisprezece până la optsprezece zile, durând opt zile, eliminare redusă, închisă la culoare ; închisă la culoare, putridă, cu cheaguri ; groasă, iritantă, provoacă o senzație dureroasă ca de rană pe coapse ; cu miros acru ; palidă ; prea târzie, de scurtă durată sau suprimată ; târzie, cu constipație și abdomen destins ; redusă, reapărând la intervale lungi și variabile ; absentă patru luni ; suprimată, provocând congestie în alte părți.

Menoragie ; abundentă, cu predispoziție la avort ; nu s-a mai simțit bine de la ultimul avort ; transpirație cu miros puternic la axile ; căldură în regiunea sacrată ; durere surdă în regiunea ovariană ; foame la ora 11 A. M., nu poate aștepta până la masa de prânz ; distensia abdomenului în fiecare după-amiază ; somn agitat, picioare reci.

Dismenoree ; durere spasmodică în hipogastru, ca și cum intestinele ar fi strânse în noduri, flux redus, cu durere colicativă în regiunea lombară.

O tânără necăsătorită nu avusese menstruație timp de un an, deși nu se simțea rău în niciun fel.

Amenoree la constituții scrofuloase, cu tendință la erupții cutanate papulare sau la congestie portală și pelvină.

Fată, æt. 19, avusese menstruație o singură dată, cu zece luni în urmă, fără reapariția fluxului ; după Sulph., menstruație regulată.

Înaintea menstruației : cefalee ; tuse, seara ; epistaxis ; leucoree ; mâncărimea vulvei ; dureri lombare ; crampă în regiunea splenică ; agitație și anxietate ; cefalee ; durere de dinți ; pirozis ; tuse, seara în pat ; transpirație nocturnă.

În timpul menstruației ; epistaxis ; aflux de sânge la cap ; accese de slăbiciune și senzație de leșin ; colică ; iritabilitate ; somnolență diurnă ; presiune în frunte ; vertij ; excitarea circulației ; palpitații ; epistaxis ; durere în gât ; moleșeală și greutate a picioarelor ; presiune în epigastru ; dureri ca de travaliu în abdomen și spate.

Arsură în vagin, abia poate sta locului.

Mâncărime violentă a clitorisului și vaginului. θ Nimfomanie. θ Pruritus vulvæ.

Mâncărime supărătoare a vulvei, cu coșuri.

Leucoree : foarte abundentă, părțile genitale externe dureroase ca de rană și arzătoare ; lăptoasă ; ustură ca sarea, trebuie să se scarpine până când părțile sângerează ; < noaptea, trebuie să se ridice și să spele părțile ; mucoasă, cu două săptămâni înaintea menstruației ; galbenă, excoriantă, însoțită de palpitații în timpul mișcării, urmate de arsură în abdomen ; precedată de durere tăietoare sau senzație de ciupire în jurul ombilicului ; < dimineața după ridicarea din pat ; redusă, iritantă ; neiritantă.

Ascarizi la nivelul vulvei.

Tumefacția glandei mamare.

Noduli în glanda mamară.

Mameloane crăpate, cu înțepături și arsuri, sângerând în timpul alăptării ; areole acoperite cu scuame gălbui care exsudă un lichid iritant, cu mâncărime și arsură noaptea.

Schir mamar.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Favorizează expulzia molelor.

Suferințe pelvine, cu bufeuri și accese de slăbiciune și senzație de leșin.

Greață matinală de sarcină, fără a ajunge la vărsături, cu accese de senzație de leșin și greață în cursul dimineții ; salivație abundentă, al cărei gust provoacă greață ; aversiune față de carne ; dorință de bere sau coniac.

Greață constantă, varsă tot ce ajunge în stomac ; constipație persistentă ; căldură în creștetul capului ; senzație de leșin la epigastru ; picioare reci ca gheața.

Crampe în gambe, bufeuri, accese de slăbiciune și senzație de leșin ; arsură a tălpilor ; trebuie să le scoată de sub învelitoare sau să le țină într-un loc răcoros.

Simte foame și senzație de leșin în jurul orei 11 A. M. ; nu poate aștepta până la masa de prânz.

Travaliu : accese frecvente de slăbiciune și senzație de leșin ; dorește să i se facă vânt : vrea mai mult aer ; bufeuri și picioare reci.

Manie puerperală.

Durerile post-partum încep în sacru, trec în jurul pubisului și coboară de-a lungul coapselor.

Phlegmasia alba dolens.

Tumefacție a sânului drept, cât un ou de găină, după un atac de mastită erizipelatoasă ; suprafața tumefacției este acoperită de granulații exuberante ; mâncărime severă ; eliminare de puroi fluid, sanios.

Supurația glandei mamare, cu senzație de frig în cursul dimineții, căldură după-amiaza ; inflamația se extinde radial de la mamelon.

Senzație dureroasă ca de rană a mameloanelor.

Mameloane crăpate, dureroase ca de rană, sângerând, ard ca focul ; fisuri profunde la baza mameloanelor, ca și cum acestea s-ar desprinde.

După alăptare, mameloanele ustură, ard și sângerează ; mameloane crăpate.

Hemoroizi în timpul sarcinii și în lăuzie.

VOCEA ȘI LARINGELE. TRAHEEA ȘI BRONHIILE [25]

Răgușeală : seara sau dimineața ; voce aspră, cu uscăciunea gâtului și arsură la înghițire ; dimineața, cu iritația gâtului.

Un sunet aspru, nazal, ca un sforăit, în trahee.

Voce aspră, răgușită, cu mult mucus în piept ; afonie.

Vorbitul declanșează durerea și obosește întregul corp ; dureri fulgerătoare prin partea stângă a pieptului spre spate.

Afonie cronică pe fond psoric.

Afonie completă ; tuse răgușită, sufocantă, cu usturime în piept în timpul tusei. θ Sechelă a pneumoniei.

Un băiat, æt. 10, afonie bruscă ; emaciere ; aversiune față de tot ce este dulce.

Răgușeală intensă, sfârșind treptat prin pierderea completă a vocii.

Se trezește brusc din somn cu un strigăt, nu poate respira, fața este albăstruie, ochii ies în afară, își aruncă brațele deasupra capului, cu tremur și rigiditatea membrelor ; după un minut, respirație rapidă, șuierătoare, și tuse, fața devine palidă, plânge, este extrem de epuizat ; atacuri < după plâns sau mânie. θ Spasmus glottidis.

Senzație de tracțiune și uscăciune în laringe, uneori.

Afonie completă ; cu tuse seacă, chinuitoare, precedată de răgușeală ; tuse provocată de o înțepare constantă și de mâncărime sau gâdilare în partea stângă a laringelui ; tușește mai ales noaptea în pat, după miezul nopții până la ora 2 A. M. ; tuse scurtă și seacă toată ziua, cu paroxisme frecvente de tuse ; pierderea mirosului și gustului ; tușește întotdeauna după ce mănâncă ; predispus la aceste atacuri încă din copilărie, fiecare durând de obicei două sau trei săptămâni. θ Laringită.

Laringită cronică ; tuse seara, înainte de culcare și la culcare ; catar al mucoaselor ; predispoziție la afecțiuni cutanate ; erupții suprimate.

Catar, cu coriză cu secreții abundente, senzație de frig, iritație în piept și tuse.

Tuse de mai multe săptămâni, cu senzație dureroasă ca de rană în porțiunea superioară a pieptului și expectorație albicioasă redusă ; < în timpul zilei și seara când stă culcat ; tuse provocată de o senzație de mâncărime în bronhii, însoțită de eforturi de vomă ; bufeuri ; picioare reci ; senzație de leșin și foame la ora 10 A. M. ; dureri reumatice în genunchi și șolduri noaptea, cu senzație dureroasă ca de rană și senzație de frig ; mâncărimea pielii la culcare. θ Catar bronșic acut.

Transpirații nocturne și tuse cu expectorație abundentă de mucus striat cu sânge ; febră și tuse ; răgușeală ; senzație ca de gheață în piept când îi este frig sau când transpirația este oprită. θ Bronșită.

Bronșită cronică, cu iritabilitate vasculară arterială și venoasă, mare sensibilitate a pielii, care suferă la cea mai mică variație atmosferică ; la indivizi reumatici, gutoși, herpetici și scrofuloși, precum și atunci când remediile aparent bine indicate refuză să acționeze.

Dilatarea căilor aeriene și spute putride.

RESPIRAȚIA [26]

Dificultăți de respirație : și apăsare când brațele sunt duse înapoi ; după ce vorbește mult ; când merge în aer liber ; seara în pat.

Simte că se sufocă ; vrea ușile și ferestrele larg deschise ; mai ales noaptea.

Respirație laborioasă, grea ; bătăi audibile ale inimii.

Astm noaptea.

Astm : atac la fiecare opt zile ; are păr aspru și țepos ; postură aplecată ; foame și slăbiciune în fiecare zi la ora 11 A. M.

Atacuri astmatice după tumefierea hemoroizilor ; piept apăsat, constricționat ; atac nocturn de sufocare ; anxietate intensă, aflux de sânge în piept, oprirea bruscă a respirației, gâfâie după aer, sare din pat pentru a se ușura ; mai multe atacuri în fiecare noapte, urmate de palpitații.

Astm : alternând cu crize de gută sau atacuri de lepră și psoriazis.

Astm, apărut în urma suprimării erupțiilor, în special a scabiei; sau în urma suprimării secrețiilor cronice; înțepături periodice, spasmodice în spate; congestie în piept; apare în timpul somnului, la întoarcerea în pat sau seara.

Hârâit în piept, < după expectorație.

TUSE [27]

Tuse: uscată, sufocantă; scurtă, uscată, cu junghiuri în piept sau sub scapula stângă; uscată, cu răgușeală, uscăciune în gât și coriză apoasă; cu mult hârâit produs de mucus în piept; umedă, cu senzație ca de rană și apăsare în piept; cu expectorație de mucus gros; cu hârâit în trahee, răgușeală; cu expectorație de bulgări verzui, cu gust dulceag; provocată de senzația de asprime din gât; scurtă, seara, când adoarme în poziție șezândă; la adormire, cu căldură în cap și față și mâini reci; numai noaptea; cu dureri fulgerătoare în piept; provocată de senzația de carne vie în laringe; îl trezește noaptea din somn; uscată, cu răgușeală, uscăciunea gâtului și coriză fluentă, cu lichid limpede ca apa; scurtă, uscată, violentă, cu durere în stern sau junghiuri în piept; declanșată de gâdilături în laringe, ca și cum ar fi provocate de puf, seara și noaptea fără expectorație, dimineața și ziua cu expectorație de sânge închis la culoare sau de mucus galben, verzui, purulent ori alb ca laptele și apos, de obicei cu gust acrișor, uneori putrid, fad sau sărat ori asemenea secreției fetide a unui catar vechi; uscată, timp îndelungat seara în pat, înainte de a adormi.

Expectorație de puroi sanguinolent.

Tuse uscată, de șapte săptămâni, < noaptea; se zvârcolește noaptea; își aruncă învelitoarea; mâncărime intensă a nasului; mâncărime pe corp, < noaptea; sete mare.

De patru luni, tuse cu expectorație sărată; durere în cap, de la ceafă spre ochi; uneori îi este rău.

În urma pleureziei, tuse de aproape doi ani; în timpul pleureziei a avut o senzație intensă de gol în stomac; tuse numai când stă culcat ziua, nu severă, terminându-se întotdeauna cu puțină expectorație ușoară.

Tuse încă din copilărie; cavernoasă, dură, asemenea loviturii unui baros într-o bucată de lemn; șoc scurt, uscat, în accese, care o zdruncină de parcă ar sfâșia-o.

Tuse cronică, severă și uscată, seara în pat și dimineața; răgușeală, voce mai gravă decât de obicei; < pe vreme rece și umedă; senzație ca de ceva în laringe, urmată de tuse și expectorație de mucus.

Tuse cronică, < noaptea; respirație șuierătoare în piept; copilul tușește ca un bătrân; picioare și mâini reci; durere în piept; boala este limitată la bronhiile mari.

La tuse: cefalee ca și cum capul ar fi contuzionat sau sfâșiat; uneori vărsături; răgușeală; senzație ca de rană în trahee; constricția căilor respiratorii; senzație ca și cum plămânii ar veni în contact cu spatele; apăsare, tensiune, durere ca o crampă, durere tăietoare, înțepătoare, ca de rană și ca de explozie în piept; durere în stern; zdruncinarea pieptului și abdomenului; reverberație în creștetul capului; durere ca de explozie în cap, > la presiune, în timpul tusei; durere cervicală, epistaxis, palpitații; hârâit; eforturi de vomă și vărsături; paloare cu mâini reci; insomnie; transpirații nocturne; dureri în hipocondre; dureri în abdomen, spate, șolduri și picioare; eliminare de fecale; convulsii.

Catar bronșic cronic, cu acumulare excesivă de mucus sau material mucopurulent, cu tuse umedă, hârâitoare și expectorație ușoară, mai ales ziua; noaptea mucusul este mai vâscos și se elimină cu dificultate; expectorația devine ușoară dimineața; pacient foarte sensibil la vremea ploioasă, simte cea mai mică schimbare.

Tuse convulsivă spasmodică: două accese în succesiune rapidă; seriile se succed repede; suprimată și sufocantă, fără a fi bine exprimată; cu gâdilături în laringe ca și cum ar fi provocate de puf, seara și noaptea; expectorație de sânge închis la culoare sau de mucus gălbui-verzui, purulent, alb și apos; gust acru sau putrid-sărat; fața devine palidă în timpul acceselor: recidive frecvente, fără nicio cauză cunoscută; stadiul al treilea.

Agravarea tusei: din cursul după-amiezii până la miezul nopții; de la frig; vreme rece și umedă; în aer liber rece; la deplasarea într-un vehicul deschis; după somn; culcat pe o parte; stând în picioare; vorbind; după masă; de la alimente foarte condimentate; oțet și alți acizi; înaintea menstrelor.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Anxietate în piept.

Slăbiciune a pieptului când vorbește sau citește cu voce tare; seara, în timp ce stă culcat.

Senzație de slăbiciune în piept, nu-și putea trage respirația decât cu dificultate.

Plenitudine în piept înaintea menstrelor, fiind frecvent nevoită să inspire profund.

Senzație ca și cum plămânii ar atinge spatele.

Senzație ca și cum o bucată de gheață s-ar afla în partea dreaptă a pieptului.

Apăsare, greutate și presiune în piept.

Apăsare în piept, cu junghiuri în partea stângă.

Durere în piept ca și cum ar fi fost forțat, cu apăsare.

Piept dureros la mișcarea brațului.

Durere în partea superioară a pieptului, ca și cum ar fi căzut pe ea.

Dureri în întregul torace.

Dureri în piept după ridicarea unei greutăți prea mari sau după inflamația plămânilor.

Arsură în piept, urcând spre față.

Durere ca și cum pieptul s-ar sfărâma, la tuse sau la inspirație profundă.

Senzație de asprime și de rană în piept.

Durere în stern; durere surdă.

Crampă violentă în piept.

Strângere a pieptului ca și cum ceva s-ar fi fixat acolo; constricție; dureri fulgerătoare ocazionale.

La inspirație profundă, pieptul pare constricționat.

Strângere și constricție a pieptului la apropierea brațelor în față.

Constricție dureroasă a pieptului.

Dureri fulgerătoare chinuitoare în spatele ultimei coaste din partea stângă, spre spate, < la respirație profundă.

Durere fulgerătoare în partea stângă a pieptului, străbătând până în spate.

Împunsături în partea stângă a pieptului, spre inimă, care îi tăiau respirația; sete mare noaptea.

Junghiuri în partea dreaptă a pieptului, traversând stomacul și epigastrul.

Un junghi care se extinde din partea dreaptă a pieptului în scapulă.

Junghiuri dureroase, zdruncinătoare, străbat partea dreaptă a pieptului.

Junghiuri în partea stângă a pieptului la respirație.

Junghiuri prin piept, extinzându-se în scapula stângă; < culcat pe spate și la cea mai mică mișcare.

Junghiuri fugitive în partea stângă a pieptului, < la mers rapid și la urcarea scărilor.

Junghiuri în stern.

Senzație de frig în piept.

Durere arzătoare de jur împrejurul părții stângi, sub inimă și de-a curmezișul stomacului, < seara; uneori se extinde în jos până la rinichi; îl face să tremure din tot corpul; mâinile, picioarele și întregul corp tremură; eforturi de vomă, durere surdă frecventă în frunte, intensificându-se odată cu durerea din părți, aceasta din urmă < la fiecare a treia noapte, durează două sau trei ore și dispare treptat; o simte adesea când inspiră profund. θ Nevralgie remitentă a pieptului.

Durere acută severă, profund în plămânul stâng, lateral de mamelon; < seara.

Congestie de sânge în piept.

Tuse uscată, apăsare în piept, emaciere; expectorație zilnică de sânge roșu, spumos, mai ales dimineața; voce răgușită; presiune dureroasă sub stern și în regiunea stomacului; junghiuri ocazionale în partea stângă; după suprimarea unei erupții. θ Hemoptizie.

Gripă și pleurită neglijate; junghiuri surde în partea dreaptă și apăsare severă în piept, astfel încât nu poate vorbi, la inspirație profundă sau la tuse; respirație dificilă; puls slab, mic.

Ieri dimineață tuse, după-amiază respirație febrilă sau grăbită, de asemenea în noaptea trecută; în această dimineață tuse care sună umedă; puls 184; piele fierbinte; palmele și corpul transpiră; respirație foarte rapidă, nu putea fi numărată bine, deoarece era întreruptă la fiecare câteva secunde de tuse, dar era cu siguranță 72; limbă uscată; raluri sibilante în tot pieptul, mai ales în lobul inferior drept; crepitații în ambii lobi inferiori: ieri i-a fost frig; nicio mișcare a aripilor nazale, cu excepția momentelor când le mișcă voluntar; respirație foarte zgomotoasă când stă culcată pe partea dreaptă, mai puțin zgomotoasă când stă culcată pe stânga; în timpul tusei, eliminare zgomotoasă de gaze per anum; hemitoracele stâng mat la percuție. θ Pneumonie.

Acum trei zile, mai multe frisoane care au durat până după-amiază; apoi căldură intensă, < seara, cu cefalee și sete, cerând frecvent câte o înghițitură de apă rece; agitație intensă în timpul nopții; în dimineața următoare, când căldura se diminuase întrucâtva, puls 112; în timpul căldurii era 130; accesele de căldură apăreau la fiecare două ore, fără alte frisoane; congestie foarte distinctă a jumătății inferioare a plămânului stâng și a celor două treimi inferioare ale plămânului drept; dispnee marcată; tuse scurtă, supărătoare; anxietate și respirație chinuită. θ Pneumonie.

Acum patru zile, tremurături de frig, căldură, junghi sever în coastă, tuse uscată epuizantă, căldură chinuitoare noaptea, cu sete și anxietate; diaree; apoi febră, roșeață circumscrisă a obrajilor, limbă umedă, saburală, respirație rapidă și scurtă, partea l. se ridică mai puțin în timpul respirației decât cea dreaptă; sunetul la percuție pe partea stângă, posterior, până la coasta a patra, timpanitic, iar de la coasta a cincea în jos, mat; freamăt vocal accentuat; la auscultație, ral consonant și murmur respirator nedeterminat la nivelul coastei a patra; de la coasta a cincea în jos, respirație bronșică puternică; pe partea dreaptă, superior și posterior, crepitații slabe, dar distincte, iar în partea superioară a pieptului respirația era aspră și murmurul expirator distinct; puls 100, dur; tuse frecventă; expectorație moderată cantitativ, vâscoasă, aderentă, fără bule și colorată cu sânge; urină puțină, tulbure; amețeală la ridicare; căldură generală, mai ales a capului; prostrație; durere în toate membrele; anxietate; sete imperioasă; uscăciunea gurii; gust păstos; lipsa poftei de mâncare; greață; durere ca un junghi în partea stângă a pieptului, la cea mai mică mișcare; tuse la respirație profundă. θ Pneumonie.

Pneumonie, cu hepatizare după ce violența febrei s-a diminuat; înaintea hepatizării roșii și, ulterior, hepatizare cenușie; tuse seacă, iritativă, mai ales noaptea; dispnee severă și sufocare, < noaptea, cu junghiuri și senzație ca de rană la tuse, junghiuri în piept, lentoare mintală, obtuzie, uită ce are de spus; nu poate face efortul de a gândi; hepatizare aproape completă a ambilor plămâni. θ Pneumonie în febra tifoidă.

Pneumonie, cazuri tratate necorespunzător; hepatizare sau abces, cu piele palidă, rece și umedă, emaciere, febră hectică, tumefierea extremităților; spută purulentă, puls rapid, slab.

Pneumonie: lobul inferior stâng; poate sta culcat pe spate sau pe partea stângă, nu pe dreapta; mișcare în evantai a nărilor.

Pneumonia capătă un caracter torpid, cu solidificare lentă; hârâit în piept; accese frecvente de slăbiciune și senzație de leșin și valuri de căldură; se simte sufocat, dorește ușile și ferestrele deschise; căldură constantă în creștetul capului.

Pneumonie torpidă în febra tifoidă, cu respirație scurtă și rapidă, constând doar în ridicarea și coborârea pieptului; tusea și expectorația sunt aproape imposibile; pacientul răspunde cu lentoare, înțelege încet; < în jurul miezului nopții.

Pneumonie neglijată sau ocultă la pacienții psorici, amenințând să evolueze spre tuberculoză sau spre phthisis pituitosa.

Pneumonia parcurge normal primele stadii și apoi rămâne staționară; deficit de reacție; reabsoarbe infiltratul și previne supurația.

Hemitoracele stâng supraîncărcat cu exsudate pleuritice, fără nicio urmă de murmur respirator; coloana vertebrală puternic curbată spre partea dreaptă; peretele toracic perforat în apropierea mamelonului stâng; fluctuație evidentă și formarea unui abces, care s-a deschis și a eliminat o cantitate mare de puroi; după o săptămână nu se poate decela nicio urmă de murmur respirator; sunet mat la percuție pretutindeni.

Pleurezie (după Acon.), formă acută, plastică.

Pleurită parenchimatoasă după suprimarea erupțiilor febrile; la încheierea procesului de exsudație și pentru a face inofensive acele părți ale exsudatului care nu sunt absorbite; pleurită în cursul reumatismului articular acut sau al gutei articulare; pleuropneumonie fibroasă.

Hidrotorax, cu oprirea bruscă a respirației noaptea în pat, la întoarcere, care dispare în poziție șezândă.

Senzație de plenitudine în piept, alternând cu o senzație de slăbiciune seara la culcare; erupție pe brațe, care sunt amorțite după scărpinare; foarte constipat; îi este foame la 10 A. M.

De la un atac de pleurită survenit cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, durere în partea inferioară stângă a toracelui, posterior și anterior, ca și cum ceva ar cădea înainte când se întoarce pe partea dreaptă în timp ce stă culcată; dacă rămâne culcată pe partea dreaptă, simte ca și cum acel ceva ar apăsa pe partea anterioară inferioară a toracelui; dacă rămâne în continuare în această poziție, apare și căldură în regiunea afectată; presiunea provoacă dispnee când stă culcată pe partea dreaptă.

Presiune și tensiune în

torace și în regiunea stomacului; senzație ca și cum toracele ar fi prea îngust, își trage frecvent umerii înapoi pentru a învinge această senzație și a putea respira; a avut mai multe atacuri de hemoptizie; expectorație purulentă, cu striuri de sânge, cu gust sărat; hemoroizi; somn agitat, căldura uscată îl împiedică să adoarmă, sete mare noaptea. θ Ftizie.

Un băiat, æt. 7, bolnăvicios de mult timp, avea febră noaptea, dormea prost, era agitat toată noaptea; părțile superioare ale lobului superior al plămânilor fără murmur respirator, goale, cu sunet mat la percuție; condensare exsudativă a țesuturilor pulmonare.

Expectorație dificilă a unor cantități mici de materie mucopurulentă; transpirații nocturne; senzații de frig înainte de amiază, urmate de febră hectică ușoară; matitate la apexul lobului stâng, extinzându-se în jos până la al treilea spațiu intercostal; ral bronșic, cu sunete vocale distincte; durere în torace, din față spre spate, până în omoplat; cavitate mică în această parte a lobului stâng. θ Ftizie.

Tuse atât de severă încât provoacă eforturi de vomă, prostrație extremă, paloarea feței și transpirație rece pe frunte; junghiuri în diferite părți ale toracelui la tuse; tuse < noaptea, continuă de îndată ce închide ochii; expectorație abundentă, purulentă, cu miros foarte fetid; apetit scăzut; prostrație extremă; transpirații nocturne abundente; dispoziție disperată. θ Ftizie.

Tuse severă, chinuitoare, cu expectorație groasă, galbenă, purulentă; sete; transpirații nocturne; febră hectică; puls 125; pierderea apetitului; respirație grăbită; apăsare în torace și, ocazional, scaune moi, care se elimină sub forma unei diarei nedureroase; mâini și picioare reci și umede, cu înțepături în acestea și valuri de căldură și senzație de frig în tot corpul; urechile elimină puroi fetid din abundență; ulcerație cronică a conductului auditiv extern, cu perforarea și distrugerea completă a timpanelor.

Tuberculoză pulmonară; indicat în special ca preventiv când există congestii la cap și torace; tuse nocturnă uscată, iritantă; respirație fierbinte; durere ca produsă de un nit care traversează treimea superioară a plămânului stâng până la scapulă; transpirații; valuri de căldură; arsură a picioarelor, cu dorința de a le descoperi.

INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]

Aflux de sânge spre inimă.

Palpitații: anxioase; seara, în pat; și freamăt al inimii; fără anxietate, în orice moment al zilei; în timpul defecației; violente noaptea, la întoarcerea în pat; violente și rapide la adormire; la urcarea scărilor sau a unui deal; vizibile.

Senzație ca și cum inima ar fi mărită.

Junghiuri în regiunea inimii sau în partea dreaptă a toracelui, noaptea, în decubit dorsal, la cea mai mică mișcare.

Junghiuri scurte în regiunea precordială.

Pericardită; revărsat pericardic; exsudație.

Junghiuri în regiunea cardiacă, < la inspirație profundă.

Durere ascuțită la inimă, traversând toracele până între umeri; în special cu simptome dispeptice.

Dureri tăietoare în jurul inimii, ca de cuțite, care scad sau cresc, durează câteva ore, cu înroșirea feței, urmată de senzație generală de frig; atacurile apar numai la trezire.

Bolnav de peste un an; apetitul scădea, iar puterea se diminua; pielea foarte galbenă, ca în icter; în urmă cu șase luni a început să se plângă de palpitații ori de câte ori făcea efort; edem pe ambele părți ale tibiilor; de o lună imobilizat la pat, cel mai mic efort provoca dispnee și palpitații; insuficiență a valvei mitrale; (primise chinină, stricnină, arsenic, Digitalis, bromură de potasiu etc.), debilitatea și insomnia s-au accentuat; stomacul nu reținea niciun aliment sau lichid; greața persista, nu dormise de cinci nopți, emaciere accentuată; foarte slăbit; dispnee provocată chiar și de vorbitul cu voce joasă; putea sta culcat numai pe spate; când întorcea capul, auzea un zgomot în artera carotidă dreaptă, ca de abur care scapă; piele uscată; gura și gâtul foarte uscate, fără > prin băut; micțiuni frecvente, în cantitate mică; urină palidă; constipație; aversiune față de alimente; aversiune față de lumină; puls slab, 140.

Puls: plin, dur și accelerat, uneori intermitent.

Aflux sanguin intens, cu arsură violentă în mâini.

TORACE EXTERN [30]

Dureri fulgerătoare în stern

Nu merge drept; se apleacă sau se încovoaie înainte când merge ori șade; transpirație matinală după mers.

În urmă cu șapte ani a observat o pată galben-închis, de mărimea unui dolar de argint, pe sânul stâng; acum îi acoperă corpul de la șolduri până la gât; foame exagerată între orele 10 și 11 A. M. θ Cloasmă.

Un cheloid pe stern, cu diametrul de un inch și jumătate și înălțimea de o zecime de inch; era dur, strălucea ca sideful și uneori durea; bărbatul suferea de enterită, care devenise cronică din cauza unui tratament necorespunzător.

GÂTUL ȘI SPATELE [31]

Ganglionii gâtului umflați.

Rigiditatea gâtului: la ceafă, cu durere paralizantă ca de entorsă; cu trosnitul vertebrelor la aplecarea capului înapoi.

Durere sfâșietoare și tensiune în partea stângă a cefei, înainte de miezul nopții; după trezire simte ca și cum ceafa ar fi prea scurtă; dimineața trebuie să strige de durere; > în repaus.

Durere de tracțiune în ceafă și scapule.

Junghiuri: în ceafă, la aplecarea înainte; în mușchii cervicali; sub scapule, care îi taie respirația și nu-i permit să se aplece înainte; în scapule.

O pecingine pruriginoasă pe ceafă, sub păr.

Durere apăsătoare în spate, sub scapule, seara.

Durere de tensiune între scapule când stă culcat sau se mișcă.

Durere în regiunea lombară: nu putea merge drept, era obligat să meargă aplecat; violentă numai la aplecarea înainte, cu tensiune ca și cum totul ar fi prea scurt; la ridicarea de pe scaun; ca de roadere; după ridicarea unei greutăți și răcirea concomitentă; violentă, ca după o contuzie, inclusiv în coccis; senzație supărătoare, ca după o contuzie; junghiuri.

Durere înțepătoare în vertebrele lombare la fiecare expirație.

Junghiuri transversale de-a curmezișul regiunii lombare.

Durere în spate ca de entorsă sau ca după un pas greșit.

Senzație ca și cum vertebrele ar aluneca una peste alta la întoarcerea în pat.

Rigiditate, când în spate, când în șolduri, dureroasă la întoarcerea în pat; obligat să-și țină respirația.

Durere în spate la aplecarea înainte.

Junghiuri pulsatile în regiunea șalelor și a rinichilor.

Durere în șale; urină groasă, închisă la culoare; dureri în torace; transpirații fierbinți; flatulență.

Durere penetrantă și tensiune în sacru.

Nu poate sta culcată pe spate din cauza afluxului de sânge la cap. θ Coșmar.

Noaptea se găsește culcat pe spate.

Nu merge drept; se apleacă sau se încovoaie înainte când merge și șade.

Gușă mare, care împiedica respirația și provoca apăsare la urcarea înălțimilor sau la mersul rapid; sforăit în timpul somnului; în ultimul an, senzații de frig, transpirații nocturne și expectorație dificilă; bâlbâială și surditate; după vaccinare, erupție pustuloasă pe cap.

Femeie, æt. 60, și-a îndepărtat o aluniță de pe umărul stâng; un an mai târziu a rezultat un ulcer cu diametrul de doi inchi; fusese tratată cu unguente; durere ca de rană, intoleranță la apă, căldură în vertex; cefalee chinuitoare, o „adiere de durere”, cum era numită.

Durere de spate constantă timp de mai mulți ani.

Timp de șapte săptămâni, durere constantă în regiunea lombară, < la mișcare și la aplecarea înainte, tulburând somnul noaptea; durere ca și cum ar trebui să se prăbușească, fulgerătoare, cu junghiuri, provocând o senzație de neputință funcțională în coapse; abia poate merge; noaptea trebuie să stea culcat pe partea stângă; mâini reci. θ Lumbago.

Durere arzătoare și de tensiune între scapule; căldură în creștetul capului; palpitații; insomnie; remediile nu par să aibă efect. θ Mielită.

Copil de 3 ani, cu constituție psorică, inflamație dorsală și un ulcer cu aspect nefavorabil, situat la doi inchi în fața coloanei vertebrale și la un inch deasupra spinei iliace, cu margini dure, ridicate, fără granulații, suficient de adânc și lung pentru a cuprinde jumătate dintr-un ou de găină tăiat longitudinal; din marginile sale creșteau douăzeci sau treizeci de fire de păr negre și aspre.

Tabes dorsalis; mers nesigur; debilitate accentuată și tremurături; membrele amorțesc.

Curbură Pott; mușchi moi și flasci; prostrație accentuată; curbură bine marcată în regiunea lombodorsală.

Curbură a coloanei vertebrale apărută după suprimarea scabiei cu unguent.

Curbură unghiulară și abces la un copil, æt. 8, ca urmare a unei căderi; emaciere accentuată și rapidă; febră hectică violentă; piele fierbinte și uscată, acoperită de o erupție fină; sete; pleoape inflamate; constipație; lipsa apetitului; urină în cantitate mică și intens colorată; respirație dificilă, în special inspirația; dureri nevralgice în pereții toracic și abdominal, extinzându-se dinspre spate; abces care elimina zilnic cantități mari de puroi (fusese puncționat); cocoașă proeminentă și în creștere foarte rapidă.

Curbură a coloanei vertebrale, vertebre ramolite.

MEMBRELE SUPERIOARE [32]

Durere ca de entorsă sau ca după o contuzie în umărul stâng.

Dureri reumatice în umeri, în special în cel stâng.

Dureri sfâșietoare în umeri și articulațiile umerilor, mai ales noaptea.

Durere în umărul stâng ca și cum ar fi luxat sau contuzionat.

Presiune ca produsă de o greutate în umăr, când merge în aer liber.

Dureri de tracțiune în articulația umărului, brațe și mâini.

Junghiuri care se extind din umăr în torace, la mișcare.

Junghiuri sub axila dreaptă.

Slăbiciune a brațului, nu-l putea ridica.

Presiune sacadată în mușchiul deltoid.

Transpirație la axile, mirosind a usturoi; neplăcută pentru pacient.

Senzație ca și cum ceva greu ar atârna de braț.

Greutate și tensiune în humerusuri.

Brațele dor ca după o bătaie.

Durere de tracțiune și sfâșietoare în brațe și mâini.

Senzație ca de șoarece care urcă pe brațe și pe spate înaintea unei crize.

Cruste pe brațul drept. θ Eczemă.

Erupție iritantă pe brațe timp de două luni, pustuloasă, pe cot, aparent în urma contactului cu o cămașă aspră; în unele părți, plăci asemănătoare lichenului; în altele, aspect liniar de psoriazis.

Erizipel sub cotul stâng; articulație foarte dureroasă, piele fierbinte, foarte roșie și infiltrată; braț sensibil, cea mai mică mișcare < durerea; cefalee; sete; somn agitat; senzație de constricție în gât; puls mic și subțire; erizipelul se extindea de la cot de jur împrejur spre fața extensoare a antebrațului și continua să progreseze spre braț, prezentând inițial o nuanță roșiatică palidă, care în cele din urmă s-a închis la culoare și a atins apogeul prin formarea unor vezicule de diferite dimensiuni; tensiune și tumefiere enorme ale pielii, cu durere arzătoare excesivă; extinderea roșeții în sus, hemoragii abundente din flictene, care s-au înnegrit și s-au uscat lent; se răspândea constant în sus; curând a ajuns la umăr și a început să iradieze spre gât și cap; pulsul a devenit și mai mic, iar senzoriumul nu mai era pe deplin limpede; prostrație excesivă.

Rigiditatea încheieturilor mâinilor, mai ales dimineața.

Durere în încheietura mâinii ca de entorsă.

Senzație de tremur în mâini când scrie; mâini reci și tremurătoare.

Arsură a mâinilor.

Senzație de furnicare în mâini.

Psoriasis inveterata, cu erupție uscată, scuamoasă, pe dosul mâinilor; prurit intens la căldură; după scărpinat, ameliorare urmată de arsură și, uneori, sângerare; articulațiile degetelor crapă; noaptea, în pat, picioarele ard, fiind obligat să le așeze într-un loc răcoros.

Ragade pe mâini, în special între degete, pe articulațiile degetelor și în palme.

Transpirație a mâinilor și în palmele mâinilor.

Mâini acoperite de transpirație, îndeosebi palmele.

Durere pe suprafața flexoare a degetului mijlociu drept, ca de așchie înfiptă.

Durere ca de entorsă în prima articulație a policelui.

Crampe în cele trei degete mijlocii.

Arsură în pulpele și vârfurile degetelor.

Junghiuri în vârfurile degetelor.

Furnicare și înțepături în vârfurile degetelor, foarte acute, < când brațele sunt lăsate să atârne în jos.

Durere în vârful degetului, ca și cum s-ar fi înfipt acolo un spin de mărăcine; roșeață și umflare atât de dureroasă, încât a trebuit să înceteze lucrul; arsură și înțepături, > în apă rece (Apis fusese administrat fără ameliorare).

Panarițiu la indexul stâng; puroi acumulat sub unghie, care a căzut curând și a fost înlocuită de una groasă, galbenă și deformată, de sub care puroiul a continuat să se scurgă; vârful degetului umflat, lucios, alb-gălbui; frecvente dureri intense sub formă de junghiuri; durere la atingerea unghiei; întreaga mână, uneori, ca și cum ar fi lipsită de mobilitate.

Panarițiu care afectează policele: umflare și inflamație accentuate; formare de puroi în jurul și sub unghie; dureri pulsatile și sfredelitoare intolerabile, < noaptea.

De trei săptămâni, panarițiu la indexul stâng, întregul deget inflamat, ultima falangă conține puroi pe toată întinderea ei, cu excepția feței dorsale; durere fulgerătoare pe suprafața ulnară a ultimei falange, pulsații de-a lungul întregului deget, durere surdă până la axilă și scapulă; arsură în tot degetul, care este foarte sensibil dureros; somn tulburat de durere; > prin apă rece și ținerea brațului ridicat; < lăsându-l să atârne și de la apă fierbinte; un nodul de mărimea unei bile, pe partea ulnară a plicii cotului, cu durere surdă în el; are adesea pielițe desprinse pe lângă unghii; a avut cinci panariții în nouă ani.

Amorțeala degetelor dimineața.

Degerături groase și roșii pe degete.

Crăpături și fisuri la articulațiile degetelor.

Umflare erizipelatoasă a degetelor, cu amorțeală.

Pielițe desprinse pe lângă unghii.

Mâini și picioare reci.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Membre inferioare

Coxalgie după răcire; membrul inferior mai lung decât cel sănătos; pliul fesier adâncit; piciorul de partea afectată proiectat înainte și sprijinit pe degetul mare.

Smucituri bruște, foarte dureroase, ca niște crampe, în jurul articulației șoldului.

Durere tensivă în articulația șoldului la mers.

Durere de tracțiune în șoldul stâng.

Dimineața, dureri fulgerătoare violente în articulația șoldului drept, care l-au silit să rămână la pat, deoarece nu se putea ridica și nici mișca fără un efort extrem; durerea fulgerătoare se extindea prin jumătatea dreaptă a pelvisului și în jos pe femurul drept, ocolea genunchiul și reapărea la fel de intens în picior.

Dureri fulgerătoare în șold seara, extinzându-se până în treimea superioară a coapsei, < în repaus, > prin mișcare și presiune.

Durere în șoldul stâng, ca și cum ar fi contuzionat sau luxat.

Durere surdă și grea în șoldul drept, extinzându-se până la genunchi, producând șchiopătare, sensibilitate dureroasă și tumefiere; tendoanele care formează limitele laterale ale spațiului popliteu contractate, dure și sensibile la atingere, făcând dificilă atingerea podelei cu călcâiul; senzație de confuzie și plenitudine în cap; căldură și greutate în vertex. θ Reumatism.

Durere în mușchii posteriori ai coapsei în timp ce șade.

Sensibilitate dureroasă între coapse, mai ales la mers.

Crampe în coapse.

Durere de tracțiune și ca de contuzie în coapse.

Mijlocul coapsei ca și cum ar fi fracturat.

Umflare albă, nedureroasă și elastică a genunchiului drept; fără căldură.

Umflare păstoasă a genunchiului drept, mai ales deasupra rotulei; durere la presiune; nu poate îndrepta membrul din cauza durerii.

Dureri fulgerătoare periodice și trecătoare în genunchiul stâng; durere constantă, < în paroxisme, în articulația șoldului stâng, < la mers, de la presiune externă și mai ales prin împingerea membrului în sus, spre articulația șoldului; membrul afectat cu un inch mai lung decât cel sănătos, flectat la genunchi și deviat în afară; mers șchiopătat.

Presiune ca o crampă în fosele poplitee, extinzându-se până la glezne.

Presiune în rotula stângă și în articulația genunchiului.

Tracțiune și sfâșiere violente prin genunchi și tibii, mai ales seara; nu știe unde să-și așeze picioarele.

Sfâșiere și senzație ca de entorsă în genunchiul stâng.

Junghiuri în genunchi.

Durere sub formă de junghi în genunchiul drept, extinzându-se până la degetele piciorului, < după miezul nopții, devenind atunci atât de intensă, încât provoacă tresăriri spasmodice; arsură în genunchi; genunchiul și gamba umflate; durere intensă pe suprafața internă a genunchiului la cea mai ușoară atingere; senzație intensă și constantă de frig, neurmată de căldură; scaun tare.

Rigiditate și trosnituri în genunchi.

Senzație de strângere în fosele poplitee, ca și cum ar fi prea scurte la aplecare.

Durere în genunchi ca de rigiditate, la ridicarea de pe scaun.

Genunchi roșu, umflat, dureros, cu consistență păstoasă; lichid sinovial în țesutul celular înconjurător; se simte < noaptea în pat, când arde și provoacă mâncărime; > mișcându-se, < stând nemișcat, cu rigiditate la începutul mișcării. θ Gonită.

Umflarea genunchiului drept; în fiecare vară este deranjat de o erupție pe una dintre mâini, cu mâncărime cumplită și arsură după scărpinare, < noaptea, care se extinde în sus pe braț până la umăr; rotula pare elastică, ca și cum ar exista lichid în articulație; durere arzătoare în repaus.

Hidropizia articulațiilor genunchilor; sinovită subacută și cronică.

Sciatică: subacută și cronică; durere în regiunea lombară; junghi și tracțiune la ridicarea de pe scaun; durere tensivă în șold, < pe partea stângă; tracțiune în jos de-a lungul membrului, cu senzație ca de contuzie; membrul se simte greu, ca și cum ar fi paralizat, < la mers; genunchi rigizi; picioare umflate.

Senzație ca de contuzie în membrele inferioare.

Durere de tracțiune în membrele inferioare, dimineața și seara în pat.

Își scoate membrele inferioare din pat din cauza durerii sfâșietoare din ele.

Greutate și slăbiciune a membrelor la mers.

Durerile din membre sunt mult < de căldură și noaptea.

Umflare artritică a articulațiilor, cu trosnituri la mișcare.

La adormire, un membru inferior se flectează brusc și apoi este proiectat din nou înainte, trezindu-l parțial.

Predispoziție la crampă în gambă, la întinderea piciorului.

Sfâșiere în membrele inferioare, de la genunchi până la picioare, în timpul mersului și șezutului.

După convalescența de pneumonie, durere în ambele tibii, mai ales în cea stângă, < când stă în picioare; partea externă a gambei stângi umflată; durere sfredelitoare în gamba stângă, ca un sfredel care înaintează de imediat sub genunchi până la gleznă.

Ulcer pe tibie la un bărbat istovit de reumatism și consum excesiv de alcool.

Phlegmasia alba dolens.

Erizipel al membrelor inferioare.

Abces cronic la capul tibiei, cu secreție seroasă.

Crampe în gambe și tălpi, mai ales noaptea; scaune moi. θ Holeră asiatică.

Crampe în gambe: în timpul dansului; la mers; la întinderea membrelor inferioare; noaptea; dimineața în pat.

Durere de oboseală în gambe, noaptea în pat.

Venă mărită în gamba dreaptă în ultimele șase zile, cu durere surdă, furnicături și arsură în ea.

Rigiditatea articulațiilor gleznelor.

Durere ca de entorsă în glezna stângă, când stă în picioare și merge.

Glezne slabe.

Ulcer cu o durată de peste doi ani pe membrul inferior stâng, deasupra maleolei externe, de mărimea unei monede de un sfert de dolar, cu areola foarte umflată, foarte dură, de un roșu-violaceu mat; dureri înțepătoare; secreție apoasă redusă; înainte de apariția ulcerului avusese mult reumatism, > iarna, < înaintea unei furtuni; picioare fierbinți noaptea, le ține în afara patului.

Ulcer profund pe partea internă a gleznei drepte, eliminând un ichor fluid, urât mirositor; o oarecare umflare în jurul ulcerului.

Umflare și roșeață pe partea internă a piciorului drept și la maleola internă dreaptă; regiunea foarte sensibilă dureros; durere ascuțită, fulgerătoare, pornind de la maleola internă dr., urcând până la genunchi și coborând de-a lungul ristului spre degete; < sprijinindu-se pe picior cu talpa plată; se poate sprijini puțin pe degete.

Dureri surde, de tracțiune și sfâșietoare în picioare.

Durere tensivă în piciorul drept, după cină și dimineața.

Tracțiune în picioare, extinzându-se în sus până la șolduri, cu trosnituri ale articulațiilor la fiecare mișcare.

Greutate mare a picioarelor, mai ales a gleznelor.

Junghiuri: în pernița plantară a piciorului drept.

Arsură în picioare; dorește să le găsească un loc răcoros; le scoate din pat pentru a le răcori.

La așezarea picioarelor pe sol, furnicături în pernițele plantare, ca și cum ar trage degetele în jos.

Copiii dau jos învelitoarea pentru a-și răcori picioarele.

Senzație de picioare reci, deși în realitate nu sunt reci.

Picioare și mâini reci; tălpi reci.

Picioare reci sau acoperite de transpirație rece.

Senzație intensă de răceală ca gheața în picioare; < când capul este congestionat.

Erupție herpetică pe picior, în urma unei lovituri primite cu șase luni în urmă; se vindecă și apoi reapare.

Ulcer pe rist.

Picioare cronic urât mirositoare; senzație de gol care roade în epigastru cu aproximativ o oră înainte de cină; căldură uscată și arzătoare în tălpi noaptea, chiar dacă ziua sunt reci; avusese prurit suprimat cu Sulphur.

Înțepături și furnicații în călcâiul drept.

Crampă în tălpi la fiecare pas.

Arsură în tălpi: la primii pași după ce a stat mult timp așezat; și mâncărime, mai ales la mers; dorește să le găsească un loc răcoros, le scoate din pat; le vrea neacoperite.

Tălpi reci și transpirate.

Durere apăsătoare și sensibilitate ca de rană pe partea internă a degetului mare.

Durere tăioasă, bruscă și ascuțită, dinspre posterior spre anterior în degetul mare stâng; de asemenea, fulgeră ca înțepătura unui ac fin.

Împunsături ascuțite, ca de cui bont, în succesiune rapidă, la rădăcina unghiei degetului mare.

Crampe în degete la întinderea picioarelor.

Umflare roșie și lucioasă a degetelor.

Eczemă sub degete.

Mâncărime în degetele care fuseseră degerate.

Durere în bătături.

Bătături și degerături; nu putuse purta cizme timp de doi ani; picioare foarte dureroase, sensibile, umflate și inflamate; dureri arzătoare, sfredelitoare și sub formă de junghiuri.

Roșeața și umflarea degerăturii, cu tendință la supurație; degerătură groasă și roșie, cu fisuri la articulații; mâncărime < în patul cald.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Tremurul membrelor, mâinilor și picioarelor, cu oboseală și prostrație.

Mers nesigur; tremurul mâinilor.

Membrele amorțesc ușor.

Sfâșiere în membre, mușchi și articulații, de sus în jos.

Oboseală, trosnituri și umflarea articulațiilor.

Umflare și căldură artritică.

Dureri în genunchi, glezne și coate, în fiecare noapte în jurul orei 11 P. M., continuând până la 7 A. M.

Suferințe gutoase sau reumatice, cu sau fără umflare.

Dureri în membre, < când sunt acoperite cu învelitoare de pene.

Inflamație severă a articulațiilor, cu multă roșeață și umflare și durere chinuitoare la mișcare; toate articulațiile pot fi afectate succesiv; tinde să înceapă la picioare și să treacă succesiv de la acestea la articulațiile superioare; durerile sunt categoric < noaptea. θ Reumatism.

Reumatism cronic; rigiditatea articulațiilor și durere în regiunea lombară.

În al doilea stadiu al reumatismului articular, când depozitele trebuie eliminate; picioarele sunt afectate îndeosebi și sunt foarte rigide.

Reumatism cronic; podagră; durere sfâșietoare, sub formă de junghi sau când, după Bryon., durerea sub formă de junghi dispare și rămâne o durere surdă, persistentă și apăsătoare; insomnie; cap fierbinte și picioare reci.

Burse, dure sau moi, inflamate; senzație de furnicație.

Erupție de vezicule minuscule, aproape confluente, pe brațe până la coate și pe membrele inferioare sub genunchi, fără a exista pe nicio altă parte a corpului; prurit excesiv, < prin scărpinare; de trei săptămâni, tuse aspră și uscată, < noaptea; accese aproape continue, tuse provocată de gâdilare în gât sub glotă; senzație constantă de greutate în centrul sternului, cu o durere grea, surdă și persistentă; are uneori dureri la marginile inferioare ale pleurei.

Degerături groase și roșii, cu fisuri la articulații.

Bătături cu durere surdă și înțepătoare.

Mâini și picioare reci; sau palme și tălpi fierbinți, arzătoare.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus: simptomele capului <; cariile oaselor craniului <; > durerea în ceafă; durerea fulgerătoare în șold <; < durerea în genunchi.

Șezut: greutatea capului >; vertij; simptomele capului <; stă cocoșat, în afecțiunile cerebrale; aplecat înainte, junghiuri în regiunea hepatică; durere în jurul ombilicului; zgomotele și bolboroselile >; durerile în anus <; arsură în anus; senzație de împingere în jos în anus; durere în mușchii posteriori ai coapsei; sfâșiere în membrele inferioare; neliniște.

Stat în picioare: vertij; > hemoroizii; durerea în tibii <; sprijin pe talpa piciorului, < umflarea piciorului și gleznei.

Poate sta culcat numai într-o singură poziție, cu occiputul tras mult înapoi.

Culcat: greutatea capului; occiputul ca și cum ar fi gol; presiune foarte violentă în stomac; zgomotele intestinale <; hemoroizii <; slăbiciunea toracelui; pe partea dreaptă, ca și cum ceva ar cădea înainte în torace; durere între scapule; își mișcă neîncetat picioarele; senzația de frig >.

Culcat pe spate: masă dură în epigastru; junghiuri prin torace până în scapula stângă; junghiuri în regiunea inimii sau în torace; aflux de sânge la cap; adoptă această poziție în somn.

Culcat pe partea dureroasă: nevralgia hepatică >.

Îi place să stea culcat cu capul jos: hidrocefalie.

Culcat cu capul ridicat : greutatea și toropeala >.

Aplecare : greutate a capului ; aflux de sânge la cap ; vertij ; cefalee ; junghiurile din frunte < ; înțepăturile de-a curmezișul frunții < ; simptomele capului < ; durere în regiunea rinichilor ; la mers sau în șezut ; junghiuri în ceafă ; durere de spate ; tensiune în pliurile genunchilor.

Trebuie să se îndoaie în două : nevoie dureroasă de a urina.

Mișcare : neplăcută din cauza greutății capului ; mișcarea capului > junghiurile ; cefaleea < ; nu o poate suporta, cu cefalee ; simptomele capului < ; caria oaselor craniului > ; globul ocular dureros ; pleoapele încordate ; zgomotele din urechi < ; > hemoroizii ; senzație ca de rană între coapse ; < junghiurile prin torace ; durere ca de înjunghiere în partea stângă a toracelui ; durere între omoplați ; < durerea din erizipelul brațului ; < durerea fulgerătoare din articulația șoldului ; > durerea fulgerătoare din șold ; > durerea de genunchi ; trosnituri ale articulațiilor ; în pat, senzație de frig.

Mers : dureros, cu cefalee însoțită de greață ; apăsare pe vezică ; durerea feței > ; împiedicat de hemoroizi ; < junghiurile din partea stângă a toracelui ; durere tensivă în articulația șoldului ; senzație ca de rană între coapse ; < durerea din articulația șoldului ; sciatica < ; greutate și slăbiciune a membrelor ; dureri sfâșietoare în picioare ; crampe în gambe ; arsură în tălpi ; oboseala dispare ; moleșeală ; somnolență ; în aer liber, transpirație ; în aer liber, prurit înțepător.

Mișcarea brațului : torace dureros.

La fiecare pas : crampă în tălpi ; arsură în tălpi.

Scoate și retrage limba în mod regulat.

Ridicarea capului : greutatea și plenitudinea <.

Mișcarea capului în semn de încuviințare : ca și cum creierul s-ar izbi de craniu.

Îndoirea capului înapoi : trosnituri ale vertebrelor.

Ducerea brațelor înapoi : respirație scurtă și apăsare.

La apropierea brațelor în față : constricție toracică.

La întoarcerea în pat : astm ; ca și cum vertebrele ar aluneca una peste alta ; rigiditatea spatelui <.

Vorbitul : obosește întregul corp.

Dans : crampă în gambe.

Întinderea picioarelor : crampe în degetele picioarelor.

Când piciorul drept este ridicat pentru a păși : durerea de genunchi <.

Întinderea labei piciorului : crampă în picior.

Ridicare : membrele se clatină ; ridicarea de pe scaun este împiedicată de durerea de stomac ; durerea lombară < ; rigiditate și durere în genunchi ; sciatica <.

Urcare : confuzie și toropeală a capului ; cefalee ; junghiurile din partea stângă a toracelui < ; palpitații ; respirație apăsată, cu gușă.

Coborârea scărilor : amețeală.

Scris : senzație de tremur în mâini.

NERVI [36]

Se simte obosit și epuizat ; dimineața nu se simte odihnit.

Oboseala dispare la mers.

Moleșeală : dimineața ; seara ; după mers, cu somnolență.

Slăbiciune : după o plimbare scurtă ; după un scaun ; după-amiaza.

Epuizarea întregului corp ; senzație extremă de leșin ; neliniște.

Neliniște și excitație a sistemului nervos ; nu putea rămâne mult timp așezat ; chiar și culcat își mișca neîncetat picioarele.

Neliniște în sânge ; orgasm sanguin.

Mers nesigur, tremur al mâinilor.

Nu poate merge drept, stă cu umerii aduși.

Debilitate mare și tremurături ; vorbitul îl obosește.

Accese de slăbiciune și senzație de leșin, frecvent în timpul zilei, după îngrijirea bolnavilor sau după nopți de veghe, cu somnolență mare.

Prostrație excesivă și emaciere rapidă.

Prostrație mare, cu pierderea completă a poftei de mâncare și senzație generală de frig la suprafața corpului.

Accese de slăbiciune și leșin frecvente în timpul zilei ; se simte foarte aproape de leșin și slăbit, cu o poftă puternică de mâncare, între orele 11 și 12 în fiecare dimineață.

Copilul obosește ușor ; stă aplecat înainte ; refuză să stea mult timp în picioare, dar se târăște de colo-colo.

De la un atac de difterie survenit cu cinci ani în urmă, epuizare la cel mai mic efort ; greață sau vărsături dimineața ; ocazional, accese de diaree ; micțiuni frecvente și dureroase ; urină tulbure ; ten gălbui și palid.

Excesiv de sensibil la aer liber și nu acceptă să fie spălat ; foarte predispus să răcească.

Tremurături generalizate.

Isterie : iese din spasme simțindu-se foarte fericită, totul i se pare foarte frumos ; elimină o cantitate mare de urină incoloră.

Copilul tresare, se sperie și țipă.

Smucituri spasmodice frecvente în întregul corp.

Își așază capul pe masă ; oftează și geme ; alunecă inconștient înainte și înapoi pe bancă ; se zbate din membre ; se aruncă pe podea și se rostogolește ; adoarme și se trezește bine.

Spasmele încep cu tresăriri ale mâinilor, apoi apar mișcări convulsive generalizate ale corpului și membrelor ; sensibilitate a abdomenului, resimțită chiar și în stupoarea care a urmat spasmului, provocând o tresărire de durere la apăsarea fermă a regiunii ovarului drept ; față roșie, pătată ; se plânsese timp de câteva zile de o durere violentă în vertex.

Spasme după suprimarea erupțiilor ; înlătură adesea tendința la convulsii.

Coree ; în cazurile cronice, îndeosebi după suprimarea erupțiilor ; smucituri spasmodice frecvente ale întregului corp ; tremur al mâinilor ; mers nesigur ; capricios, iritabil, încăpățânat ; accese de senzație de leșin și foame la ora 10 A. M. ; tălpile ard.

Epilepsie din fragedă copilărie la un băiat æt. 4 ; crizele apar la intervale variind între trei și șase luni ; are adesea crize severe în succesiune rapidă ; intră în casă după ce s-a jucat și a alergat, își sprijină capul de un scaun și se plânge de cefalee ; se simte obosit și epuizat ; adoarme cu smucituri și tresăriri anxioase în somn, urmate de o criză ; spumă la gură, ochi fixați, își aruncă mâinile deasupra capului și devine rigid ; tremurături ale membrelor ; crizele durează câteva minute, cu doar ușoare remisiuni ; corpul se smucește, picioarele sunt trase rapid în sus și întinse cu forță, policele strânse în pumni ; răceala extremităților ; colorație albăstruie în jurul gurii ; crizele sunt precedate de vertij, somn soporos, scrâșnirea dinților, greață și vărsături ; nu este conștient de ceea ce s-a întâmplat.

Epilepsie timp de șase zile ; până la douăzeci și trei de crize într-o singură noapte ; convulsii limitate la extremitățile superioare și trunchi ; capul se mișcă în toate direcțiile, dar mai ales lateral ; încearcă să se ridice ; ochii se mișcă neîncetat în sus și în jos ; spumă la gură ; mâinile strânse în pumni, policele neîndoite înăuntru ; ambele brațe aproape în poziția brațului drept când se stă în gardă la box și tremurând ca într-un frison violent ; extremitățile inferioare nemișcate și rigide ; convulsiile au început în partea stângă și au trecut spre dreapta ; acum, mai frecvent, direcția este inversă.

Æt. 18, sănătos până la vârsta de opt ani, când a fost cuprins brusc de crize epileptice ; uneori avea trei sau patru paroxisme pe zi, rareori trecând douăzeci și patru de ore fără unul ; provocate de zgomot brusc, atingere sau excitație ; a contractat scabie la școală pe la vârsta de 8 ani, aceasta fiind reprimată prin tratament extern ; erupția a dispărut aproape imediat după aplicarea unguentului, iar în decurs de trei săptămâni după aceea a avut prima criză ; după administrarea Sulphur, a apărut o erupție asemănătoare unor furuncule mici, uneori dureroasă, care, la atingere, îl arunca într-un spasm ; simptomele febrile s-au intensificat și au luat în cele din urmă forma unei febre tifoide.

Căzuse de pe o scară pe partea posterioară a capului cu zece ani în urmă ; la trei zile după cădere, o criză epileptică, repetată de atunci la intervale de la cinci zile la șase săptămâni ; înaintea fiecărei crize, aură de la mâini spre cap ; crizele mai ales dimineața, la una-două ore după ridicare ; în zilele cu criză, două scaune diareice, altminteri scaun normal ; după criză, gust acru în gură și dispoziție abătută ; în perioadele dintre crize, în fiecare dimineață, durere pulsatilă și apăsătoare în partea anterioară a capului ; somn neliniștit ; în aer liber, pe vreme rece și cu vânt, smucituri în braț și în jurul gurii, fără criză, > într-o cameră caldă ; în copilărie era predispus la erupții scrofuloase ; bunica și fratele vitreg erau epileptici.

Epilepsie, trei sau patru crize pe săptămână ; sănătatea generală și forța mult deteriorate, nu poate merge mult, memoria îi cedase aproape complet, a ajuns într-o stare de imbecilitate parțială.

Epilepsie de cinci ani.

Epilepsie ; înaintea crizei, senzație de târâre și alergare ca a unui șoarece, în sus pe spate și brațe, sau o senzație bruscă de parcă un șoarece ar alerga de la laba piciorului drept în sus pe picior, până în partea dreaptă a abdomenului ; după atac, care constă din diferite mișcări convulsive, își șterge lacrimile din ochi ; somn soporos ; epuizare mare ; smucituri în brațe și în jurul gurii în aer rece ; cazuri cronice cu diateză psorică ; scabie suprimată.

Paralizia piciorului stâng ; nu suporta să-i fie ridicat capul de pe pernă ; constipație ; paralizie ; totul i se pare întunecat ; senzație de afundare ; stătea ghemuită în pat.

Scaun involuntar, cu retenție de urină și paraplegie parțială, după avort spontan.

Paralizie, prin refularea erupțiilor.

Paralizie reumatică.

SOMN [37]

Lipsă totală de dorință de a se ridica din pat dimineața ; somnul nu îl reface.

Smucituri bruște ale membrelor la adormire.

Copilul dă jos învelitoarea cu picioarele noaptea.

Căscat și somnolență în timpul zilei.

Somnolență după-amiaza și după apusul soarelui ; stare de veghe noaptea.

Somnolență irezistibilă în timpul zilei ; stare de veghe noaptea.

Somnolență seara, dar noaptea este plină de neliniște, zvârcoliri, excitație nervoasă, orgasm sanguin ; dureri de diferite feluri și foarte puțin somn pe tot parcursul nopții.

Adoarme cu dificultate : din cauza afluxului mare de gânduri ; cu tendință de a transpira ; cu prurit cutanat.

Se trezește ca speriat dintr-un vis înfricoșător, iar după trezire rămâne preocupat de gânduri anxioase, ca despre fantome, de care nu se poate elibera.

Vise anxioase, înfricoșătoare, despre morți și muribunzi ; vorbește, plânge și strigă în somn, până se trezește singură, iar după trezire rămâne mult timp într-o stare de confuzie.

Multe oftaturi și gemete în somn.

Doarme cu ochii pe jumătate deschiși.

Se întoarce frecvent în pat fără să se trezească.

Se trezește la ora 3, 4 sau 5 A. M. și nu mai poate adormi.

Strigă în somn ; tânguire și gemete ; vorbește tare.

Vise despre foc și moarte.

Somn profund, neodihnitor.

Smucituri și tresăriri în timpul somnului.

Se trezește tresărind sau țipând.

Se trezește ușor, ațipește pentru scurt timp.

Noaptea își dă seama că stă întins pe spate.

Are vise fericite, se trezește cântând, este foarte fericit.

Coșmar.

Vise : vii, anxioase, ca și cum ar fi urmărit de fiare sălbatice ; vii, comice, cu râs zgomotos, care continuă un timp după trezire ; vii, crezând că stă pe oala de noapte, ceea ce o face să ude patul ; îngrozitoare, cu palpitații puternice ; că a fost mușcat de un câine ; că se prăbușește.

La aproximativ o oră după ce adoarme, se ridică brusc tresărind și țipă ; sare din pat și aleargă de colo-colo ca un maniac ; își frânge mâinile, transpiră abundent și tremură.

Accese de plâns noaptea la un copil æt. 8 luni ; trebuia purtat în brațe în cea mai mare parte a timpului ; plângea < dacă era apropiat de foc ; frecarea capului părea să-l liniștească.

Agravare după un somn îndelung prelungit ; diaree și febră, < după somn.

TIMP [38]

Dimineața : toropeală a capului, cu apăsare în frunte până la amiază ; confuzie a capului ; vertij ; după ridicare, cefalee ; cefalee pulsatilă ; diaree de dimineață devreme ; picioare reci ; la trezire, sensibilitatea vertexului ; la trezire, pleoape lipite ; dureri ascuțite și înțepătoare în ochi ; fotofobia < ; vede un halou în jurul luminii artificiale ; uscăciunea ochilor după lăcrimare ; arsură a ochilor ; arsură la marginile pleoapelor ; sensibilitatea pleoapelor ; pruritul pleoapelor ; pleoapele trase spasmodic una spre alta ; diaree ; gust neplăcut și amar ; limbă saburală ; limbă uscată ; gură lipicioasă ; greață ; vărsături ; durerea de stomac < ; plenitudine și tensiune în abdomen ; colici înaintea scaunului ; scaune nedigerate, mai frecvente ; vărsături ; dizenteria < ; la urinare, junghiuri fulgerătoare în uretră ; leucoreea < ; greața de sarcină ; răgușeală ; iritația gâtului ; rigiditatea încheieturilor mâinilor ; amorțeala degetelor ; durere fulgerătoare în articulația șoldului ; în pat, crampă în gambe ; durere tensivă în laba piciorului ; obosit, neodihnit ; crize epileptice ; în pat, căldură uscată ; cap fierbinte, față incandescentă ; transpirație abundentă pe părțile pruriginoase ; transpirație în timpul somnului.

Spre dimineață : transpirație.

La ora 3, 4 sau 5 A. M. : se trezește, nu mai poate adormi.

La ora 5 A. M. : diaree nedureroasă, care îl alungă din pat.

La ora 6 sau 7 A. M. : transpirație, după trezire.

La ora 8 sau 9 A. M. : la fiecare două zile, accese febrile.

La ora 9 sau 10 A. M. : accese febrile, survenind în fiecare zi cu zece până la cincisprezece minute mai târziu.

La ora 10 A. M. : durere de la sprânceana stângă până la arcada supraciliară ; senzație de foame ; ușoară senzație de leșin.

Între orele 10 și 11 A. M. : senzație de golire totală.

La ora 11 A. M. : senzație de slăbiciune, gol, golire totală sau leșin în stomac ; flămândă și cu senzație de leșin, în sarcină.

Înainte de amiază : confuzie a capului ; copiii au senzație de leșin ; accese de rău în sarcină ; senzație de frig cu supurația mamelei ; frisoane, urmate de febră hectică.

După-amiază : cefalee ; pleoape arzătoare cu lăcrimare ; apare durerea facială ; căldură, cu supurația mamelei ; slăbiciune ; somnolență.

La ora 2 P. M. : durere ascuțită în ochi.

La ora 3 P. M. : epistaxis cu vertij.

Toată ziua : pirozis ; durere pulsatilă în anus.

În timpul zilei : accese triste, plângărețe, de melancolie, timp de câteva momente ; dispoziție ipohondriacă ; durere apăsătoare deasupra sprâncenelor ; cefaleea persistă ; roșeața ochilor ; senzație de frig ; nu putea vedea nimic cu ochiul stâng ; somnoros ; picioare reci ; somnolență.

Spre seară : căldură febrilă.

De la ora 6 la 8 P. M. : senzație de frig în spate.

La ora 11 sau 12 P. M. : apare durerea facială.

Seara : obtuzitate a capului ; confuzie a capului ; idei morbide < ; tristețe bruscă ; vesel ; anxietate în pat ; durere sfâșietoare în vertex ; înțepături de-a curmezișul frunții ; picioare fierbinți ; sensibilitatea scalpului < ; fotofobia < ; durere surdă și greutate în globii oculari ; mâncărimea ochilor ; presiune în pleoape ; presiune în osul nazal ; durerea facială < ; spre seară, febră ; gâtul și pieptul dureroase ; greață în timpul scaunului ; vărsături ; vărsarea alimentelor mâncate la amiază ; emisia de gaze < ; arsură în anus ; scaune sangvinolente ; scaun la fiecare jumătate de oră ; junghiuri în rect ; senzație de târâre în rect, ca de viermi ; arsură în anus ; răgușeală ; tuse înainte de culcare și la culcare ; dispnee în pat ; astm ; arsura în partea stângă < ; palpitații ; durere apăsătoare în spate ; dureri fulgerătoare de la șold spre coapsă ; tracțiune și sfâșiere prin genunchi și tibie ; moleșeală ; somnolență ; senzație de frig ; în pat, picioare arzător de fierbinți ; transpirație ; transpirație, mai ales pe mâini ; în pat, mâncărimi și furnicături ale pielii.

Înainte de miezul nopții : sfâșiere și tensiune în ceafă.

În jurul miezului nopții : pneumonia tifoidă <.

Noaptea : obtuzitate a capului ; aflux de sânge la cap ; cefalee violentă ; trezire cu căldură și anxietate ; durere pulsatilă în cap ; durere apăsătoare în occiput ; cefaleea a trezit-o ; migrena < ; durerile oculare < ; neliniște în prima parte a nopții ; aglutinarea pleoapelor ; diareea și tenesmele < ; putea distinge lumina cu ochiul stâng ; durerea în partea laterală a capului < ; nevralgia maxilarului și a tâmplelor < ; mâncărimea < ; în pat, durere de dinți ; căldură în gură și sete intensă ; presiune în stomac, cu palpitații ; emisie de gaze ; colici în abdomen ; presiune în jos în timp ce stă culcat în pat ; diaree ; sete intensă ; vărsături ; scaune dizenterice ; mâncărime în anus ; în timpul somnului, eliminare de materii fecale lichide ; micțiuni frecvente ; udă patul ; trebuie să se ridice de mai multe ori pentru a urina ; transpirație abundentă ; leucoree usturătoare < ; durerea mamelonului < ; astm ; se simte sufocat ; căldură chinuitoare ; tuse uscată, iritativă, din pneumonie < ; palpitații ; durere în umeri ; durerea din panarițiu < ; în pat, durerea de genunchi < ; erupția pruriginoasă de pe mână < ; durerile membrelor < ; crampe în gambe și tălpi ; dureri obositoare în gambe ; durerile reumatice < ; insomnie ; senzație de frig ; căldură în tot corpul ; transpirație în jurul genunchilor, pe tot corpul, cu somn neliniștit ; transpirație pe ceafă și occiput ; mâncărime pe tot corpul ; arsură în părțile pe care stă culcat ; mâncărime, trebuie să umble gol prin cameră.

După miezul nopții : usturime pe fața internă a pleoapelor ; presiune în stomac ; diaree ; începe holera infantilă ; holeră asiatică ; micțiune abundentă ; tuse până la ora 2 A. M. ; durerea de genunchi <.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Vrea ca ușile și ferestrele să fie deschise. θ Astm. θ Pneumonie.

Sensibilitate la temperatură ; lucrurile calde sunt resimțite ca fierbinți. θ Holeră.

În interior : senzația de gol în occiput > ; nas înfundat.

Cea mai mică variație atmosferică : < bronșita cronică.

În aer liber : după mers, obtuzitate a capului ; afluxul de sânge la cap < ; vertij ; tristețe bruscă ; senzația de gol în occiput < ; simptomele capului < ; la mers, presiune în globii oculari ; când privește atent, lăcrimare ; coriză arzătoare ; apare durerea de dinți ; dispneea < la mers ; senzație de frig ca și cum ar fi dezbrăcat ; transpirație la mers ; la mers, mâncărime înțepătoare.

Cameră caldă : afluxul de sânge la cap > ; deprimarea < ; cefaleea < ; ochi uscați.

Expunerea la un curent de aer rece declanșează un acces de durere în a cincea pereche de nervi.

Aer rece și umed : gâtul și pieptul <.

Cel mai mic curent de aer : durere de dinți.

Dorește să i se facă vânt : în timpul travaliului.

Pat cald : mâncărimea din degerături <.

Este obligată să-și descopere picioarele.

Învelitoare de pene : < durerile membrelor.

Aplicații calde ; pulsul devine rapid.

Alimente calde : durerea pulsatilă în cap < ; sunt plăcute pentru gât.

Apă caldă : spălarea ochilor > durerea usturătoare ; < durerea din panarițiu.

Căldură : cefaleea < ; durerea frontală > ; cea a patului, surditatea < ; durerea facială > ; cea a patului < mâncărimea din scabie.

Nu poate rămâne mult timp într-un loc încălzit : cefalee.

Căldură : durerea sfredelitoare în dinți < ; cea uscată > ; durerea tăietoare în abdomen, regiunea lombară și sacru > ; mâncărimea < pe dosul mâinilor ; < durerile membrelor ; cea a sobei nu ameliorează senzația de frig ; cea a patului < mâncărimea.

Soare : cefaleea <.

Vreme înăbușitoare : junghiurile în ochi <.

Aversiune față de baie : tumori hemoroidale ; copii care suferă de enurezis.

La intrarea în baie : senzație de leșin.

După spălare : durerea surdă în frunte > ; căldura urcă spre față ; ochii mai întâi >, apoi < ; haloul din jurul luminii dispare ; ectropionul sau entropionul < ; ragadele <.

Teamă de a fi spălat.

Se împotrivește spălării urechilor pe dinăuntru.

Apă rece : stropirea, > durerea de cap ; spălarea cu buretele, cefaleea > ; durerea ca de rană în ochiul stâng >, durerea de dinți < ; > durerea în vârful degetului ; > durerea din panarițiu.

Alimente și băuturi reci ; gâtul <.

Vreme rece și umedă : tusea și răgușeala <.

Frig : cefaleea > ; durerea facială < ; băutura provoacă junghiuri violente prin dinți.

Pe vreme rece și vântoasă : smucituri în braț și în jurul gurii.

Vreme umedă și rece : migrena < ; tumefierea și caria oaselor craniului < ; diaree.

Înaintea unei furtuni : ulcerul de pe picior <.

FEBRĂ [40]

Senzație de frig : după cină ; noaptea ; urcă târâș din regiunea lombosacrată de-a lungul spatelui, de la ora 6 la 8 P. M. ; cu cefalee, seara ; și tremurături în tot corpul, fără căldură ulterioară sau sete ; și frison puternic, cu unghii albastre, față palidă, cap greu, amețit, neameliorat de căldura sobei, ci de poziția culcat ; în aer liber, ca și cum ar fi dezbrăcat ; tremurături, la cea mai mică mișcare în pat ; în spate, seara, timp de o oră, fără căldură ulterioară ; urcă permanent târâș din sacru de-a lungul spatelui, fără căldură ulterioară sau sete ; uneori > de căldura sobei ; în partea inferioară a corpului ; în fiecare seară în pat, urmată de căldură și transpirație abundentă ; înainte de amiază, căldură cu picioare reci după-amiaza.

Senzație trecătoare de rece la nivelul nasului, mâinilor, picioarelor, pieptului, brațelor, spatelui și abdomenului.

Mâini și picioare foarte reci, cu față lividă, palidă.

Frison : cu delir ; începe în picioare, mâini, degetele mâinilor sau ale picioarelor ; mai ales intern și fără sete, în general seara, dar și în alte momente ale zilei ; extern, cu căldură internă simultană și față roșie ; cu sete, precedat de căldură ; urcând de-a lungul spatelui.

Frison și febră : fără reacție ; stuporos, cu prăbușire a forțelor.

Aflux sanguin ; bufeuri frecvente.

Căldură a feței în fiecare seară de la ora 5 la 9.

Căldură și arsură a feței.

Roșeață și căldură a feței, cu arsură, mai ales în jurul gurii.

Căldură intensă a feței cu senzație de frig de-a lungul spatelui.

Val de căldură în față, cu tremurături febrile în tot corpul.

Noaptea, senzație de căldură în tot corpul, mai ales în palmele mâinilor.

Căldură uscată dimineața în pat.

Căldură uscată violentă în cap, cu față încinsă dimineața la trezire.

Căldură în cap : împiedică adormirea ; dimineața ; seara, cu picioare reci.

Căldură arzătoare a palmelor.

Căldură uscată în coapse și regiunea lombosacrată, cu spatele rece.

Căldură a picioarelor, cu senzație de arsură seara în pat, astfel încât era obligată să le descopere timp de câteva ore ; urmată de neliniște, mâncărime și senzație de târâre în ele ; era obligată să le frece.

Bufeuri cu accese de senzație de leșin sau care dispar cu puțină umezeală, senzație de leșin ori debilitate.

Căldură uscată continuă sau senzație de rece și transpirație rece.

Căldură : după-amiaza sau seara, piele uscată, sete intensă ; cu sete ; bufeuri frecvente la nivelul feței, cu senzație de tremurături în corp ; și senzație de sfârșeală în stomac ; arsură a palmelor și tălpilor ; și roșeață a feței, cu arsură în părți izolate, precum oasele malare, în jurul ochilor, nasului, urechilor și gurii ; alternează cu senzația de frig.

Transpirație : la cea mai mică mișcare ; fetidă, în axile ; abundentă, între degete ; a mâinilor ; în jurul genunchilor, noaptea ; abundentă dimineața pe părțile pruriginoase ; întotdeauna după trezire, în jurul orei 6 sau 7 A. M. ; dimineața în timpul somnului, dispărând la trezire ; seara în pat ; noaptea, cu somn neliniștit ; noaptea, pe tot corpul ; în timpul mersului în aer liber ; cu miros de sulf ; abundentă, cu miros acru, toată noaptea ; seara, mai ales pe mâini ; noaptea, numai pe ceafă și occiput ; numai pe o parte a corpului ; numai pe partea posterioară a corpului.

Puls 94 ; slăbiciune intensă ; fără poftă de mâncare ; față îmbujorată ; activitate mintală lentă și deprimată ; răspunde la întrebări încet și cu efort ; nopți neliniștite ; paroxismele febrile sunt cel mai pronunțate seara, cu sete intensă noaptea. θ Febră remitentă continuă.

Febră de tip continuu, remitent, apărând toamna și iarna ; frisoane puternice de intensitate variabilă preced căldura, nu o urmează niciodată ; frisoane remitente, care durează o jumătate de oră sau apar în paroxisme timp de o zi întreagă, însoțite de sete ; căldura, de asemenea în paroxisme, putând exista de la cinci la șapte într-o zi ; puls de la 130 la 160 ; căldura este cea mai intensă spre seară și în prima parte a nopții, cu transpirație după miezul nopții ; sete și uscăciunea gurii, > prin cantități mici de apă repetate frecvent ; cefalee și neliniște noaptea ; aspect icteric al pielii și uscăciunea limbii ; dorință de acide ; simptome de tip tifoid cu obtuzitate mintală intensă, lentoare în răspunsul la întrebări.

Febră continuă, fără transpirație ; piele fierbinte și uscată, cu scuame care cad în pat ; pulsul omite fiecare a treia sau a patra bătaie ; nu putea rosti niciun cuvânt din cauza debilității, dar răspundea la întrebări dând din cap ; față cenușie, emaciată, cadaverică ; încerca să găsească un loc răcoros în pat ; urină galbenă, de culoarea sulfului ; accese violente de tuse umedă, fără expectorație.

Băiat, æt. 10, bolnav de nouăsprezece zile, boala debutând cu diaree ; inconștient în ultimele cinci zile ; puls 135 până la 140, mic, dur ; fără erupție ; agravările febrile foarte indistincte, recognoscibile numai prin perioade de neliniște și țipete, este liniștit de puțină apă ; gura închisă și mandibula rigidă ; depozite fuliginoase pe dinți și limbă ; rigiditatea mandibulei cauzată aparent de inflamația și sfacelarea gangrenoasă a mucoasei bucale ; ihor sangvinolent fetid se scurge din colțul gurii.

Febră reumatică cronică, cu boală cardiacă și regurgitare mitrală ; fire foarte pasivă, liniștită ; fără tumefiere sau roșeață ; durere la mișcare, dar ulterior > prin mișcare.

Febră hectică : căldură febrilă mai ales spre seară, cu roșeață net delimitată a obrajilor (mai ales a celui stâng) ; piele uscată, cu sete ; față slabă, palidă ; scaune uscate sau diareice și mucoase ; respirație scurtă, dificilă ; palpitații ; transpirație spre dimineață ; debilitate, senzație de oboseală în membre, cu greutate, tuse uscată etc.

Accese febrile la fiecare două zile, la ora 8 sau 9 A. M., durează opt sau nouă ore ; mai întâi transpirație rece, apoi căldură ; sete, cu căldură în gură, în ambele stadii ; stadiul rece durează numai două ore, restul timpului fiind ocupat de cel cald ; uneori dureri foarte violente în spate ; este foarte slăbit ; abia poate mânca ceva ; neliniște intensă ; transpiră mult noaptea ; a luat multă chinină. θ Febră intermitentă.

De doi ani, accese de tremurături ca în friguri la fiecare trei sau patru săptămâni; accesele durează trei sau patru ore; durata stadiului rece depinde de felul în care se învelește: dacă este învelit călduros, durează o oră; dacă nu, două sau trei ore; acesta este urmat de o căldură extraordinară a întregului corp, dar fără transpirație; când îl cuprinde accesul, îngrămădește pături peste el până începe să se încălzească, apoi i se face greață și varsă conținutul stomacului; urmează o durere cumplită de cap, care continuă în general două sau trei zile după încetarea paroxismului. θ Febră intermitentă.

Febră intermitentă de lungă durată, cu accese repetate, suprimate prin doze mari de chinină, cu multă vătămare pentru o constituție deja ruinată; foarte slăbit și emaciat; arsură violentă în palme și tălpi; căldură arzătoare în vertex; desen venos pronunțat al mâinilor.

Febră intermitentă la o lună după ce trecuse printr-un stadiu de febră bilioasă; avusese două paroxisme, de tip terțian; gastroză severă, pe care nimic nu o putea calma; diaree care îl scotea din pat dimineața devreme.

Caz obstinat de febră intermitentă, caracterizat prin bufeuri și tălpi fierbinți noaptea; doze masive de chinină nu reușiseră nici măcar să suprime paroxismele; pierderea sănătății și slăbire.

Un băiat, æt. 8; timp de trei zile, frison; începe în abdomen, apoi trece în jur spre spate și în tot corpul, de șase ori pe zi; timp de o zi, senzație de frig în partea dreaptă a capului, care urcă repede spre vertex, făcându-l să simtă ca și cum părul de pe vertex i s-ar ridica măciucă.

Pacientul își revine parțial, apoi recidivează; cazuri cronice; splină mărită; simptome constituționale; lipsă de reacție; obtuz, se stinge necontenit.

Pare deosebit de greoi și uituc, nu-și poate aminti ce urma să spună, răspunde foarte lent, fiind necesar un oarecare efort pentru a-l trezi; zace într-o stare apatică, obtuză, cu delir mormăit, vorbind incoerent. θ Febră tifoidă.

Febră tifoidă la indivizi psorici; remediul bine ales nu are efect; nopți nedormite; înțelegere lentă; căldură și senzație de plenitudine în cap; pleoape dureroase și inflamate; uscăciunea urechilor; aspect palid, bolnăvicios; buze roșii-aprins; roșeață slab delimitată pe vârful limbii; sângerare din nas, dinți și gingii; miros fetid al gurii; diaree, < dimineața devreme, nedureroasă sau cu tenesme; prostrație accentuată după scaun; urină fetidă; catar și inflamație pulmonară, mai ales la începutul infiltrării, recognoscibile prin zgomotul crepitant. θ Febră

tifoidă.

Febră galbenă: melancolic; temător; nehotărât; trist; distrat; amețeală; cefalee; față palidă sau gălbuie; ochi roșii sau gălbui; mâncărime și arsură în ochi; zgomote în urechi; limbă uscată, roșie sau cu depozit alb ori brun; afte în gură; greață cu tremur și slăbiciune; vărsături cu mase acre, bilioase ori sangvinolente și negre; apăsare în stomac; durere în spate și regiunea lombară.

Accese febrile în fiecare dimineață pe la ora 9 sau 10, în general cu zece până la cincisprezece minute mai târziu în fiecare zi; tremurături extraordinare și frison care durează zece până la cincisprezece minute, scurtate prin înfășurarea în pături; stadiul de căldură durează două ore, urmat de transpirație; odată cu căldura, sete, vertij și o tuse particulară: tușește de două ori și numai de două ori, o tuse puternică, efortantă, care încordează epigastrul, și o tuse ușoară, scurtă și seacă, ce pare să provină din epigastru; transpirația durează o jumătate de oră, nu este abundentă și depinde de cât de gros este învelit; setea este mai mare în timpul căldurii decât în timpul transpirației; paroxismul se încheie pe la ora 4, fiind urmat de prostrație completă; intestinele sunt uneori constipate, alteori apare diaree, aceasta din urmă în general după micul dejun; uneori scaunele sunt cu alimente nedigerate. θ Febră de Chagres.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Suferințe care recidivează continuu.

Alternează: paloarea și roșeața obrajilor; diareea și constipația; astmul sau guta și erupțiile cutanate.

Periodice: nevralgie; înțepături în spate cu astm.

În paroxisme: durere în genunchi.

Perioada climacterică: bufeuri; senzație de gol în stomac.

La ora 1 sau 2 A.M.: nu poate dormi; cefalee.

În fiecare dimineață: durere deasupra ochilor.

La ora 9 A.M.: durere severă în frunte, cu căldură, crescând până la amiază, dispărând la ora 4 P.M.; după ridicarea din pat începe cefaleea; eructații goale; scaun lichid.

La ora 10 A.M., uneori la 6 A.M.: apare durerea de cap, care durează o oră; durere la nivelul sprâncenei și arcadei supraciliare, atingând intensitatea maximă pe la amiază.

La ora 11 A.M.: în mod regulat, copilul avea senzație de leșin.

Pe la amiază: durerea apare și durează până seara.

La începutul după-amiezii: durerea facială durează trei sau patru ore, revine târziu în cursul nopții și continuă până la ora 1 A.M.; reapare dimineața și dispare înainte de după-amiază.

De la ora 2 la 5 P.M.: durere deasupra ochiului stâng, crescând și diminuându-se treptat.

Pe la ora 5 P.M.: durerea celei de-a cincea perechi de nervi durează trei sau patru zile.

La ora 5 sau 6 P.M.: cefaleea ajunge la apogeu, continuă violent până la ora 2 A.M.; încetează instantaneu.

De la ora 5 la 9 P.M.: căldura feței.

La ora 9 P.M.: începe durerea de cap, < până pe la ora 3 A.M.; apare și la micul dejun și durează până la ora 4 P.M.

De la ora 11 P.M. până la 7 A.M.: durere în genunchi, glezne și coate.

În fiecare seară: senzație de mușcătură în ochi și lăcrimare.

De la ora 10 P.M. la 1 A.M.: diaree <.

De dimineața până seara: dorință de băuturi alcoolice.

În timpul zilei: episoade de slăbiciune și senzație de leșin.

În fiecare zi: durere ca și cum capul ar plesni; durere severă, sfâșietoare, în regiunea frontală; cefaleea nevralgică apare la amiază și durează până seara; la ora 11 A.M., senzație de epuizare în epigastru.

În fiecare noapte: cefalee; la ore regulate, nevralgie a maxilarului și tâmplei, care durează o oră și jumătate; diaree violentă; transpirație.

La fiecare zece până la douăzeci de minute: se trezea din somnul soporos țipând.

La fiecare jumătate de oră: scaune, seara.

De mai multe ori în timpul zilei: arsură în gât.

În douăzeci și patru de ore: cinci sau zece scaune sangvinolente.

La fiecare două ore: paroxisme de căldură.

La fiecare douăzeci și patru de ore: nevralgie intermitentă, < în general la 12 M. sau 12 P.M.

Douăzeci și trei de crize într-o singură noapte: epilepsie.

De douăsprezece până la douăzeci și patru de ori pe zi: încercări de a urina.

O dată la două zile: accese febrile.

La fiecare două sau trei zile: paroxisme de cefalee.

În fiecare a treia noapte: durerea în lateral <; nevralgie toracică.

Trei sau patru accese pe săptămână: epilepsie.

La fiecare șapte zile: cefalee; simptomele capului <; secreție din urechi.

La fiecare opt zile: astm.

La fiecare trei sau patru săptămâni: accese de cefalee; accese de friguri, timp de doi ani.

La fiecare patru până la șase săptămâni: erupție veziculară.

La intervale: de trei până la șase luni, crize epileptice; de la cinci zile până la șase săptămâni, crize epileptice.

Cu durata de o jumătate de oră: frisoane remitente.

Timp de șapte ore: după scaun, durere surdă în coccis și sacru, cu hemoroizi.

Timp de două zile: durere într-o parte a feței, apare seara, durează toată noaptea, > spre dimineață.

Timp de trei zile: frisoane, de șase ori pe zi.

Timp de mai multe zile: durere deasupra maxilarului inferior.

Timp de șapte zile: epistaxis.

Timp de douăsprezece zile: oftalmie și diaree.

O dată pe săptămână: cefalee cu greață.

La fiecare două săptămâni: cefalee cu greață.

Timp de trei săptămâni: prolaps rectal.

Timp de șase sau opt săptămâni: orbire totală.

Cu două săptămâni înaintea menstruației: leucoree.

Timp de patru săptămâni: diaree apoasă.

Timp de șapte săptămâni: tuse uscată noaptea; durere de spate constantă.

Timp de două luni: durere înțepătoare de-a latul frunții.

Timp de trei luni: durere în partea dreaptă a feței și capului; mâncărimea feței și scalpului.

Timp de patru luni: menstruație suprimată; tuse cu expectorație sărată.

Timp de zece luni: menstruație suprimată.

Timp de un an: menstruație suprimată.

Optsprezece luni: diaree.

Acum un an și jumătate: mentagră.

Timp de doi ani: cefalee severă; erupție pe scalp; elimină sânge odată cu scaunul; enurezis nocturn; tuse în urma pleureziei; nu poate purta cizmă din cauza bătăturilor și degerăturilor; accese de friguri la fiecare trei sau patru săptămâni.

Timp de trei ani: cefalee, simptomele < până la mijlocul verii, apoi >; încețoșarea vederii; eczemă.

Timp de mai mulți ani: eczema impetigenoides; o tumefacție dură în abdomen; hidrocel; durere de spate constantă.

Timp de mulți ani: accese de conjunctivită care durează trei luni; accese de oftalmie artritică.

Cu o vechime de cinci ani: epilepsie.

De șapte ani: erupție pe cap, keratitis pustulosa.

În nouă ani: cinci panariții.

Timp de zece ani: a avut otoree din ambele urechi.

Cu o vechime de cincisprezece ani: inflamația ficatului.

Timp de zece ani: scurgere uretrală cronică.

Cu unsprezece ani în urmă: scarlatină, cu pierderea treptată a auzului.

La fiecare al optulea an al vieții sale, în lunile ianuarie sau februarie: accese de oftalmie scrofuloasă.

În fiecare vară: erupție pe mână.

La mijlocul verii: nevralgie <.

Toamna: febră remitentă.

La mijlocul iernii: nevralgie <.

Iarna: cefalee <; ulcerul de la picior >; febră remitentă.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Stânga: durere într-o parte a occiputului; pulsații într-o parte a occiputului; durere la extremitatea internă a sprâncenei; lăcrimare; cefaleea începe într-o parte; durerile severe din jurul ochiului dispar brusc și apar în jurul ovarului; cefaleea tinde să înceapă într-o parte; tumefacție și durere ca de rană pe partea laterală a coloanei cervicale; surditate; crustă groasă pe cap; durere sfâșietoare într-o parte a frunții, nevralgia capului < pe această parte; orbire; încețoșarea vederii; senzație ca de cuțite în ochi; durere ca de rană în ochi; durere fulgerătoare sub pleoape; durere violentă în ochi; durere fulgerătoare în ochi; ochi lipit; sclerotica ochiului; nu putea vedea nimic ziua; întregul ochi pare să se fi mărit; surditate; ceva pare să fi apărut în fața urechii; mâncărime în ureche; pleoapa superioară acoperită de cruste; secreția din ureche <; durere în a cincea pereche de nervi; împunsături sub zigomă; durere care urcă pe partea laterală a feței; tracțiuni sacadate în maxilarul inferior; afte pe buza inferioară; durere de dinți sfâșietoare; mărirea amigdalei; durere din partea posterioară a gâtului spre ureche; durere din pelvis până în picior; partea laterală a toracelui, durere fulgerătoare; durere ca un junghi în partea laterală a toracelui; durere deasupra ochiului; gazele se acumulează în această parte; paralizie parțială a feței; înțepătură dureroasă în hipocondru; junghiuri în partea laterală a abdomenului; flatulență încarcerată; abdomen umflat; împunsături în piept spre inimă; junghiuri prin torace până în scapulă; durere arzătoare într-o parte; durere acută severă, profund în plămân; pneumonie > culcat pe această parte; exsudat pleuritic, torace perforat în apropierea mamelonului; matitate la apexul plămânului; cavitate în plămân; durere sfâșietoare și tensiune în gât; ulcer pe umăr după îndepărtarea unei alunițe; durere reumatică în umăr; erizipel sub cot; panarițiu la degetul arătător; durere de tracțiune în șold; senzație ca de contuzie sau luxație în șold; dureri fulgerătoare în genunchi; senzație ca de entorsă în genunchi; durere tensivă în șold; durere sfredelitoare în picior; durere ca de entorsă în gleznă; ulcer pe picior; dureri tăietoare în degetul mare de la picior; paralizia piciorului; doarme cel mai bine culcat pe această parte.

După îndepărtarea ochiului stâng, iritație simpatică a celui drept.

Dreapta: durere deasupra ochiului; durere deasupra globului ocular până la occiput; tumoare pe partea laterală a osului occipital; cataractă incipientă; căderea pleoapei; ptoză parțială; junghiuri ca de cuțit în ochi; durere tăioasă severă în ochi; conjunctivă injectată și inflamată; pareza nervului abducens; zgomot ca de valuri în ureche; presiune în osul nazal; înțepătură, începând pe partea laterală a nasului; durere săgetătoare în genunchi; durere sfâșietoare într-o jumătate a feței; dureri în regiunea infraorbitară; vedere încețoșată la acel ochi; durere în tâmplă; durere severă pe partea laterală a capului; erizipelul începe de la ureche; abces al gingiilor; glande submaxilare tumefiate și dureroase; pe marginea anterioară a limbii, pată dură, proeminentă; veziculă usturătoare pe partea laterală a limbii; dureri înțepătoare și surde în partea laterală, resimțite ca un bulgăre de gheață în piept; tumefacție a sânului cât un ou de găină; junghiuri în piept; junghi din piept până în scapulă; junghiuri zguduitoare în piept; dispnee când stă culcat pe acea parte; junghiuri în partea laterală; junghiuri sub axilă; cruste pe braț; durere în degetul mijlociu; durere fulgerătoare în articulația șoldului; durere surdă de la șold la genunchi; genunchi, tumefacție albă; genunchi, tumefacție păstoasă; junghiuri de la genunchi la degetele piciorului; venă dilatată în gambă; ulcer pe partea internă a gleznei; piciorul și maleola internă tumefiate; durere tensivă în picior; junghiuri în pernița piciorului; înțepături cu senzație de târâre în călcâi; de la picior în sus pe membrul inferior, ca și cum ar alerga un șoarece, epilepsie; senzație de frig pe cap, urcă spre vertex; tumefacție musculară după rujeolă.

De la stânga la dreapta: durere în tâmplă.

De la dreapta la stânga: durere în gât ca de rană; durere de la hipocondru la stomac.

Dinăuntru spre exterior: junghiuri în frunte și tâmple.

De sus în jos: durere sfâșietoare în membre.

Numai pe o parte a corpului: transpirație.

Numai pe partea posterioară a corpului: transpirație.

Migrator: erizipel.

SENZAȚII [43]

Ca și cum o bandă ar fi strâns legată în jurul frunții; vertij ca și cum s-ar legăna; ca și cum patul nu ar fi suficient de mare pentru a-l cuprinde; ca și cum ar sta pe un teren care se clatină; ca și cum părul de pe vertex s-ar ridica; ca de la o greutate care apasă pe partea superioară a creierului și de la un cordon legat în jurul capului; ca și cum creierul s-ar izbi de craniu; ca și cum ochii ar fi apăsați în jos; ca și cum ar fi băut prea mult alcool; fruntea ca și cum ar fi strânsă într-o menghină; ca și cum părul ar urma să-i fie smuls; ca și cum capul ar plesni; ca și cum capul ar fi mărit; ca și cum ar urma să strănute; ca și cum capul ar fi fost lovit; ca și cum creștetul ar fi apăsat de perete; ca o bandă în jurul craniului; ca și cum țesuturile scalpului ar fi desprinse; ca și cum corneea și-ar fi pierdut transparența; ca și cum ochiul ar fi dispărut și un vânt răcoros ar sufla din orbită; ca și cum ochii ar fi fost străpunși; ca și cum ar avea nisip în ochi; regiunea lombară ca după lovituri; ca și cum un ac sau o așchie ar fi înfiptă în ochi; ca de corp străin; ca și cum un văl gros s-ar afla înaintea ochilor; ca și cum globii oculari ar fi uscați; ca și cum globii oculari s-ar freca de pleoape; ca și cum ochiul s-ar freca de așchii de sticlă; occiputul ca și cum ar fi gol pe dinăuntru; ca și cum ar avea sare în ochi; corneea ca și cum ar fi acoperită de praf fin; ca și cum pleoapele s-ar inflama; ca și cum sunetele nu ar pătrunde prin urechi, ci prin frunte; ca și cum ar avea apă în urechi; ca și cum nasul ar fi tumefiat; nările ca de rană; ca și cum mandibula ar urma să fie smulsă; ca și cum scalpul ar fi fost lovit; ca și cum aerul aflat chiar înaintea ei ar fi fierbinte; dinții ca și cum ar fi prea lungi; ca de fier încins în dinți; ca și cum o bilă dură s-ar ridica în gât; ca și cum ar înghiți o bucată de carne; ca de nod în gât; ca și cum amigdalele ar fi tumefiate; ca de fir de păr în gât; ca și cum gâtul ar fi prea îngust; stomacul ca și cum ar fi umflat; intestinele par ca și cum ar fi legate în noduri; ca și cum s-ar forma o hernie; ca și cum mușchii abdomenului și peritoneul ar fi fost contuzionate; abdomenul ca și cum ar fi jupuit; ca și cum intestinele ar fi prea slabe pentru a-și reține conținutul; ca și cum scaunul ar fi insuficient; ca și cum ar urma să elimine gaze; ca și cum stomacul ar fi sfâșiat cu clești; ca un bulgăre de gheață în partea dreaptă a pieptului; în uretră, ca și cum ar fi obligat să urineze; ca de gheață în piept; ca și cum ar exista ceva în laringe; ca și cum plămânii ar veni în contact cu spatele; ca și cum pieptul ar fi fost suprasolicitat; ca și cum ar fi căzut pe piept; ca și cum pieptul s-ar sfărâma la tuse sau la inspirație profundă; ca și cum inima ar fi mărită; ca și cum mușchii gâtului și ai spatelui ar fi prea scurți; ca și cum vertebrele ar aluneca una peste alta; o adiere de durere în cap; umărul și șoldul stâng ca și cum ar fi luxate; ca o greutate în umăr; ca și cum ceva greu ar atârna de braț; brațele ca după lovituri; ca și cum un șoarece ar alerga în sus pe brațe și pe spate; coapsa ca și cum ar fi fracturată; ca și cum ar fi prea scurt în regiunea poplitee; pielea ca și cum ar fi denudată și dureroasă ca o rană.

Durere: în epigastru; de la capătul intern al sprâncenei stângi până la arcada supraciliară, pare să fie în creier; în frunte și vertex; părăsește ochiul și apare în jurul ovarului stâng; de la tâmpla stângă la cea dreaptă, deasupra globului ocular drept până la occiput; din porțiunea superioară a sternului până în spate; în șolduri și spate; în stomac și abdomen; în nas; în scalp; în partea dreaptă a feței și a capului; se concentrează în tâmpla dreaptă; în toată mandibula; în piept; în hipocondrul drept; până în piept, sub stern; în spate, în dreptul stomacului; deasupra ochiului stâng; în abdomen; în epigastru și hipocondrul drept; în pântece; în regiunea rinichilor; din regiunea ovariană spre spate; în stern; în torace; în șale; în bătături.

Durere violentă: în umeri, răspândindu-se fulgerător spre cap; în ochiul stâng; în stomac.

Durere severă: în jurul părții posterioare a ochiului; în partea dreaptă a capului; în abdomenul inferior.

Durere tăioasă severă: în ochiul drept.

Dureri tăioase: în abdomen; în șale și sacru; în uretră; în regiunea vezicală; în piept; în jurul inimii; în haluce.

Durere lacerantă: în cap; în umeri și articulațiile umerilor.

Durere ca de despicare: în cap; în mameloane; în piept; a pielii.

Durere lancinantă: în urechi; de la anus în sus.

Durere perforantă: în sacru.

Dureri săgetătoare: severe, în ochiul stâng și în jurul lui până la ureche; prin ochi; prin tâmple; în genunchiul drept; de la maleola internă dreaptă spre genunchi și degetele piciorului.

Dureri ascuțite, ca de lovitură de cuțit: sub zigoma stângă.

Junghiuri zguduitoare: în partea dreaptă a pieptului.

Junghiuri violente: prin dinți; în glandele parotide.

Durere ca de junghi: în cap; în urechi; în excrescențele din nas; în mandibulă; în partea stângă a pieptului; în uretră; în bătături; în degerături.

Junghiuri: ies prin ochi; în ochiul drept; în urechi; în gât; în stomac; în splină; în partea stângă a abdomenului; în rect; în anus; în uretră; în testicule; în penis; în partea stângă; în partea dreaptă a pieptului, străbătând până la scapulă; în stern; în partea dreaptă; în regiunea inimii; în ceafă; în mușchii cervicali; în scapulă și sub aceasta; în regiunea lombară; pulsatile, în șale și rinichi; din umeri în piept; sub axila dreaptă; în vârfurile degetelor; în panarițiu; în genunchi; din genunchiul drept până la degetele piciorului; în regiunea sciatică; în pernița piciorului drept.

Junghiuri ca de ac: în glandele submaxilare.

Junghiuri fine, arzătoare: în regiunea hepatică.

Dureri ascuțite, înțepătoare: în ochi.

Înțepături: în tâmple; în dinți; în hipocondrul stâng; în rect; în anus; în stern; în oasele regiunii lombare; ca de așchie în degetul mijlociu drept; ca de spin în capătul degetului; în călcâiul drept; cu mâncărime la mers în aer liber.

Sensibilitate dureroasă: pe partea stângă a coloanei cervicale; a creierului; a nărilor; a gâtului; în hipocondre; în intestine; în pereții abdominali; în anus; în hemoroizi; a scrotului; între coapse; în vagin; în haluce.

Durere înțepătoare: în ochi; în urechea stângă; în urechi; din partea dreaptă a nasului spre frunte; în partea dreaptă; în anus; a mameloanelor; în piept; în capătul degetului; în ulcerul de pe membrul inferior stâng.

Durere sfredelitoare: în creștet; deasupra rădăcinii nasului; în dinți; în panarițiu; în membrul inferior stâng; în bătături; în degerături.

Durere fulgerătoare: în tâmple; în ochiul stâng; deasupra ochiului; în urechi; în sus până la ochi; în limbă; din partea posterioară a gâtului în urechea stângă; din centrul pieptului până între scapule; în anus; în uretră; în gonoree; prin partea stângă a pieptului până în spate; de la coasta inferioară stângă până în spate; în piept, străbătând până în spate; în șoldul drept, prin pelvis, în jos de-a lungul femurului, până în picior; de la șold până în treimea superioară a coapsei; în genunchiul stâng; în halucele stâng; la rădăcina unghiei halucelui.

Fulgerări frecvente: în regiunea splenică.

Durere ca de împunsătură: de-a latul frunții; în ochi; în obraz.

Furnicături înțepătoare: ale pleoapelor; în vârfurile degetelor; în pernițele picioarelor.

Durere sfâșietoare: în cap; în frunte; în vertex; în frunte și tâmple; în ochi; în partea stângă a capului; în urechea stângă; în jumătatea dreaptă a feței; în osul malar; în mandibulă; în dinți; în intestine; în rect și anus; în partea stângă a cefei; în brațe și mâini; prin genunchi și tibie; în membrele inferioare; în picioare.

Durere sacadată: în cap; în jurul articulației șoldului.

Durere de tracțiune: în jurul ochiului; în dinți; în timpul menstruației; de-a lungul ureterelor; în ceafă și scapule; în umăr, brațe și mâini; în șoldul stâng; în coapse; prin genunchi și tibie; în membrele inferioare; în picioare; de la picioare la șolduri.

Senzație de tracțiune: prin cap; în laringe; în regiunea sciatică.

Tracțiune sacadată: în mandibulă.

Durere ascuțită: în bont; în ochi.

Durere ca un nit: prin treimea superioară a plămânului stâng până la scapulă.

Durere nevralgică: în cap; în regiunea infraorbitară dreaptă; în jos pe partea posterioară a capului și pe ambele părți și în partea posterioară a capului; în pereții toracici și abdominali, pornind din spate; a ficatului.

Durere săltătoare: din dintele cariat în mandibulă sau spre ureche.

Durere spasmodică: în hipogastru.

Durere spasmodică, constrictivă: spre piept, regiunea inghinală și organele genitale.

Dureri de răsucire: în abdomen.

Durere colicativă: în jurul ombilicului.

Ciupire: de la o tâmplă la cealaltă.

Durere ca de crampă: în stomac; în piept; în degetul mijlociu; în articulația șoldului.

Crampe: în membrele inferioare; în coapse; în gambe și tălpi; în degetele picioarelor.

Senzație de contracție: în mijlocul faringelui.

Durere ca de entorsă: în spate; în umărul stâng; în articulația pumnului; în police; în genunchiul stâng; în glezna stângă.

Durere fulgerătoare arzătoare: sub pleoapele ochiului stâng.

Durere tăioasă, arzătoare: în pleoape; în uretră.

Durere arzătoare: în ochi; pe marginea buzei inferioare; pe limbă; în veziculele din gură; în vertex; în gonoree; în excoriațiile organelor genitale; a vulvei; a mameloanelor; în partea stângă, sub inimă.

Arsură: pe vertex; în frunte; în palme; a ochilor; a pleoapelor; în septul nazal; în nări; la nivelul feței și gâtului; a eczemei; în istmului bucofaringian; în faringe; în stomac, în abdomen; în uretră; în anus; în hemoroizi; a prepuțului; între scapule; a mâinilor; în pernițele și vârfurile degetelor; în capătul degetului; în genunchi; în picioare, mai ales noaptea; în tălpi; în bătături; în degerături; în pielea întregului corp și în părțile pe care stă culcat; în mâini și picioare.

Căldură arzătoare: în ochi.

Senzație de mușcătură: în ochi; în rect.

Usturime: a ochilor; în cantusurile externe; a pleoapelor; a hemoroizilor; a vulvei; în piept.

Durere ca de rană: în ochiul stâng; în comisurile bucale; în întregul abdomen.

Senzație de iritație vie: a gâtului; a istmului bucofaringian.

Durere ca după contuzie: în abdomen; în spate; în regiunea lombară și coccis; în umărul stâng; în șoldul stâng; în coapse; în regiunea sciatică; în membrele inferioare.

Durere constrictivă: în regiunea stomacului; în jurul ombilicului.

Durere ca de plesnire: în piept, la tuse.

Durere ca de roadere: în regiunea lombară.

Dureri reumatice: trecătoare, prin corp; în umeri.

Durere tensivă: în cap; prin ochi; în anus și regiunea lombară; între scapule; în articulația șoldului; în piciorul drept.

Durere surdă: în regiunea hepatică; de la șoldul drept la genunchi.

Senzație de obtuzitate: a capului.

Durere surdă, continuă: în maxilare.

Durere continuă: în occiput; în frunte; în globii oculari; a ochilor; în esofag; în partea dreaptă; în epigastru; surdă, în coccis și sacru; în stern; în picioare.

Mobilitate dureroasă: a dinților.

Durere ca de lovituri de ciocan: în cap.

Durere zvâcnitoare: în cap; în creștet; în dinți; în gingii; în rect; în anus; în hemoroizi; în panarițiu.

Pulsații: în partea stângă a occiputului; în dinți.

Durere apăsătoare: în frunte; de la o tâmplă la cealaltă; în vertex; deasupra sprâncenelor; prin ochi; în urechi; în dinți; în gât; în stomac; sub scapule; în haluce.

Durere cu presiune în jos: din regiunea lombară spre anus; în pelvis, spre organele genitale.

Durere amorțitoare: în cap.

Durere năucitoare: în cap.

Limitarea mobilității: în coapse.

Amorțeală: a degetelor.

Senzație de asprime: în gât.

Plenitudine: în frunte; în abdomen; în stomac; în regiunea hepatică; de-a curmezișul stomacului; în abdomen; în rect; în piept.

Greutate: în cap; în frunte; a ochilor; în stomac; în piept; în regiunile humerale; a picioarelor și gleznelor.

Senzație de greutate: în globii oculari; în abdomen.

Presiune: în frunte; spre exterior, la nivelul ochilor; în globii oculari; în creștetul capului; în urechi; în osul nazal drept; în osul malar și sub ochi; în stomac; în regiunea hepatică; în regiunea ombilicală; în rect; asupra vezicii urinare; în testicule și cordonul spermatic; în piept; sub stern; ca o crampă, din fosa poplitee până la glezne; în rotula stângă și articulația genunchiului.

Apăsare: în piept.

Greutate sufocantă: pe stomac.

Constricție: în piept; a căilor respiratorii.

Strângere: în piept.

Rigiditate: în spate și șolduri; a încheieturilor mâinilor; în genunchi.

Tensiune: în testicule și cordoanele spermatice; în piept; în partea stângă a cefei; în regiunile humerale; în sacru; în fosele poplitee; în regiunea ombilicală; în abdomen; a mușchilor abdominali.

Presiune smucitoare: în deltoid.

Senzație de plenitudine ca și cum ar plesni: în față, în intoxicația cu Rhus.

Senzație ondulatorie: în urechi.

Senzație de gol: în capul pieptului.

Slăbiciune: în organele genitale; în capul pieptului; în piept.

Senzație de leșin: în capul pieptului.

Senzație de tremur: în mâini.

Prurit: al coșurilor de pe scalp; al scalpului; în jurul părții posterioare a ochiului; în cantusurile interne; al ochilor; al pleoapelor; în sprâncene; în urechea stângă; în urechile externe; în nări; al feței; al scalpului; în abdomen; în anus și rect; în perineu; în uretră; al prepuțului; pe gland; al vulvei; al mameloanelor; în tumefierea sânului drept; în laringe; în bronhii; al degetelor de la picioare; al degerăturilor; și arsură în urticarie; al eczemei.

Durere pruriginoasă: prin ochi; în jurul ombilicului.

Gâdilare: în laringe.

Furnicături: dureroase, în vertex și tâmple; în urechi; pruriginoase în scabie.

Senzație de târâre: în nas; în mâini; în vârfurile degetelor; în călcâiul drept; în rect.

Formicație: în rect; pe pielea întregului corp.

Căldură: în creștetul capului; a gurii; în vertex și în jos, pe partea posterioară a gâtului; în gură; în anus; a feței, mâinilor și picioarelor.

Senzație de frig: a mâinilor; a picioarelor; în gât; în centrul pieptului; în piept; a picioarelor și tălpilor; pe partea dreaptă a capului.

Senzație răcoroasă: în vertex.

Uscăciune: a pleoapelor; a ochilor; a suprafeței interne a pleoapelor; a nasului; a palatului; a gâtului.

ȚESUTURI [44]

Piele uscată, flască.

Afecțiuni scrofuloase și rahitice; fața are un aspect îmbătrânit.

Emacierea copiilor, fața are un aspect foarte îmbătrânit; atrofie; marasm.

Miros fetid al corpului în pofida spălărilor frecvente; aversiune față de spălat.

Nu merge drept; se încovoaie sau se apleacă înainte când merge ori stă așezat; statul în picioare este poziția cea mai neplăcută.

Asimilație deficitară și dereglarea sistemului nervos simpatic.

Debilitatea copiilor; ten închis, sistem muscular flasc, păr lung și moale, piele umedă.

Efecte nocive ale vaccinării.

Exsudate seroase; paralizie; dificultate în a învăța să meargă; congestie venoasă.

Față palidă și lipsită de sânge; urechi și buze albe; obosește ușor, nu poate merge departe; mișcarea brațelor o obosește foarte mult; menstre întârziate, reduse cantitativ, de scurtă durată; în timpul menstrelor, tumefierea feței, abdomenului și picioarelor, precum și durere în spate și regiunea uterină; somn tulburat, neodihnitor; vise neplăcute; se trezește cu exclamații, adoarme din nou și are alte vise înfricoșătoare; smucituri în membre noaptea și crampe frecvente în picioare; față buhăită dimineața; nu-și poate aștepta mâncarea, mai ales dimineața; puțină mâncare provoacă o senzație de plenitudine în stomac; < dimineața, după ce mănâncă, în timpul mișcării, în timpul menstrelor, când este lăsată singură; > în aer liber; doarme cel mai bine culcată pe partea stângă. θ Anemie.

Scrofuloză; abdomen tensionat, nedureros; membre emaciate; piele uscată, față schimonosită, cu aspect îmbătrânit; scâncește, plânge, nu suportă să fie privit, nimic nu-i este pe plac; puls iritabil; diaree, scaune nedigerate, foarte fetide; dorește carne.

Tumefieri glandulare, îndeosebi cervicale, axilare și inghinale, indurate și supurante.

Ulcere cu margini ridicate, tumefiate, care sângerează ușor, elimină puroi fetid și sunt înconjurate de coșuri.

Erupții umede, fetide, cu puroi gros și cruste galbene, apărute în urma aplicării prin ungere prescrise pentru o boală cutanată, cu prurit, sângerare și arsură.

Boli scrofuloase cronice care rezultă din erupții suprimate.

Afecțiuni scrofuloase și rahitice; curbură, ramolisment, tumefiere, carie și alte boli osoase.

Secrețiile din toate orificiile corpului sunt acride și excoriază pielea oriunde intră în contact cu aceasta.

Afectează întregul sistem limfatic, precum și toate suprafețele secretoare și glandele.

Eliminarea atât a urinei, cât și a fecalelor este dureroasă pentru părțile peste care acestea trec.

Congestie în părți izolate; ochi, nas, piept, abdomen, brațe, picioare etc.

Dureri reumatice trecătoare prin corp.

Reumatism subacut și cronic, cu transpirație abundentă.

Supurație: puroi fluid, negru, putrid.

Varice voluminoasă, provocată de o cauză ușoară, la persoane debile.

Escare de decubit cu dureri ca de roadere; putride, transformându-se în plăgi gangrenoase; ulcer fagedenic cu sfacelare.

Furuncule; apar în serii în diferite părți ale corpului, foarte dureroase, cu baza inflamată, sfârșind prin supurație, deschizându-se la vârf și eliminând puroi alterat, uneori sanguinolent, vindecându-se și fiind urmate curând de o altă serie; alteori apare numai câte un furuncul, urmat de altul în alt loc după ce primul s-a vindecat.

Abcese: puroi galben, fetid, plin de bule de aer.

Hidropizie și alte afecțiuni ale alcoolicilor; alcoolism cronic.

Afecțiunile recidivează continuu; pare că se însănătoșește aproape complet când boala revine.

Sulph. 30 a provocat eliminarea sulfului care fusese depozitat în organism timp de peste douăzeci și cinci de ani.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere: punctul de sub vertex este dureros; zona din jurul ochilor și nasului este sensibilă; arcada supraciliară este sensibilă; durere apăsătoare în vertex; rădăcinile firelor de păr sunt dureroase; coșurile de pe frunte sunt dureroase; scalpul este dureros ca o rană; bontul ocular este foarte sensibil; fruntea este dureroasă; nasul este dureros la atingere după epistaxis; polipii nazali sunt dureroși când sunt atinși; scalpul este foarte dureros ca o rană; glandă sensibilă dureros; regiunea stomacului este sensibilă; hipocondrele sunt sensibile dureros; intestinele sunt sensibile dureros; tendoanele care delimitează spațiul popliteu sunt sensibile.

Presiune: asupra capului > durerea; umerii sunt sensibili dureros; simptomele capului <; vertebrele cervicale sunt sensibile; asupra proceselor spinoase < durerea din regiunea infraorbitară; asupra stomacului provoacă eructații; partea dreaptă este sensibilă la presiune; abdomenul inferior este dureros; durerea tăietoare <; > durerea de cap la tuse; provoacă dispnee când stă culcat pe partea dreaptă; > durerea fulgerătoare din șold; < durerea din genunchiul tumefiat; durerea din genunchi <; asupra regiunii ovariene drepte o face să tresară.

Brațele lăsate să atârne: senzație de târâre și înțepături în vârfurile degetelor.

Împingerea piciorului în sus: < durerea din articulația șoldului.

Scărpinare: vertexul ustură și arde; erupția de pe partea posterioară a capului și din spatele urechilor, >; pruritul <; > pruritul, iar după aceea arsură, durere surdă, amorțeală, tumefiere sau ulcerație.

Suprasolicitare: prolaps și sângerare.

Din întinderea în sus: prolaps uterin.

Din ridicarea unei greutăți prea mari: durere în piept; durere în regiunea lombară.

În urma unei lovituri: erupție herpetică pe picior.

După o cădere: curbură a coloanei vertebrale și abces.

Cădere pe partea posterioară a capului: inconștiență, simptome cerebrale; după trei zile, criză epileptică.

După vaccinare: erupție pustuloasă pe cap, urechi, față, regiuni inghinale și picioare; otoree.

Escare de decubit.

PIELE [46]

Prurit: pe tot corpul; punctele sunt dureroase după scărpinare; punctele pruriginoase sângerează și dau senzație de mușcătură după scărpinare; în diferite părți, dispărând după scărpinare, urmat uneori de înțepături sau arsură; pe tot corpul, reapărând în fiecare noapte în pat; pe degete și între ele; și senzație de mușcătură pe fese; violent pe coapse și picioare, noaptea; în jurul genunchilor; pe degetele de la picioare; al degetelor de la picioare care fuseseră degerate; noaptea, la căldura patului, când într-un loc, când în altul, mai ales în ceafă; în palme, uneori cu înțepături și arsură; este obligată să le frece, după care acestea ard; pe dosul mâinilor; în sprâncene; pe abdomen, noaptea; în scrot; pe fața internă a coapselor; în axile și fosele poplitee; ca și cum ceva viu s-ar afla sub piele; ca și cum ar umbla paraziți; < noaptea și dimineața, în pat, după trezire; deasupra sprâncenei stângi; pe partea externă a urechilor; pe partea externă a nasului; în jurul bărbiei; pe gât; pe piept; al pecinginii vechi, este obligat să se scarpine până când sângerează.

Piele foarte dureroasă mult timp după frecare, ca și cum ar fi denudată și ca o rană.

Punctele sunt fierbinți după scărpinare.

Arsură în pielea întregului corp.

Odihna nocturnă este adesea tulburată de dureri arzătoare în pielea părților pe care stă culcat.

Arsură în mâini și picioare, cu slăbiciunea întregului corp.

Formicație pe pielea întregului corp.

Înțepături ca niște junghiuri în piele, seara, după ce se încălzește în pat.

Prurit înțepător, mai ales când merge în aer liber.

Prurit voluptuos; scărpinarea ameliorează, după aceasta arsură; uneori vezicule mici.

După scărpinare violentă, durere surdă, amorțeala pielii, tumefierea pielii, chiar ulcerație.

Fisuri și tăieturi (ragade) în pielea mâinilor, mai ales la nivelul articulațiilor, dureroase ca o rană.

Pielea mâinilor dură și uscată.

Urticarie: cu febră; pe față, brațe, gât și extremitățile inferioare; pe dosul mâinii.

Papule urticariene pruriginoase pe tot corpul, pe mâini și picioare.

Coșuri pruriginoase pe fața internă a coapsei.

Pecingine în ceafă.

Erupție veziculară pruriginoasă pe dosul mâinii.

Furuncule.

Erupție de coșuri furunculoase, cu areolă roșie și senzație foarte intensă de prurit, mai ales pe față.

Ulcere în jurul unghiilor; unghiile se fărâmițează și cad.

Piele uscată și flască: rece, palidă, uscată.

Piele aspră și ridată; copilul arată ca un bătrân.

Roșeață vie a întregului corp. θ Scarlatină.

Pistrui; pete galbene, brune, plate; pete hepatice.

Piele aspră, scuamoasă, acoperită de cruste.

Herpes cu cruste și scuame.

Senzație a pielii ca de rană, cu tendință la excoriație.

Senzație dureroasă ca de rană în pliurile pielii.

Echimoză în urma unei contuzii ușoare; orice zgârietură mică are tendința să supureze.

Ragade, < după spălare.

Furuncule, îndeosebi pe fese.

Tumefiere edematoasă, arzătoare, a părților externe.

Ulcere: canceroase; crustoase; înțepătoare; pulsatile, tumefiate, cu dureri sfâșietoare și tensiune; puroiul lor este fetid; granulații spongioase, exuberante; margini ridicate, tumefiate, care sângerează ușor, înconjurate de coșuri; dureri sfâșietoare, înțepătoare, cu eliminare de puroi fetid.

Pielițe periunghiale rupte.

Erizipel cu pulsații și înțepături; migrează dintr-un loc în altul.

Timp de mai mulți ani, la fiecare patru până la șase săptămâni, erupție de vezicule cât boabele de mazăre pe membrele superioare și inferioare, apărând peste noapte, pline cu ser apos, devenind curând purulente, persistând șase până la șapte zile, apoi devenind scuamoase, uscându-se rapid și căzând; prurit sever.

Comedoane; pori negri ai pielii, mai ales pe față.

Acne punctata.

Prurigo și intertrigo la copii; zone dureroase, ca de carne vie.

Eczemă prezentă de trei ani; a apărut pe față și cap în forma obișnuită, trecând prin papulație, pustulație, formarea crustelor și, în unele părți ale pielii, descuamare; a acoperit întreaga suprafață a corpului; pielea devenise infiltrată și îngroșată, divizată de un număr nenumărat de fisuri care se întindeau în toate direcțiile, ca tot atâtea pârâiașe menite să evacueze exsudatul; copilul avea un aspect vulgar, murdar și era extrem de iritabil zi și noapte; sângerare din unele fisuri.

Erupție pe față, gât și brațe; cruste galbene acoperă dens suprafața bolnavă, în timp ce fisurile, mai ales cele de pe coate, provoacă senzație dureroasă ca de rană și sângerare; există prurit intens.

La scurt timp după tratamentul local al unui șancru, a apărut o erupție pe piele și s-a agravat < până când l-a acoperit complet; pruritul era atât de intens, încât trebuia să umble gol prin cameră noaptea și nu putea dormi până la 3 sau 4 A. M.; scrotul și membrele inferioare aveau un aspect roșu, ca de carne vie.

Erupție dezgustătoare de pustule pe mâini și încheieturile mâinilor; câteva și pe față, asemenea celor din râia pustuloasă; în jurul erupției, epidermul este subminat ca în zona zoster; câteva pustule s-au uscat și s-au descuamat; arsură și mâncărime intense în regiunea mâinilor și a încheieturilor. θ Pustulație psorică.

La scurt timp după vaccinare, erupție pustuloasă afectând scalpul, urechile, fața, regiunile inghinale și picioarele; de asemenea, otoree.

Erupții succesive de cruste pe scalp, brațe și picioare, încă de când a fost vaccinat; capul acoperit cu cruste dure, proeminente, foarte asemănătoare celor din rupie; crustele de pe brațe și picioare nu erau atât de groase, deoarece le scărpina și le desprindea de îndată ce se formau, fiindcă produceau mâncărimi foarte intense.

Moluscum la un copil; corpul și membrele acoperite cu tumori moi, rotunde, netede, aparent nedureroase, cu bază largă; la început de culoarea pielii, apoi căpătând o nuanță albăstruie și, în cele din urmă, una purpurie sau rozalie; la puncționare, s-a constatat că acestea conțineau o materie semifluidă, sebacee (ateromatoasă); aceste tumori păreau să provină din foliculii sebacei ai pielii, aveau dimensiuni variind de la un bob de fasole la o alună și se aflau în toate stadiile de dezvoltare, fiind aproximativ optzeci.

Erupții scabioase cu mâncărime arzătoare, înconjurate de o areolă gălbuie sau maronie; secreție de puroi sanios, fetid ori gros și galben; pete acoperite cu vezicule mici care elimină limfă seroasă.

Erupție și ulcerații pe brațe și piept, începând ca mici vezicule pline cu ser, transformându-se prin supurație în pustule și acoperindu-se ulterior cu cruste groase, cu aspect murdar, adesea foarte apropiate între ele; brațele îl mănâncă foarte tare când se încălzește. θ Rupia syphilitica.

Sifilis ereditar la o fată, æt. 13, încă din pruncie; erupție apărută în plica cotului și extinsă pe o mare parte a brațelor și corpului.

Scabie: mâncărime voluptuoasă, cu furnicături, urmată după scărpinare de arsură și senzație dureroasă ca de rană; < în patul cald; tendință la excoriații; tumefacții glandulare.

Miliaria: cazuri inveterate, piele aspră și scuamoasă.

Ulcere varicoase, care sângerează ușor, secretă puroi fetid și produc arsuri și mâncărimi intense.

Ulcere indolente, cu aspect nesănătos, lipsite de granulații și de formarea unui puroi sănătos.

După suprimarea rujeolei: tuse cu expectorație mucopurulentă; vuiet în urechi și surditate; tumefacție dură a structurilor musculare de pe partea dreaptă, dureroasă la atingere.

Rujeolă, în primul stadiu, când erupția evoluează lent, sau urmată de suferințe precum tuse cronică, provenită din resturile unei pneumonii parțiale; diaree cronică; hipoacuzie; scurgere cronică din urechi.

Delir constant; față tumefiată și deformată, roșu-aprins; limbă uscată, fisurată, roșu-aprins, acoperită pe alocuri cu mucus brun; angină, abia putea înghiți apă; nas înfundat; puls rapid, mic, dur, incompresibil; erupție roșu-aprins pe întregul corp; piele uscată; constipație. θ Scarlatină.

Erupție albăstruie; piele rece; puls abia perceptibil; numai un horcăit slab în piept și ușoare tresăriri ale corpului indicau că acel copil nu era mort. θ Scarlatină.

O fată, æt. 5, frisoane, vărsături, cefalee violentă, prostrație, irascibilitate, față îmbujorată, ochi injectați; erupție de formă miliară, în plăci și evanescentă; uneori intensă și deplin dezvoltată, apoi palidă și parțial dispărută; minte rătăcită, delirul având un caracter mai degrabă activ decât murmurant; căldură intensă a pielii, piele uscată, dură și oarecum aspră; gât moderat tumefiat, intern și extern, împiedicând într-o oarecare măsură vorbirea și deglutiția. Bellad. până în seara celei de-a patra zile, mai degrabă < decât >; aparent complet trează, dar în mod cert adormită în ceea ce privea perceperea sau recunoașterea celor din jur; nu-și mai recunoștea îngrijitorii și nu lua seama la ceea ce i se spunea; agitație și anxietate intense, cu strigăte puternice, spunând că

voia să meargă la culcare, deși se afla în pat; ochi injectați și cu privire fixă; înfățișare ternă și greoaie, deși foarte anxioasă și aparent cuprinsă de teamă.

Scarlatină la copiii cu diateză psorică, predispuși la afecțiuni cutanate; pacientul zace liniștit, într-o stare de inconștiență, aparent adormit; erupția apare slab conturată, iar pielea este fierbinte și produce mâncărime; căldura pare să vină în valuri; hainele sunt aruncate deoparte; eflorescențele confluează în pete mari, roșii ca un homar fiert, iar în jurul acestora pielea este neobișnuit de albă; afecțiuni cerebrale, cu sopor, tresăriri bruște, devierea ochilor; față buhăită, lucioasă și roșie; nas uscat; limbă uscată, fisurată, roșie, acoperită cu mucus maroniu; sete și dificultate la înghițire; stare letargică; diaree < dimineața.

Variolă: metastază la creier în timpul supurației; pustulele se umplu cu ser palid, sanguinolent; pustulele variolice nu se vindecă; au tendința să producă mâncărime și să ulcereze; remediu intercurent când celelalte par să eșueze; stadiul de descuamare.

Varicelă.

Erupție provocată de intoxicația cu Rhus și suprimată; gambele, gleznele, picioarele și degetele picioarelor enorm de tumefiate; pielea întinsă ca și cum ar fi edematoasă și pătată ca și cum erupția s-ar afla dedesubt, văzându-se prin piele; mâncărime cumplită, mai ales noaptea; senzație de plesnire în pielea gambelor când stă în picioare.

Senzație de plenitudine și plesnire la nivelul feței, cu mâncărime cumplită; erupție pe față și mâini. θ Intoxicație cu Rhus.

STADIUL VIEȚII, CONSTITUȚIA [47]

Persoane slabe, cu umerii aduși, care merg și stau aplecate; statul în picioare este poziția cea mai incomodă.

Persoane cu temperament nervos, iuți în mișcări, irascibile, pletorice, cu pielea excesiv de sensibilă la schimbările atmosferice.

Persoane murdare, jegoase, predispuse la afecțiuni cutanate.

Copiii nu suportă să fie spălați sau îmbăiați; emaciați, cu abdomen mare; neliniștiți, le este cald, își dau jos învelitoarea noaptea; au viermi intestinali.

Adaptat persoanelor cu diateză scrofuloasă, predispuse la congestii venoase, în special ale sistemului port.

Temperamente limfatice, constituții venoase predispuse la hemoroizi, cu constipație sau diaree matinală; bolile scrofuloase par să se vindece aproape complet, apoi revin; boli provocate în special de erupții suprimate, irascibilitate, valuri bruște și frecvente de căldură în întregul corp, urmate de transpirație, palme, tălpi și vertex fierbinți; la ora 10 A. M., senzație de leșin în epigastru.

Copii emaciați, cu fețe de bătrâni, abdomen mare, piele uscată și flască.

Persoane pletorice, cu iritabilitate, neliniște și grabă intense.

Persoane în vârstă.

Băiat, æt. 3 zile; tumoră occipitală sanguină.

Copil, æt. 8 zile; stomatită.

Copil, æt. 2 luni; diaree cronică.

Copil, æt. 2 1/2 luni, suferind de șase zile; epilepsie.

Băiat, æt. 5 luni; efecte nefaste ale vaccinării.

Sugar, æt. 6 luni; constipație, insomnie etc.

Copil, æt. 8 luni; accese de plâns.

Băiat, æt. 11 luni, suferind de opt zile; otoree.

Fată, æt. 19 luni, de la naștere; diaree.

Copil, æt. 21 luni; diaree.

Băiat, æt. 1; diaree.

Băiat, æt. 1; diaree cronică.

Copil, æt. 1; crusta serpiginosa.

Copil, æt. 1, din părinți scrofuloși, suferind de câteva luni; moluscum.

Fată, æt. 1 1/4 ani, suferind de paisprezece zile; spasmus glottidis.

Băiat, æt. 1 1/2; diaree cronică.

Băiat, æt. 1 1/2; rujeolă.

Fată, æt. 2, suferind de nouă luni; diaree.

Băiat, æt. 2; febră intermitentă.

Fată, æt. 2; scrofuloză.

Fată, æt. 2 1/4 ani; hipopion.

Băiat, æt. 2 1/2, cu aspect delicat, cap mare, trăsături fine; spasme.

Băiat, æt. 2 1/2; scarlatină.

Băiat, æt. 2 1/2; meningită.

Băiat, æt. 2 1/2, cu păr blond, piele deschisă la culoare, ochi albaștri, sub tratament alopatic de cinci zile; hidrocefalie.

Fată, æt. 2 1/2; diaree.

Copil, æt. 2 1/2, cu fața palidă, păr închis la culoare, suferind de șapte săptămâni; tuse.

Băiat, æt. 3; meningită.

Băiat, æt. 3, de culoare, afectat de un an; eczemă a scalpului.

Fată, æt. 3; eczema umbilicale.

Băiat, æt. 3, suferind de doi ani; eczemă.

Băiat, æt. 3, cu constituție psorică; ulcer pe spate.

Băiat, æt. 3, bolnav de unsprezece luni; marasm.

Copil, æt. 4; amauroză.

Băiat, æt. 4; stomacace.

Băiat, æt. 4, a avut scarlatină cu doi ani în urmă și suferă de atunci; prolaps și hemoragie rectală.

Băiat, æt. 4, suferind din pruncie; epilepsie.

Fată, æt. 4, suferind de trei ani; eczemă.

Două fete, æt. 5; meningită.

F., æt. 5, afectată de trei sau patru ani; eczemă a scalpului.

Băiat, æt. 5, slab, palid; eczemă a scalpului.

Fată, æt. 5, cu părinți foarte săraci, a avut rujeolă cu patru luni în urmă și suferă de atunci; oftalmie scrofuloasă.

Fată, æt. 5; glandă submaxilară mărită.

Băiat, æt. 5, suferind de câțiva ani; enuresis nocturna.

Băiat, æt. 5, tratat alopatic timp de câțiva ani; hidrocel.

Fată, æt. 5, a avut un atac cu câțiva ani în urmă; pneumonie.

Fată, æt. 5; scarlatină.

Copil, æt. 6; oftalmie.

Copil, æt. 6; oftalmie cronică.

Băiat, æt. 6, delicat; erizipel al feței.

Băiat, æt. 6, suferind de câteva luni; tuse.

Băiat, æt. 6; febră terță.

Fată, æt. 7, a avut un exantem, suferind de șase săptămâni; oftalmie scrofuloasă.

Băiat, æt. 7; diaree și vărsături.

Băiat, æt. 7, bolnăvicios de multă vreme; afecțiune pulmonară.

Băiat, æt. 7; pneumonie.

Fată, æt. 7, suferind de la naștere; impetigo.

Băiat, æt. 7 1/2; amauroză.

Băiat, æt. 8; curbură a coloanei vertebrale.

Fată, æt. 8, cu aspect cașectic; coxalgie a coloanei vertebrale.

Băiat, æt. 8; accese de frison.

Băiat, æt. 8; erupție pe corp.

Băiat, æt. 8 1/2; rujeolă.

Băiat, æt. 9, suferind de doi ani; afecțiune cerebrală.

Fată, æt. 9, din părinți irlandezi săraci, locuind pe o alee supraaglomerată; oftalmie scrofuloasă.

Fată, æt. 9; tumoră subretiniană.

Fată, æt. 9, a avut rujeolă la vârsta de un an, erupția fiind suprimată de frig, și suferă de atunci; opacitate corneană.

Băiat, æt. 9, maghiar, suferind de șase ani; otoree.

Fată, æt. 9, bolnavă de nouă săptămâni; diaree.

Băiat, æt. 9, scrofulos; tumefacția genunchiului.

Fată, æt. 9; spasme.

Fată, æt. 9, foarte neglijată și expusă tuturor greutăților; spasme.

Băiat, æt. 9, afectat de doi ani; spaimă nocturnă.

Băiat, æt. 10, suferind de patru ani; cefalee.

Băiat, æt. 10, bolnav de zece zile; diaree.

Băiat, æt. 10, suferind de două luni; afonie.

Băiat, æt. 10, bolnav de nouăsprezece zile; febră remitentă.

Fată, æt. 10, cu temperament sangvino-coleric, brunetă; reumatism.

Băiat, æt. 10; rujeolă.

Fată, æt. 11, suferind de doi ani; cefalee.

M., æt. 11; tuse.

Băiat, æt. 11; eczema impetiginodes.

Fată, æt. 12, bine dezvoltată, suferind de șase luni; vărsături.

Băiat, æt. 12, sănătos și vesel; vărsături alimentare.

Fată, æt. 12, delicată, cașectică; vaginită.

Fată, æt. 13, crescând rapid, destul de înaltă, nervoasă de ceva vreme înaintea atacului; coree.

Fată, æt. 13; paralizia unui picior.

Băiat, æt. 13; pustulație psorică.

Domnișoara T., æt. 13; sifilis ereditar.

Băiat, æt. 14, cu vederea înrăutățindu-se constant < în ultimele optsprezece luni; diminuarea vederii.

Fată, æt. 14, suferind de zece ani; diaree.

Băiat, æt. 14, suferind de șase săptămâni, în urma răcirii; coxalgie.

Fată, æt. 14; intoxicație cu Rhus.

Fată, æt. 15, după rujeolă; tulburare psihică.

Băiat, æt. 15, suferind de doi ani; enurezis nocturn.

Băiat, æt. 16, blond, suplu, cu umerii aduși, suferind de zece ani; otoree.

T., æt. 16; tic douloureux.

Fată, æt. 16, după ce diareea i-a fost oprită cu opiu; durere abdominală, vărsături fecaloide etc.

Fată, æt. 16, încă fără menstruație, torace rahitic; tulburare cardiacă.

Fată, æt. 16, încă fără menstruație, suferind de opt ani; coree.

Băiat, æt. 16, țăran, suferind de trei luni; febră intermitentă.

Fată, æt. 17, suferind din cea mai fragedă copilărie; oftalmie scrofuloasă.

Fată, æt. 17, suferind de șase luni; amenoree.

Tânăr, æt. 17; pleurită.

Tânăr, æt. 17; gușă.

Tânăr, æt. 18, robust, după suprimarea scabiei; cefalee.

Băiat, æt. 18, a avut variolă la vârsta de cinci ani și suferă de atunci; conjunctivită.

Băiat, æt. 18, sub tratament de cincisprezece ani; oftalmie.

Băiat, æt. 18, suferind de la naștere; oftalmie scrofuloasă.

Adolescent, æt. 18; polipi nazali.

Domnișoara ---, æt. 18, scrofuloasă, leucoflegmatică; vărsături.

Fată, æt. 18, robustă, sănătoasă, veselă, suferind de ani de zile; enuresis nocturna.

Băiat, æt. 18, înalt, sănătos, robust, suferind din copilărie; enuresis nocturna.

Două surori, æt. 18 și 20, fiice de fermier, puternice și sănătoase, suferind din copilărie; enuresis nocturna.

Fată, æt. 18, blondă, robustă, fire vioaie; amenoree.

Tânăr, æt. 18, sănătos, puternic; pneumonie.

Fată, æt. 18; dureri în regiunea inimii.

Tânăr, æt. 18; epilepsie.

Domnișoara R., æt. 18, suferind de doi ani; anemie.

Tânăr, æt. 19, cu patru ani în urmă și-a pierdut auzul la urechea dreaptă din cauza unui catar, a avut blenoree cronică în ultimii doi ani; surditate.

Fată, æt. 19, blondă, puternică, bine nutrită; amenoree.

Marinar, æt. 19, a contractat febră intermitentă în Indiile de Vest cu un an în urmă; febră Chagres.

Domnișoara G., æt. 20, înaltă, blondă, firavă, suferind de doi sau trei ani; cefalee cu greață.

Fată, æt. 20, cu păr deschis la culoare, ten gălbui, suferind de cinci ani; durere în occiput.

Bărbat, æt. 20, a avut scabie cu un an și jumătate în urmă, ulterior febră intermitentă, vindecată cu piper și whisky; orbire a ochiului stâng.

Tânăr, æt. 20, suferind de patru ani; retenție urinară.

Femeie, æt. 20, scundă, blondă, a avortat de mai multe ori, acum însărcinată în trei luni; prolaps uterin.

Domnișoara D., æt. 20, suferind de trei săptămâni; panarițiu.

Domnișoara ---, æt. 20, suferind de cincisprezece săptămâni; panaritium.

Nicholas H., æt. 20; erupție herpetică pe picior.

Servitoare, æt. 20; scorbutus.

Fată, æt. 21, suferind de trei ani; cefalee.

Dna B., æt. 21, profesoară de muzică, scundă, blondă, cu ochi albaștri, vioaie, veselă, îndărătnică, devenită mamă la 18 ani, însărcinată pentru a doua oară, în șase luni și jumătate; oftalmie.

Fată, æt. 21, palidă, cu aspect delicat; nevralgie facială.

Domnișoara ---, æt. 21, suferind de șapte săptămâni; tulburare gastrică.

Fată, æt. 21, puternică, cu aspect sănătos; tumefiere a genunchiului.

Femeie, æt. 21; reumatism al genunchiului.

Bărbat, æt. 21, cârciumar și violonist; acnee punctată.

Bărbat, æt. 22, a avut scarlatină cu unsprezece ani în urmă, suferind de atunci; hipoacuzie.

Femeie, æt. 22, necăsătorită, croitoreasă, cu temperament nervo-limfatic, bolnăvicioasă, cu constituție firavă, în copilărie a suferit o cădere gravă;

gastralgie.

Bărbat, æt. 22; astm.

Bărbat, æt. 22; pneumonie.

Bărbat, æt. 22, zvelt, palid, suferind de mai mulți ani; erupție pe membre.

Bărbat, æt. 23, cu ten închis, piele care transpiră abundent; nevralgie facială.

Domnișoara R., æt. 23, cu sănătate precară; nevralgie facială.

Bărbat, æt. 23, suferind întreaga viață; vezică iritabilă.

Scoțian, æt. 23, funcționar la o companie de transport maritim, cu constituție zveltă, cu patru ani în urmă, după ce a ridicat o greutate mare, a vărsat sânge, iar de atunci a avut probleme cu stomacul; diaree.

Bărbat, æt. 23, a avut inflamație toracică, de atunci nu s-a mai simțit bine; nevralgie toracică.

Domnișoara H., æt. 23, blondă, cu ten foarte deschis; cloasmă.

Tânără, æt. 24, surdă din copilărie, predispusă la accese de tinea capitis, la vârsta de 7 ani tinea și oftalmia au fost vindecate prin spălări cu apă rece; sensibilitate dureroasă a pleoapelor.

Femeie, æt. 24, a născut primul copil, acum în vârstă de 5 săptămâni; constipație.

Bărbat, æt. 24, conductor pe un tramvai cu cai; pneumonie.

Femeie, æt. 24, mulatră, fără copii, servitoare în casă; erupție veziculară și tuse.

Domnișoara M., æt. 25, de la moartea mamei sale, cu șapte ani în urmă; melancolie și epilepsie.

Domnișoara A. W., æt. 25, suferind de câteva săptămâni; afecțiune a stomacului.

Domnișoara F., æt. 25, brunetă, cu aspect coleric, menstre neregulate de la pubertate; amenoree.

Tânără, æt. 25, suferind din copilărie; tuse.

Bărbat, æt. 25, în copilărie a avut scabie, tratată prin aplicații externe; ftizie.

Bărbat, æt. 25, înalt, deșirat, slab, cu umerii aduși, fratele său a murit de ftizie; phthisis pulmonalis.

Femeie, æt. 26, suferind de șapte ani; melancolie.

Muncitor agricol, æt. 26, la 17 ani a avut scabie; tulburare gastrică.

Bărbat, æt. 26, marinar, cu ten gălbui, aspect bolnăvicios, avusese tifos în Indiile de Vest cu trei săptămâni înainte; febră intermitentă.

Domnișoara ---, æt. 26; scarlatină.

Bărbat, æt. 27, cu temperament sangvin-coleric, puternic, brunet, suferind de ani de zile; accese periodice de conjunctivită.

Bărbat, æt. 27, cu temperament limfatic, păr roșcat, suferind de optsprezece luni, după suprimarea gonoreei; diaree.

Bărbat, æt. 27, predispus la accese epileptice, cu trei săptămâni în urmă a avut febră cotidiană suprimată, după al patrulea paroxism, cu chinină; pneumonie.

Bărbat, æt. 28, croitor, cu păr închis, ten măsliniu și gras; cefalee.

Femeie, æt. 28, suferind de câteva luni; diaree.

Bărbat, æt. 28; diaree.

Dna M., æt. 28, cu păr închis și ochi albaștri, fără copii, suferind din copilărie; constipație.

Bărbat, æt. 29; slăbiciune sexuală.

Bărbat, æt. 29, cu temperament sangvin, ten deschis, căsătorit; prostatită.

Femeie, æt. 29, mamă a mai multor copii, predispusă la accese din copilărie; laringită.

Dna A., æt. 29; spasme.

Mulatru, æt. 30, fochist pe locomotivă; blefarită.

Dna M., æt. 30, însărcinată în șapte luni; nevralgie facială.

Domnișoara ---, æt. 30, blondă, suferind de la paisprezece ani; excrescență fungoasă pe gingie.

Bărbat, æt. 30, finisor de ghete, cu ten palid, suferind de șase săptămâni; gastralgie.

Bărbat, æt. 30; mărirea ficatului.

Femeie, æt. 30, suferind de douăsprezece zile; diaree și conjunctivită.

Bărbat, æt. 30; diaree cronică.

Dna ---, æt. 30, a născut cu șapte săptămâni în urmă, suferind de patru sau cinci ani; hemoroizi.

Bărbat, æt. 30; hemoroizi.

Bărbat, æt. 30, de statură scundă, ca student a dus o viață foarte destrăbălată, cu toracele afectat în ultimii opt ani; ftizie.

Domnișoara T., æt. 30, croitoreasă, a avut difterie cu cinci ani în urmă, bolnavă de atunci; debilitate etc.

Bărbat, æt. 30, cu zece ani în urmă a căzut de pe o scară pe ceafă, suferind de atunci; epilepsie.

Dna M., æt. 31, cu păr castaniu, ochi albaștri, însărcinată pentru a treia oară; tulburare gastrică.

Femeie, æt. 32, de culoare, căsătorită, fără copii; diaree.

Bărbat, æt. 33, suferind de doi ani; cefalalgie.

Femeie, æt. 34, cu mai mulți ani în urmă vindecată rapid de scabie cu un unguent, ochiul fiind afectat de trei luni; oftalmie artritică.

Dna T., æt. 34, suferind de trei luni; oftalmie artritică.

Dna H., æt. 34, căsătorită de nouă ani, fără copii, a avut trei avorturi spontane, suferind de la primul; afecțiune uterină.

Bărbat, æt. 34, suferind de trei săptămâni; febră remitentă continuă.

Dna ---, æt. 35, cu mai mulți copii, temperament scrofulos; oftalmie.

Dna P., æt. 35, cu aspect delicat, prezintă simptome de ftizie, are un copil de treisprezece luni, pe care l-a înțărcat cu două săptămâni în urmă, suferind de o săptămână; nevralgie facială.

Bărbat, æt. 35, onanist din copilărie, căsătorit de opt ani; spermatorree.

Bărbat, æt. 36; cefalee.

Femeie, æt. 36, suferind de mai mulți ani; durere de spate.

Bărbat, æt. 38, după suprimarea tinea capitis; manie.

Bărbat, æt. 38; ipohondrie.

Femeie, æt. 38, suferind de o lună; nevralgie facială.

Femeie, æt. 39, suferind de mai mulți ani; afecțiune a stomacului.

Bărbat, æt. 40, cu temperament bilios, obiceiuri bune, activ, foarte muncitor, suferind de treizeci de ani; coriză.

Femeie, æt. 40, bolnavă de doi ani; gastroenterită.

Domnișoara S., æt. aproximativ 40, a avut pleurezie la vârsta de douăzeci și doi de ani, suferind de atunci; durere toracică.

Morar, æt. 40, robust, cu constituție atletică, după suprimarea unei eczeme; hemoptizie.

Bărbat, æt. 40, suferind de șapte săptămâni; durere de spate.

Bărbat, æt. 40, cu temperament flegmatic, puternic; reumatism la umăr.

Bărbat, æt. 40; tumefiere a genunchiului.

Bărbat, æt. 40, puternic, sănătos, căsătorit de nouăsprezece ani, suferind de doi ani; epilepsie.

Dna G., æt. 40; melancolie.

Bărbat, æt. 41, suferind de două luni; erupție pe brațe.

Femeie, æt. 41, blondă, scrofuloasă; tumefiere a genunchiului.

Dna H., æt. 41; tumefiere a genunchiului.

Bărbat, æt. 41, cu păr și ochi de culoare închisă, constituție puternică; porrigo favosa.

Bărbat, æt. 42, tată de familie, a avut sifilis cu cinci sau șase ani în urmă, apoi febră intermitentă în armată, a luat doze mari de chinină; rupia syphilitica.

Bărbat, æt. 43, suferind de cinci zile; oftalmie.

Doamnă, æt. 44, suferind de ani de zile; psoriazis.

Femeie, æt. 45, catameniile încetaseră; tulburare mintală.

Femeie, æt. 45, cu fire isterică, suferind de cincisprezece ani; inflamație cronică a ficatului.

Femeie, æt. 45, brunetă, cu temperament coleric, mamă a mai multor copii; tulburare menstruală.

Bărbat, æt. 45, suferind de mult timp, într-o stare de epuizare, a luat doze mari de chinină; febră intermitentă.

Bărbat, æt. 46, cu constituție viguroasă și puternică, suferind de mai mulți ani; enurezis.

Mary F., æt. 46, servitoare, robustă, cu ten curat, aspect sănătos, intrată la menopauză cu doi ani în urmă; cu nouă ani în urmă a fost internată în spital timp de trei luni din cauza aceluiași genunchi; gonită.

Femeie, æt. 47, suferind din copilărie; oftalmie.

Femeie, æt. 47, delicată, cu fire blândă, mamă a zece copii, suferind din tinerețe; oftalmie.

Dna L., æt. 47, suferind de trei luni; nevralgie facială.

Dna E. C., æt. 47, cu temperament bilios, suferind de peste un an; diaree.

Femeie, æt. 48; amauroză.

Dna E., æt. 48; cataractă.

Bărbat, æt. 48; oftalmie.

Bărbat, æt. 48, tâmplar, suferind de opt ani; gastralgie.

Bărbat, æt. 50, apoplectic, suferind de ani de zile; oftalmie artritică.

Bărbat, æt. 50, funcționar; slăbiciune a ochiului drept.

Femeie, æt. 50, are ciroză hepatică; hemoragie intestinală.

Bărbat, æt. 50; pneumonie.

Domnișoara H., æt. 50, suferind de șaisprezece ani; gută reumatică.

Bărbat, æt. 50, cu nouă ani în urmă i-a fost cauterizat un șancru, suferind de atunci; erupție cutanată.

Bărbat, æt. 50; bătături și degerături.

Dna H., æt. 51, văduvă, cu ten deschis, păr castaniu-roșcat deschis, trăsături greoaie și flasce, nas mare și roșu; tulburare hepatică.

Bărbat, æt. 52, suferind de treizeci de ani; tuse.

Bărbat, æt. 53, cu temperament sangvin-coleric, suferind de mai mulți ani; catar intestinal.

Femeie, æt. 54; hipoacuzie.

Dna N., æt. 54; dureri nevralgice în membre.

German, æt. 55; cataractă corticală.

Dna ---, æt. aproximativ 55; afecțiune a pleoapelor.

Bărbat, æt. 55; diaree.

Bărbat, æt. 56; reumatism.

Muncitor, æt. 58, cu două luni în urmă a avut diaree, care a fost oprită, suferind de atunci; cefalalgie.

Bărbat, æt. 58; afecțiune a stomacului.

Bărbat, æt. 60, sănătos; disurie.

Femeie, æt. 60, suferind de câteva luni; disurie.

Bărbat, æt. 60, cu diateză gutoasă; reumatism.

Femeie, æt. 60, după îndepărtarea unei alunițe de pe umăr; ulcer.

Femeie, æt. 62, robustă; cefalee.

Doamnă, æt. 62; oftalmie gutoasă.

Bărbat, æt. 62, de statură scundă; colică.

Dr. W., æt. 62, cu temperament nervos, înalt de peste șase picioare, dar niciodată corpolent, foarte cumpătat și ducând o viață foarte atentă, erudit desăvârșit și studios neobosit, predispus timp de douăzeci de ani la accese frecvente de diaree, oprite invariabil cu bismut și cretă, bolnav de peste un an; presupusă boală cardiacă, cu insuficiență mitrală.

Bărbat, æt. 64; uscăciune a gâtului.

Bărbat, æt. 64, apoplectic, puternic, suferind de hemoroizi; astm.

Dna O., æt. 65; cefalee nevralgică.

Doamnă, æt. 68, după operația de cataractă; hipopion.

Bărbat, æt. 70; diaree.

Bărbat, æt. 73, muncitor agricol, odinioară un bărbat vânjos și în putere, dar acum gârbovit de ani; febră intermitentă.

Doamnă, æt. 80, suferind de trei săptămâni; diaree.

Tânăr, suferind de treisprezece ani; cefalee.

Tânără, suferind de ftizie; vise înspăimântătoare.

Kl ---, bărbat în floarea vârstei, cu constituție robustă, suferind de mai mulți ani; oftalmie

scrofuloasă.

Domnișoara S. F., femeie necăsătorită, foarte înaltă, slabă, cu păr și ochi negri; tulburare gastrică.

German de vârstă mijlocie, cu constituție puternică, aflat în America de un an, fost băutor; diaree.

Femeie de vârstă mijlocie, suferind de trei ani; diaree.

Bărbat, căsătorit de cinci ani, suferind de șapte ani; blenoree cronică.

Bărbat, cu situație materială bună, ten rumen, necăsătorit, după un coit impur; ulcer pe penis.

RELAȚII [48]

Sulphur servește frecvent la stimularea puterii reactive a organismului atunci când remediile atent selecționate nu au reușit să producă un efect favorabil, mai ales în bolile acute.

Antidotat de : Acon., Camphor., Chamom., Cinchon., Mercur., Pulsat., Rhus tox., Sepia .

Antidotează : Acon., Cinchon., Iodium, Mercur., Nitric. acid., Rhus tox., Sepia . Afecțiuni provocate de abuzul de metale în general.

Compatibil : Calc. ost., Lycop., Sarsap., Sepia, Pulsat. ; Sulphur, Calc. ost . și Lycop ., sau Sulphur., Sarsap . și Sepia , urmează frecvent în ordinea indicată.

Complementar : Aloe soc .