Arnica montana, L.

Ordin natural , Compositæ.

Denumire comună (germană), Wohlverleih.

Preparare , Tinctură din planta întreagă, în perioada înfloririi (Hahnemann).

Surse.

1 , Hahnemann, R. A. M. L., 1, 473; 2 , Franz, ibid.; 3 , Gross, ibid.; 4 , Stapf, ibid. (din Archiv. 5, 3); 5 , Fr. Hah-n; 6 , Hornburg; 7 , Kummer; 8 , Langhammer; 9 , Wislicenus; 10 , Bæhr; 11 , Aaskow, ibid. [„negăsit”, -Hughes.]; 12 , Collin, ibid. (Obs. Circa Morbos, IV și V, Efectele Arnica când este administrată pentru paralizie, amauroză, spasme, febră și dizenterie); 13 , Crichton, ibid. (Samml. br. Abh. f. pr. Aezte, XIII, 3, Scurtă prezentare a efectelor și virtuților observate ale Arnica); 14 , De la Marche, ibid. (Efecte în cazuri de vătămare tratate cu Arnica); 15 , De Meza, ibid. (un caz de paraplegie, provocată de suprimarea menstruației din cauza oboselii și spaimei, la o fată tânără, vindecată [după ce durase trei ani] cu Arnica, care a declanșat imediat menstruația, mișcarea revenind în două zile); 16 , Murray, ibid. (Rezumat al efectelor observate ale Arnica); 17 , Pelargus, ibid. (un copil căruia i s-a administrat Arnica pentru o cădere de la înălțime); 18 , Stoll, ibid. (Prezentare generală a efectelor Arnica); 19 , Fehr, ibid. (Efectele Arnica în cazuri de vătămare); 20 , Thomas A. Thuessink, ibid.; 21 , Vicat, ibid. (prezentare generală); 22 , Veckaskrift, ibid.; 23 , Avon Szontagh, N. Z. f. H. Kl., 7, 10, experimentare cu diluțiile a 15-a și a 3-a; 24 , Ibid., experimentare cu tinctura, de la 1 la 100 de picături; 25 , Experimentarea extractului de Arnica de către Societatea vieneză a medicilor (alopați), B. J. of Hom., 6, 267; 26 , Jörg, experimentări pe sine și pe membrii clasei sale cu infuzie din flori (Jörg, Materialen, 1); 27 , Jörg și clasa sa, experimentări cu rădăcina (ibid.); 28 , experimentarea lui Robinson cu 1/1000 (B. J. of Hom., 25, 320); 29 , cazul de intoxicație al lui Shumann, din Schmidt's Jahrbucher (Am. H. Obs., 8), (două căni de ceai, luate pentru menstruație întârziată); 30 , Lancet, 1864 (efectele unei uncii de tinctură); 31 , (Omis); 32 , Hom. Times, 1853 (aplicare externă); 33 , Hoppe Prag Monatsschrift, 12, 24 (aplicare externă); 34 , Schleissteher Präg Monatschrift, 12, 65 (aplicare externă); 35 , cazul lui Chapman, B. J. of Hom., 7, 391 (aplicare externă); 36 , Black, B. J. of H., 2, 275 (aplicare externă); 37 , Œst. Med. Woch. (B. J. of H., 3, 254), (aplicare externă); 38 , Dr. Hedenberg (N. E. Med. Gaz., 3, 235), (aplicare externă); 39 , Dr. Clarke (N. E. Med. Gaz., 3, 260), (aplicare externă).

PSIHIC

Sensibilitate psihică excesivă; predispoziție extremă atât la emoții plăcute, cât și neplăcute, fără slăbiciune sau sensibilitate corporală excesivă; (într-o împrejurare, această sensibilitate psihică excesivă a fost observată înaintea celei corporale; am văzut, de asemenea, aceste două feluri de sensibilitate apărând alternativ sau simultan), 1.
Vioiciune neobișnuită 24.
Vioi, vorbăreț (aceasta a fost o reacție curativă la o persoană cu o dispoziție opusă), 8.
Dispoziție calmă, senină (reacție curativă), 6.
Indiferență față de orice, 1.*
Plâns, 1.
După cină, plânge, este irascibilă, nu ascultă pe nimeni și nu dorește să i se spună nimic, 1.
Deprimare sufletească și lipsă de concentrare (după trei ore și jumătate), 7.
Deznădejde, 1. [10.]
Anxietate, 6, 12, 14, 15.
Anxietate ipohondriacă, 1, 35.*
Crize violente de anxietate, 2.
Anxietate cu privire la prezent și viitor (a treia zi), 8.
Predispoziție la spaimă, 1.
Fleacuri neașteptate îl sperie și îl fac să tresară (după o oră și jumătate), 7.
Teamă de rele viitoare, 1.
Groază de moarte imediată, 35.
Neobișnuit de irascibilă; totul îi este neplăcut, 4.
Irascibilitate ipohondriacă; nu este dispus să facă nimic, 1. [20.]
Este extrem de irascibilă; toată veselia ei de odinioară și purtarea amabilă au dispărut (după o oră), 4.
Irascibilitate; ar vrea să se certe cu toată lumea, 1.
Spirit certăreț și irascibilitate, 1.
Are spirit de contradicție; nimic nu poate fi făcut pe placul lui (după trei și douăsprezece ore), 1.
Este extrem de posacă și iritabilă; *nu rostește niciun cuvânt, 1.
Posomorâre; mai întâi dorește tot felul de lucruri, iar apoi le respinge, 1.
Dispoziție ursuză, ca după o ceartă, 8.
Insolență ursuză și caracter poruncitor (după câteva ore), 1.
Împotrivire încăpățânată și îndărătnică față de opiniile altora (după patru ore), 1.
Dispoziție iritabilă, sensibilă, 10. [30.]
Iritare excesivă a tâmplelor; râdea cu ușurință fără să existe vreun motiv; când i se spunea ceva neplăcut, se înfuria și izbucnea în urlete puternice, 1.
(Înclinație excesivă de a întreprinde lucrări literare numeroase și îndelungate, fără a avea puterea necesară pentru a le încheia fără a-și vătăma sănătatea), 1.
Este absorbit cu ușurință de reverii în stare de veghe, 7.
Stă absorbit într-o reverie, deși, propriu-zis, nu se gândește la nimic, 7.
Lipsă de concentrare; nu-și poate îndrepta mult timp gândurile asupra unui singur obiect, 9.
Lipsă de concentrare; gândurile îi deviază pe nesimțite de la obiectul lor și stăruie asupra unor imagini și viziuni fanteziste, 4.
După mersul pe jos în aer liber, nu este dispus să gândească sau să vorbească, deși înainte fusese foarte vesel (după nouă ore), 2.
Aversiune față de orice muncă serioasă, 27.
Îi repugnă orice fel de muncă, 1.
Neliniște a corpului și a minții (fără să existe vreo anxietate); are senzația ca și cum ar fi împiedicat să facă ceva extrem de necesar, însoțită de o lipsă totală de dispoziție pentru orice fel de muncă, 1. [40.]
Incapacitatea de a desfășura în mod susținut o activitate, 26.
Lipsă de memorie; uită cuvântul pe care este pe punctul de a-l rosti, 3.*

CAP

Senzație de confuzie în cap, 1, 27.
Confuzie în cap, 24.
Cap confuz, 26, 34.
Confuzie a capului, cu presiune pronunțată în jumătatea dreaptă a capului, mai ales deasupra sprâncenei drepte, 26.
Confuzie a capului, transformându-se într-o cefalee apăsătoare pe partea dreaptă, 24.
Confuzie a capului, cu înclinație frecventă spre somn, 27.
Confuzie și senzație de plenitudine în cap, 25.
Confuzia capului, vertijul și angoasa sunt agravate de vărsăturile provocate, 1. [50.]
Cefalee năucitoare dis-de-dimineață, 1.
Senzație de obtuzitate și durere în cap, 35.
Întunecare a capului și confuzie într-o jumătate a craniului, cu contracția pupilelor, 5.
Greutate a capului, 26.
Își simte capul atât de greu, încât îl lasă să atârne neîncetat într-o parte, 10.
Capul pare greu și este atât de mobil din cauza slăbiciunii mușchilor gâtului, încât se înclină cu ușurință în toate direcțiile (după patru ore), 7.
Greutate și confuzie a capului, 26.
Vertij, 1, 27.
Vertij de scurtă durată.
Vertij brusc în timpul mesei, ca și cum ar cădea înainte, 3. [60.]
Simte vertij și greață când citește prea mult timp, 6.
Vertij la mers, 4.
Vertij; este aproape imperceptibil când stă așezată și își pleacă înainte capul, dar, când își îndreaptă sau își mișcă capul, simte ca și cum totul s-ar roti odată cu ea, 4.
Vertij în frunte, mai ales la mers; totul se rotește odată cu ea și pare că se va răsturna împreună cu ea, 4.
Cefalee, 15. [Vezi S. 537 și nota. -Hughes.]
Cefalee intensă, cu senzație de mare greutate și apăsare în ochi și cu apăsare și cădere a pleoapelor, ca și cum acestea nu ar putea fi ridicate, 35.
Cefalee violentă la trezirea de dimineață, care la ora 8 A.M. a ajuns într-atât de intensă, încât, în timp ce mergea în aer liber, era cât pe ce să cadă din cauza amețelii; a dispărut la ora 10 A.M., 26.
Cefalee zvâcnitoare, sfâșietoare; accentuată prin aplecare și tuse, 1.
(Cefalee care este suportabilă numai în poziție culcată, dar insuportabilă când se ridică și stă așezat în pat), 1.
Cefalee parțială, 25. [70.]
Arsură în cap, cu durere apăsătoare, ca și cum capul ar fi destins dinăuntru spre exterior, 1.
Arsură în creier, restul corpului fiind răcoros sau, cel puțin, nu fierbinte, 1.
Căldură intensă, internă și externă, a capului, 10.
Căldură internă, mai ales în cap, cu greutate a capului, fără nicio sete, 1.
Valuri de căldură peste cap, cu transpirație care se adună pe față, 4.
Aflux de sânge spre creier și cefalee în frunte, 26.
Senzație de gol în cap, fără vreo cefalee deosebită (după două ore), 7.
Presiune ușoară, 25.
Presiune și confuzie a capului, 26.
Cefalee apăsătoare de la 3 la 8 P.M., când mai mult în frunte, când mai mult în occiput, 26. [80.]
Cefalee apăsătoare, urmată și de o cefalee pulsatilă, apăsătoare, în tâmple, 1.
Cefalee apăsătoare, ca și cum capul ar fi destins dinăuntru spre exterior; durerea pare să provină din ceva moale aflat în creștet, cu tracțiune în occiput și durere sfâșietoare spre tâmple, 2.
Durere ca și cum un cuțit ar fi tras transversal prin cap, pornind din partea stângă; aceasta este urmată imediat de o senzație internă de frig în cap, care face părul să se ridice, 4.
Junghiuri violente în cap la tuse (după zece ore), 1.
Cefalee; junghiuri care se extind în sus; reapar la tuse sau la mișcarea capului și pot fi ameliorate numai prin sprijinirea capului pe partea dureroasă, 1.
Cefalee frontală, 26.
Greutate în frunte (după o oră), 4.
Durere surdă în cap, în regiunea frunții, 26.
Durere apăsătoare în frunte, 1.
Cefalee frontală apăsătoare, 27. [90.]
Cefalee frontală apăsătoare, cu o confuzie a capului atât de severă, încât se temea că va cădea în timp ce stătea așezată și a trebuit să se întindă, 26.
Cefalee apăsătoare în partea dreaptă a frunții, în tâmpla dreaptă și în ochiul drept, 24.
Presiune în jumătatea dreaptă a osului frontal; apoi strănut; presiunea s-a deplasat după aceea în stânga, apoi în urechea dreaptă (după două zile), 6.
Durere apăsătoare în jumătatea stângă a frunții, seara, 24.
Mai întâi durere apăsătoare în frunte, apoi durere sub formă de junghiuri și junghiuri zvâcnitoare în frunte, însoțită de senzație de frig (după opt ore), 1.
Durere apăsătoare în frunte, mai ales la mers, la urcarea scărilor, când reflectează sau citește, 6.
Durere apăsătoare în frunte, care se intensifică în apropierea sobei calde, ca și cum creierul ar fi strâns într-un ghem, 2.
Cefalee apăsătoare deasupra ochilor, extinzându-se spre tâmple, cu senzația că tegumentele frunții ar fi contractate spasmodic (după o oră), 9.
Durere năucitoare, surdă, apăsătoare în frunte, mai mult la exterior (după cinci ore și jumătate), 8.
Dureri înțepătoare violente în frunte și occiput, la trezirea de dimineață; durează toată ziua, 26. [100.]
Durere cu înțepături fine în frunte, care se agravează la ridicarea ochilor, cu căldură a feței și sete, 1.
Junghiuri în frunte, 1.
Durere sub formă de junghiuri în frunte, 6.
Junghiuri violente în frunte la tuse (după șapte ore), 8.
Junghiuri rapide în eminența frontală stângă, însoțite de senzația că ar fi fost bătută până la sânge, 3.
Junghiuri smucite în frunte, 4.
Cefalee zvâcnitoare în partea anterioară a capului (după o oră), 9.
Cefalee smucită, lancinantă, la aplecare, ca și cum totul ar ieși prin frunte, însoțită de greață și senzație de rău în regiunea inimii, 4.
Furnicături în frunte, 1.
Senzație de frig într-un punct mic al frunții, ca și cum cineva l-ar atinge cu un deget mare rece, 1. [110.]
Cefalee apăsătoare în tâmple (după o jumătate de oră), 7.
Dureri sfâșietoare repetate în tâmpla stângă, 6.
Durere sfâșietoare în tâmpla stângă; la mers în aer liber revine cefaleea apăsătoare care destinde capul dinăuntru spre exterior (după zece ore), 2.
Dureri înțepătoare în tâmple și frunte, 26.
Cefalee ca și cum un cui ar fi fost înfipt în tâmplă, însoțită de transpirație generală în jurul miezului nopții; aceasta este urmată de senzație de leșin, 1. [Cefaleea a apărut la câteva ore după administrarea rădăcinii; starea dureroasă a urmat transpirației.]
Junghiuri în regiunea temporală, succedându-se rapid și extinzându-se spre frunte (după patru ore), 7.
Junghiuri surde dinspre exterior spre interior în tâmple (după o oră), 9.
Junghiuri smucite în tâmpla stângă, 4.
Cefalee în tâmpla stângă, revenind din când în când; înțepături fine și durere sfâșietoare (după patru ore), 1.
Arsură trecătoare, la exterior, pe creștet și pe gât, 5. [120.]
Cefalee apăsătoare, la exterior, pe creștet, 9.
Senzația că partea superioară a creierului este ca rănită și sensibilă dureros, 35.
Furnicături la exterior, pe creștet, 1.
Cefalee ușoară pe partea dreaptă, 24.
Cefalee pe partea stângă.
Cefalee reumatică, cu vertij (de obicei unilaterală), 26.
Cefalee apăsătoare în regiunea parietală și în orbite, 27.
Tracțiune apăsătoare, dureroasă, în jumătatea stângă a craniului, începând la ureche și ajungând la creștet (după trei ore), 6.
Cefalee surdă, apăsătoare, sub osul parietal și în regiunea fosei lacrimale, 26.
Durere în anumite puncte ale occiputului, ca și cum părul ar fi smuls sau ca niște șocuri electrice puternice, 4. [130.]
Scalpului, până la sprâncene, aderă ferm la craniu și este aproape imobil (după o oră și jumătate), 9.
Prurit înțepător al scalpului, care nu poate fi ameliorat prin scărpinare, 9.

OCHI

Privire fixă, exprimând angoasă, 1.
Ușoară proeminență a ochiului drept; acesta pare situat mai sus și mai mare decât cel stâng, 10.
Ochi înfundați, sticloși, cu pupile dilatate și insensibile, 30.
Tumefiere considerabilă sub ochiul stâng, 38.
Ochiul stâng pare mai elastic și este sensibil la presiune, 24.
(Arsură în ochi), 12. [În ochii amaurotici care își recăpătau vederea sub influența medicamentului (nota Com. la S. 644). -Hughes.]
Arsură în ochi, fără nicio uscăciune, 10.
Durere apăsătoare în ochiul stâng, 24. [140.]
(Junghiuri în ochi), 12. [Vezi nota la S. 137. -Hughes.]
Prurit ocular, 25.
Furnicături deasupra orbitelor, 1.
Durere sfâșietoare, ca un cârcel, în sprânceană, 3.
Presiune dureroasă, surdă, intermitentă, pe marginea orbitei stângi, 3.
Lăcrimare ocazională, lacrimile arzând ca focul, 10.
Marginea pleoapelor superioare, în interior, de-a lungul liniei de contact cu globul ocular, este dureroasă la mișcarea pleoapelor, ca și cum acestea ar fi prea uscate și puțin ca rănite, 1.
Junghiuri ascuțite, fine, în cantul intern, 4.
Prurit al canturilor oculare (după douăzeci și șapte de ore), 8.
Zvâcniri spasmodice, apăsătoare, sub ochiul stâng, pe osul nazal; se extind chiar și peste globul ocular, 3. [150.]
Durere apăsătoare, ca de ciupire, limitată la jumătatea internă a globului ocular drept, 24.
Durere apăsătoare, ca de ciupire, în jumătatea internă a globului ocular drept, care încetează treptat la mișcare în aer liber, 24.
Durere apăsătoare în jumătatea internă a globului ocular drept și în porțiunea corespunzătoare a frunții, 24.
Durere de tracțiune în globul ocular drept (după douăzeci și șapte de ore), 7.
Dilatarea pupilelor (după douăzeci și șase de ore), 8.
Contracția pupilelor (după douăzeci și patru de ore), 8.
Contracția pupilelor, cu întunecare a capului, 4.
Vedere de scântei, 25.

URECHI

Căldură și arsură în lobulul auricular, 4.
Senzație de căldură externă la urechea stângă și la obraz, 6. [160.]
Senzație ca și cum una dintre urechi ar fi fierbinte, deși, în realitate, nu era astfel (după o oră), 1.
Presiune în ureche, 1.
Presiune intermitentă în ambele urechi, în regiunea timpanului (după zece ore), 7.
Mai întâi, junghiuri, apoi o durere sfâșietoare în urechi (după o oră), 1.
Junghiuri surde, extinzându-se spre interior, prin urechea internă (după o oră), 9.
Junghiuri surde, prelungite, în spatele urechii, 1.
Un junghi străbate brusc urechea dreaptă, apoi pe cea stângă și, în cele din urmă, ochii, cu senzația în ochi ca și cum ar fi întorși cu forța în sus, 4.
Durere internă în cartilajul urechii stângi, ca și cum părțile ar fi fost lovite sau contuzionate, 6.
Auzul este mult mai acut (după zece ore), 1.
Auz diminuat în mod perceptibil (după treizeci de ore), 1. [170.]
Vuiet foarte frecvent în urechi, chiar și în repaus, 24.
Țiuit în urechea stângă (după trei ore), 7.
Ușor zumzet în urechea dreaptă, 24.
Bâzâit în urechi, 1.
Bâzâit în urechi (după șapte ore), 8.

NAS

Umflarea nasului, 1.
Nas umflat, 36.
Nas umflat, erizipelatos și acoperit cu vezicule, 38.
Strănut frecvent (după patruzeci și opt de ore), 8.
Strănut (după două ore și jumătate), 7. [180.]
Strănut, 1.
Strănut de două ori succesiv, urmat de o durere în partea stângă a frunții, ca după o lovitură violentă, 6.
Coriză seara, când adoarme; catar în piept la trezirea de dimineață, 1.
Oarecare coriză, 35.
Coriză violentă, 1.
Își suflă frecvent nasul, cu urme de sânge, 35.
La prima suflare a nasului dimineața, se elimină câteva picături de sânge limpede, 23.
Epistaxis frecvent, 25.
Sângerări nazale frecvente, 10.
Epistaxis ușor, 25. [190.]
Epistaxisul sever din timpul nopții a împiedicat somnul, 26.
(Arsură constantă în jurul marginilor nărilor, cu dorință de a strănuta), 1.
Senzație de căldură în nas; totuși, acesta este rece la atingere, 6.
Durere ca o crampă la rădăcina nasului (după două ore), 9.
Presiune surdă pe osul nazal, care provoacă amorțeală, 3.
Durere înțepătoare și sfâșietoare în nas, 1.
Nasul îl doare de sus în jos, ca și cum ar fi căzut violent pe el, 6.
Senzație ca și cum nările ar fi ulcerate; nasul este dureros ca de rană în interior, 1.
Furnicare pruriginoasă pe partea laterală a nasului, care dispare prin frecare (după o oră), 9.
Senzație ca și cum o insectă s-ar târî în apropierea nasului; aceasta nu poate fi înlăturată prin frecare, 3.

FAȚĂ. [200.]

Chipul este foarte tras, 20.
Căldură uscată la nivelul feței, către seară, extinzându-se până în spatele urechilor, fără nicio sete, nasul fiind foarte rece (după douăzeci și patru de ore), 6.
Valuri de căldură la nivelul feței, seara (după treizeci și șase de ore), 4.
Căldură și prurit la nivelul feței, 36.
Umflătură roșie a obrazului drept, cu durere pulsatilă și ca de ciupire, buze umflate și căldură intensă în cap, cu corpul rece; picioarele se simțeau uneori fierbinți, 1.
Umflătură fierbinte, roșie, lucioasă și rigidă a obrazului stâng, 10.
Roșeață și arsură într-un obraz, în rest rece sau, în orice caz, nu fierbinte, 1.
(La prânz, în timpul mesei, căldură perceptibilă într-un obraz), 1.
La căscat, durere ca o crampă în obraz (după o oră), 9.
Senzație de furnicare pe obrazul stâng, ca un tremur fără senzație de frig, extinzându-se până în partea laterală a occiputului (după șase ore), 1. [210.]
Pulsații și senzație de ciupire în obrazul umflat, ca și cum două ciocane s-ar izbi unul de altul, zdrobind carnea, 10.
Pulsații spasmodice în obrazul stâng (după o jumătate de oră), 9.
Tremur violent al buzei inferioare, 20.
Buze umflate, îngroșate, 10.
Colțurile gurii ulcerate, cu durere arzătoare, mai ales la mișcarea acelor părți, 1.
Hidroa pe buze (la un individ), 25.
Buze crăpate, 1.
Marginea externă din jurul buzelor, mai ales a buzei superioare, se crapă ca din cauza frigului (după opt ore și jumătate), 8.
Buze uscate, 1.
Căldură arzătoare în ambele buze, cu căldură moderată a corpului, 9. [220.]
Furnicături în buze, ca și cum ar fi amorțit (după două ore și jumătate), 2.
Prurit al buzei superioare; când o freacă, apare arsură, 9.
Zvâcniri apăsătoare (sfâșieri intermitente) în mușchii ramurii mandibulei, 3.
Paralizie incipientă a mandibulei, 1.
(Durere ca de contuzie în articulația dreaptă a mandibulei, la mișcarea mandibulei înainte și înapoi, dimineața devreme), (după douăzeci de ore), 1.

GURĂ

Dinți acoperiți cu mucus (după o oră), 1.
Clătinarea și senzația de alungire a dinților, fără durere, 1.
Durere apăsătoare într-unul dintre incisivii inferiori stângi, care nu este cariat, 24.
(Durere de dinți, ca și cum dinții ar fi fost smulși prin mușcare, luxați, s-ar clătina și ar pulsa; dinții se simt ca și cum ar fi împinși în afară de sângele care năvălește spre ei; atunci sunt mai dureroși când sunt atinși), 1.
Durere în dinți, ca și cum rădăcinile dinților ar fi răzuite cu un cuțit, 10. [230.]
Presiune pe gingiile inferioare, pe partea internă, ca din partea unui glonț de plumb, 2.
Durere de dinți sfâșietoare la molarii superiori stângi, în timpul mesei; durerea dispare după masă, 2.
Furnicături în gingii, ca și cum ar fi amorțite, 4.
În timpul masticației, gingiile dor ca și cum ar fi ulcerate, mai ales locul de sub limbă, 2.
Limbă acoperită cu depozit alb, cu poftă de mâncare bună și gust bun (după două zile), 6.
Senzație de uscăciune la vârful limbii, pe palat și pe buze, cu fiori la nivelul brațelor și coapselor (după două ore), 1.
Arsură la nivelul limbii (treimea anterioară) și al palatului moale, ca de la piper sau de la înghițirea unui lichid fierbinte, 25.
Arsură a limbii și palatului, 25.
Înțepătură usturătoare la rădăcina limbii, 26.
Senzație usturătoare pe limbă (după patru ore), 1. [240.]
Senzație ca și cum limba ar fi dureroasă ca o rană (după patru ore), 1.
Respirație fetidă din gură, 1.
Vapori fetizi ieșind din gură în timpul unei expirații, timp de două zile, 5.
Uscăciune în gură, 30.
Uscăciunea gurii și a gâtului, 25.
Uscăciune în gură, cu sete intensă, 10.
Uscăciune în gură fără sete, 5.
Uscăciune în gură dimineața devreme, fără nicio sete; gustul din gură este neplăcut (după paisprezece ore), 1.
Arsură cu senzație de zgâriere în gură și esofag, 26.
Senzație de contractare a palatului, ca de la ceva astringent (după cinci ore), 1. [250.]
Salivație crescută (trei ore), 26.
Salivație abundentă, 26.
Gust amar în gură, 6.
Gust amar, destul de dezgustător, 25.
Gust amar la înghițirea medicamentului, 25.
Gust amar în gură, imediat după trezire, 1.
(Tot ceea ce consumă are gust acru), 1.
Gust putrid, vâscos în gură, 1.
Gust de ouă stricate în gură între mese, 5.

GÂT

Umflarea ganglionilor submaxilari; sunt dureroși mai ales când își ridică sau își întoarce capul, dar îndeosebi la atingere (după patru zile), 7. [260.]
Umflarea ganglionilor submaxilari, 1.
Sunet de fluierat înăbușit în gât, 35.
Flegmă în gât, cu gust amar când este adusă în gură prin dregerea zgomotoasă a gâtului (după douăsprezece ore), 2.
Arsură în partea posterioară a gâtului, cu senzație de căldură internă sau, mai degrabă, cu acel fel de neliniște provocată de căldură (fără ca vreo căldură să fie perceptibilă extern), 1.
Arsură violentă în gât la înghițire, 24.
Constricție în gât, 35.
Înțepături în partea posterioară a gâtului, între actele de deglutiție, 1.
Durere apăsătoare a velum pendulum palati, 1.
Durere în gâtlej, ca și cum ceva tare sau aspru (de ex., o coajă de pâine) ar fi rămas blocat acolo, după-amiaza, în poziție culcată; durerea dispare la ridicare (după șase ore), 1.
Senzație ca și cum faringele ar fi umflat și ar împiedica înghițirea (o jumătate de oră), 26. [270.]
Arsură violentă de la gâtlej, prin esofag, până la stomac, 26.
O arsură neobișnuită, cu senzație de zgâriere, de la gât până la stomac, care s-a transformat într-o presiune supărătoare în stomac, 26.
Zgomot în timpul deglutiției, 1.
Deglutiție dificilă, 10.
Deglutiția este împiedicată de un fel de greață, ca și cum alimentele nu ar coborî, 1.

STOMAC

Apetit crescut, 25.
Apetit enorm seara; după masă, imediat cu o senzație de sațietate și o presiune ca de colică în mai multe locuri ale abdomenului, mai ales în părțile laterale, 1.
Deși mâncase mult, se simțea totuși goală, ca și cum nu ar fi mâncat nimic, dar avea senzația că băuse foarte mult; senzație ca de lichid care se agită în corp, 4.
Foame ca o roadere, fără apetit; a durat până când a adormit, 26.
Pierderea apetitului, 26. [280.]
Aversiune față de mâncare, 35.
Lipsă totală a apetitului timp de zece zile, perioadă în care vederea alimentelor îi provoca dezgust, 35.
Lipsă a apetitului; limba acoperită cu un depozit alb și galben, 1.
Lipsă completă a apetitului, cu greață, 10.
Lipsă a apetitului seara, 1.
Aversiune față de carne și supă, 1.
Tutunul său (obișnuit) îi repugnă, 1.
Dorință de oțet, 1.
Vrea să bea neîncetat, dar nu știe ce, deoarece totul îi repugnă, 10.
Dorință de apă, 1. [290.]
Sete mare și consum de lichide în stadiul căscatului, anterior febrei; ulterior, sete, dar consum redus de lichide, în stadiul de căldură, 1.
Sete nocturnă (după patruzeci și opt de ore), 1.
Sete, fără nicio căldură exterioară, pupilele fiind puțin capabile să se dilate (după o oră), 1.
(Aversiune față de lapte), 1.
Tendință la eructații, 14 . [Precedă S. 327. Vezi nota de acolo. -Hughes.]
Eructații, 25, 26, 27, 35.
Eructații frecvente, 26.
Eructații fără gust, 1.
Eructație fără gust (după un sfert de oră), 6, 7.
Eructații frecvente, fără gust, 24. [300.]
Eructații frecvente, mirosind a Arnica, 24.
Eructații pe jumătate reprimate, 4.
Eructații cu multe gaze, 27.
Eructații amare și ca ouăle stricate (două ore), 1.
Dimineața devreme, eructații cu gust de ouă putrede, 1.
Un fel de sughiț reprimat, incomplet, după masa de prânz, 2.
Regurgitare de apă sărată, 1.
În timpul eructațiilor, regurgitează mucus amar, 7.
Dezgust, 25.
Greață, 16. [310.]
Greață extremă, 28.
Greață, fără vărsături sau fără niciun scaun, 14.
Greață, cu senzație de zgâriere arzătoare în gât, 26.
Greață și eructații, 24.
Greață și moleșeală generală în cursul dimineții, 26.
Greață și tendință de a vărsa dimineața devreme (paisprezece ore), 1.
Se simțea bine în timpul siestei, cât timp ochii erau închiși; la deschiderea lor, senzație de rău la stomac, 4.
Senzație de rău și greață, cu apăsare anxioasă în stomac, 26.
Senzație de rău la stomac, cu eructații fără gust, 9.
Tendință de a vărsa, 18. [320.]
Tendință de a vărsa, fără greață (o jumătate de oră), 26.
Eforturi de vomă în gol, încercări fără rezultat de a vărsa (după un sfert de oră), 1.
Eforturi de vomă noaptea; vărsăturile însă nu survin; în epigastru are o greutate, ca de nodul, 1.
Eforturi de vomă până la vărsături, 11.
Vărsături, 16, 12.
Vărsături de bilă galbenă, amară, 28.
Vărsături în cantități mici de lichid galben, inodor, cu dureri atroce, 29.
Vărsături de sânge coagulat, 14 . [Într-un caz de cădere de la înălțime, în care toracele fusese contuzionat. -Hughes.]
Bolboroseli și mișcări neplăcute în stomac, 26.
Bolboroseli în stomac, cu colici, 6. [330.]
Dureri mari în stomac, accentuate de apăsare, 29.
Cardialgie, 13, 18.
(Pirozis), 13 . [Nemenționat de acest autor. -Hughes.]
Senzație de plenitudine în stomac și abdomen, 27.
Stomacul pare supradestins (deși nu mâncase nimic), cu senzația că ar vărsa în orice clipă, 26.
Senzație de sațietate a stomacului, însoțită de dezgust, 1.
Senzație de gol în stomac, 27.
Dureri contractive în stomac, 26.
Contracția spasmodică a stomacului provoacă o durere generală, dar mai ales în peretele posterior al stomacului, cu senzația ca și cum peretele stomacului ar fi apăsat cu forță spre coloana vertebrală și ca și cum, pornind din acel loc, coloana vertebrală ar deveni dureroasă în jos (o oră), 26.
Durere ca și cum peretele posterior al stomacului ar fi apăsat cu forță pe coloana vertebrală, 27. [340.]
Stomacul pare contractat spasmodic, cu durere, 27.
Durere în stomac, ca și cum pereții acestuia ar fi strânși spasmodic unul spre celălalt; ameliorată prin alimentație (zece minute), 26.
Ciupituri în stomac, 6.
Ciupituri, crampe spasmodice în stomac, 1.
Ciupiturile și presiunea din stomac se extind prin intestine ca o constricție, cu multe mișcări, 26.
Dureri sub formă de crampe și înțepături în stomac, cu frecvente reflexe de vomă, 26.
Greutate și apăsare în stomac, 26.
Apăsare ca și cum ar zăcea o piatră în stomac (imediat), 6.
Apăsarea din stomac durează toată ziua și îl trezește din somn noaptea, 26.
Apăsare în stomac, cu greutate pe piept, 26. [350.]
Apăsare în porțiunea superioară și anterioară a stomacului, 27.
Apăsare în stomac, ca și cum procesul xifoid ar fi împins înăuntru, 27.
Apăsare la stomac, 25.
(Durere ca de mușcătură în stomac), (imediat), 1.
Smucituri violente sub stomac, 4.
Durere mare în epigastru, accentuată de apăsare, 30.
După masă, plenitudine în epigastru și apăsare dureroasă într-un punct mic, profund în hipogastru, imediat în spatele pubisului (în vezică?); se simte cel mai intens când stă în picioare și provoacă neîncetat nevoia de a urina (după patru ore), 1.
Senzație ca de săpare în epigastru (după o jumătate de oră); și ca și cum ceva ar fi făcut ghem ca o minge (după douăzeci și patru de ore), 6.
Apăsare severă în epigastru, 28.
Apăsare în epigastru, ca din partea unei mâini; această apăsare a urcat treptat până la gât; apoi i s-a făcut greață și i s-a adunat apă în gură; acestea au dispărut după ce s-a întins, rămânând numai o apăsare în abdomen (după o oră), 1. [360.]
Apăsare dureroasă transversală peste epigastru, cu dispnee, 6.

ABDOMEN

Spasme în regiunea hipocondriacă, 12.
Dureri fugitive în epigastru și hipocondrul drept, 25.
Durere apăsătoare sub regiunea hipocondriacă dreaptă, părând a fi în ficat sau duoden, 27.
Presiune dureroasă în regiunea ficatului (după două zile), 6.
Durere în regiunea ficatului, care apasă ca o piatră, atât în timpul expirației, cât și al inspirației; resimțită când stătea culcat pe partea stângă, 4.
Presiune care iradiază în sus în regiunea splinei, asemănătoare unui junghi continuu, la mers (după șase ore), 2.
Presiune sub ultimele coaste, 9.
Durere înțepătoare fină și intensă sub ultima coastă, 1.
Junghiuri surde în partea dreaptă, sub coaste, 3. [370.]
Junghiuri sub coastele false din partea stângă, care taie respirația, când stă în picioare, 6.
Gaze cu ghiorăit și fermentație sub regiunea ombilicală (după o oră și jumătate), 7.
(Retracția ombilicului), 12. [Într-un caz de opistotonus. -Hughes.]
Ciupituri deasupra ombilicului, 6.
Durere apăsătoare și sensibilitate la atingere într-un punct mic din dreapta ombilicului, ca și cum s-ar fi acumulat gaze acolo, 23.
Durere sfâșietoare în abdomen, deasupra ombilicului, 1.
Durere tăietoare deasupra ombilicului, mai ales la respirație profundă și la fiecare pas, dar nici imediat înaintea scaunului, nici în timpul acestuia, 1.
Junghiuri în regiunea ombilicală, care par a fi în intestinul subțire, 27.
Distensie abdominală (în câteva minute, a durat o oră), 26.
Abdomen timpanitic, 26. [380.]
Distensie timpanitică a abdomenului (un sfert de oră), 27.
Distensia intestinelor, cu nevoi frecvente de defecație (trei ore), 26.
Abdomen destins, cu nevoi frecvente de defecație, deși mai constipat ca oricând, 27.
Distensie abdominală, cu eliminări frecvente de gaze și nevoie de evacuare a rectului, 26.
Tensiune și balonare a abdomenului, mai ales în partea inferioară, la două ore după o cină moderată, însoțite de o presiune surdă, generalizată, în acele părți, mai ales în partea laterală a abdomenului, fără ca vreun gaz să fie perceput distinct; aceasta continuă în timpul nopții, cu căldură a membrelor și vise care obosesc mintea; se trezește la fiecare oră; gazele inodore pe care le elimină nu-i aduc nicio ușurare, 1.
Distensie tensionată a părții drepte a abdomenului în repaus; partea este dureroasă ca de la o rană internă; la tuse, la suflarea nasului sau la punerea piciorului pe sol, este dureroasă, ca și cum ar fi fost zguduită, sfâșiată ori tăiată în bucăți; este dureroasă la atingere și dă senzația ca și cum s-ar tăia într-o rană; ameliorată de eliminarea gazelor; în fiecare zi, de dimineață până la ora 2 după-amiaza, 1.
Bolboroseală cu ghiorăit în abdomen, provocată de gaze, 1.
Ghiorăit puternic în abdomen, ca din cauza golului (după zece ore), 8.
Producție crescută de gaze în intestine, 25.
Flatulență, 25. [390.]
Gaze, bolboroseli în abdomen, 18.
Gaze fermentative în abdomen, 1.
Gaze fetide, 27.
Gaze mirosind a ouă stricate (după trei ore), 7.
Gaze însoțite de presiune la stomac, 1.
Dureri fugitive în abdomen, 24.
(Dureri arzătoare-înțepătoare în regiunea epigastrică), 12. [În cazul menționat în nota de la S. 372. -Hughes.]
Dimineața, în pat, tensiune în partea inferioară a regiunii epigastrice, 24.
Pulsație ciupitoare în partea stângă, între epigastru și ombilic, 4.
Dureri colicative din cauza gazelor, 1. [400.]
Colică violentă (o oră), 27.
Colică, aparent din cauza gazelor blocate, 1.
Colică; după o oră, tenesme; în cele din urmă, evacuarea materiilor fecale, formate din cocoloașe mici, cu eliminare de gaze, 3.
Sfâșieri fine în mușchii abdominali (după o oră), 9.
Durere în partea dreaptă a abdomenului, ca de la o contuzie bruscă, la mers (după douăzeci și șase de ore), 2.
Ușoare dureri tăietoare în intestine (două ore), 26.
Durere tăietoare în abdomen, ca după o răcire, 1.
Durere tăietoare violentă în partea stângă a abdomenului, care se propaga brusc în sus, ca un junghi, până la vertex, astfel încât a sărit în picioare ca la o scânteie electrică (după douăzeci și patru de ore), 6.
Împunsături ascuțite prin abdomen, dintr-o parte în cealaltă (după trei ore), 9.
Înțepătură fină în mușchii abdominali, care lasă în urmă o mâncărime; dispare prin scărpinare (după trei ore), 9. [410.]
Pulsație ca o gheară în partea stângă, între epigastru și ombilic, 3.
Smucituri violente sub stomac, 6.
Colică asemănătoare dizenteriei; un fel de senzație de măcinare adânc în hipogastru, între șolduri, de ambele părți, însoțită de greață și somnolență (între două și cinci ore), 1.
Durere sfâșietoare intermitentă în jumătatea stângă a eminenței pubiene, 24.

SCAUN ȘI ANUS

Tenesme rectale, 1.
Efort de împingere în rect, 1.
Efort și senzație de împingere în rect când stă în picioare (după șapte ore), 2.
Tenesme la fiecare jumătate de oră; dar nu s-a eliminat nimic în afară de mucus, 1.
Tenesme, cu eliminare de gaze; anterior, ghiorăit în intestine (după o oră), 2.
Tenesme; urmate de un scaun abundent, subțire sau păstos, cu miros acrișor, care aduce o mare ușurare (în fiecare zi, de patru sau cinci ori), 3. [420.]
Durere apăsătoare în rect (după șase ore), 7.
Senzație de bolboroseală în rect timp de trei zile, neinfluențată de scaunele obișnuite, 23.
Hemoroizi nehemoragici, 12. [În cazul menționat în nota de la S. 372. -Hughes.]
Umflarea vaselor hemoroidale, 25.
Arsură și dureri fulgerătoare în anus, 25.
Nevoie continuă de defecație, 27.
Nevoie de defecație fără rezultat, 1.
Nevoie bruscă și violentă de defecație, ca și cum ar urma diaree, dar se elimină numai câteva materii fecale, 26.
Scaune frecvente; după fiecare scaun este obligat să se întindă, 1.
Scaune frecvente, în cantitate mică, formate numai din mucus (după a șasea și a șaptea oră), 1. [430.]
Scaune moi mai frecvente, cu pierdere considerabilă de sânge (din hemoroizi), 25.
Scaun diareic, cu unele dureri tăietoare în intestine, 26.
Diaree frecventă, 28.
Diaree apoasă (aproape că nu a părăsit toaleta în timpul nopții), 29.
(Diaree asemănătoare drojdiei brune), 1.
Diaree nocturnă, cu colică apăsătoare, ca și cum ar fi provocată de gaze, 1.
Diaree păstoasă, cu distensie abdominală înaintea scaunului, 9.
Scaun involuntar noaptea, în timpul somnului, 1.
Scaun alb, asemănător celui diareic, 1.
Scaun păstos, brun, cu mormăit în abdomen, ca și cum ar începe diareea (după o oră și jumătate), 2. [440.]
Scaun uneori diareic, alteori scant și vârtos, cu multe gaze, 26.
Scaun mai subțire și mai închis la culoare decât de obicei, 24.
Scaune nedigerate, deși nu sunt lichide, 1.
(Scaun sangvinolent, asemănător puroiului), 17. [Apărut în a patra zi și considerat de raportor un semn de contuzie internă și extravazare. -Hughes.]
Scaune mai tari și mai puțin frecvente, 25.
Scaune mai dure și mai rare, 26.
Defecație lentă, 26.
Scaun tare, dificil, cu presiune în abdomen (după treizeci și șase de ore), 6.
Constipație, 1.

ORGANE URINARE

Tenesme vezicale, urina scurgându-se involuntar, picătură cu picătură (după o oră), 1. [450.]
Tenesme la nivelul colului vezical, cu eforturi fără rezultat de a urina, 1.
Durere tăietoare la orificiul uretrei, la sfârșitul micțiunii, 1.
Junghiuri în uretră, 1.
Junghiuri în uretră după micțiune (după o oră), 1.
Mâncărime în partea anterioară a uretrei, în regiunea glandului, când nu urinează, 1.
Nevoie de a urina mai frecventă decât de obicei, 7.
Nevoie de a urina, însoțită de o oarecare arsură mușcătoare, accentuată după micțiune, dar nu în timpul urinării, 1.
Nevoie frecventă de a urina, cu eliminarea unei cantități mai mici de urină galben-roșiatică (după patruzeci și șase de ore), 8.
Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare abundentă de urină (după o oră), 8.
Nevoie imperioasă de a urina, cu eliminare abundentă de urină apoasă, 24. [460.]
Elimină urină roșie, într-o cantitate mai mare decât lichidul pe care îl băuse, 12. [În cazul menționat în nota de la S. 372. -Hughes.]
Dimineața devreme elimină o cantitate de urină, care curge însă lent, ca și cum uretra ar fi constricționată (după douăzeci și patru de ore), 2.
Eliminări frecvente de urină apoasă (după douăsprezece ore), 1.
Eliminări frecvente de urină albă, apoasă, într-o cantitate mai mică decât lichidul pe care îl băuse; ultimele picături de urină nu ies ușor prin efort de împingere (în primele patru zile), 2.
Eliminarea unei cantități de urină; o poate reține mult timp, mai ales noaptea (după treizeci de ore), 1.
Retenție urinară, cu tenesme vezicale, 1.
Trebuie să aștepte mult timp înainte să se elimine puțină urină, 4.
Cantitate crescută de urină, de culoare intensă, 26.
Urină remarcabil de redusă cantitativ, 24.
Urină roșie, în cantitate redusă, 4. [470.]
Urină apoasă, 6.
Urină galben-închisă, puternic acidă, cu densitate specifică mare, care devine opalescentă prin fierbere, dar se limpezește din nou la adăugarea acidului nitric, 24.
Urină tulbure, de culoarea sulfului, extrem de spumoasă, cu reacție neutră și care depune curând un sediment abundent. Fierberea o face și mai tulbure; adăugarea acidului nitric o limpezește, dar amoniacul o face din nou tulbure. Devine fetidă în a treia zi și depune numai cristale de acid fosforic, amoniac și magnezie, 24.
Urină brun-închisă, 28.
Urină brună, limpede, care devine imediat albicioasă și tulbure (după patruzeci și opt de ore), 1.
Urină brună cu sediment roșu-cărămiziu, 1.
Urina are un aspect saturat, reacție acidă și densitate specifică crescută, 24.
Urină puternic acidă. În cursul descompunerii, la adăugarea acidului nitric, se dizolvă complet, cu formare de gaz, 24.
La repaus, urina depune un sediment ușor, care crește continuu; iar când urina se descompune, precipită un număr neobișnuit de cristale de acid fosforic, amoniac, magnezie și urați. Aceste din urmă cristale aderă ferm la pereții paharului, 24.
Creșterea fosfaților pământoși în urină, 24.

ORGANE SEXUALE

Bărbați. [480.]
Papulă pruriginoasă pe prepuț, 1.
Pată roșie pruriginoasă pe gland, 1.
Junghi fin străbătând glandul, 1.
După-amiaza, mai multe junghiuri violente în glandul penisului, 24.
Prurit sau junghiuri pruriginoase în gland, 1.
Erecții violente, continue, după trezire, fără nicio dorință de îmbrățișare sau fără niciun gând amoros (după douăsprezece ore), 1.
(Tubercul nedureros pe scrot), 1.
Junghiuri izolate în scrot, 1.
Testiculele păreau dure și erau tumefiate și dureroase la atingere, 35.
Dimineața devreme, în pat, senzație de slăbiciune, cu testicule relaxate, ca și cum ar fi avut o emisie seminală în timpul somnului, în noaptea precedentă, ceea ce însă nu se întâmplase, 1. [490.]
Dorință sexuală violentă și erecții continue (la un bătrân slăbit), 1.
Mai multe poluții într-o singură noapte, cu vise voluptuoase, 1.
Emisie seminală (ziua), în timpul unei mângâieri afectuoase, 1.
Femei.
O fată de douăzeci de ani, care nu avusese menstruație timp de un an, dar care altfel era sănătoasă, a avut un acces de greață în capul pieptului, imediat după administrarea medicamentului; acesta a fost urmat de eliminarea prin vagin a unui cheag de sânge, 4.
Declanșează menstruația (efect curativ), 15.

APARAT RESPIRATOR

Senzație ca și cum laringele ar fi obstrucționat de o tumefiere, provocând tuse și dregerea zgomotoasă a glasului, prin care se elimină doar puțin mucus gros, fără ameliorare, 24.
În timpul unei eructații, simțea ca și cum respirația sa ar produce o răcorire plăcută în trahee, ca și cum pereții acesteia ar fi prea subțiri, 2.
(Senzație ca de crepitații în trahee, la mers și seara, în poziție culcată), 1.
Răgușeală, dimineața devreme, 1.
Voce joasă, mormăită, 30. [500.]
Tuse noaptea, în timpul somnului, 1.
Chiar și căscatul provoacă tuse, 1.
Tuse la copii, provocată de plâns și văicăreli, 1.
Tusea este provocată de țipete, la copii, când este însoțită de furie și zvârcolire (între ora a șaptea și a opta), 1.
În timpul somnului, expir și inspir sforăitor (după douăzeci și patru de ore), 1.
Tuse provocată de o iritație pruriginoasă în partea superioară a laringelui, în timpul siestei (după patru ore), 1.
Tuse care provoacă vărsături, 1.
Tuse cu junghiuri, care intensifica durerea, 35.
Tuse cu junghiuri în partea laterală a pieptului (după zece ore), 1.
Tuse care produce în coaste o senzație ca și cum toate ar fi contuzionate, 1.
Tuse seacă neîncetată, care zguduia întregul corp, 35. [510.]
Tuse seacă, aspră, sacadată, 35.
Tuse complet seacă, provocată de o gâdilare în partea cea mai de jos a traheei (după patru ore), 1.
Tuse seacă, scurtă și sacadată, ca de la o gâdilare în partea inferioară a traheei, în fiecare dimineață după ridicarea din pat, 8.
(Tuse cu expectorație, care pare să provină din coanele nazale), 1.
Mucusul din căile respiratorii, acumulat peste noapte, era expectorat mai ușor decât de obicei, 26.
Expectorație de mucus limpede, vâscos, amestecat cu puncte negricioase, 26.
Spută amestecată cu sânge (după a doua zi), 6.
Expectorație sanguinolentă din piept, 20.
Hemoptizie, 1. [520.]
Dorește aer liber, 1.
Dorință intensă de a se afla în aerul liber al câmpului, 35.
Noaptea, contrar obiceiului, respira cu gura deschisă, iar aceasta era foarte uscată la trezire, 24.
Respirație scurtă, gâfâită, 20.
(Inspirații rapide, dificile; expirații lente), 1.
Respirații profunde, frecvente și lente, cu presiune sub piept, 6.
Dispnee, expirații și inspirații rapide, 10.
(Dificultate extremă de a respira), 19. [Aceasta a fost doar o agravare a unei dificultăți respiratorii existente înainte de administrarea

Arnica. -Hughes.]

PIEPT

Transpirație roșie pe piept, 21.
Dureri în regiunea toracelui, 35. [530.]
(Angoasă și dureri în piept), 14. [Într-un caz de cădere violentă. Simptome foarte asemănătoare fuseseră observate înainte de administrarea

Arnica. -Hughes.]

Angoasă de-a curmezișul pieptului, cu înclinație spre vărsătură (după două ore), 1.
Senzație de frig interior în piept, 20.
(Senzație de tensiune de-a curmezișul pieptului, până la gât; această tensiune se reduce în poziție culcată pe spate, crește la mers și devine dureroasă în ortostatism), (după două ore), 1.
Constricție toracică și respirație dificilă, 35.
(Durere de tracțiune în piept, însoțită de anxietate), 1.
Dureri surde în piept, 35.
Apăsare în piept, cu angoasă; dureri abdominale și cefalee, 15. [Imediat înaintea reapariției catameniilor. -Hughes.]
Greutate apăsătoare în partea superioară a pieptului, 35.
Apăsare sufocantă în piept, 28. [540.]
Dimineața devreme, la trezire, pare să se fi acumulat o masă de sânge în piept; după puțină mișcare se simte mai bine, 1.
Junghiuri violente în mijlocul părții stângi a pieptului, 1.
Junghiuri apăsătoare în piept, 3.
Înțepături pe piept și pe suprafața internă a brațelor, 26.
Durere ca de entorsă în articulațiile pieptului și ale spatelui, 1.
(Durere în piept, ca și cum ar fi carne vie, cu senzație de asprime în gât în timpul tusei), 1.
Pieptul pare afectat, ca de carne vie; sputa este uneori striată cu sânge, mai ales la mers (după treizeci și șase de ore), 4.
Toate articulațiile oaselor și cartilajelor toracelui sunt dureroase, ca și cum ar fi contuzionate, în timpul mișcării și al respirației, 1.
Presiune tăioasă străbătând ambele părți ale toracelui, crescută de inspirație (după o oră), 9.
Junghiuri în ambele părți, sub coaste, ca de la gaze (după o oră), 1. [550.]
Prurit înțepător în părțile laterale ale pieptului și în spate, care nu poate fi înlăturat prin scărpinare (după câteva minute), 9.
Durere apăsătoare în partea dreaptă a pieptului, într-un loc restrâns, care rămâne neschimbată atât la mișcare, cât și la contact sau respirație, 1.
Dureri fine, înțepătoare, în părțile laterale ale pieptului, 6.
Durere înțepătoare într-una dintre cele două părți ale pieptului, însoțită de o tuse scurtă, care intensifică durerea, și de astm continuu, 1.
Junghiuri surde în partea dreaptă, lângă coaste, 4.
Durere ca niște înțepături în partea dreaptă a pieptului, 1.
În mijlocul părții stângi a pieptului, senzație nedureroasă de constricție, care îngreunează respirația, însoțită de o durere în capul pieptului care oprește respirația, 1.
Junghiuri în partea stângă a pieptului, lângă stern, în timpul unei inspirații profunde, 4.
Durere cu zvâcniri în partea stângă a pieptului, 24.
Durere în partea stângă a pieptului, ca înțepăturile de ac (după douăzeci și nouă de ore), 8. [560.]
Prurit cu senzație de furnicare în partea stângă a pieptului (după o oră), 9.
Presiune violentă pe stern, deasupra capului pieptului, 4.
Presiune surdă deasupra capului pieptului, în partea inferioară a sternului, 3.
Junghiuri sub stern, 27.
Junghiuri surde pătrunzând în torace prin stern (după două ore), 9.
Durere apăsătoare la extremitatea inferioară a sternului, resimțită mai ales în timpul unei inspirații profunde (după douăsprezece ore), 7.
Durere apăsătoare, înțepătoare, anterior, în stern, mai ales la mers, 1.

INIMĂ ȘI PULS

Palpitații, 27.
Mișcarea inimii este la început foarte rapidă, apoi devine brusc lentă, 10.
Bătăi mai puternice ale inimii, 25. [570.]
Bătăile inimii seamănă mai degrabă cu niște smucituri, 10.
Suferință cardiacă, 35.
Durere în regiunea inimii, ca și cum inima ar fi comprimată sau ca și cum ar primi o lovitură violentă, 4.
Durere în regiunea inimii, ca și cum ar fi comprimată sau ca și cum ar primi o lovitură (după treizeci și șase de ore), 6.
Junghiuri în regiunea cardiacă, 35.
Junghiuri în inimă, din partea stângă spre dreapta, 10.
Înțepături scurte la inimă, 10.
Puls lent și mic, 29.
Puls rapid, 37.
Puls accelerat, 27. [580.]
Puls oarecum accelerat, 26.
Puls accelerat (80), 34.
Puls accelerat și neregulat (o oră), 26.
Ritm cardiac neregulat, 35.
Puls slab, grăbit și neregulat, 35.
Puls 100; slab, tremurător, 30.

GÂT ȘI SPATE

Tumefiere proeminentă a ganglionilor cervicali; aceștia sunt extrem de dureroși, mai ales la mișcarea gâtului sau la vorbire, 10.
Durere în partea dreaptă a gâtului, acolo unde carotida externă iese de sub mușchiul sternocleidomastoidian, ca și cum un ganglion limfatic ar fi tumefiat; este agravată de întoarcerea bruscă a capului spre stânga, de apăsarea puternică și de pulsațiile intense din arterele gâtului, 23.
Durere crampiformă în vertebrele cervicale, însoțită de junghiuri surde dinspre exterior spre interior (după două ore), 9.
Durere crampiformă, tensivă, în mușchii gâtului, la strănut sau căscat, 1. [590.]
Tracțiune aspră în mușchii părții stângi a gâtului, cu durere ca după contuzie, 6.
Apăsare în mușchii gâtului, ca și cum cravata ar fi legată prea strâns, 6.
Apăsare și tensiune la nivelul apofizelor spinoase ale ultimei vertebre cervicale și primei vertebre dorsale, 24.
Când își apleacă înainte capul, simte apăsare și tensiune în vertebra cervicală cea mai inferioară, 2.
Durere sfâșietoare în gât, 12 . [Nu a fost găsit. -Hughes.]
Durere violentă în coloana vertebrală, ca după ridicarea bruscă în urma unei aplecări îndelungate, 27.*
O senzație dureroasă particulară care coboară de-a lungul spatelui, asemenea celei care apare uneori după aplecarea prelungită în timpul unei munci grele, la ridicarea din pat dimineața, 26.
Coloana vertebrală este dureroasă, ca și cum nu ar putea susține corpul, 10.
(Senzație ca și cum măduva spinării ar fi injectată, cu o senzație de zdruncinare), 12 . [Vezi nota la S. 372. Senzația de zdruncinare a fost resimțită în întregul corp. -Hughes.]
Durere artritică în spate și membre, 1. [600.]
Durere arzătoare în spate, la mers în aer liber, 1.
Durere în spate ca după contuzii, 1.
Junghi, la fiecare inspirație, în partea dreaptă a spatelui, întinzându-se de la ultimele coaste până la axilă (după patruzeci și opt de ore), 9.
Senzație de furnicare în coloana vertebrală, 6.
Durere între omoplați, cu durere violentă de stomac, 27.
Durere apăsătoare între omoplați (după două zile), 6.
Durere apăsătoare, destul de superficială, între umeri; după o doză ulterioară, această durere a revenit mai jos, sub omoplatul drept, 26.
Durere apăsătoare între omoplați, care părea să se extindă de la peretele posterior al stomacului, 26.
Împunsături tăioase între omoplați, extinzându-se în cavitatea toracică, la mers (după șase ore), 9.
Durere ca de ciupire între unghiul inferior al omoplatului drept și coloana vertebrală, în mușchii spatelui, accentuată la întinderea acestor regiuni; (fusese observată anterior de mai multe ori în anii precedenți), 23. [610.]
Durere în omoplatul drept, spre spate, ca după o lovitură violentă sau o cădere, 6.
Ușoară senzație de ciupire la unghiul inferior al omoplatului stâng, 24.
Prurit înțepător pe omoplat (după două ore), 9.
Senzație în spate, aproape sub umeri, ca și cum ceva asemănător unui nodul ar fi rămas acolo, provocând junghiuri surde în timpul mișcării, dar nu în repaus, 4.
Apăsare dureroasă în mijlocul coloanei vertebrale (în poziție șezândă), 6.
(Senzație de furnicare în coloana dorsală, apoi în coastele false până la stomac), 12 . [Vezi nota la S. 372. -Hughes.]
Plenitudine și apăsare în regiunea lombară, 25.
Durere tăioasă în șale, dinspre exterior spre interior, mai ales la aplecare (după șaizeci de ore), 9.
Greutate mare de-a curmezișul părții inferioare a șalelor și senzația de a fi tras spre interior, ca și cum un cordon ar fi strâns puternic de-a curmezișul, 35.
Junghiuri ascuțite în ambele părți ale șalelor (după trei ore), 9. [620.]
Durere în partea de jos a spatelui, ca și cum ceva ar fi fost rupt în interior, 4.
Partea de jos a spatelui este dureroasă ca și cum ar fi fost bătută, 6.
Durere în partea de jos a spatelui; junghiuri acolo la tuse, respirație profundă sau mers, 1.
Durere în sacru, ca după o lovitură violentă sau o cădere, 6.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Zvâcniri în toate membrele, mai ales în labele picioarelor și în umeri, cu căldură a labelor picioarelor, 1.
Tremur al membrelor, 14.
Laxitate în membre, ca și cum ar fi fost suprasolicitate, 2.
Greutate a membrelor, 1.
Greutate excesivă a membrelor, 10.
Greutate în toate membrele, ca după o oboseală mare, 6. [630.]
Greutate în toate membrele; durere paralizantă în toate articulațiile, în timpul mișcării, ca și cum articulațiile ar fi fost contuzionate (după opt ore), 1.*
La mers în aer liber, senzație de greutate și apăsare în mușchii de sub articulațiile extremităților superioare și inferioare (după opt ore), 2.
(Durere sfâșietoare în membre), 12 . [În membre paralizate, cărora

Arnica le restabilea puterea. -Hughes.]

Junghiuri surde, profund penetrante, ici și colo în membre, 3.
Durere în membre ca după o contuzie, 35.*
Durere în toate membrele, ca și cum ar fi fost contuzionate, atât în repaus, cât și în mișcare (după zece ore), 8.*
Zdruncinătură dureroasă în toate membrele; resimțită când trăsura se zguduie, ca atunci când se calcă prea apăsat pe picior în timpul mersului, 1.
Slăbiciune în labele picioarelor și brațe, la mers în aer liber (după două ore și jumătate), 7.
Membrele de pe partea pe care se sprijină au amorțit, 4.
Dureri de tracțiune, de scurtă durată, în zone circumscrise de pe mâini și piciorul drept, 24. [640.]
(Senzație ca de furnicare în mâini și picioare și dureri înțepătoare în diverse articulații), 12.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Durere ca după contuzii pe suprafața anterioară a brațelor, 1.*
Brațele se simt obosite, ca și cum ar fi fost contuzionate prin lovituri , astfel încât nu-și putea îndoi degetele spre interior, 6.*
Durere violentă, cu zvâcniri, extinzându-se de la articulația umărului stâng până la degetul mijlociu, 24.
(Senzație de furnicare în brațe), 12 . [Vezi nota la S. 632. -Hughes.]
Durere de tracțiune și apăsare în umărul stâng când stă drept, 2.
Usturime și senzație ca de rană sub umăr, 2.
Junghiuri late, ascuțite, sub axilă, dinspre exterior spre interior, 9.
(Zdruncinătură dureroasă sau șoc în braț, aproape ca de natură electrică), 12 . [Vezi nota la S. 632. -Hughes.]
Zvâcniri în mușchii brațului (imediat), 9. [650.]
Durere sfâșietoare, intermitentă și apăsătoare, extinzându-se din partea inferioară a brațului stâng până la cot, aparent în os, 3.
Junghiuri surde în mijlocul brațului, care îl fac să tresară, 3.
Junghiuri dureroase, asemenea unor șocuri, în partea superioară a brațului, 3.
Zvâcniri în brațul stâng, ca și cum un nerv ar fi ciupit, 3.
La îndoirea brațului, mușchii flexori ai antebrațului sunt încordați; întinderea din nou a acestor mușchi este dureroasă (după două ore), 2.
Durere sfâșietoare în brațe și mâini, 1.
Junghiuri arzătoare în antebraț, 3.
Junghiuri lente, surde, în antebrațul stâng, cu dureri ascuțite, ca și cum brațul ar fi rupt (devreme, în pat), 3.
Junghiuri ascuțite, late, sub articulațiile coatelor (după două ore), 9.
Senzație de furnicare în antebrațe, 6. [660.]
Încheietura mâinii stângi lipsită de putere timp de o jumătate de oră, cu senzația generală că nu-și putea folosi brațele, 25.
Durere sfâșietoare în articulația pumnului stâng, mai ales la scris; durerea este resimțită pe dosul mâinii; scade când lasă mâinile să atârne, 7.
Ușoară pocnitură și senzație de luxație în pumnul drept, la mișcarea mâinii, 24.
Sfâșiere înțepătoare în pumni, mai ales în cel stâng (după trei ore), 7.
Durere ca după o entorsă în pumn (piept, spate, șolduri), 1.*
Durere ca după o entorsă în articulația pumnului, 3.*
Durere ca după o entorsă în articulația pumnului stâng (după două zile), 7.
Junghiuri ascuțite în articulația pumnului, accentuate de mișcare (după două ore), 9.
Vene dilatate ale mâinilor, cu puls plin și puternic, 6.
Slăbiciune a mâinilor, mai ales la apucarea unui obiect (după două ore), 7. [670.]
Durere violentă de tracțiune pe partea ulnară a dosului mâinii drepte, 24.
Tracțiune ascuțită în jumătatea externă a dosului mâinii drepte, 24.
Apăsare dureroasă pe dosul mâinii, 6.
Durere sfâșietoare, cu zvâcniri, în repaus, pe partea ulnară a dosului mâinii stângi, 24.
(Senzație de târâre și furnicare în mâini), 12 . [Vezi nota la S. 632. -Hughes.]
Crampă în degetele mâinii stângi, 6.
Durere crampiformă, de tracțiune, în oasele lungi ale degetelor și în antebraț; se extinde înapoi și în sus, 1.
Tracțiune în policele drept, 24.
Durere de tracțiune în pielea dosului degetului mic stâng, 24.
Seara, tracțiune și sfâșiere în al treilea deget drept, mai ales în falanga unghială; de asemenea, uneori, în degetul mic și de-a lungul marginii ulnare a antebrațului, 24. [680.]
Durere apăsătoare în articulațiile degetului inelar și degetului mic de la mâna dreaptă, 24.
Durere apăsătoare în primele falange ale ultimelor trei degete stângi, 24.
Durere apăsătoare spontană în falanga unghială a degetului inelar drept, 24.
Durere violentă, apăsătoare și sfâșietoare, pe partea ulnară a falangei unghiale a degetului inelar drept, 24.
Sfâșiere în vârfurile ultimelor două degete stângi, 24.
Durere înțepătoare, cu zvâcniri, în degete, 1.
Junghiuri în ambele degete mijlocii (și în genunchi), 1.
Junghiuri fine în articulația anterioară a degetului mijlociu (după un sfert de oră), 9.
Junghiuri ascuțite în pliul articulației mijlocii a degetului arătător (după două ore), 9.
Junghiuri arzătoare la capătul celui de-al treilea deget stâng, 24. [690.]
Junghiuri pruriginoase în vârful degetului mijlociu (după două ore), 9.
Durere în eminențele de la baza ambelor police, ca și cum ar fi fost lovite de ceva tare, 6.*
Durere ascuțită la apăsare, ca prin strivire, în falanga unghială a degetului inelar drept, 24.
Prurit fin, înțepător, al articulațiilor inferioare ale degetelor; dispare prin scărpinare (după treizeci și șase de ore), 9.

ARNICA. EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Tremur al extremităților inferioare, 6.
Noaptea, extremitățile inferioare sunt dureroase când sunt așezate una peste alta, 10.
Durere sfâșietoare în extremitățile inferioare, 1.
(Durere sfâșietoare în extremitățile inferioare), 12. [A se vedea nota la S. 632. -Hughes.]
Durere de tracțiune și apăsare în articulația șoldului stâng, cu coapsa întinsă, în șezut (după cinci ore), 2.
Împunsături izolate în șolduri, 1. [700.]
Durere ca după o entorsă în șolduri (spate, torace, articulațiile pumnilor), 1.
Ciupituri continue pe fața externă a coapselor (după o jumătate de oră), 9.
Coapse de culoare lividă, cu semne albăstrui și gălbui, ca și cum ar fi învinețite, 35.
Tremur al mușchilor drepți ai coapsei stângi (frecvent), 23.
Zvâcniri ca niște ciupituri în porțiunea superioară a coapsei stângi, în apropierea scrotului, 3.
(Abces al mușchiului psoas), 1.
Durere în coapsă la ridicare și când calcă pe picior, 1.
Tensiune trecătoare în fesa și genunchiul stâng, 24.
Presiune de tracțiune, crampiformă, în mușchii coapsei, în șezut (după patruzeci și opt de ore), 8.
Ușoară sfâșiere în porțiunea superioară a coapsei stângi (foarte frecventă), 23. [710.]
Junghiuri fine în coapsă, deasupra genunchiului (după un sfert de oră), 9.
Junghiuri pruriginoase pe fața internă a coapsei, deasupra genunchiului; devin mai violente prin frecare (după două ore), 9.
Durere în coapse la mers, ca după o lovitură sau o contuzie, 2.
Senzație de zvâcnire în mușchii coapsei, 1.
Prurit cu înțepături fine pe fața internă a coapsei, ca de rană, diminuat prin contact, 2.
Genunchii se îndoaie brusc când stă în picioare (după o oră), 7.
Articulațiile genunchilor sunt lipsite de stabilitate; se clatină când stă în picioare (după trei ore), 7.
Uneori, pierdere bruscă a puterii în genunchi; aceștia se îndoaie, în timp ce labele picioarelor sunt amorțite și insensibile, 1.
(Durere crampiformă în genunchi și gambă), 1.
Sfâșiere în genunchi (nu rareori), 24. [720.]
Sfâșiere violentă în regiunea genunchiului stâng, ameliorată prin frecare viguroasă, 24.
Sfâșiere apăsătoare sub genunchiul stâng, 3.
Junghiuri în genunchi (și în ambele degete mijlocii), 1.
Durere în genunchiul drept la urcarea scărilor, ca și cum l-ar fi lovit de ceva (după trei ore), 7.
Senzație ca de gâlgâit în partea inferioară a gambei, de jos în sus, în repaus (după un sfert de oră), 9.
Înțepătură în genunchi la atingere (după o oră), 9.
Arsură intensă într-un punct mic de pe fața externă a tibiei stângi, 23.
Durere zvâcnitoare și lancinantă în tibie, extinzându-se de jos în sus (după șase ore), 1.
Presiune în tibie, ca după ce ar fi lovit-o de ceva, numai la mers (după treizeci de ore), 2.
Tensiune în mușchii gambei, de jos în sus, însoțită de tracțiune când stă în picioare (după șapte ore), 2. [730.]
Durere sfâșietoare, ca de sfredelire și scobire, de sus în jos în gamba stângă; durerea se extinde apoi în coapsă, de acolo traversează prin spatele os coccygis și, în cele din urmă, se termină la osul iliac drept (după șase ore), 7.
Durere ca după o lovitură violentă peste gamba dreaptă, însoțită de moleșeala picioarelor, 6.
Lipsă de putere în ambele glezne și o greutate mare pe fiecare dos al piciorului, 35.
Sfâșiere în maleole, 1.
Durere sfâșietoare pe maleola externă dreaptă și pe dosul piciorului, 24.
Durere în articulația tarsiană, ondulatorie, sfâșietoare (aproape ca un junghi surd), 3.
Durere ca după o entorsă în articulația tarsiană, 3.
Sfâșiere în călcâi, 1.
Junghiuri în piciorul drept, deasupra călcâiului, în tendo Achillis, numai la extensia articulației tarsiene, dar nu la mers (după două ore), 7.
Umflare bruscă a piciorului (bolnav), 1. [740.]
Labele picioarelor se simțeau obosite după o plimbare în aer liber; genunchii se îndoiau; de îndată ce labele picioarelor se simțeau obosite, i se făcea imediat somn, adormea și începea imediat să viseze, 1.
Durere inexprimabilă în piciorul (bolnav), ca dintr-o neliniște interioară și ca și cum ar sta culcat prea apăsat; aceasta îl obligă să miște partea încoace și încolo, seara (după opt ore), 1.
Durere artritică în picior, cu puțină febră spre seară, 1.
Arsură violentă în labele picioarelor, 10.
Mușcătură și arsură violente pe marginea externă a piciorului stâng, trecând prin centru, 24.
(Durere apăsătoare în piciorul paralizat), 1.
Junghiuri în picior, extinzându-se prin degetul mare, 1.
Furnicături în labele picioarelor, 6.
Senzație de furnicare și de târâre în labele picioarelor, 1.
Tracțiune în jumătatea externă a dosului piciorului stâng, 24. [750.]
Transpirația tălpilor și a degetelor de la picioare, 1.
Statul în picioare devine dureros, 1.
Cârcel în degetele piciorului stâng (după treizeci și șase de ore), 6.
Cârcel dureros în mușchii tălpilor, 1.
Junghiuri în tălpi, în unul și același loc, la mers, ca și cum ar exista o bătătură (după treizeci și șase de ore), 2.
La mers, când ridică piciorul stâng și îndoaie glezna stângă, senzație de târâre în jumătatea externă a tălpii stângi, ca și cum nervul ar fi tras, 24.
Înțepături cu senzație de târâre în tălpi, în unul și același loc, 2.
Sfâșiere în degetul mic al piciorului stâng, 24.
Sfâșiere cu înțepături pe fața inferioară a degetului mare, mai ales la așezarea piciorului pe sol (după patru ore), 9.
Durere sfâșietoare cu înțepături în vârful degetului mare; apare treptat și este resimțită când stă culcat pentru siestă, 1. [760.]
Junghiuri violente în degetele de la picioare, la mers, 2.
Junghiuri izolate, severe, în degetul mare (după o oră), 1.
Junghi surd, prelungit, în degetul mare drept, 1.
Durere artritică, surdă, spre seară, ca după o entorsă în articulația degetului mare, însoțită de o oarecare roșeață, 1.
Durere surdă, pulsatilă, într-unul dintre degetele de la picioare, 3.
Durere surdă, tremurătoare, într-unul dintre degetele de la picioare, 3.
Șocuri izolate în degetul mare, 1.

GENERALITĂȚI

(Smucituri și șocuri în corp, ca produse de electricitate), 12. [A se vedea nota la S. 632. -Hughes.]
Zvâcniri bruște ale unor mușchi izolați în aproape fiecare parte a corpului, mai ales în membre; aceste zvâcniri produc un șoc fie în părți izolate ale corpului, fie în întregul corp, 10.
Neliniște în întregul corp, fără nicio angoasă psihică; un fel de mobilitate excesivă, care devine în cele din urmă un fel de tremur al întregului corp, 1. [770.]
Aflux de sânge seara, însoțit de amețeală; simte pulsații în întregul corp; (tușește ore întregi până varsă; aceasta îl trezește noaptea), 1.
Când merge în aer liber, simte ca și cum întreaga parte dreaptă, mai ales umărul, ar fi prea grea și paralizată; nu simte deloc aceasta când se află în încăpere (după opt ore), 2.
Moleșeală și lentoare ale întregului corp; picioarele abia îl pot susține, 6.
Oboseală generală, moleșeală și somnolență, 27.
Slăbiciune generală, 26.
Pierderea puterii, 35.
Scădere generală a forțelor; abia își poate mișca un membru, 6.
Slăbit la mers, ca și cum ar fi fost lovit brusc de bătrânețe, 35.
Neliniște tremurătoare și slăbiciune, 4.
Slăbiciune, oboseală, senzație ca după o contuzie; aceste simptome îl obligă să se întindă, 4. [780.]
Se simțea rău și slăbit la ridicare, 30.
Senzație plăcută de epuizare, 25.
Are senzație de leșin când merge; își revine când stă pe loc în picioare, 1.
Senzație de leșin, 35.
Sensibilitate dureroasă și excesivă a întregului corp, 1.
Sensibilitate dureroasă a tuturor articulațiilor și a pielii, la cea mai mică mișcare (după patru ore), 1.
Stare de rău extremă, 29.
Disconfort indescriptibil și lipsă de înclinație spre activitate, 26.
Durere excesiv de violentă, care îi făcea pe mulți să zgârie cu unghiile peretele sau podeaua, ca nebunii; durerile nu durează mai mult de o oră (imediat după administrarea medicamentului), 14. [790.]
(Dureri arzătoare și tăietoare, ici și colo), 12. [A se vedea nota la S. 632. -Hughes.]
Totul de pe corp i se pare ca și cum ar fi legat prea strâns, 1.
Sensibilitate dureroasă extrem de neplăcută a periostului tuturor oaselor, semănând aproape cu o senzație de tracțiune în toate membrele, ca în febră și friguri, 1.
Din când în când, sfâșiere în aproape fiecare parte a corpului, mai ales însă în extremitățile inferioare și superioare; în extremitățile inferioare, durerile sunt resimțite mai ales în șezut; în cea mai mare parte, durerea pare să urce de jos în sus, 7.
Dureri sub formă de junghiuri, 21.
Junghiuri arzătoare în diferite părți ale corpului, 24.
Se simțea ca și cum întregul corp ar fi fost contuzionat, 35.
Durere zvâcnitoare în partea afectată (după două ore), 1.
Senzație neplăcută, ca de furnicături sau de durere surdă într-o parte contuzionată, 1.
Înțepături fine în aproape fiecare parte a corpului, mai ales în nas, sprâncene, pleoape, chiar și în mâini și degete, 1. [800.]
Înțepături și prurit intense pe întregul corp, 28.

PIELE

Piele roșie, 36.
Piele roșie, fierbinte și edematoasă, 36.
Piele rece, uscată, 30.
Erupție, cu arsură sau usturime intensă, 38.
Erupție veziculară, cu căldură intensă și iritație puternică, 36.
Erupție veziculară fină, cu mâncărime, 36.
Pete roșii, cu tumefiere și arsură, 39.
A provocat roșeață erizipelatoasă și turgescență a pielii, cu temperatură crescută și, în multe locuri, proeminențe papuloase care, la o atingere ușoară, provoacă mai curând mâncărime decât durere și au în vârf o veziculă mică, 34.
Inflamație eritematoasă a pielii, cu edem la nivelul feței și al întregului corp; devine veziculară și, în cele din urmă, se descuamează, 32. [810.]
Erupție urticariană (la un copil, după ce a mirosit Arnica), 32.
Erupție pruriginoasă (produsă prin umezirea pielii cu tinctură), 1.
Erupție ca niște gămălii de ac, cu pielea roșie, 36.
Vezicule grupate strâns, acuminate, pe o bază inflamată, 38.
Puncte roșii și vezicule cu areolă roșie, cu usturime și mâncărime, 39.
Pustule după paisprezece zile, 37.
Coșuri pe partea laterală a frunții, parțial umplute cu puroi (după trei zile), 7.
Erupție pe față, îndeosebi pe frunte, care apare și dispare, 35.
Eritem al feței; mai puțin pronunțat în jurul marginilor părului; mai accentuat la nivelul pleoapelor. Obrajii, buza superioară și nasul, de un roșu-închis și moderat tumefiate. Conca auriculară, îndeosebi marginea ei, tumefiată și roșu-aprins; părțile învecinate erau foarte tumefiate și roșii. Pleoapele erau edematoase, iar de pleoapele inferioare atârnau pungi edematoase; cu căldură la nivelul feței și senzație violentă de ciupire (mâncărime), care tulbura somnul. Puls normal, 33.
(Rezultat repetat al utilizării tincturii de Arnica asupra sa și asupra altora).
Erupție deasupra osului malar, 36. [820.]
Erupție pe obraji, ca variola; mai ales sub ochi, 5.
Coș de ambele părți ale buzei superioare (după două zile), 7.
Coș în șanțul buzei superioare, la mijloc, cu roșeață de jur împrejur și durere tensivă, 5.
Pustulă acneică mică, supurând rapid, sub comisura labială dreaptă, 24.
Mai multe vezicule în mijlocul buzei inferioare, conținând un lichid limpede și uscându-se curând în cruste, 25.
Coșuri în nas și sub nas, umplute cu puroi la vârfuri, cu durere ca de ciupire, 1.
Coș pe partea laterală a gâtului, care, atunci când este atins, înțeapă și doare ca și cum ar fi ulcerat (după patruzeci și opt de ore), 1. [Acest tip de coș este dureros la atingere, înconjurat de o margine roșie, inflamată: este extrem de asemănător unui furuncul. Prin urmare, furunculele sunt vindecate de Arnica. Homeopatic, Arnica poate fi utilizată ca preventiv împotriva furunculelor la persoanele predispuse la acestea. Știu acest lucru din experiență. -H.]
Inflamație erizipelatoasă a mâinii stângi, aceasta fiind acoperită cu vezicule mari și mici care dădeau pielii aspectul unei piei de rinocer, 37.
Erupție pe palme, care provoacă exfolierea completă a pielii; mâinile au un aspect scuamos, iar pielea este întrucâtva crăpată în pliuri, 39.
Coș pruriginos între police și degetul arătător; la atingere, o durere fină, înțepătoare, ca și cum în el s-ar afla o așchie (după patruzeci de ore), 1. [830.]
Durere arzătoare, când într-o parte, când în alta a pielii, 1.
Senzație de frig, când într-un loc, când în altul al pielii, 1.
Dureri sfâșietoare trecătoare, dar violente, în momente diferite și în diferite părți ale pielii, 24.
Senzație vie de înțepături pe întreaga suprafață a corpului, 13.
(Durere cu înțepături, arsură și mâncărime în piele, ici și colo, resimțită când stă culcat pentru siestă; dispare curând de la sine și prin scărpinare), 1.
Mâncărime a pielii, 25.

SOMN ȘI VISE

Căscat (după o jumătate de oră), 7.
Căscat frecvent, 1.
Căscat frecvent, seara, fără senzație de somn, 1.
Căscat și întinderea membrelor, însoțite de dilatarea pupilelor, fără senzație de somn (după o oră), 1. [840.]
Căscat (odată cu greața), 25.
Senzație de somn, 27.
Senzație de somn (după o jumătate de oră), 1.
Somnolență, 20.
Toropyeală neobișnuită înainte de prânz, 23.
Seara, i se face somn prea devreme, 1.
I se face somn prea devreme seara, 5.
Senzație de somn în timpul zilei (după două ore), 7.
I se face foarte somn după ce a mers mult timp în aer liber; atunci nu este dispus nici să vorbească, nici să gândească, deși înainte fusese foarte vesel, 4.
Mult somn, 1. [850.]
Nu poate adormi seara; dar dimineața doarme cu atât mai mult, 1.
Insomnie cu anxietate, ca și cum s-ar datora căldurii, până la ora 2 sau 3 dimineața, 1.
Insomnie și stare de veghe până la ora 2 sau 3 după miezul nopții; acestea sunt însoțite de mâncărime înțepătoare, ca de ciupire, ici și colo, 1.
Seara doarme câteva ore; după aceea rămâne complet trează până la ora 5 dimineața; apoi cade într-un somn profund până la ora 9 înainte de prânz, 1.
Trezire neobișnuit de matinală, cu imposibilitatea de a adormi din nou, 24.
Tresăriri bruște, ca de spaimă, în timp ce adoarme, 8.
În timp ce adoarme, noaptea, este trezit de o senzație neobișnuită de căldură în cap; aceasta este urmată de anxietate cât timp este treaz; se teme de atacuri asemănătoare și că ar putea avea un acces apoplectic (după zece ore), 6.
Somn agitat, 25.
Somn agitat și redus, 25.
Scâncete în timpul somnului (după două ore), 1. [860.]
Vorbire tare și neinteligibilă în timpul somnului, fără a fi însoțită de vise care să poată fi rememorate, 1.
Tresărirea și smucirea capului înapoi în timpul somnului, 1.
Se ridică brusc în timpul somnului, 1.
S-a culcat moleșit și epuizat; somnul, foarte tulburat; s-a trezit de șase sau șapte ori, visând de fiecare dată că murea și că patul era înconjurat de prieteni, 35.
Eliminare involuntară de fecale în timpul somnului, 1.
Treziri frecvente, cu emisii de spermă (a doua noapte), 8.
Somn agitat și tulburat de vise, 26.
Somn agitat, întrerupt frecvent de vise, 26.
Somn plin de vise, 1.
Somnul îi este plin de vise și nu îl înviorează; se simte ca și cum nu ar fi dormit deloc, 1. [870.]
Când este pe jumătate adormit, visează timp de câteva ore; cel care visează manifestă multă nehotărâre, 1.
Vise vii, care nu pot fi rememorate, 8.
Vise vii spre dimineață; în timp ce visează, vorbește tare și este trezit de aceasta (a șasea zi), 7.
Revin viziunile pe care le văzuse în visele din noaptea precedentă, 10.
Vise anxioase despre viziuni pe care le văzuse în vise anterioare, 7.
Vise foarte vii, 25.
Vise vii, plăcute, 25.
Vise vii, primele plăcute, cele din urmă provocând anxietate, 8.
Vise anxioase, apăsătoare, întreaga noapte; îi vlăguiesc în mare măsură puterile, 1.
Visează întreaga noapte că este copleșită de reproșuri; la trezire, abia a putut înțelege că toate acestea fuseseră doar un vis, 1. [880.]
Are vise îngrozitoare, țipă tare în timpul somnului; aceasta îl trezește, 1.
Vise înspăimântătoare cu câini și pisici negre de talie mare, imediat după ce adoarme seara, 1.
A visat oameni jupuiți; aceasta i s-a părut îngrozitor, 2.
Vise despre lucruri înspăimântătoare, despre trăsnet, morminte etc., 9.

FEBRĂ

Senzație de frig în tot corpul, deși de fel este călduros (după o oră), 1.
Frisoane cu tremurături, fără sete, 1.
Senzație de frig mai ales seara, 1.
Senzație externă și internă de frig la o oră după durerea de cap și anxietate constantă, 1.
Un fior violent îl străbate când cască, 4.
Un fior violent îl străbate când merge, 3. [890.]
Când se trezește din somn, ziua sau noaptea, simte o senzație internă, continuă, de frig, fără însă nicio tremurătură, 1.
Dimineața, simte frig când este în pat; senzația de frig începe înainte de a se ridica și continuă întreaga perioadă de dinaintea prânzului, 10.
Tremurături în tot corpul și la nivelul capului, concomitent cu căldură în cap și roșeață și căldură a feței, însoțite de răcoarea mâinilor și de senzația că șoldurile, spatele și suprafața anterioară a brațelor ar fi contuzionate, 1.
Dimineața, când este în pat, are o senzație de frig în partea dreaptă pe care stătea culcat (după un sfert de oră), 2.
Senzație de frig în spate și în partea anterioară a coapselor, dimineața devreme, 1.
Căldură în tot corpul, 15. [A se vedea nota la S. 537. -Hughes.]
Căldură uscată în tot corpul, după trezirea de dimineață devreme, 1.
Căldură uscată în pat, cu sete violentă; căldura devine intolerabilă pentru el; încearcă să se dezvelească, dar simte frig când se dezvelește sau chiar când face cea mai mică mișcare în pat, 1.
Val de căldură la nivelul feței și senzație de căldură plăcută a corpului (după o jumătate de oră), 2.
Accese scurte și repetate de anxietate, cu căldură trecătoare în tot corpul, 1. [900.]
După ce stă culcat un timp fără să se miște, simte că îi este cald, mai ales în regiunea capului; este obligat să-și schimbe mereu poziția, 1.
Valuri paroxistice de căldură în spate, 1.
Febră dimineața; mai întâi, senzație de frig, apoi un acces de căldură, 1.
Căldură internă intensă, mâinile și picioarele fiind reci, însoțită de frisoane în tot corpul, 10.
Transpirație, 12.
Transpirații frecvente, 22.
Transpirație ușoară la trezirea din somn, 8.
Piele mai umedă decât de obicei, pe piept și pe suprafața internă a brațelor, 26.
Transpirație crescută în timpul nopții, 26.
Emanațiile au miros acru, 1. [910.]
Transpirație nocturnă, acră, 1.
Mai multe episoade trecătoare de transpirație în tot corpul, noaptea, însoțite de anxietate, 1.

ARNICA. CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), Devreme, cefalee stupefiantă; la trezire, cefalee violentă; durere înțepătoare în frunte, etc.; devreme, durere ca de contuzie în articulația dreaptă a maxilarului; devreme, uscăciune a gurii; devreme, după trezire, gust amar în gură; devreme, eructații, etc.; devreme, greață, etc.; în pat, tensiune în partea inferioară a regiunii epigastrice; devreme, elimină o cantitate de urină; devreme, în pat, senzație de slăbiciune, etc.; după ridicare, tuse uscată, etc.; devreme, răgușeală; devreme, la trezire, senzație ca de o povară de sânge în piept; la ridicarea din pat, senzație dureroasă în josul spatelui; devreme, în pat, junghiuri în antebrațul stâng; în pat, senzație de frig; în pat; senzație de frig în partea dreaptă; devreme, senzație de frig în spate, etc.; devreme, după trezire, căldură uscată în tot corpul; febră.
( Înainte de amiază ), Greață, etc.
( La amiază ), În timpul mesei, căldură într-un obraz.
( După-amiaza ), Când se întinde, durere în gâtlej, etc.; junghiuri în glandul penisului.
( Spre seară ), Căldură uscată la nivelul feței; durere artritică în picior, etc.
( Seara ), Când adoarme, coriză; valuri de căldură la nivelul feței; apetit enorm; lipsa apetitului; când se întinde, senzație ca de pocnituri în trahee; tracțiune, etc., în al treilea deget al mâinii drepte, etc.; durere în piciorul afectat; senzație de frig.
( Noaptea ), Epistaxis sever; eforturi de vărsătură; diaree, etc.; în timpul somnului, scaun involuntar; în timpul somnului, tuse; membrele inferioare dureroase; transpirație crescută; sudoare acră; transpirații trecătoare în tot corpul.
( În jurul miezului nopții ), Transpirație generală.
( Între orele 3 și 8 P.M. ), Cefalee apăsătoare.
( Când merge în aer liber ), Cefaleea apăsătoare revine; senzație de greutate, etc., în mușchii de sub articulațiile extremităților, slăbiciune în picioare și brațe; partea dreaptă pare prea grea.
( După mersul în aer liber ), Lipsă de dispoziție pentru gândire; durere arzătoare în spate; picioarele par obosite; somnolență foarte mare.
( În pat ), Căldură uscată, etc.; la cea mai mică mișcare, simte frig.
( Aplecarea capului înainte ), Presiune, etc., în vertebrele cervicale cele mai de jos.
( Suflarea nasului ), Durerile se intensifică; partea dreaptă a abdomenului este dureroasă.
( Respirația profundă ), Durere tăietoare deasupra ombilicului; junghiuri în sânul stâng; junghiuri în regiunea lombară.
( Inspir ), Presiune tăietoare prin ambele părți ale toracelui; junghi în partea dreaptă a spatelui.
( Tuse ), Cefalee; junghiuri în cap; junghiuri în frunte; partea dreaptă a abdomenului este dureroasă; junghiuri în regiunea lombară.
( Plâns ), La copii, tuse.
( La masă ), Vertij brusc.
( După masă ), Un fel de sughiț suprimat.
( În timpul mesei ), Durere de dinți sfâșietoare, etc.
( Când stă drept ), Durere în umărul stâng.
( Extensia articulației tarsiene ), Junghiuri în piciorul drept.
( Când cască ), Fiori violenți de tremur.
( Culcat ), Durere în vârful degetului mare al piciorului; înțepături, etc., în piele.
( Când stă culcat nemișcat ), Îi este cald, etc.
( Culcat pe partea stângă ), Durere în regiunea ficatului.
( Între mese ), Gust de ouă stricate în gură.
( După masă ), Senzație de plenitudine în epigastru, etc.
( În timpul masticației ), Durere a gingiilor, etc.
( La sfârșitul micțiunii ), Durere tăietoare în orificiul uretrei.
( După micțiune ), Junghiuri în uretră; arsură mușcătoare în uretră.
( Mișcare ), Durerile se intensifică; sensibilitate dureroasă a articulațiilor, etc.; toate articulațiile oaselor, etc., toracelui sunt dureroase; senzație ca de nod în spate; greutate în toate membrele, etc.; junghiuri în articulația pumnului.
( Mișcarea părților ), Durere arzătoare la colțurile gurii; durere în articulația dreaptă a maxilarului.
( Mișcarea capului ), Simte ca și cum totul s-ar roti împreună cu ea; junghiuri în cap.
( Mișcarea gâtului ), Tumefierea ganglionilor cervicali este dureroasă.
( Mișcarea mâinii ), Pocnituri, etc., în pumnul drept.
( Deschiderea ochilor ), Indispoziție grețoasă a stomacului.
( Presiune ), Dureri în stomac; durere în epigastru; durere în partea dreaptă a gâtului; durere ascuțită în falanga unui deget al mâinii drepte.
( Ridicarea și așezarea în șezut în pat ), Cefalee.
( Ridicarea capului ), Tumefierea ganglionilor submaxilari este dureroasă.
( Ridicarea ochilor ), Durere înțepătoare în frunte.
( Citit ), Durere apăsătoare în frunte.
( Reflecție ), Durere apăsătoare în frunte.
( La ridicare ), S-a simțit rău, etc.
( Ridicarea și sprijinirea pe picior ), Durere în coapsă.
( Frecare ), Arsură a buzei superioare; junghiuri pe fața internă a coapsei.
( În timpul repausului ), Destinderea părții drepte a abdomenului; durere sfâșietoare, cu zvâcniri, pe fața dorsală a mâinii stângi; senzație de pocnituri în partea inferioară a gambei.
( Când apucă ceva ), Slăbiciune a mâinilor.
( Punerea piciorului jos ), Partea dreaptă a abdomenului este dureroasă; durere sfâșietoare pe fața inferioară a degetului mare al piciorului.
( Strănut ), Durere în mușchii gâtului.
( Șezut ), Durere sfâșietoare în membrele inferioare; presiune în mijlocul coloanei vertebrale; coapsa întinsă; durere în articulația șoldului stâng; presiune în mușchii coapsei.
( Vorbire ), Tumefierea ganglionilor cervicali este dureroasă.
( Orice sunet ), Durerile se intensifică.
( Aplecare ), Cefalee; cefalee cu smucituri, etc.; durere în șale.
( Întinderea părților ), Durere între scapulă și coloana vertebrală.
( După cină ), Plânge, etc.
( Când stă în picioare ), Senzație de plenitudine în epigastru, etc.; junghiuri sub coastele false stângi; eforturi de împingere, etc., în rect; tensiune de-a latul pieptului; tensiune în mușchii gambei.
( La fiecare pas ), Durere tăietoare deasupra ombilicului.
( Înghițire ), Arsură în gât.
( Înghițirea lichidelor fierbinți ), Arsură a limbii.
( Vorbit ), Durerile se intensifică.
( Atingere ), Dinții sunt dureroși; tumefierea ganglionilor submaxilari este dureroasă; partea dreaptă a abdomenului este dureroasă; durere în genunchi; coșul înțeapă, etc.
( Întoarcerea capului spre stânga ), Durere în partea dreaptă a gâtului.
( Vărsătură provocată ), Confuzie a capului, etc.
( Când merge ), Transpirație ușoară; senzație continuă de frig.
( Mers ), Senzație de leșin; vertij; durere apăsătoare în frunte; presiune în regiunea splinei; durere în partea dreaptă a abdomenului; senzație de pocnituri în trahee; tensiune de-a latul pieptului; spută striată cu sânge; durere cu junghiuri în stern; împunsături tăietoare între scapule; junghiuri în regiunea lombară; durere în coapse; presiune în tibie; la ridicarea piciorului stâng, etc.; senzație de târâre în talpa stângă; junghiuri în degetele picioarelor.
( Urcarea scărilor ), Durere apăsătoare în frunte; durere în genunchiul drept.
( În apropierea unei sobe calde ), Durere apăsătoare în frunte.
( Plâns și lamentație ), Tuse.
( Căscat ), Durere tensivă în mușchii gâtului.
Ameliorare.
( Seara ), Durere în jumătatea stângă a frunții.
( Mișcare în aer liber ), Durere în globul ocular drept.
( Mers în aer liber, răcoros ), Mai bine.
( Contact ), Mâncărimea coapsei.
( După ce mănâncă ), Durerea de dinți dispare; durerea de stomac.
( Exercițiu fizic ), Senzație ca de o povară de sânge în piept.
( Eliminarea gazelor ), Durere în partea dreaptă a abdomenului.
( Lăsarea mâinilor să atârne ), Durere sfâșietoare în articulația pumnului stâng.
( Culcat ), Cefalee; presiune în epigastru, etc.
( Culcat pe spate ), Senzație de tensiune de-a latul pieptului.
( Rezemarea capului pe partea dureroasă ), Junghiuri în cap.
( Ridicare ), Durerea din gâtlej dispare.
( Frecare ), Senzație de târâre pe nas; durere sfâșietoare în genunchiul stâng.
( Scărpinare ), Junghi în mușchii abdominali; mâncărime a articulațiilor degetelor.
( Stat în picioare ), Senzație de leșin.
( După un scaun fluid ), Tenesme.

SUPLIMENT: ARNICA. Surse.

40, J. Epps, M.D., Lancet, 1840-1 (2), p. 365, o doamnă a aplicat tinctura pe bătături; 41, Dr. Morrison, Month. Hom. Rev., 1873, p. 471, domnișoara O. B., suferind de durere de dinți, a frecat locul cu puțină tinctură-mamă; 42, 43, 44, Jas. C. White, M.D., Bost. Med. and Surg. Journ. vol. xcii, 1875, p. 61, cazuri de acțiune toxică a tincturii asupra pielii; 45, E. W. Berrigde, U. S. Med. Invest., New Ser., vol. iv, 1876, p. 573, un băiat a luat 200th (Lehrmann); 46, același autor, un băiat, æt. nouă ani, pacient, a luat 1000th (Jen.); 47, J. Fayrer, M.D., Practitioner, vol. xvi, 1876, p. 52, efectele aplicării tincturii; ( 48 până la 58, A Imbert Gourbeyre, M.D., Memoir on Arnica, adresat World's Hom. Con., la Philad., 1876); 48, Madame C. a luat două linguri; 49, un bărbat, æt. șaizeci și nouă de ani, a căzut de la cinci sau șase metri și s-a simțit atât de zdrobit, încât a luat o doză dintr-un decoct preparat din 30 de grame de flori de Arnica în două pahare cu apă; 50, Ferrand Journ. de Chim. Méd., sept., 1869, un bărbat, æt. treizeci de ani, a înghițit 15 grame de tinctură; 51, Ferrand, Journ. de Chim. Méd., sept., 1869, o femeie a luat două cești dintr-o infuzie preparată cu o pintă de flori; 52, Berlin, Central f. d. Med. Wissen, nov., 1874, un muncitor a înghițit dintr-o singură înghițitură 60 până la 80 cc. de tinctură, deces după treizeci și opt de ore; 53, Beilt, Dict. des Sci. Méd., 1812, după o cădere, un bărbat a fost îndopat cu un decoct din flori; 54, Guillemot, Étude sur les Prop. Physiol. et Thérap. d. l'Arnica, un student a luat 18 grame de tinctură alcoolică de Arnica; 55, Attomyr, Primeiner Naturg. der Krank., Wien, 1851, un bărbat, æt. cincizeci de ani, și-a frecat mâna și piciorul rănite cu o tinctură slabă; 56, Blake, Month. Hom. Rev., sept., 1874, doamna W., æt. cincizeci de ani, a aplicat pe glezna sa luxată o pânză îmbibată cu tinctură pură; 57, un ofițer a aplicat o compresă cu Arnica pură pe o hidrartroză a genunchiului stâng; 58, efecte asupra unui pacient; 59, Chas. W. Earle, M.D., Chicago Med. Journ. and Exam., vol. xxxv, 1877, p. 267, dl L. a aplicat tinctura pe o leziune ușoară a genunchiului, aceasta venind în contact și cu alte părți; 60, D. Dyce Brown, M.D., Month. Hom. Rev., vol. xxii, p. 171, o doamnă, æt. cincizeci și patru de ani, a avut leucoree și apoi o scurgere sangvinolentă, cu toate senzațiile care însoțeau de obicei menstruația, a luat Arnica 3d, de trei sau patru ori pe zi, iar ulterior 200th; 61, R. S. Harnden, New Remedies, 1878, p. 357, un bărbat a aplicat tinctura pe bontul brațului său, care fusese amputat.

Pierderea poftei de mâncare la cină, timp de două zile consecutive, 45.
Imediat după ce a băut-o, a simțit o durere arzătoare în gât, care a persistat; cinci minute mai târziu, durere violentă în epigastru, care a durat un sfert de oră; concomitent, căldură și transpirație, care au obligat-o să-și schimbe cămașa. A existat și o oarecare greață. După o jumătate de oră, un scaun redus cantitativ, cu colici. După această crampă dureroasă a stomacului, a urmat o dorință aproape irezistibilă de a dormi. Am sosit la patruzeci de minute după accident. Am găsit pacienta în pat, cu fața roșie, pulsul frecvent, pielea fierbinte, gâfâind și neplângându-se de nimic altceva decât de somnolență, 48.
A fost cuprins imediat de o arsură violentă în stomac, urmată de colici, 52.
Senzație ca și cum abdomenul ar fi fost despicat în întregime; mai rău la aplecare, 46.
Primul efect a fost apariția unei mâncărimi îngrozitoare la degetele de la picioare, care a împiedicat-o să doarmă în cea mai mare parte a nopții. Celelalte efecte, cele care au tulburat-o cel mai mult și au fost cele mai dureroase, au apărut dimineața; fața era umflată și dureroasă, durerea fiind usturătoare, mai ales sub ochi; exista o căldură intensă a feței; pacienta prezentând, este de remarcat, cele trei caracteristici ale inflamației: tumefacție, durere și căldură. Pe lângă aceste simptome, au apărut pete pe obraji și pe frunte, care, împreună cu tumefacția, nu au dispărut timp de trei zile, lăsând apoi fața aspră, 40.
Erizipel întinzându-se pe obrazul stâng, de la marginea inferioară a mandibulei până la scalp, cu iritație intolerabilă și tulburare generală considerabilă, 41.
Joi am luat patru pilule de Arnica 3d, iar a doua zi trei. Spre seară, fața a început să mă doară. În dimineața următoare mă simțeam foarte rău; am luat devreme o pilulă și încă una în jurul orei 12 M., dar starea feței s-a agravat, iar până seara prezentam toate semnele unui erizipel; a trebuit să mă culc, să acopăr fața cu făină și să iau cu regularitate Bell. și Aconite. În acest timp m-am simțit extrem de bolnavă. Am rămas în pat până luni dimineața, când tumefacția scăzuse, după care m-am însănătoșit treptat. Am avut erizipel atât de des, încât mă neliniștește întotdeauna. Câteva zile mai târziu, după două globule din potența 200 într-o zi și o globulă în ziua următoare, am lipsit de acasă de la 9.45 A.M. până la 4 P.M., intrând și ieșind din magazine. La aproximativ o oră după ce am revenit, fața mi s-a înfierbântat și a început să se umfle, dar numai puțin. Totuși, era rigidă și neplăcută, așa că am luat Aconite și, deși sunt încă mai roșie decât de obicei și ușor rigidă, nu am avut niciun alt efect neplăcut, 60.
Un domn în vârstă de șaizeci și cinci de ani a alunecat și și-a julit partea inferioară a spatelui, pe care s-a aplicat tinctură de Arnica. La scurt timp s-a simțit o mâncărime intensă la nivelul spatelui, care a determinat frecarea viguroasă a zonelor respective. La examinare, pielea era deja foarte congestionată, iar iritația zonelor s-a accentuat în timpul zilei și al nopții. A doua zi, pielea spatelui, aproape până la umeri, se afla într-o stare de hiperemie activă și era deja acoperită de nenumărate papule. Procesul inflamator s-a extins rapid în jos, aproape până la genunchi, și anterior, pe abdomen și organele genitale. În câteva zile, aceste regiuni prezentau toate aspectele caracteristice eczemei acute în diferitele sale stadii de evoluție: hiperemie generală, papule, vezicule, suprafețe excoriate și exsudative și cruste. Simptomele subiective erau mâncărime intensă, înțepături și arsură în aceste regiuni. Aproape niciun articol de îmbrăcăminte nu putea fi suportat în contact cu pielea în timpul zilei, iar somnul a fost aproape imposibil timp de câteva nopți, însă starea generală era doar ușor afectată, 42. [920.]
Dimineața, fiecare porțiune a tegumentului care fusese atinsă de Arnica era ușor roșie și tumefiată, eritematoasă (a doua zi); tumefacția și roșeața s-au accentuat, o oarecare febră (a treia zi); vezicule între degete și pe genunchiul stâng (a patra zi); vezicule pe porțiuni din toate tegumentele (cu excepția pleoapelor) care veniseră în contact cu Arnica, eczemă (a cincea zi); ochiul aproape vindecat; tegumentele mai puțin tumefiate; mâncărime și arsură considerabile; pustule în jurul marginilor zonelor afectate (a șasea zi); mâncărime și arsură intense și mâncărime a toracelui și abdomenului. Examinarea a evidențiat o roșeață abundentă sau congestie vasculară a întregii suprafețe și prezența a ceea ce Wilson ar numi probabil eczema erythematosum (a șaptea zi); erupția de pe corp dispărând; formarea de cruste pe picioare; degetele aproape vindecate (zilele a opta până la a douăsprezecea); crustele se desprind; pruritul dispare; pielea nouă are aspect sănătos (zilele a treisprezecea până la a cincisprezecea), 59.
Un domn în vârstă de șaizeci de ani a aplicat pe brațul drept, deasupra cotului, o fomentație cu tinctură de Arnica, în două zile consecutive. În câteva zile, regiunea s-a înroșit și s-a tumefiat în ansamblu, iar în ziua următoare aplicărilor m-a consultat. Brațul, de la cot până la umăr, era considerabil tumefiat, de un roșu viu și acoperit, în jumătatea inferioară a acestei regiuni, de o erupție foarte densă de papule, dintre care multe se transformaseră deja parțial în coșuri. În regiune se simțeau mâncărime și arsură intense, care au încetat treptat pe măsură ce inflamația s-a remis. Sub tratament, eflorescența nu a progresat până la stadiul vezicular, iar pielea a revenit ulterior la starea normală în zece sau paisprezece zile, 43.
Brațul a început să se umfle și să se acopere de mici papule, apoi de vezicule și, în cele din urmă, să devină excoriat. Întregul braț a devenit intens roșu; tumefacția, mâncărimea și arsura, însoțite de durere, fiind foarte intense, iar scurgerea de ser de pe suprafața excoriată fiind continuă, 61.
Tumefacție apărută după forțarea încheieturii mâinii, pe care s-a aplicat Arnica; a urmat un erizipel vezicular al întregului braț, care a durat trei săptămâni. Un an mai târziu a avut erizipel al gambei, după aplicarea de Arnica pe o excoriație. A folosit, pentru durerea de dinți, o gargară cu 15 sau 20 de picături de tinctură la un pahar cu apă; gura și buzele s-au inflamat; a urmat un erizipel sever al feței, care a durat zece zile, 58.
Pe o încheietură a mâinii cu entorsă am aplicat o soluție slabă de tinctură de Arnica. În câteva zile au apărut pe piele câteva papule mici, dar au dispărut repede, iar suprafața părea sănătoasă. Aproximativ șase zile mai târziu am venit în contact cu o urzică, ce a înțepat foarte ușor încheietura. În aceeași seară a apărut o iritație violentă a regiunii, iar pielea încheieturii și a antebrațului, corespunzând exact zonei pe care fusese aplicată inițial tinctura, a devenit fierbinte, dureroasă și afectată de o senzație intolerabilă de mâncărime și arsură. În ziua următoare starea era mult mai gravă. Pielea era foarte inflamată, iar durerea se extindea în sus de-a lungul brațului până la axilă, vasele limfatice fiind foarte dureroase. Pielea era roșie, indurată și acoperită cu plăci de caracter eczematos, 47.
Inflamația mâinii, care a căpătat o roșeață scarlatiniformă, urmată de erizipel, 55.
Un domn, æt. cincizeci și doi de ani, și-a tratat genunchiul cu entorsă prin fomentații cu tinctură de Arnica și apă. După două zile de utilizare, genunchiul a devenit roșu, roșeața extinzându-se în jos pe gambă aproape până la gleznă, iar pe această suprafață s-a dezvoltat în câteva zile o erupție generalizată de papule. Un proces asemănător, dar mai puțin sever, a apărut după încă o zi sau două pe suprafața internă a regiunii corespunzătoare de pe celălalt membru inferior. Eflorescența de pe membrele inferioare nu a trecut în general în stadiul vezicular, ci a rămas la intensitatea maximă timp de o săptămână, după care s-a remis foarte treptat sub tratament. La trei zile după folosirea fomentațiilor a început o inflamație a pielii feței, care s-a agravat până când l-am văzut, la o săptămână după accidentare. Întreaga față era atunci foarte tumefiată, de culoare roșu-închis și acoperită spre periferie de papule și vezicule, în timp ce în porțiunile centrale exista o exsudație foarte abundentă de ser din numeroase puncte excoriate, care pe alocuri se întărise, formând cruste. Veziculele și papulele de pe frunte erau dispuse în grupuri proeminente și izolate, fiecare alcătuit din două sau trei elemente. Simptomele subiective constau în principal din mâncărime intensă, cu ușoară arsură, care au provocat o suferință considerabilă timp de câteva zile, 44.
Erizipel în decurs de douăsprezece ore. O bandă de inflamație lată de aproximativ trei inci, înconjurând aproape complet articulația gleznei; culoare purpuriu-închis, partea superioară ridicată în flictene mari și aplatizate, partea inferioară ușor supurată, piciorul și gamba întrucâtva edematoase; tumefacția se întindea pe câțiva inci; întreaga regiune era extrem de sensibilă și avea mai degrabă aspectul unei opăriri sau arsuri severe decât orice altceva; tulburarea generală era foarte ușoară, cu excepția celei produse de lipsa somnului; un ochi era ușor inflamat, iar pleoapele erau tumefiate; o mică placă de erizipel pe palma mâinii drepte, 56.
Două zile mai târziu, tumefacție enormă a genunchiului și coapsei. După alte două zile, diminuarea tumefacției, dar apariția pe genunchi a unei erupții eczematoase, cu bule lenticulare aglomerate, care a durat trei săptămâni. Întrucât compresa atinsese în mod firesc și genunchiul drept, a apărut eczemă și aici, mai puțin severă, dar la fel de persistentă; aceasta era prezentă și pe degetele mâinii care atinsese Arnica. Erupția era foarte dureroasă, 57.
Tresăriri violente, anxietate extremă, senzație de constricție la nivelul inserțiilor diafragmei, paloare, transpirație rece, puls mic și frecvent, mișcări convulsive ale membrelor, alternând cu tremurul întregului corp, 49. [930.]
După douăzeci de minute a avut o cefalee violentă, vertij, greață și vărsături; acestea au durat o oră, fiind urmate de somnolență și somn profund, 50.
Vărsături persistente, vertij, convulsii, 53.
Vărsături violente, cefalee intensă, diaree holeriformă, dureri epigastrice și colici, slăbiciune generală, tremurături ale extremităților, puls foarte lent și mic, 51.
În cinci minute, pulsul i-a scăzut de la 70 la 64; la început neregulat, a devenit curând filiform și scăpa de sub deget. A resimțit o angoasă precordială insuportabilă; i se părea că inima i se oprește și că urma să înceteze să mai bată; într-adevăr, aplicând mâna pe regiunea precordială, se puteau percepe slăbiciunea și intermitența contracțiilor cardiace. Fața i-a devenit palidă și aproape imediat a urmat o mare slăbiciune musculară; genunchii i-au cedat și a simțit dorința de a se așeza, căreia i-a putut rezista numai printr-un mare efort de voință. Existau contracții fibrilare ale unor fascicule musculare izolate, manifestate mai ales în regiunea maxilarelor, și un fel de constricție a tâmplelor. Urmărim cu degetele apofizele spinoase ale tuturor vertebrelor dorsale. Presiunea nu dă naștere niciunui fenomen, însă pe măsură ce degetul coboară și apasă pe vertebrele dorsale se resimte o senzație vie și bruscă de rău și apar câteva smucituri involuntare ale mușchilor cefei și spatelui; capul este aruncat înapoi, iar trunchiul se redresează. La nivelul ultimei vertebre dorsale, senzația de rău provocată de presiune este atât de intensă, încât pacientul se sustrage examinării noastre. Această localizare destul de neobișnuită a durerii, la nivelul ultimei vertebre dorsale, ni se pare remarcabilă; vom studia cu atenție fenomenele care o însoțesc. Presiunea provoacă durere la nivelul taliei numai în acest punct; aceste dureri iradiază spre epigastru; pacientul se plânge de sufocare și de o senzație ca de greutate pe piept. Aceste simptome destul de alarmante nu au durat mai mult de douăzeci de minute. După o jumătate de oră mai persistau doar o mare slăbiciune, deprimare, paloare, o senzație de gol în cap, un ușor tremur al mâinilor, o oarecare greață, apoi o mare somnolență. Această stare a durat până seara. La ora 10 P.M., pulsul era încă slab și neregulat, temperatura 36 6/10° C.; noaptea a fost destul de bună. Starea de boală s-a încheiat în ziua următoare prin câteva scaune moi, cu tenesme, 54.

Arnica montana