Semecarpus Anacardium, Linn.

Ordin natural , Anacardiaceæ.

Denumire comună , Nucă de marcat.

Preparare , Triturarea stratului nucii aflat între coajă și miez.

Surse. [Nr.

1 până la 8 , din (Archiv. și) Hahnemann Chr Kr. (experimentări efectuate cu nucă pulverizată și tinctură).]

1 , Hahnemann; 2 , Herrmann; 3 , Hartmann; 4 , Gross; 5 , Franz; 6 , Langhammer; 7 , Becher; 8 , Stapf; 9 , Reil (Z. f. H. K., 2, 44); 10 , Trinks (Z. f. H. K., 2, 131); 11 , Fox (Z. f. H. K., 1, 117).

PSIHIC

Iluzii ale imaginației; își închipuie că își aude numele strigat de vocea mamei și a surorii sale, aflate foarte departe; însoțite de teama unei nenorociri și de neliniște, 7.
Veselie excesivă, 1.
După-amiaza este mai vesel decât înainte de amiază; de îndată ce trece somnolența de după masa de prânz, este mai vesel și mai dispus să lucreze (după treizeci și opt de ore), 5.
Râde când ar trebui să fie serios, 1.
Când se ocupă de lucruri serioase, este silit să râdă din cauza unei gâdilături în epigastru; când se ocupă de lucruri caraghioase, se poate abține de la râs, 1.
Tristețe, 1.
Înainte de amiază este extrem de ipohondru, abătut și deznădăjduit, cu purtări stângace și copilărești; toate mișcările sale sunt extrem de stângace și lente (după a treia zi), 5.
Iluzie melancolică; își închipuie că în camera alăturată se află un catafalc, pe care zace fie prietenul său, fie el însuși, 1.
Este despărțit de întreaga lume și are atât de puțină încredere în sine, încât deznădăjduiește că va putea face ceea ce i se cere, 1.* [10.]
Este foarte indiferent și insensibil; nici obiectele agreabile, nici cele dezagreabile nu-i stârnesc interesul; timp de opt zile, 1.
*În timp ce mergea se simțea neliniștit, ca și cum cineva l-ar fi urmărit; suspecta tot ce se afla în jurul său, 1.
Teamă anxioasă și îngândurare, când meditează la soarta sa prezentă și viitoare, 6.
Teamă anxioasă și irascibilitate, 4.
Neliniște, teamă de o nenorocire amenințătoare, 7.
Viitorul îi pare primejdios, ca și cum nu i-ar fi rezervate decât nenorocire și pericol; lipsă de încredere în propriile puteri și deznădejde, 1.
Neliniște în toate acțiunile sale; totul îi pare mai înspăimântător; își închipuie că este înconjurat de dușmani; apoi îi este cald, iar sângele pare să fiarbă în el (zilele a șaptea și a opta), 1.
Neliniște lăuntrică, ce nu-i dădea nicio clipă de pace; se îngrijora din cauza fiecărui fleac, ca și cum acesta ar duce la un mare necaz; cu teamă față de viitor, 1.*
Seara, neliniște și teamă, după veselie pe tot parcursul zilei, 6.
Iritabil și înclinat să contrazică, 4. [20.]
O mică jignire îl înfurie peste măsură, făcându-l să izbucnească în violență fizică, 1.*
Dispoziție iritabilă toată ziua; tot ce-l înconjura îi făcea o impresie dezagreabilă, 6.
Dispoziție posomorâtă și iritabilă, cu dorința de a ieși în aer liber, 7.
Excesiv de iritabil și prost dispus, 8.
Foarte iritabil și prost dispus; extrem de sensibil la toate contrarietățile, 1.
Interpretează totul în sens rău și devine violent, 1.*
Imaginație intensificată; se gândește neîncetat la câte un lucru nou, de care mintea se agață cu forță, 1.
Mintea îi este mult mai animată decât înainte; îi place să întreprindă analize pătrunzătoare, dar orice efort de acest fel provoacă o cefalee sfâșietoare și apăsătoare în frunte, tâmple și occiput, 5.
Excitație extremă a imaginației, cu numeroase proiecte, seara, între orele 9 și 10; nu-și poate controla atenția; treptat, mintea devine obtuză, astfel încât rămâne fără nicio idee (după șaisprezece ore), 5.
Fără dispoziție de a face ceva, 1. [30.]
Orice fel de activitate intelectuală îi este dificilă, ca într-un fel de distragere a atenției, 8.
Groază de muncă; se teme să întreprindă chiar și cea mai mică muncă; nimic nu-i place, 8.
Mintea este foarte confuză, ca și cum ar fi pe cale să înceapă o răceală, 1.
Confundă prezentul cu viitorul, 1.
Dimineața devreme, după un somn profund, nu este în stare să înțeleagă nici cel mai neînsemnat lucru; simte confuzie și gol în cap, 3.
Obtuzitatea simțurilor, cu confuzie în cap și prostrație, 8.
Memorie sporită și mai vie; își amintește spontan cele mai mici împrejurări din vremuri demult trecute; ar putea învăța cu ușurință pe de rost dacă atenția nu i-ar fi distrasă de alte gânduri, pe care însă le poate controla cu ușurință (după o oră și jumătate), 3.
Obtuzitatea simțurilor, cu neliniște; abia percepe ceea ce se petrece în jurul său, 1.
Anacardium slăbește facultatea de înțelegere (Matthiolus).
*Mare slăbiciune a memoriei; nu-și poate aminti nimic; uită imediat totul, 1. [40.]
Își amintește cu dificultate; nu reține nimic în memorie; îi lipsesc ideile și pierde curând firul subiectului fără să-și dea seama, 3.
Diminuarea imaginației și a memoriei după-amiaza; nu-și poate aminti nimic (după cinci, șase ore), 3.
Poate reflecta numai asupra unui subiect care i-a fost propus; nu-și amintește nimic de la sine, 1.
Memoria este foarte deficitară dimineața devreme, mai ales în privința numelor individuale, 3.
După-amiaza, memoria sa este mai bună decât înainte de amiază, deși amintirile îi vin abia după momentul în care avea nevoie de ele; totuși, înțelege cu ușurință ceea ce citește, deși nu-și amintește în întregime (după a treia și a patra zi), 3.
Gândurile dispar, 8.

CAP

Își simte capul foarte greu întreaga zi, 1.
Dimineața devreme, după ce se ridică, își simte capul atât de confuz și greu, încât abia și-l poate ține; este nevoit să se întindă din nou, 1.
Senzație surdă și dureroasă de confuzie la nivelul capului când stă întins în pat într-o poziție incomodă, 7.
Vertij, ca și cum toate obiectele sau el însuși s-ar clătina; este nevoit să se sprijine pentru a-și menține echilibrul (prima zi), 1. [50.]
Vertij; aproape că a căzut, 1.
Vertij la mers, ca și cum toate obiectele ar fi prea îndepărtate, 1.
*Vertij la aplecare, cu senzația că se învârte în cerc (după treisprezece ore), 6.
Vertij, cu întunecarea vederii, 4.
Capul i se clatină, 4.
Amețeală la nivelul capului, ca după băuturi spirtoase, 1.
Amețeală puternică după o plimbare, după-amiaza, 1.
Întregul cap s-a umflat, 10.
Căldură în cap, 1.
Presiune ocazională în cap, 1. [60.]
Presiune în partea dreaptă a capului, întreruptă de junghiuri violente (după trei sferturi de oră), 3.
Presiune surdă, dinspre exterior spre interior, ici și colo, în mici zone ale capului, 4.
Dureri sfâșietoare repetate în întregul cap, cu frisoane în tot corpul, deprimare și neliniște; acestea nu-i permit să rămână într-un singur loc; revin întotdeauna la fiecare a treia zi, 4.
Cefalee sfâșietoare în timpul muncii grele (după a patra zi), 3.
Durere sfâșietoare repetată în partea dreaptă a capului, a feței și a gâtului și, imediat după aceea, zumzet înaintea urechii stângi, 4.
Cefalee violentă, măcinătoare, seara, 1.
Junghiuri ascuțite prin partea stângă a capului, pătrunzând adânc în creier, 4.
Junghiuri surde, tremurătoare, în partea stângă a regiunii superioare a capului; sunt doar incipiente și nu devin distincte, 4.
Orice efort mintal provoacă în creier o senzație ca de contuzie, 1.
Cefalee pulsatilă, 1. [70.]
Câteva smucituri violente, astfel încât ar vrea să țipe tare; pornesc din spate și traversează partea stângă a regiunii superioare a capului și fruntea (după o jumătate de oră), 4.
Cefaleea este mai intensă în timpul mișcării, 3.
Pustule tari, roșii, pe frunte și în unghiul aripii stângi a nasului, cu senzație ca de rană, timp de câteva săptămâni, 8.
Senzație surdă și dureroasă de confuzie la nivelul frunții, coborând până la rădăcina nasului, 4.
Cefalee constrictivă în frunte, cu dispoziție extrem de irascibilă, crescând de la o oră la alta, însoțită de o durere violentă, măcinătoare, care se diminuează pentru câteva clipe prin apăsarea puternică a frunții; în cele din urmă, durerea cuprinde întregul cap, cu o senzație dureroasă ca și cum o bandă întinsă s-ar întinde de la ceafă până la urechi; este nevoit să se întindă; durerea durează de la ora 5 P.M. până în dimineața următoare, 4.
Durere constrictivă violentă în partea dreaptă a frunții, mai ales la marginea externă a orbitei, 4.
Cefalee apăsătoare, ca o ciupitură, în partea anterioară a capului, cu dureri sfâșietoare izolate către frunte (după douăzeci și patru de ore), 7.
Durere de cap, mai ales în frunte, năucitoare, apăsătoare, provocând vertij; când ședea, era pe punctul de a cădea spre stânga (după două ore, două ore și jumătate), 6.
Presiune din exterior asupra frunții, deasupra sprâncenei stângi (după două ore), 6.
Presiune puternică în unghiul dintre oasele frontal și nazal (după trei zile), 2. [80.]
Presiune în frunte, în fiecare dimineață la trezire; mai intensă la mers, ca și cum creierul ar fi zguduit, 1.
Presiune surdă în centrul frunții, crescând la intervale lente, devenind din ce în ce mai profundă și extinzându-se treptat, seara, peste întreaga parte anterioară a capului, 4.
Presiune violentă în partea dreaptă a frunții, dinspre interior spre exterior, 3.
Presiune surdă care pare să iasă prin eminența frontală dreaptă, 4.
Compresiune și presiune surdă sub eminența frontală stângă, 4.
Durere sfâșietoare cu înțepături în frunte, deasupra ochiului drept, 2.
Durere măcinătoare în jumătatea dreaptă a părții anterioare a capului, mai ales de-a lungul marginii orbitei; ameliorată de o presiune externă puternică (și în timpul mesei), însoțită de o durere intolerabilă, ca și cum un corp greu ar fi împins cu forța acolo; durerea se diminuează seara, în pat, când stă întins cu locul dureros pe braț; la adormire, dispare complet, 4.
Mâncărime a frunții, 1.
Coșuri nedureroase, cu areole roșii, în partea superioară a tâmplei stângi (după nouă ore), 6.
Compresiune simultană în ambele tâmple, 4. [90.]
Presiune spre interior și strângere în ambele tâmple, cu constricție continuă a părții superioare a capului; dispar spre seară, 4.
De mai multe ori, în timpul respirației, un junghi prelungit, care se întinde de la tâmplă spre frunte (după cinci ore și jumătate), 3.
Presiune violentă în regiunea tâmplei drepte, 2, 3.
Durere sfâșietoare în creier, imediat deasupra tâmplei drepte, 2.
Presiune dinspre exterior spre interior în tâmpla stângă, 4.
Dureri sfâșietoare bruște, ascuțite, pătrunzătoare și ca o mușcătură în tâmplă, extinzându-se în creier (după trei ore), 3.
Presiune sfâșietoare în tâmpla stângă, 2.
Dureri sfâșietoare ascuțite, apăsătoare, în tâmpla stângă, 3.
Dureri fulgerătoare și sfâșietoare în tâmpla stângă, 5.
Cefalee, cu junghiuri în tâmpla stângă, 1. [100.]
Durere apăsătoare în creștetul capului, la tuse sau la o inspirație profundă, 1.*
*Presiune surdă, ca de la un dop, în partea stângă a vertexului, 4.
Senzație de confuzie, mai întâi în partea stângă, apoi în partea dreaptă a capului, 4.
Zvâcniri repetate frecvent în partea stângă a capului, jos, imediat înaintea urechii, 4.
Durere de tracțiune în partea stângă a capului, 1.
Presiune în occiput, în partea dreaptă (după trei ore), 7.
Durere sfâșietoare care începe în partea inferioară a occiputului, în dreapta, și ajunge până la frunte (după treizeci și cinci de ore), 2.
Cefalee sfâșietoare în occiput, în accese distincte, succesive, care ajung până la tâmplă (după o jumătate de oră), 3.
Durere de tracțiune în frunte, în partea stângă a vertexului și în occiput, 2.
Dureri fulgerătoare, zvâcnitoare, și sfâșietoare în occiput și tâmple, mai ales când își apleacă capul pe spate (după două ore), 3. [110.]
Numeroase furuncule mici pe scalpul păros, de mărimea unei semințe de in; sunt dureroase la atingere sau la scărpinare, 6.
Mâncărime violentă a scalpului păros, 1.

OCHI

Ochiul stâng umflat și închis, 10.
Ochi dureroși, fără roșeață, 1.
Presiune violentă asupra ochilor, mai ales asupra celui stâng și în cantusul extern al acestui ochi, când privește mult timp un singur obiect (o jumătate de oră), 2.
*Presiune surdă, ca de la un dop, pe marginea superioară a orbitei drepte, extinzându-se în creier, cu năucirea întregii părți a capului, 4.
Durere reumatică sfâșietoare în ochiul stâng (mai accentuată în pleoape), care se extinde până la tâmple, 5.
Pleoapele atât de umflate, încât abia putea vedea, 10.
Pleoapele îi păreau umflate, dar fără durere, 10.
Senzație în ochi ca și cum ar fi ceva între globul ocular și pleoapa superioară, ceea ce îl face să se frece, 2. [120.]
Pare că ceva se freacă între globul ocular și pleoapa inferioară, 4.
Zvâcniri ale pleoapelor; își închipuie că trebuie să fie vizibile, 4.
Presiune, ca de la un urcior, în cantusul intern drept și în cartilajele tarsale învecinate, 2.
Presiune sub cantusul extern stâng (după două ore), 2.
Durere ca și cum un dop ar fi împins sub marginea superioară a orbitelor și ar atinge globii oculari, 4.*
Presiune asupra globului ocular, dinainte spre înapoi sau de sus în jos, 2.
Durere sfâșietoare în globii oculari și orbite, dimineața, la mers (după douăzeci și patru de ore), 5.
Dilatare mare a pupilelor (după treisprezece, paisprezece și nouăsprezece ore; reacție), 6.
Contracția pupilelor (după paisprezece ore), 6.
Pupila ochiului drept se micșorează pentru scurt timp (după patruzeci și opt de ore), 7. [130.]
Vedere încețoșată, ca și cum ochii ar fi plini cu apă, ceea ce îl obligă să clipească des; seara (după șaisprezece ore), 3.
Miopie; nu poate distinge nimic la distanță, în timp ce vede clar tot ceea ce este ținut aproape de ochi, 5.
Sensibilitate mare a ochilor la lumină, 1.
Pâlpâire frecventă înaintea ochilor, 1.
Flacăra unei lumini pare să pâlpâie și să se întunece și să se lumineze alternativ; privind fix lumina, a văzut că ardea constant, 1.
Seara, lumina pare să fie înconjurată de un halou, 1.*

URECHE

Zvâcniri în urechea externă, 1.
Durere ca de ulcerație în ureche, mai ales la înghițire, 1.
Durere în ureche, ca de ulcerație, la strângerea dinților, 1.
Presiune dureroasă asupra urechii externe, 1. [140.]
Senzație în spatele urechilor ca și cum locul ar deveni dureros, ca o rană; este nevoit să-l frece, 4.
Durere sfâșietoare violentă de-a lungul marginii superioare a cartilajului urechii drepte, 4.
Durere violentă, sfâșietoare și înțepătoare, în urechea externă stângă (după douăzeci și patru de ore), 4.
Durere sfâșietoare în urechea stângă, coborând pe obraz, 1.
Senzație de contracție ca o crampă în conca stângă (după o jumătate de oră), 3.
Senzație de obstrucție în urechea stângă, ca de la vată; nu auzea la fel de bine cu această ureche ca și cu cealaltă (după o jumătate de oră), 2.
Junghiuri violente în urechea stângă, 1.
Dureri sfâșietoare, înțepătoare și surde în vârful antitragusului urechii stângi, 4.
Durere de tracțiune în spatele urechii stângi, 1.
Contracție ca o crampă în meatus auditorius stâng, cu presiune asupra timpanului, 5. [150.]
Durere spasmodică, ca o crampă, în meatus auditorius externus, 3.
Zvâcnire dureroasă în meatus auditorius drept, 4.
Tracțiune dureroasă în meatus auditorius internus stâng (după trei sferturi de oră), 2.
Zvâcniri în meatus auditorius stâng, la intervale scurte, foarte dureroase, ca și cum un nerv ar fi întins sau ca niște șocuri electrice, 4.
Mâncărime în ureche și eliminarea unei materii brune, 1.
Uneori auzea atât de slab, încât nu observa când cineva deschidea zgomotos ușa; adesea auzul îi era atât de acut, încât auzea, prin uși duble, oamenii mergând în anticamere (după cincizeci și patru de ore), 7.
Zumzet în urechi, 1.
Vuiet înaintea urechii, 1.
Furnicături în urechea dreaptă, 4.

NAS

Coșuri, cu areole roșii, la unghiul aripii drepte a nasului, 6. [160.]
Pustule roșii pe sept, în nara dreaptă, cu durere la atingere, 2.
Obstrucția nărilor posterioare, ca de o cantitate mare de mucus, 3.
Strănut, 4.
Coriză violentă, care durează patru săptămâni, 1.
Coriză fluentă violentă după strănuturi frecvente, cu lăcrimare, 1.
Coriză severă, seara (după patruzeci și opt de ore), 5.
Sângerare nazală după suflarea violentă a nasului, 1.
Coriză uscată, 1.
Durere de scurtă durată în nas, precum cea provocată de frigul prea intens, care îi face ochii să lăcrimeze, 1.
Durere contractivă în partea anterioară a nasului, ca de frig intens, cu lăcrimare, 1. [170.]
Senzație ca de contuzie în partea stângă a nasului; durerea pare a fi în os, 4.
Mirosul pare să fi dispărut aproape complet, deși nasul nu este obstruat (după cinci ore), 2.
Miros iluzoriu, ca de iască arzând, dimineața devreme, la ridicare, 1.
Miros constant înaintea nasului, ca de excremente de porumbel sau de găină, mai ales când își miroase hainele sau corpul (după două ore), 5.

FAȚĂ

Fața a început să se umfle, începând de la ochi, 10.
Paloare accentuată a feței la scurt timp după administrarea medicamentului, 8.
Culoare palidă, bolnăvicioasă și trasă a feței, fără însă alte simptome, 1.
Paloarea feței, fără senzație de frig (imediat), 7.
Persoana pare bolnavă, cu ochii încercănați și cearcăne albăstrui timp de câteva zile (la scurt timp după administrarea medicamentului), 8.
Arsură violentă la nivelul feței, 10. [180.]
Căldură uscată la nivelul feței și al întregului cap, cu confuzie a capului și aspect palid; în același timp, pielea sa este fierbinte, fără ca el însuși să perceapă aceasta, 8.
După masă, căldură la nivelul feței și epuizare, 8.
După prânz, căldură la nivelul feței, cu acumulare de salivă dulceagă în gură și sete violentă, 5.
Partea stângă a feței extrem de umflată și acoperită cu numeroase vezicule mici, asemănătoare celor variolice, 10.
Herpes alb, scuamos, pe obrazul drept, aproape de buza superioară (după patru ore), 6.
Durere de tracțiune în osul obrazului drept, 2.
Apăsare surdă asupra osului obrazului stâng, 4.
Apăsare surdă la nivelul feței, în mijlocul obrazului, ca și cum locul ar fi strâns cu un clește, 4.
Uscăciunea buzelor și a colțurilor acestora, 1.
Uscăciune arzătoare a marginilor externe ale buzelor, aproape ca de piper, 3. [190.]
Frecvent, durere de tracțiune în mandibulă, mai ales seara, 1.
Dureri sfâșietoare repetate frecvent în ramura dreaptă a mandibulei, 4.
Dureri sfâșietoare ocazionale în articulațiile maxilarului (după patruzeci și două de ore), 3.
Supurație și durere într-un loc de sub bărbie, unde existase un furuncul cu doi ani înainte, 4.
Vezicule mici pe bărbie, care elimină lichid când se sparg, 10.
Arsură violentă la nivelul bărbiei, 10.
La exterior, arsură pe bărbie și apăsare surdă, extinzându-se în sus pe partea stângă a bărbiei, ca după raderea cu un brici tocit, 4.

GURĂ

Dureri sfâșietoare în toți dinții, revenind la intervale, 4.
Durere de dinți când ia ceva cald în gură, câteva zvâcniri, mai degrabă apăsătoare decât de tracțiune, 1.
Dinții par mai lungi, noaptea, în pat, cu o durere apăsătoare, 1. [200.]
Durere de tracțiune în gingii și în rădăcinile molarilor inferiori din partea stângă, 2.
Tracțiune crampiformă în șirul inferior de dinți din partea dreaptă, urcând până la ureche (la scurt timp după administrarea medicamentului), 4.
Durere tensivă și de tracțiune într-un molar cu o cavitate, extinzându-se până la ureche, timp de câteva zile, la ora 10 seara, 8.
Durere sfâșietoare violentă în dinții din partea stângă, 10.
Durere într-unul dintre incisivii inferiori, ca și cum în el ar fi fost răsucită o scobitoare, agravată de contactul cu limba și de aerul liber (a doua zi), 7.
Umflarea gingiilor, 1.
Sângerarea gingiilor la o frecare ușoară, 1.
Limba este albă și aspră, ca o răzuitoare de fier (după trei ore), 6.
Greutate a limbii și senzație ca de umflare, astfel încât nu poate continua să vorbească, 1.
Vezicule dureroase în gură, 1. [210.]
O cantitate de lichid îi pătrunde în gură și în gât, provocând o senzație de greață în piept, 5.
Gust fad și neplăcut al alimentelor, prezent și fără a mânca, 1.
Gust fad al berii, 1.
Uscăciune amară în gură și în gât, 1.
Gust amar în gură după fumatul tutunului, 1.
Totul are pentru el gust de saramură de hering, 1.
Tutunul nu are gust, ci provoacă numai usturime, 1.
După-amiaza, vorbirea sa este mai fermă și mai sigură decât înainte de amiază, 1.
Când vorbește, îi este greu să rostească anumite cuvinte, ca și cum limba i-ar fi prea grea, 1.

GÂT

Mucus dens și vâscos pătrunde în gât, obstruând în același timp nările posterioare (după o oră), 5. [220.]
Înțepături ca de ace, când ici, când colo, extern, la nivelul gâtului, 4.
Uscăciunea gâtului, care dispare mâncând, înainte de amiază, 5.
Senzație de asprime în gât, 1.
Senzație de asprime în gât, cu ton grav al vocii, după masă, 5.
Apăsare puternică în gât, de ambele părți ale laringelui, care uneori împiedică deglutiția, 2.
Apăsare în scobitura gâtului, 4.
Apăsare surdă, bruscă, ca de o greutate, în partea stângă a gâtului, 4.
Împunsături lente și surde, venind din ambele părți ale urechilor și în cavitățile lor, ca și cum două dopuri boante ar pătrunde pentru a se întâlni în centru, 4.
Își simte gâtul ca și cum ar fi excoriat și dureros, 1.
Senzație ca de zgâriere în gât, 4, 8. [230.]
Mâncărime frecventă în gât, 5.
Poftă mare de mâncare, apăsare la stomac și greață până la vărsături, după masă, chiar și fără efort, 1.
Nu are poftă pentru prânz; totuși, ia masa și o savurează, deoarece este ora prânzului; pâinea însă are un gust puțin amar, 5.
Uneori, foame violentă; alteori, deloc, 1.
Sete constantă; când bea însă, respirația i se întrerupe și este obligat să-și înghită băutura puțin câte puțin, 1.
Eructații de lichid, repetate frecvent, care îl sufocă, 4.
Eructații cu durere spasmodică la stomac, 1.
Eructații după băuturi și alimente lichide, 1.
Eructații după masă, care produc arsură în gât, 1.
Eructații goale, dimineața devreme, 4. [240.]
Sughiț, 5.
Senzație de indispoziție în capul pieptului, între mese, cu anxietate ca în urma unei entorse; fără însă greață propriu-zisă și cu gust plăcut în gură și poftă bună de mâncare, 1.
Câteva feluri de mâncare care, în general, îi plac foarte mult îi provoacă o repulsie atât de mare, încât ar vrea să verse, 1.
Greață intensă, dimineața devreme, 1.
Greață, dimineața devreme, cu senzație de stomac gol, 1.
Greață violentă spre seară, acumulare constantă de apă în gură și, în cele din urmă, vărsături, urmate de aciditate intensă în gură, 1.
Greață, cu eforturi de vomă care revin la scurt timp după ce bea apă rece, apoi vărsarea acestei ape, cu senzația ca și cum o bilă mare ar presa esofagul, depărtându-i pereții, 1.
Zguduire în capul pieptului, la fiecare pas, după fiecare masă, 1.
Bolboroseală și fermentație în capul pieptului, 4.
Apăsare surdă și sensibilă în capul pieptului, apărând și dispărând lent, 4. [250.]
Apăsare surdă, la intervale, deasupra și în apropierea capului pieptului, în timpul mesei, 4.
Apăsare și tensiune în capul pieptului, după fiecare masă, 1.
Apăsare slabă, cu tracțiune, în capul pieptului, care dispare după masă; la mers în aer liber (după douăsprezece ore), 5.
Durere apăsătoare și de tracțiune sub capul pieptului, la mers (după zece ore și jumătate), 5.
Înțepături dureroase, compresive, în capul pieptului, la inspir și expir, care nu pot fi ameliorate prin nicio poziție sau prin contact (după patru ore), 6.
Mai întâi, senzație ca pe nemâncate în capul pieptului, apoi apăsare în stomac întreaga zi și senzație ca de eliminare împiedicată a gazelor, atât în sus, cât și în jos, precum și lipsa poftei de mâncare, 1.
Arsură care urcă din stomac în gât, 1.
Arsuri la stomac după supă, ca un aer acru în esofag, cu senzație de constricție, 1.
Durere contractivă violentă în stomac, ameliorată prin aplecare, agravată de ridicarea brațului și la întoarcerea corpului, 1. [260.]
Apăsare la stomac provocată de reflecție și de eforturi intelectuale, 1.
Apăsare la stomac după masă, 1.
După un mic dejun ușor, apăsare în regiunea stomacului, spre abdomen, ca și cum ar fi mâncat prea mult, 1.
Apăsare la stomac după masă, cu senzație de epuizare extremă și moleșeală, cu sete intensă (după trei zile și jumătate), 5.
În timpul prânzului, aproape toate simptomele dispar; reapar după două ore, 4.

ABDOMEN

Apăsare în regiunea ficatului, la o oră după masă, 1.
Junghiuri în hipocondre, la inspirație, uneori în partea dreaptă, alteori în cea stângă, 4.
Junghiuri în hipocondrul stâng, 1.
Junghiuri surde în regiunea splinei; par a fi parțial în torace, parțial în cavitatea abdominală, 2.
Apăsare în regiunea ombilicului, ca și cum acolo s-ar fi format ceva dur, cu senzația, la respirație, vorbire și mai ales la tuse, că abdomenul ar plesni; la atingerea regiunii, apare o durere cu caracter de apăsare și tensiune, 1. [270.]
Durere în jurul ombilicului, ca și cum un dop bont ar fi presat în intestine, 4.*
Junghiuri surde, intermitente, la nivelul ombilicului, 4.
Junghiuri ascuțite, dureroase, deasupra ombilicului, în partea dreaptă, care îl fac să tresară, 4.
Apăsare puternică într-un punct mic deasupra și dedesubtul ombilicului și în partea stângă a abdomenului, 2.
Apăsare surdă imediat sub ombilic, agravată prin apăsarea locului și prin respirație; la scurt timp după masă, 4.
Contracție ca o ciupitură într-un punct mic din partea stângă, lângă ombilic, la respirație (după o jumătate de oră), 3.
Junghiuri surde în cavitatea abdominală, nu departe de ombilic, 2.
O durere tăietoare, rapidă, în abdomen, în partea dreaptă, 1.
Înțepături arzătoare, regulate ca pulsațiile, extern, în partea dreaptă a abdomenului, sub coastele scurte, 4.
Junghiuri trecătoare, scurte, în mușchii părții stângi a abdomenului, imediat sub coastele scurte, 4. [280.]
Împunsături ca de la un instrument bont, în partea dreaptă, lângă ombilic (după șase ore), 4.*
Junghiuri foarte dureroase și surde, în partea stângă, lângă ombilic, 4.
Umflarea abdomenului, la scurt timp după cină, ca și cum ar fi mâncat prea mult, 4.
După masă, gazele se deplasează prin abdomen, ca după un purgativ, 1.
Borborisme și ciupituri continue în abdomen, 4, 2.
Borborisme continue în abdomen, mai ales în regiunea ombilicului, 1.
Durere tăietoare și ciupituri în abdomen, ca din cauza flatulenței sau a frigului, cu tenesme (după patru și douăzeci și două de ore), 6.
Ciupituri în abdomen în timpul defecației, 2.
Ciupituri și crampe în abdomen (după douăsprezece ore), 5.
Durere colicativă în abdomen, aparent în intestine (după șapte ore), 2. [290.]
Accese de colică, mai mult tăietoare decât ca o ciupitură, care apar când gazele rămân blocate în abdomen, 1.
Abatere hipocondriacă după masă; există o apăsare în abdomen, de jos în sus, iar el se simte extrem de slăbit atât trupește, cât și mintal (după șase ore), 5, 8.
O durere lancinantă bruscă, în val, pătrunde în abdomen ca un fulger, 4.
Durere ca și cum ceva din abdomen s-ar răsuci, urmată de apăsare (după treizeci și două de ore), 6.
La îndoirea corpului pe spate, intestinele sunt dureroase, ca și cum s-ar fi scurtat spasmodic, înainte de prânz, 1.
Junghiuri izolate, ascuțite, în abdomenul inferior, 1.
Apăsare surdă, intermitentă, dinăuntru în afară, deasupra inelului abdominal, 4.
Junghiuri surde, care pătrund profund, la nivelul spinelor osului iliac stâng, 4.

SCAUN ȘI ANUS

Varicele rectului se micșorează și încetează să mai fie dureroase, cu excepția unei senzații ca de rană când persoana începe să meargă (efect curativ), 1.
Tenesme; nu poate elimina nimic; rectul pare astupat, 5.* [300.]
Tenesme frecvente în timpul zilei, timp de multe zile, fără să poată elimina vreodată ceva, 1.*
Tenesme constante; eliminarea nu are loc imediat; există o răsucire și frământare dureroasă în intestine, transversal de-a curmezișul abdomenului, 3.
Prurit frecvent la nivelul anusului, 1.
Prurit al anusului după o îmbrățișare, 1.
Nevoie de defecație de trei ori pe zi; simțea nevoia, dar, când mergea să defecheze și se așeza, nevoia dispărea; rectul nu-și îndeplinea funcțiile; trebuia să se forțeze considerabil, chiar și când scaunele erau foarte moi, 1.
Era obligat frecvent să meargă la defecație; totuși, elimina de fiecare dată doar puțin; scaunele erau întâi moi, apoi tari, 1.
În fiecare zi, două sau trei scaune obișnuite, eliminate cu mare dificultate, 1.
Nevoie de defecație după masă, resimțită mai mult în partea superioară a intestinelor, 1.*
Diaree noaptea, urmată de constipație, 1.
Diaree apoasă frecventă; eliminarea necesitând totuși un efort considerabil, 1. [310.]
În timpul eliminării materiilor fecale și mai ales după aceea, apăsare surdă în mușchii abdominali, accentuată de inspirație, imediat sub ombilic, 4.
Căscat și eructații după scaun, 1.
Scaune de culoare foarte palidă (după patruzeci și opt de ore), 1.

ORGANE URINARE

Prurit al uretrei, 1.
Nevoie constantă de a urina, 1.
Nevoie frecventă de a urina, dar se elimină puțină urină (primele patru ore), 6.
Eliminări frecvente, în cantități mici, de urină limpede, apoasă, 3.
Dimineața devreme, înainte de micul dejun, eliminări frecvente de urină limpede, apoasă, 4.
Este obligat să se ridice noaptea pentru a urina; cu toate acestea, urinează din nou la ora obișnuită, 4.
Urina este tulbure în timpul eliminării, depune un sediment murdar și, când este agitată, arată ca argila, 4.

ORGANE SEXUALE. [320.]

Durere tăietoare de-a lungul penisului, 1.
Eliminare de lichid prostatic odată cu un scaun normal, 1.
Eliminare de lichid prostatic odată cu un scaun dificil, 1.
Eliminare de lichid prostatic după eliminarea urinei, 1.
Prurit voluptuos continuu al scrotului, care excită dorința sexuală (după două ore), 1.
Dorință sexuală extremă, 1.
Dorință sexuală dimineața devreme, după trezire, cu erecția penisului, 3.
Lipsa excitabilității dorinței sexuale (primele zece zile), 1.
Emisie de spermă noaptea, fără vise erotice (după douăzeci și șapte de ore), 6.
Durere sfâșietoare în mons veneris, 1.

APARAT RESPIRATOR. [330.]

Tuse care începe cu gâdilătură în laringe și sufocare, 1.
Accese zguduitoare de tuse, asemănătoare acceselor de tuse convulsivă, declanșate de fiecare dată când vorbește, 1.
Tuse zguduitoare, care nu-i permite să doarmă noaptea, 1.
Tuse scurtă, mai ales după-amiaza, cu expectorația unei substanțe vâscoase, cenușiu-gălbuie, 1.
Tuse scurtă, cu expectorație purulentă, 1.
Tuse scurtă, seacă și iritativă, după masă, afectând gâtul ca și cum ar fi excoriat (după trei zile), 5.
Tuse seacă și iritativă, după masă, afectând gâtul ca și cum ar fi excoriat (după trei zile și jumătate), 5.
Accese periodice de tuse, numai în timpul zilei; își pierde suflul; la fiecare trei sau patru ore, 1.
Tuse dimineața devreme, 1.
Accese severe de tuse, cu frisoane, care durează ore întregi, încep la ora 4 dimineața și survin de mai multe ori în cursul zilei (după paisprezece zile), 1. [340.]
Tuse violentă după cină, cu vărsarea alimentelor, 1.
Tuse severă seara, în pat, care face ca sângele să-i urce la cap, 1.
Tuse nocturnă, cu senzație de excoriație în gât, 1.
Tuse aproape numai în timpul nopții și mai severă decât în timpul zilei, 1.
Tuse mai severă noaptea decât ziua; timp de mai multe zile, 1.
Tuse cu junghiuri în frunte sau într-o parte a capului, 1.
Tuse cu durere în occiput, 1.
Tuse însoțită de o nevoie de obicei zadarnică de a strănuta, 1.
Tuse cu căscat după acces, 1.
Scuipă sânge când tușește (a patra zi), 1. [350.]
Respirație scurtă, mai ales după masă și în poziție șezândă, 1.

TORACE

Neliniște în torace, aparent în jurul inimii, mai ales înainte de prânz (a patra zi), 1.
Apăsare pe torace, mai ales în poziție șezândă, cu senzație de plenitudine; ar dori să scape de acest simptom vărsând (după zece ore), 2.
Apăsare toracică, ca o constricție, extinzându-se spre axile, cu dificultate la respirație (după douăzeci și patru de ore), 2.
Apăsare în torace, cu plâns, care o ameliorează, 1.
Astm; apăsare în torace (după zece ore), 1.
Apăsare în torace în timpul expirației, cu presiune asupra sternului (după o oră și jumătate), 5.
Apăsare în torace, cu anxietate interioară și căldură, 1.
Durere de tracțiune în mușchii toracelui, 1.
Senzație de tresărire în mușchiul pectoral la ridicarea brațului, 1. [360.]
Senzație ca de rană și de jupuire în torace, accentuată de inspirație (imediat), 4.
Junghiuri izolate, ascuțite, în torace, 1.
Junghiuri ascuțite, pulsatile, în torace, deasupra inimii (după optzeci de ore), 4.
Prurit pe torace, 1.
Înțepături cu prurit coroziv, ca de ace cu gămălie, la ultima coastă falsă, 2.
Apăsare bruscă, rapidă, în partea dreaptă a toracelui, aproape de axilă; o simte în același timp în partea opusă a spatelui, fără nicio influență asupra respirației, 1.
*Apăsare surdă, ca de la un dop, în partea dreaptă a toracelui, 4.
Apăsare din exterior deasupra mamelonului drept, 2.
Tracțiune în valuri în partea stângă a toracelui, 4.
Junghiuri surde în partea stângă a toracelui, la o lățime de palmă sub axilă, 4. [370.]
Junghiuri ascuțite în partea superioară a sânului stâng, care au împiedicat-o mult timp să se ridice de pe scaun; apoi, o senzație de greutate apăsătoare în acel loc, 1.
Durere sfâșietoare, cu oarecare apăsare, în partea stângă a toracelui, ajungând până la nivelul inimii, ca și cum întreaga parte ar fi strivită, mai ales la aplecare (după zece ore), 5.
Înțepături pulsatile, intermitente, ca de ace, în partea stângă a toracelui, aproape de gât (după trei ore și jumătate), 6.
Înțepătură constrictivă, ca de ac cu gămălie, extern, la coastele false stângi (după patru ore), 6.
Anxietate apăsătoare în regiunea sternului, fără durere, ca și cum nu ar putea rămâne în cameră, ci ar trebui să iasă în aer liber și să fie foarte ocupat, 1.
Apăsare rapidă asupra sternului, ca de la o lovitură, când adoarme în timpul zilei, 1.
Senzație în spatele sternului, ca și cum ar exista un loc dureros, ca de rană, în torace, 1.
Apăsare surdă pe o porțiune a marginii drepte a sternului, 4.
Respirație scurtă; se simte apăsat în regiunea sternului, 1.
Durere tăietoare în regiunea precordială, 4. [380.]
Junghiuri ascuțite în regiunea precordială, extinzându-se de acolo spre regiunea lombară, 4.*
Junghiuri în partea stângă a regiunii precordiale, accentuate la respirație și mers și reapărând când mersul era reluat, 4.
Junghiuri severe în regiunea precordială la respirație, 1.
Junghi în regiunea precordială noaptea, la respirație, 1.

INIMĂ ȘI PULS

Junghiuri scurte care străpung inima dintr-o parte în alta, succedându-se câte două, 5.

GÂT ȘI SPATE

După cap, a început să se umfle gâtul, 10.
Rigiditatea mușchilor gâtului, cu durere de tensiune, mai ales la mișcarea rapidă a capului după ce fusese ținut nemișcat; mai redusă în timpul mișcării continue (după cincizeci și două de ore), 7.
Rigiditatea cefei, 1.
Rigiditate și tensiune apăsătoare în ceafă, în occiput și între omoplați, la trezire, atât în repaus, cât și în mișcare, 1.
Rigiditate dureroasă a părții drepte a gâtului, două zile la rând, dimineața devreme, la trezire; stătuse culcat pe acea parte; durerea era declanșată de cea mai mică mișcare și mai ales de întoarcerea capului spre partea dureroasă (după patru până la cinci zile), 3. [390.]
Rigiditate contractivă dureroasă în partea stângă a gâtului, aproape de occiput; durerea este resimțită în repaus; nu împiedică mișcarea capului și nici nu este intensificată de aceasta (după două ore), 3.
Apăsare surdă, intermitentă, ca produsă de o povară grea, în partea dreaptă a gâtului și pe partea superioară a umărului stâng, aparent în os, 4.
Apăsare cu revenire lentă în unghiul format de gât și partea superioară a umărului, 4.
Apăsare ca de crampă sub omoplați și în apropierea lor, dinspre exterior spre interior (după o jumătate de oră), 2.
Furnicături în omoplați sau senzație ca și cum aceștia ar fi amorțit, 4.
Pocnitură în omoplat la ridicarea brațului, 1.
Durere în partea dreaptă a omoplatului, aproape de coloana vertebrală, ca după șederea continuă într-o poziție aplecată, 4.
Junghiuri sfâșietoare lângă omoplatul drept, extinzându-se spre exterior, 1.
Apăsare lancinantă violentă imediat sub omoplatul stâng, fără a influența respirația (o oră și jumătate), 3.
Junghiuri ascuțite în partea externă a omoplatului stâng, 4. [400.]
Junghiuri surde în omoplatul stâng, revenind lent și provocând o durere sfâșietoare care se extinde în toate direcțiile, 4.
Împunsături fine și surde, în exterior, în jumătatea dreaptă a suprafeței externe a omoplatului stâng, la intervale scurte, 4.
Durere sfâșietoare între omoplați, 1.
Pocnituri în vertebrele cervicale, la aplecare, 1.
Rigiditate dureroasă în spate la îndreptarea corpului în poziție șezândă; durerea dispare când stă aplecat, 1.
Tracțiune reumatică de-a lungul spatelui, 5.
Junghiuri obtuze în regiunea lombară, 4.

MEMBRE ÎN GENERAL

Dureri sfâșietoare repetate, în accese, simultan în membrele superioare și inferioare, 4.
Greutate în brațul și piciorul stâng, la mers, 1.

MEMBRE SUPERIOARE

Înțepături cu mâncărime, ca de ace, sub umeri, dispărând prin frecare, 4. [410.]
Mâncărime și gâdilare în ambele axile, obligându-l să se frece (după un sfert de oră), 4.
Tensiune lancinantă dureroasă în brațe, la întinderea și extinderea lor; de la articulații în jos, de-a lungul mușchilor flexori; la îndoirea brațelor înapoi apar pocnituri în articulații, mai ales în umeri, cu durere ca și cum brațul ar fi luxat, 4.
Noaptea nu poate sta culcat mult timp pe aceeași parte, deoarece brațele încep să-l doară ca și cum ar fi contuzionate, 4.
Apăsare în brațul drept, aparent simultan în mușchi și oase, cu moleșeală în acestea, 2.
Brațul stâng amorțește, 4.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în brațul stâng, 1.
Coșuri cu areole roșii și puroi la vârf, pe porțiunea inferioară a brațului, cu mâncărime dureroasă în timpul mișcării brațului, îmbiind la scărpinat (după douăsprezece ore), 6.
Durere apăsătoare (spasmodică) în mușchii brațelor, la mers în aer liber și în poziție șezândă, seara, 6.
Durere ca de contuzie, frecventă, în omoplatul și brațul drept, astfel încât abia își poate ridica brațul, 4.
Durere reumatică de tracțiune în brațul drept, de la umăr până la plica cotului, cu senzație de rigiditate în braț, 5. [420.]
Zvâcnituri dureroase în brațul stâng, deasupra plicii cotului, 4.
Apăsare surdă, ca un murmur mocnit, în brațul stâng, aparent în măduva osului, foarte dureroasă și intermitentă, 4.
Lovituri ca produse de un corp greu, foarte dureroase, în mijlocul brațului stâng (imediat), 4.
Apăsare dinspre exterior spre interior, ici și colo în antebrațe, scurtă, dureroasă (imediat), 4.
Zvâcnituri ca de crampă în tot antebrațul, la o lățime de palmă deasupra încheieturii mâinii stângi (imediat), 4.
Senzații apăsătoare de zgâriere pe osul antebrațului, în repaus, 5.
Tracțiune ca de crampă în antebrațul drept, de la încheietura mâinii până la cot, 4.
Durere apăsătoare în mușchii antebrațului drept, la scris (după treisprezece ore), 6.
Apăsare ca de crampă în antebrațul stâng, mai violentă la apăsare și devenind, la mișcare, o apăsare sfâșietoare, 2.
Durere violentă ca de crampă în antebrațul stâng și pe dosul mâinii, neinfluențată de mișcare, noaptea în pat, 4. [430.]
Apăsare în plica cotului stâng, care trage brațul în jos ca și cum ar fi greu și îi îngreunează mișcarea; la mers în aer liber (după treisprezece ore), 5.
Zvâcnituri în tendoanele flexorilor la încheietura mâinii, 1.
Mâinile, chiar și palmele, sunt acoperite de negi, 1.
Senzație intensă de uscăciune a mâinilor, 1.
Mâini uscate, fierbinți, 1.
Junghi prelungit, violent și dureros-sfâșietor în partea cărnoasă a mâinii drepte, 3.
Înțepături cu mâncărime la articulația proeminentă externă a mâinii drepte, care nu dispar decât după ce locul a fost scărpinat mult timp, până când se înroșește, 4.
Contracție ca de crampă a mâinii stângi, astfel încât nu-și poate îndrepta degetul, 4.
Durere intermitentă, surdă, lancinantă, ca de crampă, pe marginea externă a mâinii stângi, acolo unde degetul mic se articulează cu osul său metacarpian, 4.
Palmele par fierbinți, în timp ce dosul mâinilor este rece, 1. [440.]
Durere simplă în palmă, la mișcarea acesteia, 4.
Vezicule mici pe dosul mâinilor, 10.
Durere sfâșietoare apăsătoare pe dosul mâinii (după nouă ore), 5.
Durere apăsătoare, spasmodică, transversal prin mușchii dosului mâinii stângi (după o jumătate de oră), 6.
Înțepături ca de ace pe dosul mâinii stângi, 4.
Durere surdă, cu zvâcnituri, ca de crampă, în extremitățile anterioare ale oaselor metacarpiene, neinfluențată de mișcare, 1.
Durere ca de crampă în mâna dreaptă, acolo unde oasele metacarpiene se articulează cu falangele (după o jumătate de oră), 2.
Dureri sfâșietoare repetate în policele drept, până la cot, seara după ce se culcă; ameliorate numai de apăsarea puternică și frecare, deoarece nu par a fi în mușchi, ci mai profund, 4.
Durere contractivă, lancinantă, în mușchii policelui stâng, dispărând prin mișcare și atingere (după două ore), 6.
Zvâcnituri ca de crampă în degetele mâinii stângi, sincrone cu pulsul, în falangele bazale, 4. [450.]
Durere intermitentă, ca de crampă, în articulațiile bazale ale policelui și indexului drept, 2.
Durere mocnită între oasele metacarpiene ale indexului și degetului mijlociu stâng, imediat în spatele articulațiilor proeminente, 4.
Pustule pe index, cu areole roșii și un fel de mâncărime înțepătoare, voluptuoasă, care se extinde în toată palma; mâncărimea îl obligă să apese și să strângă; apare limfă roșie și albă, iar ulterior o crustă, sub care se formează un dop de puroi; seara, durere de tracțiune ca de rană în ulcerație; durează opt zile, 4.
Pe partea laterală a indexului stâng, un coș care se deschide în ziua următoare și apoi dispare; se formează după mâncărime nocturnă în căușul palmei și între degete; frecarea violentă îl ameliorează, fără a-l înlătura, 4.
Durere tăioasă violentă la osul metacarpian al indexului drept, 3.
Durere ca de crampă în articulațiile mâinii stângi, acolo unde indexul se articulează cu osul metacarpian, 4.
Junghiuri ascuțite, arzătoare, pe marginea externă a mâinii stângi, acolo unde degetul mic se articulează cu osul metacarpian (după treizeci și șase de ore), 4.
Dureri sfâșietoare repetate frecvent în degetul mic, 4.
Durere ca de crampă în mână, în regiunea osului metacarpian al degetului mic, 2.
Durere ca de entorsă în osul metacarpian al degetului mic drept, 1.

MEMBRE INFERIOARE. [460.]

Oboseală a membrelor, ca după prea mult mers, și somnolență, ca dintr-o mare slăbiciune (după nouă ore), 6.
Pocnitură puternică în articulația șoldului drept, la mișcarea acesteia în timpul șederii, 4.
Durere ca de entorsă și contuzie deasupra șoldului drept, la ridicarea de pe scaun; durerea este persistentă; apare și la mișcarea trunchiului în timpul șederii, ridicarea devenind atunci intolerabilă, iar el fiind nevoit să meargă aplecat, 1.
Ușoare tresăriri și tracțiuni în coapse, mai ales în jurul și în interiorul genunchilor, ca după un drum lung pe jos, cu neliniște dureroasă în timpul șederii, asemănătoare unei agitații tremurătoare (după trei sferturi de oră), 4.
Înțepături arzătoare, ca de ace, care îl obligă să se scarpine, ici și colo, în mușchii coapselor, 4.
Presiune surdă, dureroasă în coapse, uneori intermitentă, ritmică, 4.
Mâncărime arzătoare pe coapse, seara, 1.
Durere de tracțiune în jos, pe fața externă a coapsei drepte, 4.
Presiune, cu senzație ca de tresărire, pe fața internă a coapsei drepte, 4.
Junghi sfredelitor în mușchii părții inferioare a coapsei drepte, anterior (după zece ore), 6. [470.]
Presiune surdă, ca produsă de un dop, în mușchii fesieri stângi, 4.
Presiune ca de crampă în coapsa stângă, anterior și posterior, 2.
Contracție sfâșietoare pe fața externă a coapsei stângi, într-un punct mic; ulterior, durere ca de supurație subcutanată (după unsprezece ore), 5.
Înțepături pruriginoase în coapsa stângă, care dispar prin frecare, 4.
Senzație nedureroasă de slăbiciune deasupra genunchilor, la mers, cu durere surdă în timpul șederii, ca după o mare oboseală a picioarelor (după o jumătate de oră), 4.
Durere de tracțiune deasupra genunchilor, în timpul șederii; la mers, resimțită doar ca slăbiciune (după o jumătate de oră), 4.
Presiune violentă în mijlocul feței externe a coapsei drepte, sincronă cu pulsul și însoțită întotdeauna de o durere lancinantă (după zece ore și jumătate), 2.
Durere surdă în coapsa stângă, imediat deasupra genunchiului, 4.
Durere surdă, cu senzație ca de rană, deasupra genunchiului, la ridicarea picioarelor sus, cu o senzație dureroasă de slăbiciune în jurul genunchilor și ciupituri ca de crampă între plica genunchiului și gambă, 4.
Erupție pruriginoasă în jurul genunchilor, până la gambe, 1. [480.]
Neliniște dureroasă în jurul genunchilor, cu senzație de rigiditate, ca și cum ar fi bandajați sau ținuți în tensiune, în timpul șederii, 4.
Menținerea îndelungată a poziției aplecate este urmată de dureri severe în genunchi și în mușchii de deasupra și de dedesubtul lor, 4.
Genunchii par paralizați, cu rigiditate și mare moleșeală, astfel încât abia poate merge, 1.
După masă, când stă în picioare, genunchii sunt foarte slăbiți; în același timp este somnolent și nu are dispoziție pentru niciun fel de muncă, 5.
Presiune pe fața internă a genunchiului, la mers, 5.
Presiune și tracțiune pe fața internă a genunchiului, la mers, 5.
Tracțiune surdă, apăsătoare, pe suprafața internă a genunchiului drept, în timpul șederii, 4.
Durere de tracțiune în genunchiul drept, aparent în spatele rotulei, neinfluențată de poziție (după o oră și jumătate), 3.
Junghiuri obtuze în genunchiul drept, 4.
Junghiuri surde sau împunsături imediat sub genunchiul drept, când calcă, 4. [490.]
Durere arzătoare ca de rană, ca și cum locul ar fi zgâriat, pe fața externă a genunchiului stâng, 4.
Tracțiune dureroasă în genunchiul stâng, la îndoirea acestuia (în timpul șederii); dispare la întinderea piciorului, 4.
Tresăriri ondulatorii, ici și colo, în picioare (în timpul șederii), 4.
Pulsații și tresăriri frecvente în mușchii picioarelor, 5.
Picioarele îi tremură când stă în picioare; slăbiciune dureroasă în labele picioarelor, în timpul șederii, 4.
Neliniște în picioare, în timpul șederii, ca și cum totul ar fi viu în ele și ar coborî, printr-o mișcare rotitoare, către labele picioarelor, care se simțeau grele și aproape ca și cum ar fi urmat să amorțească, 4.
Agitație în picioare în timpul șederii, extinzându-se în sus și în jos și provocând, în mai multe locuri, o apăsare dureroasă spre interior; dispare la mers și revine la ședere (imediat), 4.
Durere arzătoare într-un punct mic din mijlocul gambelor, ca de scântei încinse la roșu, 1.
Greutate în picioare, 1.
Tracțiune surdă, indistinctă, în picioare, 4. [500.]
Ici și colo, tracțiune, presiune și senzație de greutate în picioare, după o plimbare; senzația de greutate se diminuează prin întinderea labei piciorului, 2.
Tracțiuni frecvente în jos în picioare, în timpul șederii, 4.
Tresăriri în tibia stângă, imediat deasupra maleolei, intens dureroase și apărând la intervale scurte, asemănătoare șocurilor electrice, 4.
Tracțiune dureroasă în tibie (după trei sferturi de oră), 2.
Durere apăsătoare pe tibia stângă în timpul șederii, cu neliniște a întregului membru, care scade când piciorul este tras înapoi, 5.
Presiune reumatică, tensionantă, la nivelul gambei, transversal peste tibie, numai la întinderea piciorului în timpul mersului, 5.
Durere apăsătoare, lancinantă, uneori cu sfredelire în tibie și în mușchii gambelor, 6.
Presiune sfâșietoare pe suprafața anterioară a tibiei, imediat deasupra gleznei, 4.
Presiune ca de crampă în ambele gambe, mai mult spre fața externă, către tibie (după a treia zi), 2.
Junghiuri surde, foarte sensibile, pe suprafața tibiei, deasupra gleznei drepte, 1. [510.]
Cârcel la gambă, în timpul mersului, 1.
Cârcei în gambe, noaptea, 1.
Tracțiune intermitentă, ca de crampă, în picioare, de la călcâie spre gambe, 2.
Tensiune dureroasă în gambă, la mers, ca și cum mușchii ar fi prea scurți; apare și noaptea, în pat, cu insomnie, 1.
Tensiune dureroasă în gamba stângă, 1.
Durere de tracțiune în articulația tarsiană când se așază (după treizeci și două de ore), 5.
În articulația tarsiană a piciorului stâng, durere ca de entorsă, la sprijinirea piciorului pe sol, 1.
Tracțiune în jos peste maleolele externe, când stă în picioare, cu durere în tălpi, astfel încât îi este foarte greu să stea în picioare, 4.
Durere arzătoare ca de rană deasupra călcâiului, 4.
Presiune ca de crampă în călcâiul stâng (după treizeci de ore), 2. [520.]
Durere sfâșietoare și ca de măcinare în călcâi, dimineața devreme, în pat, 1.
Picioare reci, dimineața devreme, 1.
Picioarele, care fuseseră calde, devin intens reci în timpul mersului; picioarele reci devin și mai reci, 1.
Smucituri dureroase în interior, pe dosul piciorului, 4.
Înțepături ca de ace pe dosul piciorului stâng, 4.
Mâncărime, cu senzație de zgâriere, ca și cum dosul piciorului ar fi frecat cu o țesătură de lână (după șase ore), 5.
Arsură în tălpi, în timpul șederii, 4.
Tracțiune ca de crampă, care curbează talpa piciorului drept, 4.
Presiune surdă, intermitentă, la marginea internă a tălpii, 4.
Durere sfâșietoare, când stă în picioare, transversal peste baza degetelor, care dispare prin mișcarea lor (după cinci ore), 5. [530.]
Dureri sfâșietoare repetate în degetul mare, 4.
Tresărire sensibilă, intermitentă, în degetul mare al piciorului drept, 4.
Dureri de tracțiune spasmodică și sfâșietoare, de la degete spre dosul picioarelor, 5.

ANACARDIUM. GENERALITĂȚI

Execută toate mișcările cu mai multă energie și perseverență; mușchii i se contractă mai viguros; însă, la mișcare, fibrele par întinse prea tare sau ca și cum nu ar exista suficient lichid în articulații (după o oră), 5.
Moleșeală continuă după siestă; abia își poate mișca membrele și îi repugnă să vorbească, 3.
Paralizia unor părți (Matthiolus-dacosta); stare gâfâitoare, de lâncezeală, ca de paralizie, ca și cum ar fi silit să se lase să cadă, după un drum scurt pe jos, după-amiaza; seara poate merge repede și mult, fără să se simtă obosit; atunci transpiră abundent (a șasea zi), 4.
După un drum scurt pe jos, pe care l-a parcurs cu mare dificultate, s-a simțit atât de istovit, obosit și epuizat, încât a fost nevoit să se așeze imediat și ar fi preferat să se întindă; sprijinirea capului de ceva și închiderea ochilor îi produc o senzație de confort, 4.
Slăbiciune excesivă; abia își poate mișca mâinile; tremură la fiecare mișcare, 1.
Slăbiciune în corp; vrea să stea întins sau așezat tot timpul, 1. [540.]
În timpul unui drum scurt pe jos devine atât de istovit, încât abia mai poate continua, iar mult timp după aceea, chiar și în timpul șederii, nu reușește să se refacă, 4.
Senzație intensă de leșin la urcarea scărilor, 1.
Cu senzație de leșin și epuizat; la început mersul este neplăcut, iar picioarele i se simt grele; continuând să meargă, senzația de leșin se diminuează și se simte mai bine, 8.
Slăbește, fără a se simți însă indispozată, 1.
O asemenea tumefiere a părților afectate, încât pacientul arăta ca un butoi mare (de la purtarea nucii), 11.
Tumefierea coboară treptat de la ochi până la coapse, 10.
Când stă așezat și nemișcat, percepe bătăile pulsului în brațele încrucișate lejer și chiar în întregul corp (după un oarecare efort fizic), 4.
(Orice parte pe care nu o mișcă amorțește imediat), 1.
Pielea corpului este insensibilă la stimulii pruriginoși, 1.
Durere arzătoare extrem de violentă în părțile afectate; febră violentă (de la purtarea nucii), 11. [550.]
Simte greutate și plenitudine în corp după ce cântă la pian, 1.
Durere surdă generalizată în interiorul întregului corp, 1.
Toate tendoanele corpului îl dor atât de mult, încât nu poate merge și este silit să se lase să cadă, 1.
Tracțiune violentă în abdomen și extremități, cu arsură ulterioară, apoi durere în oase la atingere, astfel încât nu poate adormi, 1.
Dureri de tracțiune și apăsătoare în aproape toate părțile corpului, 1.
Senzație ca și cum toate oasele ar fi zdrobite, dimineața devreme, când stă întins și nemișcat în pat, cu rigiditate a cefei și a regiunii lombare și cefalee în frunte și tâmple; toate se ameliorează la ridicare, 1.
Durere ca de furuncul în părțile afectate; nu îndrăznește să le atingă; junghiuri externe în mai multe locuri ale corpului, de exemplu în mușchii pectorali, frunte, încheietura mâinii etc., 1.
Coriză severă, cu febră; nu se putea încălzi, cu căldură în cap și mâini și picioare reci ca gheața, în camera încălzită; ulterior, căldură uscată; tendoanele picioarelor par prea scurte; cârcei în gambe și neliniște în regiunea inimii (a opta zi), 1.
Accesele încetează pentru una sau două zile, apoi continuă din nou timp de câteva zile, astfel încât se poate observa o anumită periodicitate în apariția simptomelor, 4.
Aerul liber îi este neplăcut și îl simte prea aspru, 1. [560.]
Când stă așezat se simte bine; însă statul în picioare provoacă o neliniște în extremitățile inferioare, ca și cum acestea ar trebui ridicate, însoțită de anxietate, 5.

PIELE

În decurs de o oră, pielea a fost distrusă (prin aplicarea sucului), 10.
Distrugerea epidermului, lăsând o suprafață inflamată, acoperită cu mici pustule miliare, cu prurit insuportabil și eliminând un lichid galben care formează cruste (în urma aplicării sucului), 9.
În timpul vindecării pielii, descuamare excesivă, 11.
Apariția hipertrofiei pielii, cu papile și papule urticariene tumefiate și indurate și formarea unor pliuri groase, care împiedică mișcarea articulațiilor (în urma aplicării sucului), 9.
Erupții de un stacojiu viu pe întregul corp, îndeosebi pe coapsa aflată în contact cu nuca și pe abdomen, 11.
Mai multe vezicule s-au deschis și au eliminat un lichid gălbui, transparent, care s-a întărit, formând o crustă în aer liber, 10.
Pieptul, gâtul, axilele, brațele, abdomenul, scrotul și coapsele nu erau doar acoperite cu cruste proeminente, care eliminau un lichid gros, gălbui, ci acestea se transformaseră parțial în excrescențe verucoase, cu epiderm îngroșat; întreaga piele dintre ele era roșie ca în eritem, iar pruritul era înspăimântător (din cauza purtării nucii), 9.
Mâinile arătau ca ale unui mulatru, albe, cu pete negre (în urma aplicării sucului), 10.
Numeroase furuncule mici pe scalpul păros, de mărimea unei semințe de in; sunt dureroase ca de rană când sunt atinse sau scărpinate, 6. [570.]
Coșuri nedureroase, cu areole roșii, în partea superioară a tâmplei stângi (după nouă ore), 6.
Piele aspră, exfoliantă, asemănătoare herpesului, în jurul gurii, cu senzație de furnicare și prurit, 4.
Seara, în pat, căldură a pielii întregului corp, cu prurit arzător și iritație ca aceea provocată de scărpinatul intens; după scărpinare, arsura se intensifică, 1.
Senzație ca de arsură a pielii ici și colo, care îl face să se scarpine și care dispare prin scărpinare, 4.
Arsură și înțepături ale pecinginilor, care anterior prezentaseră prurit, 1.
Arsura se transformă într-un prurit extrem de dureros, asociat cu înțepături asemenea înțepăturilor de insecte (a patra zi), 10.
Un prurit atât de înspăimântător în părțile tumefiate, încât nu se putea abține să nu se scarpine până la rănirea pielii în mai multe locuri, 10.
Prurit extrem de neplăcut, care îl silește să se scarpine chiar și când se află în societate (din cauza purtării nucii), 9.
Prurit arzător într-un loc, intensificat prin scărpinare, 1.
Prurit cu înțepături corozive pe corp, ici și colo, îndeosebi pe spate și coapse, cu dorința de a se scărpina; scărpinarea ameliorează pentru scurt timp, 2. [580.]
Prurit voluptuos general pe întregul corp, care se răspândește și mai mult prin scărpinare, 1.
Dorință de a se scărpina, fără prurit, în multe locuri; după scărpinare, aceasta dispare imediat, 4.
Pruritul se manifesta mai ales seara și când se ducea la culcare, 10.
Iritația cutanată era însoțită de stare febrilă, pierderea apetitului și constipație, 9.
Prurit al frunții, 1.
Prurit violent al scalpului păros, 1.
Coșuri cu areole roșii la unghiul aripii drepte a nasului, 6.
Pustule roșii pe sept, în nara dreaptă, cu sensibilitate dureroasă la atingere, 2.
Herpes alb, scuamos, pe obrazul drept, chiar lângă buza superioară (după patru ore), 6.
Mici vezicule pe bărbie, care elimină lichid când sunt sparte, 10. [590.]
Supurație și durere într-un loc de sub bărbie, unde existase un furuncul cu doi ani înainte, 4.
Vezicule dureroase în gură, 1.
Prurit și gâdilare în ambele axile, care îl silesc să se frece (după un sfert de oră), 4.
Mâinile, chiar și palmele, sunt acoperite cu veruci, 1.
Mici vezicule pe dosul mâinilor, 10.
Pustule pe degetul arătător, cu areole roșii și un fel de prurit voluptuos, înțepător, care se răspândește în întreaga palmă; pruritul îl silește să apese și să strângă; apare limfă roșie și albă, apoi o crustă, sub care se formează un dop de puroi; seara, în ulcerație, durere de tracțiune, ca de rană; durează opt zile, 4.
Pe latura degetului arătător stâng se formează un coș, după un prurit nocturn în căușul palmei și între degete; acesta se deschide în ziua următoare și apoi dispare; frecarea violentă îl ameliorează fără a-l înlătura, 4.
Erupție pruriginoasă în jurul genunchilor, până la gambe, 1.
Prurit, cu scărpinare, ca și cum dosul piciorului ar fi frecat cu o țesătură de lână (după șase ore), 5.

SOMN ȘI VISE

După masă, somnoros și fără dispoziție de lucru, 1. [600.]
După prânz, dorință irezistibilă de a dormi, 3.
Somnolență și oboseală după-amiaza, când stă așezat sau citește, ca și cum s-ar fi suprasolicitat prin eforturi mintale sau fizice (după trei ore), 6.
Obosit și somnoros seara, mai devreme decât de obicei; dimineața devreme ar vrea să rămână în pat și să doarmă în continuare; de asemenea, după prânz, ar vrea să ațipească, 4.
Somn profund și sănătos noaptea; dimineața devreme abia se poate trezi, 1.
Somn sănătos până la ora 9 dimineața (prima noapte), 1.
Somnolență ușoară, ziua și noaptea, cu căldură intensă și sete, cu pielea care se simte fierbinte și cu mormăieli și suspine anxioase în timpul somnului, 1.
Stupoare constantă, fără vise; după trezire este cu totul buimac; pielea se simte frecvent fierbinte, cu obraji roșii și frunte rece, deși se plânge de căldură în cap; în același timp, sete violentă și uscăciune dureroasă, ca de rană, în gât, 1.
Somn superficial, cu treziri frecvente, 1.
Nu putea dormi bine noaptea din cauza pruritului, 10.
Se simte atât de neliniștit, încât abia poate dormi puțin, o noapte da, una nu, 1. [610.]
Somn neliniștit noaptea, cu schimbări frecvente ale poziției; capul îi era fie prea sus, fie prea jos, ceea ce provoca o senzație de confuzie, 7.
Noaptea, este adesea treaz câte o jumătate de oră; în intervalele dintre aceste perioade se bucură de un somn sănătos și înviorător, 1.
Noaptea nu doarme până la ora 2 dimineața; era nevoit să-și schimbe neîncetat poziția (a doua noapte), 1.
Nopți complet nedormite (din cauza purtării nucii), 9.
Țipă cu anxietate în timpul somnului, 1.
Tresăriri spasmodice ale gurii și degetelor în timpul somnului, 1.
După trezire, dimineața devreme, anxietatea îl alungă din pat, 1.
Tresăriri ca de spaimă, seara, când stă întins în pat, treaz (după cincisprezece și șaisprezece ore), 6.
Stă întins într-o stare de reverie, noaptea și ziua, fără să doarmă, plin de gânduri anxioase despre treburile sale zilnice, 1.
Vise vii, însoțite de un mare efort mintal; acesta provoacă, la trezire, o cefalee ca după o contuzie, 1. [620.]
Vise vii noaptea, care, în timpul zilei, îi păreau ca și cum cele visate s-ar fi întâmplat cu adevărat; în prima zi, păreau să se fi petrecut cu mult timp în urmă; în zilele următoare, ca și cum tocmai s-ar fi întâmplat, 1.
Vise vii despre evenimente vechi, 1.
Visele sale nocturne se amestecă cu planurile pe care și le făcuse, 5.
Visează că trebuie să predice fără să-și fi învățat predica pe de rost; aceasta îi provoacă o stare de meditație anxioasă, fără a fi capabil să ducă sarcina la îndeplinire, 4.
Vise anxioase, pline de primejdii, 1.
Vise despre foc, somnul fiind în rest sănătos, 4.
Vise anxioase despre foc, 7.
Visează că simte miros de iască și sulf; la trezire, iluzia continuă, 1.
Visează că fața îi este acoperită cu pustule albe, urâte (după douăzeci și una de ore), 6.
Visează despre bolile respingătoare ale altora, 1. [630.]
Vise despre cadavre, despre un mormânt aflat în apropiere sau despre o prăpastie abruptă, 1.

FEBRĂ

Senzație ca și cum ar urma să-i fie frig, de moment, frecventă, 4.
Senzație continuă de frig, chiar și într-o cameră caldă, 4.
Senzație de frig timp de câteva minute, după prânz (prima zi), 1.
Senzație de frig și lipsa apetitului, 4.
Frisoane pe întregul corp; se simte încălzit numai la soare, 4.
Tremurături pe întregul corp, ca și cum ar fi răcit după ce s-a udat, 6.
Tremurături pe întregul corp, cu căldură la nivelul feței, fără sete, în orice poziție a corpului (după o oră și jumătate), 6.
Fiori reci ca gheața, repetați, 4.
Tremurături în tot spatele, ca și cum i s-ar fi aruncat apă rece pe corp, 6. [640.]
Senzație de frig la nivelul membrelor, dimineața devreme, timp de două ore, care îl face să tremure, 4.
Senzație de frig la mâini și picioare, 5.
Căldură externă, cu sete intensă și buze uscate, arzătoare, 1.
Căldură internă seara, timp de două ore, cu sudoare rece pe tot corpul, mai ales la cap, însoțită de respirație scurtă, sete și slăbiciune în abdomen și genunchi, până la cădere, 1.
Se plânge că simte o căldură intensă, fără ca pielea să se simtă însă fierbinte (după zece zile), 1.
Căldură intensă, mai ales noaptea, cu sete violentă, fără transpirație, astfel încât nu poate suporta această stare, 1.
Senzație de căldură și căldură la nivelul feței și palmelor, fără sete, 5.
Căldură pe întregul corp; cu toate acestea, se plânge de senzație de frig, 1.
Mare neliniște febrilă după-amiaza, ca aceea resimțită în timpul unei răceli, însoțită de senzație de leșin și tremur al membrelor, 5.
Căldură intensă în partea superioară a corpului, cu sete, transpirație și respirație fierbinte; totuși, se plânge de senzație de frig, care îl face să tremure; picioarele, care înainte erau transpirate, se simt reci, 1. [650.]
Căldură trecătoare rapid în față și creier, după-amiaza, cu roșeața obrajilor (după opt ore), 5.
După cină, căldură care se răspândește rapid pe față, fără sete sau senzație de frig (după douăsprezece ore); setea apare după o jumătate de oră, 6.
Căldură la nivelul feței, cu greață și greutate în întregul corp, în fiecare după-amiază la ora 4; este nevoită să se întindă; mâncatul ameliorează, 1.
Pielea întregului corp este umedă, ferestrele fiind deschise, iar temperatura restului corpului fiind moderată, 3.
Transpirație nocturnă, 1.
Treziri frecvente din somn, cu transpirație generală (după nouăsprezece ore), 6.
Noaptea, transpiră pe piept și abdomen, 1.
Transpirație lipicioasă în palme, mai accentuată la mâna stângă, 3.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), devreme, după somn, incapacitate de a înțelege etc.; devreme, după ridicare, confuzie a capului etc.; la trezire, apăsare în frunte; în timpul mersului, dureri sfâșietoare în globii oculari etc.; devreme, la ridicare, miros perceput înaintea nasului etc.; devreme, eructații goale, goale; devreme, multă greață; devreme, înainte de micul dejun, urină frecventă, limpede, apoasă; devreme, după trezire, dorință sexuală etc.; devreme, tuse; devreme, la trezire, rigiditate în partea dreaptă a gâtului; devreme, în pat, durere în călcâi; devreme, picioare reci; devreme, când stă întins liniștit în pat, senzație ca de contuzie în toate oasele etc.; devreme, după trezire, anxietate; devreme, senzație de frig în membre.
( Înainte de amiază ), stare ipohondrică etc.; uscăciunea gâtului; intestine dureroase; neliniște în piept.
( După-amiaza ), tuse scurtă; durere în mușchii brațului; când stă așezat sau citește, somnolență etc.; stare febrilă, neliniște etc.; căldură la nivelul feței etc.; la ora 4, căldură la nivelul feței etc.
( Spre seară ), greață violentă etc.
( Seara ), anxietate etc.; între orele 9 și 10, exaltarea imaginației etc.; cefalee ca de măcinare; încețoșarea vederii; coriză severă; durere în mandibulă; la ora 10, durere într-un dinte găunos; în pat, tuse severă; durere în mușchii brațului; după ce se întinde, durere sfâșietoare în policele drept; durere de tracțiune în ulcer; mâncărime arzătoare la nivelul coapselor; transpiră abundent; în pat, căldura pielii etc.; mâncărime; durere în ulcer; căldură internă.
( Noaptea ), în pat, dinții par mai lungi etc.; diaree; tuse etc.; în pat, durere în antebraț etc.; crampe la nivelul picioarelor; în pat, constricție în gambă; căldură intensă; transpirații; transpirații pe piept și abdomen.
( Mersul în aer liber ), apăsare etc. în epigastru; durere în mușchii brațului; apăsare în plica cotului stâng; crampă a gambei.
( În timpul somnului ), tresăriri ale gurii și degetelor.
( Când se culcă ), mâncărime.
( Îndoirea corpului înapoi ), intestine dureroase.
( Flexia genunchiului ), când stă așezat, senzație de tracțiune în genunchi.
( Înclinarea capului pe spate ), dureri fulgerătoare etc. în occiput etc.
( Ducerea brațelor înapoi ), trosnituri în articulații etc.
( Strângerea dinților ), durere în urechi.
( Respirația ), junghi din tâmple spre frunte; apăsare sub ombilic; contracție ca o ciupitură în apropierea ombilicului; junghiuri în partea stângă a regiunii precordiale; junghiuri în regiunea precordială.
( Respirația profundă ), durere în creștetul capului.
( După un mic dejun ușor ), apăsare în regiunea stomacului etc.
( Contactul părții cu aerul liber ), durere într-un incisiv inferior.
( Contactul părții cu limba ), durere într-un incisiv inferior.
( Tusea ), durere în creștetul capului.
( După prânz ), căldură la nivelul feței etc.; eructații; distensia abdomenului; tuse violentă; dorință de a dormi; senzație de frig.
( După un oarecare efort fizic ), percepe pulsații în brațe etc.
( După un raport sexual ), mâncărime la nivelul anusului.
( În timpul expirației ), apăsare toracică.
( În timpul și după eliminarea materiilor fecale ), apăsare în mușchii abdominali.
( Întinderea brațelor ), tensiune lancinantă în brațe.
( Întinderea piciorului în timpul mersului ), apăsare la nivelul piciorului.
( Sprijinirea piciorului pe sol ), durere ca în urma unei entorse în articulația tarsiană.
( Inspirația ), junghiuri în hipocondre; apăsare în mușchii abdominali; senzație dureroasă ca de rană etc. în piept.
( Inspirația și expirația ), înțepături în epigastru.
( Ridicarea brațului ), durere în stomac.
( Ridicarea piciorului sus ), durere surdă deasupra genunchiului.
( După lichide ), eructații.
( Privirea îndelungată a unui obiect ), apăsare asupra ochilor etc.
( Poziția culcat pe o parte ), noaptea, senzație ca de contuzie în brațe.
( Poziția culcat în pat într-o postură incomodă ), confuzie a capului.
( În timpul muncii grele ), cefalee sfâșietoare.
( În timpul mesei ), apăsare în apropierea epigastrului.
( După masă ), căldură la nivelul feței etc.; senzație de asprime în gât etc.; poftă mare de mâncare etc.; tremur în epigastru la fiecare pas; apăsare etc. în epigastru; apăsare la stomac; apăsare în regiunea ficatului; apăsare sub ombilic; gazele se deplasează prin abdomen; deprimare ipohondrică etc.; nevoie de defecație; tuse scurtă, iritativă etc.; respirație scurtă; când stă în picioare, slăbiciune în genunchi; somnolență etc.
( Mișcarea ), rigiditate în partea dreaptă a gâtului; fibrele par întinse excesiv etc.; cefalee.
( Mișcarea mâinii ), durere simplă în palmă.
( Mișcarea rapidă a capului după ce a stat nemișcat ), rigiditatea mușchilor gâtului.
( Mișcarea părții în poziție șezând ), trosnitură în articulația șoldului.
( Mișcarea trunchiului în poziție șezând ), durere deasupra șoldului drept.
( Cântatul la pian ), greutate etc. a corpului.
( Apăsarea ), apăsare pe antebrațul stâng.
( Ridicarea corpului în poziție șezând ), rigiditate în spate.
( Ridicarea brațului ), senzație de tresărire în mușchiul pectoral.
( Reflecția și munca intelectuală ), apăsare la stomac.
( Repausul ), senzație de zgâriere apăsătoare pe osul antebrațului.
( Ridicarea de pe scaun ), durere deasupra porțiunii superioare a șoldului.
( Frecarea ușoară ), sângerarea gingiilor.
( Scărpinarea ), arsură a pielii; arsură și mâncărime în locurile dureroase ca de rană.
( După siestă ), moleșeală continuă.
( Poziția șezând ), respirație scurtă; apăsare pe piept; neliniște în coapse; durere de tracțiune deasupra genunchilor; neliniște dureroasă în jurul genunchilor; senzație de tracțiune pe fața internă a genunchilor; picioarele se clatină; neliniște în picioare; agitație în picioare; senzație de tracțiune în jos în picioare; durere pe tibia stângă; arsură în tălpi.
( Așezarea ), durere în articulația tarsiană.
( Poziția în picioare ), senzație de tracțiune deasupra maleolei; durere sfâșietoare transversal la rădăcina degetelor de la picioare; neliniște în membrele inferioare.
( În timpul defecației ), ciupituri în abdomen.
( După defecație ), căscat și eructații.
( Aplecarea ), vertij etc.; durere sfâșietoare în partea stângă a pieptului; trosnituri în vertebrele cervicale.
( Aplecarea prelungită ), durere severă în genunchi etc.
( După cină ), căldură pe toată fața etc.
( Înghițirea ), durere în ureche.
( Vorbirea ), accese de tuse.
( După fumatul tutunului ), gust amar în gură.
( Pășirea ), junghiuri sub genunchiul drept.
( Rotirea corpului ), durere în stomac.
( Întoarcerea capului spre partea dureroasă ), rigiditate în partea dreaptă a gâtului.
( La atingere ), durere în oase.
( Mersul ), anxietate; vertij; după-amiaza, amețeală; apăsare etc.; durere sub epigastru; junghiuri în partea stângă a regiunii precordiale; greutate în brațul și piciorul stâng; slăbiciune deasupra genunchilor etc.; apăsare etc. pe partea internă a genunchiului; senzații de tracțiune etc. în picioare; constricție dureroasă în gambă; picioarele se răcesc; stare de gâfâială și lâncezeală etc., epuizare etc.
( Urcarea scărilor ), vertij.
( Introducerea în gură a ceva cald ), durere de dinți.
( Scrisul ), durere în mușchii antebrațului drept.
Ameliorare.
( După-amiaza ), mai vesel; memorie mai bună; vorbire mai fermă etc.
( Spre seară ), apăsare spre interior etc. în ambele tâmple etc.
( Seara ), în pat, durere de cap; poate merge repede și mult.
( Adormirea ), durere de cap.
( Poziția șezând, aplecat ), rigiditate în spate.
( În timpul prânzului ), dispariția temporară a aproape tuturor simptomelor.
( Mâncatul ), uscăciunea gâtului; căldură la nivelul feței etc.
( Retragerea piciorului ), greutatea membrului.
( Întinderea labei piciorului ), senzație de greutate în picior.
( Frecarea energică ), mâncărime în căușul palmei.
( În timpul mesei ), senzație de măcinare în partea anterioară a capului etc.
( După masă ), apăsare etc. în epigastru.
( Mișcarea ), durere în mușchii policelui stâng.
( Mișcarea continuă a capului ), rigiditatea mușchilor gâtului.
( Apăsarea puternică și frecarea ), durere sfâșietoare în policele drept.
( Apăsarea pe frunte ), durere în frunte.
( Sprijinirea capului pe ceva și închiderea ochilor ), produce o senzație de confort.
( Ridicarea ), senzație ca de contuzie în toate oasele.
( Frecarea ), mâncărime, înțepături sub umeri.
( Scărpinarea ), arsură a pielii; mâncărime a corpului; dispare dorința de a se scărpina.
( Poziția șezând ), se simte bine.
( Aplecarea ), durere în stomac.
( Întinderea piciorului ), senzație de tracțiune în genunchiul stâng.
( Atingerea ), durere în mușchii policelui stâng.
( Mersul ), agitație în picioare.
( Continuarea mersului ), senzație de leșin.
( Plânsul ), apăsare toracică.

SUPLIMENT: ANACARDIUM. Surse.

12, P. Le B. Stickney, M.D., Phil. Med. Exam., vol. vii, 1844, p. 133, J. B., în vârstă de șaisprezece ani, s-a intoxicat prin frecarea sucului uscat al nucii de caju pe dosul mâinii; 13, Dr. F. Taylor, Med. Times and Gaz., 1875 (2), p. 519, un băiat în vârstă de treisprezece ani a desenat figura unei ancore pe brațul stâng cu sucul nucii indiene de marcat; 14, Dr. Yeldham, Month. Hom. Rev., vol. xx, p. 95, A. B., în vârstă de douăzeci și opt de ani, a lăsat să pătrundă într-o excoriație de pe încheietura mâinii stângi o parte din sucul boabei.

Efectele otrăvii s-au manifestat mai întâi printr-o inflamație excesivă a părții afectate (mâinile), însoțită de durere și de o mâncărime aproape intolerabilă. Aceasta a fost urmată de o erupție de mici papule roșii, care au supurat curând, semănând foarte mult cu erupția pustuloasă produsă de uleiul de croton. În scurt timp, aceste pustule au eliminat o cantitate foarte mică de puroi fluid, au confluat, s-au umplut cu ser și s-au acoperit cu o peliculă subțire, dând pielii aspectul de a fi fost acoperită cu mici vezicule. Formarea de flictene sau descuamarea cuticulei s-a limitat la partea pe care fusese aplicat sucul, cu excepția buzelor, care, fiind frecate în mod repetat cu mâinile, au prezentat un aspect asemănător, în timp ce tumefacția și erupția pustuloasă s-au extins la celelalte părți ale corpului. Penisul și scrotul au fost destinse enorm de o tumefacție edematoasă, dar erupția s-a limitat în întregime la scrot. Urina, eliminată în cantități mari, avea o culoare verde-închis, își păstra mirosul natural și nu depunea sediment. La prima apariție a tumefacției s-au manifestat febră și sete, 12.
După o săptămână, brațul i s-a înroșit și au apărut numeroase papule mici. În timpul nopții, fața i s-a tumefiat și s-a înroșit, iar în ziua următoare abdomenul și coapsele, pe care își sprijinise brațul, erau roșii. Mâna stângă, antebrațul și jumătatea inferioară a brațului erau tumefiate și de culoare roșu-aprins, asemănătoare celei din erizipel. Pe fața anterioară a antebrațului exista o abraziune a pielii, având întrucâtva forma unei ancore și prezentând câteva puncte negre, despre care băiatul afirma că erau resturile materialului folosit. Pe restul antebrațului se aflau numeroase vezicule de diferite dimensiuni și forme, amestecate, mai ales pe fața posterioară a antebrațului, cu pustule minuscule. Brațul tumefiat nu forma godeu la o apăsare ușoară, dar culoarea dispărea cu ușurință pentru moment. Pe dosul mâinii drepte și pe fața anterioară a încheieturii mâinii se aflau câteva pete reliefate, având în vârf pustule albe minuscule. Fața prezenta o stare inflamatorie asemănătoare. Roșeața și tumefacția afectau ambii ochi (cel stâng fiind complet închis), precum și buza superioară, bărbia și partea posterioară a obrazului drept, unde se aflau câteva pete izolate, reliefate și roșii. Culoarea era net delimitată, iar pe bărbie exista o crustă galbenă asemănătoare celei din eczemă. În partea superioară a feței interne a fiecărei coapse se afla câte o placă mare, roșie, mai puțin net delimitată, cu una sau două vezicule transparente; iar în partea inferioară a abdomenului se aflau câteva pete asemănătoare celor de pe mâna și încheietura mâinii drepte. Erupția provoca o mâncărime considerabilă, 13. [660.]
La aproximativ douăsprezece ore după aceea, rana a început să provoace mâncărime; el a scărpinat-o și a accentuat iritația. În după-amiaza zilei următoare au apărut vezicule în jurul rănii și mai sus pe braț, către cot. Pielea a devenit fierbinte, inflamată și de culoare roșu-închis; această stare s-a extins în sus, dincolo de cot, și a cuprins în întregime fețele anterioară și inferioară ale membrului. La început nu a existat prea multă mâncărime, dar în a doua zi aceasta a devenit considerabilă și s-a agravat atât de mult noaptea, încât l-a împiedicat să doarmă. În seara celei de-a treia zile, scrotul a devenit dureros, roșu și inflamat, dar fără formare de vezicule; în același timp a fost afectată și fața, pleoapele și partea superioară a obrazului drept prezentând întregul aspect al unui atac acut de erizipel. Spunea că simțea pielea fierbinte, rigidă și arzând. Exista, de asemenea, o placă roșie la plica cotului drept și pe mâna dreaptă. Două zile mai târziu, brațul era mai tumefiat și mai tensionat, roșeața mai intensă și mai uniform difuzată; culoarea dispărea la apăsare și revenea în clipa în care apăsarea înceta. Veziculele se uscaseră. Fața era întrucâtva mai bine. Mâna dreaptă și brațul drept rămăseseră în mare parte neschimbate; mâncărime a scrotului, dar fără roșeață. În a opta zi persista încă o ușoară tumefiere a brațului stâng, cu o roșeață palidă a pielii. Abătut și iritabil, fără dorința de a se mișca și nesuportând joaca copiilor săi, care de obicei îi făcea plăcere. Se plângea, de asemenea, de confuzie a capului și a memoriei. Dacă punea jos un lucru, uita unde îl așezase și altele asemenea. Arăta bolnav, epuizat și lipsit de vlagă, fără îndoială, într-o anumită măsură, din cauza lipsei de somn. La trezire, după o jumătate de oră de somn, toate obiectele păreau foarte îndepărtate (a treia zi). Pierderea poftei de mâncare și oarecare sete. Pulsul era slab și întrucâtva accelerat, 14.

Anacardium orientale