Agaricus

Agaricus muscarius, L.; Ordinul natural , Fungi.

Denumiri comune , agaric de ploșnițe sau de muște; germ., Fliegenschwamm; fr., Fausse orange.

Preparare , tinctură din ciuperca proaspătă.

Surse. [Nr. 1 până la 11 , de la Hahnemann; 12 până la 30 și 48 , experimentări austriece; 81, A. H. Z., 2, 62; 32, A. H. Z., 46; 33, A. H. Z., 82, 180; 34, Hygea, 18, 19; 35, 38, 39, 42, 43, 44, 45 și 47 sunt preluate din compilația lui Roth; 36, 37, 40 și 41 sunt citate de Hahnemann; 46, Am. J. of H. Mat. Med., 4, 108.]

1 , Stapf; 2 , Schreter; 3 , Hahnemann; 4 , Fr. Hahnemann; 5 , Gross; 6 , Langhammer; 7 , Apelt; 8 , N-g; 9 , Seidel; 10 , Sch.; 11 , Woost; 12 , Adler; 13 , soția lui Adler; 14 , Rosalie D.; 15 , Baumgartner; 16 , Copainigg; 17 , Hoor; 18 , Huber; 19 , Klitzinsky; 20 , Kraus; 21 , Landsmann; 22 , Lazar; 23 , Link; 24 , Max; 25 , Rosenberg; 26 , Schmitt; 27 , Wagner; 28 , Zeiner; 29 , Zoth; 30 , Zlatarovich, Zeit. d. ver. d. Hom. Ærzte Œst., 1863, 2, 1; Adler a luat dil. dec. 2d, în doze de 100 până la 300 de picături, apoi tinctură, în doze de 4 până la 80 de picături; soția lui Adler a luat dil. dec. 2d, 100 de picături în prima zi, 200 de picături în a doua și a treia zi; Rosalie , în vârstă de șaizeci de ani, a luat zilnic dil. dec. 2d, în doze de 100, 200 și 300 de picături, apoi zilnic tinctură, în doze de 10 până la 45 de picături; Baumgartner a luat mai întâi dil. 8th (1-9, apoi 7th, 6th etc., în cele din urmă tinctură, 20 până la 400 de picături; Copainigg a luat tinctură, în doze de 5 până la 10 picături (părea foarte sensibil la acțiunea ei); Wenzel a luat tinctură, în doze de 5 până la 20 de picături; Huber a luat dil. 6th (dec.), 5th etc., până la doze de tinctură, în final, de 1 până la 20 de picături; Kletzinsky a luat tinctură, 5 până la 10 picături; Kraus a luat tinctură, câteva picături de două ori; Landsmann dil. 300th, apoi 3d și 1st fără efect, apoi tinctură, în doze de 5 până la 300 de picături; Lazar a luat dil. 20th, 100-300 de picături; Linck a luat tinctură, 10-25 de picături, apoi dil. 1st, 100 de picături, o singură doză, iar zece zile mai târziu tinctură, 15 până la 80 de picături; ulterior, o a patra experimentare cu triturarea 1st a ciupercii proaspete, 6-30 de grăunțe; Max a luat tinctură, 5-15 picături; Rosenberg a luat tinctură, în doze de 5 până la 12 picături; Schmidt a luat tinctură, în doze de 6 până la 50 de picături, simptomele apărând numai după 50 de picături; Scholz a luat tinctură, 3 până la 15 picături; Wagner a luat dil. 2d, dil. 1st, din aceasta din urmă în doze de 10 până la 150 de picături, apoi tinctură, 10 până la 200 de picături; Zeiner a luat dil. 1st, 5-20 de picături, apoi dil. 6th; Zlatarovich a luat diluția 1/2, 10 picături, apoi zilnic 5 picături, apoi tinctură, în doze de 5 până la 270 de picături, doze aproape zilnice de la 8 iunie până la 6 noiembrie; apoi, la 23 noiembrie, a început din nou cu doze zilnice de 10 picături până la 28 februarie, iar apoi de la 5 până la 40 de picături până la 21 martie; Zoth a luat tinctură, 10 până la 200 de picături, fără efect; 31 , Kretschmar, A. H. Z., 2, 62, experimentare prin olfacția dil. 2d, „într-o zi răcoroasă de vară”; 32 , Lembke; 33 , Schelling; 34 , Ohlhaut; 35 , Vadrot; 36 , Voigtel; 37 , Murray; 38 , Krachemariskov; 39 , J. C. George; 40 , Pharmacod. Lex.; 41 , Lerger; 42 , Fricker; 43 , Paulet; 44 , Roth; 45 , Beck; 46 , Farrington (E. A.); 47 , Windenhorn; 48 , Scholz.

t , Toxicologic (numeroase cazuri disparate). Nu a fost acceptat niciun caz de intoxicație dacă specia de Agaricus nu era cunoscută cu certitudine.

PSIHIC

• Furie, 36.
• Devine atât de furios, încât abia poate fi împiedicat să-și sfâșie intestinele, deoarece își închipuie că ciuperca i-a poruncit să o facă, 38.
• Frenezia neînfricată, amenințătoare, răutăcioasă; de asemenea, frenezie care îl face pe pacient să se atace și să se rănească, cu o mare desfășurare de forță, 37.
• Este intoxicat de o frenezie neînfricată; își făurește planuri îndrăznețe și răzbunătoare, 36.
• Țipă și delirează ca un nebun prin cameră, [t].
• Delir, [t].
• Delir, cu creșterea forței, 35.
• Delir furios; și-a cerut securea; a trebuit să fie imobilizat; alterna cu exaltare religioasă, [t].
• Creșterea forței, cu delir vesel; pacientul cântă și vorbește, dar nu răspunde când este întrebat, 35.
• Delir; își închipuie că este ofițer, comandând la instrucție și dirijând diferitele manevre, 35. [10.]
• O jumătate de oră mai târziu, cade într-un delir asemenea celui al unui pacient cu febră mare și devine când nemăsurat de vesel, când profund melancolic, 38.
• Mare excitație mintală, [t].
• Vorbește incoerent: trece foarte repede de la un subiect la altul și intră curând într-o stare de delir vesel, cu mare locvacitate, 35.
• A alergat prin curte, s-a hârjonit cu copiii, i-a trântit la pământ și chiar i-a lovit, [t].
• Își închipuie că se află la poarta iadului și că ciuperca îi poruncește să cadă în genunchi și să-și mărturisească păcatele, ceea ce și face, 38.
• Tatăl avea închipuiri; părea să-și vadă sora decedată în rai, [t].
• Băștinașii din Siberia se intoxică cu acest decoct. La scurt timp după ce îl beau, devin joviali și sunt cuprinși treptat de un asemenea acces de veselie, încât încep să cânte, să sară și să-și istorisească, în fața frumoaselor tribului, isprăvile din război sau de la vânătoare. Forța lor fizică sporește. Adorm, iar după douăsprezece sau șaisprezece ore de somn se trezesc într-o stare de prostrație totală; capul, totuși, nu li se pare atât de gol ca după intoxicația cu rachiu, 39.
• Vorbește volubil și respectuos, ca și cum s-ar adresa părinților săi; nu dă răspunsuri directe când este întrebat; alternativ, cântă și se supără, își îmbrățișează însoțitorii și le sărută mâinile. Săvârșește toate aceste acțiuni în timp ce este afectat de un spasm general, mai asemănător unui tremur decât unei convulsii, 35.
• Mare locvacitate și, în același timp, convulsii puternice ale mușchilor feței și gâtului, mai ales pe partea dreaptă, trăgând capul în jos către umărul drept. În același timp, mișcări alternative de flexie și extensie ale membrelor inferioare, care nu împiedică locomoția; acestea produc mișcări de coborâre și ridicare a membrelor. Merge astfel o vreme, vorbind mult, vesel și incoerent. După ce această stare a durat mai mult de o jumătate de oră, este urmată de liniște, tulburată după puțin timp de greață și stare generală de rău, 35.
• În timpul intoxicației, ridică și transportă cele mai grele poveri, fac pași lungi și sar peste obiecte mici ca și cum le-ar sta în cale trunchiuri de copaci, [t]. [20.]
• Se rostogolea prin cameră în modul cel mai grotesc, [t].
• Râdeau de faptul că nu puteau sta în picioare și merge drept, [t].
• Unii aleargă și merg involuntar prin locurile cele mai primejdioase, [t].
• Unii dintre ei sar, dansează și cântă; alții plâng de angoasă; o gaură mică li se pare o prăpastie înspăimântătoare, iar o lingură de apă, un lac imens (numai în urma abuzului de medicament), 38.
• Dans, [t].
• Cântat, [t].
• Dezvăluirea secretelor, [t].
• Imaginație exaltată peste măsură, extaz, profeții, compunerea de versuri, 37.
• Mare prostrație, cu delir foarte asemănător celui care apare în febrele adinamice, 35.
• Luat cu moderație, excită intelectul și inspiră veselie și curaj, 38. [30.]
• Dispoziție senină, fără griji, 11.
• Dispoziție senină, dar fără înclinație de a vorbi, 7.
• Calm, stăpân pe sine, sociabil, activ și bucuros că și-a făcut datoria (reacție salutară a organismului).
• Veselia a luat locul proastei dispoziții, 16.
• Înseninare, 40.
• Se silește să vorbească; dar răspunde numai în câteva cuvinte, deși dispoziția sa generală este veselă în acel moment, 7.
• În pat, a fost cuprins de un impuls de a râde, provocat de un amestec indescriptibil de fericire și nefericire, 19.
• Deprimare sufletească, 7.
• Dispoziția îi era deprimată, 25. [40.]
• Descurajare, 7.
• Melancolie care nu poate fi biruită, 16.
• Dispoziție tristă din cauze neînsemnate.
• Veselia se transformă în suferință, 35.
• Anxietate, [t].
• Anxietate, ca și cum urma să i se întâmple ceva neplăcut, 7.
• Mintea îi este neliniștită și anxioasă; era preocupat în permanență numai de sine, de starea sa prezentă și viitoare, 6.
• Agitație și neliniște a corpului și a minții (după trecerea unei jumătăți de oră), 2.
• Nebunie cu timiditate, 37.
• Iritabilitate mintală, 11. [50.]
• Supărat, iritabil, capricios, 48.
• Proastă dispoziție și iritabilitate, 15.
• Dispoziție morocănoasă și iritabilă, 15.
• Extrem de morocănos și iritabil, 7.
• Dispoziție certăreață, 15.
• Se irită ușor și devine prost dispus, 15, 21.
• Lectura nu-i fixa atenția ca de obicei; curând s-a agitat, s-a mâniat pe servitor și a simțit înclinația de a se bate, 25.
• Este supărată pe sine și îi este milă de ea însăși, 13.
• Prost dispus și indiferent, 9.
• Se trezește dimineața prost dispus, 12. [60.]
• A fost foarte prost dispusă toată ziua și nu era dispusă să răspundă când i se puneau întrebări, 13.
• Nu era dispus să vorbească, era prost dispus, morocănos și nu avea chef să lucreze, 6.
• Ea, care de obicei era atât de extrem de preocupată de toate, este acum cu totul indiferentă, 7.
• Părea că nu reușește să găsească cuvintele pe care dorea să le folosească, 7.
• Privire fixă, absentă; nu este dispus să gândească; este greoi și obtuz, 32.
• Indiferență și tăcere capricioasă; repulsie față de muncă, 9.
• Nu este dispus să lucreze, 5, 7.
• Tratează totul cu superficialitate, pentru a se scuti de efortul de a lucra, 2.
• Aversiune față de orice muncă ce solicită mintea; dacă totuși întreprinde una, apare un aflux de sânge la cap, pulsații în artere, căldură la nivelul feței, iar facultatea de a gândi este tulburată, 9.
• Nu este dispus să gândească, 1. [70.]
• Confuzie mintală, cu delir tăcut, care durează întreaga zi, 35.
• Îngreunare a gândirii; imbecilitate (reacție a organismului la bătrânețe), 37.
• Stupoare, [t].
• Uituc; îi este greu să-și amintească lucrurile pe care le auzise și și le imaginase înainte, 2.
• Șirul gândurilor este ușor tulburat, iar ultimele gânduri nu pot fi reamintite cu ușurință, 32.
• Pacientul nu păstrează nicio amintire despre boala sa gravă, 35.
• A doua zi, pacientul nu-și amintea că îi fusese rău; credea că făcuse o călătorie, 35.
• Pierderea conștienței, [t], 41.
• Inconștient, cu ochii închiși, [t].
• Inconștient, cu fața roșie și tumefiată, [t].

CAP. [80.]

• Confuzie la nivelul capului, 7, 15, 18.
• Confuzie la nivelul capului, cu durere surdă (după două ore), 2.
• Confuzie și greutate a capului (după două ore), 9.
• Capul este greu, confuz (mai ales în frunte), ca și cum ar fi apăsat spre interior, 32.
• Cap confuz pe tot parcursul dimineții, [°].
• Senzație de săpare în creier, ca și cum totul s-ar mișca acolo în dezordine, 15.
• Confuzie la nivelul capului spre amiază și o ușoară senzație răcoroasă, târâtoare, în scalpul vertexului, cu senzația că scalpul ar fi întins mai strâns peste craniu, 18.
• Dis-de-dimineață, greutate și confuzie la nivelul capului, ca și cum s-ar fi dedat petrecerii în ziua precedentă, durând șase ore, 26.
• Vertij, [t], 3.
• Vertij violent; este adesea silită să se așeze, 13. [90.]
• Vertij, la ora 5 A.M., care rareori încetează în timpul zilei, 12.
• Vertij în timpul mersului, făcându-i mersul nesigur, 15.
• Vertij, din cursul după-amiezii până seara târziu, cu un impuls indescriptibil de a cădea pe spate, 19.
• Clătinare, [t].
• Mers împleticit, ca de om beat, [t].
• Clătinare și prăbușire (în a doua zi), 41.
• Clătinare când merge în aer liber (după o oră), 7.*
• Clătinare, ca de la băuturi spirtoase; când merge în aer liber se împleticește încoace și încolo, 6.*
• Amețeală, ca de la intoxicație, 36.
• Vertij în cameră; mai bine în aer liber, dar revine curând, 12. [100.]
• Vertij brusc, care îl doboară, 16, 17.
• I se pare că se învârte neîncetat; a fost repede silită să se așeze pe pământ pentru a nu cădea; acest vertij a persistat foarte violent timp de două ore, 14, 25.
• Căldura soarelui provoacă vertij violent, 30.
• *Lumina puternică a soarelui produce, dis-de-dimineață, un acces momentan de amețeală, până la cădere, 11.
• Vertij trecător, 12.
• Vertij ușor ocazional în timpul zilei, 12.
• Vertij, cu buimăceală, 12.
• Vertij, cu cefalee năucitoare, 13.
• Dimineața, vertij cu cefalee năucitoare, care durează toată dimineața, 13.
• Vertij, cu buimăceală și arsură în vertex, 14, 25. [110.]
• Odată cu durerea se instalează imediat un vertij năucitor, 13.
• Dimineața, accese repetate, dar numai momentane, de vertij; mai accentuate în aer liber, mai reduse în cameră, 30.
• Vertij și obtuzie mintală dis-de-dimineață (după trei ore), 4.
• Vertij dis-de-dimineață, ca după intoxicație (după un sfert de oră), 7.
• Vertij, apărând mai ales dis-de-dimineață; durează de obicei între unu și opt minute și revine de mai multe ori în timpul zilei, la intervale scurte, 7.
• Vertij momentan, cu cefalee apăsătoare și de tracțiune în frunte, 12.
• Accese de vertij, asociate cu un mers șovăielnic și vedere neclară, chiar și a obiectelor apropiate; aceste accese apar și dispar la fiecare cinci minute și pot fi înlăturate complet numai gândindu-se la altceva, 7.
• Vertij apărând în timp ce meditează, mergând în aer liber (după opt zile), 7.
• Acces de vertij în aer liber; dispare în cameră; persistă timp de câteva zile, 26.
• Vertij în cameră, la întoarcere, 7. [120.]
• Vertij care cedează pentru un timp prin întoarcerea rapidă a capului, 7.
• Obtuzie amețitoare a capului, 18.
• Obtuzie amețitoare a capului, ca într-o ușoară intoxicație, perceptibilă aproape toată ziua, 18.
• După-amiaza, obtuzie amețitoare a capului, mai ales în timp ce citește sau privește spre lumină, 18.
• Amețeală, buimăceală, 3.
• Buimăceală amețitoare în cap, ca și cum și-ar pierde conștiența, cu vuiet în urechea stângă, 18.
• Cap ca și cum ar fi intoxicat, 18.
• Intoxicație plăcută, 37.
• Intoxicație, 40.
• În cursul dimineții, buimăceală la nivelul capului, 18. [130.]
• Cap ca și cum ar fi buimăcit, dar numai pentru scurt timp, 18.
• Tulburare neplăcută în cap, 1.
• Cefalee ușoară, [t].
• În cap, o senzație neclară, neplăcută, pe tot parcursul zilei, ca și cum o cefalee extrem de violentă ar urma să apară în orice moment; când își îndrepta atenția asupra durerii, aceasta dispărea complet, dar revenea în modul cel mai neplăcut când îi acorda cea mai puțină atenție, 15, 21.
• Cefalee dis-de-dimineață, în pat, 7.
• Căldură în cap și față, 1.
• Senzație ca și cum capul ar fi mărit, 15.
• Congestie la cap, 1.
• Obtuzie a capului, 15, 17, 24, 27.
• Obtuzie a capului; capul este permanent obtuz, 16. [140.]
• Obtuzie a capului, diminețile, 27.
• Obtuzie a capului în cursul dimineții, 21.
• Obtuzie a capului la amiază, 30.
• Obtuzie a capului, care se diminua mergând în aer liber; revenea însă în repetate rânduri, 27.
• Senzație de obtuzie și plenitudine a capului, 16.
• Cap obtuz și plin; nu putea continua să citească, 30.
• Cap obtuz, plin, oscilând înainte și înapoi, 16.
• Cap obtuz și greu, 16.
• Greutate a capului, 16, 24.
• Greutate continuă a capului, ca după intoxicație (după o oră și jumătate), 2. [150.]
• Greutate continuă a capului (după cinci ore), 8.
• Dimineața, cefalee surdă, cu vertij năucitor și palpitații cardiace; după ce s-a ridicat, aceste manifestări au părut să se diminueze întrucâtva, dar curând au devenit mai violente, cu senzație excesivă de frig, 13.
• Cefalee surdă, mai ales în frunte; această cefalee îl obliga să-și miște neîncetat capul încoace și încolo și să închidă ochii ca pentru somn, 7.*
• Cefalee surdă, năucitoare, cu sete și căldură, mai ales la nivelul feței (imediat), 2.
• Cefalee surdă, diminețile, la trezire, 17.
• Cefalee surdă, apăsătoare, care dispare după o evacuare intestinală abundentă, asociată cu valuri de căldură, 11.
• Trezire la ora trei dimineața, cu cefalee apăsătoare, 17.
• Apăsare moderată, profund în cap, 12, 25.
• Cefalee apăsătoare, la intervale înainte de culcare, 17.
• Apăsare ca de plumb a creierului asupra oaselor craniene, care se extinde chiar până la nas, 23. [160.]
• Cefalee violent apăsătoare, mai ales în occiput, după masa de prânz (a noua zi), 9.
• Cefalee slabă, de tracțiune, 14, 21.
• Tracțiune în cap, în toate direcțiile, cu senzația că persoana ar urma să-și piardă simțurile, 5.
• Cefalee de tracțiune, devreme, la trezire, cu apăsare în globii oculari, 9.
• Durere smucită, sfâșietoare în cap, cea mai dureroasă în spatele urechii drepte, unde se oprește, 17.
• Durere sfâșietoare în diferite locuri ale craniului, 32.
• Durere ca de măcinare în cap; durează numai câteva minute, dar revine frecvent, 7.
• Senzație de frig în cap, mai ales în occiput, 13, 21.
• Tresărire a mușchilor din partea stângă a frunții, 18.
• Zvâcniri în pielea frunții deasupra ochiului drept, 7.* [170.]
• Cefalee în frunte apărută imediat după administrare, 28.
• Diminețile, cefalee violentă în regiunea frontală, cu contracția mușchilor frunții și pleoapelor, 17.
• La trezire, cefalee considerabilă în frunte, 12.
• Cefalee violentă, care se diminua spre seară și era limitată la frunte, 15.
• La o jumătate de oră după administrare, arsură în arcadele supraciliare, în apropierea tâmplelor, 12, 25.
• Senzație în cap ca și cum regiunile frontale ar fi mărite, iar creierul s-ar roti în interiorul său, cu durere apăsătoare în ambele tâmple, 15.
• Greutate și plenitudine în frunte, 32.
• Fruntea este grea și confuză, 32.
• Senzație de săpare, ca și cum creierul din regiunea frontală ar fi un furnicar, cu plenitudine a capului, 15.
• Durere trecătoare, ca de săpare, în partea stângă a frunții și în occiputul stâng, 18. [180.]
• Cefalee violentă, sfredelitoare, în regiunea frontală, diminuată de apăsare, 17.
• Durere violentă, ca de măcinare, în eminența frontală stângă (după trei ore), 7.
• Durere de tracțiune în frunte, 7.
• Senzație de cefalee de tracțiune și apăsătoare în eminența frontală stângă, apăsând asupra ochiului, 15, 21.
• Apăsare dureroasă, de tracțiune, din partea stângă a frunții spre dreapta, în timp ce șade (după o oră și jumătate), 6.
• În timpul zilei, durere apăsătoare, de tracțiune, în frunte, extinzându-se la ochi; apare și dispare, 12.
• Durere de tracțiune în mijlocul frunții.
• La scurt timp după administrare, durere surdă, de tracțiune, trecătoare, în partea stângă a frunții, 18.
• Între sprâncene, o durere de tracțiune, dar nu violentă, 16.
• La trezirea de dimineață, o cefalee întrucâtva de tracțiune în partea dreaptă a frunții, 13. [190.]
• Durere surdă, de tracțiune, în mijlocul frunții, între arcadele supraciliare.*
• Durere de tracțiune, sfâșietoare, în frunte; intermitentă (după treizeci și trei de ore), 7.
• *Tracțiune din ambele părți ale osului frontal până la rădăcina nasului, 5.
• Durere de tracțiune, tăietoare, în frunte, când stă în picioare; când șade, această durere capătă un caracter apăsător și năucitor (după o oră și jumătate), 6.
• Cefalee surdă în frunte, 23.
• Cefalee surdă în regiunea frontală, 17.
• Durere surdă, destul de violentă, de-a lungul frunții și suturii sagitale, 16.
• Dureri surde, mai întâi într-o eminență frontală, apoi în cealaltă, 15.
• Durere surdă, vag conturată, în mijlocul frunții; apăsarea ambelor tâmple face durerea să dispară, dar aceasta revine mai violent după scurt timp, 16.
• Apăsare în cavitățile frunții, 7. [200.]
• Apăsare și zvâcnire în frunte, extinzându-se la ochi, 7, 25.
• Durere violent apăsătoare în frunte, cu vertij, în timp ce șade, 7.
• Apăsare profund în partea anterioară a capului, la marginea părului, 32.
• Toată ziua, o durere surdă, apăsătoare, în regiunea frontală; aceeași durere apăsătoare în jumătatea stângă a frunții, 30.
• La trezirea de dimineață, durere apăsătoare profund în eminența frontală dreaptă, 18.
• Cefalee trecătoare, apăsătoare, în partea stângă a frunții, 18.
• Durere apăsătoare în eminența frontală stângă, 15.
• În timpul zilei, durere apăsătoare, de tracțiune, în frunte, extinzându-se la ochi; apare și dispare, 12.
• La scurt timp după medicament, durere în frunte, ca și cum ambele părți ale capului ar fi presate una spre cealaltă.
• Când s-a întins din cauza vertijului, a fost cuprinsă brusc de o cefalee violentă, apăsătoare, care se extindea în urechea stângă, ca și cum ceva ar astupa-o, 13. [210.]
• Durere apăsătoare în regiunea frontală, 27.
• Durere apăsătoare în frunte, extinzându-se spre interior, 12, 25.
• Durere apăsătoare în frunte, toată ziua, 12, 25.
• O durere surdă, apăsătoare, în regiunea frontală, 17.
• Cefalee apăsătoare în frunte, se intensifică în aer liber, 12.
• O oarecare durere apăsătoare în jumătatea stângă a frunții, 30.
• La trezirea de dimineață, durere apăsătoare profund în eminența frontală dreaptă, 18.
• Dureri apăsătoare în regiunea frontală dreaptă, cu obtuzie matinală a capului, 27.
• Apăsare, cu junghiuri în frunte deasupra ochilor, 7.
• În timpul unei plimbări în aer liber, durere apăsătoare în regiunea supraorbitară dreaptă, care însă dispare în scurt timp, 27. [220.]
• Apăsare coborând de la frunte asupra jumătății superioare a globilor oculari (după o oră și jumătate), 11.
• În timpul zilei, senzație ca și cum ar începe o cefalee, care a apărut într-adevăr spre seară și consta într-o senzație neplăcută, apăsătoare și uneori foarte dureroasă, în puncte mici de pe frunte și tâmple, care a persistat ore întregi, 15, 21.
• Durere sfâșietoare în oasele frunții, 32.
• Durere sfâșietoare în frunte, imediat deasupra rădăcinii nasului, 7.
• Senzație ca de rană în partea stângă a frunții, chiar deasupra sprâncenelor.
• Eminențele sprâncenelor sunt dureroase la atingere, 15.
• Durere fulgerătoare în regiunea frontală dreaptă, 12.
• Durere fulgerătoare trecătoare, alternativ în eminența frontală dreaptă și stângă, 30.
• Durere violentă, fulgerătoare și răsucitoare, în arcada supraciliară stângă, 12, 25.
• Ușoară durere fulgerătoare în frunte, care a crescut treptat, mai ales pe partea stângă, 28. [230.]
• La micul dejun, un zgomot ușor a provocat junghiuri violente în eminența frontală dreaptă, 28.
• Junghiuri izolate în frunte, mai ales pe partea stângă, 28.
• De fiecare dată după ridicare, un junghi în frunte, 16.
• Înțepături ca de numeroase ace, într-o zonă de aproximativ un inch de pe eminența frontală stângă, 13, 21.
• Înțepături ca de ace în regiunea frontală stângă, 15, 21.
• Senzație de frig ca de gheață pe scalp, în partea dreaptă a osului frontal, deși, la atingere, părțile par calde, 7.*
• Mâncărime în frunte, provocând scărpinare; există coșuri pe frunte, 7.
• O bășică mare și câteva mai mici, răspândite pe frunte, 16.
• Zvâcniri frecvente ale mușchilor regiunii temporale stângi, 18.
• Zvâcniri și dureri fulgerătoare în tâmpla dreaptă și de-a lungul arcadei zigomatice, 12.
• Tresăriri frecvente în regiunea temporală stângă și în arcada zigomatică, 18. [240.]
• Zvâcniri ritmice ale mușchilor din regiunile frontală și temporală stângi, 18.
• Durere ca de crampă în tâmpla stângă (după treizeci și șapte de ore), 6.
• Durere în tâmpla stângă, apoi în cea dreaptă, apoi în mandibula stângă, ca atunci când începe să doară un dinte cariat, 15, 21.
• Durere continuă în arcada zigomatică a osului temporal stâng, 5.
• Trezire, în jurul miezului nopții, cu o durere violentă, ca de săpare, în tâmpla stângă, care se diminuează prin apăsare cu mâna și reapare după slăbirea apăsării, 18.
• După masa de prânz, senzație premonitorie trecătoare a unei cefalee surde, ca de săpare, în tâmpla stângă, 18.
• O durere sfredelitoare, pulsatilă, în porțiunea scuamoasă a oaselor temporale, durând mai mult de două ore, 15.
• Tracțiune foarte dureroasă prin tâmple, frunte și globii oculari, 9.
• Cefalee surdă în tâmpla dreaptă, 7.
• Cefalee surdă în tâmpla stângă, 15, 21. [250.]
• Cefalee în regiunea temporală dreaptă, mai degrabă năucitoare decât pulsatilă, 14, 21.
• Apăsare în ambele tâmple, la amiază, 30.
• Durere apăsătoare în regiunea temporală, 27.
• Apăsare asupra porțiunii superioare a osului temporal stâng, imediat deasupra pavilionului urechii, pătrunzând profund în creier; se intensifică atunci când firele de păr sunt apăsate sau chiar numai atinse și este însoțită de o deprimare sufletească deplină, 7.
• După micul dejun, o apăsare dureroasă într-un punct mic de pe osul temporal stâng, 15, 21.
• Apăsare violentă în tâmpla dreaptă, pe osul temporal, 5.
• Înțepături fine în tâmpla stângă (după o jumătate de oră), 2.
• Junghiuri în tâmpla stângă, 12, 25.
• Imediat după ce vorbește, un junghi în tâmpla dreaptă; curând după aceea, un junghi în tâmpla stângă; după care, în aceasta din urmă a apărut o ușoară apăsare, durând câteva minute, 12.
• Din când în când, durere fulgerătoare în regiunea temporală stângă, mai rar în cea dreaptă, 5. [260.]
• Durere fulgerătoare în tâmpla dreaptă, deasupra ochiului, 12.
• Durere sfâșietoare în regiunea temporală dreaptă, 5.
• Arsură în vertex, 30.
• Durere pulsatilă în vertex, cu disperare învecinată cu furia.
• Durere sfredelitoare profund în creier, la nivelul vertexului, 7.
• Apăsare și durere sfâșietoare în partea stângă a craniului și în vertex, 32.
• Diminețile, durere apăsătoare în vertex, 30.
• Senzație de apăsare în vertex, 18.
• Durere apăsătoare în vertex, noaptea, 11.
• Durere fulgerătoare trecătoare în vertex, 30. [270.]
• Junghiuri în scalpul păros din creștetul capului, care ulterior se transformă într-o durere apăsătoare în vertex, 30.
• Cefalee foarte violentă pe partea stângă, 19.
• De mai multe ori, dureri în partea stângă a capului (trei până la cinci ore), 32.
• Durere în partea stângă a capului, cu dorință intensă de a urina, 32.
• În cursul dimineții, în timp ce mergea în aer liber, cefalee unilaterală continuă, ca de săpare, care se extindea de la eminența frontală stângă de-a lungul osului parietal, prin întreaga emisferă cerebrală, până la occiput, 18.
• Senzație de sfredelire în partea stângă a craniului și în ramura ascendentă a mandibulei, 32.
• O durere surdă continuă în întreaga jumătate stângă a capului, care, după o oră, se intensifică până la una violentă, ca de săpare, 18.
• Apăsare în jumătatea stângă a capului, 30.
• Durere sfâșietoare și apăsare în întreaga circumferință stângă a creierului, cele mai severe în orbita și arcada zigomatică stângi, cu confuzie la nivelul capului (după opt ore), 5.
• Durere sfâșietoare, violentă și lancinantă, de la vertex la urechea stângă (după șase ore), 11. [280.]
• Durere sfâșietoare, fină, penetrantă; mai întâi în osul parietal drept, deasupra urechii, însoțită de senzația persistentă, îndelungată, a unui loc dureros și supurant pe os; durea violent la atingere, 15, 21.
• Durere ușor sfâșietoare în partea dreaptă superioară a capului, 15, 21.
• Aproape toată ziua, durere sfâșietoare foarte fină, sensibilă, de scurtă durată și revenind neîncetat, pe partea stângă a capului, în spatele și deasupra urechii, ca și cum ar proveni dintr-un mic punct dureros, care însă nu putea fi găsit prin palpare, 15, 21.
• Cefalee fulgerătoare unilaterală, 30.
• O durere fulgerătoare în partea dreaptă a capului, 13.
• La un sfert de oră după administrare, durere fulgerătoare violentă în partea dreaptă a capului; ceva mai târziu, în tot capul; dar mai violentă pe ambele părți, dreapta și stânga, decât în restul capului, 13.
• Durere fulgerătoare în jumătatea stângă a capului, începând la ora 10 A.M. și durând până la 2 P.M.; după care a fost înlocuită de junghiuri trecătoare, care reveneau la fiecare zece minute, 19.
• Cefalee fulgerătoare, extinzându-se de la osul parietal stâng în tâmpla dreaptă, dar durând numai câteva minute, 12.
• Durere ca de la un cui în partea dreaptă a capului, 5.*
• Junghiuri frecvente, pruriginoase, profund în emisfera cerebrală stângă, 18.
• La exterior, în partea stângă a capului, o lovitură ca un fulger, 15, 21. [290.]
• Zvâcnire momentană în partea dreaptă a capului, 12.
• Tresăriri spasmodice în scalpul păros deasupra urechii stângi, aproape de cartilajul urechii, 18.
• Diferite feluri de cefalee în jumătatea stângă a osului occipital, în poziție șezândă.
• Durere violentă, sfredelitoare, în occiput și arcada supraciliară stângă, 12, 25.
• În cursul dimineții, dureri ca de săpare, apăsătoare, în regiunea occipitală stângă și ceafă, cu oboseală a membrelor inferioare și mare înclinație spre somn, 17, 21.
• Diminețile, în pat, o durere apăsătoare, ca de săpare, în jumătatea dreaptă a occiputului, însoțită de înțepături ca de așchii în mijlocul obrazului drept, 18.
• Durere de tracțiune în occiput, devreme, când se află în pat, ca dintr-o poziție greșită; se intensifică prin întindere și ținerea respirației, 5.
• Durere de tracțiune în occiput, după-amiaza, 7.
• Tracțiune și tensiune în occiput. [300.]
• Durere de tracțiune și apăsătoare în occiput și frunte, 17.
• În cursul dimineții, durere externă la nivelul capului, dar mai accentuată în jumătatea posterioară; tensiune de-a curmezișul occiputului, spre urechi, spre articulația gâtului, uneori mai perceptibilă într-un loc decât în altul, 30.
• După trezire, plenitudine surdă în occiput, 16.
• Durere surdă în occiput, care, la culcare, devenea mai violentă și arzătoare și se extindea treptat între arcadele supraciliare, când stătea culcat pe spate, 16.
• Durerea surdă din cap s-a deplasat în occiput, 16.
• Apăsare în occiput (prima zi), 9.
• Durere excesiv de apăsătoare în occiput, 14.
• Tensiune extinzându-se spre occiput și transformându-se acolo într-o durere surdă, apăsătoare, cu senzație de greutate, persistând toată ziua, 17.
• Junghiuri sfâșietoare în occiput, dintr-o parte în cealaltă, dis-de-dimineață (a doua zi), 11.
• Durere sfâșietoare în partea stângă a occiputului, care revine la intervale scurte, 7.
• Durere sfâșietoare în partea dreaptă a occiputului, 32. [310.]
• Durere sfâșietoare în jumătatea dreaptă a osului occipital, 32.
• Uneori, o senzație sfâșietoare, tensionantă, în scalpul extern al occiputului, 30.
• În cursul dimineții, junghiuri fugitive în occiput, 19.
• Junghiuri repetate de-a curmezișul occiputului, 19.
• Junghiuri de-a curmezișul occiputului, repetate la fiecare zece minute, uneori mai violente, alteori mai slabe, 19.
• Durere ca de contuzie în partea posterioară a gâtului și în occiput, 18.
• O durere vie, pulsatilă, în occiput, 17.
• Scârțâit al occiputului spre stânga, durând un sfert de oră; intensificat de apăsarea părților dureroase, 12, 25.
• Cefalee, mai ales greutate și tensiune a occiputului spre articulația gâtului, 30. [320.]
• Capul cade neîncetat pe spate, ca și cum o greutate ar fi atașată de occiput, 16.*
• Capul nesigur, oscilând înainte și înapoi, ca în stare de intoxicație, 16.
• Capul oscilează înainte și înapoi, 16.
• Convulsii ale mușchilor capului și gâtului, [t].
• Zguduire atât de violentă a întregului cap, pornind din articulația atlasului, încât experimentatorul și-a mușcat involuntar limba, 18.
• Junghiuri în articulația atlasului, ca de așchii, 18.
• Cap fierbinte la atingere, 16.
• Coșuri pe scalpul păros, 7.
• Coșurile apărute la rădăcinile firelor de păr sângerau ușor după scărpinare și lăsau în urmă mici cruste roșii, 27.
• Cap plin; durere răspândită peste craniu și ușor ameliorată prin atingere, 16. [330.]
• Uneori, tensiune externă a scalpului, 30.
• Senzație de frig ca de gheață în regiunea suturii coronale, după ce părțile fuseseră scărpinate din cauza mâncărimii; senzația de frig revine frecvent; se apropie tot mai mult de partea anterioară a capului, până când ajunge în acea parte a frunții care nu este acoperită de păr, 7.
• Durere sfâșietoare și de tracțiune, la exterior, în învelișurile capului (piele și oase); se intensifică la apăsare, mai ales într-un punct mic din vertex, care doare ca și cum ar exista o supurație internă, noaptea (după optsprezece zile), 9.
• Sensibilitate a învelișurilor capului, ca și cum ar fi ulcerate, 17.
• Întreaga lungime a scalpului de pe partea stângă este întrucâtva sensibilă la atingere, 27.
• Există câteva puncte la nivelul capului sensibile la atingere, 30.
• Durere sfâșietoare, sensibilă și frecventă, în aponevroza craniului, 15.
• Mâncărime a scalpului păros, 7.
• Mâncărime a întregului scalp păros; este asemenea mâncărimii rănilor în curs de vindecare și provoacă scărpinare, 6.
• Mâncărime supărătoare a scalpului păros, mai ales după ridicare; dispare după ce părțile sunt scărpinate cu un pieptene ascuțit, 11.

AGARICUS. OCHI. [340.]

• Colorație galbenă a ochilor (a treia zi), 9.
• Senzație de arsură în ochi, 16.
• Ochii ustură cu ușurință, 30.
• Senzație de arsură în ochi, mai ales când sunt deschiși și închiși; de fiecare dată după căscat, 16.
• Senzație de arsură a ochiului, cu senzație de contracție seara (prima zi), 8.
• Senzație de arsură și presiune în orbite, 5.
• Senzație de arsură și mâncărime în ambii ochi, 12.
• Senzație de arsură și durere surdă deasupra ochiului drept, cu lăcrimare (după o oră și jumătate), 10.
• Căldură în ochi, 19.
• Căldură constantă în ochi, 16. [350.]
• Căldură și oboseală a ochilor, 16.
• Ochii sunt fierbinți, 16.
• Ochii sunt fierbinți la atingere, 16.
• Întindere dureroasă a ochiului la trezirea de dimineață, 12.
• Senzație de contracție a ochiului drept, cu accentuarea vederii încețoșate; aceasta este urmată de durere usturătoare în globul ocular și lăcrimare și, în cele din urmă, de zvâcniri ale ochiului stâng, asemenea celor care existaseră anterior în cel drept; vinul a ameliorat imediat simptomele, 7.
• Durere crampiformă sub sprânceana dreaptă; îngreunează deschiderea ochilor (după cinci ore), 6.
• Presiune în ochi, 4.
• Presiune în ochi, înspre interior, 19.
• Presiune dureroasă în ochi la mișcarea lor sau la solicitarea lor la lumina lămpii, 15.
• Presiune în ochi și tendință de a-i închide, fără somnolență, după cină, 7. [360.]
• Presiune în ochi și asupra frunții, ca și cum ceva ar apăsa din exterior spre interior (după zece minute), 2.
• La amiază, o presiune în ochiul drept, ca și cum un grăunte de nisip s-ar afla sub pleoapa superioară; examinarea atentă a ochiului nu a evidențiat nimic anormal, 28.
• Durere apăsătoare și de tracțiune în ochi, 12.
• Durere apăsătoare deasupra ochiului stâng, 5.
• Apăsare în unghiurile ochiului stâng, ca și cum ar exista un corp străin, 7.
• Junghiuri violente, ca produse de ace groase, la marginea inferioară a orbitei stângi, la ieșirea nervului infraorbitar, 18.
• Senzație fină, înțepătoare și apăsătoare direct deasupra ochilor, 5.
• Ochii devin ușor sensibili, 30.
• Ochii îl mănâncă dimineața, 27.
• Mâncărime și înțepături în ochiul drept (după o oră), 2. [370.]
• Mâncărime și presiune în ochiul drept, ameliorate pentru scurt timp prin frecare, 2.
• Mâncărime și gâdilare în ochiul stâng, care provoacă frecarea acestuia (după trei ore), 6.
• Uscăciunea ochilor, 7.
• Senzație de slăbiciune în ochi, fără ca acesta să fi fost solicitat în vreun fel, 28.
• Căderea firelor de păr din sprâncene, 7.
• În sprâncene și între ele apar mici coșuri pruriginoase, dureros de sensibile la atingere, care dispar după câteva zile, 48.
• Durere apăsătoare în arcadele sprâncenoase, 12.
• Durere apăsătoare în arcada sprâncenoasă dreaptă; ameliorată după spălarea corpului cu apă rece, apoi agravându-se din nou, 12.
• Dimineața, durere apăsătoare în arcada sprâncenoasă dreaptă, 12.
• La trezirea de dimineață, durere apăsătoare, fulgerătoare, în arcada sprâncenoasă stângă, spre exterior, 12. [380.]
• Durere apăsătoare în arcada sprâncenoasă stângă timp de cinci minute și, imediat după aceea, în arcada sprâncenoasă dreaptă, 12.
• Durere sfredelitoare, apăsătoare, deasupra ochiului stâng și a eminenței frontale, 18.
• Durere pătrunzătoare în arcada sprâncenoasă dreaptă, 12.
• Durerea repetată, pruriginoasă și pătrunzătoare deasupra sprâncenei stângi provoacă scărpinatul, care o oprește, 15, 21.
• Spre amiază, un junghi violent, continuu și neîntrerupt direct deasupra sprâncenei stângi, care persistă cu aceeași intensitate ca atunci când vârful unui ac este apăsat continuu în carne; prin scărpinatul puternic, provocat în cele din urmă de senzația dureroasă, durerea a fost oprită aproape complet, 15, 21.
• Mâncărime în sprâncene, 7.
• Marginea pleoapelor și conjunctiva palpebrarum sunt roșii, cu înțepături și tensiune în ochi, 32.
• Tremur al pleoapei superioare, 24.
• Tremur al pleoapei superioare drepte, 28.
• Tremur al pleoapei superioare stângi dimineața, care se repetă spre amiază, 24. [390.]
• Frecvent, ușoare zvâcniri ale pleoapelor; în general sunt circumscrise unei mici zone și tind mai curând să se extindă una către alta, 7.*
• Zvâcniri ale pleoapei superioare stângi, 15, 21.
• Clipire a pleoapei inferioare drepte, însoțită de pulsația unei artere pe partea stângă, în regiunea posterioară a nasului, și de zvâcniri ale pielii de pe partea stângă a nasului, 7.
• Clipire și mâncărime ale pleoapei inferioare stângi, care provoacă frecarea acesteia, 7.
• Contracția pleoapelor (după două ore), 2.
• Îngustarea spațiului dintre pleoape timp de câteva zile, fără tumefiere și adesea cu zvâcniri și clipire ale pleoapelor, 7.*
• Spațiul dintre pleoape este mai mic decât de obicei; lărgirea lui necesită un efort, 2.
• Tumefierea pleoapei stângi spre cantusul intern; această tumefiere face ca ochiul să pară micșorat, 7.
• Ochi pe jumătate deschiși, 42, [t].
• Zvâcniri violente și mâncărime în cantusul stâng, 19. [400.]
• Contracția și îngustarea cantusului intern al ochiului stâng, 7.
• Caruncula lacrimală a ochiului stâng își mărește volumul timp de câteva zile, 7.
• Pleoapele aderă una la alta ca prin fire vâscoase; ștergerea ameliorează acest simptom numai pentru scurt timp, 17.
• Secreție vâscoasă, galbenă (anterior albă), care lipește pleoapele una de alta; secreția acestei materii are loc în cantusurile interne și continuă chiar și în timpul zilei, dar mai ales dimineața devreme și seara, 5.
• Urdoare în cantusurile ochilor (după șase ore), 2, 6.
• Ambele unghiuri interne ale ochilor au fost găsite lipite cu puțin mucus, 18.
• Senzație de arsură la nivelul pleoapelor, 16.
• De fiecare dată după ce sunt închise, pleoapele prezintă o senzație de arsură asemănătoare celei produse de veghea întreaga noapte la lumina lămpii, 16.
• Presiune dureroasă în pleoape, mai ales în cea dreaptă, cu somnolență intensă, 15, 21.
• Presiune dureroasă sub pleoapele superioare, mai ales când ochii sunt închiși, asemănătoare unei oboseli foarte mari a ochilor după o solicitare intensă la o lumină prea puternică; persistă destul de mult timp, 15, 21. [410.]
• Junghiuri ușoare în pleoapa superioară stângă, 20.
• Înțepături în marginile pleoapelor; ochii sunt pe jumătate închiși, ca în cazul unei somnolențe intense, și foarte sensibili la lumina lumânării, 32.
• Usturime și senzație de contracție în pleoape, 32.
• Înțepătură usturătoare în marginea pleoapei superioare drepte, 18.
• La trezirea de dimineață, usturime la marginile pleoapelor, 12.
• Senzație de arsură în cantusurile interne ale ochilor, ca și cum ar urma să înceapă o inflamație; durerea se intensifică atunci când părțile respective sunt atinse, 5.
• Senzație de arsură în cantusurile interne ale ochilor la închiderea strânsă a pleoapelor, 5.
• Senzație de zgâriere și durere fulgerătoare în unghiurile interne ale ochilor, cu o oarecare acumulare de mucus în acestea, 18.
• Senzație de zgâriere și durere fulgerătoare în unghiurile interne și sub pleoapa superioară a ochiului drept, 18. [420.]
• La scurt timp după administrarea medicamentului, senzație de zgâriere și durere fulgerătoare în unghiul ochiului stâng, 18.
• Senzație pruriginoasă, fulgerătoare, la rădăcinile cililor pleoapei superioare stângi, 18.
• Lăcrimarea ochiului drept (prima și a doua zi), 8.
• Lăcrimarea ochiului drept (după trei ore), 2.
• Lăcrimare accentuată, 28.
• Senzație în ochi ca și cum ar trebui șterși neîncetat, 4.
• Roșeața albului ochiului, 4.
• Globii oculari tresăreau încoace și încolo, [t]

. (S. J.)

• Zvâcniri ale globilor oculari în succesiune frecventă; la ochiul stâng sunt adesea însoțite de lăcrimare, 7.*
• *În timpul cititului apar frecvent zvâcniri și apăsare în globul ocular stâng, 7. [430.]
• Spasme, cu durere surdă în globul ocular stâng, în orice moment al zilei și în toate împrejurările; ochiul trebuie șters, dar simptomele persistă, 7.*
• Globi oculari deviați, [t].
• Ochii se rotesc în orbite, iar uneori pupila rămâne fixată spre peretele superior al orbitei, 35.
• Ochii se întorc în sus, 42.
• Senzație dureroasă în globul ocular stâng, 15, 21.
• Arsură și apăsare în globii oculari, mai ales la mișcarea lor, 5.
• Ochii se mișcă greu; globii oculari par să se dilate în orbite, 30.
• După vărsături, senzație în globul ocular stâng ca și cum acesta ar fi mărit, 15.
• Mișcarea ochilor în orbite nu este pe deplin liberă, 30.
• *Zvâcnire dureroasă în globul ocular drept, 12, 25. [440.]
• Durere surdă în globul ocular, asemănătoare durerii produse prin apăsarea globului ocular cu mâna, 20.
• Tracțiune foarte dureroasă în globii oculari (a treia și a patra zi), 9.
• Tracțiune și apăsare în globii oculari, mai ales în cel stâng, extinzându-se în frunte (a patra zi), 9.
• Durere apăsătoare în globul ocular drept, către partea superioară și în afară, foarte vie, dar doar momentană și repetându-se de mai multe ori, 15, 21.
• Durere apăsătoare, sfâșietoare și foarte vie în globul ocular drept, fără influență asupra vederii, dar atât de bruscă încât își ducea involuntar mâna la ochi, 15, 21.
• Durere apăsătoare în globul ocular stâng, 12.
• Apăsare în globul ocular stâng (după zece ore), 11.
• Apăsare dureroasă de sus în globul ocular stâng, extinzându-se în afară; foarte vie și persistând un timp, 15, 21.
• Dimineața, durere apăsătoare în globul ocular stâng, timp de un sfert de oră, 12.
• Durere pătrunzătoare momentană în globul ocular drept, 12. [450.]
• Sensibilitate dureroasă a globilor oculari la mișcarea lor, 15.
• Ușoară sensibilitate dureroasă a globilor oculari la mișcarea lor, 48.
• Globii oculari sunt dureroși la atingere, 30.
• Seara, mâncărime extrem de dureroasă pe globul ocular, sub ochiul stâng, 15, 21.
• Pupile dilatate, [tt].
• Pupilele se dilată mai întâi (după trei sferturi de oră), apoi se contractă (după douăzeci și cinci de ore), 2.
• Pupile la început contractate, apoi dilatate, 32.
• Ochii sunt insensibili la lumină, 42.
• Scădere treptată a vederii în timpul mersului în aer liber (după șapte ore), 7.
• Oboseală (slăbiciune) mare a ochilor; dacă privește îndelung un obiect, acesta pare palid, 7. [460.]
• Miopie și vedere încețoșată la ambii ochi, 7.
• Vedere foarte neclară; este obligat să țină obiectele aproape de ochi pentru a le percepe clar, 7.
• Când citește, este obligat să apropie literele din ce în ce mai mult de ochi pentru a le distinge clar; apoi trebuie să le îndepărteze din nou la o distanță mai mare, altfel vederea se încețoșează iarăși, 7.
• Pierderea vederii în timpul cititului, 28.
• Întunecare înaintea ochilor, cu somnolență, 11.
• Vedere încețoșată; totul pare întunecat, ca și cum ar fi privit prin apă tulbure; trebuie să facă un efort pentru a recunoaște lucrul respectiv, 7.
• Vederea s-a încețoșat; unghiul extern al ochiului stâng a început să ardă și a simțit o apăsare sub pleoapa superioară stângă, ca de la un grăunte de nisip, 28.
• Fiecare obiect pare înconjurat de ceață și, prin urmare, întunecat, 7.
• Ceea ce apare înaintea ochilor este întunecat, ca și cum ar fi acoperit de pânze de păianjen, 7.
• În timpul cititului, ochii slăbesc, lăcrimează și vederea se încețoșează, 28. [470.]
• Slăbirea vederii, 16.
• Vederea era încețoșată, [t]

, S. J

• Lumina pare să ardă mai slab decât de obicei, 32.
• Slăbiciunea vederii, 19.
• Slăbiciunea vederii, ca prin ceață, 19.
• Orbire înaintea ochilor, [t].
• Tatăl era orb, [t].
• Fotofobie, 7.
• Își închipuie că vede lucrurile dublu, 11.
• Seara, vedere amețitoare și slăbiciune, chiar vedere dublă, 19. [480.]
• Citește cu dificultate, deoarece caracterele tipografice par să se miște, 12.*
• Vedere ca prin văl, 23.
• Ochii i se încețoșau când voia să citească; erau slăbiți și părea să citească printr-un văl, cu licăriri înaintea ochilor, 28.
• Licăriri înaintea ochilor, [t]

, S. J

• Licăriri înaintea ochilor în timpul scrisului, 28.
• Uneori, pete galbene înaintea ochilor când privește obiecte luminoase, 27.
• O pată neagră plutește înaintea ochiului stâng, la o distanță de o jumătate de cot; când clipește, aceasta se mișcă încoace și încolo, 4.
• Pe vreme mohorâtă, o pată brună plutește înaintea ochiului stâng, către cantusul intern, 7.
• La închiderea ochiului drept, înaintea celui stâng se vede o pată mică, alungită, brun-închisă, plutind oblic către cantusul intern, destul de aproape de ochi, 7.

URECHI

• Zvâcniri frecvente ale mușchilor din jurul urechilor și tâmplelor, 18. [490.]
• Zvâcniri ale mușchilor din apropierea urechii stângi, 18.
• Arsură și mâncărime în urechi, 33.*
• *Roșeață și mâncărime arzătoare a urechilor, ca și cum ar fi fost degerate, 5.
• Dureri ca niște crampe în interiorul urechii stângi, 18.
• Zvâcniri sacadate în cartilajul urechii stângi, 18.
• Zvâcniri și zăngănit sau fâlfâire frecvente în cavitatea timpanică dreaptă; tresărirea mușchiului tensor al timpanului, 18.
• Tresărirea mușchiului tensor al timpanului, cu un sunet asemenea celui produs de o valvă metalică acoperită cu piele atunci când este pusă în mișcare, 16, 17.
• Zvâcnire frecventă, ca o rostogolire, în interiorul cavității timpanice drepte, 18.
• Durere în ureche; durere sfâșietoare în conductul auditiv drept, provocată și agravată de aerul rece care pătrunde în ureche; durerea se extinde la maxilarul superior și persistă mai multe zile, 7. [500.]
• Dureri sfâșietoare în urechea dreaptă, 15, 21.
• Durere sfâșietoare și mâncărime violentă în urechea stângă, cu dorința de a scormoni adânc în ureche; când stătea culcat pe aceeași parte, durerea creștea considerabil, 13.
• Junghiuri în apofiza mastoidă stângă, 11.
• Junghiuri violente frecvente, ca de la așchii care pătrund în conductul auditiv stâng, 15, 21.
• Câteva junghiuri vii, dar trecătoare, de la istmul bucofaringian, de-a lungul trompei lui Eustachio, către urechea dreaptă, 27.
• Junghiuri vii în conductul auditiv stâng, 15, 21.
• Junghiuri zvâcnitoare în interiorul urechii drepte, 18.
• Mâncărime a lobulului urechii, 7.
• Mâncărime a pavilionului urechii, care determină frecarea; frecarea face zona roșie și dureroasă ca o rană, dar mâncărimea persistă, 7 *.
• Mâncărime în urechi și în spatele lor*, 7. [510.]
• Mâncărime în conductul auditiv extern drept, 7.
• Mâncărime însoțită de gâdilare în urechea dreaptă; aceasta determină scărpinarea (după douăzeci și nouă de ore), 6.
• Mâncărime, în general în urechea stângă; aceasta determină persoana să introducă degetul în ureche și să o frece, 7.
• Mâncărime în conductul auditiv extern stâng, cu un junghi în urechea internă, ca de la un ac rece ca gheața, 18.
• Mâncărime cu gâdilare pe lobul urechii stângi și în conductul auditiv extern; dispare când scormonește cu degetul, 18.
• Mâncărime cu gâdilare de la orificiul faringian al trompei lui Eustachio drepte, extinzându-se la urechea internă, alternând cu un țiuit excesiv în urechea stângă, 18.
• Mâncărime și coșuri pe suprafața posterioară a pavilionului urechii, 7.
• De mai multe ori în cursul zilei, înfundarea urechii stângi, 30.
• Senzație în urechi ca și cum s-ar scurge ceară din ele, 7.
• De câtva timp, secreție excesivă de cerumen în ambele urechi, 30. [520.]
• Auz foarte ascuțit, [t].
• Slăbirea auzului, 16.
• Surditate a urechii stângi, ca și cum ceva s-ar afla înaintea ei, 12, 25.
• Surditate, cu durere de cap, [t].
• Vuiet în urechi, 18.
• Țiuit în urechea dreaptă la mersul în aer liber (după patru ore), 6.
• Țiuit în urechea stângă, 30.
• În urechi, un fâșâit fin și un țiuit sau un zgomot ca al unui ceainic îndepărtat care începe să fiarbă, cu căldură în cap, 32.
• Vuiet în urechea stângă, 18.
• Vuiet în urechi, mai întâi în dreapta, apoi în stânga, 30. [530.]
• Vuiet bolborositor în urechea stângă, 18.
• Vuiet constant în urechea stângă, cu scârțâit în ambele urechi la înghițirea în sec, 18.
• Zumzet inexplicabil în ambele urechi, asemănător zgomotului unei roți de tors, care persistă mai multe ore, 12, 25.
• Zgomot particular de cloncănit în urechea dreaptă, revenind frecvent, 32.
• La fiecare încercare de a înghiți, un scârțâit în ambele urechi, ca al unui șurub de lemn, 18.
• Fâșâit în urechea dreaptă, asemenea zgomotului sacadat al unei locomotive; încetează la ridicare și revine în poziție culcată, 21.
• Iluzie auditivă, ca și cum un cui ar fi bătut într-o scândură la distanță, 21.

NAS

• Vârful nasului și buzele sunt palide și albăstrui, [t].
• O pocnire și un scârțâit aparte în părțile osoase ale nasului, ca și cum oasele spongioase ale nasului ar fi presate unele de altele sau frecate, 16, 17.
• Strănut de mai multe ori, 30. [540.]
• Strănut fără coriză, 7.
• Strănut frecvent, 33, 19.
• Strănut frecvent, fără coriză (după douăsprezece până la douăzeci și două de ore), 2.
• Strănut frecvent și căscat, 18.
• Strănut frecvent, care apare uneori de două ori succesiv (prima zi), 8.
• Strănut frecvent, imediat după administrarea medicamentului, 7.
• De asemenea, strănut frecvent în timpul somnului, fără a se trezi, 16, 17.
• Mai multe strănuturi violente, dimineața devreme, în pat, 7.
• Strănut de mai multe ori dimineața, 30.
• Strănut provocat de o senzație de greață, 48. [550.]
• Uscăciune a nasului, 7, 30.
• Uscăciune a nasului, cu senzație de frig în cap, 7.
• Uscăciune continuă a nasului; numai o dată sau de două ori în timpul zilei se scurg două sau trei picături de apă, 7.
• Nasul era uscat, iar la suflarea lui se elimina o cantitate mică de sânge, 23.
• Din nas picură frecvent apă limpede, fără să existe vreun guturai, 7.
• La aplecare, din nas picură apă limpede, 7.
• Prizarea unei cantități mici de tutun este urmată imediat de acumularea abundentă de mucus vâscos în nas, 7.
• La suflarea nasului, se elimină din abundență mucus limpede (după cinci zile), 7.
• O cantitate mică de mucus alb, uscat, în nas, însoțită frecvent de senzația ca și cum în nas s-ar afla mult mucus, 7.
• Guturai; senzație de nas înfundat, mai ales la aplecare (a șaptea zi), 8. [560.]
• Coriză fluentă, 7.
• Coriză fluentă, care a început în data de 15 și a durat până în data de 26; după ce a fost moderată în primele două zile, în a treia zi a crescut până la o intensitate neobișnuită. A afectat mai întâi jumătatea stângă a nasului și ochiul stâng, timp de două zile; apoi jumătatea dreaptă și ochiul drept, timp de două zile, cu eliminarea continuă a unei umidități iritante și arzătoare. În data de 24, când secreția s-a redus, nasul s-a umflat considerabil, a devenit roșu-albăstrui și a fost foarte dureros la atingere. Inflamația s-a încheiat prin descuamare, 28.
• Secreție abundentă de mucus din nas și arsură a buzei superioare, 30.
• Spre, s-a instalat o coriză fluentă, 28.
• Coriză violentă, cu senzație de cap tulbure, 18.
• Eliminare excesivă de mucus din nas prin suflare, întreaga zi, fără alte simptome de coriză, 30.
• Se instalează o coriză violentă; caracterul iritant al secreției provoacă o erupție la nivelul nasului și al buzei superioare, 16.
• În fiecare dimineață, la sculare, catar nazal, care dispare după un timp, cu strănut, 16.
• Senzație de obstrucție și catar, cu eliminarea unei umidități apoase din ambele nări, 16, 17.
• Dregere ușoară și frecventă a gâtului, cu eliminarea unor mici mase de mucus din istmul bucofaringian și coanele nazale, [°]. [570.]
• La suflarea nasului, dimineața devreme, imediat după sculare, iese sânge; aceasta este urmată de o hemoragie nazală violentă (după treizeci și trei de ore), 5.
• Hemoragie nazală, 26.
• (Epistaxis pasiv la persoanele vârstnice), (Roth.).
• Durere arzătoare în nas și ochi (de la mirosire), 17.
• Inflamație și sensibilitate dureroasă a peretelui intern al nasului, 7.
• Senzație de plenitudine în pasajul nazal superior, cu senzația ca și cum o bilă și-ar croi drum în jos prin canalul nazal, 15.
• Presiune bruscă în partea superioară a dorsului nasului, 7.
• Presiune în oasele nazale, 30.
• Presiune pulsatilă în osul nazal, cu senzația ca și cum un corp umflat din pasajul nazal superior și-ar croi drum în jos, 15.
• Presiune la rădăcina nasului, cu senzația ca și cum nasul ar fi înfundat, fără nicio obstrucție a pasajelor nazale, 15. [580.]
• Înțepătură ascuțită în partea stângă a rădăcinii nasului, 5.
• Dureri tăioase, sfredelitoare, din nara stângă în sus, extinzându-se prin canalul nazal până în osul frontal, exact ca și cum un șoc electric le-ar străbate fulgerător, 15.
• Senzație ca de mușcătură în mucoasa nării stângi, 32.
• Sensibilitate foarte mare a pereților interni ai nasului, 5.
• Sensibilitate neplăcută a mucoasei nazale, 30.
• Sensibilitate pruriginoasă a mucoasei nazale, cu strănuturi violente frecvente, însoțite de tresăriri ale mușchilor din regiunea lombară stângă, 16, 17.
• Senzație tăioasă, ca de rană, în partea superioară a nării stângi, care apare la inspirație, dar nu este resimțită la expirație, [°].
• După-amiaza, la respirația prin nara stângă, sensibilitate dureroasă, sus în nară, ca și cum mucoasa ar fi ca o rană, 16, 17.
• Senzație de furnicături în nara și ochiul drept, ca aceea resimțită înainte de strănut, 7.
• Mâncărime pe suprafața externă a nasului, 7. [590.]
• Mâncărime violentă a aripilor nasului, care determină frecarea, 7.
• Mâncărime gâdilătoare în nara stângă, care determină frecarea (după paisprezece ore), 6.
• Mâncărime trecătoare în nas și un miros înțepător, ca înainte de strănut, 12, 25.
• Simțul mirosului este sensibil, 7.
• Mirosul unui trabuc tare nu era perceput deloc în nara stângă și era perceput foarte intens în cea dreaptă, 19.

FAȚĂ

• Față tumefiată, 33.
• Față tumefiată, palidă, cu cearcăne albastre în jurul ochilor și cu nasul și buzele albastre, 42.
• Schimbare foarte mare a expresiei feței, 35.
• Pare palidă și trasă la față, 13.
• Paloarea feței, 17. [600.]
• Față palidă, cu aspect albăstrui în jurul ochilor, nasului și gurii, [t].
• Înfățișare tulburată și puls imperceptibil, 35.
• Ușoară nuanță gălbuie a pielii feței, în special în jurul nărilor și la colțurile gurii, 27.
• Roșeața feței, fără nicio căldură perceptibilă, 9.
• Roșeața feței, cu mâncărime și arsură, așa cum apare în urma degerării părților, 5.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor feței; la nivelul buzei superioare, 18.
• Tresăriri ale mușchilor feței, [t].
• Tresăriri ale mușchilor feței; durează toată ziua, 19.
• Tresăriri în diferite părți ale feței, dar numai în jumătatea superioară, 15, 16.
• Spre ora 4 P.M., fața era excesiv și uniform înroșită, arzător de fierbinte, aproape umflată, cu o tensiune neplăcută în ambii obraji, 19. [610.]
• Roșeață și căldură intense ale întregii fețe, 15, 21.
• Roșeață și căldură arzătoare a feței, 15, 16.
• Căldură a capului și a feței, la trezirea de dimineață, cu o anumită senzație de umflare a feței, în special a obrajilor, 15, 21.
• Căldură neplăcută la nivelul feței, în special al obrajilor, 15, 21.
• Valuri de căldură la nivelul feței, cu izbucnirea transpirației pe frunte, 30.
• Mâncărime la nivelul feței, 7.
• Dimineața, apăsare în oasele feței, în special în orbită, 30.
• Tresărire involuntară a mușchilor feței, la nivelul osului zigomatic drept, 19.
• Tresărire la nivelul osului zigomatic drept, 19.
• Tresărire în apropierea osului zigomatic drept, 19. [620.]
• Ușoară tresărire în obrazul drept, ca niște pulsații (după opt zile), 7.
• Tresărire nedureroasă a mușchiului masticator drept, aproape ca un salt, timp de câteva secunde, 12.
• Roșeață neobișnuită a ambilor obraji, în special a celui stâng, cu căldură la nivelul feței, 14, 16.
• Arsură a obrajilor (după una până la două ore), 9.
• Arsură a obrajilor, 11.
• Arsură și mâncărime pe obraji, 33.
• Valuri de căldură în obraji, 23.
• Căldură crescută a feței, seara, în special în apropierea osului zigomatic, 15.
• Junghiuri în față, în obrazul stâng; încep în mandibulă și se extind în sus (după o oră), 11.
• Junghiuri violente, bruște, ca de așchii, în obrazul stâng, în apropierea ochiului; continuă timp de câteva zile, 18. [630.]
• Junghiuri surde în osul zigomatic drept, 2.
• Adesea în timpul zilei, junghiuri ca electrice în osul zigomatic stâng, cu tresăriri frecvente ale mușchilor, în special în obrazul stâng, 18.
• Semne de durere sfâșietoare în partea stângă a feței, în regiunea maxilarului superior, 15, 16.
• Durere sfâșietoare, de tracțiune, în maxilarul superior drept și în obrazul drept, care a durat câteva clipe, 12.
• Durere lancinantă și de tracțiune în obrazul drept (după două ore), 10.
• O înțepătură fină, penetrantă, foarte dureroasă, în mijlocul obrazului drept, ca și cum niște așchii ar fi străpuns pielea până în mușchi, 18.
• Înțepătură violentă în obrazul drept, acolo unde nervul infraorbitar formează plexul, ca și cum niște așchii ar fi fost înfipte în el, 18.
• Înțepături violente frecvente, ca de așchii împinse cu forța în obrazul stâng, în buza superioară dreaptă și în vârful bărbiei, 18.
• O înțepătură bruscă, ca un fulger, în obrazul drept, aproape de ieșirea nervului infraorbitar, lângă marginea orbitei, ca de la niște așchii foarte fine și înguste, 18.
• Înțepătură continuă ca de așchii, în obrazul drept, aproape de marginea inferioară a orbitei, care s-a transformat într-o durere grosieră, ca și cum ar fi fost în os, 28. [640.]
• Pulsații rapide, ca ale unei artere, în obrazul stâng, însoțite de junghiuri fulgerătoare care se extind de la ochiul stâng în maxilarul superior, 7.
• Mâncărime în zona perciunilor, 7.
• Buze albăstrui (prima și a doua zi), 9.
• Culoare albăstruie a buzelor și a nasului, [t].
• Buzele foarte umflate, din cauza transformării micilor vezicule în ulcerații, 27.
• Buza superioară este crăpată, cu usturime arzătoare (a patra zi), 8.
• Când fumează trabucuri, epiteliul buzei superioare se descuamează cu ușurință, 30.
• Epiteliul de pe suprafața internă a buzei superioare se desprinde în scuame, 30.
• Erupție de mici vezicule pe buza superioară, 30.
• O mică veziculă pe roșul buzei, care arde considerabil, 30. [650.]
• O erupție herpetică pe buza superioară, 27.
• Câteva papule nedureroase și neînroșite pe buza superioară, 30.
• Câteva vezicule mici, arzătoare, pe buza inferioară, 27.
• Uscăciune și mici papule arzătoare pe buzele superioară și inferioară, care se transformă în cursul zilei în mici vezicule pline cu ser gălbui, 27.
• Erupție veziculară asemănătoare pecinginii pe buza superioară, 27.
• O papulă pruriginoasă lângă gură.
• Mijlocul buzei inferioare s-a crăpat și ardea violent, cu durere, 15, 16.
• Senzație intensă de uscăciune a buzelor, 18.
• Uscăciune persistentă a buzei superioare timp de câteva zile, cu tendință de crăpare, 27.
• Uscăciune și arsură a buzelor (prima zi), 8. [660.]
• La nivelul buzelor și în gât, o durere sfâșietoare (în urma olfacției), 17.
• Puțină spumă la colțurile buzelor, 35.
• Neliniște în mușchii mandibulei și ai buzelor, cu vibrații fine, tremurătoare, 18.
• Neliniște, vibrații tremurătoare și, în cele din urmă, o stare realmente convulsivă a mandibulei, 18.
• Zguduire convulsivă a mandibulei, 18.
• Șocuri convulsive, sacadate, ale mandibulei, 18.
• Maxilarele erau încleștate; nu putea lua nimic; încerca necontenit să vorbească, dar emitea numai sunete nearticulate, 35.
• Senzație dureroasă în articulația mandibulei, care este sensibilă la orice atingere, 12.
• La trezire, există o durere atât de violentă în articulația stângă a mandibulei, încât experimentatorul abia își poate deschide gura; mai târziu, durerea se diminuează, dar nu încetează complet, 30.
• În mandibula dreaptă, o durere trecătoare, ca și cum niște așchii fine ar fi fost împinse cu forța între piele și carne, 18. [670.]
• Tracțiune tensionantă în partea dreaptă a mandibulei, extinzându-se spre ureche, 27.
• Tracțiune spasmodică în bărbie și mandibulă (după două ore), 9.
• Durere sfâșietoare violentă în partea dreaptă a mandibulei, 5.
• Durere înțepătoare în articulația mandibulei, ca de ac, 2.
• Papulă supurantă în barbă, 30.
• Junghiuri fine, usturătoare, într-un mic loc de pe bărbie, imediat sub buza inferioară, 5.
• Înțepături în bărbie, ca de ace (imediat), 2.
• Bărbia este acoperită cu vezicule mici, albe, îngrămădite, de mărimea semințelor de mei, care dispar în ziua următoare în timpul bărbieritului, 16.
• Bărbia este acoperită cu mici vezicule, care nu dispar decât după câteva zile, 21.

AGARICUS. GURĂ

• Durere ușoară în dinții posteriori stângi, 18. [680.]
• Durere de tracțiune în incisivii inferiori, 11.
• Durere de tracțiune și durere surdă în dinții frontali superiori, imediat după ce privise pe fereastra deschisă, în aer răcoros, 32.
• Durere particulară de tracțiune și durere surdă pe fața posterioară a rădăcinilor dinților superiori stângi, cuprinzând incisivii superiori, 32.
• Durere de tracțiune, tăietoare, într-un dinte posterior cariat, 48.
• Către ora unu noaptea, a fost trezită de o durere violentă, sfâșietoare, în toți dinții superiori, care a durat un sfert de oră, 13.
• Durere de dinți; durere sfâșietoare în dinții mandibulei; accentuată de frig, 7.
• Durere sfâșietoare în dinții superiori și inferiori stângi, 13.
• Pulsații și durere sfâșietoare în molarii superiori din partea stângă, după-amiaza, 7.
• Senzație de tocire a incisivilor mandibulei, 11.
• La o jumătate de oră după micul dejun, zvâcniri dureroase într-un dinte mobil al maxilarului, după ce a băut apă rece; acest simptom s-a repetat de mai multe ori într-un sfert de oră, ori de câte ori experimentatorul a băut apă rece, 12. [690.]
• După ce a băut apă rece, au apărut zvâcniri într-un dinte mobil, care au încetat după un sfert de oră, 12.
• Durere ca de roadere în molarii maxilarului; apoi mâncărime în urechea stângă, după care durerea de dinți reapare imediat, după-amiaza, 7.
• Durere de dinți mocnită în partea stângă a maxilarului, 7.
• Dureri lancinante, însoțite de o senzație de tracțiune în incisivii mandibulei; durerile lancinante se continuă către unghiul stâng al mandibulei (după o oră), 2.
• Dinții din față par prea lungi; sunt foarte sensibili seara (a treia zi), 8.
• Umflarea gingiilor, cu durere, 7.
• Gingiile sunt dureroase, iar saliva are gust acru (în primele zece zile), 8.
• Durere și sângerare a gingiilor, 7.
• Gingii sensibile, 15.
• Limbă acoperită dimineața cu un depozit gros, 27. [700.]
• Limbă acoperită cu un depozit alb, 27, 18.
• Limba este acoperită cu un depozit alb, 6, 2.
• Limba este acoperită cu un depozit alb; la vârf este mărginită de afte galben-murdare, care produc senzația că pielea s-ar desprinde, imediat după masă (după patru ore)?
• Limbă foarte palidă; este acoperită cu un strat subțire de mucus alb, 7.
• Partea posterioară a limbii este acoperită cu un depozit galben (din a șaptea până în a zecea zi), 9.
• Limbă vâscoasă, 7.
• Limbă complet uscată, 16.
• Limba acoperită dimineața cu un depozit aderent, destul de gros, 48.
• Limba acoperită dimineața cu mucus gros și aderent, 27.
• Timp de o lună întreagă, zilnic, mai ales dimineața, limba încărcată și acoperită cu mult mucus aderent; papilele limbii foarte proeminente, mai ales către partea posterioară, 27. [710.]
• Ulcer mic și dureros lângă frenul limbii (a noua zi), 9.
• Limba este dureroasă, ca de rană, 7.
• Usturime a limbii, ca de la tutun tare, 15.
• O senzație particulară de uscăciune și contracție a limbii, ca după un lichid astringent, 27.
• Senzație de arsură în vârful limbii, ca și cum ar fi fost cufundat în piper, 18.
• Senzația dureroasă, ca de rană, din vârful limbii, accentuată de atingere și persistentă toată seara, 15, 16.
• Durere ca de rană la vârful limbii, unde părea să existe o mică veziculă, 18.
• Înțepături fine în vârful limbii (după patru ore), 2.
• Înțepături usturătoare în vârful limbii, ca după piper, 18.
• Limba arde și este dureroasă, ca de rană, în numeroase puncte pe partea dreaptă; punctele dureroase par acoperite cu depozit, 12. [720.]
• Înțepături cu mâncărime în jumătatea stângă a limbii, 18.
• Usturime în partea posterioară a marginii stângi a limbii, ca după o ridiche iute, 18.
• Usturime ascuțită în jumătatea stângă a limbii, 18.
• Miros urât din gură, 7.
• Respirația are un miros grețos și destul de acru, 32.
• Miros urât din gură dimineața devreme, cu gust respingător, 4.
• Miros grețos, fetid, din gură (din a opta până în a șaisprezecea zi), 9.
• Miros înțepător din gură, ca de hrean; el însuși nu îl percepe, 7. [„Mirosul nu este ca acela al hreanului, ci ca mirosul fetid pe care îl au cei mai mulți oameni după ce mănâncă hrean.” -Hering.]
• O flictenă sangvinolentă neagră în gură, fără să se fi rănit, care s-a golit în ziua următoare, 28.
• Pe palatul dur apar câteva vezicule mici, cu o senzație dureroasă, ca de rană, în acesta, 12, 25. [730.]
• Senzație dureroasă, ca de rană, în întreaga cavitate bucală, mai ales la nivelul bolții palatine (a cincea zi), 8.
• Bolta palatină pare dureroasă, ca și cum pielea ar fi desprinsă; este foarte sensibilă (prima zi), 8.
• Uscăciunea gurii și a istmului bucofaringian, 33.
• Uscăciune în gură, cu senzație de zgâriere în istmul bucofaringian, 18.
• Palat uscat, 19.
• Uscăciune particulară, neplăcută, a palatului, deosebit de supărătoare la înghițire, cu înțepături ocazionale către urechea dreaptă și glanda salivară de aceeași parte, 27.
• Spumă la gură, 41.
• Spume la gură, [t].
• Se acumulează apă în gură (cu dureri în abdomen) (a doua zi), 8. [740.]
• Curgere de salivă din gură, 17.
• Curgere de salivă, 15, 17.
• Curgere crescută de salivă în gură, 15, 17.
• Salivație, 32.
• Aflux abundent de apă în gură, 30, 18, 15.
• Uneori, mai ales la ridicarea capului, salivă lichidă curge în gură; aceasta provoacă un dres violent al gâtului, 11.
• În mod neașteptat, de mai multe ori în timpul zilei, la mișcarea gurii, un aflux atât de brusc de salivă, încât obiectele erau stropite cu ea, 15, 16.
• Curgere considerabilă de salivă, cu uscăciunea gâtului, 15.
• Curgere frecventă de salivă în gură, cu greață ușoară înainte de prânz, H.
• Curgere continuă de salivă, obligând la eliminarea ei constantă, 15. [750.]
• Curgere de apă în gură, 30.
• Curgere constantă de apă în gură, obligând la scuipări frecvente, 18.
• Secreția unei cantități mari de salivă în gură, după înțepături ca de așchie în glanda salivară sublinguală stângă, 18.
• Saliva are un gust foarte acru (în primele zece zile), 8.
• Gust insipid în gură, 2.
• Gust fad, 27.
• Gust fad în gură, limba acoperită cu un depozit galben (din a șaptea până în a zecea zi), 9.
• În fiecare zi, când stomacul este gol, gust fad în gură, 48.
• Gust fad, păstos, oarecum metalic, 27.
• Gust fad, păstos, 27. [760.]
• Gust fad, oarecum dulceag, metalic, 27.
• Gust amărui, 30.
• Gust amar, Br., 16, 19.
• Gust amar în gură (a douăsprezecea zi), 9.
• Gust ascuțit, amar, la rădăcina limbii.
• Timp de o oră înainte de cină, gust amar; cu toate acestea, poftă de mâncare bună, 28.
• Gust respingător, amar, rășinos, 30.
• După administrare, gust dulceag neplăcut, care persistă câteva ore după micul dejun, 30.
• Gust dulceag-metalic neplăcut, 30.
• La o oră după micul dejun, gust dulce, cleios, extrem de respingător în gură și distensie a abdomenului, 30. [770.]
• Încă din cursul dimineții, dar mai accentuat după-amiaza, în pofida poftei bune de mâncare la cină, gust foarte respingător, oarecum dulceag, 30.
• Gust dulceag-amărui extrem de neplăcut când fumează trabucuri, mai ales la rădăcina limbii, 30.
• Gust neplăcut la rădăcina limbii, cu greață ușoară, 30.
• După administrare și mai ales după micul dejun, gust foarte respingător în gură, 18.
• Senzație ca de lut în gură, 15.
• Gust sărat, ca după hering, 12, 25.
• Gust astringent în gură, 27.
• Imediat după medicament, gust rânced în gură, 28.
• Gust rânced timp de trei ore, 30.

GÂT

• Arsură și zgâriere în gât, care se extind profund în partea stângă a toracelui, 25. [780.]
• Senzație de constricție sau de contracție a gâtului, 43.
• Uscăciune contractivă a gâtului, 27.
• Senzație de asprime în gât, 30.
• Senzație de asprime în gât (dimineața), 30.
• Senzație de zgâriere în gât, care reapare adesea, 15, 16.
• Senzație de asprime și de zgâriere în gât, 2.
• Zgâriere în gât, 28.
• Imediat după administrare, senzație de zgâriere în gât, ca și cum ar fi în spatele rădăcinii limbii, 15, 16.
• Uscăciune în interiorul gâtului, care nu este calmată de apă sau bere, 15. [790.]
• Uscăciune în gât, 15, 27, 30.
• Uscăciunea gâtului și a palatului, 27.
• Uscăciune în gât și înțepături trecătoare în acesta, când este atins din exterior, 15.
• La o ușoară dregere a gâtului, se desprind mici sfere de mucus, 7.
• Elimină mici flocoane sau sfere compacte de mucus aproape fără nicio tuse, 7.
• Arsură cu zgâriere în istmul bucofaringian, 15, 16.
• Durere apăsătoare în partea dreaptă a istmului bucofaringian, 18.
• Presiune neplăcută în istmul bucofaringian, ca și cum un corp străin ar fi rămas blocat acolo și nu ar putea fi îndepărtat prin înghițire, 15.
• Senzație în istmul bucofaringian ca și cum o particulă de aliment înghițit ar fi rămas acolo, 15.
• Senzația de corp străin în istmul bucofaringian obligă la înghițiri frecvente, care sunt neplăcute și nu aduc nicio ameliorare, 15.
• În timpul vărsăturilor, senzația de corp străin în istmul bucofaringian este mult accentuată, 15. [800.]
• Senzație dureroasă, ca și cum ceva ar fi rupt în istmul bucofaringian, la înghițirea salivei, 15.
• Senzație neplăcută, ocazională, de uscăciune a gurii și a istmului bucofaringian, aceste părți devenind în același timp sensibile la aer, 30.
• Dimineața, la trezire, senzație neplăcută de uscăciune în istmul bucofaringian și palat, care se extinde în jos către faringe, provocând contracție acolo, ca atunci când se bea un lichid astringent, 27.
• Uscăciune intensă în istmul bucofaringian și faringe, 18.
• Senzație de constricție în faringe, [t]

, S. J

• Senzație de zgâriere în faringe, 18.
• Uscăciunea faringelui, 15, 30.
• La scurt timp după administrarea medicamentului, uscăciune particulară a faringelui, cu înțepături către glandele parotidă și submandibulară, 27.
• Arsură în esofag, 30.
• Senzație de frig de la faringe, prin esofag, până la stomac, ca atunci când se mănâncă creson iute sau ridichi, 18. [810.]
• Senzație de arsură răcoritoare de-a lungul esofagului până la stomac, ca după consumul de creson, 18.
• Senzație neplăcută de tensiune externă în regiunea glandei tiroide, care se accentuează către seară, 10.
• Distensie a gâtului; senzație ca și cum cravata ar fi prea strânsă, 30.

STOMAC

• Dorință mare de a mânca, ajungând adesea aproape de un apetit vorace (a patra până la a opta zi), 9.
• Foame violentă, curând după ce a mâncat (ora 14), precum și mai târziu, 32.
• Apetit crescut dimineața; abia putea aștepta micul dejun, 15.
• Timp de mai multe zile succesive a avut accese bruște de foame, în timpul cărora își înghițea mâncarea în mare grabă și cu lăcomie, 7.
• Spre seară, apetitul îi crește; își închipuie că nu și-l poate satisface și își înghite mâncarea în grabă și cu lăcomie, ca și cum ar avea o foame turbată (după opt ore), 6.
• Spre seară este cuprins brusc de o foame turbată; întregul corp i se acoperă de transpirație; aceste simptome sunt însoțite de oboseală mare și tremur al extremităților, 7.
• Apetit bun; însă tendință de vomă după ce mănâncă, 17. [820.]
• Foame mare, dar fără poftă de mâncare; de asemenea, dimineața devreme, 7.
• Foame excesivă, fără plăcere pentru niciun fel de mâncare, 25.
• Pierderea apetitului, 27.
• Lipsă totală a apetitului, 23.
• Lipsa apetitului, 7, 19.
• Fără apetit, deși nemâncat, 32.
• Apetitul scade în mod neobișnuit, 27.
• Apetit redus, 20.
• Apetit foarte scăzut, aproape până la dezgust față de mâncare, 10.
• Apetit diminuat, 25. [830.]
• Apetit puțin modificat; oarecum diminuat, 48.
• Dorință de a mânca mai mică decât de obicei, 23.
• Lipsa apetitului, cu dezgust față de carnea friptă, 19.
• Fără poftă pentru micul dejun timp de două zile, 13.
• Lipsă totală a apetitului la ora obișnuită a mesei de prânz, 19.
• Apetit redus pentru masa de prânz, 16, 19.
• Aversiune față de gustul alimentelor și băuturilor, 15.
• Aversiune în timpul mesei, 23.
• Apetit slab, mai ales pentru pâine cu unt, 32.
• Sațietate rapidă la masa de prânz, chiar înainte ca foamea să fie satisfăcută, 15, 21. [840.]
• Nicio dorință de a mânca; dorință de a bea, 7.
• Nu mănâncă pâine cu plăcere, 7.
• Sete mare (a doua zi), 32.
• Sete considerabilă, 16.
• Sete de nepotolit, 44.
• Sete destul de mare în cursul dimineții, 30.
• Sete neobișnuit de violentă după-amiaza, 16.
• Sete excesivă în cursul dimineții, cu dorință de bere, 30.
• Lipsa setei; absența setei, 9, 15.
• Sete redusă, 30. [850.]
• Ridicări frecvente numai de aer, așa cum se întâmplă când stomacul este deranjat (după o jumătate de oră), 6.
• Ridicări în gol, 7.
• Ridicări frecvente în gol, alternând cu sughiț; aceste simptome apar în timp ce fumează tutun, după cum îi este obiceiul (după o oră), 6.
• Eructații, cu greață (după trei ore), 2.
• Eructații cu gustul alimentelor ingerate, 7.
• Dimineața devreme, eructații cu gustul alimentelor ingerate, 4.
• Eructații de gaze, 28, 30.
• Eructații de gaze, fără gust la înghițire, 15, 21.
• Eructații continue de gaze în timpul zilei, o dată ca după ouă stricate, 23.
• Eructații, 15. [860.]
• Curând după administrarea medicamentului, eructații și eliminare de gaze, 30.
• Eructație ușoară, care nu urcă pe deplin, ci se stinge în partea inferioară a esofagului, 15, 21.
• Eructații frecvente în gol, 12, 25, 28.
• Regurgitație, urcând uneori până în regiunea laringelui, 15, 21.
• Eructații în gol, alternând de trei ori cu sughiț violent, 13.
• Eructații ocazionale, incomplete, 15, 21.
• Eructații frecvente după-amiaza, 17.
• Eructații de gaze imediat după administrarea medicamentului, persistând un timp, 28.
• Eructații destul de violente, 17.
• Eructații frecvente cu gustul alimentelor consumate, 17. [870.]
• Eructații frecvente cu gust de mere, fără să fi mâncat mere, 17.
• Eructații cu gust de mere, frecvent în cursul dimineții, 17.
• Eructații frecvente cu gust de ouă stricate, ca atunci când stomacul este deranjat, 23.
• Eructații acre frecvente, 17.
• Eructații acre frecvente pe tot parcursul dimineții, 17.
• Regurgitarea unui lichid sărat, 12, 25.
• Eructații, cu un ușor acces de greață și tendință de vomă, 17.
• Eructații în gol și greață, 23.
• Sughiț imediat după administrarea medicamentului, 7. [880.]
• Sughiț după-amiaza, 7.
• Sughiț frecvent (după douăzeci și șase de ore), 6.
• Greață, 18, 17.
• Greață fără vărsături, 15.
• Greață la scurt timp după administrarea medicamentului, 9.
• Greață în stomac, 15, 21.
• Greață, cu o senzație de anxietate; este evident că această senzație pornește din abdomen, 28.
• O senzație de greață îi urcă până la gură, 17.
• Greață foarte intensă, 45.
• Greață frecventă, cu dureri extrem de ascuțite în stomac, 35. [890.]
• Greață, cu durere tăietoare în abdomen, 7.
• Greață la scurt timp după masă; eructațiile o ameliorează, 11.
• Greață și apăsare în stomac curând după administrarea medicamentului, 30.
• Senzație de greață, 15, 21.
• Acces de greață, 18.
• Greață, cu senzație de furnicare în epigastru.
• Spre amiază, o senzație ca de greață, 15, 16.
• Greață după ce bea apă rece, 12.
• Greață și senzație de gol în stomac, mai accentuate dimineața, 48.
• Greață și eructații frecvente după masa de prânz, 17. [900.]
• Greață de moment, cu vertij, ca și cum ar fi pe punctul de a-și pierde cunoștința, 18.
• În cursul dimineților, greața crește până la punctul în care ar urma vărsătura, care însă nu se produce.
• Greață, cu dorință de a vărsa, 12, 25.
• Imediat după administrarea medicamentului, greață cu tendință de vomă, 12.
• Greață și tendință de vomă (după două ore), 2.
• Ușor acces de greață, cu tendință de vomă, imediat după micul dejun, 30.
• Tendință de vomă, 15, 16, 17, 23, 24, 48.
• Tendință de vomă, 43.
• Tendință foarte puternică de vomă, 17.
• La o jumătate de oră după administrarea medicamentului, dorință violentă de a vărsa; aversiune excesivă, epuizantă, fără vărsături, 16. [910.]
• Tendință de vomă, care a crescut într-atât încât cea mai mică mișcare ar fi provocat vărsătura, 16.
• Tendință constantă de vomă, 48.
• Tendința de vomă continuă și după vărsătură, 15.
• Tendință de vomă imediat după administrarea medicamentului, fără a putea vărsa, 15.
• Tendință de vomă, cu eructații apoase, 24.
• Tendință de vomă, cu senzație de leșin și anxietate, 43.
• Tendință de vomă cât timp se află în încăpere, care dispare în aer liber, 15.
• Tendință de vomă după masa de prânz, fără dezgust față de alimentele consumate, 15.
• Tendință de vomă după masa de prânz, 25.
• Eforturi violente de vomă, fără a putea vărsa, 17. [920.]
• Greață și vărsături, [t].
• Greață și vărsături violente, [t].
• Greață, apoi vărsături cu mucus, 16.
• Greață și vărsături; își varsă micul dejun, 25.
• Tendință de vomă și o singură vărsătură, 15.
• Vărsături cu lichid amar, 12, 25.
• Vărsături nedureroase, cu un ușor miros de alcool, 30.
• Vărsături violente, amare, 12, 25.
• Vărsături amare, cu fiori care se răspândesc peste întregul corp, 12, 25.
• Vărsături apoase, cu o zguduitură a întregului corp, 17. [930.]
• Vărsături spontane cu o mare cantitate de materie spongioasă, însoțite de evacuări alvine care produc o mare ușurare, 35.
• Opt sau nouă vărsături și cinci scaune diareice, 45.
• Bolboroseală în stomac imediat după administrarea medicamentului, 17.
• Durerile de stomac îi fac pe pacienți să se rostogolească pe pământ, scoțând strigăte ascuțite, 35.
• Senzație neplăcută, neclar definită, în stomac, odată cu instalarea greței, 30.
• Disconfort în stomac după administrarea medicamentului, 30.
• Senzație de ușor disconfort în stomac, 30.
• Curând după administrarea medicamentului, senzație de disconfort în stomac, eructații de gaze, greutate și apăsare în epigastru, 30.
• Senzație de disconfort în stomac după micul dejun, 30.
• Imediat după administrare, senzație neplăcută în stomac, bolboroseală în intestine, eliminare de gaze, 30. [940.]
• Durere în stomac, 30.
• Digestie proastă, 17.
• Digestie foarte tulburată, 17.
• Digestie proastă; căci gustul alimentelor eliminate prin vărsătură se mai putea distinge încă la ora zece seara.
• Arsură în stomac, 12, 25.
• Arsură în stomac după administrarea medicamentului, 30.
• Ușoară arsură în stomac după administrarea medicamentului, 30.
• Ușoară arsură în stomac, 30.
• La o oră după micul dejun, senzație de arsură și de răsucire în stomac, 18, 30.
• Curând după administrarea medicamentului, ușoară arsură în stomac, cu aversiune, 15. [950.]
• După administrarea medicamentului, arsură în stomac; apoi greutate în abdomen, 30.
• Arsură și apăsare în stomac curând după administrarea medicamentului, 30.
• Durere arzătoare și apăsătoare în stomac, 27.
• Senzație ușor răcoritoare și arzătoare în stomac și faringe, 18.
• Pirozis, 17.
• Pirozis aproape întotdeauna după consumarea oricărui fel de carne, 25.
• Senzație de căldură în stomac după administrarea medicamentului.
• Senzație de gol în regiunea stomacului, 48.
• Plenitudine, cu senzație de gol în stomac, 48.
• Senzație de lipsă de tonus în stomac în cursul dimineții, 18, 30. [960.]
• Senzație de lipsă de tonus, provocând aproape vărsături, 48.
• Senzație ca și cum ar urma o eructație, asemănătoare unei presiuni distensive la orificiul stomacului, 15, 21.
• Senzație de plenitudine după masa de prânz și apăsare în regiunea stomacului, cu acumulare excesivă de gaze, 27.
• Senzație de plenitudine și de gaze după masa de prânz, 27.
• Plenitudine a stomacului, cu senzație de lipsă de tonus; stomacul pare ca și cum ar fi fixat direct de faringe, 16.
• Dureri de stomac în timpul nopții, ca și cum gazele l-ar împinge în afară; după eliminarea frecventă a unor gaze fetide, această suferință a încetat complet, 12.
• Stomacul părea plin și situat direct în faringe, astfel încât ar fi fost suficient un impuls ușor pentru a vărsa cu ușurință; pentru a preveni aceasta, a încetat să fumeze, 16.
• Crampe în stomac la amiază.
• După masă, apăsare la stomac și senzație de sufocare la nivelul esofagului, 7.
• Greutate apăsătoare în stomac, 7. [970.]
• Apăsare la stomac, cu tendință de a merge la scaun, 7.
• Apăsare în stomac după micul dejun, 30.
• Durere apăsătoare în stomac, 15, 21.
• Apăsare în regiunea stomacului, 48.
• Oarecare apăsare în stomac după micul dejun, 18.
• Apăsare și greutate în stomac după administrarea medicamentului, 16, 18, 30.
• Apăsare în stomac, ca din cauza gazelor acumulate, 12.
• Senzație de apăsare și răcoare în stomac, imediat după administrare, 30.
• Apăsare în stomac după ce a mâncat puțin, care nu a crescut prin continuarea mesei, 15, 21.
• Durere apăsătoare și tracțiune în jos în stomac; ameliorate curând prin eliminarea unei cantități mari de gaze, 12. [980.]
• Apăsare și sfredelire în stomac, apărute curând după administrarea medicamentului, dar care au încetat repede, 12.
• Dimineața, la trezire, apăsare în regiunea stomacului, 17.
• Apăsare în stomac, cu tendința de a ofta frecvent, 12.
• Durere apăsătoare în stomac, cu aversiune față de mâncare și oarecare greață, 27.
• Apăsare și tracțiune în stomac, accentuate de apăsarea cu mâna, 12.
• Senzație de ciupire în stomac, 12.
• Oarecare greutate în stomac și abdomen după administrarea medicamentului, 30.
• Greutate și răcoare în stomac după administrarea medicamentului, 30.
• Senzație ca și cum o piatră ar sta în stomac, 48.
• Greutate și disconfort în stomac după administrare, 30. [990.]
• Senzație de greutate în stomac după administrarea medicamentului, 30.
• Senzație de greutate în stomac și abdomenul inferior după micul dejun, 30.
• Senzație constantă în stomac, ca și cum acesta s-ar afunda asemenea unei greutăți mari spre abdomen, 48.
• Durere ascuțită, cu apăsare mare în regiunea stomacului, 35.
• Senzație de slăbiciune la stomac, cu o senzație de gol care alternează uneori cu o senzație de smucitură, ca produsă de un obiect greu, 27.
• Tremur al stomacului; apoi al întregului corp, [t].
• Dureri în epigastru și de-a lungul sternului, [t].
• Senzație de arsură în epigastru, 48.
• Durere tensivă în epigastru, care se extinde până la clavicula stângă; este resimțită spre seară, în timpul respirației profunde (a noua zi), 9.
• Tensiune foarte dureroasă în epigastru, 35. [1000.]
• Senzație de ciupire în epigastru, ca și cum ar fi produsă cu un clește, 12, 25.
• Senzație de comprimare spasmodică și durere lancinantă în epigastru, 32.
• Dureri spasmodice, constrictive, pornind din epigastru și extinzându-se mult în abdomen, 13.
• Tracțiune spasmodică în regiunea epigastrică, extinzându-se până la piept, spre seară (a noua zi), 9.
• Greutate în epigastru, 13.
• Apăsare în epigastru (prima și a noua zi), 9.
• Apăsare în epigastru, extinzându-se până la stern, 17.
• După micul dejun, apăsare în epigastru; după-amiaza, durerea trece în regiunea epigastrică, unde devine sfredelitoare; seara, persoana elimină gaze, după care durerea dispare (a șaisprezecea zi), 9.
• După masa de prânz, apăsare în epigastru, însoțită de tracțiune sensibilă și apăsare în globii oculari, reticență față de muncă și dispoziție indolentă (a zecea zi), 9.
• Apăsare în regiunea marginii superioare și stângi a stomacului; durerea este resimțită când stă în picioare sau merge (după două ore), 7. [1010.]
• Apăsare la orificiul piloric al stomacului, 11.
• Durere sfâșietoare în epigastru, 32.
• Senzație de furnicare în epigastru, cu greață, 48.
• Curând după administrarea medicamentului, senzație de gol în regiunea epigastrică, 48.

ABDOMEN

• Un fel de bolboroseală în epigastru, 5.
• Tresăriri ondulatorii ale mușchilor abdomenului superior, 18.
• În șezut, spasme tăioase, colicative, asemănătoare spasmelor stomacului, imediat sub diafragmă și extinzându-se spre coloana vertebrală (după o oră și jumătate), 11.
• Ciupituri și tăieturi în epigastru, seara (a noua zi), 8.
• Sfâșiere dureroasă într-un punct mic, chiar deasupra ombilicului, ca și cum ar urma o linie fină, lungă de aproximativ doi inci, 15, 21.
• Senzație neplăcută în abdomenul superior, cu senzație de greață în acea zonă, 15, 21. [1020.]
• În hipocondruri, pe partea stângă a ultimei coaste adevărate, apare o durere apăsătoare, care revine la fiecare secundă; în locul corespunzător din partea dreaptă, persoana resimte o durere ca de la o veche rană prin împușcare (după două ore), 11.
• Senzație dureroasă, ca de rană, în hipocondruri și în regiunea epigastrică, ca și cum conținutul toracelui ar fi comprimat; durerea este mai violentă după masă, 5.
• Durere apăsătoare, uneori fulgerătoare, în hipocondrul drept, accentuată de apăsare, 27.
• În hipocondrul drept, mai posterior, senzație de apăsare, cu junghiuri ocazionale, mai ales la îndoirea corpului spre stânga; persistă întreaga zi, 27.
• Durere surdă, apăsătoare, în hipocondrul drept, mai spre spate, 27.
• Senzație neplăcută de apăsare în hipocondrul drept, extinzându-se în sus, 27.
• Durere apăsătoare ocazională în ficat, 27.
• Dimineața, apăsare în ficat, 27.
• În regiunea ficatului, junghiuri ascuțite, ca de ace, 5.
• Junghiuri surde în ficat în timpul respirației, 5. [1030.]
• Câteva junghiuri în regiunea ficatului, 25.
• Dimineața, junghiuri trecătoare, destul de violente, în profunzimea hipocondrului drept, 18.
• Junghiuri în ficat, frecvent în timpul zilei, 12, 15.
• Mici junghiuri ascuțite ocazionale, ca și cum ar iradia de la suprafața lobului drept al ficatului spre centru, 27.
• Un junghi brusc și violent în ficat, spre amiază, 21.
• Junghiuri în ficat și în capul pieptului, cu greață, 12, 25.
• Câteva junghiuri în regiunea ficatului, 25.
• Junghiuri surde se extind din hipocondrul drept și de la ombilic până în spatele sternului, 32.
• Senzație de durere și tracțiune în hipocondrul drept, ca și cum ficatul ar fi devenit mai greu și ar trage de ligamentele sale, 27.
• Senzație dureroasă în regiunea splinei, 25. [1040.]
• Durere ca o ciupitură, timp de câteva secunde, în regiunea splinei, 18.
• Durere profundă, contractivă, în regiunea splinei, 25.
• Apăsare surdă în splină, seara, când stă culcat în pat pe partea stângă; durerea se diminuează la întoarcerea pe partea dreaptă.
• Junghiuri sub coastele scurte din partea stângă, la inspirație și mai ales când stă așezat cu pieptul aplecat înainte, 5.
• Junghi destul de violent în regiunea splinei, de mai multe ori în cursul după-amiezii, 27.
• După medicament, o ușoară senzație de durere în abdomen, abia demnă de remarcat în timpul zilei; s-a intensificat până la o durere pronunțată în regiunea splinei și a continuat, deși diminuată, în timpul unei plimbări scurte, 15, 21.
• Durere acută, pulsatilă, sub hipocondrul stâng; urcă până la coastele a treia și a patra (după-amiaza celei de-a opta zile), 9.
• Durere continuă, profundă, în ombilic, 32.
• Senzație neplăcută în abdomen, mai ales în jurul ombilicului, 30.
• Senzație de plenitudine în regiunea ombilicului, 12. [1050.]
• Ușoară ciupitură în jurul ombilicului, 30.
• Ciupitură sub ombilic, însoțită de balonarea abdomenului, 7.
• Senzație de greutate sub ombilic după micul dejun, 30.
• Curând după administrare apare o senzație ca de povară sub ombilic și o oarecare apăsare produsă de gaze; apoi, chiorăit în intestine, după care senzația de greutate revine, 30.
• Senzație de împingere sub ombilic, 12.
• Curând după administrare, greutate în abdomen, mai ales în regiunea ombilicului, 30.
• Curând după medicament apare o senzație de greutate în ombilic, 30.
• Durere apăsătoare, mai mult sau mai puțin intensă, în regiunea ombilicală, urcând uneori în partea dreaptă a toracelui, 32.
• Crampe în regiunea ombilicului, 30.
• Crampe violente în regiunea ombilicului, timp de câteva secunde după micul dejun, 12. [1060.]
• Ușoare crampe între ombilic și hipocondrul drept, 18.
• Crampe în jurul ombilicului, persistând până la ora prânzului, 28.
• Ușoare crampe în regiunea ombilicului, care încetează după un timp, 27.
• Dureri colicative, mai ales în regiunea ombilicului, de o anumită durată, 27.
• Lovituri ale gazelor în ombilic, persistând câteva minute, 12.
• Durere tăioasă în regiunea ombilicală (după două ore), 11.
• Junghiuri pruriginoase în ombilic, 18.
• Seara, în pat, tresăriri cu zvârcoliri ale mușchilor drepți abdominali, 18.
• Tresăriri ale mușchilor flancului stâng, 18.
• Senzație dureroasă, ca o ciupitură, în partea stângă a abdomenului, deasupra șoldului; ameliorată de eliminarea gazelor, 18. [1070.]
• Junghiuri trecătoare în flancul drept, succedându-se rapid de două până la patru ori și revenind după un interval de zece sau cincisprezece minute, 16.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor abdominali, chiar și ale mușchilor piramidali de lângă pubis, 18.
• Tresăriri ale mușchilor abdominali stângi, 18.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor abdomenului superior, 18.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor pereților abdominali, 18.
• Abdomen balonat, 41.
• Meteorism abdominal ușor, 35.
• Distensie abdominală pentru un timp după micul dejun, 18, 30.
• Distensie abdominală; gâlgâit în intestine, 18.
• Distensie abdominală, 18, 30, [t]. [1080.]
• Distensie abdominală după medicament, 18, 30.
• Imediat după administrare, balonare și greutate abdominală, 18.
• Gazele se deplasează audibil înainte și înapoi în abdomen, 7.
• Mormăit și bolboroseală în abdomen, 2.
• Mormăit audibil în abdomen dis-de-dimineață (a doua zi), 7.
• Gâlgâit în intestine, 30.
• Bolboroseală puternică în abdomen (după o jumătate de oră), 4.
• Zgomot puternic, nedureros, în abdomen, ca un tunet îndepărtat, însoțit de senzația că persoana trebuie să aibă scaun (seara), 7.
• Bolboroseală și deplasarea gazelor prin abdomen, 27.
• Bolboroseală în abdomen, cu durere constantă, profundă, în regiunea ombilicală; agravată de apăsare, 32. [1090.]
• Bolboroseală excesivă în abdomen, 12.
• Bolboroseală în intestine, 17, 25.
• După scaun, bolboroseală în abdomen, 7.
• Un oarecare chiorăit în intestine, 30.
• După micul dejun, gâlgâit și chiorăit în intestine, 18.
• Imediat după administrare, chiorăit în abdomen timp de câteva secunde, 13.
• Reapariția frecventă a bolboroselii și chiorăitului în abdomen în timpul zilei, 27.
• Apăsare, bolboroseală și chiorăit în intestine imediat după medicament, 48.
• Gâlgâit și chiorăit în intestine după micul dejun, 30.
• Chiorăit în abdomen, ca și cum s-ar rostogoli boabe de mazăre, 15. [1100.]
• Zgomot în intestine; nu gâlgâit, ci sunete scurte și bruște, 30.
• Gâlgâit puternic în intestine, în profunzime, 7.
• Gâlgâit și chiorăit în intestine, 30.
• După scaun, bolboroseală în abdomen, 7.
• Senzație de fermentare în abdomen, 48.
• Elimină o cantitate mare de gaze, 4, 6.
• Eliminarea unei cantități mari de gaze, 32.
• Eliminare de gaze, 18, 28, 30.
• Eliminarea multor gaze, 28.
• Eliminare frecventă de gaze, 48. [1110.]
• Elimină gaze, însoțite de o senzație asemănătoare celei resimțite în diaree, 7.
• Eliminare de gaze curând după medicament, urmată de o senzație de greutate în abdomenul inferior, 30.
• Curând după administrare, eliminare de gaze, cu căldură în abdomen, 30.
• Experimentatorul elimină gaze timp de treizeci și șapte de zile, 30.
• Eliminarea multor gaze, adesea dureroasă sau precedată de dureri colicative, 15, 21.
• O oarecare ameliorare după eliminarea gazelor, 30.
• Eliminarea unei cantități mari de gaze inodore, 30.
• Pe întreaga durată a experimentării, eliminare frecventă de gaze inodore după o durere distensivă în rect, 15, 21.
• Elimină frecvent gaze fetide, 7.
• Elimină gaze care miros a usturoi. [1120.]
• Deplasarea gazelor în abdomen, 18.
• Gazele l-au deranjat în timpul nopții, 25.
• Rostogolire continuă a gazelor în intestine, eructații de aer fără gust și eliminare de gaze, 32.
• Ușoară senzație neplăcută în intestine, 30.
• Durere violentă în abdomen (după patru ore), 41.
• Senzație neplăcută în abdomen, cu mormăit, chiorăit și crampe tăioase ocazionale, de intensitate ușoară, dar persistând aproape întreaga zi, 27.
• Senzație de disconfort abdominal, cu bolboroseală frecventă și crampe ocazionale, apărând adesea atât înainte de prânz, cât și după-amiaza, 27.
• Senzație neplăcută constantă în abdomen, cu ceva gaze, 30.
• Ușoară arsură în intestine după medicament, 30.
• Arsură în intestine, urmând treptat după arsura din stomac, 30. [1130.]
• După micul dejun, arsură în abdomen pentru scurt timp, 30.
• Imediat după administrare, ușoară senzație de arsură în abdomen, care încetează curând, 30.
• Senzație de distensie abdominală, apărută după un scaun foarte insuficient, 30.
• Senzație de distensie și greutate în abdomen, 30.
• Imediat după medicament apare în abdomen o senzație particulară de distensie și greutate, 30.
• Curând după medicament, aceeași senzație, deja resimțită adesea, de distensie și apăsare în abdomen, 30.
• După ce mănâncă moderat, senzație de distensie abdominală, 30.
• Senzație neplăcută în abdomen; acesta nu este destins și totuși există acolo o senzație de distensie, 30.
• Apăsare și senzație de plenitudine în abdomen după consumarea moderată a unor alimente ușoare, 7.
• Plenitudine supărătoare a întregului abdomen; îngreunează șederea și respirația, 11. [1140.]
• Tensiune în abdomen, 18.
• Tensiune în întregul abdomen, 16.
• Observată prima dată la o aplecare accidentală și repetată de fiecare dată când se apleca intenționat; o senzație de tensiune de-a curmezișul regiunii plămânilor până în părțile laterale ale abdomenului, unde semăna cu o durere ca de întindere a mușchilor abdominali, 15, 21.
• Imediat după medicament, tensiune și greutate în abdomen.
• Ciupituri în abdomen, 7.
• Ușoare ciupituri după medicament; eliminare de gaze, 30.
• Ciupituri și tăieturi violente în abdomen înaintea și în timpul scaunelor, 7.
• Crampe în abdomen, 12, 25, 15.
• Crampe în abdomen, persistând câteva minute, 12.
• Ușoare crampe după micul dejun, 18, 30. [1150.]
• Ușoare crampe în abdomen timp de câteva ore, 28.
• Imediat după medicament, ușoare crampe ici și colo în abdomen, mai degrabă la nivelul pereților abdominali decât în intestine, 30.
• Crampe trecătoare la intervale scurte, care începeau întotdeauna cu un junghi și dispăreau treptat, 16.
• La amiază, ușoare crampe în abdomen, cu eliminare de gaze, 30.
• Crampe abdominale care provocau nevoia de scaun; ameliorate de o evacuare destul de uscată, însoțită de durere tăioasă în abdomen, 30.
• De mai multe ori, în timpul mersului în aer liber, crampe de scurtă durată și o durere arzătoare, apăsătoare, în regiunea abdominală inferioară, 27.
• La ora 9 A.M. se instalează o durere sfredelitoare, apăsătoare, și ușoare crampe în abdomen, cu impuls ineficient al gazelor spre anus, 18.
• După cină, ușoară greutate și ușoare crampe în abdomen, cu impuls ineficient al gazelor spre anus, 30.
• Ușoare crampe și bolboroseală în intestine, 30.
• Crampe cu eliminare de gaze, la o oră după medicament, 28. [1160.]
• Apar crampe, cu bolboroseală în abdomen, în timpul cărora a adormit, 27.
• Crampele devin mai violente și mai frecvente, 16.
• Crampe în abdomen, junghiuri și apoi o durere tăioasă, 12, 25.
• Acumularea unei cantități mari de gaze, provocând apăsare, 48.
• Apăsare și greață în abdomen, cu senzație de greață în stomac înainte de prânz, 18, 30.
• O senzație dureroasă, apăsătoare și foarte neplăcută în partea stângă a abdomenului, provocând o stare de rău cu greață în abdomen, în locul afectat, 15, 21.
• Greutate în abdomen, 27.
• Greutate în abdomen, curând după administrare, 18.
• Greutate în abdomen, imediat după administrare, 18, 30.
• Impuls al gazelor spre anus, 18. [1170.]
• Curând după medicament, greutate și senzație de împingere în abdomen, cu chiorăit în intestine, 30.
• Imediat după medicament, greutate și tensiune în abdomen, 7.
• Senzație de zvârcolire în abdomen, 18.
• Durere cu zvârcolire în abdomen, 7.
• Colică violentă, [t].
• Colică după scaun, ca și cum persoana ar fi înghițit otravă, dis-de-dimineață (în zilele a șaptea și a noua).
• Înainte de prânz, în timpul mersului, junghiuri ca de înțepătură prin pereții abdominali, dinăuntru spre exterior, 28.
• În timpul strănutului provocat de soare, junghiuri violente în regiunea cecului, 12, 25.
• Junghiuri ușoare, dinăuntru spre exterior, prin pereții abdominali; la fel și în diafragmă, 30.
• Ușoară senzație de scormonire în abdomen, cu senzație de gaze după micul dejun, 30. [1180.]
• Senzații ușoare și repetate de scormonire în intestine, 30.
• Tăieturi în abdomen, seara târziu, 12, 21.
• Tăieturi destul de dureroase în abdomen, ca și cum ar fi începutul unei colici, 12, 21.
• Tăieturi în abdomen, urmate de un scaun moale, sfărâmicios; dureri ocazionale, tăioase și apăsătoare, în regiunea hipogastrică, 27.
• Dureri tăioase în abdomen, cu bolboroseală și gâlgâit în intestine, 27.
• Senzație tăioasă, de scormonire, în abdomen, 15.
• Dureri tăioase ocazionale în abdomen, cu eliminare de gaze inodore, 15.
• Senzație de frig în abdomen, 28.
• Senzație de flascitate în abdomen, 30.
• Senzație ca și cum întreaga cavitate abdominală ar fi goală, 30. [1190.]
• Balonarea hipogastrului, cu durere tăioasă, însoțită de gaze care se deplasează înainte și înapoi în intestine; eructațiile și eliminările de gaze aduc doar o ameliorare de scurtă durată (după o oră), 11.
• Zgomot intens de aer și lichid în abdomenul inferior, 30.
• Bolboroseală în abdomenul inferior, 30.
• Bolboroseală frecventă în regiunea abdomenului inferior, 27.
• Mormăit în cavitatea abdominală inferioară; distensie abdominală, 18.
• Neliniște în abdomen, aproape ca și cum persoana ar trebui să aibă scaun; în același timp, persoana elimină o cantitate de gaze aproape fără miros, 17.
• Senzație în abdomen ca și cum diareea ar fi pe cale să înceapă, 17.
• Pe parcursul întregii zile există în intestine senzația că persoana trebuie să aibă scaun; totuși, scaunele nu sunt eliminate decât seara târziu, după ce dimineața existaseră scaune abundente, 7.
• Tensiune foarte dureroasă a abdomenului inferior, 35.
• Tensiune în pelvis și în regiunea hipogastrică, 16. [1200.]
• Ciupituri violente în abdomen, cu scaun diareic, 7.
• După un scaun păstos, crampe în abdomenul inferior, care au revenit de mai multe ori, într-un grad mai redus, înainte de prânz, în timpul mersului în aer liber, 27.
• Crampe ca de colică în abdomenul inferior, extinzându-se din regiunea iliacă stângă, între ombilic și simfiza pubiană, prin cavitatea abdominală, până la regiunea iliacă dreaptă; erau diminuate de apăsare și durau doar câteva minute, 18.
• Înainte de prânz și după-amiaza, accese repetate de dureri colicative, tăioase, în regiunea abdominală inferioară, cu acumulare de gaze, 27.
• Crampe repetate în partea inferioară stângă a abdomenului, cu chiorăit în intestine, 15, 17.
• Trezit la miezul nopții de o durere spasmodică în regiunea abdominală stângă, care îi provoca nevoia de scaun, 25.
• Durere de tracțiune spre ombilic și flancul drept; această durere a început în pelvis și a urmat un traseu de jos în sus, 16.
• Durere surdă, de tracțiune, în abdomenul inferior, extinzându-se spre mușchii lombari, 32.
• Curând după medicament apare o senzație de greutate în abdomenul inferior, 30.
• Ușoară senzație de împingere în regiunea abdominală inferioară, 30. [1210.]
• Junghiurile au început în pelvis și s-au extins spre partea dreaptă a abdomenului, de-a lungul regiunii inghinale, până la flancul drept, devenind din ce în ce mai slabe pe parcurs și, în cele din urmă, dispărând complet, 16.
• Junghiuri bruște și violente, ca de așchii, în partea stângă a abdomenului inferior, 18.
• Tăieturi în hipogastru, fără scaun, 7.
• Durere tăioasă în hipogastru, ca și cum ar urma diareea (seara), 11.
• Durere tăioasă în abdomen, asemenea celei care urmează administrării unui purgativ; această durere este urmată de scaune lichide, prin care durerile sunt ameliorate (a doua zi), 8.
• O senzație de neliniște coboară în abdomen, 15, 21.
• Prurit supărător al hipogastrului, cu piele de găină; persistă aproape întreaga noapte și dispare abia dimineața, după instalarea transpirației, 11.
• Durere ușoară în regiunea inghinală, 11.
• Apăsare dureroasă în regiunea inghinală (după două ore), 11.
• Tracțiune spasmodică în regiunea inghinală stângă la urinare (după trei zile), 11. [1220.]
• Durere ca de entorsă în regiunea inghinală stângă; resimțită numai în timpul mersului (după patru ore și un sfert), 6.
• Junghiuri surde, foarte dureroase, la nivelul spinelor iliace antero-superioare, 5.
• Durere particulară, tensivă, în regiunea lombară dreaptă, 30.
• Senzație tensivă în regiunea lombară dreaptă, ușor accentuată prin întinderea și rotirea coapsei spre exterior; senzația dureroasă, resimțită mai intens în picioare, împiedică mersul și este accentuată de atingere, 26.
• Senzație de împingere în regiunea lombară stângă, 12.

SCAUN ȘI ANUS

• La eliminarea gazelor, durere usturătoare în rect (a șasea zi), 9.
• În timpul și după scaun, durere usturătoare în rect (a treia și a patra zi), 9.
• Înțepături fine în rect (după trei ore), 2.
• Înțepături fine în rect, ca de la viermi, 9.
• Junghiuri în rect, 12, 25. [1230.]
• Seara a început în rect, imediat deasupra orificiului, o mâncărime violentă, cu senzație de tăiere, care provoca retragerea anusului, fără să aducă alinare; alinarea era obținută mai degrabă prin împingerea involuntară în afară a anusului; senzația semăna întru totul cu cea provocată de diareea cu materii iritante și a dispărut din nou după aproximativ o jumătate de oră, 15, 21.
• Ușoară arsură în anus, 30.
• Senzație de căldură în anus, 30.
• Dimineața, arsură și mâncărime în anus, ca în cazul tenesmelor din timpul scaunului, 27.
• La amiază, căldură și mâncărime în anus, 30.
• Către amiază, senzație neplăcută în anus, asemănătoare unei greutăți și plenitudini, care, după un timp, a dispărut din nou în timp ce stătea așezat, 30.
• Eliminare abundentă de gaze; senzație în anus de bolboroseală dureroasă prin abdomen, cu nevoie de scaun, însoțită de senzația închiderii complete a anusului, 15, 21.
• Presiune în anus pentru scurt timp, la amiază, 30.
• Chiar în timpul administrării s-a remarcat o senzație ca și cum ar fi urmat să înceapă diareea, care însă a dispărut curând, fără niciun rezultat, 15, 21.
• Junghiuri în anus, 28. [1240.]
• Ocazional, junghiuri violente în anus, 28.
• Mâncărime și gâdilare la nivelul anusului, care obligă persoana să se scarpine (după trei sferturi de oră), 6.
• Oarecare mâncărime în anus, 30.
• Mâncărime și înțepături fine în anus, 11.
• Senzație de uscăciune dureroasă a anusului, cu tendința de a retrage anusul, 15, 21.
• Senzație de umezeală în anus, 15, 21.
• Slăbiciune paralitică a sfincterului anal, astfel încât materiile fecale pot fi reținute numai câteva clipe, cu mare efort, 15.
• Arsură violentă în hemoroizi.
• Hemoroizi dureroși și arzători, foarte inflamați, 12.
• Hemoroizi inflamați, cu arsură în rect, 12. [1250.]
• Umflarea hemoroizilor, cu junghiuri în anus, 15.
• După un scaun abundent, eliminarea prin rect a câtorva uncii de sânge roșu-deschis, cu efort intens ca pentru scaun, 12.
• Nevoie imperioasă de scaun, care abia putea fi reținută, deoarece imediat înaintea acestuia se simțea în rect, către partea anterioară, un efort nedureros de defecație, 12.
• Senzație de împingere spre anus, la trei ore după administrare, 30.
• Senzație violentă de împingere spre anus, dimineața, 12.
• Nevoia de scaun, cu un fel de tenesme, a durat până către dimineață.
• Nevoie de scaun fără rezultat, cu eliminarea multor gaze, 32.
• Evacuările devin păstoase (a șasea zi), 9.
• Elimină o cantitate de materii fecale păstoase (după douăsprezece până la treizeci și opt de ore), 6.
• Scaune moi, păstoase, în fiecare zi, 7. [1260.]
• Scaun păstos, fără simptome, după care apare o senzație de greutate ce durează o oră, 17.
• Scaun păstos abundent, cu senzație ulterioară de greutate în regiunea hipogastrică, 30.
• Scaun păstos abundent după micul dejun; ulterior, ușoară sensibilitate, cu senzație de distensie în abdomenul inferior, 30.
• Scaun păstos abundent; după acesta, ușoară arsură în anus, 30.
• Scaun păstos, urmat de arsură în anus, 30.
• Scaun păstos abundent, ulterior mâncărime și, în cele din urmă, arsură în anus, 30.
• Scaun păstos, redus cantitativ și nedureros, după micul dejun, urmat de senzație de distensie în abdomen, 30.
• Scaun păstos abundent, urmat de senzație de distensie în abdomen, 30.
• Scaun păstos redus cantitativ, urmat de senzație de greutate în jurul ombilicului, 30.
• Evacuare păstoasă, urmată de gâlgâit și huruit în intestine, 30. [1270.]
• Trei evacuări de consistență păstoasă, 28.
• Scaune moi, după ce scaunele obișnuite fuseseră eliminate dimineața devreme, 2.
• Scaun moale, dar nu diareic, 48.
• Scaune foarte moi, frecvente, pe care, din cauza slăbiciunii paralitice a sfincterului, persoana trebuie să le elimine imediat pentru a evita murdărirea, 15.
• Scaun moale, foarte abundent, 15, 21.
• Mai multe scaune moi, care provoacă arsură în anus, 15.
• Mai multe evacuări moi, 15.
• Scaun semilichid, nedureros, 30.
• Scaun semilichid insuficient, 30.
• Două evacuări semilichide, reduse cantitativ, 30. [1280.]
• Scaun verde-închis, moale, lichid, după-amiaza, 13.
• Colica este urmată de scaune noduroase, apoi lichide, dimineața devreme (a doua zi), 7.
• Patru evacuări lichide, cu arsură în anus, 15.
• Două scaune lichide, 17.
• Trei scaune pe zi, la intervale scurte, conținând materii fecale lichide, 28.
• Scaune lichide frecvente, cu arsură în anus, 15.
• S-a trezit dimineața cu crampe, urmate de două scaune lichide, 30.
• A luat prânzul fără poftă și fără plăcere, iar patru ore mai târziu au urmat trei scaune lichide, 30.
• Persoana elimină de cinci ori la rând scaune lichide, gălbui, însoțite de dureri ca de ciupire în abdomen și de eliminarea unor gaze fără miros, 8.
• Scaune apoase, însoțite de colici violente și tenesme, dimineața devreme, în a treia zi, 7. [1290.]
• În timpul nopții, trei scaune apoase, cu durere în regiunea splinei, 25.
• Scaunele sunt la început noduroase, iar după un sfert de oră, apoase; însoțite de colici violente, fermentație în abdomen și greață intensă, 7.
• Elimină mucus prin rect, însoțit de gaze, 4.
• Scaune mucoase, cu eliminarea concomitentă a multor gaze, 4.
• Evacuări mucoase gălbui, cu tenesme și dureri, 35.
• Eliminare fecală foarte fetidă, [t].
• Evacuări de culoarea verde-praz, foarte fetide, 35.
• Scaun abundent, eliminat cu ușurință, urmat la scurt timp de o senzație de greutate în anus, cu tendința de a trage anusul în sus, 15, 21.
• Scaun destul de consistent, eliminat cu ușurință, urmat de senzație de distensie în abdomen, 30.
• După administrare, nevoie bruscă de scaun, astfel încât abia a putut ajunge la scaunul de toaletă; evacuare abundentă a unei mase tenace, lipicioase, eliminată fără dificultate, 30. [1300.]
• Scaun sfărâmicios, precedat de o senzație de umezeală în anus, care a dus la certitudinea că va urma diareea, 15, 21.
• Scaune noduroase noaptea, după colici violente; acestea sunt urmate de tenesme violente, fără eliminarea altor scaune (a treia zi), 7.
• Scaune la început dure, apoi păstoase; la scurt timp după aceea apare diareea, 7.
• Evacuări la amiază și seara, ceea ce nu este obișnuit, 17.
• Trei scaune diareice în cursul zilei, cu umflarea hemoroizilor și apăsarea excesivă în jos a intestinelor în canalul inghinal și cavitatea pelvină, 15.
• Scaune diareice, de peste zece ori, cu crampe și eliminarea multor gaze, 23.
• Scaune diareice foarte frecvente, 23.
• Diaree, 18.
• Diaree, cu dureri violente ca de ciupire în corp, dimineața devreme (a doua zi), 7.
• Diaree, cu eliminarea concomitentă a unei cantități mari de gaze (după șase ore). [1310.]
• Diaree, însoțită de retracția dureroasă a stomacului și abdomenului, 8.
• Flux dizenteric (efect secundar), 35.
• Scaun întârziat, dur și redus cantitativ, 32.
• Evacuări dure, de culoare închisă (a treia zi), 9.
• Scaune foarte dure, 7.
• Scaun dur; ulterior, arsură în anus pentru un timp, 30.
• După un efort de defecație firesc și aproape dureros, un scaun dur, eliminat cu dificultate, 15, 21.
• După prânz, scaun dur, cu senzație de zgâriere, 18.
• Două scaune eliminate mai ușor, cu arsură mai redusă în anus și eliminarea unor gaze fetide, 15.
• După eliminarea gazelor, un scaun dur, 15, 21. [1320.]
• Scaune solide după câteva zile de constipație, 7.
• Absența scaunului timp de două zile, 9.
• Contrar obiceiului, scaunul a lipsit timp de două zile, până când, în cele din urmă, un efort a produs, cu oarecare dificultate, o evacuare dură, 15, 21.
• Scaun o dată la două zile; este întotdeauna solid.
• Nu există scaun timp de trei zile, deși, în general, scaunele erau eliminate zilnic; la sfârșitul celor trei zile, persoana a eliminat scaune dure.
• Suprimarea excrețiilor, [t].

ORGANE URINARE

• În timp ce conducea, înainte de amiază, durere tensivă în regiunea vezicii urinare, fără dorință de a urina, 30.
• Durere zvâcnitoare în vezica urinară, 32.
• Scurgere de mucus vâscos, lipicios, din uretră, 2.
• Seara, senzație neplăcută în uretră, chiar la capăt, de-a lungul glandului, provocând involuntar apăsarea acestei părți, 30. [1330.]
• Noaptea, arsură de moment în orificiul uretrei, 12.
• Arsură în uretră în timpul urinării, 19, 21.
• Arsură în timpul urinării, 19.
• Senzația de arsură în timpul urinării a continuat câteva zile, 19.
• Un junghi în uretră, ca și cum ar fi fost împins prin ea un fir de oțel incandescent (după trei ore), 11.
• Înțepături fine de-a lungul uretrei, 30.
• Înțepături și prurit în orificiul uretrei (după două ore), 2.
• Senzație sensibilă, de moment, de furnicare pruriginoasă în gland, care pare a fi în uretră, 30.
• Gâdilare în fosa naviculară a uretrei, ca și cum în ea s-ar afla un mic corp străin, 15.
• Senzație în uretră ca și cum nu ar fi terminat complet de urinat, 11. [1340.]
• Senzație în uretră ca și cum o picătură de apă rece ar trece prin ea, 11.
• Nevoie frecventă și violentă de a urina și urină abundentă, cu înțepături în meatul urinar, 32.
• Dorință de a urina, deși se elimină foarte puțină urină (după trei sferturi de oră), 6.
• Se trezește noaptea cu o dorință violentă de a urina, eliminând atunci multă urină (după nouăsprezece ore), 6.
• Dorință frecventă de a urina; elimină multă urină, penisul fiind complet relaxat (după patru ore), 6.
• Dorință frecventă de a urina; cantitatea de urină este considerabil mai mare decât de obicei, 30.
• Urină abundentă odată cu scaunul și, curând după aceea, reapariția dorinței de a urina, 32.
• Micțiuni frecvente, 7.
• Urinează frecvent, deși băuse foarte puțin (a patra zi), 8.
• După o dorință îndelungată de a urina, urină abundentă și scaun moale, 32. [1350.]
• Eliminare abundentă de urină, 25.
• Eliminările de urină sunt frecvente și considerabil crescute cantitativ, 28.
• A eliminat o cantitate neobișnuită de urină în timpul nopții, 30.
• Slăbiciune paralitică a sfincterului vezical, astfel încât urina putea fi reținută cu dificultate numai pentru o clipă, 15.
• După urinare, urina a continuat să curgă involuntar o vreme, astfel încât coapsele și genunchii erau frecvent complet uzi; părea ca și cum sfincterul vezical și-ar fi suspendat funcția, 15.
• La apariția dorinței de a urina, sfincterul vezical nu avea puterea de a reține urina nici măcar pentru o clipă. Aceasta se elimina la intervale, continuând să picure mult timp după aceea și udând frecvent coapsele; în același timp, penisul era rece și retractat, 15.
• Retenție de urină, 7.
• Emisie rară de urină, fără nicio creștere a cantității, 7.
• Emisie rară de urină, cu scăderea cantității, 7.
• Urina se elimină lent, cu jet slab, uneori numai în picături; este obligat să facă efort de împingere pentru a facilita eliminarea urinei, 7. [1360.]
• Uneori, curgerea urinei se oprește pentru câteva clipe, apoi reîncepe, 7.
• Secreție de urină vizibil redusă, 15, 21.
• De la începutul experimentării, secreția de urină pare să fi scăzut considerabil, 15, 21.
• Urină puțină, roșiatică (prima și a doua zi), 9.
• Urină puțină și închisă la culoare (a doua după-amiază), 32.
• Urina limpede, de culoarea lămâii, 7.
• Urină limpede, galben-canar, 32.
• După mai multe încercări, urina se elimină limpede, de culoare galben-citron (două ore), 32.
• Dimineața, urină deschisă la culoare, ca apa; după-amiază, de culoarea flăcării, fără sediment, 17.
• Urină de culoarea flăcării după-amiază, 17. [1370.]
• Urina eliminată era fierbinte ca focul și galben-închisă, 19.
• Urină roșie și tulbure, fără sediment, 17.
• În timpul experimentării, urina a avut în cea mai mare parte o culoare a lămâii neobișnuită, 21.
• Urina părea foarte roșie și limpede, 17.
• Urină de culoare normală, 28.
• Urină vădit apoasă, 17.
• Urină foarte tulbure și asemănătoare zerului, 17.
• Urină apoasă înainte de amiază, apoi lăptoasă, 17.
• Urină lăptoasă și tulbure, 17.
• După ce stă puțin timp, urina devine tulbure și asemănătoare zerului, 30. [1380.]
• Urina eliminată este foarte tulbure, ca apa cu argilă, 17.
• Urină lăptoasă după-amiază, 17.
• Urină cu o peliculă densă, lucitoare, fără sediment, 17.
• O mică peliculă lucitoare pe suprafața urinei, părând să fie alcătuită din mici cristale alungite, 17.
• După o oră, urina prezenta o mică peliculă lucitoare și un sediment alb abundent, 17.
• Urină cu sediment alb, abundent, floconos și peliculă lucitoare, 17.
• Urină roșie, tulbure, care depune un sediment alb, abundent, floconos, ce părea amestecat cu o pulbere roșie, 17.
• După o oră, urina a devenit foarte tulbure și a depus un sediment roșu, floconos, 17.
• După o oră, sediment roșu, pulverulent, 17.
• După o oră, urina a depus un sediment alb abundent, care, la analiza chimică, s-a dovedit a fi fosfat de magneziu, 17.

ORGANE SEXUALE. [1390.]

• Iritația organelor genitale, 33.
• Prurit, cu gâdilarea marginii prepuțului; aceste simptome îl obligă să frece părțile respective (după cinci ore), 6.
• Prurit voluptuos în penis, care trece repede, 11.
• Prurit cu gâdilare în scrot, necesitând frecare, în timp ce șade (după douăsprezece ore), 6.
• Pielea din partea stângă a scrotului se umflă și se înroșește, provoacă prurit și zvâcniri; umflătura dispare din nou după două zile, 28.
• Retracție excesivă a testiculelor către inelul inghinal, devenind dureroasă și făcând necesară împingerea lor în afara orificiului inghinal, în care erau parțial incluse; aceasta nu a oferit însă decât o ameliorare parțială, totuși tulburarea nu a durat mult, 15, 21.
• Senzație de tracțiune în testicule, însoțită de neliniște, stângăcie și somnolență, seara, 18.
• Tracțiune spasmodică în testiculul stâng și cordonul spermatic, 11.
• Erecții continue (prima noapte), 9.
• Erecții dimineața devreme, 2. [1400.]
• Erecții frecvente, de asemenea noaptea, 7.
• Dimineața, dorință sexuală excesivă, 30.
• Dorință sexuală foarte vie, 30.
• Dorința sexuală devine excitată, 7.
• Un pui de somn după cină este urmat de o dorință nemărginită, în organul sexual, de emisie seminală; după emisie apare o tensiune apăsătoare sub coaste, fără niciun simptom de flatulență, 18.
• Dorință intensă de îmbrățișare, penisul fiind relaxat, 7.
• Seara, dorind să se bucure de o îmbrățișare, a încercat în zadar să obțină o erecție; a fost, prin urmare, obligat să renunțe; în noaptea următoare a avut mai multe emisii seminale involuntare, abundente, 2.
• În pofida excitației puternice, nu există nicio senzație de plăcere în timpul îmbrățișării, 7.
• În timpul unei îmbrățișări, emisie seminală abundentă, urmată de un somn foarte lung, 7.
• Emisie seminală întârziată în timpul unei îmbrățișări, 7. [1410.]
• Emisie seminală insuficientă în timpul unei îmbrățișări, urmată de oboseala corpului, 7.
• După fiecare îmbrățișare apare o mare oboseală, care durează câteva zile, 7.
• Fiecare îmbrățișare este urmată de transpirații nocturne abundente, însoțite de o moleșeală generală a corpului, care durează câteva zile, 7.
• După o îmbrățișare se simte foarte epuizat; apare prurit cu arsură la nivelul pielii și transpirații nocturne abundente timp de două nopți; transpirația apare mai întâi pe partea superioară a pieptului și pe umeri, apoi pe abdomen și la nivelul anusului, 7.
• Dorință sexuală foarte mult diminuată, 15.
• Apatie sexuală evidentă, 15, 21.
• Mare aversiune față de raportul sexual, 2.
• Poluții (prima noapte), 9.
• Poluții nocturne, fără vise lascive, 6.
• Emisii seminale în mai multe nopți succesive, 21. [1420.]
• Mai multe emisii seminale ușoare, 21.
• Prurit al părților acoperite cu păr ale pudendumului, 2.
• Prurit și gâdilare ale organelor genitale feminine, 7.
• Menstruația apare cu două zile mai devreme decât de obicei și este mai abundentă; fluxul menstrual este mai mare decât de obicei, cu dureri violente în spate și abdomen, de tip sfâșietor și apăsător. Prurit intolerabil al organelor genitale externe, care nu a încetat până în ziua următoare, 13.
• Menstruația curge mai abundent, 4.

APARAT RESPIRATOR

• Senzație de constricție a laringelui, [t].
• Apăsarea și constricția laringelui îl fac să se teamă de sufocare, 35.
• Durere apăsătoare în partea dreaptă a laringelui, cu iritație care provoacă tuse, 12.
• Răgușeala vocii, cu dureri pătrunzătoare în piept, 32.
• Iritație care provoacă tuse, 7. [1430.]
• Senzație de gâdilare în laringe, care revine frecvent și provoacă o tuse scurtă și repetată frecvent, 7.
• Iritație ca de zgâriere în trahee, care provoacă o tuse uscată, 18.
• Impuls constant de a tuși, care poate fi în mare parte suprimat, dar, dacă nu este suprimat, urmează una după alta mai multe secuse violente de tuse, foarte dureroase și în mare parte uscate, 30.*
• Tendință pronunțată la tuse violentă în timpul zilei, mai ales când fumează tutun, 30.
• În timpul zilei, mai multe *accese bruște și violente de tuse, 30.
• În timpul zilei, mai multe accese de tuse violentă, aparent convulsivă, 30.
• Tuse violentă de mai multe ori în timpul zilei, cu durere sub stern, 30.
• După cină, tuse și strănut concomitente, atât de violente încât îl fac să strige, 30.
• Tuse violentă, cu strănut, 30.
• Tusea este însoțită, în majoritatea cazurilor, de strănut, 30. [1440.]
• Fiecare acces de tuse este urmat de strănut violent, 30.
• Tusea are particularitatea de a apărea în accese izolate, este foarte violentă , și se încheie cu strănut repetat, 30.*
• Câteva accese de tuse cu senzație de vomă, 30.
• Un acces violent de tuse, cu tendință la vărsătură și lăcrimare, 30.
• Înainte de amiază, tuse frecventă; după-amiază, un acces de tuse cu vărsături, 30.
• Tuse convulsivă, sacadată, cu transpirație apăsătoare, 25.
• Accese violente de tuse apărute brusc, 30.
• Tuse violentă, în secuse, recurentă de mai multe ori, 30.
• Tusea apare brusc și este atât de violentă încât nu poate fi suprimată cu ușurință; mai multe secuse de tuse se succed și îl fac să se îndoaie de mijloc și îi storc lacrimi din ochi; apoi tusea încetează pentru un timp mai îndelungat; timp de jumătăți de zi, 30.
• Tusea a apărut brusc și a fost atât de violentă încât l-a obligat să se îndoaie de mijloc, să-și strângă picioarele și chiar să-și miște brațele, 30. [1450.]
• Două accese de tuse convulsivă, urmate de durere în piept, 30.
• S-a trezit tușind violent, 30.
• Tuse violentă, de mai multe ori la trezirea de dimineață, 30.
• Când s-a trezit, a început o tuse convulsivă violentă, 25.
• Tuse violentă, de mai multe ori dimineața, 30.
• Tuse de mai multe ori dimineața, 30.
• Tuse dimineața, urmată de strănut, 30.
• Mai multe accese de tuse înainte de amiază, însoțite de strănut, 30.
• Tuse violentă de mai multe ori înainte de amiază, 30.
• Mai multe accese de tuse convulsivă înainte de amiază, 30. [1460.]
• Înainte de amiază, la intervale de două sau trei ore, accese de tuse convulsivă, 30.
• Tuse foarte violentă la amiază, cu strănut repetat, 30.
• Mai multe accese violente de tuse în timpul zilei, dar de scurtă durată, 30.
• După-amiază, tuse violentă frecventă, 30.
• Trezit adesea noaptea de un acces violent de tuse, 30.
• Un acces de tuse atât de violent noaptea, încât l-a obligat să se ridice în șezut în pat, deoarece nu și-a putut recăpăta respirația un timp, 30.
• Tusea îl chinuia atât de mult noaptea, încât era obligat să se ridice în șezut în pat, deoarece contracțiile spasmodice ale căilor respiratorii amenințau să-l sufoce, 30.
• Tuse violentă de mai multe ori în timpul nopții, 30.
• Multă tuse în timpul nopții, 18.
• A tușit violent și a transpirat întrucâtva noaptea, 30. [1470.]
• La scurt timp după ce adoarme, este trezită de o tuse spasmodică, ce durează aproximativ zece minute, însoțită de o gâdilare dureroasă în partea superioară a laringelui, care se extinde în josul gâtului, 11.
• Tuse uscată de mai multe ori, 30.
• Când stă așezat, după cină apare o tuse uscată, care îi tulbură somnul de după-amiază.
• Tuse uscată, cu respirație șuierătoare sub stern, provocând senzație de arsură, 15.
• Tuse frecventă după masă, fără expectorație, 7.
• Tuse violentă, în mare parte uscată, la trezire, 30.
• Accese violente de tuse dimineața, în mare parte uscată, 30.
• Tuse scurtă și uscată de mai multe ori înainte de amiază, 21.
• După cină, tuse sacadată, scurtă, uscată și întreruptă, 30.
• În timpul zilei, tuse frecventă, cu efort, în mare parte uscată, 30. [1480.]
• Noaptea, două accese de tuse violentă, cu efort, care zguduie convulsiv întregul corp; tusea, în mare parte uscată, este provocată de o gâdilare în căile respiratorii; rareori apărea expectorație mucoasă, 30.
• De mai multe ori, tuse umedă, cu efort, impulsul de a tuși fiind localizat în trahee, 30.
• Mai multe accese de tuse violentă, cu expectorație de mucus doar ocazională, 30.
• De mai multe ori, noaptea și dimineața, tuse violentă, cu expectorație de mucus, 30.
• Tuse frecventă dimineața; la trezire, cu efort și în mare parte uscată, cu expectorație de mucus alb și gros, 30.
• La trezire, a tușit de mai multe ori și a expectorat mucus, 30.
• Dimineața, la trezire, tuse cu expectorație ușoară, 21.
• Tuse violentă de mai multe ori dimineața, cu expectorație de mucus, 30.
• Dimineața, raluri produse de mucus în piept, urmate de mai multe accese violente de tuse; dar expectorație de mucus doar rareori, 30.
• Eliminarea prin tuse a unei mici cantități de mucus dimineața, 30. [1490.]
• Tuse violentă frecventă dimineața, cu expectorație doar ocazională, 18.
• Tuse care, mai ales dimineața, elimină fulgi mari și bruni de mucus, 15.
• Eliminarea prin tuse a unui mucus gros dimineața, 30.
• Dimineața, tuse violentă de mai multe ori, cu expectorație de mucus; tusea prezintă în cea mai mare măsură caracteristicile unei tuse spasmodice, adică, după o inspirație profundă, aproape șuierătoare, urmează mai multe secuse de tuse scurte, cu sonoritate clară, adesea cu îndoirea corpului de mijloc, tendință la vărsătură și lăcrimare.
• Tuse frecventă înainte de amiază, uneori uscată, dar în majoritatea cazurilor cu expectorație de mucus, 30.
• Înainte de amiază au apărut mai multe accese de tuse violentă, cu expectorație de mucus, 30.
• Eliminarea frecventă prin tuse a unui mucus cocoloșit în timpul zilei, 30.
• Tusea s-a intensificat spre seară, 15.
• Expectorație abundentă de mici bulgărași de mucus gelatinoși, transparenți și mulați, cu mare ușurare a plămânilor, fără tuse și prin expirație forțată, 15, 21.
• Expectorație foarte pronunțată, gelatinoasă sau, mai degrabă, asemănătoare pastei de amidon, transparentă și albă; nu se dizolvă, ci își păstrează forma întâmplătoare de mici bulgărași, asemenea pastei de amidon coagulate, și este observată timp de multe zile, 15, 21. [1500.]
• Expectorație de mucus subțire și filant și de mici bulgărași cu gust sărat, 33.
• Respirația este foarte scurtă, 7.
• Anxietate; crize de sufocare, [t].
• Respirație foarte scurtă și astm, chiar și când merge încet, 7.
• Când merge, este obligată să se oprească de mai multe ori pentru a putea respira, 7.
• Respirație dificilă (după opt zile), 7.
• Respirație dificilă și zgomotoasă, 35.
• Respirație dificilă, 32.
• Spre ora unsprezece dimineața, dificultate la respirație, 13.
• Respirație cu efort și superficială, 32. [1510.]
• Respirație apăsată uneori, 32.
• Respirație îngreunată, ca și cum cavitatea toracică ar fi plină cu sânge (după patru ore), 5.
• Respirație accelerată, 15, 21.
• Respirație profundă, 32.
• Inspirație profundă frecventă, 32.
• Respirație fierbinte și accelerată și piept apăsat; respirația profundă și izbucnirile involuntare de tuse sunt adesea folosite instinctiv, dar în zadar, pentru a înlătura aceste dificultăți, 15, 21.
• Respirație ușoară, 33.

PIEPT

• Zvâcniri frecvente în ambii mușchi pectorali, 18.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor pectorali, 18.
• Hârâit al mucusului în piept, 30. [1520.]
• Hârâit al mucusului în piept, când stă culcat pe spate, 30.
• Sforăit și șuierat în piept, în timpul nopții, 30.
• Senzație constantă că nu se simte bine în piept, 48.
• Durere în piept, după ridicare, 30.
• Arsură în interiorul pieptului și un fel de apăsare, 48.
• Arsură în piept, după cină, 30.
• Arsură fină și furnicături în diferite locuri ale pieptului, mai ales la nivelul sternului (după o oră), 5.
• Ocazional, o oarecare durere tensivă de-a curmezișul pieptului, 30.
• Tensiune de-a curmezișul pieptului; ușoară scurtare a respirației, 30.
• Curând după administrare, tensiune de-a curmezișul pereților anteriori ai pieptului, cu o oarecare scurtare a respirației, 30. [1530.]
• Curând după administrare, tensiune de-a curmezișul peretelui anterior al pieptului, 30.
• După micul dejun, tensiune de-a curmezișul pieptului, ca și cum toracele nu s-ar putea destinde suficient, 30.
• Spre prânz, ușoare dureri fulgurante și tensiune în piept, 30.
• Tensiune și apăsare în întregul piept, pentru scurt timp după micul dejun, 30.
• Tensiune în partea inferioară a pieptului, în timpul mișcării și când stă așezat; această tensiune îi taie respirația, 7.
• Dificultate de respirație, ca și cum pieptul i-ar fi prea plin; este constrâns să respire mai profund, 14, 21.
• Constricție totală a pieptului, consecutivă apăsării; este obligată să inspire frecvent și profund; aceasta îi îngreunează mersul, 7.
• Constricție mai mult sau mai puțin severă a pieptului, cu inspirații profunde din când în când, bătăi vizibile ale inimii și un fel de apăsare, mai ales în spatele celor două margini ale sternului, pe toată lungimea acestuia, 32.
• Senzație de durere în partea inferioară a pieptului, mai ales în regiunea epigastrică, ca și cum conținutul toracelui ar fi comprimat; durerea este cea mai violentă după cină, 5.
• Apăsare continuă în partea superioară a pieptului, ca o senzație de apăsare, cu inspirații profunde repetate în timpul mersului și când stă așezat, cu apăsare dureroasă în spatele sternului și de ambele părți ale acestuia; apare și dispare, cu senzația unei greutăți pe piept, 32. [1540.]
• Apăsare pe piept, 30.
• Apăsare pe piept, după micul dejun, 18.
• Ușoară apăsare pe piept, 30.
• Apăsare și durere în piept, 15.
• Apăsare în piept și dificultate de respirație, 12.
• Apăsare și durere de tracțiune în piept, 30.
• Apăsare și arsură în centrul pieptului, 33.
• Apăsare și înțepături, cu senzație de plenitudine în centrul pieptului, 33.
• După-amiaza, apăsare frecventă în piept; uneori într-un loc, alteori în altul, 30.
• Apăsare în piept, 7. [1550.]
• Apăsare violentă în piept, 7.
• Senzația de apăsare în piept îl constrânge să respire profund, 32.
• Simte o asemenea apăsare în piept, încât nu poate inspira lent și profund și trebuie să renunțe imediat ce încearcă, 7.
• Apăsare în piept, în regiunea diafragmei, însoțită de durere de tracțiune (după o jumătate de oră), 11.
• Apăsare în piept, însoțită de pulsații puternice ale arterelor (una sau două zile), 9.
• Senzație de apăsare în regiunea cardiacă, ca și cum cavitatea toracelui ar fi îngustată, 5.
• Apăsare în piept și suspine frecvente, 12.
• Apăsare în piept pentru scurt timp, 30.
• La scurt timp după administrare, apăsare în piept și expectorație ușoară de mucus prin tuse, 30.
• La o oră după administrare, apăsare, greutate și presiune în piept, 18, 30. [1560.]
• În cursul dimineții, când stă așezat, ușoară apăsare și junghiuri în piept, 30.
• Apăsare în piept, la ora 5 dimineața, care rareori se ameliora în timpul zilei, 12.
• Piept apăsat și afectat cataral, ceea ce provoacă tuse și expectorație, dres zgomotos al gâtului și respirație profundă; respirația profundă este dureroasă în unele părți ale pieptului și corpului, însoțită de senzația ca și cum ceva s-ar disloca, 15, 21.
• Este cuprins frecvent de apăsare în timpul zilei; apoi apare scurtarea respirației, care îl constrânge în repetate rânduri să respire profund, 12.
• Anxietate apăsătoare în piept, 7.
• Senzație anxioasă în piept, cu respirație accelerată și audibilă, 15, 21.
• Senzație anxioasă și neliniștită în piept, din când în când, ca atunci când așteaptă ceva neobișnuit, 15, 21.
• La ridicarea din poziția șezând, anxietatea din piept crește, iar respirația se accelerează, 15, 21.
• Grabă anxioasă și anxietate în piept, ca și cum ar aștepta ceva neobișnuit; respirație accelerată și tendință de a respira cu suspine, 15, 21.
• Greutate pe piept, 30. [1570.]
• Uneori, junghiuri de moment care străbat pieptul dinspre spate, fără a tulbura respirația, 15.
• Înțepături fine și apăsare în partea superioară a pieptului, ca o durere arzătoare, fără tuse, 33.
• Când stă așezat, seara, junghiuri bruște, profunde în piept, în regiunea marginilor vertebrelor dorsale, 32.
• Junghiuri într-un plămân sau în celălalt, mai ales la aplecarea înainte sau înapoi (timp de două sau trei zile), 32.
• Junghiuri în regiunea plămânilor, care dispar curând, 7.
• Junghiuri dureroase în mijlocul pieptului, 11.
• Junghiuri în piept, sub mameloane (după paisprezece și treizeci de ore), 5.
• În timpul mersului, în cursul dimineții, junghiuri punctiforme dinăuntru spre exterior, în jumătatea inferioară a pieptului, 30.
• Uneori, dureri foarte sensibile, străpungătoare și sfâșietoare, în mici zone limitate ale toracelui, anterior și posterior; de exemplu, în partea stângă, în regiunea coastelor false superioare, sub omoplatul drept etc.; mișcările respiratorii nu au nicio influență asupra lor, 15, 21.
• Durere repetată în piept și spate, mai ales sub ambii omoplați și în zonele corespunzătoare din partea anterioară a pieptului; este de tip fulgurant și presiv, foarte dureroasă, provocând respirații profunde, ca pentru ușurare, 15, 21. [1580.]
• Senzație dureroasă ca de rană în piept, 30.
• Durere ca după lovire în întregul perete anterior al pieptului, cu dificultate de respirație, 30.
• Sensibilitate dureroasă pulsatilă în diferite zone mici ale pieptului, mai ales în jumătatea dreaptă a pieptului; noaptea și, de asemenea, în timpul zilei (după două săptămâni), 9.
• Senzație de excoriație în piept, cu semne premergătoare ale tusei dimineața, 30.
• La respirație profundă, senzație de mișcare, aproape ca o înțepătură, în mușchii pieptului și ai gâtului, 32.
• Durere ca după o întindere în piept; crește mai ales la inspirație profundă; seara (a noua zi), 9.
• Mâncărime pe piept, care se termină prin arsură, 7.
• Mâncărime arzătoare pe piept și pe spate, 7.
• Mâncărime violentă a mameloanelor, 7.
• Transpirație abundentă pe piept, noaptea, 7. [1590.]
• Pustule purulente pe piept, cu o areolă roșie de mărimea unui bob de mei; provoacă mâncărime și arsură, 17.
• Zvâcnire în mușchiul pectoral drept, 18.
• Durere în partea dreaptă a pieptului, 15, 21.
• Dureri arzătoare, de tracțiune, în partea dreaptă a pieptului, dinspre exterior spre interior, și un fel aparte de apăsare, cu durata de cinci minute, 48.
• În urma unei sărituri, în timpul unei călătorii pe jos, arsură, străpungere și senzație ca după o întindere sub mamelonul drept, ceea ce face respirația imposibilă timp de câteva secunde, 15.
• După ridicare, durere presivă severă în partea dreaptă a pieptului, 30.
• În timpul mersului, apăsare dureroasă, excesivă, pe partea dreaptă a pieptului, lângă mamelon, cu senzația ca și cum o respirație profundă ar putea înlătura cauza; mai târziu, din nou senzația anxioasă de apăsare în piept, care, în realitate, nu exista, 15, 21.
• Seara târziu, a apărut o durere presivă în partea dreaptă a pieptului, lângă mamelon, care nu putea fi înlăturată prin respirația profundă pe care o provoca, 15, 21.
• Înțepături frecvente, ca produse de așchii care se înfig, mai întâi în mușchii pectorali drepți, apoi în coastele adevărate și false din dreapta, 18.
• Așchii (junghiuri) în mușchii coastelor drepte, sub mamelon, 18. [1600.]
• Durere sfâșietoare, intermitentă, în peretele anterior drept al pieptului, 15, 21.
• Junghiuri în plămânul drept, 32.
• Junghiuri în plămânul drept, în timpul mersului, 32.
• Junghiuri de moment în diferite locuri ale plămânului drept, 32.
• Junghiuri smucite care străbat plămânul drept, 32.
• Junghiuri violente în plămânul drept, din cauza cărora trebuie să-și țină respirația; ameliorate prin apăsarea mâinii pe piept, când stă așezat (trei până la cinci ore, de asemenea unsprezece ore), 32.
• Junghiuri în mijlocul plămânului drept, agravate la fiecare respirație, 32.
• Junghiuri în mușchii pectorali drepți, 32.
• Înțepături frecvente ca de așchii lângă coasta dreaptă inferioară, 18.
• Durere ca de rană pe suprafața anterioară a pieptului, mai ales în dreapta, lângă stern, aparent sub coaste, 30. [1610.]
• Zvâcnire în mușchii intercostali stângi, 18.
• Durere arzătoare în jumătatea stângă a pieptului (a treia zi), 9.
• Durere ciupitoare în sânul stâng, coborând oblic până la ombilic, 4.
• Înțepătură în axila stângă și în coastele stângi, 12, 25.
• Înțepătura se extinde dinspre mamelonul stâng spre exterior, părând a fi mai mult în mușchi, 32.
• Junghiuri în partea stângă a pieptului, între mamelon și stern, accentuate de fiecare respirație, 32.
• Junghiuri în plămânul stâng, 32.
• Junghiuri fine în plămânul stâng, 32.
• Junghiuri în plămânul stâng, între coastele a cincea și a șasea; agravate de respirație, 32.
• Junghi fin în partea stângă a pieptului, acolo unde se termină coastele; junghiul este simțit când stă așezat și își apleacă pieptul, 5. [1620.]
• Junghiuri în partea stângă a pieptului, acolo unde se termină coastele; în timpul unei inspirații, 5.
• Durere în partea superioară a jumătății stângi a pieptului, în mușchii intercostali, 32.
• Junghiuri frecvente, violente, ca produse de așchii pătrunzătoare, în vertebrele dorsale și în mușchiul pectoral stâng, lângă mamelon, 18.
• Junghiuri în mușchii pectorali stângi, cu senzație de tracțiune în piciorul drept; durere sfredelitoare în frunte, 32.
• Apăsare și tracțiune în mușchii intercostali stângi și în mușchii coapsei stângi, cu senzație ca după lovire în cotul stâng, 32.
• Durere asemănătoare unei sfâșieri în regiunea peretelui inferior stâng al pieptului, 15, 21.
• Într-un mic loc circumscris, aproximativ de mărimea unui dolar de aur, pe partea stângă, în fața omoplatului, senzație trecătoare de frig ca de gheață, 18.
• Accese izolate de durere sub stern, 30.
• Dureri de-a lungul sternului și în regiunea epigastrică, [t].
• Arsură sub stern, 30. [1630.]
• Arsură excesivă sub stern, 30.
• Senzație aparte de contracție a sternului, 30.
• Apăsare dureroasă într-un loc mic, în stânga treimii inferioare a sternului, 15, 21.
• Înțepătură în spatele sternului, neaccentuată de inspirație, dar agravată la sfârșitul expirației, 32.
• Junghiuri fine în spatele sternului, 32.
• Junghiurile din spatele sternului împiedică respirația, 32.
• Apăsare sub jumătatea superioară a sternului, 30.
• Durere presivă în spatele sternului, 32.
• Apăsare în spatele sternului, în repaus, cu palpitații oarecum violente, 32.
• Durere presivă, arzătoare, sub stern, după micul dejun, 30. [1640.]
• Apăsare dureroasă în porțiunea mijlocie a sternului, agravată de inspirație (după două ore și jumătate), 5.
• Apăsare cu senzație de tracțiune în spatele marginii drepte a sternului, 32.
• Durere ca de rană sub stern, după micul dejun, 30.
• Sensibilitate dureroasă sub stern, 30.

INIMA ȘI PULSUL

• Bătaia inimii este vizibilă și resimțită puternic, 32.
• La așezare, câteva bătăi neregulate și puternice ale inimii, cu senzație de apăsare, 32.
• Când s-a trezit, avea un tremur al inimii, 25.
• Pulsație violentă a inimii, perceptibilă chiar și în coccis, 15.
• Pulsație accentuată a inimii, cu roșeața feței, 15. [1650.]
• Palpitații slabe ale inimii, 23.
• Palpitații frecvente ale inimii, 25.
• Palpitații ale inimii timp de câteva minute, 23.
• Palpitații foarte violente ale inimii, 23.
• Palpitații ale inimii la trezirea de dimineață, 13.
• De la 3 la 5 P.M., palpitații neîntrerupte ale inimii, 23.
• Palpitații violente ale inimii seara, 23.
• Palpitații ale inimii seara, fără cunoștință, 19.
• Palpitații violente ale inimii înainte de culcare, 23.
• Palpitații violente ale inimii timp de cinci minute, 23. [1660.]
• Palpitațiile inimii au devenit atât de violente, încât a fost obligat să se întindă pe canapea, 25.
• Seara, palpitații violente ale inimii, cu anxietate, care s-au încheiat cu o somnolență agitată, 19.
• În ortostatism, palpitații dureroase ale inimii, 11.
• Când era contrariat, avea palpitații ale inimii, 25.
• Durere arzătoare în regiunea inimii, cu palpitații, 13.
• La amiază, durere arzătoare și apăsătoare în regiunea inimii, care a apărut de mai multe ori și a dispărut curând, 21.
• Dureri arzătoare, fulgerătoare, pornind din regiunea inimii și extinzându-se spre omoplatul stâng, provocate de inspirația profundă și mult agravate de tuse, strănut și sughiț, 15.
• Senzație neplăcută în inimă, ca și cum ar fi comprimată, 12.
• Când s-a întins noaptea, a simțit mai multe lovituri în inimă, cu tremur în epigastru și anxietate, provocată de fiecare zgomot ușor. Același lucru la trezirea de dimineață, când, în plus, au apărut junghiuri în regiunea ombilicului, strănut frecvent și căscat, 12.
• Presiune în apropierea inimii, 23. [1670.]
• De la 4 P.M. până seara, presiune constantă în apropierea inimii, 23.
• Senzație anxioasă de apăsare în inimă, cu activitate neregulată și violentă a inimii, 32.
• Senzație anxioasă în inimă și câteva bătăi violente, neregulate, care se agravează în poziție șezândă (repetat), 32.
• Anxietate în inimă, 15, 21.
• Apăsare la nivelul inimii, la aplecarea trunchiului în jos, cu bătăi violente ale inimii, 32.
• Junghiuri violente în regiunea inimii, fără ca pulsul să fie intermitent, 15.
• Junghiuri dureroase în regiunea inimii, cu puls accelerat, 15.
• Respirație împiedicată de junghiuri de moment în regiunea inimii, cu puls neregulat, adesea intermitent, 15.
• Mai multe tresăriri sacadate ale inimii, 18.
• Noaptea, șocuri dureroase, trecătoare, în inimă, cu anxietate, 12. [1680.]
• Puls accelerat, 15.
• Puls plin, foarte rapid, [t].
• Puls rapid, intermitent la fiecare a treizecea sau a patruzecea bătaie, 15.
• Puls mic, rapid, optzeci de bătăi, dimineața devreme, 11.
• Puls slab, 17.
• Puls slab și lent, 17.
• Puls atât de slab, încât abia poate fi perceput, 43.
• Pulsul devine mai lent (după două ore), 7.
• Puls mic, neregulat, 42.
• Pulsul, care este în general puternic și plin, devine mic, slab și abia perceptibil, 7. [1690.]
• Puls mic, deprimat, 35.
• Puls contractat, 84 până la 88, [t].
• Puls ondulatoriu, lent, slab, 7.
• Puls intermitent, 15.
• Puls slab, inegal, intermitent, 7.
• Dimineața devreme, pulsul este mai puțin intermitent, 7.
• După consumul de cafea, pulsul a devenit mai puțin intermitent și a crescut de la 50 la 60 de bătăi, 7.
• Puls uneori dublu, cu un interval scurt, 32.
• Puls 57, moale, mic (un sfert de oră); 57 până la 60 (o oră); 58 (două ore); 70 (două ore și jumătate); 90, plin și dur (șase ore), 32.
• Pulsul a scăzut la 60; apoi la 54 (în cincisprezece minute); puls 60 (în trei sferturi de oră); 70 (într-o oră); 65 (într-o oră și un sfert); 60 (în două ore); 57 (într-o oră și trei sferturi); 60 (într-o oră și un sfert); 58 (în două ore și un sfert); 65 (într-o oră și trei sferturi); 60, (în trei ore), 32. [1700.]
• Puls 60 (un sfert de oră); 65, neregulat (douăzeci de minute); 60 (patruzeci și cinci de minute); 60 (o oră); 60 (o oră și jumătate); 65 (două ore și un sfert), 32.

GÂTUL ȘI SPATELE

• Rigiditate la ceafă (după două ore), 9.*
• Durere ca după o entorsă în mușchii gâtului; sau durere ca după îndoirea corpului pe spate în timp ce stătea culcat (după treizeci și două de ore), 6.
• Tensiune în gât, 27.
• Senzație pronunțată de entorsă la nivelul gâtului la întoarcerea capului înapoi spre stânga; era atât de violentă, încât capul rămânea fixat timp de câteva clipe, neputând reveni în poziția sa firească. Această durere fusese observată deja în zilele precedente, dar astăzi a atins un asemenea grad, încât a devenit foarte supărătoare, deși nu era provocată întotdeauna de mișcarea menționată mai sus, 15, 21.
• Partea posterioară a gâtului oarecum fierbinte, rigidă și dureroasă, mai ales la mișcarea capului într-o parte sau în cealaltă, îndeosebi spre dreapta, 27.
• Dimineața, în pat, ciripit constant în regiunea occipitală a gâtului, ca și cum un greier s-ar afla în canalul cervical; în același timp, timp de câteva zile, 18.
• Durere apăsătoare, cu tensiune, în regiunea occipitală a gâtului și de ambele părți ale atlasului, 18.
• Mușchii regiunii cervicale posterioare se simt ca după o contuzie și, la aplecarea corpului înainte, par, oarecum, prea scurți; acest simptom apare devreme, în pat, precum și ulterior, când persoana stă așezată, 11.
• Înțepături în vertebrele cervicale la aplecare, 18. [1710.]
• Brusc, o apăsare violentă între gât și umeri.
• Senzație de tensiune a mușchiului sternocleidomastoidian, de ambele părți, provocând o senzație de rigiditate în partea posterioară a gâtului, 27.
• Junghiuri în pielea de pe partea dreaptă a gâtului, 18.
• Tresăriri musculare de pe partea stângă a gâtului până pe partea stângă a faringelui, 18.
• Senzație de arsură în regiunea stângă a gâtului și umărului, 18.
• Senzație particulară de slăbiciune și rigiditate între umeri; se extinde în gât, 32.*
• Senzație de tracțiune între umeri, 30.
• Durere sfâșietoare frecventă între umeri (a patra zi), 8.
• Junghiuri dureroase între umeri (a doua zi), 8.
• Durerea din spate, de sub omoplați, asemănătoare unui singur junghi, a început din nou să fie foarte neplăcută, 15, 21. [1720.]
• Durere trecătoare, dar violentă, pe suprafața dreaptă a spatelui, sub omoplat, ca și cum ar pătrunde așchii grosiere, 18.
• Înțepătură bruscă, violentă, ca de așchii, în partea stângă a spatelui, sub omoplat, 18.
• Senzație neplăcută constantă în tot spatele, mai ales în coloana vertebrală, 30.
• Durere de spate, ca după aplecare continuă, 11.*
• Durere ca după contuzii și entorse în tot spatele, însoțită de tendința de a întinde spatele (a treia și a patra zi), 9.
• După cină, ușoară durere de spate și tensiune de-a curmezișul ambelor părți ale toracelui, dinspre posterior spre anterior, 30.
• Durere de spate seara, 30.
• Dureri foarte violente noaptea, de-a lungul spatelui, precum și de-a curmezișul toracelui, în șale și în coapsa dreaptă, 30.
• Durere de spate, foarte violentă la cea mai mică mișcare a corpului, 25.
• Durere în spate și în regiunea lombară după lucrul în grădină, 33. [1730.]
• Mușchii spatelui se simt ca după o contuzie, 11.
• Mușchii spatelui se simt ca după o contuzie și, la aplecarea înainte, par prea scurți; acest simptom apare dimineața devreme, după un somn bun de noapte, în pat, precum și ulterior, când persoana stă așezată; două zile consecutiv, 11.*
• Mușchii spatelui se simt slăbiți; îi este greu să stea drept fără să se sprijine de ceva, 5.
• La ridicarea de pe scaun și îndreptarea corpului, spatele se simte rigid; există o durere violentă în șalele stângi, care împiedică îndreptarea corpului; când stă așezat nu simte nimic și își poate întoarce corpul în toate direcțiile, 7.
• Durere spasmodică, apăsătoare și de tracțiune, care pornește din spate și se extinde până în mijlocul toracelui și în esofag, după-amiaza; durează câteva ore (din a cincea până în a șaptea zi), 9.*
• Ușoară cutremurare de frig de-a lungul spatelui, 30.
• Pe suprafața dreaptă a spatelui, durere trecătoare, ca și cum așchii grosiere ar fi împinse între piele și carne, 15.
• Smucituri spasmodice dureroase în partea stângă a spatelui, 11.
• Mâncărime arzătoare a spatelui, 7.
• Mâncărime, cu gâdilare a spatelui, 7. [1740.]
• Mâncărime excesivă pe spate, unde apar câteva puncte mici, roșiatice, abia reliefate, 30.
• Două coșuri inflamate pe spate, care, la o presiune ușoară, elimină o cantitate considerabilă de materie sanguinolentă, 30.
• Durerea de-a lungul coloanei vertebrale era atât de violentă, încât adesea nu știa ce poziție să adopte în pat pentru a sta culcat confortabil, 30.
• *Sensibilitate dureroasă particulară de-a lungul măduvei spinării la aplecare, 30.
• Dureri violente, fulgerătoare și arzătoare, în profunzimea coloanei vertebrale, 16.*
• Durere surdă de-a lungul coloanei vertebrale și membrelor (din a doua zi), 46.*
• Durere în sacru, un fel de înțepenire a spatelui (flexenschus), care se extinde de-a lungul întregii coloane vertebrale până la ceafă, 25.*
• Senzație de tragere, trosnituri și scârțâit de-a lungul coloanei vertebrale, în timpul mișcărilor mai ample ale corpului, mai ales la nivelul sau în apropierea articulației atlasului, la mișcări mai rapide ale capului, 18.
• La aplecare, coloana vertebrală este dureroasă, ca și cum ar fi prea slabă pentru a susține greutatea corpului, 5.*
• Furnicături constante de-a lungul coloanei vertebrale și occiputului, 16. [1750.]
• Senzație ca și cum furnicile s-ar târî de-a lungul coloanei vertebrale, 16.*
• Ușoare cutremurări de frig de-a lungul coloanei vertebrale și extremităților superioare, 16.
• La palpare, se simțea durere în mai multe locuri de-a lungul coloanei vertebrale, 25.
• *Coloana vertebrală sensibilă la atingere, 30.
• Orice mișcare mai amplă provoacă durere violentă în mai multe locuri ale coloanei vertebrale, 25.*
• Sensibilitate dureroasă crescută a coloanei vertebrale la fiecare mișcare de răsucire a corpului, 15.*
• Durere violentă în coloana vertebrală la mișcările de răsucire a corpului, mai ales în regiunea ultimei vertebre dorsale și a primei și celei de-a doua vertebre lombare, care devin pulsatile după mișcări mai ample, 15.*
• Pulsație dureroasă în canalul vertebral, 15.
• Dimineața, coloana vertebrală este atât de sensibilă, încât chiar și sprijinirea cu spatele de scaun provoacă durere, 30.*
• Sensibilitate particulară a coloanei vertebrale la spălarea cu un burete (ceea ce sugerează ideea unei iritații spinale), 30.* [1760.]
• Semnele iritației spinale devin mai clar evidente; *o durere de tracțiune, cu tensiune, de-a lungul întregii coloane vertebrale și, ocazional, dureri fugitive de-a lungul traiectului măduvei spinării, 30.
• Senzație usturătoare și arzătoare, într-o zonă de mărimea unei monede de cinci cenți, la nivelul coloanei vertebrale, 18.
• După cină, durere în coloana vertebrală, mai ales într-o zonă de mărimea palmei, în mijlocul coloanei vertebrale; este foarte sensibilă la atingere, precum și la fiecare mișcare a corpului, 30.*
• Senzație în spate ca și cum aer rece s-ar răspândi din coloana vertebrală peste întregul corp (aura epileptica?), 15.
• Dureri fulgerătoare în vertebre, 18.
• Căldură și senzație de asperitate în regiunea dorsală, 27.
• Dureri în mușchii dorsali când stă așezat, 32.
• Durere apăsătoare, sfredelitoare, în mijlocul spatelui (a doua zi), 9.
• Trezit noaptea de un junghi violent într-o vertebră dorsală, 18.
• Durere între a opta și a noua vertebră dorsală; era de tracțiune și se extindea periodic până la osul hioid. [1770.]
• Regiunea dintre a opta și a noua vertebră dorsală este dureroasă în timpul unei mișcări de răsucire a trunchiului, 15.
• De ieri a apărut, la atingere, o durere între a opta și a noua vertebră dorsală; astăzi, în același loc, o pulsație nedureroasă, care împingea în jos, sincronă cu pulsul, ca și cum aorta ar străbate canalul vertebral; această senzație, care a durat peste o oră, era diminuată de presiunea externă, 15.
• Durere, foarte sensibilă la atingere, în a douăsprezecea vertebră dorsală și în prima și a doua vertebră lombară, cu senzație de frig în mușchii fesieri și furnicături în picioare, 15.
• Durere violentă în regiunea lombară la ridicarea de pe scaun; durerea împiedică îndreptarea corpului și mișcarea coapselor, 7.
• Durere violentă în regiunea lombară când stă așezat sau culcat; durerea este ameliorată de mișcare (din prima până în a treia zi), 9.
• Dureri violent fulgerătoare în regiunea lombară, la ridicarea coapsei când stă așezat, 7.
• Între vertebrele dorsale și lombare, o durere înțepătoare, ca de așchii, urmată în același loc de bine-cunoscuta senzație de frig, ca și cum măduva spinării ar fi atinsă acolo de un obiect rece ca gheața; câteva minute mai târziu, aceeași senzație înțepătoare în vertebrele cervicale, 18.
• Durere ca după o contuzie în regiunea lombară, 32.
• Ca și cum regiunea lombară ar fi fost contuzionată, mai ales când stă în picioare, 11.
• Durere ca după o entorsă în partea stângă a regiunii lombare (din a șasea până în a opta zi), 9.
• Un junghi în partea dreaptă și aproape de coloana vertebrală, în regiunea rinichiului drept (după o jumătate de oră), 11. [1780.]
• Durere violent apăsătoare în regiunea rinichiului stâng noaptea; durerea tulbură somnul (a douăsprezecea zi), 9.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor din regiunea lombară, 18.
• Smucituri mici în mușchii lombari, 32.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor și tendoanelor, pornind de la o vertebră lombară superioară, cu o cutremurare convulsivă violentă în partea inferioară a corpului, 18.
• Trosnituri ale vertebrelor lombare la aplecare, 12, 25.
• Tensiune de-a lungul vertebrelor lombare, care îngreunează aplecarea înainte, 30.
• Tensiune dureroasă, apăsătoare, în tendoanele și ligamentele regiunii lombare drepte, extinzându-se până la trohanterul mare; această durere are particularitatea că apare numai pe partea dreaptă și dispare întotdeauna când stă culcat pe stânga, 18.
• Dimineața, după trezire, fiind încă în pat și culcat pe partea stângă, apare o durere apăsătoare, cu tensiune, în vertebrele lombare; de acolo, s-a deplasat în regiunea șoldului stâng și a dispărut instantaneu când s-a culcat pe partea dreaptă, 18.
• Junghiuri frecvente, ca de așchii, în vertebrele dorsale și lombare.
• Durere sfâșietoare care se extinde când spre partea dreaptă, când spre partea stângă a vertebrelor lombare, în timpul mersului, 7. [1790.]
• Durere ca după contuzii în regiunea lombară, mai ales când stă culcat și așezat, 9.
• Șoc violent, ca electric, în partea inferioară a corpului, emanând dintr-o vertebră lombară, 18.
• Șoc teribil, cu cutremurarea întregului corp, emanând dintr-una dintre vertebrele inferioare, 18.
• Senzație în canalul vertebral din regiunea lombară ca și cum măduva spinării sau membranele sale ar fi atinse de o bucată de gheață, 18.
• Durere sfâșietoare în mușchii lombari la mers sau când stă așezat, 32.
• Tresăriri scurte în mușchii regiunii lombare drepte, seara (a noua zi), 9.
• Junghiuri în șalele drepte, 18.
• Frecvent în timpul zilei, junghiuri în regiunea lombară dreaptă, 12, 25.
• Durere paralizantă, ca de slăbiciune, în partea posterioară a șalelor; durerea este agravată de mers și de statul în picioare (după douăsprezece ore), 5.
• Senzație de paralizie în apropierea vertebrelor lombare, imediat deasupra marginii osului iliac; aceasta îi îngreunează pășirea înainte după ce s-a ridicat de pe scaun, 7. [1800.]
• Mișcări spasmodice continue în sacru și extremitățile inferioare, 15.
• Durere în sacru, 15.
• Durere în sacru de fiecare dată după administrare, 15.
• Durere continuă în sacru, 28.
• Durerile din sacru și coloana vertebrală sunt atât de violente, încât experimentatorul nu-și poate părăsi patul.
• Abia făcuse un oarecare efort în timpul defecației, când a apărut o durere violentă în sacru, care s-a extins curând la membrele inferioare, 25.
• Seara, durerea de ambele părți ale sacrului crește considerabil și devine atât de supărătoare, încât mersul este foarte neplăcut, 15, 21.
• Durerile din spate și sacru rămân atât de violente întreaga zi, încât este obligat să rămână în pat și să adopte poziția cea mai comodă, 15.
• La două săptămâni după încheierea experimentului, suferea constant de dureri în spate și sacru, 28.
• Semne de durere în șolduri și sacru, pe partea stângă; cea din urmă asemănându-se cu ceea ce este cunoscut drept înțepenire a spatelui, 12, 21. [1810.]
• Dureri în sacru, ca de hemoroizi, 28.
• Plenitudine și greutate apăsătoare în sacru, 15.
• Apăsare în sacru, 15, 28.
• Imediat după medicament, apăsare în sacru timp de câteva secunde, 13.
• Apăsare în sacru, ca și cum o greutate ar sta pe el, 15.
• Apăsare în sacru, cu epuizare pronunțată în timpul mersului, 28.
• Durere apăsătoare în sacru, ca și cum ar urma să plesnească, 15.
• Durere apăsătoare în sacru când se lasă pe spate în scaun, 15.
• Durere apăsătoare în sacru, cu slăbiciune în picioare când merge în aer liber, 28.
• Durere în sacru când stă așezat, apăsare ca după o contuzie, 12, 21. [1820.]
• Slăbiciune în sacru, cu durere apăsătoare și tensivă acolo, 15.
• Tracțiune excesivă în sacru și șale, 30.
• Spre seară, tracțiune în spate și sacru, 25.
• Junghiuri în sacru, 12, 25.
• În timp ce mergea în aer liber, la amiază, un junghi atât de brusc și violent în sacru, încât nu a mai fost în stare să facă niciun pas, 25.*
• Un junghi violent, țâșnind din măduva spinării în regiunea sacrală spre mușchii fesieri drepți, 18.
• Durere ca după o contuzie în sacru, 18.
• Durerile din sacru și șolduri, crescând și scăzând, sunt simțite cu o senzație sfâșietoare asemănătoare durerii de creștere, 12, 21.
• O senzație de frig ca gheața, aproape de coccis, apare în mod repetat, 18.
• Mâncărime corozivă pe partea stângă a osului coccigian, 5.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL. [1830.]

• Tremur al tuturor membrelor (efect primar), 38.
• Tremur al membrelor, 17, 19.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor extremităților, cu smucirea în sus mai întâi a unui police, apoi a celuilalt, precum și a unor degete separate, 18.
• Neliniște și tremur fremătător al mușchilor brațului și coapsei stângi, cu șocuri ușoare, ca niște smucituri, ale acelor membre și tresăriri frecvente ale mușchilor în diferite regiuni ale corpului, 18.
• Când stă întins pe canapea, tresăriri frecvente ale mușchilor, uneori pe partea internă a genunchiului stâng, alteori în brațul stâng, alteori pe spate, la omoplatul drept, 18.
• Șocuri în diferite membre și tresăriri frecvente ale mușchilor, 18.
• Senzație de slăbiciune în brațul și piciorul stâng; neliniște în ele, care îl obligă să se miște, 28.
• Paralizie a membrelor inferioare, cu spasme ușoare ale brațelor, 42.
• Slăbiciune în membre, [t].
• Foarte slăbit în toate membrele, 32. [1840.]
• Prostrație a tuturor membrelor, îndeosebi a extremităților inferioare, 32.
• Slăbiciune și sensibilitate la durere în toate membrele, însoțite de durere în călcâie când stă în picioare, 5.
• Prostrație în fiecare membru, îndeosebi în brațul stâng, 14.
• Lasitudine și greutate în toate membrele.
• Lasitudine dureroasă în brațe și picioare, 7.
• Extremitățile amorțesc cu ușurință; după ce scria doar câteva cuvinte, mâna îi amorțea, în timpul unei poziții oarecum forțate a brațului, când scria aplecat sau stând în picioare, 15, 21.
• Simțea ca și cum membrele nu i-ar fi aparținut, [t].
• Presiune dureroasă ici și colo în membre, 32.
• În cursul dimineții, când stă așezat, senzație de tracțiune și sfâșiere, nu tocmai dureroasă, dar foarte neplăcută, în oasele lungi ale brațului și ale extremităților inferioare, 30.
• Tracțiune și apăsare în diferiți mușchi ai extremităților (mai ales în extensori), 32. [1850.]
• Durere de tracțiune, când în brațul drept, când în articulația genunchiului stâng; când în coapsa dreaptă, când în cea stângă, 7.
• Dureri asemănătoare unei sfâșieri în membre, 15, 21.
• Sfâșiere de mai multe ori în brațul stâng; aceeași senzație în coapsa dreaptă, deasupra genunchiului, spre exterior, 15, 21.
• Apar uneori dureri sfâșietoare, de moment, în expansiunile tendinoase ale extremităților, 15.
• Dureri sfâșietoare izolate, trecătoare, în ulna dreaptă; de asemenea, în tibia dreaptă, 18.
• Sfâșiere în diferite oase lungi, mai ales la extremitățile lor, 5.
• Durere fină, străpungătoare și sfâșietoare, apărând întotdeauna brusc, în regiunea gambei drepte, anterior, imediat deasupra gleznei și, în același timp, într-un punct din mijlocul dosului mâinii stângi, 15, 21.
• Din când în când, o durere fulgerătoare și sfâșietoare la începutul mișcării, care dispare când mișcarea continuă, 15.
• O durere străpungătoare cu totul neobișnuită, nemairesimțită înainte, în aproape fiecare membru al corpului, deosebit de intensă în ambele articulații ale genunchilor și în condili; astfel încât mai ales articulația genunchiului drept era foarte dureroasă la urcarea scărilor, 20.
• Senzație ca de șocuri electrice în diferite membre și în diferite degete, 18. [1860.]
• Șocuri apărând sacadat, ca niște smucituri, uneori în șoldul stâng, alteori în mâna dreaptă, pornind din picioare, 18.
• După mișcare, oasele lungi ale extremităților superioare și inferioare și toate articulațiile se simt ca după contuzie, iar mușchii sunt dureroși la atingere, 7.
• Durere ca după contuzie în cotul și glezna stângă, 32.
• Înțepături și senzație ca de târâre pe marginea anterioară a indexului drept, în degetele de la picioare și în călcâi, 18.
• Furnicături în extremitățile superioare și inferioare, 15.
• Durerile osoase încep dimineața, continuă pe tot parcursul dimineții, cu ușoare întreruperi, sunt mai intense la amiază și se atenuează din nou după-amiaza și seara; aceste dureri sunt localizate mai ales în tibia stângă, apărând uneori în condilul cotului stâng și asemănându-se descrierilor durerilor sifilitice ale oaselor; se aseamănă cu acestea, cu deosebirea că nu sunt agravate de căldura patului, ci mai curând diminuate, dispărând uneori complet, 30.
• Membre reci și albastre, [t].
• Mâini și picioare reci, [t].
• Diminețile, la căldura patului, cunoscuta senzație de frig în axila dreaptă și în condilul intern al piciorului, 18.
• Tresăriri, mai ales ale brațelor, atât de violente, încât i se păreau a proveni din șocuri electrice; nu putea ține nimic în mâini, [t].

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE. [1870.]

• Mișcări neregulate și grăbite ale membrelor superioare, 35.
• Contracție ușoară a membrelor superioare, [t].
• A început să-și miște brațele încoace și încolo și să ridice din umeri, [t].
• Papule pe brațe, cu prurit arzător, de mărimea unor semințe de in, 7.
• Brațele se simt ca după lovire, 7.
• Oboseală dureroasă a brațelor, 7.
• Din cauza durerii, este obligat să-și schimbe frecvent poziția brațelor, 7.
• Lipsă de forță în brațe, 7.
• Prurit al brațelor, 7.
• Mici tresăriri în mușchii articulației umărului stâng și între omoplați, 32. [1880.]
• Dureri reumatice, de tracțiune, în articulația umărului, însoțite de slăbiciunea întregului braț (a cincisprezecea zi), 9.
• Durere ușoară, de tracțiune și apăsătoare, în umărul drept, 30.
• Durere violentă, sfâșietoare și paralizantă, în umărul drept, 18.
• Înțepătură în mușchii sau peretele anterior al axilei drepte, 32.
• Tresărire ritmică a mușchilor omoplatului stâng și a mușchiului deltoid stâng, 18.
• Șoc convulsiv violent în umărul stâng, 18.
• Durere sfâșietoare în umărul stâng, 30.
• Durere în articulația umărului stâng, 32.
• Durere ca de entorsă în articulația umărului stâng, 48.
• Durere ca de rană la unghiul inferior al omoplatului stâng, ca și cum ar fi fost ros prin frecare, 15, 21. [1890.]
• Înțepături fine în partea anterioară a capului humeral al brațului drept, 5.
• Șoc convulsiv al brațului stâng, ca produs de un curent electric, care părea să-și aibă originea în articulațiile învecinate, 18.
• Șoc violent în brațul stâng, 18.
• De la 2 la 6 P.M., durere ca de neputință funcțională în brațul stâng, 23.
• Dureri de tracțiune în brațul stâng, extinzându-se până la degetul mijlociu, 23.
• Tensiune în biceps, 15.
• La ridicarea din pat dimineața, durere rigidizantă în bicepsul drept la îndoirea antebrațului înapoi spre corp; durează mult timp; face dificilă această mișcare, 32.
• Brațele sunt dureroase la atingere, 7.
• Senzație ca după lovire în braț, 32.
• Senzație ca de tresărire a tendoanelor în braț, 19. [1900.]
• Brațul pare paralizat în urma scrisului îndelungat, 5.
• În mijlocul mușchiului deltoid drept s-a format un abces supurant, dureros, de mărimea unei boabe de fasole, 15.
• O oarecare tensiune în brațul drept, resimțită la mișcare, 30.
• Numai în timpul anumitor mișcări, o tensiune oarecum dureroasă în brațul drept, 30.
• Durere sfâșietoare fină pe fața posterioară a brațului drept; adesea, concomitent, aceeași senzație în antebrațul stâng; dar durerea sfâșietoare este resimțită cel mai intens în regiunea claviculei stângi, 15, 21.
• Neputință funcțională dureroasă a brațului și antebrațului drept și obosirea ușoară a acestuia din urmă după foarte puțin scris, 12.
• Tresăriri ale mușchilor brațului stâng, aproape de vârful cotului, 18.
• Durere ca o crampă în mușchii brațului stâng, sub mușchiul deltoid, 18.
• Dimineața, după trezire, durere continuă, apăsătoare și tensionantă, în tendoanele brațului stâng, aproape de plica cotului, durând câteva minute, 18.
• Durere cu senzație de neputință funcțională în brațul stâng. [1910.]
• Durere sfâșietoare în brațul stâng, 7.
• Seara a apărut o durere sfâșietoare în mușchii brațului stâng, care a durat un timp, apoi a încetat și a fost urmată de o durere sensibilă, ca de rană, la punctul de inserție al mușchiului deltoid stâng; după scurt timp, aceasta a alternat cu dureri sfâșietoare fine în articulația umărului, repetându-se și devenind mai sensibilă, 15, 21.
• La ridicarea accidentală a brațului stâng, a apărut o durere violentă, ca de entorsă, în masa mușchiului deltoid stâng; la fiecare încercare de a-l ridica, părea ca și cum în braț ar fi fost mii de așchii, 18.
• Apăsare și senzație ca după lovire în coate, mai ales în cel stâng, 32.
• Tresăriri dureroase, asemănătoare șocurilor electrice, în cotul și încheietura mâinii drepte, 15, 21.
• Senzație de frig în vârful cotului drept, ca și cum acesta ar fi acoperit cu o bucată de gheață, 18.
• Pulsație puternică, nedureroasă, într-o arteră de grosimea unei pene, imediat deasupra olecranului drept, în masa musculară, foarte distinctă și repetată, 15, 21.
• Durere constrictivă, apăsătoare, în cotul stâng și umărul drept, 32.
• Durere de tracțiune în cotul stâng (zece ore), 32.
• Durere sfâșietoare în articulația cotului stâng, 15, 21. [1920.]
• Junghiuri trecătoare, ca produse de așchii fine, în vârful cotului stâng, 18.
• Prurit, cu gâdilare, la vârful cotului stâng; acesta provoacă scărpinarea (după trei ore), 6.
• Durere surdă în antebrațe, dar destul de intensă, 7.
• Uneori, senzație de tracțiune în antebrațe, 30.
• Tresăriri pe fața superioară a antebrațului drept, extinzându-se până la flexura policelui, 8.
• La marginea mușchilor din mijlocul antebrațului drept, o durere bruscă, cumplită, ca produsă de mii de așchii, 18.
• Durere sfâșietoare în antebrațul drept, 7.
• Tremur intern în antebrațul drept, extinzându-se până la flexura policelui, 8.
• Prurit arzător pe antebrațul drept, care face necesară scărpinarea părților; după scărpinare apar erupții albe de mărimea unei semințe de in; concomitent, pielea se descuamează, scuamele având aspectul tărâțelor, 7.
• Durere arzătoare pe fața anterioară a antebrațului stâng, imediat deasupra articulației pumnului, ca și cum s-ar fi ars, 5. [1930.]
• O durere bruscă, ca o apăsare, străbate antebrațul stâng până la rădăcina degetelor (imediat), 32.
• Durere de tracțiune din brațul stâng spre antebraț, 32.
• Tracțiune dureroasă în mușchii antebrațului stâng și în jos, peste cot, 32.
• Durere sensibilă, de tracțiune și sfâșietoare, pe partea radială a antebrațului stâng și, concomitent, deasupra articulației cotului, în olecran, 15, 21.
• În cursul dimineții, dureri sfâșietoare frecvente în oasele antebrațului stâng, 30.
• După-amiaza, la o oră după masă, durere sfâșietoare fină, foarte intensă, în antebrațul stâng, care încetează și revine, ca și cum ar fi între cele două oase ale antebrațului, extinzându-se spre mână, cu o durere fixă pe dosul încheieturii mâinii, însoțită de o senzație de amorțeală a pielii antebrațului, mai ales pe dosul mâinii, dar care doar părea astfel, deoarece sensibilitatea la atingere era normală. Durerea sfâșietoare fină revine întreaga după-amiază, cu intervale complet lipsite de durere, mai ales pe fața radială a antebrațului stâng, 15, 21.
• Durere sfâșietoare sensibilă pe partea radială și spre exterior a antebrațului stâng, precum și în regiunea șoldului stâng, 15, 21.
• Durere sfâșietoare în antebrațul stâng și în olecran, în repaus, 7.
• Dureri reumatice acute în întregul antebraț stâng, extinzându-se până la police; acest simptom apare după-amiaza, în repaus, 7.
• Durere sfâșietoare fină pe partea radială a antebrațului stâng, extinzându-se de-a lungul jumătății sale superioare, 15, 21. [1940.]
• Durere sfâșietoare fină pe partea ulnară a antebrațului stâng, 15, 21.
• Prurit, cu gâdilare, la carpul drept; persoana este obligată să scarpine părțile (după un sfert de oră), 6.
• Durere sfâșietoare în carpul mâinii stângi, 7.
• Durere violentă, trecătoare, cu senzație de neputință funcțională și ca de entorsă, în tendoanele de pe dosul încheieturii mâinii stângi, ca după o leziune mecanică, 15, 21.
• Mâinile sunt frecate una de alta, ca și cum între ele s-ar modela ceva moale sub forma unei bile, 35.
• Tremor al mâinilor, 7.
• Tremor al mâinilor, ca la persoanele vârstnice; acest simptom apare când își mișcă mâinile sau ține ceva cu ele (după o oră și jumătate), 6.
• Arsură și prurit la ambele mâini, ca și cum acestea ar fi fost degerate, și ar fi fost afectate de frigul iernii (într-o zi răcoroasă de vară); părțile erau fierbinți și umflate și aveau un aspect foarte roșu; această stare a durat neîntrerupt timp de patru luni, perioadă în care, după frecare, din cauza pruritului și arsurii neîncetate într-o zi răcoroasă de primăvară, mâinile deveneau atât de umflate, încât articulațiile degetelor nu puteau fi văzute timp de multe ore, 31.
• Prurit, roșeață și arsură ale mâinilor, ca atunci când părțile sunt degerate, 5.
• Prurit extrem de violent la ambele mâini, 23. [1950.]
• Mâini reci, 33.
• Lipsă de siguranță a mâinii drepte la scris, 15, 21.
• La trezirea de dimineață, senzație de durere în mâna dreaptă și în oasele antebrațului, 30.
• Durere ca de rană în jumătatea externă a dosului mâinii drepte; senzație de arsură ușoară în acel loc, accentuată prin atingere, 21.
• Junghiuri ca de așchii în dosul mâinii drepte, aproape de încheietură, cu tresăriri frecvente ale diverșilor mușchi, 18.
• Pe dosul mâinii drepte, spre încheietură, senzație arzătoare, ca de rană, timp de câteva ore, deși în acel loc nu se vede nimic. Ulterior, aceeași senzație în mâna stângă, 30.
• Senzație de arsură și de rană în pielea mâinii drepte, de la încheietură până la police și arătător. Pe piele nu se vede nimic, dar locul este atât de sensibil, încât trecerea degetelor peste el provoacă durere, 30.
• Papule inflamate, de mărimea unei semințe de in, pe dosul mâinii stângi, 7.
• Dureri de tracțiune în osul metacarpian al mâinii stângi, 7.
• Durere surdă în osul metacarpian al degetului mijlociu stâng, 7. [1960.]
• Senzație violentă și dureroasă de neputință funcțională în mâna stângă, 23.
• Senzație de neputință funcțională în mâna stângă, cu tensiune în antebrațul drept, 23.
• Întotdeauna, la cinci minute după începerea palpitațiilor inimii, durere violentă, cu senzație de neputință funcțională, în mâna și brațul stâng, 23.
• Amorțirea mâinii stângi în timp ce însoțea un băiețel la plimbare, 15, 21.
• Mâna stângă amorțește; acest simptom se extinde până la mijlocul antebrațului; noaptea (a cincea zi), 8.
• Uneori, transpirație caldă în palme, 32.
• O senzație neobișnuită de prurit arzător în palma dreaptă, ca produsă de un fir de păr rigid, 30.
• Prurit și gâdilare în palma mâinii drepte, care trebuie scărpinată (după șapte ore), 6.
• Umflarea unor degete izolate, 18.
• Roșeață și prurit arzător ale degetelor, ca atunci când părțile sunt degerate, 5. [1970.]
• Uneori, durere de tracțiune în degete; aparent în periost, 30.
• Durere la baza degetelor mâinii drepte, 32.
• Durere sfâșietoare între policele și arătătorul mâinii drepte, 5.
• Dureri de tracțiune care se răspândesc în formă de furcă, din spațiul dintre policele și arătătorul mâinii stângi spre aceste degete, 15, 21.
• Durere sfâșietoare în spațiul dintre arătătorul și policele stâng, precum și în braț, 15, 21.
• Articulațiile metacarpofalangiene ale arătătorului și degetului mijlociu drept sunt oarecum roșii și sensibile la atingere, 30.
• Durere sfâșietoare în degetele mâinii stângi, acolo unde falangele se articulează cu oasele metacarpiene; mișcarea nu modifică acest simptom (după o oră), 5.
• Senzație de frig ca gheața deasupra articulației formate de degetul mijlociu drept și osul său metacarpian.
• Tresărirea tendoanelor arătătorului drept și tresărirea mușchilor de la marginea posterioară a mâinii drepte, 18.
• Arsură și înțepături în arătătorul mâinii drepte, ca și cum s-ar forma un panarițiu; după câteva zile, acest simptom este urmat de accese frecvente de amorțeală a degetului și de o sensibilitate mare și îndelungată a degetului la frig, 11. [1980.]
• Senzație de tracțiune în arătătorul mâinii drepte, 7.
• Prurit, cu gâdilare, pe marginea internă a arătătorului drept, ca și cum părțile ar fi fost degerate (după cinci ore), 6.
• Înțepături frecvente, ca produse de așchii care pătrund, în arătătorul stâng, 18.
• Junghiuri izolate, în succesiune rapidă, în prima articulație a arătătorului stâng, 48.
• Seara târziu, o durere asemănătoare unei sfâșieri în a doua articulație a arătătorului stâng, 15, 21.
• Durere sfâșietoare violentă în degetul mijlociu drept (după douăzeci și trei de ore), 5.
• Senzație de amorțire și furnicare violentă în al patrulea și al cincilea deget drept, pe dosul mâinii și pe partea ulnară a mâinii, după foarte puțin scris, 15, 21.
• Tresăriri sfâșietoare în ultimele două degete ale mâinii drepte, 5.
• Durere sfâșietoare în degetul mic al mâinii stângi, pornind din articulația sa metacarpiană, 15, 21.
• Timp de o oră după-amiaza, sfâșiere arzătoare în policele drept, 30. [1990.]
• Durere ca o crampă în policele drept, care apare frecvent în timpul zilei și durează câteva secunde, 23.
• Crampă în eminența tenară dreaptă când stă în picioare și merge; dispare când persoana stă așezată (după șase ore), 6.
• Prurit și gâdilare în eminența tenară dreaptă, care obligă persoana să scarpine părțile (după opt ore), 6.
• Durere înțepătoare trecătoare, ca produsă de așchii fine, în vârful policelui drept, 18.
• Durere sfâșietoare violentă și repetată în policele stâng, 21.
• Înțepături ca de ace în policele stâng, accentuate și, de asemenea, provocate de o atingere ușoară, 12.

AGARICUS. EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

• Tremur al membrelor inferioare, [t].
• Durere în picioare, deosebit de neplăcută în regiunea articulației șoldului drept și pe partea externă a piciorului drept, asemănătoare durerilor violente provocate de oboseală, însoțită de durere sfâșietoare. Aceste dureri au continuat toată după-amiaza și seara și au devenit excesive în diferite momente; la acestea s-au adăugat o senzație de instabilitate și oboseală, 15, 21.
• Dureri deosebit de violente în membre, mai ales în șold; durere în șold, în special în cel stâng, sub mușchii fesieri; atingerea și presiunea nu au nicio influență; mersul și repausul nu o afectează; aplecarea profundă o intensifică, la fel ca schimbarea poziției părților respective.
• Durere în picioare, ca de epuizare consecutivă febrei tifoide, 7. [2000.]
• Dimineața, arsură în ambele picioare, care încetează după ridicarea din pat, 30.
• Picioarele dor îngrozitor, ca și cum ar fi fost strivite de o povară grea, 25.
• Durere tensionantă și de tracțiune în ambele picioare și în labele picioarelor, noaptea, 23.
• Dureri de tracțiune și apăsătoare în picioare, mai ales în glezne, 30.
• Uneori, durere de tracțiune în periostul oaselor picioarelor, 30.
• Durere sfâșietoare în picioare; continuă când persoana stă așezată și este ameliorată de mișcare, 7.
• Durere ca de contuzie în extremități, mai ales în cele stângi; se intensifică după ce merge prin cameră, 32.
• Picioarele erau ca și cum ar fi fost lovite și pe jumătate lipsite de mobilitate, 25.
• Durere în picioare, ca și cum ar fi fost lovite, 7.
• Greutate a membrelor inferioare, 15. [2010.]
• Greutate și senzație de frig în extremitățile inferioare, 24.
• Greutate mare în picioare, 7.
• Greutate în picioare; le simte obosite și ca și cum i-ar fi fost doborâte de sub el, 2.
• La amiază, furnicături și arsură în pielea ambelor picioare, de la șold până la călcâi, 30.
• Prurit arzător al picioarelor la dezbrăcare, seara; acest prurit este însoțit de dorința de a se scărpina; scărpinarea produce o senzație de arsură și usucă pielea, care crapă ușor; după cinci săptămâni, pielea se descuamează, 11.
• În picioare, durerile (de aproape orice fel) apar când persoana stă în picioare sau așezată; mai rar când merge; durerile se diminuează și dispar prin mișcare, 7.
• Picioarele îl dureau cel mai mult când încerca să se ridice, după ce stătuse așezat o vreme, 25.
• Când stă în picioare, durerea din picioare se intensifică; este curând obligat să meargă sau să se așeze; durerea apare deja după ce a stat în picioare un minut, 7.
• Slăbiciune a picioarelor (labelor picioarelor); fiind prea lipsite de putere pentru a se putea sprijini pe ele, corpul se balansează neîncetat înainte și înapoi, 5.
• Nicio forță musculară în extremitățile inferioare, [t]. [2020.]
• Prostrație mare a membrelor inferioare, ca și cum de ele ar fi fost prins plumb, 25.
• Prostrație extremă a membrelor inferioare în timpul mersului, care îl obliga adesea să se așeze, 25.
• La o oră după cină, prostrație și slăbiciune mare a extremităților inferioare, 12.
• Greutate și prostrație mari ale membrelor inferioare, 15.
• Își simte picioarele atât de obosite și grele, încât abia le poate ridica, 7.
• Slăbiciune și greutate în picioare toată ziua; urină limpede, galbenă, mai abundentă decât de obicei, 32.
• Oboseală a picioarelor, 18.
• Moleșeală mare a picioarelor; nu știe unde să le așeze, 7.
• Oboseală dureroasă a picioarelor la cea mai mică urcare a scărilor, care dispărea când mergea pe o suprafață plană, 15, 21.
• Instabilitate a picioarelor atât de mare, încât genunchii cedau la fiecare pas, fără ca el să-i acorde o atenție deosebită; fără să perceapă oboseală, 15, 21. [2030.]
• Senzație de frig în extremitățile inferioare, 27.
• Picioarele îi amorțesc de îndată ce le încrucișează, 7.
• Noaptea, transpirație pe picioare, 30.
• A transpirat foarte mult pe ambele picioare, noaptea, 18, 30.
• Seara, în pat, transpirație pe suprafața internă a picioarelor, 15, 21.
• Durerea în șoldul stâng apare deja dimineața, 15, 21.
• Junghiuri trecătoare în articulația șoldului stâng și durere ca de luxație forțată sau ca și cum oasele articulației stângi ar fi fost separate de sacru; această din urmă durere se extindea în cavitatea abdomenului inferior și dispărea numai treptat, 15.
• Articulațiile șoldurilor sunt dureroase, ca și cum ar fi luxate; după ele, picioarele sunt cele mai afectate; durerea este ca de entorsă, oboseală și contuzie, amestecată cu o senzație sfâșietoare, 16, 21.
• Durerea ca de luxație din șoldul stâng era foarte pronunțată, dar a dispărut după o oră și jumătate, 15, 21.
• Dimineața, după ridicarea din pat, durere ca de contuzie în șoldul drept, care a dispărut curând după mers continuu, 18. [2040.]
• Durere în șold timp de douăzeci și patru de ore; nu este simțită când stă așezat, dar este foarte acută când merge, 11.
• Presiune în articulațiile șoldurilor, mai ales dimineața, în pat; uneori, senzație ca și cum capetele dureroase ale femurelor ar fi separate sau smulse din articulațiile lor ori oasele bazinului ar fi separate de sacru, 15.
• În exteriorul ilionului drept, sub mușchii fesieri, durere reumatică de tracțiune, asemenea durerii din șolduri, 15, 21.
• Senzația surdă, asemănătoare durerii din șolduri, în regiunea ilionului stâng, a devenit foarte violentă, a continuat aproape toată după-amiaza, era deosebit de supărătoare când stătea așezat și dispărea imediat și complet când mergea, 15, 21.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor șezutului, 18.
• Tresăriri ale mușchilor ambelor fese, 18.
• Tresăriri și salturi frecvente ale mușchilor fesieri, 18.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor fesei stângi, 18.
• Sfâșieri de moment și contracții spasmodice ale mușchiului fesier mare stâng, 15.
• Arsură în mușchii fesieri, 15.
• Când se așază, părțile pe care șade se simt ca și cum ar fi fost lovite sau ca și cum ar fi stat așezat pe ele mult timp, 5. [2050.]
• O senzație de frig apărea adesea în mușchii fesieri, 15.
• Senzație de frig în mușchii fesieri, care sunt contractați spasmodic, îngreunând mersul, 15.
• Pierderea sensibilității și senzație de frig în mușchii fesieri, 15.
• Cunoscuta senzație de frig în puncte de pe ambele fese și un frig glacial care se extinde până la glezne, mai ales până la haluce, 18.
• Senzație de mercur în ambele fese simultan, 18.
• Furnicături în mușchii fesieri și o senzație răcoroasă, târâtoare, de la picioare până la degete, 15.
• Furuncul pe jumătatea dreaptă a feselor, 2.
• Senzație de frig în fesa dreaptă, apărând la intervale regulate, la fiecare bătaie a pulsului, 18.
• Cunoscuta senzație de frig în fesa dreaptă, 18.
• Pe o mică zonă longitudinală a mușchiului fesier drept, senzație răcoritoare, ca atunci când se toarnă mercur lichid în palmă, 18. [2060.]
• Senzație de mercur în mușchiul fesier drept.
• Senzație de frig într-un punct de pe fesa dreaptă și pe suprafața spatelui, sub omoplat, 18.
• Tracțiune și sfâșiere în jumătatea stângă a feselor; durerea îl trezește din somn noaptea, 7.
• Sfâșiere violentă în jumătatea stângă a feselor, însoțită de o senzație de frig; sfâșierea este foarte violentă când stă așezat; mai puțin violentă când se ridică și merge (durând opt zile), 7.
• Cunoscuta senzație de frig în fesa stângă și în regiunea trohanterului, 18.
• După cină, pe o zonă de mărimea unui cent, pe mușchii fesieri stângi, cunoscuta senzație de frig, ca la contactul cu mercurul, 18.
• La încrucișarea coapselor, simte în ele o durere violentă.
• Oboseală dureroasă a coapselor, 7.
• Coapsele sunt dureroase, ca după călătorii lungi pe jos.
• Tracțiune internă, de la mușchii pelvieni în picioare; devine un tremur exterior; piele caldă; puls lent, 32. [2070.]
• Dureri crampoide de la ilion în jos, spre mușchii suprafeței anterioare a coapsei drepte, 18.
• În timpul zilei, la mers, senzație mușcătoare pe coapse, care provoacă scărpinarea, 28.
• Durere reumatică de tracțiune pe suprafața externă a ambelor coapse, la mers și după ce a stat așezat, 11.
• Durere apăsătoare, ca produsă de un dop, pe suprafața externă a coapsei, deasupra genunchiului, 5.
• Senzație de tracțiune și întindere pe suprafața anterioară a coapsei, 18.
• Dureri trecătoare, crampoide, în mușchii suprafeței anterioare a coapsei, 18.
• Senzație de frig, într-o fâșie lungă de câțiva inci și lată de câteva linii, pe suprafața posterioară a coapsei, 18.
• Durere deasupra genunchiului, pe suprafața anterioară a femurului, ca de contuzie, 48.
• Sfâșiere imediat sub condilul mic al femurului, 7.
• Sfâșiere care produce o senzație de amorțeală în întreaga coapsă, de la articulația șoldului stâng până la genunchi, 7. [2080.]
• Coapsa dreaptă este foarte dureroasă, 30.
• Sfâșiere în coapsa dreaptă, la mers sau când stă așezat, 7.
• Tracțiune și sfâșiere în coapsa dreaptă când o așază peste cea stângă; durerea dispare din nou când întinde membrul (după o oră), 6.
• Durere paralizantă în coapsa dreaptă, mai ales la mers; coapsa pare prea grea și ca și cum ar susține o povară (după opt ore), 5.
• Expansiunea tendinoasă a coapsei drepte este tensionată dureros, 30.
• Înțepături electrice în pielea de pe suprafața anterioară a coapsei drepte, 18.
• Durere în partea inferioară a coapsei stângi, 33.
• Sfâșiere la capul femurului stâng, care îi tulbură odihna, 7.
• În timp ce mergea înainte de amiază, a observat o contracție destul de violentă a flexorilor coapsei stângi, care a durat peste o oră, 27.
• Presiune dureroasă în coapsa stângă, 11. [2090.]
• Presiune dureroasă în porțiunea inferioară externă a coapsei stângi; se extinde în jos, în genunchi, apoi în talpa stângă, 32.
• Tracțiune paralizantă continuă în coapsa stângă până la genunchi, atât în repaus, cât și în mișcare (după-amiaza), 11.
• Sfâșiere însoțită de o senzație de frig pe partea posterioară a coapsei stângi, 7.
• Durere de tracțiune, sfâșietoare, din regiunea lombară stângă, pe partea anterioară a coapsei, extinzându-se până la mijlocul acesteia, 15, 21.
• Durere de tracțiune, sfâșietoare, la intervale, pe partea externă a coapsei stângi, deasupra genunchiului, extinzându-se în spațiul popliteu, 15, 21.
• Înțepături fine deasupra genunchiului stâng și pe suprafața anterioară a coapsei, 18.
• Senzație dureroasă de paralizie în coapsa stângă, 11.
• Prurit coroziv pe partea anterioară a coapsei stângi, 5.
• Coș cu senzație mușcătoare pe coapsă, deasupra genunchiului stâng; scărpinarea provoacă în el o senzație violentă de arsură, 11.
• Lovirea genunchilor unul de altul, 15, 21. [2100.]
• Tresăriri ale mușchilor genunchiului drept, 18.
• Articulațiile genunchilor sunt dureroase dimineața devreme, la coborârea din pat; când stă așezat, 7.
• Tracțiune simultană în ambele articulații ale genunchilor, 7.
• Durere de tracțiune în genunchi, 20.
• Se trezește cu durere de tracțiune în genunchi, 19.
• Junghiuri, mai întâi în genunchiul drept, apoi în cel stâng.
• Junghiuri frecvente, violente, în genunchi, cu slăbiciune în labele picioarelor, 28.
• La mers, junghiuri violente în ambii genunchi, timp de câteva minute, 28.
• În accese, mai ales la mers, durere destul de violentă, pătrunzătoare și arzătoare în jurul ambelor glezne și, uneori, înțepături fine în articulațiile genunchilor, 30.
• Senzație de tremur intern, mai ales în genunchi, cu lipsă de putere a picioarelor, 32. [2110.]
• Durerea din genunchi se intensifică atunci când stă așezat, se diminuează și dispare prin mers, 7.
• Slăbiciune în genunchi, 32.
• Pentru scurt timp, în timpul mersului, o asemenea slăbiciune în genunchi, încât aceștia cedau, 15, 21.
• Membrele se loveau unul de altul, [t].
• Durere de tracțiune în genunchi, care dispărea la mișcare și devenea mai violentă în poziție culcată, 19.
• Junghiuri în genunchi, cu șocuri electrice, 18.
• Sfâșiere fină în genunchiul drept, 23.
• Sfâșiere în articulația genunchiului drept, când stă în picioare sau așezat, 7.
• Sfâșieri dureroase în articulația genunchiului drept, 23.
• Sfâșiere în genunchiul drept și în glezna dreaptă, cu tracțiune surdă în dinții frontali superiori (după ce a privit pe o fereastră deschisă în aerul răcoros), 32. [2120.]
• Durere sfredelitoare și sfâșietoare continuă în genunchiul drept, când stă așezat, 7.
• Senzații ușoare și trecătoare de sfâșiere și tracțiune în articulația genunchiului drept, 15, 21.
• Senzație trecătoare de slăbiciune și durere de tracțiune, ca de entorsă, în genunchiul drept, 27.
• Când s-a ridicat de pe scaun, a simțit junghiuri violente în genunchiul drept, 18.
• Tresăriri pe partea internă a genunchiului drept, 7.
• Senzație ondulatorie în spațiul popliteu drept, 15.
• Pe o zonă de mărimea unui cent, în spațiul popliteu drept, cunoscuta senzație de mercur, 18.
• Tracțiune în genunchiul stâng, 7.
• Durere ca de entorsă în genunchiul stâng, la mers, 7.
• Junghiuri în genunchiul stâng timp de câteva secunde, urmate de o senzație de slăbiciune în membre, 15. [2130.]
• Înțepături ca de ace deasupra plicii genunchiului stâng (după treizeci și șase de ore), 5.
• Senzație dureroasă de paralizie în plica genunchiului stâng, 11.
• Îndoire bruscă a genunchiului stâng în timpul mersului, după-amiaza, 11.
• Durere de tracțiune în picior, extinzându-se de la genunchiul drept până la degete, când stă așezat, 7.
• Sfâșiere în gambă până la extremitatea inferioară a tibiei, 7.
• Sfâșiere în gambă când stă așezat, 32.
• Salturi ale mușchilor gambei și labei piciorului drept, cu șocuri ca niște smucituri în ele; șocuri electrice însoțite de o senzație de huruit, apoi prurit înțepător în talpa stângă, lângă degete, și în degetul arătător stâng, 18.
• Salturi frecvente ale tendoanelor gambei drepte, 18.
• Durere în gamba dreaptă, 30. [2140.]
• Arsură în gamba dreaptă, 30.
• Dimineața, o oarecare arsură în gamba dreaptă, 30.
• Arsură puternică în gamba dreaptă după cină, 30.
• Seara, arsură excesivă în gamba dreaptă, 30.
• Durere arzătoare în gamba dreaptă, ca și cum s-ar forma un ulcer, 30.
• Greutate și senzație de arsură în gamba dreaptă, 30.
• O oarecare arsură în pielea gambei drepte, 30.
• Tensiune în gamba dreaptă, 30.
• După ridicarea din pat, o oarecare tensiune în gamba dreaptă, 30.
• Senzație ca și cum ar fi tras de piciorul drept, 15, 21. [2150.]
• Dureri foarte violente, de tracțiune și tensionante, în întregul picior drept, 30.
• Durere sfâșietoare fină pe partea externă a gambei drepte, deasupra gleznei, 15, 21.
• Sfâșiere în mușchii porțiunii anterioare inferioare a gambei drepte (cincisprezece ore), 32.
• Șocuri convulsive, apărând ca niște smucituri, în piciorul drept, 18.
• Furnicături în gamba dreaptă, 30.
• Înțepături fine pe partea internă a gambei drepte și spre tibie, 5.
• Dureri crampoide, uneori în mușchii gambei stângi, alteori pe suprafața superioară a coapsei, 18.
• Tracțiune dureroasă pe partea posterioară a gambei stângi, extinzându-se în jos de-a lungul pulpei; dispare în timpul mersului (după-amiaza), 11.
• Tracțiune și tremur interne în porțiunea inferioară a piciorului stâng, mai mult în jurul genunchiului, 32.
• Câteva senzații de tracțiune în partea inferioară a gambei stângi, 32. [2160.]
• Membrul stâng îl doare dimineața, 30.
• Durere apăsătoare în partea inferioară a gambei stângi, când merge prin cameră, 32.
• Durere sfâșietoare în piciorul stâng și în pulpă, 15, 21.
• Durere sfâșietoare, cu senzație de amorțeală paralizantă în piciorul stâng, 15, 21.
• Greutate ca de plumb în piciorul stâng, 32.
• Prurit arzător al gambei stângi, care provoacă dorința de a se scărpina; scărpinarea este urmată de erupții albe de mărimea unui bob de in, care se descuamează sub formă de tărâțe, 7.
• Noaptea, este trezit din somn de o senzație de frig în întregul picior stâng, 11.
• Dimineața, după ridicarea din pat, dureri ușoare în tibii, 30.
• Seara, dureri ușoare în ambele tibii, 30.
• Spre amiază, dureri de tracțiune în ambele tibii, 18, 30. [2170.]
• O oarecare sensibilitate în ambele tibii, dar fără durere, 30.
• Durerea din tibii se intensifică și continuă când stă așezat; dispare în timpul mersului, 7.
• Arsură însoțită de presiune în partea superioară a tibiei, sub genunchi, 5.
• Senzație la extremitatea superioară a tibiei și la capul fibulei ca și cum pe aceste părți ar sta o mână caldă, 5.
• Dureri apăsătoare în tibie, 30.
• Curând după ridicarea din pat, durerile din tibie se diminuează, dar ameliorarea nu durează mult, 30.
• Dimineața, o oarecare durere în tibia dreaptă, 30.
• O oarecare arsură în tibia dreaptă, 7.
• Tracțiune și sfâșiere în tibia dreaptă, 7.
• Dureri sfâșietoare izolate, trecătoare, în tibia dreaptă, 30. [2180.]
• Ocazional, în timpul nopții, durere sfâșietoare sensibilă în tibia dreaptă, 30.
• Dimineața, dureri foarte violente în tibia stângă, 30.
• Cârcel în tibia stângă și în pulpă, 33.
• Tracțiune în tibia stângă la mers, 32.
• Dimineața, dureri foarte violente, apăsătoare și de tracțiune, în tibia stângă; în timpul mersului înainte de amiază, aceste dureri au încetat complet, dar au reapărut după-amiaza, când stătea așezat, 30.
• Sfâșiere în tibia stângă, 7.
• Pentru scurt timp după cină, dureri sfâșietoare în tibia stângă, 30.
• Durerea din tibia stângă încetează complet în timpul mersului înainte de amiază, dar revine pentru scurt timp la amiază, 30.
• Presiune ca de contuzie pe partea internă a mușchilor gastrocnemieni, când stă așezat; durerea este ușor diminuată când stă în picioare și prin atingerea părților, dar redevine violentă când persoana se așază (după două ore), 9.
• Greutate în pulpe, 18. [2190.]
• Arsură în pulpa dreaptă, 30.
• Dureri crampoide pe partea internă a pulpei drepte, 18.
• Durere trecătoare, crampoidă, în pulpa dreaptă și, ceva mai târziu, și în mușchiul deltoid stâng, 18.
• Brusc, în timpul mersului, durere contractivă, dureroasă și crampoidă în pulpa dreaptă, ca și cum ceva s-ar înnoda acolo; cea mai violentă la ridicarea sau așezarea piciorului, făcând genunchii să cedeze și limitându-le mobilitatea, 15, 21.
• Sfâșiere pe suprafața externă a pulpei drepte când stă așezat (prima zi), 8.
• Junghiuri în pulpa dreaptă, 12.
• Înțepături în pielea pulpei drepte, 18.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor pulpei stângi, 18.
• Tracțiune dureroasă pe partea posterioară a gambei stângi, extinzându-se în jos de-a lungul pulpei; dispare în timpul mersului, după-amiaza, 11.
• Înțepături fine în pulpa stângă, 32. [2200.]
• Furnicături și apăsare în pulpa stângă, 32.
• Senzație de rigiditate în tendonul lui Ahile la ridicarea din poziția așezată, 32.
• În accese, mai ales la mers, durere destul de violentă, pătrunzătoare și arzătoare în jurul ambelor glezne și, uneori, înțepături fine în articulațiile genunchilor, 30.
• Ușoară tracțiune în jurul ambelor glezne, 30.
• Ușoară senzație de tracțiune în jurul articulațiilor gleznelor ambelor picioare, 30.
• Tracțiune pe maleolele interne, 32.
• Durere pătrunzătoare în al doilea și al treilea rând al oaselor gleznei și în călcâi, la mers, 15.
• Noaptea, la ora două, a fost trezit de smucituri și de o durere apăsătoare în glezna dreaptă.
• Cârcel cu ciupituri și tracțiune în glezna dreaptă, extinzându-se pe toată partea anterioară, apoi, tot mai mult, peste călcâi și în sus pe pulpă, atât de violent încât frecarea și apăsarea părților de cadrul patului nu aduceau nicio ameliorare, iar când s-a ridicat abia se putea ține pe picioare, 33.
• Sfâșiere violentă pe suprafața anterioară a gleznei stângi, 32. [2210.]
• Durere ca de entorsă în glezna stângă, 48.
• Presiune sfâșietoare asupra maleolei interne a piciorului stâng, când stă așezat (după treizeci și cinci de ore), 6.
• Junghiuri dureroase în maleola externă a piciorului stâng, când stă așezat (după cinci ore), 6.
• Furnicături sub piele, sub maleola internă stângă, 32.
• Prurit coroziv al maleolei interne a piciorului stâng, 5.
• În patul cald, arsură excesivă în ambele picioare până la glezne, ca și cum sângele ar fi incandescent în vene, 18.
• Greutate și lipsă de tonicitate în labele picioarelor, 11.
• Greutate în labele picioarelor, 24.
• Furnicături în labele picioarelor, 15.
• Senzație de slăbiciune în labele picioarelor, mai ales tracțiune și furnicături sub piele pe suprafața anterioară a gambei, extinzându-se spre partea internă a tălpii, 32. [2220.]
• Senzație de slăbiciune în labele picioarelor la coborârea scărilor; această slăbiciune a continuat în timpul mersului în aer liber și simțea distinct că provenea din regiunea sacrală, 28.
• Picioare reci, ca și cum ar fi fost cufundate în zăpadă, 33.
• Picioare reci și instabile, 16.
• Senzație de frig în labele picioarelor, extinzându-se până la condili, 18.
• În timpul plimbării, la ora 7 P.M., a simțit o senzație dureroasă de tracțiune în piciorul drept și pe suprafața anterioară a coapsei, extinzându-se peste genunchi, însoțită de o senzație de slăbiciune în același picior, 28.
• Pe piciorul drept, în jurul maleolei interne, arsură dureroasă a pielii, ca într-un erizipel incipient, fără ca pe piele să apară vreun semn al acestuia, 30.
• Înțepături fine pe dosul piciorului drept, 5.
• Prurit coroziv pe dosul piciorului drept, 5.
• Durere nedefinită, pulsatilă sau ca de entorsă, în ristul drept și spre partea superioară a piciorului, 15, 21.
• În timpul mersului, seara, dureri excesive pe dosul piciorului stâng, 30. [2230.]
• Durere arzătoare violentă pe dosul piciorului stâng, seara târziu, 30.
• Furnicături pe dosul piciorului stâng, 32.
• Junghiuri violente în porțiunea mijlocie a piciorului stâng, pornind de la maleole, în repaus, 7.
• Junghiuri pe suprafața inferioară a primului și celui de-al doilea os metatarsian, 7.
• Cârcel în talpa piciorului, noaptea, 7.
• Sfâșiere în tălpile picioarelor la mers, 7.
• La amiază, durere pătrunzătoare în talpa piciorului drept, ca de așchii, 18.
• Sfâșiere în scobitura tălpii drepte, când stă așezat, 7.
• Junghiuri în talpa stângă, 32.
• Prurit și senzație de târâre în pielea tălpii stângi, 32. [2240.]
• Durere în călcâie, ca de contuzie, când stă în picioare, 5.
• Junghiuri în călcâi când calcă, extinzându-se în sus, în gambă, 15.
• Junghiuri pe suprafața inferioară a călcâiului, când stă așezat, 7.
• Durere pătrunzătoare, ca de așchii, în călcâiul drept, 18.
• Durere pătrunzătoare, ca de așchii care pătrund, în călcâiul drept și în degete, 18.
• Dureri scormonitoare, pătrunzătoare, în călcâiul drept și în haluce, ca de așchii, 18.
• Un junghi arzător în călcâiul stâng, 18.
• Junghiuri în degetele picioarelor, în repaus, 7.
• Furnicături în degetele picioarelor, mai ales în cele stângi, 32.
• Prurit și gâdilare a degetelor picioarelor, ca și cum părțile ar fi fost degerate; aceasta provoacă dorința de a se scărpina (după unsprezece ore), 6. [2250.]
• Prurit, arsură și roșeață a degetelor picioarelor, ca și cum părțile ar fi fost degerate, 5.
• Durere ca de măcinare în degetele piciorului drept, 7.
• Senzație pătrunzătoare, bruscă și violentă, ca de așchii, în degetele piciorului drept, 18.
• Junghiuri surde, dureroase, în ultimele trei degete ale piciorului drept (după douăzeci de ore), 5.
• Tracțiune și sfâșiere pe suprafața inferioară a halucelui drept, când stă așezat, 7.
• Durere ca de rană în degetul mic al piciorului drept, ca din cauza strângerii exercitate de încălțămintea prea strâmtă (după șase ore), 6.
• Tracțiune în degetele piciorului stâng, 7, 32.
• Junghiuri ascuțite în degetele piciorului stâng, când stă în picioare (după un sfert de oră), 6.
• Furnicături ca o senzație de târâre în vârfurile degetelor piciorului stâng, 32.
• Halucele stâng este umflat la locul unde se încastrează unghia și este foarte dureros, 15. [2260.]
• Tresăriri în eminența de la baza halucelui stâng (prima zi), 8.
• Tresăriri dureroase în halucele stâng, 7.
• Sfâșiere frecventă în eminența de la baza halucelui stâng (a doua zi), 8.
• Junghiuri în locul unde fusese anterior o bătătură, 18.
• Durere ca de rană în bătătura celui de-al doilea deget al piciorului stâng, ca de la încălțăminte prea strâmtă (după trei ore), 6.

GENERALITĂȚI

• Convulsii, 36, 37.
• Mai multe convulsii succedându-se rapid, mai întâi în partea posterioară a toracelui, apoi în epigastru, ulterior în hipogastru, mai ales pe partea dreaptă, însoțite de senzația ca și cum întregul corp ar fi zguduit în întregime; seara, în picioare, 7.
• Epilepsie, 37.
• La un pacient afectat de epilepsie, crizele au survenit la intervale mai scurte, 7.
• La doi pacienți afectați de epilepsie, crizele au devenit mai violente, au reapărut la intervale mai scurte, dar ulterior au survenit mai rar și au fost foarte ușoare, 7. [2270.]
• Spasme foarte violente, 35.
• Spasme tonice și clonice extrem de violente, care au durat toată ziua, [t].
• Spasme, cu anxietate foarte mare și durere în regiunea epigastrică; ameliorate prin vărsături spontane, 35.
• Convulsii alternând cu stupoare, 35.
• Stare soporoasă și spasmodică, durând aproape două zile, 35.
• Tresăriri frecvente ale mușchilor în diferite părți ale corpului, 18.*
• În timp ce experimentatorul stătea culcat pe o canapea, cu brațul drept sub cap, corpul i-a fost brusc zguduit de un tremur, iar brațul i-a fost tras involuntar în jos, lângă trunchi, după care au urmat mai multe înțepături fine în ambii condili ai coatelor, 17, 18.
• La ora trei noaptea, neliniște în fiecare mușchi implicat în mișcările voluntare, urmată de tremurarea întregului corp, mai ales a mandibulei; în cele din urmă, activitate musculară ca în dansul Sfântului Vitus, care nu putea fi controlată nici prin cel mai mare efort de voință, 18.
• Înclinație constantă de a îndoi corpul înainte și înapoi și de a se întinde, [t].
• Mișcări spasmodice ale mușchilor feței și membrelor, 35.* [2280.]
• Tulburare a sistemului nervos, 40.
• Senzație ca și cum întregul corp ar fi zguduit în întregime; seara, în picioare, 7.
• Ușoare zvâcniri ici și colo, pe tot corpul, [t].
• Senzație de tremur în întregul corp (după o oră), 9.
• Tremur, 36, 40.*
• *Tremur general, [t].
• Agitație corporală excesivă; membrele inferioare erau retrase cu forță, iar brațul tremura astfel încât pulsul nu putea fi simțit, 35.
• *Jactație musculară în întregul corp, 42.
• Mișcări spasmodice, de scurtă durată, dar violente, urmate de o tentă gălbuie pe întreaga suprafață a corpului, un fel de icter, deosebit de evident la nivelul gâtului, feței și toracelui; aceasta a dispărut lent, treptat, în câteva ore, 35.
• Șoc convulsiv violent al întregii părți drepte a corpului, pornind de la coloana vertebrală, 18. [2290.]
• Mers nesigur; se poticnește de orice obiect, 15.
• Impuls nedefinit de a cădea pe spate, 19.
• Neliniște interioară, care îl mâna pe experimentator dintr-un loc în altul, 15.
• Întregul corp părea paralizat, [t].
• Se simțea atât de ușoară, încât părea că ar putea alerga cum nu mai alergase niciodată, [t].
• Forță supranaturală; au fost necesari patru bărbați pentru a-l imobiliza, [t].
• Pierderea forței în toate părțile corpului, 4.
• Pierdere excesivă a forței, 7.
• Prostrație și stare foarte accentuată de rău când se află în aer, 30.
• Prostrație considerabilă a forțelor, 43. [2300.]
• Prostrație generală, cu transpirație rece și vâscoasă pe tot corpul, 35.
• Senzație de prostrație, care s-a diminuat curând în timpul mersului în aer liber, dar a reapărut în repetate rânduri, 27.
• Dimineața, la trezire, prostrat și confuz, ca după o mare oboseală, 17.
• Prostrație și slăbiciune la cea mai mică mișcare, împreună cu palpitații frecvente ale inimii, 13.
• Slăbiciune mare a întregului corp, 16.
• Slăbiciune mare; pulsul era abia perceptibil, 35.
• Slăbiciune mare, mai ales la nivelul membrelor inferioare, cu tremur al acestora, 15.
• Slăbiciune, cu vertij (neobișnuit), 33.
• La mers, chiar și prin cameră, slăbiciune mare și înclinația de a închide ochii; respirație profundă (după o jumătate de oră), 32.
• Moleșeală (după douăsprezece până la șaisprezece ore), 37. [2310.]
• Moleșeală mare și mers împleticit (la scurt timp), 9.
• La trezire dimineața, greutate în întregul corp, 13.
• Oboseală neobișnuită a întregului corp; incapacitate de a gândi, 15.
• Oboseală, 33.
• Oboseală, dimineața devreme, 7.
• Oboseală mare după un efort moderat, 30.
• Oboseală mare după un mers scurt, dar rapid, 7.
• Obosește ușor la un efort ușor, 32.
• O scurtă plimbare prin cameră este obositoare, 32.
• Când se află în pat, se simte atât de obosit încât nu știe ce poziție să adopte, 7. [2320.]
• În timpul mersului, aversiune foarte pronunțată față de mers, 32.
• La urcarea unui deal mic, izbucnește o transpirație abundentă; are senzația că va leșina, 7.
• Leșin, [t].
• Leșinuri frecvente (în decurs de o oră), 43.
• A rămas inconștientă un timp, într-o stare de stupoare și prostrație care a provocat temeri pentru viața ei, 43.
• La o jumătate de oră după delir, cade într-un leșin de scurtă durată, care îl lasă însă într-o stare de toropeală profundă, 35.
• Stupoare, 35.
• Stare de stupoare, cu agitație spasmodică, 35.
• Pacientul nu ieșea din această stare de stupoare decât atunci când era sâcâit să bea un amestec de oțet și apă; această stare a durat aproximativ șapte sau opt ore, apoi și-a revenit treptat, iar a doua zi era complet restabilit, 39.
• Stupefacție și somnolență, ameliorate în aer liber, 12. [2330.]
• Sensibilitate mare a întregului corp la frig, mai ales a mâinilor și picioarelor, cu fața palidă și trasă, 18.
• Sensibilitate mare la aer răcoros, 32.
• Sensibilitate diminuată, [t].
• Toate simțurile sunt tocite, 16.
• Anxietate, însoțită de tremur și moleșeală, 7.
• Anxietate, cu izbucnirea transpirației, 15.
• Disconfort în întregul corp, 18, 19, 30.
• O senzație particulară de disconfort pe tot parcursul dimineții, dificil de descris, 30.
• Indispoziție generală, 43.
• O tulburare de nedescris a activității nervoase, 18, 30. [2340.]
• Senzație neplăcută de rău în întregul corp, 7.
• Stare de rău foarte pronunțată, 17, 30.
• Foarte afectat de mers, când temperatura atmosferică este moderată, 30.
• Dureri extrem de intense, [t].
• Durerile sunt resimțite simultan în mai multe părți ale corpului, mai ales bilateral, deasupra șalelor, 7.
• Dureri de diferite feluri, în șezut, simultan în toate părțile corpului, 7.
• Pocnituri în toate articulațiile, la mișcarea lor, 32.
• Simptomele musculare se agravează în șezut, rareori la mers, 32.
• Pare ca și cum întregul corp s-ar micșora treptat, 13.
• Durere ca de crampă în toți mușchii, migratoare, când în membrele superioare, când în cele inferioare, în șezut, 6. [2350.]
• În șezut, durere sfredelitoare în întregul cap, în coapse, tibii și oasele tarsului, însoțită de somnolență și relaxarea întregului corp, 7.
• Sfâșieri dureroase frecvente, din când în când, în expansiunile tendinoase ale corpului, 15.
• Înțepături ca de ace în diferite părți ale corpului (după o oră), 5.
• Înțepături fine și arsuri în diferite părți ale corpului (după o oră), 5.
• Toate părțile corpului sunt sensibile la durere; la aplicarea chiar și a unei presiuni slabe într-un punct, acesta continuă să doară mult timp după aceea, 5.
• Durere ca de contuzie în unele articulații, 32.
• În șezut, durerea ca de contuzie și oboseala sunt resimțite cel mai intens, 32.
• Senzație de furnicare în porțiunile păroase ale corpului, 32.
• Senzație de furnicare și de curgere de-a lungul tuturor nervilor, pornind din abdomen, 30.
• Căldură a feței, cu anxietate insuportabilă, care a cedat de patru sau cinci ori odată cu transpirația provocată prin acoperirea capului și accelerarea intenționată a respirației, după care o senzație trecătoare de frig, extrem de plăcută, i-a străbătut corpul, 19.

AGARICUS. PIELE. [2360.]

• Herpes care se extinde, 7.
• Erupția pruriginoasă se extinde mai departe, spre regiunea abdomenului și a coapselor, 27.
• Erupții de mici coșuri apar ici și colo, 30.
• Pe abdomenul inferior, în regiunea ombilicului, a părților genitale și pe fețele interne ale coapselor, apare o erupție alcătuită din coșuri mici, albicioase, care provoacă prurit violent și o dorință irezistibilă de a se scărpina, ceea ce nu face decât să intensifice arsura și pruritul, 27.
• Câteva coșuri purulente, de mărimea unei semințe de mac, apar între indexul și policele mâinii stângi și în partea dreaptă a gâtului, 13.
• Pe fața anterioară a coapsei stângi și în regiunea șezutului au apărut carbunculi foarte dureroși; carbunculul din regiunea șezutului a ajuns de mărimea unui ou de găină, era extrem de dureros și elimina sânge, fără puroi, în cantități considerabile, 28.
• Prurit care determină scărpinarea, în regiunea ombilicului; erupție de coșuri mici cu areolă roșie, 27.
• Prurit violent în regiunea abdomenului și a picioarelor, cu impuls irezistibil de a se scărpina, ceea ce a provocat o erupție răspândită de coșuri care sângerau ușor, 27.
• Prurit excesiv în regiunea ombilicului și a perineului, deosebit de violent la extremitățile inferioare, cu o erupție de coșuri mici, 27.
• Pruritul a început cu o senzație de târâre sub piele, deplasându-se în cercuri mici, însoțită de înțepături ocazionale, ca de ace, și de arsură. [2370.]
• Prurit pe toată pielea, 7.
• Prurit trecător în diferite părți ale corpului, 23.
• Prurit ca niște înțepături electrice în piele, din când în când, 18.
• În timpul zilei, prurit trecător sub piele, în ambele regiuni inghinale și pe brațul stâng, 27.
• Prurit frecvent în timpul zilei, alternativ în jurul gâtului, la extremități și în regiunea abdomenului, fără erupție vizibilă, 11.
• Prurit violent noaptea, cu o anumită durată, în regiunea ombilicului, a părților genitale și pe fețele interne ale coapselor, care determină scărpinarea, 27.
• Prurit excesiv în timpul zilei, în timpul mersului, în spațiul popliteu stâng, pe fața anterioară dreaptă a genunchiului și, de asemenea, în regiunea sacrului; a durat toată ziua, apărând alternativ în diferite părți ale corpului și schimbându-și adesea rapid sediul, 27.
• Somn agitat din cauza pruritului foarte violent, care determină irezistibil scărpinarea, nu numai pe abdomen și coapse, ci și, alternativ, pe brațe și pe scalpul păros; s-a atenuat întrucâtva abia spre dimineață, dar nu a încetat decât pentru intervale scurte, 27.
• Prurit și arsură nocturne, în special în jurul ombilicului și în regiunea fețelor interne ale coapselor, începând mai ales seara și crescând în intensitate spre miezul nopții, 27.
• *Prurit violent între policele și indexul mâinii stângi, precum și pe spate; o noapte foarte agitată, cu treziri frecvente din cauza durerii arzătoare și pruriginoase, care a continuat, aproape fără întrerupere, în diferite părți ale corpului, 27. [2380.]
• În timpul zilei, experimentatorul a simțit o durere arzătoare neplăcută pe fața internă a coapsei, în locurile care provocaseră prurit în timpul nopții; era intensificată de mers, 23.
• Frecvent în timpul zilei, din când în când, senzație corozivă de mușcătură și arsură în diferite părți ale pielii, 18.
• *Senzație corozivă de mușcătură, din când în când, pe piele, 18.
• *Înțepături, ca de ace, ici și colo, 18.
• Înțepături violente frecvente în apropierea ombilicului și în diferite părți ale pielii, ca și cum ar fi pătruns așchii în ea, 18.
• Dureri fulgerătoare, din când în când, în piele, 15.
• De mai multe ori în timpul zilei, înțepături fine, ca de ace, în diferite părți ale pielii, fără niciun semn exterior, 30.
• *Înțepături pruriginoase în sprânceana stângă, urechea stângă, pe cap și în diferite părți ale corpului, 23.

FEBRĂ

• Frisoane în tot corpul (după zece minute), 5.
• Un frison străbate corpul din creștet până în vârful picioarelor, 5. [2390.]
• Senzație continuă de frig; nu se poate încălzi în cameră, mai ales dimineața devreme, 11.
• Senzație intensă de frig și mâini și picioare permanent reci, căscat, nevoie frecventă de a urina, slăbiciune și lipsă de dorință de a se mișca, 32.
• Predispoziție pronunțată la senzația de frig, 7.
• Foarte sensibil la aerul răcoros, 7.
• Cel mai ușor contact cu aerul răcoros provoacă piele de găină, 7.
• Frisoane, cu căscat, 7.
• Senzație intensă de frig și căscat (două ore); puls 60, 32.
• Senzație de frig provocată cu ușurință de o mișcare ușoară și într-un aer mai răcoros sau dacă degetul rece atinge o parte caldă a corpului, 32.
• Îl cuprinde frigul de îndată ce iese în aer liber sau ridică învelitoarea patului în timpul nopții, 7.
• Întregul corp este rece, cu capul fierbinte, confuzie și pierderea ideilor, 15. [2400.]
• Senzație internă intensă de frig, 7.
• Senzație internă de frig și piele răcoroasă, 32.
• Un ușor fior rece coboară de-a lungul piciorului stâng până la laba piciorului, 11.
• Fior rece în spate, ca și cum ar curge apă rece în jos; acest fior apare când își sprijină spatele de un scaun, 7.
• Din când în când, senzație de frig prin spate și membre, 32.
• Frisoane, cu tremur, la ridicarea învelitorii patului, 7.
• Frisoane; fața și mâinile sunt însă calde, 7.
• Frisoane violente, cu tremur al întregului corp și tremur al mâinilor la scris; mâinile sunt reci, fața caldă ca de obicei, fără sete și fără căldură ulterioară, 6.
• Senzație de frig în aer liber, 15.
• Îi este foarte frig seara, 7. [2410.]
• Frison prelungit seara, care se intensifică până la tremur, 7.
• Frison cu tremur timp de zece minute la culcarea de seară, 11.
• Frisoane febrile în fiecare seară, fără sete și fără căldură ulterioară, 7.
• Căldură radiantă din întregul corp, 12, 25.
• Vene umflate, cu piele răcoroasă, 32.
• Senzație intensă de căldură care se strecoară prin spate, la mers lent în aer liber, cu zvâcniri în partea stângă a feței, 32.
• Acces violent de căldură seara; obrajii îi ard, deși mâinile îi sunt reci; aceste simptome sunt însoțite de sete prelungită, fără transpirație ulterioară (după douăsprezece ore), 6.
• Căldură în timpul nopții; simte frig când se întoarce sau ridică învelitoarea patului, 7.
• Creșterea căldurii corporale noaptea, 7.
• Piele foarte caldă; vene foarte destinse, 32. [2420.]
• Căldură continuă în timpul nopții; apoi transpirație, 7.
• Accese repetate de căldură, asociate cu transpirație, pe parcursul unei întregi după-amiezi, însoțite de cefalee surdă, fără sete; seara, când își pune pălăria, căldura și transpirația se intensifică; respirația este accelerată, cu o mare scădere a forțelor, 2.
• Izbucnire violentă a transpirației pe întregul corp, chiar și pe scalpul păros, 15.
• După o noapte liniștită, transpirație excesivă pe întregul corp, 23.
• Izbucnire a transpirației cu anxietate, 15.
• Transpirație în urma eforturilor corporale moderate, 7.
• Transpirație la mers, 7.
• Transpirație abundentă la fiecare plimbare, 32.
• Foarte multă transpirație înainte de amiază, 30.
• Seara, în pat, transpirație, mai ales la picioare, fără căldură; dimpotrivă, cu senzația ca și cum peste ele ar adia o briză răcoroasă, 15, 21. [2430.]
• Transpirație abundentă în timpul nopții, 17.
• Transpirații nocturne în timpul unui somn agitat, 7.
• Transpirație abundentă în timpul nopții în regiunea picioarelor, 30.
• Transpirație abundentă în timpul nopții, mai ales în regiunea picioarelor, 28.
• Fața, gâtul și pieptul sunt ude de transpirație rece, 35.

SOMN ȘI VISE

• Tendință de a căsca, 17.
• Căscat abundent, 32.
• Căscat frecvent, 7, 17, 23.
• Căscat frecvent, ca și cum nu ar fi dormit suficient (după șapte ore și jumătate), 6.
• Căscat repetat frecvent; este atât de violent, încât îl amețește; dimineața devreme, când merge în aer liber (imediat), 7. [2440.]
• Căsca frecvent, iar fiecare căscat era urmat de râs involuntar, 25.
• Căscat convulsiv foarte frecvent, cu deschiderea excesivă a gurii; repetat de două sau trei ori într-un minut, 16.
• Căscat, extensia și întinderea membrelor (după o oră), 2.
• Căscat frecvent, cu somnolență; înainte de prânz, abia reușește să nu adoarmă, 7.
• Somnoros, cască și se întinde; puls 65 (o oră), 32.
• Somnoros și obosit întreaga zi, 7.
• Somnolență neobișnuită, 12, 14, 16, 48.
• Somnolență irezistibilă, care face necesar ca persoana să se întindă, 11.
• Somnolență, cu greutate a capului (imediat), 2.
• Somnolență timpurie și neobișnuită, 15, 21. [2450.]
• Somnolență; răspundea lent, [t].
• Somnolență dimineața devreme, la o oră după ridicarea din pat, 2.
• Înainte de prânz, în timp ce citea, a fost copleșit de somn, 7.
• Somnolență neobișnuit de mare după cină, 12.
• Somnolență irezistibilă după cină, 7.
• Somnolență intensă întreaga după-amiază, 32.
• Somn neobișnuit de lung și profund după cină, 18.
• A dormit bine, dar dimineața s-a trezit cu greu, 30.
• Somnul din timpul nopții a fost bun, liniștit și revigorant, 23.
• Somn neobișnuit de lung și profund, 18. [2460.]
• Somnul este întotdeauna bun, dar profund; la trezire, este ca năucit, 15, 21.
• A dormit bine în timpul nopții, dar se trezește neodihnită, cu o senzație de căldură și greutate în întregul corp.
• În pofida somnolenței intense, nu poate adormi (înainte de prânz), 7.
• Deși se simțea extrem de somnoros în timpul zilei, era totuși împiedicat să adoarmă de abundența ideilor care îi năpădeau mintea, 7.
• După cină, somnul îi apăsa ochii; cu toate acestea, nu putea adormi din cauza durerii și a neliniștii din picioare, 7.
• Încă de la ora opt seara se simțea atât de somnoros, încât a fost nevoit să meargă la culcare; de teama că l-ar putea deranja cineva, nu a adormit decât după o oră, după care a dormit până aproape de dimineață, 2.
• Fiind foarte somnoros seara, a mers la culcare, dar simțea un disconfort atât de mare în întregul corp, iar picioarele îi erau atât de obosite, încât nu putea adormi; acest simptom a continuat după ce s-a trezit dintr-un vis, 7.
• Somn neliniștit (una până la trei nopți), 9.
• A dormit bine, dar adesea scrâșnea din dinți în somn, 30.
• Somn neliniștit, 2, 17, 19, 25. [2470.]
• Somn foarte neliniștit, [t].
• Somn neliniștit, întrerupt de mai multe ori prin trezire, 11.
• Trezire frecventă în timpul nopții, ca și cum ar fi dormit suficient, 6.
• Trezire frecventă noaptea (a cincea zi), 8.
• Trezire frecventă în timpul nopții, însoțită de anxietate, 9.
• Se trezește frecvent în timpul nopții, este complet treaz, dar adoarme din nou puțin mai târziu, 7.
• La adormire, șocuri electrice, cu zvâcniri care străbat picioarele, mai ales piciorul stâng, și trezire bruscă, completă, 32.
• A dormit bine, dar s-a trezit la 1.30 și nu a mai putut adormi înainte de 2.30, 30.
• Se trezește foarte devreme dimineața (4.30); stă întins pe jumătate treaz, cu durere apăsătoare continuă, violentă, în regiunea ombilicală; nu se trezește complet, 32.
• În timpul și după experimentare, somn oarecum greu, adesea întrerupt prin trezire, 15, 21. [2480.]
• Somn stupefiant, deși întrerupt de mai multe ori prin zvârcoliri și trezire, 15, 21.
• Mai târziu în cursul nopții, somn scurt și neliniștit, 19.
• Somnul nocturn, întrerupt, 17.
• A dormit foarte puțin în timpul nopții și s-a trezit aproape la fiecare jumătate de oră, dar fără niciun alt simptom, 12.
• Somn neliniștit noaptea, cu multe zvârcoliri; trezire devreme, fără a mai putea adormi, 15, 21.
• Trezire în trei nopți succesive, exact la miezul nopții, 12.
• Somn nocturn neliniștit, întrerupt, cu anxietate, 13.
• Somn nocturn neliniștit, cu zvârcoliri constante, din cauza unei greutăți supărătoare în întregul corp, în cap, precum și în piept, abdomen și picioare, 13.
• A dormit prost, cu cefalee și deprimare la limita melancoliei, 16.
• Noaptea, teamă de sufocare; senzație ca și cum nasul ar fi complet înfundat, 21. [2490.]
• Somn ușor, cu multe vise și imagini care se schimbă necontenit, 11.
• Somn întrerupt de vise anxioase, 7.
• Neliniște interioară în timpul unui vis urât, a cărui natură nu și-o poate aminti și în timpul căruia corpul a rămas liniștit; la trezire, întreaga neliniște dispăruse, 18.
• Trezire frecventă din cauza viselor urâte, 7.
• Visele neplăcute îl trezesc adesea în timpul nopții, 7.
• Vise vii, în parte plăcute, în parte neplăcute, 6.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), Vertij etc.; obtuzitate a capului; cefalee surdă etc.; cefalee frontală etc.; durere apăsătoare în vertex; mâncărimea ochilor; durere în arcada sprâncenoasă; tremur al pleoapei; strănut; apăsare în oasele feței; limbă saburală; senzație de asprime în gât; apetit crescut; greață etc.; apăsare în ficat; junghiuri în hipocondrul drept; arsură și mâncărime în anus; nevoie imperioasă resimțită spre anus; urină deschisă la culoare, ca apa; dorință sexuală excesivă; tuse; accese violente de tuse; tuse violentă, cu expectorație de mucus; raluri produse de mucus în piept; expectorarea unei cantități mici de mucus prin tuse; tuse frecventă, violentă etc.; tuse cu expectorarea unor fulgi de mucus; tuse cu mucus gros; tuse violentă, cu expectorație de mucus etc.; semne prevestitoare ale tusei; arsură în ambele picioare; durere în șoldul stâng; arsură în piciorul drept; membrul stâng doare; durere în tibia dreaptă; dureri în tibia stângă.
• ( Dimineața, în pat ), Cefalee; strănut violent; ciripit în regiunea occipitală a gâtului etc.; mușchii regiunii cervicale posterioare par prea scurți; senzație de frig în axila dreaptă.
• ( Dimineața, la trezire ), Cefalee surdă; cefalee etc.; cefalee în frunte; cefalee cu caracter de tracțiune în frunte; durere în eminența frontală; întindere dureroasă a ochiului; durere în arcada sprâncenoasă etc.; senzație mușcătoare la marginile pleoapelor; căldură a capului și feței etc.; durere în articulația maxilarului etc.; senzație de uscăciune în istmul bucofaringian etc.; apăsare în regiunea stomacului; tuse violentă; tuse convulsivă violentă; tuse dificilă, în cea mai mare parte uscată etc.; expectorație mucoasă; tuse, cu expectorație fluidă; palpitații ale inimii; lovituri în inimă etc.; durere tensivă în tendoanele brațului stâng; senzație dureroasă în mâna dreaptă; epuizat și confuz; greutate în întregul corp.
• ( Dimineața, la ridicarea din pat ), Catar nazal; eliminarea de sânge din nas prin suflare; durere rigidizantă în bicepsul drept.
• ( Dimineața, după ridicarea din pat ), Durere ca de contuzie în șoldul drept; dureri în tibii.
• ( Dis-de-dimineață ), Greutate și confuzie a capului etc.; amețeală; vertij etc.; cefalee; durere în jumătatea dreaptă a occiputului etc.; durere de tracțiune în occiput etc.; junghiuri în occiput; lipirea pleoapelor; miros neplăcut din gură etc.; foame mare, dar fără poftă de mâncare; eructații etc.; chiorăit în abdomen; colici etc.; scaune lichide etc.; erecții; puls mic, rapid etc.; mușchii spatelui par prea scurți; articulațiile genunchilor sunt dureroase; oboseală; căscat frecvent; somnolență.
• ( Înainte de prânz ), Cap confuz; stupefierea capului; obtuzitate a capului; cefalee unilaterală etc.; dureri în occiput și ceafă etc.; durere externă a capului etc.; tensiune de-a curmezișul occiputului etc.; junghiuri în occiput; greață ușoară; sete considerabilă; sete excesivă etc.; eructații etc.; eructații acre; greață etc.; senzație de flascitate în stomac; disconfort abdominal etc.; apăsare etc. în abdomen etc.; junghiuri în pereții abdominali etc.; dureri colicative în abdomenul inferior; dureri în abdomenul inferior; urină apoasă; tuse frecventă; tuse violentă; tuse convulsivă; tuse scurtă, uscată; tuse frecventă etc.; accese de tuse etc.; apăsare etc. în piept; junghiuri punctiforme în piept; tracțiune etc. în oasele lungi; durere sfâșietoare în oasele antebrațului stâng; contracția flexorilor coapsei stângi; transpirație abundentă; căscat frecvent etc.; somnolență.
• ( Spre prânz ), Junghi deasupra sprâncenei stângi etc.; tremur al pleoapei superioare; senzație ca de greață; junghi în ficat; senzație neplăcută în anus; dureri fulgerătoare ușoare și tensiune în piept; dureri de tracțiune în ambele tibii.
• ( La prânz ), Obtuzitate a capului; apăsare în ambele tâmple; apăsare în ochiul drept etc.; crampe în stomac; dureri colicative în abdomen; căldură și mâncărime în anus; apăsare în anus; evacuări; tuse; durere în regiunea inimii etc.; junghi în sacru; durere în regiunea lombară etc.; furnicare etc. în pielea picioarelor etc.; durere în articulația șoldului etc.; durere în tibia stângă; durere în talpa piciorului drept.
• ( După-amiaza ), Dureri de tracțiune în occiput; durere în molarii superiori stângi; durere de dinți; gust neplăcut; sete violentă; eructații; sughiț; durerea din stomac trece în epigastru; junghiuri în regiunea splinei; durere în abdomenul inferior; scaun verde-închis etc.; urină de culoarea flăcării; urină lăptoasă; acces de tuse etc.; tuse violentă; durere care se întinde din spate etc.; durere sfâșietoare în antebrațul stâng; dureri reumatice în antebrațul stâng; durere sfâșietoare și arzătoare în policele drept; durere în picioare; senzație surdă, ca o durere, în șolduri; tracțiune în coapsa stângă; îndoirea genunchiului stâng; căldură, cu transpirație etc.; somnolență accentuată.
• ( Spre seară ), Apetit crescut; foame turbată; durere tensivă în epigastru etc.; tracțiune în regiunea epigastrică etc.; tracțiune în spate și sacru etc.; tuse.
• ( Seara ), Vertij etc.; cefalee; senzație de contracție în ochi; lipirea pleoapelor; mâncărime pe globul ocular; vedere amețitoare; coriză fluentă; căldura feței; sensibilitatea dinților anteriori; senzație de tensiune în regiunea glandei tiroide; ciupire etc. în epigastru; apăsare în splină etc.; zgomot în abdomen etc.; durere tăioasă în hipogastru; mâncărime tăioasă în rect; evacuări; senzație neplăcută în uretră; junghiuri în piept etc.; durere în partea dreaptă a pieptului etc.; palpitații violente ale inimii; palpitații ale inimii; durere de spate; zvâcniri în mușchii lombari drepți; durere de ambele părți ale sacrului; durere sfâșietoare în mușchii brațului stâng etc.; arsură în piciorul drept; dureri ușoare în tibii; dureri pe dosul piciorului stâng; convulsii etc.; senzație ca și cum întregul corp ar fi zguduit; senzație de frig prelungită etc.; frisoane febrile; acces violent de căldură etc.; căldură și transpirație.
• ( Seara târziu ), Durere tăioasă în abdomen; durere sfâșietoare în a doua articulație a indexului stâng; durere arzătoare pe dosul piciorului stâng.
• ( Seara, în pat ), Tresăriri ale mușchilor drepți abdominali; transpirație pe suprafața internă a picioarelor; transpirație etc.
• ( Noaptea ), Durere apăsătoare în vertex; dureri în stomac etc.; tulburări provocate de gaze; mâncărime în hipogastru; trei scaune apoase etc.; scaune noduroase; arsură la orificiul uretrei; dorință violentă de a urina; eliminarea unei cantități mari de urină; erecții; tuse spasmodică violentă; tuse violentă etc.; accese de tuse; sforăit și respirație șuierătoare în piept, transpirație pe piept; șocuri dureroase în inimă; dureri de-a lungul spatelui etc.; junghi într-o vertebră dorsală; durere în regiunea rinichiului stâng; mâna stângă amorțește; durere în picioare și labele picioarelor; transpirație pe picioare; senzație de frig în piciorul stâng; durere în tibia dreaptă; crampă în talpă; căldură; creșterea căldurii corporale; căldură continuă; transpirație abundentă; transpirații abundente în jurul picioarelor; frică de sufocare etc.
• ( Înainte de miezul nopții ), Mâncărime și arsură etc.
• ( La miezul nopții ), Durere în tâmpla stângă; durere în regiunea abdominală stângă.
• ( Spre ora 11 A.M. ), Dificultate la respirație.
• ( De la 10 A.M. până la 2 P.M. ), Durere în jumătatea stângă a capului etc.
• ( De la 2 la 6 P.M. ), Durere cu senzație de impotență funcțională în brațul stâng.
• ( De la 3 la 5 P.M. ), Palpitații neîntrerupte ale inimii.
• ( De la 4 P.M. până seara ), Apăsare constantă în apropierea inimii.
• ( Spre ora 1 noaptea ), Durere în dinții superiori.
• ( Noaptea, la ora 2 ), Smucituri și durere apăsătoare în glezna dreaptă.
• ( La ora 3 noaptea ), Neliniște în fiecare mușchi etc.
• ( În aer liber ), Vertij; cefalee în frunte; senzație de frig.
• ( La mersul în aer liber ), Clătinare; mers împleticit; vertij; durere în regiunea supraorbitară; scăderea vederii; țiuit în urechea dreaptă; dureri colicative în abdomen etc.; dureri colicative în abdomenul inferior; durere apăsătoare în sacru etc.; junghi în sacru; căldură care se strecoară prin spate etc.; căscat frecvent.
• ( La îndoirea corpului înainte sau înapoi ), Junghiuri în plămân.
• ( La aplecarea corpului ), Din nas picură apă limpede; nasul pare obstruat; senzație de tensiune de-a curmezișul regiunii pulmonare etc.; mușchii cervicali posteriori par prea scurți; durere de-a lungul măduvei spinării; apăsare a inimii etc.; trosnituri ale vertebrelor lombare.
• ( La aplecarea profundă ), Dureri în membre etc.
• ( La îndoirea corpului spre stânga ), Senzație de apăsare în hipocondru etc.
• ( Înainte de culcare ), Palpitații violente ale inimii.
• ( După micul dejun ), Apăsare în osul temporal; smucituri în dintele mobil; gust neplăcut în gură etc.; acces de greață; senzație de disconfort în stomac; arsură etc. în stomac; apăsare în stomac; senzație de greutate etc. în stomac; apăsare în epigastru; senzație de greutate sub ombilic; dureri colicative în regiunea ombilicului; distensia abdomenului; dureri colicative ușoare; senzație de gaze; scaun păstos abundent; scaun păstos, redus cantitativ și nedureros; tensiune de-a curmezișul pieptului etc.; tensiune și apăsare în întregul piept; durere sub stern; durere ca de rană sub stern.
• ( La respirație ), Junghiuri surde în ficat; junghiuri în mijlocul plămânului drept; junghiuri în partea stângă a pieptului; durere sub stern; durere ca de rană sub stern.
• ( La tragerea aerului în piept ), Junghiuri în coastele scurte stângi; junghiuri în partea stângă a pieptului; apăsare în mijlocul sternului.
• ( La inspirație ), Sensibilitate dureroasă ca de rană în nară.
• ( La respirația profundă ), Senzație de mișcare etc. în mușchii pieptului etc.; durere ca de entorsă în piept; dureri pornind din regiunea inimii etc.
• ( La sfârșitul expirației ), Înțepătură în spatele sternului etc.
• ( La închiderea ochilor ), Apăsare sub pleoape; arsură în cantusul ochilor.
• ( La frig ), Durere de dinți.
• ( În aer mai răcoros ), Instalarea ușoară a senzației de frig.
• ( La atingerea unei părți calde a corpului cu un deget rece ), Instalarea ușoară a senzației de frig.
• ( La ridicarea învelitorii patului ), Senzație de frig; frisoane cu tremurături.
• ( Când aerul rece pătrunde în ureche ), Durere în ureche etc.
• ( Când privește pe fereastra deschisă, în aer răcoros ), Durere de dinți; durere în genunchiul drept etc.
• ( La încrucișarea coapselor ), Durere violentă în coapsă; tracțiune și durere sfâșietoare în coapsa dreaptă.
• ( După prânz ), Cefalee; semne prevestitoare ale cefaleei; apăsare în ochi etc.; greață etc.; tendință de a vărsa; senzație de plenitudine etc. în stomac; senzație de plenitudine și gaze; apăsare în epigastru etc.; greutate etc. în abdomen etc.; scaun tare, cu senzație de zgâriere; tuse și strănut etc.; tuse scurtă, uscată; arsură în piept; ușoară durere de spate etc.; durere în coloana vertebrală; epuizarea membrelor inferioare; senzație de frig în mușchii fesieri; dureri sfâșietoare în tibia stângă; somnolență neobișnuită; somnolență irezistibilă; somn lung și profund.
• ( După ce bea apă rece ), Smucituri în dintele mobil; greață.
• ( După un raport sexual ), Oboseală mare; foarte epuizat etc.
• ( După ce mănâncă moderat ), Senzație de distensie în abdomen; apăsare etc. în abdomen.
• ( După ce mănâncă puțin ), Apăsare în stomac.
• ( După ce mănâncă carne ), Pirozis.
• ( După efort moderat ), Oboseală mare; transpirație.
• ( După eliminarea gazelor ), Scaun tare.
• ( Pe vreme mohorâtă ), Pată brună înaintea ochiului.
• ( La eliminarea gazelor ), Durere mare în rect.
• ( La punerea pălăriei ), Căldură și transpirație.
• ( La căldura soarelui ), Vertij.
• ( La sughiț ), Dureri pornind din regiunea inimii.
• ( Când se rezemă pe spate de scaun ), Durere în coloana vertebrală; durere apăsătoare în sacru; frison în spate.
• ( La ridicarea sau coborârea piciorului ), Durere în gamba dreaptă.
• ( La lumina soarelui ), Amețeală.
• ( Culcat pe partea stângă ), Durere etc. în urechea stângă.
• ( Când privește obiecte luminoase ), Pete galbene înaintea ochilor.
• ( Când privește în lumină ), Obtuzitate amețitoare a capului.
• ( La folosirea ochilor la lumina lămpii ), Apăsare în ochi.
• ( Culcat pe spate ), Raluri produse de mucus în piept.
• ( La culcare ), Cefalee etc.; durere în occiput etc.; vuiet în ureche; durere în regiunea lombară; durere ca de contuzie în regiunea lombară; zvâcniri ale mușchilor; durere în genunchi.
• ( La culcare, noaptea ), Lovituri în inimă etc.
• ( După masă ), Limbă cu depozit alb etc.; greață; apăsare în stomac; sensibilitate dureroasă ca de rană în hipocondre; tuse frecventă.
• ( La mișcarea capului într-o parte sau alta ), Partea posterioară a gâtului doare etc.
• ( La mișcarea mai rapidă a capului ), Senzație de tragere etc. în articulația atlasului sau în apropierea ei.
• ( La mișcarea corpului ), Durere de spate.
• ( În timpul mișcării mai intense a corpului ), Senzație de tragere etc. de-a lungul măduvei spinării; durere în mai multe locuri ale măduvei spinării.
• ( La o mișcare ușoară ), Instalarea ușoară a senzației de frig.
• ( După mișcare ), Senzație ca de contuzie în oasele extremităților.
• ( La mișcarea părții afectate ), Tensiune în brațul drept.
• ( La mișcarea articulațiilor ), Trosnituri în acestea.
• ( La mișcarea ochilor ), Apăsare în ochi; arsură și apăsare în globii oculari; sensibilitatea globilor oculari.
• ( La mișcarea gurii ), Curgerea salivei.
• ( La mișcarea mâinilor sau când ține ceva cu ele ), Tremurul mâinilor.
• ( La un zgomot ușor ), Junghiuri în eminențele frontale; lovituri în inimă etc.
• ( Când i se acordă cea mai puțină atenție ), Senzație neplăcută în cap etc.
• ( La deschiderea și închiderea ochilor ), Arsură în ochi.
• ( La cinci minute după începerea palpitațiilor inimii ), Durere cu senzație de impotență funcțională în mâna și brațul stâng.
• ( La apăsare ), Scârțâit în occiput; apăsare etc. în stomac; durere în regiunea ombilicală.
• ( La citit ), Obtuzitate amețitoare a capului; zvâcniri și apăsare în globul ocular stâng; pierderea vederii; ochii slăbesc; somnolență copleșitoare.
• ( În repaus ), Apăsare în spatele sternului etc.; durere sfâșietoare în antebrațul stâng etc.; simptomele în general.
• ( La coborârea din pat ), Articulațiile genunchilor sunt dureroase.
• ( După ridicarea din pat ), Mâncărimea scalpului.
• ( După ridicare ), Junghi în frunte etc.; durere în interiorul pieptului; tensiune în piciorul drept.
• ( La ridicarea de pe scaun ), Anxietate în piept etc.; durere în regiunea lombară; junghiuri în genunchiul drept; senzație de rigiditate în tendonul lui Ahile.
• ( La ridicarea după ce a stat un timp așezat ), Durere în picioare.
• ( La ridicarea de pe scaun și îndreptarea corpului ), Spatele pare rigid.
• ( La ridicarea capului ), Curgerea salivei în gură.
• ( La ridicarea brațului stâng ), Durere în mușchii deltoizi.
• ( La ridicarea coapsei în poziție șezândă ), Durere în regiunea lombară.
• ( În cameră ), Vertij; tendință de a vărsa.
• ( În poziție șezândă ), Apăsare în frunte; durerea din frunte devine apăsătoare și stupefiantă; durere în frunte etc.; cefalee occipitală; spasme sub diafragmă; tuse uscată etc.; apăsare etc. în piept; junghiuri bruște în piept etc.; bătăi cardiace neregulate, puternice etc.; senzație anxioasă în inimă; mușchii posteriori ai gâtului par scurți; mușchii spatelui par scurți; dureri în mușchii dorsali; durere în regiunea lombară; durere ca de contuzie în regiunea lombară; durere sfâșietoare în mușchii lombari; durere în sacru; durere sfâșietoare în picioare; durerile din picioare; senzație surdă asemănătoare unei dureri în șolduri; părțile pe care se stă par contuzionate; durere sfâșietoare în jumătatea stângă a feselor; durere sfâșietoare în coapsa dreaptă; articulațiile genunchilor sunt dureroase; durere în genunchi; durere sfâșietoare în articulațiile genunchilor; durere sfredelitoare etc. în genunchiul drept; durere în picior etc.; durere sfâșietoare în picior; durerile din tibie; durere ca de contuzie pe fața internă a mușchilor gastrocnemieni; durere sfâșietoare pe suprafața externă a gambei; apăsare pe maleola stângă; durere sfâșietoare în scobitura piciorului drept; junghiuri pe fața inferioară a călcâiului; tracțiune etc. pe fața inferioară a halucelui drept; diverse dureri; simptome musculare; durere crampiformă în toți mușchii etc.; durere sfredelitoare în cap, coapse etc.; durere ca de contuzie și oboseală.
• ( După ce a stat așezat ), Durere pe suprafața externă a ambelor coapse.
• ( Așezat, cu pieptul aplecat ), Junghiuri sub coastele scurte stângi; junghi fin în partea stângă a pieptului.
• ( În picioare ), Durere în frunte; apăsare în stomac; palpitații dureroase ale inimii; senzație ca de contuzie în regiunea lombară; durere paralizantă în regiunea lombară; durere în regiunea lombară dreaptă; crampă în eminența tenară; durerile din picioare; durere sfâșietoare în articulația genunchiului; durere ca de contuzie în călcâie; junghiuri ascuțite în degetele piciorului stâng; convulsii etc.; senzație ca și cum întregul corp ar fi zguduit.
• ( La călcare ), Junghiuri în călcâi.
• ( La scărpinat ), Arsură și mâncărime.
• ( Înaintea și în timpul scaunului ), Ciupire și durere tăioasă în abdomen.
• ( După scaun ), Borborisme în abdomen; senzație de furnicare în abdomenul inferior etc.
• ( La întindere și ținerea pieptului ), Durere de tracțiune în occiput.
• ( La întinderea și rotirea coapsei spre exterior ), Senzație tensivă în regiunea lombară dreaptă.
• ( La înghițire ), Uscăciunea palatului etc.
• ( La înghițirea în gol ), Scârțâit în urechi.
• ( La înghițirea salivei ), Senzație dureroasă în istmul bucofaringian.
• ( La strănut ), Junghiuri în regiunea sacrului; dureri pornind din regiunea inimii.
• ( La fumatul tutunului ), Eructații fără conținut etc.; tendință de a tuși.
• ( La atingere ), Durere în osul parietal; arsură în cantus; junghiuri în gât; durere în regiunea lombară dreaptă; durere între a opta și a noua vertebră dorsală; durere în mușchii extremităților; durere pe dosul mâinii drepte etc.; înțepături în policele stâng.
• ( La atingerea firelor de păr ), Apăsare pe oasele temporale etc.
• ( La fiecare mișcare de răsucire a corpului ), Creșterea caracterului dureros al coloanei vertebrale; durere violentă în coloana vertebrală etc.; durere în regiunea vertebrelor dorsale a opta și a noua.
• ( La întoarcerea capului înapoi și spre stânga ), Senzație ca de entorsă în gât etc.
• ( La dezbrăcare, seara ), Mâncărime arzătoare a picioarelor etc.
• ( La urinare ), Tracțiune în regiunea inghinală stângă; senzație de arsură.
• ( Când este contrariat ), Palpitații ale inimii.
• ( În timpul vărsăturii ), Senzație de corp străin în istmul bucofaringian.
• ( După vărsătură ), Senzație în globul ocular stâng ca și cum ar fi mărit.
• ( La mers ), Vertij; apăsare în stomac; junghiuri în pereții abdominali etc.; durere în regiunea inghinală stângă; dificultate la respirație; junghiuri punctiforme în piept; apăsare pe piept etc.; junghiuri în plămânul drept; durere pornind de pe laturile vertebrelor lombare; durere sfâșietoare în mușchii lombari; dureri paralizante în regiunea lombară; durere în sacru cu epuizare; epuizarea membrelor inferioare; durere în șold; senzație mușcătoare pe coapse; durere sfâșietoare în coapsa dreaptă; durere paralizantă în coapsa dreaptă; contracția flexorilor coapsei stângi; slăbiciune în genunchi; durere în genunchiul stâng; îndoire bruscă a genunchiului stâng; tracțiune în tibia stângă; durere în gamba dreaptă; durere în jurul ambelor glezne; durere în călcâi; senzație de tracțiune în piciorul drept etc.; dureri pe dosul piciorului stâng; durere sfâșietoare în tălpi.
• ( După ce merge prin cameră ), Durere ca de contuzie în extremități etc.; durere apăsătoare în partea inferioară a piciorului stâng.
• ( La urcarea scărilor ), Durere în articulația genunchiului drept; oboseală dureroasă a picioarelor.
• ( La urcarea unui delușor ), Transpirație abundentă etc.
• ( În patul cald ), Arsură în ambele labe ale picioarelor.
• ( La spălarea cu buretele ), Sensibilitatea coloanei vertebrale.
• ( După lucrul în grădină ), Durere de spate etc.
• ( În timp ce scrie ), Pâlpâiri înaintea ochilor; nesiguranța mâinii drepte; tremurul mâinilor.
• ( După scris ), Senzație de amorțeală etc. în al patrulea sau al cincilea deget al mâinii drepte etc.
• ( Când scrie aplecat sau în picioare ), Amorțirea mâinii.
• Ameliorare.
• ( Dis-de-dimineață ), Puls mai puțin intermitent.
• ( Dimineața, după trezire ), Durere în regiunea lombară etc.
• ( Înainte de prânz ), Dureri în tibia stângă.
• ( Spre dimineață ), Mâncărime violentă.
• ( Spre ora 4 P.M. ), Roșeața feței etc.
• ( În aer liber ), Vertij; tendință de a vărsa.
• ( La mersul în aer liber ), Obtuzitate a capului; senzație de epuizare.
• ( La scobirea cu degetul ), Mâncărime gâdilătoare în lobul urechii.
• ( La expirație ), Senzație ca de rană în nara stângă.
• ( După ce bea cafea ), Puls mai puțin intermitent etc.
• ( La eructații ), Apariția greței.
• ( La întinderea membrului ), Tracțiune și durere sfâșietoare în coapsa dreaptă.
• ( La eliminarea gazelor ), Durere apăsătoare etc. în stomac; senzație de ciupire în interiorul abdomenului; dureri abdominale.
• ( După eliminarea gazelor fetide ), Dureri în stomac etc.
• ( Culcat pe partea stângă ), Tensiune în tendoanele etc. regiunii lombare drepte.
• ( La meditație ), Vertij.
• ( La mișcare ), Durere în regiunea lombară; durere sfâșietoare în picioare; durerile din picioare; durere în genunchi; epuizare și slăbiciune etc.
• ( La mișcare continuă ), Durere în membre.
• ( Când observă durerea ), Senzație neplăcută, nedeslușită etc.
• ( După transpirația de dimineață ), Mâncărime în hipogastru.
• ( La apăsare ), Cefalee frontală; durere în frunte; durere în tâmpla stângă; dureri colicative în abdomenul inferior etc.; junghiuri în plămânul drept; durere între a opta și a noua vertebră dorsală.
• ( La ridicare ), Vuiet în urechi.
• ( După ridicare ), Arsură în ambele picioare etc.; dureri în tibie.
• ( În cameră ), Vertij.
• ( La frecare ), Mâncărime și apăsare în ochi.
• ( La scărpinat ), Durere deasupra sprâncenei stângi; junghi deasupra sprâncenei stângi.
• ( La scărpinarea cu un pieptene ascuțit ), Mâncărimea scalpului.
• ( În poziție șezândă ), Senzație neplăcută în anus etc.; rigiditate și durere în spate; crampă în eminența tenară; durere în șold.
• ( În picioare ), Durere pe fața internă a mușchilor gastrocnemieni.
• ( După un scaun abundent ), Cefalee.
• ( Când se gândește la altceva ), Vertij etc.
• ( La atingere ), Durere deasupra craniului; apăsare pe fața internă a mușchilor gastrocnemieni.
• ( La întoarcerea rapidă a capului ), Vertij.
• ( Vărsătură spontană ), Spasme etc.
• ( La mers ), Senzație surdă ca o durere în șolduri; durere sfâșietoare în jumătatea stângă a feselor; junghiuri în ambii genunchi; durere în jurul ambelor glezne etc.; durere în genunchi; tracțiune pe partea posterioară a piciorului stâng etc.; durere în tibie; dureri în tibia stângă; slăbiciune accentuată etc.; mâncărime în spațiul popliteu; arsură pe fața internă a coapsei; transpirație; transpirație abundentă.
• ( După un mers scurt, dar rapid ), Oboseală.
• ( După mers continuu ), Durere ca de contuzie în șoldul drept.
• ( La mersul pe teren drept ), Oboseală dureroasă a picioarelor.
• ( La căldura patului ), Dureri în oase etc.
• ( La spălarea corpului cu apă rece ), Durere în arcada sprâncenoasă etc.
• ( La vin ), Contracția ochiului etc.
• ( La ștergere ), Lipirea pleoapei.

NOTELE DR. HUGHES. Surse.

36 , Voigtel, prezentare generală a efectelor Agaricus; 37 , Murray, idem; 40 , Pharm. Lex.; și 41 , Lerger, inaccesibil; S. 48, negăsit; S. 70, persoanele vârstnice rămân în stare de stupoare după ce intoxicația a trecut; S. 2267. după ce și-au băut propria urină eliminată în timpul intoxicației; S. 2309, reacția de după intoxicație.

• Câteva simptome fără trimiteri provin din rezumatul austriac. -T. F. A.

SUPLIMENT: AGARICUS.

Agaricus muscarius.

Sursă.

49 , E. W. Berridge, M.D., N. Y. Journ. of Hom., vol. ii, p. 460 Dna ---a luat 99m. (Fincke).

• A resimțit somnolență, cu intermitențe, în cursul zilei.