Arum Triphyllum

Coriză; acridă, fluidă; nări excoriate. Nasul pare înfundat în pofida secreției apoase (compară cu Am. c., Samb., Sinap.); strănut < noaptea. Secreție acridă, sanioasă, care excoriază interiorul nasului, aripile nazale și buza superioară (Ars., Cepa). Își zgândăre neîncetat nasul până când sângerează; scormonește cu degetul partea laterală a nasului. Își zgândăre buzele până când sângerează; colțurile gurii dureroase, crăpate, sângerânde (cu tendință malignă, Cund.); își roade unghiile până când degetele sângerează. Pacienții zgândăresc și scormonesc suprafețele excoriate, sângerânde, deși sunt foarte dureroase; țipă de durere, dar continuă să le scormonească (în difterie, scarlatină, febră tifoidă). Copiii refuză mâncarea și băutura din cauza durerii gurii și gâtului (Mer.); nu pot dormi. Salivă abundentă, acridă, care corodează mucoasa; limba și cavitatea bucală excoriate și sângerânde. Afonie: completă, după expunerea la vânturi din nord-vest (Acon., Hep.); de la cântat (Arg. n., Caust., Phos., Sel.). Durere în gât la clerici; voce răgușită, nesigură, imposibil de controlat, care se schimbă continuu; mai rău de la vorbit, rostirea unui discurs sau cântat; oratori, cântăreți, actori. Descuamare în lambouri mari, pentru a doua sau a treia oară, în scarlatină. Scarlatină cu tablou de febră tifoidă, cu apatie, excreție urinară redusă sau suprimată; amenințare de uremie. Starea dureroasă a gurii și nasului constituie un indiciu călăuzitor în scarlatina malignă și difterie.

Relații. – Util: după Hep. și Nit. ac. în tusea uscată, răgușită, crupală; după Caust. și Hep. în răgușeala și surditatea matinale și în scarlatină. Nu trebuie administrat în potențe joase și nici repetat frecvent, deoarece adesea urmează efecte nefavorabile. – Dr. L. Potențele mai înalte sunt cele mai rapide și eficace.