Stejar otrăvitor sau iederă otrăvitoare. Anacardiaceæ.

Patogenezi realizate de Hahnemann și experimentatorii săi, R. A. M. L, vol. 2, p. 357 ; Helbig, Heraclides, vol. 1, p. 53 ; Robinson, Br. J. of Hom., vol. 25, p. 330 ; Joslin, Am. Hom. Rev., vol. 1, p. 553 ; Berridge, N. A. J. of Hom., N. S., vol. 3, p. 501 ; precum și numeroase patogenezi involuntare prin contactul cu planta sau prin expunerea la emanațiile acesteia, vezi Allen's Encyclopædia, vol. 8, p. 330 .

AUTORITĂȚI CLINICE.

Melancolie , Sorge, A. H. Z., vol. 93, p. 109 ; Tulburare mintală , Hartlaub, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 44 ; Teama de a fi otrăvit , Dulac, Hom. Cl., vol. 3, p. 75 ; Vertij , Goullon, A. H. Z., vol. 88, p. 132 ; Cefalee , Stens, A. H. Z., vol. 91, p. 188 ; Migrenă , Hs., A. H. Z., vol. 109, p. 207 ; Meningită , Sturm, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 128 ; Erupție pe cap și ozenă , Pulte, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 398 ; Iridocoroidită , Norton, Raue's Rec., 1874, p. 80, din N. Y. J. H., March, 1873, p. 30 ; Opacitate corneană , Stens, Raue's Rec., 1875, p. 58, din A. H. Z., vol. 89, p. 156 ; Oftalmie : reumatică, catarală, scrofuloasă, exantematică-scrofuloasă, erizipelatoasă , Kammerer, Schelling, Gross, Nehrer, Thorer, Lichtenfels, Lobethal, Mschk., B. J. H., vol. 6, pp. 517-23, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 239 ; Conjunctivită , B., Med. Inv., vol. 6, p. 204 ; Ptoză, Le Beau, N. A. J. H., vol. 19, p. 572 ; Tumefacție sub ochi , Munroe, Mass. Trans., vol. 4, p. 374 ; Afecțiune oculară , Martin, Hom. Cl., vol. 4, p. 149 ; Buchner, B. J. H., vol. 2, p. 209 ; Epistaxis , Gross, Ng., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 414 ; Nevralgie facială , Schrön, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 189 ; B. J. H., vol. 11, p. 299-301 ; Difteria buzelor , Nichol, T. H. M. S. Pa., 1887, p. 279 ; Parotidită , Fielitz, Hirsch, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 374 ; Reumatismul maxilarului inferior , Von Tagen, Hom. Cl., vol. 3, p. 142 ; Durere de dinți , Hartman, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 474 ; Durere în gât , Baylies, Hom. Cl., vol. 1, p. 219 ; Esofagită , Griesselich, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 540 ; Durere în hipocondrul drept , Kirkpatrick, Hah. Mo., vol. 10, p. 167 ; Durere abdominală , Berridge, Hom. Phys., vol. 8, p. 554 ; Colică , Hegewald, A. H. Z., vol. 113, p. 31 ; Physconia peritonealis , (3 cazuri), Gauwerky, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 728 ; Enterită , Kirsch, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 356 ; Catar intestinal , Molin, B. J. H., vol. 32, p. 696 ; Hernie , Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 384 ; Diaree , Martin, Hom. Cl., vol. 1, p. 137 ; Mann, Hom. Rev., vol. 16, p. 482 ; Diaree cronică , Madden, B. J. H., vol. 28, p. 717 ; Dizenterie , Bowie, T. H. M. S. Pa., 1886, p. 154 ; Smith, U. S. M. and S. Jour., Oct., 1870, Raue's Rec., 1872, p. 145 ; Pröll, A. H. Z., vol. 113, p. 186 ; Fisură anală , Macfarlan, Hom. Cl., vol. 4, p. 73 ; Boala Bright (2 cazuri), Bürkner, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 524 ; Slăbiciunea vezicii urinare , Jacobi, B. J. H., vol. 33, p. 548 ; Incontinență urinară , Sonnenberg, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 45 ; Dificultate la urinare , Diez, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 386 ; Metastazarea oreionului la testicul , Fisher, Bib. Hom., vol. 8, p. 140 ; Edemul scrotului și penisului , Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 62 ; Tumoră ovariană , Chauvet, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 65 ; Prolaps uterin , Southwick, T. A. I. H., 1888, p. 411 ; Polip uterin , Cuntz, Raue's Rec., 1873, p. 169, din I. H. Pr., 2, p. 60 ; Metroragie , Kershaw, Org., vol. 3, p. 368 ; Amenoree , Thorer, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 252 ; Utilizare în dismenoree , Gorton, Hah. Mo., vol. 7, p. 513 ; Gripă , Hooper, A. J. H. M. M., vol. 9, p. 128 ; Payne, N. E. M. G., vol. 4, p. 232 ; Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 48 ; Tuse , Miller, Hah. Mo., vol. 7, p. 403 ; Durere toracică , Gregg, Griggs Ill. Rep. (R. radicans), p. 96 ; Hemoptizie , Diez, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 224 ; Pneumonie , Gross, Diez, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 330 ; Sherbino, Hom. Phys., vol. 7, p. 120 ; Utilizare în ftizie , Payne, N. E. M. G., vol. 6, p. 167 ; Nevroză cardiacă , Pellicer, Raue's Rec., 1875, p. 130, din El. Crit. Med., June, 1874 ; Afecțiune cardiacă , Cochran, Hah. Mo., vol. 6, p. 397 ; Tumefierea ganglionilor gâtului , Guernsey, M. I., vol. 3, p. 281 ; Iritație spinală , Miller, T. H. M. S., Pa., 1885, p. 181 ; Dittrich, Raue's Rec., 1873, p. 189, din A. H. Z., 85, 78 ; Lumbago , Drysdale, B. J. H., vol. 1, p. 36 ; Brewster, Hah. Mo., vol. 10, p. 14 ; Greenleaf, A. H. O., vol. 10, p. 258 ; Glover, Hom. Phys., vol. 8, p. 618 ; Afecțiune a spatelui , Wesselhœft, Hom. Cl., vol. 3, p. 61 ; Martin, Hom. Cl., vol. 4, p. 149 ; Întinderea umărului , Stens, A. H. Z., p. 85, vol. 189 ; Arsură în mână și braț , Hesse, A. H. Z., vol. 112, p. 68 ; Durere la încheietura mâinii , Smith, Hom. Cl., vol. 1, p. 125 ; Întinderea încheieturii mâinii, întinderea policelui , Gallupe, M. I., vol. 6, p. 442 ; B. J. H., vol. 24, p. 309 ; Negi pe mâini , Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 311 ; Leziune a șoldului , Gallupe, B. J. H., vol. 24, p. 308 ; M. I., vol. 6, p. 442 ; Inflamația articulației șoldului , Hiller, N. A. J. H., vol. 26, p. 375 ; Coxalgie , Weber, A. H. Z., vol. 89, p. 123 ; Sciatică , Villers, B. J. H, vol. 11, p. 146 ; din Hom. Vierteljahrsch., vol. 2, p. 425 ; Bürkner, A. H. Z., vol. 111, p. 109 ; Gordon, Hom. Cl., vol. 4, p. 29 ; Pratt, M. I., vol. 4, p. 132 ; Seip, T. H. M. S. Pa., vol. 2, p. 269 ; Martin, Hom. Rec., vol. 3, p. 69 ; Carter, Hom. Rec., vol. 3, p. 165 ; Peck, Org., vol. 3, p. 376 ; Ischias , Hendrichs, A. H. Z., vol. 109, p. 126 ; Roberts, A. O., vol. 4, p. 237 ; Sciatică reumatică , Hughes, B. J. H., vol. 22, p. 238 ; hydarthros genu , Sulzer, Raue's Rec., 1874, p. 256, din A. H. Z., vol. 87, p. 84 ; Gonagra , Hartmann, B. J. H., vol. 12, p. 294 ; Tumefierea articulațiilor genunchilor , Klauber, A. H. Z., vol. 112, p. 140 ; Tumefacție în spațiul popliteu , Miller, Hah. Mo., vol. 10, p. 163 ; Tumefacție albă a genunchiului , Thomas, A. H. Z., vol. 106, p. 46 ; Supurația genunchiului , Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 289 ; Dureri la nivelul picioarelor , Goodno, Hom. Cl., vol. 3, p. 140 ; Ulcer pe picior , Brewster, Hom. Phys., vol. 8, p. 267 ; Entorsa gleznei , Helmuth, N. Y. J. H., vol. 2, p. 272 ; Tumefierea piciorului , E. R. S., Hom. Cl., vol. 1, p. 198 ; Transpirație fetidă a picioarelor , Gorton, U. S. M., and S. J., vol. 9, p. 13 ; Inflamație cronică a articulațiilor , Sircar, Calcutta Jour., vol. 2, p. 220 ; Erupție pe membre , Norton, Hah. Mo., 1875, Times Ret., 1875, p. 135 ; Isterie , Schrön, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 288 ; Coree , Wesselhœft, Mass. Trans., vol. 4, p. 363 ; Epilepsie , Sircar, Calcutta Jour., vol. 1, p. 458 ; Neliniștea picioarelor , Rushmore, Org., vol. 3, p. 356 ; Pierderea coordonării la nivelul picioarelor , Searle, Hom. Cl., vol. 1, p. 101 ; Paraplegie , Smith, N. Y. St. Tr., 1869, p. 519, Raue's Rec., 1871, p. 192 ; Paralizie ,

Rau, Payr, Ægidi, Valenti, Schelling, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 476 ; Pareză , Sorge, Fischer, Schoff, B. J. H., vol. 33, p. 548 ; Peters, N. A. J. H., vol. 4, p. 349 ; Impotență funcțională reumatică , Bolle, B. J. H., vol. 25, p. 661 ; Paralizie reumatică , Hughes, B. J. H., vol. 28, p. 793 ; Paralizie agitantă , Payr, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 479 : Febră intermitentă , Müller, Gross, Battmann, Mschk, B. in D. Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 979 ; A. H. Z., vol. 107, p. 148, Elb., A. H. Z., vol. 110, p. 11 ; Skeels, Hah. Mo., vol. 2, p. 493 ; Mann, Hom. Rev., vol. 16, p. 483 ; Pearson, M. I., vol. 5, p. 433 ; Hills, Med. Inv., vol. 7, p. 583 ; Miller, Org., vol. 1, p. 324 ; Martin, Org., vol. 2, p. 108 ; Ayres, Org., vol. 2, p. 117 ; Sarchet, Org., vol. 2, p. 135 ; Febră catarală , Mann, Hom. Rev., vol. 16, p. 482 ; Febre reumatice , Kunkel, Raue's Rec., 1874, p. 251, din J. Pr., 1873, p. 237 ; Febră tifoidă , Dunham, Hom. Rev., vol. 15, p. 148 ; (5 cazuri), Wurmb & Caspar, B. J. H., vol. 12, pp. 13-23 ; Reumatism , Dixon, B. J. H., vol. 28, p. 383 ; Sorge, B. J. H., vol. 33, p. 549 ; H. H., Hom. Cl., vol. 1, p. 13 ; Hall, Hom. Rev., vol. 16, p. 485 ; Hupfield, T. A. I. H., 1880, p. 224 ; Smith, Med. Inv., vol. 4, p. 277 ; Reumatism inflamator , Baxter, Proc. H. M. S., Ohio, 1874, p. 110 ; Anasarcă , Weber, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 354 ; Newton, Hom. Rev., vol. 14, p. 340 ; Searle, A. H. O., vol. 6, p. 225 ; Hidropizie , Hesse, Hom. Phys., vol. 7, p. 25 ; Furuncule , Mooers, Am. Hom., vol. 1, p. 215 ; Furuncule și abcese , Chamberlain, N. E. M. G., vol. 12, p. 107 ; Carbuncul , Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 194 ; Indurația ganglionilor , Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 410 ; Nodozități sifilitice , Peters, N. A. J. H., vol. 4, p. 535 ; Sifilis secundar , Berridge, Hah. Mo., vol. 10, p. 78 ; Erizipel , Holeczek, Gross, Bethmann, Goullon, Kapper, Schwarze, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 147 ; Berridge, Hah. Mo., vol. 9, p. 344 ; Brewster, Hah. Mo., vol. 10, p. 14 ; W. J. B., A. J. H. M. M., vols. 2, p. 265 ; Payne, N. E. M. G., vol. 4, p. 235 ; Inflamație erizipelatoasă , Walker, Med. Inv., vol. 5, p. 323 ; Erizipel bulos , Goullon, N. A. J. H., vol. 4, p. 547 ; Herpes zoster (2 cazuri), Burnett, Raue's Rec., 1874, p. 291, din H. W., vol. 8, p. 37 ; Blake, B. J. H., vol. 30, p. 119 ; Zona zoster , Russell, B. J. H., vol. 30, p. 119 ; Hawley, Hom. Phys., vol. 5, p. 168 ; Eritem nodos , Newton, Hom. Rev., vol. 15, p. 212 ; Urticarie , Kent, Hom. Phys., vol. 4, p. 262 ; Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 200 ; Eczemă , Blake, B. J. H., vol. 30, p. 118 ; Elb, A. H. Z., vol. 111, p. 164 ; Hedges, U. S. M. and S. J., vol. 8, p. 441 ; Eczema rubrum, Eczema impetiginoides, Arcularius , N. A. J. H., vol. 20, p. 145-6 ; Crusta lactea , Hooper, A. J. H. M. M., vol. 9, p. 128 ; Psoriazis , Preston, Org., vol. 3, p. 373 ; Purpură , Müller, H. in F., Rückert, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 206 : Erupții cronice , Stapf Jahr, Trinks, Lindner, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 256 ; Erupție pruriginoasă , Stowe, Org., vol. 2, p. 220 ; Scarlatină , Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 63 ; Farrington, Hah. Mo., vol. 7, p. 378 ; Rujeolă , Goullon, B. J. H., vol. 30, p. 587, din A. H. Z., Jan., 1872 ; Variolă , Mayrhofer, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 114 ; Intoxicație cu Rhus , Miller, T. H. M. S. Pa., 1886, p. 152.

PSIHIC [1]

Distragere a atenției ; uitare ; dificultate de înțelegere, nu-și poate aminti evenimentele recente ; își amintește cu dificultate lucruri și nume.

Lâncezeală mintală, nu poate menține o idee.

Stupoare, cu furnicături în cap și dureri în membre, >. la mișcare.

Iluzii ale imaginației ; viziuni.

Delir liniștit, blând, crede că hoinărește pe câmpuri sau că muncește din greu.

Vorbire incoerentă ; răspunde în grabă sau cu reticență, gândirea pare dificilă ; răspunde corect, dar lent.

Anxietate, timiditate ; < la amurg ; își schimbă neliniștit locul ; vrea să treacă dintr-un pat în altul.

Temător, anxios și tremurător.

Anxietate inexprimabilă, cu apăsare la inimă și durere sfâșietoare în regiunea lombosacrată.

Teamă intensă noaptea ; nu poate rămâne în pat.

Anxietate : în timp ce ședea, a fost nevoită să se țină de ceva, deoarece, din cauza durerilor pulsatile și de tracțiune din membre, nu credea că se poate susține ; și teamă, ca și cum ar fi vrut să-și ia viața ; cu pierderea puterii, ca și cum ar urma să moară.

Teamă și disperare din cauza gândurilor triste de care nu putea scăpa.

Teamă : că va muri ; cu neliniște și suspine ; de a fi otrăvit.

Iritabil ; proastă dispoziție generală.

Morocănos, deprimat ; izbucnește ușor în plâns.

Nerăbdătoare și iritată de orice fleac ; nu suportă să i se vorbească.

Descurajare profundă, cu prostrație ; înclinație spre plâns, mai ales seara, cu dorința de singurătate.

Dezgust față de viață : gânduri de sinucidere ; vrea să se înece ; cu teamă de moarte ; cu dorința de a muri, fără tristețe.

Deprimare și descurajare și nemulțumire față de lume, seara.

Tristețe; începe să plângă fără să știe de ce.

Melancolie, proastă dispoziție și anxietate, ca și cum s-ar întâmpla o nenorocire sau ca și cum ar fi singură și totul în jurul ei ar fi mort și nemișcat ori ca și cum ar fi fost părăsită de un prieten apropiat; < în casă, > când merge în aer liber.

Melancolie după suprimarea menstruației prin spaimă și tristețe; mare neliniște și angoasă, ca și cum ar fi comis o crimă sau ca și cum ar crede că o calamitate cumplită este iminentă; aceste trăiri o făceau să se mute dintr-un loc în altul; nu se putea odihni liniștită noaptea în pat; era lipsită de somn și de orice dorință de a trăi; durere ușoară în tâmple; puțin vertij; cap rece; foarte deprimată sufletește; vorbea foarte puțin.

Neliniște și anxietate în regiunea inimii, ca și cum ar fi comis o crimă sau ca și cum i-ar fi rezervată o mare nenorocire; este împinsă să se mute dintr-un loc în altul; lipsită de somn și de orice dorință de a trăi; mereu deprimată, vorbește puțin, fără poftă de mâncare, uneori eructații care ameliorează; vertij ușor și durere în tâmple. θ Amenoree provocată de spaimă.

După spaimă, senzație de greutate în frunte; o săptămână mai târziu, i-a spus mamei sale să nu se uite la ea; părea neîncrezătoare și nu dorea să vadă pe nimeni; a venit alergând de pe stradă și a spus că oamenii se uitau la ea; stătea liniștită, singură; ochii îi erau tulburi, evita lumina; de atunci, simptomele au revenit de trei ori, durând câte șase săptămâni; de această dată, opt săptămâni, simptomele fiind ca înainte, dar fără acuzele oculare; plânge fără motiv, își imaginează că oamenii o critică deoarece nu câștigă nimic, se comportă copilărește; greutate a capului când capul se află într-o poziție joasă; pulsații în tâmpla pe care stă culcată; în urma răcirii, diaree; în ultima săptămână, tușea când stătea culcată, cu junghiuri în epigastru; mâini și picioare reci; scaune frecvente.

SENZORIU [2]

Vertij: și obtuzitate a capului; ca și cum ar fi intoxicat când se ridică din pat; cu senzație de frig și presiune în spatele ochilor; la vârstnici, < când se ridică din poziția culcată, când se întoarce sau se apleacă; atunci când stă în picioare sau merge; în timp ce stă culcat.

Slăbiciune a capului; ori de câte ori își întorcea capul, își pierdea complet cunoștința; când se apleca, i se părea că nu se va mai putea ridica niciodată.

Cap confuz și greoi.

Obtuzitate a capului: presiune în tâmpla dreaptă și, imediat deasupra și în spatele orbitei drepte, o apăsare în jos ca produsă de o greutate; lipsă de înclinație pentru activitate literară; și senzație de intoxicație, dimineața; ca și cum ar fi intoxicată în timp ce stă așezată, iar la ridicare, amețeală atât de mare, încât i se părea că va cădea înainte și înapoi.

Greutate și obtuzitate a capului la mișcarea ochilor; doare chiar și globul ocular.

Capul atât de greu, încât era obligată să-l țină drept pentru a ușura greutatea care apăsa înainte, în frunte.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Arsură în frunte când merge.

Senzație ca de scândură legată strâns peste frunte.

Durere în tâmpla stângă și regiunea orbitală, apărând zilnic timp de trei luni și durând până seara; provocată de udare; > prin mișcare rapidă.

Creierul pare desprins când pășește sau își scutură capul.

Senzație de clătinare și zdruncinare în creier; fiecare pas zguduie creierul.

Durere ca și cum creierul ar fi sfâșiat, < la mișcarea ochilor.

Cefalee: stupefiantă, cu zumzet; < când stă așezat sau culcat, la frig, dimineața, de la bere; > de la căldură și mișcare; trebuie să stea culcat; revine la cea mai mică supărare; imediat după masă.

Junghiuri în cap, extinzându-se spre urechi, rădăcina nasului și oasele malare, cu durere de dinți.

Senzația că părțile ar fi înșurubate împreună în mușchii regiunii posterioare a capului.

Durere surdă, începând în occiput, extinzându-se spre vertex și de acolo spre frunte, unde atinge un grad insuportabil de intensitate; uneori, vărsături bilioase care ameliorează durerea, dar epuizează pacienta; durerea începe dimineața, durează până la ora 5 P. M. și este deosebit de intensă după ora 3, > prin mers rapid în aer liber; paroxisme în fiecare săptămână. θ Migrenă.

Crize periodice de cefalee; durere îndeosebi în regiunea posterioară a capului, atât de intensă, încât nu poate vorbi și trebuie să stea la pat timp de 24 de ore, interval în care nu vorbește, nu mănâncă și nu bea; cea mai mică supărare sau cel mai mic efort în aer liber, îndeosebi dacă în același timp se distra, provoca o criză în ziua următoare. θ Isterie.

Cefalee occipitală; mușchii dor ca de rană, > prin mișcare și căldură; provocată de curent de aer, umezeală sau de cauze interne, ca în febra tifoidă.

Cefalee în occiput, > prin aplecarea capului pe spate.

Furnicături dureroase în cap, îndeosebi în occiput.

Durere surdă la nivelul protuberanțelor occipitale.

Aflux de sânge la cap, cu zumzet, furnicături și pulsații; față lucioasă și roșie; se mișcă neîncetat, cu neliniște.

Meningită în febre exantematice sau după udare; furnicături în membre; febră mare; neliniște.

Timp de două zile, pierdere completă a cunoștinței; extremitățile dreaptă superioară și inferioară paralizate; puls rapid, tremurător, abia perceptibil; eliminare involuntară a urinei; respirație foarte ușoară, cu gemete frecvente; aspect cadaveric; tumefiere edematoasă a pleoapelor; corp rece la atingere. θ Meningită.

Meningită cerebrospinală; anxietate, neliniște, stupefacție, vertij; plenitudine și durere ca de contuzie în cap, extinzându-se spre urechi; sângerare din urechi și nas; tuse uscată, eventual cu spută sangvinolentă; durere de spate ca de scrântire; dureri sfâșietoare, tensionante, cu rigiditatea mușchilor și articulațiilor; vise vii; diverse erupții.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Cap dureros la atingere, sensibil și dureros ca un furuncul.

Scalp sensibil, < pe partea pe care nu stă culcat, când se încălzește în pat, la atingere și la pieptănarea părului.

Dureri violente, sfâșietoare și de tracțiune în periostul oaselor craniene; < în repaus și pe vreme rece, umedă și furtunoasă; > prin învelirea călduroasă a capului și prin căldură uscată și mișcare.

Cefalee ca și cum țesuturile occipitale ar fi înșurubate împreună.

Predispoziție la răcire când capul este udat.

Erizipel vezicular al scalpului, trecând de la stânga la dreapta.

Prurit mușcător pe scalp, frunte, față și în jurul gurii, cu erupție de papule asemănătoare urticariei.

Cruste groase pe întregul scalp păros, de sub care se scurge puroi verzui; prurit intens noaptea sub cruste; părul este ros.

Erupție pe cap, care roade țesuturile învecinate, cu prurit violent noaptea; scurgere de puroi verzui din nara dreaptă; nara stângă excoriată, cu eliminare de mucus sangvinolent la suflarea nasului.

Erupție supurată, umedă, formând cruste groase, cu miros fetid; prurit < noaptea; părul este ros; se extinde până la umeri. θ Eczemă umedă a scalpului.

Herpes uscat pe scalpul păros.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Aversiune față de lumină; afecțiuni scrofuloase.

Vedere extrem de confuză.

Întunecarea vederii; senzație ca de văl înaintea ochilor.

Pleoape roșii, tumefiate, edematoase, îndeosebi cele superioare, și închise spasmodic, cu valuri abundente de lacrimi fierbinți la deschiderea lor; tumefiere saciformă a conjunctivei; secreție mucoasă, purulentă, galbenă; tumefiere în jurul ochilor; durere arzătoare în ochi, cu fotofobie intensă; junghiuri în ochi și tâmple, cu vertij; pleoapele nu pot fi deschise; < seara; durere apăsătoare și arzătoare în ochiul drept, atât de intensă, încât nu putea suporta cea mai ușoară atingere; copilul stă neîncetat culcat cu fața în jos, cu mâinile la cap; cap fierbinte și față roșie. θ Iridocoroidită.

Dl S., æt. 66, diateză reumatică; i se extirpase o cataractă prin extracția liniară modificată a lui Græfe; în a doua noapte după operație, dureri ascuțite în ochi, neliniște, febră și sete; pleoapa superioară edematoasă, pleoapele strâns închise, iar la deschidere urma un val abundent de lacrimi fierbinți; chemozis, tulburarea umorii apoase, supurație incipientă. θ Irido-choroiditis suppurativa traumatica.

D-ra D., æt. 18; fusese efectuată discizia capsulei rămase după extracția cataractei; greață, vărsături; ora 1 A. M., durere ascuțită, fulgerătoare în ochi, pleoape închise spasmodic, edematoase, lăcrimare fierbinte abundentă la deschidere, fotofobie, chemozis.

Irită: fie de origine reumatică sau traumatică, fie prin expunere la umezeală; inflamația se poate extinde la coroidă și o poate interesa; durerile străbat ochii spre regiunea posterioară a capului, < mai rău noaptea; flux abundent de lacrimi fierbinți la deschiderea ochilor; în unele cazuri, inflamația poate evolua spre supurație la subiecții reumatici sau gutoși; supurativă sau când sunt interesate corpul ciliar și coroida, îndeosebi dacă este de origine traumatică.

Midriază prin expunere la frig și umezeală.

Pustule și ulcere superficiale pe cornee, cu fotofobie intensă; conjunctivă foarte roșie, până la chemozis.

Supurația corneei, îndeosebi când survine în urma extracției cataractei.

Complet orb; corneea plină între lamelele sale cu un exsudat gros, albicios; iris deformat; iridectomia fără rezultat; predispus la erizipel facial; apa rece suprimase erupția; de atunci, vedere slabă, treptat orbire totală, până la ameliorare. θ Opacitatea corneei.

Keratoinită, îndeosebi dacă are caracter reumatic, provocată de atmosferă rece și umedă.

Glaucom.

Celulită orbitară.

Durere în globul ocular drept, de o asemenea intensitate, încât nu putea suporta nici măcar o atingere ușoară; roșeața scleroticii și apariția a numeroase vase de sânge; cornee tulbure, sensibilitate mare la lumină; irisul ochiului afectat, care în starea sa naturală era albastru, este acum verde, marginea pupilară nu este bine delimitată, pupila însăși nu se mișcă atunci când este expusă la lumină, cristalinul părea tulbure, ca afumat; o erupție de papule și pustule roșii pe nas și obraz se intensifica pe măsură ce funcția ochiului scădea și invers; o durere arzătoare și sfâșietoare în vecinătatea ochiului bolnav, < dimineața și noaptea, lipsind pacienta de odihnă și somn.

Prurit în ochi la solicitarea vederii.

Durere surdă sau apăsătoare în ochi.

Senzația că ochiul stâng era enorm de umflat și mărit, deși în realitate nu era astfel.

Dureri ascuțite pornesc din ochi și pătrund în cap.

Usturime ca de ceva ascuțit și iritant în ochiul drept.

Usturime în ochi; pleoape lipite dimineața.

Tracțiune și sfâșiere în regiunea sprâncenelor și în oasele malare.

Ochii sunt închiși, foarte tumefiați și inflamați.

Conjunctivită acută după udare.

Fotofobie intensă, lăcrimare abundentă și iritantă dimineața și în aer liber; obrazul de sub ochi presărat cu papule roșii; pleoape închise spasmodic.

Inflamație violentă a ochiului drept. θ Conjunctivită.

Tumefiere saciformă a conjunctivei, cu secreție purulentă galbenă.

Ochi roșii și lipiți dimineața.

Oftalmie catarală; pleoape tumefiate și complet închise, de sub care se scurgea din când în când mucus purulent; la încercarea de a deschide pleoapele, se revărsa o cantitate de lichid apos, iar conjunctiva care acoperea pleoapele era laxă, tumefiată, proemina printre pleoape și împiedica vizualizarea globului ocular.

Oftalmie artritică, provocată de lucrul în apă sau de udare, cu durere sfâșietoare în ochi, îndeosebi noaptea.

Oftalmie scrofuloasă; flictene pe cornee și în jurul ei; fotofobie intensă; pleoapele sunt afectate și închise spasmodic; puroiul galben țâșnește când sunt depărtate forțat; dureri < noaptea.

Oftalmie scrofuloasă; ochiul drept afectat; fotofobie nu prea intensă; pleoape ușor tumefiate; pe cornee, un mic ulcer scrofulos înconjurat de fascicule de vase.

Oftalmie scrofuloasă, cu flictene pe marginea corneei ochiului stâng; durerea și fotofobia nu sunt foarte intense; erupție scrofuloasă în interiorul nasului, care era foarte tumefiat.

Conjunctiva ochiului stâng foarte roșie și presărată cu mici ulcere; fotofobie intensă; lăcrimare frecventă; erupție în spatele urechilor și sub scalp, cu exsudație abundentă. θ Oftalmie scrofuloasă.

Inflamație violentă a globului ocular; două ulcerații cu aspect murdar pe corneea ochiului stâng, cât semințele de cânepă; fotofobie intensă; cruste groase în jurul aripilor nasului și la comisurile gurii. θ Oftalmie scrofuloasă.

Oftalmie scrofuloasă; fotofobie excesivă, copilul stă culcat toată ziua cu fața sprijinită pe podea; agitație continuă, pierderea apetitului; emaciere.

Ochiul drept înconjurat de o tumefacție edematoasă, de la marginea orbitei până la aripile nasului; ochii ușor înroșiți, lăcrimoși ziua, lipiți noaptea; copilul își freacă necontenit ochii, este agitat și nu doarme. θ Oftalmie erizipelatoasă.

Conjunctivită granuloasă; < la ochiul drept; greutate a pleoapelor; < pe vreme furtunoasă, cu panus.

Oftalmia nou-născuților; pleoape roșii, tumefiate edematos și închise spasmodic; agitație noaptea.

Dureri oculare la mișcarea sau rotirea globilor oculari.

Paralizia oricăruia dintre mușchii globului ocular, survenită în urma reumatismului, a expunerii la frig sau a udării picioarelor.

Arsură în cantusul intern al ochiului drept.

Ochi care lăcrimează; aspect tulbure al ochilor.

Epiforă de lungă durată, cu o aparentă strictură a canalului lacrimal.

Inflamația pleoapelor; pleoape foarte tumefiate.

Pleoapa superioară dreaptă foarte tumefiată, tare; durerile < între orele 5 și 7 P. M.; plimbarea nu ameliorează; când își mișcă ochiul, simte ca și cum s-ar mișca în jur o bilă tare; dureri arzătoare, pruriginoase și fulgerătoare în jurul pleoapei; < la aer rece.

Erizipel al pleoapelor, uneori de origine traumatică; lăcrimare abundentă, închiderea spasmodică a pleoapelor.

Pleoape edematoase sau erizipelatoase, cu vezicule apoase răzlețe; glande meibomiene mărite, cilii cad.

Tumefacție edematoasă, erizipelatoasă a pleoapelor și feței, cu mici vezicule apoase răspândite pe suprafață și dureri de tracțiune în obraz și cap.

Pleoapele au aspect roșu și înflăcărat, ca în erizipel, și prezintă prurit intens.

Arsură violentă, prurit și înțepături în pleoapele tumefiate.

Blefarită necomplicată, mai ales în forma acută, cu tendință la formarea unui abces; pleoape intens edematoase, lăcrimare abundentă cu durere; < noaptea, > prin aplicații calde.

Edem simplu al pleoapelor.

Pleoapele au un aspect asemănător unor vezici, fiind închise din cauza tumefacției mari.

Pleoape tumefiate edematos, secreție seroasă abundentă, acră, care corodează părțile învecinate. θ Blefarită.

Inflamație cronică a pleoapelor; aspect pufos al pleoapelor și feței; glande meibomiene mărite; căderea cililor; prurit și usturime în pleoape; senzație de uscăciune a ochilor; arsură în cantusul intern; lăcrimare acră dimineața și în aer liber sau lăcrimare continuă și abundentă, care poate fi acră sau nu.

Laxitatea pleoapelor, cu aspect pufos al acestora și față fierbinte, congestionată.

Greutate și rigiditate a pleoapelor, ca într-o paralizie, ca și cum pleoapele s-ar mișca greu.

Ptoza pleoapei drepte la o fetiță, æt. 5, observată pentru prima dată când avea cinci zile; ori de câte ori

voia să deschidă ochiul pentru a privi ceva, își deschidea involuntar larg gura, ceea ce îi dădea un aspect caraghios.

Ptoză, precum și paralizia mușchilor globului ocular, în urma expunerii la frig sau umezeală; la un pacient reumatic.

Pleoape aglutinate de mucus purulent, dimineața.

Erupție pe pleoapa inferioară stângă; inflamația conjunctivei; arsură și zvâcniri dureroase în partea afectată.

O tumefacție roșie, tare, ca un urcior, pe pleoapa inferioară, spre cantusul intern, cu durere apăsătoare, care durează șase zile.

Urcioare pe pleoapele inferioare.

Simptome ale pleoapelor dependente de inflamația structurilor mai profunde.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Hipoacuzie, în special pentru vocea umană.

Otalgie, cu pulsații în ureche noaptea.

Secreție de puroi sanguinolent, excoriantă, din ureche, în inflamația acută.

Inflamație erizipelatoasă, veziculară, a urechii externe și interne, cu otalgie excesivă.

Tumefacție inflamatorie a glandelor de sub urechi. θ După scarlatină.

Lobul urechii stângi tumefiat.

Parotidită pe partea stângă; mai ales cu supurație. θ Scarlatină.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Pierderea mirosului.

Epistaxis: frecvent; la aplecare; dimineața; noaptea; sânge coagulat; în timpul defecației sau la efort; în tifos, cu o oarecare ameliorare.

Strănut spasmodic.

Încetarea bruscă a tusei, urmată de strănut extrem de violent, toată noaptea; dimineața, fața roșie, tumefiată, nu poate vorbi din cauza strănutului; arată spre cap și abdomen. θ Gripă.

Uscăciunea și obstrucția nasului.

Senzație ca de rană în nări.

Secreție nazală: de mucus gros, galben; de mucus nazal fără coriză; de puroi verde, fetid; de ihor galben, cu glande cervicale tumefiate; fierbinte și acră, din nări.

Arsură fierbinte sub nara stângă, astfel încât aerul expirat prin ea părea fierbinte.

Tumefacția nasului.

Vârful nasului roșu și sensibil; nasul doare în interior ca o rană.

Aspect pufos al nasului.

Vezicule febrile și cruste sub nas.

Eczemă pe ambele părți, sub nas; nas tumefiat, sângerând din când în când.

Erupție la colțurile nasului.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Fața: roșie ca focul; palidă, suptă, cu nas ascuțit și colorație albăstruie în jurul ochilor; roșie, cu senzație de căldură.

Arsură, tracțiune și sfâșiere la nivelul feței; dinții par prea lungi; agitație.

Timp de mai multe nopți succesive, se trezea după ce dormise aproximativ o oră, cu durere în regiunea temporală de partea l., extinzându-se spre cap, obraz și dinții de aceeași parte; durerea creștea din minut în minut, avea un caracter incandescent, sfâșietor și îl obliga să părăsească patul și să umble prin cameră timp de trei ore în cursul nopții; se culca epuizat, adormea, dar se trezea din nou după o jumătate de oră și era obligat să umble iarăși până la orele 7 sau 8 A. M.; în timpul zilei, dinții de pe partea afectată păreau prea lungi și erau mobili, astfel încât nu putea mesteca decât foarte puțin; se simțea foarte slăbit și îi era frig. θ Nevralgie facială.

Nevralgie facială; senzație intensă de frig; < în aer liber; exacerbare violentă seara; diaree dizenterică.

După ce stătuse într-o pivniță, unde transpirase mult, mai ales la cap, vechile dureri nevralgice au reapărut; pacientul își apăsa mâna pe obrazul stâng, strângea dinții și avea fața schimonosită de durere.

Tensiune și tumefacție a feței.

Tumefacție mare a feței, mai ales a pleoapelor și urechilor.

Arsură violentă în fața, pleoapele și urechile tumefiate.

Erizipel de la stânga la dreapta; față roșu-închis, acoperită cu vezicule galbene; arsură, prurit și furnicături cu înțepături; delir și febră înaltă.

Întreaga față tumefiată, ochii aproape închiși; urechile tumefiate; tumefacția feței roșie, fierbinte, cu tensiune și arsură, partea dreaptă fiind acoperită de vezicule, dintre care unele se spărseseră; partea păroasă a scalpului foarte sensibilă la atingere, în special în regiunea occipitală, sediul unor dureri apăsătoare; țiuituri în urechi cu hipoacuzie; ațipiri scurte și frecvente; delir noaptea; vorbire lentă, tânguitoare; descurajare profundă; stă întins permanent pe spate, cu mișcări lente ale membrelor la intervale rare; fără apetit; sete intensă; inspirații frecvente și profunde, cu suspine; diaree; tuse cu expectorație sanguinolentă; urină roșu-albăstruie. θ Erizipel.

Întreaga față, cu excepția frunții, foarte tumefiată, fierbinte, aspră la atingere, roșu-aprins, lucioasă și acoperită cu vezicule; pleoapele foarte tumefiate, nu poate deschide ochii; conductele auditive tumefiate bilateral; junghiuri în gât la înghițire; părțile laterale ale spatelui dureroase la atingere, fără tumefacție sau indurație; limba roșie, uscată; sete intensă; căscat frecvent; apăsare dureroasă pe piept și în jurul inimii; la intervale rare, tuse cu expectorație sanguinolentă; dureri sfâșietoare în toate membrele; piele uscată, fierbinte; urină puțină, închisă la culoare; puls rapid, slab. θ Erizipel.

Erizipel bulos; petele se extinseseră peste partea anterioară a scalpului, întreaga față fiind acoperită de bășici mari; căldură, tumefacție și durere intensă; limbă netedă, foarte roșie; sete mare; anxietate; agitație; insomnie; puls foarte rapid.

Inflamația a început la urechea externă și s-a extins treptat la obrazul și fruntea de aceeași parte, apoi la urechea, obrazul și partea capului de partea opusă, cu formarea de vezicule, arsură și prurit. θ Erizipel.

Acnee rozacee.

Crustă de lapte; cruste groase și o secreție de materie fetidă, sanguinolentă.

Impetigo pe față și frunte.

Partea anterioară a capului și partea dreaptă a feței acoperite de o crustă groasă, umedă, de sub care se prelinge o secreție ihoroasă, frecvent sanioasă și fetidă; pielea subiacentă aspră, excoriată; pleoapele ochiului drept roșii, tumefiate; conjunctiva roșie; pielea întregului corp, dar mai ales cea a brațelor și picioarelor, aspră și scuamoasă, adesea acoperită de cruste groase, umede; prurit cu senzație intolerabilă de mușcătură în părțile afectate, < spre seară, noaptea și la căldură; la scărpinare se elimină puroi sanios, cu ameliorare de moment; pacientul emană un miros intolerabil.

Crusta lactea; cruste pe obraji, extinzându-se până la tâmple și peste partea păroasă a scalpului, fiind acoperite chiar și pleoapele; pe mai multe degete, ulcerații dureroase în jurul unghiilor.

Erupții cronice supurante pe față.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Durere ca o crampă în articulația mandibulei, aproape de ureche, atât în repaus, cât și la mișcarea părții, > prin presiune și căldură.

Durere apăsătoare și sfredelitoare în glandele de sub unghiul mandibulei.

Durere în articulațiile maxilare, ca și cum mandibula s-ar rupe.

Rigiditatea maxilarelor, trosnituri în articulația mandibulei la mișcare; mandibula se luxează cu ușurință.

Durere surdă, continuă, ca o crampă, în articulația dreaptă a mandibulei, în repaus și în mișcare, însoțită de un sunet de crepitație și de durere severă, ca și cum mandibula s-ar rupe, > prin presiune și prin alimente și băuturi calde.

Reumatism al articulației maxilare.

Parotidită în urma răcirii; exista temerea supurației și s-a făcut o incizie; tumefacția s-a redus apoi întrucâtva, dar a devenit mai indurată, în special în jurul cicatricei; la expunerea la vânturi din nord și est apăreau inflamația și tumefacția, moment în care abia putea deschide gura.

Comisurile gurii ulcerate, vezicule febrile în jurul gurii.

Exantem pe obraji, bărbie și în jurul gurii.

Erupții herpetice, crustoase, în jurul gurii și nasului, cu prurit și arsură.

Coșuri în jurul gurii și pe bărbie.

Buze uscate și arse, acoperite de cruste brun-roșcate. θ Tifos.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Dinți dureroși, cu înțepături la rădăcina nasului, extinzându-se spre oasele malare.

Durere de dinți seara, mai întâi într-un dinte cariat, care s-a alungit și a devenit mobil, apoi și în ceilalți dinți, în care durerea era parțial înțepătoare și parțial ca niște furnicături.

Durere de dinți smucitoare noaptea (în jurul orei 10 P. M.); smuciturile se extind în cap; > prin aplicarea mâinii reci.

Durere sfâșietoare în dinți, > prin aplicații fierbinți.

Dureri săltărețe, fulgerătoare, ca și cum dinții ar fi smulși; sau lente, înțepătoare, pulsatile ori sfâșietoare, extinzându-se în maxilare și tâmple; fața doare ca o rană; < noaptea, de la frig, din cauza supărării, > prin căldură externă; carie crustoasă.

Senzație de roadere în dinții cariați, < de la rece.

Dinții par prea lungi și prea mobili, par ca și cum ar fi amorțiți.

Mobilitatea incisivilor inferiori; nu poate mușca pe ei.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust: putrid, dimineața după masă; metalic; alimentele, mai ales pâinea, au gust amar; dezgustător, amar, cu senzație de uscăciune în gură, o trezea frecvent noaptea.

Limba: uscată; dureroasă ca o rană, cu roșeață la vârf; fără depozit, dar foarte uscată, ceea ce provoacă nevoia de a bea; uscată, roșie, fisurată; are vârful roșu, triunghiular; albă, adesea numai pe o parte; gălbuie; acoperită cu mucus brun; păstrează amprenta dinților; cu vezicule; cu depozit gălbui-alb la bază; acoperită cu un depozit gros; cu mucus brun, cu excepția marginilor, dimineața la ridicarea din pat.

INTERIORUL GURII [12]

Doarme cu gura deschisă.

Respirație: putridă, în mod excesiv în febra tifoidă și difterie.

Gură uscată, cu sete intensă.

Se acumulează apă în gură, fiind obligat frecvent să scuipe.

Salivă sanguinolentă; se scurge din gură în timpul somnului.

Mult mucus vâscos în gură și gât.

Ambele buze mari, proeminente, sensibile dureros și de culoare cenușiu-cenușie, din cauza infiltrării sub mucoasă a unei materii cu aspect albuminos, în spatele căreia se afla un strat de lichid închis la culoare, probabil sânge ; fața, îndeosebi fruntea, albăstruie și rece ; trăsături trase și ascuțite ; glandele submaxilare foarte tumefiate ; puls 96, mic și filiform ; temperatură 97.3 ; limba tumefiată, palidă și acoperită cu un mucus fetid, asemănător buzelor ca miros și nuanță ; prostrație extremă. θ Difteria buzelor.

PALAT ȘI GÂT [13]

Senzație de uscăciune în gât.

Sete intensă și uscăciune în gât, în stări de febră tifoidă.

Nu poate bea ; la fiecare înghițitură, băutura o îneacă, ca și cum faringele ar fi inactiv sau paralizat ; asociată cu o senzație de uscăciune în partea posterioară a gâtului.

Înghițirea dificilă a solidelor, ca din cauza unei contracții.

Înghițire dureroasă, îndeosebi la înghițirea în gol sau a salivei.

Durere în gât ; deglutiție dificilă, cu junghiuri, gât foarte tumefiat la exterior, glandele maxilare și parotide mult mărite.

Gât dureros ca din cauza unei tumefacții interne, cu durere ca de contuzie, și la vorbire, cu presiune și usturime la înghițire.

Gâtul este dureros, pare înțepenit ; după solicitarea gâtului.

Junghiuri sau dureri usturătoare în amigdale, < la începutul înghițirii.

Inflamație erizipelatoasă ; parotide tumefiate ; celulită cervicală ; somnolență.

Amigdala (dreaptă) acoperită cu o membrană galbenă.

Febră < spre noapte ; dureri în ceafă, cu rigiditate, < la întoarcere, > la schimbarea poziției ; neliniște ; inflamația amigdalei drepte, cu o placă asemănătoare pielii de capră-neagră, alb-gălbuie, groasă ; limba albă, intens saburală, cu partea superioară și marginea roșii, aproape dureroase, cu aspect excoriat ; halenă fetidă ; durere înțepătoare la înghițire, < chiar la începutul înghițirii ; repulsie față de mâncare. θ Difterie.

Difterie ; copilul este neliniștit, vrea să fie purtat de colo-colo, se trezește din când în când plângându-se de durere în gât ; saliva cu sânge se scurge din gură în timpul somnului ; glandele parotide tumefiate ; eliminări intestinale transparente, gelatinoase, în timpul scaunului sau după acesta.

Durere în spate, într-un punct corespunzător aproximativ centrului esofagului, < la mâncat și băut ; când alimentele ajung în acest punct, refuză să înainteze, astfel încât ea nu poate consuma decât lichide ; încearcă să forțeze alimentele să treacă de punctul afectat răsucindu-și corpul sau adoptând o poziție favorabilă, după care se simte ușurată. θ Esofagită.

Esofagită, îndeosebi după substanțe corozive.

Glandele parotide și submaxilare foarte inflamate și mărite ; înghițirea aproape imposibilă. θ Difterie. θ Scarlatină. θ Variolă.

Oreion pe partea stângă.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Foame fără poftă de mâncare.

Lipsa poftei de mâncare la nivelul palatului și gâtului, cu senzație de gol în stomac și, în același timp, foame vorace, care a dispărut după ce a stat așezat o vreme.

Pierderea completă a poftei pentru orice aliment ; nimic nu are gust bun, nici mâncarea, nici băutura, nici tutunul.

Fără poftă de mâncare sau dorește numai delicatese.

Sete cu uscăciunea gâtului.

Sete de nestins, dorește numai băuturi reci ; < noaptea, din cauza uscăciunii gurii.

Dorință de : stridii ; dulciuri ; bere ; lapte rece.

Aversiune față de : băuturi spirtoase ; carne ; bere.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

După ce mănâncă : somnolență intensă ; plenitudine gastrică ; amețeală ; greutate în stomac ca de la o piatră.

După ce bea apă cu gheață : durere de stomac și greață.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Eructații : par să se blocheze și să rămână în partea dreaptă a toracelui ; cu greață ; cu furnicături în stomac, < la ridicarea din poziția culcat.

Greață : după apă cu gheață ; după ce mănâncă, cu vărsătură bruscă ; cu apetit nemăsurat și tendință de a vărsa ; < noaptea și după ce mănâncă.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Pulsații violente în regiunea epigastrică.

Înțepături sau pulsații în capul pieptului.

Durere ca de ulcerație în capul pieptului.

Plenitudine gastrică, ca și cum stomacul ar fi supraîncărcat.

Plenitudine sau greutate, ca de la o piatră în stomac ; după ce mănâncă.

Presiune în capul pieptului, ca și cum ar fi tumefiat sau strâns laolaltă.

Apăsare în stomac spre seară.

Durere de stomac și greață, după apă cu gheață.

HIPOCONDRE [18]

Sensibilitate dureroasă ca după lovituri în regiunea hipocondrică și în abdomen, < pe partea pe care stă culcat, < la întoarcere și maximă când începe să se miște.

Presiune și tracțiune, de jos în sus, în hipocondrul stâng, cu neliniște și greață în piept.

Durere severă în hipocondrul drept, cu febră înaltă, abia putea respira ; se mișca fără încetare ; > după ce mânca.

Dureri fulgerătoare persistente de două săptămâni. θ Abces hepatic.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Abdomen balonat : îndeosebi după ce mănâncă ; toată ziua, senzație de fermentație în el.

Durere cu crampe și smucituri în abdomen.

Durere în regiunea colonului ascendent.

Durere și contracție în abdomen, era obligată să meargă aplecată.

Dureri ca de cuțit în partea dreaptă a abdomenului, la mers.

Sensibilitate dureroasă a ombilicului.

Sensibilitate dureroasă a pereților abdominali, îndeosebi dimineața la întindere ; după efort fizic.

Senzație ca și cum ceva ar fi fost smuls și desprins în abdomen.

Contracții vizibile ale abdomenului deasupra ombilicului.

Dureri de stomac și abdominale după ce a băut apă cu gheață ; de atunci, ori de câte ori mănâncă ceva, are colici, urmate de un scaun normal, cu ameliorare.

Colici, trebuie să meargă aplecat ; < noaptea ; după ce s-a udat.

Colici violente, > numai culcat pe spate, cu picioarele ridicate vertical.

Tiflită.

Dureri constante, presante și arzătoare în întreaga parte dreaptă a abdomenului, < la ridicarea de pe scaun, dar deosebit de severe când se așază, cu senzația că în abdomen se află un nodul ca o greutate mare care apasă ; din această cauză și din cauza unei tensiuni și tulburări în întreaga parte dreaptă a abdomenului, care se extindeau până în regiunea inghinală, nu putea sta dreaptă și nici ridica ușor piciorul drept sau împinge piciorul înainte, întreaga parte dreaptă a abdomenului fiind foarte tensionată și dureroasă la presiune ; se putea detecta o formațiune lată și plată, care se întindea de la creasta iliacă până la linea alba, în sus până la ficat și în jos până în regiunea inghinală, dând senzația că se rotunjea spre interior și înapoi ; față suptă, palidă, deformată, cu expresie de suferință ; anorexie ; aversiune față de mâncare ; sete moderată ; senzație de frig amestecată cu senzație de căldură ; puls rapid și dur ; emaciere ; descurajare ; senzație de prostrație extremă. θ Physconia peritonealis.

Vărsături cu mucus, bilă și alimente ; insomnie ; febră ; eructații de gaze ; pierderea poftei de mâncare ; gură uscată, cleioasă ; depozit alb murdar pe limbă ; abdomen destins, dureros, foarte sensibil la presiune ; junghiuri sub coastele drepte la inspirație ; durere < după ce mănâncă ; în a patra noapte, reapariția senzației de frig ; sete de nestins ; piele arzător de fierbinte și uscată ; puls rapid, mic și dur ; durere în membre ca și cum ar fi strânse ; picioare și glezne amorțite, ca adormite ; ochi lipsiți de strălucire ; față palidă, ascuțită, exprimând suferință.

Enterită ; dureri sfâșietoare, cu junghiuri și arsuri ; vărsături verde ca iarba ; nu poate suporta nici cea mai ușoară atingere ; scaune albicioase care conțin puroi ; febră arzătoare, < 1 P. M. ; arsură în ochi și sub aceștia ; uscăciunea gingiilor ; pulsații în tâmple ; gâdilare în gât ; gâlgâit în abdomen, urmat de scaune care nu sunt fecale ; urinare dificilă ; punct extrem de sensibil, pe partea dreaptă, la un inch sub ombilic, care, atunci când este atins, provoacă greață.

Enterită sau peritonită, cu simptome de febră tifoidă ; scaune involuntare.

Hernie încarcerată.

Tumefacție inflamatorie a ganglionilor inghinali.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Scaune : apoase, mucoase și sangvinolente, cu greață, dureri sfâșietoare care coboară de-a lungul coapselor și tenesme intense ; spumoase ; albe ; nedureroase și cu alimente nedigerate ; apă sangvinolentă ca apa în care s-a spălat carnea de vită ; brun-gălbui, sangvinolente, cu miros cadaveric și involuntare noaptea [febră tifoidă] ; închise la culoare, galbene, apoase ; fluide, mucoase, roșii sau galbene ; gelatinoase, cu dungi albe și galbene ; verzui, mucoase, cu globule sau fulgi gelatinoși ; bulgări de mucus transparent ; alb-gălbui, fecale ; galbene, lichide ; lichid roșu-închis [de culoarea cărămizii] ; lichid de culoarea vidrei [febră tifoidă] ; abundente, galbene, apoase ; cantități mici și frecvente de apă sangvinolentă ; alternând cu constipația ; involuntare (noaptea, în timpul somnului) ; fetide ; spumoase și nedureroase [lichid galben] ; foarte fetide [galben-închis, apoase] ; inodore [sangvinolente, apoase sau lichid galben].

Înainte de scaun : nevoie constantă de a defeca, cu greață și colici sfâșietoare ; colici tăietoare.

În timpul scaunului : colici tăietoare ; greață ; nevoie de a defeca ; tenesme ; dureri sfâșietoare care coboară de-a lungul coapselor ; dispnee.

După scaun : diminuarea durerilor și a nevoii de a defeca ; tenesme.

Diaree în fiecare noapte, cu durere violentă în abdomen, > după scaun sau în decubit ventral.

Diaree după ce a mărșăluit desculț pe teren umed.

Scaune brun-închis, fluide și foarte fetide, de opt sau zece ori pe zi, îndeosebi dimineața devreme și între 4 și 6 P. M. ; scaunele conțineau adesea mucus, uneori puroi și frecvent cheaguri de sânge de forma unei linte ; foarte slăbit, nu putea sta ridicat decât în pat, deoarece lăsarea picioarelor în jos provoca întotdeauna nevoia de a defeca, cu evacuare involuntară dacă nu îi dădea curs imediat. θ Diaree cronică.

Catar intestinal în timpul diminuării unei epidemii de holeră ; douăzeci până la treizeci de scaune în douăsprezece ore ; vărsături frecvente ; cianoza mâinilor și a feței ; răceală ca de cadavru a antebrațelor, frunții și obrajilor ; intestinele produceau un zgomot de clapotaj la apăsare, indicând un amestec de lichid și gaze ; asfixie ; epuizarea forțelor ; apatie psihică ; scaune lichide amestecate cu câțiva bulgări mai consistenți, cu miros puternic ; vărsături cu lichid albicios, cu o nuanță de verde, cu miros grețos și amestecat cu mucus ; cefalee ; sete neîncetată ; suspine frecvente ; tenesme ; intestine destinse de gaze ; gust grețos în gură.

Scaune involuntare, cu epuizare intensă. θ Febră tifoidă. θ Gastroenterită.

Holera infantilă, de tip tifoid ; foarte neliniștit noaptea, trebuie mișcat frecvent pentru a obține ameliorare.

Dizenterie ; tenesme, cu greață, dureri sfâșietoare și ciupituri în abdomen ; scaune tenesmice, urmate de eliminări intestinale involuntare.

Eliminări dizenterice încă de dimineață devreme ; tenesme extrem de severe și constante ; senzație intensă de frig ; neliniște constantă.

Hemoragie intestinală cu sânge negru. θ Febră tifoidă.

Senzație de constricție în rect, ca și cum una dintre părți s-ar fi închis prin concreștere.

Durere fulgerătoare care urcă prin rect.

Fisură anală, cu sângerări periodice abundente.

Hemoroizi : sensibili dureros, nehemoragici ; prolabează după scaun, cu presiune în rect, ca și cum totul ar urma să iasă.

ORGANE URINARE [21]

Durere sfâșietoare în regiunea rinichilor ; edem ; după expunerea la umezeală.

La un miner expus la multă umezeală, edem al feței și picioarelor, evoluând spre anasarcă generalizată ; urină cu multă albumină. θ Boala Bright.

Dureri sfâșietoare severe în regiunea lombară ; urina conține sânge și albumină ; anasarcă ; la un bărbat expus la căldură. θ Boala Bright.

Urină : fierbinte ; albă ; tulbure ; palidă, cu sediment alb ; închisă la culoare, devenind tulbure ; intens colorată, în cantitate redusă și iritantă ; tulbure la eliminare ; roșie și în cantitate redusă ; sediment alb ca zăpada [urat de amoniu] ; sangvinolentă, eliminată picătură cu picătură, cu efort ; diminuată, deși bea mult ; eliminată într-un jet bifurcat.

Tenesmus vesicæ ; elimină câteva picături de urină roșie ca sângele.

Retenție urinară ; durere de spate ; neliniștit, nu poate sta locului.

Urina este eliminată lent ; coloana vertebrală afectată ; după ce s-a udat.

Urina se scurge în picături, jetul este întrerupt ; arsură în regiunea lombară ; constipație ; slăbiciune paralitică, cu senzație de frig și amorțeală în brațul și piciorul stâng ; în luna a șasea de sarcină.

Nevoie frecventă de a urina ziua și noaptea, cu secreție crescută.

Urină involuntară, noaptea și în repaus.

Slăbiciunea vezicii urinare la fete și femei, cu dorință frecventă de a urina; de asemenea, pierdere constantă, picătură cu picătură, la băieți.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Erecții nocturne cu dorință de a urina.

Dureri în gland din cauza tumefierii prepuțului, care provoacă parafimoză.

Tumefierea glandului și a prepuțului, de culoare roșu-închis, erizipelatoasă.

Prurit înțepător pe suprafața internă a prepuțului.

Vezicule umede pe gland.

Pete roșii pe suprafața internă a prepuțului.

Erupție umedă pe organele genitale și între scrot și coapsă.

Erupție pe organele genitale, care închide uretra prin tumefiere.

Scrotul devine gros și dur, cu prurit intolerabil.

Edem al scrotului și penisului.

Edem enorm al scrotului și penisului după scarlatină, cu reapariția febrei; penisul a căpătat o formă spiralată.

Erupții umede sau erizipel al scrotului.

Metastazarea oreionului la testiculul drept.

Gonoree; nevoia repetată de a urina; arsură în uretră; secreție redusă cantitativ, foarte groasă.

Transpirație în timpul celui de-al doilea somn, timp de o lună; durere surdă în gland; după urinare se scurg câteva picături. θ Sifilis secundar.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Chist ovarian, existent de optsprezece luni la o muncitoare æt. 20, brunetă; ten proaspăt, rozaliu; a făcut un efort de ridicare la scurt timp după prima apariție a tumorii.

Senzație conștientă că uterul este dureros ca o rană și situat jos în pelvis, astfel încât împiedică serios mersul; micțiune frecventă și dureroasă; arsură și prurit intense ale pielii pe tot corpul; durere ca de rană în spate și hipogastru; predispusă la reumatism. θ Prolapsus.

Senzație de apăsare în jos în pelvis la mers; prurit în rect; dorință de alimente acide; durerile sunt mai intense în regiunea ovariană dreaptă; simte ca și cum spatele i s-ar rupe; > culcată pe o podea tare sau cu o pernă sub spate; rigiditate articulară în repaus, care dispare în timpul mișcării.

Prolapsus; după naștere; din cauza efortului de împingere sau a ridicării; la femei reumatice ale căror dureri le obligă să-și schimbe mereu poziția pentru a obține ușurare; < pe vreme umedă sau înaintea unei furtuni.

Dureri ca de travaliu și presiune în abdomen în timp ce stă în picioare.

Metroragie, sânge coagulat, cu dureri ca de travaliu.

Scurgerea începută după ultima naștere nu a încetat niciodată, ajungând uneori la o hemoragie severă; când stătea culcată sau așezată în liniște, apărea un vertij extrem, care trecea numai după ce se ridica și mergea.

Polip uterin după ce a fost răcită de o baie în mare; s-a simțit amorțită după baie și a avut o durere în umeri ca și cum ar fi fost scrântiți, < noaptea către 3 A. M.; și-a pierdut memoria și membrele i-au fost aproape paralizate; cefalee și vertij; curând după aceea, hemoragie uterină; de două ori îi fuseseră îndepărtate din uter mase de proliferare polipoasă, dar sângerarea a revenit curând; uterul situat jos în pelvis și retroversat, cu peretele posterior înmuiat și tumefiat, umplând aproape întreaga cavitate pelvină; orificiul uterin dilatat, cicatrizat, eliminând sânge fluid; leucoree; urină tulbure.

Menstre: prea timpurii, abundente și prelungite; flux deschis la culoare, acru, provocând în vulvă o durere ca de mușcătură.

Menoragie: în urma unui efort; la femei reumatice; < noaptea, impunând schimbarea constantă a poziției pentru a găsi ușurare.

Dismenoree membranoasă la femei reumatice.

Dismenoree obstructivă; dureri spasmodice, cu apăsare în jos; durere de spate, < în poziție orizontală și culcată pe spate.

Amenoree: după ce s-a udat; cu lapte în sâni după ce a răcit, cu afecțiuni toracice frecvente și epistaxis.

Amenie, după ce s-a udat într-o furtună cu ploaie, urmată de hidrometrie.

Eliminarea din vagin a unui lichid apos, negricios și fetid, cu senzație de plesnire în cap, ca și cum capul s-ar umfla spre exterior.

Dureri fulgurante, în accese, prin cap; < în poziție culcată și > când capul este ridicat.

Durere ca de rană în vagin la scurt timp după un contact sexual sau care împiedică un contact sexual.

Durere înțepătoare în vagin, neaccentuată de contact.

Organele genitale externe inflamate, erizipelatoase, edematoase.

Tulburări uterine rezultate din expunerea la vreme rece și umedă, după ce s-a udat, îndeosebi în timp ce transpira.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

În timpul sarcinii: scurgeri de sânge; articulațiile pelvine sunt rigide la începutul mișcării.

Avort iminent din cauza efortului de împingere sau a suprasolicitării.

Lohii alterate și fetide, care durează prea mult sau reapar frecvent; este aproape epuizată.

O scurgere vaginală alterată, cu dureri fulgurante ascendente prin părți și cu o senzație de plesnire în cap.

Dureri post-partum de durată prea lungă, după un travaliu sever, cu eforturi de împingere intense și excesive.

Flegmatia albă dureroasă, precum și metrită după naștere; cu simptome de febră tifoidă.

Sânii: se umflă după răcire, cu dungi inflamatorii; galactoree; laptele dispare odată cu apariția căldurii generale.

Timp de săptămâni după naștere, are multă durere în membrul drept, cu amorțeală de la șolduri până la labele picioarelor.

Timp de săptămâni după naștere, are o tuse îngrozitoare; pare ca și cum ceva ar fi smuls din piept.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Răgușeală: cu senzație de asprime, de zgâriere sau de excoriație în laringe; senzație de asprime și durere ca de rană în piept; din cauza suprasolicitării vocii.

Epuizarea musculară a laringelui din cauza folosirii prelungite și intense a vocii; răgușeală care apare după ce a tăcut o vreme, > vorbind; < seara și la schimbarea vremii.

Gâdilare frecventă și iritabilitate a căilor respiratorii, ca și cum ar provoca tuse.

Senzație de frig în laringe la respirație.

Senzație de excoriație arzătoare în laringe.

Aer fierbinte urcă din trahee.

Gripă; căile respiratorii par înfundate; dureri în oase; strănut și tuse, < la dezvelirea corpului; gripa apare după expunerea la umezeală; tuse seacă, dură, iritativă, < seara până la miezul nopții; rigiditate în spate și membre.

RESPIRAȚIE [26]

Respirație grăbită; foarte scurtă noaptea.

Apăsare: ca și cum respirația ar fi oprită în capul pieptului; < după masă; cu anxietate, ca și cum nu ar putea inspira profund.

Dispnee din cauza presiunii și a sensibilității dureroase în capul pieptului.

Respirație fierbinte.

TUSE [27]

Tuse: seacă, iritativă; provocată de gâdilare în bronhii; la dezvelirea chiar și a unei mâini; cu durere sfâșietoare în piept, junghiuri, transpirație abundentă și durere de stomac; < seara până la miezul nopții sau dimineața curând după trezire, vorbind, culcat sau stând nemișcat; din cauza gâdilării sub stern; împiedicând somnul noaptea; tușit sec frecvent seara după ce se culcă, cu gust amar în gât până adoarme, iar dimineața, un tușit sec asemănător și un gust asemănător, care durează până se ridică; scurtă, din cauza gâdilării și iritației severe din spatele jumătății superioare a sternului, urmată de o senzație de descurajare și teamă; ori de câte ori își scoate mâinile din pat; spasmodică, zguduie capul; scurtă, cu anxietate și dureroasă, trezind-o frecvent din somn înainte de miezul nopții, cu respirație foarte scurtă; seacă în timpul zilei, zdruncinând epigastrul, provocată de vorbit sau cântat, umerii și mușchii cervicali fiind rigizi și cu mobilitate dureroasă la prima mișcare; > în timpul mișcării.

În timpul convalescenței după pneumonie, la tuse, durere cumplită în umărul stâng, ca și cum umărul s-ar sfărâma, iar soția trebuia să-i țină umărul cu mâna și să-l strângă cât putea de tare; durerea era provocată de un acces de tuse, iar el trebuia să se ridice din pat și să-și balanseze brațul înainte și înapoi cât putea de repede pentru a o ameliora.

Cazuri acute de tuse cu prostrație accentuată a întregului organism.

Tuse seacă, dură, epuizantă, reumatică; afecțiunea tinde să ia o formă tifoidă adinamică și este mult agravată noaptea.

O tuse seacă, iritativă, care apare înaintea frisonului și continuă în timpul acestuia.

Tuse seacă nocturnă cu insuficiență a valvei mitrale.

Tuse cu gust de sânge, deși nu se vede sânge.

Tuse cu expectorație de sânge roșu-aprins și senzație de greață în piept.

Spută: puroi acru; mucus rece, cenușiu-verzui, cu miros putrid; sânge palid, coagulat sau brun.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Apăsare în piept: noaptea, cu dureri înțepătoare, îndeosebi la respirație; anxietate cu greutate în porțiunea inferioară a pieptului.

Tensiune de-a curmezișul pieptului; seara, respirație foarte scurtă și slăbiciune în toate membrele.

Dimineața, la ridicare, dureri de tracțiune și junghiuri din mamelonul stâng până în scapulă, crescând treptat până când au provocat o suferință severă; față palidă.

Junghiuri în piept și în părțile laterale ale pieptului, îndeosebi când stă aplecat, vorbește, strănută sau inspiră profund; < în repaus.

Furnicături în piept, cu tensiune în mușchii intercostali.

Pleurită acută cu simptome de febră tifoidă.

Catar acut; căile nazale, laringiene, traheale și bronșice par înfundate, începând în jurul apusului, cu strănut și tuse seacă, dură, iritativă, care continuă foarte sever până la miezul nopții, când toate suferințele sunt >; reînnoite în dimineața următoare.

După expunere, senzație de frig, cefalee, respirație apăsată, dureri bruște în partea dreaptă a pieptului, care tăiau respirația la inspirație profundă; anxietate și teama că, dacă nu va fi ușurat, nu va mai putea respira decât pentru scurt timp; neliniștit noaptea; erupție abundentă de vezicule în jurul gurii, apărută peste noapte. θ Gripă.

Pneumonie după expunerea la ploaie în timp ce era supraîncălzit; respirație scurtă, apăsată; tuse cu junghiuri în părțile laterale; piele fierbinte, uscată; limbă roșie, uscată; puls rapid, dur; urină închisă la culoare, devenind tulbure la repaus și depunând un sediment; diaree; poftă de mâncare redusă; sete considerabilă; somn neliniștit, plin de vise; apatic și slăbit.

Junghiuri în partea dreaptă a pieptului, < la tuse și respirație; respirație scurtă, anxioasă; respirația profundă imposibilă; tuse severă cu expectorație de mucus și sânge brun; raluri parțial crepitante și parțial bronșice; bronhofonie în partea dreaptă și matitate la percuție; stă culcat pe spate sau pe partea dreaptă; căldură arzătoare, uscată; puls tensionat, frecvent; somn anxios; delir trecător; roșeață circumscrisă a obrajilor, cu îngălbenirea aripilor nasului, a colțurilor gurii și a scleroticelor; sete nepotolită; pierderea poftei de mâncare; depozit galben-brun pe limbă; gust amar; greață, tendință de a vărsa, diaree; urină brun-închis. θ Pleuro-pneumonia biliosa.

Pneumonie, recidivă; se foiește neliniștit noaptea; durere acută în partea dreaptă a pieptului, în zona afectată anterior, foarte sensibilă la atingere; puls din nou rapid, puternic și plin; tuse severă, cu expectorație redusă de mucus sanguinolent; la respirație, senzație ca și cum aerul ar rămâne prins în epigastru, provocând o anxietate intensă.

Pneumonie: tip adinamic; expectorație abundentă de secreție fluidă, asemănătoare puroiului, intens pătată cu sânge.

Expectorație de spută sanguinolentă ca praful de cărămidă, eliminată cu mare dificultate și însoțită, în cazurile cele mai grave, de febră mare și diaree involuntară; cu simptome de febră tifoidă, adesea din cauza resorbției puroiului; cu tuse sfâșietoare și neliniște, deoarece repausul agravează durerea și dispneea; pneumonia nervosa.

Tuse scurtă, recurentă frecvent, cu expectorație striată cu sânge; junghiuri în partea stângă și apăsare în piept; menstre reduse cantitativ, dar regulate; în ultimele 8 zile, după o răcire, erizipel pe dosul mâinii drepte, cu arsură și înțepături și formarea unui ulcer plat care a început ca o veziculă. θ Hemoptizie.

Hemoptizie: expectorația de sânge devine aproape o obișnuință, astfel încât pacientul devine treptat anemic și slăbit, iar sângele însuși devine sărac; din cauza suprasolicitării, a cântatului la instrumente de suflat; sânge viu colorat; durere în partea inferioară a pieptului; reapare la cea mai mică emoție psihică.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Senzație de slăbiciune și tremur în regiunea inimii; pieptul și inima se simt slăbite după o plimbare.

Senzație de tragere și rigiditate în regiunea cardiacă, îndeosebi la începutul mișcării.

Junghiuri în inimă, cu limitarea dureroasă a mobilității și amorțeala brațului stâng.

Palpitații: violente când stă nemișcat, pulsațiile mișcând corpul; cu anxietate dimineața la trezire; după suprasolicitare.

Hipertrofie necomplicată, în urma unui efort fizic intens.

Mărirea inimii cu dilatație ; durere în umărul stâng și de-a lungul brațului stâng, care era rece și amorțit ; durere < la ora 4 A. M. ; senzație slabă, fâlfâitoare, în stomac și hemitoracele stâng ; senzație de gâlgâit în regiunea inimii, cu sensibilitate dureroasă în partea stângă ; culcatul pe această parte provoacă palpitație severă și durere în inimă.

Respirație dificilă la urcarea scărilor ; o inspirație profundă sau ridicarea bruscă a brațului stâng provoca o durere acută, înțepătoare, de moment, în porțiunea anterioară mijlocie a celui de-al patrulea spațiu intercostal de aceeași parte ; bătăile inimii ușor accelerate ; cu câtva timp înainte fusese ud timp de câteva ore.

Afecțiuni organice ale inimii, cu durere înțepătoare și sensibilitate dureroasă ; amorțeală și impotență funcțională a brațului stâng.

Durere surdă în brațul stâng, cu afecțiune cardiacă.

Myalgia cordis.

Puls : accelerat, slab, abia perceptibil și moale ; tremurător sau imperceptibil ; uneori mai rapid decât bătăile inimii ; neregulat ; influențat de bere, cafea sau alcool.

TORACE EXTERN [30]

Senzație de amorțeală în torace.

Durere în torace ca și cum sternul ar fi apăsat spre interior.

Mialgie sau reumatism muscular al toracelui.

GÂT ȘI SPATE [31]

Rigiditate a gâtului, cu tensiune dureroasă la mișcare ; de origine reumatică ; de la un curent de aer.

Durere în mușchii cervicali ca și cum părțile ar fi amorțite și ca și cum persoana ar fi stat culcată mult timp într-o poziție incomodă, spre seară.

Tumefacție dură în partea stângă a gâtului, sub ramura mandibulei, crescută până la mărimea pumnului unui bărbat, atât de mare încât întorcea fața direct într-o parte, făcând bărbia să se sprijine pe umărul drept.

Ganglioni cervicali tumefiați sau inflamați, cu dungi roșii, ca în scarlatină.

Carbuncul la ceafă, lângă procesul spinos al unei vertebre cervicale superioare ; tumefacție roșu-brună, cu mai multe orificii mici, din care se scurge puroi fetid ; durere mare ; febră ; somn perturbat.

Dureri în umeri și spate, cu rigiditate ca după o scrântire.

Durere între umeri la înghițirea alimentelor.

Înțepătură în spate în timpul aplecării, seara.

Junghiuri apăsătoare în spate, < în timpul mersului sau aplecării, dar mai ales la ridicarea din nou.

Durere constrictivă în mușchii dorsali, în timpul șederii, > la îndoirea spre spate, < la îndoirea înainte.

Durere reumatică violentă între omoplați, nici >, nici < prin mișcare sau repaus, numai > prin căldură, < prin frig.

Tensiune dureroasă între omoplați.

Rigiditate în regiunea lombară, dureroasă la mișcare.

Senzație ca de contuzie în partea dreaptă a vertebrelor lombare și în regiunea lombară.

În timpul șederii, regiunea lombară doare ca după o aplecare îndelungată.

Durere ca de contuzie în regiunea lombară ori de câte ori stă culcat liniștit pe ea sau șade nemișcat ; > când se mișcă.

Durere în regiunea lombară, la apucarea ei, ca și cum țesuturile ar fi fost bătute.

Greutate și apăsare în regiunea lombară, ca și cum persoana ar fi primit o lovitură, < în timpul șederii.

Apăsare ca de muchie tăioasă, transversal în regiunea lombară, în timpul statului în picioare sau al îndoirii spre spate.

Durere în regiunea lombară, < când șade nemișcat sau când stă culcat ; > când stă culcat pe ceva tare sau prin efort fizic.

Durere acută bruscă în regiunea lombară în timp ce ridica o scândură ușoară, astfel încât nu se putea îndrepta decât cu dificultate ; a doua zi, paralizia brațelor, cu arsură la urinare, eliminare redusă și tenesme vezicale.

Durere violentă în regiunea lombară, „ca și cum spatele ar fi rupt”, la cea mai mică mișcare sau la tuse, provocată de forțarea spatelui prin ridicare.

Lombago ; durere < după mișcare, nu în timpul ei.

Durere lombară cu durata de trei săptămâni după o întindere ; durere mare și sensibilitate dureroasă, < după ce se încălzește în pat și la începutul mișcării.

Punct sensibil pe coloana vertebrală, între omoplați ; când punctul este atins, are regurgitație apoasă, apoi greață și vărsături ; obosește ușor și atunci nu poate înghiți nimic fără să verse imediat ; înainte de vărsătură, senzație de arsură în stomac și între omoplați ; trebuie să facă un efort mare pentru a vărsa ; nu poate mânca carne, aceasta îi provoacă suferință ; amorțeala degetului mijlociu al mâinii drepte ; de șase ani nu a putut munci nici măcar o zi, din cauza slăbiciunii, a unui fel de senzație paralitică în brațe și a intensificării durerii de spate, cu greața consecutivă ; < pe vreme umedă, ploioasă și rece, mai ales când bate vântul de est ; poate bea numai cafea, ceaiul îi agravează starea ; varsă imediat apa rece ; scaun numai la fiecare cinci sau șapte zile, constipație foarte accentuată ; s-a forțat ridicându-și soția invalidă în urmă cu opt sau nouă ani, dar imediat după aceea nu a simțit niciun simptom, cu excepția durerii de spate ; în primăvara anului 1862, în timpul unei furtuni cu ploaie și vânt dinspre nord-est, a încercat să ajute la deplasarea unui atelaj foarte încărcat cu cherestea, după care a simțit că ceva cedează între umeri.

Durere violentă în cap, dinspre spate spre frunte și în jos de-a lungul coloanei vertebrale ; stă culcată pe spate, cu capul și spatele trase înapoi ; cea mai mică mișcare sau atingere provoacă o durere atroce ; puls lent ; activitatea intestinală aproape paralizată ; urina este eliminată zilnic, dar lent ; insomnie completă ; durere în paroxisme ; provocată de udare. θ Iritație spinală.

Durere mare în regiunea lombară ; < în pat, > la apăsare. θ Iritație spinală.

Durere severă deasupra crestei iliace stângi, între creastă și spina iliacă posterioară superioară, > prin apăsare și căldură. θ Iritație spinală.

Inflamația meningelor spinale, chiar mielită ; în urma udării sau a dormitului pe pământ umed.

Senzație de arsură în șale.

Rigiditate și impotență funcțională în regiunea sacrală, < în repaus după efort fizic.

Curbura vertebrelor dorsale.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Apăsare pe umeri ca de o greutate mare.

Umărul stâng pare paralizat.

Senzație ca și cum cineva ar apăsa pe umărul stâng, lângă claviculă.

Durere reumatică în umărul și brațul stâng, în regiunea mușchiului deltoid.

Durere severă în partea superioară a umărului stâng.

Durere sfâșietoare în articulația umărului și pe partea superioară a omoplatului.

Durere fulgerătoare spre interior și pulsații în umărul stâng.

Junghiuri în umeri când stă culcat, > când se mișcă.

Durere sfâșietoare și arsură în umăr, braț cu mobilitate redusă, < pe vreme rece și umedă, în pat și în repaus.

Durere în mușchii umărului și brațului stâng, precum și în oasele brațului, în timp ce articulațiile rămân neafectate ; senzație de amorțeală în jurul mâinilor și degetelor, după ce s-a udat.

Întindere foarte dureroasă a articulației umărului stâng, persistentă mult timp ; în cele din urmă aceasta a devenit imobilă ; insomnie noaptea.

Tumefacție dureroasă a ganglionilor axilari ; cu supurație.

Tremur al brațelor după un efort moderat.

Durere sfâșietoare violentă în braț, cea mai violentă când stă culcat nemișcat.

Brațul pe care își sprijină capul în somn amorțește.

Dureri fulgerătoare prin brațe.

Senzație de tracțiune și de paralizie în brațul stâng, noaptea.

Înțepături și tracțiune în brațul stâng, extinzându-se în jos până la vârfurile degetelor.

Junghiuri cu caracter de tracțiune în brațe, dinspre umeri în jos.

Dureri surde cu caracter de tensiune, ca și cum brațele ar fi luxate.

Durere în porțiunea superioară a brațului stâng, ca și cum mușchii sau tendoanele ar fi suprasolicitate, când membrul este ridicat.

Amorțeală sau durere surdă în brațul stâng, cu afecțiune cardiacă.

Tracțiune sau tensiune ca de crampă în articulația cotului.

Inflamație cronică a structurilor articulare, mai ales când rezultă din lovituri, scrântiri etc.

Tracțiune și durere sfâșietoare care se extind din articulația cotului spre încheietura mâinii.

Durere sfâșietoare, smucită, în articulațiile cotului și încheieturii mâinii, în repaus, > în timpul mișcării.

Pierderea forței și rigiditatea antebrațelor și degetelor la mișcarea lor.

Paralizia brațului, cu senzație de rece și insensibilitate.

Paralizie bruscă a brațului stâng în timp ce se afla în aer liber, într-o zi ploioasă ; braț rece, fără sensibilitate sau mișcare ; pulsul de partea afectată mic, aproape tremurător ; dureri surde de cap ; vuiet în urechi ; lăcrimare și apăsare în ochi ca de nisip ; uscăciunea gingiilor ; gust fetid în gură ; limbă curată, roșu-închis ; diaree cu tenesme și nevoia frecventă de a urina ; somn agitat ; senzație constantă de frig ; melancolie.

Tumefacție erizipelatoasă a brațelor.

Durere în încheietura mâinii drepte.

Senzație pe fața superioară a încheieturii mâinii stângi, la îndoirea ei, ca și cum ar fi fost scrântită.

De șase luni, articulația încheieturii mâinii rigidă, tumefiată și dureroasă ; durere < după repaus, la începutul mișcării articulației, după spălarea cu apă rece, prin frig în general, la schimbarea vremii, într-un pat cu pene, prin efort dimineața după repausul nocturn și seara.

Dureri reumatice fulgerătoare, traversând articulația încheieturii mâinii dintr-o parte în alta după o scrântire.

Sensibilitate dureroasă a articulației carpiene ; nu putea suporta nicio zguduire a încheieturii mâinii pornind de la antebraț, nicio apăsare asupra articulației încheieturii și nicio mișcare laterală a mâinii ; stare inflamatorie a suprafețelor articulare ale încheieturii, probabil a membranei sinoviale ; după o scrântire.

Durere de tracțiune în palma mâinii drepte.

Dureri reumatice în mâini.

Dureri surde, de tracțiune, cu amorțeală ; au început în mâna dreaptă și s-au extins în toate părțile ; rigiditate dimineața, la începutul mișcării ; trebuie să-și schimbe frecvent poziția, cu prețul durerii ; < după miezul nopții. θ Reumatism.

Reumatism cu tumefacție mare a mâinilor, provocat de vremea umedă.

Tumefacție fierbinte a mâinilor, seara.

Arsură în palma mâinii drepte și senzație ca și cum mâna ar fi ținută în apă fierbinte, < în repaus, la frig, când ține ceva rece, dar mai ales de la apa rece și de la miezul nopții spre dimineață ; > prin mișcare, când lasă mâna să atârne, prin căldură și apă caldă ; la ora 3 A. M., întreaga mână și antebrațul ard, ducând-o aproape la disperare ; trebuie să se ridice din pat și să umble până dimineața ; mâna ca și cum ar avea mobilitatea redusă și, în timpul zilei, adesea „amorțește” timp de ore întregi ; mâna uscată, ca și cum ar fi veștejită, dacă nu este frecată cu grăsime ; trebuie să poarte permanent ceva în mână.

Ragade pe dosul mâinilor.

Vene tumefiate pe mâini.

Negi, mai ales pe mâini și degete.

Mâini reci și transpirate.

Degetele pot fi mișcate numai cu durere, din cauza tumefacției mari.

Durere sfâșietoare în articulațiile tuturor degetelor.

Durere înțepătoare fină în degete.

Degetele arătător și mijlociu ale unei mâini se simt amorțite, ca adormite, dimineața.

Durere severă la nivelul falangelor mai multor degete, aproximativ la jumătatea distanței dintre articulații, seara.

La apucarea unui obiect, senzație ca și cum ace ar înțepa vârfurile degetelor și fețele palmare ale primelor falange.

Furnicare ca de amorțeală în vârfurile degetelor.

Își forțase sever articulația mijlocie a policelui cu opt zile înainte ; fusese foarte sensibilă și dureroasă, < noaptea ; nu o putea folosi fără să-i agraveze starea dureroasă.

Tumefacție inflamatorie a vârfurilor degetelor, cu formicație.

Durere acută în degetul mijlociu al mâinii drepte în timp ce lucra, care a dispărut pe măsură ce și-a continuat ocupația ; apoi au apărut în deget o senzație de amorțeală și formicație, care s-au extins treptat de-a lungul nervului median până la cot ; această senzație devenea tot mai pronunțată de la o zi la alta, iar mâna a început să-și piardă forța, mai ales degetul mijlociu părând lipsit de mobilitate.

Tumefacția degetelor.

Pielițe rupte la unghii.

Eczema impetiginoides ; erupție intens inflamată pe antebrațul drept, extinzându-se de la cot până la articulațiile falangiene ; suprafață vie și excoriată, acoperită cu cruste galbene, care elimină o secreție seropurulentă ; infiltrarea țesutului areolar, cu tumefacție accentuată ; starea generală afectată ; febră noaptea, cu senzație de frig etc.

Psoriazis cronic care acoperă brațele, mai ales pe cel stâng, fețele externe ale brațelor și dosul mâinilor ; prurit violent, dar nu norul de scuame ca tărâțele.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Durere de tracțiune în fesa dreaptă, imediat sub regiunea lombară, > la apăsare.

Durere apăsătoare în articulațiile șoldurilor la fiecare pas și senzație de paralizie în mușchii anteriori ai coapsei.

Tensiune și tracțiune în șoldul drept.

Tensiune în articulația șoldului stâng în timpul șederii.

Când stă culcat pe o parte îl doare șoldul, iar când stă culcat pe spate îl doare regiunea lombară.

Durere sfâșietoare și de tracțiune de la șold până la genunchi în timpul mersului sau statului în picioare.

Sciatică : partea dreaptă, durere surdă, persistentă, < noaptea, pe vreme rece sau umedă ; > prin frecare, de la căldură și când se încălzește prin efort fizic ; amorțeală și formicație.

Criză severă la fiecare câteva săptămâni, care îl imobilizează zile întregi ; sunt afectate coapsa și șoldul drept ; durerile < când stă nemișcat și când încearcă să se miște, pe vreme umedă și jilavă ; > după ce se mișcă și prin aplicații calde ; crizele sunt provocate de suprasolicitare și expunere. θ Sciatică.

Durere violentă, sfâșietoare și arzătoare, care pornea din tuberozitatea ischionului drept, urma traiectul nervului sciatic și se răspândea în coapsă, genunchi și gambă ; apărea în general noaptea, creștea în intensitate cu fiecare minut, până când era obligat să se ridice și să umble, moment în care durerea dispărea. θ Sciatică.

Durere acută în șoldul stâng, îndeosebi la ridicarea de pe scaun, durerea extinzându-se apoi spre coloana vertebrală, în abdomen și uneori până la genunchi ; respirație scurtă ; dureri în regiunea inimii, uneori foarte severe, ca și cum ceva ar urma să plesnească în piept ; apăsarea puternică asupra locului dureros și repausul complet ameliorează. θ Sciatică.

Nevralgie sciatică de doisprezece ani ; durerea cuprindea întregul membru inferior stg., îndeosebi partea posterioară a coapsei ; dureri de tracțiune, arzătoare, lancinante, < noaptea, împiedicând somnul ; de asemenea < pe vreme rece și umedă.

Sciatică pe partea stângă ; dureri intense, care cresc treptat în severitate ; dureri ca fulgerul străbat membrul ; senzație de frig în membre ; < în repaus, > prin mișcare continuă ; insomnie noaptea.

Sciatică, cu sensibilitate dureroasă în jurul articulației genunchiului ; durere constantă în timpul mersului ; se putea ridica din pat sau de pe scaun numai cu mare efort și grijă.

Sciatică pe partea dreaptă ; durere extrem de violentă, care îl face să țipe, < în repaus ; > prin mers, când este capabil să meargă.

Durere înțepătoare, < în timpul repausului în pat ; trebuie să se întoarcă sau să schimbe poziția membrului la fiecare câteva minute, ceea ce ameliorează durerea pentru scurt timp ; greutate ; când încearcă să alerge, membrul nu are putere ; crampe în gambe, care îl obligă să se ridice din pat și să umble prin cameră.

Nervozitate excesivă ; insomnie ; imposibilitatea de a sta în repaus în orice poziție ; tresăriri musculare în toate părțile corpului, mai ales în membrul afectat, noaptea. θ Sciatică.

Sciatică reumatică ; durere < după ce se ridică de pe capră (este vizitiu) ; urină densă.

Coxalgie în articulația șoldului drept, de-a lungul nervului ischiatic până la gleznă ; > prin căldură, < prin frig ; prima mișcare este foarte dureroasă, devenind treptat > prin mișcare continuă.

Coxalgie : șchiopătare involuntară ; durerile sunt resimțite mai ales în genunchi ; < prin efort excesiv ; < noaptea ; cu alungirea membrului.

După expunere, durere în șolduri, de acolo până în partea inferioară a coapsei, numai pe fața externă ; membrul are mobilitatea redusă și este rigid ; durere < la schimbarea vremii, prin frig și efort.

Durere ca de entorsă în articulația șoldului, genunchiului sau gleznei.

Senzație de rigiditate în articulațiile bazinului la prima încercare de a merge ; > după ce se încălzește mergând.

Persistă o durere puternică în membrul drept, cu amorțeală de la șolduri până la picioare. θ După naștere.

Durere de tracțiune, cu crepitații în articulațiile șoldurilor ; durere < la ridicarea de pe scaun după ce a stat mult timp așezat, când se așază într-un loc rece, prin solicitarea membrului în timpul mersului, toamna și la schimbarea vremii ; > de căldura sobei, la soare și prin mișcare blândă continuă ; mobilitatea membrului este atât de redusă, încât este obligat să apuce pantalonii în apropierea genunchiului pentru a-l ridica și a-l deplasa înainte ; când șchiopăta astfel, membrul era întotdeauna îndoit la articulația genunchiului, iar fiecare încercare de a-l întinde provoca durere ; extensia completă era imposibilă ; membrul fiind rigid în articulația șoldului, fiecare mișcare era dureroasă și incompletă ; după expunerea la o furtună de zăpadă în timp ce era supraîncălzit. θ Reumatism.

Cazuri traumatice de inflamație a articulației șoldului ; frecvent după Arnica, în efectele nocive ale contuziei și ale suprasolicitării ligamentelor capsulare, tendoanelor și mușchilor coapsei, cu tumefiere și durere puternică în părțile afectate ; sau când este provocată prin expunerea bruscă la frig a pielii transpirate, prin udare ori prin culcarea pe pământ umed după ce corpul a transpirat ; dureri surde, de tracțiune, sfâșietoare și tensionante, cu senzația că pielea din jurul părților bolnave ar fi prea strânsă ; durere < în poziție culcată.

Cu patru ani în urmă a fost aruncată dintr-un vehicul și s-a rănit grav în regiunea șoldurilor și lombară ; șchiopăta foarte tare și nu se putea mișca mult sau menține așezată timp îndelungat ; de atunci, sănătatea sa este șubredă ; de la accident, statul în picioare sau mersul o afectează foarte mult ; crede că de atunci nu și-a mai putut sprijini greutatea pe membru fără să sufere într-o măsură mai mare sau mai mică în regiunea șoldurilor ; nu poate suporta mersul nici măcar pe o distanță scurtă fără să sufere timp de o săptămână sau mai mult, iar uneori, în consecință, este imobilizată la pat ; deplasarea călare sau orice zdruncinătură o afectează aproape în același mod ; sensibilitate dureroasă pronunțată la presiune în regiunea capetelor ambelor femururi și a marginilor acetabulului, precum și a articulației dintre coccis și sacru ; apăsarea capului femurului împotriva acetabulului produce multă durere și o suferință surdă, pe care o resimte permanent când își sprijină greutatea pe membre ; somn agitat și neliniștit, mai ales în prima parte a nopții.

Bărbat cu temperament sangvin, rănit prin surparea unui mal de pietriș, care i-a lezat șoldul drept ; nu a dormit timp de trei nopți ; incapabil să se miște sau să permită mișcarea membrului ; geme din cauza durerii și suferinței severe ; întregul șold și coapsa sunt foarte fierbinți și inflamate.

Durere surdă în ambele articulații ale șoldurilor la fiecare pas și senzație paralitică în mușchii anteriori ai coapselor.

Mușchiul drept al coapsei drepte este foarte sensibil la presiune, ca și cum ar fi contuzionat.

Tensiune pe suprafața posterioară a coapsei în timpul mersului călare, cu un picior peste celălalt.

Tensiune în coapsa stângă, extinzându-se în jos de la articulația șoldului.

Zvâcnituri și sfâșiere în coapsa dreaptă, puțin deasupra genunchiului.

Durere sfâșietoare în mijlocul porțiunii externe a coapsei, în timpul șederii, > prin mișcare.

Dureri sfâșietoare, ca de smulgere, în mușchii coapsei stângi.

Durerea coboară în dungi de-a lungul membrelor la fiecare evacuare.

După ce s-a udat complet și sever, a fost cuprins de dureri cumplite în membrele inferioare, cu caracter paroxistic, care îl aduceau la disperare ; nu putea rămâne în nicio poziție, ci semăna cu o maimuță care dansează.

(La bolnavi :) Mobilitate redusă, rigiditate și durere la prima mișcare după repaus sau la ridicarea de dimineață, > prin mișcare continuă.

După ce, cu un an și jumătate în urmă, a fost cuprinsă de un frig pătrunzător în timpul unei călătorii lungi cu trenul, membrele inferioare deveniseră treptat rigide și slăbite ; amorțeala picioarelor, cu furnicături ; din când în când, crize de rigiditate dureroasă a spatelui, care o imobilizau la pat timp de două sau trei săptămâni ; urină densă. θ Paralizie reumatică.

Neliniștea membrelor inferioare în pat, noaptea, > prin mișcare.

Tresăriri spasmodice în membre la pășire.

Zvâcnituri în coapsă, cu tremurul genunchilor.

Paralizia membrelor inferioare.

Membrele inferioare se simt ca și cum ar fi contuzionate, sunt atât de obosite.

Greutatea membrelor inferioare.

Lipsa de putere a membrelor inferioare, abia și le poate trage în sus ; infirmiera trebuie să i le miște. θ După naștere.

La ridicarea de pe scaun după ce a stat așezat aproximativ patru ore, pierderea capacității de coordonare a membrelor inferioare ; se clatină, face pași mai lungi decât intenționează, ridică picioarele mai sus decât de obicei ; se simte ciudat ; simptomele revin după ce stă așezat sau culcat.

Scrofuloză și rahitism ; senzație tensionantă în membrul bolnav, ca și cum tendoanele ar fi prea scurte ; dureri ca de contuzie, care fac pacientul să țipe ; < la atingere.

De câțiva ani, umflarea picioarelor pe vreme caldă ; în cele din urmă, membrele au început să se mărească ; nicio dovadă de boală organică ; ambele membre inferioare sunt foarte umflate și lasă godeu la presiune ; căldură înțepătoare în membre, iar după mers suprafața lor devine roșie și fierbinte ; la prima încercare de mișcare, membrele sunt rigide, dar devin mai suple după efort continuu ; limbă gălbuie, cu puncte roșii la vârf. θ Anasarcă.

După

scarlatină, stare anasarcatoasă a membrelor inferioare, cu diminuarea secreției urinare.

Tumefiere dureroasă deasupra genunchiului.

O tracțiune cu tensiune în tendoanele de pe partea internă a genunchiului drept, provocând neliniște în picior.

Dureri sub rotulă.

Durere arzătoare în articulațiile genunchilor și în membrele inferioare.

Sfâșiere în genunchi și gleznă, < în timpul repausului.

Un junghi de-a curmezișul genunchiului la ridicarea în picioare după ședere.

O înțepătură dinăuntru spre exterior în partea laterală a genunchiului, în timpul mersului.

Rigiditate, mai ales a genunchilor și picioarelor.

Tensiune în genunchi, ca și cum acesta ar fi prea scurt.

Greutate ca de un hundredweight în fosele poplitee și în gambe, astfel încât nu-și putea deplasa picioarele.

Senzație de târâre, cu tensiune în tendoanele de pe partea internă a genunchiului drept.

După ce a răcit, umflarea genunchiului, urmată de supurație ; după opt săptămâni de tratament chirurgical, existau în jurul rotulei trei orificii cu margini ridicate, din care se elimina un puroi fluid, de aspect nesănătos ; febră ; durere continuă ; insomnie ; arată ca și cum ar avea ftizie.

Umflarea genunchiului, cu dureri violente ca de roadere. θ Gută reumatică.

Geme din cauza durerii din articulația genunchiului stâng, care se extinde în jos de-a lungul gambei ; implora să-i fie amputat membrul. θ Reumatism acut.

Dureri fulgerătoare și tăioase, profunde, în gambă. θ Reumatism acut.

Durere în genunchiul drept ; < la solicitarea genunchiului ; adesea trosnituri în articulație la întinderea membrului ; exsudat în articulație ; schimbarea vremii, mai ales ploaia sau furtuna, < durerea ; în repaus nu există durere. θ Hydrarthrus genu.

Tumefiere dureroasă în spațiul popliteu al unui membru, provocată de o răcire, împiedicând extensia gambei ; durere în tumefacție, îndeosebi după mers și solicitarea membrului.

După expunerea la umezeală, umflarea articulațiilor degetelor, urmată de o tumefiere palidă, relativ nedureroasă și oarecum fluctuentă a genunchiului drept ; gamba este flectată și nu poate fi întinsă ; emaciere ; paloarea feței ; fără febră. θ Tumefacție albă a genunchiului.

Inflamație erizipelatoasă și umflarea ambelor articulații ale genunchilor ; al doilea zgomot cardiac diminuat.

Greutate, slăbiciune și oboseală pronunțate ale membrelor inferioare.

Tendință puternică de a întinde gamba și piciorul, dimineața.

Dureri surde în gambe, imposibilitatea de a sta în repaus în orice poziție mai mult de o clipă.

Tensiune în gambe în timpul mersului și senzația că tendoanele ischiogambiere ar fi prea scurte.

Crampe în gambe după miezul nopții, în timp ce stă culcat în pat și când stă așezat după mers.

Durere în partea internă, inferioară și posterioară a gambei, resimțită în prima parte a mersului, ori de câte ori călcâiul era ridicat prin acțiunea gambei ; > după câteva minute de mers.

La ridicarea de pe scaun, durere bruscă și severă ca de entorsă, la inserția ligamentum patellæ pe tibie.

Un junghi în tendoanele ischiogambiere, imediat deasupra gambelor, la mișcare violentă, la ridicarea de pe scaun și la atingere.

Junghiuri imediat sub genunchiul drept.

Durere asemănătoare furnicăturilor în tibii, noaptea, când picioarele sunt încrucișate ; este obligată permanent să miște membrele inferioare înainte și înapoi și, din această cauză, nu poate dormi.

În timpul mersului, membrele inferioare se simt ca și cum ar fi făcute din lemn.

Dureri paroxistice în gambe după udare, îndeosebi când sunt calde și transpirate.

Crampe în gambe și picioare, trebuie să umble.

Ulcere : pe gambe, cu secreție abundentă ; pe membre inferioare edematoase, cu eliminare de ser.

Prurit intolerabil al gambelor și picioarelor noaptea ; erupție veche.

Erizipel, tumefiere roșie, pruriginoasă, flegmonoasă, cu erupție veziculară care se extinde ca o bandă în jurul gleznei drepte ; ulcer mare, deschis, pe gleznă ; durere < după mișcare, nu în timpul acesteia (Rhus rad. a vindecat după eșecul Rhus tox.).

Cu patru săptămâni în urmă, în timp ce alerga repede, a fost cuprins brusc de o durere foarte acută în articulația gleznei ; durere > în repaus, dar este resimțită de îndată ce încearcă să meargă repede, obligându-l să se oprească.

Entorsă a gleznei ; timp de șase săptămâni nu a putut atinge pământul cu piciorul, nici să-l expună la umezeală sau să iasă noaptea.

Dureri surde în glezne și în bolțile plantare în timpul mersului, astfel încât trebuie să se culce după cea mai scurtă plimbare.

Umflare în jurul gleznelor după ședere prea îndelungată, mai ales în timpul călătoriilor ; picioarele se umflă seara.

Ulcer de mărimea unui dolar de argint pe maleola internă, cu prurit și dureri înțepătoare, fulgerătoare ; < după mișcare.

Umflarea picioarelor, nedureroasă la atingere, seara.

Oboseala picioarelor, astfel încât nu putea urca ușor scările.

Insensibilitate și amorțeală în partea inferioară a piciorului drept, care părea făcut din lemn.

Greutate și tensiune în picioare în timpul șederii.

Picioare dureroase ca și cum ar fi fost scrântite sau răsucite, dimineața, la ridicare.

Tracțiune paralizantă în întregul picior, în timpul șederii.

Furnicături în picioare dimineața, în timp ce stă culcat în pat și după ridicare.

Dureri surde în bolțile plantare.

Dureri în ambele călcâie ca și cum ar călca pe ace, la prima ridicare în picioare, dimineața.

Uneori, durere ascuțită în călcâie, ca și cum i s-ar trece cuie pe sub piele.

Înțepături în călcâie când calcă pe ele.

Contracție spasmodică pe partea internă a tălpii, > prin întinderea piciorului și îndoirea tălpii în sus.

Junghiuri în tălpi, ca și cum ar merge pe ace, seara.

Transpirație fetidă a picioarelor la bărbați cu predispoziție reumatică, foarte expuși intemperiilor și care efectuează muncă manuală grea.

Bătături, cu durere ca de rană și arsură.

Eczemă pe partea internă a coapselor după vaccinare, cu prurit intens și sete.

Eczema rubrum ; piciorul, de la articulația genunchiului până la degetele piciorului, are un aspect închis, violaceu și emană un miros de mucegai, împreună cu o secreție seroasă abundentă ; arsură și prurit intense, îndeosebi la expunerea la frig ; iritabilitate psihică extremă ; debilitate generală ; insomnie ; pierderea apetitului ; suferință în timpul mesei ; constipație ; cefalee.

Copil, æt. 1 1/2, a avut urticarie, care provoca prurit intens, iar scărpinatul a transformat erupțiile în vezicule mari ; foarte agitat și neliniștit noaptea ; are acum erizipel la piciorul l., care este umflat și de culoare violacee închisă.

Eritem nodos pe picioare ; proeminențe mari, dureroase, deasupra fiecărei tibii.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Slăbiciune mare a membrelor ; acestea tremură.

Toate membrele se simt rigide și paralizate în timpul mersului și după acesta, cu senzația greutății unui hundredweight pe ceafă.

Senzație de rigiditate la prima mișcare a membrului, după repaus.

Membrele pe care stă culcat, în special brațele, amorțesc.

O senzație asemănătoare unui tremur în brațe și în extremitățile inferioare, chiar și în repaus.

Dureri de tracțiune sau sfâșietoare în membre în timpul repausului.

Dureri ca de contuzie sau ca de entorsă în articulații.

Pocnituri ale articulațiilor când sunt întinse.

Tensiune, rigiditate și junghiuri în articulații ; < la ridicarea de pe scaun.

Dureri reumatoide în membre : cu amorțeală și furnicături ; articulații slabe, rigide sau roșii ; tumefiere lucioasă a articulațiilor, junghiuri la atingere ; < la începutul mișcării, după ora 12 P. M. și pe vreme ori în locuri umede, jilave ; > prin mișcare continuă.

Durere, tumefiere și rigiditate a articulațiilor în urma entorselor, ridicării excesive de greutăți sau suprasolicitării.

Reumatism inflamator, în urma expunerii la frig, urmat de paralizia părții drepte ; dureri aproape constante pe partea r. ; periodicitate marcată, debutând la ora 10 P. M. și durând până la ora 6 A. M. ; < iarna și înaintea unei furtuni, în timpul furtunii dureri în întregul corp ; durere intensă la mișcare după repaus, dar mișcarea continuă ameliora.

Inflamație cronică a structurilor articulare, mai ales când rezultă din lovituri, întinderi etc.

Sinovită ; anchiloză falsă.

Tumefierea mâinilor și picioarelor.

Erizipel flegmonos al membrelor.

Erupție pe membre, cu prurit intens, < noaptea și la introducerea mâinilor în apă fierbinte sau rece.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus : dureri sfâșietoare în oasele craniene < ; durere în maxilar ; urinare involuntară ; rigiditatea articulațiilor ; junghiuri în piept < ; durere sfâșietoare și arsură în umeri < ; dureri sfâșietoare în articulațiile cotului și pumnului < ; sciatică < ; rigiditate și mobilitate limitată în sacru < ; durere sfâșietoare în articulațiile genunchiului și gleznei < ; nicio durere în genunchi ; dureri sfâșietoare și de tracțiune în membre ; slăbiciunea membrelor.

Poziție culcată : tuse ; vertij ; cefalee < ; diaree > ; vertij extrem ; durere fulgerătoare prin cap < ; tuse < ; durere lombară < ; junghiuri în umeri ; dureri sfâșietoare în brațe < ; simptomele reapar.

Culcat pe spate : colică > cu picioarele ridicate ; dismenoree obstructivă < ; durere lombară < ; durere în cap și de-a lungul coloanei vertebrale ; îl dor șalele ; febră reumatică < ; tremurul din paralizie >.

Culcat în pat : crampe în gambe.

Stă permanent culcat pe spate : erizipel.

Stă culcat pe burtă, cu mâinile la cap : ochi dureroși.

Culcat pe podea tare, cu o pernă sub spate : durere de spate >.

Culcat pe o parte : îl doare șoldul.

Culcat pe partea stângă : provoacă palpitații și durere în inimă.

Partea pe care stă culcată : pulsație în tâmplă ; scalp sensibil ; durere ca de rană în abdomen <.

Culcat pe membre : acestea amorțesc ; fără transpirație pe acele părți.

Capul ținut jos : greutate <.

Capul ridicat : dureri fulgerătoare prin cap >.

Trebuie să-și țină capul pentru a ameliora greutatea din el.

Îndoirea capului pe spate : durere în occiput > ; durere în cap și de-a lungul coloanei vertebrale.

Îndoirea spatelui pe spate : durere în mușchii dorsali > ; presiune lombară.

Aplecare înainte : durere în mușchii dorsali <.

Ședere : cefalee < ; foame > ; dureri în abdomen < ; vertij extrem ; tuse < ; palpitații ; durere în mușchii dorsali ; durere lombară ; greutate și presiune lombară < ; tensiunea articulației șoldului stâng ; simptomele reapar ; după mers, crampe în gambe ; prea îndelungată, glezne umflate ; greutate și tensiune în picioare ; tracțiune paralizantă în întregul picior.

Ședere aplecată : junghiuri în piept.

Nu putea sta liniștit : din cauza neliniștii generale, trebuia să se întoarcă în toate direcțiile pe scaun și să-și miște membrele.

Ridicarea de pe scaun : durere în șold < ; pierderea capacității de coordonare a extremităților inferioare ; durere severă la inserția ligamentum patellæ pe tibie ; junghi în tendoanele poplitee ; tensiune, rigiditate și junghiuri în articulații.

Ridicarea din pat : vertij ; eructații <.

Ridicarea din poziția aplecată : junghiuri în spate <.

Aplecare : vertij < ; epistaxis ; durere în spate ; junghiuri în spate <.

Poziție în picioare : vertij < ; dureri ca de travaliu și presiune în abdomen ; presiune lombară ; durere sfâșietoare de la șold la genunchi ; după ședere, un junghi de-a curmezișul genunchiului ; durere în ambele călcâie ; nu putea sta drept și nici nu putea ridica ușor piciorul drept sau să-l împingă înainte.

Ridicarea bruscă a brațului stâng : provoacă durere ca o lovitură de pumnal în al patrulea spațiu intercostal ; durere în braț.

Îndoirea pumnului : ca și cum ar fi fost scrântit.

Trecerea unui picior peste celălalt : tensiune în coapsă.

Îndoirea tălpii în sus : contracție >.

Lăsarea picioarelor să atârne : provoca nevoie de defecație.

Schimbarea poziției : > durerea în partea posterioară a gâtului ; frecventă, în holera infantilă ; constantă, pentru a > menoragia ; > durerea în picior ; febră reumatică ; în timpul febrei tifoide ; zona o impune.

Începutul mișcării : durerea ca de rană în abdomen este maximă ; articulațiile pelviene rigide ; umerii și mușchii cervicali rigizi, cu mobilitate limitată ; rigiditatea regiunii cardiace ; durere lombară < ; durere în articulația pumnului < ; sciatică < ; membre rigide ; reumatismul membrelor <.

Mișcare : senzația de năuceală în cap, cu furnicături și dureri în membre > ; rapidă, > durerea în tâmplă ; a ochilor, dureroasă ; a ochilor, < durerea în cap ; cefalee > ; durere în maxilar ; pocnituri ale maxilarului ; rigiditatea articulațiilor > ; tensiune dureroasă a gâtului ; rigiditatea spatelui dureroasă ; durere lombară > ; lumbago < după, nu în timpul ei ; cea mai mică, provoacă o durere chinuitoare în spate ; junghiuri în umeri > ; dureri sfâșietoare în articulațiile cotului și pumnului > ; pierderea forței și rigiditatea antebrațelor și degetelor ; sciatică > ; continuă, > coxalgia ; blândă și continuă, > durerea în articulațiile șoldurilor ; neliniștea picioarelor > ; junghi violent în tendoanele poplitee ; durere în gleznă, < după, nu în timpul ei ; durerea din ulcerațiile picioarelor < ; continuă, > reumatismul ; produce senzație de frig ; provoacă fiori ; frisoane ușoare.

Înghițirea alimentelor : durere între umeri.

Întindere : a membrului, pocnitură în articulația genunchiului ; tendință de întindere, a piciorului și labei piciorului ; a tălpii, contracție > ; pocnituri ale articulațiilor.

Întindere : durere ca de rană în abdomen.

Întoarcere : vertij < ; durere în partea posterioară a gâtului < ; durere ca de rană în abdomen <.

Balansarea brațului înainte și înapoi : > durerea în umăr.

Pășire : zvâcniri spasmodice în membre.

Când calcă : creierul pare desprins.

La fiecare pas : durere în articulațiile șoldurilor ; junghiuri în călcâie.

Mers : vertij < ; arsură în frunte ; dureri în abdomen ; presiune în jos în pelvis ; vertij > ; după, inima pare slăbită ; junghiuri în spate < ; durere sfâșietoare de la șold la genunchi ; > sciatică ; suprafața picioarelor devine roșie și fierbinte ; înțepătură pe partea laterală a genunchiului ; tumora genunchiului, dureri ; tensiune în gambe ; câteva momente, durere în călcâi > ; durerea în gleznă revine ; durere în glezne și în bolțile plantare ; toate membrele se simt rigide și paralizate.

Trebuie să meargă aplecat : durere în abdomen.

Trebuie să-și schimbe mereu poziția pentru a obține ameliorare : prolaps.

Nu putea rămâne în nicio poziție : durere cumplită în picioare ; furnicături în tibii.

Nu poate rămâne liniștit nicio clipă.

Tendința de a mișca părțile afectate, mișcarea continuă : > durerea ca de rană a mameloanelor.

Urcarea scărilor : respirație dificilă.

În timpul alergării rapide, durere acută bruscă în articulația gleznei.

Exercițiu : durere în oasele craniene > ; rigiditatea mușchilor cervicali > ; violent, hipertrofie necomplicată ; durere lombară > ; tremurul brațelor ; rigiditatea și durerea ca de rană a mușchilor dispar.

Efort neobișnuit : paralizie.

Suprasolicitare : palpitații ; coxalgie <.

NERVI [36]

Neliniște mare : tendința de a mișca părțile afectate ; noaptea ; trebuie să-și schimbe frecvent poziția ; părea ca și cum ceva îl forța să iasă din pat ; nu putea sta liniștit din cauza neliniștii interioare, ci era obligat să se întoarcă în toate direcțiile pe scaun și să-și miște membrele.

Slăbiciune : cu dorința de a sta culcat ; în întregul corp ; obosit ca și cum ar fi fost lipsit de somn ; a membrelor, mai ales în timpul repausului ; dimineața nu dorește să se ridice și să se îmbrace ; simte ca și cum s-ar afunda prin pat ; ca și cum l-ar durea oasele ; dorește permanent să stea jos sau culcat ; mai ales când merge în aer liber.

Debilitate mare, cu durere ca de rană și rigiditate, < la începutul mișcării ; > prin mișcare continuă, dar obosește curând, necesitând din nou repaus.

Amorțeală : în extremități, precedată de zvâcniri și furnicături în acestea ; în părțile pe care stă culcat.

Pareza membrelor, cu senzație de amorțeală și dificultate la mișcarea spatelui, în urma udării.

Pareza extremităților inferioare, cu amauroză incipientă, astfel încât pacientul nu putea distinge obiectele mari.

Pareză nedureroasă a picioarelor la o fată æt. 14.

Paralizie : după efort neobișnuit ; după naștere ; reumatică, în urma udării sau a statului culcat pe pământ umed ; în urma exceselor sexuale ; după febră intermitentă sau febră tifoidă ; părțile sunt nedureroase ori dureros de rigide și cu mobilitate limitată, cu dureri sfâșietoare, furnicături și amorțeală.

Paralizie bruscă a jumătății inferioare a corpului, la o fată tratată cu un aparat de extensie pentru curbura coloanei vertebrale ; constipație persistentă ; picioare amorțite, reci, emaciate.

În a treia zi după o naștere naturală, mama având numai treisprezece ani și șase luni, partea dreaptă a devenit complet paralizată ; exista o abolire aparent totală a funcțiilor, a mișcării voluntare și a sensibilității speciale ; nu putea articula astfel încât să fie înțeleasă.

Hemiplegie dreaptă ; senzație ca și cum partea ar fi „adormită”.

Paraplegie la o femeie în urma unui atac de apoplexie survenit cu cinci ani înainte ; nu putea sta în picioare și nici nu se putea ridica.

Paralizie spinală acută a sugarilor.

Stă pe un taburet și îl ține în mișcare continuă ; nu poate rămâne liniștit nicio clipă ; capul și corpul atârnă înainte, primul oscilând continuu ; tremur violent al extremităților ; nu se poate ridica într-o poziție șezândă dreaptă și nici nu poate ține vreun obiect, astfel încât trebuie să fie hrănit ; când încearcă să meargă, picioarele sunt extrem de instabile ; deși poate sta în picioare pentru scurt timp, genunchii îi tremură neîncetat între timp ; dacă face câțiva pași, se împiedică de propriile picioare și cade și nu se poate ridica din nou fără ajutor ; tremur > în poziție orizontală ; în timpul somnului, tresăriri spasmodice frecvente, neobservate de el ; mușchi flasci ; emaciere ; constipație ; urină limpede ca apa ; puls mic, moale, 70. θ Paralysis agitans.

După căderea pe scări, s-a dezvoltat treptat următoarea stare ; stă culcat pe abdomen, cu capul retractat astfel încât aproape atinge coloana vertebrală ; fața palidă, deformată, acoperită de sudoare rece ; tumefiere a gâtului asemănătoare gușii, din cauza spasmului tonic al mușchilor cervicali ; coloana vertebrală deviată din poziția normală ; zgomot de crepitație la flexarea vertebrelor lombare ; tumefiere mare a osului în regiunea sacrului ; paralizie completă a extremităților inferioare ; retenție de urină sau eliminarea în picături a unei urine sanguinolente, cu tenesme vezicale ; retenția scaunului ; lipsa apetitului ; sete mare ; febră cu exacerbare seara ; doarme însă puțin, iar dacă adoarme, somnul este neliniștit și tulburat de vise înfricoșătoare ; smucituri violente prin corp îl trezesc frecvent.

Tresăriri ale membrelor și mușchilor.

Tresăriri asemănătoare celor din coree ; piele roșie, dură, pruriginoasă, < prin scărpinare ; angoasă mare.

Coree cu prurit vulvar, cu mâncărime intensă, roșeață și indurație.

Coree cauzată de o baie rece, de udarea până la piele sau apărută după suprimarea rujeolei.

Epilepsie după naștere, declanșată de o cădere imediat înaintea nașterii.

SOMN [37]

Căscat spasmodic, fără somnolență, cu junghi și durere ca de luxație a mandibulei.

Somnolență mare și moleșeală după masă.

Somn greu, ca din stupoare.

Somnolență cu sforăit, mormăit și culegerea scamelor.

Când este în stare de ebrietate de la bere, doarme cu gura deschisă și capul dat pe spate.

Neliniștit noaptea, trebuie să-și schimbe frecvent poziția.

Noaptea i se părea că ceva îl forța să iasă din pat.

După miezul nopții, somn superficial neliniștit, plin de gânduri și întâmplări supărătoare, neplăcute.

Somn neliniștit, cu zvârcolire, ridicarea și aruncarea învelitorilor.

Nu a putut dormi după ora 3 A. M., s-a ridicat foarte anxios, neliniștit și slăbit, tremurând continuu, mai ales din genunchi.

Nu putea adormi după ora 3 A. M., dar după un timp a adormit și a visat foarte viu, iar la trezire i se părea că nu dormise.

Niciun somn profund după miezul nopții ; se zvârcolea neliniștită din cauza unei senzații chinuitoare, ca și cum întregul corp ar fi ars, fără sete ; cu vise pline de frământări anxioase.

Nu a dormit jumătate din noapte, era abătută, temătoare și plină de angoasă în regiunea inimii.

Insomnie timp de patru nopți ; nu putea rămâne în pat.

Insomnie : din cauza durerii, mai accentuată înainte de ora 12 P. M., trebuie să se întoarcă adesea pentru a găsi puțină ușurare.

De îndată ce voia să adoarmă, treburile îi apăreau în vise anxioase.

Vise înfricoșătoare, de exemplu că lumea era cuprinsă de foc, cu palpitații la trezire.

Vise despre eforturi mari ; vâslit, înot, mers, cățărare sau muncă grea.

TIMP [38]

La ora 3 A. M. : insomnie după această oră.

La ora 4 A. M. : durerea în umăr și braț <.

Dimineața : ca în stare de ebrietate ; cefalee < ; durere sfâșietoare în apropierea ochiului < ; pleoape aglutinate, fotofobie și lăcrimare ; epistaxis ; limbă saburală ; sensibilitate dureroasă a pereților abdomenului ; tuse < ; la ridicare, dureri de tracțiune și junghiuri în mamelonul stâng, străbătând până la scapulă ; anxios ; după odihna din timpul nopții, redoarea articulațiilor pumnului < ; tendința de a întinde membrul inferior și piciorul ; picioare dureroase ca după o entorsă ; senzație de furnicare în picioare în timp ce stă culcat în pat și după ridicare ; durere în călcâie ; transpirație.

La ora 9 A. M. : au apărut frisoanele.

La ora 10 A. M. : somnolent, obosit, cu căscat.

Toată ziua : copilul stă culcat cu fața sprijinită pe podea (oftalmie).

În timpul zilei : tuse uscată ; palpitații anxioase ; expectorație vâscoasă.

La ora 1 P. M. : febră arzătoare <.

La ora 2 P. M. : congestie roșie pe tot corpul.

La ora 5 P. M. : apar paroxismele.

La amurg : anxietatea, timiditatea <. Seara : tendința de a plânge < ; deprimare ; ochii < ; nevralgia facială < ; mâncărimea mușcătoare a feței < ; durere de dinți ; apăsare în stomac ; răgușeala < ; până la miezul nopții, tusea < ; tuse iritativă ; tensiune și respirație scurtă ; durere în mușchii cervicali ; durere de spate ; redoarea articulațiilor pumnului < ; picioarele se umflă ; junghiuri în tălpile picioarelor ; febra < către seară, senzație de frig care se strecoară în tot corpul ; căldură ; frisonul < ; febră care începe cu un frison scurt ; febră cuartă în paroxisme.

La ora 7 P. M. : ca și cum sângele ar curge rece prin vene ; frison sever.

La ora 10 P. M. : durere de dinți cu smucituri.

Noaptea : teamă intensă ; mâncărime severă a scalpului ; crusta lactea < ; durere în ochi < ; irită < ; durere sfâșietoare în apropierea ochiului < ; otalgie ; strănut ; epistaxis ; delir ; mâncărime mușcătoare a feței ; durere fulgerătoare de dinți < ; s-a trezit cu uscăciunea gurii ; febră < ; greață < ; colică < ; scaun involuntar ; urinare involuntară ; durere în umeri < către ora 3 A. M. ; menoragie < ; apăsare în piept ; neliniște ; insomnie din cauza durerii în umăr ; senzație de paralizie în braț ; sciatică < ; coxalgie < ; neliniștea membrelor inferioare ; furnicături în tibii ; mâncărimea membrelor inferioare și a picioarelor ; durere între umeri și întinderea membrelor în timpul febrei ; febre reumatice < ; transpirație generală ; mâncărimea erupției la nivelul articulațiilor < ; mâncărimea <.

La ora 12 P. M. : reumatismul <.

În jurul miezului nopții : febră cotidiană.

După miezul nopții : crampe în gambe ; somn superficial neliniștit ; neliniște mare ; mâncărimea erupției <.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Sensibilitate la aerul liber rece.

Suferințe pe vreme aspră și rece și în perioadele în care predomină vânturile din nord-est.

Suferințe după consumul de apă rece.

Urmări nefaste ale udării, mai ales după încălzirea corpului.

După baie rece, tresăriri convulsive.

Căldură : durerea deasupra crestei iliace stângi > ; sciatica > ; produce o ameliorare generală.

Expunere la căldură : dureri sfâșietoare în regiunea lombosacrată.

Aplicație caldă : durerea în ochi > ; durerea de dinți > ; durerea fulgerătoare de dinți > ; sciatica >.

Vreme caldă : umflarea picioarelor.

Căldură : cefaleea > ; cea a patului, < sensibilitatea scalpului ; mâncărimea mușcătoare a feței ; durerea în mandibulă > ; durerile reumatice dintre scapule > ; coxalgia > ; cea a sobei > durerile în articulațiile șoldurilor ; senzația de arsură și mâncărimea erizipelului ; crusta lactea <.

Încălzirea în pat : durerea lombară <.

Încălzirea prin exercițiu fizic : sciatica >.

Pat cu pene : redoarea și durerea articulațiilor pumnului <.

Ori de câte ori își scoate mâinile de sub învelitori, este cuprins de o tuse convulsivă.

Descoperirea corpului : gripa < ; tusea.

În casă : melancolia, indispoziția, anxietatea < ; senzație de frig.

În aer liber : melancolia > ; lăcrimare ; nevralgia facială < ; în timpul ploii, paralizie bruscă a brațului stâng ; la mers, slăbiciune ; lăcrimare acră.

Schimbarea vremii : redoarea articulațiilor pumnului <.

Vreme umedă, furtunoasă : durerea în oasele craniului < ; conjunctivita < ; paralizia mușchilor globului ocular în urma expunerii la frig sau umezeală ; prolapsul < ; afecțiuni uterine ; senzația de paralizie în brațe < ; reumatismul <. Înaintea unei furtuni : reumatismul inflamator <.

Introducerea mâinilor în apă caldă sau rece : erupțiile de pe membre <.

Expunere la umezeală : durere sfâșietoare în regiunea rinichiului ; edem al feței și picioarelor ; senzație de arsură și înțepături în piele.

După udare : provoacă durere în tâmpla stângă ; predispoziție la răcire ; irită ; conjunctivită ; oftalmie artritică ; colică < ; urina este eliminată lent ; amenoree ; amenie ; respirație dificilă și dureroasă ; pneumonie ; iritație spinală ; inflamația membranelor spinale ; durere în umăr și braț ; dureri cumplite în extremitățile inferioare ; dureri paroxistice în membrele inferioare ; pareza membrelor ; paralizie ; inflamație erizipelatoasă.

Spălare cu apă rece : durere în articulația pumnului.

Răcirea corpului : după o baie în mare, polip uterin ; într-o călătorie lungă, membrele inferioare devin slabe și rigide.

Culcat pe pământ umed : paralizie.

Mers desculț prin teren umed : diaree.

Frig sau umezeală : midriază ; ptoză ; gripă ; durere reumatică între scapule ; durere sfâșietoare în umăr ; durere în pumn ; sciatică ; coxalgie ; umflarea articulațiilor degetelor ; inflamație erizipelatoasă < ; urticarie <.

Expunere la frig : eczema rubrum provoacă mâncărime și arsură ; reumatism inflamator ; inflamație erizipelatoasă <.

Aer rece : durerile în pleoapă <.

Băuturi reci : dorință de ; varsă imediat apa.

Aplicație rece : a mâinii, durerea de dinți > ; durerea fulgerătoare de dinți <.

Apă cu gheață : provoacă durere în stomac și greață.

După expunerea la o furtună de zăpadă, când corpul era supraîncălzit : reumatism.

Vânt de est : < senzația de paralizie în brațe și slăbiciunea.

Toamna : dureri cu senzație de tragere în articulațiile șoldurilor.

Iarna : reumatismul inflamator <.

FEBRĂ [40]

Senzație de frig : în casă, către seară, senzație de frig care se strecoară în tot corpul ; și căldură seara, fața părea foarte fierbinte, deși obrajii erau reci la atingere și palizi, respirația fierbinte ; în spate și cap, căldură în partea anterioară a corpului ; ca și cum s-ar turna apă rece peste el sau ca și cum sângele ar curge rece prin vene, la ora 7 P. M., îi este frig când se mișcă.

Frison : de-a lungul spatelui, < seara ; cu dureri în membre, neliniște ; fața palidă sau alternativ roșie și palidă ; începe în membrele inferioare, de obicei în coapse, sau între scapule.

Fior la mișcare sau la descoperirea corpului.

Senzație de frig intern în membre.

Senzație de frig pe tibia stângă.

Întinderea și durerea membrelor, tremurături în tot corpul, cu sete intensă, mâini reci, căldură și roșeață a feței.

Tremurături, căldură și transpirație pe corp în același timp.

Frison sever la ora 7 P. M., ca și cum ar fi stropit cu apă rece ca gheața sau ca și cum sângele ar curge rece prin vase ; îi este frig când se mișcă ; < mâncând și bând ; i s-a făcut cald culcându-se și învelindu-se ; durere între umeri și întinderea membrelor în timpul febrei noaptea, transpirație dimineața.

Tuse în timpul frisonului ; uscată, iritativă, obositoare.

Neliniște mare în timpul frisonului.

În timpul frisonului, dureri în membre, iar în timpul febrei, tresăriri.

Frisonul este intensificat de băut.

Căldură : cu sete mare ; după frison, cu transpirație care ameliorează ; generală, ca de la apă fierbinte sau de la sânge fierbinte curgând prin vene ; generală, cu frisoane ușoare în timpul mișcării, față lividă ; urticaria apare pe tot corpul, cu mâncărime violentă, < prin frecare.

În timpul febrei, urticarie ; sete, bea puțin și des.

Somnolent, obosit, cu căscat ; la ora 10 A. M., căldură excesivă, fără sete.

Febră seara, cu diaree.

Transpirație : cu dureri, adesea cu tremurături violente ; chiar și în timpul căldurii, cu excepția feței ; cu mâncărime violentă a erupției ; acră ; cu miros de mucegai, putridă ; cu sau fără sete ; de la băuturi calde ; abundentă dimineața ; abundentă, inodoră, neepuizantă ; generală, cu excepția capului.

În timpul transpirației : somn ; urticaria dispare cu mâncărime violentă.

Transpirație nocturnă, cu erupție miliară pruriginoasă.

Transpirația picioarelor suprimată.

Transpirație oprită de ploaie sau umezeală, când pacientul s-a încălzit prin exercițiu fizic și transpira liber.

Tuse uscată, iritativă, obositoare, care apare uneori cu câteva ore înainte și continuă în timpul frisonului. θ Febră intermitentă.

Frisonul apare în jurul orei 9 A. M. ; în timpul frisonului părea aproape frenetic, schimbându-și frecvent poziția în pat, gemând și plângându-se de dureri intense de tracțiune, sfâșietoare și ca niște crampe în mușchii ambelor șolduri, care coborau pe fețele posterioare ale coapselor până la gambe ; febră extrem de mare, puls accelerat, dar slab, fața și întregul corp roșii ; sete ușoară atât în timpul frisonului, cât și al febrei, mai accentuată în timpul frisonului ; febra urmată de transpirație și cefalee. θ Febră intermitentă.

Febră care începe seara cu un frison scurt ; în fiecare zi, la debut, frisonul și căldura se amestecă, febra continuând în timpul nopții, cu neliniște și zvârcolire în pat și cu transpirație acră abundentă către dimineață ; prostrație, slăbiciune mare, pierderea apetitului, vărsături și imposibilitatea de a mânca în timpul zilei. θ Febră intermitentă.

Frison în fiecare dimineață, la ora 3 A. M., începând în coapsa dreaptă și răspândindu-se de acolo în tot corpul ; în timpul frisonului, tuse uscată, iritativă ; imediat după frison, vărsături urmate de febră ; în timpul febrei, sete ; fără transpirație ; epuizare mare. θ Febră intermitentă.

Accesele apar în jurul orei 5 P. M., precedate de căscat intens și durere în articulația maxilară, ca și cum ar fi luxată ; frison prelungit și sever, cu tremurături și clănțănitul dinților ; în timpul frisonului, durere în regiunea lombară, ca după o contuzie, silindu-l să-și schimbe neîncetat poziția, de asemenea o senzație particulară de tracțiune în brațe, cu furnicături și amorțeala degetelor ; căldură intensă, cu uscăciune pronunțată a buzelor și gurii, dar stă întins liniștit, fără să bea, într-o stare de semistupoare ; răspunde la întrebări lent și cu descurajare ; apar de asemenea, cu regularitate, două sau trei scaune diareice, cu unele colici ; își petrece noaptea dormind, somnul fiind tulburat numai de sete și transpirație ; splină mărită. θ Febră intermitentă cotidiană.

Febră intermitentă : terță dublă ; diaree în timpul zilei accesului ; febră înaltă, cu moleșeală și somnolență ; splină mărită ; pierderea apetitului ; constipație ; luase multă Chinină.

Primul frison la 5 A. M., al doilea la 6 A. M. ; în timpul frisonului, dureri în membre, agitație intensă și întinderi ale corpului ; febră cu sete, bea puțin, dar des ; colici, diaree ; greață intensă și vărsături bilioase ; în timpul febrei, urticarie. θ Febră intermitentă.

Frisoane care apar în fiecare după-amiază, urmate de căldură și apoi de transpirație ; tuse uscată, chinuitoare, în timpul frisonului. θ Febră intermitentă.

Febră cuartă ; accesul apărea seara, cu predominanța frisonului ; sete intensă în timpul frisonului și al căldurii ; durere pulsatilă în frunte înainte și după căldură ; erupție miliară cronică pe dosul mâinii stângi.

Frison la 7 P. M., frig foarte intens, până la tremurături, urmat în succesiune regulată de febră și transpirație ; fără sete. θ Febră intermitentă.

Febră cotidiană în jurul miezului nopții, cu apăsare și umflare în epigastru și palpitații anxioase în timpul zilei.

Mai întâi cefalee (pulsații în tâmple), apoi senzație de frig, cu sete și dureri sfâșietoare în membre, ca de oboseală ; după aceea căldură generală, cu frisoane ușoare în timpul mișcării și față lividă ; în cele din urmă, transpirație abundentă, cu miros acru.

Febră terță cu urticarie, care dispare după acces ; în timpul apirexiei, arsură și roșeață a scleroticii.

Febră intermitentă care începe pe partea dreaptă (mai întâi se răcește brațul, apoi piciorul).

Hidroa pe buza superioară. θ Febră intermitentă.

Febre reumatice predominante și caracterizate prin dureri de tracțiune, sfâșietoare, în membre ; < noaptea, cu schimbarea continuă a poziției, < stând întins pe spate ; senzație de mobilitate îngreunată în extremitățile inferioare ; nevoie frecventă de a urina ; febră < noaptea ; vertij, durere occipitală ; tensiune în ceafă și între umeri ; diaree ; erizipel bulos.

Febre lente ; limbă uscată și brună sau roșie, ca și cum ar fi fost jupuită ; depozite sordide pe dinți ; scaune moi ; slăbiciune intensă ; lipsă de putere în membrele inferioare, abia și le poate trage în sus ; agitație intensă după miezul nopții ; trebuie să se miște des pentru a obține ameliorare.

Bolile acute iau o formă tifoidă. θ Dizenterie. θ Peritonită. θ Pneumonie. θ Scarlatină. θ Difterie.

Timp de nouă zile, slăbiciune intensă și deprimare psihică ; pierderea apetitului ; vertij ; confuzie mintală ; insomnie ; accese de febră care revin în fiecare după-amiază, constând într-o senzație de frig, urmată de căldură de lungă durată și transpirație abundentă ; delir în noaptea celei de-a opta zile ; în ziua a noua, febră ; față roșie ; limbă uscată, roșie ; respirație accelerată, aspră ; puls 88 ; abdomen ușor timpanitic ; splină mărită, ajungând până la marginea anterioară a coastelor ; fără scaun de trei zile ; urină redusă cantitativ, tulbure ; piele umedă ; câteva pete roșii mici pe piept, care dispar la apăsarea cu degetul ; vertij ; vuiet în urechi ; confuzie și căldură în cap ; durere apăsătoare în regiunea frunții ; uscăciunea gurii și gâtului ; gust păstos, amar ; pierderea apetitului ; sete intensă ; abdomen dureros la atingere ; senzație de slăbiciune intensă ; stare generală de rău ; insomnie din cauza numeroaselor vise tulburătoare, care apar în momentul în care adoarme. θ Febră tifoidă.

Tremurături urmate de căldură ; se simte foarte bolnav ; durere apăsătoare în occiput ; oboseală și durere surdă în toate membrele ; lipsa somnului ; în ziua a treia, temperatură crescută, în special la nivelul capului ;

piele acoperită cu broboane de transpirație ; față foarte roșie ; tunica albuginea de culoare gălbuie ; buze uscate ; limbă uscată și saburală ; voce aspră și răgușită ; câteva pete roșii mici pe piept, care dispar la apăsarea cu degetul, și câteva pustule mici ; respirație mai rapidă, mai aspră ; ocazional, tuse uscată ; inimă normală, puls 108 ; abdomen timpanitic ; splină ajungând aproape până la marginea anterioară a coastelor ; scaune lichide ; este neliniștit ; gândește cu dificultate ; răspunde foarte lent, dar corect ; se plânge de o senzație de prostrație și slăbiciune intense ; insomnie și moțăială cu vise ; durere surdă în întregul corp ; apăsare în piept și ușoară arsură în spatele sternului ; înclinație spre tuse ; abdomen sensibil la atingere. θ Febră tifoidă.

Febră tifoidă : pacientul are un temperament blând ; delirul este moderat și nu violent ; uneori poate manifesta tendința de a sări din pat sau de a încerca să fugă, dar, când este mai mult sau mai puțin conștient, manifestă puțină irascibilitate sau iritare ; agitație mintală sau fizică, se zvârcolește neîncetat în pat, stând întins mai întâi pe o parte, apoi pe cealaltă, într-un moment se ridică în șezut, iar în următorul se culcă ; sau, la începutul bolii, vrea să stea întins complet nemișcat din cauza slăbiciunii intense, se simte cu totul istovit, este indiferent față de orice, iar această senzație de slăbiciune este disproporționată față de toate celelalte simptome ; halucinații ; se teme că va fi otrăvit, refuză medicamentele și hrana ; pe măsură ce stupoarea progresează, răspunde foarte lent, fără tragere de inimă sau cu iritare, dar nu este violent ; cefalee violentă, ca și cum o scândură ar fi legată strâns peste frunte, asociată adesea cu aflux de sânge la cap și înroșirea bruscă a feței ; epistaxis care ameliorează cefaleea, sânge închis la culoare ; tuse pneumonică, dispnee, spută de culoarea ruginii ; limbă brun-închisă, uscată, crăpată, fisurile se deschid considerabil și uneori chiar sângerează ; uneori limba și gura sunt acoperite cu mucus brun, vâscos ; alteori limba păstrează amprenta dinților ; limba prezintă un vârf roșu, triunghiular ; tulburări ale stomacului și intestinelor ; diaree cu scaune brun-gălbui, cu miros cadaveric ; scaun involuntar în timpul somnului ; urina se elimină involuntar și uneori lasă o pată roșiatică ; dureri sfâșietoare în membre, cu durere de spate aproape intolerabilă ; dacă adoarme, este neliniștit și visează că cutreieră câmpurile și întreprinde munci anevoioase ; uneori visează treburile zilei, suprafața corpului este uscată și fierbinte și adesea mai roșie decât în mod natural ; pete roșii pe piele ; dacă transpiră, transpirația este abundentă, cu miros acru, și este însoțită de o erupție miliară ; abdomen timpanitic ; regiunea iliacă dreaptă și regiunea splinei sunt deosebit de sensibile ; splină umflată ; scaune reduse cantitativ și verzui, neînsoțite de tenesme ; la femei pot apărea hemoragii uterine, dar acestea nu ameliorează simptomele ; apar simptome de congestie pulmonară ; raluri în întregul torace ; lobii inferiori sunt afectați în mod deosebit ; tusea este la început uscată, apoi mai frecventă și productivă, cu expectorația unor spute striate cu sânge.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Accese periodice : de cefalee ; hemoragie abundentă din anus.

Alternanță : scaun și constipație ; față roșie și palidă.

La fiecare câteva minute : își schimbă poziția piciorului din cauza durerii.

Zilnic : timp de trei luni, durere în tâmplă și în regiunea orbitală ; scaune apoase de opt sau zece ori ; frison și căldură amestecate la început.

În fiecare dimineață, la 3 A. M. : frison.

De dimineață până la 5 P. M. : cefalee.

În fiecare după-amiază : accese de febră.

În fiecare noapte : diaree.

Timp de patru nopți întregi : insomnie.

Timp de mai multe nopți succesive : se trezea după o oră de somn cu durere în regiunea temporală stângă.

Timp de douăzeci și patru de ore : nu vorbește, nu mănâncă și nu bea.

Între 4 și 6 P. M. : scaune apoase.

De la 5 la 7 P. M. : durerea oculară <.

De la 10 P. M. la 6 A. M. : reumatismul inflamator durează.

Timp de șase zile : umflătură la pleoapa inferioară stângă.

La fiecare 3, 5 sau 7 zile : evacuare intestinală.

Timp de nouă zile : slăbiciune intensă și deprimare psihică.

În fiecare săptămână : acces de cefalee.

Timp de trei săptămâni : durere lombară.

La fiecare câteva săptămâni : sciatică.

Timp de o lună : transpirație în al doilea somn.

Timp de șase săptămâni : nu putea atinge pământul cu piciorul din cauza entorsei.

Timp de șase luni : articulații rigide ale pumnilor.

În fiecare an, la 13 mai : este cuprins de mâncărime arzătoare a pielii, care durează douăzeci și patru de ore.

Timp de șase ani : nu a lucrat din cauza slăbiciunii brațelor.

Timp de doisprezece ani : sciatică.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : apăsare în tâmplă, deasupra și în spatele orbitei ; durere arzătoare în ochi ; oftalmie ; umflătură edematoasă în jurul ochiului ; conjunctivită granuloasă ; arsură în cantus ; pleoapă superioară umflată ; durere în globul ocular ; senzație de mușcătură în ochi ; inflamația ochiului ; ptoza pleoapei ; partea feței acoperită cu vezicule ; partea feței acoperită cu o crustă groasă ; pleoapa ochiului roșie, umflată ; inflamația amigdalei ; amigdală acoperită cu o membrană galbenă ; durere în regiunea hipocondriacă ; ca un cuțit în abdomen ; partea abdomenului foarte tensionată ; junghiuri sub coaste ; pe lateral, la un inch sub ombilic, punct sensibil ; metastază a oreionului la testicul ; dureri în regiunea ovariană ; durere în membru ; dureri bruște în piept ; bronhofonie ; durere acută în piept ; erizipel pe dosul mâinii ; partea laterală a vertebrelor lombare ca după o contuzie ; durere în pumn ; durere în fesă ; tensiune în șold ; sciatică ; durere sfâșietoare de la tuberozitatea ischiatică, răspândindu-se peste coapsă, genunchi și gambă ; coxalgie în articulația șoldului ; mușchiul drept al coapsei foarte sensibil ; zvâcnituri și sfâșiere în coapsă ; tracțiune și tensiune în tendoanele de pe fața internă a genunchiului ; furnicături cu tensiune în tendoanele de pe fața internă a genunchiului ; umflătură fluctuentă a genunchiului ; junghiuri imediat sub genunchi ; erupție ca o bandă în jurul gleznei ; lipsă de sensibilitate și amorțeală în partea inferioară a piciorului ; paralizia părții ; durere constantă în partea respectivă ; frisonul începe în coapsă, febra intermitentă începe în braț și picior ; zona zoster, durere care coboară de-a lungul piciorului.

Stânga : durere în tâmplă și în regiunea orbitală ; nară excoriată ; ochiul părea enorm de umflat ; flictene pe marginea corneei ; conjunctivă roșie și presărată cu ulcerații mici ; ulcerații pe cornee ; erupție pe pleoapa inferioară ; umflătură la pleoapa inferioară ; lobul urechii umflat ; parotidită ; fierbințeală arzătoare sub nară ; oreion ; tracțiune apăsătoare în hipocondru ; senzație de frig și amorțeală în picior și braț ; durere cumplită în umăr ; durere din mamelon până la umăr ; junghiuri în lateral ; amorțeala brațului ; senzație de fâlfâire în piept ; mobilitate redusă și durere surdă în braț ; umflătură tare pe partea laterală a gâtului ; umărul pare paralizat ; durere deasupra crestei iliace ; ca și cum cineva ar apăsa pe umăr ; durere reumatică în umăr și braț ; durere severă în partea superioară a umărului ; durere fulgerătoare și pulsatilă în umăr ; durere în mușchiul umărului ; întinderea articulației umărului ; senzație de paralizie în braț ; înțepături și tracțiune în braț până la vârfurile degetelor ; ca și cum mușchii brațului ar fi fost suprasolicitați ; amorțeală și durere surdă în braț ; paralizie bruscă a brațului, pumnul ca și cum ar fi fost luxat ; tensiune în șold ; durere acută în șold ; în întregul membru inferior ; tensiune în coapsă ; durere sfâșietoare în mușchii coapsei ; reumatism acut în articulația genunchiului ; erizipel pe picior ; tibie rece ; erupție miliară cronică pe dosul mâinii ; a simțit un șoc în tegumentele externe ale orbitei ; excoriație pe fața internă a fesei ; pielea s-a desprins complet de pe mână ; papule urticariene mai numeroase pe degetul arătător ; pe coapsă se află o pată roșie, rotundă și reliefată ; mărirea parotidei.

De la dreapta la stânga : erizipelul se deplasează.

De la stânga la dreapta : erizipel vezicular al scalpului ; erizipel pe față.

Din față spre spate : durere în cap.

Din interior spre exterior : junghi în genunchi.

SENZAȚII [43]

Ca și cum ar fi în stare de ebrietate ; senzație ca de greutate în spatele orbitei drepte ; ca și cum ar fi pe punctul de a cădea înainte sau înapoi ; senzație ca de scândură legată strâns peste frunte ; creierul ca și cum ar fi încărcat ; ca și cum creierul ar fi sfâșiat ; ca și cum mușchii din partea posterioară a capului ar fi strânși cu un șurub ; spatele ca după o entorsă ; ca și cum țesuturile occipitale ar fi strânse cu un șurub ; senzație ca de văl înaintea ochilor ; ca și cum ar fi dificil să miște pleoapele ; ca și cum maxilarul s-ar rupe ; ca și cum dinții ar fi smulși ; dinții par prea lungi și prea mobili ; ca și cum ar fi amorțit ; ca și cum faringele ar fi inactiv sau paralizat ; stomacul ca și cum ar fi supraîncărcat ; senzație ca de piatră în stomac ; ca și cum epigastrul ar fi umflat sau strâns ; regiunea hipocondriacă și abdomenul ca după o bătaie ; senzație ca de cuțit în partea dreaptă a abdomenului ; ca și cum ceva ar fi fost smuls și desprins în abdomen ; ca și cum un nodul ar sta în abdomen asemenea unei greutăți mari, apăsătoare ; membrul ca și cum ar fi constricționat ; labele picioarelor și gleznele ca și cum ar fi amorțite ; ca și cum o parte a rectului ar fi crescut în sus ; ca și cum totul ar ieși din rect ; umerii ca după o entorsă ; ca și cum capul s-ar umfla spre exterior ; ca și cum ceva ar fi smuls din piept ; ca și cum respirația s-ar opri în epigastru ; ca și cum nu ar putea inspira profund ; ca și cum umărul s-ar face bucăți ; ca și cum aerul ar rămâne captiv în epigastru ; ca și cum sternul ar fi împins înăuntru ; ca și cum mușchii cervicali ar fi amorțiți ; ca și cum ar fi stat culcat într-o poziție incomodă ; ca după o contuzie în partea dreaptă a vertebrelor lombare și în regiunea lombosacrată ; ca și cum carnea din regiunea lombosacrată ar fi fost bătută ; ca și cum spatele ar fi rupt ; ca și cum cineva ar apăsa pe umărul stâng ; ca și cum brațele ar fi luxate ; ca și cum mușchii și tendoanele brațului stâng ar fi fost suprasolicitate ; senzație ca de nisip în ochi ; ca și cum pumnul ar fi suferit o entorsă ; ca și cum mâna ar fi ținută în apă fierbinte ; mâna ca și cum ar fi neputincioasă funcțional ; mâna uscată, ca și cum ar fi veștejită ; ca și cum ace cu gămălie ar înțepa suprafețele apicale și palmare ale primelor falange ale degetelor ; vârfurile degetelor ca și cum ar fi amorțite ; ca și cum ceva ar plesni în piept ; articulația șoldului, genunchiului sau gleznei ca după o entorsă ; ca și cum pielea din jurul părților bolnave ar fi prea strânsă ; mușchiul drept femural drept ca după o contuzie ; ca și cum tendoanele membrului ar fi prea scurte ; ca și cum genunchiul ar fi prea scurt ; ca și cum tendoanele poplitee ar fi prea scurte ; picioarele ca și cum ar fi făcute din lemn ; partea inferioară a labei piciorului dr. ca și cum ar fi făcută din lemn ; labele picioarelor ca după o entorsă sau o răsucire ; călcâiele ca și cum ar călca pe ace cu gămălie ; ca și cum i s-ar împinge cuie pe sub pielea călcâielor ; ca și cum ar merge pe ace ; senzație ca de un hundredweight pe ceafă ; senzație ca de tremur în brațe și picioare ; articulațiile ca după contuzii ; ca și cum s-ar scufunda prin pat ; ca și cum l-ar durea oasele ; ca și cum maxilarul ar fi luxat ; ca și cum ceva l-ar sili să iasă din pat ; ca și cum întregul corp ar arde ; ca și cum s-ar turna apă rece peste el ; ca și cum sângele i-ar curge rece prin vene ; ca și cum articulațiile maxilare ar fi luxate ; ca și cum spatele ar fi contuzionat ; ca și cum limba ar fi fost jupuită ; senzație ca de scândură legată strâns de frunte ; ca și cum carnea ar fi fost smulsă de pe oase sau ca și cum oasele ar fi fost răzuite ; dureri ca după o entorsă în părțile externe ; ca și cum părțile interne ar fi crescut una într-alta ; ca și cum ceva din părțile interne ar fi fost smuls și desprins ; fața și mâinile ca și cum ar fi acoperite de sugilații.

Durere : în tâmpla stângă și regiunea orbitală ; în partea posterioară a capului ; în ochi ; în globul ocular drept ; în regiunea temporală stângă, de acolo spre cap, obraji și dinți ; în articulațiile maxilare ; în partea posterioară a gâtului ; în spate ; în stomac ; în regiunea colonului ascendent ; în abdomen ; în glandul penisului ; în membrul drept ; în partea inferioară a pieptului ; în umărul și brațul stâng ; în inimă ; în mușchii cervicali ; în umăr și spate ; între umeri la înghițire ; în mușchii umărului și brațului stg., precum și în oasele brațului ; în pumnul drept ; în șolduri ; în josul coapselor ; în dâre de-a lungul membrelor, la fiecare evacuare ; sub genunchi ; în articulația genunchiului stâng ; în partea internă, inferioară și posterioară a gambei ; în călcâie ; în maxilar ; în jurul ombilicului.

Durere înspăimântătoare : în umărul stâng.

Dureri cumplite : în extremitățile inferioare.

Durere violentă : în abdomen ; în regiunea lombară ; în cap ; în piciorul stâng.

Durere intensă : în piciorul stâng.

Durere acută : în partea dreaptă a pieptului ; în porțiunea anterioară mijlocie a celui de-al patrulea spațiu intercostal, în partea stângă ; în regiunea lombosacrată ; în degetul mijlociu al mâinii drepte ; în șoldul drept ; în articulațiile gleznelor.

Durere mare : în regiunea lombosacrată.

Durere severă : în maxilar ; în regiunea hipocondriacă dreaptă ; deasupra crestei iliace ; în partea superioară a umărului stâng ; la falangele mai multor degete ; bruscă, la inserția ligamentum patellæ pe tibie.

Durere ascuțită : în ochi ; de la ochi în cap ; în călcâie.

Durere sfâșietoare : în regiunea lombosacrată ; în periostul oaselor craniene ; în vecinătatea ochiului bolnav ; în regiunea sprâncenelor și a oaselor malare ; în față ; în dinți ; în josul coapselor, în regiunea rinichilor ; în piept ; în articulația umărului și pe partea superioară a omoplatului ; în umăr ; violentă, în braț ; de la articulația cotului în pumn ; în articulațiile tuturor degetelor ; de la șold la genunchi ; de la ischionul drept, urmând nervul sciatic în coapsa dreaptă ; în mijlocul porțiunii externe a coapsei ; în mușchii coapsei stângi ; în genunchi și în gleznă.

Durere ca de plesnire : în cap.

Dureri tăietoare profunde : în picior.

Durere lancinantă : în piciorul stâng.

Durere care bate : în membre ; în tâmplă.

Dureri zvâcnitoare : în ulcere.

Durere smucitoare : în dinți ; în abdomen ; în articulațiile cotului și pumnului ; în coapsa dreaptă.

Dureri ca o apucătură : în partea dreaptă a pieptului.

Pulsare : în tâmple ; de la dinți spre tâmple și maxilare ; violentă, în regiunea epigastrică ; în umărul stâng ; centrifugă, în tegumentele inflamate ale feței și frunții.

Durere săpătoare : în ganglionii de sub unghiul mandibulei.

Durere ca de roadere : în tumefacția genunchiului.

Durere ca de ulcerație : în epigastru.

Dureri ca ale travaliului : în abdomen.

Durere fulgerătoare : în dinți ; în pleoapă ; în susul rectului ; prin cap ; în umărul stâng ; prin brațe ; în picior.

Durere năucitoare : în cap.

Junghiuri : din cap spre urechi, rădăcina nasului și oasele malare ; în ochi și tâmple ; sub coastele drepte ; în stomac ; în piept și părțile laterale ale pieptului ; în partea stângă ; în inimă ; în umeri ; imediat sub genunchiul drept ; în tălpile picioarelor ; în articulații.

Dureri înțepătoare : în gât ; din mamelonul stâng până la omoplat ; pe dosul mâinii drepte ; în călcâie.

Junghiuri de tracțiune : în braț.

Junghiuri apăsătoare : în spate.

Un junghi : de-a latul genunchiului ; în tendoanele poplitee, imediat deasupra gambelor.

Durere usturătoare : în picior.

Durere înțepătoare : în gât ; în vagin ; în piept ; în partea stângă ; în spate ; în brațul stâng ; în degete ; în partea laterală a genunchiului.

Durere constrictivă : în mușchii dorsali.

Durere ca după o contuzie : în cap ; în gât ; în membru.

Durere arzătoare : în articulațiile genunchilor și extremitățile inferioare ; în bătături ; a scleroticii ; în erupția din jurul gurii și nasului.

Dureri de tracțiune : în obraz și cap ; în membre ; în regiunea sprâncenelor și a oaselor malare ; în față ; din mamelonul stâng până la omoplat ; în brațul stâng ; ca o crampă, în articulația cotului ; de la articulația cotului în pumn ; în palma mâinii drepte ; în fesa dreaptă ; în șolduri ; de la șold la genunchi, în piciorul stâng ; în articulațiile șoldurilor ; paralizante, în întreaga labă a piciorului ; în brațe.

Durere reumatică : violentă, între omoplați ; în umărul și brațul stâng și în regiunea mușchilor deltoizi ; prin articulațiile pumnului ; în mâini.

Durere apăsătoare : în ochi ; în urcior ; în ganglionii de sub unghiul mandibulei ; în articulațiile șoldurilor ; în regiunea frunții ; în occiput.

Durere surdă : în occiput, vertex și frunte.

Dureri surde tensionale : în brațe.

Durere surdă : în protuberanțele occipitale ; în ochi ; în articulația dreaptă a mandibulei ; în dinți ; în glandul penisului ; în oase ; în brațul stâng ; în articulația cotului ; în membrul drept ; în picioare ; în glezne și scobiturile tălpilor ; în întregul corp.

Dureri paroxistice : în picioare.

Durere ca o crampă : în articulația maxilarului.

Crampă : în gambe ; în picioare și labele picioarelor.

Smucituri : în coapsă.

Usturime : în gât la înghițire ; în amigdale ; în stomac ; pe fața internă a prepuțului ; în ulcere ; în piele.

Arsură : în frunte ; în ochi ; în ochi și sub aceștia ; în cantusul intern al ochiului drept ; în pleoapă ; în pleoapele umflate ; sub nară ; în față ; în erupția din jurul gurii și nasului ; în întreaga parte dreaptă a abdomenului ; în spatele sternului ; în regiunea lombosacrată ; în uretră ; în stomac și între omoplați ; în șale ; în umăr ; pe dosul mâinii drepte ; în palma mâinii drepte, antebraț și mână ; în piciorul stâng ; a pielii ; în pustulele de pe bărbie ; în ulcere.

Senzație de arsură ca pe carne vie : în laringe.

Mâncărime arzătoare : ici și colo ; a pielii.

Senzație de mușcătură : în ochiul drept ; în vulvă ; pe pleoapele inferioare.

Senzație de excoriație : pe fața internă a fesei stângi.

Sensibilitate dureroasă : a capului ; a nărilor ; a limbii ; în abdomen ; a ombilicului ; în pereții abdomenului ; în spate și hipogastru ; a vaginului ; în piept ; în partea stângă ; a regiunii lombare ; în bătături.

Înțepături : de la dinți spre maxilare și tâmple ; în pleoapele umflate.

Căldură înțepătoare : în membre.

Sensibilitate dureroasă : a articulației carpiene în jurul articulației genunchiului.

Senzație de roadere : în dinți.

Tracțiune : în regiunea cardiacă ; în mușchii coapsei stângi.

Tracțiune apăsătoare : în hipocondrul stâng.

Furnicături : în cap ; în membre ; în stomac ; în piept ; în labele picioarelor ; în tibie ; în membre ; în piele.

Gâdilare : în gât ; în căile respiratorii ; în bronhii ; sub stern.

Presiune : la inimă ; în spatele ochilor ; în tâmpla dreaptă ; pe piept și în jurul inimii ; în gât la înghițire ; în rect ; în abdomen ; în regiunea lombosacrată ; pe umeri ; în ochi.

Tensiune : a feței ; de-a latul pieptului ; în mușchii intercostali ; a gâtului ; dureroasă, între omoplați ; în articulația cotului ; în șoldul drept ; în articulațiile șoldului stâng ; pe fața posterioară a coapsei ; a membrului bolnav ; în tendoanele de pe partea internă a genunchiului drept ; a genunchiului ; a gambelor ; a labelor picioarelor ; în articulații ; a cefei și între umeri.

Constricție : în rect.

Greutate : a capului ; a pleoapelor ; în regiunea lombosacrată ; a membrelor inferioare ; în fosele poplitee și gambe ; a picioarelor ; a labelor picioarelor.

Plenitudine : a stomacului.

Anxietate : în piept.

Apăsare : în stomac ; a pieptului.

Uscăciune : a gurii ; a limbii ; a gâtului ; a gingiilor ; a ochilor.

Neliniște : a membrelor inferioare.

Pulsație : în epigastru.

Tremur : al brațelor ; al genunchilor.

Senzație de tremur : în jurul inimii.

Senzație de fâlfâire : în stomac și partea stângă a pieptului.

Senzație de gâlgâire : în regiunea inimii.

Senzație de clătinare și zdruncinare : în creier.

Incapacitate funcțională : a brațului stâng ; a sacrului ; a piciorului.

Senzație de paralizie : în brațe ; în umărul stâng ; în mușchii anteriori ai coapselor.

Slăbiciune : a membrelor inferioare.

Oboseală : a picioarelor ; a labelor picioarelor.

Rigiditate : a pleoapelor ; a maxilarelor ; în partea posterioară a gâtului ; a articulațiilor ; în spate și membre ; a regiunii cardiace ; a umărului și spatelui ; în regiunea lombosacrată ; a sacrului ; a antebrațelor și degetelor ; în articulația pelvină ; dureroasă, a spatelui ; a genunchilor și labelor picioarelor ; în articulații.

Amorțeală : a brațului și labei piciorului stâng ; de la șolduri până la labele picioarelor ; în partea stângă a pieptului ; a degetului ; a mâinilor și degetelor ; de la deget până la cot ; a piciorului drept ; a labelor picioarelor ; a părții inferioare a labei piciorului drept ; în membre ; a degetelor.

Senzație de parte moartă : în partea inferioară a labei piciorului drept.

Senzație de târâre : în vârfurile degetelor ; de la deget până la cot ; în piciorul drept ; în tendoanele genunchilor ; în labele picioarelor.

Senzație de mușcătură, mâncărime : pe scalp, frunte, față și în jurul gurii, a erupției de pe mână și față.

Mâncărime : sub crustele de pe cap ; în ochi ; a erupției din jurul gurii și nasului ; pe fața internă a prepuțului ; a scrotului ; în rect ; a erupției de pe brațe și mâini ; intolerabilă, a picioarelor și labelor picioarelor ; a ulcerelor ; a erupției de pe membre ; a urticariei ; intolerabilă, a erupției cutanate de pe întreaga piele ; a părților păroase ; a micilor coșuri ; a eczemei ; a erupției din jurul mameloanelor, de pe sân, spate, piept, frunte, scalp și păr.

Senzație de frig : în spate și cap.

Senzație de rece : a antebrațelor, frunții și obrajilor ; a brațului și labei piciorului stâng ; a laringelui ; a brațului ; a piciorului stâng ; a picioarelor ; în tot interiorul membrelor.

ȚESUTURI [44]

Acționează asupra țesuturilor fibroase și musculare.

Sensibilitatea dureroasă și rigiditatea mușchilor trec în timpul oricărui exercițiu fizic.

Carnea părților afectate este dureroasă la atingere.

Durere ca și cum carnea ar fi smulsă de pe oase ; sau ca și cum oasele ar fi răzuite.

Dureri ca după o entorsă în părțile externe ; predispoziție la entorsarea unei părți prin ridicarea unor greutăți mari sau prin întinderea brațelor mult în sus pentru a ajunge la obiecte.

Inflamația tendoanelor musculare, în urma suprasolicitării sau a unei răsuciri bruște, ca în cazul unei entorse.

Afecțiuni ale ligamentelor, tendoanelor și membranelor, în legătură cu articulațiile.

Efecte nocive ale udării, mai ales după supraîncălzire.

În părțile interne, senzație de plenitudine; sau ca și cum acestea ar fi lipite între ele (aderență), ori ca și cum ceva din ele s-ar fi desprins prin rupere.

Hidropizie, cu urină tulbure.

Abdomenul și picioarele mult mărite; din unele puncte ale picioarelor se prelinge apă; apetit bun, fără sete, urinează puțin; după masă, dureri de stomac; sensibil la vreme rece și umedă; prefera să stea culcat în pat, sprijinit în poziție ridicată.

Hidropizie generală; scrot tumefiat, de prepuț atârna o flictenă alungită.

Hidropizie rezultată din amenoree, cauzată de udarea completă în ploaie.

Tumefacții netede, roșii și lucioase, pielea inflamată fiind acoperită cu mici vezicule albe, dureroase.

Tumefacții inflamatorii.

Celulită; însoțind difteria; celulită orbitară cu formare de puroi.

Furuncule și abcese.

Copil emaciat; acoperit cu abcese, majoritatea cu caracter sanguinolent; copilul părea că va muri în scurt timp.

Carbuncul, la început, când durerile sunt intense, iar părțile afectate sunt roșu-închis; dacă este administrat precoce, poate opri din evoluție întreaga afecțiune.

Glande tumefiate, fierbinți, dureroase; indurate; în supurație.

Abcese ale glandelor axilare și parotide, cu tumefacție dureroasă la atingere și eliminare de puroi seros sanguinolent, cu dureri înțepătoare și ca de roadere.

Indurație scrofuloasă a glandelor gâtului, cefei și mandibulei.

Proeminențele osoase sunt dureroase ca de rană la atingere; de exemplu, oasele zigomatice.

Inflamația și tumefierea oaselor lungi.

Carie cu cruste, asociată întotdeauna cu dartre, la subiecți reumatici sau gutoși.

Afecțiuni scrofuloase și rahitice.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. TRAUMATISME [45]

Atingere: cap dureros; nu suportă nici cea mai ușoară atingere a ochiului; atingerea locului dureros de sub ombilic provoacă greață; torace foarte sensibil; punct sensibil la nivelul coloanei vertebrale; provoacă regurgitație apoasă; provoacă durere atroce în spate; scrofuloza și rahitismul <; junghi în tendoanele ischiogambierilor; înțepături în membre; abdomen sensibil; carnea părților afectate dureroasă ca de rană; abcesele glandelor axilare și parotide dureroase; proeminențele osoase dureroase ca de rană; erupția de lângă colțurile gurii, de pe marginea buzei inferioare, dureroasă ca de rană; pustulele de pe bărbie dor.

Presiune: durerea de maxilar >; abdomen dureros; durerea de spate >; durerea deasupra crestei iliace stângi >; durerea de tracțiune în fesa dreaptă >; presiunea puternică pe șold și picior > durerea; mușchiul drept femural sensibil; durerea erupției <.

Sprijinirea capului pe braț: provoacă amorțirea brațului.

Frecare: > sciatica; pruritul urticariei <; frecarea părților afectate intensifică erupția.

Scărpinare: a produs flictene din erupția urticariană; pruritul <; provoacă arsură; provoacă o „plăcere chinuitoare”; provoacă usturimea și mâncărimea coșurilor.

Apucare și ciupire: > durerea din umărul stâng; durerea din regiunea lombară, ca și cum carnea ar fi fost bătută.

Mersul călare ori zdruncinăturile: afectează șoldul traumatizat.

Loviturile sau entorsele etc.: provoacă inflamația cronică a structurilor articulare.

După o entorsă: dureri în încheietura mâinii, dintr-o parte în alta.

O cădere imediat înainte de naștere: epilepsie.

Aruncat din trăsură: traumatizat în zona șoldurilor și a regiunii lombare.

Traumatic: erizipel al pleoapelor.

PIELE [46]

Prurit intolerabil; erupție roșie, de tip rujeolic, pe toată pielea.

Prurit pe tot corpul, < pe părțile acoperite cu păr; arsură după scărpinare.

Arsură violentă a pielii, tresăriri, transpirație generală noaptea; ori de câte ori își scoate mâinile din pat, este cuprins de o tuse convulsivă.

Prurit arzător ici și colo.

Înțepături și furnicături în piele, arsură după scărpinare.

Erupții cu prurit arzător.

Umezeala pielii.

Frecarea părților afectate intensifică erupția.

Înroșire bruscă pe tot corpul, la ora 2 P. M.

Acoperit din cap până în picioare cu o erupție veziculară fină, roșie, care producea un prurit și o arsură cumplite, mai ales la articulații; < noaptea, determinând scărpinare continuă, cu ameliorare redusă sau absentă; la apăsarea cu degetul, pielea se simțea foarte dură; pielea fierbinte, arzătoare.

Câteva coșuri mici, confluând în flictene cât o jumătate de bob de mazăre, pline cu lichid apos, galben, cu prurit intens; < noaptea după ora 12 P. M.; singura ameliorare pe care o poate obține este să frece zona cu ceva aspru până când flictenele se deschid.

Numeroase vezicule apar pe diferite părți ale corpului, variind în diametru de la două sau trei linii până la un sfert de inch; veziculele se usucă și dispar prin descuamare.

Erupție arzătoare de mici flictene pline cu apă, cu înroșirea pielii întregului corp, cu excepția scalpului, palmelor și plantelor.

Veziculele, dintre care cele mai multe conțin un lichid lăptos, iar unele și un lichid limpede, devin confluente; această stare durează trei zile, după care pielea se descuamează.

Grupuri de vezicule, umplute la început cu o substanță apoasă, lângă ambele colțuri ale gurii, pe marginea buzei inferioare, cu o senzație sărată, ca de mușcătură, și durere ca de rană la atingere.

Flictene mari, conținând lichid gălbui, cu tumefierea brațului; flictenele au fost rupte din neglijență, iar lichidul s-a scurs pe întregul braț, după care au apărut foarte multe vezicule, astfel încât, după opt zile, întregul antebraț părea o singură masă de flictene; ungerea cu ulei de măsline părea să nu aibă niciun efect asupra afecțiunii; curând au fost afectate brațul, apoi brațul drept și alte părți ale corpului; întreaga afecțiune a durat patru săptămâni.

Erupție de natură erizipelatoasă pe față; inflamația se extinsese pe frunte și în scalp, ambii ochi erau închiși, ambele urechi, obrajii și buzele erau foarte tumefiate și păstrau godeul la apăsare, iar trăsăturile pacientului erau atât de deformate, încât acesta nu mai putea fi recunoscut deloc.

Erupție erizipelatoidă afectând mâinile și brațele, picioarele și gambele, fața și uneori întregul corp; întinderea și severitatea ei variau de la o mică pată, cu prurit neînsemnat, până la o suprafață întinsă, cu tumefacție enormă și suferință atroce; senzațiile descrise erau prurit, furnicături, usturime și arsură înțepătoare; pe o bază roșie și tumefiată de piele inflamată, veziculele și bulele, de la mărimea unui vârf de ac până la cea a unui bob de mazăre, erau îngrămădite, iar când acestea se spărgeau și se uscau, rămâneau cruste eczematoase; o iritație suficientă ducea inflamația până la ulcerație.

Roșeață vie a scrotului și penisului; scrot extrem de flasc și relaxat, atârnând până la jumătatea distanței către genunchi.

După trecerea a aproximativ douăzeci și patru de ore au început pruritul și arsura, durând de la o jumătate de oră până la două ore; după aproximativ treizeci și șase de ore, tumefierea părților, cu prurit și arsură violente, se accentua la atingerea sau mișcarea părților afectate, ca și cum acestea ar fi fost străpunse de ace fierbinți; pe pielea intens roșie și inflamată au apărut vezicule albe, transparente.

Eritem, progresând rapid spre formarea de vezicule, adesea însoțit de edem și de formarea finală de puroi și cruste; suprafața din jurul erupției este roșie și are un aspect intens iritat.

Erupție herpetică; cu prurit, arsură și furnicături neîncetate; alternează cu dureri toracice și scaune dizenterice.

Scalpul, abdomenul, porțiunea inferioară a toracelui și o parte din picioare și spate, acoperite cu o erupție umedă, arzătoare și pruriginoasă, care erodează părțile înconjurătoare; se formează vezicule mari, pline cu ser limpede, care devine ulterior tulbure; acestea se sparg și devin confluente.

După ce s-a otrăvit în timp ce culegea mure; fața prezenta imaginea perfectă a unui erizipel facial de tip vezicular; mâinile și antebrațele erau acoperite cu plăci de vezicule.

Herpes zoster (zona zoster); după acesta, dureri arzătoare și nevralgice.

Herpes preputialis și axillaris.

Pemfigus, fiecare bulă având o areolă roșie.

Tumefacție erizipelatoasă sub ochi și pete roșii pe corp.

Inflamație erizipelatoasă: indurația pielii, cu îngroșare; urticarie; în urma udării; în timpul reumatismului; cu frisoane și febră; < în aer rece; arsură, tracțiune; durere sfâșietoare la față; dinții par prea lungi; neliniște; față roșu-închis, acoperită cu vezicule galbene; arsură, prurit și furnicături cu înțepături; < la frig, în aer liber, pe vreme umedă, la udare sau umezeală, în locuri reci.

Erizipel vezicular; scalpul, fața și organele genitale sunt afectate în mod deosebit; părțile afectate sunt roșu-închis; inflamația se deplasează de la dreapta la stânga.

Căp. S., în urmă cu șase ani, a sărutat un copil care avea scarlatină și a simțit că îi arde buzele; după câteva săptămâni a avut furuncule pe spate; după aceasta a devenit constipat; a leșinat o dată, lovindu-și fruntea; în timpul leșinului a avut un scaun involuntar; curând a apărut erizipelul pe fruntea lovită, răspândindu-se pe față și apărând pe scrot și penis, unde a supurat; de atunci a avut mai multe atacuri, care i-au slăbit vederea de aproape; a simțit un șoc în tegumentele externe ale orbitei stângi; în jurul amiezii a început acolo o tumefacție erizipelatoasă roșie, extinzându-se pe întreaga față, pe gât și pe scrot; se formează vezicule care elimină un lichid ce pătează lenjeria în galben; părțile afectate ard și produc prurit; când stă culcat, la fiecare bătaie a inimii se produce o pulsație centrifugă în tegumentele inflamate ale feței și frunții; orice umezeală a pielii face să apară acolo erizipelul, așa cum s-a întâmplat întotdeauna în acele atacuri; trebuie să se scarpine pe părțile afectate, ceea ce provoacă o „plăcere chinuitoare”; scărpinarea scrotului provoacă plăcere sexuală și eliminare de spermă, care îl slăbește; fotofobie; foarte neliniștit toată noaptea trecută, fără somn; umbla de colo-colo, tropăind, scuturând brațele și lovind în jur; cruste mari, galbene, provenite din secreția de pe bărbie; pleoape închise din cauza tumefacției; mâini și picioare reci; puls 50, intermitent ca volum și ritm; arsura și pruritul < la căldură.

Zona zoster, pe partea dreaptă, cu durerea coborând spre piciorul drept, < noaptea, impunând schimbarea continuă a poziției.

Inflamație cutanată și senzație de excoriație pe fața internă a fesei stângi.

Erupție scuamoasă pe corp; scuame fine pe față.

Dosul mâinii este acoperit cu fisuri și este fierbinte; pielea dură, aspră și rigidă.

Epiderma s-a desprins de pe obraji, lăsând zonele fierbinți și aspre.

Pielea s-a desprins în întregime de pe mâna stângă; prurit intolerabil; pielea s-a desprins de pe toate părțile afectate.

Eczemă: suprafață denudată, excoriată; cruste groase, cu exsudație fetidă; dacă este afectată fața, apare edemul țesutului celular lax din jurul pleoapelor; dureri arzătoare, pruriginoase, cu furnicături; prurit și scărpinare neîncetate; cu cât se scarpină mai mult, cu atât este mai mare impulsul de a se scărpina.

Crusta lactea caracterizată prin cruste groase și grele, pe o bază inflamată, cu mult prurit și neliniște, < noaptea și când se încălzește prea tare; diaree verde, mucoasă.

Mameloane foarte dureroase după naștere și erupție papulară pruriginoasă, arzătoare, în jurul mameloanelor și pe sân, gât, torace, frunte, scalp și păr; mâncărimea rămânea mereu cu un pas înaintea scărpinatului, dispărând după acesta și lăsând arsură, < în timpul transpirației; transpirație abundentă pe părțile exterioare ale corpului, dar nu pe părțile pe care era culcată; neliniștită, căuta continuu poziții noi; > după ce se mișca.

Fruntea, fața și mai ales părțile laterale ale gâtului, acoperite cu noduli roșii, cu vârfurile pline de puroi; arsură severă.

Coșuri ca în râie, cu prurit arzător și usturime după scărpinare, pe fața internă a încheieturii mâinii și pe porțiunea inferioară a obrazului.

Coșuri dure pe mâini, cu prurit arzător, ca de mușcătură.

Coșuri mari, profunde și foarte sensibile la atingere, pe fese, mai ales pe linia mediană, în apropierea os coccygis.

Erupție asemănătoare dartrelor în jurul gurii și nasului, uneori cu durere zvâcnitoare, pruriginoasă și arzătoare.

Pustule cu puroi la vârfuri, pe partea laterală a bărbiei, cu durere numai la atingere, ca din presiunea unei muchii ascuțite, și cu arsură persistentă.

Erupție pustuloasă.

Pustule negre, cu inflamație și prurit, răspândindu-se rapid pe întregul corp.

Urticarie în urma udării; în timpul reumatismului; cu frisoane și febră; < în aer rece.

La 13 mai, în fiecare an, timp de mai mulți ani, era cuprinsă de o mâncărime arzătoare a pielii, care aproape că o scotea din minți; erupția era atât de confluentă, încât nu se putea vedea niciun loc sănătos; ochii închiși din cauza edemului pleoapelor; părea că se sufocă și își arunca învelitorile de pe pat; întregul paroxism dura douăzeci și patru de ore. θ Urticarie.

Membrele superioare și inferioare și partea stângă a gâtului acoperite cu

pete dure, roșu-închis, circulare, proeminente, grupate și izolate; pielea părților afectate, întinsă și lucioasă, în timp ce pielea înconjurătoare este tumefiată și prezintă o roșeață erizipelatoasă; papulele urticariene sunt deosebit de numeroase pe indexul stâng, dosul mâinii și antebraț; pe gât și pe coapsa stângă există o pată roșie, rotundă și proeminentă, în jurul căreia erau îngrămădite strâns pete mai mari și mai mici; mâncărime intolerabilă în părțile afectate, îndeosebi la index; durere fină, ca niște înțepături, în erupția însăși, produsă sau agravată de presiune; pacienta pare deprimată; ochii închiși ca în somn; febră; piele umedă; respirații accelerate, uneori raluri; tuse rară, cu expectorație vâscoasă în timpul zilei; puls 104; senzație de slăbiciune; căldură intensă a capului; vertij; greață; vărsături; durere constantă în jurul ombilicului. θ Urticarie.

Pete roșu-albăstrui, de mărimea unei lentile, pe tot corpul, cu moleșeală și hemoragii repetate din nas și gură. θ Purpură.

Fața și mâinile par ca și cum ar fi acoperite de echimoze. θ Purpură.

După ce a răcit prin expunere la ploaie, arsură și înțepături în piele, care a început să se umfle ici și colo, îndeosebi pe mâini, brațe și picioare; apar pete roșu-aprins, de diferite forme și mărimi; dureri reumatice sfâșietoare în șold, îndeosebi în repaus. θ Purpură.

Pete pline cu sânge închis, albăstrui, pe tot corpul, cu excepția feței și mâinilor; sângerare din gingii; temperatură rece ca gheața; față și piele palide; puls slab.

Carbuncule albăstrui, gangrenoase.

Duritate a pielii, cu îngroșare.

Negi: îndeosebi pe mâini și degete; mari, zimțați, adesea pediculați, exsudând lichid și sângerând cu ușurință.

Ragade, crăpături; degerături.

Ulcere: ca și cum ar fi gangrenoase, apărând din vezicule mici, însoțite de febră violentă; arsură în ele sau senzație de frig.

Scarlatină: miliară, erupție închisă la culoare, febră mare, somnolență și neliniște; îndeosebi forme adinamice, copilul devine somnolent și neliniștit; limbă roșie, uneori netedă; fauces roșu-închis, cu un aspect edematos particular, ganglionii cervicali măriți și poate exista mărirea parotidei stângi, putând fi iminentă chiar supurația acestor părți; țesutul celular al gâtului inflamat, suprafața cutanată având o nuanță erizipelatoasă roșu-închis sau albăstruie; delir cu caracter ușor; secreții modificate, acride; ganglionii din toate părțile corpului se pot mări, îndeosebi cei axilari; emaciere; prostrație; erupția provoacă mâncărimi violente și există multă neliniște noaptea; există o scurgere ihoroasă sau galbenă, groasă, din nas, cu tumefierea ganglionilor gâtului; o margine inflamatorie viu colorată înconjoară fiecare porțiune a erupției și există multă mâncărime, îndeosebi noaptea; cazuri complicate cu inflamație erizipelatoasă.

Piele roșu-închis din cap până în picioare și acoperită cu vezicule mici, conținând un lichid galben, asemănător puroiului; căldură arzătoare; sete intensă; sopor; tresăriri și spaimă; nevoie dureroasă și ineficientă de a urina; intestine constipate. θ Scarlatină.

O copilă, æt. 13, și-a pus pe umeri un șal care aparținuse unui copil mort de scarlatină; a doua zi a avut febră mare; puls 140; durere în gât; vărsături; durere de spate; în ziua următoare, erupția a apărut pe gât și piept, extinzându-se treptat pe corp și înroșindu-se, după presiune, de la periferie spre centru. θ Scarlatină.

Delir, limbă uscată, pierderea aproape completă a somnului, vărsături bilioase repetate, diaree frecventă, temperatura pielii 40°C. θ Rujeolă.

Variolă: erupția se retrage și devine lividă; simptome de febră tifoidă.

Variolă: stare tifoidă; erupție slab dezvoltată; lividă; febră arzătoare; prostrație extremă; sete arzătoare; vuiet în urechi; limbă uscată, crăpată; buzele și dinții acoperiți cu mucus brun, vâscos; distensie meteorică a abdomenului.

Variolă: pustulele devin negre din cauza revărsării sângelui în interiorul lor; diaree, cu scaune închise la culoare, sanguinolente.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Diateză reumatică.

Copil, æt. 6 luni, scrofulos; oftalmie catarală.

Sugar, æt. 8 luni, prost hrănit, suferind de ascarizi, ameliorați de Podoph.; abcese.

Copil, æt. 1 1/2, a avut urticarie; erizipel.

Copil, æt. 2, scrofulos, suferind de la naștere; erupție pe cap și ozenă.

Băiat, æt. 2, suferind de nouă luni; febră intermitentă.

Băiat, æt. 2; scarlatină.

Băiat, æt. 2 1/2; oftalmie erizipelatoasă.

Băiat, æt. 3, delicat, palid, cu capul și fața acoperite de o erupție, scrofulos; oftalmie.

Fată, æt. 3, suferind de un an; oftalmie scrofuloasă.

Băiat, æt. 3, robust, altminteri sănătos; oftalmie strumoasă.

Băiat, æt. 4; oftalmie scrofuloasă.

Fată, æt. 5, scrofuloasă; oftalmie.

Lizzie B., æt. 5, copil sănătos de la naștere, tulburarea observată prima dată la cinci zile după naștere; ptoză.

Copil, æt. 5; indurație scrofuloasă a ganglionilor.

Băiat, æt. 6, a căzut cu câteva săptămâni în urmă pe o scară înaltă; paralizie.

Băiat, æt. 7; inflamația articulațiilor genunchilor.

Fată, æt. 8, bolnavă de zece zile; meningită.

Băiat, æt. 8, puternic, suferind de la vârsta de patru săptămâni; erupție.

Fată, æt. 9, scrofuloasă; oftalmie.

Fată, æt. 10; difterie a buzelor.

Băiat, æt. 10; a căzut cu cinci luni în urmă în timp ce ducea un snop de paie; suferind de atunci; mobilitate deficitară a piciorului.

Fată, æt. 12, suplă, limfatică, nervoasă, avusese dureri reumatice în anul precedent; difterie.

Băiat, æt. 12, suferind de șase luni; febră intermitentă.

Fată, æt. 13; afecțiune oculară.

Fată, æt. 13, are o curbură a coloanei vertebrale; paralizia porțiunii inferioare a corpului.

Fată, æt. 13; scarlatină.

Tânără, æt. 13 1/2, în a treia zi după un travaliu natural; paraplegie.

Băiat, æt. 14; crusta lactea.

Băiat, æt. 14, blond, suferind de patru ani; erupție pe cap și corp.

Băiat, æt. 14; dizenterie.

Băiat, æt. 15, în urma unei entorse violente produse cu două luni în urmă; tumefierea articulației cotului.

XX, æt. 16, fată care lucrează cu acul, prost hrănită și suprasolicitată; eritem nodos.

Tânăr, æt. 17; ulcerația corneei.

Băiat, æt. 17, după expunerea la o furtună de zăpadă în timp ce era supraîncălzit, cu doi ani și jumătate în urmă; mobilitate deficitară de natură reumatică.

Fată, æt. 18, de statură mică, cu o curbură laterală a coloanei vertebrale; tulburare mintală.

Fată, æt. 18, menstruația încă neinstalată; gripă.

Fată, æt. 18, după ce a îngrijit o persoană cu febră tifoidă; variolă.

Fată, æt. 19, liniștită, calmă, cu o constituție puternică, blondă, cu obrajii rumeni; catar intestinal.

Bărbat, æt. 19; rujeolă.

Fată, æt. 19 1/2; enterită.

Muncitoare, æt. 20, brunetă, cu ten proaspăt, rumen, s-a forțat ridicând ceva la scurt timp după prima apariție a tumorii, tatăl avusese o tumoare schiroasă inghinală; chist ovarian.

Fată, æt. 20, blondă, a răcit cu un an și jumătate în urmă, suferind de atunci; amenoree.

Tânără, æt. 21; parotidită.

Bărbat, æt. 23, slab, delicat, după febră tifoidă; epistaxis.

Brutar, æt. 23, dintr-o familie cu ftizie, după muncă grea într-o pivniță umedă; tumefierea genunchiului.

Bărbat, æt. 23, suferind de douăsprezece zile; febră intermitentă cotidiană.

Dna E. D., æt. 24, de culoare, isterică, ipohondră, suferind de la pubertate; dismenoree.

Domnișoara M., æt. 24, suplă, cu temperament limfatic, niciodată sănătoasă, suferind de patru ani; traumatism al șoldului.

Domnișoara E. H., æt. 24, blondă, funcționară într-un magazin, suferind de trei săptămâni; tumefierea piciorului.

Artilerist, æt. 24, de statură mică, cu constituție pletorică, păr șaten; febră intermitentă cuartă.

Domnișoara C., æt. 25; dismenoree.

Bărbat, æt. 25, puternic, a răcit prin expunere la ploaie; purpură.

Dna H., æt. 26; furuncule.

Femeie, æt. 28; oftalmie reumatică.

Croitor, æt. 28, suferind de doisprezece ani; sciatică.

Bărbat, æt. 28; avusese febră intermitentă cu câțiva ani în urmă, apoi variolă; febră tifoidă.

Femeie, æt. 30, cu temperament sanguin; inflamație oculară.

Bărbat, æt. 30; esofagită.

Femeie, æt. 30, slabă, sănătoasă, menstruație absentă de cinci ani; pleuropneumonie.

Femeie, æt. 30, căsătorită, și-a scrântit încheietura mâinii cu doi ani în urmă, suferind de atunci; durere în încheietura mâinii.

Femeie, æt. 30, necăsătorită; negi pe mâini.

Femeie, æt. 30, de culoare, suferind de cinci ani; reumatism.

Bărbat, æt. 31, suplu, musculos, cu ten închis, după expunere; mobilitate deficitară de natură reumatică.

Bărbat, æt. 32, robust; erizipel.

Bărbat, æt. 32, la cincisprezece ani după un atac de sifilis; reumatism sifilitic și formarea unor nodozități moi.

Femeie, æt. 33, negresă, suferind de cinci ani; reumatism.

Femeie, æt. 35, reumatică, după ridicarea unei piese grele de mobilier; afecțiune a spatelui.

Bărbat, æt. 35, cu temperament sanguin, nervos, suferind de șase luni; sciatică.

Femeie, æt. 35; erizipel.

Bărbat, æt. 36, vioi, intelectual, activ, cu ten brun, păr negru, ochi negri strălucitori; nevralgie facială.

Femeie, æt. 36; esofagită.

Femeie, æt. 36, necăsătorită, blondă, delicată, cu fire iritabilă, trăiește din lucrul cu acul; inflamație abdominală.

Femeie, æt. 36, prost hrănită, cașectică, însărcinată în șase luni; dificultate la urinare.

Josefa Fluch, æt. 36, căsătorită, născută în Spania; nevroză cardiacă.

Femeie, æt. 37, de înălțime medie, corpolentă, bolnavă de o jumătate de an; hemoptizie.

Bărbat, æt. 37, profesor, cu temperament nervos; pierderea coordonării picioarelor.

Doamnă, æt. 38, mamă a șase copii; febră intermitentă.

Femeie, æt. 38, bine făcută; urticarie.

Femeie, æt. 40, isterică; cefalee.

Femeie, æt. 40; erupție pe pleoapă.

Bărbat, æt. 40, suferind de câteva luni, avusese reumatism înaintea atacului; diaree.

Femeie, æt. 40, brunetă, cu siluetă suplă, mamă a numeroși copii, suferind de șase luni; durere reumatică și rigiditate a încheieturii mâinii.

Bărbat, æt. 40, cu ten roșcat, constituție puternică, atletică și viguroasă; suprasolicitarea policelui.

Bărbat, æt. 40, masiv, musculos, avusese atacuri anterioare, după ce a mers paisprezece mile pe jos; sciatică.

Bărbat, æt. 40, suferind de opt săptămâni; supurație la articulația genunchiului.

Bărbat, æt. 40, după ce s-a udat foarte tare; dureri în picioare.

Femeie, æt. 40, soție de cleric, a avut câte un atac anual în ultimii șapte ani; urticarie.

Femeie, æt. 40, irlandeză; eczema impetiginodes.

Bărbat, æt. 41, puternic și sănătos, lucrează într-o fabrică de zahăr și este expus la căldură intensă; boala Bright.

Dna B., æt. 42, cu șase ani în urmă a făcut o baie în mare și a fost pătrunsă de frig, suferind de atunci; polip uterin.

Bărbat, æt. 42; febră tifoidă.

Bărbat, æt. 43, de statură mică, cu ten închis, greutate de 90 de livre, tâmplar de mobilă, suferind de opt sau nouă ani; mobilitate deficitară a spatelui.

Femeie, æt. 43, suferind de optsprezece ani; reumatism.

Femeie, æt. 44; paralizia brațului.

Femeie, æt. 44, irlandeză, căsătorită, suferind de patru luni; eczema rubrum.

Bărbat, æt. 45; opacitatea corneei.

Bărbat, æt. 45, de statură mică, cu temperament coleric, infirmier, după vindecarea unui atac de febră tifoidă; paralizie agitantă.

Bărbat, æt. 45, puternic, imobilizat la pat în ultimele trei luni după expunere; pneumonie.

Bărbat, æt. 46-49, înalt, suplu, musculos, cu ten închis, fabricant de articole din piele, suferind de mai mulți ani de reumatism al brațului stâng, după expunere la o furtună cu ploaie; reumatism.

Doamnă, æt. 50; teama de a fi otrăvită.

Femeie, æt. 50, palidă, emaciată, avusese ani la rând o ușoară tuse seacă, sâcâitoare, iarna, și-a forțat spatele ridicând o greutate mare cu două săptămâni în urmă, suferind de atunci; lumbago.

Evreică, æt. 51; melancolie.

Femeie, æt. 52, cu un an și jumătate în urmă a fost pătrunsă de frig în timpul unei călătorii cu trenul, suferind de atunci; reumatică; paralizie.

Femeie, æt. 53, cu fire blândă, de statură mică; suferind de două săptămâni; epistaxis.

Femeie, æt. 55, puternică, corpolentă, predispusă la tumefieri erizipelatoase ale feței, suferind de zece zile; erizipel bulos.

Bărbat, æt. 55, fermier, puternic, masiv, musculos, suferind de reumatism sciatic, contractat în armată în 1862-63, avea atacuri severe la fiecare câteva săptămâni, provocate de suprasolicitare și expunere; sciatică.

Vizitiu, æt. 55, în urmă cu câțiva ani a avut un atac similar ; sciatică reumatică.

Bărbat, æt. 56, ebenist, cu constituție atletică, în rest întotdeauna sănătos, suferind de opt luni ; sciatică.

Bărbat, æt. 62, afectat în mod similar în urmă cu cinci ani ; hidropizie.

Femeie, æt. 63 ; pneumonie.

Femeie, æt. 64 ; sciatică.

Bărbat, æt. 64 ; febră intermitentă.

Bărbat, æt. 66, înalt, slab, cu constituție fragilă ; nevralgie facială.

K., æt. 66, german, în urma expunerii la frig ; reumatism.

Dna G. K., æt. 67, suferind de câțiva ani ; anasarcă.

Doamnă, æt. 80, suferind de cinci luni ; diaree.

Tânăr, ducând o viață retrasă, afectat de acne punctata, după expunere ; gripă.

Dna C., bolnavă de douăzeci de ani ; afecțiune cardiacă.

Constructor de poduri, cu temperament nervos, suferind de trei săptămâni, afecțiunea fiind provocată de un efort excesiv ; lumbago.

Femeie, corpolentă, puternică, suferind de șase luni ; senzație de arsură la mână.

Bărbat corpolent, flegmatic, predispus frecvent la atacuri de gută reumatică ; gonagră.

RELAȚII [48]

Antidotat de Bellad., Bryon., Camphor., Coffea, Crot. tig., Mercur., Tenacet., Sassaf., Sulphur, Verbena hastata, Virginiana serpentaria .

Antidotează : Bryon., Ranunculus, Rhodo., Tart. em .

Compatibil cu : Arnic., Arsen., Bryon., Calc. ost., Calc. phos., Chamom., Conium, Lach., Phos. ac., Pulsat., Sulphur .

Incompatibil cu : Apis .