Sulfură de calciu. Ca. S.

Introdus de Hahnemann, care a folosit interiorul alb al cochiliilor de stridii și flori pure de sulf, din care se prepară triturările.

Experimentări efectuate de Hahnemann, Stapf etc. Vezi Allen's Encyclopædia, vol. 4, p. 572.

AUTORITĂȚI CLINICE.

Manie cu scabie, Sztaraveszki, Hom. Clinics, vol. 1, p. 56 ; Afecțiune psihică, Dulac, Med. Inv., vol. 9, p. 145 ; Raue's Rec., 1873, p. 45 ; Cefalee, Simmons, Organon, vol. 2, p. 66 ; Sensibilitatea scalpului, Chase, Organon, vol. 3, p. 377 ; Erupție în jurul urechilor, Edgar, Organon, vol. 3, p. 98 ; Irită cu hipopion, Hills, Raue's Rec., 1873, p. 70 ; Keratо-irită, Payr, Raue's Rec., 1870, p. 107 ; Hipopion (3 cazuri), Gallavardin, Calcutta Jour., vol. 1, p. 274 ; Farrington, Korndoerfer, Raue's Rec., 1872, p. 75 ; Bicking, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 254 ; Epiteliom al corneei, Hills, Trans. Am. Inst. Hom., 1872, p. 521 ; Herpes cornean, Raue's Rec., 1871, p. 58 ; Oftalmie argentică, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 271 ; (6 cazuri), Gallavardin, Calcutta Jour., vol. 1, p. 274 ; Oftalmie traumatică, Caspari, B. J. H., vol. 6, p. 366 ; Inflamație catarală a ochilor, Knorre, B. J. H., vol. 6, p. 364 ; Inflamația ochilor, Schreter, B. J. H., vol. 6, p. 365 ; Inflamație scrofuloasă a ochilor, Tülff, Kallenbach, Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 125 ; Bicking, Allg. Kl. Erf., vol. 1, p. 268 ; Inflamația pleoapelor, Griesselich, B. J. H., vol. 6, p. 364 ; Prurit al urechilor după scarlatină (2 cazuri), Walker, Raue's Rec., 1874, p. 91 ; Coriză, ozenă, Kafka, Raue's Rec., 1870, p. 124 ; Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 494 ; Chargé, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 397 ; Afecțiune a nasului, Starr, Hom. Clinics, vol. 3, p. 17 ; Inflamație scrofuloasă a nasului, Sattorordin, Calcutta Journ., vol. 1, p. 274 ; Afecțiune a obrazului, Bathig, Hom. Clinics, vol. 1, p. 171 ; Afecțiune a mandibulei, Ostrom, Times Retros., 1875, p. 19 ; Parotidită, Sircar, Raue's Rec., 187, p. 87 ; Amigdalită, Wurmb, Hirsch, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 239 ; Laurie, B. J. H., vol. 6, p. 233 ; Peters, N. A. J. H., vol. 4, p. 535 ; Amigdalită cronică (2 cazuri), Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 494 ; Inflamație cronică a gâtului, Löw, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 188 ; Afecțiune a gâtului, Ussher, Organon, vol. 3, p. 269 ; Difterie, Cameron, Organon, vol. 3, p. 87 ; Van Peene, Raue's Rec., 1875, p. 100 ; Accese bilioase, Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 493 ; Icter hepatogen, Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 499 ; Peritiflită, Arnold, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 251 ; Abces iliac, Turrell, Hom. Clinics, vol. 3, p. 16 ; Dizenterie, Griessel, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 868 ; Hemoroizi, Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 494 ; Prolaps rectal după abuzul de mercur, Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 499 ; Poluții nocturne, Jahr, Hom. Clinics, vol. 3, p. 39 ; Bubon, Sommers, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 118 ; Șancru, Gollman, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 559 ; Bubon sifilitic, Hofrichter, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 118 ; Spasmus glottidis, Elb, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 780 ; Laringită (3 cazuri), Eidherr, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 681 ; Tuse laringiană, Nankivell, Raue's Rec., 1875, p. 90 ; Traheită cronică (3 cazuri), Schrön, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 167 ; Catar bronșic cu bronșiectazie, Stens, Raue's Rec., 1873, p. 105 ; Crup spasmodic, McNeil, Organon, vol. 2, p. 125 ; Crup, Kreuss, Gross, Goullon, Weber, Fielitz, Schrön, Jahr, Käsem, Tietze, Attomyr, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 124 până la 130 ; Gueyrard, B. J. H., vol. 5, p. 292 ; (3 cazuri), Gross, Hartman, B. J. H., vol. 5, p. 291 ; Tuse în timpul febrei tifoide, Warren, Hah. Mo., vol. 10, p. 457 ; Emfizem, Stillman, Raue's Rec., 1872, p. 119 ; Pleurită, Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 819 ; Wurm, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 297 ; Gross, N. A. J. H., vol. 8, p. 112 ; Piotorax, Orth., B. J. H., vol. 34, p. 161 ; Abces pulmonar, Childs, Trans. Hom. Med. Soc. Pa., 1877, p. 296 ; Pleuropneumonie, Bähr, Hughes, p. 402 ; Tuberculoză, Gallavardin, Calcutta Journ., vol. 1, p. 274 ; Schrön, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 369 ; Afecțiuni toracice consecutive pruritului suprimat, Lytle, Raue's Rec., 1872, p. 108 ; Angină pectorală, Stillman, Raue's Rec., 1872, p. 127 ; Iritație spinală, Simmons, Organon, vol. 2, p. 66 ; Supurația articulației unui deget, Pancin, Raue's Rec., 1873, p. 193 ; Onichie, Jahr, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 559 ; Panarițiu, Wurda, Hom. Clinics, vol. 1, p. 19 ; (2 cazuri), Lawrence, Raue's Rec., 1870, p. 327 ; Berridge, Times Retros., 1877, p. 26 ; Abces al coapsei, Orth, B. J. H., vol. 34, p. 161 ; Dureri în gambe și picioare, Goullon, N. A. J. H., vol. 17, p. 223 ; Accese de slăbiciune, Koch, Hom. Clinics, vol. 1, p. 7 ; Paralizie, Koch, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 470 ; Febră intermitentă (6 cazuri), Baertl, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 921 ; Scarlatină, Siegel, Hah. Mo., vol. 6, p. 141 ; Sechele ale scarlatinei, (3 cazuri), Siegel, Raue's Rec., 1871, p. 207 ; Tumefacții glandulare, Raue's Rec., 1875, p. 292 ; Adenită ; carie ; ulcere ; fistulă, Gallavardin, Calcutta Journ., vol. 1, p. 274 ; Antrax (4 cazuri), James, Trans. Hom. Med. Soc. Pa., 1883, p. 279 ; Carbuncul, Smith, Allg. Hom. Ztg ; vol. 108, p. 190 ; Hrg., Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 183 ; Hidropizie postscarlatinoasă, Kafka, Raue's Rec., 1873, p. 226 ; Ostrom, Organon, vol. 3, p. 207 ; Crusta lactea, Miller, Raue's Rec., 1873, p. 241 ; Herpes (2 cazuri), Hoyne, Organon, vol. 2, p. 231 ; Erupție cutanată, Simmons, Organon, vol. 2, p. 66 ; Suprimarea exantemelor (5 cazuri), Gallavardin, Calcutta Journ., vol. 1, p. 274 ; Ulcerație lupoidă, Ussher, Organon, vol. 3, p. 269 ; Efectele nocive ale mercurului, Nichols, Organon, vol. 3, p. 346 ; Bojanus, Raue's Rec., 1870, p. 330 ; Boyce, B. J. H., vol. 34, p. 494.

MINTE [1]

Slăbiciune marcată a memoriei, cu iritabilitate.

Demență, cu obtuzitate completă ; stă tăcut și fără grai într-un colț.

Murmure delirante, cu căldură arzătoare a corpului.

Închipuiri înspăimântătoare.

Viziuni înspăimântătoare cu foc și persoane decedate.

Vorbește și bea în grabă.

Violent, irascibil, pătimaș ; vorbea cu mare volubilitate și nu voia să asculte nicio observație care i se făcea. θ Afecțiune psihică.

La trezire, s-a repezit acasă cu gesturi înspăimântătoare, a amenințat că-și va ucide soția și copiii, a încercat să dea foc casei și a fost stăpânit cu dificultate ; după internarea într-un azil, stătea într-un colț al camerei, tăcut și nemișcat ; urina și fecalele se eliminau involuntar ; întreaga suprafață a corpului era acoperită de o erupție scabioasă ; neliniștit noaptea. θ Scabie.

Dispoziție răutăcioasă ; simte ca și cum ar putea ucide pe cineva cu plăcere.

Dispoziție de respingere, cu dorința de a fi lăsat singur.

Copilul nu este înclinat să se joace sau să se amuze în vreun fel ; nu râde.

Dispoziție deprimată sau iritabilă.

Dispoziție tristă timp de ore întregi ; trebuie să plângă cu vehemență.

Abătut, ajungând chiar la gânduri de sinucidere.

Anxietate marcată seara.

Dispoziție melancolică, plânge cu amar ; anxios fără temei.

Împins să încerce să se sinucidă de accese inexplicabile de angoasă lăuntrică, ce apar uneori cu totul brusc.

Spaimă violentă la ațipire.

Cea mai neînsemnată cauză îl irită și îl face extrem de vehement.

Irascibilitate violentă, pătimașă ; vorbea cu atâta volubilitate, încât nu se putea găsi întotdeauna prilejul de a discuta rațional cu ea, iar ea nu voia să asculte nici cele mai îndreptățite observații. θ Afecțiune psihică.

Ipohondrie.

Fire încăpățânată și ursuză, o înverșunare feroce care ar duce la o crimă comisă cu sânge rece chiar și în cazul celor de obicei veseli și binevoitori.

Iritabilitate mânioasă, până la violența cea mai extremă, amenințând să sfârșească prin crimă și incendiere.

Nemulțumire extremă, lipsă de dispoziție pentru orice.

Țâfnos ; se mânie din cel mai mic fleac.

SENZORIU [2]

Vertij : dimineața ; la închiderea ochilor, în timpul siestei ; seara, cu greață ; când merge cu trăsura ; în timpul mesei, după eructație, cu întunecarea vederii, la scuturarea capului.

Scurte accese de obtuzitate, vertij, încețoșare a minții și lipsă de memorie.

Partea anterioară a capului se simte buimăcită și grea.

Vertij cu senzație de leșin când merge cu trăsura sau când își scutură capul, cu cefalee și întunecarea vederii.

Leșin din cauza celor mai ușoare dureri ; seara.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Durere în frunte : ca după o contuzie ; ca de furuncul ; de la miezul nopții până dimineața.

Cefalee ca de scormonire în regiunea frontală, ca și cum s-ar forma un abces.

Cefalee violentă noaptea, ca și cum fruntea ar urma să fie smulsă, cu căldură generală, fără sete.

Cefalee cu senzația ca și cum ochii ar fi trași înapoi în cap.

Durere tensivă, surdă, deasupra nasului.

Cefalee deasupra ochilor, apăsând în jos asupra acestora.

Presiune și tracțiune în tâmple în timpul zilei.

Pulsații dureroase în tâmpla dreaptă.

Durere surdă în vertex, cu palpitații ale inimii, seara.

Junghiuri în cap, la aplecare ; senzație ca și cum craniul ar urma să plesnească, trezindu-l noaptea.

Cefalee înțepătoare.

Senzație de lovituri de ciocan în cap.

Cefalee ascuțită, ca de scormonire, cu caracter nevralgic.

Cefalee ca de sfredelire : la rădăcina nasului, în fiecare dimineață ; în tâmpla dreaptă, dinspre exterior spre interior ; < la mișcare sau aplecare.

Presiune în cap, într-o jumătate a capului, ca de la un dop sau un cui bont, noaptea și la trezirea de dimineață ; < la mișcarea ochilor și la aplecare ; > la ridicare și prin legarea strânsă a capului.

Durere apăsătoare constantă într-o jumătate a creierului, ca de la un dop sau un cui.

Senzație de clătinare ca a apei în creier.

Senzație de clipocit în cap.

Cefalee la scuturarea capului.

Cefalee > prin legarea strânsă a unui obiect în jurul capului.

Cefalee surdă în fiecare dimineață în pat, > după ridicare.

Cefalee matinală, < la orice zdruncinare.

Cefalee lancinantă, > la mersul în aer liber.

Cefalee din cauza abuzului de mercur.

Cerebrită traumatică, la sugari și copii, cu spasme.

Junghiuri asemănătoare pulsațiilor în porțiunea inferioară a occiputului.

Durere apăsătoare externă în partea dreaptă a occiputului, extinzându-se treptat spre ceafă, gât și omoplați.

Junghiuri severe în occiput și în ambele tâmple, ca și cum ar fi bătut înăuntru un dop sau un cui.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Capul înclinat înapoi, cu tumefacție sub laringe ; pulsații violente ale carotidelor, respirație hârâitoare.

Sensibilitatea scalpului la atingere, cu arsură și prurit dimineața după ridicare (după abuz de mercur).

Sensibilitate extremă a scalpului ; abia putea suporta să-și pieptene părul sau ca ceva să-i atingă capul.

Predispus să răcească prin descoperirea capului.

Prurit arzător pe scalp, de la frunte până la occiput.

Durere nocturnă în oasele craniului.

Nodozități pe cap, dureroase la atingere, > prin acoperirea călduroasă a capului și prin transpirație.

Tumori dureroase pe cap ; tumori sebacee inflamate și gata să elimine secreție.

Furuncule pe cap și gât, foarte dureroase la contact.

Căderea părului, cu coșuri foarte sensibile și dureroase și zone întinse fără păr pe scalp.

Pierderea părului în urma mercurializării sau a cefaleei cronice.

Transpirație rece, lipicioasă, cu miros acru, în principal pe cap și față, cu aversiune față de descoperire ; < la cel mai mic efort și în timpul nopții ; > la căldură și în repaus.

Erupție fisurată în spatele și pe ambele urechi, exudând o secreție groasă, cleioasă, care lipește părul ; se împotrivește cu forță la încercarea de a pune degetul pe cap ; aversiune totală față de baie, în timpul căreia țipa și se lupta.

Erupții umede : se simt ca niște răni ; cu miros fetid ; prurit violent la ridicarea de dimineață ; arsură și senzație de rană la scărpinare ; crustele se desprind ușor, lăsând o suprafață vie, sângerândă.

Favus, extinzându-se spre ceafă sau față.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Fotofobie.

Obiectele par roșii.

Senzație de orbire înaintea ochilor la ridicare și la statul în picioare după ce a stat așezat, aplecat înainte.

Vederea devine încețoșată în timpul cititului.

Ochii se încețoșează, nu poate vedea bine seara, la lumina lumânării.

Anestezie a retinei, ca urmare a privirii unei eclipse ; vede o pată luminoasă în centrul câmpului vizual, înconjurată de un inel întunecat și apoi de un inel mai luminos, toate rotindu-se continuu și schimbându-se în diferite culori, îndeosebi verde ; < la intrarea în cameră din lumina puternică a soarelui ; senzație ca și cum ochii ar fi trași înapoi în cap, cu fotofobie ; vedere 21/100 ; câmp vizual foarte mult îngustat.

Licăriri înaintea ochilor ; pupile dilatate și insensibile la lumină ; după abuz de mercur.

Inflamația corpului ciliar.

Capsulită purulentă după extracția cataractei.

Prolapsul irisului.

Irită cu hipopion sau asociată cu mici abcese în iris (irită supurativă).

Camera anterioară umplută aproximativ pe jumătate cu puroi ; ochiul sensibil la lumină și aer și trebuie acoperit ; fără origine sifilitică. θ Irită cu hipopion.

După traumatizarea ochiului, inflamație violentă ; sclerotica arată ca o bucată de carne de vită vie ; lumina este intolerabilă ; senzație ca de nisip în ochi ; în camera anterioară, o colecție de puroi aparent de circa două linii în diametru ; se gândește la sinucidere, îndeosebi seara. θ Hipopion.

Onix.

Cornee tulbure, opacă și proeminentă, cu o elevație asemănătoare unei vezicule, cât capătul unui ac de tricotat, în centru, formând baza unui ulcer deschis ; hipopion ; febră cu durere apăsătoare, arzătoare, ca de contuzie în ochi, extinzându-se în cap. θ Hipopion.

Timp de trei luni, corneea stângă a fost atât de tulbure, încât irisul abia putea fi văzut, iar timp de două luni corneea dreaptă fusese cuprinsă treptat de la periferie spre centru ; ambele cornee opace și vederea pierdută ; durere considerabilă în ochi și cap, cu irită ; injecție ciliară intensă și teamă excesivă de lumină ; lăcrimare ; fără antecedente de sifilis.

Inflamație severă a corneei și irisului ochiului stâng ; cornee ulcerată superficial, injecție ciliară intensă, pupilă contractată, iris cu reacții lente, fotofobie și lăcrimare intense, durere puternică extinzându-se din ochi în partea corespunzătoare a capului, < noaptea, îndeosebi în jurul orei 2 sau 3 A. M. ; sediul durerii din cap, precum și cel din ochi, foarte dureros la atingere ; pleoape considerabil umflate și secreție redusă. θ Keratoconjunctivită.

Keratoconjunctivită cu ulcerația corneei, hipopion, sensibilitate la aer și atingere.

Ulcere și abcese ale corneei, îndeosebi pentru forma profundă, cu sfacelare, și când este prezent hipopionul ; fotofobie intensă ; lăcrimare abundentă ; roșeață pronunțată a corneei și conjunctivei, chiar chemozis ; dureri severe, cu caracter pulsatil, surd și înțepător ; > la căldură, astfel încât dorește permanent să țină ochiul acoperit ; < la orice curent de aer ; noaptea sau seara, pleoapele sunt adesea umflate, închise spasmodic și foarte sensibile la atingere sau pot fi roșii, umflate și sângerează ușor la deschidere.

Sclerotică roșu-violacee, cornee tulbure ; fotofobie și lăcrimare intense ; pleoape inferioare umflate. θ Ulcerația corneei.

Ulcerație recurentă a corneei în oftalmia scrofuloasă.

Ulcerație torpidă a corneei ; când există o lipsă a secreției lacrimale.

Ulcer roșu, vascularizat, elevat, ca o bucată de carne roșie, la marginea corneei.

Opacități ale corneei.

Exacerbare acută a panusului, care tinde spre ulcerare, îndeosebi la subiecții mercurializați.

Epiteliom al corneei.

Herpes al conjunctivei bulbare ; vene mărite, care se îndreaptă aproape orizontal spre cornee și se termină în vezicule mici lângă marginea corneei ; < de la plâns.

Ochi foarte roșii, fotofobie intensă, pleoape roșii și umflate, cu durere arzătoare în părțile afectate. θ Oftalmie.

Inflamația ochilor și pleoapelor ; dureroase la atingere ; lăcrimare.

Inflamație catarală și blenoree a ochilor ; pleoape inflamate, excoriate, cu scurgere, ca și cum ar fi corodate, îndeosebi la cantusul intern ; suprafața internă a pleoapelor, îndeosebi a celei inferioare, de culoare roșu-închis și inflamată ; căldură, îndeosebi dimineața la trezire ; durere ca de arsură, usturime, prurit al pleoapelor ; pleoapele și unghiurile ochilor aglutinate dimineața de mucus purulent ; conjunctivă roșie, străbătută de vase mari ; fotofobie ; seara, vede halouri colorate și estompate în jurul lumânării, cu durere apăsătoare care o obligă uneori să închidă ochii.

Inflamația ochiului, ulcer mic pe corneea stângă ; globii oculari ușor umflați ; ochii închiși noaptea din cauza umflăturii și eliminând mult mucus purulent ; părul a căzut abundent, lăsând zone lipsite de păr pe scalp ; cruste pe cap, față și gât, dureroase la atingere ; prurit al scalpului ; nevoi frecvente de defecare, cu evacuări dificile ; transpirație cu miros acru noaptea ; dispoziție iritabilă, capricioasă.

Durere violentă deasupra sprâncenei drepte ; lăcrimare excesivă a ochiului stâng ; fotofobie alternând cu o vedere neobișnuit de clară și distinctă în partea întunecată a camerei ; totul pare luminat ; uneori obiectele par roșii ; pupila stângă mult dilatată, insensibilă chiar și la lumină puternică ; pupila dreaptă normală ; conjunctivă înroșită dinspre cantusuri, dar nu pe cornee ; senzație ca și cum ochii ar ieși în afară ; presiune dureroasă în globul ocular, ca și cum ar fi contuzionat ; durere acută ca de contuzie la cea mai ușoară atingere. θ Corp străin în ochi.

Conjunctivită purulentă cu secreție abundentă și sensibilitate excesivă la aer și atingere.

Conjunctivită catarală după trecerea stadiului inflamator.

Inflamație scrofuloasă a ochilor, îndeosebi la copii flegmatici, grași, cu abdomen mare, piele fină și albă, păr deschis la culoare, gât gros și ganglioni umflați, predispuși la erupții și ulcerații ale pielii.

Inflamație cronică a ochilor, cu fotofobie intensă, lăcrimare și secreție mucoasă ; formare de ulcere cu dureri apăsătoare, arzătoare, ca și cum ochii ar fi contuzionați.

Forme simptomatice de catar cronic al conjunctivei, cu infarctizarea glandelor Meibomius și secreție purulentă, la subiecții scrofuloși.

Junghiuri în ochi.

Presiune în ochi, îndeosebi la mișcarea lor, cu roșeață.

Ochii dor de la lumina puternică a zilei, când sunt mișcați.

Durere în ochi la fiecare pas.

Globii oculari dureroși la atingere ; durere ca și cum ar fi trași înapoi în cap.

Durere apăsătoare în globii oculari, care par contuzionați la atingere.

Presiune în ochi ca de la nisip.

Ochii sunt proeminenți. θ Crup.

Dacriocistită și celulită orbitală, îndeosebi dacă s-a format puroi și există o mare sensibilitate la atingere, cu durere pulsatilă ; împiedică formarea puroiului sau îi accelerează eliminarea.

Inflamația sacului lacrimal după formarea puroiului ; blenoree, cu sensibilitate pronunțată la atingere și la frig, cu secreție abundentă.

Canal lacrimal închis printr-o tumefacție exsudativă ; lăcrimare continuă ; exista de mult timp.

Dureri arzătoare în oasele de deasupra orbitelor.

Durere usturătoare în cantusul extern, cu acumulare de mucus întărit.

Durere tăietoare în cantusul extern.

Anchilops.

Roșeață, inflamație și umflare a pleoapei superioare, cu durere mai mult apăsătoare decât înțepătoare.

Roșeață, inflamație și umflare a pleoapei superioare, cu durere apăsătoare.

Pleoape închise dimineața la trezire, nu le poate deschide mult timp.

Blefaroftalmie când sunt afectate glandele Meibomius și când mici papule înconjoară ochiul inflamat.

După suprasolicitarea repetată a ochilor, inflamația glandelor ambelor pleoape ; pleoape umflate, conjunctivă palpebrală inflamată, erizipelatoasă ; la cantusurile externe, pleoapele sunt ca și cum ar fi corodate și ulcerate ; secreția glandelor crescută ; ochii aglutinați dimineața ; orice efort și lumina provoacă durere.

Marginile pleoapelor superioare rotunjite neregulat, umflate și roșii ; mucus vâscos pe gene și în cantusuri ; conjunctivă sclerală injectată cu vase roșii care se îndreaptă spre cornee, unde formează mici vezicule cu secreție tulbure ; lăcrimare ; durere seara, aglutinare dimineața ; ochiul drept mai rău ; mici papule sau furuncule pe față ori în altă parte, în complicație cu tinea.

Inflamație flegmonoasă acută a pleoapelor, care tinde spre supurație ; pleoape umflate, tensionate și lucioase, ca și cum ar fi fost invadate de erizipel, cu durere pulsatilă, surdă, înțepătoare și sensibilitate la atingere ; dureri < la frig, > la căldură.

Blefarită ; după primul stadiu, când amenință supurația ; pleoape inflamate, cu dureri pulsatile, surde, înțepătoare, foarte sensibile la atingere ; ameliorate de căldură.

Blefarită ciliară cronică, complicată cu umflarea glandelor Meibomius sau cu ulcere și tumefacții pe marginea

pleoapei, care sunt dureroase seara și la atingere.

Tumori palpebrale.

Pleoape închise spasmodic (noaptea).

Eczema palpebrarum, când crustele sunt groase și au aspect de fagure.

Mici papule înconjoară ochii inflamați.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Vâjâit și pulsații în urechi, cu scăderea auzului.

Pocnituri în ureche la suflarea nasului.

Durere fulgerătoare în urechi.

Creșterea cantității de cerumen.

Scurgere de puroi fetid din urechi.

Conductul este plin cu puroi alb, cazeos și sanguinolent, iar pielea din jur este descuamată și iritată ; mici pustule în conduct și pe pavilion, oriunde a ajuns puroiul ; hemoragie la cea mai ușoară atingere ; > la aplicații fierbinți, nu poate suporta nimic rece.

Prurit al urechilor, secreție verde ; cerumen lichid.

Prurit în urechi.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Hiperestezie olfactivă.

Simțul mirosului este ascuțit, de asemenea cu vertij.

Pierderea mirosului.

Epistaxis (după cântat).

La suflarea nasului, senzație neplăcută în partea stângă a nasului, cu vâjâit și pocnituri în ureche.

Suflarea nasului provoacă o senzație ca de carne vie într-o parte a nasului.

Nasul pare dureros, ca și cum ar fi contuzionat.

Senzație de constricție în nas.

Prurit în nas, provocând strănut.

Nas înfundat dimineața.

Coriză fluentă febrilă, dacă devine uscată, îndeosebi la copiii scrofuloși și rahitici ; răgușeală sau tuse cavernoasă, crupală.

Căldură și arsură în nas ; durere ulcerativă în nări ; durere de tracțiune în nas, trecând în ochi și devenind acolo o usturime ; durerea persistă până târziu în noapte ; obstrucție supărătoare a nărilor ; cruste și coji ; interiorul nasului dureros și sensibil la aer și atingere.

Coriză fluentă, cu nevoia continuă de a sufla nasul, eliminând un mucus fluid, urât mirositor ; uneori, dintr-o nară se scurge în picături o materie gălbuie, lipicioasă.

Coriză, cu tumefacție inflamatorie a nasului, dureroasă ca un furuncul ; de asemenea cu tuse.

Eliminarea prin suflarea nasului a unui mucus fetid.

Mucus din nările posterioare, amestecat cu sânge.

Secreție nazală groasă și purulentă, uneori striată cu sânge.

Secreție fetidă din nas, care este umflat și roșu ; cruste în nas ; pierderea mirosului ; ochi inflamați, pleoape roșii, excoriate și arzătoare, ca de carne vie ; fotofobie.

Durere violentă în partea osoasă a nasului, cu secreție mucopurulentă groasă dintr-o nară ; > pe vreme uscată ; < la apropierea ploii sau pe vreme schimbătoare ; după abuz de mercur.

În urmă cu patru ani, eliminarea din nara stângă a unui fragment osos cât un bob de mazăre, precedată de dureri nevralgice severe în regiunea orbitei stângi, urmată de eliminarea de mucus care, după câteva luni, a devenit foarte abundent și purulent ; amețeală și cefalee.

Formațiune scuamoasă în jumătatea dreaptă a nasului, extinzându-se în jos pe buză, cu o fisură adâncă, foarte dureroasă și sensibilă la atingere.

Inflamație scrofuloasă a nasului, cu pierderea simțului mirosului.

Coriză scrofuloasă, cu formare de cruste și inflamație dureroasă a aripilor nazale.

Ozæna scrofulosa.

Oasele nasului dureroase la atingere.

Durere ca de rană pe dorsul nasului, la atingerea acestuia.

Inflamație (roșeață și căldură) a nasului.

FAȚA SUPERIOARĂ [8]

Culoare galbenă a feței, cu cearcăne albastre în jurul ochilor.

Îngălbenirea feței și a pielii.

Căldură și roșeață aprinsă a feței.

Căldură a feței, noaptea și dimineața, la trezire, la ora 7 P. M.

Colorație erizipelatoasă a feței.

Nevralgie facială cronică, extinzându-se în dâre spre tâmplă, ureche, aripile nasului și buza superioară ; îndeosebi dacă < în aer liber și > prin învelire călduroasă.

Spasmus facialis, mai ales dacă este cauzat de oase sau dinți bolnavi.

Obraz dur, tumefiat, iar pe el o excrescență de mărimea unei nuci, la fel de dură ca obrazul.

Dureri în oasele malare, < la atingere, extinzându-se spre urechi și tâmple, < în aer proaspăt și > prin învelirea feței ; concomitent, coriză, răgușeală, transpirație abundentă și dureri reumatice.

Oasele feței dureroase la atingere.

Tumefacție erizipelatoasă a obrajilor dimineața.

Erupție urticariană pe față.

Herpes umed, mai ales pe față.

Erupții scuamoase și foarte dureroase la atingere.

Coșuri crustoase pe fața tinerilor.

Furuncule foarte dureroase la atingere.

Ulcerație lupoidă a feței, intoleranță la atingere, fiecare adiere de aer provoca durere.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Tumefacție mare a buzei superioare, dureroasă la atingere, dar altfel doar tensionată.

Coș usturător și dureros, ca de rană, pe marginea roșie a buzei superioare.

Mijlocul buzei inferioare crăpat.

Erupție, cu senzație de căldură la colțurile gurii.

Ulcer la colțul gurii.

Hidroa în jurul gurii. θ Febră intermitentă terțiană.

Mâncărime în jurul gurii.

Pată roșie, pruriginoasă, sub buza inferioară, acoperindu-se curând cu numeroase vezicule galbene, care se transformă într-o crustă.

Furuncule pe buze și bărbie, foarte dureroase la atingere.

Vezicule albe pe buze, bărbie și gât.

Coșuri pruriginoase pe bărbie.

Inflamație acută a glandei parotide drepte ; supurație iminentă ; au apărut câteva coșuri pe față.

Febră mare, ochi inflamați și întredeschiși ; eliminări involuntare din intestin și vezică ; agitație intensă. θ Parotidită după scarlatină.

Excrescență fungoasă pe mandibulă, cu necroză.

DINȚI ȘI GINGII [10]

Durere pulsatilă, ca și cum sângele ar pătrunde în dinte, sau durere de tracțiune ; durerile < după masă și într-o cameră caldă sau noaptea.

Durere de dinți în toți dinții, imediat după consumul de lucruri reci sau după deschiderea gurii.

Durere de dinți, < într-o cameră caldă și la strângerea dinților.

Dinții cu cavități par prea lungi și sunt dureroși.

Molari mobili ; gură dureroasă, ca de rană ; halenă fetidă ; mici afte pe gingii și bolta palatină.

Mobilitatea dinților ; gingii sensibile și dureroase.

Gingiile și gura foarte dureroase la atingere, sângerează ușor.

Gingii ulcerate, sensibile și dureroase.

Afecțiuni mercurio-sifilitice ale gingiilor.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust : putrid ; acru ; metalic ; amar ; de ouă stricate dimineața.

Amăreală în partea posterioară a gâtului, cu păstrarea gustului firesc al alimentelor.

Depozit pe partea posterioară a limbii, asemănător argilei uscate.

Vârful limbii foarte dureros și cu senzație ca de rană.

Vorbire grăbită.

INTERIORUL GURII [12]

Miros fetid al gurii, ca de la un stomac deranjat, pe care îl observă el însuși.

Pustule aftoase albe pe fața internă a buzelor și obrajilor și pe limbă.

Muguet < pe fața internă a buzei inferioare.

Ulcere pe gingii și în gură, cu baza asemănătoare unturii.

PALAT ȘI GÂT [13]

Ulușor alungit și flasc, cu senzație de gâdilare în partea posterioară a gâtului și mărirea și inflamarea foliculilor mucoși.

Senzație de asprime în istmul faringian.

Amigdale tumefiate și tumefacții glandulare dure la nivelul gâtului, cu înțepături la înghițire, tuse, respirație sau întoarcerea gâtului.

Durere în gât ; amigdalele atât de tumefiate, încât nu mai era vizibilă nicio deschidere ; puls ridicat, aproximativ 100 ; durere intensă, nu putea nici să vorbească, nici să se miște, nici să înghită ; neliniște extremă. θ Angină flegmonoasă.

Amigdale mărite, roșii ; gâtul și faringele cu senzație de excoriație și presărate cu foliculi roșiatici măriți ; nu îndrăznea să iasă nici în cea mai ușoară umezeală fără teama unei inflamații a gâtului, care în cele din urmă a produs un fel de teroare nervoasă de a nu se sufoca ; incapabil să lucreze, deoarece umezeala argilei îi provoacă răgușeală și iritabilitate toracică.

Amigdalită recurentă, cu regularitate, la fiecare doi sau trei ani ; deglutiție dificilă ; durere severă ; amigdala dreaptă deosebit de roșie și tumefiată ; la douăzeci de zile după debutul atacului se elimină puroi.

Amigdalită cronică, mai ales când este însoțită de diminuarea auzului.

Uscăciunea gâtului.

Senzație de zgâriere în gât la înghițirea salivei.

Durere în gât cu senzație de zgâriere, împiedicând vorbirea, dar nu și înghițirea.

Usturime, senzație de excoriație și zgâriere în gât, < la înghițirea alimentelor solide.

Apăsare violentă în gât, crede că acesta este complet constricționat și că trebuie să se sufoce.

Durere în gât, la înghițire, ca de la o tumefacție intensă ; senzație ca și cum ar trebui să înghită peste o tumefacție.

Senzație în gât ca de dop de mucus sau de tumefacție internă la intrarea în gât.

Înțepătură în gât, extinzându-se spre ureche la întoarcerea capului.

Înțepătură în gât ca de la o așchie, la înghițire, extinzându-se spre ureche la căscat.

Junghiuri în gât, extinzându-se spre ureche, < la înghițirea alimentelor.

Durere ulcerativă în gât, ca de rană și ca de la o așchie, foarte severă din cursul după-amiezii până la miezul nopții, împiedicând somnul.

Senzație ca și cum un os de pește sau o așchie ar fi înfiptă în gât.

Eliminarea mucusului prin dregerea zgomotoasă a gâtului.

După o inflamație violentă a gâtului, când mai persistă o oarecare roșeață, uscăciune și tumefacție a mucoaselor.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Foame neobișnuită înainte de amiază.

Sete excesivă de dimineața până seara.

Poftă de condimente și de lucruri acre, intens aromate, iuți.

Dorință mare de oțet.

Dorință : de acizi ; vin ; lucruri acre și cu gust puternic.

Uneori are poftă de ceva, iar când îl primește nu-i place.

Aversiune față de grăsimi.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

Senzație de putere și confort după masă.

Copilul pare să se simtă mai bine după ce mănâncă.

Greutate și apăsare în stomac după ce mănâncă moderat.

Vorbire grăbită și băut grăbit.

Mai bine de la tutun.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Senzație constantă de apă care urcă în esofag, ca și cum ar fi mâncat lucruri acre.

Eructații frecvente, fără miros și fără gust.

Eructații fetide, cu senzație de arsură în gât.

Eructații după masă.

Regurgitare fierbinte și acră a alimentelor.

Pirozis.

Tendință de a vărsa, cu curgerea salivei din gură.

Atacuri frecvente, dar de moment, de greață.

Atacuri de greață, cu senzație de frig și paloare.

Vărsături cu apă verde, acră și iritantă.

Vărsături acre.

Vărsături bilioase, dimineața, după eforturi de vomă prelungite și violente.

Vărsături în fiecare dimineață.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Senzație de corp dur în epigastru, urmată imediat de hemoptizie.

Tensiune de-a curmezișul epigastrului ; este obligat să-și slăbească hainele, după care nu poate tolera să stea șezând.

Senzație de gol cu afundare în stomac, > după ce mănâncă.

Apăsare în stomac după ce mănâncă moderat, ca și cum ar fi plumb în el.

Apăsare și durere în stomac, > după ce mănâncă, după eructații și după eliminarea gazelor.

Dorință frecventă de a slăbi hainele din jurul stomacului după masă.

Durere surdă în stomac după ce mănâncă moderat.

Stomac dureros la mers, ca și cum ar atârna liber.

Durere de tracțiune din regiunea stomacului spre spate.

Arsură în stomac.

Senzație de roadere în stomac, ca de la acizi, care urcă și în gât.

Senzație iritantă în stomac în timpul digestiei.

Distensia epigastrului, trebuie să-și slăbească hainele.

Tumefacție și apăsare în regiunea stomacului.

Stomacul se deranjează frecvent și cu ușurință.

Stomac predispus să se deranjeze ; dorință de lucruri acre sau cu gust puternic.

Indigestie cu durere arzătoare în stomac și ascendent pe esofag, palpitații cardiace când durerea este severă.

Indigestie caracterizată prin eructarea unor cantități de vin, mai ales la persoanele nervoase, cu poftă de condimente.

Dispepsie la subiecții herpetici și hemoroidali, cu flatulență și chiar timpanism.

HIPOCONDRE [18]

Înțepătură în regiunea hepatică la mers.

Junghiuri : în regiunea ficatului ; în regiunea splinei, la mers.

Hepatită cu icter, scaune albe sau verzui.

Atacuri bilioase frecvente, mai ales primăvara și toamna ; congestia ficatului cu icter ; lassitudine, incapacitate de muncă, lipsa poftei de mâncare și constipație obstinată ; totul, chiar și apa rece, are gust amar ; piele și sclerotice galbene ; urină închisă la culoare ; scaune albicioase ; suprasolicitarea sau răcirea pe vreme umedă declanșează atacuri de diaree albă, spumoasă ; expunerea la razele soarelui din iulie, urmată de colici intense, care erau > prin scaune abundente și perfect albe ; paroxisme de iritabilitate nestăpânită ; mărirea lobului stâng al ficatului ; toamna, atacurile sunt însoțite de o mare slăbiciune sexuală ; este extrem de sensibil la schimbarea vremii spre ploaie ; prezice apropierea ploii ; foarte sensibil la vânturile umede.

Ficat mărit, extinzându-se cu doi sau trei inci dincolo de coaste ; niciun fel de aliment nu este tolerat ; constipație cronică ; piele de un galben murdar, asemenea nuanței din bolile maligne ; uter mărit și anteversat, cu congestia ovarelor ; coitul intolerabil ; ovulul nu putea fi reținut. θ După abuzul de mercur.

Icter hepatogen, cu antecedente mercuriale.

Congestie cronică a ficatului.

Abcese hepatice.

În timpul procesului inflamator din ciroza hepatică.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Abdomen destins, tensionat.

Abdomen tumefiat și oarecum sensibil și dureros.

Borborisme în abdomen.

Fermentație deasupra ombilicului, cu eructații de aer fierbinte.

Senzație dureroasă, ca de contuzie, în abdomen, dimineața.

Durere constrictivă în abdomen.

Contracție spasmodică în abdomen.

Dureri tăioase în abdomen.

Durere ca de gheare în regiunea ombilicală, extinzându-se din ambele părți ale abdomenului spre mijloc și uneori până la epigastru, provocând greață, cu căldură anxioasă a obrajilor, în paroxisme ; aproape ca efectele răcirii sau ca manifestările premergătoare menstruației.

Colici, cu tuse uscată, aspră.

Tumefacție profundă, circumscrisă, în regiunea ileocecală ; stă întins pe spate, cu genunchiul drept ridicat.

Mișcare peristaltică diminuată.

Tuberculi mezenterici.

Afecțiuni abdominale cronice.

Tumefacția și supurația ganglionilor inghinali.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Scaune : albe și fetide, copilul are miros acru ; cu miros acru și albicioase ; de culoarea argilei ; verzi, mucoase, cu miros acru ; fecale, galben-deschis ; verzui ; negre ; subțiri sau păstoase ; apoase ; nedigerate ; nedureroase.

Diaree : < în timpul zilei ; după masă și după consumul de apă rece ; cu colici ; la fiecare erupție dentară ; dimineața ; colicvativă.

Cholera infantum din iritație dentară, mai ales cu agravare dimineața.

Scaune dizenterice ; evacuarea dificilă a unui scaun moale sau a mucusului sanguinolent, cu tenesme.

Diaree cronică : după abuzul de mercur sau chinină ; după suprimarea scabiei.

Scaune moi, dar eliminate cu mare efort.

Eliminarea dificilă a unei cantități mici de excremente moi, cu eforturi mari și tenesme.

Lentoarea și inactivitatea intestinelor, din cauza cărora mușchii abdominali trebuie să exercite o presiune în jos pentru a produce evacuarea.

Constipație : scaune tari și uscate ; cu erupție în plica coatelor sau în spațiul popliteu, din congestia și inactivitatea rectului.

Înainte de scaun : ciupituri în abdomen.

În timpul scaunului : durere abdominală, efort de defecație, apăsare, borborisme și senzație de greață în abdomen ; succus prostaticus ; căldură în mâini și obraji ; tendință de a se întinde.

După scaun : durere în anus ca de rană și secreție sanioasă ; durere a rectului ca de rană, cu ihor ; timpanism ; obstrucția nasului.

Arsură în rect, tumefacția anusului.

Senzație de târâre în rect.

Favorizează supurația rapidă în periproctită, tumefacția fiind dură și inflamată.

Prolaps al rectului, care protruziona la fiecare defecație aproximativ doi inci, cu o ușoară prelingere de sânge ; intestinul se reducea foarte greu ; congestia venelor, dar fără hemoroizi bine delimitați ; antecedente mercuriale.

Hemoroizi din congestia ficatului, cu mare suferință abdominală ; împiedicând respirația abdominală.

Hemoroizi cu ficat congestionat în urma abuzului de mercur.

Inflamația și supurația tumorilor hemoroidale.

Hemoragie rectală, cu scaun moale.

Transpirație pe perineu.

ORGANE URINARE [21]

Durere în rinichi, cu nevoie constantă de a urina, ulterior sediment purulent în urină ; emaciat ; regiunea renală sensibilă la cea mai ușoară atingere ; nevoie neîncetată și dureroasă de a urina, eliminând câteva picături de urină purulentă ; febră violentă, cu sete de nepotolit ; diaree colicvativă și transpirații nocturne. θ Boală renală.

Nefrită crupoasă trecând în stadiul supurativ, cu febră și frisoane alternând cu căldură arzătoare.

Albuminurie care însoțește și urmează difteriei.

Enurezis ; eliminare fierbinte, iritantă ; capul dat pe spate în timpul somnului.

Micțiune împiedicată ; este nevoit să aștepte puțin înainte să pornească urina, iar apoi aceasta curge lent.

Slăbiciunea vezicii urinare ; urina cade vertical, în picături ; este nevoit să aștepte puțin înainte să se elimine ceva.

Urina se elimină cu întârziere și fără forță ; simte ca și cum vezica nu s-ar putea goli complet.

Nu reușește niciodată să termine de urinat ; pare ca și cum ar rămâne întotdeauna puțină urină în vezică.

Micțiune dureroasă.

Urina : roșu-închis și fierbinte ; sanguinolentă ; înțepătoare, arzătoare, corodând prepuțul și organele genitale externe ; galben-închis, opăritoare în timpul eliminării ; roșu-brună, ultimele picături amestecate cu sânge ; roșie ca sângele ; palidă, limpede, devenind tulbure și densă în repaus și depunând un sediment alb ; palidă, cu sediment floculent, noroios ; lăptoasă, tulbure chiar în timpul eliminării, cu sediment alb.

Peliculă grasă pe urină sau luciu în diferite culori.

În timpul urinării : senzație în omoplatul drept ca și cum ceva ar curge sau s-ar târî.

Arsură și durere ca de rană în uretră.

Junghiuri în uretră.

Inflamația și roșeața orificiului uretrei.

Secreție de mucus din uretră.

Udă patul noaptea.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală crescută, dar erecții slabe.

Instinct sexual diminuat ; erecții slabe.

Emisii nocturne ; apariția bruscă a furunculelor ; crize de orbire în timpul zilei ; regurgitație apoasă, cu limbă acoperită de un depozit brun.

Eliminare de lichid prostatic, inclusiv după micțiune și în timpul unui scaun tare.

Prostatită.

Secreție de mucus din uretră.

Ulcer asemănător unui șancru, pe fața externă a prepuțului.

Șancre nedureroase, dar predispuse să sângereze cu ușurință.

Șancre care sângerează ușor, cu margini lardacee și secreție fetidă.

Șancre care secretă puroi apos, cu margini difuze și fund roșu, ridicat deasupra suprafeței.

Șancre mercurializate.

Mâncărime pe penis și la nivelul frenum preputii.

Fimoză cu eliminare de puroi, însoțită de pulsații.

Condiloame conopidiforme, mirosind a brânză veche sau a saramură de hering.

Herpes prepuțial ; vezicule mici, grupate, albicioase, cu baze roșii și mâncărime intolerabilă a părților ; erupție extrem de sensibilă la atingere.

Hidrocel vechi ; tumefiere mare a scrotului, conținând un lichid închis la culoare și dens ; pulsații în scrot.

Bubon mare, tare ca piatra, în regiunea inghinală dreaptă. θ Sifilis.

Bubon în regiunea inghinală stângă, de mărimea unui ou de găină, tare ca piatra.

Buboane după tratament mercurial.

Buboane scrofuloase.

Durere umedă ca de rană pe organele genitale, scrot și în pliurile dintre scrot și coapsă.

Sifilis secundar.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Uter mărit și anteversat, cu congestia ovarelor ; coitul este intolerabil ; avorturi frecvente.

Ulcere uterine, cu supurație sanguinolentă, mirosind a brânză veche ; marginile ulcerului sensibile, frecvent o senzație pulsatilă în ulcere.

Metrită, cu dureri arzătoare, pulsatile.

Congestie sanguină a uterului.

Hemoragie uterină.

Menoragie la femei cu piele crăpată și ragade ale mâinilor și picioarelor.

Menstre întârziate și prea reduse cantitativ.

Înaintea menstrelor : cefalee constrictivă.

În timpul menstrelor : mâncărime a vulvei.

Eliminare de sânge între menstre.

Eliminare de puroi alb, gălbui sau cu o culoare alterată, însoțită de miros fetid, îndeosebi când este provocată de leucoree scrofuloasă sau după crize repetate.

Leucoree, cu usturime a vulvei.

Pruritus pudendi în timpul menstrelor.

Mastită la paciente isterice și nervoase ; durere ca și cum ar fi în oasele brațelor și coapselor ; supurație precedată de frecvente senzații de furnicare în partea afectată, care rămâne dură, cu secreție redusă.

Ulcer schiros al mamelei, cu arsură înțepătoare a marginilor, mirosind a brânză veche.

Mâncărime intensă sau mici coșuri în jurul ulcerului mamelei.

Mâncărimea mameloanelor.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Crize frecvente, de moment, de greață.

Mamela tumefiată, nesensibilă la atingere, dar nu poate urca sau coborî scările.

Cancer mamar, cu arsură înțepătoare a marginilor ; miroase a brânză veche.

Mici coșuri sau ulcere netede înconjoară ulcerația schiroasă sau principală.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Slăbiciunea organelor vorbirii și a pieptului ; ea nu poate vorbi cu voce tare.

Răgușeală, senzație de asprime în gât.

Răgușeală persistentă ; senzație de zgâriere în gât, provocând o tuse aspră, lătrătoare ; voce fără sonoritate, slabă ; abia perceptibilă seara ; tumefiere palidă a amigdalelor și uvulei ; oboseală a membrelor.

Răgușeală, senzație de râcâire, iritație în laringe sau în partea inferioară a istmului bucofaringian ; raluri mucoase.

Senzație de puf în laringe.

Senzație de zgâriere în laringe.

Presiune sub laringe, imediat după cină, ca și cum ceva ar fi rămas prins în gât.

Durere într-un punct al laringelui, < la presiune, vorbire, tuse și respirație.

Sensibilitatea laringelui la aer rece.

Respirație șuierătoare în laringe și sensibilitate dureroasă a unui punct mic din laringe.

Crize bruște de sufocare ; copilul privește neliniștit în jur și încearcă să plângă fără să poată ; inspirație zgomotoasă, șuierătoare ; față roșu-închis ; buze albăstrui ; își dă capul pe spate și gâfâie după aer ; după ce crizele durează zece minute, se încheie cu un sunet șuierător, strident, ca un cântat de cocoș, și sunt urmate de răgușeală.

Crup spasmodic ; febră violentă, fața exprimând o mare angoasă ; plâns ; agitație ; tuse răgușită și aspră, fără spută.

Stă culcat cu capul dat pe spate, afundat în pernă, fața tumefiată, gâtul întins ; raluri mucoase și sibilante ; zgomot ca un cloncănit în glotă ; respirație zgomotoasă ; tuse puternică și aspră, cu timbru crupal distinct ; epuizare ; puls 140, dur și plin. θ Crup.

Adoptă poziția șezând din cauza anxietății care apare când stă culcat ; somnolență, cu zvârcolire agitată ; respirație sforăitoare, răgușită, șuierătoare și adesea atât de scurtă și apăsată, încât tresare din somn cu o tuse violentă, uscată și răgușită, care provoacă eforturi de vomă ; își duce mâna la laringe, cuprins de cea mai mare teamă ; începe să plângă ; față roșie, ochi proeminenți și darea frecventă a capului pe spate ; după câteva minute, paroxismele revin ; bea frecvent ; căldură intensă ; transpirație ; puls rapid și dur ; vorbire precipitată ; eliminări frecvente de urină închisă la culoare. θ Crup.

Respirație oarecum șuierătoare ; la fiecare inspirație, retracție puternică a diafragmei, mușchilor abdominali și coastelor, astfel încât se formează o concavitate mare ; tuse răgușită, uneori cu timbru crupal ; voce răgușită, uneori pierdută complet ; transpirație rece și lipicioasă pe cap, restul corpului uscat și fierbinte ; culoarea feței se schimbă continuu ; puls dur, imposibil de numărat ; se zvârcolește sau se ridică brusc în șezut. θ Crup.

Crup cu uscăciune intensă a laringelui și căilor respiratorii, respirație șuierătoare, tuse uscată cu eforturi de vomă fără rezultat, eliminându-se doar o cantitate mică de salivă spumoasă ; tusea se încheie cu un strănut scurt.

Stă culcat pe brațul mamei, cu capul dat pe spate, gura deschisă, fața roșie-albăstruie, ochii proeminenți ; corpul scăldat în transpirație ; anxietate plină de teamă și dispnee ; nu poate vorbi. θ Crup.

Paroxisme frecvent recurente de tuse crupală violentă, cu dispnee intensă ; își duce mâna la laringe ; sete intensă ; puls 120 ; respirație anxioasă și zgomotoasă. θ Crup.

Crup după expunerea la vânt uscat și rece, cu tumefiere sub laringe ; sensibilitate foarte mare la aer rece ; față roșie, febră mare, răgușeală și hârâit produs de mucus umed, pe care copilul nu îl poate elimina, dar totuși cu dificultate respiratorie redusă sau absentă ; după miezul nopții sau spre dimineață ; senzație ca și cum ar exista un os de pește în gât sau o tumefiere internă, la înghițire.

Crup : cu tuse profundă, aspră, lătrătoare, răgușeală sau pierderea vocii, cu ușoare spasme de sufocare și oarecare hârâit al mucusului ; cu tumefiere sub laringe ; cu sensibilitate foarte mare la aer rece sau apă rece ; tuse < înainte de miezul nopții sau spre dimineață.

Tuse crupală, cu răgușeală continuă.

Crup cataral, cu sau fără febră.

Crup, când predomină panarițiile, angina, urticaria sau erizipelul.

Crize ușoare de crup la copiii cărora le ies dinții.

Crize violente de crup din când în când, ca și cum ar urma sufocarea sau vărsăturile.

După gripă, criză violentă de crup ; agitație ; darea capului pe spate ; tuse anxioasă, ca de ferăstrău, metalică.

Eforturi respiratorii violente, în timpul cărora pieptul abia se mișcă ; darea anxioasă a capului pe spate ; tresăriri convulsive ; iritația gingiilor și a membranei Schneideriene ; vărsături de mucus amestecat cu fragmente de membrană. θ Crup.

Mult mucus verde în laringe.

Catar laringian sever, cu senzație de asprime și durere în partea superioară a gâtului ; senzație ca de dop de mucus sau de tumefiere internă la înghițire ; junghiuri și durere extinzându-se de la o ureche la cealaltă.

Catar laringian suprapus unui organism cu predispoziție tuberculoasă ; secreție mucopurulentă redusă, tenace, cu expectorație dificilă ; răgușeala persistă un timp.

Catar acut al laringelui și bronhiilor, cu gâdilare și senzație de asprime în laringe și răgușeală sau afonie ; de asemenea, catar acut al plămânilor, cu senzație de zgâriere și gâdilare în căile aeriene, presiune și greutate sub stern și tuse frecventă, uscată, sfâșietoare ; zgomote respiratorii aspre, șuierătoare, indicând o stare de uscăciune a mucoaselor ; asemenea inflamații sunt de obicei de lungă durată ; apăsare constantă a pieptului și iritație care provoacă tuse, agravate de tusea prelungită și obositoare, ajungând în cele din urmă să gâfâie după aer și să expectoreze foarte puțină spută ; < când stă așezat și se apleacă înainte, trebuie să se lase pe spate sau să se ridice și să umble ; < când respiră aer răcoros.

În urma răcirii, tuse în ziua următoare, gâdilare și uscăciune în căile aeriene, urmate de răgușeală și, în cele din urmă, de afonie ; roșeața și tumefierea peretelui posterior al faringelui ; zgomot aspru, șuierător în trahee, extinzându-se la bronhiile mari ; laringele și traheea sensibile la atingere ; la inspirație forțată, junghi în laringe și tuse.

Traheită cronică (începutul ftiziei traheale sau laringotraheale) ; voce răgușită și, dacă este solicitată un timp îndelungat, însoțită de durere ca un junghi în laringe ; dimineața, la ridicarea din pat, tuse severă, cu durere ca un junghi în laringe și expectorație redusă de mucus ; la mers, îndeosebi împotriva vântului, și când mănâncă alimente calde, junghiuri și arsură în gât ; fără febră.

Inflamație traheală și bronșică la copii, cu febră continuă și cefalee, respirație dificilă, scurtă și anxioasă, voce răgușită, tuse violentă, uscată și dureroasă, cu sonoritate alternativ aspră și cavernoasă, < după ce mănâncă sau beau orice este rece, la aer rece, când vorbesc sau plâng.

RESPIRAȚIE [26]

Respirație: hârâitoare; anxioasă, șuierătoare; inspirații profunde frecvente, ca după alergare; anxioasă, scurtă, șuierătoare, amenințând cu sufocarea; trebuie să-și aplece capul pe spate și să se ridice în șezut.

Inspirații profunde involuntare.

Crize de astm, care trezesc pacientul din somn, fața devine albastră, salivația crește; senzație ca de praf în plămâni; fumatul și lăsarea capului pe spate >; după criză, expectorație spumoasă.

Respirație dificilă, împiedicând somnul noaptea; fluierătoare, șuierătoare, cu expectorație mucoasă abundentă; tocmai când a adormit este trezit și tresare din cauza amenințării de sufocare; trebuie să se ridice pentru a ușura dispneea; > în timpul zilei. θ Astm după suprimarea unei erupții cutanate.

Accese de sufocare, silindu-l să se ridice și să-și aplece capul pe spate.

Dispnee.

TUSE [27]

Tuse spasmodică în paroxisme, cu gâdilare în laringe și eforturi de vomă.

Tuse violentă, profundă, constând din mai multe impulsuri care lovesc dureros laringele și provoacă eforturi de vomă.

Tuse aproape neîntreruptă, provocată de gâdilare în partea superioară stângă a gâtului, < la vorbit și aplecare, agravându-se neîncetat până seara târziu, apoi încetând brusc.

Gâdilare, ca de la praf în gât, provocând o tuse profundă, șuierătoare; expectorație numai dimineața, de mucus, sanguinolent sau asemănător puroiului, având în general gust acru sau dulce.

Tuse laringiană cronică, foarte chinuitoare, mai ales noaptea, silind-o să se ridice brusc în pat, din cauza unei senzații de înecare sau sufocare.

Tuse profundă, uscată, cu respirație obstrucționată la inspirație și durere în partea superioară a pieptului la fiecare acces de tuse.

Tuse uscată, < la inspirație profundă sau la vorbit îndelungat; senzație de asprime în gât; presiune sub stern; respirație dificilă; cefalee apăsătoare.

Tuse sufocantă, provocată pur și simplu de dificultatea de a respira.

Tuse înăbușită din cauza apăsării în piept.

Tuse uscată cu constricție toracică și durere în gât.

Tuse profundă, surdă, fluierătoare, seara fără expectorație, dimineața cu expectorație de mase de mucus, purulente și sanguinolente, acre sau cu gust dulce și miros fetid.

Tuse profundă, uscată, șuierătoare, răgușită; expectorație mucoasă, sanguinolentă, asemănătoare puroiului; dureri reumatice în membre și articulații; puls dur, plin, accelerat și uneori intermitent; simptome < noaptea și de la aerul rece; > prin învelire și menținerea căldurii. θ Afecțiuni toracice survenite după suprimarea râiei.

Tuse atât de agravată de respirația profundă, încât provoca vărsături.

Tuse seacă, supărătoare, de îndată ce era pe punctul de a adormi, continuând toată noaptea; tușește chiar și când închide ochii; > în timpul somnului; < de la 1 P. M. la 1 A. M. θ Febră tifoidă.

Tuse uscată, nervoasă, toată noaptea.

Paroxisme de tuse, ca și cum ar fi provocate de răcire, cu sensibilitate excesivă a sistemului nervos, de îndată ce chiar și cea mai mică porțiune a corpului se răcește.

Tușește când orice parte a corpului este descoperită.

Tuse < prin expunere la aerul rece al nopții și prin consumul de apă rece.

Paroxisme de tuse uscată, seara.

Tuse seacă, imediat după masă.

Copilul plânge când tușește.

Tuse cu expectorație în timpul zilei, fără expectorație noaptea.

Crup sau tuse în urma expunerii la vântul uscat dinspre vest.

Tuse crupală, cu hârâit în piept, dar fără expectorație.

Tuse umedă, hârâitoare, cu senzație de înecare, având un substrat organic sau cataral; < spre dimineață și după masă.

Tuse: crupală, răgușită; cu senzație de zgâriere, aspră; sufocantă; cu secreții și cu senzație de înecare; cu expectorație sanguinolentă; convulsivă, cu sunet crupal, durere în laringe, senzație de înecare din cauza mucusului din laringe, < dimineața; spasmodică; profundă, șuierătoare; profundă și uscată; profundă, surdă, fluierătoare; seacă; uscată, nervoasă; lătrătoare, după rujeolă.

Tuse provocată de: răcirea unui membru; mâncat sau băut; orice lucru rece; aer rece; statul culcat în pat; vorbit; plâns; băut.

În timpul tusei: junghiuri, arsură și tumefiere în gât; arsură în piept și stomac; tăierea respirației; greață, eforturi de vomă, vărsături; reverberație în cap, pulsații în frunte și tâmple; obtuzitate; strănut; frisoane; anxietate și arcuirea corpului spre spate în poziție culcată.

După tuse: strănut; plâns.

Tuse < de seara până la miezul nopții.

Expectorație abundentă de mucus tenace, cu ameliorarea respirației hârâitoare.

Expectorație purulentă, galben-murdară, urât mirositoare.

INTERIORUL PIEPTULUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Senzație ca și cum apă fierbinte ar pluti în piept; ca de picături de apă fierbinte în partea stângă a pieptului.

Senzație dureroasă ca de rană în piept.

Zguduituri violente și senzație dureroasă ca de rană în piept.

Slăbiciune a pieptului; nu poate vorbi, din cauza slăbiciunii.

Constricție spasmodică a pieptului, după vorbit.

Durere înțepătoare în partea dreaptă a pieptului, în direcția spatelui.

Mucus tenace în piept.

Hârâit constant al mucusului în pieptul sugarilor, amenințând uneori cu sufocarea.

Emaciere extremă, piele cadaverică și uscată, chip cu nuanță gălbuie, ochi profund înfundați în orbite, lipsiți de strălucire și febrili; limbă uscată și galbenă la mijloc; sete, dezgust față de alimente, epigastru destins; scaun tare; urină puțină, roșu-brună; transpirații nocturne; alternanțe de frison intens și căldură; puls mic, 136; insomnie din cauza junghiurilor în partea anterioară, inferioară și posterioară a pieptului, până la omoplat; tuse, neliniște interioară, fire temătoare; delir cu caracter înspăimântat; mare înclinație spre plâns; stă nemișcat pe partea dreaptă, cu genunchii ridicați la piept; pe articulația coxofemurală dreaptă începe să se formeze o escară de decubit; teamă mare de a fi atins, întrucât orice mișcare provoacă durere în piept, tuse și dispnee; partea dreaptă a pieptului, arcuită ca un butoi de la axilă în jos; spații intercostale proeminente, nemișcate în timpul respirației; sunet mat la percuție; absența totală a murmurului respirator și a freamătului vocal; sunet mat la percuție pe o suprafață întinsă la baza inimii; zgomotele și impulsul inimii diminuate. θ Pleurită cu exsudat plastic.

Pleurizie, exsudat crupal, cu o tentă galbenă sau galben-brună a feței, la persoanele scrofuloase și limfatice.

Pleurizie cu exsudat fibrinos.

Diafragmită (după Bryon.), în fibrinoză; favorizează resorbția.

Bronșită.

În partea dreaptă a pieptului, pe linia mamelonară, în al cincilea spațiu intercostal, sunet mat la percuție și murmur respirator slab; după tuse și expectorație abundentă, în acel loc se percepeau sunet timpanic la percuție și respirație bronșică; celelalte regiuni ale pieptului prezentau simptome catarale; expectorație de mase galben-murdare, urât mirositoare; respirație accelerată; fără febră; tuse < dimineața. θ Catar bronșic.

Bronșită în urma suprimării erupțiilor.

Procese catarale subacute; caracterizate prin acumularea incipientă de mucus cleios, aderent, în alveolele pulmonare, provocând paroxisme violente și sufocante de tuse, adesea însoțite de eforturi de vomă care preced eliminarea acestuia.

Cataruri bronșice habituale, cu hârâit puternic al mucusului.

Catar cronic la subiecții scrofuloși, mai ales când procesul morbid prezintă tendința de a invada veziculele pulmonare.

Emaciere marcată; febră hectică ușoară; permanent chinuit de tuse, uneori spasmodică, cu expectorație purulentă și fetidă, diaree și pierderea apetitului; partea dreaptă a toracelui considerabil adâncită, cu sunet complet gol la percuție, respirație bronșică intensă și raluri discrete; partea stângă bombată anormal. θ Pleuropneumonie.

Pneumonie, stadiu supurativ ușor, extins numai pe o mică parte a unui plămân, cu febră lentă.

Pneumonie, în stadiul de rezoluție.

Pneumonie cronică, cu expectorație purulentă abundentă.

Abces pulmonar; empiem; piotorax.

Durere în protuberanța occipitală dreaptă; coriză nazală fluentă, iritantă, tumefiere la rădăcina nasului, a pleoapei superioare și a buzei superioare; ulcerații albe în gură; uvulă alungită, palidă; poftă de carne grasă și alimente dulci; sete de apă rece noaptea; stomac destins după masă; eructații de lichid, apoi de alimente; mai frecvente noaptea; constipație alternând cu diaree; tuse constantă, umedă; raluri umede în plămânul stâng; respirație veziculară slabă; partea superioară a hemitoracelui stâng dilatată posterior; curbură a coloanei vertebrale între umeri; dispnee chinuitoare, nu putea sta culcat; tuse constantă de la 12 M. până dimineața; doarme cu capul lăsat pe spate, neliniștit; cea mai mică expunere agravează toate simptomele. θ Emfizem.

Bronșiectazie.

În tuberculoză, când există senzație de apăsare la respirație; junghiuri periodice; tuse înainte de miezul nopții și dimineața, la început uscată, dar în cele din urmă însoțită de o expectorație seroasă care conține mici flocoane; uneori pacientul se ridică brusc și, după ce tușește, expectorează o masă cât un bob de mazăre, care, strivită între degete, emană un miros de cadavru; în regiunile afectate (în special în porțiunile superioare ale pieptului), murmur respirator slab, cu matitate la percuție.

Tuberculi pulmonari la pacienți herpetici, mai ales după suprimarea exantemelor, la subiecții scrofuloși și hemoroidali.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Palpitații, cu înțepături fine în inimă și în jumătatea stângă a pieptului.

Senzație anxioasă de slăbiciune în regiunea inimii, cu palpitații. θ Hipertrofie.

Dispnee, durere cervicală, senzație de leșin și imposibilitatea de a sta culcat; tuse uscată, nervoasă, începând spre seară și durând toată noaptea. θ Angină pectorală.

Sechele ale anginei pectorale; dispnee după criză; tuse uscată, nervoasă, din cursul serii și pe tot parcursul nopții; durere cervicală după criză; senzație de leșin și imposibilitatea de a sta culcat după criză.

Puls dur, plin, accelerat; uneori intermitent.

EXTERIORUL PIEPTULUI [30]

Erupție eczematoasă pe piept.

Coșuri supurante pe stern.

Ulcer pe ultima coastă din partea dreaptă.

GÂT ȘI SPATE [31]

Pulsații violente ale carotidelor.

Tumefieri glandulare dure în jurul gâtului.

Carbuncul pe ceafă; țesuturile înconjurătoare foarte inflamate și extrem de sensibile la atingere.

Carbuncul pe partea stângă a spatelui, întinzându-se de la marginea superioară a scapulei în jos pe aproximativ șase inch, înconjurat de mici pustule; puroi fetid și în cantitate redusă; durere intensă, lipsindu-l de somn; mare slăbiciune și prostrație.

Senzație de tracțiune între scapule.

Mare slăbiciune în întreaga coloană vertebrală.

Senzație ca de contuzie în regiunea lombară și coapse.

Presiune ascuțită și durere ca de contuzie; în regiunea lombară și la vertebrele lombare, mai ales în regiunea simfizei sacroiliace, extinzându-se în membrele inferioare; durerea este resimțită în șezut, în picioare sau culcat și provoacă un fel de șchiopătare la mers.

Junghiuri și dureri reumatice în spate.

Furuncule sanguinolente pe spate.

Tubercul roșu pe fesa dreaptă.

Furuncul pe fesă.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Durere în umăr, ca și cum o greutate ar apăsa pe el.

Supurația ganglionilor axilari.

Transpirație fetidă în axile.

Durere sfâșietoare în brațe, extinzându-se spre supurația din sân.

Durere ca de contuzie în osul humeral.

Tumoră închistată sau steatom la vârful cotului.

Prurit violent în pliul cotului.

Prurit extrem de violent în pliurile coatelor, pe mâini, la încheieturile mâinilor și în palme.

Carbuncul, de mărimea unei monede de argint de o jumătate de dolar, pe antebraț; foarte dureros, cu trei puncte asemănătoare unor furuncule în apropierea sa.

Tumefierea mâinii drepte.

Prurit, cu piele aspră, uscată, zbârcită sau descuamată pe mâini.

Prurit în palme.

Tumefiere roșie și fierbinte a articulațiilor mâinilor și degetelor.

Tumefierea degetelor ambelor mâini, cu rigiditate, în poziție culcată.

Transpirație rece a mâinilor.

Degete ca și cum ar fi moarte.

Furnicături în vârfurile degetelor.

Flictenă corozivă pe police, cu înțepături când este apăsată.

Police livid; durere violentă, pulsatilă, tăioasă, arzătoare; vase limfatice inflamate; nodul în axilă.

Panarițiu pe suprafața palmară a falangei unghiale a policelui drept; pielea galbenă, puroiul putea fi văzut și simțit sub ea; durere pulsatilă, arzătoare; nu suportă greutatea cataplasmei; durerea a ținut-o trează.

Fața internă a policelui drept tumefiată, lividă, cu durere pulsatilă, tăietoare, arzătoare, atât de violentă, încât o înnebunea.

Panarițiu la degetul mijlociu al mâinii drepte; durere pulsatilă severă în ultima articulație; pulpa dură, roșie și tumefiată; vasele limfatice ale brațului inflamate, nodul în axilă; febră și iritație.

Panarițiu; durere violentă, pulsatilă, „de coacere”; accelerează supurația.

Panariții apărute în fiecare iarnă, timp de mai mulți ani.

Panarițiu.

După traumatism, supurația articulației mijlocii a indexului drept; întregul deget cuprins de inflamație flegmonoasă.

Inflamație erizipelatoasă superficială în jurul rădăcinii unghiei.

Onichie.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Șoldul stâng doare ca și cum ar fi scrântit, când merge în aer liber.

Fesele și fețele posterioare ale coapselor sunt dureroase când stă așezat.

Afecțiune a șoldului, în stadiul supurativ; pacientul vrea să fie acoperit strâns.

Caria articulației coxofemurale.

Senzație dureroasă ca de rană la coapse.

Durere ca de contuzie în mușchii anteriori ai coapselor.

Tumefacție proeminentă, plată, violacee, pe coapsa stângă; avea o consistență păstoasă pe o suprafață mai mare decât un dolar de argint; mici orificii; puroi ihoros; pe o zonă întinsă în jur era roșie, tumefiată și dureroasă, cu două puncte proeminente, indurate și dureroase, asemănătoare furunculelor; durere intensă, fără somn timp de mai multe nopți; după vindecarea acesteia, a apărut un al doilea carbuncul sau, cel puțin, o tumefacție plată, violacee și dureroasă, la aproximativ șase inches de prima, pe care Hepar a vindecat-o fără supurație.

Carbuncul al coapsei drepte, cu diametrul de aproape trei inches; prezent de o săptămână; extrem de dureros, iar membrul inferior tumefiat; fără semne de furuncule sau pustule; mai multe orificii, iar centrul cu aspect gangrenos.

Genunchii dor ca și cum ar fi contuzionați.

Tumefacția genunchiului.

Dureri severe în membrele inferioare; durerea descrisă ca o mâncărime corozivă cumplită, „ca de la apă sărată”; ambele membre inferioare tumefiate în jurul gleznelor, cu scurgere apoasă; culoarea membrelor inferioare fie roșie, fie albăstruie.

Cârcel în gambe.

Tumefacția picioarelor în jurul gleznelor, cu respirație dificilă.

În urma răcirii, dureri în picior ca după ce a călcat greșit; durerile urcă uneori până la coapsă; fără roșeață sau tumefacție; deprimare psihică.

Gâdilare în tălpile picioarelor.

Cârcei: în tălpi și degetele picioarelor.

Înțepături în ambele călcâie.

Senzație de frig la picioare.

Piele crăpată la picioare.

Furnicături în degetele picioarelor.

Dureri arzătoare, înțepătoare, în degetele picioarelor.

Junghi violent, care se extinde în degetul mare al piciorului.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Slăbiciune în membre; le simte ca și cum ar fi contuzionate.

Dureri de tracțiune în membre, mai ales dimineața, la trezire.

Reumatism mercurial, mai ales la subiecții scrofuloși; dureri sfâșietoare și fulgerătoare în membre și articulații, < noaptea, mai ales în timpul unui frison; excitabilitate nervoasă excesivă, astfel încât toate impresiile asupra corpului sau minții provoacă un tremur interior.

Dureri reumatice în membre și junghiuri în articulații.

Erupție herpetică uscată în pliurile articulațiilor, cu mâncărime intensă.

Piele crăpată și ragade ale mâinilor și picioarelor.

Membrul pe care s-a vindecat ulcerul nu își poate suporta propria greutate când atârnă.

Mâncărime surdă, continuă, a tălpilor și palmelor.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus: transpirația rece >.

Stă culcat nemișcat pe partea dreaptă, cu genunchii trași la piept.

Partea pe care stă culcat devine dureroasă ca o rană; trebuie să-și schimbe poziția.

Stă culcat cu capul dat pe spate pentru a scăpa de sufocare.

Statul în pat: provoacă tuse; durere în spate și membre.

Stă culcat pe spate, cu genunchiul drept tras în sus.

Înclinație de a se culca.

Incapacitate de a sta culcat; nu putea sta în poziție întinsă.

Capul dat pe spate, șezând ridicat >.

Șederea: nu o poate tolera din cauza tensiunii stomacului; catarul acut al laringelui <; durere în spate și membre; durere în fese și pe fețele posterioare ale coapselor; adoarme.

Aplecarea: junghiuri în cap; cefaleea sfredelitoare <; presiunea în cap <; tusea < din cauza gâdilării în gât.

Ridicarea în picioare după ce a stat așezat și aplecat: senzație de orbire.

Ridicarea: presiunea în cap >; senzație de orbire; dificultate mare din cauza senzației de rigiditate a membrelor.

Mișcarea: presiune în ochi; cefalee în timpul febrei.

Scuturarea capului: cefalee.

La cea mai mică mișcare: transpiră ușor.

Fiecare mișcare: provoacă durere în piept.

Mersul: durere de stomac; junghiuri în regiunea ficatului; > catarul laringelui; împotriva vântului, mâncărime și arsură în gât; durere în coapsă, spate și membrele inferioare; provoacă șchiopătare; în aer liber, durere în șoldul stâng.

Nu poate urca și coborî scările.

Efortul fizic: transpirația rece <; accesele de slăbiciune <.

Se ridică brusc în pat: din cauza tusei.

Copilul se zvârcolește inconștient.

NERVI [36]

Lipsă de înclinație pentru efort mintal sau fizic.

Hipersensibilitate la durere; leșin din cauza unor dureri ușoare.

Fiecare impresie asupra corpului sau minții este urmată de tremur.

Tremur nervos.

Nervozitate excesivă din cauza abuzului de mercur.

Slăbiciune cu tremur, după fumat.

Accese zilnice de slăbiciune bruscă, indescriptibilă, care încep cu o senzație de frig și de furnicare în membrul inferior drept, urcând lent spre piept, cu transpirație abundentă pe cap; brusc și curând după aceea, o senzație de slăbiciune, ca și cum ar muri, cu tremur al membrelor atât de puternic, încât nu poate sta nici în picioare, nici așezat; conștiența păstrată; accesul durează două sau trei ore, după care puterea revine treptat, însoțită de o cefalee surdă, apăsătoare, în jurul vertexului, care continuă câteva ore; < vara, după ploi răcoritoare și după eforturi fizice și mers; aproximativ la fiecare patru luni, erupție cu cruste, umedă la bază, de culoare gălbuie, pe scalp și frunte, coborând până la ochi și uneori pe piept.

Epuizare generală.

Paroxisme de leșin seara, precedate de vertij.

Senzație de frig la nivelul capului, în principal al frunții; cefalee severă, cu senzație de greutate în spatele globilor oculari și senzația ca și cum ochii ar fi trași înapoi în cap; rigiditatea cefei; la ridicarea de pe scaun, dificultate mare din cauza senzației de rigiditate a membrelor; durere în partea inferioară a spatelui, în jurul taliei, de asemenea în jurul umerilor și cefei; amorțeala brațului și mâinii drepte; senzație de arsură de la epigastru până la gât și urechi, > mâncând; senzație persistentă de frig la epigastru, resimțită uneori când senzația de arsură nu era prezentă; oboseală la cel mai mic efort. θ Iritație spinală.

Cârcel în mâna stângă, care se închide spasmodic, cu furnicături și senzație de târâre care urcă de-a lungul brațului și se extinde până la gât, cu senzația ca și cum ceva ar fi înfipt acolo și că s-ar sufoca; fața roșu-albăstruie; gura trasă spre partea stângă; conștiență deplină; după o jumătate de oră, un alt acces, mai puțin violent, însoțit de gâdilare în braț și paralizie a părții stângi; după patru săptămâni, a survenit un acces foarte violent, urmat de paralizia completă a brațelor și membrelor inferioare, astfel încât nu se putea mișca; mobilitate redusă a limbii, vorbire neinteligibilă. θ După suprimarea unei erupții și abuz de mercur.

Convulsii traumatice, provocate de presiunea excesivă asupra creierului în timpul nașterii; trismusul nou-născuților.

Paralizie în urma suprimării erupțiilor sau după intoxicație mercurială.

SOMN [37]

Atât de somnoros și obosit seara, încât adoarme stând așezat.

Înclinație puternică, irezistibilă, spre somn seara; trebuie să se culce imediat după cină și doarme până dimineața.

Somnolență în timpul zilei, < spre seară, cu căscat frecvent, aproape spasmodic.

Somn agitat, soporos, cu capul aplecat înapoi.

Partea pe care stă culcat noaptea devine dureroasă ca o rană; trebuie să-și schimbe poziția.

Spaimă în timpul somnului.

Tresare din somn, simțind ca și cum ar fi pe punctul de a se sufoca.

Tresăriri violente când adoarme.

Pierderea somnului după miezul nopții.

Excesul de gânduri împiedică somnul după miezul nopții.

Se trezește noaptea cu erecție și nevoie de a urina.

Vise: anxioase; despre foc.

TIMP [38]

Dimineața: vertij; la trezire, presiune în cap ca de la un cui; arsură și mâncărime a scalpului; mâncărime violentă a erupției umede de pe cap; senzație de căldură în ochi la trezire; pleoapele și unghiurile ochilor aglutinate; pleoapele închise; nas înfundat; căldură a feței; tumefacție erizipelatoasă a obrajilor; gust putrid; sete excesivă de dimineața până seara; vărsături bilioase; senzație dureroasă ca de rană în abdomen; traheită cronică; numai expectorație; tuse umedă, hârâitoare, sufocantă <; tuse crupală <; eczemă <.

La 2 A. M.: frison.

Ziua: apăsare și tracțiune în tâmple; diaree; accese de orbire; dispnee >; tuse cu expectorație; somnolență; frison; transpiră ușor; neliniște; scaune <.

De la 4 P. M. toată noaptea: căldură, delir, sete.

De la 4 la 8 P. M.: frison febril.

La 7 P. M.: căldură a feței.

La 8 P. M.: frison violent.

Seara: anxietate mare; vertij cu greață; leșin; durere surdă la vertex; se gândește la sinucidere; pleoape tumefiate; durere în ochi; tumefacțiile pleoapelor dureroase; voce aproape inaudibilă; tuse < până târziu; tuse profundă, șuierătoare; tuse uscată; tuse < până la miezul nopții; tuse care începe spre seară și durează toată noaptea; înclinație irezistibilă spre somn.

Noaptea: cefalee violentă; senzația ca și cum craniul ar plesni îl trezește; presiune în cap; transpirație rece <; fotofobie și lăcrimare <, în jurul orei 2 sau 3 A. M.; pleoape tumefiate; halouri colorate și estompate în jurul lumânării; ochii închiși din cauza tumefacției; transpirație cu miros acru; pleoape închise spasmodic; durerea din nas persistă până târziu în noapte; căldură a feței; durere de dinți <; udă patul; respirația dificilă împiedică somnul; tuse laringiană cronică; tuse profundă, șuierătoare <; tuse uscată, nervoasă; sete de apă rece; eructații <; se trezește cu erecție și nevoie de a urina; frison febril; durere <; căldură uscată a corpului; transpirație; insomnie; neliniște; durerile din tumori <; arsură și pulsații în ulcere.

Miezul nopții: durere surdă în frunte până dimineața; crup < înainte de miezul nopții; tuse constantă de la 12 M. până dimineața; pierderea somnului după miezul nopții; excesul de gânduri împiedică somnul; transpirație înainte de miezul nopții.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Sensibilitate extremă la aer liber.

Mai bine de la căldură; dorește să fie acoperit călduros, chiar și pe vreme caldă sau într-un loc cald; < când este învelit călduros.

Nu suportă să fie descoperit; tușește când orice parte a corpului este descoperită.

Tulburări provocate de vântul de vest sau nord-vest (vânt uscat, rece) ori apărute curând după acesta; ameliorate de căldură.

Senzație intensă de frig în aer liber.

Extrem de sensibil la aerul rece; trebuie să fie învelit până la față chiar și pe vreme caldă; nu suportă să fie descoperit.

Căldura: transpirația rece >; durerile oculare >; urechile >; nevralgia >; durerile din oasele malare >; durerea de dinți <; tusea >; senzația de frig >; urticaria >.

Acoperirea călduroasă a capului: > senzația dureroasă ca de rană a capului.

Pacientul cu afecțiune a șoldului vrea să fie acoperit călduros.

Vara: accesele de slăbiciune <.

Vremea uscată: durerea din nas >.

Aerul: ochi sensibili; ochii < la curent; interiorul nasului dureros și sensibil.

Aerul liber: cefaleea lancinantă >; nevralgia facială <; durerile din oasele malare <; șoldul stâng doare ca și cum ar fi contuzionat când merge; sensibilitate la acesta; senzație intensă de frig în aer liber.

Cea mai mică expunere < toate simptomele; frisonul revine.

Umezeala: < gâtul; suprasolicitarea sau răcirea pe vreme umedă provoacă accese de diaree albă, spumoasă.

La apropierea ploii: durerile din nas <.

Vânturile umede: sensibilitate la acestea.

După ploi răcoritoare: accesele de slăbiciune <.

Vremea schimbătoare: durerea din nas <.

Aerul răcoros: catarul acut al laringelui <; tusea <.

Frigul: durerea oculară <; sensibilitate foarte mare; tusea <; expunerea oricărei părți a corpului provoacă tuse; pielea foarte sensibilă; dureri în tumori.

Aerul rece: tusea profundă, șuierătoare <; cel mai mic curent provoacă guturai.

Băutura rece: provoacă durere de dinți; tusea <; provoacă tuse.

Vântul uscat, rece: provoacă crup.

Expunerea la răcoarea nopții: tusea <.

FEBRĂ [40]

Sensibilitate la aer liber, cu senzație de frig și greață frecventă.

Senzație intensă de frig în aer liber ; trebuie să ajungă lângă soba caldă ; căldura este plăcută, dar nu ameliorează.

Dorința de a fi acoperit chiar și într-o cameră caldă.

Frison intern, cu oboseală și senzație dureroasă în toate membrele.

Tremur intern de jos în sus.

Frison violent, cu tremurături, clănțănitul dinților, răceală ca de gheață și paloarea feței, mâinilor și picioarelor, pierderea conștienței și comă.

Frison violent în fiecare dimineață, la ora 6 sau 7, fără căldură ulterioară.

Frison în timpul zilei, alternând cu căldură și fotofobie.

Tremur excesiv, urmat de stare febrilă.

Frison la ora 2 A. M., cu tremur febril și piele fierbinte, uscată.

Frison febril de la ora 4 până la 8 P. M., sau noaptea, nu se putea încălzi, cu agravarea tuturor suferințelor ; fără căldură ulterioară.

Durerea < în timpul frisonului febril nocturn.

Frison în fiecare noapte în pat, cu agravarea tuturor suferințelor.

Urticarie, cu prurit violent și înțepături, care dispare când începe căldura.

Căldură arzătoare, febrilă, cu sete aproape de nepotolit, cefalee chinuitoare și delir ușor, durând de la ora 4 P. M. întreaga noapte, fără senzație de frig.

Febră violentă, cu căldură congestivă la nivelul feței și capului.

Căldură uscată a corpului noaptea, cu mâini transpirate, care nu suportă să fie descoperite.

Căldură uscată, arzătoare, cu roșeața feței și sete violentă, întreaga noapte.

Vezicule febrile în jurul gurii în timpul pirexiei.

În timpul căldurii, laringele este foarte afectat, voce răgușită, slabă.

Febră matinală precedată de gust amar în gură, revenind de două ori pe zi.

Febră fără frison, la ora 4 P. M., durând întreaga noapte.

Căldură foarte ușoară în comparație cu frisonul.

Valuri de căldură, cu transpirație.

Pacientul transpiră ușor la cel mai mic efort și devine palid, apoi apar roșeață arzătoare a feței, căldură și uscăciune a palmelor.

Transpiră ușor în timpul zilei, la orice efort intelectual sau după o mișcare ușoară.

Transpiră ușor la orice mișcare, chiar și ușoară.

Izbucniri frecvente de transpirație pe corp, doar de moment și fără căldură.

Transpirație pe perineu, în regiunea inghinală și pe fața internă a coapselor.

Transpirație rece, lipicioasă, frecvent acră și cu miros fetid.

Transpirație nocturnă sau matinală, cu sete.

Transpiră ziua și noaptea, fără ameliorare ; sau la început nu poate transpira deloc, apoi transpiră abundent.

Transpirație abundentă, cu miros acru, noaptea.

Transpirație înainte de miezul nopții.

Urticaria pruriginoasă precedă paroxismul ; frison cu durata de trei ore, urmat de căldură ; în timpul febrei, cefalee la mișcare ; pierderea conștienței precedată de vertij ; gust amar în gură ; limbă acoperită cu depozit alb ; vărsături alimentare ; durere și borborisme abdominale ; apoi urmează transpirație care acoperă întregul corp ; sete în toate stadiile. θ Febră intermitentă terțiană.

Paroxismul este precedat de o urticarie pruriginoasă ; frison ; febră cu sete, diaree, borborisme abdominale, vărsături bilioase, furnicături în brațe și urină închisă la culoare ; până la trecerea febrei, erupția dispăruse. θ Febră intermitentă cotidiană.

Cu o oră înaintea frisonului, sete ; după frison, urticarie fină, înțepătoare, cu epistaxis, gust amar în gură și diaree verzuie ; frisonul este urmat de căldură cu transpirație și eliminare de urină roșiatică ; în timpul încheierii acestui din urmă stadiu, erupția a dispărut ; în timpul apirexiei, debilitate marcată, culoare galbenă a feței. θ Febră intermitentă terțiană.

Frison în general seara, precedat de gust amar în gură ; urticarie pruriginoasă, înțepătoare, înaintea și în timpul frisonului, când dorește în permanență să fie acoperit ; transpirație, iar la cea mai mică descoperire, frison din nou.

Frison violent, la ora 8 P. M., cu clănțănitul dinților ; mâini și picioare reci ; urmat de căldură cu transpirație, în special pe piept și frunte, cu sete ușoară.

După ce a răcit, căldură și transpirație, cu sete ; durere în hipocondrul l. și în braț ; transpiră din nou noaptea. θ Febră intermitentă terțiană.

Durere în membre, apoi transpirație cu sete, urmată de frison cu tremurături și sete ; după frison, eructații, gust amar, limbă galbenă. θ Febră intermitentă terțiană.

Frison, apoi sete ; o oră mai târziu, căldură intensă, cu somn întrerupt. θ Febră intermitentă.

Apirexia nu este niciodată completă, simptomele constituționale fiind mereu prezente.

Tip : simplu, cotidian ; perioada este aceeași în fiecare zi.

Febră hectică, cu paroxisme intermitente.

Febră catarală ; epuizare generală, cu mare sensibilitate a pielii la atingere și la cel mai ușor frig ; senzație constantă de frig, cu durere în gât, ca și cum ar fi jupuit, dureroasă la înghițirea salivei ; mușchii cefei, în special lateral, sub urechi, foarte dureroși la atingere ; tuse uscată ; fără poftă de mâncare ; fără sete ; insomnie întreaga noapte, cu gemete și văicăreli.

Scarlatină precedată de simptome cerebrale și parotidită ; neliniște ziua și noaptea ; gura nu putea fi deschisă, ochii injectați și pe jumătate deschiși ; febră continuă ; evacuări involuntare ; temperatură scăzută ; copilul se zvârcolește inconștient ; disurie ; tumefiere sub pleoapele inferioare.

Scarlatină cu hidropizie și albumină în urină ; convulsii, față tumefiată ; epistaxis.

După scarlatină, anasarcă și ascită ; urină suprimată ; limbă curată ; a doua zi, convulsii urmate de vărsături ; conștient, dar se plânge de o senzație ca și cum un văl ar atârna înaintea ochilor ; urină foarte puțină ; picioarele și scrotul foarte umflate ; piele rece, puls puțin accelerat și destul de plin ; a doua zi, reapariția convulsiilor, cu pierderea mai mult sau mai puțin accentuată a conștienței și orbire completă ; surditate.

Scarlatină ; sechelă care întârzie convalescența ; inflamație crupală a mucoasei nazale ; tumefierea glandelor parotide și submaxilare ; scăderea precoce a secreției urinare, cu urme de albumină și tubuli cilindrici ; hidropizie complet instalată din boala Bright.

După scarlatină, anasarcă și convulsii.

Rujeolă, caracterizată prin tuse crupală < dimineața, fără expectorație și fără hârâit în piept.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Accese : durează zece minute, apoi se încheie cu răgușeală ; cele de debilitate durează două sau trei ore.

După scarlatină : anasarcă și ascită, urină suprimată, limbă curată ; a doua zi, convulsii și vărsături ; în ziua următoare, reapariția convulsiilor.

Cu o oră înaintea frisonului : sete.

Timp de trei ore : frison urmat de căldură.

De două ori pe zi : febră și gust amar.

În fiecare dimineață : cefalee sfredelitoare ; cefalee surdă ; vărsături ; frison violent la ora șase sau șapte.

Accese zilnice : de debilitate bruscă, indescriptibilă.

În fiecare noapte : durere în oasele craniului ; frison.

La patru săptămâni după o paralizie ușoară, un alt acces de paralizie completă a brațelor și picioarelor.

La fiecare patru luni : erupții crustoase pe cap.

În fiecare iarnă : panariții.

Primăvara și toamna : accese bilioase.

Timp de trei luni : corneea stângă atât de opacă, încât irisul abia putea fi văzut.

Accese repetate : amigdalită.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : pulsații dureroase în tâmplă ; cefalee în tâmplă ; durere apăsătoare în occiput ; corneea afectată de la periferie spre centru ; durere violentă deasupra sprâncenei ; durere în ochi < ; formațiune scorbutică într-o jumătate a nasului ; inflamație acută a glandei parotide ; senzație în umăr ca și cum s-ar târî ceva ; bubon mare, dur ca piatra, în regiunea inghinală ; durere înțepătoare în piept ; stă culcat nemișcat pe această parte ; stă culcat pe articulația șoldului ; partea laterală a pieptului arcuită ca un butoi, de la axilă în jos ; sunet mat la percuția părții laterale a pieptului ; partea laterală a toracelui considerabil adâncită ; durere în protuberanța occipitală ; ulcer pe ultima coastă ; tubercul roșu pe fesă ; tumefierea mâinii ; fața internă a policelui umflată, lividă ; panarițiu la degetul mijlociu ; supurația articulației mijlocii a indexului ; carbuncul pe coapsă ; senzație de târâre cu frig în picior ; amorțeala brațului și mâinii.

Stânga : corneea atât de opacă, încât irisul abia putea fi văzut ; inflamație severă a corneei și irisului ; ulcer mic pe cornee ; lăcrimare excesivă a ochiului ; pupilă foarte dilatată ; senzație neplăcută într-o parte a nasului ; eliminarea prin nară a unui fragment osos cât un bob de mazăre ; durere nevralgică severă în regiunea orbitei ; bubon în regiunea inghinală ; gâdilare în partea superioară a unei laturi a gâtului, provocând tuse ; ca de picături de apă fierbinte în piept, partea laterală a toracelui bombată anormal ; raluri umede în plămân ; partea superioară a laturii toracelui dilatată posterior ; înțepături fine într-o jumătate a pieptului ; carbuncul pe o parte a spatelui ; dureri de șold ca după o entorsă ; tumefiere reliefată, plată, violacee pe coapsă ; crampă la mână ; gura deviată într-o parte ; paralizia unei părți ; durere în hipocondru și braț.

De jos în sus : tremur intern.

SENZAȚII [43]

Senzație dureroasă în corp, ca după contuzie, < la orice mișcare.

Durere arzătoare, pulsatilă, cu senzație de frig.

Leșin odată cu durerile.

Pulsații dureroase în diferite părți.

Ca și cum ar putea ucide pe cineva ; fruntea ca după o contuzie ; ca și cum s-ar forma un abces în cap ; ca și cum fruntea ar fi smulsă ; ca și cum ochii ar fi trași înapoi în cap ; ca și cum craniul ar plesni ; ca de la un dop în cap ; clătinare ca de la apă în creier ; senzație de clipocit în cap ; ca și cum un cui ar fi bătut în occiput ; ca de nisip în ochi ; pleoapele ca și cum ar fi corodate ; ca de arsură în pleoape ; ca și cum ochii ar fi proeminenți ; ca și cum globii oculari ar fi contuzionați ; nasul ca după o contuzie ; ca și cum sângele ar pătrunde în dinte ; dintele ca și cum ar fi prea lung ; durere în gât ca de la o tumefiere intensă ; ca de la un dop în gât ; senzație de apă care urcă în esofag ; ca și cum ar fi mâncat lucruri acre ; ca de la un corp dur în epigastru ; ca și cum stomacul ar atârna liber ; abdomenul ca după o contuzie ; ca și cum vezica nu ar putea fi golită complet ; ca și cum ceva ar alerga sau s-ar târî în omoplatul drept ; durere ca și cum ar fi în oasele brațelor și coapselor ; ca și cum ar exista un os de pește în gât ; ca de praf în plămâni ; nasul ca după o contuzie ; ca de la o așchie în gât ; ca și cum apă fierbinte ar pluti în piept ; ca de picături de apă fierbinte în partea l. a pieptului ; ca după o contuzie în regiunea lombară și coapse ; ca și cum o greutate s-ar sprijini pe acesta ; durere ca după o contuzie în os humeri ; degetele ca și cum ar fi moarte ; dureri în șoldul stâng ca după o entorsă ; dureri în genunchi ca după o contuzie ; durere în picior ca după un pas greșit ; ca și cum ceva ar fi înfipt în gât ; ca și cum s-ar sufoca ; gâtul ca și cum ar fi jupuit ; ca și cum un văl ar atârna înaintea ochilor.

Durere : în oasele craniului ; în tumorile de pe cap ; în coșuri ; în ochi și cap ; pe fața internă a nasului ; în oasele malare ; în dinte ; în vârful limbii ; în gât ; în abdomen ; în rinichi ; într-un punct al laringelui ; în partea superioară a gâtului ; extinzându-se de la o ureche la cealaltă ; în partea superioară a pieptului ; în protuberanța occipitală dreaptă ; în ceafă ; în regiunea lombară și vertebrele lombare ; în umăr ; în partea inferioară a spatelui ; în jurul taliei și umerilor ; în abdomen ; în hipocondrul l. și braț ; în membre ; în oase.

Durere intensă : în gât ; în carbunculul de pe spate.

Durere violentă în cap ; deasupra sprâncenei drepte ; în partea osoasă a nasului ; în police.

Durere ascuțită : în cap.

Durere severă : în amigdala dreaptă ; în extremitățile inferioare.

Sfâșiere : în brațe, extinzându-se către supurația din sân ; în membre și articulații.

Durere tăietoare : în cantusul extern ; în abdomen ; în police.

Durere lancinantă : în cap ; în tumori.

Junghi violent : extinzându-se în degetul mare de la picior.

Junghiuri : în cap ; în ochi ; în regiunea ficatului ; în regiunea splinei ; în uretră ; extinzându-se de la o ureche la cealaltă ; în laringe ; în gât ; în plămâni ; în inimă ; în spate ; în articulații.

Junghiuri ca pulsațiile : în porțiunea inferioară a occiputului.

Dureri arzătoare, înțepătoare : la degetele picioarelor.

Durere înțepătoare : în pleoape.

Înțepături : ale ulcerelor de pe sân ; ale bășicii de pe police.

Junghiuri : în cap ; în gât ; în regiunea hepatică ; în laringe ; în partea dreaptă a pieptului.

Dureri nevralgice severe : în regiunea orbitei stângi ; ale feței, extinzându-se în dâre spre tâmplă, ureche, aripile nasului, buza superioară.

Durere fulgerătoare : în urechi.

Durere ca de ulcerație : în nară ; în gât.

Durere de tracțiune : în nas ; în dinte ; din regiunea stomacului spre spate ; între omoplați ; în membre.

Durere pulsatilă : în tâmpla dreaptă ; în ochi ; în urechi ; într-un dinte ; în scrot ; în police ; în ultima articulație a degetului mijlociu de la mâna dreaptă ; într-un abces.

Durere ca de gheare : în regiunea ombilicală.

Roadere : în stomac.

Crampe : în gambe ; în tălpi și degetele picioarelor ; în mâna stângă.

Ciupire : în abdomen.

Sfredelire : cefalee.

Durere perforantă : în cap ; la rădăcina nasului ; în tâmpla dreaptă.

Durere arzătoare, ca de contuzie : în ochi.

Durere arzătoare : în ochi ; în oasele de deasupra orbitelor ; în nas ; în police.

Prurit arzător : pe scalp.

Arsură : a corpului ; în gât ; în stomac ; în rect ; la nivelul prepuțului și al organelor genitale feminine ; în uretră ; pe marginile ulcerelor ; în gât ; de la epigastru spre gât și urechi ; în ulcere.

Durere usturătoare : în pleoape ; în coșul de pe buza superioară ; în gât ; la nivelul vulvei.

Durere apăsătoare : în ochi ; în pleoape.

Durere persistentă : în frunte ; în vertex ; în ochi.

Constricție : a toracelui.

Senzație de contracție : în abdomen.

Durere tensivă persistentă : deasupra nasului.

Durere surdă persistentă : în stomac.

Dureri reumatice : în membre și articulații ; în spate.

Durere acută ca de contuzie : în globii oculari.

Durere ca de contuzie : în mușchii anteriori ai coapselor ; în membre.

Hipersensibilitate la durere.

Durere ca de rană : pe dosul nasului ; în anus ; în rect.

Sensibilitate dureroasă : a uretrei ; la nivelul organelor genitale ; a scrotului ; a pliurilor dintre scrot și coapsă ; în torace ; în coapse ; a tuturor membrelor.

Lovituri ca de ciocan : în cap.

Pulsații : în urechi ; în frunte și tâmple.

Senzație pulsatilă : în ulcerele organelor genitale feminine.

Apăsare violentă : în gât.

Senzație de anxietate : în regiunea inimii.

Apăsare : în cap ; în ochi ; în stomac ; sub laringe ; sub stern ; ascuțită în regiunea lombosacrată și în vertebrele lombare ; asupra creierului în timpul nașterii.

Cefalee chinuitoare.

Cefalee surdă.

Senzație de gol, de scufundare : în stomac.

Senzație de zgâriere : în gât.

Senzație de carne vie : pe partea laterală a nasului.

Senzație de zgâriere : în căile respiratorii.

Senzație acră : în stomac.

Senzație neplăcută : în partea stângă a nasului.

Greutate : în stomac.

Senzație de greutate : în spatele globilor oculari.

Amorțeală : a brațului și mâinii drepte.

Rigiditate : a cefei ; în membre.

Înțepături : în ambele călcâie ; în tumori.

Senzație de gâdilare : în partea posterioară a gâtului ; în căile respiratorii ; în tălpile picioarelor ; în braț.

Furnicături : în degetele picioarelor ; în vârfurile degetelor mâinilor.

Căldură uscată : a corpului.

Uscăciune : a palmelor.

Senzație de târâre : în rect ; în piciorul drept ; din mâna stângă în sus, de-a lungul brațului.

Furnicație : în brațe.

Prurit de o violență extremă : în plica coatelor ; pe mâini, încheieturile mâinilor și în palme ; la nivelul extremităților inferioare.

Prurit : pe scalp ; în urechi ; în nas ; în jurul gurii ; pe locul de sub buza inferioară ; pe penis ; la nivelul vulvei ; al mameloanelor ; în gât ; al urechilor ; violent în plica cotului ; pe mâini ; în palme ; al erupției din plicile articulațiilor ; prurit surd al tălpilor și palmelor.

ȚESUTURI [44]

Copilul pare grăsuț, însă carnea este flască, mușchii atrofiați, digestia slabă ; nu suportă apăsarea în regiunea stomacului după ce mănâncă ; alimentele > temporar slăbiciunea ; scaune verzi, apoase, nedigerate sau albe, cu miros acru și nedureroase ; < în timpul zilei ; tendință redusă la simptome cerebrale ; glande umflate, iar copilul este predispus la cataruri de la cel mai mic curent de aer rece ; eczemă, < dimineața, când produce prurit, arsură și usturime.

Cloroză cu dispepsie flatulentă, menstre întârziate și leucoree.

Nodozități dure, arzătoare.

Dureri în oase ; carie.

Carie cu puroi apos, fetid.

Tumefacție reumatică, cu căldură, roșeață și senzație ca de entorsă.

Util pentru favorizarea supurației atunci când o durere acută anterioară încetează brusc după o senzație de frig și este urmată de o durere ca niște bătăi sau de pulsații, indicând formarea puroiului.

Pacienți scrofuloși la care procesul supurativ nu a fost oprit de Mercur. sau la care supurația pare inevitabilă ; grăbește formarea abcesului.

Pentru eliminarea corpurilor străine prin procesul de supurație.

Supurația părților moi, a oaselor cariate, a ulcerelor, a traiectelor fistuloase, a exantemelor.

Dureri sfâșietoare și înțepătoare în tumori ; pulsații și bătăi în abces ; pielea de deasupra abcesului foarte inflamată, dură, fierbinte și tumefiată ; puroi puțin, sangvinolent, coroziv, cu miros de brânză veche ; dureri < noaptea și prin expunere la frig.

Panariții.

Tendință la formarea abceselor.

Adenită supurativă axilară și inghinală.

Buboni supuranți în regiunile inghinale și axilare.

Buboni deschiși, care nu se vindecă, în special după mercur sau iod.

Tumefacții glandulare, îndeosebi când sunt persistente și după abuzul de mercur ; supurația ganglionilor axilari și inghinali ; supurație scrofuloasă a articulațiilor, cu transpirații abundente ziua și noaptea.

Resorbția vechilor tumefacții glandulare.

Anasarcă, cu tendință la formarea furunculelor pe scalpul acoperit cu păr ; amigdale și glande submaxilare mărite ; urină albuminoasă. θ După scarlatină.

Anasarcă din boala Bright, în special după așa-numitele cazuri ușoare de scarlatină.

Previne hidropizia după scarlatină, de îndată ce se descoperă urme de albumină în urină.

Copilul are un miros acru și evacuări albe, fetide.

Miros acru al excrețiilor.

Scrofuloză.

Gută cu artrită, fără tofi.

Sifilis secundar, în special după mercur și iodură de potasiu.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Sensibilitate extremă la contact ; teamă de contact, disproporționată față de durerea reală.

Atingere : scalp sensibil ; nodozități dureroase ca de rană ; furuncule pe cap și gât ; cap și ochi ; cornee sensibilă ; cea mai ușoară atingere provoacă o durere acută ca de contuzie ; tumefacția pleoapelor dureroasă ; hemoragie din ureche la cea mai ușoară atingere ; interiorul nasului sensibil ; nas foarte sensibil ; oasele nasului sensibile ; durerile din oasele malare < ; oasele feței dureroase ; furuncule foarte sensibile ; ulcerație a feței, intoleranță la atingere ; tumefacție mare a buzei superioare ; gingii și gură foarte dureroase ; regiunea renală sensibilă la cea mai ușoară atingere ; erupția de pe organele genitale masculine sensibilă ; laringe și trahee sensibile ; piele foarte sensibilă ; mușchii cefei dureroși ca de rană.

Apăsare : < durerea într-un punct din gât ; asupra unei bășici corozive provoacă înțepături.

Legarea strânsă a capului : > apăsarea.

Trebuie să-și slăbească hainele.

Mersul cu trăsura : vertij.

La scuturarea capului : vertij.

Din cauza zdruncinării : cefaleea matinală <.

După traumatism : la ochi, inflamație violentă ; supurația articulației mijlocii a indexului drept.

PIELE [46]

Îngălbenirea pielii.

Emanații corporale constant fetide.

Copilul miroase acru.

Sensibilitate mare a pielii la atingere și la cel mai mic frig.

Piele nesănătoasă, supurantă ; chiar și leziunile ușoare se coc ; orice tăietură sau rană supurează.

Crăparea pielii și usturime la mâini și picioare.

Senzație ca de contuzie sau ca de ulcerație subcutanată, < prin contact.

Suprimarea exantemelor, urmată de manie ; melancolie ; oftalmie ; laringism stridulos, cu convulsii epileptiforme.

Inflamație erizipelatoasă pe părțile externe.

Supurația furunculelor inflamate de mult timp de pe corp sau membre, care încep prin bășici.

Prurit arzător pe corp, cu vezicule albe, după scărpinare.

Erupție pruriginoasă în plicile genunchilor și coatelor.

Eczemă care se extinde prin apariția unor coșuri noi imediat dincolo de zonele vechi.

Sensibilitate dureroasă umedă la nivelul organelor genitale, al scrotului și al pliurilor dintre scrot și coapse.

Herpes zoster, de la coloană în jurul părții stângi până la linia mediană ; vezicule, bule, unele conținând puroi închis la culoare ; dureri nevralgice acute la locul erupției ; vezicule pe o bază inflamată, cu prurit sever și senzație de zgâriere și cu agravare nocturnă.

Piele uscată și ușor crăpată în ambele axile, în special în cea stângă ; prurit intens, < când corpul se încălzește ; erupția în general uscată ; ocazional se elimină puțină umezeală ; erupție asemănătoare în jurul gurii ; cefalee severă, durere < în spatele globilor oculari, care păreau ca și cum ar fi trași înapoi în cap.

Urticarie.

Urticarie cronică, erupția în principal pe mâini și degete.

Crusta lactea ; pecingini ; ragade ; excoriații.

Râie grasă, pustuloasă și crustoasă.

Erupții uscate, cu coșuri.

Erupție miliară dispusă în cercuri.

Adenită ; acnee punctată ; furuncule ; crusta lactea și serpiginosa ; herpes ; intertrigo ; scorbut ; tumori închistate ; varice.

Erupție după mercurialism.

Erupții foarte sensibile și dureroase ca de rană la atingere.

Piele predispusă la ulcerații ; ulcerul mare este înconjurat de pustule mici.

Ulcere foarte sensibile la contact, care sângerează ușor, cu arsură sau înțepături și dureri corozive.

Sângerarea unui ulcer, chiar și la o ștergere ușoară.

Ulcere : elimină puroi sangvinolent, cu miros de brânză veche ; marginile sunt foarte sensibile și prezintă o senzație pulsatilă ; secreție corozivă ; arsură în ulcere ; arsură numai noaptea ; dureri asemănătoare excoriațiilor recente ; pulsații și dureri fulgerătoare ; margini neregulate și înconjurate de pustule ; ulcere albăstrui, sângerânde ; puroi laudabil, acru sau sangvinolent ; fetid și ihoros.

Marginile ulcerelor ridicate și spongioase, fără granulații în centru.

Coșuri mici sau ulcere netede în jurul ulcerației principale.

Durere intensă, ca un junghi, în ulcere la râs ; arsură și pulsații noaptea.

Ulcerul produce prurit foarte intens.

Arsură înțepătoare a marginilor ulcerelor.

Ulcere mercuriale.

Negii devin inflamați și înțepători, ca și cum ar începe ulcerația.

Crustele se desprind ușor, lăsând o suprafață ca de carne vie și sângerândă.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Constituții torpide, limfatice ; persoane cu păr și ten deschise la culoare, care reacționează lent, cu mușchi moi și flasci.

Constituții lente, torpide, cu fibre laxe și păr deschis la culoare ; sensibilitate mare la cel mai ușor contact al ulcerelor, erupțiilor și părților afectate.

Siluetă slabă, ten bilios ; cu coșuri și predispus la inflamații erizipelatoase ; paloarea feței când este excitat de mișcare sau fața foarte roșie și congestionată.

Potrivit subiecților scrofuloși și debilitați.

Diateză psorică, scrofuloasă.

Psora copiilor.

Copii scrofuloși, exagerat de iritabili.

Diateză purulentă, tendință mare la supurație.

Copil, æt. 4 1/2 luni ; crusta lactea.

Fetiță, æt. 1/2 an, slabă, scrofuloasă ; laringism stridulos.

Băiat, æt. 1/2 an ; crup.

Băiat viguros, æt. 8 luni, are de la naștere o eczemă a feței și capului, care în urmă cu cinci săptămâni a început să se amelioreze de la sine ; când erupția era aproape vindecată, au apărut spasme epileptiforme ; laringism stridulos.

Băiat, æt. 21 luni ; hidropizie după scarlatină.

Băiat, æt. 2, avusese tinea capitis, pentru care i s-a administrat Sabad. ; inflamația ochilor.

Băiat, æt. 2 1/2 ; crup.

Băiat, æt. 3 ; parotidită.

Băiat, æt. 3 ; scarlatină.

Copil, æt. 3 1/2 ; parotidită.

Băiat, æt. 4 ; crup.

Fetiță, æt. 4, temperament vioi ; crup.

Băiat, æt. 4 1/2, cu păr deschis la culoare, ochi albaștri, față palidă, fire blândă și poznașă, avusese pneumonie în perioada de sugar ; emfizem.

Băiat, æt. 5, sănătos și viguros ; pleurită.

Băiat, æt. 5 ; crup.

Băiat, æt. 5, slab, excitabil, după un catar care durase opt zile ; crup.

Băiat, æt. 6, delicat, slab, cu mușchi flasci, față umflată, buză superioară tumefiată, ochi înfundați, tumefacții frecvente ale ganglionilor gâtului ; evacuări intestinale anormale. θ Oftalmie.

Băiat, æt. 6, la douăzeci de săptămâni după o pneumonie tratată alopatic ; pleuropneumonie dreaptă, cu resorbția exsudatului pleuritic, dar cu persistența infiltrației pulmonare într-o stare de descompunere purulentă.

Băiat, æt. 7, constituție scrofuloasă ; ulcerația corneei.

Băiat, æt. 8 ; anasarcă și convulsii.

Băiat, æt. 12 ; anasarcă și convulsii.

Băiat, æt. 13, suferind de un an ; ozenă.

Băiat, æt. 16, robust, blond, expus la frig și trebuind să-și forțeze frecvent vederea ; inflamația glandelor pleoapelor.

Fetiță ; panarițiu.

Tânără, la trei luni după pubertate ; tulburare psihică.

Dl K., æt. 18, ducând o viață dezordonată, german ; afecțiune a obrazului.

Fată, æt. 18, robustă, sănătoasă, foarte excitabilă și suferă de trei luni ; afecțiune a gâtului.

Fată, æt. 18, în urma răcirii ; laringită.

Domnișoara M., æt. 18 ; tulburări toracice apărute după suprimarea scabiei.

Cusătoreasă, æt. 19 ; panariții.

Tânăr care, în timp ce practica scrima, a primit în ochi un fragment mic de oțel, abia vizibil, care s-a înfipt în cornee ; oftalmie traumatică.

Menajeră, æt. 22 ; panarițiu.

Domnișoara S., æt. 24, cu păr și ochi de culoare închisă, față palidă ; angină pectorală.

Femeie, necăsătorită, æt. 25, menstruație redusă cantitativ, suferă de trei ani ; erupție cutanată.

Cântăreț tenor; cu trei ani în urmă a avut o erupție herpetică în regiunea epigastrică, care a reapărut după vindecarea astmului ; astm.

Pietrar, gonoree cu un an în urmă, luase mult mercur, lovit la ochi de o bucățică de piatră ; hipopion.

Chelner, în urma răcirii când a intrat în pivniță ; dureri la picior.

Dl R., suferă de două săptămâni, Arsen. și Laches. fără efect ; carbuncul.

Bărbat, după ce a băut lapte cu gheață în timp ce era încălzit ; senzație ca și cum o așchie sau un os de pește ar fi înfipt în gât.

Femeie, constituție psorică ; inflamație catarală a ochilor.

Femeie, suferă de ani de zile ; indigestie.

Bărbat cu profesie liberală, bolnav de douăzeci de ani, a luat frecvent mercur ; crize bilioase.

Sculptor, suferă de douăzeci și cinci de ani, i s-au administrat doze excesive de mercur ; amigdalită cronică.

Bărbat, æt. 30 ; boală renală.

Bărbat, æt. 30 ; bubon sifilitic.

Bărbat, æt. 30 ; bubon.

Femeie, æt. 33, a suferit sever de dureri reumatice, fără antecedente de sifilis ; keratită parenchimatoasă.

Bărbat, æt. 34, căsătorit, înalt, zvelt, cu ten închis, temperament limfatic, torpid, suferă de epilepsie și boală cardiacă, precum și de o erupție recurentă, pe care a tratat-o cu binoxid de mercur ; accese de slăbiciune.

Bărbat, æt. 36, temperament flegmatic, sănătos, cu constituție robustă, a avut scabie timp de o jumătate de an, după epuizare fizică a dormit pe pământ ; afecțiune cerebrală.

Femeie necăsătorită, æt. 36, a avut atacuri repetate începând din al optsprezecelea an; tatăl afectat în același mod ; amigdalită.

Bărbat, æt. 36, altul æt. 45 ; traheită cronică.

Domnișoara H., æt. 37, presupunea că fusese mușcată de o insectă pe antebraț ; carbuncul.

Bărbat, æt. 37, mare, robust, după suprimarea unei erupții sifilitice ; paralizie.

Femeie, æt. 38, slăbită și flască, scrofuloasă în tinerețe, corneită ; hipopion.

Dna P., æt. 40 ; afecțiune nazală.

Femeie scrofuloasă, æt. 40, predispusă la angine supurative ; amigdalită.

Dl W., æt. 40 ; carbuncul.

Femeie, æt. 44, suferă de mulți ani, a luat doze mari de chinină și mercur ; boală hepatică și uterină.

Bărbat, æt. 45 ; efecte nocive ale Merc. sol.

Bărbat, æt. 47, carbuncul.

Văduvă, æt. 52, suferă de șase ani ; iritație spinală.

Dna H., æt. aproximativ 60, femeie masivă, corpolentă, cu episoade frecvente de icter ; carbuncul.

Pacient, æt. 63, bolnav de cinci ani ; catar bronșic.

Bărbat, æt. 67, și-a petrecut mare parte din viață în posturi din străinătate, cu antecedente mercuriale ; icter hepatogen.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Acet. ac., Bellad., Chamom., Silic .

Antidotează : preparatele mercuriale și alte preparate metalice ; iodul și, în special, iodura de potasiu ; uleiul de ficat de cod.

Înlătură efectele debilitante ale eterului.

Compatibil cu : Acon., Arnic., Bellad., Laches., Mercur., Nitr. ac., Silic., Spongia, Zincum .

De comparat cu : Alumina (constipație) ; Calc., Iodium, Kali bich., Mercur., Rheum, Sulphur .

Complementar cu : Calend ., în traumatisme.