Azotat de argint. AgO, NO 5 .

Preparat pentru prima dată de arabi. Introdus în practică de Paracelsus. În vechime era numit Piatra-Iadului, un nume profetic, indicând abuzul cumplit care se face de el în epoca noastră. A se vedea broșura lui Skinner despre bolile femeilor.

După scurta experimentare a celei de-a 15-a centesimale de către Hahnemann (a se vedea Materia Medica a sa, 1813), nu a mai fost experimentat până când Dr. J. O. Müller l-a experimentat și a publicat, în 1845, în Jurnalul Austriac, sub redacția lui Watzke, unul dintre cele mai erudite tratate din literatura medicală. A se vedea Vol. 2, 1846, paginile 1-112.

Regretatul Grauvogl, care a făcut din el un fel de policrest, presupunea că argintul se unea cu clorul prezent întotdeauna în apă. Vol. II., § 315.

Acest lucru nu ar putea fi stabilit decât printr-o experimentare a Argent. mur., precum cea începută de Dr. Lembke, Neue Zeitschrift für Klinik , Vol. II., inclusă în Enciclopedia lui Allen, vol. 1., pagina 452 , dar insuficientă pentru comparație.

PSIHIC [1]

Pierderea conștienței; senzație de leșin.

Pierderea memoriei. θ Cefalee de la dans.

Pierderea memoriei; stă culcat cu ochii închiși, evitând lumina și conversația. θ Melancolie.

Slăbirea memoriei, care adesea nu-i permitea să găsească termenul potrivit, astfel încât se poticnea în vorbire. θ Melancolie.

În timpul conversației, uitând ce voia să spună, privea în jur ca și cum s-ar fi așteptat ca cineva să-l ajute. θ Ipohondrie.

Timpul pare să treacă foarte încet.

Obtuzitate a capului, confuzie mintală; amețeală; tendință de a cădea într-o parte.

Îi era imposibil să-și fixeze gândurile asupra unui lucru sau să acorde atenție treburilor sale; când încerca, i se întuneca imediat înaintea ochilor, iar cefaleea se intensifica. θ Ataxie malarică.

Mare slăbiciune mintală. θ Cefalee.

Aspect general de imbecilitate; vorbește foarte copilărește; nu lucrează deoarece crede că aceasta îi va face rău sau că nu este în stare să suporte. θ Ipohondrie.

La închiderea ochilor îi apar chipuri înfricoșătoare.

Vederea caselor înalte îl amețea întotdeauna și îl făcea să se clatine; i se părea că locuințele de pe ambele părți s-ar apropia și l-ar strivi.

Stabilea frecvent momentul în care urma să moară. θ Ipohondrie.

Crede că are ramolisment cerebral sau o altă afecțiune incurabilă, care aproape îl împinge la disperare. θ Ipohondrie.

Când merge devine nervos, crede că va avea o criză sau că va muri subit, ceea ce îl face să meargă mai repede, dar curând trebuie să se oprească deoarece obosește. θ Ipohondrie.

Stăpânit de ideea chinuitoare că toate întreprinderile sale vor eșua și trebuie să eșueze. θ Melancolie.

Refuza hrana, spunând că acela care nu muncește nu trebuie să mănânce; dar, împins de foame, încerca să și-o procure în secret. θ Melancolie.

Simte ca și cum totul s-ar fi schimbat acasă și ca și cum mintea sa ar fi slăbită. θ Ipohondrie.

Plângea și îi asigura pe toți că era pierdut fără speranță pentru această lume; că nimeni nu-l putea amăgi în această privință și că nimeni nu-l putea convinge prin argumente de contrariul. θ Melancolie.

Gânduri despre sinucidere.

Se gândește să se omoare. θ Holeră.

La traversarea unui pod, dorință aproape irezistibilă de a sări în râu; întâlnirea cu cineva l-a împiedicat. θ Ipohondrie.

Își trezește adesea soția sau copilul pentru a avea cu cine vorbi. θ Ipohondrie.

Vorbește neîncetat despre suferințele sale. θ Ipohondrie.

Impulsiv, trebuie să meargă foarte repede; accese frecvente de anxietate.

Întotdeauna grăbit. θ Prolaps uterin.

Dacă este stabilită o oră, devine neliniștit cu o zi înainte; este îngrijorat și pregătit cu mult înainte de ora stabilită. θ Diaree cronică. θ Epilepsie.

Rezervat, trist, taciturn, cu obtuzitate a capului și pulsații în întregul corp.

Rămâne frecvent în pat sub cel mai mic pretext că este „indispus”. θ Ipohondrie.

Nicio înclinație reală spre muncă. θ Astm.

Nu lucrează, crezând că aceasta îi va face rău sau că nu este în stare să suporte. θ Ipohondrie.

Obosește ușor. θ Cefalee de la dans.

Oboseală și deprimare profunde. θ Melancolie.

Posomorât, apatic; nu dorește să facă nimic.

Trist; teamă de apoplexie (fără apoplexie).

Trist și taciturn, cu obtuzitate a capului și pulsații în întregul corp.

Dispoziție plângăcioasă.

Melancolic, se plânge neîncetat de vertij.

Melancolie profundă și slăbiciune mintală, cu congestie cerebrală.

Melancolie de la o ofensă nemeritată; idee fixă că era neglijat și disprețuit de familie; profesia sa îi devenise indiferentă.

Își pierduse speranța că se putea ajuta singur sau că putea primi ajutor de la alții. θ Melancolie.

Accese de descurajare și tot felul de idei fanteziste; de exemplu, că, în timp ce mergea pe stradă, nu putea depăși un anumit punct fără să cadă; stabilea frecvent momentul în care urma să moară. θ Ipohondrie.

Alarmat de vertij și de slăbiciunea părții stângi.

Teama de o boală gravă. θ Ipohondrie.

Teamă când este gata să meargă la biserică sau la operă; se declanșează diareea.

Se sperie ușor; se teme că boala ar putea avea urmări grave; dispoziție plângăcioasă.

Frica sau simplul gând declanșează diareea.

Nervozitate și prostrație profunde; se teme să rămână singur, deoarece crede că va muri; se teme de o boală gravă, ceea ce aproape îl împinge la disperare. θ Ipohondrie.

Se teme că, dacă trece pe lângă un anumit colț sau o anumită clădire, se va prăbuși și va atrage atenția; se simte mai bine dacă merge în altă direcție. θ Ipohondrie.

Suferință psihică neîncetată, respirații 28, pulsații 88. θ Melancolie.

Chinuit de anxietate. θ Astm.

Accese frecvente de anxietate, cu slăbiciune în picioare, care apar în jurul orei 11 A. M.; > după ce bea puțin whisky. θ Ipohondrie.

Când merge, are senzație de leșin din cauza anxietății, ceea ce îl face să meargă mai repede. θ Ipohondrie.

A devenit indiferent față de toate plăcerile sociale și și-a pierdut orice dorință de muncă. θ Melancolie.

Apatie.

Era complet lipsit de orice putere a voinței. θ Melancolie.

Foarte iritabil când este nervos.

Atât de zdruncinat nervos și de iritat, încât, fără știrea medicului său, s-a ridicat brusc pentru a ieși în aer liber. θ Ataxie malarică.

Față de orice i se propunea avea cele mai ciudate obiecții. θ Melancolie.

Se înfuria foarte ușor, după care trebuia întotdeauna să îndure timp de multe zile dureri înțepătoare în piept și tuse.

Noaptea, foarte agitat și murmura neîncetat. θ Tifos.

Uneori

nervii deveneau atât de zdruncinați, încât intra într-o frenezie de agitație; când era cuprins de aceste accese, nu dorea să se miște sau să vorbească, ci căuta întotdeauna un scaun și rămânea cu încăpățânare pe el.

Gândirea intensă agravează cefaleea și produce încețoșarea vederii.

SENSORIU [2]

Obtuzitate a capului, confuzie mintală, amețeală, cu tendință de a cădea într-o parte.

Confuzie la nivelul capului în timpul indigestiei. θ Gastralgie.

Confuzie la nivelul capului și constipație.

Perversiunea simțurilor. θ Irită.

Vertij, cu congestie cerebrală.

Vederea caselor înalte îl amețește; simte ca și cum acestea ar cădea peste el.

Vertij când merge cu ochii închiși, care îl alarmează; se clatină când merge pe întuneric și trebuie să se prindă de obiecte.

Când se apleacă în timp ce merge, se clatină.

Bâzâit în urechi; debilitate generală a membrelor și tremur.

Vertij dimineața, ca și cum s-ar roti în cerc; trebuie să se așeze, altfel ar cădea. θ Cu cefalee.

Vertij, vedere încețoșată, țiuit în urechi; stomacul pare lipsit de tonus; > după cină și de la vin; < de la cafea.

Vertij dimineața, cu cefalee. θ Prolaps uterin.

Odată, în timpul unui acces de vertij, brațul stâng a devenit paralizat și a rămas astfel timp de câteva zile. θ Ipohondrie.

Alarmat de vertij și de slăbiciunea întregii părți stângi. θ Astm.

Dimineața, durere în partea stângă a capului, urmată de vertij și, în mai multe rânduri, de orbire momentană. θ Ipohondrie.

Complicație cerebrală. θ Irită.

Pierderea conștienței, senzație de leșin.

Greutate, mai ales în occiput. θ Astm.

Amețeală ca de beție, cu moleșeală și slăbiciune a membrelor inferioare.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Plenitudine dureroasă și greutate în cap, cu incapacitate de a-și aminti, obraji roșii și arzători.

Congestie excesivă a sângelui la cap, cu pulsații ale carotidelor, care îl obligă să-și slăbească cravata; greutate, obtuzitate stupefiantă a capului, melancolie profundă și slăbiciune mintală.

Accese de aflux sangvin la cap, de la care obiectele apar încețoșate sau par duble.

Pulsații în partea stângă a frunții.

Congestie la cap și față; capul pare mult mărit.

Durere în cap; acesta pare mărit.

S-a trezit cu cefalee surdă deasupra ochilor. θ Ipohondrie.

Sfredelire în eminența frontală stângă, < noaptea în patul cald.

Durere săpătoare constantă, ca de gheare, în eminența frontală stângă, cu tracțiune și sfâșiere de-a lungul brațului stâng.

Cefalee frontală în timpul indigestiei. θ Gastralgie.

Se plânge de o durere constrictivă în frunte, ca și cum o mică zonă, de mărimea unei monede de zece cenți, s-ar contracta zilnic și ar deveni tot mai mică; crede că, îndată ce aceasta se va strânge complet, va înnebuni. θ Ipohondrie.

La ora 12, sfredelire violentă în tâmpla stângă.

Are dimineața, timp de mai multe ore, cefalee pe partea stângă. θ Ipohondrie.

Se plânge neîncetat de cefalee, limitată în principal la partea dreaptă, deși ochiul stâng este cel a cărui vedere este cea mai încețoșată; fată, æt. 10. θ Miopie.

Dureri săpătoare în emisfera cerebrală dreaptă.

Mișcare săpătoare, tăietoare, prin emisfera stângă, de la occiput la protuberanța frontală; reapare frecvent, crește și scade rapid.

Cefalee surdă, apăsătoare, persistentă, care înconjoară calota craniană ca o cunună.

Junghiuri de la urechea dreaptă spre cea stângă, ca de cuțit.

Dureri constante în toate părțile capului, îndeosebi în occiput, care îl lipseau de somn. θ Ataxie malarică.

Dureri apăsătoare în întregul cap, de la efort mintal sau de la dans; ameliorate de presiune fermă.

Tendință la cefalee, deosebit de severă ori de câte ori se trezea devreme dimineața. θ Miopie.

Cefalee < în aer liber, la căldură, noaptea, de la lumină, de la muncă intelectuală și > prin bandajarea strânsă a capului.

Cefalee congestivă isterică.

Cefaleile femeilor tinere isterice.

Cefalee, îndeosebi cefalee gastrică habituală, la care sunt predispuși bărbații delicați sau oamenii de litere.

Simptomele capului însoțesc toate celelalte boli.

Presiune violentă în frunte, care începe deasupra ochilor și se extinde în sus până la sutura coronală; dimineața; clătinare.

Dimineața, durere în partea stângă a capului, urmată de vertij și, în mai multe rânduri, de orbire momentană. θ Ipohondrie.

Cefalee de la dans, cu accese de vertij.

Durerile din cap s-au extins în cele din urmă la ochi și la mandibulă.

Hemicranie; durere apăsătoare, ca de înșurubare, pulsatilă, într-o protuberanță frontală, în tâmplă sau în oasele feței; la apogeul ei, tremur al întregului corp, greață intensă, care se termină prin vărsături apoase, bilioase; stă culcat fără simțire, cu ochii închiși, evită lumina și conversația. θ Icter înaintea accesului.

Cefalee cu greață, urmată de debilitate; menstre abundente.

Cefalee, cu senzație de frig și tremur al corpului.

Se trezește cu cefalee, presiune profundă în creier, cu senzație de frig pe tot parcursul dimineții.

Cefalee însoțită mai ales de senzație de frig, uneori de temperatură crescută.

Dispepsie cerebrală.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Capul pare mult mărit, sau ochiul de partea afectată.

Senzație ca și cum oasele craniului ar fi separate, cu creșterea temperaturii.

Durere aproape constantă, sfredelitoare și tăioasă, în oasele frunții, vertexului, tâmplelor și feței.

Dureri apăsătoare, uneori în vertex, alteori în osul frontal stâng, > la apăsare sau la bandajare strânsă ; < de la orice efort intelectual epuizant ; atunci literele se contopesc.

Senzație frecventă de constricție a scalpului, ca și cum ceva ar fi tras strâns în jos peste craniu. θ Ipohondrie.

Mâncărime, furnicare, senzație de târâre, ca de paraziți ; rădăcinile firelor de păr par trase în sus ; trebuia să se scarpine tot timpul.

Erupție herpetică pe occiput.

Arsură a scalpului, care pare tras și întins ; senzație de frig în ochi.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Intoleranță la lumină. θ Deficit de acomodare.

Fotofobie, ochi plini de mucus. θ Tifos.

Vedere mai slabă la lumina lumânării decât la lumina zilei. θ Miopie.

Nu poate merge pe întuneric fără să se clatine. θ Ataxie locomotorie.

Dacă obiectele se apropie la mai puțin de 12 sau 14, devin indistincte. θ Deficit de acomodare.

Hipermetrop ; trebuie să îndepărteze cartea pentru a vedea literele.

Nu poate vedea pentru a băga ața în ac decât dacă îl ține ridicat la un inch sau doi de ochi. θ Miopie.

Un nor continuu înaintea ochiului stâng, în amurg și pe vreme noroasă.

Petele cenușii și corpurile asemănătoare unor șerpi se mișcau înaintea ochilor.

Expresie ternă a ochilor ; puncte negre înaintea ochilor, îndeosebi înaintea celui drept. θ Ipohondrie.

Vederea slăbea pentru obiectele apropiate, totul părea încețoșat sau indistinct. θ Paralizia acomodării.

Literele devin încețoșate.

Fotofobie și vedere slabă, care îl împiedică să scrie.

Pupila dreaptă dilatată, ambele reacționând slab ; vederea ochiului stâng diminuată. θ Ataxie locomotorie.

Dispariția vederii, trebuie să șteargă mereu mucusul.

Orice încercare de a folosi ochii, chiar și la lucrări grosiere, producea durere în ochi și cap. θ Deficit de acomodare.

La cei care s-au ocupat constant cu lucrul de aproape și au fost obligați să mărească din când în când puterea ochelarilor pentru a depăși simptomele de astenopie. θ Hipermetropie.

Ochi roșii, evită lumina, după ce i-a suprasolicitat în timp ce cosea ; < într-o cameră caldă, > în aer liber.

Durere de la creier spre ochi. θ Irită.

Durere fulgerătoare, cu mâncărime și usturime în ochiul drept, uneori foarte violentă ; fotofobie excesivă, > către noapte.

Senzație de plenitudine, uscăciune și căldură, îndeosebi la mișcarea globului ocular. θ Irită.

(Este raportat un caz de paralizie a acomodării în care Arg. nit. 6, administrat de patru ori pe zi, a produs o vindecare strălucită ; de asemenea, un caz de retinocoroidită tratat cu succes prin acest remediu.)

Pupile dilatate. θ Deficit de acomodare.

Pupila dreaptă oarecum contractată, ambele sensibile la lumină. θ Ataxie locomotorie.

Expresie ternă a ochilor. θ Ipohondrie.

Senzație de frig în ochi, cu durere sfredelitoare în cap, scalpul ca și cum ar fi tras strâns.

Căldură și durere în globul ocular la mișcare și atingere.

Globul ocular sensibil la atingere. θ Irită.

Fundul de ochi congestionat, vasele sangvine mari indistincte.

Oftalmie, adesea cu durere intensă, care se atenuează la răcoare și în aer liber, dar devine intolerabilă într-o cameră caldă.

Oftalmie purulentă.

Formă sifilitică de irită.

Chemoză cu vase strangulate, secreție purulentă extrem de abundentă, chiar și corneea începând să devină tulbure și părând că se va necroza.

Cornee opacă ; ulcerația corneei la nou-născuți ; secreție purulentă abundentă din pleoape.

Distrugerea țesutului, precum ulcerul corneei, într-un caz cu dureri ca niște săgeți străbătând ochiul dimineața, > seara ; keratoirită cu congestie violentă a conjunctivei ; cornee erodată și vascularizată, cu dureri cumplite din vertex în ochi și cu căldură arzătoare în ochi.

Aplicarea locală a medicamentului produce o inflamație extrem de violentă a conjunctivei pleoapelor și globului ocular, cu secreție mucopurulentă abundentă, care nu excoriază pleoapele.

Conjunctivită granulară acută, conjunctivă intens roz sau stacojie, secreție abundentă, cu tendință mucopurulentă.

Conjunctiva, atât oculară, cât și palpebrală, devine congestionată, tumefiată și infiltrată, cu roșeață stacojie.

Chemoza conjunctivei. θ Irită.

Blefarită ciliară de la statul deasupra focului ; > la aer rece și la aplicații reci. θ Ectropion.

Blefarită ciliară după rujeolă, la o persoană hipermetropă. θ Blefarită.

Lăcrimare neexcoriantă. θ Irită.

Canturile roșii ca sângele, caruncula tumefiată, proeminentă ca un nodul de carne roșie ; grupuri de vase intens roșii se întind de la cantul intern până la cornee.

Marginile pleoapelor sunt îngroșate și roșii ; canturile roșii și dureroase.

Conjunctiva dinspre cantul intern este roșie și tumefiată, ca un pterigion.

Arsură, usturime și mâncărime în ochi, îndeosebi în canturi.

Cu panus. θ Blefarită.

Pterigion de culoare roz.

Secreție mucoasă abundentă dimineața la trezire, cu senzație de obtuzitate a capului, îndeosebi în frunte și la rădăcina nasului.

Blefarită dacă pleoapele sunt foarte roșii, îngroșate și tumefiate, îndeosebi dacă este complicată cu granulații, conjunctivită sau o inflamație mai profundă a ochiului.

Secreție care provoacă aglutinarea fermă a pleoapelor dimineața. θ Blefarită.

Conjunctiva globului ocular și a pleoapelor intens congestionată ; granulații roșu-aprins pe pleoape ; pleoape tumefiate, secreție purulentă groasă.

Pleoape acoperite de cruste, tumefiate, foarte dureroase și îngroșate. θ Panus.

Edem al pleoapelor și senzație de plenitudine, uscăciune și căldură, îndeosebi la mișcarea globului ocular, care este sensibil la atingere ; chemoză ; lăcrimare neexcoriantă.

Edem al pleoapelor. θ Irită.

Durere sfredelitoare deasupra ochiului stâng.

Nevralgie infraorbitară.

Pleoapa superioară stângă cobora peste globul ocular mai mult decât cea dreaptă.

AUZ ȘI URECHI [6]

Auz diminuat ; surditate completă . θ Tifos.

Țiuit în urechi ; vâjâit și senzație de obstrucție, cu hipoacuzie la urechea stângă.

Junghiuri din urechea dreaptă spre cea stângă, cu congestie la cap.

Senzație de plenitudine și țiuit în urechi. θ Meningită.

Durere sfâșietoare în urechi. θ Durere de ureche.

Otalgie.

MIROS ȘI NAS [7]

Simțul mirosului diminuat. θ Tifos.

Miros ca de puroi înaintea nasului ; ulcerații mici în nări.

Durere mare în nas. θ Dispepsie.

(OBS :) Stenoza structurilor nazale, a urechii externe sau a părții inferioare a rectului.

Secreție de puroi albicios, cu cheaguri de sânge.

Coriză cu cefalee stupefiantă deasupra ochilor, trebuia să se întindă ; strănut, senzație de frig, lăcrimare, aspect bolnăvicios.

Mâncărime violentă a nasului, trebuie să-l frece neîncetat.

Oasele nazale dureroase ca și cum ar fi contuzionate.

Guturai nazal, își drege neîncetat și zgomotos gâtul pentru a elimina mucus gros și tenace.

Secreție nazală ca amidonul fiert.

Coriză acută.

FAȚA SUPERIOARĂ [8]

Aspect nătâng și obosit. θ Ipohondrie.

Ten gălbui. θ Ipohondrie.

Față albăstruie, respirație grea, fără puls.

Pare îmbătrânit prematur ; de asemenea, în holera infantilă.

Față : suptă, palid-albăstruie ; de culoarea plumbului, cu greață ; galbenă, cu aspect murdar.

Obraji roșii, cu roșeață circumscrisă.

Partea stângă tumefiată, cu căldură intensă și arsură ; buzele foarte tumefiate și arzătoare.

Prosopalgie.

Nevralgie a capului și feței, care aproape îi ia vederea. θ Dispepsie.

În timpul crizei de prosopalgie, gust acru.

Nevralgie infraorbitară, pe partea stângă.

Sudoarea îi stătea în picături pe față. θ Tifos.

Lupus.

FAȚA INFERIOARĂ [9]

Pete dure, palide, pe marginea roșie a buzei superioare, dureroase la atingere.

Pecingine pe bărbie.

Nu-și putea deschide maxilarele, putea înghiți numai lichide.

Alimentele îi scapă din gură în timpul masticației.

Buzele : tremurau când vorbea ; iar unghiile degetelor erau albastre. θ Tifos.

Buze uscate și lipicioase, fără sete.

DINȚI ȘI GINGII [10]

Odontalgie.

Dinții dor, îndeosebi la masticație, la consumul alimentelor acre sau când introduce ceva rece în gură ; dureri surde, sâcâitoare și sfredelitoare, ca și cum dinții ar deveni cariați.

Dinți sensibili la apă rece.

Dinți negri. θ Tifos.

Gingii sensibile și care sângerează ușor ; dar nici dureroase, nici tumefiate.

Gingiile inflamate și desprinse de dinți, formând adâncituri.

Iritație cronică a gingiilor.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust : dulceag-amărui ; acru ; metalic, astringent ; de cerneală ; pierdut.

Vorbire bâlbâită. θ Tifos.

Nu poate vorbi ; spasme ale mușchilor limbii și gâtului.

Limbă acoperită cu depozit alb ; alb-gălbui.

Vârful limbii roșu, dureros, papilele erecte, proeminente.

Limbă uscată, tare ca o așchie și neagră precum dinții. θ Tifos.

Dungă roșie pe mijlocul limbii.

Limbă uscată, cu sete.

Glosită.

Limbă albă și umedă (Pulsat. după Arg. nitr.)

Limbă saburală, cu marginile curate. θ Dispepsie.

INTERIORUL GURII [12]

Fetiditate a gurii ; dimineața.

Ptialism.

Interiorul gurii acoperit cu un depozit alb-cenușiu.

Mucus vâscos în gură.

PALAT ȘI GÂT [13]

Angină cronică.

Uvula și istmul faringian roșu-închis.

(OBS :) Indurația cronică a amigdalelor.

Mucus gros și tenace în gât, obligându-l să-și dreagă zgomotos gâtul ; provocând o ușoară răgușeală.

Senzație de excoriație, durere ca de rană ; senzație de zgâriere în gât, care provoacă dregerea zgomotoasă a gâtului și tuse.

Senzație ca și cum o așchie ar fi înfiptă în gât, la înghițire, eructație, respirație, întindere sau mișcarea gâtului.

Excrescențele asemănătoare negilor sunt percepute ca niște corpuri ascuțite la înghițire.

Simțea ca și cum ar avea un băț în gât la înghițire.

Senzație ca și cum gâtul ar fi contractat, înghite cu durere. θ Dispepsie.

Înghițire dificilă. θ Tifos.

Alimentele par blocate în gât. θ Dispepsie.

Arsură și uscăciune în istmul faringian și faringe.

Paroxisme de crampă în esofag.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit satisfăcător. θ Ipohondrie.

Apetitul este uneori destul de bun, dar în general foarte slab. θ Miopie.

Apetit bun, dar aproape toate felurile de mâncare îi provocau suferință, fie că mânca cumpătat, fie că mânca din belșug. θ Ipohondrie.

Apetit diminuat de durere. θ Ulcer gastric.

Pierderea apetitului ; sete intensă sau lipsa setei.

Refuză să bea dacă băutura nu este îndulcită, deși îi este sete.

Apetit diminuat, eructații frecvente, greață cu zumzet în urechi. θ Ataxie locomotorie.

Lipsa apetitului. θ Melancolie.

Îi plăcea cel mai mult sosul de prune, deși înghițirea era dificilă. θ Tifos.

Dorință irezistibilă de zahăr.

Dorință de brânză cu gust puternic.

MÂNCARE ȘI BĂUTURĂ [15]

Mâncatul ameliorează senzația de greață, dar intensifică durerile gastrice.

Lichidele calde ameliorează, cele reci agravează durerile de stomac.

Mâncatul sau o înghițitură de vin ameliorează capul ; cafeaua agravează.

Lucrurile acre diminuează greața.

Durere imediat după masă. θ Dispepsie.

La zece minute după masă, flatulență. θ Dispepsie.

Greață după fiecare masă, mai ales după masa de prânz.

La scurt timp după ingerarea alimentelor începe durerea de stomac și continuă cât timp alimentele rămân în stomac ; vărsăturile apar după aproximativ o oră. θ Ulcer gastric.

Durerile apar la scurt timp după masă, uneori imediat la înghițire, ca și cum esofagul ar fi la fel de iritat ca stomacul. θ Gastralgie.

Durere după fiecare masă, la o jumătate de oră după ce mănâncă, în epigastru, extinzându-se spre partea stângă. θ Dispepsie.

Durere după masă, uneori imediat, alteori după o oră sau mai mult, cu multe eructații și borborisme intestinale. θ Dispepsie.

Durerea de după masă se extinde de la epigastru, ocolind pe sub inimă, corespunzător poziției stomacului. θ Ulcer gastric.

După o masă copioasă, melancolie, mai ales după alimente lichide. θ Ipohondrie.

O masă foarte copioasă declanșează convulsii epileptiforme.

După ce bea, dispnee; băuturile îl sufocă. θ Holeră.

Lichidele „trec direct prin el”. θ Holera infantilă etc.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț. θ Holeră.

Pirozis.

Gazele presează în sus, dar esofagul pare închis spasmodic; efort inutil de a eructa.

Majoritatea tulburărilor gastrice sunt însoțite de eructații.

Eructații după fiecare masă; stomacul pare că ar plesni de gaze; eructația este dificilă, iar în cele din urmă aerul izbucnește cu mare violență.

Eructații fără gust, sau acre, cu constricția intestinelor.

Eructația ameliorează.

Flatulența se elimină în sus în cantități mari , provocând senzație de leșin. θ Dispepsie.

Suferă mult din cauza eliminării flatulenței pe gură. θ Dispnee.

Eructații frecvente și flatulență.

Acumulare mare de gaze fără gust în stomac; când se formau gazele, era foarte chinuit, melancolic, nervos; ameliorat prin eructație. θ Ipohondrie.

Repulsie față de mâncare. θ Dispepsie.

Greață ca de moarte, cu cefalee, care nu se atenuează după vărsătură.

Greață după fiecare masă, mai ales după masa de prânz.

Greață cu eforturi constante și chinuitoare de a vărsa.

Se trezește la miezul nopții cu apăsare la stomac, ca de la un bolovan greu, care provoacă vărsături; dimineața varsă mucus vâscos, care poate fi întins în filamente; după-amiaza, dorință de a vărsa, slăbiciune tremurătoare.

Vărsături cu striuri brune, floconoase, asemenea zațului de cafea. θ Febră galbenă.

Substanțele vărsate pătează așternutul în negru.

Vărsături neîncetate de alimente, cu limba netedă, uscată, aparent lipsită de papile.

Vărsături și diaree, cu dureri colicative violente; cu anxietate în regiunea precordială.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Indigestie flatulentă. θ După difterie.

Indigestie flatulentă; borborisme puternice. θ Dispepsie.

Dispepsie flatulentă.

Gastralgie flatulentă iritativă.

Senzație ca și cum stomacul și esofagul ar fi pline de alimente; mâncarea apasă, stă ca o greutate.

Durere sub manubriul sternului. θ Faringită.

Plenitudine a stomacului; umflare dureroasă în epigastru, cu mare anxietate.

În timpul durerii, stomacul se umflă.

Senzație periodică de constricție în stomac.

Senzație de roadere în stomac; un fel de foame însoțită de greață.

Durere ca de roadere, ca și cum ceva ar trage și ca o greutate. θ Dispepsie.

Tracțiune și roadere constante, intensificându-se zilnic până la accese violente care se încheie prin vărsarea unei ape limpezi, sărate.

Gastrodinie.

Gastralgie.

Pulsații și tremur; slăbiciune în epigastru, senzație de moleșeală.

(OBS :) Gastrită cu vărsături acide.

Inflamația stomacului.

Durere ca de ulcerație în stomac după masa de prânz.

Ulcer perforant al stomacului.

Un punct mic între apendicele xifoid și ombilic, sensibil la cea mai ușoară presiune; durerea iradiază în toate direcțiile; crește și scade treptat.

Senzație de relaxare a stomacului; < pe vreme umedă, după băuturi calde, alimente acre sau fumat; > de la alcool; la apogeu, greața < la mirosul cafelei. Uneori, precursor al gutei.

Spasme cumplite de-a curmezișul părții inferioare a toracelui și în stomac (din cauza ulcerației mucoasei stomacului și duodenului), debutând aproximativ la ora 9 P. M. și durând toată noaptea.

Durere în partea stângă a stomacului, sub coastele scurte, mai intensă în timpul inspirației și la atingerea regiunii. θ Dispepsie.

Junghiuri în epigastru și respirație scurtă. θ Holeră.

Durere înțepătoare, ca de ulcerație, în partea stângă a stomacului, < la atingere și la inspirație profundă.

Cu regularitate, spre miezul nopții, accese de durere precedate de vărsarea unui lichid mucos și bilios.

Gastralgie la femei cu menstre neregulate, prea timpurii și abundente; vărsături cu lichid acru, amar, galben, verde și vâscos.

Gastralgie, cu dureri care străbat până la sacru, anxietate, transpirație rece.

Tulburările gastrice sunt însoțite de eructații.

Durere când într-un loc, când în altul în stomac, frecvent timp de mai multe săptămâni, cu greață și vărsături.

După înghețată, gastralgie, durere care iradiază în toate direcțiile; < după mâncare.

HIPOCONDRE [18]

Spasm bine marcat al diafragmei. θ Holera asiatică.

Dureri tăioase ca de cuțit în hipocondre, îndeosebi în cel stâng și în epigastru. θ Gastralgie.

Durere intensă în epigastru, extinzându-se în jur spre regiunea cardiacă și omoplatul stâng. θ Dispepsie.

Durere în epigastru și sub coastele stângi imediat după masă, cu flatulență, borborisme puternice. θ Dispepsie.

Regiunea hepatică sensibilă la presiune; accese periodice de durere în jurul ficatului și ombilicului, cu greață, eforturi de vomă și vărsături de mucus vâscos.

Tensiune ca de la o bandă în jurul hipocondrelor. θ Astm.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Crampe în intestine. θ Holeră.

Dureri fulgerătoare care străbat abdomenul și stomacul. θ Prolaps uterin.

Durere în partea stângă a abdomenului. θ Dispepsie.

Abdomen umflat și destins.

Plenitudine și greutate în abdomen, cu anxietate, împiedicând respirația; după cină.

Borborisme, gâlgâituri; gazele nu se pot elimina.

Tensiune a abdomenului; nu suportă să fie atins.

Constricție în intestine, ca și cum ar fi strâns legate cu o bandă.

Junghiurile străbat brusc abdomenul ca șocurile electrice, mai ales la trecerea bruscă de la repaus la mișcare; partea stângă.

Senzație de apăsare în jos în hipogastru.

Colică hemoroidală, dimineața, pe vreme rece și cețoasă; > după scaun.

Dureri abdominale periodice. θ Astm.

Borborisme puternice, cu durere tăioasă. θ Dispepsie.

Flatulență. θ Dispepsie.

Distensia abdomenului și a stomacului. θ Prolaps uterin.

Se umflă și devine timpanitic; apoi dispare brusc. θ Dispepsie.

(OBS :) Vermifug.

SCAUN ȘI RECT [20]

Eliminarea unei cantități mari de gaze; eliminarea gazelor pe cale anală sau eructația ameliorează întotdeauna.

Tranzit intestinal regulat. θ Ipohondrie. θ Miopie. θ Dispepsie.

Tranzit intestinal regulat, scaune uneori cu aspect negru. θ Ulcer gastric.

Predispoziție la scaune diareice apoase. θ Pleurită subacută.

În diareea sugarilor alăptați, cu colici violente, scaune vâscoase, sanguinolente și tenesme; după ce beau, greață și scaune seroase, verzi și lienterice.

Diareea copiilor după înțărcare; scaune galben-deschis, subțiri, fetide; de asemenea, în diareea cronică a copiilor.

Diaree și dizenterie, mai ales în timpul dentiției.

(OBS :) Diaree cronică la adulți.

Scaune moi după exaltarea imaginației.

Diaree < noaptea. θ În timpul sarcinii.

Diaree care se repetă de mai multe ori în timpul zilei.

Diaree după o masă bogată.

Diaree imediat ce bea.

Copilului îi place foarte mult zahărul, dar consumul acestuia îi provoacă diaree. θ Holera infantilă.

Diaree cu abdomen foarte sensibil. θ Febră gastrică.

Crup rectal; fâșii subțiri, neregulate, se elimină în mase, cu arsură, constricție și durere ca de rană în partea stângă a abdomenului.

Mase de epiteliu unite prin muco-limfă, cu aspect roșu sau verde și zdrențuit, cu apăsare intensă în jos în hipogastru; dizenterie avansată, cu suspiciune de ulcerație.

Defecația voluntară este imposibilă; însă fecalele și urina se elimină involuntar.

Scaunul și urina se elimină involuntar și inconștient. θ Tifos.

Constipația agravează orice suferință; alternează cu diareea.

Constipație, fecale uscate.

Când este constipat, are tremor mai accentuat, oboseală, aversiune față de muncă și insomnie. θ Astm.

Trezit la ora 6 A. M. de o nevoie bruscă de a defeca; scaunul este galben-deschis, abundent, lichid; fără durere sau efort de defecație.

Scaune albicioase. θ Holeră.

Scaune cu mucus verde, fetid, cu flatulență zgomotoasă noaptea; verzi, brune, sanguinolente, < după miezul nopții; mucoase, apoase, verzui, sanguinolente, cu tenesme; verzi, apoase, cu gust acru în gură.

Scaune verzi; sopor, pupile dilatate.

Scaune verzi, apoase, acre. θ Holerină.

Scaune asemenea fulgilor de spanac; expulzate cu forță, cu multe gaze; eructația și scaunul ameliorează durerea.

Scaune lienterice nedureroase.

Scaun abundent, lichid, urmat de vărsături.

Tenie sau oxiuri; aceștia din urmă, mai ales cu prurit intens la anus; fragmente de tenie în scaun.

Hemoroizi cu arsură și tenesme. θ Astm.

Hemoroizi nesângerânzi, foarte supărători. θ Melancolie.

Sângerare din anus. θ Febră tifoidă.

ORGANE URINARE [21]

Atingerea regiunii renale intensifică durerea până la cel mai înalt grad.

Slăbiciune paralitică a regiunii lombare și a rinichilor.

Durere acută în regiunea rinichilor, extinzându-se în jos, de-a lungul ureterelor, până la vezică; < la cea mai ușoară atingere sau mișcare, chiar și la inspirație profundă.

Durere ca de ulcerație în porțiunea mijlocie a uretrei, ca de la o așchie.

(OBS :) Indurație cronică a uretrei.

În urină nu sunt prezenți fosfați tripli, ci epiteliu. θ Albuminurie.

Urina intens colorată și redusă cantitativ; elimină nisip urinar. θ Pleurită subacută.

Urina roșu-închis, fără albumină; depune cristale roșii de acid uric.

Urina se elimină inconștient și neîntrerupt.

Incontinență urinară noaptea, precum și ziua.

Nevoie de a urina; urina se elimină mai greu și mai puțin liber.

Urina provoacă arsură în timpul eliminării; uretra pare umflată, cu senzația că ultimele picături au rămas neeliminate.

Jetul urinar se împrăștie.

Sângerare din uretră; erecții dureroase. θ Gonoree.

Nevoie de a urina, < de obstrucția intestinală. θ Astm.

Eliminare redusă cantitativ și rară a unei urine galben-închis.

Când urmează să aibă scaun, se elimină mai întâi urina, apoi fecalele, involuntar.

Retenție urinară; vezică destinsă; urina picură. θ Ataxie locomotorie.

Eliminarea urinei picătură cu picătură. θ Prolaps uterin.

Urina conținea sânge, era eliminată frecvent și în cantități mici, picătură cu picătură. θ Colică nefritică.

Nevoie bruscă de a urina; flux abundent și limpede.

Sensibilitate în apropierea orificiului uretral.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Impotență; apar erecții, dar cedează când se încearcă actul sexual.

Lipsa dorinței, organe zbârcite.

În legătură cu spermatoreea. θ Lipsa acțiunii mușchilor ciliari.

Priapism; disurie; urină sanguinolentă.

Act sexual dureros; uretra ca și cum ar fi întinsă sau sensibilă la nivelul orificiului său.

Ulcere mici pe prepuț, acoperite cu puroi; ulterior se extind, capătă formă de cupă și prezintă un depozit asemănător seului.

Durere ca de contuzie, cu mărirea și întărirea testiculului drept.

Orhită.

Șancru în uretră.

Uretra umflată, dură, noduroasă și dureroasă.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Durere tăioasă în regiunea ovariană dreaptă și în spate.

Durere în regiunea ovariană, iradiind spre sacru și coapse. θ Metroragie.

Act sexual dureros, urmat de sângerare vaginală.

Dureri ca de bețe sau așchii în uter și în jurul acestuia, declanșate în timpul mersului pe jos sau al deplasării călare ori cu un vehicul și de evacuarea intestinală. θ Prolaps uterin.

Uter înmuiat; metroragie cu dureri cumplite în abdomen și șolduri.

Granulații pe colul uterin.

Prolaps cu ulcerația orificiului uterin sau a colului uterin.

Ulcere uterine, sângerânde; hemoragie de scurtă durată; dureri fulgerătoare care străbat abdomenul și stomacul. θ Prolaps uterin.

Hemoragie uterină cu tulburări intense la nivelul capului.

Metroragia revine în crize scurte ; regiunea ovarelor este dureroasă, cu dureri care iradiază spre sacru și coapse.

Metroragie la văduve tinere. θ Prolapsus uteri.

Metroragie în sterilitate și la femeile care nu au născut. θ Prolapsus uteri.

Metroragie cu eretism nervos la menopauză.

Climacteriu : bufeuri ; cefalee congestivă ; epistaxis ; congestie toracică ; melancolie ; eretism nervos ; prurit cutanat.

Tușește întotdeauna înainte de menstruații. θ Dispepsie.

Menstruația este regulată, dar însoțită de foarte multă durere, care începe cu o zi înaintea fiecărei menstruații și îi provoacă o senzație cumplită de leșin. θ Ulcer gastric.

Menstruații : prea devreme, abundente, prelungite ; cu cefalee ; dureri tăietoare în șale și regiunea inghinală ; noaptea, presiune chinuitoare în regiunea precordială ; tremur intern în epigastru.

Menstruații neregulate, prea devreme sau prea târziu, prea abundente sau prea reduse, dar întotdeauna cu sânge gros, coagulat.

Menstruații cu cheaguri. θ Prolapsus uteri.

Menstruații prea devreme, prea abundente și prea prelungite. θ Prolapsus uteri.

Menstruațiile sunt uneori prea devreme, iar alteori prea târziu ; neregulate. θ Prolapsus uteri.

Menstruații reduse. θ Astm. θ Prolapsus uteri.

Menstruația durează numai o zi, durerea încetând odată cu apariția unui flux liber. θ Ulcer gastric.

Leucoree mucoasă, sanguinolentă, corozivă, galbenă și abundentă. θ Prolapsus uteri.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Predispoziție la avort.

În timpul sarcinii, stomacul pare că ar urma să plesnească din cauza gazelor ; capul pare dilatat.

Convulsii puerperale ; spasme precedate de o senzație de dilatare generală, mai ales a feței și capului.

Uneori, imediat după o criză, stă culcată liniștită, dar înaintea alteia devine foarte neliniștită ; are presentimentul apropierii unei crize.

Schir mamar.

Mameloane dureroase ca de rană din cauza alăptării.

Sugarii alăptați mor devreme ; au marasm.

Diaree în urma înțărcării.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Voce răgușită.

Afonie cronică.

Sensibilitate dureroasă internă a laringelui și a fosei suprasternale ; < dimineața.

Mucus în laringe, care provoacă o respirație hârâitoare, șuierătoare, până când este eliminat prin tuse sub formă de mici grunji.

Senzație de excoriație și durere ca de rană în partea superioară a traheei, când tușește.

Laringită cronică a cântăreților ; ridicarea vocii provoacă tuse.

Cataruri cronice și laringită.

Prezența în laringe a unor mici grunji rotunzi și unsuroși de mucus, ameliorată de o tuse ușoară.

Când este în pat, hârâit în laringe sau trahee, sincron cu pulsul. θ Afonie.

Gâdilare, prurit și uneori arsură în laringe. θ Afonie.

RESPIRAȚIE [26]

Halenă foarte fetidă. θ Miopie.

I se pare că prezența multor persoane în cameră îi taie respirația.

Mișcarea, urcarea scărilor sau efortul fizic provoacă crize astmatice ; față congestionată ; palpitații. θ Astm cronic.

Respirație scurtă, cu suspine adânci ; apăsare intensă ; crize violente de astm uscat, spasmodic, care îl silesc să se ridice și să umble.

Respiratio abdominalis (Respirație abdominală).

Pereții abdominali superiori se retrag în timpul inspirației ; se dilată în timpul expirației ; efortul de a respira profund îi taie imediat respirația. θ Paralizia diafragmului.

Spasme ale mușchilor respiratori ; constricție intensă și junghiuri în epigastru ; nu poate vorbi ; băutul îl sufocă ; chiar și o batistă ținută în fața nasului împiedică respirația ; agonie, se gândește să se omoare. θ Holeră.

Respirație scurtă. θ Tifos.

Respirație îngreunată, uneori întreruptă de tuse. θ Tifos.

Se trezește cu crize de sufocare. θ Astm.

Poate respira profund, dar nu-și poate ține mult timp respirația. θ Cefalee de la dans.

Respirație gâfâitoare, rapidă, sibilantă.

Efortul de a respira profund îi tăia imediat respirația. θ Ataxie locomotorie.

TUSE [27]

Tuse foarte intensă timp de două luni, cu durere și senzație de rană în partea stângă, care îl împiedică să stea culcat pe acea parte, tulburându-i astfel somnul. θ Pleurită subacută.

Tuse seara, fumul de tutun devine intolerabil.

Tuse iritantă, chinuitoare, seara și noaptea.

Tuse sufocantă la amiază.

Paroxismele de tuse sunt provocate de : mucus în laringe ; iritație sub stern ; un acces de mânie ; râs ; aplecare ; fumat ; urcarea scărilor ; când stă culcat și la trezire.

(OBS :) Perioada acută a tusei convulsive, în stadiul convulsiv.

Tuse convulsivă.

Rămâne fără aer când tușește.

Expectorație sanguinolentă. θ Tifos.

Expectorație purulentă, amestecată cu sânge deschis la culoare.

A tușit brusc sânge. θ În timpul catamenelor ; catar la început uscat, ulterior umed, cu tuse hârâitoare, transpirație abundentă, aspect bolnăvicios, ochi încercănați, somn agitat ; expectorație galbenă.

Eructații sau eforturi de vărsătură în timpul accesului de tuse.

Adesea, în timpul nopții, accese de tuse cu eforturi de vomă și vărsături. θ Afonie.

Agravare nocturnă, cu tuse uscată și salivare, cu o oarecare expectorație de mucus striat cu sânge. θ Afonie.

Tuse cu expectorație sanguinolentă ocazională. θ Dispepsie.

Ocazional scuipa sânge ; expectorația este întotdeauna mai mult sau mai puțin striată cu sânge. θ Pleurită subacută.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Senzație de căldură între omoplați și stern, transformându-se treptat într-o presiune în regiunea epigastrică.

Durere în piept și între umeri, la o jumătate de oră după masă, durând două până la trei ore. θ Dispepsie.

Senzație de greutate pe piept, cu eructații.

Dimineața, se simte ca și cum ar fi legat cu frânghii în jurul pieptului sau taliei. θ Dispepsie.

Simte ca și cum ar avea o bară de fier în jurul pieptului. θ Dispepsie.

Durere surdă, tensivă în piept, în diferite locuri, pe suprafețe de mărimea unei monede de jumătate de dolar.

Durere surdă în partea inferioară stângă a pieptului, apărând după masă. θ Ulcer gastric.

Crampe sau spasme severe ale pieptului, o dată sau de două ori pe săptămână, apărând cu o străpungere bruscă, violentă în piept, pulsul se oprea, mâinile și fața deveneau reci ca gheața ; după câteva clipe, pulsul începea să crească, fața devenea roșie, striga violent de câteva ori și avea o asemenea frământare și un asemenea huruit în piept, ca și cum ceva trebuia să cedeze ; în același timp, întregul corp se zguduia și tremura ca în febră cu frisoane ; tumultul se liniștea treptat, începea o transpirație caldă, abundentă, adormea și nu mai rămânea decât o epuizare intensă.

Dureri profunde în piept, neaccentuate de tuse. θ Pneumonie.

Durere violentă în partea stângă. θ Dispepsie.

Durere ca de plesnire după urcarea scărilor ; trebuie să apese cu ambele mâini.

Junghiuri în regiunea coastei a cincea, pe partea stângă, cu hemoptizie frecventă.

Raluri crepitante grosiere, limitate la un punct în spatele coastei a cincea stângi.

Fără tuse ; murmurul respirator abia audibil în mai multe locuri ; numai în partea superioară a plămânilor era uscat, vezicular și mai ascuțit. θ Astm.

Capacitatea pulmonară mult diminuată ; poate încerca să inspire profund fără durere, dar toracele se ridică foarte puțin prin aceasta.

Pleurită subacută pe partea stângă, indicată de diminuarea respirației în dreptul sediului durerii, cu respirație sacadată în celelalte părți ale plămânului.

Pleurită subacută la subiecți ftizici.

Pleurodinie cronică.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Senzație anxioasă constantă în regiunea inimii ; senzație de arsură.

Dureri înspăimântătoare în jurul inimii ; credeau că va muri ; respirație aproape imposibilă, sufocare.

Anxietate, cu palpitații și pulsații în întregul corp, mai ales în cap și abdomen ; când stă liniștit, crede frecvent că inima încetează să-i bată ; simte brusc două bătăi puternice care par să pornească din stomac și să urce în cap. θ Ipohondrie.

Palpitații violente de la cea mai mică emoție psihică sau de la un efort muscular brusc ; în poziție orizontală seara, în pat, simptomele toracice sunt mai intense.

Palpitații : cu greață și senzație de leșin ; cu dispepsie ; noaptea.

Acces de palpitații, cu anxietate și tremur în timpul deplasării, silindu-l să coboare din căruță și să meargă pe jos, și încă foarte repede. θ Ipohondrie.

Palpitațiile o silesc să-și apese puternic mâna pe partea laterală a corpului pentru ameliorare. θ Ulcer gastric.

Inima bate ca o cădere bruscă de sus spre centru, cu o senzație de plesnire în partea superioară a pieptului.

Bătăile inimii sunt ceva mai frecvente și destul de slabe. θ Incontinență urinară.

Acțiunea inimii este neregulată, intermitentă, cu o senzație neplăcută de plenitudine ; efortul provoacă bătăi puternice, < când le observă ; > când se mișcă.

Bătăile inimii sunt slabe. θ Tifos.

După ce stă liniștit pentru scurt timp, pulsul este 70, plin și moale. θ Ipohondrie.

Puls dicrot, în cele din urmă mic, nu putea fi numărat. θ Tifos.

Străpungere bruscă, violentă în piept, pulsul se oprește, mâinile și fața devin reci ca gheața ; apoi pulsul crește, fața se înroșește ; strigăte violente, întregul corp tremură, izbucnește o transpirație caldă, iar somnul pune capăt paroxismului.

EXTERIORUL TORACELUI [30]

Durere violentă în mușchii pieptului.

Pieptul doare când stă culcat pe el.

GÂT ȘI SPATE [31]

Ganglioni indurați la nivelul gâtului, cu suspiciunea unui sifilis anterior.

Dureri acute în regiunea dorsală după o cădere.

Suferă mult din cauza durerilor transversale în șale. θ Pleurită subacută.

Regiunea lombară inferioară este ușor sensibilă la presiune. θ Ipohondrie.

Se plânge foarte mult de dureri în partea inferioară a spatelui, care apar după micul dejun, uneori persistând toată ziua, alteori dispărând curând după micul dejun, dar în general mult accentuate în timpul menstruației. θ Ulcer gastric.

Frecvent, dureri cu caracter de crampă în spate și membrele inferioare, mai ales în piciorul stâng. θ Ipohondrie.

Durere de spate, mai ales noaptea, cu slăbiciune intensă a picioarelor. θ Prolapsus uteri.

Dureri tensiv-compresive în spate.

Dureri nocturne în spate.

Dureri în spate, nu poate merge cu ochii închiși sau pe întuneric. θ Ataxie locomotorie.

Regiunea lombară inferioară, ușor sensibilă la presiune.

Dureri tăietoare în șale și regiunea inghinală. θ Menoragie.

Durere în șale, ameliorată când stă în picioare sau merge ; dar severă când se ridică de pe scaun.

Durere în spate și coastele inferioare în timpul sarcinii.

Slăbiciune în simfiza sacroiliacă, ca și cum oasele ar fi mobile.

Senzație de greutate în partea inferioară a sacrului și în os coccygis, > în picioare ; < șezând și în timpul scaunului.

Șalele par obosite ; greutate și senzație de tracțiune în șale, cu debilitate și tremur al picioarelor.

Dureri ca niște crampe în spate și picioare. θ Ipohondrie.

Rigiditate, greutate, durere paralizantă de la sacru în jos, de-a lungul pelvisului și șoldurilor.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Senzație de tracțiune în umeri. θ Melancolie.

Durere în umărul și brațul stâng. θ Dispepsie.

Durere paralizantă, de tracțiune, în brațul drept.

Durere sfredelitoare nocturnă în ulnă.

Brațul stâng greu.

Coș pe mână, lângă încheietură, cu senzația că ar avea o așchie în el.

Contracție spasmodică a adductorilor degetelor, abia le poate depărta ; degetele pe jumătate strânse.

Mâinile tremură. θ Tifos. θ Astm.

Durere care coboară până în degetul mijlociu al mâinii stângi. θ Dispepsie.

Degetul inelar și degetul mic de la mâna stângă sunt insensibile ; mâna tremură.

Amorțeala vârfurilor degetelor.

Unghii albastre. θ Tifos.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Sciatică.

Lassitudine a membrelor inferioare, cu amețeală ca de intoxicație.

Greutate paralizantă și slăbiciune a picioarelor, nu știe unde să le pună.

Mers clătinat.

Debilitate și slăbiciune a membrelor inferioare pe tot parcursul după-amiezii ; cu senzație de rău, aversiune față de muncă, somnolență, senzație de frig și aspect bolnăvicios.

Membrele, mai ales genunchii, îi tresar noaptea, trezindu-l.

Picioarele, în special cel stâng, adesea țepene și rigide, ca și cum ar fi „adormite”.

Picioarele par ca și cum ar fi făcute din lemn sau căptușite, cu insensibilitate la atingere, căldură diminuată, tresăriri ale degetelor de la picioare, mers clătinat, ezitant ; nu poate merge cu ochii închiși. θ Ataxie locomotorie.

Gambele sunt obosite, ca după o călătorie lungă.

Durerile din gambe îl chinuie toată noaptea.

Emaciere, îndeosebi a picioarelor ; de asemenea, cu slăbiciune paralitică.

Pustule pruriginoase pe tibia stângă, dintre care una s-a transformat într-un ulcer.

Edem al picioarelor. θ Pneumonie.

MEMBRELE ÎN GENERAL [34]

Lipsă de vlagă, oboseală a antebrațelor și picioarelor.

Tremur.

Paralizia extremităților.

Tendință reumatică la nivelul brațului și coapsei drepte. θ Astm.

În timpul zilei, chinuit de furnicații în brațe și picioare.

Mișcări convulsive ale membrelor, asemănătoare celor din coree ; picioarele trase în sus ; brațele smucite spre exterior și în sus.

Spune că picioarele îi sunt „tremurătoare”, iar mâinile îi tremură. θ Ipohondrie.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Se simțea mult < în repaus decât atunci când mergea în aer liber.

Este obligat să se aplece înainte pentru a putea respira. θ Astm.

Nu poate merge și nici măcar sta în picioare. θ După o cădere.

Stătea întinsă, nemișcată, pe spate, deoarece orice mișcare a corpului îi provoca o durere de nedescris ; atingerea regiunii rinichilor intensifica imediat aceste dureri până la cel mai înalt grad.

Nu poate dormi pe partea dreaptă, deoarece aceasta îi provoacă palpitații cardiace. θ Ulcer gastric.

Trebuie să se întindă : coriză cu cefalee frontală.

Culcat după cină : zgomot în laringe.

Culcat pe abdomen : junghiuri în spate.

Culcat pe partea dreaptă : durere de stomac ; palpitații.

Poziție culcată inconfortabilă pe partea stângă.

Când stă așezat : greutate în sacru ; durere în regiunea lombară ; devine foarte somnolent.

Nu poate sta așezat din cauza durerii din sacru.

Când stă în picioare : senzație de tracțiune în partea laterală a abdomenului ; durerea din regiunea lombară se ameliorează.

Aplecarea : provoacă durere ; tuse ; senzație de săpare în sacru.

Mestecatul : < durerea de dinți.

Mișcarea gâtului : < durerea în gât.

Ridicarea brațelor sus : < durerea de stomac.

Mai rău la deschiderea sau răsfirarea mâinilor.

Ridicarea de pe scaun : durere de spate.

Îndoirea brațelor : durere a mușchilor toracici.

Încălțarea cizmelor : < durerea toracică.

Mai rău la mișcarea părții afectate și la ridicarea membrului bolnav.

Întoarcerea rapidă a părții superioare a corpului : doare sânul.

Trecerea rapidă de la repaus la mișcare : junghiuri prin abdomen.

Înclinație spre mișcare.

Mai rău la mișcare : cefalee ; căldură și plenitudine în globul ocular ; senzație de așchie în gât la mișcarea gâtului ; durere în regiunea rinichilor ; efortul muscular brusc provoacă palpitații ; confuzie, lentoare și durere, cu hemoragie.

Cea mai mică mișcare după o perioadă de repaus intensifică cefaleea.

O senzație ciudată îl face să meargă foarte repede.

În timpul mersului : junghiuri de la ficat spre torace ; durere în regiunea lombară ; se clatină ; se teme să meargă, este amețit.

Trebuie să se ridice și să umble : respirație scurtă, cu suspine adânci.

După o plimbare lungă : ebuliții nocturne.

După o plimbare scurtă : dispnee.

Mersul sau statul în picioare : ameliorează durerea din regiunea lombară.

Mai rău la mersul rapid. θ Astm.

Se îndreaptă spre stânga în loc să meargă drept înainte.

Urcarea scărilor : dispnee ; tuse ; durere ca de plesnire în torace ; palpitații ; durere în gambe.

Urcarea : < simptomele cardiace.

La orice muncă epuizantă, avea întotdeauna o durere care cuprindea întregul cap și care făcea ca literele să se suprapună atunci când citea.

Efort corporal : dispnee ; bătăi puternice ale inimii.

După efort corporal în timpul zilei, crize de sufocare noaptea.

NERVI [36]

Merge și stă în picioare nesigur după muncă intelectuală intensă, mai ales când crede că nu este observat.

Neliniștit, în continuă mișcare. θ Cefalee.

Foarte neliniștit. θ Dispepsie.

Nervozitate și prostrație accentuate. θ Ipohondrie.

Nervozitate nocturnă, cu căldură și plenitudine în cap.

Nervii atât de zdruncinați, încât a intrat într-un acces de excitație frenetică. θ Ipohondrie.

Isterie.

Senzație nervoasă, de leșin și tremur, ca și cum ar urma să-l cuprindă o boală gravă.

Slăbiciune tremurătoare, însoțită de debilitate generală, ca după mari eforturi fizice și apatie.

Tremur și senzație de tremur.

Tremur al întregului corp, cu cefalee. θ Afecțiuni oculare.

Tremur periodic al corpului.

Coree, cu dureri sfâșietoare în picioare.

Senzații de furnicare și smucituri în diferite părți, mai accentuate în părțile paralizate.

Fiecare spasm succesiv este anunțat de un grad foarte pronunțat de neliniște. θ Meningită. θ Hidrocefalie.

Convulsii precedate de neliniște accentuată.

Convulsii cu neliniște accentuată și zvârcolire înaintea fiecărei convulsii. θ Scarlatina.

Convulsii epileptiforme. θ Meningită.

Epilepsie provocată de spaimă, în timpul menstruației ; noaptea ; pupilele sunt întotdeauna dilatate timp de una sau două zile înainte.

Foarte slăbit și lipsit de putere. θ Prolapsus uteri.

Atât de slăbit, încât trebuie să se întindă ; apoi devine apatic, cu căscat ; tremur rece.

Se simte atât de slăbită, încât abia poate traversa camera, plângându-se mult de rigiditate la nivelul gambelor.

Debilitate timp de câteva zile după cefaleea cu greață.

Stare de prostrație în febra galbenă.

Paralizie, în general unilaterală.

După o boală gravă, mai ales după difterie. θ Lipsa acomodării mușchilor ciliari.

Paralizie incipientă.

Orice mișcare voluntară a corpului i-a fost imposibilă mult timp. θ Tifos.

Mișcarea voluntară este imposibilă ; partea stângă este indescriptibil de slăbită.

Paraplegie din cauze debilitante.

Paralizie după difterie.

Complet apatic. θ Cefalee.

SOMN [37]

O asemenea slăbiciune în toate membrele, încât era obligată să se culce, unde cădea frecvent într-o stare soporoasă, cu căscat și un tremur rece în întregul corp, și își pierdea complet pofta de mâncare.

Insomnie noaptea, somnolență în timpul zilei. θ Ipohondrie.

Închipuirile și imaginile care îi apar în imaginație îl împiedică să adoarmă.

După o veghe nocturnă lungă, istovitoare și obositoare.

Foarte agitat noaptea ; murmura neîncetat ; numai dacă era scuturat putea fi trezit ; abia își deschide ochii că îi și închide din nou. θ Tifos.

Ebuliții noaptea, după o plimbare lungă.

Noaptea este tulburat de pulsații în cap și trebuie să se ridice din pat ; când doarme, este chinuit de vise îngrozitoare. θ Ipohondrie.

Somnolent ziua, fără somn toată noaptea.

Somnul este scurt ; se trezește frecvent din cauza crizelor de sufocare ; trebuie să se ridice și să deschidă fereastra.

Somn neliniștit, se trezește aproape în fiecare oră, tulburat de numeroase vise.

Somnul este foarte fragmentat, mai ales în prima parte a nopții, cu vise îngrozitoare. θ Ipohondrie.

Noaptea vede prieteni plecați dintre cei vii, morți, fantome ; visează apă putredă, șerpi care îl umplu de groază.

Dimineața visează că îi este foame ; aceasta îl trezește și constată că are un spasm violent al stomacului, cu foame, greață și flatulență.

Nu se simte refăcut după o noapte de odihnă. θ Pleurită subacută.

La trezire : cefalee dimineața, membrele par contuzionate, durere surdă în partea laterală a toracelui ; după un somn bun, cefalee surdă deasupra ochilor ; spasmele revin.

Nu poate dormi noaptea deoarece este „atât de nervos”. θ Ipohondrie.

Palpitații noaptea, în pat ; trebuie să se ridice și să iasă din casă pentru a se ameliora. θ Ipohondrie.

TIMP [38]

Mai rău noaptea : căldură în cap, cefalee ; nas înfundat ; gât uscat ; gastralgie ; colică ; diaree ; urină abundentă ; tuse ; răgușeală ; bătăi ale inimii ; crize epileptice ; dureri toracice, apăsare ; spasme ; nervozitate ; prurit cutanat.

După miezul nopții : coreea >, scaunele <.

Se trezește la ora 2 1/2 A. M., mai multe dimineți la rând. θ Diaree.

Dimineața : vertij.

Mai rău dimineața : ochii ; halenă fetidă ; gastralgie ; foame ; colică ; nervozitate ; transpirație ; senzație ca de rană în laringe.

Foarte lipsit de vlagă, < în prima parte a zilei. θ Miopie.

Înainte de prânz : senzație de frig și febră.

Crize nervoase în jurul orei 11 A. M., ameliorate de băuturi stimulante. θ Ipohondrie.

La prânz : tuse gâdilătoare, sufocantă.

După-amiaza : cefalee > ; junghiuri în partea stângă a frunții ; epuizat, cu senzație de leșin.

Are senzație de leșin spre seară. θ Ulcer gastric.

Seara : tuse.

Jumătatea diurnă este față de jumătatea nocturnă ca 3 : 2.

În jumătatea diurnă, mai multă tuse ; noaptea, diaree.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Mai rău de la alimente reci, > de la cele calde.

Mai rău de la căldura patului : dureri ; transpirație.

Căldura : cefalee <.

Băuturile calde : stomac <.

Mai rău când lucrează deasupra focului : blefarită.

Agravare într-o cameră caldă : ochii.

Mai rău vara : astm.

Senzație de frig când este dezvelit ; învelirea provoacă o senzație de sufocare.

Se ținea întotdeauna acoperit, deoarece îi era ușor frig.

Căldură, cu aversiune față de dezvelire.

Insensibilitate totală a corpului, cu excepția sensibilității la scăderea temperaturii, chiar și la scoaterea hainelor în timpul pansării escarelor. θ Tifos.

Mai rău de la frig : astm pe vreme rece, în urma răcirii ; senzație de frig când este dezvelit, dar se simte sufocat dacă este învelit ; după o expunere deplină la frig, îl dor oasele craniului ; dinții sunt sensibili la apa rece.

După consumul de înghețată : durere de stomac.

Mai rău pe vreme umedă : stomacul.

Aer liber : vertijul și cefaleea < ; ochii >.

Indiferență față de vremea umedă și jilavă, dorință de aer proaspăt. θ Pneumonie.

Înclinație irezistibilă de a părăsi patul și de a se așeza lângă fereastra deschisă ; de fiecare dată când stătea lângă fereastră se simțea mult înviorat. θ Pneumonie.

Astmul îl împinge spre fereastra deschisă ; dacă ferestrele sunt închise, devine neliniștit ; noaptea se trezește ca și cum s-ar sufoca și aleargă la fereastră pentru a respira.

Trebuiau să lase o fereastră deschisă zi și noapte, în martie, deoarece, când era închisă, pacientul devenea neliniștit. θ Tifos.

În general > în aer liber, < în interior.

Ameliorare în aer liber și răcoros.

În general se simte > în aer liber, îndeosebi în cataruri (ochi, stomac).

Oftalmia se reduce ; stomacul se ameliorează în aer liber.

În repaus se simte mult mai rău decât atunci când merge în aer liber.

Mai bine după spălare sau baie cu apă rece.

FEBRĂ [40]

Senzație de frig, cu greață.

Îi este frig : însoțind numeroase suferințe ; cu mâinile și picioarele reci.

Senzație constantă de frig, urcând pe spate și peste umeri ; < după mese ; < la intrarea în cameră din aer liber.

Senzație generală de frig, urmată după un interval scurt de căldură generală ; prima durează mai mult și revine rapid la dezvelire, chiar și în timpul fazei de căldură ; cea din urmă, cu pulsație perceptibilă a arterei temporale stângi ; ambele faze fără sete.

Transpirații nocturne.

Transpirație matinală.

Senzație de frig seara, urmată de transpirație. θ Tifos.

Piele uscată, dar nu foarte fierbinte.

Temperatură scăzută.

Febră intermitentă, cu hemoragie pulmonară ; în general fără sete.

Febră malarică la o doamnă, æt. 75 ; eforturi constante de vărsătură, gust extrem de amar, cu dorință de aer proaspăt (urmat de Rhus tox.).

Transpirație abundentă : apare pe față în broboane ; junghiuri în partea laterală, tuse în timpul crizei.

Transpirație și senzație de frig de îndată ce se încălzește în pat.

Febră intermitentă gastrică.

(OBS :) Typhus abdominalis.

CRIZE, PERIODICITATE [41]

Crize care cresc și scad rapid sau care cresc și scad treptat.

Dureri periodice în abdomen.

Durerile din craniu se atenuează uneori și sunt urmate de o hemicranie mai violentă.

Crize astmatice noaptea, cu puls rapid.

Tulburările psihice și nervoase apar în paroxisme destul de regulate. θ Prolapsus uteri.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : cefalee ; senzație de săpare în emisfera cerebrală ; pupilă dilatată ; dureri fulgerătoare, pruriginoase, ca de mușcătură în ochi ; pupilă contractată ; durere ca de contuzie în testicul ; durere tăietoare în regiunea ovariană ; durere paralizantă în braț.

Stânga : cefalee ; braț paralizat ; slăbiciunea întregii părți ; dureri în partea laterală a capului ; pulsații în frunte ; durere perforantă, ca de gheare și săpare în eminența frontală ; durere de tracțiune și sfâșiere de-a lungul brațului ; durere perforantă în tâmplă ; vedere încețoșată ; senzație de săpare și tăiere prin emisfera cerebrală ; vederea ochiului diminuată ; durere perforantă deasupra ochiului ; pleoapa superioară căzută ; surditate ; față tumefiată ; nevralgie sub ochi ; durere în epigastru, extinsă spre partea laterală ; durere tăietoare în hipocondru ; dureri din epigastru, în jur, până la omoplat ; dureri în abdomen ; constricție în abdomen ; durere ca de rană în partea laterală ; în partea inferioară a toracelui ; durere amorțită ; durere violentă în torace ; durere ca un junghi în regiunea coastei a cincea și raluri crepitante ; pleurită subacută ; durere crampiformă în picior ; durere în umăr și braț ; în degetul mijlociu ; degetele inelar și mic insensibile ; rigiditatea piciorului ; pe tibie, pustule pruriginoase.

În diferite locuri, de mărimea unei jumătăți de dolar, dureri persistente, tensionante în torace.

De la urechea dreaptă la cea stângă : junghiuri.

De la occiput la proeminența frontală : senzație de săpare și tăiere.

Răspândindu-se în sus : presiune în frunte, până la sutura coronară.

Înconjurând calota craniană : durere surdă, apăsătoare.

Iradiază : spre sacru și coapse, durerea din regiunea ovariană ; în toate direcțiile, durerea de stomac.

Străbate până la sacru : gastralgie.

Apăsare în jos : în hipogastru.

Urmând ureterele : durere acută în rinichi.

SENZAȚII [43]

Capul pare mărit, cu congestie ; ochiul pare mărit ; ca și cum oasele craniului s-ar fi separat ; ca și cum o așchie ar fi rămas înfiptă în gât sau ca și cum ar avea un băț în el ; ori ca și cum alimentele ar fi rămas acolo ; ca niște bețe sau așchii în uter și în jurul acestuia ; ca de la o așchie în coșul de lângă încheietura mâinii ; ca și cum casele de ambele părți s-ar apropia și l-ar strivi ; ca și cum totul de acasă s-ar fi schimbat ; ca și cum s-ar învârti în cerc ; ca și cum ar fi beat ; ca și cum un punct mic din frunte s-ar contracta și s-ar micșora, crede că, îndată ce se va strânge complet, va înnebuni ; ca și cum ceva ar fi întins strâns peste craniu ; prurit ca de paraziți pe cap ; ca și cum rădăcinile firelor de păr ar fi trase în sus ; oasele nazale ca și cum ar fi contuzionate ; ca și cum dinții ar deveni cariați ; ca și cum stomacul ar plesni de gaze ; apăsare ca de la o greutate mare în stomac ; ca și cum stomacul și esofagul ar fi pline cu alimente ; ca de la o bandă în jurul hipocondrelor ; durere în uretră ca de la o așchie ; uretra ca și cum ar fi tumefiată ; ca și cum ultimele picături ar rămâne în uretră ; uretra ca și cum ar fi pusă în tensiune ; ca și cum pieptul ar fi legat cu funii ; ca și cum oasele sacrului ar fi desprinse ; picioarele ca și cum ar fi făcute din lemn.

Junghiuri : în torace, după mânie ; de la urechea dreaptă la cea stângă, ca un cuțit ; în scrobicul și stomac ; ca niște șocuri electrice prin abdomen ; în epigastru ; în regiunea coastei a cincea, pe partea stângă.

Dureri fulgerătoare : în ochi.

Dureri străpungătoare : în torace, cu crampă.

Tăieturi : ca de cuțite în hipocondre și epigastru ; în abdomen ; în regiunea ovariană dreaptă și spate ; în regiunea lombară și inghinală.

Durere înțepătoare : în partea stângă a stomacului.

Dureri fulgerătoare, pruriginoase, ca de mușcătură în ochiul drept ; prin abdomen și stomac.

Dureri perforante : în eminența frontală stângă ; în tâmpla stângă ; și tăietoare în oasele frunții, vertex, tâmple și față ; deasupra ochiului stâng ; în ulnă, noaptea.

Senzație de săpare : în emisfera cerebrală dreaptă ; și tăiere prin emisfera cerebrală stângă ; în dinți.

Senzație ca de gheare și săpare : în eminența frontală stângă.

Senzație mocnită, ca de săpare : în dinți.

Crampe : în intestine.

Roadere : la stomac.

Durere ca de plesnire : în abdomen și torace.

Arsură : în scalp ; căldură în ochi ; în partea stângă a feței și în buze ; în partea stângă a abdomenului ; în uretră ; în laringe ; în regiunea inimii.

Senzație de carne vie, durere ca de rană și senzație de zgâriere : în gât ; în trahee.

Durere ca de rană : a laringelui și în fosa epigastrică ; în trahee ; în partea stângă.

Dureri sfâșietoare : în urechi ; în picioare.

Tracțiune și sfâșiere : de-a lungul brațului stâng.

Dureri nevralgice : în cap și față ; în stomac, gastralgie.

Spasme : în partea inferioară a toracelui și în stomac.

Durere crampiformă : în spate și membrele inferioare.

Crampă : în esofag.

Constricție : în intestine, ca și cum ar fi legate ; în epigastru ; în jurul toracelui sau taliei.

Dureri constrictive : în frunte ; în scalp ; în gât ; în stomac.

Simte ca o bară de fier în jurul toracelui.

Dureri compresive : în spate.

Durere ca de contuzie : în oasele nazale ; în testiculul drept ; în membre ; la trezire.

Durere paralizantă : de la sacru în jos, de-a lungul pelvisului și șoldurilor ; în brațul drept.

Tracțiune : în umeri ; în brațul drept.

Durere apăsătoare, ca de înșurubare și pulsatilă în proeminența frontală, tâmplă sau pătrunzând în oasele feței.

Presiune : în frunte ; cefalee apăsătoare care înconjoară calota craniană ; dureri apăsătoare în întregul cap ; profund în creier ; în partea externă a capului ; în regiunea precordială ; în regiunea epigastrică.

Apăsare în jos : în hipogastru.

Durere ca de ulcerație : în stomac ; în mijlocul uretrei.

Durere amorțită : în partea inferioară stângă a toracelui.

Durere nedefinită : în partea stângă a capului ; în cap, care pare mărit ; în toate părțile capului, mai ales în occiput, împiedicând somnul ; în cap, extinzându-se spre ochi și maxilarul inferior ; în ochi și cap, de la folosirea ochilor ; de la creier spre ochi ; cumplită, din vertex în ochi ; în nas ; în stomac ; sub manubriul sternului ; în jurul ficatului ; în abdomen ; în regiunea rinichilor ; îngrozitoare în abdomen și șolduri, cu metroragie ; în regiunea ovariană, până în sacru și șolduri ; în torace și între umeri ; dureri înfricoșătoare în jurul inimii ; violentă în mușchii toracelui ; în umărul și brațul stâng ; în gambe ; în degetul mijlociu al mâinii stângi.

Pulsații : în întregul corp ; ale carotidelor ; în partea stângă a frunții ; în cap, noaptea.

Căldură în cap : și uscăciunea globilor oculari și a pleoapelor ; în partea stângă a feței și în buze ; senzație de căldură între omoplați și stern ; în globul ocular.

Senzație de obtuzitate : a capului, frunții și rădăcinii nasului.

Senzație de căldură : între omoplați și stern.

Greutate : în occiput ; în cap ; în abdomen ; pe torace ; și tracțiune în regiunea lombară ; de la sacru în jos, de-a lungul pelvisului și șoldurilor ; a brațului stâng ; a picioarelor, paralizantă.

Plenitudine : în cap ; în globul ocular ; în pleoape ; în urechi ; în abdomen.

Senzație de greutate în partea inferioară a sacrului și în coccis.

Senzație de leșin la mers.

Slăbiciune : în picioare, cu anxietate ; în fosa epigastrică ; în picioare, cu durere de spate ; a picioarelor, paralizantă.

Tensiune : în jurul hipocondrelor ; a abdomenului ; dureri tensionante în spate.

Zvâcniri : în degetele picioarelor.

Senzație de frig : și tremur, cu cefalee ; cu presiune în creier ; urcând pe spate și peste umeri.

Senzație de rece : în ochi.

Gâdilare : în laringe.

Formicație : a brațelor și picioarelor.

Amorțeală : a vârfurilor degetelor ; a picioarelor.

Prurit : cu senzație de târâre și mișunare pe scalp ; în ochi ; al nasului ; al pielii în timpul climacteriului ; în laringe ; pustule pe tibia stângă ; al coapselor și axilelor.

ȚESUTURI [44]

Melenă.

Acționează asupra hematiilor, determinând trecerea pigmentului lor în plasmă, producând echimoze și revărsate, iar ulterior perturbarea oxidării și, în cele din urmă, cloroză.

Veștejiți, uscați, cu aspect îmbătrânit. θ Copii etc.

Emaciere, cea mai pronunțată la picioare ; progresivă de la an la an.

Edem al picioarelor ; ascită. θ Afecțiune hepatică.

Mușchi rigizi.

Forme septice de scarlatină.

(OBS :) Impetigo (ca agent caustic).

Excrescență pe piele. θ Irită.

Împiedică granulațiile excesive în ulcere.

Sifilis cronic, cu papule și dureri osteocope.

Afecțiuni osoase.

Slăbește treptat timp de douăsprezece luni. θ Pleurită subacută.

Sugarul pierde în greutate, ajunge la marasm ; arată ca și cum ar urma să moară de timpuriu.

(OBS :) Hidropizii.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. TRAUMATISME [45]

Trebuie să-și apese pieptul cu mâinile.

Își freacă nasul până rămâne în carne vie.

La atingerea regiunii rinichilor, durerea crește.

Mai rău la atingere : globul ocular sensibil ; pete indurate pe buza superioară ; gingii dureroase ; punct mic sub xifoid, regiunea ficatului sensibilă ; durere înțepătoare în partea stângă a stomacului ; abdomen tensionat, nu suportă atingerea ; regiunea sternală sensibilă ; dureri în jurul rinichilor.

Pruritul, < prin scărpinare.

Tulburări din cauza presiunii hainelor ; cefaleea este însă ameliorată prin bandajare.

Escară erizipelatoasă pe umărul stâng, sacru și ambele articulații coxofemurale ; cele de pe sacru au devenit negre și dure. θ Tifos.

Nu poate merge sau sta drept. θ După o cădere.

În timpul deplasării : acces de palpitații, cu anxietate și tremur, care îl silește să coboare din vehicul și să meargă pe jos, și încă „foarte repede”.

După o arsură cu acid sulfuric, o soluție aplicată pe locul ars l-a vindecat și chiar s-au format fire de păr noi.

PIELEA [46]

Cianoză. θ Holeră.

Piele de culoare cenușiu-albastră, violetă sau bronzată, până la negru propriu-zis.

Piele brună, tensionată, dură.

Prurit, usturime, mai ales la coapse și axile, când se încălzește noaptea.

Erupție negru-albăstruie. θ În scarlatină.

Escare erizipelatoase, cu centrul acoperit de cruste uscate, sângeroase ; negre, dure, pe sacru.

Ectimă pustuloasă.

Papule sifilitice. θ Irită.

Excrescențe de formă verucoasă.

(OBS :) Impetigo.

(OBS :) Zona zoster.

(OBS :) Variolă.

ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIE [47]

Cel mai potrivit persoanelor isterice sau nervoase și pentru cefaleea din cauze psihice, caracterizată prin senzație de obtuzitate a capului.

Femei cu tulburări menstruale.

Stări cașectice, cu pierderea forței.

Femei sfrijite, debile, cu aspect uscat. θ Prolaps uterin.

Băiat robust, cu păr deschis la culoare și enurezis.

Tulburări ale băieților din cauza consumului de tutun.

Fată, æt. 10, miopie, după administrarea de medicamente pentru gușă.

Tânăr, æt. 18, cu creștere rapidă, se masturbează, imbecil. θ Ipohondrie.

Bărbat, æt. 27, necumpătat ani de zile, acum abstinent. θ Ipohondrie.

Fată, în vârstă de 28 de ani, predispusă la anemie. θ Ulcer gastric.

Bărbat, æt. 35, cu obiceiuri necumpătate, dedat și exceselor sexuale. θ Ipohondrie.

Femeie, æt. 43, după foarte multe încercări și anxietate, vederea a slăbit. θ Paralizia acomodației.

Bărbat, æt. 49, cu fața roșie, nervos, deprimat, anxios, bolnav de trei ani. θ Dispepsie.

Femeie, æt. 82 ; în stare adinamică, după agravare, vindecată.

În doze mici corespunde constituțiilor carbonitrogenoide, precum Sulphur și Cuprum ; în doze mai mari corespunde constituțiilor hidrogenoide (Grauvogl).

RELAȚII [48]

Antidoturi pentru Arg. Nit . : Natr. mur . (chimic și dinamic), Arsen . și laptele.

Arg. nit . antidotează : Amm. caust .

Tulburări ale băieților după tutun.

Potrivit lui Bœnninghausen, ca antidoturi pentru Arg. nit . și, de asemenea, pentru Nitr. ac ., se remarcă Pulsat., Calcar., Sepia , iar după acestea trei, Lycop., Mercur., Silic., Rhus tox., Phosphor . și Sulphur .

Coffea cruda intensifică cefaleea nervoasă.

După ce Arg. nitr. eșuase în indigestia flatulentă, Lycop . a vindecat.

A fost administrat cu succes : după Bryon . și Spigel ., în dispepsie ; după ce Spongia fusese administrată pentru gușă și a urmat miopia ; după Veratr . pentru gaze care urcau în cantități mari, provocând senzație de leșin.

Similar cu : Aurum ; Cuprum ; Kali bi. ; Laches. ; Mercur. ; Merc. corr. ; Merc. iod. ; Natr. mur ; Nitr. ac .

Principala diferență dintre metal și nitrat este că acesta din urmă acționează mai mult asupra mucoaselor, pielii și, în special, asupra oaselor și periostului și trebuie să fie benefic pacienților herpetici, iar primul acționează în special asupra cartilajelor.

Tulburări din cauza presiunii hainelor ; întâlnite și la Calcar., Bryon., Caustic., Lycop., Sarsap . și Stannum .