Apis mellifica

Veninul albinei melifere. Apium Virus.

Dintre toate medicamentele noastre, acesta este cel pentru care avem cele mai diferite preparate. Există însă un singur tip corect. Acesta este veninul pur, obținut prin prinderea albinei cu o pensă mică și colectarea, într-un flacon sau pe o sticlă de ceas, a picăturii minuscule de venin suspendate de vârful acului. După colectarea unei cantități suficiente, acesta poate fi potențat în alcool ori în apă distilată sau poate fi preparat în ulei ori glicerină pură, pentru uz extern.

Este absurd să se conteste solubilitatea veninului în alcool și nechibzuit să se folosească albina întreagă, cu toate materiile străine și impuritățile care colorează tinctura.

În 1835, un cleric din Turingia, reverendul Brauns, editorul primei publicații populare de homeopatie, a menționat vindecări pe care le obținuse cu veninul pur al albinei melifere, pe care l-a numit Apisin.

În același an, el a început o lucrare, o încercare de a trata homeopatic animalele domestice : Partea I, cai, 1835 ; Partea II, bovine, 1836 ; și Partea III, oi, 1843. O a doua ediție a Părții I a fost tipărită în 1837. El a raportat numeroase vindecări cu Apis, îndeosebi ale celor mai îndărătnice boli ale cailor.

Marea problemă care trebuia rezolvată în privința veninului de șarpe (și, desigur, și a nosodelor) era : putem folosi simptomele produse prin inoculare, precum și simptomele obținute prin provingurile tincturilor alcoolice? Se considera că provingul veninului de albină avea să rezolve problema.

În 1850, albinele uscate și pulverizate au fost introduse de E. E. Marcy în lucrarea sa Theory and Practice. În ianuarie 1852, am primit o broșură care conținea provinguri autentice, publicată de New York Central Hom. Society și retipărită în N. A. Quarterly, în același an, p. 184-203, și la 10 aug. 1852.

Aceasta a fost tradusă în germană și i s-au adăugat numeroase provinguri cu veninul pur ; de asemenea, toate consemnările privind efectele înțepăturii care au putut fi găsite, acestea fiind considerate de cea mai mare importanță. Întregul material a fost tipărit sub forma unei monografii în Amerikanische Arzneiprüfungen (American Provings), vol. I, p. 171.422, și constituie cea mai completă colecție din literatura medicală privind efectele unui venin de origine animală.

În 1858, dr. C. W. Wolf a publicat o carte despre veninul de albină, declarându-l policrest, dar a folosit și tinctura preparată din albina întreagă. La acea vreme, s-a întâmplat ca acesta să corespundă cu genius epidemicus din Berlin, însă Wolf l-a recomandat în toate febrele intermitente. Micuța sa carte a fost tradusă în același an și tipărită la New York ; autorului însă nu i s-a permis să-și adauge notele, altminteri le-ar fi recunoscut meritul primilor experimentatori din această țară pentru ceea ce realizaseră.

Cele mai multe dintre simptomele confirmate au fost observate după veninul pur.

MENTAL [1]

Pierderea conștienței.

Și-a pierdut complet conștiența tuturor lucrurilor din jurul său și s-a cufundat într-o stare de insensibilitate.

Pierderea conștienței în boală eruptivă.

Pierderea conștienței și delir. θ Meningită infantilă. θ Scarlatină.

Inconștiență, stupoare, cu delir murmurant. θ Tifos.

Sopor. θ Scarlatină.

Sopor, întrerupt de țipete străpungătoare. θ Meningită tuberculoasă.

Copilul zace într-o stare torpidă.

Memorie slăbită. θ Prosopalgie.

Neatenție.

Lasă să-i cadă totul din mână sau sparge lucruri și râde de aceasta. θ Amenoree.

Foarte ocupat ; neliniștit, schimbând felul activității, cu stângăcie, spărgând lucruri ; lasă să-i cadă totul din mâini.

Lentoare mintală.

Dificultate de a gândi.

Nu-și putea concentra gândurile asupra niciunui lucru precis. θ Diaree.

Nu-și poate menține gândurile concentrate continuu asupra niciunui subiect.

Imbecilitate, mai frecventă decât alienația mintală.

Crede că va muri. θ Boală organică a inimii.

Un băiat străin, culcat în pat cu el, îl împiedică să doarmă. θ Tifos.

Presentimentul morții.

După miezul nopții, ușor delirant. θ Tifos.

Delir : cu congestie ; erupții ; căldură ; în timpul somnului.

Ușor delirant. θ Difterie.

Delir murmurant. θ Rujeolă.

Delir. θ După suprimarea erupției scarlatinoase. θ Amenoree.

Delir murmurant, alternând cu stupoare. θ Cancer mamar.

Delir violent, ajungând până la frenezie. θ Paralizie.

Manii, îndeosebi cele provenite dintr-o cauză sexuală la femei.

Alienație mintală, îndeosebi nimfomanie și apatie dependente de sau alternând cu durere în gât, indigestie ori afecțiuni ale vezicii urinare.

Locvacitate.

Expresie fericită.

Se comportă prostește sau cu multă frivolitate ușuratică. θ Isterie.

Ocupat, frivol, înclinat să râdă, excesiv de vesel.

Murmur. θ Gastroenterită.

Gemete și țipete necontenite. θ Diaree.

Strigăte subite, străpungătoare. θ Hidrocefalie.

Țipăt ascuțit : „oh, copilul meu”. θ Pneumonie.

Strigă și țipă tare, ca de durere înjunghietoare. θ Meningită cerebrospinală.

Accese de țipete. θ Dizenteria sugarilor.

Strigăt brusc și ascuțit în timpul somnului. θ Scarlatină.

Copiii strigă brusc și ascuțit în timpul somnului, mai ales noaptea ; dacă sunt întrebați ce îi doare, răspund „nimic”. θ Dentiție.

Țipete izolate, ascuțite și stridente, în somn sau în stare de veghe. θ Meningită incipientă.

Țipete stridente, bruște și străpungătoare. θ Hidrocefalie, pneumonie și multe alte afecțiuni.

Țipă foarte ascuțit și strident în timpul somnului sau în stare de veghe, „strigăt cerebral”. θ Encefalită.

Țipete stridente. θ Eclampsie.

Accese violente de strigăte și țipete la intervale mai lungi sau mai scurte. θ Marasm infantil.

Tendință accentuată spre plâns, nu se poate abține să plângă.

Mereu ocupate necontenit cu una sau alta, dar nu fac nimic bine ; fete tinere. θ Amenoree.

Nu suportă să fie lăsat singur. θ Boală organică a inimii.

Visător și indolent. θ Boala Bright acută.

Se simte prea leneș ca să-și ia apă, dar îi este sete. θ Catar toracic.

Veselie exagerată ; mai rar, deprimare.

Veselie excentrică, deprimare sau lipsă de speranță.

Depresie mintală.

Predispoziție la plâns, dispoziție descurajată, deprimată. θ Amigdalită. θ Angină.

Sensibilitate a firii.

Senzație de neliniște în cap.

După câteva minute a apărut presentimentul morții ; „crede că se stinge”.

Teamă de moarte sau senzație ca și cum nu ar mai putea respira.

Teamă de apoplexie.

Nu vrea să ia spirt de camfor, temându-se că va fi otrăvită. θ Nimfomanie.

Anxietate.

Indiferență.

Apatie, inconștiență, zace într-o stare soporoasă, cu delir murmurant, auz diminuat, incapacitatea de a scoate limba. θ Tifos.

Vlăguit și apatic. θ Diaree.

Când este întrebat dacă este bolnav, spune : „Nu am nimic.” θ Tifos.

Comportament schimbător și inconsecvent.

Dispoziție descurajată, deprimată. θ Angină.

Dispoziție iritabilă, contradictorie, nimic nu-i este pe plac.

Iritabil.

Dispoziție iritabilă și irascibilă ; mai rar, deprimare.

Fire iritabilă. θ Meningită cerebrospinală.

Este iritabil ; greu de mulțumit ; nervos ; neastâmpărat.

Foarte iritabil și neastâmpărat în privința varicelor anale. θ Hemoroizi.

Violență, ajungând până la frenezie.

Gelozie (la femei).

Toate ideile ei se învârt în jurul geloziei, foarte vorbăreață, uneori cu o lascivitate dezgustătoare. θ Manie.

Neliniște ;

fizică și mintală.

Agitat, nerăbdător, temător. θ Boală organică a inimii.

Excitație mintală.

Afecțiuni în urma spaimei, furiei, contrarierii, geloziei sau auzirii unor vești proaste.

După un șoc psihic sever, paralizie a întregii părți drepte, cu tumefierea jumătății drepte a corpului, care închide ochiul drept.

SENSORIU [2]

Vertij la închiderea ochilor, dispărând la deschiderea lor.

Vertij când stă în picioare, așezat sau culcat ori când închide ochii, cu întunecarea vederii, greață, cefalee și strănut.

Accese de vertij primăvara, după cel mai mic efort.

Vertij confuz, < când stă așezat decât când merge, extrem când stă culcat și la închiderea ochilor ; greață și cefalee.

Vertij frecvent, ca și cum ar cădea, cu întunecarea vederii, greață și repulsie față de mâncare. θ Erizipel.

Senzație de confuzie și amețeală în cap, cu durere apăsătoare constantă deasupra și în jurul ochilor ; întrucâtva > prin apăsarea cu mâinile.

Confuzie greoaie a capului, îndeosebi deasupra ochilor.

Senzație de cap greoi ; stare de obtuzie și toropeală în timpul zilei. θ Meningită tuberculoasă. θ Hidrocefalie incipientă. θ Panus.

Pierderea conștienței.

CAP – INTERIOR [3]

Căldură în cap.

Senzație de neliniște în cap.

Iminență de efuziune în bolile cerebrale.

Congestie la cap și față ; plenitudine în cap, presiune. θ Menstre suprimate. θ Albuminurie în timpul sarcinii.

Capul ca și cum ar fi prea plin, pare prea mare.

Cap greoi și atât de greu, încât nu-l putea mișca pe pernă. θ Tifos.

Durere difuză în întregul cap. θ Ascită.

Durere înjunghietoare bruscă în cap. θ Dismenoree.

Cefalee cu smucituri. θ Catar toracic.

Cefalee periodică.

Creierul pare obosit ; ca și cum „ar fi adormit”, furnicături.

Durere de la gingii spre cap.

Durere în cap și în globii oculari.

Cefalee surdă, grea, tensivă deasupra ochilor, cu durere străbătând orbitele.

Dureri în cap, străbătând ochii, deasupra și în jurul ochilor.

Cefalee surdă, grea ; ușoară inflamație erizipelatoasă în jurul orbitei stângi și coborând de-a lungul părții stângi a nasului.

Cefalee frontală. θ Amigdalită.

Durere apăsătoare, uneori înțepătoare, în frunte. θ Tifos.

Senzație de greutate și plenitudine în partea anterioară a capului.

Durere surdă în frunte.

Durere apăsătoare violentă în frunte și tâmple.

Cefalee violentă, junghiuri în tâmple, pulsații în frunte. θ Tifos.

Durere ascuțită, fulgerătoare, în tâmple.

Durere violentă în tâmple. θ Amigdalită.

Acces sever de nevralgie în tâmpla stângă și în jurul ei, cu durere ca și cum ar fi înțepat-o o albină, cu vărsături frecvente. θ În timpul sarcinii.

Tracțiune violentă din partea posterioară a gâtului, extinzându-se în spatele urechii stângi și răspândindu-se peste jumătatea stângă a capului.

Cefalee mai ales pe partea dreaptă. θ Tumoră ovariană.

Greutate și plenitudine în vertex.

Presiune, plenitudine și greutate în occiput.

Durere intensă în occiput. θ Meningită cerebrospinală.

Arsură și pulsații în cap, < prin mișcare și aplecare, temporar > prin apăsarea fermă a capului cu mâinile ; transpirație ocazională.

Greutate, durere surdă și presiune în cap, îndeosebi la ridicarea din poziția așezată sau culcată, accentuate într-o cameră caldă, ameliorate prin comprimarea cu mâinile.

Cefaleea este > prin mișcare în aer liber ; privind în sus și aplecând capul pe spate ; apăsând capul între mâini ; < când citește, într-o cameră caldă, prin mișcare, la aplecare.

Durerea surdă din întregul cap este ameliorată prin apăsare.

Fruntea doare din cauza efortului de a tuși (ulei). θ Catar.

Durere surdă în occiput < prin scuturarea capului.

Copilul zace într-o stare torpidă ; delir, strigăte bruște și stridente, strabism, scrâșnirea dinților, își împinge capul în pernă ; o parte are zvâcniri, cealaltă este paralizată ; capul este ud de transpirație ; urină puțină, lăptoasă ; halucele se ridică ; greață când stă culcat ; halenă fetidă ; limbă dureroasă. θ Hidrocefalie acută. θ După erupții erizipelatoase.

Durere în occiput, cu țipete ascuțite ocazionale. θ Hidrocefalie.

Cefalee violentă și aflux de sânge la cap, cu delir. θ Amenoree.

Cefalee cu vertij.

Durere deosebit de neplăcută în frunte, cu toropeală și confuzie.

Cefalee cronică, durere violentă în frunte și tâmple, cuprinzând uneori ochii, însoțită de vertij, greață și vărsături; trebuie să țină capul plecat și privirea în jos.

Cefalee nervoasă cu indigestie.

Cefalee cronică însoțită de greață.

Crize severe de nevralgie în tâmpla stângă și în jurul ei, cu durere ca și cum ar fi înțepat-o o albină; cu vărsături frecvente. θ În timpul sarcinii.

Durere deasupra ochiului stâng, pe întreaga parte stângă a capului, cu greață și vărsături. θ Hemicranie.

Întregul creier îl simte ca și cum ar fi obosit, amorțit și cu furnicături; simte în același timp același lucru în ambele brațe, îndeosebi în cel stâng, și de la genunchiul stâng în jos până la picior.

Simptome cerebrale amenințătoare după scarlatină; dacă erupția a apărut pe deplin și se retrage. θ Arahnoidită. θ Meningită.

Meningită cerebrospinală în stadiile timpurii.

Meningită; după dezvoltarea deplină a revărsatului.

Meningită cronică, cu tulburări cefalice considerabile și simptome care indică un revărsat seros amenințător, dacă nu chiar prezent, în cavitatea arahnoidiană.

Apoplexie sanguină și seroasă.

Apoplexie la persoane vârstnice.

Hidrocefalie; copilul scoate țipete foarte ascuțite în somn.

Simptome hidrocefaloide. θ Scarlatină.

Hidrocefalia copiilor; Meningitis infantum.

Hidrocefalie apărută brusc după erupții erizipelatoase; prostrație; inconștiență; mobilitate redusă sau tresăriri pe o parte; degetul mare de la picior se ridică; strabism; greață în poziție culcată; respirație fetidă; limbă dureroasă ca de rană.

Hidrocefalie acută; înaintea stadiului de exsudație.

Stare hidrocefalică survenită după afecțiunea estivală a copiilor.

Stare hidrocefaloidă; stupoare; ochi roșii, cap fierbinte, țipete stridente; limbă uscată, piele uscată, mâini reci și albastre; urină suprimată; abdomen sensibil dureros; diaree mucoasă, fetidă, involuntară, conținând fulgi de puroi.

Inflamația creierului; își izbesc furios capul de perete (cai).

Caii azvârle din copite și manifestă tendința de a o lua la fugă.

CAPUL EXTERIOR [4]

Mărirea hidrocefalică a capului.

Cap mare și ochi mari, proeminenți. θ Hidrocefalie incipientă.

Fontanelele se redeschid între șase și zece luni, cu mare neliniște și ducerea mâinii la cap.

Își înfundă capul în pernă. θ Hidrocefalie incipientă. θ Eclampsie. θ Meningitis infantum.

Îndoirea capului pe spate și rostogolirea lui. θ Hidrocefalie.

Incapacitatea de a ține capul drept. θ Meningitis infantum.

Pielea capului foarte sensibilă. θ Erysipelas traumatica.

Senzație de tracțiune și tensiune în pielea capului.

Durere acută, arzătoare și fulgerătoare în pielea capului.

Arsură în ceafă și gât, o dată sau de două ori pe săptămână, cu greață.

Capul și întreaga suprafață a corpului fierbinți și uscate. θ Tifos.

Transpirație abundentă a capului, cu miros asemănător moscului. θ Hidrocefalie.

Furnicături pruriginoase în pielea capului.

Prurit al pielii capului (oil). θ Catar.

Tumefiere albicioasă pe cap, uneori pe gât, cu prurit violent. θ Paralizie.

Senzație ca și cum capul ar fi prea mare.

Capul pare umflat; tegumentele par umflate și rigide.

Tumefiere pufoasă a pielii capului, a frunții și în jurul ochilor.

Nenumărate pete pe cap. θ Paralizie.

Erizipel al pielii capului, extinzându-se la față; pete sfacelice.

Erizipel la cap, urmat de stafilom.

Părul cade; zone lipsite de păr.

Părul a trebuit tuns scurt, deoarece pediculii se înmulțiseră prea mult (oil). θ Afecțiune spinală.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Fotofobie. θ Oftalmie. θ Keratită. θ Ophthalmia arthritica. θ Catar al pieptului.

Sensibilitate la lumină, cu cefalee și roșeața ochilor.

Lumina provoacă durere în timpul cefaleei.

Evită lumina, clipește neîncetat. θ Oftalmie.

Își ține ochii închiși; lumina este intolerabilă. θ Oftalmie.

Durere severă în globii oculari, accentuată de expunerea la lumină.

Vedea mai bine noaptea decât ziua (oil). θ Panus.

Obiectele par prea mari.

Diplopie. θ După meningită.

Vârtej înaintea ochilor.

Vedere neclară. θ Oftalmie.

Vedere foarte neclară, ca și cum peste ochi ar fi fost trasă o pieliță.

Întunecarea vederii. θ Meningită cerebrospinală.

Putea percepe numai lumina care intra pe fereastră atunci când se întorcea spre ea. θ Oftalmie.

Nu vedea degetul îndreptat brusc spre ochi. θ Hidrocefalie.

Ceață alb-cenușie înaintea ochilor. θ Stafilom.

Orbire prin opacifierea corneei.

Cataractă.

Ochi foarte inflamați; după tratament necorespunzător, complet orb.

Pupile dilatate. θ Meningitis infantum.

Pupila ochiului stâng este deviată întrucâtva spre exterior.

Pupila nu poate fi observată prin corneea opacă. θ Oftalmie.

Pupila nu poate fi văzută distinct, dar pare deviată lateral într-o formă alungită.

Slăbiciune a ochilor, cu teama de a forța vederea.

Slăbiciune a vederii, cu senzație de plenitudine în ochi.

Ochi slabi, fără înclinația de a-i solicita; obosesc ușor; sensibili la lumină.

Ochii sunt dureroși, par ca de rană sau iritați atunci când sunt folosiți.

După ce citea o oră sau două la lumina lămpii, ochii deveneau iritați, cu o senzație de înțepături; lăcrimau; vasele conjunctivale erau ușor injectate, iar vederea devenea în mod corespunzător neclară.

Mai rău când privește fix orice obiect.

Tulburări astenopice, îndeosebi afecțiuni cauzate de folosirea ochilor noaptea, care produc roșeața ochilor, cu lăcrimare și dureri înțepătoare.

Mai rău când privește ceva alb.

Greutate a ochilor, plenitudine și presiune.

Senzație de greutate în pleoape și ochi.

Dureri surde, ca de rană, apăsătoare, de tensiune, fulgerătoare, sfredelitoare, înțepătoare și arzătoare în ochi și în jurul lor, precum și în frunte.

Din când în când, junghiuri și apăsare în ochi (oil). θ Panus.

Presiune surd dureroasă în globul ocular stâng, mai ales în partea inferioară, timp de câteva ore; s-a repetat de două ori.

Ochii par ca și cum ar avea nisip în ei.

Durere în globii oculari și de-a curmezișul frunții; < partea dreaptă. θ Diaree.

Durere acută în globii oculari.

Afecțiuni reumatice ale ochiului.

Junghiuri violente în ochi și în jurul lui; < noaptea. θ Oftalmie artritică.

Durere fulgerătoare cumplită, străbătând ochii. θ Oftalmie.

Durere severă, fulgerătoare și lancinantă în ochi.

Dureri arzătoare, înțepătoare și fulgerătoare. θ Keratită.

Dureri fulgerătoare violente prin globul ocular; sfâșietoare, fulgerătoare.

Durere fulgerătoare violentă deasupra ochiului drept, extinzându-se în jos până la globul ocular.

Senzație de străpungere în ochi; a fost obligată să-și scoată ochelarii în timp ce citea și scria (femeie mioapă).

Arsură și înțepături în ochi. θ Blefarită.

Senzație de usturime și arsură în globii oculari și pleoape. θ Oftalmie.

Dureri pulsatile și arzătoare.

Usturime și senzație de arsură în ochi, cu roșeață vie a conjunctivei; foarte sensibil la lumină.

Dureri agravate de mișcarea ochilor.

Strabism la unul sau la ambii ochi. θ Hidrocefalie. θ Meningitis infantum. θ Scarlatină.

Tremur al globului ocular, < noaptea.

Tresăriri ale globului ocular stâng sau ale ambilor globi oculari.

Freamăt și tresăriri ale globului ocular stâng, < noaptea.

Tresăriri și smucituri ale pleoapelor. θ Oftalmie scrofuloasă.

Rostogolirea globilor oculari în somn, fără trezire. θ Hidrocefalie.

Conjunctivă înroșită, plină de vase sanguine închise la culoare, care se pierd treptat în cornee. θ Oftalmie.

Stare pufoasă, chemozată și congestionată a conjunctivei, cu aspect roșu viu. θ Keratită. θ Ophthalmia scrofulosa.

Keratită și blefarită, cu tumefierea pleoapelor.

Keratită scrofuloasă (parenchimatoasă), cu cornee tulbure și vascularizată, lăcrimare fierbinte, pupile contractate etc.

Keratită pustuloasă, cu conjunctivă roșu-închis, chemozată, și pleoape umflate.

Keratită, cu dureri cumplite care străbat fulgerător ochiul, cu pleoape și conjunctivă umflate; cu lăcrimare fierbinte care țâșnește la deschiderea ochilor; cu fotofobie.

Cornee îngroșată, cu pete întunecate, fumurii; cenușie, fumurie, opacă. θ Keratită.

Leucom.

Fiecare cornee este plină de pete nebuloase. θ Oftalmie scrofuloasă.

Întreaga cornee este presărată cu opacități întunecate, fumurii; îngroșată și acoperită cu o peliculă. θ Oftalmie.

Opacitate fumurie a corneei. θ Meningită cerebrospinală.

Pupila nu putea fi văzută prin corneea fumurie și decolorată. θ Oftalmie.

Opacitatea jumătății superioare a corneei; opacă și albă.

Boala a trecut de la stânga la dreapta. θ Oftalmie.

Opacitatea aproape întregii cornee; numai inferior și spre dreapta a rămas liberă aproximativ o șesime.

Tumoră conică cu aspect respingător, ocupând locul fostei pupile și împiedicând folosirea unui ochi artificial.

Proeminență stafilomatoasă la ochiul drept, cu inflamația ambilor ochi.

Staphyloma corneæ.

Pe marginea corneei drepte, ulcer de mărimea unei linte, cu fund murdar. θ Oftalmie scrofuloasă.

Ulcerație vascularizată a corneei, cu fotofobie, lăcrimare și durere arzătoare; pleoapele răsfrânte și adesea ulcerate pe margini.

Ulcere și macule pe cornee. θ Oftalmie.

Cicatrice ale corneei.

Ochi strălucitori. θ Tromboză.

Irită.

Apăsare

dureroasă în partea inferioară a globului ocular. θ Hydrops retinæ.

Înțepături în globul ocular și durere de-a curmezișul frunții; presiune surd dureroasă în partea inferioară a globului ocular stâng; plenitudine în interiorul globului ocular, cu capul și fața îmbujorate.

Înțepături și prurit în ochiul stâng; în pleoape și în jurul ochiului.

Usturime și senzație de arsură în ochi, cu roșeață vie a conjunctivei; foarte sensibil la lumină.

Durere tăietoare și arsură, cu roșeața ochilor.

Congestie oculară: vase sanguine injectate.

Ochi roșii și pruriginoși.

Vasele sclerale injectate; din colțul intern pornesc spre cornee numeroase vase și fibre laxe, ca și cum s-ar forma un pterigion. θ Oftalmie scrofuloasă.

Întreaga conjunctivă a sclerei, precum și corneea, îngroșate, pline de vase sanguine noi; nu poate percepe nici cea mai slabă lumină; nu putea indica unde erau ferestrele; pupilele nu puteau fi identificate (oil). θ Panus.

Inflamație bruscă și violentă a ochiului drept. θ Oftalmie.

Ochi foarte inflamați. θ Rujeolă.

Ochi inflamați, în asociere cu boli eruptive.

Ochiul stâng inflamat; pustulă pe cornee și inflamație difuză generală a întregului ochi; pleoapă umflată și roșie.

Inflamație; fotofobie, dar nu suportă ca ochii să fie acoperiți.

Remediu frecvent pentru conjunctivita catarală acută, în care există roșeață vie și chemozis al conjunctivei, cu dureri înțepătoare.

Inflamația ochilor, fotofobie intensă, secreții crescute.

Oftalmie reumatică, artritică, catarală, scrofuloasă, erizipelatoasă sau edematoasă, indiferent de partea ochiului în care este localizată boala.

Inflamații cu dureri fulgerătoare severe, căldură a capului, față roșie, picioare reci etc.

Primul stadiu al oftalmiei catarale, îndeosebi la copiii scrofuloși.

Este indicat îndeosebi în inflamațiile cu dureri arzătoare și mușcătoare; inflamații survenite după boli eruptive.

Cazuri violente de oftalmie egipteană și ophthalmia neonatorum, cu tumefiere mare a pleoapelor și a țesutului celular învecinat.

Oftalmie; fotofobie, dar nu suportă nicio acoperire din cauza durerii ca de rană.

Ochiul stâng umflat, complet închis, iar gura atât de umflată încât abia își poate deschide buzele.

Inflamații erizipelatoase ale pleoapelor, cu tumefiere netedă a regiunii învecinate a feței, îndeosebi cu conjunctivă chemozată etc.

Edem al globului ocular.

Stare pufoasă, chemozată și congestionată a conjunctivei. θ Keratită.

Chemozis al conjunctivei, cu secreție redusă.

Hipopion.

Secreție mucoasă abundentă și lăcrimare. θ Panus.

Curgerea lacrimilor, cu durere de cap.

Lăcrimare abundentă. θ Oftalmie.

Curgerea lacrimilor, cu sensibilitate la lumină. θ Catar toracic.

Ochii lăcrimează și sunt dureroși când privește ceva luminos.

Curgerea lacrimilor, cu roșeață și arsură a ochilor.

Lacrimi fierbinți țâșnesc din ochi. θ Oftalmie.

Lacrimi arzătoare ; lăcrimare abundentă, cu arsură și sensibilitate marcată la lumină. θ Oftalmie.

Arsură și înțepături în ochiul drept, începând cu o senzație surdă de greutate și provocând lăcrimare.

Lăcrimare, cu arsură în ochi și fotofobie ; cu dureri oculare seara, când coase, cu durere la privirea obiectelor strălucitoare ; cu arsură severă și senzația unui corp străin în ochi.

Inflamație ușoară a sacului lacrimal.

Fistulă lacrimală.

Ochii larg deschiși. θ Hidrocefalie.

Pleoapele pe jumătate deschise, pupilele îndreptate în sus. θ Hidrocefalie incipientă.

Pleoape răsfrânte în afară. θ Oftalmie scrofuloasă.

Senzație de greutate a pleoapelor.

Ochiul drept închis, cu paralizia părții drepte.

Durere de cap pe partea dreaptă, extinzându-se în ochi ; trebuie să-l țină închis. θ Hemicranie.

Senzații lancinante și prurit în ochi și pleoape.

Roșeață și usturime a pleoapelor.

Blefarită.

Inflamația ochilor și a pleoapelor, cu dureri apăsătoare, pruriginoase și arzătoare, cu roșeața pleoapelor.

Conjunctiva pleoapelor, îngroșată și neregulată (ulei). θ Panus.

Inflamație erizipelatoasă a pleoapelor.

Blefarită cronică, cu îngroșarea stratului conjunctival, astfel încât pleoapa inferioară este răsfrântă în afară. θ Catar cronic.

Diverse forme de blefarită, cu îngroșare sau tumefiere, ca în flegmonul incipient, cu tumefiere pufoasă marcată și dureri înțepătoare.

Pseudo-oftalmia bătrânilor. Ochi dureroși de vrăjitoare.

Pleoape roșu-închis, răsfrânte în afară și tumefiate, cu conjunctiva inflamată. θ Blefarită.

Pleoape roșu-albăstrui închis, atât de tumefiate încât închid ochiul, în urma unor dureri severe ; tumefierea se extinde în jurul ochilor și în jos, peste obraz ; conjunctiva devine congestionată, pufoasă, chemotică, plină de vase roșu-închis.

Tumefierea pleoapelor superioare. θ Sechelă a scarlatinei.

Pleoape tumefiate, inflamate. θ Oftalmie scrofuloasă.

Tumefierea pleoapelor în stadiul eruptiv. θ Variolă.

Ambii ochi închiși de o tumefiere alb-violacee, caracterizată prin durere intensă în ochiul drept.

Pleoapele și pielea de deasupra orbitelor tumefiate, cu roșeață, căldură și sensibilitate marcată a suprafeței externe ; aplicarea apei reci ameliorează.

Inflamația pleoapelor ; pleoapele foarte tumefiate, roșii și albastre, nu le poate deschide ; lăcrimare, durere intensă, neliniște noaptea ; apa rece ameliorează mult.

Pleoapele inferioare foarte tumefiate, marginile roșii, pline de mici noduli, ca și cum s-ar forma mai multe urcioare, dar evoluția lor ar fi fost oprită. θ Oftalmie scrofuloasă.

Pleoape edematoase ; tumefiere ca niște pungi sub ochi ; pleoapele par rigide.

Pleoapele superioare atârnă pe față ca niște mici săculețe.

Pleoape foarte tumefiate, roșii și edematoase ; adesea răsfrânte în afară ; pleoapa superioară atârnă peste ochi ca un săculeț. θ Erizipelul pleoapelor.

Pleoape tumefiate ; pleoapele inferioare formează mici săculețe ; marginile roșii și pufoase (ulei). θ Panus.

Sensibilitate dureroasă a canturilor oculare.

Usturime pe marginea pleoapelor și în canturile oculare.

Excoriația canturilor oculare și a marginilor pleoapelor.

Prurit înțepător în unghiul intern al ochiului stâng.

Prurit înțepător în canturile interne sau usturime a marginilor pleoapelor.

Prurit în ochi și în jurul lor, pe pleoape și în canturile oculare ; cu sensibilitate dureroasă.

Roșeața pleoapelor.

Ambele pleoape ale ochiului stâng inflamate, roșii și îngroșate ; membrana care le căptușește, la fel ; ochiul inundat de lacrimi ; conjunctiva roșu-pal ; fotofobie, marginile pleoapelor dureroase și acoperite de cruste, câteva coșuri pe partea superioară a obrazului.

Arsură la marginea pleoapelor, provocând lăcrimare.

Sensibilitate dureroasă a pleoapelor și a canturilor oculare, cu lipirea acestora.

Secreție de mucus în timpul nopții, lipind pleoapele și provocând multă durere la încercarea de a le deschide. θ Oftalmie.

Lipirea pleoapelor. θ Oftalmie.

Granulații

pe marginile pleoapelor. θ Blefarită.

Hordeola sau urcioare. Vezi 43 .

Ulcerația marginilor pleoapelor și a canturilor oculare, cu dureri înțepătoare.

Lupus al pleoapei inferioare, care progresase până la ulcerație.

Sindesmită.

Gene împinse spre interior de tumefierea excesivă. θ Oftalmie.

Cili foarte lungi, lipiți în mici mănunchiuri. θ Oftalmie scrofuloasă.

Căderea genelor. θ Blefarită.

Pleoape tumefiate, roșu-închis, răsfrânte în afară, lipsite de gene, cu granulații de-a lungul marginilor. θ Oftalmie.

Durere deasupra și în ochiul stâng și pe toată partea stângă a capului, cu greață și vărsături. θ Hemicranie.

Dureri lancinante violente deasupra ochiului drept, extinzându-se în jos până la globul ocular.

Arsură, înțepături și senzație de tumefiere în jurul ochiului stâng și în arcada supraciliară.

Senzații lancinante și prurit în jurul ochiului.

Tumefiere și roșeață în jurul ochilor. θ Oftalmie.

Tumefiere apoasă, erizipelatoasă, în jurul ochilor.

Tumefieri pufoase ale pleoapelor și din jurul ochilor, cu senzație de arsură și de întindere a pielii.

Tumefiere pufoasă în jurul ochilor. θ Difterie.

Prurit pătrunzător în jurul ochilor, în sprâncene, pleoape și în ochii înșiși, mai accentuat la stânga, îndeosebi în canturile interne, cu dorința de a freca ochii, apăsându-i puternic ; concomitent, sensibilitate dureroasă și usturime pe marginile pleoapelor, în canturile oculare și în ochiul însuși ; tremur al globului ocular și senzație în ochi, întreaga zi, ca și cum ar fi mucus în ei, mai ales în cel stâng

Tumefiere sub ochi, întocmai ca după o înțepătură de albină. θ Erizipel.

Tumefiere ca o pungă sub ochi. θ Erizipel. θ Afecțiuni uterine.

AUZ ȘI URECHI [6]

Sensibilitate la zgomot.

Zgomotul îl trezește speriat din somn.

Hipoacuzie. θ Tifos.

Surditate.

Durere violentă în urechea stângă la mestecat.

Dureri lancinante și arsură a urechilor. θ Erizipel.

Otită după scarlatină ; descuamarea încetase complet ; urme de albumină în urină.

Roșeața și tumefierea ambelor urechi. θ Erizipel.

Senzație de tensiune în jurul urechilor.

Duce mâna în spatele urechilor la fiecare țipăt. θ Hidrocefalie incipientă.

MIROS ȘI NAS [7]

Epistaxis abundent spre dimineață. θ Tifos.

Senzație de târâre, apoi presiune în regiunea frontală și vertij.

Secreție iritantă din nări.

Coriză fluentă. θ Albuminurie.

Secreție mucoasă groasă, albă, fetidă, amestecată cu sânge. θ Scarlatină.

Coriză, uscată dimineața, fluentă seara.

Coriză, cu senzație de tumefiere în nas ; uscăciune și arsură a buzelor.

Coriză bruscă, la ora 4 P. M., cu uscăciunea nasului, apoi arsură a buzelor și senzația că acestea s-ar crăpa.

Catar nazal cronic.

Coriză cronică, cu secreție crescută și cruste la nivelul nărilor. θ Oftalmie scrofuloasă.

Nas uscat. θ Scarlatină.

O masă cărnoasă, cu lungimea de peste un inch și lățimea de jumătate de inch, un adevărat polip nazal, s-a eliminat prin nară, iar după o săptămână s-a eliminat un altul, mai mic.

Vârful nasului rece, cu senzație de frig seara.

Roșeață și arsură în nări.

Prurit, sensibilitate dureroasă, roșeață și tumefiere a nasului.

Nas tumefiat, roșu și edematos. θ Erizipel.

Erupție pe nas, cu prurit arzător și înțepături.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Expresie aparte, fericită, plăcută. θ Tifos.

Expresie de groază ; sau de apatie. θ Tifos.

Expresie jalnică a feței. θ Tifos.

Expresie anxioasă. θ Ascită. θ Hidropizie ovariană.

Pare a fi într-o criză apoplectică ; trăsături deformate, fața închisă la culoare și foarte tumefiată.

Față palidă. θ Hidrocefalie incipientă. θ Sopor. θ Boala Bright acută.

Față palidă, suptă, bolnăvicioasă. θ Ascită.

Față palidă sau gălbuie. θ Ascită. θ Albuminurie.

Față palidă, ceroasă. θ Edem.

Paloarea feței și o tumefiere pufoasă foarte suspectă a pleoapelor, cu tumefierea feței, membrelor și abdomenului ; tumefierea externă este edematoasă, cu lichid în abdomen. θ Tulburări post-scarlatinoase.

Față gălbuie-pământie. θ Diaree bilioasă.

Față și buze livide. θ Hidropizie după scarlatină.

Față lividă, de culoare roșu-albăstruie.

Față roșie, cu nuanță lividă tot mai accentuată. θ Bronșită.

Congestia feței și a capului. θ Hydrops retinæ.

Roșeață palidă a feței. θ Erizipel.

Roșeață și tumefiere pufoasă a obrazului stâng. θ Hemicranie.

Arsură aparte, lăsând feței o culoare lividă, roșu-albăstruie.

Față tumefiată, roșie și fierbinte, cu arsură și senzație pătrunzătoare, mai accentuate pe partea dreaptă.

Căldură arzătoare și înțepătoare în fața violacee.

Arsura obrajilor, cu picioare reci.

Față incandescentă, fierbinte și roșie. θ Tromboză.

Dorința de a-și spăla fața cu apă rece.

Durere înțepătoare, înțepături în față ; tumefiere pufoasă sub ochi. θ Erizipel.

Arsură și senzații lancinante, cu plenitudine, căldură și roșeață a feței.

Durere înțepătoare în osul malar stâng.

Prosopalgie cu tulburarea memoriei sau urmată de aceasta.

Tumefiere edematoasă a feței. θ Albuminurie. θ Meningită. θ Difterie.

Edem al feței ; pleoape pufoase ; uneori par rigide.

Edem al feței și mâinilor. θ După scarlatină.

Culcat pe spate, cu fața tumefiată, fața și urechile ușor îmbujorate ; respirație oarecum dificilă. Vezi 26 .

Față tumefiată, cu senzație de rigiditate.

Tumefiere pufoasă a frunții ochilor. θ Albuminurie în timpul sarcinii.

Față tumefiată și roșu-închis. θ Tifos.

Față plină și tumefiată, mai ales în jurul ochilor, cu expresie anxioasă. θ Hidropizie după scarlatină.

Întreaga față tumefiată, roșu-închis ; durere tensivă ; delir în somn. θ Erizipel.

Față tumefiată ; piele palidă, ceroasă, translucidă. θ Colerină. θ Hidropizie.

Pete violacee dure pe față, frunte, gât și membrele inferioare ; rămân dure și dureroase zece sau douăsprezece zile.

Câteva plăci inflamatorii roșii, inflamate și dureroase pe frunte, ca în erizipel ; cu senzație generală de frig, tremurături, durere de cap etc.

Pleoapele și rădăcina nasului tumefiate.

Plăci urticariene cu prurit și usturime, apărând și dispărând pe față.

Urticarie cu arsură, înțepături și prurit ; mai ales toamna.

Erizipel al feței.

Erizipel pe o parte a feței și a nasului, cu tumefiere sub ochi asemănătoare celei produse de o înțepătură de albină.

Erizipel al feței, mai ales de tip palid, livid, limitat la jumătate de față, bărbie, maxilarul inferior și regiunea cervicală.

Erizipel flegmonos al obrazului drept, înaintând peste nas și atacând obrazul stâng.

Erizipel : începe de obicei la un ochi, trece de la dreapta la stânga ; fața intens fierbinte și roșie sau doar roz ; pufoasă, lucioasă ; rareori palidă, lividă ; fie sensibilitate dureroasă severă la atingere, fie dureri arzătoare și înțepătoare ; limbă uscată, saburală, sete ; plenitudine a capului ; delir în somn, cu agitație nervoasă și neastâmpăr.

Erizipel facial flegmonos.

Erysipelas faciei ; roz, uneori livid ; pete sfacelate ; apare periodic ; predominant pe partea dreaptă ; delir în somn.

Erizipel cronic, recurent periodic.

Față și membre reci. θ Hidropizie după scarlatină.

Erupție ulcerativă fagedenică pe față, extinzându-se peste jumătatea stângă a feței și a capului ; după vindecare rămân cicatrici albe ; erupția se extinde numai printr-una dintre margini ; pielea dinaintea acesteia devine roșie, tumefiată și dureroasă, apoi apar mici pustule, care se extind rapid și ulcerează unele în altele, puroiul acumulându-se între timp și formând o crustă groasă, brun-gălbuie ; avusese gonoree cu doisprezece ani în urmă.

Formicație și senzație de înțepături în față.

Senzație ca de alergare a unei insecte pe obraz.

Descuamarea pielii feței.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Închidere spasmodică, bruscă, a mandibulei.

Dureri chinuitoare, violente în buze, extinzându-se la gingii și cap, iar în cele din urmă la întregul corp.

Nevralgia buzelor.

Buze livide și reci.

Buze uscate, acoperite cu o crustă brună. θ Tifos.

Buze uscate, cu o dungă neagră pe porțiunea roșie.

Arsură în buze.

Buze edematoase; buza superioară și nasul umflate, fierbinți și roșii.

Buze umflate; rigide și ușor sensibile dureros; răsfrânte, atârnând.

Înțepături în buze; le simte ca și cum ar fi suferit o contuzie.

Senzație de asperitate și tensiune în buze, îndeosebi în cea superioară.

Buza inferioară crăpată. θ Catar gastric.

Arsură pe bărbie.

DINȚI ȘI GINGII [10]

Dacă li se ține un băț în fața gurii, îl mușcă atât de puternic, încât își rup dinții, dar nu mușcă niciodată oameni sau alte animale. θ Hidrofobie la oi.

Strângerea bruscă și involuntară a dinților.

Scrâșnirea sau încleștarea dinților. θ Hidrocefalie. θ Meningitis infantum.

Durere zvâcnitoare în molarii superiori stângi.

Smucituri și pulsații în molari.

Smucituri și zvâcniri în molarii superiori stângi.

Durere de dinți extinzându-se în cap.

Dinți acoperiți cu mucus galben. θ Tifos.

Dinți acoperiți cu depozite sordide brune. θ Tifos.

Durere pulsatilă într-un dinte, cu senzație de amorțeală în gingii.

Durere ca de rană în mai mulți dinți, cu umflarea și înroșirea gingiilor și obrajilor.

Nevralgia gingiilor.

Umflarea și înroșirea gingiilor și obrazului, cu durere ca de rană și înțepături în dinți.

Gingiile sângerează ușor.

Gingii cu aspect saculat, par apoase; copilul se trezește cu țipete violente; pete roșii răzlețe pe piele. θ Dentiție.

În timpul dentiției, treziri frecvente noaptea, cu țipete violente; pete roșii răzlețe.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Gust amar. θ Diaree bilioasă.

Nu simte niciun gust; vorbire neclară. θ Tifos.

Incapacitatea de a vorbi sau de a scoate limba; aceasta tremură și se prinde între dinți. θ Tifos.

Protruzia limbii. θ Meningitis infantum.

Nevralgia limbii.

Limba este simțită ca și cum ar fi de lemn. θ Tifos.

Limba roșie la vârf. θ Albuminurie.

Limbă roșie. θ Abces după vaccinare.

Limbă roșie, fierbinte, arzătoare. θ Scarlatină.

Uscăciunea limbii; roșeață aprinsă a cavității bucale, cu sensibilitate dureroasă.

Uscăciune, roșeață aprinsă, arsură, dureri fulgerătoare și umflarea limbii.

Limbă uscată. θ Tromboză.

Limbă uscată și tremurătoare. θ Tifos.

Limbă uscată, cu o dungă brună de-a lungul mijlocului; marginile umede. θ Tifos.

Limbă uscată și albă. θ Diaree cronică.

Limbă uscată, cu senzație de înțepături în limbă și în istmul bucofaringian.

Limbă uscată. θ Catar gastric.

Limbă uscată, lucioasă, galbenă, umflată.

Limba umflată, pare uscată și lucioasă.

Limbă uscată, umflată, inflamată, cu incapacitatea de a înghiți.

Limbă roșie, umflată chiar până la sufocare. θ Glosită.

Inflamația limbii. θ După o înțepătură în tâmplă. θ Enterită. θ Angină.

Limbă curată (ulei).

Catar.

Gust normal, limbă curată. θ Boala Bright acută.

Limba pare lăcuită. θ Catar gastric.

Limbă albă. θ Catar toracic.

Limbă acoperită gros cu flegmă albă. θ Tifos.

Limba este mai întâi acoperită cu un strat alb gros, apoi cu o crustă brună. θ Tifos.

Limbă murdară. θ Gastroenterită.

Întreaga margine a limbii este simțită ca și cum ar fi opărită, ca și cum ar fi cu totul în carne vie; de-a lungul marginii limbii apar mici proeminențe papulare.

Pe vârful limbii, puțin spre stânga, un șir de vezicule dureroase, ca de rană și în carne vie.

Limbă roșu-închis, acoperită cu vezicule care ard și înțeapă. θ Scarlatină.

Limbă crăpată, dureroasă ca de rană, ulcerată sau acoperită cu vezicule. θ Tifos. θ Scarlatină.

Cancer al limbii.

INTERIORUL GURII [12]

Salivație.

Salivă vâscoasă, tenace, spumoasă.

Uscăciunea gurii, a istmului bucofaringian și a gâtului. θ Amigdalită.

Senzație de opărire în gură și gât.

Inflamația gurii.

Cavitate bucală dureros de sensibilă.

Halenă fetidă. θ Albuminurie. θ Cefalee. θ Gastroenterită. θ Difterie.

PALAT ȘI GÂT [13]

Difterită; caracterizată prin debilitate profundă încă de la început.

Difterie care debutează cu totul pe neobservate și evoluează atât de insidios, încât oferă foarte puține speranțe de ameliorare. θ Difterie.

Gura, gâtul și faringele de un roșu-aprins, lucioase ca și cum ar fi lăcuite; pe alocuri acoperite cu depuneri albe, ca niște scuame; mucoasa acoperită uneori cu o membrană tenace, cenușiu-murdară; durere nu prea mare, exceptând durerea din urechi la înghițire. θ Difterie.

Aspect tumefiat, lucios, lăcuit al părților foarte inflamate. θ Difterie.

Difterită care însoțește scarlatina.

Dimineața și seara, secreție de mucus tenace din gât. θ Catar cronic.

Mucus tenace în gât; foarte supărător. θ Tifos.

Expectorație zgomotoasă și dregerea gâtului în fiecare dimineață.

Inflamația palatului, gurii, istmului bucofaringian și gâtului.

Palat foarte lung; părea ca și cum ar fi plin cu apă. θ Difterie.

Înroșire ușoară a velum palati; istm bucofaringian roz-roșu; mici vezicule pline cu limfă limpede, grupate în partea posterioară a gâtului. θ Stomatită. θ Ascită.

Istm bucofaringian de un roșu-aprins. θ Difterie.

Posterior și superior, în istmul bucofaringian și în gât; durere apăsătoare, ca de la un corp dur.

Durere ca de rană în gât și în istmul bucofaringian; durere constantă ca de rană. θ Boală organică a inimii.

Istm bucofaringian roșu-violaceu; ambele amigdale mărite, închise la culoare, cu durere pulsatilă. θ Angina tonsillaris.

Amigdale roșii, umflate, cu usturime dureroasă.

Amigdale roșii, foarte inflamate.

Amigdalită, cu erupții cutanate.

Amigdala stângă foarte inflamată. θ Scarlatină.

Amigdale și istm bucofaringian cu aspect erizipelatos.

Înroșirea și umflarea amigdalelor, uvulei și istmului bucofaringian. θ Angină. θ Amigdalită.

Amigdale extrem de mărite, cu înroșire și umflare.

Amigdale umflate, de un roșu-aprins, cu înțepături la înghițire.

Amigdale umflate, dure; înghițire dificilă. θ Scarlatină.

Amigdala dreaptă hipertrofiată, umflată de doi ani, s-a redus cu două treimi în decurs de patru săptămâni. θ Oftalmie scrofuloasă.

Ulcere uscate pe amigdale și palat; eroziuni cu sfacelare pe amigdale. θ Scarlatină.

Ulcere profunde pe amigdale sau palat; aspect erizipelatos și edematos în jurul ulcerelor.

Revărsare de lichid în amigdale. θ Scarlatină.

Uscăciune în gât, fără sete.

Uscăciune în gât. θ Catar. θ Scarlatină.

Uscăciune și căldură în gât.

Uscăciune, cu arsură înțepătoare în gât. θ Catar cronic.

Durere înțepătoare și arzătoare în gât. θ Variolă.

Înțepături și mâncărime adânc în gât, în partea inferioară a gâtului, însoțite de o senzație de constricție.

Junghiuri violente și pulsații în gât. θ Inflamație cronică.

Durere înțepătoare în gât. θ Scarlatină.

Durere usturătoare în gât. θ Angină. θ Amigdalită.

Căldură și usturime în gât, cu tuse seacă, sacadată, ocazională.

Senzație ca de carne vie în gât, cu salivă tenace și expectorație zgomotoasă.

Senzație de asperitate și sensibilitate a faringelui.

Gât fierbinte și inflamat, cu inflamație flegmonoasă intensă, răspândită difuz peste istmul bucofaringian și vălul palatin.

Inflamația gâtului.

Umflarea țesutului submucos din gât.

Angină difteritică.

Roșeață vie în gât, fără umflare semnificativă și cu limba foarte curată.

Gât dureros, faringele și întreaga gură de un roșu-aprins, pe alocuri ca și cum ar fi acoperite cu drojdie de vin, iar în alte locuri trei plăci mari albicioase, formate din aglomerări de materie ce alcătuiau un fel de crustă moale, părând să tindă să invadeze întreaga parte posterioară a gâtului; după 3ø în apă la fiecare două ore, gâtul a fost curățat de toată materia aderentă. θ Scarlatină, ziua a cincea.

Angină catarală sau habituală (cu tulburări abdominale), cu tendință la ulcerare.

Ulcere în gât; în scarlatină, când erupția nu apare.

Erupția de scarlatină tocmai se retrage; gât intens roșu, uscat și cu aspect lucios; numeroase ulcere mici, cenușii, pe stâlpii arcului palatin; stare febrilă, cefalee, slăbiciune, epuizare, piele uscată, puls rapid.

Aspect erizipelatos și edematos în jurul ulcerelor.

Ulcere în gât, erizipelatoase sau urticariene.

Ulcere profunde pe amigdale, palat etc.

Trei ulcere deschise, cu margini caloase în gât, eliminând un lichid ihoros (ulei). θ Afecțiune spinală.

Umflare în esofag.

În intervalele dintre deglutiții, apare adesea o durere înțepătoare în gât.

Umflare și senzație de îngustare în gât.

Gâtul era simțit ca fiind constricționat și ca și cum un corp străin ar fi rămas în el; deglutiția era dureroasă.

Senzație de constricție și eroziune în gât, dimineața; crește în opt ore într-un asemenea grad, încât înghițirea devine dificilă.

Gât dureros ca de rană, înghițire dureroasă, mai ales pentru solide și substanțe acre sau fierbinți, mai rău pe partea dreaptă; se trezea noaptea cu senzație de strangulare; mucus filant în gât.

Dureri înțepătoare la încercarea de a înghiți. θ Angină flegmonoasă.

Vorbirea este dureroasă, iar la înghițire apare senzația ca și cum în gât s-ar afla un os mare de pește.

Înțepături, arsură, usturime, dureri fulgerătoare, mai ales la înghițire.

Durere în urechi la înghițire. θ Difterie.

Nu poate înghiți decât cu durere extremă. θ Scarlatină.

Gât umflat în interior și în exterior; răgușeală; respirație și înghițire dificile.

Dureri fulgerătoare, mâncărime și contracție în gât, făcând deglutiția dificilă.

Tendință frecventă de a înghiți, dar, neexistând forță în mușchi, înghițirea este dificilă.

Înghițire dificilă, din cauza lipsei de forță în mușchi. θ Scarlatină. θ Tifos. θ După difterie.

Dificultate la înghițire. θ Tifos. θ Angină.

A răcit din cauza vântului de nord; tremura,

gâtul inflamat, uvula, arcul faringelui și amigdalele fiind foarte roșii și umflate; durere înțepătoare constantă, iradiind în sus pe ambele părți spre urechi; pierderea aproape completă a vocii și dificultate la înghițire; stare febrilă și puls rapid.

Poate înghiți doar câte o singură picătură, limba fiind umflată.

Nu putea înghiți alimente solide. θ Angina tonsillaris.

Acces de tremurături care precedă un atac de cynanche tonsillaris; gât intens roșu și umflat, mai rău pe partea stângă; nu poate înghiți nicio picătură de lichid; febră mare, cefalee, dureri în membre.

Nu poate înghiți nimic; istmul bucofaringian și amigdala dreaptă roșii și umflate, afectate de o durere ascuțită, înțepătoare; are cefalee, sete, dureri în membre și spate.

Nu face niciun efort pentru a înghiți apa care îi este pusă în gură. θ Tifos. θ Hidrocefalie.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit bun. θ Amenoree.

Apetit și sete normale (ulei). θ Afecțiune spinală.

Anorexie.

Fără apetit sau dorință de a mânca. θ Amigdalită. θ Angină. θ Diaree. θ Marasm infantil. θ Ascită. θ Boala Bright acută. θ Tulburări menstruale. θ Tifos.

Apetitul, anterior vorace, este acum diminuat. θ Albuminurie.

Apetit diminuat, setea nu este crescută (ulei). θ Catar.

Nu mănâncă și nu bea. θ Tifos.

Patru săptămâni fără să mănânce și fără să doarmă. θ Manie.

Fără poftă de mâncare, dar cu sete intensă. θ Febră tifoidă.

Sete. θ Diaree biliară. θ Scarlatină.

Sete constantă ; înainte de Arsen. θ Hidrotorax.

Bea des, dar puțin de fiecare dată. θ Catar toracic. θ Diaree. θ Difterie. θ Cancer mamar.

Sete nepotolită. θ Abces după vaccinare.

Sete atât de violentă, încât ar vrea să bea tot timpul. θ Febră tifoidă.

Tulburată de o sete intensă. θ Tromboză.

Dorință de a bea apă, cu prăbușirea forțelor.

Sete în unele cazuri, absentă în altele. θ Difterie.

Fără sete. θ Meningită cerebrospinală. θ Hidropizii ovariene și de altă natură. θ Ascită. θ Sarcină. θ Hidrotorax. θ Keratită.

Fără sete, cu uscăciunea gâtului și căldură.

Absența setei și urinare redusă. θ Hidropizie.

Absența setei în afecțiunile hidropice și în multe alte suferințe.

Fără sete odată cu căldura ; gura uscată.

Fără sete în timpul transpirației.

Dorește lapte, care ameliorează.

Copilul suge ziua, refuză noaptea. θ Abces după vaccinare.

Poftă de lucruri acre.

Apa simplă nu are gust bun, o dorește amestecată cu oțet. θ Febră tifoidă.

MÂNCATUL ȘI BĂUTUL [15]

Înghițirea continuă ameliorează senzația ca de rană și tusea.

Greutate la stomac după mese. θ Ascită.

Eliminările reapar după alimente sau băuturi. θ Diaree.

După ce mănâncă sau bea, jenă la stomac. θ Gastrită cronică.

Poftă puternică de alimente sau băuturi, dar acestea provoacă greață, eructații, căldură și arsură.

Varsă alimentele imediat ce le-a ingerat, urmat de eforturi de vomă. θ Hidrocefalie incipientă.

După mese, somnolență.

După apă caldă cu zahăr, eforturi de vomă și vărsături, urmate de spargerea abcesului amigdalian. θ Angina tonsillaris.

Mai rău la înghițirea băuturilor sau a alimentelor ; de asemenea, a substanțelor acre sau fierbinți.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Regurgitație apoasă. θ Catar gastric.

Arsuri la stomac, la cinci sau zece minute după înțepătură.

Arsuri la stomac care urcă până în gât. θ Sarcină.

Eructații cu gustul celor ingerate ; accentuate după ce bea apă.

Eructații amare sau acre. θ Gastrită cronică.

Eructații, cu aflux de lichid în gură.

Greață, cu tendință de a vărsa.

Dezgust, greață, cu vertij, senzație de leșin, prăbușirea forțelor până când survine vărsătura, cu cefalee ; umflarea capului, dureri de stomac și diaree.

Cu greață și vertij, stare generală de rău și prostrație, cu anxietate psihică.

Greață, eforturi de vomă și vărsături. θ Meningitis infantum.

Gastrită cronică.

Senzație de rău la stomac și durere în tot corpul, atât de intensă încât provoacă plânsul.

Dorință de a vărsa. θ Meningitis infantum. θ Catar toracic.

Vărsături.

Vărsături cu alimente ingerate și mucus. θ Boala Bright acută.

Vărsături cu mucus spumos în timpul zilei ; după o greață bruscă simțită în gât. θ Tumoră ovariană.

Vărsături cu mucus cu puncte roșii. θ Albuminurie.

Vărsături cu mucozități și alimente ingerate, fără pierderea poftei de mâncare. θ Boala Bright acută.

Vărsături amare.

Greață și vărsături bilioase. θ Cardiopatie organică.

Vărsături bilioase ; cu alimente ingerate și mucozități. θ Catar gastric. θ Morbus Brightii.

Vărsături bilioase. θ Catar gastric.

Vărsături, cu inflamația stomacului.

Vărsături la începutul gastroenteritei.

Vărsături, durere extremă și sensibilitate dureroasă în regiunea stomacului și în abdomenul superior. θ Gastroenterită.

Vărsături, cu diaree.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Epigastru sensibil ; arsură ca de aciditate ; iritabilitatea stomacului ; plenitudine ; presiunea agravează durerile. θ Catar gastric.

Sensibilitatea epigastrului la atingere. θ Gastrită. θ Gastralgie.

Senzație intensă ca de rană la atingerea epigastrului, sub coaste și în abdomen.

Epigastru sensibil la presiune, cu arsură în interior. θ Sarcină.

Arsură în epigastru. θ Gastrită.

Apăsare în epigastru.

Durere și sensibilitate dureroasă în epigastru. θ Erizipel.

Senzație de arsură în epigastru, ca de la aciditatea gastrică. θ Erizipel.

Durere excesivă și sensibilitate dureroasă în regiunea stomacului și în epigastru. θ Gastroenterită.

Senzație de slăbiciune, ca de leșin, în epigastru, cu pierderea poftei de mâncare. θ Tumoră ovariană.

Durere fulgerătoare în regiunea cardiacă, împiedicând respirația.

Sensibilitate dureroasă, plenitudine și arsură în stomac, cu catar faringian.

Iritabilitatea stomacului. θ Catar gastric cronic.

Senzație ca de rană în stomac și abdomen.

Sensibilitate dureroasă și arsură intestinală ; < la presiune. θ Gastrită cronică.

Arsură în stomac după erizipel.

Căldură arzătoare în stomac.

Durere violentă și sensibilitate dureroasă în regiunea stomacului.

Durere extremă și sensibilitate dureroasă în regiunea stomacului și în abdomenul superior, cu vărsături. θ Gastroenterită.

Dureri ascuțite, crampiforme, în stomac și abdomen, urmate la intervale de vărsături și diaree ; durează două ore.

Gastralgie. θ Diaree biliară.

Iritația organelor digestive, cu senzații de căldură sau arsură. θ Dispepsie.

Durere persistentă și apăsare în stomac ; înțepături, senzație ca de rană, arsură și sensibilitate dureroasă intensă.

Distensia stomacului, cu arsură în epigastru.

Erizipel al stomacului și intestinelor.

Contuzii ale stomacului și intestinelor.

HIPOCONDRURI [18]

Presiunea asupra diafragmei face respirația dificilă. θ Ascită.

Senzație ca de rană la inserția diafragmei și în spate. θ Colerină.

Inflamația diafragmei.

Sub coastele drepte, senzație ca și cum zona ar fi „amorțită”.

Hiperemie hepatică. θ Cardiopatie organică.

Inflamația splinei.

Tumefiere considerabilă a splinei, cu abdomenul retractat. θ Febră tifoidă.

Durere în partea stângă, sub coastele inferioare și în mediastin. θ Afecțiune toracică.

Durere sub coastele inferioare ; < în partea stângă. θ Febră intermitentă, apirexie.

Senzație ca de rană și ca de contuzie, mai ales în jurul ultimelor coaste, în partea stângă.

Durere arzătoare severă sub coastele inferioare, bilateral ; cea mai intensă în stânga, persistând acolo săptămâni întregi și privând-o de somn.

Dureri care pornesc de sub coaste și se răspândesc în sus.

Obligat să se aplece înainte din cauza unei senzații dureroase de contracție în hipocondruri.

Tensiune în hipocondruri, cu senzație de înțepături.

Hainele nu mai puteau fi încheiate în jurul taliei. θ Ascită.

Senzație ca de rană sau arsură sub coaste.

ABDOMEN ȘI REGIUNEA LOMBARĂ [19]

Abdomen contractat.

Apăsare grea, dureroasă, contracție violentă, comprimare și senzație imperioasă de împingere în abdomen.

Colabarea pereților abdominali. θ Meningitis infantum.

Greutate în abdomen. θ Menoragie. θ Metroragie.

Durere cu senzație de împingere în jos, cu sensibilitatea dureroasă a regiunii ovariene. θ Prolapsus uteri.

Amorțeală în partea dreaptă a abdomenului.

Senzație de rău în abdomen, care îl face să dorească să stea liniștit, așezat.

Arsură și înțepături în abdomen ; dureros ca o rană la atingere. θ Peritonită.

Senzație ca de rană în intestine, resimțită la strănut sau la apăsarea lor.

Senzație ca și cum intestinele ar fi fost contuzionate. θ Dizenterie. θ Ascită.

Senzație în abdomen ca și cum ceva întins s-ar rupe dacă s-ar depune prea mult efort la defecație. θ Sarcină.

Erizipel în urma contuziilor stomacului și intestinelor.

Dureri ca de rană în intestine. θ Enterită.

Senzație ca de rană și durere arzătoare în abdomen. θ Diaree biliară.

Durere intensă în abdomen. θ Boala Bright acută.

Durere persistentă la ombilic, < dimineața. θ Albuminurie.

Dureri tăioase violente în abdomen. θ Morbus Brightii.

Dureri colicative severe în intestine.

Dureri violente în abdomen când stă culcat ; > când se ridică în șezut.

Dureri abdominale la mers.

Durere abdominală cu nevoie de defecație dimineața.

Inflamația intestinelor. θ Ascită.

Peritonită cu exsudație ; adesea cu metrită ; urină redusă cantitativ, închisă la culoare.

Senzație ca de rană în intestine, resimțită la apăsarea lor sau la strănut. θ Ascită.

Senzație generalizată ca de rană în abdomen. θ Dizenterie cronică.

Abdomen dureros ca o rană la atingere. θ Boală eruptivă. θ Scarlatină.

Arsură în abdomen și sensibilitate dureroasă la cea mai mică presiune.

Plenitudine și sensibilitate dureroasă a abdomenului. θ Ascită.

Abdomen foarte sensibil la atingere, chiar și la presiunea așternuturilor. θ Ascită.

Sensibilitatea dureroasă a întregului peritoneu la presiune sau la întoarcerea în pat.

Când este apăsată partea dreaptă a abdomenului, face o grimasă. θ Febră tifoidă.

Sensibilitatea dureroasă a abdomenului la presiune. θ Enterită. θ Diaree. θ Dizenterie. θ Febră tifoidă.

Arsură, senzație internă ca de rană, cu sensibilitate dureroasă externă chiar și la presiunea așternuturilor.

Senzație intensă ca de rană în pereții abdominali. θ Ascită.

Durere tăioasă în pereții abdominali.

La apăsarea regiunii ileo-cecale se aude un gâlgâit ca al unui lichid. θ Febră tifoidă.

Deplasarea și chiorăitul gazelor în intestine, cu diaree. θ Febră tifoidă.

Chiorăit în abdomen. θ Flatulență. θ Febră tifoidă. θ Enterită. θ Dizenterie cronică.

Senzație intensă ca de rană și balonare a abdomenului, ca și cum ar fi umflată cu aer.

Distensie meteoristică. θ Febră tifoidă.

Plenitudine și mărirea abdomenului. θ Ascită.

Senzație de plenitudine în abdomen, cu dureri surde, < la mișcare și din cauza presiunii.

Senzație de plenitudine în intestine. θ Diaree biliară.

Abdomen plin, umflat și sensibil dureros, cu picioare umflate și secreție urinară redusă.

Senzație de plenitudine și tensiune a intestinelor. θ Enterită.

Abdomenul se simte plin și tare. θ Hidropizie după scarlatină.

Umflarea abdomenului fără sete. θ Ascită.

Umflarea abdomenului și a membrelor. θ Cardiopatie organică.

Abdomen foarte mult destins de lichid. θ Ascită. θ Albuminurie. θ Hidropizie după scarlatină.

Circumferința abdomenului a crescut într-o singură zi cu trei sferturi de inch. θ Ascită.

Abdomenul începe să se umfle, cu mare dificultate respiratorie, mai ales după ce urcă repede scările. θ Amenoree.

Pereții abdomenului sunt tensionați. θ Febră tifoidă.

Ascită și anasarcă.

Mărirea abdomenului. θ Febră intermitentă, apirexie.

Ascită cu vărsături și diaree ; nu poate respira decât stând în șezut ; chiar și înclinarea înapoi provoacă sufocare ; urină redusă cantitativ, închisă la culoare, ca zațul de cafea.

Ascită : din albuminurie ; postscarlatinoasă sau asociată cu tumori uterine ; după peritonită.

Durere care se extinde în coapsă sau în sus, spre coaste. θ Ovarită.

Durere persistentă, apăsătoare, în hipogastru, cu senzație de împingere în jos în uter.

Durere perforantă, lent pulsatorie, deasupra crestei iliace stângi, ameliorată de eructații.

Sensibilitatea regiunii ileo-cecale. θ Febră tifoidă.

Durere persistentă severă în regiunea lombară. θ Tumoră ovariană.

Nevralgie în regiunea inghinală.

Umflătură alungită, tare, în regiunea inghinală dreaptă, de mărimea unui castravete.

Umflătură tare în regiunea inghinală dreaptă.

O umflătură mare în regiunea

inghinală stângă. θ Sifilis.

Hernie inghinală veche.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Pulsații în rect.

Șoc electric în rect înaintea nevoii de defecație.

Tenesme. θ Difterie. θ Ascită.

Senzație de diaree iminentă, nevoie presantă și tenesme intestinale.

Tenesme, intestinele se simt ca și cum ar fi zdrobite. θ Dizenterie. θ Prolapsus ani.

Nevoie repetată de evacuare intestinală. θ Boală organică a inimii.

Eliminare de gaze înaintea scaunului.

Intestine destinse și dureroase, cu multă flatulență și mici evacuări intestinale care nu aduc nicio ușurare.

Tendință la diaree. θ Enterită.

Diaree matinală nedureroasă.

Diaree (cu excepția dizenteriei) predominant nedureroasă.

O diaree nedureroasă apare înaintea ameliorării suferinței toracice.

Diaree nedureroasă, galben-verzuie.

Diaree galbenă, nedureroasă. θ Gastrită.

Scaune diareice dimineața, eliminări fluide, apoase, gălbui, în general nedureroase, numai uneori cu colici.

Scaune gălbui, cu o tentă verzuie, aproape fără nicio durere. θ Erizipel al stomacului.

Diaree nedureroasă, gălbuie, uneori verzuie și mucoasă. θ Bronșită.

Diaree verzuie, galbenă, apoasă, mucoasă, fără durere, mai ales dimineața.

Scaune frecvente, sanguinolente, nedureroase. θ Dizenterie infantilă.

Diaree apoasă. θ Catar gastric.

Scaune apoase, frecvente, abundente, aproape negre.

Diaree apoasă, cu usturime la anus.

Scaune: apoase; galbene, apoase, cu colici; apoase și fetide; apoase, abundente, negre; fluide, galbene, cu slăbiciune extremă; mucus galben-verzui; < dimineața, vâscoase, cu mucus și sânge; frecvente, sanguinolente, nedureroase, verde-măslinii, vâscoase, abundente; pline de bulgări roșu-aprins.

Scaune gălbui, verzui, cu oarecare durere abdominală. θ Diaree. θ Catar gastric.

Scaune galben-brune, cu urinări frecvente și dureroase.

Mai multe scaune fluide, galbene, cu slăbiciune extremă și prostrație; scaunele se produc la fiecare mișcare a corpului, ca și cum anusul ar fi permanent deschis.

Evacuare de mucus cu durere, ca și cum intestinele ar fi strivite în bucăți.

Secreții mucoase excesive. θ Enterită.

Scaune vâscoase. θ Catar gastric.

Scaune verde-măslinii, vâscoase, abundente, pline de bulgări roșu-aprins, asemenea sfeclei tocate, cu colici și tenesme. θ Hidrocefalie incipientă.

Evacuări abundente de excremente brun-negricioase, verzi și albicioase.

Scaune moi și păstoase, amestecate cu ser, ca și cum fecalele moi ar fi fost bătute în apă, dar nu dizolvate, de culoare portocalie.

Eliminare frecventă de mucus gelatinos, cu tenesme ușoare. θ Dizenterie cronică.

Eliminări brunii, apoase sau sanguinolente. θ Tifos.

Scaune diareice conținând puțin mucus și o cantitate considerabilă de sânge.

Frecvente, sanguinolente, nedureroase; dizenterie infantilă; uneori numai tenesme, cu senzație de zdrobire în intestine.

Scaune mici, închise la culoare, cu miros de alamă. θ Hidrocefalie incipientă.

Diaree fetidă, apoi tenesme, cu eliminări de sânge.

Scaune apoase, fetide.

Scaune cu miros foarte respingător. θ Tifos.

În fiecare zi, șase sau opt eliminări diareice cu miros de hoit. θ Tifos.

Eliminări frecvente, diareice, dureroase, putride, sanguinolente și involuntare. θ Tifos.

Diaree dimineața sau înainte de prânz, revenind la aceeași oră.

Diaree dimineața, timp de trei sau patru săptămâni; fluidă, apoasă, gălbuie, numai uneori cu colici.

Scaun moale, în fiecare dimineață, de culoare deschisă.

Diaree dimineața; mâini albastre, reci; senzație de leșin; vărsături. θ Cholera infantum. θ Stare hidrocefaloidă.

Diaree noaptea și în ziua următoare, scaun ca niște crupe de ovăz. θ Tifos.

Scaune erizipelatoase (Schonlein). θ Catar gastric.

Diaree. θ Febră intermitentă. θ Rujeolă. θ După erizipel.

Diaree cronică, de caracter bilios sau erizipelatos.

Diaree cronică, cu numeroase eliminări mici de sânge și mucus: femeie la vârsta critică.

Greață, vărsături și diaree, la început cu bulgări și nefetidă; ulterior apoasă și foarte fetidă; apoi păstoasă, amestecată cu mucus și sânge.

Diaree oprită numai temporar de Arsen. θ Hidropizie ovariană.

Înaintea scaunului: efort de defecație; eliminare de gaze.

În timpul scaunului: efort de defecație, ciupituri, greață, vărsături, cefalee frontală, durere de spate.

Catar intestinal, cu diaree vâscoasă și delir mormăit. θ Boli eruptive.

Prostrație crescândă în timpul diareei.

Diaree și vărsături.

Hemoragie intestinală, cu dureri arzătoare, excoriația anusului, tenesme constante. θ Prolapsus ani.

După scaun: senzație de leșin, epuizare; tenesme, eliminare de sânge; arsură la anus (tifos); anusul se simte ca o rană vie.

Dizenterie.

Nevoie frecventă de a merge la scaun, cu imposibilitatea de a elimina ceva.

Scaune tari, regulate, în timpul menstruației.

Constipație ușoară. θ Hidrocefalie incipientă.

Scaune rare și foarte dificile, cu dureri înțepătoare. θ Sarcină.

Scaune tari și constipate. θ Erizipel.

Retenție a scaunului. θ Ovarită. θ Tifos.

Constipație prelungită și dificilă. θ Avort.

Constipație prelungită, dar mai frecvent diaree. θ Dentiție.

Constipat,

neliniștit, țipă în somn; ici și colo, coșuri roșu-aprins.

Constipat; evacuări mari, tari, dificile. θ Hidropizie ovariană. θ Tumoră ovariană.

Constipat, cu scaune mari, tari, dificile; dureri înțepătoare și senzație în abdomen ca de ceva strâns, care s-ar rupe dacă s-ar depune mult efort. θ În timpul sarcinii.

Scaun o dată la opt sau zece zile (ulei). θ Boală spinală.

Intestine foarte constipate, uneori cu scaun numai o dată la două săptămâni. θ Stafilom.

Constipație cronică.

Constipație. θ Sopor. θ Meningită cerebrospinală. θ Meningită infantilă. θ Gastroenterită. θ Hemoroizi. θ Afecțiuni prostatice. θ Boală organică a inimii. θ Tifos. θ Abces după vaccinare.

Senzație în anus ca și cum ar fi complet înfundat, cu căldură și pulsații în rect.

Senzație de rană vie în anus, cu diaree.

Mici eliminări bilioase, producând o ușoară usturime la anus și tenesme.

Prurit intolerabil, cu tumefierea anusului.

Tumefiere alb-roșiatică a anusului, cu prurit intolerabil; copil, æt. 15 luni.

Înțepături în anus și rect, urmate de febră, arsură. θ Hemoroizi.

Exsudație sanguinolentă, cu tumefierea anusului.

Prolapsus ani cu hemoragie intestinală, durere arzătoare, excoriația anusului și tenesme constante.

Scaun la fiecare mișcare a corpului, ca și cum anusul ar fi permanent deschis.

Varice mici, proeminente, care înțeapă, ard și ustură intolerabil. θ Hemoroizi.

Durere înțepătoare intensă în anus, constipație și urină redusă cantitativ.

Sensibilitate dureroasă și usturime excesive ale anusului. θ Diaree.

Excoriația anusului, cu durere arzătoare. θ Prolapsus ani.

Senzație de arsură la anus după fiecare evacuare. θ Tifos.

Tumefierea anusului.

Afecțiuni hemoroidale dureroase și alte afecțiuni ale anusului. Hemoroizi, cu dureri înțepătoare.

Dureri intolerabile, fulgerătoare și arzătoare în tumorile hemoroidale.

Hemoroizi cu înțepături; proeminenți, mici; ard și ustură intolerabil.

ORGANE URINARE [21]

Durere în regiunea ambilor rinichi. θ Boala Bright acută.

Tumefiere în regiunea rinichiului stâng, cu sunet mat la percuție. θ Boala Bright acută.

Stare hiperemică a rinichilor. θ Boală organică a inimii.

Dureri renale, sensibilitate dureroasă la apăsare sau la aplecare. θ Morbus Brightii.

În albuminurie, în timpul descuamării din scarlatină.

Iritația mucoasei vezicii urinare și a rinichilor.

Accese bruște și frecvente de durere de-a lungul ureterelor, cu durata de câteva minute. θ Albuminurie.

O senzație foarte neplăcută în vezică, cu apăsare în jos în regiunea sfincterului.

Durere excesivă în regiunea vezicală. θ Afecțiune a prostatei.

Tenesme vezicale, cu eliminări frecvente și reduse de urină roșie.

Tenesme vezicale în timpul urinării și după aceasta.

Inflamația vezicii urinare.

Vezică iritabilă; trebuie să urineze la fiecare jumătate de oră, ziua și noaptea.

Nevoie frecventă de a urina, atât de frecventă încât nu numai că urinează foarte des în timpul zilei, dar este necesar să se ridice de zece sau douăsprezece ori în timpul nopții. θ Afecțiune a prostatei.

Eliminarea urinei este foarte lentă; cu tot efortul de apăsare, durează adesea între zece și cincisprezece minute; culoare normală. θ Boală spinală.

Dificultate la eliminarea urinei; trebuie să împingă mult timp înainte de a putea începe. θ Afecțiune a prostatei.

Arsură și senzație de opărire în uretră, mai ales în apropierea colului vezicii urinare, în timpul urinării și după aceasta.

Iritație intensă la colul vezicii urinare, cu urinări frecvente și arzătoare.

Inflamația colului vezicii urinare.

Nevoie frecventă de a urina și apăsare în jos în regiunea sphincter vesicæ. θ Prostată mărită.

Iritabilitate morbidă a organelor urinare.

Eliminarea urinei fără conștientizare. θ Tifos.

Incontinență urinară, cu iritație intensă a părților, < noaptea și din cauza tusei.

Durere sub formă de junghi în uretră, cu enurezis.

Arsură și usturime în uretră, ca și cum ar fi opărită.

Arsură și înțepături în uretră.

Înaintea urinării, arsură în uretră, ca și cum ar fi opărită.

După urinare, arsură și usturime în uretră; durere ascuțită, tăietoare, de-a lungul ureterelor spre rinichi; durere în colul vezicii urinare; mucus.

Micțiune uneori dureroasă. θ Scarlatină. θ Difterie.

În timpul urinării: arsură, usturime, sensibilitate dureroasă, constricția uretrei; agonie; senzație neplăcută în cordoane.

Cu enurezis, prurit în uretră.

Urinare dificilă la copii.

Poate elimina puțină urină sau deloc, cu dureri intense.

Arsură în timpul eliminării urinei. θ Hidropizie ovariană.

După urinare, durere în colul vezicii urinare, cu dureri fulgerătoare de-a lungul ureterelor spre rinichi.

Dureri ascuțite, tăietoare, în regiunea ovariană, cu urină redusă cantitativ și constipație. θ Hidropizie ovariană.

Strangurie. θ Afecțiune a prostatei. θ Metrită. θ După naștere.

Agonie la eliminarea urinei. θ Afecțiune a prostatei.

Strictură uretrală și strangurie.

Strangurie cauzată de o leziune mecanică.

Diureză, disurie.

Strangurie, strictură, retenție urinară sau vezică inflamată după abuzul de cantaride. θ Albuminurie.

Nevoie frecventă de a urina. θ Cistită.

Nevoie continuă de a urina. θ Afecțiune a prostatei.

Nevoie constantă de a urina, eliminând numai puțin de fiecare dată; trebuie să se ridice din pat de aproximativ douăsprezece ori pe noapte. θ Ovarită.

Nevoie frecventă, cu eliminarea numai a câtorva picături; durere intensă. θ Dismenoree. θ Scarlatină.

Urinări frecvente, dureroase, reduse cantitativ, sanguinolente.

Urină redusă cantitativ; cateter folosit în fiecare zi. θ Boală organică a inimii.

Urinare redusă cantitativ. θ Meningită. θ Meningită cerebrospinală. θ Hidrocefalie incipientă. θ Hidrocefalie. θ Difterie. θ Hemoroizi. θ Boala Bright acută. θ Ovarită. θ Hidropizie ovariană. θ Sarcină. θ Sopor. θ Anasarcă. θ Ascită.

Hidropizie după catar. θ Scarlatină.

Urină redusă cantitativ și intens colorată. θ Ascită. θ Scarlatină.

Urină redusă cantitativ și închisă la culoare. θ Peritonită. θ Dismenoree. θ Schir mamar.

Urină redusă cantitativ, fără sete. θ Anasarcă. θ Hidropizie după scarlatină etc.

Retenție de urină; vezica doar ușor destinsă. θ Cistită. θ Hidrocefalie. θ Tifos etc., etc.

Retenție de urină la sugari.

Suprimarea urinei.

Urină suprimată, cu diaree. θ Tifos.

Aproape

suprimare completă a urinei. θ Ascită.

Urină redusă cantitativ sau foarte abundentă. θ Hidrocefalie. θ Dentiție.

Urinări repetate la fiecare câteva minute, întreaga zi.

Micțiune crescută ziua și noaptea.

Urina este uneori prea abundentă. θ Prolaps uterin.

Secreție urinară abundentă, palidă sau de culoarea paiului, care depune un sediment roșiatic sau ca praful de cărămidă.

Nevoie frecventă de a urina, cu eliminări abundente de urină de culoarea paiului.

Eliminare frecventă și excesiv de abundentă de urină normală.

Urină abundentă, de culoarea paiului. θ Diaree. θ Tifos.

A eliminat frecvent cantități mari de urină în timpul nopții. θ Hidropizie.

Secreție urinară enormă (patru până la șase livre zilnic), maximă în timpul exercițiului în aer liber, cu flatulență și o ușoară relaxare a intestinelor (păstură).

Eliminări de urină limpede, incoloră, în timpul dentiției. θ Diaree.

Urină în cantitate foarte redusă, intens colorată și adesea usturătoare. θ Amenoree.

Urină: redusă cantitativ, intens colorată; roșie, sangvinolentă, fierbinte și redusă cantitativ; redusă cantitativ și fetidă; redusă cantitativ, brun-roșiatică; după repaus, tulbure; redusă cantitativ, lăptoasă, albuminoasă; închisă la culoare, cu sediment ca zațul de cafea; conținând tubi uriniferi și epiteliu.

Urină de culoare violetă. θ După albuminurie.

Urină cu nuanță verzuie. θ Hidrotorax.

Urină redusă cantitativ, de culoare roșu-murdar. θ Scarlatină.

Urină redusă cantitativ, brun-roșiatică; după repaus, tulbure. θ Ascită.

Roșiatică, are un sediment de culoare brună. θ Hidropizie după scarlatină.

Urină redusă cantitativ, curge densă prin cateter. θ Angină pectorală.

Urină redusă cantitativ și închisă la culoare, adesea arde sau ustură. θ Prolaps uterin.

Urină închisă la culoare, ca o cafea. θ Hidrotorax.

Urină de o culoare închisă particulară, asemănătoare unei infuzii de ceai negru sau apei cu melasă închisă la culoare. θ Hidropizie după scarlatină.

Urină redusă cantitativ, închisă la culoare, cu sediment ca zațul de cafea. θ Ascită.

Urină roșie. θ Diaree bilioasă.

Nevoie frecventă de a urina; a eliminat odată cu urina o bucățică de sânge negru, urina fiind în cantitate foarte redusă. θ Sechelă a scarlatinei.

Urină sangvinolentă; corpuscule sangvine dispuse în inele. θ Ascită.

Eliminare frecventă, dar redusă cantitativ, a unei urine lăptoase. θ Hidrocefalie. θ Meningită infantilă.

Aspect tulbure al urinei. θ Hidropizie după scarlatină.

Urină redusă cantitativ, închisă la culoare și spumoasă. θ Hidropizie postscarlatinoasă.

Urină redusă cantitativ și fetidă. θ Albuminurie.

Un sediment sau o colorație particulară, roșu-deschis, nu atât în urină, cât separându-se din aceasta și aderând atât la pereții, cât și la fundul vasului; culoarea se apropie mai mult de cea a sângelui arterial decât de orice altceva.

Jumătate din volumul urinei este albumină; fată, æt. 5. θ Albuminurie.

Eliminare de mucus după urinare.

Urina conține albumină și corpuscule sangvine în cantitate mare. θ Boala Bright acută.

Urina conține tubi uriniferi și epiteliu. θ Morbus Brightii.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală crescută sau diminuată.

Erecții frecvente și de lungă durată.

Disconfort la nivelul cordoanelor spermatice.

Dureri simpatice în jos de-a lungul cordoanelor și în sus prin uretere până la rinichi. θ Ischurie.

Umflarea testiculelor; mai mult a celui drept; abia mai avea loc în scrot.

Testiculele dor la atingere.

Afecțiuni ale prostatei.

Eliminare de lichid prostatic.

Gonoree; constituție sicotică.

Balanită și condiloame.

Sicoză, cu secreție abundentă a unei scurgeri fluide, ihoroase; cu durere arzătoare, înțepătoare.

Inflamația glandului și a prepuțului. θ Sifilis.

Șancru bine dezvoltat pe gland; administrat în funcție de tipul durerii.

Durere arzătoare, înțepătoare, în ulcer și pe suprafața inflamată. θ Sifilis.

Prurit violent și roșeață a scrotului, dureros ca o rană la atingere.

Hidropizia scrotului.

Hidrocel.

Hidrocel în chisturi multiloculare.

Inflamație erizipelatoasă și umflare a scrotului, survenite în urma înțepăturilor de albine pe față și gât, la un băiat, æt. 5.

Furuncule mari pe pubis.

Umflarea prepuțului.

Erizipel după circumcizie la un copil în vârstă de opt zile; o roșeață vie, stacojie, se întindea peste întregul hipogastru până la ombilic, în jos peste scrot și spre exterior către coapse; penisul era în erecție, iar glandul avea un aspect albastru-închis; plaga era, de asemenea, injectată albăstrui, iar pielea din jurul marginilor plăgii era umflată edematos.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Dorință sexuală crescută.

Dureri < prin coit. θ Prolaps uterin.

Dureri ovariene < prin coit.

Înțepături în ovare după raportul sexual. θ Ovarită.

Arsură, înțepături, ca după înțepătura unei albine, în ovare sau în alte părți. θ Tulburări ovariene și uterine. θ Peritonită. θ Dismenoree.

Înțepături, arsură, într-o regiune ovariană sau în cealaltă, din ce în ce mai frecvente, până la instalarea durerilor de travaliu. θ Avort.

Durere arzătoare, înțepătoare, în ovarul drept, timp de câteva luni; 2e a ameliorat-o în douăzeci și patru de ore. θ Ovarită.

Durere în fiecare ovar, ascuțită, înțepătoare, periodică. θ În timpul avortului spontan.

Dureri ascuțite, tăioase, lancinante în regiunea ovariană, extinzându-se în jos pe coapsă; < pe partea dreaptă; amorțeală în partea laterală și în membru. θ Ovarită. θ Tumoră ovariană.

Tăietură în ovarul stâng, apoi în cel drept; tracțiune, dureri fulgerătoare, cu apăsare în jos.

Dureri ascuțite, tăioase, în ovarul stâng, mai intense la intervale, extinzându-se în jos pe coapsă.

Tracțiune în regiunea ovariană dreaptă.

Senzație de tensiune în regiunea ovariană, mai intensă la ridicarea brațelor.

Senzație constantă de greutate și apăsare în regiunea ovariană, pe partea stângă. θ Hidropizie ovariană.

Senzație de greutate, de apăsare, în regiunea ovariană. θ Cancer mamar.

Iritabilitate și durere, în principal înțepătoare, în ovare. θ Amenoree.

Dureri ovariene continue, cu apăsare în jos în ovare și uter.

Apăsare dureroasă în jos în ovarul drept. θ Ovarită.

Sensibilitatea dureroasă a ovarelor la presiune.

Durere ca de rană în ovarul stâng, < la mers. θ Ovarită.

Regiunea ovariană dreaptă este foarte sensibilă în timpul menstruației.

Durere în ovarul drept înaintea sau în timpul menstruației. θ Prolaps uterin.

Iritația ovarelor, sensibilitatea dureroasă a regiunii ovariene, cu durere severă la presiune profundă. θ Dismenoree.

După metrită, durere foarte severă în ovare. θ Ovarită.

Durere ca de rană în ovarul drept. θ Ovarită.

Dureri în regiunile ovariene ca după o entorsă; sensibile dureros.

Durere în ovarul drept la fiecare cincisprezece sau douăzeci de minute; fiecare paroxism durează între unu și trei minute.

Durere ca de întindere în regiunea ovariană stângă, < la mers, seara, urmată după câteva ore de o durere cu apăsare în jos pe partea dreaptă și de o senzație de mobilitate redusă în omoplați; este obligată să se aplece înainte când merge.

La întinderea corpului în pat, durere fină, tăioasă, în regiunea ovariană stângă, trecând transversal spre dreapta; la început foarte slabă, apoi din ce în ce mai puternică, intensificată după fiecare întindere repetată, la fel de patru sau cinci ori, apoi încetând.

Durere în ovare, resimțită cel mai puțin în decubit pe partea dreaptă.

În decubit pe partea dreaptă, pulsație și mișcare.

În principal în ovarul drept, rareori în cel stâng. θ Umflarea ovarelor.

Amorțeală și senzație surdă, începând în regiunea ovariană dreaptă, extinzându-se spre șold și coaste și în jos peste întreaga coapsă; ameliorate în decubit pe partea afectată.

Inflamație, indurație, mărire, umflare și hidropizie a ovarelor, în principal a celui drept.

Inflamația ovarelor cu amenoree.

Ovarul stâng, cât o minge de baseball regulamentară și mult mai greu.

Mărirea și indurația cronică a ovarelor, mai ales când au fost însoțite de paroxisme ocazionale de dureri severe.

Mărirea ovarului drept, cu durere în regiunea pectorală stângă și tuse.

Umflarea și indurația ovarelor: începând pe partea dreaptă; cu dureri la aplecare și la pornirea mersului.

Hidropizia ovarului drept: cu duritate și durere arzătoare, înțepătoare, ca de contuzie și ca de rană; cu o acumulare atât de mare de lichid, încât nu se putea mișca fără un disconfort considerabil.

Hidropizie ovariană; durere arzătoare, înțepătoare, uneori lancinantă, lipsa setei, urină redusă cantitativ; piele albă, transparentă; constipație, cu scaune voluminoase, tari, dificil de eliminat.

O formațiune nodulară în regiunea ovariană stângă.

Tumori ovariene moi, închistate.

Chist ovarian de mărimea unui cap, existent de șase ani.

Tumori hidropice cu dureri arzătoare, înțepătoare și ca de contuzie și de rană.

Tumori ovariene: pacienta elimină mai multă urină decât este normal; înțepături și arsură; dureri la aplecare sau la pornirea mersului; menstruații neregulate, cu durata de una sau două zile.

Tumoră ovariană, cu dureri înțepătoare, tăioase și pulsatile, < în ortostatism, la mers și la palpitații; durerile se extind adesea în sânul drept; tumora este dură și situată pe partea dreaptă.

Umflătură fermă situată spre partea stângă a ombilicului.

Tumoră ovariană; după evacuarea prin puncție a opt quarts de lichid de culoarea paiului și după Apis, fără recidivă timp de doi ani; puncție din nou, șase quarts; Apis din nou, a rămas sănătoasă.

Dureri înțepătoare în regiunea uterului.

Dureri înțepătoare, penetrante, în regiunea uterului. θ Metrită.

Metrită cu peritonită.

Dureri ascuțite, penetrante, ca niște lovituri de pumnal, în uter, urmate uneori de convulsii. θ Dismenoree.

Paroxisme severe de dureri contractive, spasmodice, apăsătoare, la nivelul orificiului uterin.

Senzație de greutate și apăsare, cu presiune în jos și dureri înțepătoare în uter. θ Hipertrofie uterină.

Durere surdă și apăsătoare în hipogastru, cu apăsare în jos în uter, ca și cum ar urma să apară catamenele.

Sensibilitate dureroasă intensă deasupra regiunii uterine, cu durere apăsătoare în jos, leucoree și urinare dureroasă.

Durere apăsătoare în jos, cu sensibilitate dureroasă deasupra regiunii uterine. θ Prolaps uterin.

Dureri violente, ca de travaliu, cu apăsare în jos, urmate de eliminarea unei cantități reduse de mucus închis la culoare, sangvinolent. θ Dismenoree.

Căldură și plenitudine în regiunea uterină.

Ulcerație și congestie a orificiului uterin.

Hidropizie uterină; tumori cu ascită.

Hipertrofie uterină.

Cu șase zile înaintea menstruației, stare de rău, senzație de greutate și apăsare în ovare.

Menstruație prematură, abundentă sau redusă cantitativ.

Înaintea menstruației: erupție, dureri abdominale ca de travaliu.

Durere în ovarul drept înaintea și în timpul menstruației. θ Prolaps uterin.

Catamene prea abundente sau prea reduse cantitativ. θ Prolaps.

Menoragie, cu greutate în abdomen, senzație de leșin, disconfort, neliniște, căscat; pete roșii pe corp, înțepătoare ca înțepăturile de albine.

Menoragie rezultată din congestia acută a ovarelor. θ Prolaps uterin.

Metroragie cu pete roșii care înțeapă ca o înțepătură de albină.

Metroragie în a doua lună de sarcină, cu flux sangvin abundent, greutate în abdomen, disconfort intens, neliniște și căscat.

Menstruație mucoasă. θ Prolaps uterin.

Catamenele

se opresc pentru câteva zile și apoi revin, alternând astfel de mai multe ori.

Menstruații la intervale de o zi. θ Prolaps uterin.

Catamene întrerupte.

Menstruații neregulate. θ Prolaps uterin.

Menstre neregulate, durând doar o zi sau două, însoțite de slăbiciune. θ Tumoră ovariană.

Dureri violente, ca niște crampe, cu apăsare în jos, ca la travaliu, urmate de o scurgere redusă de mucus sangvinolent închis la culoare, care durează douăzeci de ore.

Catameniile mai abundente, dar cu cheaguri și cu durere intensă în splină, care continuă după ele și supără la orice mers, chiar și la vorbit sau la tuse.

Catameniile au apărut cu multă durere, sub forma unei scurgeri abundente de sânge negru coagulat, având aspectul unor bucăți de ficat putred de vițel.

Dismenoree: cu nevralgie ovariană: tip congestiv; cu scurgere redusă de sânge mucilaginos.

Dismenoree din cauza congestiei ovarelor. θ Prolapsus uteri.

În timpul menstrelor: erupție; dureri abdominale ca la travaliu, îndeosebi în regiunea ovarului drept; constipație; căldură la nivelul capului; înțepături în abdomen; sensibilitate accentuată în regiunea ovarului drept; sensibilitate dureroasă profundă, înțepături și micțiuni frecvente; durere în regiunea ovarului drept; durere cu apăsare în jos în regiunea ovarului drept; tumefierea regiunii ovariene.

Durere ascuțită, tăietoare și înțepătoare în ovarul tumefiat; < în timpul menstruației.

Înțepături în abdomen în timpul catameniilor. θ Ovarită.

Catamenii întârziate. θ Oftalmie.

Menstre reduse cantitativ. θ Prolapsus uteri.

Suprimarea menstrelor: congestie la cap; ovare congestionate sau inflamate.

Amenoree sau dismenoree cu scurgere redusă de sânge mucilaginos; edem al labiilor, dureri ovariene.

Durere înțepătoare sau iritabilitate, cu amenoree.

Amenoree cu durere în regiunea hipogastrică dreaptă. θ Prolapsus uteri.

Catar uterin asociat bolilor eruptive.

Leucoree: uretritică; acră, abundentă, verde sau gălbuie; cu iritație frecventă și dureroasă.

Nevralgia labiilor; inflamația labiilor.

Tumefierea labiei pudendale drepte, cu inflamație violentă și durere intensă. La un copil.

Tumefiere extrem de mare și dureroasă a labiilor, însoțită de căldură violentă și dureri înțepătoare.

Edem al labiilor.

Diaree cronică, eliminări de sânge și mucus. θ Climacteriu.

SARCINĂ. NAȘTERE. LACTAȚIE [24]

Amenințare de avort.

Avort în primele luni; dureri înțepătoare în regiunea ovariană până la instalarea durerilor de travaliu; urină redusă cantitativ; fără sete; hemoragie uterină abundentă.

Avort în luna a patra, cu hemoragie abundentă.

Durerile înțepătoare apar într-o regiune ovariană sau în cealaltă, din ce în ce mai frecvent, până când se produc durerile de travaliu; uneori scurgere de sânge și, în cele din urmă, avort.

Menoragie, cu avort.

În timpul sarcinii: scaune rare și foarte dificil de eliminat, cu dureri înțepătoare și senzația în abdomen a ceva strâns, care s-ar rupe dacă s-ar depune un efort prea mare.

Constipație sau diaree. θ Sarcină.

Hidropizie în ultima perioadă a sarcinii, urmată de convulsii puerperale.

Hydrops amnii.

Convulsii puerperale.

Afecțiuni ovariene inflamatorii. θ Lăuzie.

Secreție lactată diminuată la femeile care alăptează.

Glanda mamară: arsură, înțepături, tumefiere, întărire, chiar supurație.

Inflamație erizipelatoasă a glandei mamare.

Glanda mamară a supurat, fiind deschisă de două ori; sânul drept dur, tumefiat și sensibil dureros; remediul a fost utilizat extern și intern.

Tumefiere și întărire considerabile ale glandei mamare. θ Mastită.

Înțepături și arsură în tumorile schiroase ale glandei mamare sau în cancerul ulcerat.

Schir al glandei mamare.

Cancer al glandei mamare; cancer ulcerat, cu înțepături și arsură.

Afecțiuni ovariene, cu mameloane retractate.

Ulcerația ombilicului la nou-născut.

Micțiune dificilă la copii.

Urină redusă cantitativ sau foarte abundentă. θ Dentiție. θ Hidrocefalie.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Răgușeală dimineața, gât uscat, dar fără sete; sensibilitate dureroasă în fosa suprasternală și deasupra claviculelor; senzație ca de cordoane pornind de la oase, care trag în jos și lateral; junghiuri prin plămâni, șolduri și părțile laterale ale toracelui, cu durere în tot corpul, dar < în sânul stâng.

Răgușeală, cu uscăciune și arsură în laringe. θ Laringită cronică.

Răgușeală și senzație de zgâriere în laringe și trahee. θ Erizipel.

Răgușeală, cu laringe sensibil dureros, senzație de asperitate în gât și uscăciune.

Răgușeală dimineața.

Răgușeală și tuse uscată.

Răgușeală. θ Albuminurie.

Voce răgușită, aspră (ulei). θ Catar.

Vorbește cu voce înfundată, ca în angina flegmonoasă. θ Scarlatină.

Vorbirea este dureroasă; simte ca și cum ar obosi faringele, în care există o durere de tracțiune.

Acționând asupra mucoasei laringelui, controlează o stare inflamatorie mai intensă decât cea întâlnită în cazul Bellad., chiar și după instalarea infiltrației submucoase.

Senzație de slăbiciune în laringe. θ Difterie.

Dificultatea de a înghiți nu este cauzată de tumefierea gâtului, ci de iritarea epiglotei; fiecare picătură de lichid pusă pe limbă aproape îl sufocă.

Œdema glottidis.

Laringită cronică.

Iritație laringotraheală subacută și cronică.

Uscăciunea gâtului dimineața, tuse crupală și răgușeală.

Voce răgușită și tuse răgușită din cauza iritației traheei.

Crup in extremis, pregătire pentru traheotomie.

Edem al laringelui.

Traheea, ca și cum ar fi astupată.

Raluri hârâitoare în bronhii, la inspirație și tuse (ulei). θ Catar.

RESPIRAȚIE [26]

Halenă fetidă. θ Albuminurie. θ Gastroenterită.

O inspirație profundă provoacă tuse (ulei). θ Catar.

Respirație foarte frecventă. θ Tromboză.

Respirație predominant rapidă.

Respirație grăbită și dificilă, cu febră și cefalee.

Respirație accelerată, îndeosebi la mișcare, la urcarea scărilor sau la mers.

Respirație rapidă, dureroasă, spasmodică; < în poziție culcată, > la aer proaspăt și în poziție verticală.

Respirație gâfâitoare și excesiv de rapidă. θ Hidropizie după scarlatină.

Dispnee, îndeosebi la efort.

Dispnee, apăsare toracică la inspirație. θ Astm.

Dispnee. θ Hidrotorax. θ Febră intermitentă.

Respirație slabă, întreruptă; palid; stă întins pe o saltea. θ După o înțepătură.

Simptome artritice, tuse, durere sufocantă în piept, < pe vreme rece.

Astm după urticarie.

Apăsare toracică, dispnee, îndeosebi la urcare; imposibilitatea de a rămâne într-o cameră caldă. θ Ascită.

Accese de respirație dificilă, mai grave noaptea în pat sau într-o cameră caldă. θ Laringită cronică.

Apăsare în torace și epigastru.

Respirație dificilă, abia poate merge. θ Hidropizie.

Respirație îngreunată. θ Hidrotorax.

Respirație torpidă, îngreunată. θ Scarlatină.

Respirație accelerată și laborioasă. θ Scarlatină. θ Catar.

Respirație laborioasă; trebuie să solicite forțat mușchii abdominali.

Respirație laborioasă, ca în crup. θ Bronșită.

Respirație extrem de laborioasă și dificilă. θ Ascită.

Respirație lentă, dificilă, cu constricție în gât.

Respirație dificilă și anxioasă.

Respirație grea și dificilă, cu gâfâieli. θ Hidrocefalie incipientă.

Tușea și respira cu mare dificultate, ca și cum ar fi avut crup, cu mormăieli, delir etc. θ Diaree cronică.

Respirație dificilă, grea, cu gâfâieli. θ Hidrocefalie incipientă. θ Hidrotorax. θ Ascită etc.

După somn, dificultate la respirație.

Respirație dificilă, < la aplecarea înainte sau înapoi; nu poate respira decât stând așezat. θ Ascită.

Respirație dificilă în poziție culcată pe partea stângă. θ Ascită.

Se trezește noaptea cu o senzație de strangulare.

Senzație de plenitudine, constricție sau sufocare în torace.

Dispnee, asociată bolilor eruptive.

Dispnee; părea imposibil să respire; trebuia să i se facă vânt pentru a fi menținut în viață.

Simte ca și cum respirația s-ar opri.

Senzație intensă de sufocare; i se pare că nu ar mai putea supraviețui mult din lipsă de aer.

Simte ca și cum fiecare respirație ar fi ultima; suferință intensă, angoasă și neliniște. θ Sarcină. θ Hidrotorax. θ Cardiopatie. θ Pericardită. θ Meningită cerebrospinală. θ Peritonită hepatică. θ Hidropizie după scarlatină.

Senzație intensă de sufocare; nu suportă nimic în jurul gâtului.

Senzație intensă de sufocare; și-a desfăcut larg gulerul; nu putea suporta nimic în jurul gâtului; cu o nuanță întunecat-violacee a feței și buze albăstrui; abia putea respira și spunea: „Mă sufoc.”

Nu poate respira decât stând așezat. θ Ascită.

Stupoare și respirație stertoroasă, cu câte o tresărire ocazională, ca de la o durere ascuțită. θ Meningită cerebrospinală.

TUSE [27]

Tuse cu acea rezonanță amenințătoare care denotă afectarea porțiunilor superioare ale traheei sau bronhiilor. θ Bronșită.

Tuse: crupală; cu sunet răsunător; uscată, cu eforturi de vomă; cu durere ca de rană în partea superioară a toracelui; cu zguduirea dureroasă a capului; cu respirație laborioasă, ca în crup.

Tuse crupală. θ Rujeolă.

Tuse violentă, ca în tusea convulsivă. θ Rujeolă.

Tuse foarte uscată, spasmodică, dimineața și seara, dar mai ales noaptea (ulei). θ Catar.

Tuse uscată. θ Tifos.

Accese frecvente de tuse, provocate cu ușurință de cea mai mică presiune asupra laringelui. θ Cai.

Iritație care provoacă tuse, în fosa suprasternală.

Tuse scurtă, iritantă. θ Laringită cronică.

Tuse și gâdilare în spatele scobiturii gâtului; dimineața; înainte de miezul nopții; după ce se culcă și doarme; cu zguduiri dureroase în cap; încetează când se desprinde cea mai mică cantitate.

Tuse uscată, cu eforturi de vomă, < în poziție culcată pe partea stângă. θ Tifos.

Tuse care se mobilizează cu dificultate, îl trezește din somn înainte de miezul nopții și încetează de îndată ce se desprinde cea mai mică particulă, care este înghițită; expectorație rară.

Tuse nocturnă persistentă, neîncetată de la 9 P. M. la 4 A. M.; femeie, æt. 72, după bronșită acută.

Tuse care încetează când se desprinde cea mai mică cantitate. θ Albuminurie.

Tusea provoacă dureri în piept și zguduie capul. θ Ascită.

În timpul unui atac violent de tuse, fața devine cianotică și umflată (ulei). θ Catar.

Tușește până când pare că va vărsa.

Tusea provoacă dureri în abdomen. θ Ascită.

Tuse, cu durere ca de rană în partea superioară a hemitoracelui stâng. θ Ovarită.

Tuse, cu durere ca de rană în piept. θ Catar.

Căldură, cu tuse. θ Albuminurie.

Expectorație rară.

Expectorație cu gust dulceag sau fără gust. θ Ascită.

Expectorația unei cantități mari de mucus transparent, oarecum spumos și sangvinolent.

Poate ridica sputa doar până la limbă, de unde trebuie îndepărtată prin ștergere. θ Tifos.

Tuse dimineața; expectorație dulceagă și fără gust. θ Albuminurie.

Tuse scurtă, uscată, cu expectorație dimineața. θ Tumoră ovariană.

Tuse laringofaringiană la cai.

Tuse sufocantă, dureroasă, nu la fel de puternică precum tusea Bellad., dar cu mai multă dispnee, ducând la diagnosticul unei îngroșări a membranei, probabil prin revărsat. θ La cai.

Tuse răgușită, dureroasă, cu o secreție limpede și filantă din gură, asemănătoare celei de la Mercur. θ La cai.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Dureri în piept, uneori surde, alteori ascuțite. θ Hidrotorax.

Dureri ascuțite în piept.

Torace apăsat. θ Meningită.

Senzație de apăsare în piept, mai ales în partea superioară.

Senzație de plenitudine, constricție sau sufocare în torace.

Senzație de plenitudine în torace. θ Hidrotorax.

Durere surdă, persistentă, în partea stângă a toracelui, aproape de mijlocul sternului, cu senzație de plenitudine în torace și respirație scurtă.

Plenitudine în torace; trebuie să stea ridicat în șezut. θ Hidrotorax.

Junghiuri mai ales în partea stângă a toracelui.

Dureri înțepătoare în partea stângă a toracelui. θ Hidropizie ovariană.

Ușoare junghiuri pleuritice în părțile laterale ale toracelui.

Pleurită.

Dureri arzătoare, înțepătoare, pe întreaga față anterioară a toracelui.

După o plimbare, a fost cuprins de o durere înțepătoare în partea dreaptă a toracelui, în regiunea coastei a cincea; < la mișcarea brațului și a corpului, extinzându-se până la partea superioară a cartilajului xifoid și împiedicând întrucâtva respirația. θ Reumatism.

Apăsare și arsură în torace, cu senzația ca și cum ar fi jupuit sau inflamat de la inhalarea aerului geros.

Dureri fulgerătoare în torace.

Durere ca de rană sub partea superioară a sternului (ulei). θ Catar.

Hidrotorax. θ După pleurită.

Hidrotorax, plenitudine în torace, dureri surde sau ascuțite; toracele se simte ca și cum ar fi contuzionat.

Senzație de frig în mijlocul sternului.

Senzație de frig în mijlocul sternului.

Senzație de căldură în torace. θ Astm.

Dacă există în mod evident o simpatie reciprocă între ovare și plămâni. θ Ovarită.

Stare hiperemică a plămânilor. θ Boală organică a inimii.

Matitate la percuție sub clavicula stângă (ulei). θ Catar.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Angoasă intensă; neliniște; simte ca și cum fiecare respirație ar fi ultima.

Suferință cardiacă. θ Amenoree.

Acces brusc de durere acută imediat sub inimă, extinzându-se curând oblic în sus, spre partea dreaptă a toracelui.

Senzație în dreptul inimii ca și cum ceva s-ar desprinde. θ Hidrotorax.

Inima bătea violent; putea fi auzită distinct în tot toracele. θ După scarlatină.

Fiecare contracție a inimii zguduia întregul corp. θ Boală organică a inimii.

Bătăi cardiace intermitente. θ Tromboză.

Bătăi cardiace rapide, slabe.

Tumefiere în regiunea inimii, sensibilă la o presiune ușoară. θ Hidrotorax.

Inflamația pericardului.

Revărsat în pericard în urma inflamației.

Hidropericard.

Zgomot suflant în timpul diastolei; neliniștit, dar fără ameliorare în nicio poziție.

Durere intensă în regiunea inimii, cu senzație de fluctuație când se întoarce pe o parte. θ Hidrotorax.

Insuficiența valvelor mitrale, valve suturale afectate, hipertrofie excentrică a inimii.

Zgomote răzuitoare ale sistolei și diastolei, audibile fără echivoc.

Zgomotul sistolic al inimii nu este bine definit; zgomot tumultuos; zgomotul diastolic al arterei pulmonare accentuat. θ Boală organică a inimii.

Circulația prin venele colaterale era neobișnuit de dezvoltată. θ Tromboză.

Globula sanguină părea micșorată și neregulată. θ Ascită.

Pulsul nu era febril, dar temperatura pielii crescuse, iar în a patra zi a apărut o transpirație abundentă, cu ameliorare. θ Reumatism cronic.

Puls frecvent. θ Albuminurie.

Puls 100, slab. θ Tifos.

Puls 112, plin și moale. θ Tifos. θ Albuminurie.

Puls 120; æt. 11. θ Catar toracic.

Puls 120, dicrot. θ Tifos.

Puls 130, dur. θ Tromboză.

Puls foarte rapid, cel puțin 140. θ Difterie.

Puls 160. θ Abces după vaccinare. θ După scarlatină.

Puls: frecvent, plin, puternic; accelerat și predominant amplu; rapid și plin, nu dur.

Puls frecvent, subțire și tare. θ Gastroenterită.

Puls rapid, întrucâtva subțire și tare. θ Ascită.

Puls rapid și foarte dur. θ Inflamația labiilor.

Puls dur, mic și rapid.

Puls rapid, puternic, dur. θ Tifos.

Sub degete, pulsul se simte ca o alică ce alunecă. θ Bronșită.

Pulsul radial nu este sincron cu sistola inimii. θ Boală organică a inimii.

Puls accelerat, care devine curând neregulat, intermitent și dur. θ Meningită infantilă.

Puls mic și rapid. θ Ascită.

Puls mic și tremurător.

Caracterul pulsului se schimbă frecvent. θ Scarlatină.

Puls neregulat, lent. θ Hidrocefalie.

Puls instabil, neregulat, intermitent la fiecare a treia sau a patra bătaie. θ Boală organică a inimii.

Puls care se schimbă frecvent, slab și intermitent.

Tifos.

Puls variabil și intermitent. θ Meningită.

Puls uneori intermitent și imperceptibil.

Puls abia perceptibil, suprafața corpului rece. θ După înțepături.

Puls nedeslușit. θ Hidropizie după scarlatină.

Aspect anemic. θ Boala Bright acută.

EXTERIORUL TORACELUI [30]

Înțepătură în partea dreaptă a toracelui, la coasta a cincea, < la mișcarea brațului sau a corpului, extinzându-se până la partea superioară a xifoidului și împiedicând întrucâtva respirația. θ Reumatism.

Junghiuri în partea stângă a toracelui.

Accese bruște de durere acută imediat sub inimă, extinzându-se curând oblic spre partea dreaptă a toracelui.

Durere surdă, persistentă, în partea stângă a toracelui, aproape de mijlocul sternului, de mai multe ori în timpul zilei, cu senzație de plenitudine în torace și respirație scurtă.

Toracele se simte ca și cum ar fi fost bătut sau contuzionat.

Senzație de durere ca de rană; senzație de limitare funcțională și de contuzie, ca după o lovitură recentă, ca și cum ar fi fost strivit, contuzionat sau bătut.

GÂT ȘI SPATE [31]

Junghiuri reumatice în partea dreaptă a gâtului.

Durere tensivă de la umărul stâng până la ceafă.

Durere pulsatilă din ceafă spre umărul stâng, extinzându-se în sus, peste cap; fulgeră spre dreapta la mișcarea capului în aceeași direcție.

Senzație de rigiditate în gât și spate. θ Meningită cerebrospinală.

Durere cu rigiditate de la gât în jos, până între umeri (ulei). θ Catar.

Rigiditate în ceafă.

Tumefiere subcutanată a gâtului. θ Difterie.

Gușă vasculară.

Ganglionii gâtului tumefiați. θ Erizipel traumatic.

Mai mulți ganglioni ai gâtului tumefiați până la mărimea unor nuci și tari ca piatra (ulei). θ Afecțiune spinală.

Bandă lată de inflamație erizipelatoasă, întinzându-se de-a curmezișul spatelui, de la vârful umărului drept până la partea superioară a brațului l.

Meningită spinală însoțită de senzație de sufocare, ca și cum nu ar mai putea respira niciodată.

Durere în spate, sub omoplați, < la mișcare.

Arsură și căldură, ca o căldură cu furnicături, pe spate.

Rigiditate în spate. θ Reumatism cronic.

Epuizată, ca după muncă grea, mai ales în spate.

Slăbiciune neobișnuită și intensă a întregului spate, de ambele părți ale coloanei vertebrale; nu putea sta culcată pe spate.

Slăbiciune, mai ales în spate, în accese, cu vertij.

La trecerea ambelor police în jos, de-a lungul fiecărei părți a vertebrelor, durerea cea mai intensă este resimțită în regiunea lombară (ulei). θ Afecțiune spinală.

Regiunea dorsală posterioară inferioară, mai ales în stânga, se simte ca și cum ar fi contuzionată.

Apăsare în jos în regiunea lombosacrată, ca și cum ar începe menstruația. θ Hidropizie ovariană.

Nu putea sta în șezut din cauza unor dureri extrem de violente în sacru (ulei). θ Afecțiune spinală.

Rigiditate în regiunea lombosacrată.

Apăsare arzătoare în regiunea coccigiană, < la orice încercare de a se așeza; seara. θ Reumatism cronic.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Reumatism violent în umărul drept, mai târziu în cel stâng.

Durere tensivă în umărul stâng, extinzându-se până la ceafă.

Durere în umărul și antebrațul drept, cu apăsare pe torace.

O durere cu caracter înțepător s-a fixat în mușchiul deltoid drept, iradiind spre omoplat și articulația cotului la ridicare și la mișcare. θ Reumatism cronic.

Senzație de limitare funcțională în omoplați.

Apăsare sub omoplați, dureroasă la mișcare.

Brațul și umărul tumefiate și sensibile la atingere. θ Abces după vaccinare.

Mai multe pete foarte roșii, cu striuri roșii dureroase până la ganglionii axilari. θ Abces după vaccinare.

Durere de tracțiune în brațe, începând în umeri și extinzându-se până la vârfurile degetelor.

Durere crescândă, fulgerătoare, în braț; nu mai putea ridica brațul r. până la cap. θ Reumatism cronic.

Brațul stâng ca și cum ar fi amorțit.

Amorțeală și furnicături în ambele brațe; < în stângul.

Complet lipsită de putere, nu putea apuca nimic, trebuia să fie hrănită și îngrijită (ulei). θ Afecțiune spinală.

Brațul drept foarte tumefiat.

Pete roșii și albe pe brațe.

Brațul drept roșu, fierbinte, tumefiat, erizipelatos, cu durere înțepătoare și arzătoare. θ Cancer mamar drept.

Brațul drept tumefiat și îndoit în articulația cotului; nu poate fi întins, deoarece tendoanele sunt scurtate (ulei). θ Afecțiune spinală.

Dureri înțepătoare în antebrațul drept, cu senzație de paralizie. θ Reumatism cronic.

Articulațiile pumnului și ale degetelor tumefiate și rigide la mâna dreaptă, contractată în pumn, extensia fiind imposibilă; la mâna stângă, alte persoane puteau întinde degetele, dar acestea se îndoiau imediat din nou dacă erau eliberate (ulei). θ Afecțiune spinală.

Pe fața internă a pumnului drept, o pecingine circulară, de mărimea unui dolar (ulei). θ Catar.

Ambele mâini întoarse spre interior (în pronație), policele flectate pe palme; ambele mâini reci (ulei). θ Afecțiune spinală.

Braț paralizat; brațul și mâna tumefiate, albe ca chitul.

Senzație de înțepături și usturime în mâini și brațe, afectând ulterior, în mică măsură, întregul corp.

Mâncărime, arsură și crăpare a mâinilor.

Arsuri și dureri fulgerătoare în mâini.

Mâini albăstrui și reci. θ Diaree.

Mâna și brațul albastre. θ Holera infantilă.

Mâna tumefiată, ușor roșu-albăstruie; presiunea produce pete albe, care dispar lent și nu lasă nicio adâncitură.

Roșeață, căldură și tumefiere a mâinilor.

Edem al mâinilor.

Roșeață pronunțată a mâinilor și pumnilor, precum și a picioarelor și gleznelor.

Pete roșii și dureroase, ca de rană, în palme.

Senzație de amorțeală în degete, mai ales la vârfuri, în jurul rădăcinilor unghiilor, acestea din urmă simțindu-se ca și cum ar fi desprinse.

Vezicule între degete, cu mâncărime după scărpinat intens, având tendința de a ulcera. θ Prurit de prerie.

Tumefiere considerabilă a indexului drept. θ Panarițiu.

Inflamația degetelor.

Durere pulsatilă, extinzându-se uneori de la deget în sus, până la braț. θ Panarițiu.

Panarițiu, cu arsură, înțepături și pulsații; foarte sensibil la atingere; mai ales în panarițiile periunguale, după abuz de Sulphur.

Durere violent înțepătoare, arzătoare; întregul deget foarte tumefiat, roșu ca focul; după câteva ore, durerea a devenit tensivă, sfâșietoare, în timp ce tumefierea creștea continuu și se extindea până la antebraț; deget foarte tensionat, arzător de fierbinte, foarte roșu și amorțit; treptat, durerea a devenit mai surdă, cu senzația în degetele învecinate ca de corpi străini acoperiți cu catifea; în primele momente după înțepătură și tumefierea locului, o senzație de căldură cu furnicături s-a răspândit în întregul braț până la axilă, transformându-se treptat într-o mâncărime dureroasă și o senzație de mușcătură, mai ales de-a lungul traiectului vaselor.

Plagă de disecție la mână.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Durere ca de rană în jurul articulației șoldului stâng; mai târziu, slăbiciune, instabilitate și tremur în articulație.

Senzație de amorțeală și sensibilitate diminuată în fosa iliacă dreaptă, extinzându-se spre șold, aproape până la coastele scurte și în jos, de-a lungul întregii coapse drepte, > când stă culcată pe aceasta. θ Ovarită.

Laxitate în articulațiile șoldurilor.

Inflamația articulației șoldului.

La început doar o durere surdă, devenind treptat lancinantă și sfredelitoare, pornind din mijlocul ligamentului lui Poupart și extinzându-se de-a lungul feței interne a coapsei până în gambă și în degetele piciorului.

Tromboză.

Simptomele predomină pe fața internă a coapsei.

Senzație de tracțiune prin coapse până la vârfurile degetelor de la picioare.

Dureri arzătoare în ambele membre inferioare, de la coapse până la glezne; nu-și putea mișca labele picioarelor. θ Reumatism cronic.

Durere în membrul inferior stâng, în creștere continuă, predominant sub formă de junghiuri, arsură și dureri fulgerătoare. θ Tromboză.

Dureri arzătoare în ambele membre inferioare, de la coapse până la glezne ; nu-și putea mișca picioarele. θ Reumatism.

Senzație de contuzie în țesuturile moi ale membrelor inferioare.

Membrul imobil, acoperit cu dungi și pete roșiatice și albăstrui ; dur, elastic, fierbinte, extrem de dureros, îndeosebi de-a lungul vaselor și nervilor crurali. θ Tromboză.

Seara, după un efort muscular neobișnuit, membrul inferior stâng era greu ca plumbul. θ Tromboză.

Ambele membre inferioare emaciate, mai ales cel drept ; nu puteau fi mișcate și trebuiau să rămână timp de câteva zile în locul în care fuseseră așezate ; ambele foarte reci la atingere (oil). θ Afecțiune spinală.

Întreaga extremitate inferioară stângă, amorțită și grea ca plumbul. θ Tromboză.

Dimineața, picioarele grele, rigide, pline, încât dor, umflate.

Gambele reci.

Senzație de frig și insensibilitate a extremităților, < pe vreme rece.

Picioarele și gambele până la jumătatea coapselor, mereu reci ca gheața, fără transpirație ; chiar și când mergea vara, nu transpira. θ Stafilom.

Aspect albicios, translucid, al membrului fracturat. θ Flegmon.

Gambele și picioarele ceroase, palide și edematoase. θ Hidropizie.

Umflarea membrului, cu aspect albicios, transparent. θ Flegmon.

Umflare edematoasă a picioarelor, gleznelor și gambelor. θ Ascită. θ Amenoree.

Gambele edematoase. θ Albuminurie. θ În timpul sarcinii. θ Amenoree. θ Convulsii puerperale. θ Marasm infantil. θ Schir mamar.

Hidropizia membrelor. θ Angină pectorală.

Membrul inferior stâng, monstruos de umflat ; întins.

Edem al picioarelor și gambelor la un bărbat afectat de reumatism cronic și paralizie parțială, astfel încât nu se putea deplasa.

Durere violentă în genunchiul stâng, mai accentuată pe partea externă și anterior. θ Sinovită.

Dureri în jurul genunchiului, umflare, arsură și dureri fulgerătoare.

Suferințe predominante în fosa poplitee.

Umflare de la metatars până la genunchi, foarte dureroasă. θ După hemoragie uterină.

Articulațiile genunchilor, picioarelor și degetelor mari, umflate, dureroase când sunt apăsate sau ridicate (oil). θ Afecțiune spinală.

Entorsă gravă a genunchiului stâng, după ce a fost aruncat de pe cal.

Sinovită acută a genunchiului.

Umflarea genunchiului.

Umflarea membrului inferior stâng, de la metatars până la genunchi, însoțită de sensibilitate dureroasă marcată ; unele dintre vasele limfatice din apropierea șoldului erau, de asemenea, afectate, fiind percepute sub piele ca niște cordoane dure și extrem de dureroase. θ Tumoră fibroasă a uterului, hemoragii repetate și violente.

Amorțeala membrelor.

Amorțeala membrului inferior de aceeași parte cu ovarul afectat. θ Hidropizie ovariană.

Membrele inferioare par paralizate.

Pe ambele membre inferioare, pete de un albastru murdar, rămase după supurațiile provocate de vezicule (oil). θ Afecțiune spinală.

Erupție asemănătoare pecinginii pe ambele gambe ; prurit cumplit de îndată ce s-au format crustele ; din erupție se prelinge o umezeală bolnăvicioasă.

Eczemă a gambelor.

Erupția a apărut din abundență pe gambe. θ Paralizie.

Phlegmasia alba dolens.

Durere fulgerătoare în partea externă a gleznei stângi.

Gleznele și picioarele foarte edematoase și greoaie. θ Ascită.

Senzație de sfredelire de la coapse până la glezne ; nu-și putea mișca picioarele. θ Reumatism.

Durere în picioare. θ Boala Bright acută.

Podagră.

Arsură a picioarelor și degetelor.

Transpirația picioarelor suprimată.

Transpirația picioarelor, oprită de frig. θ Stafilom.

Umflarea picioarelor și gleznelor, de o albeață transparentă.

Umflarea picioarelor și gleznelor. θ Hidrotorax.

Umflarea piciorului stâng deasupra regiunii dorsale, într-atât încât nu putea călca pe el.

Noaptea, la scoaterea cizmelor, picioarele umflate, grele și rigide.

Umflare mare și dureroasă a piciorului.

Picioare umflate. θ Ascită.

Picioare umflate și urină în cantitate redusă în timpul apirexiei. θ Febră intermitentă.

Răsucirea dureroasă în sus a degetului mare. θ Meningită tuberculoasă.

Răsucirea dureroasă spre interior a degetelor mari, smulgând strigăte copilului. θ Meningită infantilă.

Dureri fulgerătoare în degete.

Arsură în degete, cu roșeață ; picioarele reci. θ Erizipel.

Senzație în degete și picioare ca și cum ar fi prea mari, umflate și rigide ; de asemenea, noaptea, la scoaterea cizmelor.

Senzație de tracțiune prin coapse până în vârful degetelor ; acestea din urmă par amorțite.

Unghiile, ca și cum ar fi desprinse.

Durere în membre, cu febră. θ Catar toracic.

Arsură a mâinilor și picioarelor.

Greutate în toate membrele ; fiecare mișcare provoacă durere. θ Tifos.

Sensibilitate dureroasă intensă a tuturor membrelor și articulațiilor. θ Febră intermitentă, apirexie.

Tremur

al mâinilor și picioarelor.

Tremurul membrelor. θ Meningită infantilă. θ Scarlatină.

Tresăriri ocazionale ale membrelor de pe o parte a corpului și paralizie aparentă a celor de pe partea cealaltă. θ Meningită infantilă.

Membre reci, amorțite și albăstrui.

Membre amorțite și reci. θ Difterie.

Limitare reumatică a mobilității membrelor și revărsat în articulații, cu afecțiuni ale măduvei spinării (oil). θ Afecțiune spinală.

Amorțeala picioarelor și mâinilor, chiar paralizie. θ Difterie.

Senzație generală de paralizie, îndeosebi în membre.

Membre reci ; sângele acumulat sub unghiile de la mâini și picioare.

Phlegmasia alba dolens.

Umflare de un roșu-aprins, cu dungi roșii de-a lungul membrelor.

Edemul membrelor. θ Albuminurie.

Hidropizia membrelor. θ Boală cardiacă organică.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Mișcarea : durerile de cap < ; durerea oculară < ; în diaree, este urmată de scaun ; durerea de sub omoplați ; durerea surdă din abdomen < ; provoacă scaun.

Efortul accentuează vertijul și prostrația ; dispnee.

Dureri surde în regiunea tumorilor, mai ales la începutul mersului și la aplecare. θ Ovare umflate.

Aplecarea : accentuează durerea de cap ; durerile renale ; durerile din tumorile ovariene.

Ridicarea după statul jos : durerea de cap < ; durerea ca de contuzie din spate și membre <.

Îndoirea corpului înapoi sau înainte : sufocarea din ascită <.

Obligată să se aplece înainte în timpul durerii constrictive din hipocondre. θ Ovarită.

Înclinarea capului pe spate ameliorează durerile de cap.

Își împinge capul înapoi în pernă în hidrocefalie.

Trebuie să țină capul și privirea în jos în durerile de cap cronice.

Urcatul accentuează respirația dificilă din ascită.

Ridicarea brațelor accentuează senzația de strângere din regiunea ovariană.

Își mișcă din când în când brațul drept în meningita tuberculoasă.

La scoaterea cizmelor, picioarele par umflate și rigide.

Poziția culcată : vertij extrem ; greață în hidrocefalie ; durere violentă în abdomen ; respirația < ; tusea <.

Culcat pe spate : față tumefiată, congestionată, respirație dificilă.

Culcat pe partea stângă : respirație dificilă în ascită ; tuse mai intensă.

Poziția culcată agravează multe dintre suferințe, care sunt > în poziție șezândă.

Culcat : pe partea dreaptă ; durerea ovariană <.

Trebuie să se culce din cauza slăbiciunii.

Poziția șezândă : vertijul < ; dispneea din ascită >.

Stă așezat în pat, cu capul în mâini și coatele pe genunchi ; nu se poate culca, tusea îl obligă să se ridice (oil). θ Catar.

Obligat să rămână în fotoliu aproape toată noaptea. θ Ascită.

Încercarea de a se așeza : durerea din regiunea coccigiană <.

Înclinat să stea liniștit, cu senzație bolnăvicioasă în abdomen.

Statul în picioare : provoacă durere mai intensă în tumora ovariană ; vertij.

Nicio poziție nu aduce ameliorare în boala cardiacă.

Cea mai mică mișcare, chiar și a mâinilor, < durerile din membrele inferioare. θ Reumatism cronic.

Mestecatul : dureri în urechi.

Mișcarea capului spre dreapta : junghiurile reumatice din gât <.

Mersul și mișcarea în general ameliorează multe dintre cele mai grave suferințe și crize.

Merge cu dificultate. θ Ascită.

Urcarea și coborârea rapidă a scărilor : dificultăți de respirație cu umflarea abdomenului.

După mers neobișnuit și urcarea scărilor. θ Tromboză.

Mersul : sensibilitatea dureroasă a ovarului stâng < ; durerile abdominale.

Dispnee, îndeosebi după efort. θ Afecțiune toracică.

După eforturi excesive, simptomele hidropice au reapărut.

După ce a purtat un copil în timpul nopților nedormite. θ Reumatism al brațului.

Foarte înțepenit, se putea apleca și ridica din nou numai cu dificultate, din cauza întăririi și umflării marcate a gambelor. θ Hidropizie.

Zace ca un schelet în pat și pe spate (oil). θ Afecțiune spinală.

Stă culcată tot timpul pe spate. θ Tifos.

Trebuie să se întindă complet la pământ.

Nu se poate culca fără să gâfâie. θ Hidropizie.

Incapacitatea de a sta culcat în poziție orizontală. θ Hidrotorax.

Nu se poate culca. θ Boală cardiacă organică.

Nu se putea culca. θ Hidropizie după scarlatină.

De luni de zile nu se putuse culca, de teama sufocării. θ Anasarcă.

NERVI [36]

Iritabilitate nervoasă ; neliniștit, agitat. θ Hidrocefalie. θ Difterie. θ Scarlatină.

Iritabilitate și neliniște.

Excitabilitate nervoasă. θ Apirexie în febra intermitentă.

Isterie.

Eretism nervos.

Neliniște nervoasă noaptea ; nu poate rămâne într-un singur loc.

Neliniștit, în afecțiunile cutanate.

Neliniște și agitație intense. θ Scarlatină.

Agitație intensă și căscat. θ Febră intermitentă.

Tremur și smucituri ale membrelor. θ Hidrocefalie. θ Tifos.

Tremur, cu moleșeală.

Slăbiciune, cu tremur.

O singură smucitură involuntară, repetată frecvent.

Smucituri subite care străbat articulațiile și alte părți.

O jumătate a corpului prezintă tresăriri, cealaltă are mobilitatea redusă. θ Meningită tuberculoasă. θ Hidrocefalie.

Convulsii subite, urmate de febră generală. θ Meningită infantilă.

Convulsii. θ Hidrocefalie. θ Scarlatină. θ Meningită tuberculoasă.

Eclampsie, cu afectare inflamatorie a creierului.

Convulsii isterice.

Cu senzație de leșin, palid și rece, cu vărsături și diaree.

Cu senzație de leșin, agitat, neliniștit, căscând. θ Hemoragie uterină.

Slăbiciune subită, care îl obligă să se culce ; nu-și mai amintește nimic.

Pierderea frecventă a întregii puteri, cu senzație de tremur.

Foarte slăbit, trebuie să se culce.

Slăbiciune marcată a tuturor membrelor. θ Trichinoză.

Atât de slăbită, încât abia putea sta în picioare. θ Hidropizie ovariană.

Slăbiciune maximă când alunecă în jos în pat. θ Tifos.

Slăbită și palidă. θ Scarlatină. θ Ascită.

Oboseală uimitoare.

Obosit, ca și cum fiecare membru ar fi contuzionat.

Oboseală, cu astenie primăvara, după cel mai mic efort, cu paroxism de vertij, paloare și senzație de frig.

Astenie marcată, ca și cum ar fi muncit din greu ; este obligat să se culce.

Astenie marcată încă de la început. θ Difterie.

Astenie marcată. θ Dizenterie cronică. θ Febră intermitentă, apirexie. θ Ascită.

Senzație generală de moleșeală și deprimare.

Moleșeală ; lipsă de dispoziție pentru efort mental sau fizic. θ Diaree bilioasă.

Senzație de langoare și apatie, fără cauză explicabilă. θ Diaree.

Senzație generală de moleșeală, cu tremur.

Moleșeală și langoare extreme. θ Hidrocefalie incipientă.

Prostrație marcată. θ Peritonită. θ Boli eruptive.

Prostrație : aparte ; ca venind din interior ; marcată, timp de câteva zile ; generală, îndeosebi pe vreme rece ; subită, cu senzație de frig.

Tendință la senzație de frig și o prostrație cu totul aparte a forței vitale a centrilor nervoși. θ Afecțiuni toracice.

Prostrație și moleșeală. θ Hidropizie.

Epuizare marcată, după dispariția tuturor simptomelor.

S-a prăbușit și a declarat că moare. θ După înțepături.

Presimțirea morții subite. θ Peritonită.

Paralizie în general unilaterală, adesea dureroasă.

După o durere sufletească excesivă, întreaga parte dreaptă paralizată.

Tumefiere albă, pufoasă, a brațului și mâinii paralizate.

Întregul sistem nervos sub o influență paralizantă. θ Scarlatină.

Paralizie bruscă, pe partea dreaptă.

Paralizie parțială a părții drepte, cu amorțeală. θ Cancer mamar.

Partea stângă nemișcată; din când în când mișcă brațul și piciorul drept. θ Meningită tuberculoasă. θ Hidrocefalie.

SOMN [37]

Căscat.

Căscat și mare neliniște. θ Hemoragie uterină.

Căscat și mare dorință de a dormi.

Somnolență mai accentuată după mese.

Mare înclinație spre somn; totuși merge o zecime de milă germană.

Înclinat să doarmă. θ Boala Bright acută. θ Hidrocefalie incipientă. θ Keratită. θ Febră intermitentă etc.

Mare înclinație spre somn, dar imposibilitatea de a dormi din cauza marii neliniști nervoase.

Ziua, mereu somnoroasă, într-o stare obtuză, stupidă; noaptea vorbea în somn, care era plin de vise; spre dimineață, somnul era atât de profund, încât trebuia scuturată pentru a fi trezită. θ Sopor.

Mare dorință de a dormi; se simțea extrem de somnoros.

Foarte somnoros la începutul serii.

Somnolență, prostrație și vărsături bilioase.

Somn profund continuu. θ Stadiul de căldură al febrei intermitente.

Somnolență.

Sopor, în bolile eruptive.

Stupor; când este scuturat, privește în jur în mod straniu. θ Febră tifoidă.

Zace complet întins, în stupor; nici măcar scuturarea nu îl readuce la conștiență. θ Febră tifoidă.

Insomnie, mai ales în ultima parte a nopții.

Somn neliniștit; copil neliniștit, iritabil, fără somn, fierbinte. θ Abces după vaccinare.

Tusea împiedică somnul. θ Febră tifoidă.

Nopți neliniștite. θ Hidrocefalie. θ Diaree bilioasă.

Neliniștit, fără somn. θ Erizipel. θ Tumoră ovariană.

Tensiunea feței, înțepăturile în piele, durerea arzătoare sub coastele stângi sau alte suferințe împiedică somnul.

Treziri frecvente.

Somn tulburat. θ Scarlatină.

Stare de veghe. θ Hidrocefalie. θ Febră intermitentă.

Insomnie, în bolile eruptive.

Fără somn timp de zile întregi.

Somn neliniștit și vise neîncetate.

Somnul de noapte plin de vise; mai ales despre călătorii.

Somn neliniștit, treziri frecvente, vise incoerente.

Vise anxioase.

Somn tulburat de respirația apăsată și de vise neplăcute.

Somn tulburat noaptea; vise. θ Gastroenterită.

Vise: despre călătorii; despre zbor; despre mersul pe o podea fierbinte; despre oameni adunați; pline de griji și necazuri.

Somn tulburat de apăsarea respirației; de mormăieli incoerente.

Somn tulburat noaptea de mormăieli și vise. θ Gastroenterită.

Somn tulburat, cu mormăieli și vorbire incoerentă. θ Bronșită.

Nopți neliniștite, fără somn, delirând neîncetat. θ Febră tifoidă.

Noaptea vorbește în somn, stare de visare. θ Hidrocefalie incipientă.

Tresărire din somn.

Tresărire anxioasă în somn. θ Cu tuse.

Tresare brusc din somn, cu mare anxietate și agitație.

Delirant toată noaptea, furibund. θ Febră tifoidă.

Tremur, tresăriri convulsive în timpul somnului, ca și cum ar fi înspăimântat.

Treziri frecvente noaptea, cu țipete violente.

Se trezește din somn cu un țipăt ascuțit. θ Meningitis infantum.

Țipete în somn; „strigăt encefalic”.

Sopor în timp ce stă culcat în pat, întrerupt de strigăte bruște. θ Meningitis infantum.

Copilul este neliniștit, țipă în somn. θ Constipația sugarilor.

Agitație în ultima parte a nopții. θ Hidrocefalie incipientă.

Somn scurt.

Somn matinal prelungit.

Dimineața, somn profund; nu poate fi trezită fără a fi scoasă din pat, scuturată și forțată să se miște o vreme; fată, æt. 8. θ Hidrocefalie incipientă.

Se trezește dimineața obosit și neînviorat.

TIMP [38]

Noaptea: sugarul alăptat refuză laptele, nu și ziua; strabism, tremur al globului ocular; junghiuri în ochi și în jurul acestuia; respirație dificilă în laringită; tuse; sufocare; picioare umflate și rigide; somn neliniștit, cu vise; insomnie în erizipel, poate vedea mai bine decât ziua; iritația organelor urinare <; urinări frecvente.

Suferințele nocturne, în afara celor dependente de somn, sunt mai ales la nivelul ochilor și pieptului.

De la 9 P. M. la 4 A. M.: tuse neîncetată.

Ultima parte a nopții: insomnie.

Spre noapte: accentuarea oboselii, epistaxis abundent, frison, cefalee, mucus în gură, durere abdominală, nevoie de defecație și pirozis.

Întotdeauna < spre dimineață. θ Hidropizie.

La 5 A. M.: căldură și febră, urmate de frison cu tremurături.

Dimineața: durere surdă la ombilic; diaree <; răgușeală; doarme până târziu; coriză uscată, durere abdominală cu nevoie de defecație.

Dimineața, mai puțin tulburat; conștiență diminuată. θ Febră tifoidă.

Ziua: stare stupidă în meningita tuberculoasă; vărsături.

Zi și noapte: trebuie să urineze la fiecare jumătate de oră.

La 3–4 P. M.: frison.

La 4 P. M.: coriză bruscă.

După-amiaza: febră intermitentă.

Seara: vârful nasului rece, cu senzație de frig; durerea în regiunea coccigiană <; frison <; coriză fluentă; foarte somnoros.

Seara: suferințe și vertij, cefalee, dureri oculare, durere de dinți; durere abdominală; răgușeală, dar mai ales tuse, tremurături de frig și căldură.

Înainte de miezul nopții: tusea îl trezește.

Seara, înainte de culcare, un acces puternic de tremurături de frig. θ Reumatism cronic.

Primăvara: accese de vertij.

Toamna: urticarie <.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Căldura sobei intensifică frisonul.

Cameră caldă: cefalee <; respirația în laringită și ascită <; frison <.

Camera încălzită este intolerabilă.

Căldura patului: erupția cu prurit <; respirația în laringită <.

În interior: transpirația este accentuată.

Aer liber, afară: ameliorează cefaleea; respirația dificilă; erupția cu prurit.

Înclinație spre aer liber.

Evită aerul rece.

Dezvelirea ameliorează căldura.

Apa rece ameliorează pleoapele (aplicată local).

Mai rău când se udă până la piele, dar mai bine prin spălarea sau umezirea părții cu apă rece.

Apa rece ameliorează durerile, tumefierea și senzația de arsură.

Apă rece, dorință de a-și spăla fața.

Vreme rece: intensifică astmul; tusea; durerea toracică; erupția cu prurit; prostrația.

Schimbarea vremii intensifică erupția cu prurit.

Primăvara: accese de vertij; prostrație.

Vânt de nord: răcește.

FEBRĂ [40]

Predispus la senzație de frig.

Senzație de frig. θ Boala Bright acută.

Se simțea foarte rece, dar nu era rece la atingere.

Senzație de frig în partea afectată.

Frison intensificat de mișcare.

Frison, între 3 și 4 P. M., < în cameră caldă sau lângă sobă; începe în partea anterioară a pieptului; sete în timpul frisonului, arsură și apăsare în piept, ca și cum s-ar sufoca. θ Febră intermitentă.

Frison, mai ales spre seară, între 3 și 4 P. M.

Frison intensificat în cameră caldă.

Seara, înainte de culcare, un acces puternic de tremurături de frig. θ Reumatism.

Întotdeauna sete în timpul frisonului.

Tremurături de frig la cea mai mică mișcare, când stă așezat seara, cu cefalee, căldura feței, mâini fierbinți.

Senzație de frig în fiecare zi la ora 3 P. M.; se cutremură, < la căldură; frisoanele coboară de-a lungul spatelui; mâinile se simt ca și cum ar fi moarte; după aproximativ o oră, căldură febrilă, cu tuse răgușită; căldura obrajilor și a mâinilor, fără sete; încetează treptat, dar se simte greoaie și prostrată.

Tremurături de frig urmate de căldură. θ Amigdalită.

Frisoane ușoare urmate de valuri de căldură pe întregul corp, cu cefalee, oboseală în spate și picioare.

Frison sever, seara, după o operație care a durat trei ore; urmat de febră mare, cu excitație vasculară intensă; plaga erizipelatoasă. θ Erysipelas traumatica.

Un frison cu tremurături, urmat de căldură intensă, în timpul căreia întregul membru inferior s-a umflat din ce în ce mai mult, iar durerile din acesta au devenit insuportabile. θ Tromboză.

Căldură înțepătoare a corpului, în timp ce picioarele și mâinile sunt reci.

Cap fierbinte, picioare reci. θ Oftalmie.

După căldură, frison cu o erupție urticariană.

Cu căldură generală, senzație de frig în picioare și gambe până la genunchi. θ Febră tifoidă.

Căldură și febră crescânde timp de treizeci și șase de ore, urmate de frison sever cu tremurături, la 5 A. M.

Piele arzător de fierbinte pe tot corpul sau care se răcește treptat în unele locuri, rămânând fierbinte în altele.

Căldură în unele părți, senzație de rece în altele.

Excitație febrilă. θ Boală cardiacă.

Valuri de căldură pe întreaga suprafață a corpului.

Căldură febrilă intensă. θ Hidrocefalie.

Febră mare. θ Flegmazie.

Febra crește continuu. θ Scarlatină.

Căldură arzătoare a pielii, cu senzație de înțepătură. θ Hidropizie ovariană.

Piele uscată, arzătoare. θ Febră tifoidă.

Excitație febrilă redusă sau puține alte simptome generale, considerabile numai în câteva cazuri. θ Erizipel.

Căldură arzătoare pe tot corpul.

Piele uscată, fără transpirație. θ Manie.

Căldură uscată spre seară, cu somnolență.

Căldură febrilă în timpul nopții, în rest paloare. θ Diaree cronică.

Căldură mai ales în jurul pieptului, abdomenului și mâinilor. θ Febră intermitentă.

Căldură mai ales în piept, epigastru, intestine, organele genitale feminine și mâini, cu mormăieli și inconștiență. θ Febră intermitentă.

Senzație de căldură pe tot corpul, în special pe piept și în regiunea stomacului.

În timpul căldurii: delir, inconștiență cu mormăieli; diaree; respirație scurtă; somnoros sau fără somn.

În timpul stadiului de căldură, cefalee mai mult sau mai puțin violentă, în general un somn profund continuu. θ Febră intermitentă.

I s-a făcut cald pe tot corpul, fața i s-a înroșit ca și cum ar fi avut scarlatină, cu o erupție asemănătoare rujeolei (după supradoze). θ Diaree cronică.

Febră extrem de violentă, cu fața tumefiată, închisă la culoare, ochi fulgerători, strălucitori, cu expresie sălbatică, obstinată și cefalee insuportabilă. θ Febră tifoidă.

Setea lipsește în timpul transpirației; poate fi prezentă sau poate lipsi în timpul căldurii.

Febră fără sete.

Căldură, cu (sau fără) sete și înclinație de a se dezveli.

Febră în creștere continuă; piele uscată, fierbinte. θ Scarlatină.

Febră violentă, cu piele uscată, puls plin. θ Bronșită.

Febră mare, puls plin. θ Hidrocefalie incipientă.

Febră, cu puls rapid, dur; exacerbare în timpul serii.

Căldură, înclinație de a se dezveli, ceea ce îi este plăcut; puls rapid, dur; după accesul febril, somn.

Senzație de greutate și prostrație în timpul febrei.

Întreaga suprafață a corpului incandescentă, fierbinte, pielea uscată, friabilă. θ Febră tifoidă.

Căldură, roșeață și durere extremă ca de rană. θ Erizipel.

Căldură, cu înroșirea pielii; seara și noaptea; cu excitație, cefalee, însoțind diareea, tumefierile, tusea.

Piele uscată, fierbinte sau alternanță între piele uscată și umedă.

Piele fierbinte, umedă. θ Difterie. θ Catar al pieptului.

Febră mare, piele umedă. θ Difterie.

Transpirație alternând cu uscăciunea pielii.

Alternanță între umiditatea și uscăciunea pielii. θ Febră intermitentă.

Uscăciunea pielii, foarte puțină transpirație. θ Febră intermitentă.

Stadiul de transpirație fie absent, fie foarte redus. θ Febră intermitentă.

Transpiră ușor.

Transpirație rece. θ Hidropizie după scarlatină.

Transpirație caldă generalizată în timpul recuperării după efectele unui miros indescriptibil de urât, care îi provocase medicului o durere surdă în frunte, persistentă timp de câteva ore, până când Apis[6] a înlăturat-o. θ Febră tifoidă.

Transpirații lipicioase pe porțiuni. θ Febră tifoidă.

Transpirația abundentă ameliorează reumatismul.

Setea lipsește în timpul transpirației; poate fi prezentă sau poate lipsi în timpul căldurii; întotdeauna sete în timpul frisonului.

Transpirație după tremur și leșin, apoi urticarie.

Mai bine după transpirație; transpirația se intensifică în interior.

Cefalee și insomnie ; piele caldă ; transpirație abundentă în a patra zi și ameliorare. θ Reumatism.

Frisoane și febră în anotimpurile în care muștele înțeapă cu o vigoare neobișnuită.

Delir surd, cu mormăieli ; uneori o expresie fericită ; apatie ; stupor ; nu poate scoate limba ; limba tremură, se prinde între dinți sau este crăpată, dureroasă ca de rană și acoperită cu

vezicule ; abdomen dureros ca de rană, balonat, scaun frecvent, dureros, fetid, sangvinolent, adesea involuntar. θ Tifos.

Forme tifoide de febră, în special forme enterice, cerebrale, exantematice ; febris nervosa putrida.

Caracter tifoid al febrei în scarlatină.

Intermitentă. Un antipiretic foarte important (într-una dintre țările cele mai afectate de malarie), administrat, potrivit lui Wolf, în a treia centesimală, iar în ultimii doi ani în potența centesimală a o suta ; au observat rezultate cum nu mai văzuseră de mulți ani cu niciun alt remediu homeopatic împotriva febrei intermitente, cel puțin în ceea ce privește rapiditatea rezultatului. (Drs. Stern și Miskolez).

Intermitentă terțiană.

În decurs de un an, șaizeci și cinci de cazuri de febră intermitentă, de diferite vârste și sexe ; nouăsprezece dintre acestea fuseseră suprimate prin doze mari de chinină etc. Nicio recidivă.

Apirexie : durere sub coastele scurte, în partea stângă ; picioare umflate ; urină în cantitate redusă ; membre și articulații dureroase ca de rană ; neliniște ; urticarie.

ACCESE, PERIODICITATE [41]

Periodic : cefalee cu greață ; erizipel ; dureri în ovar ; dureri în difterie.

Brusc : hidrocefalie după erupții erizipelatoase ; coriză ; durere de-a lungul ureterelor.

Paroxisme bruște de durere ascuțită în abdomen. θ Peritonită.

Treptat : zone reci și calde pe piele.

Crescând tot mai mult : înțepături usturătoare, arsură în ovar.

Crescând timp de treizeci și șase de ore : căldură și febră.

La fiecare jumătate de oră : trebuie să urineze.

Timp de câteva ore : durere surdă în globul ocular stâng.

La fiecare câteva minute : urinări repetate.

În fiecare zi la ora 3 P. M. : frison.

În fiecare dimineață : dregerea zgomotoasă a glasului.

În fiecare zi : șase sau opt scaune diareice.

La aceeași oră, dimineața sau înainte de amiază : diaree.

Timp de trei sau patru săptămâni : diaree dimineața.

În opt sau zece zile : un scaun.

În fiecare seară : erizipel pe față.

La fiecare cincisprezece sau douăzeci de minute : durere în ovarul drept ; umflarea labium pudendi.

Durează o zi sau două : catamenii, cu tumoră ovariană.

Alternativ : piele uscată și umedă.

Durerile migrează brusc dintr-o parte și se extind în alta.

Suferință în paroxisme care durează o jumătate de oră sau mai mult, survenind în general dimineața. θ Boală organică a inimii.

O dată sau de două ori pe săptămână : arsură în cap și gât.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Partea dreaptă : cefalee < ; durere în globul ocular ; durere fulgerătoare deasupra ochiului și în jos, în globul ocular ; ochi închis în paralizie ; proiecție stafilomatoasă a ochiului ; ulcer pe marginea corneei ; inflamație bruscă a ochiului ; senzație în coaste ca și cum „ar fi amorțite ;” durere în partea laterală a abdomenului ; umflătură tare în regiunea inghinală ; testicul umflat ; tumoră ovariană ; hidropizie a ovarului ; junghiuri reumatice în gât ; braț erizipelatos ; paralizie.

Ochiul drept, mai afectat încă de la început (ulei). θ Panus.

Partea stângă : nevralgie în cap ; tracțiune peste jumătate din cap ; durere în globul ocular ; umflare în jurul ochiului ; pupilă trasă spre exterior ; inflamația ochiului ; ambele pleoape inflamate ; prurit în unghiul intern al ochiului ; durere în ureche ; roșeață și tumefiere a obrazului ; durere în osul malar și în molarii superiori ; durere în gât ca de rană ; durere în hipocondru ; umflare în regiunea rinichiului ; durere deasupra crestei iliace ; durere în regiunea pectorală, cu mărirea ovarului drept ; junghiuri dureroase în piept ; tensiune în umăr ; senzație ca de contuzie în regiunea dorsală ; umflarea gambei ; articulația șoldului inflamată ; genunchi, sinovită ; partea laterală nemișcată ; durere sub coastele scurte.

Ochiul stâng, care a fost atacat ultimul, s-a ameliorat primul (ulei). θ Panus.

Ambele părți : arsură sub coastele scurte ; slăbiciune de-a lungul coloanei vertebrale ; herpes pe gambe ; o jumătate se contractă spasmodic, cealaltă jumătate este lipsită de mobilitate.

De la dreapta la stânga : erizipel al feței ; erizipel de-a curmezișul spatelui ; reumatism în umeri.

De la stânga la dreapta : oftalmie ; durere în regiunea ovariană.

Descendent : dureri în ovar ; tracțiune prin coapse până la degetele picioarelor ; frison în josul spatelui.

Descendent, apoi ascendent : dureri în organele sexuale masculine.

Descendent și lateral : senzație ca de cordoane care trag din fosa suprasternală.

Ascendent : dureri în hipocondrul stâng.

În diagonală : durere acută bruscă de sub inimă spre partea dreaptă a pieptului.

SENZAȚII [43]

Senzație ca și cum capul ar fi prea mare ; ca de corp străin mic în ochi ; ca și cum ar avea nisip în ochi ; ca și cum o insectă ar alerga pe obraz ; senzație de limbă ca de lemn ; ca de os de pește în gât ; ca și cum ceva strâns s-ar rupe în abdomen când face un efort pentru scaun ; ca și cum intestinele ar fi strivite în bucăți ; ca din lateral, ca și cum ceva s-ar desprinde în jurul unor cordoane care trag din fosa suprasternală în jos și din jurul inimii ; traheea ca și cum ar fi astupată ; unghiile par desprinse ; pieptul ca și cum ar fi excoriat ; ca și cum fiecare respirație ar fi ultima ; brațul stâng ca și cum ar fi amorțit ; țipete ca din cauza unor dureri de înjunghiere ; ca și cum nu ar mai putea respira din nou ; vertij ca și cum ar cădea ; ca și cum creierul ar fi amorțit ; ca și cum o albină ar fi înțepat-o în tâmplă ; ca și cum o peliculă ar fi fost trasă peste ochi ; ca și cum s-ar forma mai multe urcioare ; ca și cum ar fi mucus în ochi ; ca și cum buzele s-ar crăpa ; ca într-un acces apoplectic ; ca și cum buzele ar fi contuzionate ; limba ca și cum ar fi lăcuită ; limba ca și cum ar fi opărită ; palatul ca și cum ar fi plin cu apă ; gâtul ca și cum ar fi excoriat ; gâtul ca și cum ar fi acoperit cu drojdie de vin ; ca și cum gâtul s-ar îngusta ; sub coaste, ca și cum zona ar fi amorțită ; ca și cum intestinele ar fi contuzionate ; ca și cum ar fi umflată cu aer ; ca și cum anusul ar fi permanent deschis ; anusul ca și cum ar fi umplut până la refuz ; uretra ca și cum ar fi opărită ; regiunea ovariană ca și cum ar fi luxată ; senzație în degetele învecinate ca de corpuri străine acoperite cu catifea ; degetele picioarelor și picioarele ca și cum ar fi prea mari ; oboseală ca și cum fiecare membru ar fi contuzionat ; apăsare în piept ca și cum s-ar sufoca ; mâinile ca și cum ar fi moarte ; ca și cum organele vitale i s-ar topi ; prurit ca de la țânțari mici.

Durere : de la gingii în cap ; în cap și globii oculari ; prin orbite ; în jurul ochilor ; în frunte ; în tâmple ; în occiput ; în buze, până la gingii și cap ; în urechi ; în stomac și abdomen ; din hipocondrul stâng spre piept ; în rinichi ; de-a lungul ureterelor ; în vezică ; în testicule ; în ovare ; în splină în timpul catameniilor ; în piept și cap din cauza tusei ; imediat sub inimă ; sub scapule ; în sacru ; în genunchiul stâng ; în picioare ; în membre, cu febră ; în umăr sau antebraț.

Durere acută : în globii oculari ; sub inimă.

Dureri ascuțite : în piept.

Durere violentă : în tâmple ; în frunte ; în ochiul drept ; în urechea stângă ; în buze ; în regiunea stomacului și abdomenului ; în regiunea vezicală ; în sacru ; în genunchiul stâng.

Durere mare : în occiput.

Tăietoare : arsură în ochi ; în abdomen ; de-a lungul ureterelor ; în ovare ; în pereții abdominali.

Lancinantă : prin ochi ; în ovare.

Fulgerătoare : prin ochi ; în piept.

Dureri împungătoare : în regiunea uterului.

Înjunghiere profundă : în uter.

Ca de înjunghiere : în cap ; în uter.

Junghiuri : în tâmple ; de-a curmezișul frunții ; în ochi ; în gât ; prin plămâni și părțile laterale ale pieptului ; în uretră ; prin șolduri ; junghiuri reumatice în partea dreaptă a gâtului ; în membrele inferioare.

Durere ca de junghi : în tâmple ; în uretră.

Durere înțepătoare : în partea dreaptă a pieptului ; în mușchiul deltoid drept ; în antebrațul drept.

Pișcături : în scalp ; în ochi ; în față ; în buze ; în limbă ; în istmul faringian ; în gât ; în stomac ; în brațe și mâini.

Înțepături usturătoare : în frunte ; în tâmpla stângă ; în ochi ; în globul ocular ; în ochiul stâng ; în pleoape ; în erupția de pe nas ; în urechi ; în față ; în osul malar stâng ; în dinți ; în buze ; în limbă ; în amigdale ; în gât ; în abdomen ; în rect ; în anus ; în hemoroizi ; în testicule ; în uretră ; în șancru ; în ovare ; în uter ; în mamelă ; în piept ; în panarițiu ; ale papulelor urticariene ; în degete ; ale pielii.

Durere fulgerătoare : în tâmple ; în scalp ; în ochi ; deasupra ochiului drept până în globul ocular ; în urechi ; în față ; în limbă ; din gât spre urechi ; în ovare ; în mâini ; de la ligamentul lui Poupart în josul membrului inferior ; în membrele inferioare ; în genunchi ; în maleola externă stângă ; de-a lungul ureterelor spre rinichi ; în degetele picioarelor ; în piele.

Durere sfredelitoare : în ochi ; de la coapse la glezne ; deasupra crestei iliace stângi ; de la ligamentul lui Poupart în josul membrului inferior.

Durere perforantă : în ochi ; în pleoape ; în față.

Colici : în intestine.

Arsură : în cap ; în scalp ; în partea posterioară a capului și a gâtului ; în ochi ; în pleoape ; în urechi ; în buze ; în nări ; în erupția de pe nas ; în față ; în obraji ; în bărbie ; în limbă ; în gât ; în epigastru ; în capul pieptului ; sub coaste ; în abdomen ; în anus și rect ; în testicule ; în uretră ; în șancru ; în ovare ; în mamelă ; în laringe ; în piept ; pe spate ; în regiunea coccigiană ; în mâini ; în panarițiu ; în membrele inferioare ; în genunchi ; în picioare și degetele picioarelor ; în mucoase ; în piele ; a papulelor urticariene ; în stomac.

Senzație de opărire : pe limbă ; în gură și gât ; în uretră.

Usturime : în globii oculari ; a pleoapelor ; în amigdale ; în gât ; la anus ; în brațe și mâini ; în uretră.

Durere ca de rană : în mai mulți dinți ; în jurul articulației șoldului stâng.

Senzație ca de rană : la cantusuri ; la ochi ; la nas ; în dinți ; în gât și istmul faringian ; în capul pieptului ; sub coaste ; în stomac ; în abdomen ; în regiunea ovariană ; în fosa suprasternală și deasupra claviculelor ; în piept, cu tuse ; sub partea superioară a sternului ; în jurul articulației șoldului stâng ; în intestine ; în membre și articulații.

Senzație ca de contuzie : sub coaste ; în intestine ; în partea inferioară a spatelui ; în membre.

Tracțiune : de la gât peste jumătatea stângă a capului ; în scalp ; în ovare ; în faringe ; în brațe, de la umeri până la degete ; prin coapsă până la degetele piciorului.

Durere de tensiune : deasupra și în ochi ; în scalp ; în față ; de la umărul stâng la ceafă ; în umărul stâng.

Durere ascuțită, spasmodică : în stomac și abdomen.

Durere de întindere : din ceafă spre umăr și cap.

Durere sfâșietoare : în ochi.

Apăsare : în cap ; în frunte și tâmple ; în occiput ; în ochi ; în partea inferioară a globului ocular ; în sinciput ; în istmul faringian și gât ; în capul pieptului ; în stomac ; în abdomen ; în hipogastru, cu senzație de împingere în jos ; la orificiul uterin ; în piept ; în regiunea coccigiană ; asupra pieptului ; sub scapule.

Durere surdă : prin cap ; în frunte ; în ochi ; presiune în globul ocular stâng ; în stomac ; la ombilic ; în hipogastru ; în regiunea lombară ; în sânul stâng ; durere surdă în piept.

Durere neplăcută : în frunte.

Durere ca după o întindere : în regiunea ovarului stâng.

Senzație de împingere în jos : în uter ; în vezică ; în regiunea lombosacrată ; în regiunea ovariană ; în regiunea sfincterului.

Senzație de zgâriere : în laringe și trahee.

Senzație de excoriație : în gât ; în anus.

Pulsații : în frunte ; în cap ; în ochi ; în molari ; în amigdale ; în gât ; deasupra crestei iliace stângi ; în rect ; de la deget spre braț ; în panarițiu ; din ceafă spre umărul stâng.

Zvâcniri : în molari ; ale globului ocular stâng ; ale pleoapei.

Smucituri : cefalee ; ale pleoapelor ; în molari.

Durere săltătoare : în molarii superiori stângi.

Durere nevralgică : în tâmpla stângă ; în buze ; în gingii ; în limbă ; în stomac ; în regiunile inghinale.

Durere reumatică : în ochi.

Constricție : în gât ; în torace ; a uretrei.

Senzație de contracție : în hipocondre ; în abdomen.

Senzație de asprime : a buzelor ; în faringe.

Senzație de neliniște anxioasă : în cap.

Disconfort : în cordoanele spermatice.

Tremur fin : al globului ocular stâng.

Zvâcniri : ale globilor oculari ; ale pleoapelor.

Tremur : al globului ocular ; în articulația șoldului stâng ; al mâinilor și picioarelor.

Sensibilitate : a scalpului ; a faringelui ; a capului pieptului.

Plenitudine : în cap ; în frunte ; în vertex ; în occiput ; în ochi ; în anus ; în torace ; în față ; în abdomen ; în piept.

Greutate : deasupra ochilor ; în vertex ; în occiput ; a ochilor și pleoapelor ; în abdomen ; în regiunea ovariană ; în regiunea uterină ; în membrul inferior stâng, ca de plumb ; în picioare.

Povară : în partea anterioară a capului ; în regiunea ovariană ; în regiunea uterină.

Presiune : în occiput, în ochi.

Tensiune : în jurul urechilor ; în buze ; deasupra hipocondrelor ; în față.

Strângere : în regiunea ovariană.

Senzație de rigiditate : în pleoape ; în față, cu tumefiere ; în buze ; în gât și spate ; între umeri ; în sacru ; în picioare ; în mușchi.

Senzație de neputință funcțională : în omoplați ; senzație de paralizie în antebrațul drept.

Formicație : pe față.

Înțepături fine : în scalp ; pe față ; în buze ; în limbă ; pe spate ; în palme ; în frunte.

Furnicături : în creier ; în brațe.

Senzație de „amorțire” : în creier ; în brațul stâng ; sub coastele drepte.

Uscăciune : a

limbii ; în gât.

Amorțeală : în gingii ; în partea dreaptă a abdomenului ; în flanc și membru ; în brațe ; a degetelor ; în fosa iliacă dreaptă, extinzându-se în sus și în jos ; a piciorului stâng ; a membrelor inferioare ; în partea dreaptă a abdomenului.

Șoc electric : în rect.

Gâdilare : în foseta suprasternală.

Mâncărime : în scalp ; în tumefacțiile de pe cap și gât ; în ochi ; în jurul ochilor ; în pleoape ; a nasului ; erupție pe nas ; în gât ; în anus ; a scrotului ; a mâinilor ; a veziculelor dintre degete ; a pecinginii de pe picioare ; a urticariei ; în uretră ; pe tot corpul.

Mâncărime înțepătoare : în cantusurile interne.

Mâncărime pătrunzătoare : în jurul ochilor ; în sprâncene și pleoape.

Slăbiciune : în laringe ; în spate ; în articulația șoldului ; a tuturor membrelor ; trebuie să se întindă.

Căldură : în cap ; în față ; în gât ; în piept ; pe spate ; în capul pieptului ; în intestine ; în organele genitale feminine ; în mâini.

Senzație de frig : în vârful nasului ; a feței ; în piept ; în mijlocul sternului ; a mâinilor ; a picioarelor și labelor picioarelor.

ȚESUTURI [44]

Afecțiuni ale aparatului circulator și ale lichidelor, hidropizii, flebită, vene varicoase, pete echimotice, gangrenă, supurație vicioasă.

Hemoragii cu sânge închis la culoare ; sângele este incoagulabil sau se coagulează lent.

Sângele prelevat din vene este negru, vâscos, nu se coagulează.

Flebită.

Vene varicoase ; arsură, înțepături.

Stare hiperemică a ficatului, plămânilor și rinichilor. θ Cardiopatie organică.

Pete echimotice. θ Febre.

Piele uscată, cu aspect general anemic.

Un cordon gros, foarte sensibil, de la mijlocul pliului coapselor, de-a lungul întregii fețe interne a coapselor. θ Tromboză.

Corpurile celor intoxicați se descompun rapid.

Intoxicația sângelui cu virusul scarlatinei.

Glande mărite, inflamate.

Tumefacție dureroasă a glandelor.

Vase limfatice afectate, percepute ca niște cordoane dure sub piele și foarte dureroase. θ După hemoragie uterină.

Membrane seroase inflamate ; revărsate în membranele seroase ; sinovită.

Acționează în mod specific asupra membranelor seroase.

Membrane seroase inflamate, dureroase, fierbinți, cu senzație de arsură și ca de rană.

În membranele seroase și țesuturile musculare, în special în regiunea diafragmei, o senzație particulară de căldură, ca aceea de după o alergare violentă, când se așază, „ca și cum i s-ar topi măruntaiele”.

Tumori.

Indurații ; schir sau cancere ulcerate, cu dureri înțepătoare, arzătoare.

Supurație vicioasă a ligaturilor. θ Erizipel traumatic.

Supurație rară ; parenchimul este rareori afectat ; uneori, puroi închis la culoare, gros și fetid din ulcere.

Centrul erizipelului s-a spart, eliminând o cantitate mare de puroi. θ Abces după vaccinare.

Gangrenă.

Țesut celular necrozat în deschiderea crustei vaccinale, extras cu ușurință la fiecare pansament zilnic. θ Abces după vaccinare.

Membrane mucoase inflamate și catarale.

Iritația membranelor mucoase.

Membrane mucoase roșii, cu arsură, plenitudine, uscăciune ; erizipel (ca în gât etc.).

Periost inflamat ; roșeață în jurul articulațiilor. θ Sinovită.

Dureri resimțite mai ales în articulații și în țesutul ligamentar sau la inserțiile mușchilor.

Hydrops articuli.

Mușchi rigizi, dureroși la presiune, oarecum tumefiați ; înțepeniți ; inflamație reumatică.

Reumatism și gută.

Gută ; nodozități gutoase.

Piele și mușchi rigizi.

Roșeață și tumefacție, cu durere înțepătoare și arzătoare în ochi, pleoape, față, buze, limbă, gât, anus, urechi.

Roșeața țesutului dermoid, cu dureri cu caracter arzător sau înțepător.

Arsură și dureri fulgerătoare în tumefacții plate, cu roșeață sau albire ori cu ambele.

Tumefacții edematoase și erizipelatoase.

Durere ascuțită și tumefacție erizipelatoasă, foarte dură și albă în centru.

Inflamație difuză a țesuturilor celulare, care se încheie cu distrugerea lor.

Diateză furunculoasă.

Carbuncule.

Tumefacție rapidă, considerabilă.

Tumefacție a întregii părți laterale, închizând ochiul drept. θ Paralizie.

Tumefacția părților bolnave.

Mâini, brațe și față tumefiate. θ Hidropizie.

Tumefacție apoasă a corpului, membrelor, mâinilor și labelor picioarelor.

Tumefiat pe tot corpul, de la față până la labele picioarelor ; urina foarte încărcată cu albumină. θ Scarlatină.

Tumefacția întregului corp.

Tumefacții edematoase.

Edem al buzelor și pleoapelor superioare.

Edem al feței sau laringelui, cu urină sanguinolentă, fără sete crescută.

Tumefacție edematoasă a feței și mâinilor. θ Sechelă a scarlatinei.

Edem al diferitelor părți ale corpului. θ Prolapsus uteri.

Tumefacție edematoasă a pielii.

Formă edematoasă de erizipel.

Edem general. θ Boala Bright acută.

Edem sau hidropizie fără sete.

Anasarcă : tumefacție de la creștet până la tălpile picioarelor ; mai multe fisuri pe picioare.

Întregul corp anasarcatic. θ După scarlatină.

Anasarcă renală în urma scarlatinei ; albumină în urină ; aspect ceros al pielii. θ Hidropizie ovariană.

Anasarcă generală. θ Amenoree. θ Ascită.

Revărsate hidropice.

Tumefacție hidropică a pieptului, abdomenului, gambelor și labelor picioarelor, incapabil să se întindă fără să gâfâie. θ Ascită.

Afecțiuni hidropice, în special edem și ascită, cu albuminurie.

Tumefacție hidropică a pieptului, abdomenului, labelor picioarelor și gambelor. θ După gripă.

Hidropizie cu buze și pleoape superioare edematoase ; urină albuminoasă, albă, redusă cantitativ ; în general fără sete ; piele palidă, transparentă, ceroasă.

Hidropizie generală, pielea s-a crăpat pe picioare în mai multe locuri, nu putea să se întindă, abia putea respira.

Simptome hidropice în timpul descuamării. θ Scarlatină.

Hidropizie fără sete.

Hidropizie cu urină redusă cantitativ ; insomnie și lipsa setei.

Hidropizie febrilă acută în urma unui frison.

Hidropizie după scarlatină ; urină redusă cantitativ, paloare ceroasă a labelor picioarelor și gambelor, care sunt foarte tumefiate.

Hidropizie după scarlatină, chiar și cu simptome uremice.

După trei săptămâni cântărea cu douăzeci și una de livre mai puțin. θ Hidropizie.

Emaciere. θ Manie. θ Ascită. θ Diaree cronică. θ Dizenterie. θ Marasm infantil. θ Hidrotorax. θ Hidropizie. θ Tulburare menstruală.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Presiunea : ameliorează cefaleea ; durerea din jurul ochilor ; agravează senzația dureroasă ca de rană a ochilor, durerile de stomac, senzația dureroasă ca de rană a intestinelor, durerile renale, sensibilitatea dureroasă a mușchilor rigizi ; capul pieptului sensibil ; asupra diafragmei, în ascită, accentuează dificultatea respiratorie ; asupra tumefacției din regiunea cardiacă accentuează sensibilitatea ; face să apară pete albe pe suprafețele tumefiate ; provoacă tuse.

Sensibilitate excesivă la atingere și la presiunea externă, mai ales în abdomen.

Atingerea accentuează senzația dureroasă ca de rană din erizipel, durerile de stomac și abdomen, senzația dureroasă ca de rană a scrotului, sensibilitatea panarițiului, sensibilitatea pielii.

Întreaga suprafață a corpului devine extrem de sensibilă la atingere ; fiecare fir de păr este dureros când este atins.

Piele extrem de sensibilă la contact ; dureroasă la cea mai ușoară atingere ; nu putea suporta cearșaful pe el.

Copiii se înțepenesc când sunt atinși sau mișcați. θ Inflamația creierului.

Foarte sensibil la atingere sau presiune, cu debilitate, epuizare.

Scărpinatul provoacă mâncărimea veziculelor dintre degete.

Dureri în ovare în urma raportului sexual.

Rană de disecție la mână.

Răni și leziuni, în special cele provocate de instrumente înțepătoare.

După paracenteză, ascita revenea continuu.

Erizipel după răni sau operații.

Rana foarte tumefiată, cu roșeață erizipelatoasă extinzându-se pe două degete în jurul ei. θ Erizipel traumatic.

Înțepături de albine, viespi și, poate, de alte insecte.

Răni prin înțepare și alte răni.

Căldura, roșeața și forma tumefacțiilor, precum și caracterul particular al durerii care le însoțește, asemănătoare înțepăturilor de albină. θ Erizipel.

Oftalmie provocată de var nestins.

PIELE [46]

Hiperestezie cutanată.

Erupțiile înțeapă și ard ca înțepăturile de albină.

Înțepături, arsură, furnicături, usturime sau mâncărime a pielii ; sensibilitate la cea mai ușoară atingere.

Înțepături pe tot corpul, mai ales pe spate, în palme, pe față, pe frunte și sub ochi, predominant în puncte circumscrise.

Când copilul țipă brusc, ca și cum ar avea dureri înțepătoare ; nopți nedormite ; erupția tinde să se extindă pe tot corpul copilului sau să devină gangrenoasă. θ Erizipel.

Senzație simultană de căldură arzătoare și înțepături în diferite regiuni ale suprafeței corpului.

Mâncărime arzătoare, fulgerătoare, iritantă, intolerabilă.

Mâncărime arzătoare intensă pe tot corpul, atât de severă încât s-a retras în camera sa și s-a frecat energic cu peria de corp.

Erupție pruriginoasă și arzătoare pe spate, brațe și picioare.

Erupția provoacă mâncărime și înțepături. θ Difterie.

Mâncărime sau înțepături supărătoare pe față, urechi, buze, nas, sub ochi, în sprâncene, gât, mâini, labele picioarelor, încheieturile mâinilor și glezne.

Mâncărime violentă, ca înțepăturile de ac, recurentă după mișcare, ca și cum ar fi provocată de musculițe.

Mâncărime, ameliorată prin scărpinat.

Mâncărime în pete mici, circumscrise, care împiedică somnul noaptea.

Mâncărime cu înțepături în piele, în diferite părți ale corpului, mai ales la membrele inferioare, persistând pe parcursul zilei.

Seara, o mâncărime intolerabilă, însoțită de o senzație de arsură ca focul, începând în brațe și extinzându-se în cele din urmă pe întreaga suprafață a corpului, până la labele picioarelor.

Pielea, fie caldă, fie rece, are un aspect balonat, tumefiat. θ Scarlatină.

Simte o căldură arzătoare, cu căldură efectivă a pielii, urmată de o nuanță vineție-purpurie.

Piele foarte fierbinte, roșie și iritată. θ Scarlatină.

Piele aspră și uscată. θ Hidropizie după scarlatină.

Uscăciunea pielii.

Piele mereu murdară, în pofida spălărilor frecvente (ulei). θ Boală spinală.

Pielea întregului corp uscată, murdară, ofilită ; puls 66 (ulei). θ Boală spinală.

Piele și mușchi rigizi.

Piele palidă. θ Hydrops ovarii.

Paloare ceroasă a pielii. θ Prolapsus uteri. θ Hidropizii.

Piele de culoarea cerii. θ Tulburare menstruală.

Piele albă, ca de ceară. θ Marasm infantil.

Piele neobișnuit de albă, aproape transparentă. θ Hidropizie ovariană.

Piele palidă, ceroasă, aproape transparentă sau albastru-închis, aproape neagră.

O porțiune de piele de pe braț rămâne albă în mijlocul roșeții înconjurătoare. θ Scarlatină.

Pielea devine albastru-închis, aproape neagră ; sfacel. θ Erizipel.

Piele foarte fierbinte și roșie.

Erupție pe tot corpul, formată din pete roșii care, la examinare atentă, prezentau numeroase vezicule mici, din care uneori se scurgea umezeală, formând scuame și cruste subțiri sau gălbui ; această erupție era însoțită de înțepături, arsură și mâncărime intolerabile, atât de severe încât făceau pacienta să-și scarpine pielea până la sânge ; erupția < la cea mai ușoară adiere de aer, dar era la fel de sensibilă la căldura camerei și a patului. θ Tumoră ovariană.

Pe piele apare o erupție care provoacă mâncărime și înțepături. θ Difterie.

Ridicături pe piele, ca după înțepătura insectelor, dureroase ca o rană, sensibile la atingere.

Pete roșii ca înțepăturile de albină pe piele și senzație ca și cum ar fi înțepat de albine, în abdomen și în diferite părți ale corpului.

Pete roșii ca înțepăturile de albină. θ Hemoragie uterină.

Pete roșii întinse pe piept și membre, care provoacă mâncărime violentă la expunerea la aer sau când sunt scărpinate.

Pete roșii răspândite ici și colo pe piele, provocând adesea mâncărime și neliniște, < noaptea. θ Copii în perioada dentiției. θ Febră remitentă.

Numeroase pete sau mici ridicături pe tot corpul, roșii ori violacee. θ Meningită cerebrospinală.

Erupție de un roșu intens, închis. θ Scarlatină.

Coșuri roșu-aprins pe piele. θ Constipația sugarilor.

Acoperit de o erupție uscată, roșie, reliefată, cu prurit supărător. θ Prurit de prerie.

Pete roșu-albăstrui, dureroase, dure.

Pete dure, violacee, pe față, frunte, gât și membrele inferioare, persistând douăsprezece zile, dure și dureroase.

Erupții, cu scaune galbene nedureroase.

Erupție generalizată, cu excepția picioarelor.

Erupții care se retrag.

Pete palide.

Erupție miliară albă pe piept și abdomen. θ Tifos.

Sudamine, erupție miliară.

Corpul acoperit de plăci urticariene mari, albe, cu spații intermediare de un stacojiu intens.

Urticarie ; plăci roșii și inflamate.

Erupție cu prurit și arsură pe buze, piele, nas și sub sprâncene ; pete ca de urticarie pe bărbie și obraji.

Urticarie și sechelele ei, mai ales dacă sechela este astmul.

Erupție, cu prurit violent ; < la căldura patului și pe vreme rece sau schimbătoare ; > în aer liber.

Plăci roșii, inflamate, reliefate, cu dureri arzătoare și înțepătoare. θ Urticarie.

Urticarie, ca după înțepături de albine sau de alte insecte, cu prurit intolerabil noaptea.

Urticarie ; ridicături izolate, dureroase și sensibile la atingere, care capătă o nuanță violacee sau lividă.

Erupție urticariană, pete roșii, mici pete albe, cu areole roșii, cu prurit violent.

Urticarie, cu piele fierbinte, febră ușoară.

Prurit și apariția unor pete ca de erupție urticariană, după scărpinare.

Pete roșii și albe pe tot corpul, ca de erupție urticariană.

Erupție urticariană după febră.

Erupție urticariană la circa o săptămână după plăcile urticariene.

Urticarie. θ Apirexia febrei intermitente.

Pete urticariene slab vizibile pe gât și frunte. θ Hidrocefalie incipientă.

Pete de erupție urticariană sensibile la atingere, cu o nuanță violacee-lividă pe gât și frunte. θ Sopor.

Urticarie care se retrage.

Tumefiere a pielii, roșu-pal, ca și cum ar fi umflată difuz, extinzându-se treptat mai departe pe suprafață.

Edem subcutanat acut. θ Erizipel.

Tumefiere (edematoasă, erizipelatoasă) cu dungi roșii.

Erizipel : roșeață, cu senzație dureroasă ca de contuzie, adesea doar roz-pal ; ulterior violacee, amenințând cu gangrenă ; tumefieri edematoase, mai ales sub ochi, în jurul glotei, la scrot etc. ; nopți fără somn, cu izbucniri bruște în țipete ascuțite.

Erizipel care apare uneori pe membrele inferioare și pe alte părți ale corpului, cu tumefacție violacee-închisă și dureroasă.

Erizipel, cu dureri arzătoare, înțepătoare.

Erizipel, cu durere ca de contuzie

și ca de rană și cu tumefiere pronunțată.

Roșeață erizipelatoasă : a erupției variolice ; a rănilor ; a ulcerelor ; după vaccinare.

În două până la șase zile, petele devin livide, iar tumefierea, căldura și durerea se atenuează, însă continuă să apară altele noi. θ Erizipel.

Metastază a erizipelului de la membrele inferioare. θ Gastralgie.

Roșeață și tumefiere erizipelatoase, cu dureri înțepătoare, arzătoare. θ Variolă.

Inflamație erizipelatoasă, extinzându-se de la furuncul tot mai departe. θ Carbuncul.

Erizipel neted ; asemănător celui produs de Belladonna.

Căldură și roșeață generalizate ale pielii, cu erupție ca în rujeolă.

Rujeolă confluentă, edematoasă, cu prostrație accentuată ; sau cu dezvoltare imperfectă, cu slăbiciune și somnolență.

Erupția rujeolică nu a apărut cum trebuie ; febră și tuse, precum și diaree emaciantă.

Rujeolă, cu difterită.

Exantem rozeolic. θ Tifos.

Sechelă a rujeolei. θ Diaree cronică.

Scarlatină, pielea intens fierbinte, erupția foarte roșie ; sau pielea fierbinte și rece pe alocuri ; erupție tardivă, simptome de tip tifoid ; gât erizipelatos, amigdale mari ; înțepături la înghițire ; ochi sensibili ; sau ulcere în gât, cu erupție refulată ori întârziată ; prurit înțepător al pielii, cu agitație.

Scarlatină, cu durere în gât, amigdale mărite, foarte roșii, cu dureri înțepătoare la înghițire ; prurit înțepător al pielii, provocând neliniște, cu plâns și lamentații, secreție urinară redusă sau suprimare completă. Ochii sunt oarecum sensibili la lumina puternică, dar nu atât de pronunțat ca la Bellad. ; Apis 40m în apă, în doze repetate, intervalele fiind prelungite pe măsură ce pacientul se ameliora.

Erupție sub formă de pete și puncte roșii răspândite pe corp. θ Scarlatină.

În stadiul eruptiv al scarlatinei ; nu când glandele începuseră să se umfle sau când laringele era mult afectat.

Tumefiere edematoasă a pielii în timpul descuamării.

Erupția dispare brusc, lăsând pete sau puncte roșii dispersate. θ Scarlatină.

Scarlatină, cu ascită.

Efecte nocive ale scarlatinei și ale erupțiilor scarlatinoase suprimate.

Consecințe ale exantemelor acute care au fost refulate, suprimate sau nu s-au dezvoltat niciodată corespunzător, precum erupția urticariană, scarlatina, rujeola, urticaria etc.

După erupții suprimate : inflamația creierului ; hidrocefalie ; insomnie ; neliniște ; urină redusă cantitativ ; sete intensă ori deloc ; respirație dificilă ; erizipelul părăsește picioarele și apare gastralgia ; hidropizie.

Erupție care se retrage, respirație dificilă, insomnie, neliniște, urină redusă cantitativ, sete intensă ori deloc. θ Variolă confluentă.

Herpes.

Erupție pe partea internă a coapselor, sub genunchi, pe mâini, față și ceafă, și mai abundentă pe porțiunile centrale ale corpului ; pustule mici, cu arsură, usturime și înțepături, formând cruste uscate, lamelare, scuamoase, maronii, uneori de culoarea paiului-deschis.

Sub piele au apărut pustule mici, cu arsură, usturime și înțepături ; la maturare, pe ele apar scuame mici, uscate, maronii sau de culoarea paiului ; pe partea internă a coapselor, sub genunchi ori pe mâini, pe față sau pe gât, cel mai mult către mijlocul corpului ; tinctură în apă.

Pustule pe o bază roșu-albăstruie, dură, fierbinte.

Coșuri pruriginoase pe articulații.

Tumefieri dure, roșii, oarecum conice, apărând de obicei pe membrele inferioare, sub genunchi, uneori pe brațe, rareori pe alte părți ale corpului, variabile ca număr și mărime, de la un half dime până la un inch sau doi în diametru. θ Erizipel.

Corpul acoperit de plăci urticariene mari, de mărimea unui half dollar din argint, ușor reliefate și albe.

Furuncule mari, cu arsură și înțepături.

Ulcere.

Furuncule și carbuncule ; pentru diminuarea durerii.

Furuncule, cu numeroase miezuri de țesut conjunctiv mort.

Furuncule cronice ; nu putea să stea așezat sau culcat.

Carbuncule, cu arsură, înțepături sau erizipel extins mult în jur ; negru-albăstrui.

Discrazie sifilitico-mercurială-scrofuloasă.

ETAPELE VIEȚII, CONSTITUȚIA [47]

Nou-născuți ; ulcerația ombilicului.

Vârstnici. θ Apoplexie. θ Pseudo-oftalmie. θ Astm.

Apoplexii la vârstnici.

Constituție hidrogenoidă. θ Difterie. θ Este < prin vaccinare.

Sicoză.

Diateză scrofuloasă. θ Hidropizie.

Temperament sangvin-bilios. θ Genunchi traumatizat.

Ten închis, temperament bilios. θ Oftalmie.

Ten deschis, constituție gracilă și slabă. θ Diaree cronică.

Ten deschis, temperament limfatic. θ Ascită.

Ten blond, temperament limfatic. θ Oftalmie.

Temperament sangvin-nervos. θ Ochi tumefiați.

Temperament sangvin-nervos-bilios. θ Paralizie.

Temperament bilios-nervos. θ Hidrotorax.

Persoane iritabile, nemulțumite de orice. θ Diaree.

Temperament nervos-limfatic. θ Hidropizie.

Temperament limfatic, piele deschisă, ochi albaștri, constituție debilă. θ Ascită.

Copii slabi, cu o fire hoinară ; diaree.

Copii ; dentiție dificilă, marasm infantil, diaree, hidrocefalie etc.

Copil, æt. 5 luni ; diaree.

Sugar de sex masculin, æt. 7 luni ; hidrocefalie incipientă.

Temperament nervos, copil, æt. 7 ; anus tumefiat.

Fetiță, æt. 2, tratată timp de trei zile cu Acon., Bryon. și Hepar fără nicio ameliorare ; vindecată în trei zile cu Apis [3] ; bronșită.

Fetiță, æt 3 ; inflamația organelor sexuale.

Fete care, deși în general sunt atente, devin neîndemânatice și scapă obiectele când le manevrează.

Băiat, æt. 3 1/2 ; ascită.

Fetiță, æt. 4 1/2 ; boala Bright acută.

Băiat, æt. 8 ; gastroenterită.

Fetiță, æt. 8 ; de două săptămâni, somn torpid ; mama predispusă la urticarie.

Fetiță, æt. 9 ; hidropizie după scarlatină.

Băiat, æt. 12, față lividă ; tifos epidemic.

Băiat, æt. 12 ; ascită după dizenterie.

Fată, æt. 15, debilă, evident scrofuloasă ; amigdala dreaptă hipertrofiată de la o angină flegmonoasă ; oftalmie scrofuloasă persistentă de un an.

Fată, æt. 18, ten blond, temperament limfatic ; oftalmie.

Fată, æt. 20, după vaccinare și o cădere, inflamație la glezna dreaptă, tratată îngrozitor de necorespunzător, îmbolnăvindu-se iar și iar ; internată în spital timp de opt săptămâni, în cele din urmă considerată fără speranță (oil) ; boală spinală.

Femeie, æt. 20 ; hidropică de câțiva ani.

Femeie, æt. 24, necăsătorită, hidropizie ovariană de optsprezece luni.

Femeie æt. 26, predispusă la angină flegmonoasă.

Femeie, æt. 27, temperament nervos, irascibilă, dar ușor de liniștit, fără catamenii de cinci sau șase ani.

Femeie, æt. 28, predispusă la dureri în gât.

Femeie, æt. 30, căsătorită de zece ani, fără copii ; ovarită.

Femeie, æt. 30, temperament sangvin, nervos ; tumefierea limbii.

Femeie, æt. 32, temperament bilios ; tulburări menstruale.

Femeie, æt. 40, cu dispnee obișnuită și bătăi cardiace slabe, neregulate ; tromboză venoasă cu cord adipos.

Femeie, æt. 40 ; predispusă din când în când la crize erizipelatoase la stomac.

Femei, în perioada climacterică.

Femeie, æt. 50, dintotdeauna cu mintea slabă, cu o oarecare coborâre a uterului ; palidă, cu musculatură flască ; nimfomanie după scarlatină.

Femeie cu constituție apoplectică ; erizipel.

Femeie, æt. 50, ten închis, temperament bilios ; oftalmie de trei ani.

Femeie vârstnică, ten deschis, temperament limfatic ; cu tumefieri hidropice.

Femeie, æt. 58, anasarcă de ani de zile, recent hidrotorax.

Femeie, æt. 80, temperament sangvin-nervos-bilios, avusese un braț paralizat.

Femei și copii.

Sugari și femei (văduve sau nu) ; erizipel.

A vindecat diareea cronică, cu eliminări de sânge și mucus, la o femeie în perioada climacterică.

Bărbat, æt. 20, șancru ; Apis[3] la fiecare trei ore ; ulterior, la intervale mai lungi.

Bărbat, æt. 23, ten deschis, slab, emaciat, fără prea multă forță musculară, foarte dependent de tutun ; diaree.

Bărbat, æt. 28, temperament sangvin-nervos-bilios.

Bărbat, æt. 30, după ce șancrul fusese distrus prin cauterizare cu un an înainte ; vezi balanită.

Bărbat, æt. 32, constituție debilă, temperament coleric (oil) ; catar.

Bărbat, æt. 35, puternic, atletic ; hidropizie.

Bărbat, æt. 38, constituție atletică, temperament coleric, oftalmii frecvente, tratate necorespunzător (oil) ; panus.

Bărbat, æt. 70, constituție debilă, temperament limfatic, piele deschisă, ochi albaștri ; hidropizie.

Bărbat, æt. 76, temperament nervos-bilios ; de șaisprezece ani, crize de palpitații, tratate prin alternare și devenind < ; tinctura a fost administrată în apă, la început din oră în oră, ulterior mai rar ; soluția a fost redusă timp de o săptămână, în cele din urmă 2e, o dată pe zi, alternând cu Cinchon. [3]. Convalescență rapidă ; boală organică a inimii.

RELAȚII [48]

Antidoturi pentru doze masive și în intoxicații : Natr. mur ., substanța, soluția, potențele ; ulei de măsline, deoarece conține sare de masă ; ceapă ; sângerarea terapeutică este categoric un paliativ rău și, în majoritatea cazurilor, vătămătoare.

Antidoturi pentru potențe: după supradozare, Ipec ., în potență joasă, a ameliorat mult; consumul de cafea pare indiferent; unii au administrat Apis , în potență înaltă, Laches . și Lact. ac .

(A fost administrat în afecțiuni provocate de înțepături, de infecția cu antrax).

Este un antidot pentru Canthar . (ischurie, inflamația vezicii urinare, boala Bright acută); abuzul de Iodium, Cinchon., Digit .

Urmează bine după vaccinare (erizipel, diaree nedureroasă); după Sulphur , în panarițiu.

După el urmează bine: Graphit . (pecingine pe lobul urechii); Arsen . (hidrotorax); Phosphor . (resorbția membranei false în difterie); Stramon . după ce Apis îndepărtase gelozia din manie; Lycop . (în stafilom); Sulphur (în hidrotorax, revărsat pleuritic, hidrocefalie); Iodium (în genunchiul edemațiat, umflat).

Complementar: Natr. mur .

A fost administrat alternativ, în cazurile în care schimbarea simptomelor îl indica, cu: Iodium în tumefierea genunchiului; Sulphur în ochi umflați; Hepar în urticarie; Mercur . în ascită cu peritonită; Lycop . în stafilom.

Adesea este incompatibil după Rhus tox . în bolile eruptive; iar Rhus tox . administrat după Apis a fost adesea incompatibil.

Relație colaterală (aparținând aceleiași familii): Bombus, Crabo, Vespa .

A vindecat acolo unde Bellad . eșuase în tusea cailor; unde Bryon., Canthar., Digit., Helleb ., etc., eșuaseră în albuminuria de după scarlatină; cazuri în care Pulsat ., aparent indicat, a eșuat, îndeosebi în afecțiunile uterine; când Thuja, Phosphor., Canthar ., etc., eșuaseră în afecțiunile prostatei.

Concordanțe: Acet. ac . (hidropizie); Acon. ; Anac . (urticarie); Apocyn. cannab . (hidropizie); Arnic . (ca după contuzie, dureros); Arsen . (forme tifoide; gangrenă; hidropizii; scarlatină; urticarie; frisoane); Bellad . (meningite, mai ales ale meningelor cerebrale; inflamația istmului bucofaringian; erizipel; scarlatină; organe glandulare, etc.); Bromin . (tumefierea ovarului în timpul menstrelor); Bryon. ; Cantharides (erizipel; simptome urinare); Cinchona ; Colchic . (reumatism, etc.); Crot. tig . (urticarie); Euphras . (conjunctivă); Ferrum ; Graphit. ; Hepar ; Iodium (genunchi umflat); Laches . (stări tifoide; gangrenă); Lycop. ; Mercur. ; Natr. ars. ; Natr. mur . (frisoane; urticarie; tensiune în regiunea ovariană, etc.); Pulsat. ; Rhus tox . (ochi, dar Apis prezintă mai puțină supurație); erizipel vezicular, dar mai închis la culoare decât la Apis și extinzându-se de la stânga la dreapta; stări tifoide; neliniște, dar la Apis mai multă neastâmpărare, etc.); Rum. crisp . (diaree nedureroasă, galben-verzuie); Sabin . (simptome ovariene și uterine); Sepia ; Silic . (ovar și mamelon ombilicat); Sulphur (meningită tuberculoasă; erupții suprimate, îndeosebi urticarie; astm; hidrotorax); Tereb . (simptome urinare); Therid . (vertij); Thuya (sicoză, efectele nefaste ale vaccinării); Urt. ur. ; Zincum .