Aconitum Napellus
de Constantine Hering — Simptomele călăuzitoare din Materia Medica noastră
Omag. Ranunculaceæ .
Răspândit din abundență în pădurile montane din Franța, Elveția și Germania. Cultivat și în grădini.
Rădăcina este mai puternică decât partea aeriană a plantei, iar sămânța are cea mai uniformă tărie. Simptomele produse de partea aeriană, rădăcină și sămânță nu au fost separate, nici măcar cele provenite de la specii oarecum diferite.
PSIHIC [1]
Când perfect conștient, când delirează.
Clarviziune; conștient că persoana iubită, aflată la mile depărtare, cânta o anumită piesă.
Obnubilare și confuzie mintală.
Inconștient, ca și cum ar muri; fără grai. θ Apoplexie.
Insensibil, buimac; și în timpul convulsiilor.
Buimac, cu ochii închiși, mușchii feței zvâcnind, gura strânsă, incapabil să vorbească.
Memorie vie sau slabă; ceea ce tocmai a făcut îi pare un vis îndepărtat; nu-și poate aminti datele.
Ideile îl obsedează, nu poate scăpa de ele.
Nu poate duce la capăt o idee pe jumătate formulată în scris fără un mare efort.
Atenția îi este distrasă în timp ce citește, gândirea pare să înceteze.
Nu poate reflecta, ideile par să-i vină din stomac; după două accese de vertij, gândirea revine la normal.
Este agitat sau șade cufundat în gânduri.
Schimbare rapidă a gândurilor; este necesar un mare efort pentru a fixa cursul gândirii.
Când încearcă să se gândească la un lucru, se insinuează altul; acesta este curând înlocuit de un altul și așa mai departe.
Putere intelectuală diminuată, nu poate efectua nici măcar o activitate mintală ușoară.
Imaginație vie.
Extaz; înclinat să fie vesel, să danseze și să cânte.
Delir, strigăte, privire fixă. θ Inflamația creierului.
Delir, cu mișcări convulsive. θ Mielită.
Delir, cu căldură intensă, pupile dilatate sau convulsii; vorbe copilărești, fără sens.
Delir, cu discuții despre moarte. θ În lăuzie.
Delir, mai ales noaptea; delirează, sare din pat; dimineața, transpirație excesivă.
Durerile sunt atât de intolerabile, încât îl înnebunesc; devine foarte neliniștit.
Dorința de a fi singur; evită oamenii.
Predispoziție la plâns; plânge violent, cu zvâcniri ale feței.
Vorbărie; vorbire grăbită.
Alternanță între râs și plâns; când vesel, când posomorât.
Gemete, lamentații anxioase; face reproșuri din motive neînsemnate.
Strigă tare la cea mai ușoară atingere, strigă din cauza durerilor; nu poate suporta lumina; nu vrea să fie atins sau dezvelit; bâzâit în urechi.
Nerăbdare, se aruncă în toate părțile, își schimbă necontenit poziția.
Neliniște, agonie, anxietate interioară; face totul în mare grabă; trebuie să se miște sau să-și schimbe frecvent poziția.
Nu poate continua mult timp aceeași activitate.
Nu-i place să vorbească; răspunde laconic, da sau nu.
Muzica este insuportabilă, o întristează foarte mult.
Tristețe cu îngrijorare; preocupată de viitor, de însănătoșirea ei sau se teme că-și va pierde rațiunea.
Timiditate extremă, mai ales după o sperietură; teamă în întuneric.
Se teme să meargă acolo unde există agitație sau mulți oameni; crede că se izbește de fiecare persoană pe care o întâlnește; chipul exprimă timiditate; teamă necontenită că se va clătina și va cădea. θ În timpul sarcinii.
Teamă de fantome.
(La bolnavi:) Teamă de moarte: în timpul sarcinii sau al nașterii; cu prolapsus uteri; cu mare vorbărie sau anxietate în regiunea inimii.
De trei ori a orbit și a afirmat că moartea era aproape.
Prezice ziua morții; își ia rămas-bun de la prieteni. θ În lăuzie.
Anxietate de neconsolat, tânguire jalnică; irascibil și nerăbdător.
Anxietate: temporar > prin consumul de apă rece; urmată de apatie; cu transpirație rece (prolapsus uteri).
Nu simte afecțiune pentru nimeni. θ În timpul sarcinii.
Posac, mizantrop, irascibil; dispoziție răutăcioasă.
Copiii se înfurie și au accese de furie.
Se supără din nimicuri; interpretează rău orice glumă.
Certăreț, cu delir care variază necontenit; pălăvrăgește ca un copil, este vesel.
Încăpățânat, se zvârcolește nerăbdător.
Se cufundă în letargie, dar rareori doarme; se plânge de furnicături.
Tulburări în urma unei sperieturi: teamă în întuneric; vertij; senzație de leșin; tremur; slăbiciune cardiacă; amenințare de avort; iminența opririi fluxului menstrual; arsură în stomac.
Efecte tardive ale sperieturii, mai ales icter.
Tulburări în urma supărării, cu teamă sau vehemență: congestie; palpitații; febră; anxietate, nu mai este stăpân pe sine; amenințare de avort; congestie apoplectică.
SENZORIU [2]
Confuzie: ca după beție, cu apăsare în tâmple; dimineața devreme, la trezire.
Capul pare greoi, buimăcit. θ Coriza. Febre.
Greoi, buimac; presiune spre exterior, < șezând ridicat; cu anxietate și teamă de moarte. θ Insolație.
Apoplexie sau congestii apoplectice.
Vertij: după sperietură; din congestie, ca la soare; la aplecare; se clatină spre dreapta; ca și cum ar fi beat, cu greață, < la ridicarea de pe scaun, > în timpul mersului, absent când șade; întunecarea vederii la scuturarea capului; cu epistaxis; din suprimarea bruscă, prin frig, a catameniilor.
La ridicarea din poziție culcată, fața roșie devine palidă ca de mort sau amețește și cade; se teme să se ridice din nou; adesea însoțit de greață, dispariția vederii sau pierderea conștienței.
Vertij, cefalee, greață, eforturi de vomă, senzație de frig. θ Holeră.
Se înroșește brusc și cade inconștient. θ Copil în perioada dentiției.
După o cădere sau o comoție; fața palidă sau roșie, dar fără stupoare.
Senzație de plenitudine în cap, cu dureri migratoare în regiunile supraorbitară, temporală sau frontală dreaptă.
Leșină brusc în timp ce stă în picioare pentru a urina; tot sângele părea să-i năvălească în cap; a căzut inconștient.
Alternanță între stupefacție și neliniște, cu delir ușor, zvâcniri, tresăriri ca de spaimă, puls frecvent. θ Febră cerebrală.
Stupoare, cu picioare reci.
INTERIORUL CAPULUI [3]
Arsură constantă în frunte. θ Icter.
Cefalee arzătoare, ca și cum creierul ar fi agitat de apă clocotită.
Cefalee, ca și cum un fier încins ar fi strâns în jurul capului.
Senzație de plenitudine și greutate, ca și cum totul ar împinge în afară prin frunte.
Strângere în frunte, deasupra rădăcinii nasului; simte ca și cum și-ar pierde rațiunea; < la mers în aer liber.
Cefalee furioasă, vedere întunecată, durere predominant apăsătoare și constrictivă în partea superioară a frunții; fața umflată, palidă; < de la lumină sau zgomot; > culcat liniștit într-o cameră întunecoasă.
Durere apăsătoare, fulgerătoare în frunte. θ Coriza.
Cefalee violentă, limitată la un punct mic deasupra arcadei supraorbitare stângi.
Pulsație în partea stângă a frunții, împreună cu accese ca de lovituri puternice în partea dreaptă a frunții.
Cefalee în vertex, ca și cum ar fi comprimat uniform de o calotă de smoală; încetează la mers în aer liber.
Insolație; mai ales după somn sub razele soarelui.
Cefalee, ca și cum creierul ar fi mișcat sau ridicat; < în timpul mișcării, când bea, vorbește sau la lumina soarelui.
Cefalee congestivă. θ Menoragie.
Congestie, anxietate; fața fierbinte și roșie sau palidă; carotidele pulsează puternic; puls plin, puternic sau mic și rapid; < spre seară. θ Apoplexie.
Cefalee, cu secreție urinară crescută.
La intrarea într-o cameră caldă, fruntea pare comprimată.
Zvâcnituri în tâmple. θ Oftalmie reumatică.
Presiune în frunte, tâmple și creștetul capului.
Cefalee și vuiet în urechi. θ Coriza.
Cefalee apăsătoare, stupefiantă; insomnie. θ Febră puerperală.
Congestie la cap. θ Boală cardiacă.
Cap fierbinte, carotide pulsatile, membre reci; partea stângă cu mobilitate redusă; privire fixă; durere arzătoare în creier. θ Apoplexie.
Inflamația creierului la copii.
Congestie la cap. θ Cistită.
EXTERIORUL CAPULUI [4]
Cap excesiv de fierbinte.
Îndoaie capul mult pe spate. θ Crup.
Senzație în vertex ca și cum ar fi tras de păr.
Senzație de trosnit, ca la îndoirea unei foițe metalice, în tâmple, frunte și nas; < spre seară, de la mișcare; > șezând.
Furnicături ale scalpului, > la căldură.
Își azvârle necontenit capul în toate părțile. θ Crup.
Senzație ca și cum părul s-ar ridica măciucă.
Vertexul pare fierbinte la atingere; părul se zbârlește.
Dacă își ridică capul, varsă mucus sau ceea ce a băut. θ Inflamația creierului.
Își duce necontenit mâna la cap. θ Meningită.
Mai bine culcat, cu capul ridicat.
Junghiuri sub scalp.
Transpirație pe cap; > în aer liber.
Transpirație rece pe frunte.
VEDEREA ȘI OCHII [5]
Tulburat de pâlpâiri; se teme că i-ar putea atinge pe ceilalți care trec pe lângă el.
Vede scântei, cu arsură și zvâcniri în ochi.
Vedere ca printr-un văl; distinge cu dificultate fețele; anxietate și vertij.
Orbire totală după răcire.
Iluzii optice în culori întunecate sau negre.
Sensibil la lumină, mai ales la soare; lumina îl orbește.
Dorință de lumină; fotomanie.
Ochi excesiv de fierbinți și uscați; conjunctiva pleoapelor foarte roșie, clipire și închidere continuă a pleoapelor, abia le putea deschide cu forța; ameliorare temporară de la apă rece; astenopie prin suprasolicitarea ochilor.
Privire fixă. θ Apoplexie. θ Astm.
Ochi strălucitori. θ Pleurită. θ Pneumonie.
Ochi contorsionați. θ Tetanus.
Pupile contractate, apoi dilatate.
Globul ocular pare mărit, ca și cum ar ieși din orbită.
Sclerotica galbenă. θ Enterită.
Ochi injectați cu sânge.
Dureri înțepătoare în globul ocular drept.
Senzație aspră, ca de nisip, în cantusul intern stâng.
Stări inflamatorii rezultate din acțiunea iritantă a corpilor străini, precum așchii de oțel, piatră sau cărbune, în cornee, care produc frecarea uscată a pleoapei peste glob, cu vase injectate; iritație provocată de gene crescute spre interior.
În sclerita veritabilă, stadiul acut, cu pupile contractate, dureri înțepătoare sau sfâșietoare, fotofobie, un cerc albastru în jurul corneei și dureri surde violente în globii oculari.
Ochi roșii, inflamați, vase de un roșu intens; dureri arzătoare, apăsătoare și fulgerătoare, mai ales la mișcarea globilor oculari; fără secreție; conjunctivită prin expunere la vânturi reci și uscate.
Inflamație catarală, primul stadiu, anterior exsudației; chemozis al conjunctivei, cu dureri atât de cumplite, încât bolnavul își dorește să moară.
Oftalmia nou-născuților; la debut.
Agravări acute ale pleoapelor granulate și ale panusului cornean, cu hiperemie excesivă, căldură și uscăciune, mai ales dacă sunt provocate de supraîncălzire prin exercițiu violent, sau de expunerea la aer rece și uscat.
În stadiile timpurii ale inflamațiilor acute violente ale structurilor profunde ale globului ocular, când acesta devine sensibil la atingere și pare că proemină; rareori după exsudație.
Prurit, usturime, arsură în ochi, < seara.
Dureri înțepătoare și sfâșietoare în jurul ochilor; < noaptea.
Durere violentă deasupra ochiului drept.
Junghiuri în regiunea orbitară superioară, la apăsare și spre seară.
Jumătatea superioară a globului ocular este dureros de sensibilă la mișcare; pare că ar fi împinsă în afara orbitei (> la aplecare).
Ochii lăcrimează, < seara și noaptea; marginile pleoapelor dureroase, roșii, inflamate.
Lăcrimare abundentă cu durere intensă; lacrimile curg, cu sau fără inflamație locală.
Lacrimi abundente și conjunctivă roșie. θ Coriza. θ Tuse.
Pleoapele par uscate, ard și sunt sensibile la aer.
Presiune în pleoapele superioare, ca și cum întregul glob ocular ar fi împins în orbită, provocând în ochi o durere ca de contuzie.
Pleoape tari, umflate, roșii, cu senzație de tensiune; < dimineața.
AUZUL ȘI URECHILE [6]
Are aversiune față de zgomote, acestea îl fac să tresară; sunt intolerabile.
Muzica îi străbate fiecare membru; o întristează.
Vuiet în urechi; bâzâit; țiuit.
Urechea stângă surdă, cu bâzâit în tot capul. θ Apoplexie.
Durere sfâșietoare (urechea stângă); dureri în urechea dreaptă.
Înțepături în ureche; conductul auditiv roșu și îngustat; urechea externă fierbinte și roșie ; zgomotul este intolerabil.
MIROSUL ȘI NASUL [7]
Simțul mirosului foarte ascuțit, mai ales pentru mirosurile neplăcute.
Crampe chinuitoare sau presiune la rădăcina nasului.
Epistaxis; sânge roșu-aprins. θ Pletoră. θ Febră. θ Endocardită. θ Rujeolă.
Epistaxis și cefalee. θ Menoragie.
Strănut frecvent.
Nas uscat, înfundat; nu poate respira pe nas.
Coriză: uscată, cu cefalee, vuiet în urechi, febră, sete, insomnie, provocată de vânturi reci și uscate ; suprimată, cu cefalee ; > în aer liber, < la vorbit ; fluidă, cu strănut frecvent ; picurarea unui lichid limpede, fierbinte ; fluidă dimineața ; interiorul nasului roșu, umflat, împiedicând respirația.
PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]
Expresie anxioasă; înspăimântată.
Față: palidă, cu neliniște și expresie de anxietate; roșie ca focul, arzătoare ; alternativ roșie și palidă ; lividă ; buze negricioase ; umflată, roșie neuniform; are senzația că devine mai mare.
Obraji roșii, cu teamă de moarte. θ În sarcină.
Un obraz roșu, celălalt palid.
Între accese, fața palidă; din când în când, valuri trecătoare de căldură. θ Crup.
Paloare a feței și a întregului corp. θ Rujeolă.
Față de un roșu-închis. θ Apoplexie.
Față de un roșu-închis, buze albastre. θ Crup.
Aflux de sânge la față. θ Febră.
Tresăriri convulsive ale mușchilor feței.
Nevralgie de trigemen, pe partea stângă; față roșie și fierbinte; neliniște, angoasă; se zvârcolește, țipă.
Reumatism al feței și al dinților.
Transpirație pe obrazul pe care stă culcat.
Senzație ca și cum mușchii ar fi contractați ferm, dar nu spasmodic; amorțeală, senzație de greutate a întregii fețe.
Senzații târâtoare, furnicături, formicație la nivelul feței.
PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]
Buze: albastre, uscate, negre, cu descuamare; umflate, inflamate.
Acuze la nivelul buzei superioare.
Arsură și amorțeală a buzelor și gurii; căldură și furnicături.
Arsură a buzelor și limbii, ca după consumul de piper sau după fumat.
Umflarea mandibulei, cu durere surdă la nivelul feței.
Împunsături înțepătoare în mandibulă.
Gura trasă într-o parte (dreapta). θ Convulsii.
Buzele de pe partea stângă imobile în timpul respirației. θ Apoplexie.
Trismus.
Mișcă neîncetat mandibula, ca și cum ar mesteca. θ Meningită.
DINȚI ȘI GINGII [10]
Senzație de frig în incisivi.
Scrâșnirea dinților.
Dinți sensibili la aer.
Durere de dinți: chiar și în dinții sănătoși ; cu pulsații într-o parte a feței, roșeață intensă a unui obraz, congestie la cap, neliniște ; predominant pe stânga sau trecând de la dreapta la stânga ; provocată de vânturi uscate și reci ; în urma răcirii în aer rece și umed; în timpul sarcinii ; mai ales la persoane tinere, pletorice, sedentare.
Dinții par că ar urma să cadă.
După ce se udă, durere sfâșietoare, pulsatilă, într-un molar cariat, care crește după culcare.
GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]
Gust: amar; totul are gust amar, cu excepția apei ; vâscos (icter) ; neplăcut ; de pește ; fad ; grețos, obligându-l să-și dreagă zgomotos gâtul pentru a elimina mucus vâscos, pe care îl înghite.
Gura pare plină cu aer având gust de ouă stricate.
Lucrurile care înainte aveau gust puternic nu mai au acum niciun gust.
Mai rău la vorbit; înțepătură și senzație de sufocare în gât. θ Cefalee. θ Coriză suprimată.
Tremur și bâlbâială temporară.
Vorbire defectuoasă, sâsâită. θ Apoplexie.
Limba pare umflată, arde, înțeapă și furnică.
Limba amorțită; de asemenea gura și buzele.
Senzație de uscăciune și amorțeală în mijlocul limbii, fără sete.
Senzație de uscăciune și de jupuire în mijlocul limbii.
Arsură la vârful limbii și la buze.
Vezicule arzătoare pe limbă.
Senzație de aer rece trecând peste limbă.
Limbă acoperită cu depozit alb sau gros, alb-gălbui. θ Febră bilioasă.
Limbă uscată, încărcată, albă. θ Febre.
Limbă roșie, cu sete intensă. θ Afecțiune hepatică.
Limbă uscată, roșie pe margini, cu centrul acoperit de un strat alb subțire. θ Peritonită.
Limbă roșie și uscată. θ Cistită.
Afecțiuni cronice ale limbii.
INTERIORUL GURII [12]
Gură uscată.
Arsură, senzație mușcătoare în gură.
Salivă spumoasă, abundentă, striată cu roșu, gust dulce în gură.
Acumulare de apă în gură. θ Oxiuri.
Orificiile canalelor salivare cu senzație ca de rană, ca și cum ar fi corodate.
Depozit gros, alb-gălbui, în gură. θ Icter.
PALAT ȘI GÂT [13]
Senzație de uscăciune la nivelul palatului și al foselor nazale posterioare.
Roșeața uvulei și a palatului moale.
Uvula: umflată și alungită; pare alungită și în contact cu limba. θ Tuse.
Senzație de uscăciune și ca și cum ceva ar fi rămas prins în gât.
Inflamație acută a gâtului (palatul, amigdalele și istmul bucofaringian, cu febră mare, roșeață închisă a structurilor, arsură și înțepături în istmul bucofaringian.
Senzație de arsură în partea posterioară a gâtului, care îl face să-și dreagă zgomotos gâtul.
Dureri înțepătoare severe în partea posterioară a istmului bucofaringian.
Arsură și amorțeală în gât; gâtul aproape insensibil.
Înțepături și arsură în gât și de-a lungul trompei lui Eustachio, obligând la înghițire.
Bolta palatină și istmul bucofaringian presărate cu puncte eruptive. θ Scarlatină.
Senzație de arsură în faringe.
Constricție a gâtului, provocând dregerea zgomotoasă a gâtului și scuipat, ajungând chiar până la iritație de vomă.
Înghițire: înțepătură și senzație de sufocare în gât.
La înghițirea alimentelor, pare că acestea au rămas blocate în regiunea cardiei. θ Strictură a esofagului.
Înghițirea mult împiedicată. θ Amigdalită.
Mușchii extrem de dureroși, ca de rană, la înghițire.
Incapacitate aproape totală de a înghiți. θ Răgușeală.
Impuls de a înghiți.
Arsură de la gură, de-a lungul esofagului, până la stomac.
Furnicături în esofag.
POFTA DE MÂNCARE, SETEA. DORINȚE, AVERSIUNI [14]
Senzație vie de foame, care reapare curând după masă.
Foame și sete excesive, dar mănâncă încet.
Sete arzătoare, de nestins. θ În toate stadiile febrei. θ Inflamații locale.
Sete excesivă, însă nu poate reține nimic. θ Holeră.
Lipsa poftei de mâncare; aversiune față de alimente, senzație de greață.
Dorește: vin; rachiu de vin; bere; băuturi amare.
MÂNCAT ȘI BĂUT [15]
Mai rău înainte de micul dejun.
După masă: stare de rău ; varsă alimentele (afecțiune hepatică) ; vărsătură amară ; durere violentă în stomac, cu căldură și sensibilitate dureroasă ; sughiț; greață (după supe de carne).
Ameliorare temporară de la apă rece. θ Anxietate.
În general, mai rău după ce bea.
Catar gastric provocat de răcirea stomacului cu apă cu gheață, mai ales când corpul este supraîncălzit.
Consumul de apă cu gheață provoacă tuse; în general, ameliorare de la băuturi reci, îndeosebi a anxietății.
Mai rău de la fumat. θ Palpitație.
Vinul ameliorează în general, dar uneori provoacă congestii, hemoptizie sau palpitație și intensifică durerile reumatice.
SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]
Sughiț dureros.
Ameliorare după eructații. θ Tensiune în stomac.
Greață resimțită în esofag sau stomac, rareori în gât.
Impuls violent, dar ineficace, de a vărsa. θ Catar gastric.
Reflexe de vomă, eforturi de vărsătură, gâfâit după aer. θ După scarlatină.
Vărsături: cu limbrici; cu bilă; cu mase verzi, însoțite de diaree cu același aspect; cu mucus; cu sânge, cu mucus sangvinolent; cu ceea ce a băut, urmate de sete.
Vărsături bilioase. θ Hernie încarcerată, cu inflamație.
Vărsături cu anxietate, căldură, sete, transpirație abundentă și micțiuni crescute.
Vărsătură verde, ca verdele de aramă. θ Meningită.
Vărsături, meteorism și imposibilitatea de a urina. θ Peritonită.
La ridicarea în șezut, varsă apă limpede. θ După o cădere pe cap.
Vărsături și evacuări intestinale de apă verde. Holeră.
Varsă flegmă acră. θ Cholera sporadica.
După vărsături și scaune repetate, se plângea încă de senzația că o piatră rece ar sta în stomac.
EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]
Regiunea epigastrică dureroasă la atingere și meteorizată. θ Icter.
Arsură urcând din stomac prin esofag până la gură.
Durere bruscă, atroce, cu reflexe de vomă, eforturi de vărsătură, vărsături cu sânge, gâfâit; transpirație rece pe frunte; congestia mucoasei stomacului. θ Scarlatină; descuamare.
În timpul respirației, epigastrul este tras spre coloana vertebrală. θ Crup.
Palpitație în epigastru, cu anxietate iritabilă.
Presiune în stomac și în epigastru, ca de la o greutate sau o piatră tare.
Durere ca un junghi, arzătoare și apăsătoare în epigastru, cu teamă de moarte. θ Gastrită provocată de răcirea stomacului.
Căldură în stomac.
Durere apăsătoare, tensivă, ca de plenitudine sau de la o greutate apăsătoare în stomac și hipocondre.
HIPOCONDRE [18]
Senzație anxioasă în precordiu.
Ficatul oarecum sensibil la presiune profundă.
Dureri hepatice arzătoare, înțepătoare.
Umflare fierbinte, tensionată, sub coastele scurte din dreapta.
Presiune și constricție în regiunea hepatică, cu împiedicarea respirației.
Hepatită acută, cu febră violentă.
Durere la apăsare deasupra lobului stâng al ficatului.
Tensiune și greutate în hipocondre.
Agonie; trebuie să stea perfect drept în șezut, abia poate respira, puls filiform, vomituritio, transpirații cu anxietate; abdomen umflat, îndeosebi sub coastele scurte. θ După scarlatină.
Junghiuri în regiunea ficatului, care taie respirația.
Durere severă și constantă în epigastru, apăsând spre exterior. θ Icter.
Junghiuri și căldură în diafragmă.
Durere care se propagă spre ombilic sau trece de la stomac la ficat. θ Icter.
Icter: în timpul sarcinii, ficat atrofiat; la nou-născuți; după spaimă ; în urma unei răceli, cu catar al intestinului subțire.
Splenită cu febră inflamatorie.
ABDOMEN ȘI ȘALE [19]
Colica îl obligă să stea îndoit de mijloc, dar nicio poziție nu îl ameliorează. θ Inflamatorie, după o răceală.
Colică implicând vezica urinară, contracția hipogastrului în regiunea vezicii; impuls constant, dar ineficace, de a urina.
Durere tăietoare în intestine, extinzându-se prin torace până la umărul drept, aproape făcându-l să strige, în timpul scaunului.
Arsură în regiunea ombilicală.
Regiunea ombilicală dură, umflată. θ Oxiuri.
Meteorism, vărsături, imposibilitatea de a urina. θ Peritonită.
Abdomen arzător de fierbinte, tensionat, timpanitic, sensibil la cea mai ușoară atingere, dureri tăietoare, febră, angoasă. θ Peritonită.
Abdomen destins și dur.
Senzație de greutate, ca și cum o povară grea ar sta pe abdomen și ar apăsa în jos.
Senzație de paralizie și de inactivitate în intestine, < în jurul colonului transvers.
Hernie recentă și mică, de asemenea încarcerată, cu vărsături bilioase și transpirație rece; arsură ca de cărbuni încinși.
Sensibilitatea abdomenului inferior la atingere.
Durere în șale, ca după contuzie.
SCAUNE ȘI RECT [20]
Diaree: apoasă; scaune mici, frecvente; ca spanacul tocat (afecțiune estivală); bilioasă, la sugari, cu colică neameliorată de nicio poziție; după ce se udă; mucoasă, sangvinolentă, cu dureri violente în intestine; tenesme, inclusiv între evacuări.
Scaune puțin abundente, moi, frecvente, cu tenesme; mici, brune, dureroase; în cele din urmă sangvinolente. θ Dizenterie.
Se elimină sânge pur, fără materii fecale. θ Dizenterie.
Nevoie de a defeca; scaune mucoase; furnicături și prurit intolerabile la anus în timpul nopții. θ Oxiuri.
Dizenterie sau diaree inflamatorie în timpul zilelor calde și al nopților reci.
Dureri tăietoare, colicative, urmate de nevoia frecventă de a defeca, după mânie sau spaimă.
Hemoragie intestinală cu sânge roșu-aprins, în jeturi.
Alternanță între scaune mucoase și constipație. θ Icterus.
Constipație; scaune de culoarea argilei.
Scaunul și urina suprimate. θ Mielită.
Scaun alb, cu urină roșu-închis.
Scaun alb, cu urină de culoarea șofranului. θ Icter.
Scaune negre, cu piele uscată și febră; descurajare, anxietate.
Holeră, stadiul congestiv; stadiul de reacție.
Scaune involuntare, eliminate odată cu gazele.
Hemoroizi sângerânzi; înțepături și presiune în anus, arsură și căldură în hemoroizi.
Senzație ca și cum un lichid cald s-ar scurge din anus.
ORGANE URINARE [21]
Dureri înțepătoare și apăsătoare în regiunea rinichilor. θ Nefrită.
Rinichii funcționează doar slab ; urina conținea albumină și fragmente de cilindri (intoxicație).
Regiunea renală sensibilă, cu dureri fulgerătoare. θ Nefrită.
Arsură violentă în vezică. θ Cistită.
Inflamația vezicii ; nevoie constantă de a urina, urina se elimină în picături, cu arsură, amestecată cu sânge ; tensiune, căldură și sensibilitate dureroasă deasupra pubisului.
Arsură la nivelul colului vezicii când nu urinează.
Tenesme ale colului vezicii.
Nevoie dureroasă și anxioasă de a urina.
Copiii duc mâinile la organele genitale și țipă. θ Cistită.
Arsură în uretră în timpul urinării.
Trebuie să se ridice în fiecare noapte între orele 12 și 3 A. M. pentru a urina. θ În sarcină.
Disurie în timpul sarcinii.
Urină puțină, roșie și fierbinte. θ Reumatism. θ Peritonită.
Urină : fierbinte, de culoare închisă ; roșie, cu fecale albe ; roșie și limpede.
Urină brun-închisă, spumoasă sau galbenă. θ Icter.
Urină tulbure. θ Enterită.
Urină galben-roșiatică și fără sediment. θ Peritonită.
Ischurie. θ Holeră.
Urinare involuntară. θ Apoplexie.
Enurezis, cu sete.
Diureză, cu cefalee și transpirație abundentă.
Retenție sau suprimare a urinei, cu presiune în vezică ori junghiuri în regiunea rinichilor.
Retenție din cauza frigului, mai ales la copii, cu multe plânsete și neliniște.
Hematurie, cu hemoroizi ai anusului sau ai vezicii ; arsură chinuitoare în uretră.
În timpul urinării : senzație de leșin ; senzație de clipoceală în regiunea vezicii ; ciupituri în jurul ombilicului ; durere în glandul penisului.
ORGANELE SEXUALE MASCULINE [22]
Dorință sexuală crescută ; vise lascive ; accese de lascivitate.
Dorință sexuală diminuată, părțile relaxate ; furnicături.
Emisii chiar și după coit.
Testiculele par umflate și tari, ca și cum ar fi supraîncărcate cu spermă.
Durere ca de contuzie în testicule.
Orhită violentă.
Ușoară durere de tracțiune în testiculul drept și ușoară jenă în regiunea renală dreaptă.
Scrot retractat.
Pielea părții stângi a scrotului presărată cu vezicule minuscule, din care se scurge o secreție lichidă.
Mai multe junghiuri dureroase, fugitive, în gland, ca și cum polii unei baterii galvanice ar fi fost aplicați pe acea parte ; durerile apăreau pe cât de neașteptat posibil.
Gonoree, primul stadiu.
ORGANELE SEXUALE FEMININE [23]
Dureri înțepătoare, mai accentuate în dreapta fundului uterin ; dureri ascuțite, fulgerătoare, abdomen extrem de sensibil.
Ovarită în urma opririi bruște a fluxului menstrual.
Prolaps uterin, survenit brusc, cu inflamație, vărsături amare, transpirație rece sau piele uscată și fierbinte ; cu sau fără hemoragie.
Apăsare în uter ca în travaliu ; trebuie să se îndoaie de mijloc, dar nu este ameliorată în nicio poziție. θ Dismenoree.
Hemoragie uterină activă, excitabilitate intensă, amețeală, nu poate sta ridicată, teamă de moarte.
După o spaimă însoțită de supărare ; în timpul catameniilor, pentru a preveni suprimarea lor.
Menstre întârziate, diminuate și prelungite ; femei pletorice, care duc o viață sedentară.
Menstre abundente la femeile pletorice.
Menstre suprimate după udarea picioarelor sau după o baie rece.
Amenoree în timpul pubertății ; epistaxis ; palpitații ; congestii.
Restabilește menstrele femeilor pletorice, după suprimarea lor din orice cauză.
Inflamația organelor genitale. θ Prolaps uterin.
Vagin uscat, fierbinte, sensibil.
Leucoree abundentă, tenace, galbenă.
SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]
În timpul sarcinii ; neliniște, teamă de moarte, prezice momentul morții ; icter ; expectorație cu sânge ; tulburată între orele 12 și 3 noaptea, obligată să se ridice pentru a urina ; nu simte afecțiune pentru nimeni.
Avort iminent din cauza spaimei, cu supărare ; circulație intensificată, respirație rapidă.
Durerile travaliului : chinuitoare ; vagin fierbinte, uscat, sensibil dureros și nedilatabil ; violente, succedându-se rapid, mai ales când copilul este mare (capul pare imobil), contracții insuficiente, dureri copleșitoare ; țipete ; față roșie, transpirată ; sete ; capul și mâinile ard, pulsul dur, pielea abia umedă, activitate cardiacă crescută ; ineficiente din cauza poziției incorecte a copilului.
Convulsii puerperale, congestie cerebrală, piele fierbinte și uscată, sete, neliniște și teamă de moarte.
După o naștere prelungită și dificilă.
Durerile de după naștere sunt prea intense, prea îndelungate.
Febra laptelui cu delir ; mamelă fierbinte, dură, tensionată, cu lapte puțin.
Lohii fetide, sangvinolente, mucoase. θ Febră puerperală.
Revenirea scurgerii lohiale când femeile încep să umble după naștere.
Febră puerperală după suprimarea lohiilor ; mamelă flască, fără lapte ; piele uscată și fierbinte ; puls dur, frecvent sau tensionat, contractat ; ochi înspăimântați, sălbatici, ficși, strălucitori ; limbă uscată, sete intensă ; abdomen destins, sensibil la cea mai ușoară atingere.
Nou-născuți : asfixie, simptome apoplectice, fierbinți, violacei, fără respirație, fără puls ; icter ; oftalmie ; retenție urinară ; varsă sânge, cu scaune sangvinolente.
VOCEA ȘI LARINGELE. TRAHEEA ȘI BRONHIILE [25]
Voce tremurătoare ; orăcăitoare.
Răgușeală și hârâit. θ Coriză.
Răgușeală, cu durere când vorbește. θ Rujeolă.
Răgușeală după vorbit sau cântat.
Voce stridentă, ca un cântat de cocoș, specifică crupului.
Voce aspră, abia poate vorbi, arată spre laringe, vrea să tușească, dar nu poate. θ Crup.
Laringe sensibil la atingere și la aerul inspirat, ca și cum ar fi denudat.
Laringită, cu febră inflamatorie ; de asemenea, cu spasme sufocante (spasme ale glotei).
Afecțiuni laringiene după suprasolicitarea vocii.
Uscăciune în trahee, provocând o tuse mică și frecventă.
Crup : se trezește în timpul primului somn ; copilul este în agonie, nerăbdător, se zvârcolește ; tuse uscată, scurtă, dar nu prea mult șuierat și nici prea multă respirație ca de ferăstrău ; tuse și respirație zgomotoasă în timpul expirației ; fiecare expirație se încheie cu o tuse răgușită, seacă, scurtă și repetitivă ; după expunerea la vânturi uscate și reci.
Arsură în partea inferioară a laringelui. θ Peritonită.
RESPIRAȚIA [26]
Respirație rece. θ Holeră.
Respirație fierbinte. θ Crup. θ Expectorație cu sânge.
Respirație fetidă.
Respirație : scurtă, în somn, după 12 P. M. ; laborioasă, anxioasă sau rapidă și superficială ; profundă, lentă, oftată ; dificilă, trebuie să respire profund ; lentă, hârâitoare (apoplexie), șuierătoare (crup la vârsta înaintată), scurtă când se ridică.
Astm din hiperemia activă a plămânilor și creierului ; față roșie, ochi ficși ; după emoții ; poate vorbi doar puțin odată.
Astm după suprimarea unei erupții cutanate acute ; senzație de bandă în jurul toracelui ; mușchii toracelui rigizi ; vărsături ocazionale ; urină puțină, închisă la culoare ; după paroxism, expectorație galbenă sau striată cu sânge.
Agonie, stă drept în șezut, abia poate respira ; puls ca un fir, vomituritio ; transpirație, cu anxietate ; umflătură sub coastele scurte. θ După scarlatină.
Apăsare în piept la mișcări rapide sau la urcare. θ Boală cardiacă.
Inspirație dificilă și zgomotoasă. θ Traheită.
Mai rău în timpul inspirației ; mai bine în timpul expirației.
Tuse constantă, scurtă și uscată, cu senzație de sufocare, care crește cu fiecare inspirație.
Respirație dificilă. θ Endocardită.
Respiră numai cu diafragma. θ Pneumonie.
Nu poate respira liber din cauza senzației ca și cum plămânii nu s-ar dilata ; inspiră frecvent profund.
TUSEA [27]
Tuse limpede, răsunătoare sau șuierătoare, provocată de arsură și înțepături în laringe sau trahee.
Tuse scurtă, uscată, puternică, provocată de o senzație de zgâriere în gât.
Tuse scurtă după 12 P. M., din cauza gâdilării în laringe ; cu cât încearcă mai mult să o reprime, cu atât devine mai severă.
Tuse răgușită, uscată, zgomotoasă ; spasmodică, aspră, croncănitoare, cu pericol de sufocare ; uscată, dură, răsunătoare. θ Bronșită infantilă.
Tuse uscată, cu dureri fulgerătoare în piept ; cu durere ca de carne vie în piept, provocată de schimbarea temperaturii.
Vrea să tușească, dar nu poate. θ Crup.
Tuse cavernoasă, răgușită, sufocantă, care provoacă învinețirea feței.
Tuse violentă, cavernoasă, noaptea ; mai scurtă și mai gâfâită în timpul zilei. θ Laringită.
Tuse uscată, lătrătoare. θ Rujeolă.
Tuse uscată, șuierătoare ; debut de tuse convulsivă ; febril, anxios, neliniștit.
Hemoptizie : sângele este eliminat printr-o expectorare zgomotoasă ușoară, prin dregerea glasului sau printr-o tuse ușoară ; expresie anxioasă ; teamă intensă de moarte ; palpitații, puls rapid, junghiuri în piept ; provocată de excitație psihică ; de expunerea la aer uscat și rece sau după consumul de vin.
Expectorație : absentă ; subțire, gelatinoasă, mai abundentă dimineața și în timpul zilei ; puțină, cade în bulgări rotunzi, de culoare roșu-cireașă închis (pneumonie) ; sangvinolentă sau striată cu sânge ; sânge roșu-aprins.
Expectorație brun-roșiatică, de culoarea ruginii ; tuse frecventă, cu dureri severe provocate de zdruncinătură prin torace.
Tusea îl trezește din somn, este uscată, crupală, sufocantă ; anxietate intensă.
Tuse > culcat pe spate ; < culcat pe o parte.
Tuse cu excitabilitate nervoasă.
Tuse mai rea : după ce mănâncă sau bea ; culcat, trebuie să se ridice în șezut din cauza unei senzații de constricție și de sufocare (traheită), până la 3 A. M. ; seara, noaptea, mai ales după 12 P. M. ; de la fumul de tutun ; în timpul somnului ; din cauza supărării, mai ales a spaimei ; când este supraîncălzit ; de la vânturi uscate și reci sau curenți de aer ; de la mersul în aer liber ; când adoptă poziția verticală ; la inspirație profundă ; când vorbește.
INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]
Constricție toracică.
Apăsare în piept, senzație de greutate mare, trebuie să respire profund, cu anxietate.
Presiune, greutate și arsură sub stern.
Durere în mijlocul toracelui, care trage spre spate, < la fiecare mișcare a corpului. θ Esofagită.
Junghiuri în partea dreaptă a toracelui, dar numai când stă culcat pe acea parte. θ Endocardită.
Junghiuri : când respiră ; cu tuse ; de la coasta cea mai de jos, pe partea dreaptă, prin plămân până la vârful omoplatului ; la fiecare inspirație ; în partea stângă a toracelui ; de la ultima coastă, pe partea dreaptă, până în spate ; trecătoare, când aici, când acolo ; < la aplecarea laterală ; între omoplați, la respirație profundă ; precum și dureri fulgerătoare cu arsură în piept.
Nu poate sta culcat pe partea dreaptă, numai pe spate. θ Pleurezie.
Dureri lancinante prin torace, cu căldură uscată, respirație dificilă, adesea frison violent.
Febră sinocală, transpirație fierbinte, apăsare ; copiii au hârâit în piept ; senzație de plenitudine în piept ; trebuie să stea culcați pe spate. θ Pneumonie, primul stadiu.
Tuse după ce bea, expectorație subțire, spumoasă, striată cu sânge ; arsură și dureri fulgerătoare în piept ; matitate la percuție. θ Pneumonie, al doilea stadiu.
Căldură în plămâni.
Aflux de sânge spre plămâni. θ Febră puerperală.
INIMA, PULSUL ȘI CIRCULAȚIA [29]
Palpitații, anxietate, neliniște ; < culcat ; față palidă, anxioasă. θ Expectorație cu sânge.
Hiperemie pulmonară, palpitații violente ale inimii ; față roșie ; expectorație cu sânge.
Palpitații ; senzație ca și cum s-ar turna apă clocotită în piept.
Apăsare în regiunea inimii, valuri de arsură de-a lungul spatelui.
Anxietate în regiunea precordială, inima bate mai repede și mai puternic ; teamă de moarte. θ În timpul sarcinii.
Anxietate, dificultate de a respira, val trecător de căldură pe față, senzația că ceva năvălește în cap.
Senzație de plenitudine ; puls dur, puternic, contractat ; junghiuri la inimă ; stă culcat pe spate, cu umerii ridicați ; constricție toracică. θ Pericardită.
Hipertrofie cardiacă necomplicată ; mai ales cu amorțeală în brațul stâng și furnicături în degete.
Agitație intensă a inimii, anxietate. θ Reumatism acut.
Inima bate repede, pulsul este lent, aparent intermitent în timpul acceselor de neputință.
Activitatea inimii slabă, rapidă, incompletă ; puls mic și slab ; slăbiciune cardiacă.
Dureri intense în toate direcțiile, îndeosebi în josul brațului stâng, cu amorțeală și furnicături ; anxietate, frică de moarte, senzație de frig, transpirație rece ; puls slab. θ Angină pectorală.
Leșin, cu furnicături. θ Hipertrofie.
Pulsul mai rapid decât bătăile inimii ; în timpul a trei pulsații, apexul lovește o singură dată.
Puls puternic, plin, dur. θ În febră și inflamații.
Puls plin, puternic, dur, cu căldură și sete. θ Meningită infantilă.
Puls : mic, intermitent, neregulat (astm) ; accelerat, cu căldura pielii (icter) ; contractat, plin, puternic, peste 100 pe minut ; plin, puternic, intermitent la fiecare șase bătăi, cu greutate cardiacă ; lent, intermitent ; lent, slab, lipsit de putere și mic ; ca un fir, cu anxietate ; rapid, dur și mic (peritonită).
Carotidele pulsează violent. θ Apoplexie.
Venele gâtului dilatate. θ Inflamația plămânilor.
TORACE EXTERN [30]
Mușchi rigizi. θ Astm.
GÂT ȘI SPATE [31]
Gât cu senzație de rană și dureros ; ganglioni umflați. θ Scarlatină.
Tracțiune în mușchii gâtului și ai cefei.
Oboseală în regiunea gâtului la mișcare, ca și cum ar cuprinde mușchi izolați, îndeosebi seara și noaptea.
Durere sfâșietoare în ceafă.
Redoare dureroasă a gâtului, < la mișcarea gâtului ; dureri care coboară de-a lungul gâtului spre umărul dr.
Durere ca după lovire între umeri.
Durere de tracțiune, sfâșietoare, în omoplați.
Rigiditatea spatelui.
Arsură, junghiuri de-a lungul coloanei vertebrale.
Dureri tăioase care se extind circular de la coloana vertebrală spre abdomen.
Senzație de târâre de-a lungul coloanei vertebrale, ca produsă de gândaci ; furnicație.
După traumatism sau transpirație oprită. θ Meningită spinală.
Durere în regiunea lombară, la ultima vertebră lombară, ca după lovire.
Amorțeala regiunii lombare, extinsă în membrele inferioare. θ Meningită spinală.
Spasme provocate de afecțiuni inflamatorii ale coloanei vertebrale.
Cea mai ușoară atingere a coloanei vertebrale provoacă spasme.
Durere tensivă, apăsătoare, în regiunile lombară și sacrală, resimțită la pășire.
MEMBRE SUPERIOARE [32]
Durere sfâșietoare în articulația umărului.
Furnicație în brațe, mâini și degete.
Brațele atârnă lipsite de putere, ca și cum ar fi paralizate de lovituri. θ Meningită.
Amorțeala brațului stâng ; abia poate mișca mâna ; furnicături în degete. θ Boală cardiacă.
Junghiuri, dureri sfâșietoare, rătăcitoare ; în brațe, antebrațe, încheieturile mâinilor și articulațiile degetelor.
Junghiuri în articulația încheieturii mâinii, ca de ace.
Mișcare automată a mâinii stângi ; își lovește fața. θ Rujeolă.
Dureri de tracțiune și sfâșietoare în încheieturile mâinilor și degete.
Tremurul mâinilor.
Paralizia încheieturilor mâinilor.
Palmele sunt complet insensibile.
Durere cu senzație de târâre în degete.
Senzație de târâre în degete, inclusiv în timp ce scrie.
Mâini reci ca gheața ; palme reci, transpirate.
Unghiile degetelor albastre.
Palme fierbinți.
Papule roșii pe dosul mâinilor ; prurit înțepător.
MEMBRE INFERIOARE [33]
Șoldul și articulația coxofemurală (stângă) umflate, fierbinți și extrem de dureroase la atingere ; febril, însetat, anxios. θ Reumatism articular acut.
Tracțiune sfâșietoare în articulația coxofemurală stângă la mișcare.
Senzație ca și cum picături de apă rece s-ar prelinge pe partea anterioară a coapselor.
În timpul mersului, coapsele par ca și cum ar fi strâns bandajate.
Durere de tracțiune, îndeosebi în articulațiile membrelor.
Tracțiune în expansiunile tendinoase ale membrelor inferioare.
Membre inferioare dureroase ca o rană. θ Peritonită.
Junghiuri și dureri sfâșietoare în gambe, genunchi, glezne, degetele picioarelor etc.
Picioarele aproape lipsite de putere ; după ce stă așezat, amorțeală. θ Meningită spinală.
Amorțeală în membrul afectat de gută.
Tremurul membrelor.
Instabilitatea genunchilor ; se îndoaie în poziție verticală sau în timpul mersului.
Genunchi umflați ; dureroși, cu dureri pulsatile, tăioase, înțepătoare ; nu poate dormi, a trebuit să stea ridicat în șezut. θ Reumatism acut.
Dureri ca de cuțit în articulația genunchiului.
Picioare rigide când sunt mișcate, după răcire.
Senzație de frig în genunchi, alternând cu junghiuri fugitive.
Cârcei în gambe, de asemenea în labele picioarelor.
Picioarele și labele picioarelor par amorțite ; furnicături care încep în labele picioarelor și se extind în sus.
Gleznele par ca și cum ar fi legate cu o ligatură.
Înțepături fierbinți în degetele picioarelor ; acestea „amorțesc” în timpul mersului.
Senzație de frig în labele picioarelor și glezne ; tălpi și degete reci și transpirate.
MEMBRE ÎN GENERAL [34]
Dureri de tracțiune, sfâșietoare, în membre.
Dureri trecătoare, asemenea durerilor osoase, în oasele lungi ale membrelor și în oasele metacarpiene.
Inflamație reumatică a articulațiilor, < seara și noaptea ; tumefiere intensă, roșu-aprins, lucioasă, a părților ; sensibile la cel mai mic contact, cu febră mare.
Senzație de târâre în membrele superioare și inferioare.
Tremur și furnicături în membre, însoțite de junghiuri.
Tremur convulsiv al membrelor.
Contracția convulsivă a membrelor.
Ușoare tresăriri ale membrelor, alternând cu tremur. θ Meningită.
Membrele par slabe, grele și dureroase. θ Coriza.
Membrele par obosite în timpul repausului.
Impotență funcțională și senzație de amorțeală în părțile afectate ; durere intolerabilă. θ Reumatism.
Amorțeală, senzație de frig ca gheața și insensibilitate a mâinilor și labelor picioarelor. θ Meningită.
Senzație de contuzie și greutate.
Senzație de frig în extremități.
Mâini fierbinți și picioare reci.
Zvâcniri ale degetelor mâinilor și picioarelor.
REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]
Repaus : în general >, dar noaptea, în pat, durerile sunt intolerabile ; membrele par obosite ; frisoanele <.
Culcat : cefaleea > ; palpitațiile < ; tremurături de frig ; febra insuportabilă.
Culcat pe spate : tusea > ; junghiurile în piept >.
Culcat cu capul ridicat : cefaleea >.
Culcat pe partea dreaptă ; junghiuri în piept.
Culcat pe o parte : tusea < ; obrazul pe care stă culcat transpiră.
Trebuie să se culce : cu vertij.
Nu poate sta ridicat în șezut : hemoragie uterină.
Așezat : vertijul > : trosniturile în frunte >.
Ridicat în șezut : apăsarea din insolație < ; tusea <.
Trebuie să stea ridicat în șezut : în respirația dificilă ; cu genunchii dureroși.
Ridicarea de pe scaun : vertij.
Ridicarea din poziție culcată : fața roșie devine palidă.
După ce stă așezat : picioare amorțite.
La ridicare : dispnee ; leșin.
Sare din pat : în delirul nocturn.
Își schimbă continuu poziția : când este nerăbdător ; în timpul anxietății ; noaptea ; își duce mâna la cap.
În picioare : leșină în timpul urinării ; provoacă o mare slăbiciune.
Aplecare înainte : vertijul < ; senzația ca și cum globii oculari ar fi împinși în afară >.
Arcuit pe spate : capul în crup ; corpul în spasme.
Aplecare laterală : junghiuri în piept.
Trebuie să se îndoaie în două : colică ; dismenoree.
Scuturarea capului : vertij ; întunecare înaintea ochilor.
Ridicarea capului : vomită.
Mers : vertijul > ; constricția în frunte < ; cefaleea în vertex > ; tusea < ; coapsele par bandajate ; genunchi instabili ; degetele picioarelor „amorțesc”.
Pășire : durere tensivă, apăsătoare, în spate.
Trebuie să meargă sau să se miște : noaptea, neliniște, febră.
Mișcare : senzația ca și cum creierul s-ar mișca < ; trosnituri în tâmple, frunte și nas ; mișcarea globilor oculari este dureroasă ; durerea în piept < ; oboseala în regiunea gâtului < ; redoarea gâtului < ; tracțiune sfâșietoare în șoldul stâng ; picioare rigide ; senzație de frig ; frisoane >.
Exercițiu fizic violent : produce supraîncălzire și conjunctivită.
NERVI [36]
Neliniștit, deși mișcarea < durerea. θ Pleurezie.
Excitabilitate nervoasă. θ Prolaps uterin.
Timid și nesigur în acțiunile sale.
Neliniște excesivă și zvârcolire timp de mai multe ore.
Tremur și tendință la palpitații.
Smucituri ale piciorului sau brațului stâng, scrâșnirea dinților ; comatos ; neliniștit, gemând. θ Rujeolă.
Convulsii la copiii în perioada dentiției ; căldură, tresăriri, zvâcniri ale unor mușchi izolați ; copilul își roade pumnii, se agită, plânge ; constipație sau scaune apoase, închise la culoare.
Spasme ale ochilor ; maxilare încleștate ; corpul devine rigid și se arcuiește pe spate ; membre deformate de spasme.
Lamentații zgomotoase ; corp rigid și arcuit pe spate ; pumnii strânși peste gât ; scrâșnirea dinților ; ochii deviați spasmodic în sus, sub pleoape.
Spre amiază, convulsii ale întregului corp. θ Mielită.
Întregul corp pare greu ca plumbul ; mărit ca volum și statură, cu excepția capului și gâtului.
Slăbiciune musculară mare, oboseală, prostrație, incapacitate aproape totală de a sta în picioare.
Scăderea progresivă a forței.
Se simte foarte somnolent, apatic și incapabil să se ridice de pe divan ; obligat să întrerupă orice activitate ; organismul pare epuizat, cu senzație de febră interioară.
Amorțeală, furnicături ; partea stângă. θ Paralizia membrelor.
Cădere bruscă, în stare de inconștiență. θ Apoplexie.
Colaps ; holeră.
Senzație de leșin la încercarea de a se ridica în șezut.
Furnicație, când într-o parte, când în alta.
SOMN [37]
Somnolență ; căscat spasmodic.
La adormire ; febra devine intolerabilă ; smucituri ; zvârcolire neliniștită.
Somnolență, ochii închiși ; la un copil mic.
Inconștient ; sforăit. θ Apoplexie.
Somn ușor, dimineața își închipuie că nu a dormit deloc, totuși nu este slăbit.
În timpul somnului : delir ; tresăriri ; transpirație abundentă ; fierbinte, neliniștit și vorbind ; respirație lentă.
Nopți neliniștite ; trebuie să meargă sau să se miște ; alternativ rece și fierbinte, transpirație parțială.
Veghe excesivă ; insomnie nervoasă.
Insomnie după miezul nopții, cu anxietate, neliniște, zvârcolire continuă ; ochii închiși.
Insomnie provocată de frică, spaimă sau anxietate, cu teamă de viitor. θ Ftizie pulmonară.
Vise vii despre întâmplările zilei.
Noaptea, vise anxioase, trezindu-se de mai multe ori cu tresărire.
Vise lungi, cu anxietate în piept, care îi taie respirația și îl fac să se trezească.
Vise anxioase, apăsătoare, cu apăsare toracică.
Trezit : de astm ; de coșmar ; cu tresăriri ; de tuse.
Mai rău după somn.
TIMP [38]
Noaptea : delir ; dureri înțepătoare, sfâșietoare, în jurul ochilor < ; lăcrimare ; tuse violentă, cu sunet gol ; oboseala regiunii gâtului ; dureri reumatice în articulații < ; insomnie ; vise ; tremurături de frig ; alternanță de căldură și senzație de frig ; dureri intolerabile.
Miezul nopții : arsură în gât, provocând dregerea zgomotoasă a glasului.
După miezul nopții : respirație scurtă în timpul somnului ; tuse scurtă ; transpirație.
De la miezul nopții până la ora 3 A. M. : trebuie să se ridice pentru a urina.
Până la ora 3 A. M. : tusea mai rea.
Dimineața : transpirație excesivă ; lamentații anxioase ; confuz ca și cum ar fi beat ; pleoape umflate < ; coriză fluentă ; spută fluidă, gelatinoasă ; crede că nu a dormit.
Spre amiază : convulsii.
Ziua : tuse scurtă și gâfâială ; spută fluidă, gelatinoasă.
Spre seară : congestia la cap < ; trosnituri în cap ; junghiuri în regiunea orbitară ; febră insuportabilă.
Seara : cefaleea congestivă < ; trosnituri în tâmple, frunte și nas ; prurit, arsură, usturime în ochi ; junghiuri în ochi < ; lăcrimare ; tusea < ; oboseala regiunii gâtului ; dureri reumatice în articulații < ; senzație bruscă de frig.
TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]
Căldura soarelui : cefaleea <.
Razele soarelui : produc eritem ; insolație.
Căldură : ameliorează furnicația scalpului.
Cameră caldă : fruntea pare comprimată ; senzația de frig <.
Supraîncălzire : provoacă tulburări oculare ; rezultă tuse.
În pat : febra insuportabilă.
Când este acoperit : transpiră.
Descoperire : nu suportă să fie descoperit.
Aer liber : cefaleea frontală < ; cefaleea în vertex > ; transpirația capului > ; pleoape sensibile ; cefaleea provocată de coriza oprită > ; dinți sensibili ; tusea <.
Vânturi reci și uscate : conjunctivită, coriză, durere de dinți, crup ; tusea < ; reumatism articular.
Aer rece și umed : produce durere de dinți.
Apă rece : ameliorează conjunctivita și anxietatea.
Apă cu gheață : provoacă catar gastric ; declanșează tusea.
Baie rece : suprimă menstrele.
Udare : provoacă durere sfâșietoare și pulsatilă în molarul cariat ; diaree ; suprimă menstrele.
Zile fierbinți, nopți reci : dizenterie.
FEBRĂ [40]
Senzație de frig în vasele sanguine.
Senzație de frig : anxioasă ; la cea mai mică mișcare ; când este descoperit sau atins ; urcă de la labele picioarelor la piept ; cu furnicație între umeri și în josul spatelui ; vârfurile degetelor reci, unghiile albastre, < într-o cameră caldă.
Tremurături de frig la culcare, noaptea.
Frison intens care începe în membre și cuprinde întregul corp, cu piele de găină ; < în repaus ; dispare la mișcare.
Piele răcoroasă, uscată sau rece și lipicioasă ; ori rece la atingere, dar pacientul simte ca și cum ar arde. θ Holeră.
Întregul corp rigid și rece. θ Mielită.
Frisoane și vărsături. θ Convulsii puerperale.
Tremurături frecvente de frig. θ Inflamația plămânilor.
Senzația de frig se târăște pe spate, cu pielea fierbinte. θ Catar.
Frison brusc seara, urmat de căldură.
După un frison violent, căldură uscată, cu respirație dificilă și durere lancinantă prin piept.
Odată cu frisonul, căldură internă, anxietate, obraji roșii; corpul resimte frig, fruntea și urechile sunt fierbinți, căldură internă.
Frisonul este violent la început, mai intens seara după ce se culcă, adesea cu un obraz fierbinte și pupile contractate.
Căldură și frison alternante toată noaptea; neliniștit, vrea să se descopere, dar aceasta îi provoacă senzație de frig.
Fața fierbinte, mâinile și picioarele reci; fața se îmbujorează, cu mâinile și picioarele reci, mai ales seara.
Piele fierbinte și uscată, cu zvârcolire anxioasă. θ Meningită.
Căldură și piele uscată. θ Prolaps uterin.
Căldură cu sete, puls dur, plin și frecvent, nerăbdare anxioasă, de nepotolit; ieșit din sine, se zvârcolește în agonie.
Căldură, cu zvârcolire chinuită.
Căldură uscată, arzătoare, extinzându-se în general de la cap și față, cu sete mare de băuturi reci.
Căldură, cu tendința de a se descoperi ; febra este insuportabilă spre seară și după ce intră în pat.
Căldură, cu senzație de frig în același timp.
Obraji roșii, cu încăpățânare, dispoziție de a se plânge; arsură în regiunea ombilicului și cefalee apăsătoare.
Sete de bere în timpul căldurii; sete arzătoare în timpul căldurii.
Febre inflamatorii și inflamații, cu căldură intensă, piele uscată și arzătoare, sete violentă, față roșie sau față alternativ roșie și palidă; excitabilitate nervoasă, gemete și zvârcolire chinuită; dispnee și congestie la cap. θ Febră sinocală.
Transpirație abundentă, cu eliminare copioasă de urină și diaree.
Transpirație liberă.
Transpirație abundentă în timpul somnului, chiar și la ftizici; transpirație după ora 12 P. M.
Transpirație generală, prelungită, cu miros oarecum acru.
Părțile afectate și cele acoperite transpiră; îi place să stea descoperit.
Mai rău în timpul transpirației; mai bine după aceea.
Transpirația abundentă ameliorează durerile reumatice.
Efecte nocive ale transpirației suprimate: cataruri; febră; inflamații locale etc.
Transpirație rece.
ACCESE, PERIODICITATE [41]
Accese de durere, cu roșeața feței și sete.
Brusc: se înroșește și cade inconștient; leșină când stă în picioare pentru a urina; durere atroce în stomac (scarlatină).
Alternativ: căldură și frison; stupoare și neliniște; fața roșie și palidă; scaune mucoase și constipație; senzație de frig și durere fulgerătoare în genunchi.
LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]
Dreapta: se clatină spre această parte; dureri rătăcitoare în cap; dureri ca niște lovituri puternice în frunte; înțepături în globii oculari; dureri deasupra ochiului; ureche dureroasă; gura deviată spre dreapta; tumefacție tensionată sub coastele scurte; tracțiune în testicul și disconfort în regiunea renală; dureri ca niște junghiuri în fundul uterului; junghiuri în piept; dureri în gât și umăr.
Stânga: durere într-un punct mic deasupra arcadei supraorbitare; pulsații în frunte; impotență funcțională a părții laterale; apoplexie; ca și cum ar fi nisip în cantusul intern; surditate, cu bâzâit în cap; durere sfâșietoare în ureche; nevralgie de trigemen; buze nemișcate în timpul respirației; durere de dinți; lobul ficatului dureros; partea scrotului presărată cu vezicule; junghiuri în piept; amorțeala brațului; furnicături în degete; șold tumefiat; smucituri ale brațului sau piciorului; impotență funcțională a părții laterale.
Dinăuntru spre exterior: presiune în cap; plenitudine în frunte; globii oculari par să iasă în afară; apăsare în epigastru.
Din exterior spre interior: presiune în pleoapele superioare.
De jos în sus: durere tăietoare în intestine; amorțeală și furnicături în membrele inferioare; frison.
De la stânga la dreapta: paralizie (intoxicație).
De la dreapta la stânga: durere de dinți; lovituri în frunte, pulsații.
Din față spre spate: durere în piept.
Spre partea dreaptă: se clatină spre dreapta în timpul vertijului.
Limitată la un punct mic: cefalee deasupra arcadei supraorbitare stângi.
SENZAȚII [43]
Dureri intolerabile; cu atât mai mult noaptea.
Junghiuri ici și colo; rătăcitoare.
Arsură usturătoare, ca și cum ar fi în piele.
Dureri sfâșietoare, tăietoare, migratoare. θ Reumatism etc.
Nevralgie cu congestii, provocată de aerul rece și uscat sau de suprimarea transpirației.
Tremur, ca o clocotire și fierbere, ca și cum părțile corpului ar amorți sau ca și cum s-ar îmbăta; întotdeauna cu o senzație neplăcută de frig.
Ca și cum diferite părți ar fi contuzionate sau lovite.
Ca și cum ideile ar veni din stomac; ca și cum și-ar pierde mințile; ca și cum creierul ar fi agitat de apă clocotită; ca și cum un fier încins ar fi legat în jurul capului; ca și cum totul ar fi împins afară prin frunte; pulsații ca de lovituri puternice în frunte; vertexul ca și cum ar fi comprimat de o calotă de smoală; cefalee ca și cum creierul ar fi deplasat sau ridicat; ca și cum ar fi tras de părul din creștet; ca de la îndoirea unei beteale care trosnește în tâmple, frunte și nas; ca și cum părul s-ar ridica în cap; ca și cum ochiul ar fi forțat să iasă din orbită; ca și cum globul ocular ar fi împins în orbită; muzica străbate fiecare membru; ca și cum fața s-ar mări; ca și cum mușchii feței s-ar contracta spasmodic; limba se simte ca după ce a mâncat piper sau a fumat; ca și cum dinții ar cădea; gura ca și cum ar fi plină cu aer având gust de ouă stricate; ca de aer rece pe limbă; ca și cum uvula ar fi alungită și ar atinge limba; ca și cum ceva s-ar fi înțepenit în gât; ca și cum alimentele s-ar fi oprit în regiunea cardiei în timpul înghițirii; ca și cum o piatră rece ar sta în stomac; senzație anxioasă în regiunea precordială; ca și cum o povară grea ar apăsa pe abdomen; clipoceală în regiunea vezicii urinare; ca și cum polii unei baterii galvanice ar fi fost aplicați pe glandul penisului; senzație de bandă în jurul pieptului; senzație de sufocare; ca și cum s-ar turna apă clocotită în piept; ca de gândaci care se târăsc pe coloana vertebrală; brațele ca și cum ar fi paralizate de lovituri; ca de ace în articulațiile pumnilor; ca și cum picături de apă s-ar prelinge pe partea anterioară a coapselor; ca și cum coapsele ar fi strâns bandajate în timpul mersului; gleznele ca și cum ar fi legate cu o ligatură.
Durere violentă: deasupra ochiului drept; în stomac; de-a lungul brațului stâng.
Arsură: cefalee; în ochi; a pleoapelor; a buzelor și gurii; a limbii; pe vârful limbii; vezicule pe limbă; în istmul bucofaringian; în partea posterioară a gâtului; în gât; de-a lungul trompei lui Eustachio; în faringe; de-a lungul esofagului până la stomac; de la stomac în sus, până la gură; în capul pieptului; în regiunea hepatică; în regiunea ombilicală; în hernie, ca de cărbuni aprinși; în anus; în vezica urinară; în colul vezicii urinare; în uretră; în laringe; sub stern; în coloana vertebrală.
Înțepături fine: în limbă; în gât; în laringe sau trahee; în degetele de la picioare.
Usturime: în ochi.
Junghiuri: sub scalp; în regiunea orbitară; în capul pieptului; în regiunea ficatului; în diafragmă; în regiunea rinichilor; în gland; la dreapta fundului uterului; în piept.
Dureri fulgerătoare: în regiunea renală; în uter; în piept; în membrele superioare; în picioare, genunchi, glezne și degetele de la picioare.
Împunsături ca niște junghiuri: în mandibulă; în coloana vertebrală.
Dureri ca de cuțit în articulația genunchiului.
Usturime înțepătoare: în ureche; în gât; în istmul bucofaringian; în regiunea hepatică; în anus; în regiunea rinichilor; în genunchi.
Dureri înțepătoare: în globul ocular drept; în sclerită; în jurul ochilor; în partea posterioară a istmului bucofaringian.
Durere tăietoare: în intestine; în cerc, de la coloana vertebrală spre abdomen.
Tresăriri: în genunchi; în ochi.
Sufocare: în gât.
Senzație de umflare: a limbii; a testiculelor; a multor părți, în general cu înfiorare, senzație de frig sau frison violent.
Durere: în urechea dreaptă; în epigastru; în glandul penisului; în mijlocul pieptului.
Dureri sfâșietoare: în sclerită; în jurul ochilor; în urechea stângă; într-un molar cariat; în ceafă; în omoplați; în articulația umărului; în pumni și degete; în articulația șoldului stâng; în membre.
Durere fulgerătoare cu caracter apăsător: în globii oculari.
Durere surdă: în globii oculari; în față.
Dureri osoase: în oasele lungi ale membrelor și în oasele metacarpiene.
Durere de tracțiune: în testiculul drept; în mușchii gâtului și ai faringelui; în omoplați; în pumni și degete; în articulația șoldului stâng; în articulațiile membrelor; în expansiunile tendinoase ale membrelor inferioare; în membre.
Ciupituri: în jurul ombilicului.
Strângere: în frunte, deasupra rădăcinii nasului.
Durere apăsătoare, fulgerătoare: în frunte, coriză.
Presiune: în partea superioară a frunții; în tâmple; în vertex; în pleoapele superioare; la rădăcina nasului; în stomac și în capul pieptului; în regiunea hepatică; în anus; în regiunea rinichilor; în vezica urinară; sub stern; în regiunile lombară și sacrală.
Durere ca de contuzie: în ochi; în regiunea lombară; în testicule; între umeri; în zona lombară.
Plenitudine: în frunte.
Pulsații: în tâmple; pe o parte a feței; într-un molar cariat; în capul pieptului.
Constricție: a gâtului; în regiunea hepatică.
Contracție: în partea superioară a frunții.
Crampe: la rădăcina nasului; în gambe.
Durere tensivă: în regiunile lombară și sacrală.
Senzație de tensiune: în pleoape; în stomac și hipocondre.
Strângere: a pieptului.
Greutate: în frunte; în hipocondre; în abdomen, apăsând în jos; sub stern; în membre.
Senzație de paralizie: în intestine.
Furnicații: ale scalpului; pe coloana vertebrală; între umeri; în brațe, mâini și degete.
Fojgăială: pe față; în degete.
Durere cu senzație de fojgăială: în degete.
Senzație de târâre: pe față, pe coloana vertebrală; în membre.
Gâdilare: în laringe.
Furnicături: pe față, buze și în gură; în limbă; în esofag; la anus; în organele sexuale; în brațul stâng; în degete; în picioare, extinzându-se în sus; în membre.
Senzație aspră: ca de nisip în cantusul intern.
Senzație de carne vie: în mijlocul limbii.
Durere ca de carne vie: în piept.
Senzație de apăsare: după masă.
Presiune ca în travaliu: în uter.
Senzație de zgâriere: în gât, provocând tuse.
Sensibilitate dureroasă: a gâtului; a membrelor inferioare.
Oboseală: în gât.
Rigiditate: a spatelui.
Senzație de oboseală: în membre în timpul repausului.
Amorțeală: a buzelor și gurii; a limbii; în brațul stâng; în zona lombară; în membrul afectat de gută; în picioare și labele picioarelor; cu reumatism al mâinilor și picioarelor.
Prurit usturător: coșuri pe mâini.
Prurit: al ochilor; la anus.
Căldură: în ochi; a urechii externe; a buzelor și gurii; în stomac; în diafragmă; în vagin; în plămâni; a palmelor; în articulația șoldului stâng.
Senzație de frig: în incisivi; a mâinilor; a palmelor; a genunchiului; a extremităților; în vasele sanguine.
Uscăciune: a ochilor; a pleoapelor; a limbii; în palat; în fosele nazale posterioare; în gât; în trahee.
ȚESUTURI [44]
Are doar un efect redus asupra globulelor sanguine dezorganizate, de aceea este rareori util în stările veritabile de febră tifoidă.
Acționează mai mult asupra sistemului arterial.
Pletoră; congestii capilare active (din hiperactivitatea membranelor seroase).
Congestii și inflamații locale.
Nevrită, cu furnicături.
Tulburări articulare: dureri fulgerătoare, crampe, trosnituri, pierderea forței; tracțiune în articulații și aponevroze.
Reumatism articular, cu febră intensă, neliniște și anxietate; tumefacțiile sunt roșii și fierbinți sau palide; cu deplasare dintr-un punct în altul; mai ales dacă este provocat de suprimarea bruscă a transpirației sau de aer ori vânturi reci și uscate.
Cataruri acute, cu febra obișnuită de Aconit.
Pielea și mușchii sunt rigizi.
Reumatism muscular cu febră mare.
Glande dureroase, fierbinți, tumefiate.
ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]
Atingere: provoacă țipete puternice; durerile se agravează; globii oculari sunt sensibili; sensibilitatea dureroasă din capul pieptului <; durerile de peritonită <; abdomenul inferior sensibil; laringele sensibil; declanșează spasme; șoldul dureros; tumefacțiile articulare reumatice sunt sensibile; senzație de frig.
Presiune: junghiurile din regiunea supraorbitară <; ficatul sensibil.
Scărpinare: fără efect asupra pruritului.
Cădere sau comoție: vertij.
Corpi străini: iritația și inflamația ochilor.
Răni dureros de sensibile după operații chirurgicale; febră.
Șoc în urma unei leziuni sau a operațiilor chirurgicale.
PIELE [46]
Piele uscată; absența transpirației.
Furnicături pe întreaga suprafață.
Tumefacții roșii, lucioase, fierbinți; dureri violente.
Înțepături fine, ca de ace, ici și colo.
Pete ca mușcăturile de purici; prurit neschimbat prin scărpinare.
Eritem provocat de razele soarelui; eritem papular.
Erizipel, piele netedă; febră violentă.
Piele galbenă. θ Icter. θ În timpul sarcinii.
Erupție roșie pe tot corpul, cu excepția abdomenului. θ Febră puerperală, a doua săptămână.
Rujeolă : tuse uscată, lătrătoare ; răgușeală dureroasă ; ochi roșii ; nu suportă lumina ; limbă roșie ; smucituri ale piciorului sau brațului stâng ori scrâșnirea dinților ; gemete și lamentări neliniștite ; zace în stare comatoasă ; dureri articulare ; transpirație abundentă.
În febra miliară roșie : neliniște crescândă, anxietate chinuitoare și căldură a corpului.
Erupție cutanată la copii.
Rareori în scarlatină, cu excepția celor specificate mai jos sau în timpul descuamării.
Erupție scarlatiniformă, cu febră mare.
Scarlatină, cu piele uscată și neliniște și suferință foarte mari ; trebuie să stea frecvent ridicat în șezut în pat din cauza dispneei.
Piele rece și uscată ; rece, umedă și lipicioasă.
Dureri lancinante lungi, izolate, ici și colo, amestecate cu o senzație de carne vie, terminându-se cu o durere ca de rană.
ETAPA VIEȚII, CONSTITUȚIA [47]
Bolile copiilor ; cu febră mare.
În special persoane cu tonicitate (rigiditate) a fibrelor.
Vârstă înaintată ; insomnie.
Contraindicat în febrele care fac să apară erupții sau care sunt altfel benefice, cu excepția cazului în care există o zvârcolire chinuitoare, cu piele uscată.
Păr și ochi de culoare închisă.
Persoane care duc o viață sedentară ; pletoră etc.
Tendință la congestie apoplectică ; pletoră.
RELAȚII [48]
Antidoturi pentru Acon. : Acet. ac., Paris, Vin .
Este antidot pentru : Bell., Cham., Coff, Nux v ., Petr., Sep , Sulph, Verat ., precum și pentru simptomele secundare ale morfinei .
După Acon. urmează cu rezultate bune : Arn ., Bell ., în stări gastrice ; după afecțiuni febrile pulmonare : Ip., Bry., Hep, Puls ., Sep . și Sulph . ; în colici : Ars . ; în tuse : Bry ., Spong . ; în crup : Spong . sau Hep . ; în stranguria copiilor : Puls . ; în dizenterie ; Merc .
Acon . poate fi adesea indicat după Arn ., Coff ., Sulph . și Verat .
Complementar cu Coffea , în febră, insomnie, intoleranță la durere ; cu Arn . în contuzii ; cu Sulph . în potență înaltă, în toate cazurile.
Tulburări provocate de : Act. rac ., Cham ., Coff ., Nux v ., Petr., Sep ., Sulp .
Abuzul de Acon . impune administrarea de Sulphur .