Kalium chloricum

Clorat de potasiu. Clorat potasic. KClO 3 . Triturare. Soluție.

Clinic

Albuminurie / Afte / Astm / Cancrum oris / Neîndemânare / Crusta lactea / Cistită / Dizenterie / Epiteliom / Hematurie / Hemoragii / Hemoroizi / Pielițe periunguale / Intoxicație mercurială / Gură, inflamația / Nefrită / Nevralgie / Edem / Paralizie (facială) / Faringită / Coșuri / Proctalgie / Purpură / Scorbut / Stomatită / Sifilis / Tic douloureux / Ulcere

Caracteristici

Cloratul de potasiu nu trebuie confundat cu clorura care constituie Kali muriaticum al lui Schüssler. Hering a reunit simptomele celor două sub denumirea Kali mur., dar consider că este mai bine să fie păstrate separat. Kali chlor. este o otravă extrem de activă. A fost folosit mult timp în școala veche, sub formă de soluție, ca apă de gură pentru inflamațiile dureroase ale gurii și pentru ulcerele fetide. Hutchinson a observat mai multe cazuri în care a produs tocmai afecțiunea pentru vindecarea căreia fusese administrat: „Ulcerație extrem de acută și stomatită foliculară. Întreaga suprafață mucoasă era roșie și tumefiată, iar pe obraji, buze etc. existau numeroase ulcere cu baza cenușie.” Rushmore (H. P., xii. 530) consemnează un proving efectuat la o femeie necăsătorită, în vârstă de 50 de ani, scundă, brunetă, care avusese gușă în tinerețe, dispărută în urma aplicării de Iodine. Ulterior, în uter s-a dezvoltat o tumoră fibroasă, pentru care pacientei i s-a recomandat să ia zilnic clorat de potasiu brut, dizolvat în apă. Au fost observate următoarele simptome: Iritabilitate psihică crescută. Se simțea îngrozitor de apatică și greoaie la minte. Amețeală la aplecare și la ridicare. Ușoară durere de cap deasupra ochilor; obiectele apar dublu, unul lângă altul. Fața atât de umflată, încât abia putea vedea când se ridica dimineața. Usturime a limbii. I-a înlăturat dorința de acizi. Poftă de mâncare diminuată. Multă agitație și flatulență în abdomen. Cantitate crescută de urină. Vise mai rele, despre lucruri îngrozitoare la care nu se gândise niciodată. Senzație intensă de răcoare; tremurături în zilele reci; părea ca și cum i-ar fi răcit sângele. Neîndemânare. Senzație generală de balonare. S-au produs intoxicații fatale, decesul survenind în convulsii. Sângele este dezorganizat, iar după moarte ficatul, splina și rinichii sunt găsiți ramoliți și plini cu sânge dezorganizat; aceasta ar trebui să-i confere un loc în cazurile de degenerescență lardacee și grasă a viscerelor solide. Gura, hipocondrele și rectul sunt regiunile cel mai afectate. La experimentatori s-au manifestat o slăbiciune marcată, dureri reumatice și nevralgice, multe apărând la nivelul nervilor faciali. Cu acest remediu a fost vindecată paralizia facială. Inima a fost sediul multor tulburări, iar în regiunea precordială s-a simțit o senzație de frig. Stomacul și intestinele au fost afectate, iar Allen îi atribuie vindecarea următorului caz: „Dizenterie, cu dureri tăietoare extrem de violente, ca de cuțite, scaune frecvente, tenesme care fac pacientul să strige, evacuări foarte reduse, constituite aproape numai din sânge, prostrație intensă.” Organele sexuale erau excitate. Și pielea a manifestat mai multe simptome: coșuri în diferite regiuni; între buză și bărbie. A vindecat epiteliomul feței și al halucelui (Allen). Sir James Simpson l-a recomandat în doze zilnice de 20 de grăunțe atunci când exista probabilitatea producerii avortului din cauza degenerescenței grase a placentei (Brunton). Deoarece aceasta este frecvent o afecțiune sifilitică, este probabil ca, în cazurile încununate de succes, remediul să fi neutralizat acea boală. < De zdruncinătura produsă de tuse sau strănut (ochii). Simptomele psihice > prin epistaxis.

Relații

Antidot pentru: Merc. Comparați: În special K. mur.; Caust. (paralizie facială), K. bi. (faringită foliculară). Zinc., Cad. s. și Cact. (astm cu constricție intensă a toracelui); Graph., K. nit. și Nat. m. (senzație de frig în regiunea inimii).

1. Psihic

Vioiciune; apoi proastă dispoziție. Prost dispus, anxios, tensiune în regiunea precordială, > epistaxis. Se simte îngrozitor de apatic și greoi la minte. Apatie; seara, cu tristețe, senzație de frig și dezgust față de viață. Conștiența aproape pierdută brusc după un pahar de vin. Convulsii urmate de delir.

2. Cap

Amețeală la aplecare și la ridicare. Vertij: după mișcare violentă, cu congestie sanguină. Durere tăietoare în cap, extinzându-se în oasele malare. Durere de cap; continuă, mai ales seara. Confuzie; dezorientare; la mers în aer liber. Congestie cerebrală, astfel încât jumătate din cap, față și nas părea paralizată. Senzație de congestie, cu durere în frunte. Stare de ebrietate de la un pahar mic de bere. Frunte: zvâcniri în partea superioară și inferioară a osului frontal; durere; tracțiune; tensiune, apoi strănut și catar; tensiune în partea anterioară a capului. Înțepături intermitente în tâmpla dr.; durere în tâmpla stg. Durere în osul temporal, extinzându-se la canini. Durere în partea stg. a capului. Durere în occiput; seara, extinzându-se uneori în maxilare. Confuzie în occiput, cu o senzație particulară în mușchii cefei. Mâncărime. Crusta lactea la copii.

3. Ochi

Roșeața ochilor seara, cu durere. Junghiuri în ochi. Crampe în ochiul stg. Presiune în ochi. Aflux de sânge; cu iritația ochilor. (Conjunctivită și cheratită (scrofuloasă), cu formare de flictene, dar numai superficiale.). Senzație de forță în ochi. K. chl. detectat în lacrimi. Tresăriri în comisurile (interne) ale pleoapelor. Durere în pleoapa superioară seara. Apariția unor lumini (flăcări și scântei) înaintea ochilor la tuse și strănut. Vedere dublă; vede obiectele unul lângă altul.

4. Urechi

Vuiet în urechi, cu un scaun sanguinolent dureros.

5. Nas

Senzație de tracțiune la rădăcina nasului. Iritație la rădăcina nasului. Strănut. Catar: violent; cu mult strănut și mucus abundent. Tensiune în frunte, urmată uneori de coriză și strănut. Epistaxis; noaptea; numai din nara dr.; > starea psihică.

6. Față

Fața atât de umflată, încât abia putea vedea când se ridica dimineața. Față palidă; albăstruie; lividă. Expresie suferindă. Tresăriri ale feței și ochilor și ale mușchilor maseteri. Înțepături în diferite regiuni. Dureri sfâșietoare și tensiune în față. Durere în osul malar dr., sub marginea orbitei, apoi tensiune în întregul obraz și în tâmplă. Durere de tracțiune în obrazul dr. până când strănută. Tracțiune: în obrazul dr.; și în gingie, cu crampă în mușchii obrazului dr.; cu durere în lobul urechii dr., când mai mult sub orbite, când în mușchii maseteri. Dureri de tracțiune, crampoide, tensionante, apăsătoare și de smulgere în oasele feței. Durere crampoidă în obraji, extinzându-se în articulația maxilarului, uneori cu durere sfâșietoare în maxilarul superior. Durere tensionantă în obrazul stg., lângă marginea orbitei. Tensiune cu presiune spre ochi, < partea dr.; tensiune în obraz sub ochi, extinzându-se la ureche, dr., apoi stg. Tracțiune în obrazul dr., apoi tendință de a strănuta. Sensibilitate. Zvâcniri în nervii maxilarului inferior, la foramen maxillare posticum. Dureri nevralgice ca fulgerul în față, în partea stg., < de vorbit, mâncat sau cea mai ușoară atingere, urmate de amorțeală. Presiune crampoidă în articulația maxilarului, cu junghiuri în maxilar și dinți, < partea dr. Buze albastre; umflate. Coșuri la comisura dr.; pe buza inferioară. Erupție de coșuri pe față, frunte și între buză și bărbie.

7. Dinți

Durere surdă în dinții superiori. Tracțiune crampoidă în obraji, extinzându-se la articulația maxilarului, cu durere înțepătoare în maxilar și dinți. Senzație de dinți tociți. Dinții se strepezesc. Gingii roșu-aprins. Gingiile sângerează ușor la periajul dinților.

8. Gură

Limbă albă; la mijloc. Limbă încărcată; posterior, cu diaree. Două ulcere simetrice pe laturile limbii. Limba și gâtul reci. Senzație înțepătoare, arzătoare pe limbă. Usturime a limbii. (Stomatită; ulcerativă și foliculară, suprafața mucoasă roșie și tumefiată și ulcere cu baza cenușie pe obraji, buze etc.). Aspect tăbăcit al mucoasei gurii și gâtului. Senzație de contractare în mușchii palatului. Salivație; acidă. Gust: arzător, alcalin; ca de vitriol albastru; sărat; acru; sălciu, acru; amar, acrișor; amar, > expectorarea mucusului; amar, cu răceala limbii (ca apa de laur cu sare); pierdut.

9. Gât

Glandele submaxilare umflate, gâtul roșu și edematos. Durere în gât și stomac, cu tendință de a eructa. Senzație de zgâriere; asperitate; senzație de excoriație; uscăciunea gâtului; și a toracelui; cu tuse violentă, ca de la vapori de sulf. Deglutiție dificilă. Uscăciunea istmului faringian. Cynanche tonsillaris. Gât constricționat.

10. Apetit

Poftă de mâncare crescută; accese de foame vorace, > după ce bea apă, apoi pierderea poftei de mâncare. Poftă de mâncare diminuată; pierdută. Sete. (Dorința de acizi înlăturată.)

11. Stomac

Eructații: de aer, acrișoare; violente, cu dureri alternante în torace și abdomen. Ridicări frecvente de gaze. Durere surdă în stomac și regiunea precordială, uneori cu tendință de a eructa sau cu dispoziție apatică și tremurături de frig. Senzație de căldură sau de frig în stomac. Dureri incisive în regiunea stomacului. Greață; și tremurături de frig; și tentative de vărsătură, deși nu se elimina decât aer. Vărsături: bruște; neîncetate; cu toate alimentele; cu mucus verde-închis, fetid. Gastrită acută, greață, durere în regiunea splenică, mărirea splinei. Cardialgie. (Gastralgie.). Pirozis. Durere tăietoare în stomac. Presiune cu senzație de gol. Presiune în regiunea epigastrică; și în stomac, cu apatie și senzație de frig. Durere grea în stomac după o plimbare de o optime de milă, cu senzație de prăbușire interioară. Greutate, plenitudine, distensie în regiunea epigastrică, crescând regulat și în general timp de șase ore; repetate în ziua următoare; > noaptea. Căldură în stomac.

12. Abdomen

Multă agitație și flatulență în abdomen. Mișcări (frecvente), cu tendință la diaree. Flatulență: în timpul zilei; după-amiaza; cu suferință epigastrică, împiedicând somnul. Crampe abdominale. Colică, cu diaree și deplasarea flatulenței. Greutate, tensiune și durere intermitente în regiunea ombilicală. Presiune: în hipocondrul stg.; în cel dr., extinzându-se la ombilic; tensionantă în cel dr., > eliminarea gazelor. Durere în regiunea pelvină, cu diaree.

13. Scaun și anus

Hemoroizi externi; cu constipație. Congestii și obstrucții ale sistemului portal și ficatului, cu manifestări hemoroidale. Durere persistentă în rect. Nevoie de defecație; constantă, cu scaun normal. Scaun: lichid; subțire; diareic; violent, devenind constant tot mai lichid, iar în cele din urmă constând numai din mucus; abundent, ca după o sare purgativă răcoritoare (dureros); cu slăbiciune. Evacuări lente, tari și uscate; ultima parte este amestecată cu mucus și sânge. Evacuări lichide, moi și uneori mucoase. Diaree dureroasă. Dizenterie; se elimină mult sânge împreună cu mucusul. Scaun tare; iar la sfârșit amestecat cu mucus și sânge. Scaune verzi. Scaune deschise la culoare. Scaun inert, întârziat.

14. Organe urinare

Nefrită. Nevoie de a urina; frecventă. Mâncărime în uretră și scrot. Incapacitatea de a goli vezica. Nu putea elimina decât câteva picături de urină cu sânge. Micțiuni frecvente; și abundente, cu iritație în regiunea vezicii și uretrei. Hematurie. Urină: crescută cantitativ seara și noaptea; redusă cantitativ; neagră și albuminurică, negru-verzuie, conținând hematină; urină conținând albumină, cilindri și sânge alterat, extrasă prin cateter; acidă și depunând urați din abundență; tulbure; suprimată. (Albuminurie în timpul gestației.)

15. Organe sexuale masculine

Erecții violente (frecvente), cu mâncărime pe scrot; cu ejaculări. Poluții nocturne frecvente, cu vise lascive. Diminuarea dorinței sexuale, cu senzație de frig și apatie.

17. Organe respiratorii

Răgușeală. În laringe, iritație care provoacă tuse. Sensibilitate externă a laringelui și gâtului. Tuse; violentă, cu catar. Uscăciunea gâtului și toracelui, cu tuse violentă, ca de la vapori de sulf. Tuse violentă cu coriză. Respirație laborioasă.

18. Torace

Durere în părțile laterale și în regiunea lombară. Presiune dureroasă superior în regiunea costală stg. Torace strâns; constricție ca de la vapori de sulf. Apăsare, cu senzația ca și cum plămânii ar fi strânși cu un fir subțire; cu bătăi violente ale inimii; aflux (congestie) de sânge la torace.

19. Inimă și puls

Anxietate precordială cu palpitații și apăsare. Senzație de frig în regiunea precordială. Palpitație. Bătăile inimii clar perceptibile la atingere (dar fără accelerarea bătăilor), cu senzație de frig în regiunea precordială. Bătăi violente ale inimii; uneori cu apăsare în torace și picioare reci. Puls: rapid; compresibil; slab, ca după o hemoragie bruscă și abundentă; lent; și mic, slab. Puls diminuat ca plenitudine și forță; accelerat sau moale și lent, nesincronizat cu bătăile inimii. Pulsul la mâna dr. plin și moale, intermitent, mai lent decât bătăile inimii; la mâna stg. mic, moale, compresibil.

20. Spate

Durere în regiunea lombară, cu greutate. Greutate în regiunea lombară, cu senzație de tragere în jos și cantitate crescută de urină.

22. Membre superioare

Rigiditatea mușchilor. Tracțiune: în antebrațe; în încheieturile mâinilor, cu dureri sfâșietoare. Durere sfâșietoare în încheietura mâinii dr. și de-a lungul ulnei. Senzație extraordinară de frig în brațe. Crampă în indexul dr. Pielițe periunguale inflamate. Flictene și coșuri pruriginoase pe dosul mâinilor.

23. Membre inferioare

Tracțiune în coapsă. Dureri lancinante violente în genunchi. Înțepături în genunchiul dr. Crampă în gambă. Picioare reci, cu palpitații ale inimii.

24. Generalități

Convulsii; urmate de delir. Zvâcniri ale capului și ale altor părți. Neîndemânare. Senzație generală de balonare. Sângele recoltat dintr-o venă era foarte vâscos. Dureri reumatice în diferite regiuni. Stare de rău. Disconfort. Slăbiciune; moleșeală și somnolență. Colaps. > De băi calde, care erau întotdeauna urmate de transpirație abundentă și somn liniștit. Senzație intensă de frig, tremurături și înfiorări constante, uneori cu rigiditatea mâinii. Senzație constantă de frig la picioare.

25. Piele

Cianoză, < buzele și extremitățile. Icter. Culoare întunecată a pielii. Mici macule purpurii pe antebrațe. Erupție, cu coșuri dureroase pe umărul stg. Coșuri: pe frunte; între buză și bărbie; pe coapsă; coșuri roșii; arzătoare pe obrazul stg.; cu mâncărimi; coșuri pruriginoase, cu vezicule pe dosul mâinii stg., > în timpul zilei, dar revenind în dimineața următoare. Erupții miliare. Pustule pruriginoase pline cu puroi, înconjurate de areolă roșie, pe membre. Numeroase papule mici, roșii. Vezicule pruriginoase pe dosul mâinii dr. Mâncărime pe întregul corp: < seara în pat; pe față; noaptea, iar în dimineața următoare coșuri roșii pe gambe și umeri, nu pe articulații, apoi coșuri pe față.

26. Somn

Căscat. Somn agitat; și întrerupt de vise apăsătoare. Somn plin de vise supărătoare. Trezire spre dimineață dintr-un vis anxios, culcat pe spate, sforăind și respirând cu dificultate. Vise despre întâmplările zilei precedente. Vise liniștite cu profeții despre moarte; despre moarte din cauza febrei nervoase (tifoide). Vise voluptuoase cu ejaculări.

27. Febră

Senzație generală de răcoare; tremurături în zilele reci; părea ca și cum i-ar fi răcit sângele. Senzație de frig: după-amiaza; în aer liber; cu rigiditatea mâinilor. Tremurături de frig: seara; pe spate și ceafă, cu picioare calde. Piele răcoroasă. Membre reci (brațul dr.; senzație internă de frig în antebrațul dr.; picioarele, cu palpitații). Căldură: în pat; cu puls și inimă bătând violent; în valuri la nivelul feței. Congestii sanguine, < torace. Căldură intolerabilă în cap.