Secară cornută; ergot de secară.

Ciuperca Claviceps purpurea, Tulasne, este cauza acestei boli la secară (și la alte graminee), vezi Lolium. Umiditatea favorizează dezvoltarea acestei ciuperci; epidemiile, cunoscute sub denumirile de Raphania, Kriebelkrankheit etc., sunt atribuite utilizării făinii de secară otrăvite de această ciupercă.

Preparare pentru utilizare, tinctură.

Surse. (Nr.

1 până la 80, din colecția lui Trink, Hartlaub și Trinks, Annalen der Hom. Klinik, 3, 228).

1 , Caspar Schwenkfeld, Theriotrophæum Silesiacum, Lignit, 1604, oferă prima relatare despre apariția Kriebelkrankheit; 2 , Barbeck, de morbis convulsis. Duisb., 1763, 4; 3 , Perrault, Lettre de Dodart in Journ. des Savans, ann. 1676, T. IV, p. 79; 4 , Thulier, in Journ. des Savans, ann. 1676, T. IV, p. 79; 5 , May, Bericht, wie die sich ereigwende Grimmund Krampfsucht zu kuriren. Kassel, 1683, 4; 6 , Fr. Hoffman, med. rat. system, T. II, p. 300; 7 , Geoffroy, Tractatus de Mater. med. Venet., 1665, T. II, p. 2; 8 , Wepfer, Eph. Nat. Cur. Dec., III, Ann. II, p. 300; 9 , J. Scheuchzer, Miscell. Lips, T. V; 10 , J. H. Hoffmayer, Sendschreiben von der bisher an vielen Personen in seiner Gegend gefundenen Kiebelkrankheit, krummen, oder schweren Nothkrankheit, deren Ursachen und Heilmitteln, Berlin, 1702, 8; 11 , Mémoires de l'Académie de Paris, 1710; 12 , Lang, descriptio morborum ex clavorum secalinorum usu, etc., Lucern, 1717, 8; 13 , W. H. Waldschmidt, de morbo epidemico, per Holsatium grassante, Kilon, 1717, 8; 14 , Haberkorn, unvorgreifliche Gedanken von der Ziehe--oder Nervenkrankheit, welche durch das inficirte Korn in Sachsen und der Lansitz eingerissen, Budissin, 1717, 8; 15 , G. Budæi., consilium medicum von d Krampfkrankheit, Budissin, 1717, 8; 16 , G. W. Wedel, de morbo spasmod. epidem. maligno in Saxonia, Lusatia, etc., Jenæ, 1717, 4; 17 , J. D. Longolii, judicum medicum de corruptione lymphæ per frumentum corruptum, oder medic. Gedanken von der Kronstaupe, welche ann., 1716-17, an verschiedenen Orten in Sachsen unter dem Titel des Reissens und der Ziehkrankheit, etc., bekannt. S. k., 1717, 8; 18 , C. G. Wilisch, Bericht von der Krampfsucht, oder spasmod. Krankheit, so an verscheid. Orten im vergang. Jahre sich ereignet., Pirna, 1718; 19 , Breslauer Sammlung von Natur-, Medicin-, Kunst- und Literatur-geschichte, I, II, Vers., 1718; 20 , G. Schober, epitome diss. med. de sem. loliac. et secalis nigri corrupt., cum farina commixt. et alimenti loco assumtis varios morb. epid. ann. 1722, etc., producent. in Act. Cand. Lips., 1723; 21 , C. Vater, observationes selectæ de morbo spasmod. popillari Silesiaco. Viteberg. 1723; 22 , Noel, in Histoire de l'Acad. des Scienc. ann. 1710, page 80; 23 , Fontenelle, in Histoire de l'Acad. des Scienc. ann. 1710, p. 81; 24 , H. Ludolf, diss. sistens casum novi morbi spasm. convuls. vulgo dicti: Steifenfuss, steife Krankheit, Krampfsucht, ziehende Seuche, Grübelkrankheit, Erford, 1727, 4; 25 , ---, diss. de affectu spasm. vago maligno epidem. vernac. Grübelkrankheit, Erford, 1756, 4; 26 , F. E. Brüchmann, relatio de clavis secal. morbor. inde exort. epidem., quem die Kriebelkrankheit vocant, etc., in Comment. lit. Novimb., 1734, heb. VII, Nr. III; 27 , C. A. Bergen, dissert. de morbo epidem. convulsivo, contagii experte. Francofurt. ad Viadr., 1742, 4, auch in Haller, Samml. prakt. Streitschriften, B. I, p. 87; 28 , Rosén a Rosenstein, diss. de morbo spasmod. convulsivo epidem. Goth, 1749, 4; 29 , Cothenius, Nachricht von der Schädlickheit des Mutterkornes in Schreber's Samml. verschied. Schriften. halle, 1756, 8, Th. II, p. 413; 30 , P. J. Bergic, diss. de epilepsia acuta epidemica, Holm, 1756, Mater. Med. e regno veget. T. I., p. 49, obs. VI; 31 , Tissot, epistola ad D. G. Baker, de morbis ex usu secalis cornuti, data Lausannæ, 1764, anmehren Orten in's Deutsche uebersetzt; 32 , Müller, in Act. med. Berol. Dec., II, vol. vi, p. 50; 33 , Burkhardt, in Satyr. med. Siles. Spec., III, Obs. IV; 34 , Ant. Scrinc, in Satyr. med. Siles. Spec., IV, Obs. V, p. 35; 35 , Salerne, Mémoire sur les maladies que cause le seigle ergoté in d. Mém. de Math. et de Phys. de l'Acad., T. II, p. 155; 36 , Dodart, im Journal des Savans, 1769, ch. 16, Mars.; 37 , Linné, Diss. de Raphania, Upsal., 1763, 4; 38 , Sauvages, Nosol. Method. Amstelod., 1763, T. III, P. I, p. 547; 39 , Th. Aug. Schleger, Versuche mit d. Mutterkorne, Cassel, 1770, 4; 40 , M. Vetillart, Mémoire sur une espèce de poison sous le nom d'argot, seigle, ergotés, blé cornu, mane, etc., Tours, 1778; 41 , Du Bourrix, Mémoire sur la nature et les effets du seigle ergoté, pour servis de réfutation au mémoire de M. Schleger, Paris, 1771; 42 , Wichmann, Beiträge zur Geschichte der Kriebelkrankheit im J., 1770, Leipz. u. Zelle, 1771, 8; 43 , Vogel, Schutzschrift für das Mutterkorn, als einer angelblichen Ursache der Kriebelkrankheit, Götting., 1771, 8; 44 , Leidenfrost, diss. de morbo convuls. epidem. Germanorem, caritatis annonæ comite, vulgo; die Kriebelkrankheit, Duisburg, 1771, 4, und in Baldinger's Magazin, 1776, St. IV; 45 , L. E. Eschenbach, Bedenken vor der Schädlichkeit des Mutterkornes, Rostock, 1771, 8; 46 , Baldinger, Programma ad diss. de metastasi in morbis, præfatio docet, secale cornutum perperama nonnullis ab infamia liberari, Jenæ, 1771, 4; 47 , Taube, Geschichte der Kriebelkrankheit, besonders derjenigen, welche in d. Jahren, 1770, u. 71, in den Zellischen Gegenden gewüthet hat. Gott., 1782, 8; 48 , Marcard, von einer der Kriebelkrankheit ahnlichen Krampfsucht, die in Stade beobachtet ist., Hamburg, 1772, 8; 49 , Focken, Versuche, Beobachtungen, Erfahrungen und Kurarten in d. sogenannten Kriebelsucht, Zelle, 1771, 8; 50 , C. L. Nebel, diss. de Secale cornuto, ejusque noxa, experientia atque experimentis chemic. nixa., Giess, 1771, 4; 51 , Ejusdem Progr. quo diss. suam de Secali cornuto a noxiis ac temerariis et contumeliosis objectionibus Schlegeri vindicat, Giess, 1772, 4; 52 , B. W. Roeder, gründliche Abhandlung von der in Deutschland hin und wieder grassirenden Seuche, die Kriebelkrankheit oder Krampfsucht genannt, worin deren Beschaffenheit, Ursachen, Vorbauung und Heilung beschrieben, Frankf. und Leipzig, 1772, 8; 53 , J. L. Herrmann, Abhandl. u. gegründ. Wahrnehm. von der Kriebelkrankheit, so in Niederschlesien, 1771, u. 72, epidem. grassirt hat, Kassel, 1774, 8; 54 , Read, Traité sur le seigle ergoté, Strasbourg, 1771, 12; 55 , Tessier, Traité de maladies des grains, Paris, 1783, 8; 56 , ---, Mémoire sur les observat. faites en Sologne en 1772, in Mém. de la soc. roy. de Méd., A. 1776, p. 417; 57 , Sangiorgio, diss. sur la gramigna che nella Lombardo infesta la segala, Milan, 1772; 58 , C. L. E. Hartmann, Berichte und Bedenken, die Kriebelkrankheit betreffend, etc., Kopenhag., 1772; 59 , Berichte und Bedenken, welche von den schleswigholstein, Physicis and d. kön. d. Kammer zu Kopenhagen sind gesandt worden, nebst d. Respons. des k. Coll. med., und ein Unterricht für d. Landvolk, Kopenhag., 1774, 8; 60 , G. M. Brawe, Beiträge zur Geschichte der Kriebelkrankheit im Jahre 1771, Bremen, 1772; 61 , Dreyssig, Handbuch d. med. Diagnost. Bd., 2; 62 , Haase, Handbuch der chron. Krankheiten, T. II; 63 , Jahn, Klinik d. chron. Krankheiten, T. I, p. 253; 64 , Richter, Spec. Therap., T. IV; 65 , Haller, Mat. med, übers. von Vicat. T. II; 66 , Spielmann, Institut. mat. med.; 67 , Keyl, Diss. de Secali corn. ejusque vi in corp. human. salubri et noxia, Berolin, 1823, 8; 68 , C. Knape, über die zweckmäss. Schutzmittel gegen d. nachtheil. Wirk. des Mutterkornes, in Hecker's Jahrb. d. St. A. I. B. 2, Th. p. 240; 69 , J. C. Lorinser, Versuche u. Beobacht. üb. die Wirk. des Mutterkornes auf d. menschl. u. thier. Körper, Berlin, 1824, 8; 70 , Henning; 71 , Waghas; 72 , Nolten; 73 , Class; 74 , Evers Taube; 75 , Œltze; 76 , Osswald; 77 , Roemhild bei Lorinser; 78 , Cordier bei Froriep; 79 , Uensler; 80 , Acta Eruditor; 81 , Bigelow, N. E. Med. J., 1816, p. 162, efecte în șapte cazuri, produse de doze de peste un scrupul; 82 , Wessener, Hufel. J., 1817, efectele consumului de pâine de secară otrăvită cu acesta; 83 , Villeneuve, A. H. Z., 1, 131, Histoire sur Secale Cornut., Paris, 1827, efecte generale; 84 , Hartmann, A. H. Z., 1, 27, simptome; 85 , Perrotton, Hirschel's Archiv, 1, 156, efectele dozelor mari, în travaliu; 86 , Puchstein, Hirschel's Archiv, 1, 235, efectele „pâinii cu ergot”; 87 , idem, la un bărbat; 88 , Lorenz, A. H. Z., 1, 131, efecte generale; 89 , Wagner, A. H. Z., 1, 129, din Hufel. J., 1832, intoxicație epidemică; 90 , Swett, Bost. M. and S. J., 1834, p. 420, efecte generale; 91 , Munsell, Lond. Med. Gaz., 14, 605, o femeie aflată în luna a patra de sarcină a luat o drahmă; 92 , idem, o altă femeie a luat o drahmă în două doze; 93 , idem, o femeie în travaliu a luat 2 drahme în două doze; 94 , Hooker, Bost. M. and S. J., 10, 299, un bărbat a luat 1/2 drahmă de ulei ușor la ora 2 P.M. și 1 drahmă la orele 3 și 4 P.M.; de asemenea, un alt bărbat a prezentat aceleași efecte după 40 de minime; 95 , aceleași cazuri, simptomele care au rămas manifeste timp de o săptămână; 96 , idem, un bărbat a luat 14 uncii de infuzie, iar un altul, 8 uncii în decurs de două ore; 97 , Hulse, N. A. Archives of Med. and Surg. Sc., 1835, p. 81, o femeie care tocmai născuse și suferea de hemoragie a luat, în doze, 12 uncii de infuzie, la fiecare jumătate de oră; 98 , Jacoby, Archiv. de Méd. Strasbourg, 1835, efectele unor doze de câte o drahmă de pulbere în timpul sarcinii; 99 , Thompson, Lancet, 1836-7, p. 854, efecte; 100 , Schramm, Berlin Kl. Wach., 1837, p. 378 (din Helbig Heraclides, 1, 56); 101 , Roullin, Froriep, Notizen, 1829 (din Helbig); 102 , Jansen, Rust's Mag., 1829 (ibid.); 103 , Cottmann, Am. Med. Intell., 3, 329, experimente asupra unor alienați sănătoși, cu doze de un scrupul și de 1/2 drahmă; 104 , Beckwith, Am. Med. Intell., 3, 213, o femeie în travaliu a luat 30 de grane; 105 , Allier, Bull. de Thérap. (Am. J. of Med. Sc., 25, 210), efecte în cazuri care sufereau de paralizia vezicii urinare; 106 , Ann. de Méd., 1, 839, efectele a 24 de grane la un bărbat sănătos; 107 , Chavasse, Transact. Prov. M. and S. Assoc., 4, efecte nocive; 108 , De Gravina, Annali Univers di Med., 1839 (Br. and F. Med.-Chir. Rev., 1840), autorul a luat 24 de grane; 109 , Jablanczy, A. H. Z., 30, 295, experimentări asupra propriei persoane, cu o doză de 50 de picături de tinctură; 110 , idem, asupra dlui Matzeka; 111 , Maisonneuve, Gaz. des Hôp., 18, 711; 112 , Barbier, Recherches sur Secale (A. H. Z., 20, 143), o persoană a luat mai multe drahme; 113 , Wright, Edin. M. and S. J., 1840, p. 9, efectele unei doze de 2 1/2 drahme; 114 , idem, o femeie cu hemoragie abundentă a luat 1/2 drahmă de trei ori pe zi timp de două săptămâni, apoi 1 drahmă de patru sau cinci ori pe zi timp de cinci zile; 115 , idem, o femeie în travaliu a luat o infuzie din 2 drahme; 116 , Holt, Lancet, 1842-3, 1, 712, efectele asupra sugarului, când i-a fost administrat mamei în timpul travaliului; 117 , Cotlet, Edin. M. and S. J., 1842, 1, 83, efectele unei doze de 1/2 drahmă, repetată după douăzeci de minute, la o femeie în travaliu; 118 , Med. Times, 1843, 419, efectele a 3 drahme la o femeie cu cancer al colului uterin; 119 , Bost. M. and S. J., 1843, 168, din Gaz. des Hôp., dizenterie la douăzeci și șapte de persoane, provocată de consumul de secară bolnavă; 120 , Gibbon, Am. J. of Med. Sc., 33, p. 244, 1844, un bărbat sănătos a luat 16 grane de pulbere într-un decoct; 120 a , idem, a luat un scrupul într-un decoct; 120 b , idem, 1 drahmă; 121 , Gibbons, a luat ext. aq., 10 grane; 121 a , idem, a luat 30 de picături de ulei eteric; 122 , Parola, Gaz. Med., 1844, No. 19, efectele a 30 de grane (simptome după două ore); 123 , idem, experiment asupra propriei persoane cu 20 de grane; 124 , Patze, Med. Zeit. Preuss., 1844 (Br. J. of Hom., 3), efectele unei drahme de pulbere; 125 , Pardu, Annali Univers di Med., 1844, efectele a 30 de grane la un bărbat care suferea de o tulburare neînsemnată; 125 a , idem, a repetat, cu aceleași simptome și cu simptome suplimentare; 126 , idem, un alt bărbat sănătos a luat 20 de grane de pulbere; 126 a , idem, a luat 30 de grane după o masă copioasă; 127 , Med. Zeit. Preuss., 1845, un bărbat a luat o drahmă de pulbere; 127 a , idem, a repetat; 127 b , idem, 2 drahme; 128 , idem, un alt bărbat a luat o drahmă; 128 a , idem, a repetat; 128 b , idem, a luat 2 drahme; 129 , Ker, Br. J. of Hom., 8, 462, efecte; 130 , Arnal, Mem. Royal. Acad. de Méd., 1849, experiment asupra propriei persoane: a luat 1 1/2 drahme de pulbere, a stat liniștit și și-a numărat pulsul la fiecare cincisprezece minute; 130 a , idem, un alt experiment; 131 , Nuttal, Med. Times, vol. 16, p. 391, efectele consumului de pâine otrăvită; 132 , Œst. Med. Woch., 1847, No. 42, efectele pâinii otrăvite; 133 , Bonjean, Lancet, 1845, 1, 701, o familie otrăvită cu pâine; 134 , Pratschke, Casp. Woch. (Lond. Med. Gaz., 1850, p. 579), otrăvirea unei femei cu pâine; 135 , idem, o fată în vârstă de optsprezece ani; 136 , idem, o fată în vârstă de șapte ani; 137 , idem, un copil în vârstă de patru ani; 138 , Ungefug and Strahler, Zeit. Verein Œst., 2, 252, ergotism la un băiat; 139 , idem, la un bărbat; 140 , Huss-busch, Frank's Mag., 4, 687, cazuri de ergotism; 141 , idem, efectele unei lingurițe luate pentru a provoca avortul; 142 , Hussa, Vjs. Prag., 1856 (A. H. Z., 52, 167), otrăvirea a trei persoane cu făină care conținea o șesime ergot; 143 , idem, la un băiat; 144 , idem, la o fată; 145 , Heusinger, Deutsch Klin., 1856, ergotism epidemic; 146 , Zabari, Œst. Zeit. f. ver. Ærzte, 1, 117, efectele pâinii otrăvitoare la un copil; 147 , idem, la o femeie; 148 , Dietz, Zeit. f. ver. Ærtze Œst., 2, 252, efectele a 2 drahme; 149 , Channing, Bost. M. and S. J., 1859, p. 138, efectele unui sfert de livră la o femeie însărcinată; 150 , Meyer, Wien Wochbl., 1861, epidemie de ergotism; 151 , Neubert, Journ. of Pharmacod., 2, 4, o femeie otrăvită; 152 , Ricker, Nass. Med. Jahrb., 15, 748, o familie otrăvită cu pâine; 153 , Casp. Vjs., 20, 1862, efectele dozelor mari la o femeie; 154 , Poyet, Annal. de Soc. de Méd. de St. Étienne et de la Loire, 1863, efectele pâinii cu ergot; 155 , Hill, Trans. N. Y. Hom. Med. Soc., 2, 214, efectele a 1/2 uncie de pulbere la o femeie care suferea de menstruație continuă; deces în a unsprezecea zi; 156 , idem, din N. O. Journ. of Med., o femeie însărcinată în șase luni a luat pulbere de ergot, câte 40 de grane la fiecare jumătate de oră, timp de aproximativ două ore; 156 a , același caz, două zile mai târziu, a luat 3/4 uncie în șase ore; 157 , Stephens, Brit. Med. Journ., 1864, p. 503, efecte letale ale tincturii luate pentru a provoca avortul; 158 și 159 , omise; 160 , Flinzer, Vjs. f. ger. Med., 8 (1869), un băiat otrăvit cu pâine; 161 , idem, un alt băiat; 162 , o fată în vârstă de șaisprezece ani; 163 , idem, o femeie; 164 , idem, o fată în vârstă de douăzeci și doi de ani; 165 , Possart, Am. Obs., 6, 21, efectele dozelor otrăvitoare; 166 , Dr. G. S. Oldright, Canada Med. Journ., 6, 404, efectele ergotului administrat la trei zile după naștere pentru o hemoragie ușoară; 167 , Nicol, Br. and F. Med.-Chir. Rev., 1872, 2, 203, efectele dozelor de o drahmă și de 1/2 drahmă de extract fluid; 168 , Heuschel, Med. Rec., 9, 471, unui sugar născut aproximativ în luna a opta i s-au administrat din greșeală 30 de picături de extract fluid Squibb; 169 , Wernich, Einige Versuche ueber das Mutterkorn, Berlin, 1874, efectele unei cantități mari la o femeie însărcinată în trei luni; 170 , Smith. Pharm J., 1874, p. 622, efectele unor doze de 3 până la 7 grane.

PSIHIC

Delir, 20, 91, 161.
Delir; își abandonează rudele și face lucruri absurde, 42.
Delir; nu răspunde deloc (la un copil de opt ani), 42.
Delir murmurant, foarte agitat, neliniștit și cu teamă de moarte (prima zi), 155.
Delir murmurant (în șase ore), 93.
Delir violent, 37.
Confuzie mintală, cu delir la limita maniei; fiecare pacient delira și putea fi imobilizat numai cu mare dificultate; urmată după câteva ore de vărsături involuntare violente și de somn profund neîntrerupt; după acesta a persistat vertijul excesiv, ca după intoxicație, cu senzație de epuizare și neputință, 72.
Furie, 165.
Delir, 32, 34, etc. [10.]
Delir, cu încercarea de a sări în apă, 71.
Delir, astfel încât trebuie imobilizată, 73.
În două ore a apărut delirul, urmat de somn greu și sforăit. Putea fi trezită, nu până la recăpătarea conștienței, ci numai pentru a murmura încet și incoerent, 104.
Excitație extremă, cu privire sălbatică și vedere diminuată, 98.
Excitat și confuz, 166.
Delir trecător odată cu cefaleea (a doua și a treia zi), 156a.
Accese ușoare de delir, 64.
Delir ușor, 64.
Un grad considerabil de exaltare, cu o stare de veghe nefirească, amândoi rămânând treji, cu o succesiune foarte plăcută de senzații și gânduri, aproape întreaga noapte următoare, 96.
Senzoriu perturbat în timpul nopții; nu putea scăpa de impresia că în pat se aflau doi bolnavi, dintre care unul se însănătoșea, iar celălalt nu (a cincea noapte), 155. [20.]
Era conștientă, dar camera îi crea impresia unei ape cu suprafața excesiv de agitată. Nu o putea compara decât cu „spumegarea unei mări frământate”, 115.
Iluzii senzoriale, 62, 145.
Imbecilitate, 165.
Minte slăbită pentru mult timp, 47.
Prostie, 32.
Cei de obicei triști devin veseli și chiar nesăbuiți, 89.
Dispoziție constantă, veselă și bucuroasă, 109.
Dorință puternică de a se însănătoși (a opta zi), 155.
Gemete continue și teamă de moarte, cu dorință puternică de a trăi (a unsprezecea zi), 155.
Gemete continue și balansarea brațelor spre și dinspre cap (prima zi), 155. [30.]
Gemete, suspine (a zecea zi), 155.
Tristețe extremă, 64; (după o oră), 126a.
Dispoziție tristă, 84, 89.
Dezgust față de viață; disperare (a zecea zi), 155.
Dorința de a fi lăsat netulburat (prima zi), 155.
Depresie profundă, 125.
Cea mai profundă depresie psihică și pierdere a puterii, cu o senzație de boală foarte pronunțată, 61.
Depresie sufletească, 64.
Descurajare și teamă permanente, 61.
Descurajare crescută, 64. [40.]
Anxietate, 70, 125, 134, 138, 160.
Anxietate intensă, 71, 84.
Anxietate înspăimântătoare, 63.
Anxietate și respirație dificilă, 48.
Anxietate, încăpățânare (a zecea zi), 155.
Anxietate și teamă de moarte (a zecea zi), 135.
Melancolie, 34.
Ipohondrie; pacienta spune că trebuie să primească ceva care să-i aducă ușurare, altfel trebuie să moară (a noua zi), 155.
Excesiv de nervos și iritabil, 114.
Încăpățânare, la un băiat de opt ani, 42. [50.]
Indiferență față de toate, 64.
Lipsa dorinței de a lucra, 84.
Lipsit de dorința de a răspunde, 153.
Mare slăbiciune a gândirii, 84.
Gândire perturbată, 70.
Gândirea și vorbirea sunt dificile, 70.
Lentoare intelectuală (după trei ore), 126.
Singura expresie pe care a rostit-o a fost un fel de „mi-e foame”, spus cu stupiditate, 87.
Uituc, cu mintea slăbită, 61.
Slăbirea memoriei (prima zi), 153. [60.]
Pierderea memoriei; uita ceea ce tocmai spusese, 139.
Diminuarea și pierderea simțurilor — văz, auz etc., 64.
Toate simțurile amorțite, 47.
Mare obtuzitate a simțurilor, 70.
A devenit treptat insensibil și a murit fără să se zbată (a unsprezecea zi), 155.
Conștiența pare să persiste până la ultima suflare, iar chiar înainte de moarte pare ca și cum pacientul s-ar ameliora, 64.
Apatie, 108.
Se simțea neliniștit, cu mintea obtuză, somnolent (după o oră), 126a.
Minte obtuză, 33.
Stupor, cu pupile dilatate, 42. [70.]
Stupefacție, 12, 32, 64, 65, 74, 86.
Stupor, 84, 92, 152.
Stupor cronic, 62.
Pierderea completă a simțurilor, 64.
Pierderea conștienței, 143.
Comă incompletă (în șase ore), 93.
Comă, 34.

CAP

Confuzie și vertij.
Confuzie la nivelul capului, 64.
Senzație de confuzie la nivelul capului, 170.
Vertij, 20, 64, 70, 71, 76, etc. [80.]
Vertij cronic, 142.
Vertij și clătinare, astfel încât pacienții nu puteau sta în picioare, 100.
Vertij și clătinare ca și cum ar fi intoxicați, 100.
Vertij timp de douăzeci și patru de ore după o doză, 84.
Clătinare ca din cauza intoxicației, 34.
Vertij care durează adesea mai mult de o lună, uneori dispărând pentru scurt timp, alteori fiind mai violent ca niciodată, mai ales după consumul de pâine, 72.
Vertij în continuă intensificare, 34.
Vertij, 74. [Provocat de mirosul ciupercii din făină.]
Vertij (după o jumătate de oră), durând douăsprezece până la douăzeci de ore și obligând chiar pacientul să rămână la pat mai multe zile, 75.
Vertij și stupefacție, 61, 70. [90.]
Vertij și greutate a capului, 34.
Clătinare, cu incapacitatea de a sta drept, 75.
Amețeală și slăbiciune (după două ore), 166.
Amețeală la nivelul capului, la mișcare (a șasea și a șaptea zi), 135.
Cap amețit și greu (a noua zi), 155.
Amețeală și greutate a capului (a zecea zi), 155.
Amețeală și senzație de învârtire a capului (a zecea zi), 155.
Abia putea merge, din cauza amețelii care urmase confuziei de la nivelul capului (a patra zi), 124.
Amețeală și senzație ca și cum ar fi pe punctul de a cădea, la cea mai mică mișcare (prima zi), 155.
Intoxicație, 22, 65, 75.
Cap în general. [100.]
Mișcări pendulare ale capului, 147.
Mișcări pendulare ale capului, dintr-o parte în alta, 146.
Capul este uneori greu și pulsează, iar alteori atât de ușor și amețit, încât abia putea sta în picioare, 114.
Greutate a capului (după o oră), 126.
Neliniște și greutate la nivelul capului, 134.
Greutate a capului (după o oră), 64, 123; (a șaptea zi), 155.
Cap greu și amețit (a unsprezecea zi), 135.
Stupefacție la nivelul capului, 148.
Congestie la nivelul capului, 98.
Mare obtuzitate la nivelul capului, 145. [110.]
Mare obtuzitate la nivelul capului și vertij, astfel încât nu se puteau menține drepți și fie cădeau la pământ, fie erau obligați să se țină de ceva, 72.
Apăsare intensă la nivelul capului, cu incapacitate pentru orice efort mintal, 108.
Obtuzitate și stupefacție la nivelul capului, 35.
Obtuzitate la nivelul capului, 47, 61, 84, 127, 128.
Cefalee surdă, 64.
Cefalee, 64, 70, 71, etc.
Cefalee violentă, 91, 92, 99, etc.
Durere atroce la nivelul capului, 157.
Cefalee pe partea stângă, 84.
Cefalee arzătoare, 140. [120.]
Cefalee ușoară, 113.
Durere la nivelul capului (prima zi); a devenit intensă, cu delir trecător (a doua și a treia zi), 156a.
Senzație neobișnuită de ușurință a capului, mai ales a occiputului (după un sfert de oră); în dimineața următoare, confuzia de la nivelul capului a continuat, 124.
Senzație plăcută la nivelul capului (la șapte minute după primele două doze), urmată de o senzație neplăcută de greutate și confuzie, mai ales în partea posterioară a capului, și de o ușoară exaltare generală (după fiecare doză), 94.
Capul părea cu desăvârșire gol, iar simțul auzului devenise atât de ascuțit, încât fiecare cuvânt rostit pe tonul cel mai scăzut reverbera prin cap și străbătea fiecare nerv al întregului corp, 97.
Senzație neplăcută la nivelul capului, dar fără durere (a cincea zi), 155.
Cap gol, cu senzația ca și cum ceva s-ar învârti în el (a noua zi), 155.
Durere ascuțită la nivelul capului, cu amețeală după frison, ameliorată de diaree; durerea a revenit în dimineața următoare, după ce diareea încetase, 156.
Pulsații la nivelul capului (a șasea zi), 155.
Senzație ca de mușcătură la nivelul capului, 89.
Frunte. [130.]
Durere arzătoare violentă în regiunea frontală, astfel încât ar muri de bunăvoie, cu expresie tristă, gura trasă și umplută continuu cu salivă provenită din glandele submaxilare, care erau tumefiate, 100.
Durere arzătoare în regiunea frontală, zi și noapte, 100.
Cefalee frontală pulsatilă (după o oră), 126a.
Vertex.
Greutate în partea anterioară a capului (după două ore), 130.
Occiput.
Cefalee surdă în occiput, 64.
Cefalee în regiunea occipitală (a noua zi), 155.
Durere severă în partea posterioară a capului (prima zi), 155.
Durere apăsătoare în occiput, 110.
Durere ca un fulger în occiput, extinzându-se în jos pe ceafă, 146.
Cap, exterior.
Părul a căzut, a devenit uscat și cărunt, 132. [140.]
Căderea părului, 101.
Senzație ca și cum părul ar fi tras, 89.

OCHI

După epidemie, la tineri a apărut un număr neobișnuit de mare de cataracte, douăzeci și trei dintre aceștia orbind treptat (cincisprezece bărbați și opt femei), asociate cu cefalee, vertij și vuiet în urechi; dintre cataracte, două erau dure, douăsprezece moi și nouă mixte, 150 . [Dintre cele 283 de persoane afectate, 198 au murit.]
*Ochi înfundați și înconjurați de un halou albastru (ziua a cincea), 156.
*Ochii erau adânc înfundați în cap (ziua a patra), 124.
Ochi ficși și cu aspect sălbatic, cu dilatarea pupilelor (ziua a doua), 135.
Ochi cu aspect sălbatic și contorsionați, cu pupilele foarte dilatate (prima și a doua zi), 155.
*Privire fixă, 139.
Privire sălbatică și fixă; fața roșie; gemete nearticulate și mișcări ale capului înainte și înapoi; brațele rigide și imobile, mâinile trase spre piept, 87.
Ochi cu aspect sălbatic, contorsionați, 42. [150.]
Privire fixă și orbire, 37.
Contorsionarea spasmodică a ochilor, 63.
Fixitatea ochiului (curând după a doua doză), 117.
Ochi strălucitori, 83.
Discul drept categoric mai palid, retina având, de asemenea, o nuanță mai palidă. Și cel stâng mai palid (după o oră). Discul drept mai palid; în mod evident pe partea aparent internă; puțin și pe partea externă. Ochiul stâng, în ansamblu, puțin mai palid (după o oră și douăzeci de minute). Retinele și discurile ambilor ochi categoric palide, iar aceasta se observă în special la ochiul drept (după o oră). Retinele nu chiar atât de palide; discurile la fel ca înainte (după o oră și jumătate), 167.
Ochi foarte galbeni (ziua a șasea), 155.
Rostogolirea ochilor în orbite, 64.
Strabism, 64.
Lumina era dureroasă pentru ochi (ziua a unsprezecea), 155.
Durere în ochi (prima zi), 156a.
Conjunctivă. [160.]
Conjunctiva și sclerotica galbene și injectate (ziua a doua); conjunctiva galben-intens (ziua a cincea), 155.
Glob ocular.
Presiune în globul ocular, 84.
Pupilă.
Dilatare remarcabilă a pupilelor, la un băiat de opt ani, 42.
Dilatare remarcabilă a pupilelor, 47.
Pupile foarte dilatate, 131.
Dilatarea pupilelor, în timpul remisiunii, 61.
Dilatarea pupilelor, 48, 86, 94, 95 , etc.*
Pupile oarecum dilatate și cu reacții destul de lente, 157.
Ușoară dilatare a pupilelor, 96.
Pupile foarte contractate, la o fată de opt ani, 70. [170.]
Contracții spasmodice ale pupilelor, 64.
Pupile contractate, aproape complet închise, cu o contorsionare înspăimântătoare a ochilor, 64.
Vedere.
Slăbirea vederii, 143.
Vedere ușor afectată (ziua a patra), 124.
Încețoșarea vederii, 142.*
Capacitatea vizuală mult diminuată, 84.
Vedere încețoșată și confuză (după o jumătate de oră), urmată curând de vedere dublă și apoi de orbire completă, 104.
Vedere tulbure (curând după a doua doză), 117.
Vedere imperfectă, uneori orbire aproape totală (a doua și a treia zi), 156a.
Orbire parțială, după frison, 156. [180.]
Vedere neclară, cu încețoșarea vederii (ziua a unsprezecea), 155.
Încețoșarea vederii, mai ales la ridicarea sau mișcarea în pat (ziua a zecea), 155.
Întunecare accentuată înaintea ochilor, 48.
Obiectele sunt văzute dublu, 34.
Obiectele sunt văzute dublu și triplu, 75.
Vedere dublă frecventă, 84.
Fotofobie, 166.
Orbire, 34.
Amauroză, 62.
Văl înaintea ochilor, 61. [190.]
Totul pare negru la mișcarea capului (ziua a zecea), 155.
Când se ridică în pat, totul se întunecă înaintea ochilor ei (ziua a șaptea), 155.
Scântei păreau să fulgere înaintea ochilor ei, 114.
Fulgerări frecvente de lumină în ochi (după patruzeci și cinci de minute), 94.
Pâlpâiri înaintea ochilor, 63.
Ceață și scântei înaintea ochilor, 62.
Vede stele, 48.

URECHE

Senzație ca și cum urechile ar fi astupate, 110.
Vuiet în urechi, cu mare dificultate de a auzi, 61.*
Vuiet în urechi, 62, 84, 145.* [200.]
Dificultate de a auzi, 70, 84.
Auz afectat (ziua a patra), 124.
Surditate tranzitorie cu insensibilitatea tuturor degetelor mâinii; amorțirea frecventă a membrelor, 48.
Surditate (curând după a doua doză), 117.*

NAS

*Sângerare nazală constantă, 12.
*Sângerare din nas, 28, 64 ; (ziua a patra), 124 ; (ziua a unsprezecea), 135.
Hemoragie nazală (ziua a treia); mai gravă decât înainte (ziua a patra); epistaxis (ziua a cincea), 155.*
Uscăciunea mucoasei nazale, 139.
Nervii olfactivi foarte sensibili (ziua a zecea), 155.

FAȚĂ

Pleoapele au început curând să se umfle, la fel și buzele și istmul bucofaringian; lacrimile curgeau din abundență; membrana Schneideriană părea foarte iritată și existau coriză, mare dificultate de a respira pe nas și injectarea vaselor conjunctivei. Buzele și pleoapele au început să se tumefieze, ca și cum ar fi fost înțepate de o albină, și au căpătat treptat un aspect livid. Capacitatea de deglutiție era aproape pierdută; vocea a devenit slabă; ea a spus că maxilarele îi erau blocate, iar la scurt timp după aceea, numai cu cea mai mare dificultate se putea obține un răspuns afirmativ sau negativ. Înainte de a ajunge în acest stadiu, se plânsese de durere în fiecare nerv și de o senzație de gol în cap, 97. [210.]
Fața și capul au devenit brusc intens congestionate, căpătând o culoare roșu-violacee, după aplicarea stimulentelor și a căldurii, 166.
Fața și abdomenul umflate, 32.
Fața umflată, 98.
Față scofâlcită, adesea cu colorație anormală, 47.
*Trăsături adâncite, 64.
*Față trasă, 142.
Risus sardonicus, 165.*
Expresie suferindă, 48.
Față hipocratică, cu colorație anormală, 61.
Expresie obtuză (curând după a doua doză), 117. [220.]
Fizionomia avea o expresie remarcabil de greoaie și idiotă (după a doua doză), 94.
*Expresia feței extrem de anxioasă, 157.
Față palidă și trasă, 138.
*Față palidă și colabată (dimineața următoare); cenușie (ziua a patra), 124.
*Față palidă, 122, 125, 151, 153.
*Față foarte palidă, 108.
*Față palidă, scofâlcită, hipocratică, 64.
Paloare tranzitorie (după o oră), 167.
Fața congestionată și uneori lividă (prima zi), 156.
Congestionarea feței, 99. [230.]
Fețe calde și roșii, 127b, 128b.
Roșeața feței, 83.
Față roșie, cu sete și un oarecare delir, la copii, 76.
Față roșu-închis, 64.
Față galbenă, 35.
Față gălbuie, scofâlcită și contorsionată, 47.
Față lividă (după șase ore), 93.
Fizionomia era în general mai lividă la naștere, 116.
Obraji palizi (după trei sferturi de oră), 106.
Buzele erau retractate astfel încât să lase dinții descoperiți, 135. [240.]
Buze albăstrui, 116.*
Contorsionarea gurii, 37.
Trismus, 61, 64.

GURĂ

Dinți.
Scrâșnirea dinților, 64.
Dinții au început să se clatine și au căzut, 101.
Depozite fuliginoase sanguinolente (a zecea zi), 155.
Depozite fuliginoase pe dinți (a șaptea, a opta și a noua zi), 135.
Durere de dinți, de care mai suferise, la expunerea la frig (după o oră), 126a.
Limbă.
Pacientul își mușcă frecvent limba, 61.
Limba este adesea sfâșiată în timpul celor mai violente convulsii, 34. [250.]
Limba destul de mult umflată (a doua zi), 104.
Tresăriri și umflarea limbii, cu voce înăbușită și un flux constant de salivă, 34.
Limbă greoaie, tremurătoare, albă, dificil de scos printre dinți, astfel încât vorbirea era aproape neinteligibilă, 100.
Limbă uscată, stacojie la margini, purpurie și neagră la mijloc (a doua și a treia zi), 156a.
Limbă albă, 138.*
Limbă albă și umedă, 135.
La amiază, limba intens încărcată cu un depozit alb, uscată și brună la vârf (prima zi); acoperită cu un strat gros brun și ascuțită la vârf (a doua zi); intens încărcată cu un strat brun-gălbui, uscată la vârf, cu marginile rigide și umflate (a treia zi); uscată și brună (a patra zi); uscată, brună la vârf și plumburie la rădăcină (a cincea zi); acoperită în centru cu un depozit brun-plumburiu, roșie la vârf și la margini (a șasea zi); curată, foarte uscată și roșie la vârf (a șaptea zi); uscată, lucioasă și rigidă, la atingere părând ca și cum ar fi fost coaptă, cu o crustă dură formată la suprafață (a opta zi); curată, roșie și ceva mai umedă decât în noaptea precedentă, ascuțită la vârf (a noua zi); roșie și uscată (a zecea zi); roșie, uscată, crăpată și sângerândă (a unsprezecea zi), 155.
Limbă acoperită cu un depozit alb-gălbui, uscat și gros (în dimineața următoare), 124.
Limba a căpătat o colorație brună, iar în cele din urmă a devenit complet neagră, 64.
Limbă acoperită cu mucus, 64. [260.]
Limbă curată, 42.*
Înțepături în limbă, 84.
Limba era adesea grav contuzionată și mușcată, 37.
Suprafața limbii ușor de culoare crem, 131.
Furnicare foarte dureroasă în limbă, al cărei vârf era mișcat spasmodic în toate direcțiile, 42.
Cavitatea bucală în general.
Respirație și exhalații fetide, astfel încât era aproape imposibil să se rămână în cameră, chiar și cu o circulație continuă a aerului (a unsprezecea zi), 155.
Respirație fetidă (a zecea zi), 155.*
Gura fie trasă spasmodic, fie închisă, 63.
Gură dureroasă și sângerândă; hemoragie pasivă (a noua, a zecea și a unsprezecea zi), 155.
Uscăciunea gurii și a nasului, obligându-l să bea mult, fără ca aceasta să-i aducă alinare, 127. [270.]
Uscăciunea gurii și a nasului, 127, 128b.
Senzație de opărire și arsură în gură, gât și stomac (a opta zi), 155.
Senzație ca de apă clocotită curgând de la vulvă în sus până la gură (a șaptea zi), 156.
Gură dureroasă, ca în salivație (a noua zi), 155.
Salivă.
Salivație constantă, 139.
Acumulare de salivă (după o oră), 127.
Salivație, 127b, 128, 128b.*
Salivație crescută, durând două ore (după o oră), 148.
Expectorație de salivă sanguinolentă (a noua zi), 155.
Scurgere frecventă de lichid apos din gură, 84. [280.]
Spumă la gură, sanguinolentă, galbenă sau verde, 34.
Scurgere peste buze a unui mucus spumos și sanguinolent, 47.
Tendință constantă de a scuipa (după o jumătate de oră), 94.
Gust.
Gust fetid în gură (a zecea zi), 155.
Gust grețos, 152 ; (după o oră), 128.
Simțul gustativ foarte mult diminuat, 84.
Gust fad, neplăcut, 64.
Salivație abundentă, cu gust acru (a patra zi), 124.
Gust amar, alterat, 12.
Gust amar, grețos, 170. [290.]
Un gust particular în gură, ca și cum ar fi fumat tutun mult timp sau ar fi luat un ulei eteric (după un sfert de oră), 124.
Incapacitatea de a simți gustul alimentelor sau de a le suporta, 90.
Gust amar în gură, dimineața (a doua zi), 126a.
Vorbire.
Bâlbâială și ezitare în răspunsul la întrebări (prima zi); aceeași ezitare încă observabilă, dar mintea limpede (a opta zi), 155.
Vorbire bâlbâită, 139.
Pacientul bâlbâia printre dinți cuvinte neinteligibile, 64.
Vorbire dificilă, bâlbâită, 70.
Incapacitatea de a vorbi distinct, 70.
Vorbire lentă și slabă, cu senzația, la fiecare mișcare, că există mereu o rezistență care trebuie învinsă, 48.*
Vorbire dificilă, 142.*

GÂT. [300.]

Eliminarea prin dregerea gâtului a unui mucus tenace, cu durere apăsătoare în amigdala dreaptă, 109.
Uscăciune în gât, 138, 152, 170.*
Uscăciune și iritație intense ale gâtului, care era puternic congestionat, iar pe partea stângă a palatului moale se afla o pată închisă la culoare, care părea ca și cum sângele s-ar fi revărsat sub mucoasă, 157.
Durere în gât, cu dificultate la înghițire, la 10 A.M.; esofagită; incapacitatea de a înghiți în poziție culcată, la 8 P.M. (a doua zi); gâtul nu mai era atât de dureros (a treia zi), 155.
Sensibilitate dureroasă și constricție în regiunea gâtului (a doua zi), 204.
Arsură violentă în gât, 84.
Furnicare intolerabilă în gât, 48.
Arsură în istmul bucofaringian și de-a lungul esofagului până la stomac (a doua și a treia zi), 156a.

STOMAC

Apetitul.
Apetit excesiv; mânca enorm din orice i se dădea, 32.*
Apetit foarte mare la fete în vârstă de doi, cinci și opt ani, 70. [310.]
Apetit vorace, 86.*
Apetit insațiabil, 77, 82.*
Apetit neobișnuit de mare, 70.
*Apetit nefiresc, chiar și atunci când era pe moarte din cauza eliminărilor intestinale epuizante, 35.
Apetit crescut, 84.
Foame devoratoare, cu ameliorare după ce mânca, 106.
Foame devoratoare, 138.*
Foame devoratoare constantă după spasme, cu dorință deosebită de pâine, 142.
Un fel de foame devoratoare și slăbiciune mintală, timp îndelungat, 76.
Lăcomie; orice îl satisfăcea; dorință constantă de mâncare, 139. [320.]
Lăcomie extremă, mai ales pentru alimente acre, 47.
Pacienții mănâncă foarte mult fără a fi nutriți, 32.
Bulimie, 34.
Foame crescută, 76.
Dorință de a mânca pe tot parcursul bolii, 42.
Apetitul este fie normal, fie vorace, 61.
A mâncat mai mult decât de obicei (a doua zi), 124.
Apetit moderat crescut, 64.
Pierderea apetitului, 90, 95, 100, etc.
Repulsie puternică și tendință de a vărsa (după două ore), 69. [330.]
Aversiune față de mâncare, 64, 84.
Dezgust total față de mâncare, cu o senzație ocazională de frig în stomac, care de acolo se răspândea în întregul corp, 108.
Repulsie față de mâncare și băutură (a zecea zi), 155.
Anorexie, timp de două zile, 151.
Setea.
*Sete constantă și intensă, 157.
Sete intensă, necalmată de apă cu gheață sau limonadă (a doua și a treia zi), 156a.
*Sete mare, 84, 160.
Sete mare, dar nu putea bea mult deoarece băutura îi provoca suferință în stomac (a unsprezecea zi), 155.
Sete mare și uscăciunea gurii și a gâtului, cu arsură și furnicături ale limbii (a șaptea zi), 155.*
Sete imperioasă, cu dorință de băuturi acrișoare (prima zi); îi repugnă orice, cu excepția băuturilor acre; dorește alimente acre (a treia zi); sete mare și dorință de băuturi acre (a patra, a cincea și a șasea zi); sete (a șaptea zi), 155. [340.]
*Sete de nestins, 61, 64, 100, 153.
Sete excesivă, timp de două zile, 151.*
Sete violentă, 47, 135, 153.*
Sete, 131, 155, 161.*
Dorință de a bea vin nediluat la cină, fapt neobișnuit, 126.
Tânjesc neîncetat după băutură și doresc să li se întindă membrele; cu durere și apăsare neîncetate, presiune la gura stomacului și eforturi constante și zadarnice de a vărsa, 47.
Sete și uscăciune în gât, 64.
Eructații și sughiț.
Eructații cu miros de ergot, 108.
Eructații frecvente de gaze fetide (a patra zi), 124.
Eructații frecvente (după o oră), 128. [350.]
Eructație acră, 148; (a cincea și a șasea zi), 155.
Eructații, 64; (după o oră), 127; (după două ore), 130.
Sughiț (în a cincea, a șaptea zi și în zilele următoare), 155.
Pirozis.
Pirozis, 64.
Greață și vărsături.
Greață, 64, 66, 71, etc.*
Greață excesivă și debilitate, cu foarte puține vărsături de lichid brun-închis, ca zațul de cafea (prima zi); vărsături neîncetate de lichid maroniu, cu striuri ocazionale de sânge (a doua și a treia zi), 156a.*
Greață după frison, ameliorată de diaree, 136.
Greață constantă, toată ziua, 78.
Greață provocată de mirosul plantei, 74.
Greață după ce mânca, 127. [360.]
Fie greață și, în consecință, sedare, fie diminuarea frecvenței pulsului, fără a provoca greață, în douăzeci și cinci sau treizeci de minute, 103.
Greață ușoară (după treizeci de minute); greață accentuată (după patruzeci de minute); vărsături (după patruzeci și cinci de minute); greață ușoară (după o oră); fără greață (după două ore), 120b.
În trei cazuri a produs greață ușoară, dar fără vărsături, 103.
Greață ușoară, trecătoare (după fiecare doză), 96.
O senzație asemănătoare greței alterna cu senzația de greutate și confuzie în cap (după o jumătate de oră), 94.
Greață timp de douăzeci și patru de ore, 84.
Greață și vărsături, 98; (după trei sferturi de oră), 106.*
Greață, cu vărsături ocazionale, 100.
Eforturi de vomă constante și vărsături de materii bilioase crude, foarte fetide, 61.
Eforturi neîncetate de vomă, cu presiune la gura stomacului, 70. [370.]
Avea neîncetat eforturi de vomă, iar stomacul nu putea reține nicio particulă de mâncare, băutură sau medicament, 157.
Tendință de a vărsa, 126, 128, 128a.
Senzație de gol și greață la stomac (a șasea zi), 155.
Uneori, greață la stomac, 81.
Senzații asemănătoare celor care însoțesc răul de mare (după o jumătate de oră), 94.
Eforturi zadarnice de a vărsa, 127.
Vărsături violente, urmate de moarte, 143.
Vărsături violente, 118.
Accese bruște de vărsături neîncetate, noaptea, cu cefalee extrem de violentă și durere în întregul corp, 140.
Vărsături urmate de ameliorare, 127a. [380.]
La doi dintre ei, vărsături violente (în decurs de o oră), 103.
Vărsa cu ușurință, 78.
Vărsături, 28, 64, 67, 76, etc.*
Vărsături de mucus vâscos brun-închis și, de asemenea, a tot ceea ce ajungea în stomac (prima zi); la ora 8 seara se observă o iritabilitate mai mare a stomacului și o dificultate mai mare de a reține alimentele și medicamentele decât dimineața (a doua zi); a vărsat de două ori (a doua noapte); puțină greață și vărsături la ora 8 seara (a patra zi); greață și vărsături de materie acră, verde-închis (a cincea zi); dimineața a vărsat o pintă de materie foarte acră și de culoare verde-închis (a șasea zi); a vărsat mucus acru, verde-închis, conținând fragmente de membrană dezorganizată (a șaptea zi); materia vărsată conținea fragmente de mucoasă (a opta zi); vărsături de materie bilioasă închisă la culoare, la intervale de câteva minute; greață și vărsături constante; seara, materia vărsată este de culoare verde-închis, conținând mucus, bilă și fragmente de membrană (a noua zi); stomacul nu poate reține nici măcar medicamente sau apă (a zecea zi); vărsături cu sânge, bilă, membrană și materie ca zațul de cafea; incapacitatea de a reține ceva în stomac; vărsăturile au încetat cu opt ore înainte de moarte (a unsprezecea zi), 155.
Vărsături de mucus sau de viermi, care aduc ameliorare, 61.
Hemoragie gastrică (a zecea zi), 155.*
Vărsături frecvente de alimente, 153.
Vărsături mucoase și bilioase, 152.
Vărsături ocazionale de materie de culoarea cafelei sau a ciocolatei, timp de două zile, 151.
Vărsături de substanțe de culoarea ciocolatei, 153. [390.]
Vărsături de materii bilioase, amestecate cu sânge, 119.
Vărsături violente de mucus bilios tenace, care uneori aduc ameliorare, 47.
Vărsături de mucus tenace, dimineața, pe nemâncate, 82.
Vărsături de materii acre sau de mucus tenace, 64.
Vărsături de bilă neagră întărită, 64.
Vărsături fără efort mare, curând după ce mânca pâine, mai ales după o masă îmbelșugată, fără diminuarea apetitului, 72.
Vărsături de substanță vâscoasă și, frecvent, de viermi rotunzi sau filiformi, 64.
Stomacul.
Sensibilitate dureroasă a epigastrului (a doua și a treia zi), 156a.*
Greutate și apăsare mari la gura stomacului, ca și cum ar fi o piatră în stomac (a zecea zi), 155.
Greutate și apăsare în stomac (a zecea zi), 155. [400.]
Suferință intensă și apăsare în stomac (a zecea zi), 155.*
Apăsare în stomac, 134.
Apăsare epigastrică, 152.
Apăsare în stomac, 134.
Senzație de greutate în epigastru, 125.
O senzație de greutate în epigastru care, ușoară la început, a devenit foarte dureroasă în scurt timp, 108.
Presiune neplăcută în stomac, care a crescut atât de mult, încât îi împiedica respirația; concomitent exista o dorință puternică de a mânca (după trei sferturi de oră); durerea din stomac era foarte chinuitoare și însoțită de pirozis (în dimineața următoare), 124.
Presiune în regiunea epigastrică (după trei sferturi de oră), 106.
Presiune în stomac, 70.
Presiune și senzație neplăcută la gura stomacului, un fel de cardialgie, fără pierderea apetitului, 42. [410.]
Presiune înspăimântătoare în stomac, timp de patru zile după o doză, 84.
Presiune la gura stomacului, 47, 48.
Presiune violentă în stomac, 34.
Iritabilitate gastrică mare, apa de pâine prăjită, limonada și apa cu gheață fiind eliminate prin vărsătură aproape imediat după înghițire (a doua zi), 156.
Stomac foarte iritabil, 85.
Gangrena stomacului, plămânilor și ficatului, precedată de inflamație, 15.
Cardialgie, 34.
Spasm al diafragmei (pleurospasmus), asociat cu pierderea vorbirii prin sufocare și tresăriri ale mușchilor, 61.
Senzație dureroasă în regiunea epigastrică, 64.
Durere violentă în regiunile epigastrică și hipogastrică (prima zi), 155. [420.]
Durere și senzație ca de rană în stomac (a șaptea zi), 155.
Durere în stomac și intestine (a șasea zi), 155.
Durere la gura stomacului, 127, 127b, 128b.
Puțină durere sau senzație ca de rană în orice parte a corpului, cu excepția stomacului (a unsprezecea zi), 153.
Durere în stomac, 132.
Durerea din stomac și regurgitațiile apoase erau extrem de chinuitoare (a patra zi), 124.
Dureri în stomac și abdomen, 100.
Durere și crampă în stomac, 99.
Accese de crampe violente în stomac, 61.
Crampă în stomac, 62. [430.]
Tulburare gastrică, 64.
Constricție spasmodică a stomacului, cu greață și vărsături, 146.
Constricție dureroasă în epigastru (după o oră), 126.
Disconfort la stomac (după o oră), 126a.
Căldură în regiunea epigastrică (după o oră), 127.
Senzație de căldură și excitație în regiunea epigastrică, 69.
Înțepături aproape plăcute în stomac, ameliorate în aer liber, care reapar într-o cameră caldă, 109.
Senzație de arsură în organele interne, 64.*

ABDOMEN

Hipocondre.
Sensibilitate dureroasă în regiunea hipocondrului drept (a noua zi), 155.
Durere în ficat, stomac și intestine (a zecea zi), 155. [440.]
Încetinirea activității ficatului (a zecea zi), 155.
Abdomen în general.
Abdomen meteorizat (prima și a cincea zi), 155.*
Meteorism, 64.*
Abdomen tensionat, 146.
Abdomen destins, 42.*
Abdomen foarte moale, 135.
Abdomen dur, tensionat, dureros la atingere, 42.
Sensibilitate dureroasă, balonare și zgomote produse de gaze în intestine (a șaptea zi), 155.
Zgomote produse de gaze în intestine (a cincea zi), 155.
Borborisme (după două ore), 130. [450.]
Colici convulsive, 63.
Colici violente, 77.
Colici, 76, 113; (după două ore), 130.*
Dureri colicative însoțeau scaunele, 166.
Se plângea stăruitor de dureri abdominale și epigastrice, 151.
Accese severe de dureri abdominale, care reveneau la fiecare cincisprezece minute și durau abia șaizeci de secunde (după o oră), 168.
Durere abdominală, 170.
Durere și sensibilitate dureroasă în intestine (a șaptea zi), 155.
Pacienta descrie durerile din intestine ca și cum o sută de cuțite ar fi trase prin acele părți, în jos până la uter, ovare, uretră și vulvă (a opta zi), 155.
Durere severă în abdomen, care era umflat, tensionat și extrem de sensibil dureros, 149. [460.]
Durere în abdomen și arsură în stomac, 153.*
Contracții dureroase în abdomenul superior (după o oră), 123.
Tensiune spasmodică a abdomenului, 142.
Apăsare în abdomen ca din cauza unei cantități mari de gaze, 110.
Apăsare și senzație de tracțiune spre interiorul abdomenului, ameliorate printr-o ușoară mângâiere cu mâna, 109.
Un junghi puternic care se extinde brusc din abdomen în testiculul drept, în timpul tusei, 109.
Paralizia intestinelor spre sfârșit, 139.
Senzație de frig remarcabilă în abdomen și spate, 61.*
Senzație de frig în abdomen și spate, 47.
Senzație neplăcută de frig, horripilație la nivelul abdomenului, spatelui și membrelor, 64. [470.]
Căldură crescută în abdomen, îndeosebi în regiunea epigastrică, 69.
Hipogastru.
Apăsare și senzație de tragere în hipogastru, ca din cauza gazelor, extinzându-se în scrot, seara, două zile la rând, 109.
Durere bruscă, circumscrisă, în abdomenul inferior (după naștere), 98.
Dureri în regiunea hipogastrică, 105.*
Durere ocazională în regiunea hipogastrică, 81.
Durere arzătoare în abdomenul inferior, 98.

RECT ȘI ANUS

Paralizia rectului (a zecea zi), 155.*
Anusul rămânea larg deschis, 87.*
Dureri înțepătoare-tăietoare în rect; iritabilitate mare a sfincterului anal, cu spasme (a noua zi), 155.
Durere tăietoare severă în rect (a zecea zi), 155. [480.]
Durere și spasm în rect (a zecea zi), 155.
Durere chinuitoare în venele hemoroidale (a zecea zi), 155.
Mâncărime chinuitoare în anus, 110.
Eforturi frecvente de defecație, fără rezultat, 47.
Nevoie de scaun, cu durere apăsătoare în abdomen, ameliorată după o evacuare normală, dimineața (a doua zi), 109.
Nevoie de scaun fără rezultat, 153.

SCAUN

*Diaree, 32, 47, 50, etc.
Diaree, durând de la cinci până la paisprezece zile, foarte epuizantă, 42.*
Diaree foarte fetidă, 64.*
Diaree pernicioasă, 64.* [490.]
Diaree; evacuări intestinale frecvente, brune și mucoase (prima zi); diareea a continuat, evacuările intestinale fiind foarte fetide și de culoare închisă (a doua zi), 155.*
Diaree; scaunele erau de culoare cenușiu-închis, arătau ca și cum s-ar fi amestecat făină prin ele și aveau un miros aparte, grețos, indescriptibil, 166.
Diaree acută (după patru ore); aceasta a cedat la băi fierbinți repetate; dar timp de două săptămâni a existat o tendință constantă la diaree, 168.
La trei sau patru ore după frison, a început spontan diareea, care a continuat cinci sau șase ore, 156.
Evacuări intestinale lichide, involuntare, 62.*
*Scaun lichid, verde-măsliniu, pentru a doua oară înainte de amiază, fără colici, urmat de o arsură persistentă care urca mult în rect și de mâncărime în anus, aproape scoțându-l din minți (a doua zi), 109.
Scaunul consta inițial din mucus, ulterior fiind bilios sau sanguinolent, 119.
Evacuarea intestinală a unei cantități mari de membrană mucoasă dezagregată, asemănătoare celei eliminate în dizenterie (a opta zi); evacuare intestinală de materii fecale apoase (a unsprezecea zi), 155.
Hemoragie intestinală (a noua zi), 155.*
Hemoragie intestinală (a zecea zi); hemoragie; sângele nu se coagulează și este foarte fluid și aproape negru (a unsprezecea zi), 155.* [500.]
Eliminare de viermi, 47; la copii, 48.
Primul scaun de la administrarea Secale (a patra zi), 124.
Constipație, 64, 82, 145, 155.*

ORGANE URINARE

Sensibilitate foarte mare a vezicii urinare și a regiunii ovariene (a șasea zi), 155.
Paralizia vezicii urinare (a zecea zi), 155.*
Spasm al meatus urinarius (a noua zi), 155.
Durere tăietoare și usturime în uretră, ca și cum un cuțit ar fi tras prin acele părți, la încercarea de a urina (a cincea zi), 155.
Arsură în uretră în timpul micțiunii, 84.
Nevoie frecventă de a urina, însă nu fără efort, 84.
Nevoie violentă, dar fără rezultat, de a urina, 153. [510.]
Obligată să urineze noaptea, contrar obiceiului; de asemenea, dimineața nu avea nicio nevoie de a urina, totuși o cantitate mare de urină limpede a fost eliminată cu forță în timpul scaunului, 109.
Micțiune abundentă, 115.
Micțiune involuntară, 87.
Micțiune dificilă, cu nevoie constantă resimțită în vezică, 42.
Micțiune rară, picătură cu picătură și fără ușurare, 47.
Retenție de urină, 145.
Incapacitatea de a urina, 151.
Eliminare crescută de urină, 84, 146, 147.
Eliminări frecvente și destul de abundente de urină (după a doua doză), 94.
Urina întrucâtva crescută cantitativ (după două ore), 130. [520.]
Urină redusă cantitativ și de culoare închisă (prima zi); eliminări urinare de culoarea vinului închis sau a „sucului de prune” (a doua zi); suprimată; la introducerea cateterului, s-a eliminat aproximativ un gill de urină închisă la culoare, de culoarea prunelor, care părea plină de sediment granulos și emana un miros foarte neplăcut (a treia zi); suprimată, dar la folosirea cateterului s-a scurs aproximativ o linguriță, care era foarte închisă la culoare și fetidă; câteva picături căzute pe lenjerie au lăsat pete brun-închis; în timpul zilei s-au eliminat doar câteva picături (a patra zi); suprimată, s-au eliminat cu ajutorul cateterului trei linguri de urină, de culoare mai deschisă decât anterior (a cincea zi); s-a obținut o lingură de urină prin folosirea cateterului, la ora 9 A.M.; s-a eliminat o lingură conținând albumină, la ora 8 P.M. (a șasea zi); eliminări reduse cantitativ din vezică, de culoare galbenă și foarte fetide; conțineau o cantitate mare de albumină (a șaptea zi); am considerat că am detectat cilindri ai tubilor uriniferi în uncia de urină albuminoasă obținută cu ajutorul cateterului (a opta zi); albuminoasă, dar de culoare mai bună și în cantitate mai mare decât în orice moment de la debutul suprimării, conținând mucus și albumină (a noua zi); rinichii mai activi; urina mai abundentă, dar albuminoasă, fetidă (a zecea zi); eliminată involuntar pentru prima dată în cursul bolii sale, mai abundentă și conținând sânge și albumină (a unsprezecea zi), 155.
Urina are un sediment alb, ca brânza, 85.
Sediment urinar abundent, gros și roșu, care colorează vasul, 84.
Urină redusă cantitativ, apoasă, limpede, 64.
Urină limpede ca apa de izvor, uneori tulbure, 51.
Urină limpede, ca apa, 12.
Urină palidă, 135.

ORGANE SEXUALE

Bărbat.
Erecții numeroase, chiar și după coit, 109.
Senzație puternică de tragere în cordonul spermatic, astfel încât testiculele păreau trase în sus până la inelul inghinal; aceasta a durat o jumătate de oră (după trei sferturi de oră), 124.
Femeie.
Avort, la aproximativ două luni, masă complet neagră, 149. [530.]
Avort, 83.*
S-a născut un făt de șase luni; eliminarea placentei a fost urmată imediat de vărsături abundente, agitație violentă, durere precordială, paloare, răceala suprafeței corpului, contracțiile uterine reapărând la intervale neregulate; aceasta a continuat timp de o jumătate de oră, până când pierderea conștienței și strabismul au precedat moartea, 151.
Moartea fătului, 107.
Avort spontan, urmat de durere sfâșietoare în membre, 141.
Avort spontan între luna a șaptea și a opta, 163.
Uterul și ovarul drept foarte congestionate și foarte sensibile la atingere ; sfincterul vaginal și vaginul foarte relaxate (a opta zi), 155.*
La examinarea per vaginam, orificiul colului uterin a fost găsit deschis cât să permită introducerea primei falange a degetului arătător, foarte sensibil la atingere, fierbinte și congestionat, cu scurgere abundentă (prima zi), 155.
Orificiul uterin larg deschis, gros, moale (înainte de naștere), 98.
Uterul, care anterior fusese în stare normală, a coborât astfel încât aproape ieșea dintre labii, era fierbinte și dureros; orificiul era deschis cât grosimea degetului mijlociu; pacienta se plângea de o nevoie excesivă de a urina și de dureri de travaliu, ameliorate numai de bandaje umede sau de apăsarea abdomenului; aceasta a durat trei zile. Nu a avortat, deși orificiul a rămas deschis în această perioadă; ulterior, uterul a urcat treptat, durerile s-au diminuat, iar după cinci sau șase zile orificiul s-a contractat din nou. Sarcina femeii a continuat până în luna a opta, când a avortat, 169.
Retenția placentei din cauza contracției uterului în formă de clepsidră și sterilitate ulterioară, 107. [540.]
Hemoragie uterină, 149.
Hemoragie uterină și moarte aparentă a nou-născutului, 88.
Metroragie neîncetată, 153.*
Gangrena întregii mucoase vaginale; la depărtarea labiilor, această membrană a fost găsită de culoarea ardeziei închise, emanând mirosul caracteristic, 118.
Vagin fierbinte, 98.*
Scurgeri vaginale aproape negre, fluide și foarte fetide (a doua zi), 155.*
Secrețiile vaginale și eliminările urinare de culoarea vinului închis sau a „sucului de prune” (a doua zi), 155.
*Încetarea lohiilor, cu febră, inflamația uterului; ulterior, un abces care s-a deschis prin vagin, 98.
Dureri în ovare și uter (a zecea zi), 155.
*Dureri cu caracter expulsiv în uter (prima zi), 155. [550.]
*Medicamentul provoacă nu contracții intermitente regulate, ci contracții uterine neregulate, violente, 107.
*Dureri violente de travaliu, 163.
Sensibilitate dureroasă a vulvei (a cincea zi), 155.
Sensibilitate dureroasă intensă a vulvei (a zecea zi), 155.
Durere în vulvă (a șasea și a zecea zi), 155.
Durere, senzație ca de rană și căldură pulsatilă în vulvă (a șaptea zi), 155.
Menstruațiile sunt prea abundente; congestie sangvină a uterului; metroragie; contracții uterine excesive, astfel încât uterul părea gata să se rupă; toate simptomele sunt mai grave înaintea menstruației, 129.
Suprimarea menstruației, 47, 111.

ORGANE RESPIRATORII

Voce.
Vocea a devenit slabă, neinteligibilă, bâlbâită, 64.*
Vocea este slabă și neinteligibilă, bâlbâită, 61.
Tuse și expectorație. [560.]
Tuse umedă, cu expectorarea ușoară a unei cantități mari de mucus vâscos, 109.
Uneori era expectorat sânge în timpul eforturilor violente de a respira, 64.*
Respirație.
Respirație costală (prima zi), 155.
15 respirații, 125a.
21 de respirații (înaintea experimentului); 20 (după o oră), 126.
19 respirații (înaintea experimentului); 8, lente și superficiale (după trei ore), 94.
Frecvența respiratorie a scăzut de la 18 la 13, 106, 108.
Dificultate de respirație provocată de contracțiile diafragmului, 145.
Respirație dificilă, 64.*
Respirație dificilă, ca și cum o greutate ar fi apăsat pe piept, din cauza căreia era obligat să inspire profund și forțat (după o oră), 126a.* [570.]
Respirație laborioasă, 115, 149.*
*Oftat constant (a șasea zi), 155.
Numărul respirațiilor a scăzut de la 18 la 13 pe minut, 108.
*Respirație anxioasă, 64.
Respirație anxioasă și dificilă, 42.*
*Respirație anxioasă, oftat și sughiț, 61.
Un astm extrem de violent a apărut după suprimarea erupției pruriginoase și a încetat la reapariția erupției, 79.
Dispnee, 42, 122.*
Dispnee intensă înaintea morții, 138.

TORACE

Apăsare în piept, 47, 50. [580.]
Apăsare ascuțită în stern, 109.
Apăsare în piept, 132.
Durere în torace, 99.
Întreaga porțiune superioară a părții stângi a toracelui, împreună cu sternul, era dureroasă, 110.
Suprimarea lactației; acest efect a fost observat la șase femei care alăptau, 154.
Laptele nu curge din sânul unei femei care alăptează, 42.

INIMĂ ȘI PULS

Inimă.
Sensibilitate dureroasă precordială, dar fără plenitudine, 157.
Zgomotele din regiunea precordială sunt perfect normale, dar dau impresia unei acțiuni lente, care ia timp, 131.
Apăsare în regiunea precordială, 64.
Senzație dureroasă în regiunea precordială, 64. [590.]
Mare anxietate precordială, 100.
Anxietate precordială, 153.
Senzație neplăcută în regiunea precordială, 67.
Zvâcniri spasmodice ale inimii, 64.
Palpitații violente, cu puls contractat, frecvent intermitent, într-o formă acută de intoxicație, 61.
Palpitații ale inimii (după o jumătate de oră), 104.
Palpitații chinuitoare, 110.
Ea și-a descris inima ca bătând foarte rapid timp îndelungat, iar respirația ca fiind extrem de laborioasă. După câteva ore, inima a bătut mai liniștit pentru un timp, apoi a revenit la activitatea excesivă de mai înainte; alternând astfel pe tot parcursul zilei, în prima parte a căreia a rămas întinsă, perfect nemișcată, dar fără durere, recăpătând treptat, spre seară, funcția animală suspendată, 45.
Puls.
Puls rapid, 127b, 128b.
Puls rapid, mic, dur, 149. [600.]
Puls destul de rapid, dar foarte mic și slab, 157.
Puls foarte febril, 48.
Puls rapid, 153.
Puls accelerat, urmat de somnolență, 148.
Puls accelerat, 83.
Puls rapid, 151.
Puls mic, foarte rapid, contractat, frecvent intermitent, 64.
Puls 112, 87.
Puls 90 și mic, 135.
Părea să accelereze pulsul, mai degrabă decât să-l încetinească, în douăzeci și cinci sau treizeci de minute; după cincisprezece sau douăzeci de minute însă, pulsul a pierdut câteva bătăi pe minut, dar nu în aceeași măsură atunci când substanța a fost administrată în doze mai mari, 103. [610.]
Puls slab și rapid, 119.*
Scădere a pulsului, 170.
Puls slab și lent, diminuat cu 7 bătăi, 122.
Puls lent, scăzând de la 75 la 52, 106.
Puls mic și contractat, 145.
Puls mic, moale și lent, 146.
Puls mic, 138.*
Puls mic, lent și suprimat, 100.*
Încetinirea circulației, 85.
Puls mic, contractat, 54. [620.]
Puls lent, 32 (de bătăi), 70.
Puls lent, indolent, 70.
Puls lent, uneori plin, alteori mic și tensionat, 71.
Puls lent, slab, la trei fete, 70.
Puls lent, mic, uneori intermitent și abia perceptibil, în timpul spasmelor, 47.
Puls lent, mic, subțire, 164.
Puls lent, 147.
Puls foarte mic, accelerat, 166.
Puls slab, deprimat, 92.*
Pulsul și respirația foarte slabe și rare, 95. [630.]
Timp de trei zile pulsul s-a menținut sub 50, cu o raritate proporțională a respirației, 95.
O diminuare a frecvenței pulsului și, în mai multe cazuri, a volumului acestuia au fost singurele fenomene observate, cu excepția a trei cazuri, 103.
Puls 58, 125a.
Puls deprimat, foarte rapid și fremătător, ajungând la 120 pe minut (prima zi); 120, mic și compresibil (a doua zi); 110, ceva mai plin decât în ziua precedentă, la ora 9 A.M.; 100, bine plin, la ora 7 P.M. (a treia zi); 90, plin, dar ușor compresibil, la ora 8 P.M. (a cincea zi); 90, pare să aibă un volum mai mare, dar este ușor compresibil, la ora 9 A.M.; 100, mai puțin plin și cu caracter filiform, dur, la ora 8 P.M. (a șasea zi); 100, mic și slab, la ora 9 A.M.; mai plin, cu volum mai mare, la orele 4 și 8 P.M. (a șaptea zi); 92, plin, la ora 8 P.M. (a opta zi); 80, plin în repaus, dar rapid și foarte slab la cel mai mic efort (a noua zi); 80, moderat plin, dar ușor compresibil (a zecea zi); 80 până la 90, slab și variabil, la ora 10 A.M.; slab, intermitent, variind între 80 și 90, la ora 3 P.M. (a unsprezecea zi), 156.*
Pulsul, înainte de administrare, 84; numărat la fiecare cincisprezece minute, a fost după cum urmează: 76, 74, 72, 68, 70, 68, 66, 66, 64, 62, 62, 62, 64, 64, 64; ulterior perfect regulat, doar oarecum deprimat, 130.
Pulsul, înainte de administrare, 84; numărat la fiecare sfert de oră, a fost după cum urmează: 80, 80, 80, 78, 78, 76, 78, 76, 76, 74, 76, 74, 72, 70, 70, valoare la care a rămas mai mult de o oră, fără variații, 130a.
Puls 82 (înainte de experiment); 36, lent și slab (după trei ore), 94.
Pulsul, de obicei în jur de 80, a scăzut până la aproximativ 40, cu intermitențe frecvente, și s-a menținut astfel pe parcursul nopții (după o jumătate de oră), 104.
Puls 79 (înainte de experiment); 72 (după o oră), 126a.
Puls 74 (înainte de experiment); 62 (după o oră); 60, mic și slab (după trei ore), 126. [640.]
Puls 70 (înainte de experiment); 60 (după treizeci de minute și după o oră); 57 (după o oră și jumătate); 60 (după trei ore), 121.
Puls 70 (înainte de experiment); 64 (după treizeci de minute); 60 (după o oră); 56 (după două și trei ore), 121a.
Puls 67 (înainte de experiment); a devenit moale, mic, slab și a scăzut la 60, 125.
Pulsul, care înainte de experiment era 65, a scăzut la 54, mic și lent, 108.
Puls 64 (înainte de experiment); 58, moderat plin (după douăzeci de minute); 48, mic (după treizeci de minute); 48 (după patruzeci și cinci de minute); 52 (după șaizeci de minute); 55 (după șaptezeci și cinci de minute); 60 (după șase ore), 120.
Puls 64 (înainte de experiment); 52 (după douăzeci de minute); 46 (după treizeci de minute); 45 (după patruzeci de minute); 60 (după patruzeci și cinci de minute); 46 (după o oră); 50 (după două ore), 120b.
Puls 60 (înainte de experiment); 52, plin și tensionat (după douăzeci și cinci de minute); 51 (după treizeci și cinci și patruzeci și cinci de minute); 54 (după o oră); 56 (după o oră și jumătate), 120a.

GÂT ȘI SPATE

Rigiditate la nivelul cefei, 48.
Mușchii cervicali de pe partea dreaptă erau rigizi și dureroși la întoarcerea capului (a doua dimineață), 109.
Durere în spate și în regiunea lombară, cu senzație de tragere și apăsare în abdomenul inferior, ameliorată prin aplecare (a doua zi), 109. [650.]
Durere în spate (a doua și a treia zi), 156a.*
Durere în regiunea lombară, 138.*
Durere violentă în regiunea lombară (prima zi), 155.

EXTREMITĂȚI

Cele mai violente mișcări convulsive ale membrelor survin de mai multe ori pe zi; în intervale, degetele sunt amorțite și adesea contractate, 70.*
Extremitățile erau alternativ flectate și extinse violent, cu o dorință irezistibilă de a opri spasmul prin forța voinței, lucru pe care îl putea face doar imperfect, 64.
Convulsii generalizate ale tuturor mușchilor extensori și, într-adevăr, un acces complet de convulsii puerperale, sub forma sa particulară (curând după a doua doză), 117.
Contracții periodice bruște ale membrelor , cu durere tensivă, 33.*
Mișcări convulsive ale membrelor, 70.*
Membrele erau foarte rigide, afectate de cele mai violente spasme; exista totuși o înclinație irezistibilă de a învinge contracțiile spasmodice, astfel încât, atât timp cât spasmul afecta mușchii extensori, se făceau încercări continue de a flecta membrele, iar când erau afectați mușchii flexori, de a le extinde, 61.
Contorsiuni extraordinare, flexii și extensii alternante ale membrelor; chiar și degetele erau îndoite violent înapoi, 64. [660.]
Contracții ale mâinilor, picioarelor, degetelor mâinilor și degetelor picioarelor, pe care nici cel mai puternic om nu le poate împiedica, 34.*
Diverse pandiculații și contorsiuni lente ale mâinilor și picioarelor, mai ales la copii, 42.
Contorsiune spasmodică a extremităților, 165.
Contracția tendoanelor flexorilor, ca și cum am vrea să țopăim, 165.
Tremur generalizat al extremităților superioare și inferioare, mai ales la efort, 140.
Tremur al membrelor, cu gust amar, 1.
Membrele tremurau cu ușurință, 64.
Tremur al membrelor, 71, 142.*
Tremur al membrelor timp de câteva zile, 72.
Lâncezeală în membre, 3. [670.]
Contorsiunea mâinilor și picioarelor, 77.
Brațele și picioarele rigide, într-o poziție semiflectată și semipronată; durere la încercarea de a îndrepta membrele, 138.
Paralizia diferitelor membre, 64.
Paralizia membrelor, 62.
Incapacitate completă de a merge și incapacitate remarcabilă de a strânge mâna chiar și foarte ușor ori de a executa vreo mișcare, deși pacientul nu părea excesiv de slăbit, 48.
Imobilitate și rigiditate a membrelor, 48.
Rigiditatea membrelor după spasme, 34.
Rigiditate completă a membrelor, 48.
Rigiditatea unui membru sau a altuia, 33.
Pierderea completă a forței în extremități, astfel încât pacientul nu putea ridica nici brațele, nici picioarele și era obligat să stea culcat în pat, 140. [680.]
Umflarea extremităților superioare și inferioare, uneori cu erupție cutanată, vezicule, furuncule, ulcere și exanteme, după ce spasmele au persistat mult timp, 61.
Gangrena membrelor; membrele au devenit brusc reci, de culoarea plumbului și și-au pierdut complet sensibilitatea, 12.
Gangrenă veritabilă a degetelor mâinilor sau picioarelor, 64.
Gangrenă rece a membrelor, 80.
Antrax veritabil, transformându-se rapid în gangrenă a membrelor, 64.
Părțile afectate de gangrenă s-au separat spontan de corp, 35.
Extremitatea moartă s-a desprins la nivelul articulației, 54.
Mâini și picioare umflate, cu o erupție gangrenoasă, neagră și supurantă, 15.
Mâini și picioare umflate, acoperite cu flictene, 111.
Și-a pierdut ambele picioare și aproape toate degetele mâinilor, 159. [690.]
Degetele mâinilor și picioarelor și-au schimbat mai întâi culoarea, apoi au devenit efectiv gangrenoase; această gangrenă s-a generalizat curând, pătrunzând chiar până la oase, drept urmare membrele cad frecvent, chiar în timpul vieții suferinzilor, 64.
Unii își pierd degetele mâinilor sau picioarelor prin gangrenă rece, fără durere, și le găsesc în ciorapi sau mănuși, 80.
Durere, cu o oarecare umflare, fără inflamație, urmată de răceală, colorație albastră, gangrenă rece și moartea membrului, 3.
*Membrele au devenit reci, palide și zbârcite, ca și cum ar fi stat mult timp în apă fierbinte, 80.
După o epuizare excesivă, mai mult sau mai puțin prelungită și neînsoțită de febră, extremitățile devin dureroase, reci și rigide; amorțite și aproape insensibile, membrele erau totuși capabile de mișcare, deși cu dificultate; pacienții erau chinuiți de o durere internă cumplită, care era mult intensificată de căldură, fie cea a patului, fie cea a atmosferei, dar se diminua întrucâtva când erau expuși unei atmosfere mai răcoroase, deși chiar și atunci era abia tolerabilă; durerea se extindea treptat de la degetele picioarelor la gambe și coapse și de la degetele mâinilor la brațe și umeri, până când, odată cu instalarea sfacelului, părțile afectate, moarte și negre, cădeau de pe trunchi sau de pe membrele învecinate, 158.
Unghiile i-au căzut de la police și de la toate degetele ambelor mâini, precum și de la unul dintre degetele mai mici ale piciorului stâng, părțile denudate fiind acoperite cu granulații flasce, care secretau o scurgere fetidă, 131.
Unghii purpurii, 132.
După desprinderea membrului prin gangrenă nu a curs sânge, 22.
Persoana nu simte, în general, nici cea mai mică durere în membrul gangrenos atunci când acesta este înțepat sau tăiat, deși adesea mișcarea nu este pierdută complet, 12.
Insensibilitate absolută a vârfurilor degetelor mâinilor și picioarelor, 140.* [700.]
Insensibilitatea membrelor, 37, 47.*
Amorțeala membrelor (a unsprezecea zi), 155.*
Anestezia membrelor sau a degetelor, persistând mult timp după accese, 145.
*Amorțeală, insensibilitate și răceală a membrelor, 54.
Oboseală mare a membrelor; abia își putea târî picioarele, 84.
Slăbiciunea membrelor, astfel încât mișcarea degetelor era dureroasă (după o oră), 123.
Slăbiciunea membrelor, 86.*
Tatăl și mama au resimțit doar oboseală în membre, 133.
Greutatea membrelor, 48 ; (după trei sferturi de oră), 106.*
Membre grele, ca și cum ar fi împovărate de o greutate mare, și gambe dureroase (după o oră), 126a. [710.]
*Amorțeala degetelor mâinilor și picioarelor, 140.
Senzație neplăcută de adormire și formicație în extremități, 98.*
Cârcei în picioare, brațe și torace (după două ore), 166.*
Cârcei în mâini și picioare, care erau contractate dureros, 139.
Cârcei ai membrelor, însoțiți de dureri atroce și formicație, 99.
Membrele sunt afectate de durere violentă, 65.
Dureri spasmodice în membre, 48.*
Dureri spasmodice neîncetate în picioare și mâini, mutându-se dintr-un loc în altul, cu plâns continuu, 42.
Dureri în membre, 48, 54 ; (a doua și a treia zi), 156a.*
Durere în extremitățile superioare și inferioare, 138. [720.]
Durere și senzație ca de contuzie în toate membrele, 140.
Dureri în toate extremitățile; cârcei în mușchii flexori, 147.
Dureri periodice de tracțiune, extinzându-se în jos în genunchi și coate, cu pierderea sensibilității, răceala pielii și mișcarea dificilă a părților, 146.
Senzație de tracțiune în mâini și picioare, 145.
Tracțiune și sfâșiere dureroase în membre, 100.
Tracțiune și sfâșiere în mâini și picioare, 100.
Tracțiune și furnicare în membre, 89.*
Tracțiune în membre, mai ales în brațe, 89.
Dureri de tracțiune sau sfâșietoare în membre ori articulații, asociate uneori cu o senzație de furnicare în extremități, 64.
Smucituri violente în membre, astfel încât pacientul nu putea depărta sau apropia degetele, 20. [730.]
Dureri severe în membre (prima zi), 155.
Furnicături în extremități, 165.*
Furnicături în degetele mâinilor și în picioare (după două ore), 168.
Dureri smucitoare în membre și gingie, 70.
Arsură violentă în mâini și picioare și mai ales în degetele mâinilor și picioarelor, care erau îndoite și rigide, 135.
Senzație de foc arzător în mâini și picioare, 34.
Arsură în palme și tălpi, 147.
Arsură a mâinilor și picioarelor, 34.*
Foc mistuitor în mâini și picioare, 142.
*Senzație de împâslire în membre, 162. [740.]
Extinderea membrelor flectate aducea o oarecare ameliorare, 48.

EXTREMITĂȚILE SUPERIOARE

Spasme tonice ale extremităților superioare, 86.
Umăr.
Durere violentă, sfâșietoare, în umărul și brațul drept, ca și cum în jurul acestuia ar fi fost strânsă puternic o sfoară, urmată mult timp de durere a mușchilor, 109.
Durere în umărul stâng (a șasea zi), 155.
Durere foarte supărătoare în umărul stâng (a cincea zi), 155.
Braț.
Paralizia brațului, 139.
Simptome paralitice la nivelul brațelor, cu flexia rigidă și înțepenită a degetelor, astfel încât acestea nu puteau fi extinse decât cu dureri extrem de acute, 100.
Brațele au amorțit, 164.*
Încheietura mâinii.
Tumefacție moale, dureroasă, apoasă a încheieturilor mâinilor, persistând câteva săptămâni, 42.
Mână.
Întreaga mână este trasă spre interior, astfel încât oasele încheieturii sunt foarte proeminente; antebrațul este afectat de spasme, iar mâinile sunt apropiate de torace; durerea se ameliorează când se încearcă extinderea părților flectate, 42. [750.]
Slăbiciunea mâinilor; pacientul nu putea ține nimic în siguranță, 140.
Contractura mâinilor, 165.
Mâinile pot fi duse cu dificultate la gură, degetele sunt îndoite spre spate, iar ochii sunt deviați, 61.
Senzație de furnicare în mâini și brațe, 106.*
Degete.
Gangrenă, urmată, într-un caz, de amputarea spontană a unui deget, 145.
Degete rigide, reci, zbârcite, dureroase la apăsare, uscate; mâinile acoperite cu pete erizipelatoase roșii, scuame și fisuri, 111.
Degetele ambelor mâini erau flectate strâns în palme, astfel încât puteau fi deschise cu mare dificultate; ameliorare dacă degetele erau extinse de altcineva, dar se retrăgeau imediat din nou în palmă, 42.
Degetele erau flectate atât de violent, încât nici cel mai puternic bărbat nu le putea extinde, 142.
Degetele erau contractate violent, 37.
Contractura degetelor, 89.* [760.]
Pierderea sensibilității la vârfurile degetelor, 35, 47.*
Amorțeala vârfurilor degetelor, 70.*
Amorțeala degetelor, 48.*
Dureri extrem de violente la vârfurile degetelor, 85.
Dureri violente la extremitățile degetelor, urmate de tumefacție limfatică ce se extinde în sus pe brațe și de pierderea extremităților degetelor, 112.
Cârcei la degete, persistând frecvent câteva săptămâni, mai ales la copii, și făcând imposibil lucrul, 42.
Senzație de tracțiune în degete, 165.
Senzație de amorțeală ca de furnicare în degete, timp îndelungat, 100.
Furnicare la vârfurile degetelor, ca și cum ceva viu s-ar târî sub piele sau ca și cum degetele ar fi amorțite, ca în urma apăsării asupra brațului, 42.*
Senzație neobișnuită de înțepături la vârfurile degetelor, care sunt foarte sensibile la frig; după un timp, acestea încep să supureze, iar mai târziu unghiile se desprind de matrice și cad una după alta, lăsând o suprafață de granulație nesănătoasă, 132.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE. [770.]

Doi dintre cei mai mici au fost afectați de gangrenă. Unul, un băiat în vârstă de zece ani, după ce a mâncat pâinea timp de cincisprezece zile, a simțit o durere severă de la regiunea inghinală stângă până la gambă. Picioarele și gambele s-au tumefiat și s-au acoperit cu flictene, iar gangrena, apărută în treimea inferioară a gambelor, a coborât spre picioare și a urcat spre partea superioară a gambelor, unde s-a delimitat. Celălalt, în vârstă de douăzeci și opt de luni, a fost afectat în același mod, dar numai la un picior, 133.
Convulsii ale extremităților inferioare și dureri extrem de violente, 146.
Pacienții pot merge numai pe vârfurile degetelor de la picioare, din cauza contracțiilor spasmodice constante, asemănătoare cârceilor, ale membrelor, 61.
Membrele inferioare erau flectate; nu putea sta dreaptă și se clătina ca și cum ar fi fost în stare de ebrietate, deși era pe deplin conștientă, 42.
Doi dintre indivizi au prezentat ocazional ușoare tresăriri convulsive la nivelul extremităților inferioare, 105.
Mers clătinat, 145.
Mers dificil, șovăitor, 70.
Mers șovăitor, 86.
Incapacitatea de a merge, 48.
Rigiditate dureroasă a mușchilor și astenie extremă la nivelul extremităților inferioare, provocând dificultăți considerabile la mers (după a doua doză), 94. [780.]
Extremitățile inferioare paralizate, 87.
Slăbiciunea extremităților inferioare, astfel încât mersul era nesigur și poticnit, 140.
Slăbiciune și dureri la nivelul extremităților inferioare, 42.
Coapsă.
Rigiditate și senzație dureroasă ca de rană la nivelul mușchilor, fiind afectați mai ales mușchii coapselor și ai altor părți ale extremităților inferioare, 95.
În cursul zilei, o senzație de insensibilitate ca de furnicare pe fața anterioară a coapsei și a gambei (a doua zi), 124.
Gambă.
Oboseală mare a gambelor, urmată de dureri persistente, deși mai intense noaptea, care nu îngăduiau nici somn, nici odihnă, 102.
Senzație de greutate și lipsă de tonus de la genunchi în jos, 131.
Senzație dureroasă de greutate în gambe și glezne (a doua zi), 126a.
Cârcei ocazionali la gambe și picioare, 131.*
Cârcei în gambe, 165.*
Picior și degetele de la picioare. [790.]
Necroză gangrenoasă a picioarelor și gambelor până la genunchi, 35.
Tumefacția picioarelor, 48, 111.
Tumefacție hidropică a picioarelor, 47.
Inversiunea picioarelor, 165.
Dureri violente în picioare și gambe, 140.
Cârcei și slăbiciune a picioarelor, 132.
Anestezia tălpilor, 134.
Picioarele par amorțite și rigide, 100.*
Extremitățile degetelor de la picioare au devenit violacee, au supurat și au căzut, 132.
Gangrena degetelor de la picioare și a gambelor și desprinderea articulațiilor, cazurile sfârșind fie prin deces, fie prin demență, 99. [800.]
Cârcei la degetele de la picioare, astfel încât mersul este imposibil, 42.

GENERALITĂȚI

Emaciere rapidă, 35.
Copilul slăbește, 116.
Gangrenă caldă, care consumă carnea de pe os, 23.
Gangrena rece și moartea au cuprins nasul, degetele, mâinile, brațele, picioarele, tibiile și coapsele, 3.
Gangrenă uscată, rece, 34.
Părțile gangrenate au devenit negre și s-au separat de corp, 12.
Gangrenă, 66.
Tumefacție emfizematoasă, 64.
Apoplexie, 63. [810.]
Epuizare extremă, gangrenă sau apoplexie, uneori epilepsie deosebit de violentă, urmată de moarte, 64.
Mâinile, picioarele, urechile și nasul au devenit violacee, iar o mare parte din suprafața corpului a căpătat un aspect marmorat (după douăsprezece ore), 104.
Stare adinamică generală, în cursul căreia pacienții sucombau de obicei aproximativ în a zecea sau a douăsprezecea zi de la atac, 119.
Semne ale unei stări puerperale (a opta zi), 135.
Secreții diminuate, 116.
Opistotonus, 34, 162.
Emprostotonus, opistotonus, risus sardonicus și delir agitat, 47.
Emprostotonus, 42.
Mișcări convulsive și zvâcniri ale mușchilor și tendoanelor membrelor; zvâcniri ale mușchilor feței (a zecea zi); zvâcniri ale mușchilor (a unsprezecea zi), 135.
Paroxisme violente, constând în contracții ale extremităților, repetate la intervale scurte până când extremitățile deveneau reci, rigide și imobile, cu dureri violente în diverși mușchi; în unele cazuri, atacurile deveneau tetanice, cu trismus și opistotonus, sau chiar epileptice, urmate de slăbirea memoriei; atacurile surveneau frecvent, brusc, noaptea, 145. [820.]
Convulsiile cele mai înspăimântătoare, urmate de tetanos, 143.
Paroxismele se ameliorau de obicei noaptea, astfel încât pacientul putea uneori să doarmă liniștit, 100.
Convulsii, 66, 99, 141, 165.
Convulsii etc., convulsiile ducând uneori la moartea pacientului, 116.
Convulsii generale puternice (după douăsprezece ore), 104.
Mișcări convulsive și spasme înspăimântătoare, 42.
Spasme, urmate de moarte, 15.
Convulsii, urmate de moarte, 42, 73.
A murit în convulsii violente, 135.
Spasme, 28. [830.]
Spasme violente, urmate de anestezie, pierderea completă a vederii și auzului și comă, 44.
Spasme generale, asemănătoare epilepsiei, 14, 61.
Spasmele sunt provocate îndeosebi de excitația emoțională și sunt urmate de epuizare, slăbiciune și sopor, 142.
Spasme repetate, 139.
Contracții tonice extrem de dureroase ale mușchilor, cu opistotonus, anxietate intensă și strigăte puternice; aceste atacuri durau de la o jumătate de oră până la câteva ore, 142.
Întregul corp era azvârlit în toate direcțiile, cu cea mai mare neliniște, iar persoana era acoperită de transpirație rece, 47.
Spasme clonice, care în unele părți ale corpului se transformau în spasme tonice sau alternau cu acestea, 64.
Spasmele cele mai violente păreau să reapară periodic, astfel încât reapariția unui nou atac putea fi prevăzută, 42.
Spasmele cele mai violente surveneau noaptea; transpirația asociată lor părea să fie provocată mai degrabă de anxietate decât de dureri, 42.
Spasme tonice extrem de violente în mușchii tuturor extremităților, 160. [840.]
Spasme tonice, 161, 165.
Ușoare contracții tetanice ale feței și extremităților, care au cedat la băi calde repetate (după o oră), 168.
Mușchii supuși voinței răspundeau neregulat, cu spasme violente ocazionale ale mușchilor extremităților și spatelui (a doua și a treia zi), 156a.
Spasme și zvâcniri, urmate de moarte, 47.
Mișcări spasmodice de diferite feluri, 64.
Spasme dureroase, care au durat câteva săptămâni, 15.
Spasme și zvâcniri ale extremităților superioare și inferioare; contracții spasmodice în vene, 70.
Spasme epileptiforme bruște, cu pierderea conștienței, 147.
Spasme epileptiforme, 32.
Spasme epileptiforme la copii, urmate de moarte, 48. [850.]
Spasme epileptiforme, survenind la intervale de aproximativ o lună, în timpul cărora pacienta își pierdea memoria, devenea lipsită de judecată și vorbea cu dificultate, 147.
Epilepsie pe deplin dezvoltată, survenind din când în când și urmată treptat de idioție, în general fatală după șase luni, 89.
Epilepsie, mai ales la copii, 42.
Atacuri epileptice, 165.
Epilepsie, 34, 48, 62.
La unii pacienți, spasmele surveneau fără remisiune sau fără agravare în vreun moment al zilei, iar aceștia se aflau în mare pericol, 42.
În majoritatea cazurilor, spasmele atacau pacientul fără simptome neplăcute prealabile, iar dacă nu urma nicio remisiune, pacientul murea în a treia zi, 42.
Spasmele se schimbau adesea din clonice în tonice, ajungând chiar la tetanos și trismus, 64.
Spasmele surveneau în general înainte de prânz, durau mai mult sau mai puțin și erau întotdeauna urmate de o mare slăbiciune, uneori de rigiditatea completă a cefei; pacientul era ușurat prin frecarea și întinderea membrelor; orice excitație emoțională provoca un nou atac, 47.
Spasmele surveneau de două sau trei ori pe zi; în interval, slăbiciune mare, contracții ale extremităților inferioare, astfel încât uneori pacientul putea merge numai pe vârfurile picioarelor, amorțeală a membrelor, mai ales a degetelor de la mâini și de la picioare, 64. [860.]
Spasmele durau de obicei între două și patru ore, uneori douăzeci și patru de ore, și se încheiau cu transpirație abundentă, 64.
Vertij și orbire bruște; pacienții își pierdeau total sau parțial simțurile, cădeau la pământ și sufereau de contracții extrem de violente ale articulațiilor, zvâcniri ale membrelor, tremur și eforturi violente, zadarnice, de a vărsa; coatele erau apăsate pe piept, încheieturile mâinilor flectate, degetele strânse în palme, călcâiele trase în sus către tendo Achillis, degetele picioarelor îndoite sub talpă și, frecvent, doi bărbați puternici nu puteau îndrepta membrele, 47.
După spasme apăreau adesea deformarea membrelor, pupile dilatate, pierderea conștienței, delir, slăbirea facultăților mintale sau o anumită insensibilitate, în care ea părea pierdută, fixând cu privirea pe oricine îi vorbea și nerăspunzând nimic, ca și cum nu ar fi înțeles; alți pacienți păreau paralizați și nu puteau sta în picioare sau merge, 42.
Tremur violent la orice efort, chiar și la scoaterea limbii, 48.
Tremur general, 146.
Tremur, slăbiciune și senzație de paralizie și amorțeală, 141.
Tremur, 14, 48, 82.
Mișcări neregulate ale întregului corp, mai ales ale membrelor, 98.
Instabilitate a întregului corp, 82.
Întinderi dureroase, 14. [870.]
Zvâcniri trecătoare, 47.
Smuciturile violente erau precedate de senzația de furnicare și erau asociate cu dureri extrem de violente; aceste spasme erau însoțite de tremurul constant al tuturor mușchilor, iar spasmele, la început clonice, deveneau după un timp tonice și căpătau un caracter cu adevărat tetanic, 41.
Numeroase mișcări spasmodice ale mușchilor voluntari, 44.
Smucituri asemenea unor șocuri electrice, aproape ca în tetanos, 138.
Smucituri și spasme, 37.
Smucituri, 65.
Smucituri ușoare și mișcări vizibile sub piele, 48.
Paralizie completă, 48.
Paralizie, astfel încât pacientul nu mai putea merge, cu slăbiciune în regiunea lombară și tremur al picioarelor, 100.
Pierderea sensibilității și paralizia părților afectate anterior de spasme, 61. [880.]
Inerție musculară atât de mare, încât abia își putea mișca degetele și întâmpina mari dificultăți atât la scris, cât și la mers (după o oră), 126.
Simptome paralitice, 100.
A pierdut toate mișcările voluntare și chiar capacitatea de a vorbi, 115.
Forțele vitale s-au epuizat treptat și a survenit paralizia; pielea părților afectate a început să se descuameze; pe întregul corp au apărut vezicule erizipelatoase; degetele mâinilor și picioarelor au devenit gangrenate, cu separarea părților moi; scaunele erau lichide, involuntare, urmate de apoplexie și moarte, 61.
Neliniște, 142 ; (a șasea zi), 155.
Neliniște mare, 135, 151, 153.
Neliniște, cu gemete sau țipete frecvente, 116.
Debilitare extremă, 90.
Debilitare extremă, amorțeală (uneori cu insensibilitate completă a extremităților), 99.
Senzație de prostrație completă și vertij la traversarea camerei, 108. [890.]
Scădere accentuată a forței și a temperaturii corpului, 125a.
Prostrație accentuată, însoțită de puls lent și slab (a doua și a treia zi), 156a.
Prostrație accentuată (a doua, a patra și a șaptea zi), 155.
Prostrație, 106, 122 ; (după o oră), 126a ; (a opta zi), 155.
Senzație de leșin, 64.
Epuizare, 62, 70.
Epuizare accentuată, fără puterea de a mișca extremitățile inferioare și având doar foarte puțin control asupra celor superioare, 97.
Epuizare accentuată după somn, 84.
Apatie prelungită, cu stupefacție, senzație de frig și insensibilitatea membrelor, urmată de gangrenă, 65.
Moleșeală pe tot parcursul zilei (a doua zi), 126a. [900.]
Moleșeală și oboseală accentuate (după o jumătate de oră), 94.
Moleșeală extremă, 99.
Moleșeală și oboseală generale, 95.
Oboseală generală (după o oră), 126.
Slăbiciune mare, 10.
Slăbiciune, 12, 32, 47, 160.
Slăbiciune și amețeală (după două ore), 166.
Foarte slăbită; nu se poate mișca singură în pat (a treia zi), 155.
Pierderea forței, 64.
Pierderea forței, provocată de diaree epuizantă, 47. [910.]
Oboseală, 14.
Scădere rapidă a forțelor, 54.
Lipsă de dispoziție pentru a se mișca sau a vorbi; devine foarte epuizată când face oricare dintre acestea (a unsprezecea zi), 155.
Sensibilitate accentuată la frig, 111.
Părțile afectate de spasme deveneau oarecum insensibile, 64.
După încetarea spasmelor, pierderea sensibilității; degetele și mâinile deveneau amorțite, iar buzele palide; spasmele reveneau de cele mai multe ori în a noua zi, 42.
Rigiditate, pierderea completă a sensibilității și dureri extrem de violente, agravate de aerul cald sau de căldura patului, ușor ameliorate la frig, dar în locul lor apărea o senzație de frig extrem de greu de suportat în toate membrele și în întregul corp, 80.
Disconfort general, 100 ; (după două ore), 69 ; (după trei sferturi de oră), 106.
Senzație generală de greutate, 105.
Sensibilitate dureroasă accentuată în tot corpul; nu putea sta culcată confortabil în nicio poziție și nu putea fi mișcată fără a fi apucată de mâini (a doua zi); sensibilitatea dureroasă a corpului nu s-a diminuat (a treia zi), 155. [920.]
Crampe tetanice timp de câteva zile, rămânând o rigiditate considerabilă a membrelor, astfel încât cădea frecvent în timpul mersului, 137.
Crampe tetanice, 134.
Durere intensă, bruscă, astfel încât striga cu voce tare și alerga de colo-colo ca și cum ar fi fost nebun, 142.
Dureri ca de roadere și sfredelire în carne, mai intense noaptea, neîngăduind somnul, 140.
Dureri sfâșietoare și senzație intolerabilă de furnicare în membre, durere în cap și spate, anxietate și o oarecare insensibilitate în brațe și picioare, 61.
Dureri migratoare în întregul corp, mai ales în spate și regiunea lombară, 63.
Dureri periodice persistente, 61.
Dureri care reveneau la fiecare zece sau douăzeci de minute, cu contracția lentă a membrelor, 76.
Dureri care provocau țipete, 63.
Înțepături sfâșietoare trecătoare, deplasându-se dintr-un loc în altul, uneori cu crampe, alteori fără, 140. [930.]
Senzație de arsură, ca și cum scântei de foc ar cădea pe diferite părți, 61.
Tracțiune și furnicare, transformându-se uneori rapid, alteori lent, în dureri violente și spasme; membrele erau flectate, iar pielea acoperită de transpirație, 47.
Senzație tremurătoare, cu zvâcniri, în fibre musculare izolate și în mușchi întregi, la nivelul feței și mâinilor, 42.
La trezire, dimineața, avea o senzație neobișnuită de furnicături în tot corpul, uneori doar o ușoară senzație ca de târâre, iar alteori simptomele se intensificau până deveneau dureroase, 114.
Căldura aplicată oricărei părți a corpului îi agrava durerile; aversiunea sa extremă față de căldură era foarte remarcabilă, iar dacă, într-o zi friguroasă, era așezată peste el vreo învelitoare suplimentară în timp ce dormea, se trezea aproape imediat și o arunca; chiar și pe vremea cea mai rece, era găsit de obicei culcat în pat, având aruncată peste el doar o mantie veche, 159.
Simptomele s-au intensificat timp de patru zile, 124.
Toate simptomele sunt agravate la apariția menstruației, 33.

PIELE

Obiectiv.
Emanații cutanate cu miros vinos (a cincea zi), 155.
Emanații cutanate fetide (a doua zi), 135.
Descuamarea întregului corp de trei ori, la o fată, 47. [940.]
Epidermul începe să se desprindă de pe părțile afectate, 64.
Piele moale, flască, 70.
Piele uscată, aspră, 64.
Aspect uscat și veștejit al pielii, 116.
Pielea, care în general avea tendința de a transpira, era în permanență complet uscată, 124.
Uscăciunea pielii, fără nicio urmă de transpirație, 139.
Piele uscată și răcoroasă, 135.
Acțiunea capilară a pielii era remarcabil de lentă, o porțiune de piele golită de sânge prin apăsare cu degetul având nevoie de mult timp pentru a-și recăpăta culoarea, 94.
Acțiune capilară foarte lentă, 95.
Capilarele pielii par goale (a șaptea zi); mai mult sânge în venele superficiale (a noua zi), 155. [950.]
Piele fierbinte, uscată și de culoare brun-gălbuie, asemănătoare celei a unui mulatru (a doua și a treia zi); fierbinte, uscată, dar nu atât de închisă la culoare ca în ziua precedentă (a patra zi); fierbinte și uscată, dar de o culoare mai bună, cu aspect natural la picioare și mâini (a șasea zi); moale și mai naturală la atingere, dar încă foarte galbenă (a noua zi); galbenă, moale și umedă (a zecea zi); umedă și galbenă (a unsprezecea zi), 155.
Piele uscată, de o nuanță galben-murdară (a doua și a treia zi), 156a.
Piele cu colorație modificată, 142.
Pielea avea o tentă gălbuie, 157.
La naștere, copilul se afla într-o stare de icter complet, care a persistat până la deces, survenit în a doua zi, 117.
Piele de culoare roșu-închis pretutindeni, 149.
Piele de nuanță roz, 90.
Întreaga piele capătă o nuanță plumburie, se retractă și se zbârcește și devine insensibilă, 64.
Pielea părților afectate capătă o culoare plumburie și devine zbârcită, vasele dispar, părțile amorțesc treptat și își pierd complet sensibilitatea, astfel încât poate fi tăiată și înțepată fără durere și fără ca din răni să curgă sânge, 61.
Exantem peteșial și furuncule pe membrele inferioare; părțile exterioare ale membrelor, în special degetele, devin albastru-închis, se gangrenează și mor complet; gangrena se extinde rapid asupra altor părți ale corpului, nu se limitează la părțile cărnoase, ci afectează osul, astfel încât părțile gangrenate se desprind adesea, 61. [960.]
Peteșii, 62, 64.
Furuncule, 62.
Furuncule hemoragice, 64.
O erupție ușoară pe piele, care se transformă în gangrenă, mai întâi la degetele picioarelor și ale mâinilor, apoi extinzându-se rapid pe brațe și membrele inferioare, 64.
Flictene gangrenoase, 64.
Diverse erupții pe piele, 47.
Echimoze mari, 64.
Ulcere hemoragice, 47.
Erupție de pete livide pe corp, 99.
Pete pe față, 34. [970.]
Numeroase furuncule pe spate, fese și abdomen, cu dureri tăietoare, înconjurate de roșeață erizipelatoasă și devenind gangrenoase; această gangrenă s-a extins pe întregul trunchi și pe coapse, cu desprinderea epidermului și miros cadaveric; urmată de balonarea abdomenului, sughiț, comă și deces, 144.
Furuncule pe gât, eliminând o materie galbenă, cu durere arzătoare, 34.
Furuncule pe gât, 34.
O flictenă nedureroasă pe degetul arătător stâng, cât o nucă, ce se deschide și elimină ichor; baza ulcerației este negricioasă; toate degetele sunt insensibile, 42.
Pete asemănătoare mușcăturilor de purici, pe picioare, persistând opt săptămâni, 34.
Subiectiv.
Dureri la nivelul pielii, 65.
Furnicături, 143, 155, 161.
Întreaga evoluție a bolii a fost însoțită de furnicături la nivelul picioarelor și de alte simptome caracteristice ergotismului, 98.
Furnicături, cu senzația ca și cum șoareci s-ar târî pe sub piele, 142.
Furnicături pe față, gingie și alte părți ale corpului, 70. [980.]
Furnicături la nivelul extremităților, cu dureri sfâșietoare și înțepătoare, 140.
Furnicături pe brațe, picioare și față, 47.
Furnicături la nivelul extremităților, 162.
Furnicături nu numai în degete, ci pe întregul corp, 42.
Furnicături în vârfurile degetelor, persistând mai multe săptămâni, cu pierderea parțială a sensibilității, 42.
Senzație de târâre și furnicături pe întregul corp, 145.
Senzație de târâre pe tot corpul (prima zi), 155.
Senzație de târâre între piele și carne, 140.
Senzație sacadată de târâre sub piele, 37.
Senzație ca și cum ceva s-ar târî sub piele, 70. [990.]
Senzația de târâre se intensifică foarte mult, devenind atât de dureroasă încât pacienta strigă și nu-și poate găsi odihna în nicio poziție, 64.
Senzație de târâre și de fojgăială în piele, 82.
Senzație violentă de târâre și înțepături pe întregul corp, în special pe buza superioară și, uneori, în jurul întregii guri, 89.
Senzație de târâre și de fojgăială, 76.
Senzație de târâre și insensibilitate, extinzându-se chiar și în antebrațe, 42.
Senzație violentă de târâre în mâini și picioare, 160.
Senzație de târâre, ca de furnicături sau ca și cum membrul ar fi înțepenit de frig ori ar fi adormit, ca și cum ar fi fost insensibil, iar sensibilitatea ar reveni odată cu revenirea căldurii; aceasta se observă în special la degetele mâinilor și picioarelor sau, adesea, pe întregul corp, precum și pe limbă, care este atunci dureroasă, 61.
Senzație de târâre în vârfurile degetelor, mâini, gât și alte părți, 48.
Senzație de târâre în mâini și picioare, 86.
Senzație de arsură, amorțeală și înțepături pe întreaga suprafață, cu mare dificultate la mișcarea extremităților, însoțită de o senzație asemănătoare celei produse într-un membru prin apăsarea asupra trunchiului unui nerv, când spunem că membrul a adormit (prima zi), 156a. [1000.]
Înțepături fine, ici și colo, în piele, dispărând la scărpinat și revenind curând; locurile scărpinate rămân mult timp afectate de o căldură neplăcută, 109.
Mâncărime pe tot corpul (a șasea zi); atât de intensă încât o face pe pacientă să-și sfâșie pielea (a opta zi), 155.
Mâncărime chinuitoare la nivelul extremităților inferioare, ca niște furnicături, 34.

SOMN

Somnolență și tendință la sopor (a patra zi), 155.
Somnolență (a șasea, a opta și a noua zi), 155.
Dorință puternică de a dormi (după o oră); somnul din noaptea următoare a fost tulburat de vise anxioase, 124.
Somnolență mare, 72, 84.
Somnolență, 64.
Tendință pronunțată de a dormi, 72.
Tendință la sopor (prima zi), 155. [1010.]
Somn însoțit de stupoare, timp de mai multe zile, 47.
Somn profund și prelungit, 72.
Somn aproape complet (într-o oră), 167.
Somnolență, 162.
A dormit o oră și jumătate în timpul nopții, primul somn de care avusese parte în cursul bolii (a doua noapte), 155.
Somn agitat, întrerupt de vise anxioase, 64.
A petrecut o noapte agitată, febrilă și fără somn, într-o stare de mare agitație nervoasă, 156.
Somn foarte agitat, 12.
Somn agitat, cu vise apăsătoare, 80.
Somn puțin (prima noapte), 126a. [1020.]
Trezire bruscă din somn, cu privire fixă și rătăcită (a zecea zi), 155.
Trezire bruscă din somn și privire rătăcită, ca și cum ar fi fost speriată, urmată de palpitații cardiace (a noua zi), 155.
Absență totală a somnului (a doua și a treia zi), 156a.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Frison extrem de violent, urmat de căldură arzătoare, afectând în special părțile interne și asociat cu anxietate violentă, astfel încât mulți își pierd rațiunea, cu sete violentă, aproape imposibil de potolit, 61.
Frison violent, urmat de căldură arzătoare violentă, cu sete imposibil de potolit, 64.
A apărut un frison, urmat imediat de greață, durere ascuțită în cap, cu amețeală și orbire parțială, 156.
Frisoane cu cutis anserina, 125.
Frisoane urmate de căldură și sete violentă (prima zi), 155.
Frison cu tremurături, 48.
Senzație de frig care se strecoară peste extremități (după o oră); senzație de frig pe întregul corp (după trei ore), 126. [1030.]
Senzație generală de frig în diferite părți ale corpului, ca de la apă rece sau de la zăpadă, 89.
Senzație de frig (după o oră), 126a.
Răcirea suprafeței corpului și, în special, a extremităților, 157.
Temperatură corporală scăzută, 147.
Piele rece, 122; (după trei sferturi de oră), 106.
Piele rece, în special cea a feței, 108.
Temperatură cutanată scăzută, cu transpirație abundentă (după două ore), 104.
Piele răcoroasă, 87.
Tremurături de frig, 122, 148.
Fior brusc, 48. [1040.]
Față rece și palidă, 153.
Tremurături ale membrelor (după o oră), 123.
Temperatura sub limbă 98° Fahr., 131.
Senzație de frig intens pe spate și abdomen, 64.
Căldură.
Febră (prima noapte și a doua zi), 156.
Febra însoțește durerile de stomac și abdomen și durerile membrelor, cu căldură internă, anxietate și sete intensă, 100.
Excitație febrilă, 47, 54, 64.
Au apărut simptome de febră tifoidă (prima zi), 155.
Căldură intensă, 149.
Creșterea căldurii corporale, 81. [1050.]
Căldură, 64, 76.
Căldură cu sete, 48.
Piele arzător de fierbinte, 100.
Căldură și senzație surdă în cap, 100.
Transpirație.
Transpirație generalizată abundentă, 146.
Transpirație pe întregul corp, cu excepția feței (a șasea zi), 155.
Transpirație generalizată, ameliorând toate simptomele, 147.
Transpirație generalizată foarte abundentă, 34.
Apariția transpirației reci, 63.
Acoperit de transpirație rece, 142. [1060.]
Transpirație lipicioasă, urmată de spasme epileptiforme și deces, 139.
Transpirație rece și lipicioasă, 64.
Transpirație rece abundentă, 160.
Transpirație pe frunte, 148.
Transpirație de la cap până la epigastru, 80.
Membre acoperite de transpirație rece, 97.

CONDIȚII

Agravare.
( Înainte de amiază ), Spasme.
( Seara ), Presiune și tracțiune în hipogastru.
( Noaptea ), Spasme; durere musculară.
( După consumul de pâine ), Vertij.
( Căldură ), Dureri.
( La apariția menstrelor ), Simptomele.
( În timpul micțiunii ), Arsură în uretră.
( La mișcare ), Senzație de amețeală la nivelul capului; în pat, amețeală vizuală.
( La mișcarea capului ), Întunecarea vederii.
( La ridicare ), Amețeală vizuală.
( La ridicarea în șezut în pat ), Întunecarea vederii.
( La încercarea de a urina ), Durere tăioasă și usturime în uretră.
( Aer cald ), Înțepături în stomac; dureri.
( Căldura patului ), Dureri.
Ameliorare.
( Aer liber ), Înțepături în stomac.
( Îndreptarea părților îndoite ), Durere în braț și mână.
( Aplecare ), Durere în spate.
( Transpirație ), Simptomele.

Secale cornutum