[În această rubrică sunt incluse simptomele produse de Ferrum metallicum pulveratum și Ferrum aceticum, deoarece ambele au fost utilizate de Hahnemann fără deosebire. (Este inclus și Ferrum carbonicum; vezi sursa nr. 23.]

Ferrum, elementul.

Denumiri comune , Fier; Eisen.

Preparare , Triturații de fier metalic pur; soluții de acetat și triturații de carbonat.

Surse. ( 1 până la 11, de la Hahnemann ).

1 , Hahnemann, Mat. Med. Pura, vol. 2; 2 , Fr. H-n., ibid.; 3 , Gross, ibid.; 4 , Rasazemsky, ibid.; 5 , Harcke, în Hufel. Journ., xxv, negăsit (Hughes); 6 , Lentin, Beitr., vol. 1, p. 75, simptomele nu au fost găsite (Hughes); 7 , Nebel und Wepfer, Diss. de Méd. Chalyb., Heidelb., 1711, inaccesibil (Hughes); 8 , Ritter, în Hufel. Journ., xxvi, I, efectele apelor de Pyrmont și Schwalbach; 9 , Scherer, în Hufel. Journ., iii, D. 620, efectele fierului administrat în coree; 10 , Schmidt-Müller, în Horn's Archive, 9, 2, de la fier pulverizat cât mai fin (Hahnemann); 11 , Zacchioli, în Kuhn's Magazin für Arzneim., 1, 1794, de la câteva grăunțe de pilitură de fier (nr.

10 și 11 , inaccesibile, -Hughes); 12 , Experimentări patogenetice efectuate de Amer. Provers' Union (Drs. Cox, Dubbs, Howards, Pehrson, Duffield, Miller, Negerdanke, Payne, Raue și dl Koller), „cu triturații și diluții de la prima dec. până la a treizecea cent. și una cu a 200-a dil. a lui Jenichen”; nu au fost furnizate jurnale zilnice și nici detalii; 13 , Petruschky, în vârstă de 21 de ani, a luat 6 drs. și 2 scrupule de Liq. ferri acet., în decurs de cincisprezece zile, în doze de 4 până la 24 de picături, de patru ori pe zi; experimentările patogenetice ale lui Loeffler, Bernardi and Loeffler's Zeit., 1847 (din Frank's Mag., 4, 161); 14 , Loeffler, în vârstă de 31 de ani, a luat 1 oz. și 3 drs., în douăzeci și cinci de zile, în doze de 10 până la 25 de picături, de trei ori pe zi; apoi 30 de picături, de patru ori pe zi, urmate de o pauză de patru zile, după care a reînceput cu 1 picătură, crescând cu câte 1 picătură la fiecare doză, ibid.; 15 , Rast, în vârstă de 25 de ani, a luat 1 oz. în doze de 2 până la 26 de picături, de patru ori pe zi, ibid.; 16 , Sturm, în vârstă de 21 de ani, a luat 2 ozs., în douăzeci și cinci de zile, în doze de 5 până la 30 de picături, ibid.; 17 , Herzer, în vârstă de 20 de ani, a luat 1 1/2 oz., în doze de 5 până la 40 de picături, ibid.; 18 , Abel (omis, nefiind în stare bună de sănătate); 19 , Dr. Alb a luat a 60-a dil. în prima zi, la 5 A.M. și 10 P.M.; în a treia zi, la 7.30 A.M. și 11.30 P.M.; ulterior, 10 picături din a 20-a dil.; Z. f. Ver. Hom. Aetz. Oest., 2, 213; 20 , Dr. Laa a luat 1 grăunte din prima trit., ibid.; 21 , același, o experimentare patogenetică pe o femeie sănătoasă cu prima trit.; 22 , Dr. Gonzaler, intoxicația cronică a unei doamne prin diferite preparate de fier prescrise pentru debilitate generală, El Criterior Med., 10, 273 (L'Hahnemannisme, 2, 435); 23 , Dr. Knorre, efectul unui grăunte din a 3-a dil. de

Ferr. carb ., A. H. Z., 6, p. 35; 24 , v. Schroff.

PSIHIC

Emoțional.
Intoxicație, 8 . [Negăsit. -Hughes.]
Seara a devenit extrem de vioi, 12.
„Tot ceea ce mă înconjoară pare foarte mare și spațios și sunt înclinat să atribui o mare importanță lucrurilor mărunte, fiind în general într-o dispoziție neobișnuit de gravă, fără cauză externă”, 13.
Dorință constantă de singurătate; oroare de conversație, zgomot, vizite și chiar de compania prietenilor ei dragi, 22.
Fără dispoziție de a vorbi; fără dispoziție de a munci, 12.
Fire mai echilibrată pe tot parcursul experimentării patogenetice, 12.
Se simte foarte serios și nu se simte în largul său, dar nu este posomorât, 12.
(Deprimare sufletească, ca din cauza unor scaune prea moi), 1.
Deprimare sufletească sumbră și excitabilitate nervoasă pe toată durata menstruației, 12. [10.]
Deprimare psihică înaintea menstruației, 12.
Sentimente sumbre după menstruație, 12.
Nu se plângea și nu plângea niciodată și era întotdeauna cufundată într-o melancolie profundă când nu se afla nimeni în preajma ei, 22.
Anxietate, 7, 8.*
Anxietate, ca și cum i s-ar fi întâmplat ceva rău, 1.
Anxietate noaptea, ca și cum i s-ar fi întâmplat ceva rău; nu putea dormi; se zvârcolea în pat, 1.
Dintr-o cauză neînsemnată, anxietate, cu pulsații în epigastru, 1.*
Proastă dispoziție; fără dispoziție pentru nimic; indiferent chiar și față de subiectele pentru care manifesta de obicei un interes activ; veselia era imposibilă, 17.
Proasta dispoziție apărea nu numai în perioada agravării maxime a afecțiunii abdominale, ci, asemenea acesteia, era mai accentuată și la scurt timp după administrarea medicamentului; totuși, a persistat după dispariția tulburării abdominale și s-a accentuat în ultimele zile ale experimentării patogenetice, când abdomenul era aproape lipsit de simptome; a persistat chiar și după întreruperea medicamentului și a dispărut treptat, 17.
Firea mea de obicei vioaie s-a schimbat fără nicio cauză; am devenit prost dispus, ursuz și fără dispoziție pentru nicio muncă intelectuală sau fizică (a doua zi), 19. [20.]
Se irita la cea mai mică opoziție; orice o irita sau o deprima ; chiar și mângâierile copiilor ei îi accentuau proasta dispoziție; era adesea nepoliticoasă cu cei din jur, deoarece detesta să-i vadă sau să vorbească cu ei și voia să o lase în singurătate, singura care îi făcea plăcere, 22.*
Violență, pornire spre ceartă; insistă că are dreptate (după patru ore), 1.
Fire morocănoasă după menstruație, 12.
Prea veselă într-o seară, tristă și melancolică în următoarea, 1.
Intelectual.
Lipsă de dispoziție pentru gândire și confuzie în cap, 1.
Foarte apatic și greoi toată ziua, 12.
Gândurile îi rătăceau și era nemulțumit, 12.
Memoria era slăbită, dar capul era lipsit de senzații neplăcute, 17.
Stupoare, cu amețeală, 12.
Stupoare, cu durere de cap, 12.

CAP

Confuzie și vertij. [30.]
Confuzie a capului (a șaptea zi), 15 ; (a treisprezecea zi), 13.*
Confuzie a capului, ca după o noapte nedormită (a doua zi), 19.
Confuzie și stupefacție a capului, 8 . [Observații referitoare la apele de la Pyrmont și Schwalbach, unde și acidul carbonic trebuie să fi avut un oarecare efect. -Hughes.]
Confuzie ușoară, dar trecătoare, a capului, 16.
Vertij la coborâre , ca și cum ar cădea înainte, 1.*
La culcare, vertij, ca și cum ar fi împins înainte sau ar merge cu trăsura (mai ales la închiderea ochilor), 1.
Un simptom foarte pronunțat a fost vertijul sau amețeala la nivelul capului; după ce a dormit după-amiaza, ridicându-se brusc, a apărut un vertij atât de intens, încât totul i s-a părut negru, ca și cum o perdea întunecată ar fi fost coborâtă încet înaintea ochilor, și a trebuit să se sprijine de ușă, altfel ar fi căzut; acest vertij era însoțit de greață, prostrație și o lentoare letargică; a adormit din nou și s-a trezit cu mare dificultate; după-amiaza, două accese momentane de vertij; senzație de balans înainte și înapoi, ca atunci când apa, 12.
Capul pare amețit sau, mai curând, pare că plutește, timp de o jumătate de oră, 12.
Privind apa curgătoare, a devenit amețită și a simțit amețeală în cap, ca și cum totul s-ar roti odată cu ea, 1.*
Amețeală, cu cefalee, 12. [40.]
Amețeală, întuneric înaintea ochilor, 12.
În timpul mersului, amețită și ca în stare de ebrietate, ca și cum ar cădea peste obstacole, 1.*
Amețeală a capului, cu stupoare și neliniște marcate, fiind imposibil să-și concentreze sau să-și aplice mintea asupra studiului, 12.
Senzație de plutire a capului, mâini reci, 12.
Berea i se urcă la cap, 1.*
Capul în general.
Congestie puternică spre cap, 1.
Aflux de sânge la cap; venele capului au fost tumefiate timp de două ore, cu valuri de căldură la nivelul feței, 1.*
Senzație de gol în cap, 1.
Capul pare gol și buimac, 1.
Senzație de cap tulbure, la ora 8 A.M., diminuându-se treptat spre noapte, 12. [50.]
Cap tulbure și greu la trezirea de dimineață, ca după o noapte de veghe (a patra zi), 19.
Capul pare tulbure și plin, pleoapele grele, 12.
Capul este tulbure și buimac, 1.
Cap foarte tulbure dimineața, 1.
Greutate a capului, 1.
Senzație de greutate a capului la trezirea de dimineață (a treia dimineață), 19.
Senzație de greutate în cap, stupefacție a regiunii frontale și presiune în ambele tâmple (a doua zi), 13.
Durere de cap, cu durata de două ore, care s-a schimbat dintr-o durere acută într-una surdă și apăsătoare, însoțită de stupoare, mai puțin perceptibilă spre noapte, 12.
Capul este permanent plin și greu, fiecare pulsație este simțită în tâmple (a cincea zi), 13.
Senzație de plenitudine excesivă în cap după-amiaza (a doua zi), 13. [60.]
Cefalee uneori în timpul zilei, 12.
Cefalee, cu febră, după-amiaza, 12.
Cefalee, senzație surdă deasupra rădăcinii nasului, în fiecare seară, 1.
Cefalee după menstre, 12.*
Cefalee; capul pare vlăguit și înțepenit, 12.
Cefalee ușoară toată ziua, 12.
Cefalee severă toată ziua, maximă seara, mai intensă în partea dreaptă a frunții, coborând până la nara dreaptă, 12.
Cefalee surdă, cu coriză, 12.
Cefalee confuză, greoaie, tulbure, 12.
Cefalee cu greață la câteva zile după menstre; cap fierbinte, picioare reci, 12. [70.]
Cefalee ondulantă timp de o oră (după o jumătate de oră), 4.
Un șoc amețitor momentan în creier (imediat), 1.
Cefaleea se agravează la mers sau la aplecare și se ameliorează în șezut, 12.
Scrisul face ca cefaleea să reapară, 12.
La trezirea de dimineață, capul părea mai degajat, mai ales regiunea frontală, în timp ce presiunea din tâmple continua (a treia zi); senzația de plenitudine a capului a crescut după o altă doză de patru picături, 13.
Simptomele capului, cu excepția plenitudinii congestive, s-au ameliorat după somn, 13.
Frunte.
Partea anterioară a capului pare tulbure și grea, dar fără durere propriu-zisă, 12.
Senzație ușoară, surdă și grea în frunte toată ziua, 12.
Durere care se extinde pe întreaga frunte, începând în tâmple, 12.
Cefalee frontală severă toată ziua, cu picioare reci, 12.* [80.]
Cefalee deasupra ochilor, 12.
Durere de tracțiune în frunte, cap fierbinte și picioare reci, 12.
După câteva zile (după menstre), a avut o cefalee cu greață, care înainte preceda sau urma întotdeauna menstrele, până în urmă cu șase luni (după administrarea de Veratrum); de această dată era însoțită de pulsații în creștet, ca ale unei vene prea pline în creier, și de o senzație pulsatorie în stomac, extinzându-se prin esofag, ca și cum ar fremăta un nerv, care provoca uneori o senzație de sufocare, ca și cum ceva s-ar ridica în gât asemenea unei supape; senzațiile păreau asemenea celor din isterie, 12.
Cefalee de tracțiune, 4.
O oarecare apăsare în cap, seara, după o plimbare în aer liber, 13.
Presiunea din cap a dispărut spre seară, în timp ce se îmbăia în râu, dar a revenit curând mai violentă ca oricând (a șasea zi), 13.
Cefalee, ca și cum creierul ar fi sfâșiat (și dimineața, în timpul somnolenței dinaintea trezirii), 1.
Durere surdă și sfâșietoare în cap, intermitentă, timp de o oră, 12.
Înaintea catameniilor, cefalee săgetătoare și țiuit în urechi, 1.
Senzație în cap ca de bătăi ale pulsului , cu ușoare înțepături (a noua zi), 13.* [90.]
(La fiecare două sau trei săptămâni, cefalee timp de două, trei sau patru zile, cu lovituri ca de ciocan și bătăi, astfel încât uneori trebuie să se întindă în pat; apoi aversiune față de mâncare și băutură), 1.*
Presiune în ambele eminențe frontale, dimineața, la un sfert de oră după ridicarea din pat și îmbrăcare, extinzându-se pe întreaga frunte până la vertex și devenind mai intensă, iar după douăzeci de minute transformându-se într-o durere apăsătoare dinăuntru în afară; la coborârea scărilor, durerea a crescut atât de mult, încât mi-am apăsat involuntar palma pe locul dureros, ceea ce a ameliorat momentan durerea, dar aceasta s-a ameliorat net numai în aer liber ; în jurul orei 2.45 P.M., s-a transformat într-o presiune surdă, care a durat până la ora 8 P.M. (a doua zi), 19.*
(Cefalee apăsătoare în frunte, ca și cum aceasta ar plesni), 1.*
S-a trezit la ora 1.30 A.M. cu durere apăsătoare în întreaga frunte și cu huruit și gâlgâit în abdomen (prima noapte), 19.
Senzație surdă, apăsătoare, inițial în ambele eminențe frontale, dar după o jumătate de oră pe întreaga frunte; s-a diminuat după douăzeci de minute și a încetat treptat după patru ore (după cinci ore), 19.
Senzație surdă, apăsătoare în eminențele frontale, care, după opt minute, s-a extins pe întreaga frunte și, după o jumătate de oră, la vertex; ameliorată de presiunea mâinilor și, de asemenea, în aer liber, dar agravată din nou la coborârea treptelor ; durerea violentă a dispărut abia după ora 4 P.M., când s-a transformat într-o durere surdă, apăsătoare în eminențele frontale, ca la început, durând până la ora 6 P.M. (a treia zi), 19.*
Durere ascuțită, de tracțiune și apăsătoare în frunte, 12.
Durere tăietoare-săgetătoare în frunte, 1.
Junghiuri în întreaga frunte, din afară spre înăuntru, 12.
Durere ușoară, pulsatorie, cu gâdilături, în frunte și cap, 12. [100.]
Ușoare înțepături în eminența frontală stângă, care, după un sfert de oră, s-au deplasat spre dreapta și, după patru ore, s-au transformat într-o presiune surdă; aceasta nu s-a ameliorat în aer liber și a crescut treptat în ambele locuri; în jurul orei 1 P.M., senzația apăsătoare s-a diminuat, iar după ora 3 P.M. a dispărut (de la a 20-a diluție), 19.
Tâmple.
Greutate în tâmple (a douăsprezecea zi), 13.
Presiunea neplăcută din tâmple se ameliora când stătea întins liniștit; totuși, nu era influențată de aerul rece sau de aplicarea unor obiecte reci pe frunte, 13.
Senzație apăsătoare într-o regiune temporală sau în cealaltă, cu ușoară confuzie a capului, dispărând imediat după mișcare (prima zi), 14.
Dureri ascuțite, înțepătoare și apăsătoare în ambele tâmple, 12.
S-a trezit la ora 3 A.M. cu junghiuri severe, ca de briceag, în ambele tâmple, extinzându-se treptat pe întreaga frunte, cu senzație de frig, care a împiedicat-o să adoarmă din nou, 12.*
Vertex.
S-a trezit cu puțin înainte de ora 3 A.M. cu durere apăsătoare pe vertex, agravată de fiecare schimbare a poziției și împiedicându-l să adoarmă, ceea ce a reușit abia la ora 4 A.M. (a patra dimineață), 19.
Aerul răcoros de afară provoca o presiune neobișnuită pe creștet, care dispărea treptat în cameră, 1.
Pulsații în creștet, ca și cum o venă ar fi prea plină în creier, la câteva zile după menstre, 12.
Durere pulsatorie în creștet ori de câte ori se mișca brusc sau urca repede scările, 12. [110.]
Durere ca de rană în creștet, mai ales în partea dreaptă, 12.
Regiunile parietale.
Durere în partea dreaptă a capului, cu mâncărime la nivelul sprâncenelor și nasului, 19.
Cefalee pe partea stângă toată ziua, 12.
Cefalee ușoară toată ziua, cuprinzând întreaga parte stângă a capului, 12.
Cefalee violentă, săgetătoare, în partea stângă, după-amiaza , timp de cinci ore, 1.*
Occiput.
Greutate a occiputului, timp de o jumătate de oră, după-amiaza (de la a 20-a diluție), 19.
Senzație de tracțiune de la ceafă în sus, în cap, unde apar apoi dureri săgetătoare, vuiet și zumzet, 1.*
La ora 8 A.M., durere apăsătoare și oarecum ascuțită în partea posterioară a capului și în ceafă, extinzându-se treptat spre frunte, 12.
Greutate în partea posterioară a capului, de la o ureche la cealaltă, 12.
Durere de cap mai acută, cu caracter pulsatoriu, localizată în partea posterioară a capului și în ceafă, extinzându-se treptat spre părțile laterale și frunte, durerea fiind aproape insuportabilă și mult agravată de mișcare sau aplecare; aceste dureri acute au durat aproximativ trei ore, după care s-au diminuat treptat, dar au revenit periodic în cursul zilei, fiind provocate de aplecare, 12.
Capul la exterior. [120.]
Căderea părului, scalpul devenind dureros, cu furnicături, 1.*
Durere la exteriorul capului, ca și cum sângele ar fi extravazat; firele de păr sunt dureroase la atingere, 1.
Capul și scalpul sunt dureroase ca de rană, 12.
Scalp dureros ca de rană, mai ales anterior, 12.
Scalp și păr cu senzație dureroasă ca de rană; durere de tracțiune în piept și în jurul inimii, 12.
Senzație dureroasă ca de rană la nivelul părului și durere apăsătoare în frunte, 12.
Mâncărime a scalpului toată ziua, 12.
Ușoară mâncărime a scalpului și picioare reci timp de zece zile, 12.
Capul îl mănâncă foarte des în timpul zilei, obligându-l să se scarpine, 12.

OCHIUL

Obiectiv.
Timp de cinci zile, ochi roșii, cu dureri arzătoare (după a treia zi), 1. [130.]
Albul ochiului era modificat la culoare (a doua zi), 19.
Albul ochiului galben (a treia zi), 19.
Slăbiciune a ochilor, cu lăcrimare abundentă, 12.
Ochi slăbiți, cu lăcrimare și secreție nazală apoasă timp de opt sau zece zile, 12.
Subiectiv.
Ochii sunt dureroși, ca și cum i-ar fi foarte somn și i s-ar închide; de asemenea, arsură în ei, 1.
Arsură în ochi, 1.
O durere surdă în ochiul drept; pleoapele lipite în timpul nopții, 1.
Apăsare în ochi, ca și cum ar ieși în afară, îndeosebi cel drept, 12.
(Durere fulgerătoare în ochiul stâng), 1.
Seara, mâncărime în ochi și durere ca de la un grăunte de nisip în ei, 1.
Sprânceană și orbită. [140.]
O senzație ușoară deasupra sprâncenei stângi; către nas, o durere ca de fier, 12.
O ușoară senzație de greutate deasupra ochilor și la nivelul frunții, dimineața, 12.
Durere deasupra ochiului stâng, apărând foarte brusc și durând puțin timp, revenind timp de câteva zile, 12.*
Ocazional, durere intensă deasupra ochiului stâng, cu lăcrimare, 12.
Durere ascuțită deasupra ochiului drept, 12.
Durere înțepătoare deasupra ochiului stâng, durând cincisprezece minute, 12.*
O ușoară senzație dureroasă în orbita ochiului stâng, cu pirozis, 12.
Junghiuri în colțul extern al orbitei drepte, 12.
Pleoape.
Roșeață și umflare a pleoapelor superioare și inferioare; pe cea superioară, un fel de urcior plin cu puroi; pleoapele inferioare sunt pline de materie întărită (mucus purulent), 1.
Dacă scrie numai două ore, nu-și poate deschide larg ochii; aceștia lăcrimează, ca și cum nu ar fi dormit suficient, 1. [150.]
Abia poate deschide ochii; pleoapele sunt apăsate în jos, 12.
Pleoape grele dimineața, 12.
Aparat lacrimal.
Lăcrimare abundentă a ochiului stâng; mai ales în aer liber, 12.
Lăcrimare atât de abundentă, încât nu putea citi mult timp, 12.
Lăcrimare și slăbiciune a ochilor, cu durere deasupra ochiului stâng, 12.
Pupilă.
Pupile capabile doar de o ușoară dilatare, 1.
Vedere.
Întunecare accentuată înaintea ochilor, mai ales la ridicarea după ce s-a aplecat, 12.
Seara, i s-a întunecat înaintea ochilor; avea o durere surdă deasupra orbitelor și i-au curs câteva picături de sânge din nas, 1.
Nu putea vedea cusăturile când cosea, 12.
Literele se contopesc unele cu altele când citește sau scrie, 12.

URECHE. [160.]

Durere a urechii externe stângi, ca și cum ar exista un ulcer pe ea (după douăsprezece ore), 1.
Junghiuri în urechea dreaptă, dimineața (după douăsprezece ore), 1.
Auz.
Zumzet în urechi care, la fel ca senzația neplăcută din creier, este ameliorat prin așezarea capului pe masă, 1.
Țiuit în urechea dreaptă, 12.
Ciripit înaintea urechilor, ca al greierilor, 1.

NAS

Obiectiv.
La ora 13, patru strănuturi spasmodice foarte dureroase, în succesiune rapidă, 12.
Secreție nazală apoasă întreaga zi, cu cefalee surdă, 12.
Dimineața, la aplecare, o oarecare sângerare nazală, 1.*
Câteva picături de sânge au căzut din nara dreaptă, fapt care nu se mai întâmplase niciodată, înainte de amiază, 12.
Sângerare din nara stângă (de patru ori în zece ore), 1.
Subiectiv. [170.]
Nas amorțit și rigid, 12.
Durere în nas pornind de la sprâncene, 12.
Durere în nări pornind din cap, 12.

FAȚĂ

Obiectiv.
Expresie când melancolică, când irascibilă, 22.
Față îmbujorată, cu obraji arzători, 12.*
Față îmbujorată, cu obraji arzători, în timpul deplasării în aer liber într-o zi noroasă, 12.
Față oarecum gălbuie (a doua zi), 19.*
Ten cadaveric, icteric, 1.*
Față cadaverică, de asemenea cu pete albăstrui, 1.
Roșeața vie și plenitudinea feței sunt diminuate foarte perceptibil (a unsprezecea zi), 13. [180.]
(A devenit palidă, a avut borborisme intestinale, toracele era contractat, congestie la cap; a fost afectată de eructații spasmodice violente; apoi căldură la nivelul feței, îndeosebi în obrazul drept, și durere în creștet, ca o durere fulgerătoare), 1.
Turgescență pronunțată a feței (a doua zi), 20.
Plenitudinea și roșeața vie a feței au scăzut în mod evident în timpul experimentării, 15.
Trăsături trase, 22.
Subiectiv.
Senzație la nivelul feței ca și cum ar fi umflată și buhăită, 12.
Obraji.
Obraji ușor îmbujorați, 22.
Buze.
Buze palide, 1.*
Paloarea buzelor și a feței, 8 . [Efect al hemoragiei uterine provocate de

Fier, nu al metalului însuși. A se compara S. 543. -Hughes.]

Buze uscate și palide, 22.

GURĂ

Dinți.
Dintele din spatele caninului drept pare mai lung decât ceilalți și foarte dureros, timp de opt zile, 12. [190.]
Durere de dinți, întreaga dimineață, 12.*
Gingii.
Toate gingiile modificate la culoare, 22.
(Umflarea gingiilor și a obrajilor), 1.
Limbă.
Limba roșie la vârf și acoperită cu un depozit gros; alb pe porțiunea anterioară, alb-gălbui în partea posterioară, 22.
Limba acoperită cu un depozit gros, cenușiu-gălbui (a treisprezecea zi), 13.
Limba cu depozit alb, gura uscată, gust neplăcut, 12.
Limba ușor albicioasă în ultima parte a experimentării, 16.
În partea posterioară și în centrul limbii, o durere constantă, ca niște înțepături fine și neîntrerupte, agravată de contactul cu alimentele și băuturile; când nu mănâncă și nu bea, regiunea se simte ca și cum ar fi fost arsă și ar fi amorțită, 1.
Limba mai normală după ce mănâncă, 12.
Gura în general.
Gura uscată dimineața, 12. [200.]
După ce a dormit o oră înainte de miezul nopții, urcă o căldură ca și cum ar veni din abdomen; gura devine uscată, iar o emanație neplăcută și un gust putrid îi urcă în gură, 1.
Gust.
Gust neplăcut, dezagreabil, 12.
Gust neplăcut la ridicarea din pat, 12.
Gust păstos (a treia zi), 19.
Uneori, gust de pământ în gură, 1.
Gust mucilaginos în gură, cu limba acoperită de un depozit alb, fără pierderea apetitului (a treizeci și opta zi), 14.
Gust dulceag în gură, ca de sânge, 8 . [Împreună cu Ss. 502 și 485. -Hughes.]
(Dimineața, gust acrișor în gură), 1.
După-amiaza, îi urcă în gură un gust putrid care îi înlătură complet apetitul, 1.
Gust constant de fier în gură, mascând toate celelalte arome, 22. [210.]
Gust de ouă stricate, 12.
Consumul de apă rece ameliorează gustul, dimineața, 12.
Toate alimentele solide au gust uscat, ca și cum nu ar conține nici suc, nici vlagă; desigur, își păstrează gustul natural, dar nimic nu este agreabil; preferă alimentele lichide calde, 1.*
Tot ceea ce mănâncă are gust amar, 1.

GÂT

Urcarea flegmei, 22.
(Uneori, o senzație ca de dop în gât; nu la înghițire, ci la înghițire), 1.
Senzație ca de nod în partea stângă a gâtului, sub amigdală; dureroasă în timpul deglutiției în gol, dar nu când mănâncă sau bea, 12.
Senzație de constricție în gât, 1.*
Senzație de sufocare în gât, 12.
Arsură în gât, cu eructații de gaz acru, 12. [220.]
La înghițire, durere surdă în gât, cu căldură în fauces; mușchii cervicali sunt rigizi și dureroși la mișcare, 1.
Durere în gât, nedureroasă când mănâncă, 12.
Durere în gât, cu senzație de obtuzie și greutate întreaga zi, 12.
(Gât iritat și dureros, cu răgușeală), 1.
Fauces și esofag.
Constricție violentă a faucesului (după fiecare doză de Fier și apă), 16.
Senzație care se extinde prin esofag, pornind din stomac, 12.
(La tuse, o durere surdă, cu senzație ca de rană în esofag, ca atunci când o bășică se sparge și lasă un loc dureros), 1.
Gât exterior.
Umflare glandulară cronică la nivelul gâtului, 1.

STOMAC

Apetit.
Creșterea apetitului (în primele zile), 15.
Apetitul încă viguros; după fiecare masă ușoară, presiune în stomac (a noua zi), 13. [230.]
Apetit neobișnuit de mare (a cincea zi), 13.*
Apetit foarte mult crescut, cu digestie bună pe întreaga durată a experimentării, 17.
Apetit atât de vorace, încât o cantitate dublă față de cea a unei cine obișnuite abia era suficientă (în timp ce lua fier), 14.*
Senzație de foame mare (a doua zi), 20.
Senzație de foame mare, astfel încât a fost nevoită să mănânce la o oră neobișnuită; își pierduse însă senzația de sațietate, căci, deși mânca de mai multe ori pe zi și de fiecare dată o cantitate deloc mică, nu reușea să-și potolească foamea (prima și a doua zi), 21.
Apetit mult diminuat, 12 ; (a treisprezecea zi), 13.
Apetit redus (a treia zi), 19.
Apetit redus, mai ales pentru carne; avea o asemenea senzație de plenitudine, 1.
Apetit redus, cu limba curată (a unsprezecea zi), 13.
Se plânge de pierderea apetitului, 12. [240.]
Nu are poftă de mâncare, deoarece se simte mereu sătul ; dar băuturile au gust bun și sunt consumate cu plăcere, 1.*
*Anorexie; aversiune extremă față de orice aliment ; totul avea gust de fier, 22.
Anorexie, fără gust neplăcut sau sete, 1.*
Chiar și atunci când are poftă de mâncare, nu poate mânca decât puțin; se satură imediat, iar mâncarea îi provoacă apăsare, 1.
Nu poate mânca decât pâine cu unt; carnea nu-i priește, 1.*
Sete.
Sete seara, după ce frisoanele și febra au dispărut, 12.
Sete seara, urmată de căldură, cu transpirație, 12.
Sete după frison (ora 15), înaintea căldurii, 12.
După cină îi este sete; nu știe de ce anume, 1.
Sete excesivă după somnul din timpul zilei, 12. [250.]
Seara, sete de nepotolit timp de o oră, 12.
Adipsie, 22.
Absență completă a setei, 1.
Eructații.
Eructații, fără ameliorarea senzațiilor abdominale, 12.
Eructații frecvente, 22.
Eructație constantă, de îndată ce mănâncă ceva, 1.
Eructații acre, 12.
Eructații acre și arzătoare, 13.
Eructații fetide, 12.
La prânz mănâncă având apetit și gust normale, dar după masă apar, în accese, eructații și regurgitarea alimentelor, fără greață sau tendință de vomă, 1.* [260.]
Pirozis, 22.
După bere acrișoară (seara), pirozis, 1.
Pirozis pronunțat, cu senzație dureroasă în orbita stângă, 12.
La ridicare, greață, fără vărsături, 12.
Greață care persistă pe tot parcursul dimineții, 12.
Greață la ora 20, cu valuri de căldură în tot corpul, ca și cum ar fi pe punctul de a izbucni transpirația, 12.
Greață înainte sau după masă, 12.
Greață după masă, 12.*
Greață ușor accentuată după masă, 12.
În timpul mersului, greață și stare de rău; pare ca și cum capul s-ar înclina în permanență spre partea dreaptă, 1. [270.]
Greață, cu vertij, 12, 22.
Greață intensă în gât, ca și cum ar trebui să urmeze vărsături; se termină cu o eructație, 3.
Greață gastrică, cu diaree noaptea, 12.
Are mereu senzație de rău și greață, 1.
Când mănâncă ceva, are mișcări de vomă ca în greața provocată de dezgust, 1.
Tendință de vomă, timp de trei ore, 1.
Uneori simțea ca și cum ar urma să verse, dar fără greață sau senzație de rău, 12.
Vărsături cu gust de fier, imediat ce mănâncă, sau vărsături cu apă limpede, spumoasă, 22.
Când consumă acizi și bere, varsă mult, 1.
*Vărsături alimentare imediat după miezul nopții, urmate de aversiune față de alimente și teamă de aerul liber (după șase ore), 1. [280.]
Vărsături alimentare numai imediat după masă , timp de opt zile, 1.*
De îndată ce mănâncă ceva, îl varsă din nou, 1.*
Varsă seara, dimineața și după masă numai mucus și apă (fără alimente); un fel de regurgitație apoasă; apa îi curge din gură, iar gâtul îl simte ca și cum s-ar contracta, 1.
Tot ceea ce varsă este acru și caustic, 1.
Vărsăturile sunt cele mai intense înainte de miezul nopții, când stă culcată și mai ales când stă culcată pe o parte, 1.
Stomac.
Destinderea regiunii epigastrice, 10.*
Regiunea stomacului și abdomenul destinse (după administrarea fierului pulverizat), 12.
Indigestie, cu căldură în stomac, 12.
Senzație ca și cum ceva s-ar ridica în stomac, 12.
Senzație în stomac ca de la un corp dur sau ca de la alimente nedigerate, urmată, după aproximativ două ore, de arsură și eructație acră, 12. [290.]
Disconfort ocazional la extremitatea stângă a stomacului, fără a ajunge la durere, 12.
Disconfort în stomac, cu eructații amare, mirosind a ouă stricate, care dispare în cea mai mare parte după cină (după zece minute), 20.
Disconfort intens, imediat după fiecare masă (a treizeci și opta zi), 14.
Durere în capul pieptului, 12.
Senzație de căldură și plenitudine în regiunea epigastrică (imediat după patru picături), (prima zi), 13.
Senzație constantă de căldură în regiunea epigastrică, nedureroasă la apăsare (a unsprezecea zi), 13.
După masă, căldură în stomac, 12.
Căldură și arsură în stomac, cu durere momentană, ca de crampă, în regiunea splenică, 12.
În timpul efortului fizic, căldură din capul pieptului în sus, ca o stare de teamă; trebuie să se culce, 1.
(Arsură în stomac), 1. [300.]
După eructații, diminuarea arsurii din stomac, 12.
Se simte sătul, 1.
După mers, a avut senzație de plenitudine, ca și cum ar urma să eructeze; aceasta trece după ce mănâncă, 1.
Senzație de plenitudine și căldură în stomac (la zece minute după 10 picături, prima zi), 14.
Tensiunea și căldura din regiunea epigastrică au apărut la scurt timp după prima doză, s-au accentuat în a doua zi, s-au diminuat în a treia și au dispărut în a patra; au reapărut în a noua zi și s-au accentuat până la o senzație chinuitoare de presiune și greutate, care părea să pornească din regiunea epigastrică și să se extindă în întregul abdomen, devenind o durere colicativă; deosebit de intensă dimineața și seara și, uneori, asociată cu tendință de vomă; întreaga stare a atins intensitatea maximă în a douăsprezecea zi, dar ulterior s-a diminuat treptat, în pofida creșterii dozelor, până când a rămas numai o senzație de ușoară tensiune în regiunea epigastrică, 17.
Dimineața, în pat (în jurul orei șase), contracție dureroasă a tuturor structurilor din capul pieptului, urmată de un fel de tuse spasmodică, cu expectorație mucoasă, 1.
Durere de stomac ca de crampă, 1.
Durere severă în stomac, ca de crampă și apăsătoare, 22.
Spasm în stomac, 7.
Durere de stomac după consumul de carne, 1. [310.]
După ce mănâncă și bea, durere violentă de stomac, 1.
Senzație neplăcută de tracțiune în regiunea epigastrică (a douăsprezecea zi), 12.
Ori de câte ori mănâncă, are o senzație de presiune, 1.*
Presiune în stomac, după fiecare masă (a zecea și a unsprezecea zi), 13.*
Presiune ușoară în regiunea epigastrică, la ora 14 (a doua zi), 19.
Presiune grea în capul pieptului, 12.
Presiune violentă în stomac și tensiune extraordinară, 11 . [De la câteva grăuncioare de pilitură de fier. -Hahnemann.]
Presiune violentă în stomac și tensiune neobișnuită (după câteva grăuncioare de pilitură de fier), 12.
Durere apăsătoare și foarte intensă în stomac, 12.
Durere apăsătoare, foarte acută, în stomac, 10 . [De la fier pulverizat extrem de fin. -Hahnemann.] [320.]
Durere în capul pieptului la atingere, 1.
Senzație de pulsație în stomac, extinzându-se prin esofag, ca și cum un nerv ar fremăta, provocând uneori o senzație de sufocare, ca și cum o valvă s-ar ridica în gât, cu cefalee, după menstruație, 12.
Toate senzațiile din stomac sunt resimțite la extremitatea cardială și în regiunea splenică, 12.

ABDOMEN

Hipocondre.
Senzație de plenitudine în ambele hipocondre (a patra zi), 19.
Apăsare în hipocondrul drept, 22.
Durere fulgerătoare în hipocondrul stâng, 12.
Durere în ficat și torace, 12.
Senzație ca de crampă în regiunea splenică, 12.
O ușoară durere surdă și senzație de greutate în regiunea splenică, 12.
Abdomen în general.
Destinderea abdomenului, 10. [330.]
Abdomen dur și destins, 1.
Abdomen liniștit și destins, fără simptome de flatulență, 1.
Destindere sau umflare a abdomenului, 12.
Abdomen oarecum timpanitic, 22.
Mișcare în intestine, ca și cum ar urma să survină diareea, dar scaunul este normal, 12.
Borborisme intestinale, cu cefalee, 12.
Borborisme intestinale întreaga zi, cu durere în șale și rinichi și o ușoară sensibilitate dureroasă în uretră la urinare, 12.
Seara, borborisme intestinale și senzație de sensibilitate dureroasă în intestine, cu senzația că acestea sunt pe cale să se evacueze, 12.
Borborisme și gâlgâituri în abdomen la ora 1.30 A.M. (prima noapte), 19.
Borborisme și gâlgâituri în întregul abdomen, ca și cum ar urma să înceapă diareea; a avut totuși scaunul cotidian obișnuit (a doua zi), 19. [340.]
Borborisme și gâlgâituri în colonul transvers, mai ales în cec (a patra zi), 19.
Trezit după un somn neîntrerupt de cinci ore de borborisme și crampe în abdomen, care este plin și tensionat; acces violent de colică timp de zece sau cincisprezece minute, ameliorat întotdeauna prin eliminarea gazelor; ameliorare foarte mare după o evacuare intestinală abundentă, astfel încât colica era supărătoare numai cât stătea în șezut (a treizeci și opta zi), 14.
Borborisme puternice în abdomen, ziua și noaptea, 1.
Stare de flatulență intestinală întreaga zi, extinsă în tot abdomenul; nicio modificare perceptibilă într-o cameră încălzită, în aer liber, în timpul deplasării sau când stătea liniștit, 12.
Gaze în partea dreaptă a abdomenului, în timpul deplasării cu trăsura; au dispărut curând, 12.
Se elimină o cantitate mare de gaze, 6.
Flatulență foarte zgomotoasă, 22.
Eliminări frecvente de gaze fetide, după ridicarea din pat dimineața (a patra zi), 19.
Senzație de căldură crescută în abdomen, mai ales în regiunea epigastrică, cu apăsare, tensiune și crampe abdominale, care dispăreau repede sau nu apăreau deloc dacă făcea o plimbare imediat după administrarea medicamentului, 16.
Disconfort abdominal pronunțat, crescând până la o senzație de rău, împreună cu eructații amare și urât mirositoare și crampe abdominale, urmate de un scaun abundent, în cea mai mare parte lichid, 21. [350.]
Durere severă în toate intestinele (la 2 1/2 A.M.); abia a avut timp să ajungă la scaun; a avut o evacuare abundentă și diareică, cu crampe, durere tăietoare și scremut puternic; scremutul a persistat un timp; concomitent a simțit greață și un gust neplăcut în gură, ameliorate prin consumul de apă rece; la 6 A.M., un alt scaun diareic, galben-brun, cu dureri colicative înainte și scremut în timpul evacuării, 12.
Durere ca de fier în partea stângă a abdomenului, nu foarte severă, dar aproape constantă, 12.
Senzație intensă de plenitudine în abdomen timp de câteva zile (a noua și a zecea zi), 12.
Tensiune și plenitudine foarte neplăcute în abdomen întreaga zi (a treizeci și opta zi), 14.
Dureri contractive violente în abdomen și spate, 8.
Crampe acute și borborisme în abdomen, cu gust păstos în gură, uscăciune în istmul bucofaringian și puțină greață; abdomenul nu este dureros la atingere; dispar în câteva ore și după o evacuare intestinală abundentă (a treizeci și șasea zi), 14.
Durere sâcâitoare, ascuțită, în partea superioară a abdomenului și în capul pieptului, timp de o oră, 12.
Dureri paroxistice de tracțiune în întregul abdomen (a treisprezecea zi); mai accentuate (a șaptesprezecea zi), 13.
Apăsare în abdomen, imediat sub stomac, de îndată ce mănâncă sau bea ceva, 1.
Senzație apăsătoare extrem de supărătoare în abdomen, mai ales în regiunea epigastrică, crescând până la durere la atingere, care dispărea de obicei în decurs de o oră după o doză și revenea după fiecare doză nouă, fiind deosebit de severă seara; în pofida unui somn netulburat în noaptea următoare și a apetitului crescut în ziua următoare, durerea a crescut până când a fost prevenită printr-o plimbare imediat după administrarea medicamentului sau, cel puțin, a fost diminuată în mod esențial, deși fiecare doză era mărită; însă, ori de câte ori plimbarea era omisă, intenționat sau accidental, suferința revenea cu toată severitatea sa (a șaptea zi), 15. [360.]
Mai ales la mers, greutate dureroasă a intestinelor, ca și cum acestea ar cădea în jos, 1.
Dureri ascuțite în abdomen, 12.
Dureri ascuțite în abdomen, cu senzație de apăsare în jos în uter și durere sâcâitoare dedesubtul acestuia, 12.
Câteva junghiuri în abdomen, 1.
Dureri colicative (imediat), 8.
Dureri colicative, urmate de diaree, după miezul nopții, 20.
Durere colicativă aproape constantă și supărătoare, variabilă ca severitate, abia influențată de mișcare, în primele patru zile după experimentare, agravată de alimentație și oarecum ameliorată de scaun; apărea întotdeauna după ridicarea din pat dimineața, chiar și după un repaus nocturn netulburat; abdomenul nu era destins și nici sensibil la atingere, 16.
Accese de colică ce îl trezesc din somn profund, ameliorate după eliminarea unei cantități mari de gaze și după un scaun abundent, dar recurente după fiecare doză (a treizeci și șaptea zi), 14.
Colică flatulentă noaptea; în abdomen se formează multe gaze, care provoacă durere, deși se elimină o cantitate mare, 1.
Colică cu junghiuri fine, 1. [370.]
Ușoară sensibilitate dureroasă în toate intestinele, cu borborisme, 12.
(La palparea abdomenului și la tuse, intestinele sunt dureroase ca și cum ar fi fost lovite sau ca și cum ar fi fost supuse acțiunii purgativelor) (după șase ore), 1.
Hipogastru.
Multe gaze în abdomenul inferior, ușor blocate în partea stângă a acestuia; o cantitate mare s-a eliminat pe gură și prin anus, fără zgomot sau miros, cu foarte puțină ameliorare, 12.
Durere în hipogastru, 22.
Dimineața, dureri ca de travaliu în abdomen, ca și cum ar urma să apară catameniile (după douăsprezece ore), 1.

RECT ȘI ANUS

Obiectiv.
Prolabarea unor hemoroizi mari prin anus, 1.
Flux hemoroidal violent, 8.
Spasm contractiv în rect, timp de câteva minute, 1.
Subiectiv.
Senzație de sfâșiere în rect, 1.
Mâncărime și senzație de roadere în rect, iar ascarizi sunt eliminați în scaunul mucos, 1. [380.]
Ascarizii par să se înmulțească prin folosirea sa; nu poate dormi noaptea din cauza mâncărimii din rect; viermii ies noaptea din anus, 1. [În urma consumului de apă de Pyrmont. —Hahnemann.]
Senzație apăsătoare și sfâșietoare prin anus, cu scaun tare, 12.
Nevoie imperioasă de defecație, urmată de un scaun spumos, însoțit de multe gaze zgomotoase, la 9.30 A.M.; după acesta și înainte de 4 P.M., au existat trei scaune apoase, aproape inodore, urmate de fiecare dată, timp de șase minute, de crampe în capul pieptului, dar și de ameliorarea senzației de plenitudine din hipocondre (a patra zi), 19.
Nevoie frecventă de defecație, cu arsură în anus și durere de spate la mișcare, 1.
Scremut la defecație, întreaga zi, 12.
Scremut puternic în timpul scaunului și după acesta, 12.

SCAUN

Diaree.
Diaree, cu durere nervoasă spasmodică în abdomen, spate și anus, 8.
Diaree frecventă, 1.
Diaree frecventă; scaune apoase, cu sau fără tenesme și precedate sau nu de durere, dar întotdeauna cu multă flatulență și mai frecvente după consumul de alimente sau apă, 22.
Diaree violentă, 6. [390.]
Diaree apoasă foarte abundentă, cu dureri tăietoare în abdomen, care durează o zi, 23.
Evacuări purgative intense, 8.
Scaune diareice frecvente, 8.
Scaunul a devenit verzui și negru în a treia zi și, concomitent, a devenit mai tare, chiar foarte tare; însă, după o doză de 26 de picături sau mai mult, a devenit treptat mai moale, astfel încât în ultimele zile ale experimentării au existat scaune abundente, păstoase, 16.
Nu a existat constipație în niciun moment; în timpul primei experimentări a existat zilnic o evacuare abundentă, doar uneori parțial tare și, în cea mai mare parte, întârziată cu două sau trei ore; culoarea brună normală s-a schimbat în a doua zi în verzuie și verde-negricioasă, 14a.
Scaun diareic, 2.
Scaun galben, 12.
La 8 A.M., o evacuare intestinală foarte bruscă, apoasă, fără durere sau miros, 12.
Materii fecale constând în principal din fragmente mici și tari, eliminate cu mult scremut, la început brune, apoi verzui și verde-negricioase; numai o dată în cursul zilei a existat o evacuare abundentă și moale (a treia zi), 14a.
Scaun fără miros, 12. [400.]
La fiecare scaun se elimină mucus și uneori sânge, 1.
Constipație.
Constipație; înainte de experimentare, scaunul era regulat, la fiecare douăzeci și patru de ore, dar după a doua zi a experimentării a survenit numai la două sau trei zile, cu nevoie frecventă de defecație; după a cincea zi, materiile fecale au fost întotdeauna uscate, mai mult sau mai puțin verde-închis; la trei zile după ultima doză au redevenit păstoase și brune, ca de obicei, 15.
Constipație și hemoroizi, care provoacă o apăsare dureroasă când defechează, 1.
Intestine oarecum constipate (a treisprezecea zi), 12.
Constipație rebelă, 8.
Constipație intestinală excesivă timp de trei luni; în acest interval nu a avut niciodată o evacuare normală; după această perioadă, intestinele au revenit la starea lor normală, 12.
Înainte de administrare, scaunul era închis la culoare, de obicei de două ori pe zi, moale și păstos; în timpul experimentării a lipsit frecvent, o dată chiar timp de trei zile; evacuarea a fost formată și, chiar după trei zile, verzuie, devenind apoi verde-închis și, în cele din urmă, complet neagră; la trei zile după experimentare a redevenit brună și moale, ca înainte, 13.
Scaune mai tari și întârziate, fapt foarte neobișnuit (din a cincea până în a noua zi), 12.
Scaun redus cantitativ timp de câteva zile, 12.
Scaun mic, destul de tare, cu senzație apăsătoare și sfâșietoare prin anus, 12. [410.]
Numai un scaun foarte redus cantitativ, deși a avut o apăsare intensă și mult scremut, ca și cum intestinele s-ar evacua liber, 12.
Scaun foarte redus cantitativ, ceva mai tare decât de obicei, 12.
Intestinele nu s-au pus în mișcare (a treia zi), fapt foarte neobișnuit, 12.
Niciun scaun, deși simțea ca și cum intestinele s-ar evacua liber, 12.
Lipsa scaunului (a treia zi), 19.
Fără scaun (a douăsprezecea și a treisprezecea zi); scaun tare (a șaisprezecea zi); scaun moale (a șaptesprezecea zi); tare (a optsprezecea zi); abundent și moale (a nouăsprezecea zi), 13.

ORGANE URINARE

Vezică urinară.
Dureri în vezică, 12.
Tenesmus vesicæ extrem de chinuitor, începând cu gâdilături în fossa navicularis și obligându-l să urineze foarte frecvent (de șaisprezece ori pe zi, față de numai zece ori în ziua precedentă, eliminând câte 1 până la 2 uncii de fiecare dată); acesta a devenit foarte intens și, între orele 7 și 10 P.M., s-a asociat seara cu un tenesmus recti chinuitor (a treia zi), 14a.
Uretră.
(Gonoree) secreții mucoase din uretră după un frison, 1.
(În timpul urinării, durere arzătoare în uretră, ca și cum urina ar fi fierbinte), 1. [420.]
Ușoară sensibilitate dureroasă în uretră în timpul urinării, 12.
Gâdilături în uretră, în special în fossa navicularis, după-amiaza; acestea sunt asociate cu nevoia imperioasă de a urina (a cincea zi), 13.
Senzație de gâdilături în uretră, extinzându-se treptat de-a lungul întregii uretre, la începutul urinării și continuând câteva secunde după aceea; aceasta s-a intensificat în zilele următoare și, pe parcursul întregii experimentări, s-a asociat cu o dorință persistentă și neobișnuit de frecventă de a urina, fără nicio creștere perceptibilă a cantității de urină eliminate zilnic, 15.
Dorință continuă de a urina, cu dureri în ficat, torace și rinichi, 12.
Nevoie imperioasă de a urina, cu gâdilături în uretră care se extind până la colul vezicii urinare (a șasea zi), 13.
Nevoia imperioasă de a urina continuă din a cincea zi, în timpul experimentării, 13.
Nevoia imperioasă de a urina apare rar, cu micțiuni neobișnuit de frecvente, 17.
Nevoia imperioasă de a urina lipsește cu desăvârșire în timpul nopții, dar apare regulat în timpul zilei, în jurul orei 8 A.M. și către ora 5 P.M., persistând cu intensitate foarte mare timp de două sau trei ore; se ameliorează în șezut și culcat, dar se agravează intolerabil la mers, atingând intensitatea maximă în a șaptea zi (apărând uneori la fiecare cinci sau zece minute) și continuând în zilele a opta și a noua (când medicamentul nu era administrat); după întreruperea totală a medicamentului a dispărut destul de repede, deși încă se mai putea simți după paisprezece zile; caracterul tulburării a variat întrucâtva, deoarece aceasta a devenit din ce în ce mai evident o afecțiune nevralgică; de obicei, de două ori pe zi, între orele 8 și 9 A.M. și 6 și 7 P.M., apărea o senzație de gâdilături și căldură în glandul penisului, asociată cu o dorință irezistibilă de a urina, iar în timpul urinării, de îndată ce urina ajungea la gland, se simțea în acesta o pulsație extrem de chinuitoare, care continua chiar și câteva minute după micțiune, împreună cu un tenesmus vesicæ în continuă intensificare; suferința se ameliora prin consumarea rapidă a unei cantități mari de apă, dar mai ales prin comprimarea puternică a glandului penisului cu degetul; cu cât dura mai mult, cu atât se ameliora mai ușor; aceasta a apărut pentru ultimele dăți la o lună după începerea ultimei experimentări, după o cină copioasă, apoi a dispărut complet, 14a.
Micțiune.
Pe tot parcursul experimentării s-a manifestat o activitate crescută a rinichilor; cantitatea de urină eliminată zilnic era mai mare decât cantitatea de lichid băut, fapt care ar putea fi explicat prin temperatura anotimpului; în ultimele șase zile ale experimentării, culoarea urinei s-a schimbat de la un galben intens ca vinul la roșiatic; sp. gr. a crescut, cu unele variații, de la 1005 la 1025, reacția fiind întotdeauna acidă, dar către sfârșitul experimentării numai slab acidă, 13.
În mai multe zile diferite, a observat o cantitate mare de urină, mai incoloră decât de obicei, însoțită de o senzație de prostrație și moleșeală, care îl făcea extrem de nervos, 12. [430.]
Urinare involuntară, în special ziua, 1.
Eliminare involuntară, ocazională și ușoară, de urină când stătea în picioare, 12.
Udarea involuntară a patului, noaptea (doi experimentatori), 12.
În noaptea celei de-a șaptea zile, udarea involuntară și destul de abundentă a patului, ceea ce nu se mai întâmplase niciodată, 12.
Urină.
Urină deschisă la culoare, depunând un sediment albicios, 22.
Urină galben-închis (a doua și a treia zi), 19.
Face ca urina să devină roșu-sânge și să fie încărcată din abundență cu corpusculi sanguini, 24.
Sp. gr. a urinei a crescut de la 1005 sau 1010 la 1025, iar culoarea galben-pai s-a schimbat treptat, în timpul primei experimentări, într-un galben ca vinul și apoi în roșiatic, 14a.
În a treia zi a apărut un sediment în urină, 17.
Secreție mucoasă crescută în căile urinare, evidențiată prin tulburarea urinei, 14. [440.]
Sediment mucos abundent în urină (a optsprezecea zi), 13.

ORGANE SEXUALE

Masculine.
Erecții ale penisului, 1.
Erecții ale penisului în timpul zilei, aproape fără cauză, 1.
Emisii nocturne, 1.
O emisie seminală, 12.
O poluție, neurmată de slăbiciune, 12.
Feminine.
Sterilitate fără avort, 1.
Avort, 1.
Durere în apropierea orificiului uterin când stă culcată, 12.
Durere înțepătoare, fulgerătoare în uter, 12. [450.]
Leucoree ca zerul, care (la început) provoca usturime și sensibilitate dureroasă, 1.
O secreție albă, anterior nedureroasă, devine dureroasă, ca și cum părțile ar fi carne vie, 1.
Prolaps vaginal numai în timpul sarcinii, nu și în alte perioade, 1.
Mai puțină uscăciune vaginală la începerea coitului și mai multă plăcere în timpul acestuia, 12.
Durere vaginală în timpul coitului, 1.
Flux menstrual ajungând la menoragie și durând șase zile; eliminare considerabilă de sânge palid, obligând-o să rămână complet nemișcată, deoarece cea mai mică mișcare îl intensifica enorm, 22.
Metroragie, 8.
Catameniile, al căror termen era apropiat, au apărut imediat după baia cu fier și au fost de două ori mai abundente decât de obicei, 1 . [Aceasta este acțiunea primară a

Fierului ; simptomele următoare (458 până la 462) sunt efecte secundare; prin urmare, acest metal poate fi curativ numai în acele cazuri de suprimare a menstrelor în care celelalte simptome corespund homeopatic cu

Fierul. -Hahnemann.]

Catameniile au apărut cu o zi mai târziu; secreția este mai redusă, constă din sânge apos și este însoțită de durere abdominală violentă, cu caracter tăietor (după șase zile), 1.
Menstre întârziate cu câteva zile, 1. [460.]
Catameniile se opresc timp de două sau trei zile, apoi reapar, 1.
Menstrele încetează timp de opt săptămâni, 1.
Menstrele încetează timp de trei ani, 1 . [Din cauza utilizării constante a apei feruginoase. -Hahnemann.]
Înaintea apariției catameniilor, eliminarea din uter a unor fragmente lungi și filante de mucus, timp în care avea în abdomen senzațiile care însoțeau de obicei catameniile, 1.
Menstrele au apărut cu o stare de rău, prostrația forței fizice asociindu-se cu o deprimare psihică, ceea ce făcea aproape imposibil să se ridice și să-și îndeplinească îndatoririle zilei; a fost nevoită să facă efortul, iar efortul a învins moleșeala și deprimarea; în ultima parte a zilei s-a simțit bine, mai bine decât de obicei, iar durerea pe care o avea de regulă la începutul menstrelor a dispărut complet, 12.
În timpul menstrelor nu a simțit nicio durere și nici vreuna dintre senzațiile chinuitoare din membre, extinzându-se de la spate până la genunchi, care fuseseră întotdeauna prezente până atunci, 12.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe.
Un abur fierbinte urcă din trahee, 8 . [Cu Ss. 502 și 485. -Hughes.]
Senzație dureroasă în laringe, provocând tuse și dresul zgomotos al gâtului, agravată prin apăsare asupra laringelui, la trezirea de dimineață, dar cedând către amiază locul unei senzații similare în spatele treimii superioare a sternului; la dresul zgomotos al gâtului și la tuse, expectorație de mucus spumos, vâscos, amestecat cu sânge negru, frecvent până la ora 4 P.M. (a cincisprezecea zi), 13.
Seara, în pat, glota i se contractă, sângele îi năvălește la cap, simte o arsură la exteriorul gâtului și între omoplați, precum și, în general, pe partea superioară a corpului, în timp ce picioarele sunt reci; dimineața, transpirație, 1.
Voce.
Răgușeală, cu senzație de asprime în laringe (după opt zile), persistând două săptămâni, 16. [470.]
Voce aproape stinsă, vorbește cu dificultate și gâfâie, 22.
Tuse și expectorație.
Tuse toată ziua și, de asemenea, după ce se întinde seara, 1.
Tuse nocturnă, 12.
Tuse agravată la mișcare, 1.
(Tuse seacă intensificată), 8.
Tuse surdă, fără expectorație, iar când tușește i se pare că nu poate trage aer, 1.
În timp ce alăptează copilul, tuse cu expectorație de sânge, 1.
Tuse seacă seara după ce se întinde, dar cu expectorație la trezire, 1.
Dimineața expectorează mult puroi (cu gust putrid), 1.
O cantitate mare de expectorație purulentă albă după o tuse ușoară, intensificată de fumatul tutunului și consumul de coniac, 1. [480.]
La trezirea de dimineață, expectorație purulentă abundentă, verzuie, cu gust grețos, 1.
Expectorație redusă cantitativ, fluidă și spumoasă, cu striuri de sânge, 8.
Tușind scurt și repetat, expectorează mucus cu sânge (după cinci zile), 1.
Expectorație de sânge dimineața, la ridicarea din pat, 1.
Expectorație nocturnă de sânge, urmată de intensificarea dispneei, 1.
După gâdilături în gât, cu o ușoară tuse seacă, a expectorat o lingură de sânge roșu-aprins, 12.
Hemoptizie, 8 . [Cu Ss. 502, 466, 517. -Hughes.]
Respirație.
Respirație gâfâită, 22.
Șuierat sub stern, cu ușoară înclinație de a tuși pe tot parcursul nopții; a dispărut după ridicarea din pat, 12.
Câteva raluri mucoase în spatele manubriului sternal (a cincisprezecea zi), 13. [490.]
Respirație dificilă din cauza greutății în plămânul stâng, 12.
Respirație dificilă și apăsare în piept, ca și cum cineva l-ar apăsa cu mâna, 1.
Nu poate trage deloc aer; respirația îi este dificilă chiar și când stă așezat, 1.
Respirație dificilă din cauza durerii de-a latul toracelui, 12.
Dispnee, 8, 22.
Dispnee; respirație dificilă, lentă, ameliorată prin mers și vorbit sau prin ocuparea constantă cu cititul ori scrisul; este mai rea când stă liniștit și inactiv și încă mai rea când este culcat, în special seara; trebuie să respire de mai multe ori înainte de a-și putea umple plămânii cu aer, 4.
Dispnee și oboseală a membrelor, în general mai accentuate înainte de prânz; adesea se ameliorează după ce a mers puțin; numai uneori devin intolerabil de intense când merge în aer liber, 1.
Uneori trebuie să se ridice în șezut în pat după miezul nopții din cauza dispneei, 1.
Senzație de sufocare, din cauza unei tremurări și a unei palpitații în stomac, 12.
Astm (printre muncitorii din fabricile de ace), (Buchner), 12. [500.]
Un fel de astm; anxietate în epigastru, împiedicând respirația, 1.

TORACE

Ftizie pulmonară, provocată de pilitura de fier administrată pentru tenie (L. W. Sachs), 12.
Aflux de sânge spre piept, 8.
Senzație de uscăciune și mucus în piept; uscăciunea este ameliorată doar pentru scurt timp prin băut, 1.
Durere în piept și ficat, 12.
Durere în piept, cu junghiuri și tensiune între omoplați; nu se putea mișca, 1.
Durere în partea dreaptă a pieptului, în ficat și rinichi, cu dorință constantă de a urina, 12.
Durere în clavicula stângă, ca și cum ar fi amorțită, 1.
O durere veche în plămânul stâng a reapărut, neînsoțită de tuse, și a dispărut într-o zi sau două, 12.
O ușoară durere surdă și apăsătoare de-a curmezișul părții superioare a pieptului, făcând respirația dificilă, persistând multe zile, 12. [510.]
Senzație de plenitudine și contracție a pieptului, 1.
Crampă constrictivă în piept, 1.
Crampă constrictivă în piept și tuse numai la mișcare și mers, 1.
Strângere a pieptului, ca și cum ar fi constricționat; astm cu anxietate, agravat de mers, 1.
Durere de tracțiune în piept și inimă, 12.
Durere surdă, de tracțiune, de-a curmezișul pieptului, 12.
O oarecare apăsare în piept (a șasea zi), 13.
Apăsare în piept, ca și cum ar fi constricționat, 8.
Apăsare în întregul piept, cu nevoia de a inspira profund (a șaptea zi), 13.
(Copilul are o apăsare în piept; hârâit), 1. [520.]
Greutate de-a curmezișul pieptului, 12.
O ușoară senzație de greutate în partea superioară a plămânului stâng, făcând respirația destul de dificilă, și senzație dureroasă ca de rană sub clavicula și mamelonul stâng, împiedicându-l să inspire profund, 12.
Durere înțepătoare-tăietoare în piept, 12.
Junghiuri în tot pieptul, 12.
Junghiuri în partea dreaptă a pieptului, 12.
Junghiuri ușoare prin plămâni (a șaptea zi), 13.
Durere în piept, ca după o contuzie, 1.
Inspirația profundă intensifica durerea din piept, 12.
Anterior.
Durere sub stern, 12.
Arsură în partea superioară a sternului, după tuse, 1. [530.]
Presiune în partea de sus, sub stern, cu catar și tuse, 1.
Noaptea, în pat, junghiuri în stern, 1.
Lateral.
Durere surdă, înțepătoare, în partea dreaptă, cu senzație dureroasă a gâtului, ca după o contuzie, 12.
În timpul efortului fizic, junghiuri în lateral, 1.
Un junghi violent în lateral, sub coastă (după douăzeci și patru de ore), 1.
Mammæ.
Dureri înțepătoare migratoare în sân, 12.
Durere apăsătoare, ca de rană, sub mamelonul stâng, 12.

INIMĂ ȘI PULS

Præcordium.
Suflu perceptibil din când în când la inimă, 22.
Tensiune în regiunea precordială (a șaptea zi), 13.
Durere de tracțiune în jurul inimii și în piept, 12.
Activitatea inimii. [540.]
Activitate rapidă a inimii (a cincisprezecea zi), 13.
Palpitație ușoară, în special la mișcare, 22.
Puls.
Puls mic și slab, uneori intermitent, alteori neregulat, 22.
Puls abia perceptibil, 8. [Vezi nota la S. 187. -Hughes.]
Puls 61, tensionat (a șaptea zi); 55, plin și tensionat (a unsprezecea zi); 54, mic și tensionat (a cincisprezecea zi); 60, ceva mai plin și încă tensionat (a șaisprezecea zi); 67, încă tensionat (a optsprezecea zi); 68, mai puțin tensionat (a nouăsprezecea zi); 70, moderat de amplu și moale (a douăzeci și una zi); 75, normal, ca înainte de experimentare (a douăzeci și doua zi), 13.
Puls 68 până la 72, moale, nu plin, 12.
Puls 72, cu febră, 12.
Între 4 și 5 P.M., puls 68 până la 72, nu dur, destul de cald și o ușoară cefalee, 12.
Puls 68 până la 72, cu febră, 12.
Puls 68 (prima zi) 60, normal (a treia zi); normal (a opta zi), 12. [550.]
Pulsul, de obicei 76, a scăzut treptat la 70, dar ulterior a revenit la normal; tensiunea pulsului a crescut, 17.
Pulsul înainte de experimentare era 75; în timpul experimentării a scăzut cu două până la patru bătăi pe zi; în ultima zi era de numai 54; imediat după întreruperea medicamentului a devenit mai frecvent, dar a revenit la normal abia după opt zile; concomitent cu încetinirea pulsului a existat o diminuare a plenitudinii, cu o creștere remarcabilă a tonusului pereților arterelor; caracterul pulsului corespundea activității rapide a inimii; această stare este cu atât mai demnă de remarcat, cu cât temperatura verii are un efect exact opus asupra persoanelor sănătoase, 13.
Pulsul, în mod normal 76, scăzând în primele opt zile la 62, crescând rapid în pauza dintre prima și a doua experimentare la 73, dar coborând din nou, după reluarea experimentării, în trei zile la 63; după a patra zi a devenit mult mai frecvent, în pofida continuării medicamentului (probabil dependent de tulburările urinare chinuitoare), 14a.
Pulsul, în mod normal 70 până la 74, scăzând treptat la 62; în prima jumătate a experimentării a existat o variație mare, dar nu a crescut niciodată la 70, 16.
Pulsul a fost categoric mai dur în ultima parte a experimentării și încetinit (60, valoarea normală fiind 75 până la 80), 13.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Gâtul și ceafa rigide, cu senzație dureroasă ca de rană, 12.
La 8 A.M., gâtul se simte rigid, mâinile și picioarele reci, mai ales mâinile; picioarele complet reci toată noaptea, dar nu atât de reci ca în noaptea precedentă (a paisprezecea zi), 12.
Durere în gât, 12.
Când stă culcat pe partea dreaptă, gâtul și umărul sunt foarte dureroase, 12.
Senzație dureroasă ca de rană și rigiditate a gâtului, 12. [560.]
Gât dureros, ca după o contuzie, 12.
Spate.
Durere de spate, cu menstruația, 12.
Durerile chinuitoare de spate și de membre, de care suferise întreaga viață, nu au mai revenit niciodată odată cu menstruația, 12.
Un fel de durere sfâșietoare în spate, chiar și când stă așezat sau culcat, 1.
Dorsal.
Un fel de paralizie; incapacitate de a ridica brațele din cauza tensiunii dureroase dintre omoplați și din stern, 1.
Când lucrează cu brațele, are junghiuri în omoplați, 1.
Între omoplați, un fel de durere sfâșietoare, chiar și când stă așezată, care este agravată de mers, 1.
Lombar.
Lombalgie toată noaptea, care dispare la ridicare, 12.
Lombalgie în regiunea lombară stângă, 12.
Durere în regiunea lombară. 12. [570.]
Durere în regiunea lombară și în ficat, 12.
La ridicare, o ușoară senzație dureroasă ca de rană în regiunea lombară, cu borborisme intestinale, 12.
Durere în regiunea rinichilor, 12.
Dureri în rinichi, 12.
Sacral.
Dureri în sacru, la ridicarea de pe scaun, 1.
O durere surdă de fiecare parte a sacrului, la joncțiunea sa cu ossa innominata, 12.
În timpul mersului, tresăriri ca niște junghiuri în sacru, care se extind mai mult spre șolduri decât în sus; mai dureroase după ce a stat așezat sau în picioare, aproape ca și cum s-ar fi forțat, 1.
Durere în sacru, ca după o contuzie, 1.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

Obiective.
Umflarea mâinilor și a picioarelor până la genunchi, 1.
Degetele mâinilor și ale picioarelor se strâng în crampe, cu durere mare, 1. [580.]
Rigiditate a degetelor mâinilor și picioarelor, 12.
Degetele picioarelor și ale mâinilor rigide, 12.
Subiective.
Senzație de epuizare și greutate a membrelor (a treisprezecea zi), 13.
Greutate a membrelor timp de patruzeci și opt de ore, 1.
Greutate a membrelor, cu epuizare generală (a treizeci și opta zi), 14.
Greutate, oboseală și lipsă de tonus a membrelor, 1.
Senzații chinuitoare în membre, de la spate până la genunchi, odată cu menstruația, 12.
Dureri în articulații, 12.
Membre cu senzație dureroasă ca de rană și vlăguite; foarte neliniștit, 12.
Durere în membre la atingere, 12.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Obiectiv. [590.]
Impotență funcțională a brațului drept, cu lipsa dorinței de a-l mișca, ajutându-l involuntar cu mâna stângă, 12.
Brațele aproape rigide, 12.
Brațul complet înțepenit și durere intensă, 12.
Brațul imobil, fixat în poziție dreaptă, cu tremurături și senzație de frig în tot corpul; a luat o doză de Ran. bulb., 200, care, în decurs de două ore, a agravat toate simptomele până la un grad extrem; curând după aceea, ameliorarea s-a produs treptat, de la degete în sus, starea fiind mult ameliorată în jurul orei 11 P.M.; mult mai bine în ziua următoare (dar durerea a continuat timp de cincisprezece zile și era întotdeauna mai intensă dimineața), 12.
Nu-și poate ține brațele nemișcate, ci trebuie când să le flecteze, când să le extindă, 1.
Durerile mai intense, brațul mai rigid; poziția flectată a brațului spre piept o face mai tolerabilă; durerea crește, mișcarea și schimbarea poziției o agravează; greutatea învelitorii patului o face intolerabilă, 12.
Subiectiv.
O dorință irezistibilă de a îndoi brațul a fost urmată de o durere atât de intensă, încât l-a făcut să se ridice din pat la ora 2 A.M.; după ce a umblat timp de o oră și jumătate, s-a culcat din nou și a adormit în poziție șezândă, 12.
Dureri fulgerătoare descendente (în umeri și brațe), mai intense decât cele fulgerătoare ascendente, 12. *
Senzație de tracțiune în braț, din cauza căreia acesta este resimțit ca greu și ca și cum ar fi paralizat, 1.
Umăr.
Scârțâit în articulația umărului, care, la atingere, este resimțită ca și cum ar fi fost lovită, 1. [600.]
Umărul și gâtul dureroase, 12.
Durere sfredelitoare în umăr, coborând până la extremitățile degetelor, 12.
Durere sfredelitoare în articulația umărului drept, coborând de-a lungul bicepsului până la articulația cotului; mișcarea agravează durerea, căldura o ameliorează; durerea este mai intensă la intervale neregulate, 12.
Umărul dureros la atingere, 12.
Sensibilitate dureroasă continuă în partea anterioară a umărului drept și, de asemenea, în brațul drept, 12.
Durerea își schimbă localizarea: uneori este afectat mai ales umărul, alteori articulația cotului, 12.
Braț.
Nu poate ridica brațul drept; prezintă dureri fulgerătoare și sfâșietoare în articulația umărului, care, la atingere, doare ca și cum ar fi fost lovită, coborând prin braț, iar articulația umărului scârțâie, 1.
O ușoară durere ca o ciupitură în mușchiul deltoid al brațului drept, 12. *
Dureri fulgerătoare și sfâșietoare în braț, pornind din articulația umărului, astfel încât nu-și poate ridica brațul, 1.
Durere fulgerătoare și sfâșietoare, din articulația umărului în braț și mai departe în jos, care face imposibilă ridicarea acestuia, 1. [610.]
Brațele sunt dureroase ca de rană și rigide; greutate de-a curmezișul pieptului și în partea posterioară a capului, de la o ureche la alta, 12.
Cot.
Durere înțepătoare în articulația cotului stâng (a zecea zi), 12.
Durere ascuțită, înțepătoare, în cotul stâng, 12.
Încheietura mâinii.
Durere în încheietura mâinii stângi, ca după o entorsă, 12.
Durere ascuțită, fulgerătoare, în încheietura și dosul mâinii stângi, policele fiind cel mai dureros când îl mișcă, 12.
Mână.
Umflarea mâinilor, după care pielea se descuamează, 1.
Dimineața, când încearcă să lucreze, îi tremură mâinile, 1.
Seara, mâinile îi tremură atât de tare, încât nu poate coase, 12.
Când scrie, nu poate controla condeiul, mâna îi tremură; scrie mai bine când scrie repede; când citește și scrie, literele se contopesc unele cu altele, 12.
Mâna stângă aproape amorțită, mâna dreaptă rece, 12. [620.]
Mâinile dureroase ca de rană și rigide, 12.
Policele mâinii drepte foarte rigid, dureros la mișcare, 12.
Durere în degete, pornind din umăr, 12.
Durere reumatică în articulațiile falangiene ale mâinii stângi, 12.
La mișcare, durere în police, 12.
Crampe în degete, care sunt amorțite și insensibile, 1.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

Membrele inferioare slăbite, 12.
Un fel de paralizie; durere sfâșietoare, cu junghiuri violente, din articulația șoldului în jos, până la tibie și talpa piciorului (eminența plantară este întotdeauna dureroasă la atingere, ca și cum ar fi fost lovită); în timpul zilei nu poate călca din cauza durerilor, care însă se diminuează când merge; seara, după ce se întinde, acestea sunt mai intense; trebuie să se ridice și să umble pentru a ameliora durerile, până la miezul nopții, 1.
Șold.
Dureri fulgerătoare și sfâșietoare în articulația șoldului, care, la atingere, doare ca și cum ar fi fost lovită, coborând de-a lungul tibiei; mai intense seara, în pat; trebuie să se ridice și să umble, 1. *
Coapsă.
Amorțeală în coapsă, 1. [630.]
Dureri paralizante în coapsă, inclusiv în poziție șezândă; după ce stă o vreme într-o poziție ghemuită, trebuie să-și găsească ușurarea întinzând picioarele; când se ridică de pe scaun, durerea paralizantă este mai intensă; aceasta dispare însă la mers, 1.
Crampe tonice ale coapsei și gambelor, 9. [De la fier aplicat pe tălpile picioarelor. -Hahnemann. „Într-un caz de coree.” -Hughes.]
Dureri surde, extinzându-se din călcâiul drept până în coapsă, 12.
Genunchi.
Umflarea genunchilor și gleznelor, cu dureri în acestea, mai ales la extensia genunchiului în pat, 1.
La ridicarea de pe scaun, moleșeală și oboseală în spațiile poplitee, mai ales la mers; [La începerea mersului. -Hahnemann.] după ce a stat nemișcat, 1.
Slăbiciune a genunchilor, astfel încât se prăbușește (imediat), 1.
Din cauza durerilor din genunchi, ca după o oboseală excesivă, trebuie când să-i flecteze, când să-i extindă; nu-i poate ține nemișcați, 1.
Durere contractivă în articulațiile genunchilor și gleznelor, 1.
Gambă.
Vena varicoasă de la membrul inferior stâng a continuat să se extindă în jos, devenind mai dureroasă la atingere, 12.
Picioarele tremură și, la mers, dor ca și cum ar fi fost lovite, 1. [640.]
Gambele foarte slăbite, ca și cum ar fi fost lovite, 12.
Picioarele sunt resimțite ca și cum ar fi amorțite, 1.
O senzație foarte neplăcută între genunchiul și glezna membrului inferior stâng, ca de venă umflată, foarte dureroasă la atingere și producând uneori jenă la mers, 12.
La mers, seara [La începerea mersului. -Hahnemann.]
În ortostatism, crampe în gambe, care dispar la mers (după douăzeci și opt de ore), 1.
La ridicarea din pat dimineața, crampă dureroasă în gambă (după șaisprezece ore), 1.
Senzație dureroasă de tracțiune în picioare, 1.
Durere acută, ca și cum un șurub ar fi rotit prin piciorul drept, la mers, 12.
Durere ca după o lovitură în picioare, dimineața, în pat, care dispare curând după ridicare, 1.
Picior.
Picioarele umflate până la glezne, 1. [650.]
Trebuie să-și scoată ghetele, 12.
Vene varicoase la picioare, 1.
După repausul care urmează mersului, rigiditate a picioarelor când încearcă să le miște din nou, 1.
După ce mănâncă, oboseală în picioare, 1.
Picioarele nu o mai susțin, 1.
Crampe în piciorul drept, 12.
Crampe în picioare, seara, mai întâi în stângul, urcând de-a lungul membrelor, 12.
Crampe în picioare, ameliorate prin apăsarea lor de tăblia patului de la picioare, 12.
Picioarele dureroase ca de rană și rigide, 12.
Durere fulgerătoare și înțepătoare în ristul drept, 12. [660.]
Crampă în tălpile picioarelor, 12. *
Crampă dureroasă în tălpi, 1.
Durere în călcâi, 12.
Degetele picioarelor.
Crampe frecvente în degetele picioarelor și în tălpi, 1. *

SIMPTOME GENERALE

Obiectiv.
Emaciere considerabilă, 22.*
Înainte de experimentare, sângele era roșu-aprins, cu puțini corpusculi incolori, neobișnuit de mari; s-a coagulat în șapte minute și cincizeci de secunde; serul era gălbui, limpede, alcalin, iar coagulul moderat de ferm; după experimentare, sângele era încă de un roșu neobișnuit de aprins, corpusculii erau foarte intens colorați, corpusculii incolori erau puțini și mici; s-a coagulat în opt minute și douăzeci de secunde, iar coagulul era ferm și elastic, 16.
Înainte de administrare, sângele era roșu-aprins, cu numeroși corpusculi colorați și puțini incolori; s-a coagulat în cinci minute și treizeci și opt de secunde; serul era gălbui, limpede, alcalin; coagulul era destul de moale; după experimentare, sângele era roșu-închis, corpusculii foarte intens colorați, corpusculii incolori foarte numeroși; s-a coagulat în cinci minute și treizeci de secunde; serul era limpede, galben; coagulul moale, 15.
Înainte de administrare, sângele era roșu-aprins, cu puțini corpusculi incolori, mici, și cu un număr remarcabil de corpusculi elementari; se coagula în cinci minute și cincizeci și patru de secunde; serul era limpede, galben, alcalin; cheagul ferm și elastic; după administrarea Fierului timp de cincisprezece zile, sângele era roșu-închis, corpusculii intens colorați și cu margini foarte clar conturate; numeroși corpusculi incolori, mari, aproape niciun corpuscul elementar; s-a coagulat în opt minute și cincizeci și patru de secunde; serul era remarcabil de galben-închis, alcalin; cheagul compact și elastic, 13.
Înainte de experimentare, sângele era de un roșu destul de aprins, cu corpusculi slab colorați și puțini corpusculi incolori; s-a coagulat în șase minute și cincizeci și șapte de secunde; după experimentare, era de un roșu foarte închis; corpusculii intens colorați; corpusculii incolori foarte numeroși, 17. [670.]
Tremur și senzație de frig în tot corpul, cu braț rigid, 12.
Accese frecvente de tremur în întregul corp, 1.
Tremur general imperceptibil, alternând cu episoade de slăbiciune, însoțit de o anxietate remarcabilă, 22.
Tremur puternic în întregul corp, durând săptămâni întregi, 5.
Creștere generală a vigorii (a șasea zi), 13.
Mai puternic fizic și mintal în timpul administrării Fierului, 14.
Dorință diminuată de efort fizic sau mintal (a treizeci și opta zi), 14.
Înclinație de a se întinde, 1.
Înclinație irezistibilă de a se întinde (după o oră), 1.
Foarte moleșit, somnolent, fără dorința de a vorbi sau de a lucra, 12. [680.]
Moleșeală după-amiaza, 12.
Moleșeală accentuată, crescând spre seară, 12.
Obosește ușor la mers, 1.*
Oboseală și somnolență constante în timpul zilei (somnul nu aduce decât o ușoară ameliorare), 1.
Slăbit și somnolent toată ziua, 12.
Slăbiciune generală provocată de simplul fapt de a vorbi, 1.*
Pierderea forței, astfel încât abia putea să meargă, 22.
Este foarte lipsit de putere și slab, 1.*
Stare de mare slăbiciune și somnolență (după două ore), 1, 12.
Stare de mare slăbiciune și somnolență toată ziua, 12. [690.]
*Slăbiciune mare, 5.
Slăbiciune foarte mare, ca de oboseală (imediat), 1.
Slăbiciune ca de oboseală, alternând cu tremur anxios, 1.
Debilitate; adoarme, 12.
Debilitate accentuată după-amiaza, 12.
Epuizare crescând treptat pe parcursul zilei (a zecea zi), 13.
Epuizare generală (a optsprezecea zi), 13.*
Prostrarea forțelor, odată cu menstrele, 12.
Prostrație și toropeală letargică, însoțite de vertij, 12.
Prostrație generală, 22.* [700.]
Moleșit și prostrat, cu urinare crescută, 12.
Energia fizică și mintală a crescut în primele zile ale experimentării, dar, după a patra zi, a apărut o senzație de slăbiciune și greutate în membre, 17.
În primele paisprezece zile, energia fizică și mintală păreau crescute; în ultima jumătate a experimentării a existat, la început, o senzație periodică, iar apoi una persistentă, de slăbiciune, moleșeală și lipsă de înclinație pentru efort fizic și mintal; oboseală la cel mai mic efort, mai ales la mers, 16.
Accese de sincopă, 8.
Accese de sincopă ce lasă în urma lor o slăbiciune care durează întreaga zi, 8.
Agitație intensă; nu poate studia sau îndeplini îndatoririle zilnice, 12.
Se foiește anxios în pat după miezul nopții, 1.
Subiectiv.
Senzație neplăcută și de neliniște în întregul corp, 12.
Stare foarte proastă odată cu menstrele, 12.
La trezire, senzație ca și cum ar fi fost magnetizată; a vrut să se împotrivească înclinației de a adormi, dar nu a reușit, 12. [710.]
Senzație de oboseală, 12.
Senzație de oboseală extremă, cu dureri în toate membrele, 12.
În timpul mersului, senzație de leșin; întunecare înaintea ochilor; simțea ca și cum ar fi urmat să aibă un atac de apoplexie; la fiecare pas, vuiet în urechi și în cap, 1.
Toată noaptea umblă de colo-colo din cauza durerii, 12.
Un fel de durere ca de oboseală, asemenea celei care apare după ce stă întins foarte mult timp într-o singură poziție, 12.
Excitabilitate nervoasă după menstre, 12.
Extrem de nervoasă, 12.
Simptomul cel mai persistent a fost o senzație nervoasă, isterică, o predispoziție de a plânge sau de a râde nemăsurat, însoțită de o senzație de sufocare în gât, ca și cum acesta s-ar umfla spre exterior, astfel încât experimentatorii își examinau frecvent gâtul pentru a constata dacă nu cumva se dezvolta o gușă; acest simptom a continuat, într-un grad mai mare sau mai mic, timp de cel puțin trei luni, 12.
Timp de trei perioade lunare succesive, nervozitatea excesivă, durerea de cap și vena varicoasă de la glezna stângă au reapărut toate; însă niciodată după aceea, 12.
Revenirea periodică a durerilor (mulți experimentatori), 12. [720.]
Mersul în aer liber o afectează, 1.
Oțetul nu intensifică simptomele, 12.

PIELE

Obiectiv.
Paloare accentuată a pielii, 23.*
Colorație icterică în jurul ochilor, buzelor și unghiilor, 22.
Erupție.
Pe partea superioară a umărului drept, o pată rotundă, roșie, pruriginoasă (de mărimea unui dolar), care se descuamează ca praful seara și noaptea, 12.
Pată care se descuamează pe umăr, 12.
Pulbere foarte fină pe mâna stângă, ca făina; pielea se descuamează sub această formă de pulbere până în dimineața următoare, 12.
(Scarlatina în timpul descuamării corespunde descuamării pielii), 12.
Pete hepatice închise la culoare ( e. g ., pe dosul mâinii) se inflamează și supurează, 1.
Subiectiv.
Porțiuni ale pielii ( e. g ., pe fața dorsală a policelui, a degetelor de la picioare etc.) în care apar dureri arzătoare când nu sunt atinse ustură intens la cea mai ușoară atingere, 1. [730.]
Mâncărimi la sprâncene, 12.
Mâncărime la nivelul nasului, 12.
Mâncărime ușoară și senzație de înțepătură și străpungere deasupra genunchiului drept, 12.

SOMN ȘI VISE

Somnolență.
Căscat frecvent toată ziua, 12.
Dimineața, acces de întindere a corpului și căscat, în timpul căruia ochii sunt plini de lacrimi (după opt ore), 1.
După masa de prânz (la amiază), somnolență și amețeală, precum și o oarecare durere de cap deasupra rădăcinii nasului; nu putea întreprinde nicio activitate intelectuală, 1.
Somnolent, cu sete, seara, 12.
Înclinat să doarmă mai mult decât de obicei, 12.
Înclinație puternică spre somn, fiind aproape imposibil să rămână treaz în timp ce citește, 12.
Tinde să adoarmă când stă așezat, în orice moment al zilei, 1. [740.]
Foarte predispus să adoarmă, 12.
Înclinație aproape irezistibilă spre somn în ultimele zile ale experimentării, 16.
Adoarme în timp ce coase; trebuie să se întindă; doarme o oră și se trezește cu sete excesivă și crampe în laba piciorului drept, 12.
S-a așezat să studieze și a adormit; a dormit o oră sau mai mult, încă se simțea foarte somnolent și a adormit din nou până la ora 11 P.M.; s-a culcat și a adormit imediat, 12.
Trebuie să se culce devreme, 12.
Somn greu dimineața până la ora 9, din care abia se poate trezi, 1.
Somn după-amiaza, 12.
Doarme cu ochii pe jumătate deschiși, 1.
Insomnie.
Insomnie aproape totală atât ziua, cât și noaptea; ori de câte ori adormea, se trezea după un sfert de oră, scăldată în sudoare și suferind de prostrație extremă și anxietate epigastrică; simțea ca și cum viața ar fi părăsit-o, după care urma o stare de excitație nervoasă, 22.
Stă întinsă mult timp înainte de a adormi, 1. [750.]
Stă întins câte o jumătate de oră sau chiar o oră înainte de a adormi, 1.
Trebuie să stea întinsă două sau trei ore înainte de a adormi, 1.
Adoarme obosită și doarme , deși neliniștită , și rămâne trează mult timp înainte de a adormi din nou , și totuși nu este obosită când se ridică dimineața, 1.
Somn ușor, ca o ațipeală, nu profund, 1.
Noaptea, somn neliniștit, 1.*
Somn neliniștit, cu vise, însoțit de emisii seminale, 1.
Treziri repetate noaptea, cu somn liniștit numai după 2 A.M. (a doua noapte), 19.
Se trezește în fiecare oră în timpul nopții și apoi nu mai cade decât într-un somn ușor, 1.
Noaptea poate sta întinsă numai pe spate; nu poate dormi pe nicio parte, 1.
Vise.
Noaptea, tulburat de vise; la ridicarea de dimineață, multă oboseală, 1.* [760.]
Noaptea, vise vii, 1.*
Somn tulburat de vise foarte vii și anxioase (a șasea zi), 13.
Somn tulburat de numeroase vise confuze, 12.
Somn mai profund decât de obicei, dar cu vise neplăcute, 12.
Vise foarte neplăcute, 12.
Nu a dormit bine, deoarece somnul a fost foarte tulburat de vise despre vechi prieteni, 12.
Vise neplăcute pe tot parcursul nopții despre prieteni și rude decedate cu douăzeci și cinci de ani în urmă, 12.
Visează că se află în luptă, că a căzut în apă etc., 1.
Acces sever de coșmar (prima zi), 12.
S-a odihnit bine, dar a visat foarte mult că se întâlnea cu foști colegi de școală, despre viața de student etc., 12.

FEBRĂ. [770.]

Senzație de frig.
Senzație de frig, cu cefalee, dimineața, 12.
Senzație de frig și tremurături în tot corpul, cu brațul înțepenit, 12.
Senzație generală de frig întreaga zi, 12.
Mai mult sau mai puțin frig toată ziua, îndeosebi după-amiaza, apoi ușor febril seara; din nou destul de frig și nu s-a încălzit mult timp după ce s-a culcat, 12.
Între orele 1 și 2 P.M., senzație destul de pronunțată de frig pentru scurt timp, 12.
La ora 5 P.M., ușoară senzație de frig, apoi stare febrilă pentru scurt timp (a cincisprezecea zi), 12.
Trebuie să se culce după-amiaza din cauza unui frison, 12.
După-amiaza, frison violent timp de o jumătate de oră, apoi sete; trebuie să se culce, după care urmează căldură, cu transpirație (a paisprezecea zi), 12.
La ora 7.30 A.M., senzație generală de frig în tot corpul, mâinile și picioarele foarte reci (a doua zi), 12.
Seara, în pat, i s-a făcut frig în tot corpul, în loc să se încălzească, 1. [780.]
După-amiaza, puțin frig pentru scurt timp, apoi ușor febril (a paisprezecea zi), 12.
Senzație de furnicare, cu ușoară senzație de frig în tot corpul, mai accentuată în spate, începând la ora 7 A.M., 12.
La amiază, destul de frig, cu senzație de furnicare în tot corpul, 12.
(Frison violent, iar în timpul frisonului fața i-a devenit incandescent de fierbinte), 1.
Seara, înainte de a adormi, frison violent, fără răceală externă; în pat i-a fost frig toată noaptea, 1.
Simte frig în spate, 12.
Mâini și picioare reci, 8.
Din a treisprezecea până în a douăzeci și treia zi, mâinile și picioarele reci și amorțite, 12.
Mâinile foarte reci și înțepenite toată ziua, 12.
Mâinile reci și amorțite, 12. [790.]
Mâinile și picioarele reci și amorțite, senzație de frig în tot corpul, care nu dispare prin mers, deși transpira abundent, 12.
Picioarele mai reci decât de obicei în tot acest timp, 12.
Picioare reci timp de zece zile, 12.
Picioare reci timp de optsprezece zile, 12.
La intrarea în pat, picioarele sunt reci; rămâne treaz o vreme, 12.
Picioare reci și amorțite, 12.
Picioare reci și amorțite toată noaptea, ca după patinaj, 12.
Picioare reci și un deget înțepenit, 12.
Picioare foarte reci; a rămas treaz, crezând că picioarele îi erau bare de fier, 12.
Picioare foarte reci, de care abia se poate servi din cauza oboselii, 1. [800.]
Degetele de la picioare reci ca gheața și dureroase, 12.
Căldură.
La ora 3 P.M., a simțit căldură, 12.
La ora 3 P.M., destul de cald, febril, dar fără sete, 12.
După ce a băut bere, căldură și anxietate, 1.
După siestă, căldură, 1.
Căldură în corp, cu obrajii roșii, dar capul este neafectat (după douăzeci și patru de ore), 1.
Senzație de căldură în tot corpul, care era rece la atingere, cu senzația că fața ar fi umflată și tumefiată, 12.
Căldură, cu transpirație, după frisoane, la ora 3 P.M., 12.
Căldura, cu transpirație, urmează setei, la ora 8 P.M., 12.
Căldură, fără sete, 12. [810.]
Căldură febrilă, 12.
Valuri de căldură în tot corpul, ca și cum ar urma să izbucnească transpirația, 12.
Ziua, clocotire a sângelui, iar seara căldură, îndeosebi la nivelul mâinilor, 1.
Febril la ora 3 P.M., 12.
Febra mai redusă la ora 7 P.M., 12.
Căldură a capului, picioare reci, 12.
(Dimineața, căldură a feței), 1.
Căldură în stomac și o senzație neplăcută în întregul corp, acestea fiind simptome cu caracter febril; de asemenea, sensibilitate dureroasă și moleșeală a membrelor; căldura din stomac a crescut până în a treia zi și a fost foarte intensă, astfel încât a crezut că stomacul era parțial inflamat, provocând indigestie și eructații; căldura din stomac, mai accentuată înainte de a mânca, ameliorată după ce mănâncă, 12.
Palmele fierbinți, 12.
Căldură intensă în palme și tălpi, 12. [820.]
Tălpile fierbinți, 12.
Transpirație.
Transpirație generală, 22.
Transpirație și anxietate în timpul digestiei hranei reținute, 22.
Transpirație dimineața, pentru o perioadă îndelungată, 1.
Dimineața, în zori, transpirație până spre amiază, o dimineață da, una nu, precedată de fiecare dată de cefalee, 1.
Transpirație nocturnă, cu oboseală, 1.
În jurul miezului nopții, transpirație frecventă în timpul somnului, 1.
Transpirație în timpul zilei, când merge, 1.
Transpirație după mers rapid, fără ameliorarea senzației de frig, 12.
Transpirație abundentă când merge și când stă așezat în timpul zilei, 1. [830.]
Transpirație abundentă dimineața după ridicarea din pat, prin care capul a fost foarte mult ameliorat (a optsprezecea zi), 13.
Miros particular al transpirației (a treia zi), 17.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), La trezire, toropeală la nivelul capului; greutate în cap; pleoape grele; gust acru; după ridicarea din pat, durere colicativă; la ridicarea din pat, crampă în gambă; durere în picior; la ora 7.30, senzație generală de frig; începând la ora 7, senzație de furnicare; căldură a feței; după ridicarea din pat, transpirație.
( În cursul dimineții ), Dispnee etc.
( După-amiaza ), La ridicarea bruscă după somn, vertij; gust putrid; spre seară, moleșeală; debilitate; senzație de frig; la ora 3, stare febrilă.
( Seara ), Simptomele; cefalee etc.; după mers în aer liber, apăsare în cap; în pat, durere în articulația șoldului; când merge, durere în tibie etc.; în pat, frig în tot corpul; înainte de culcare, frison violent.
( Noaptea ), Senzație de greață; în pat, junghiuri în stern; lombago.
( Înainte de miezul nopții ), Când stă culcat, îndeosebi pe o parte, vărsături.
( La miezul nopții ), Transpirație.
( O dimineață da, una nu ), În zori, transpirație.
( Aer liber ), Lăcrimare.
( Schimbarea poziției ), Durere în creștet.
( Conversație ), Toate simptomele.
( Aer liber și răcoros ), Presiune în creștetul capului.
( Coborâre ), Vertij; senzație în eminențele frontale.
( După masa de prânz ), Sete.
( Consumul de apă ), Toate simptomele.
( Înainte de a mânca ), Căldură în stomac.
( După ce mănâncă ), Toate simptomele; greață; vărsături alimentare; imediat, disconfort; căldură în stomac; presiune în stomac; durere colicativă; oboseală în picioare.
( Căldură ), Simptomele.
( Inspirație profundă ), Durere în piept.
( Poziție culcată ), Vertij; seara, dispnee.
( Privirea apei curgătoare ), Amețeală etc.
( Carne ), Durere de stomac.
( Mișcare ), Toate simptomele; dureri de cap; tuse; crampă în piept etc.; durere în brațe; durere în articulațiile umerilor; durere în police.
( Zgomot ), Toate simptomele.
( Ridicare ), Greață.
( Ridicarea de pe scaun ), Durere în coapsă; îndeosebi când începe să meargă după statul nemișcat în picioare, moleșeală etc. în spațiile poplitee.
( Vederea oamenilor ), Toate simptomele.
( Poziție șezândă ), Simptomele.
( Stat liniștit și inactiv ), Dispnee.
( Poziție în picioare ), Toate simptomele.
( Aplecare ), Simptomele; cefalee.
( Gândul la fier ), Toate simptomele.
( Mers ), Amețeală etc.; cefalee; senzație de greață etc., senzație de plenitudine; imediat după doză, senzație în abdomen; nevoie imperioasă de a urina; constricție toracică; durere sfâșietoare între omoplați; tresăriri în sacru; durere de-a lungul piciorului; oboseală; senzație de leșin etc.
( Scris ), Cefalee.
Ameliorare.
( Dimineața ), După ridicarea din pat, șuierat sub stern.
( Aer liber ), Presiune în eminențele frontale.
( După masa de prânz ), Disconfort în stomac.
( După ce mănâncă ), Căldură în stomac; senzație de plenitudine.
( Ocuparea continuă cu cititul sau scrisul ), Dispnee.
( După evacuări ), Simptomele.
( Căldură ), Durere în articulația umărului.
( Așezarea capului pe masă ), Zumzet în urechi.
( Poziție culcată ), Simptomele; presiune în tâmple; nevoie imperioasă de a urina.
( Mișcare ), Simptomele; confuzie a capului.
( Presiune ), Senzație în eminențele frontale.
( Repaus ), Simptomele.
( În cameră ), Presiune în creștetul capului.
( Liniște ), Simptomele.
( Poziție șezândă ), Simptomele; cefalee; nevoie imperioasă de a urina.
( Somn ), Simptomele capului, cu excepția plenitudinii congestive.
( Singurătate ), Simptomele.
( Vorbit ), Dispnee.
( Mers ), Dispnee.

Ferrum metallicum