Sepia officinalis

Sepie. Mollusca.

Introdusă de Hahnemann.

Sepia trăiește în mările europene, îndeosebi în Marea Mediterană. Punga sa cu cerneală conține un lichid excretor brun-negricios, cu care întunecă apa atunci când vrea să scape de dușmani sau să-și prindă prada.

Triturațiile și tinctura sunt preparate din Sepia autentică, pură și uscată, nu din tușul de China artificial folosit la desen.

Patogenezii efectuate de Hahnemann, Gersdorff, Goullon, Hartlaub, Walde, Gross, Archiv für Hom., vol. 19, p. 187 ; Robinson, Br. Jour. of Hom. vol. 25, p. 331 ; Berridge, N. Am. Jour. of Hom., 1871, p. 69 ; Ibid., 1873, p. 193 ; N. E. Med. Gaz., 1874, p. 402 ; de asemenea, patogenezii cu diluțiile și triturațiile superioare, efectuate pe douăzeci și cinci de persoane sub auspiciile Amer. Institute of Hom., vezi Transactions, 1875.

AUTORITĂȚI CLINICE.

• Tulburare mintală , Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 46 ; Haynel, Analy. Therap., vol. 1, p. 177 ; Wilson, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 11 ; Apoplexie , Gerson, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 32 ; Cefalee , Hahnemann, Hrg, Kreussler, Tietze, Black, Goullon, Haustein, Hirsch, Schindler, S. in K., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 198 ; Müller, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 94 ; Hansen, A. H. Z., vol. 108, p. 93 ; Berridge, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 114 ; Haynel, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 129 ; Lippe, Hom. Phys., vol. 6, p. 429 ; Price, Med. Inv., Sept., 1876, p. 194 ; Ockford, Org., vol. 1, p. 468 ; Hemicranie , Kreussler, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 75 ; Cefalee cu greață , Small, U. S. M. and S. J. , Oct., 1870 ; Încâlcirea părului , Lembke, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 317 ; Astenopie , Bell, H. M., vol. 6, p. 289 ; Miopie , Woodyatt, Med. Couns., vol. 1, p. 12 ; Cataractă incipientă , B. J. H., vol. 33, p. 331 ; Cataractă , Goullon, I. Pr., 1875, p. 691 ; Raue's Rec., 1875, p. 59 ; Keratită , Norton, N. Y. S. Trans., 1874, p. 432 ; Raue's Rec., 1875, p. 54 ; Oftalmie , Tietze, Schmid, Link, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 241 ; Bethmann, Wolf, B. J. H., vol. 6, p. 525 ; Theobald, Org., vol. 1, p. 109 ; Conjunctivită , Gerson, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 109 ; Norton, T. W. H. C., 1876, pp. 603, 621 ; Tumoare tarsală , Reisig, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 242 ; Junghiuri în ureche etc ., Schmitt, Hom. Phys., vol. 3, p. 355 ; Epistaxis , Gerner, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 415 ; Catar nazal , Hansen, A. H. Z., vol. 113, p. 61 ; Ozenă , Freytag, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 399 ; Nevralgie facială , Beckett, Hah. Mo., vol. 11, p. 584 ; Negi pe față , Jones, N. A. J. H., vol. 17, p. 11 ; Tinea tonsurans , Burnett, H. W., vol. 8, p. 37 ; Fistulă a obrazului și tuse , Hesse, Hom. Phys., vol. 3, p. 162 ; Schir al buzei , Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 445 ; Carcinom al buzei , Kunkel, A. H. Z., vol. 95, p. 21. Durere de dinți , Bœnninghausen, Schindler, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 477 ; Bœnninghausen, Hom. Phys., vol. 6, p. 372 ; Goullon, Bolle, N. A. J. H., vol. 17, p. 224 ; Goullon, Hom. Recorder, vol. 3, p. 23, din Pop. Zeit., Oct., 1887, Afecțiuni cronice ale gâtului , Rummel, Diez, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 540 ; Gastralgie , Boyce, Med. Couns., vol. 1, p. 164 ; Boyce, Org., vol. 3, p. 93 ; Presiune în stomac , Hesse, Hom. Phys., vol. 7, p. 26 ; Tulburare gastrică , Emmerich, Kreuss, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 662 ; Guernsey, Bib. Hom., vol. 8, p. 30 ; Guernsey, H. M., vol. 6, p. 18 ; Dispepsie , Clifton, Hom. Rev., vol. 17, p. 159 ; Catar gastric , Hirsch, N. A. J. H., vol. 4, p. 341 ; A. H. Z., vol. 83, p. 81 ; Raue's Rec., 1872, p. 131 ; Dureri hepatice , Hansen, A. H. Z., vol. 113, p. 68 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 149 ; Tulburare funcțională a ficatului (2 cazuri), Dunham Lectures on Mat. Med., p. 156 ; Afecțiune hepatică , Hesse, Hom. Phys., vol. 3, p. 160 ; Berridge, Hom. Phys., vol. 4, p. 288 ; Icter , Schmidt, Bœnningh., Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 703 ; Durere abdominală , Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 195 ; Suferință abdominală , Kreussler, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 77 ; Diaree cronică , Tietzer, Rück. Kl. Erf., vol. 1, p. 849 ; Diaree , Kafka, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 432 ; Clark, Hom. World, May, 1889 ; Constipație cronică , Nunez, Hom. Phys., vol. 9, p. 323 ; Prolaps rectal , Colby, Mass. Trans., vol. 4, p. 185 ; Enurezis nocturn , Bœnningh., Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 45 ; Gauwerky, N. A. J. H., vol. 3, p. 342 ; Warren, N. E. M. G., vol. 9, p. 102 ; Incontinență urinară , Wesselhœft, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 69 ; Cistită și iritabilitate vezicală , Wesselhœft, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 63 ; Vezică iritabilă , Swan, N. A. J., vol. 30, p. 105 ; Dificultate la urinare , Swan, N. A. J. H., vol. 21, p. 109 ; Emisii seminale , B. in D., Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 63 ; Gonoree , Hansen, A. H. Z., vol. 108, p. 86 ; Hoyne, M. I., 1876, p. 542 ; Scurgere uretrală cronică , Lobeth, Seidel, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 98 ; Condiloame , W. M. J., Hom. Phys., vol. 9, p. 228 ; Sterilitate , Allen, A. J. H. M. M., vol. 3, p. 1 ; Nevralgie ovariană , Gerson, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 618 ; Deplasare uterină , Jackson, Hom. Rev., vol. 5, p. 320 ; Jackson, Med. Inv., July, 1875, p. 74 ; Pröll, A. H. Z., vol. 94, p. 13 ; Parsons, T. A. I. H., 1882, p. 180 ; Prolaps uterin , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 345 ; Minton, Tr. H. M. S. N. Y., 1870, p. 535 ; Procidență parțială , Goodno, Hah. Mo., vol. 8, p. 63 ; Procidență , Medley, Med. Adv., Jan., 1889, p. 33 ; Metroragie , Knorr, Kallenbach, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 334 ; Terry, N. A. J. H., vol. 25, p. 314 ; Hidrometră , Wells, N. A. J. H., vol. 3, p. 89 ; Tulburare menstruală , Simpson, Hom. Rev., vol. 18, p. 212 ; Terry, N. A. J. H., vol. 25, p. 314 ; Dismenoree , Goullon, A. H. Z., vol. 80, p. 7 ; Polle, Hom. Kl., 1869, p. 125 ; Kafka, A. H. Z., vol. 78, p. 5 ; Amenoree, dismenoree , Bernstein, Diez, Eichhorn, Lembke, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 254 ; Hansen, A. H. Z., vol. 108, p. 86 ; Durere în vagin și rect , Bæthig, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 161 ; Vaginită , Hedenburg, Mass. Trans., vol. 4, p. 295 ; Gorton, Hah. Mo., vol. 7, p. 514 ; Leucoree , Knorr, Green, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 365 ; Gardiner, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 79 ; Minton, Tr. H. M. S. N. Y., 1870, p. 535 ; Hawley, Hom. Phys., vol. 8, p. 263 ; Leucoree infantilă , Sumner, N. Y. S. Trans., 1874, p. 314 ; Prurit vulvar , Guernsey, T. H. W. Conv., 1876, p. 984 ; Schir mamar (2 cazuri raportate ca vindecate), Burdick, Org., vol. 2, p. 228 ; Gambell, N. E. M. G., vol. 5, p. 558 ; Tulburări de sarcină , Tietze, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 387 ; Gambell, T. H. M. S. N. Y., 1870, p. 170 ; Distocie , Schmitt, Hom. Phys., vol. 7, p. 260 ; Retenție placentară și hemoragii recurente , Nash, Med. Adv., Feb., 1890, p. 105 ; Lipsă de aer (4 cazuri), Hesse, A. H. Z., vol. 110, p. 148 ; Dispnee , Hesse, A. H. Z., vol. 111, p. 44 ; Astm , Carr, Med. Inv., March, 1875, p. 245 ; Tuse , Kafka, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 695 ; Nithak, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 198 ; Analyt. Therap., vol. 1, p. 212 ; Küsemann, Bethmann, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 27 ; Wesselhœft, A. J. H. M. M., vol. 4, pp. 66, 67 ; T. A. I. H., 1870, p. 250 ; Hesse, Hom. Phys., vol. 3, p. 159 ; Tuse convulsivă , Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 84 ; Wesselhœft, A. J. H. M. M., vol. 4, p. 3 ; Goullon, Raue's Rec., 1875, p. 117 ; Durere în piept și tuse , Nichols, Hah. Mo., vol. 7, p. 115 ; Pleurită , Kunkle. Hah. Mo., vol. 15, p. 294 ; Phthisis

pulmonalis , Ehrhardt, Gross, Rück. Kl. Erf., vol. 3, p. 397 ; Palpitații cardiace , Hesse, Hom. Phys., vol. 7, p. 27, din A. H. Z., vol. 113, p. 138 ; Perimielită , Hirsch, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 874 ; Durere de spate , Hesse, Hom. Phys., vol. 7, p. 27 ; Blocaj dureros al spatelui , A. F. R., Med. Inv., vol. 6, p. 563 ; Panarițiu, Berridge, Org., vol. 1, p. 132 ; Sciatică , Battmann, Rück. Kl. Erf., vol. 5, p. 906 ; Dureri surde în picioare , Berridge, Hom. Phys., vol. 9, p. 192 ; Erupție pe picioare , Hansen, A. H. Z., vol. 113, p. 69 ; Berridge, Org., vol. 1, p. 113 ; Astenie , Dunham, N. Y. S. Trans., 1876, p. 87 ; Isterie , Hartmann, Lobethal, Rück. Kl. Erf., vol. 2, p. 289 ; Bartlett, N. A. J. H., vol. 3, p. 530 ; Coree , Piollet, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 513 ; Transpirații patologice , Gallavardin, N. A. J. H., vol. 15, p. 61 ; Gorton, U. S. M. and S. J. , vol. 9, p. 13 ; Febră gastrică , S. in K., Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 649 ; Febră intermitentă , Schmidt, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 988 ; Ring, A. J. H. M. M., vol. 1, p. 261 ; Morgan, A. J. M. M., vol. 3, p. 131 ; Kunkel, A. H. Z., vol. 106, p. 189 ; Cloroză , Rückert, Rück Kl. Erf., vol. 2, p. 279 ; Jones, N. A. J. H., vol. 17, p. 8 ; Hidropizie , Goullon, I. Pr., 1875, p. 695 ; Reumatism , Wells, Hom. Rev., vol. 3, p. 259 ; Berridge, Hom. Rev., vol. 16, p. 495 ; Hesse, Hom. Phys., vol. 7, p. 26 ; Reumatism articular , Kunkel, Hah. Mo., vol. 15, pp. 486-9 ; Furuncule și transpirație fetidă a picioarelor , Morgan, H. W., vol. 12, p. 71 ; Pete brune pe piele, scuame , Mass. Trans., vol. 4, p. 185 ; Urticarie , Schwarze, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 202 ; Pecingine , Williamson, T. H. M. S., Pa., 1873 ; Psoriazis , Hesse, A. H. Z., vol. 108, p. 94 ; Hall, N. E. M. G., vol. 9, p. 53 ; Impetigo , Miller, H. M., vol. 10, p. 162 ; Pemfigus , Moore, Hom. Rev., vol. 12, p. 304 ; Negi , Hartmann, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 311 ; Boli de piele , Hahnemann, Knorr, Schmöle, Bethmann, Sommer, Rück. Kl. Erf., vol. 4, p. 260.

PSIHIC [1]

Memorie slabă.

Flux abundent de idei ; incapacitate de activitate mintală ; este un efort să gândească.

Toată ziua a simțit ca și cum nu i-ar păsa ce s-ar întâmpla ; nicio dorință de a lucra, neatent, distrat ; dispoziție indolentă.

Cuvintele îi vin foarte încet, trebuie să le smulgă pentru a-și exprima ideile ; uită punctele esențiale.

Folosește cuvinte greșite când scrie.

Indiferență profundă față de toate ; niciun sentiment autentic al vieții.

La fiecare câteva minute este înclinat să plângă, fără să știe cauza.

Tristețe profundă și accese frecvente de plâns, pe care abia le poate înăbuși.

Foarte tristă, cu o moleșeală neobișnuită.

Dispoziție tristă și sumbră, mai ales când merge în aer liber și seara.

Tristă din cauza sănătății și a treburilor casnice, nemulțumită de toate.

Dispoziție sumbră ; se simte nefericită fără motiv.

Presimțiri sumbre cu privire la viitorul bolii sale.

Simțea că, dacă nu s-ar ține de ceva, ar țipa.

Deprimare la trezirea de dimineață.

Foarte nervos ; excitabilitate mare în compania altora ; neliniștit, agitat ; vrea să treacă dintr-un pat în altul.

Nervii sunt foarte sensibili la cel mai mic zgomot.

Accese involuntare de plâns și râs.

Aversiune față de propria ocupație și familie.

Teamă de a rămâne singur.

Anxietate : cu frică, valuri de căldură la nivelul feței ; cu privire la rele reale sau imaginare ; spre seară.

Indiferență profundă față de propria familie, față de cei pe care îi iubește cel mai mult.

Se simte ușor ofensat și este înclinat să devină vehement.

Iritabilitate mare, alternând cu indiferență.

Lacom, avar.

După suprasolicitare mintală, contabili etc.

Liniștită, introspectivă, rareori rostește de bunăvoie vreun cuvânt, stă ore întregi ocupată cu tricotatul ; răspunsurile ei sunt inteligente, dar scurte.

Înclinație spre sinucidere, din disperare față de existența sa mizerabilă.

Se teme că va muri de foame, este irascibil și se simte umilit, se sperie ușor și este plin de presimțiri rele.

După metroragie, hipersensibilitate, stare de exaltare nervoasă; vorbire grăbită, însoțită de gesturi rapide; ochi înflăcărați și strălucitori; puls 110; mișcările ei erau asemenea celor ale unei persoane impetuoase; dacă nu putea vorbi, prietenii trebuiau să-i relateze neîncetat povești, într-un ritm alert; uneori se afla în starea opusă, răspundea scurt și dorea să fie singură; atunci era capricioasă și se prefăcea că doarme; nopțile deveneau din ce în ce mai anxioase și mai neliniștite; nu putea descrie cât de îngrozitoare erau.

Cu spirit de contradicție, certăreață, se plânge de ceilalți.

Impetuoasă, iritabilă.

Morocănoasă și prost dispusă pentru orice activitate.

Iritabilitate extremă din cele mai mici cauze; se simte foarte ușor ofensată.

Contrariată și dispusă să-i certe pe alții.

Nerăbdare când șade, ca o neliniște în oase.

Izbucniri violente de furie, cu gesturi furioase.

Iritabilitate nervoasă intensă, cu tristețe, descurajare și distragere; totul i se pare straniu; cel mai mic efort pare un efort imens; i se pare că nu poate înțelege nimic și că ar trebui să învețe din nou tot ceea ce dorește să facă; indiferență extremă față de toate, moartea unei rude apropiate sau un eveniment fericit o lasă la fel de nepăsătoare; nicio urmă din iubirea ei de odinioară pentru prieteni sau chiar pentru propriul copil; aversiune față de relațiile sociale, ajungând până la dispreț; proastă dispoziție constantă; uneori cefalee cu anxietate, < în poziție culcată; există și durere externă la nivelul capului; confuzie și pulsații în cap; dureri constante în occiput, < în poziție culcată; hipersensibilă la zgomot; dureri frecvente în spate, care se extind în jos, în picioare și labele picioarelor; circulația și activitatea inimii slabe, senzație ca și cum inima s-ar opri; menstre neregulate; uneori tresăriri nervoase; țipă la cea mai mică provocare; forța și starea generală bune; > într-un climat cald, precum și după epistaxis; < după cafea și opiu.

SENSORIU [2]

Buimăceală a capului, slăbiciune sau lentoare mintală, abia poate gândi.

Confuzie dureroasă în cap, îndeosebi în frunte.

Accese momentane de amețeală când merge în aer liber sau când scrie.

Vertij: în timpul mersului, ca și cum fiecare obiect s-ar afla în mișcare; cu mers nesigur; când bea; ca și cum obiectele s-ar mișca în jurul său; ca și cum ar fi suspendat în aer, cu pierderea cunoștinței; când se ridică din pat după-amiaza; după pierderi de lichide.

Aflux de sânge la cap; greutate a capului.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Durere de tracțiune, aparent externă, de la frunte înapoi spre occiput, în tracțiuni izolate.

Zvâcniri izolate, violente, ondulatorii, ale unei cefalee apăsătoare în frunte.

Durere sfâșietoare în partea superioară a jumătății drepte a frunții.

Durere sfâșietoare în eminența frontală stângă.

Junghiuri violente spre exterior deasupra orbitei stângi, cu strângerea completă a ochiului, timp de trei zile succesive, după ridicarea din pat dimineața, continuând până la amiază, oarecum < în aer liber.

Junghiuri în frunte cu greață (nu poate mânca), > în poziție culcată.

Plenitudine în tâmple și frunte și pulsații ale carotidelor.

Durere sfâșietoare din tâmpla stângă spre partea superioară a jumătății stângi a capului.

Apăsare pe vertex, < după efort intelectual.

Cefalee pulsatilă, foarte dureroasă, în vertex, dimineața, la scurt timp după ridicarea din pat.

Cefalee frontală surdă, dureroasă.

Cefalee în frunte și vertex, urmată de anxietate în epigastru, cu tremur, apoi epistaxis violent.

Durere intensă, apăsătoare, deasupra ochiului stâng, extinzându-se spre partea laterală a capului, în jurul orei 3:30 P. M.; senzație de mare plenitudine în profunzimea orbitei stângi la ora 4 P. M.; cefalee limitată la partea stângă, > seara și în aer liber; < la scuturarea capului.

Dureri fulgerătoare dinăuntru spre exterior, mai ales deasupra ochiului stâng, care o fac să țipe, cu eforturi de vărsătură.

Uneori, dureri fulgerătoare care se extind de la ochiul stâng peste partea laterală a capului, spre occiput.

Cefalee > după mese, < prin efort intelectual.

Apăsare severă în frunte în timpul menstrelor, cu eliminarea din nas a unei materii întărite, fetide.

Cefalee continuă, cu junghiuri și apăsare, în partea inferioară a frunții, chiar deasupra ochiului, < la mișcare, în casă, > când merge în aer liber.

Cefalee: întreaga zi, cu depresie mintală intensă; înainte de amiază, ca și cum creierul ar fi strivit; ca de o apăsare dinăuntru spre exterior; ca și cum capul ar plesni; și din cauza tusei; dimineața, cu greață, până la amiază; cea mai severă spre seară, îndeosebi la scuturarea capului; urmează transpirației de pe partea dreaptă a capului și feței, cu o revărsare în valuri în frunte, asemenea valurilor de durere care urcă și se izbesc de osul frontal.

Cefalee ca de zdruncinare a creierului când pășește sau când scutură capul, > când șade cu trunchiul ridicat sau prin mișcare lentă.

Cefalee apăsătoare sau ca de plesnire, ca și cum ochii ar cădea din orbite sau capul ar plesni, < la aplecare, mișcare, tuse sau scuturarea capului; mișcarea intensă și continuă ameliorează cefaleea.

Cefalee pulsatilă în cerebel, începând dimineața și durând până la amiază sau uneori până seara; < la cea mai mică mișcare, când întoarce ochii, când stă culcat pe spate; >. când stă culcat pe o parte, când închide ochii, în repaus și într-o cameră întunecoasă.

Pocnituri dureroase în occiput.

Durere care zvâcnește în sus, asemenea șocurilor electrice, în cap.

Bătăi: în cap; în occiput.

Paroxisme de hemicranie, cu durere înțepătoare dinăuntru spre exterior, într-o jumătate a capului sau a frunții (mai ales cea stângă), cu greață, vărsături și contracția pupilelor; < în interior și când merge repede; > în aer liber și când stă culcată pe partea dureroasă.

Cefalee sfredelitoare dinăuntru spre exterior, de înainte de amiază până seara, simte ca și cum ar muri; < la mișcare și aplecare; > prin repaus, când închide ochii, prin apăsare externă și prin somn suficient.

Senzație de frig pe vertex.

Cefalee cu aversiune față de orice aliment.

Hemicranie la femei isterice; dureri cu junghiuri, apăsătoare, sfâșietoare sau cu tresăriri, cu congestie pasivă a capului; în cazurile cronice în care sistemul nervos este de mult timp perturbat; leucoree între menstre; sudor hystericus, transpirație cu un miros dulceag caracteristic, îndeosebi în axile și în jurul tălpilor; față palidă, galben-murdară, constituție zveltă.

Dureri nervoase, reumatice sau gutoase în cap, îndeosebi la femei delicate, sensibile.

Dureri sfâșietoare, cu junghiuri, în partea dreaptă a capului, care reapar frecvent în timpul sarcinii.

Hemicranie, partea dreaptă; dureri de tracțiune, sfâșietoare și, din când în când, junghiuri ca de ace; < dimineața și seara; menstre reduse cantitativ și de durată prea scurtă.

Apăsare severă în occiput, cu căldură și roșeață a feței; ochi dureroși; moleșeală și oboseală a membrelor; înclinație spre plâns; nu este dispusă să facă nimic.

Durere ca de rană în ochiul și tâmpla stângă; dureri pulsatile, sfâșietoare și cu junghiuri în tâmpla stângă, extinzându-se în jos; junghiuri, ca într-un ulcer, în zigoma și dinții din stânga; părul capului sensibil la atingere; dureri < în paroxisme, cu leșin; tremurături; senzație de frig la picioare; căldură trecătoare; sete; anxietate; disperare privind vindecarea.

Migrenă după cea mai mică răcire; dureri sfâșietoare, sfredelitoare și, uneori, junghiuri; trebuie să stea culcată și foarte liniștită; închide ochii și apasă ferm capul pe zona dureroasă; expunerea la vânt aspru declanșează un acces; aversiune față de alimente; scaune păstoase; menstre prea timpurii.

Cefalee severă, pe partea stângă, cu caracter isteric; dureri sfâșietoare, de tracțiune, care încep în regiunea parietală stângă și devin o durere apăsătoare, pulsatilă, în occiput, însoțită de greață și vărsături; nu putea deschide ochii și nici nu-i putea mișca; fotofobie; constipație persistentă; dorință violentă de îmbrățișare în timpul accesului.

Predispus la cefalee de cinci sau șase ani; durerea este fulgerătoare, într-un punct fix deasupra sprâncenei, în general cea dreaptă, dar astăzi deasupra celei stângi; durerea provoacă tresărirea sprâncenei și dorința de a închide ochii; cefaleea este < la mișcarea ochilor, precum și la mers, fiecare pas părând să producă o zdruncinare; accesele apar brusc și sunt intolerabile în prima zi, dar îl lasă întotdeauna foarte slăbit și temându-se de revenirea lor timp de una sau două zile; accesele sunt provocate de oboseală excesivă, anxietate și supărare sau de suprasolicitare la școală; uneori excitație sexuală severă, cu emisie seminală în timpul somnului, nu întotdeauna însoțită de vise; aceasta precedă cefaleea, dar rareori o însoțește; în timpul cefaleei este incapabil să citească, să gândească sau să studieze; o evacuare intestinală mai frecventă, greață, aversiune față de orice aliment, cu excepția pâinii prăjite sau a biscuiților și ceaiului; cantitatea de urină crescută, aproape incoloră; sensibilitate dureroasă a osului de pe partea afectată a capului și sub arcada supraorbitară corespunzătoare.

Vertij ca de ebrietate; tensiune în frunte și apăsare ca de o greutate deasupra ochilor; apăsare și arsură în ochi și ceață înaintea ochiului drept (este oarbă cu ochiul stâng), moleșeală; leucoree alb-lăptoasă, < în timpul zilei.

Junghiuri violente în frunte, țipă; acestea îi schimonosesc fața; junghiurile revin la fiecare cinci minute, ziua și noaptea, cu intensitate necontenită, și se extind în ochiul și urechea stângă; lăcrimare; sensibilitate dureroasă a scalpului; nu poate găsi o poziție comodă pentru cap; orice zgomot îi agravează simptomele; vorbitul în cameră este insuportabil, nu poate dormi.

Cefalee în fiecare sâmbătă, de mai mulți ani; durere sfredelitoare dinăuntru spre exterior, însoțită de greață și vărsături; > prin legarea strânsă a capului și după un somn bun.

Cefalee periodică, începând la ora 2 P. M. și durând până la ora de culcare.

Cefalee în șocuri îngrozitoare.

Cefalee surdă, obtuză, cu depresie mintală intensă; anemie.

Durere fulgerătoare de la frunte spre vertex și ambele părți ale feței.

Cefalee congestivă cronică, cu fotofobie și imposibilitatea de a deschide ochii din cauza greutății pleoapei superioare.

Cefalee gutoasă sau nervoasă, din cauza pletorei abdominale sau a tulburărilor menstruale.

Cefalee cu aversiune față de orice aliment.

Cefalee paroxistică cronică la femei în timpul climacteriului; tulburări digestive, pletoră abdominală și leucoree.

Accese de migrenă cu greață și întunecare bruscă a vederii la fiecare acces.

De fiecare dată când merge la cumpărături, are o cefalee nervoasă severă.

Accese de dureri gutoase în cap, cu caracter sfredelitor, care fac pacientul să țipe de durere, însoțite de vărsături.

Cefalee congestivă, gastrică, isterică, nervoasă și reumatică.

Clavus hystericus.

Cefalee cu aversiune față de toate felurile de alimente, o senzație de gol și sfârșeală în epigastru, foarte chinuitoare; cefalee care apare în fiecare dimineață, cu greață, vertij, epistaxis; la femei care au pete de cloasmă pe frunte, un ten gălbui sau o dungă galbenă peste rădăcina nasului și sub ochi; mirosul alimentelor este respingător.

Hemicranie provocată de o afecțiune a aparatului genital; îndeosebi la femei tinere la care nervii cerebrali au excitat sistemul simpatic, producând o serie îndelungată de simptome isterice.

Durere sfredelitoare și înțepătoare deasupra ochiului drept, < în timpul unei furtuni cu tunete, în aer rece, la vânt din nord, în urma răcirii capului etc.

Căderea părului după cefalee cronică.

Meningită cronică, cefalee < în poziție culcată; > prin menținerea poziției șezânde; când durerea creștea, apărea o senzație ca de globus hystericus; tot ceea ce îi acoperea gâtul părea prea strâns; plenitudine, pulsații și bătăi în cap; își ținea neîncetat degetele pe haina care-i acoperea gâtul, chiar și când aceasta era largă, simpla ei atingere o tulbura.

Meningită; copilul se află într-o stare torpidă, cu deprimare profundă a forței vitale; urina are un miros putrid și depune un sediment de culoarea argilei, care aderă la vas sau la scutec.

Aflux de sânge la cap.

Apoplexie: la bărbați dedați băuturii și exceselor sexuale, cu predispoziție la gută și hemoroizi; la femei, din cauza afecțiunilor aparatului genital; formă venoasă; cefalee care apare în șocuri îngrozitoare; amețeală în timpul mersului, cu clătinare; uitare;

senzație de frig la picioare; puls intermitent.

Apoplexie iminentă la bărbați de vârstă mijlocie, cu viață dezordonată, pletorici, cu abdomen mare și gras și predispuși la afecțiuni artritice și hemoroidale; de obicei au trecut prin mai multe accese ușoare de apoplexie și prezintă frecvent simptomele prodromale.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Smucituri involuntare ale capului înainte și înapoi, mai ales în cursul dimineții și în poziție șezândă.

Fontanelele rămân deschise, cu smucituri ale capului, față palidă și buhăită, stomacacee, scaune diareice verzi.

Senzație de frig în vertex, < la mișcarea capului și la aplecare ; > în repaus și în aer liber.

Predispoziție la răcire din cauza vântului uscat și rece sau a udării capului.

Răceală exterioară a capului.

Tumefiere pe frunte.

Tumefiere pe o parte a capului, deasupra tâmplei, cu prurit ; senzație de frig și durere sfâșietoare în aceasta, < la atingere ; > când stă culcat pe ea sau după ridicarea din pat.

Transpirație a capului cu miros acru, cu slăbiciune și senzație ușoară de leșin seara înainte de somn sau dimineața.

Scalpul doare la atingere, ca și cum rădăcinile firelor de păr ar fi dureroase ca de rană.

Prurit al scalpului.

Prurit violent, ca provocat de insecte, pe occiput sau în spatele urechilor.

Mici coșuri roșii pe frunte, aspect aspru.

Erupție uscată, fetidă, înțepătoare, pruriginoasă și furnicătoare pe vertex și partea posterioară a capului, cu fisuri ; senzație ca de rană la scărpinare ; căderea părului.

Sensibilitatea rădăcinilor firelor de păr, < seara, la contact, la vânturile reci din nord ; arsură după scărpinare.

Mătreața apare în cercuri, ca pecinginea. θ Herpes.

Cădere abundentă a părului. θ Perioada climacterică.

Cruste foarte umede, eliminând aproape constant un lichid asemănător puroiului.

Multe cruste pe cap ; scalp umed ; tinea tonsurans.

Sensibilitatea rădăcinilor firelor de păr, < seara, la contact, la vânturile reci din nord ; arsură după scărpinare.

Un băiat, æt. 9, avea în partea anterioară a capului o zonă cheală, cât o monedă de argint de douăzeci și cinci de cenți, lucioasă și netedă ; părul din jur părea ca și cum ar fi fost tăiat scurt lângă rădăcini, iar locul era acoperit cu scuame uscate, crustoase ; curând după aceea, o zonă asemănătoare pe partea dreaptă a capului ; în cele din urmă, patru zone chele, cu dimensiuni variind de la cea a unui dolar la cea a unui sfert de dolar.

Buclele mari de păr, pe o distanță de aproximativ doi inci de la cap, au devenit atât de încâlcit-ondulate, încât pieptănarea acestei părți a părului era imposibilă ; pe scalp nu exista umezeală în aceste locuri și nici părul însuși nu era încâlcit ; buclele mai mici de pe părțile laterale ale capului prezentau aceeași stare și în treimea inferioară a lungimii lor ; menstruații absente ; congestie sanguină la cap și piept ; față roșie ; cefalee.

VEDEREA ȘI OCHII [5]

Dispariția vederii ; vederea împiedicată de zigzaguri de foc sau scântei (tuse convulsivă) ; pâlpâiri înaintea ochilor când privește spre lumină ; halou verde în jurul luminii lumânării ; pete negre .

Lumina lumânării obosește ochii la citit sau scris, provocând o senzație de constricție.

Nu poate suporta lumina reflectată de obiecte strălucitoare.

Ca un văl de tifon, pete negre sau dungi înaintea ochilor.

Vedere încețoșată ; când scrie ; vede clar numai jumătate din obiect, cealaltă jumătate este obscurată.

Sensibilitate foarte mare la lumina zilei.

Furnicături în ochi, seara, la lumina lumânării.

Astenopie : asociată cu epuizarea dependentă de pierderea spermei ; dependentă de iritația reflexă provenită de la uter (kopiopia hysterica).

Dl B., æt. 32, bolnav de câteva luni ; și-a suprasolicitat ochii prin citit, scris și cusut ; suferința a început la ochiul drept, care este mai afectat ; senzație ca și cum ochiul ar fi dispărut și un vânt răcoros ar sufla din orbită ; dureri severe și prurit în jurul părții posterioare a ochiului, iar la închiderea ochilor, fulgere luminoase ; ceață ca un văl sau un nor înaintea ochiului ; < la lumină puternică ; folosirea ochilor provoacă o cefalee intensă deasupra lor ; dorința de a închide spasmodic ochii, ceea ce aduce ușurare ; menstruații regulate, însoțite de durere severă cu senzație de apăsare în jos, cu dureri în șolduri și spate și excitație sexuală ; senzație de greutate și apăsare a pleoapelor superioare, ca și cum nu le-ar putea ridica, < dimineața. θ Astenopie.

Obscurarea vederii dependentă de o tulburare hepatică.

Astigmatism din cauza pleoapelor granulate ; la citit, negrul părea cenușiu ; vederea > când privea pe sub sprâncene, durere la folosirea ochilor la lumină artificială.

O femeie, æt. 67, a fost atacată brusc după ce a răcit, cu durere apăsătoare în jurul ochilor, < în aer liber ; vede constant înaintea ochilor figuri întunecate, ca o pânză de păianjen sau dantelă, de mărimea unei mâini ; durere acută în orbită, cu caracter apăsător, < în aer liber ; numai ochiul drept este astfel afectat ; vederea slăbise treptat de mult timp ; a fost predispusă întreaga viață la cefalee însoțită de stare de rău. θ Cataractă incipientă.

Keratită pust. ; genele ochiului stâng au dispărut, iar marginile pleoapelor sunt excoriate și dureroase ca de rană, cu secreție purulentă considerabilă din ochi ; fața acoperită cu o erupție ; copilul plânge când este spălat.

Pustule foarte mari în jurul corneei, cu roșeață intensă, fără durere sau fotofobie, < seara, comisurile bucale fisurate.

Keratitis parenchymatosa, cu tulburări uterine.

Pustule pe cornee, precum și fungus hematodes.

Trahom, cu sau fără panus, mai ales la consumatorii de ceai.

Ochii se simt obosiți și par injectați ; tendința de a-i ține închiși.

Ochii se simt dureroși ca de rană, ca și cum ar fi contuzionați.

Presiune în ochiul drept ca de la un grăunte de nisip, < prin frecare ; < la strângerea pleoapelor una spre cealaltă.

Presiune în ochi noaptea.

Arsură intensă a ochilor și lăcrimare.

Durere surdă deasupra ochilor dacă iese în lumina puternică a zilei.

Pleoapele dor la trezire, ca și cum ar fi prea grele pentru a fi deschise.

Prurit al cantusului intern dimineața după trezire ; după frecare, usturime, lăcrimare severă și senzație dureroasă ca de rană în cantusul extern, care este aglutinat.

Usturime în ochiul drept seara, cu tendința pleoapelor de a se închide forțat.

Înțepătură în ochiul stâng.

Durere usturătoare în ambii ochi.

Arsură a ochilor dimineața, cu slăbiciune după-amiaza.

Ochii fierbinți și uscați ; se simt ca niște globuri de foc.

Roșeața conjunctivelor.

Afecțiuni inflamatorii cu caracter astenic, conjunctiva de un roșu mat, cu oarecare fotofobie și tumefiere a pleoapelor, < dimineața.

Conjunctivită catarală acută, cu senzație de tracțiune în cantusul extern și usturime în ochi, > prin spălare cu apă rece, < dimineața și seara.

Conjunctivită cu secreție mucopurulentă dimineața și uscăciune intensă seara.

Inflamația ochilor, cu junghiuri și presiune.

Ochiul drept inflamat ; căldură, vase mult dilatate, cu o zonă de congestie ; uneori senzație de nisip în el ; globul ocular doare surd în partea posterioară, ustură la citit ; predispus la dureri faciale și indigestie, greutate după mâncare și dureri spasmodice flatulente.

Partea dreaptă a feței foarte tumefiată, roșu-închis, acoperită cu coșuri pline cu puroi și cu cruste galbene ; în timpul zilei nu deschidea ochii, ci ridica pleoapele numai pentru o clipă, în întuneric ; își freca și își scărpina obrajii și ochii ; pleoapele lipite dimineața de o materie groasă ; lipsa apetitului ; sete intensă ; somn puțin ; ochiul drept părea mult mai mic decât cel stâng ; comisura dreaptă a gurii trasă în sus.

Junghiuri în ochi ; pleoape tumefiate ; fotofobie, abia poate deschide ochii ; lăcrimare abundentă ; senzație de căldură în ochi ; obstrucția nării stângi ; cap buimac, greoi.

Coriză cu oftalmie și fotofobie, recurentă adesea fără cauză aparentă ; pleoape roșii ; pete pe cornee. θ Oftalmie scrofuloasă.

Ochii aglutinați dimineața ; fotofobie intensă și dureri oculare ; pe cornee se formează pustule care supurează și se sparg, lăsând macule persistente ; atacuri recurente de un an.

Conjunctivită ; fotofobie < dimineața ; roșeață mată a conjunctivei ; lăcrimare ; tumefierea pleoapelor și căldură intensă în acestea.

Inflamație pustuloasă, dependentă de tulburări uterine, mai ales când este afectată corneea și inflamația nu este limitată la conjunctivă ; dureri de tracțiune, surde, penetrante, < prin frecare, prin strângerea pleoapelor una spre cealaltă sau prin apăsarea ochiului ; lumina zilei orbește și provoacă dureri de cap ; conjunctivă tumefiată ; ochi aglutinați dimineața și seara ; secreție purulentă considerabilă ; marginile pleoapelor excoriate și dureroase ca de rană ; senzație ca și cum pleoapele ar fi prea strânse și nu ar acoperi globul ocular ; erupție pe față. θ Conjunctivită.

Conjunctiva palp. injectată dimineața la trezire ; eliminare de mucus purulent ; spre seară, uscăciune a ochiului în creștere treptată ; senzație de usturime ca de excoriație în pleoape ; fotofobie ; ulterior, durere arzătoare ; blefarospasm ; lăcrimare suprimată ; puls dur, rapid ; durere surdă în frunte ; în timpul paroxismului strigă și este foarte agitat ; spre miezul nopții spasmul pleoapelor încetează, durerea scade, iar secrețiile oprite reapar ; pete brune pe față ; sediment în urină ca praful de cărămidă. θ Conjunctivită.

Conjunctivită severă, în fiecare vară timp de douăzeci de ani, de la începutul vremii calde primăvara până la sfârșitul acesteia toamna ; papile mult mărite ; agravare marcată dimineața și, de obicei, seara.

Conjunctivită flictenulară.

Conjunctivită foliculară sau o formă mixtă de conjunctivită foliculară și trahomatoasă, observată numai vara sau întotdeauna < pe vreme caldă.

Durere ca de rană în cantusurile interne, cu entropion ; ochii < noaptea și în orice moment al zilei la închiderea lor ; pleoapele se simt ca și cum ar fi prea strânse și nu ar acoperi ochiul ; senzație de zgâriere în ochi.

Amauroză : cu pupile contractate ; după cefalee violentă.

Culoarea galbenă a sclerelor. θ Icter.

Senzație de tracțiune în cantusurile externe, usturime în ochi > prin spălare cu apă rece, < noaptea și dimineața.

Căderea pleoapelor cu cefalee surdă ; simte ca și cum nu i-ar mai fi rămas destulă minte pentru a le ridica.

Căldură și uscăciune ale marginilor pleoapelor.

Pleoapele dor la trezire ca și cum ar fi prea grele și ca și cum nu le-ar putea ține deschise.

Lăcrimare dimineața și seara, precum și în aer liber.

Roșeața pleoapelor, cu urcioare.

Aglutinarea nocturnă a ochilor sau cruste uscate pe pleoape la trezire.

Prurit intens pe marginile pleoapelor.

Pleoape granulate, mai ales la consumatorii de ceai.

Blefarită ciliară cronică ; stare scuamoasă a marginilor pleoapelor ; pustule mici (acne ciliaris) pe marginea ciliară.

Tumori tarsale.

După urcioare repetate, tumoră tarsală dură, indurată, cât un bob de mazăre, împiedicând mișcarea pleoapei ; prezentă de doi ani.

Greutate și cădere a pleoapelor inferioare, ca și cum ar fi paralizate.

Dificultatea de a deschide ochii dimineața ; stare paralizată a pleoapelor. θ Ptoză.

Entropion spasmodic, cu durere ca de rană în cantusurile interne și senzație de zgâriere în ochi, < noaptea și în orice moment al zilei la închiderea lor ; pleoapele se simt ca și cum ar fi prea strânse și nu ar acoperi ochii.

Un băiat, æt. 12, avea multe tumori mici pe pleoapele inferioare, rezultate din urcioare, care împiedicau mișcarea pleoapelor.

Culoare brun-gălbuie a pleoapelor.

AUZUL ȘI URECHILE [6]

Hipersensibilitate la zgomot și, în special, la muzică.

Sunete puternice și zumzet în urechi, urmate de pierderea auzului.

Accese bruște de surditate de scurtă durată.

Durere de tracțiune sau junghiuri în urechi.

Otalgie cronică unilaterală, cu durere de dinți, care revine după fiecare răcire ușoară.

Scurgerea unei secreții fluide din ureche.

Prurit intens în urechea afectată.

Tumefierea urechii externe și erupții pe aceasta.

Pecingine pe lobii urechilor, în spatele urechilor și pe ceafă.

Junghiuri în glandele parotide, care se tumefiază, cu durere tensionantă la întoarcerea capului.

Junghiuri în urechea dreaptă, pătrunzând în creier, începute cu câteva zile în urmă, la ora 9 A. M., în timp ce lucra pe câmp ; urechea stângă a fost afectată prima ; junghiurile < noaptea ; pustule mici pe încheietura mâinii stângi, care, când sunt deschise, elimină un lichid lăptos ; înainte de aceasta avusese panariții la policele și degetul mijlociu ale mâinii stângi ; de la febra tifoidă este mai sensibil la schimbările vremii, iar în ultimii câțiva ani înțepăturile de albine îl supără mai mult decât înainte.

MIROSUL ȘI NASUL [7]

Sensibilitate foarte mare la mirosuri.

Pierderea mirosului sau percepția subiectivă a unui miros fetid.

Epistaxis : în timpul menstruației ; în timpul menstruației, la fete tinere ; în timpul sarcinii și cu hemoroizi ; după cea mai ușoară lovitură sau la cea mai mică supraîncălzire.

Nas uscat ; toate simptomele unei răceli la cap ; nas înfundat.

Senzație de uscăciune în nas și fauces.

Strănut frecvent fără coriză.

Coriză uscată, mai ales a nării stângi.

Coriză fluentă cu strănut, dimineața devreme.

Eliminarea, prin suflarea nasului, a unor mase mari de mucus galben-verzui sau a unor cruste galben-verzui, cu sânge din nas.

Coriză uscată ; nări dureroase, tumefiate, ulcerate și acoperite de cruste ; eliminarea unor dopuri verzi mari.

Nas tumefiat, inflamat ; nări dureroase, ulcerate și acoperite de cruste.

Vârful nasului : inflamat, tumefiat, acoperit de scuame ; erupție dureroasă.

Miros extrem de fetid din nas, secreție abundentă galben-verzuie ; menstre reduse, precedate de leucoree galbenă, excoriantă, < la mișcare.

Dopuri mari, fetide, eliminate din nas, adesea atât de mari încât trebuiau trase înapoi în gură și expectorate, provocând vărsături ; secreție verzuie, fetidă, din nara stângă ; dureri pulsatile severe în frunte (ameliorate de Bellad.) ; vechi de treisprezece ani. θ Ozenă.

Catar : durere apăsătoare la rădăcina nasului ; senzație ca de rană în nas la tragerea aerului prin el ; nas tumefiat și inflamat, nări iritate și ulcerate ; ulcerații mici în nări ; nări acoperite de scuame ; eliminarea unui lichid galben apos din nas, cu dureri tăioase în frunte ; uscăciune în nas și gât ; uscăciune în coane (deși există mult mucus în gură), cu impuls involuntar de a înghiți ; cataruri apărute în urma retrocedării unei erupții.

Mirosul mâncării gătite provoacă greață.

Pată galbenă în formă de șa peste rădăcina nasului.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Fața : buhăită ; palidă ; galbenă, pământie ; roșie dimineața, palidă seara ; roșie și congestionată.

Pată galbenă în formă de șa peste partea superioară a obrajilor și nas, și pete galbene pe față ; galben în jurul gurii.

Paloare, aspect gălbui și tumefiere, cu cearcăne în jurul ochilor.

Față gălbuie, cu dispepsie.

Coșuri mici, roșii, pe frunte ; frunte aspră.

Pete circulare pe față și sub bărbie, cu diametrul de la un sfert până la o jumătate de inch ; mai multe au apărut în succesiune rapidă ; petele sunt la început roșu-aprins, ulterior acoperite de o scuamă albă, apoi revin la culoarea roșie inițială ; petele sunt doar foarte puțin reliefate deasupra pielii și sunt însoțite de foarte puțină mâncărime sau sensibilitate ; dureri nevralgice care își schimbă locul în diferite părți ale corpului, dar localizate mai persistent în regiunea occipitală, < rămânând mult timp într-o singură poziție, noaptea în pat, dimineața la ridicare ; > la schimbarea poziției și la un efort ușor ; senzație constantă de moleșeală și oboseală, care face neplăcut chiar și un efort minim ; anorexie completă. θ Psoriazis.

Eczema narium.

Herpes, scuame și pori negri pe față.

Pecingini în jurul gurii, cu mâncărime a feței.

Tumefierea buzei inferioare.

Inflamație și tumefiere pe o parte a feței, pornind de la rădăcina unui dinte cariat.

Prosopalgie intermitentă, cu congestia ochilor și a capului, dureri zvâcnitoare ca niște șocuri electrice.

Durere facială : intermitentă, cu congestia ochilor și a capului ; în timpul sarcinii ; zvâcnitoare, ca niște șocuri electrice ascendente ; durerea apare dimineața, imediat la trezire, lipsește în timpul zilei, dar este severă noaptea, răspândindu-se peste maxilarul inferior și cel superior, iradiind spre vertex, occiput, gât, brațe și degete ; dureri sfâșietoare, de tracțiune, în față și nas, cu tumefierea obrajilor ; durerile se extind frecvent prin ureche, mai ales prin cea stângă ; < când introduce în gură lucruri fie fierbinți, fie reci ; la femei delicate, sensibile, nervoase, mai ales când funcțiile uterine sunt perturbate.

Paroxisme de nevralgie facială provocate de deplasarea în vânt și de emoție ; impulsul menstrual aproape întotdeauna însoțit de dureri nevralgice de severitate mai mare sau mai mică ; atunci când vântul este cauza declanșatoare, paroxismul începe cu o senzație de frig, iar când cauza este emoția, începe cu tremur ; dureri > la presiune, într-o cameră caldă și stând culcată, nemișcată ; paroxismele se manifestă printr-o ușoară senzație de frig sau prin tremur ; valuri de frig coborând de-a lungul coloanei vertebrale ; durerile nevralgice încep în tâmpla stângă, trec peste partea stângă a feței și coboară de-a lungul ramurii stângi a mandibulei ; durerile sunt pulsatile și sfredelitoare ; zgomotul și mirosurile de mâncare gătită o fac < ; crizele durează aproximativ o zi, de obicei < seara ; > după somn ; menstrele durează două sau trei zile, sunt închise la culoare, reduse, oarecum filante ; durere și greutate în regiunea ovariană dreaptă, > aplecându-se înainte ; constipație ; scaun alternativ tare și moale, cu efort de defecație ; emisie de urină la tuse, mers sau stat în picioare ; urină deschisă la culoare și frecventă ; abdomen destins ; poftă de mâncare bună ; durere coborând de-a lungul piciorului drept ; < de vânturile din nord-est, vremea umedă și emoție. θ Nevralgie facială.

Dureri nevralgice în partea stângă a feței, din cauza abuzului de tutun.

Zvâcnirea mușchilor feței când vorbește.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Culoare galbenă în jurul gurii.

Uscăciune foarte mare a buzelor.

Erupții umede, scuamoase, pe partea roșie a buzelor și pe bărbie.

Tumefierea și crăparea buzei inferioare. θ Herpes.

Fistulă în obrazul stâng, în regiunea molarilor inferiori, cu circumferință ulcerată, de mărimea unei monede de zece cenți ; nedureroasă, elimină sânge și puroi, persistă de aproximativ un an ; tuse, uneori cu răgușeală, expectorație cu sânge ; persistă de aproximativ doi ani ; raluri veziculare fine la apexul stâng ; tuse < la vânt uscat din est, mult mai mult decât în aer umed sau când se udă ; < dimineața ; nu se simte la fel de bine duminica, fiind atunci în repaus și în cameră, > în timp ce lucrează ; < culcat pe partea stângă ; poftă de mâncare bună, sete seara, doarme bine ; picioarele îi transpiră și au un miros fetid.

Tubercul suspect pe buza inferioară, de mărimea unei boabe de fasole, cu aspect cartilaginos, cu bază largă și sângerând frecvent, semănând foarte mult cu un schir.

Un cancer epitelial al buzei inferioare, foarte avansat, fusese excizat ; plaga s-a vindecat favorabil ; după câteva luni, pacientul a început să slăbească și să prezinte toate semnele cașexiei canceroase ; declinul a fost alarmant de rapid ; chirurgi eminenți au diagnosticat un cancer intern ; nu se mai spera în vindecare.

Tumefiere și durere ca de rană a buzei inferioare, durere arzătoare și înțepături ca de la o așchie de lemn. θ Epiteliom al buzei.

Carcinomul buzei inferioare a fost îndepărtat de trei ori în decurs de șase luni ; crescuse din nou și era de mărimea unei nuci, dur ca piatra etc. ; tendință de reapariție în fiecare primăvară timp de trei ani, adică fisuri dureroase în cicatricile rămase după operații.

Apariția negilor pe față, unul după altul, până când au ajuns să fie doisprezece în jurul gurii și pe bărbie ; erau destul de lungi, foarte rugoși la vârf, oarecum pediculați și reapăreau rapid după ligaturare.

Tumefierea ganglionilor submaxilari.

DINȚII ȘI GINGIILE [10]

Durere de dinți : de tracțiune în molarii superiori ; într-un dinte cavitar, extinzându-se spre ureche ; pulsatilă ; ca niște junghiuri ; toți dinții dureroși, îndeosebi un molar cavitar, care doare ca și cum ar fi alungit și tumefiat, cu tumefierea gingiilor și a obrajilor, odată cu care durerea încetează ; durerea de tracțiune < dacă introduce în gură ceva fierbinte sau rece ; în timpul menstrelor, durere de tracțiune de la dinți spre obraz, care se tumefiază ; durere sfâșietoare care trece prin urechea stângă, în timpul mesei și după masă ; înțepătoare, ar fi putut plânge ; junghiuri în dinți și maxilar, extinzându-se spre ureche, din cauza cărora nu putea dormi noaptea, iar în timpul zilei trebuia să lege o bucată de pânză peste locul dureros ; cu degradarea rapidă a dinților ; și pulsații în gingii în timpul menstrelor ; în timpul sarcinii, cu dispnee, mai rău la fiecare curent de aer rece, la atingerea dinților, când vorbește ; la strângerea dinților.

Durere de dinți paroxistică, pulsatilă, cu bătăi ; poate simți bătăile pulsului în tot corpul ; dureri > de la apa rece, revenind imediat ce apa se încălzește ; umblă plângând ; când durerea atinge intensitatea maximă, furnicături în degetele mâinii stângi, devenind o durere sfâșietoare pe măsură ce urcă de-a lungul brațului și terminându-se printr-un atac spasmodic de astm ; pleoape roșii, arzătoare ; eliminarea sângelui din nas prin suflarea nasului ; anxioasă, deznădăjduită, plângăcioasă ; în timpul sarcinii.

Durerea de dinți pornește de la dinții cariați ai mandibulei, apoi se răspândește peste toată partea stângă, cu dureri sfâșietoare ; greață cu regurgitații apoase ; > în aer liber, < de la apă rece și noaptea ; fără remisiuni, dificultate la vorbire sau masticație ; teamă de trismus ; fără tumefiere sau abces ; valuri de căldură cu picioare reci ; în timpul climacteriului.

Dureri severe în dinți timp de câteva zile, numai pe o parte, extinzându-se spre partea dreaptă a capului ; căldură internă intensă ; obligată să țină gura pe jumătate deschisă pentru a o răcori, de aici uscăciunea foarte mare a gurii ; se teme de tetanos.

Durere de dinți severă, de lungă durată, carii ; pe partea stângă, durere sfâșietoare, de tracțiune ; regurgitații apoase în timpul durerii ; < în timpul nopții, mai ales înainte de miezul nopții, în pat, de frig și când mănâncă ; nervozitate ; migrenă ; leucoree ; climacteriu.

Pulsații cronice în dinți.

Dinții par surzi, sunt mobili, sângerează ușor și se cariază rapid.

Tumefierea gingiilor, roșu-închis, dureroase, sângerând la cea mai ușoară atingere.

Gingii dureroase, ca și cum ar fi arse.

Gingii tumefiate, roșu-închis, cu pulsații dureroase, ca și cum ar începe să supureze, atât de severe încât abia puteau fi suportate.

Gingii dureroase, ulcerate.

Dentiție : scrâșnirea dinților ; pecingini uscate care apar sau par să se accentueze la erupția fiecărui nou grup de dinți ; miros urât din gură ; agravarea diareei după consumul de lapte fiert ; diaree foarte epuizantă.

GUSTUL, VORBIREA, LIMBA [11]

Gust : amar ; sărat ; putrid sau respingător ; acru dimineața la trezire ; neplăcut de amar dimineața ; amărui-acru ; neplăcut dimineața, gura uscată și vâscoasă ; fetid, ca de la un catar vechi ; vâscos, putrid ; alimentele au gust prea sărat ; ca de bălegar ; metalic ; acru după masă.

Limba și cavitatea bucală se simt ca și cum ar fi opărite.

Vârful limbii se simte opărit.

Durere ca de rană la vârful limbii, vezicule mici, margini dureroase ca de rană.

Limba dureroasă, ca și cum ar fi rănită.

Limbă palidă, flască și cu amprente dentare. θ Dispepsie atonică.

Veziculă pe limbă și durere ca și cum ar fi arsă.

Vezicule pe limbă.

Limbă acoperită : cu depozit alb ; cu mucus ; cu depozit galben-murdar ; cu depozit brun, cu margini roșii.

Vorbirea nu este decât o bâlbâială.

Limbă rigidă.

INTERIORUL GURII [12]

Miros fetid din gură.

Miros acru din gură.

Clătirea gurii îi provoacă vărsături.

Uscăciunea gurii, gâtului și limbii, care dimineața erau foarte aspre.

Salivație abundentă.

Uscăciune în istmul faringian ; senzație de asperitate și arsură < prin dregerea zgomotoasă a gâtului.

PALATUL ȘI GÂTUL [13]

Uscăciune și durere ca de rană în gât noaptea, pe care îl simte cu totul uscat.

Uscăciune în nările posterioare, totuși mult mucus în gură, cu impuls involuntar de a înghiți.

Presiune în gât, în regiunea amigdalelor, ca și cum cravata ar fi legată prea strâns.

În timpul primului somn își imaginează adesea că a înghițit ceva, ceea ce o trezește înspăimântată, cu senzația ca și cum acel ceva s-ar fi oprit în gât ; senzația persistă după trezire.

Senzația unui dop în gât.

Mult mucus în gât ; eliminarea mucusului prin dregerea gâtului dimineața.

Arsură în faringe.

Durere în gât, cu tumefierea ganglionilor cervicali.

Durere ca de rană și usturime în gât, cu tumefierea ganglionilor submaxilari.

Durere în gât ca și cum ar fi jupuit, la înghițire ; de asemenea, junghiuri și senzație de zgâriere la deglutiția în gol.

Inflamația gâtului ; < pe partea stângă ; cu durere ca un junghi la înghițire ; mucoasa foarte tumefiată, dar numai ușor înroșită ; senzația unui nod în gât ; secreție de mucus dens, lipicios, care provoacă dregerea continuă a glasului, cu senzație de uscăciune în gât.

Tumefiere cronică a amigdalelor ; senzație ca de dop la înghițire.

Contracția gâtului fără a înghiți.

Predispoziție la inflamația amigdalelor, terminându-se de obicei prin supurație.

Faringită cronică ; faringe roșu-închis ; senzația unui dop în gât, îndeosebi la înghițire și frecvent însoțită de senzație de constricție în gât ; stază a circulației portale.

APETITUL, SETEA. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Foame canină sau lipsa poftei de mâncare, nimic nu are gust bun.

Poftă bruscă, sațietate bruscă.

Lipsa setei ; sau sete mare dimineața.

Dorință : de oțet ; de vin.

Aversiune față de alimente : îndeosebi carne și grăsimi ; față de pâine, în timpul sarcinii ; față de lapte, care provoacă diaree ; repulsie.

MÂNCATUL ȘI BĂUTUL [15]

Tulburări gastrice după pâine, lapte, alimente grase sau acizi.

În timpul mesei și imediat după aceasta, durerile reapar și se agravează.

După masă: aciditate în gură; eructații, fără gust sau amare; balonarea abdomenului.

Produce aversiune față de consumul de bere.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Sughiț după masă, care durează un sfert de oră.

Eructații: frecvente, cu eforturi de a vărsa; amare; acre; cu gust de ouă stricate sau de bălegar; după ce mănâncă foarte puțin; fac ca sângele să urce în gură.

Pirozis care se extinde de la stomac la gât.

Regurgitare apoasă după ce mănâncă sau bea.

Greață: după masă, de asemenea dimineața, pe nemâncate; de la mirosul alimentelor sau al mâncării care se gătește; când merge cu trăsura; cu anxietate când își solicită ochii; cu slăbiciune.

Greață matinală, ca și cum totul în abdomen s-ar roti.

Greața matinală din sarcină.

Gândul la mâncare îi provoacă greață, cu senzația unei greutăți mari în anus.

Greață ca și cum viscerele s-ar întoarce pe dos; tendință de a vărsa dimineața, când își clătește gura.

Vărsături: cu alimente și bilă, dimineața; cu lichid lăptos; în timpul sarcinii; adesea se forțează atât de tare încât îi vine sânge în gură; cu mucus, provocate chiar și de consumul celor mai simple alimente.

EPIGASTRUL ȘI STOMACUL [17]

Sensibilitatea epigastrului la atingere.

Senzație particulară de slăbiciune, afundare, gol sau sfârșeală în epigastru.

Presiune în stomac: ca de la o piatră; ca și cum interiorul ar fi ca o rană; după masă și la atingere.

Pulsare în epigastru; aciditate gastrică; zigzag de foc înaintea ochilor; gust metalic în gură; pocnituri în articulațiile genunchilor și gleznelor și pocnituri dureroase în occiput.

Senzație dureroasă de gol în stomac și abdomen.

Senzație neplăcută în stomac, pe care nu o poate descrie.

O ușoară apăsare asupra regiunii stomacului provoacă o durere puternică.

Senzație dureroasă de foame în stomac; trebuie să mănânce ceva în timpul nopții sau dimineața devreme.

Presiune violentă sub coastele stângi, care dispare când stă culcată.

Durere în stomac după cele mai simple alimente.

Crampe în stomac.

Junghiuri sau arsură în stomac.

Pulsare în epigastru.

Răsucire în stomac și senzație care urcă în gât, limba devine rigidă, nu mai poate vorbi, corpul devine rigid. θ Isterie.

Durere în stomac < prin vărsături; se extinde spre spate, cu anxietate.

Dispepsie în urma vătămării produse prin ridicarea excesivă a greutăților.

Durere tăietoare, perforantă, din regiunea stomacului spre coloana vertebrală.

Indurație în regiunea pilorică.

Accese de durere crampiformă severă, care începe în epigastru; durerea se deplasează spre dreapta, sub coastele scurte, apare în paroxisme și, când atinge intensitatea maximă, devine aproape continuă, până când varsă mai întâi un lichid acru, apoi o substanță fluidă, groasă; în general, fără greață și nu varsă până când nu ia ceva care să-i provoace vărsătura; ten galben-murdar, cu erupții distincte lângă linia părului, pe frunte; urina închisă la culoare devine limpede imediat ce durerea dispare; după un acces dureros, îi este foarte foame și mănâncă enorm; accesele durează aproximativ șase ore sau până când sunt ameliorate prin vărsături; nu trece nicio zi fără un acces; când atinge intensitatea maximă, durerea străbate până în spate, între umeri; uneori, durerea începe între umeri; sete după ce accesul dispare; halenă fetidă; constipație; scaun sub formă de bulgări tari, verzi.

Catar gastric acut, în special la tineri; durere în frunte; căldură febrilă violentă; tendință de a dormi, cu zvârcolire agitată; anorexie completă; depozit alb sau galben pe limbă, fără luciu; vezicule mici pe margini, uneori pete roșii pe suprafață.

Vertij noaptea, cu vărsături de bilă și alimente; tremurături de frig, căldură cu sete intensă; gingii dureroase ca de rană în spatele incisivilor; presiune în stomac; junghiuri în hipocondrul drept la atingere; constipație, scaune tari, dificil de eliminat, urmate de arsură în anus; apăsare în piept; insomnie; erupție pruriginoasă pe mâini și coapse. θ Febră gastrică.

De câteva zile, febră; somnolență; vărsături cu mucus verde; buze uscate; miros din gură ca de lapte acru; urina și transpirația au același miros; transpirație numai parțială. θ Catar gastric.

Digestie slabă, frecvent tulburată; pierderea apetitului; presiune în stomac; diaree alternând cu constipație; hemoroizii sângerează abundent; menstruații prea abundente, cu durata de opt până la zece zile; dureri sfâșietoare în cap, dinți și membre la schimbarea temperaturii; gingii umflate, sângerânde; dureri frecvente în gât; uneori, prurit pe tot corpul și erupție cu coșuri mici; ochi roșii, inflamați; față de culoare pământie; descurajare.

Varsă toate alimentele; senzație dureroasă de gol în stomac; somn întrerupt și neodihnitor; constipată, cu scaune noduroase și dificil de eliminat; timp de doi ani aproape că nu a avut scaun fără clismă; urină tulbure, fetidă, care lasă pe vas o crustă tare, dificil de răzuit.

De câtva timp, presiune în stomac și senzație de tracțiune din stomac, prin partea dreaptă a pieptului, până în umăr, la o oră după masă; > prin slăbirea îmbrăcămintei și prin eructații; apetit bun; fără sete; ipohondrie; adoarme târziu; visează continuu și se simte neodihnită dimineața; obosește ușor; se simte < pe vreme cu ninsoare.

Digestia provoacă senzație de căldură și palpitații cardiace.

Pulsare în epigastru; aciditate gastrică; zigzag de foc înaintea ochilor; gust metalic în gură; pocnituri în articulațiile genunchilor și gleznelor și pocnituri dureroase în occiput.

HIPOCONDRURILE [18]

În regiunea ficatului: plenitudine; apăsare; durere ca de rană; junghiuri surde; junghiuri frecvente; junghiuri în timpul deplasării călare sau într-un vehicul.

Junghiuri în hipocondrul stâng.

Durere în ficat după mișcare.

Senzație în hipocondruri ca și cum coastele ar fi rupte, iar vârfuri ascuțite s-ar înfige în carne.

Senzație ca de curea lată cât palma ei, strânsă puternic în jurul taliei, seara, după cină.

Durere surdă, continuă, de jur împrejurul corpului și senzația că ceva tare străpunge ficatul; spasme în ficat, care îi taie respirația; plenitudine ca și cum ar plesni, > prin urinare.

Nevralgie hepatică, cu deprimare sufletească accentuată; greutate, plenitudine și constricție în regiunea ficatului.

Dureri înțepătoare, apăsătoare în regiunea hepatică, extinzându-se de acolo spre regiunea umărului drept; tenesme vezicale; pete galbene pe frunte și deasupra rădăcinii nasului; urină brun-roșiatică, având un mucus gros, alb-gălbui; greutate deasupra ochilor și în ceafă; uter anteflectat.

Stare febrilă persistentă; foarte slăbit, rămâne la pat; deprimare sufletească extremă și iritabilitate; cefalee occipitală; dorință bruscă și excesivă de mâncare, dar mănâncă numai o cantitate mică; două sau trei scaune în timpul zilei și unul sau două noaptea, de consistență normală, dar de culoarea argilei și fetide; puseuri succesive de furuncule pe fese; în partea dreaptă a abdomenului, imediat sub arcul costal, un punct foarte sensibil, sediul unei dureri constante; întregul hipocondru drept este sensibil și greu; durere continuă în umărul drept; somn agitat; urina prezintă un sediment roz; transpirații abundente noaptea. θ Tulburare funcțională a ficatului.

Stare febrilă remitentă, cu exacerbări seara, fără frisoane, puls la ora 11 A. M., 96; greutate dureroasă și senzație ca de rană în hipocondrul drept și suferință cu durere continuă în umărul și omoplatul drept; obraji îmbujorați; frunte și conjunctive galbene; pete galbene neregulate pe frunte; lassitudine; dureri în membre și spate; constipație rebelă; cefalee occipitală; anorexie, aversiune față de grăsimi și lapte; sete; limbă flască și amprentată; flatulență accentuată după masă; somn agitat; piele uscată, fierbinte; urină puțină și încărcată cu urați. θ Tulburare funcțională a ficatului.

O femeie predispusă la calculi biliari, două accese de tremurături de frig, ultimul la ora 3 A. M., urmat la ora 7 A. M. de durere în ficat, care ulterior se deplasează transversal spre stomac și splină și în jurul spatelui; ficatul > când stă culcată pe el; durerea > prin eructații; simte că i-ar fi mai bine dacă ar putea elimina gazele pe cale inferioară.

Icter, cu durere în regiunea hepatică.

Icter, cu dureri înțepătoare în frunte, epigastru și regiunea lombosacrată; dureri sfâșietoare în genunchi și picioare; nu poate dormi noaptea, trebuie să schimbe continuu poziția picioarelor; lassitudine; sete intensă; urina pătează în galben.

Dna R., æt. 51, cu păr negru și slabă, are icter de trei luni; de câteva săptămâni este imobilizată la pat; când era însărcinată, cu șaptesprezece ani înainte, a avut aceeași boală timp de mai multe luni; apetit slab; fără sete; scaun zilnic, albicios; urină ca ceaiul închis la culoare, cu sediment verzui; doarme prost și adoarme cu dificultate; căldură, transpirație și tresăriri, în special în pat; ficat mult mărit, neted și nesensibil; aproximativ la fiecare două săptămâni are un acces de colică biliară; stă culcată pe spate; are un aspect jalnic, fața cenușiu-gălbuie, este apatică și tăcută.

ABDOMENUL ȘI ȘALELE [19]

În abdomen: senzație de gol; senzație de relaxare, după scaun; senzație ca de rană și durere ca și cum ar urma să apară menstruația; durere și greutate la ridicarea de dimineață; durere și sensibilitate; greutate; senzația unei poveri, în timpul mișcării; presiune de tracțiune, cu tensiune; apăsare în jos odată cu menstruația; senzație de înghesuire și apăsare în jos; presiune ca și cum totul ar urma să iasă prin vulvă; apăsare; tăieturi; înțepături; arsură; senzație de frig.

Senzație de apăsare în jos a tuturor organelor pelvine.

Suferință pelvină pe parcursul nopții, > stând culcată pe oricare dintre părțile laterale, cu gambele flectate pe coapse și coapsele pe abdomen.

Suferință în regiunea hipogastrică, ca de la o vezică supradestinsă; < stând așezată și culcată, > mergând.

Durere pelvină severă, care începe în sacru, trece înainte și în jos până la genunchiul drept.

Apăsare în jos în regiunea pelvină, cu durere de tragere din sacru; durere care se extinde în șale și coboară pe coapse.

Accese frecvente de durere contractivă în partea dreaptă a abdomenului, < dimineața; după aceasta, durere mai constrictivă în stomac; de acolo, durerea se extinde la piept; > prin eructații.

În partea dreaptă a abdomenului: junghiuri severe; durere apăsătoare.

Distensia abdomenului; umflat după cină; zgomote puternice de borborisme; distensia porțiunii inferioare.

Senzație ca și cum ceva ar fi aderent în abdomen, cu sughiț.

Contracții spasmodice în abdomen, cu o teribilă apăsare în jos.

Flatulență din cauza lipsei bilei; abdomen foarte destins după cea mai mică îmbucătură de mâncare; constipație.

Colică: cu distensie accentuată și sensibilitate a abdomenului; reapare spre seară; colică și senzație de leșin înaintea menstruației.

Abdomen proeminent la mame.

Senzație abdominală ca de rană la femeile însărcinate.

Numeroase pete brune pe abdomen; cloasmă.

Nevralgia plexus mesogastricus; dureri arzătoare, perforante; abdomen foarte umflat și foarte sensibil la atingere; anxietate teribilă; accesele apăreau seara.

Durere în abdomen, > prin aplicarea unor flanele fierbinți; pierderea apetitului; nu poate înghiți întotdeauna alimente solide, trebuie să le scoată din gură; deplasarea călare sau într-un vehicul provoacă durere în hipocondruri, abdomen și regiunea lombară, cu dorința de a sta culcată; senzație de plenitudine de la abdomen până la gât; apare între orele 11 A. M. și 1 P. M., apoi durează întreaga zi; > prin repaus.

Presupusă tænia; se plânge de mai multe ori pe zi de o senzație de rostogolire în abdomen, ca și cum acolo s-ar afla ceva viu, cu crampe spasmodice în regiunea precordială; apoi urcă în gât; limba devine rigidă; își pierde vocea, iar întregul corp devine rigid; fără apetit; abdomen întotdeauna tensionat; scaune neregulate; menstruații dureroase, reduse cantitativ, neregulate.

Senzație de gol și sfârșeală în epigastru, frecventă la pacienții cu tenie.

SCAUNELE ȘI RECTUL [20]

Scaune: gelatinoase, cu colică și tenesme; cu mucus verde; cu miros acru; debilitante; sangvinolente; se scurg aproape continuu din anus; eliminate rapid; frecvente; nu abundente; fetide; acre; putride; albicioase; cenușii.

Diaree, < după consumul de lapte; epuizare rapidă.

Eliminare de sânge odată cu scaunul.

Înaintea scaunului diareic: greață; colică.

În timpul scaunului diareic: prolapsus ani; dureri smucitoare care urcă din anus prin rect.

După scaunul diareic: epuizare; slăbiciune; prolapsus ani.

Senzație ca de greutate în anus, în timpul scaunului și timp de o oră după acesta.

Scaunul are un miros putred, acrișor, fetid, fiind expulzat brusc și în întregime deodată.

Afecțiune estivală, ochi și față supte ; emaciere ; căldură a palmelor și tălpilor, scaune verzi, dar durere redusă.

Diaree nedureroasă, de trei săptămâni, cu patru sau cinci scaune în douăzeci și patru de ore ; evacuări brun-închis, păstoase, foarte fetide, survenind foarte brusc ; pierderea poftei de mâncare, limbă acoperită cu un strat gros ; eructații frecvente, îndeosebi după masă ; meteorism.

Diaree dureroasă cu o durată de câțiva ani, emaciere extremă ; tulburare accentuată a organelor digestive ; întregul sistem nervos profund epuizat.

Diaree cronică la femei care suferă de leucoree, isterie, hemicranie isterică, sudor hystericus, valuri trecătoare de căldură, senzație frecventă de frig, îndeosebi în timpul defecației, și a căror întreagă expresie facială indică o tulburare uterină.

Scaun insuficient, întârziat, ca excrementele de oaie.

Durere în rect în timpul scaunului și mult timp după acesta ; scremut involuntar.

Constipație : în timpul sarcinii ; eliminare lentă și dificilă chiar și a unui scaun moale ; scaune tari, noduroase, insuficiente, reduse cantitativ, ca excrementele de oaie ; scaune dificil de eliminat, acoperite cu mucus ; scaun întârziat, cu eliminare de sânge ; la gravide și la copii, la care trebuie acordat ajutor manual din cauza scremutului excesiv ; cu dispepsie și afecțiuni cronice ale stomacului ; cronică sau obstinată, mai ales după eșecul tratamentului cu Nux vom. și Sulph. ; îndeosebi la femei sau la persoanele predispuse la reumatism ; eliminare de sânge odată cu scaunele.

În timpul unui scaun constipat : durere în rect, extinzându-se la perineu și vagin ; dureri lancinante și sfâșietoare în rect și la anus ; prolaps anal ; senzație de greutate la anus ; scremut cumplit pentru eliminarea scaunului, care este acoperit cu mucus ; eliminare sanguinolentă.

După un scaun constipat : senzație de greutate la anus ; hemoroizi.

Constipație cronică de patruzeci de ani, la o doamnă æt. 76, devenită atât de inveterată încât nu mai avea niciodată o evacuare naturală.

Nu are scaune decât sub influența purgativelor ; nicio defecație timp de câteva zile ; abdomen umflat ; congestie la cap ; inerție accentuată a canalului intestinal.

Hemoroizi : senzație dureroasă de gol în regiunea epigastrică ; piele delicată și sensibilă ; protruzia varicelor și a rectului, cu micțiune dificilă ; căldură, arsură și tumefiere a anusului când hemoroizii nu prolabează, defecație excesiv de dureroasă, scaunul fiind destul de redus ca volum, îngustat prin diminuarea calibrului anusului ; uneori masa fecală este triunghiulară și foarte dureroasă ; scurgere constantă de umezeală din anus ; junghiuri și smucituri ascendente din anus în rect și abdomen.

Durere în rect : extinzându-se la organele genitale ; ca prin contracție ; arsură, întreaga zi ; senzație ca de rană ; junghiuri.

Mâncărime în rect și anus.

Prolaps rectal, < prin fumat.

Cancer de rect.

Senzație de greutate sau de bilă în anus, neameliorată de scaun.

Senzație ca de rană în anus.

Congestie la nivelul anusului curând după prânz.

Căldură, arsură și tumefiere a anusului.

Durere constrictivă în rect, extinzându-se la perineu și în vagin ; durere în rect la defecație, persistă mult timp după ce se așază și, în cele din urmă, este eliminat un scaun incomplet, cu durere ca de rană, usturătoare, greutate în anus, ca o tracțiune constantă. θ Fisură anală.

Anus înconjurat de un inel de condiloame.

Expulzarea ascarizilor.

Scurgere de umezeală din rect ; senzație ca de rană între fese.

ORGANE URINARE [21]

Senzație ca și cum vezica ar fi plină, iar conținutul ei ar cădea în afară peste pubis, cu dorința constantă de a-l împinge înapoi.

Presiune asupra vezicii ; cu arsură după micțiune, seara ; dimineața, cu nevoie imperioasă de a urina, urina curgând numai după câteva minute de așteptare ; și micțiune frecventă cu tensiune în abdomenul inferior.

Arsură în vezică și în porțiunea anterioară a uretrei.

Usturime în uretră.

Nevoie frecventă și puternică de a urina, cu apăsare dureroasă în jos în pelvis, dimineața ; senzație resimțită la nivelul colului vezicii ; trebuie să se ridice frecvent noaptea.

Urina : limpede ca apa ; groasă, mucoasă, fetidă, depunând un sediment gălbui, păstos ; cu mult sediment alb, fetidă ; tulbure și închisă la culoare, ca și cum ar fi amestecată cu mucus ; redusă cantitativ, cu depozit roșu ; cu miros acru ; intens colorată, arată ca pulberea de cărămidă ; roșu-închis ; depozit format dintr-o peliculă albă, aderentă ; tulbure, de culoarea argilei, cu sediment roșiatic ; roșie ca sângele, cu sediment alb și o peliculă la suprafață ; cu amestec brun-închis ; litiază.

Junghiuri ocazionale de-a lungul uretrei.

Nevoie imperioasă de a urina din cauza presiunii asupra vezicii.

Eliminare involuntară de urină noaptea, îndeosebi în timpul primului somn. θ Enurezis.

Eliminare periodică de mucus, nu la fiecare micțiune ; uneori bucăți de mucus coagulat obstruează uretra.

Usturime în uretră, în timpul urinării.

Dificultate la urinare, îndeosebi dimineața, cu senzația ca și cum ar ieși picături din vezică.

Presiune asupra vezicii și micțiune frecventă, cu tensiune în abdomenul inferior.

Senzație supărătoare de mâncărime în regiunea vezicii, cu nevoie imperioasă de a urina, îndeosebi noaptea.

Numai în cursul nopții se scurge din uretră câte o picătură, pătând lenjeria în gălbui.

Durere ca un junghi în uretra femeii.

Eliminare de mucus din uretră, nu la fiecare evacuare a urinei, ci periodic.

În timpul și după micțiune, senzație de frig și căldură în cap.

Arsură intensă și durere tăietoare în timpul urinării.

Dificultate la urinare, îndeosebi dimineața.

Patul este udat aproape imediat ce copilul adoarme, întotdeauna în timpul primului somn.

Urina este eliminată în interval de două ore după culcare, în timpul primului somn.

Enurezis nocturn : băieți cu ten deschis ; la onaniști.

Presiune constantă asupra vezicii, cu nevoie imperioasă de a urina ; senzație ca și cum vezica și organele urinare ar fi împinse în afară, > stând în picioare sau așezat cu picioarele încrucișate ori culcat ; dacă nevoia de a urina nu este satisfăcută imediat, urina se elimină involuntar ; urină redusă cantitativ, uneori doar câteva picături, uneori limpede, în general groasă și tulbure, cu un sediment foarte aderent ca pulberea de cărămidă ; nicio durere înaintea sau în timpul urinării, dar imediat după aceea o durere ascuțită, lancinantă, pornește din partea stângă a uretrei către un punct aflat la jumătatea distanței dintre stern și umăr, la nivelul celei de-a doua coaste, în partea stângă, iar în acel punct persistă constant o durere ca de rană, sensibilă la atingere sau presiune ; somnul este foarte perturbat noaptea din cauza necesității de a urina chiar și la fiecare jumătate de oră ; visează că urinează și, la trezire, constată o nevoie imperioasă de a o face ; slăbiciune și durere surdă în regiunea lombară. θ Vezică iritabilă.

Nevoie foarte imperioasă de a urina și eliminare dificilă a urinei pe tot parcursul zilei și de câteva ori în fiecare noapte, dar îndeosebi timp de câteva ore după ridicarea din pat dimineața, cu o senzație de apăsare în jos în regiunea vezicii, deasupra os pubis ; senzație continuă ca de rană în întreaga uretră, vezică și vagin ; punct dureros la stânga pubisului, deasupra ligamentului Poupart, în apropierea regiunii ovariene, deosebit de sensibil la presiune ; senzația ca de rană dispare brusc pentru o zi sau două, revine și este cel mai violentă în timpul menstrelor, când întreaga regiune vezicală și uterină arde și doare ; gâdilare constantă în vezică ; ceva pare să se miște în vezică asemenea unui vierme și provoacă gâdilare ; senzație de mărire a vezicii (subiectivă), care pare să cadă dintr-o parte în alta ; menstrele apar regulat, dar sunt foarte dureroase, cu apăsare în jos ; fluxul este abundent, sângele roșu-deschis, fără cheaguri ; durerile seamănă cu durerile travaliului, fiind obligată să-și sprijine ferm picioarele ; această stare durează două zile, după care senzația ca de rană reapare, mai ales în partea stângă ; deprimată din cauza nevoii chinuitoare de a urina, care o împiedică să plece de acasă ; doarme bine, dar are vise urâte ; se simte vioaie la trezire până când se ridică, doar pentru a fi chinuită de nevoia constantă de a urina ; poftă de mâncare bună, dar alimentele provoacă presiune în stomac, cu plenitudine frecventă în epigastru ; mai târziu, sete ; respirație îngreunată, uneori suspinată. θ Cistită cronică și iritabilitate a vezicii.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Dorință sexuală crescută, cu slăbiciunea organelor genitale ; transpirație abundentă, îndeosebi pe scrot ; mâncărime în jurul organelor genitale.

Erecții persistente noaptea.

După coit : slăbiciune accentuată ; slăbiciune în genunchi ; uretra arde.

Emisii nocturne cu vise sexuale ; descurajare profundă ; sensibil la aerul rece și umed, care îi provoacă o senzație de frig ce îl străbate în întregime.

În timpul coitului, erecție insuficientă și doar o slabă senzație de voluptate ; după acesta, slăbiciune accentuată.

Poluții slabe și apoase.

După emisie, arsură în porțiunea anterioară a uretrei, vlăguit și somnolent.

Emisii după onanism ; descurajare, moleșirea corpului.

Emisii seminale foarte debilitante aproape în fiecare noapte ; junghiuri unilaterale frecvente în frunte ; gust dulceag neplăcut constant în gură, care este mereu uscată, dar fără prea multă sete ; scaune tari ; durere în abdomen de îndată ce apare nevoia de defecație ; senzație de oboseală și neliniște în picioare, îndeosebi în gambe.

Durere tăietoare în testicule.

Tumefiere a scrotului.

Prepuțul se ulcerează și prezintă mâncărime continuă ; fisuri pe prepuț.

Șancre indolente ; pe gland și prepuț.

Herpes præputialis cu arsură, mâncărime, umed sau scuamos ; herpes cu crăpături, cu descuamare circulară a pielii.

Erupție pe gland.

Mâncărime și erupție uscată pe organele genitale.

Scurgere uretrală abundentă, alb-gălbuie. θ Gonoree.

Gonoree după remiterea simptomelor acute ; urina este încărcată cu urați, pătând totul în roșu, fiind adesea excoriantă și foarte fetidă, asociată cu prostatită.

Blenoree cronică : nicio durere, scurgere numai în timpul nopții, câte o picătură pătând lenjeria în gălbui ; scurgere gălbuie, fără arsură la urinare ; nedureroasă, de un an și jumătate, orificiul uretrei lipit dimineața ; îndeosebi când organele sexuale sunt debilitate prin persistența îndelungată a bolii sau prin emisii seminale frecvente ; cu o durată de doi ani.

Condiloame înconjurând complet capul penisului.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Sterilitate.

Raportul sexual este intolerabil.

Dureri ca niște smucituri în vagin, de jos în sus, dimineața la trezire.

Durere constrictivă sau junghiuri aproape continue în vagin.

Sensibilitatea dureroasă a părților genitale la atingere.

Roșeață, tumefiere și erupție pruriginoasă a labiilor interne.

Căsătorită de paisprezece ani fără să fi conceput, menstre neregulate și reduse cantitativ, urmate de leucoree ; greață, repulsie față de alimente ; nevoie frecventă de a urina ; durere cu apăsare în jos sau de tracțiune în regiunea lombară ; durere în partea stângă a feței, înclinată să plângă și să considere viața conjugală lipsită de sens.

Presiune și senzație de greutate accentuată sau durere surdă, apăsătoare în ovare.

Congestie ; înțepături în ovar ; durere în regiunea ovariană, extinzându-se spre exterior și înapoi.

Nevralgie a ovarelor și anexelor ; dureri ca niște junghiuri sau arsuri.

Ovare indurate.

Indurarea colului uterin.

Hidropizie uterină.

Ulcerație și congestie ale orificiului și colului uterin.

Indurarea cervix uteri, cu junghiuri extinzându-se în sus.

În cele trei sau patru luni dinaintea ultimei nașteri, a suferit de o mare distensie a abdomenului, cu durere și sensibilitate dureroasă; cu o lună înaintea nașterii, dureri ca de travaliu, cu eliminare de lichid seros; durerile au cedat și au revenit la fiecare trei sau patru zile până la naștere; crede că, în patru săptămâni, trebuie să fi eliminat cel puțin trei galoane de lichid; copilul era viu, după șapte luni, mare distensie a abdomenului, cu presiune și senzație de împingere în jos, mai ales când stătea mult timp în picioare sau așezată, senzație ca și cum conținutul ar ieși prin organele genitale externe; sensibilitate dureroasă generală în intestine; eliminări ocazionale de lichid seros, asemănătoare celor dinaintea nașterii, țâșnind cu forță; senzație ca de rană în uter și în organele genitale externe; urină puțină, intens colorată, cu nevoie frecventă și eliminare involuntară la tuse sau strănut; dureri fulgerătoare, înțepătoare, prin șolduri și flancuri, uneori iradiind în jos până la oasele bazinului; dureri în spate și la extremitatea sacrului; debilitate generală; transpirație ușoară la cel mai mic efort; transpirații nocturne; uneori valuri de căldură noaptea, urmate de senzație de frig; apetit scăzut; intestine laxe, cu mai multe scaune lichide zilnic; colul uterin coborât în bazin, aproape la fel de mare ca în luna a opta de gestație. θ Hidrometră.

Dureri arsătoare, fulgerătoare și înțepătoare în colul uterin.

Senzație constantă de presiune în vagin; își încrucișează membrele pentru a preveni prolapsul.

Rigiditate dureroasă în regiunea uterină.

Presiune în uter, provocând îngreunarea respirației; presiunea în jos este ca și cum totul ar cădea afară, însoțită de durere în abdomen; trebuie să-și încrucișeze membrele pentru a preveni protruzia vaginului, deși nimic nu protruzionează; creșterea leucoreei gelatinoase.

Prolaps uterin, cu înclinarea fundului spre partea stângă, producând o senzație de amorțeală în jumătatea inferioară a părții stângi a corpului; durere surdă, persistentă; durere persistentă în regiunea pelvină, întrucâtva > în poziție culcată, mai ales când stă întinsă pe partea dreaptă; sensibilitate dureroasă a orificiului uterin.

Acnee pe față < înaintea menstrelor; transpiră ușor, mâinile umede, transpirație cu miros puternic, care nu dispare prin spălare; urină cu miros foarte neplăcut și cu sediment care aderă la vas; durere de spate severă, aproape constantă, cu dureri prin ambele regiuni ovariene, < în stânga; cefalee frecventă și durere înțepătoare în vagin. θ Deplasarea uterului.

Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare redusă; scaune întârziate, deși moi; plenitudine și presiune în bazin; presiune spre organele genitale, ca și cum totul ar cădea afară; abdomen balonat, ca în sarcină; uter prolapsat, porțiunea vaginală aflându-se între labiile externe; orificiul uterin deschis.

Porțiunea vaginală a uterului tumefiată, uscată, proeminentă între labii; orificiul uterin deschis, permițând pătrunderea vârfului indexului, orificiul intern închis; corpul uterului umple bazinul; încercările de repoziționare manuală sunt zadarnice; în a douăsprezecea săptămână de sarcină.

A născut cu două luni în urmă; uterul la nivelul vulvei; nu poate sta ridicată în șezut, iar când încearcă apare o senzație violentă de împingere în jos; emaciere; pierderea apetitului; senzație de gol, ca de moarte, în epigastru; senzație de greutate în anus, neameliorată > de scaun; sediment ca argila în urină; febră după-amiaza.

Față palidă; pete galbene pe față și o bandă în șa peste nas; cefalee pulsatilă în fiecare dimineață la trezire, care durează toată ziua; nevoie foarte frecventă de a urina; abdomenul era în mod natural foarte mare și era foarte deranjată de borborismele abdominale; nu tolera niciun fel de aliment, acestea provocând eructații amare; senzație de plenitudine după masă; procidență completă, cu o îngrozitoare senzație de împingere în jos, > prin încrucișarea membrelor.

De doi ani, tuse și dureri în plămânul stâng; descurajată, tristă, crede că nu se va însănătoși, se simte irascibilă și iritată, mai ales dimineața; senzații alternante de arsură și frig (ca gheața) în vertex; cefalee frontală surdă, constantă, a avut frecvent cefalee cu greață, durerea fiind de obicei centrată deasupra ochiului stâng; senzație de gol, de sfârșeală, în capul pieptului; pierderea apetitului, chiar și mirosul mâncării gătite îi face rău; constipație; durere tăietoare și arsură în timpul micțiunii; urina depune un sediment ca argila, care aderă tenace la vas; menstre neregulate ca moment și cantitate; leucoree foarte abundentă înainte și după menstre, de culoare gălbuie; junghiuri în colul uterin; durere cu împingere în jos, ca și cum totul ar protruziona, trebuie să se întindă sau să-și încrucișeze membrele; tuse seacă, iritativă, mai ales dimineața, fără expectorație; junghiuri spre omoplatul stâng, < la tuse, inspirație și atingere, > la presiune ușoară; slăbiciune a spatelui, care cedează în timpul mersului; multă căldură și durere în sacru; toate simptomele < dimineața, > seara. θ Prolaps uterin.

Starea generală de sănătate mult deteriorată; nervi slăbiți; durere constantă în spate și în regiunea pelvină; menstruație extrem de dureroasă; deprimare generală; este convinsă că nimeni nu-i înțelege cazul și că nu poate fi vindecată; uter retroversat, orificiul uterin împins sus, spre osul pubian, fundul coborât în concavitatea sacrului; cea mai mică încercare de a repoziționa organul provoca o durere atât de severă, încât făcea zadarnice toate asemenea încercări.

Senzație de greutate în rect, neameliorată > de defecație, și senzația că membrele trebuie încrucișate pentru a împiedica împingerea tuturor organelor afară prin vagin.

Prolaps: al uterului; al vaginului; cu constipație.

Durere în uter, cu împingere în jos, venind din spate spre abdomen, provoacă îngreunarea respirației; își încrucișează membrele pentru a preveni protruzia organelor.

Junghiuri sau dureri fulgerătoare, lancinante, mai ales în colul uterin, urcă până la ombilic și capul pieptului.

Dureri uterine foarte severe; uterul se simte ca și cum ar fi strâns în gheară și apoi relaxat brusc, provocând greață.

Metroragie, în timpul vârstei climacterice sau al sarcinii, mai ales în lunile a cincea și a șaptea.

Menstre la fiecare patru săptămâni, foarte abundente timp de cinci zile, închise la culoare, vâscoase, curgând mai abundent noaptea, când se află în pat și doarme; precedate cu două săptămâni de durere severă în regiunea lombară; în timpul catamenelor, durere surdă, cu senzație de rău, în regiunea pubiană, cu durere de împingere în jos și agravarea durerii de spate, care este > prin flux când acesta este foarte abundent; după menstre, leucoree galbenă și groasă și durere lombară timp de două săptămâni. θ Metroragie.

Înaintea menstrelor: tristețe; leucoree acră; mai ales la femeile tinere; colică violentă, tremurături în tot corpul întreaga zi; senzație ca și cum vulva ar fi mărită și senzație ca de rană în perineu.

Manie provocată de menstruația abundentă.

Dismenoree la femei cu menstre puține; cefalee unilaterală; slăbiciunea ochilor; greață; constipație.

Menstre regulate, dar însoțite de hemicranie, greață și vărsături și de mare prostrație, astfel încât trebuie să stea întinsă.

În timpul menstrelor: tristețe; durere de dinți; cefalee; întunecarea vederii; presiune violentă în frunte, cu eliminarea unor dopuri din nas; sângerare nazală; sensibilitate dureroasă a membrelor; durere sfâșietoare în tibie; dureri colicative.

În ziua dinaintea menstrelor, senzație frecventă de frig și presiune în abdomen; în noaptea precedentă, căldură uscată în corp, somn agitat, cu tresăriri și țipete frecvente; dimineața, tracțiuni spasmodice descendente de-a lungul coapselor; cu câteva ore înaintea apariției fluxului menstrual, presiunea din abdomen devine o durere violentă în regiunea ombilicală, ca și cum intestinele ar fi adunate într-un ghem; leșină frecvent, iar durerea continuă până la apariția menstrelor; după menstre, leucoree ușoară. θ Dismenoree.

Menstre: prea târzii, puține; prea timpurii, puține; precedate de

durere intensă, persistentă, în abdomen; provocând senzație de leșin, senzație de frig și tremurături; cu opt zile prea devreme, puține, apărând numai dimineața; cu o săptămână prea devreme și durând doar o zi; cu cinci zile prea târziu; regulate, dar puține și cu flux închis la culoare; numai dimineața.

Menstre insuficiente sau întârziate la femei debile, cu ten închis, piele fină și delicată și sensibilitate extremă la toate impresiile.

Menstre puține, precedate de disconfort abdominal, durere de spate și palpitații; constipație cu disconfort rectal; erupție papulară pruriginoasă pe bărbie, obraji și tâmple.

Timp de cincisprezece luni, dureri în regiunea rinichilor, leucoree ușoară, menstre insuficiente, apetit redus, digestie dificilă, transpirație abundentă a mâinilor și picioarelor, senzație de frig în extremitățile inferioare.

Mare moleșeală și oboseală; pierderea apetitului; eructații gazoase; somn tulburat; descurajare; presiune în stomac când mănâncă; dureri ca de ciupire în epigastru, extinzându-se spre pubis; menstre foarte neregulate, puține, apărând numai de trei ori în douăsprezece luni; senzație ca și cum ceva greu s-ar forța să iasă prin vagin; pete galbene pe față și frunte; col uterin lat și gros, dar insensibil la presiune.

Amenoree: la vârsta pubertății sau mai târziu; în urma răcirii; la femei clorotice; la femei debile, cu piele delicată și subțire.

Amenoree: la fiecare opt până la paisprezece zile, după-amiaza și seara, dureri severe, arsătoare și înțepătoare în centrul pieptului, < la inspirație profundă, durând câteva ore; moleșeală; palpitații cardiace la mers rapid sau la urcarea treptelor; gust amar; pierderea apetitului; constipație; senzație de plenitudine și, uneori, dureri tăietoare în abdomen.

Când menstrele nu apar la mamele care nu alăptează; abdomenul rămâne foarte mare.

Timp de trei ani, în locul menstrelor, eliminare leucoreică abundentă.

Amenoree și leucoree abundentă, verde-gălbuie.

Între perioadele menstruale, o transpirație fetidă particulară (sudor hystericus), cu transpirație înțepătoare și fetidă la axile și tălpile picioarelor.

Sensibilitate dureroasă a vaginului; coit dureros; sânge din vagin după coit.

Leucoree gălbuie, cu caracter excoriant, uneori însoțită de o senzație de arsură; căldură și durere în sacru; menstre de culoare brun-murdară; spută fetidă, mucopurulentă; secreție nazală anormală. θ Vaginită.

Vaginită la o fetiță blondă, în vârstă de 5 ani.

Durere arzătoare în rect, abia putea sta pe un scaun, aceeași durere în vagin și la nivelul vulvei; constipație, cefalee, vertij.

Uscăciune mare a vulvei și vaginului, provocând o senzație foarte neplăcută la mers, după încetarea menstrelor.

Ulcere difteritice în vagin și pe labii.

Culoare brun-roșiatică a vaginului.

Roșeață, tumefiere și erupție pruriginoasă pe labiile interne.

Senzație ca de rană și roșeață a labiilor, în perineu și între coapse.

Prurit vulvar.

Prurit vulvar supărător și sever, cu coșuri de jur împrejur; vezicule nedureroase pe părțile externe ale vulvei.

Prurit vulvar sever; labii tumefiate, cu erupție umedă.

Leucoree: sangvinolentă, vâscoasă; gălbuie; galbenă; ca laptele; deosebit de abundentă după urinare; mucus abundent, grunjos și fetid; acră, cu senzație ca de rană a părților pudendale; cu aspect de puroi; limpede ca apa; verde-roșie; în timpul sarcinii; lichid galben sau verzui; din lichide urât mirositoare; în perioada climacterică; la pubertate; cu junghiuri în uter; cu prurit al vulvei și vaginului; < când are eructații și eforturi de vomă frecvente, fața palidă; deosebit de abundentă după urinare, după un efort de a vărsa; numai ziua, cu durere arzătoare; dureri în timpul mersului din cauza senzației ca de rană; cu împingere în jos în bazin; durere înțepătoare în regiunea ovariană; nevoie frecventă de a urina; prurit genital; cu junghiuri în colul uterin; durere îngrozitoare în timpul coitului; între menstre; eliminată în reprize.

Gonoree la femei, după ce simptomele acute au cedat.

Leucoree groasă, galbenă și acră în timpul zilei, absentă noaptea; plenitudine, greutate și tensiune în abdomen; presiune dureroasă constantă în flancuri, ca din cauza unei poveri.

O fetiță, æt. 5, cu corpul emaciat, apetitul dispărut, puterea scăzând rapid, afectată timp de cincisprezece luni de o leucoree neîncetată și epuizantă; secreția uneori groasă și de culoare verde-gălbuie, alteori fluidă și întotdeauna foarte abundentă, trecând prin cămașa de noapte și cearșaf și pătrunzând în salteaua pe care stătea întinsă noaptea.

Indurație și senzație de mărire a glandei mamare; junghiuri; carcinom.

Tumoră schiroasă a sânului drept, aproximativ de mărimea unui ou de găină, dură, nodulară și sensibilă dureros la atingere ; durere înțepătoare.

Schir mamar ; durere arzătoare.

Bufeuri bruște la climacteriu, cu transpirație de moment, slăbiciune și mare tendință la leșin.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Predispoziție la avorturi spontane din luna a cincea până în luna a șaptea.

Placenta reținută după avort spontan ; secreții fetide, corozive, cu hemoragii recurente.

Durere a abdomenului ca de rană ; simte mișcările copilului cu o sensibilitate excesivă.

În timpul sarcinii : pete galben-brune pe față ; gândul la mâncare îi provoacă greață ; senzație de gol ; senzație dureroasă de foame ; vărsături ; durere de dinți ; colică ; diaree ; constipație ; congestie toracică ; palpitații ; durere în sân ; tumefierea labiilor ; eliminare prea rapidă a urinei ; dureri ca de travaliu în luna a șaptea ; tuse umedă dimineața.

Prurit cumplit al vulvei, provocând avortul.

Travaliu : orificiul uterin deschis pe jumătate, dureri insuficiente, sensibilitate dureroasă a buzei anterioare a orificiului uterin, durere deasupra pubisului, ca și cum totul ar ieși afară ; tremurături odată cu durerile, le poate suporta mai bine > când este acoperită călduros ; dureri fulgerătoare în colul uterin ; orificiu uterin indurat, dispnee ; contracție spasmodică a orificiului uterin ; numeroase dureri fine, ca de ace, fulgerătoare, urcând din colul uterin ; valuri de căldură ; picioare reci ; contracție în clepsidră ; senzație constantă de greutate în anus ; durere fulgerătoare care urcă în vagin ; durerea este resimțită mai ales în spate ; apăsare puternică în jos sau efort expulziv în spate, survenind în paroxisme regulate.

Lohii fetide, excoriante ; persistă foarte mult timp.

Mameloane crăpate transversal la vârf, sângerânde și dureroase ca de rană, precedate de prurit.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Afonie reflexă sau simpatică, provocată de o afecțiune funcțională sau organică a uterului.

Răgușeală : cu gâdilare în laringe și bronhii ; cu coriză și tuse uscată provocată de gâdilarea din gât.

Senzație de uscăciune în laringe.

Senzație de asprime și durere ca de rană în laringe și gât.

RESPIRAȚIE [26]

Apăsare toracică și dispnee la mers.

Apăsare toracică severă, spre seară.

După emoții psihice, își pierde respirația și are palpitații.

Se trezește dimineața cu dispnee intensă, acoperit de transpirație.

Apăsare toracică și transpirație rece.

Este trezit brusc dintr-un somn profund de astm.

Respirație < după somn.

Dispnee, < după ce stă așezat mult timp, îndeosebi într-o poziție aplecată, și după mișcare ; merge repede fără să simtă vreo dispnee, dar, dacă este oprit, respirația i se scurtează atât de mult încât nu poate vorbi și este cuprins de o senzație de anxietate mortală, care dispare când își reia mersul ; transpiră foarte ușor la cel mai mic efort ; foarte sensibil la vântul rece ; îmbrăcămintea îl apasă după ce mănâncă ; se irită foarte ușor.

Dispnee intensă, care o împiedică la treburile casnice, trebuie să facă pauze în timp ce mănâncă pentru a-și trage respirația ; după masă, presiune în stomac ; apăsarea respirației > în aer liber, < în cameră, dimineața și seara ; dansul și alergarea nu provoacă dispnee.

Astm : inspirație scurtă, ușoară și expirație lungă, lentă, șuierătoare.

Astm spasmodic.

TUSE [27]

Tuse uscată : mai ales seara, în pat, până la miezul nopții, adesea cu greață și vărsături amare ; în timpul somnului, fără să se trezească ; provocată de gâdilare în laringe sau în bronhii, spre dimineață ; convulsivă și sufocantă, cu durere în capul pieptului și durere ca de zgâriere și ca de rană în laringe, care nu este simțită la înghițirea salivei ; nu o trezește din somn, dar după trezire devine foarte severă și continuă ; scurtă, pare să provină din stomac ; dură, zguduitoare ; tuse scurtă seara, cu junghiuri intermitente în hipocondrul drept, cu erupții cutanate, la femei ; ca și cum ar proveni din stomac și abdomen sau din constipație ori ca și cum ceva ar fi rămas blocat în stomac și nu s-ar putea elimina ; după masă.

Tuse : mai ales seara și dimineața, cu expectorație sărată ; cu raluri produse de mucus în piept ; cu expectorație numai dimineața sau numai în timpul nopții ; numai în timpul zilei ; îl trezește noaptea ; cu expectorație numai înainte de miezul nopții, de îndată ce intră în pat, nu în timpul zilei ; scurtă și seacă seara, după ce se culcă, cu expectorație abundentă de sânge pur coagulat, o dată pe minut ; o trezește noaptea, cu senzație de gol în piept și usturime în acesta, ca și cum ar fi rănit ; cea mai severă seara, după ce se culcă ; spasmodică ; severă, cu expectorație redusă, cu puține vărsături, seara, când stă culcată în pat ; ziua și noaptea, cu durere provocată de ea în capul pieptului ; afectează foarte mult pieptul și stomacul ; provocată de gâdilare în laringe, fără expectorație ; în fiecare seară, nu încetează până când nu desprinde prin tuse puțină flegmă ; umedă dimineața, cu eforturi de vomă ; umedă mai ales noaptea ; cu expectorație ; cu gust de ouă stricate în gură ; cu durere ca de rană în piept ; junghiuri în piept și spate.

Tuse < : în repaus ; stând în picioare și așezat ; culcat în pat sau pe partea (stg.) ; după mers rapid ; la urcarea scărilor ; după ce se udă până la piele ; în urma răcirii ; în aer rece și umed, ca în biserici și pivnițe ; la vânt rece din nord ; la inspirație profundă ; când mănâncă ; de la alimente acre și oțet.

Tusea și coriza cu strănut încep în fiecare dimineață înainte de a se ridica din pat și durează până la ora 9 A. M.

Desprinde flegma prin tuse, dar nu o poate aduce în gură ; este nevoit să o înghită.

În timpul tusei de seară, după ce se culcă, poate expectora > dacă se întoarce de pe partea stângă pe cea dreaptă.

Când nu poate expectora odată cu tusea, aproape că își pierde respirația.

Expectorație : abundentă ; purulentă ; fetidă ; urât mirositoare ; verde ; cu gust sărat ; numai dimineața.

Tuse uscată, obositoare, provocată de o senzație în regiunea stomacului și părând să provină de acolo ; sau tusea pare să provină din abdomen.

Afecțiune pulmonară cu hemoptizie și tuse de șase ani ; > de când a apărut pe față o erupție papulară roșie, prezentă acum de doi ani ; papule dure pe o bază roșie, fără supurație, pe obraji, frunte, nas și bărbie, cu arsură, prurit și usturime intense, mai ales pe vreme umedă și rece ; apetit bun, deși alimentele provoacă presiune în stomac ; constipație ; menstruații prea frecvente și prea abundente ; se epuizează ușor ; durere de spate ; tusea a reapărut, uscată și dură, cu expectorație ușoară la ridicarea din pat dimineața ; dorință constantă de a-și drege gâtul, care pare ca și cum ar fi plin de flegmă imposibil de expectorat ; senzație de apăsare în întreg pieptul după un paroxism puternic de tuse ; greață în timpul tusei și după aceasta ; erupția nu este foarte deasă pe față ; tusea părea să provină din stomac, care se simțea ca și cum ar fi fost răzuit.

Tuse și dispnee < în aer uscat, ceață, vânt de est și de nord ; pe vreme furtunoasă este aproape sufocată ; la mers, dispneea dispare adesea ; îi este neplăcut să stea culcată pe partea stângă ; trebuie să stea culcată cu capul ridicat, adesea șezând în pat ; o cameră caldă o apasă ; expectorație galbenă sau verde, cu gust sărat ; apetit moderat ; fără sete ; urina are sediment roșu ca sângele ; menstruații regulate, dar reduse cantitativ ; întotdeauna < înaintea și în timpul menstruației ; dispoziție deprimată și plângăcioasă ; avusese anterior tuse, tulburări ale vezicii urinare, hemoroizi, slăbirea memoriei și stare melancolică.

Catar în fiecare iarnă, cu tuse violentă ; după ce a stat în curent de aer, tuse chinuitoare și uscată ; ortopnee severă, trebuia să stea perfect dreaptă zi și noapte, cu anxietate cumplită din cauza ralurilor din piept, cu durere ca de carne vie în piept ; se teme să nu se sufoce.

Tuse provocată de gâdilare, în pat, noaptea, îndeosebi înainte de miezul nopții ; spasmodică, survenind în zguduituri rapide până la epuizarea respirației, urmată de expectorație de mucus, cu ameliorare temporară.

Paroxisme de tuse spasmodică asemănătoare tusei convulsive, provocate de gâdilare în piept, de la laringe până la stomac ; ziua fără expectorație, dimineața cu expectorație de puroi galben, verde sau cenușiu ori de mucus alb ca laptele, tenace, în general cu gust sărat.

Copilul plânge de fiecare dată când tușește noaptea ; abia își poate trage respirația, tusea succedându-se atât de rapid ; eforturi de vomă odată cu tusea, dacă nu este ridicat repede în brațe ; foarte irascibil și nu poate fi adormit ziua ca de obicei ; durere ca de rană în pliurile genunchilor și coatelor, pe gât și în spatele urechilor, răspândindu-se rapid și exsudând un ser cu miros fetid, care doare când este spălat.

Tuse constantă ori de câte ori copilul este culcat, deosebit de violentă noaptea ; cu spasm al diafragmei și laringelui, ca în tusea convulsivă.

Copil de 8 luni, blond și gras ; dinții se dezvoltă rapid ; tuse ziua și noaptea, dar mai ales noaptea, cu eforturi de vomă și pierderea completă a respirației ; tusea se succedă rapid până la epuizarea respirației, apoi apar senzația de vomă și vărsături de mucus. θ Tuse convulsivă.

Tuse spasmodică bruscă și severă noaptea, nu poate inspira suficient aer, piept constricționat, eforturi de vomă, plâns puternic ; la începutul celui de-al doilea stadiu. θ Tuse convulsivă.

Un copil nevoiaș, crescând în cele mai mizere condiții exterioare ; ulcer caracteristic pe frenul limbii ; complicație cu bronșită și, ulterior, pneumonie lobulară. θ Tuse convulsivă.

INTERIORUL PIEPTULUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Apăsare toracică.

Presiune severă în piept, seara în pat.

Senzație de gol în piept.

Presiune mare asupra pieptului, mai accentuată pe partea stângă.

Junghi în partea stângă a pieptului și în omoplat, la respirație sau tuse.

Senzație de durere ca de rană în mijlocul pieptului.

Senzație frecventă ca și cum un cuțit ar fi înfipt în vârful plămânului stg., apoi răsucit, cu durere care se propagă în dungi prin umăr.

Prurit și gâdilare în piept.

Plenitudine și presiune în piept.

Constricție toracică odată cu tusea.

Raluri în piept odată cu tusea.

Simptomele toracice > prin apăsarea pieptului cu mâna.

Durere arzătoare într-un punct fix sub mamelonul drept ; prurit al suprafeței externe a pieptului ; tuse uscată când meditează ; durere < la citit și gândit ; rareori emisii seminale, care totuși agravează durerile ; expectorație dificilă de mucus albicios ; transpirații nocturne ; genunchi reci noaptea în pat ; digestie lentă, mai ales a alimentelor acide, cu senzație de greutate în epigastru ; are vechi aderențe pleuritice în partea dreaptă a pieptului.

Pleurită după dispariția bruscă a unei cefalee cronice.

Criză severă de pleurezie la doi bărbați vârstnici.

Pleurezie la un băiat, æt. 6 ; exsudatul se extinsese în întregul hemitorace stâng.

Criză severă de pleurezie la o femeie tânără, la care Phos., deși aparent indicat, nu a avut efect.

Pleurezie cronică, ftizie iminentă.

Congestie sanguină pulmonară, palpitații și anxietate intensă.

Afecțiuni tuberculoase și alte stări patologice cronice ale treimii mijlocii a plămânului drept (Arsenicum treimea superioară).

Dureri de întindere sau fulgerătoare prin porțiunea centrală a plămânului dr.

Pneumonie neglijată, cu expectorație abundentă, foarte fetidă.

Tuse scurtă, uscată, gâdilare în laringe, uneori voce groasă, profundă, fără timbru metalic ; senzație de uscăciune în piept și laringe ; tuse uscată, stridentă, profundă, cavernoasă, > culcat ; expectorație dificilă a unei cantități mici de mucus, care este vâscos, cleios sau albuminoid. θ Phthisis pulmonum.

Durere ascuțită, fulgerătoare, prin partea dreaptă a pieptului, puțin sub centrul plămânului drept ; uneori foarte acută, împiedicând inspirația completă, apoi din nou mai surdă, dar permanent mai mult sau mai puțin dureroasă ; după suprimarea unei tuse cu câteva luni înainte.

Matitate la percuție în plămânul drept, posterior, la nivelul coastelor a treia și a patra ; durere intensă, atât surdă, cât și ascuțită, în regiunea respectivă ; tuse uscată severă, < seara, cu expectorație dimineața ; frisoane, febră și transpirații nocturne ; foarte emaciat. θ Phthisis pulmonalis.

Anorexie totală; insomnie; tuse cu expectorație cu aspect lăptos; febră; după un paroxism sever de tuse care a durat două ore, a expectorat mai multe cești pline cu sânge și o cantitate mare de puroi cu miros fetid; acest lucru se mai întâmplase o dată; a doua zi, expectorația era din nou mucoasă, cu aspect lăptos și foarte abundentă, cu tuse umedă aproape neîntreruptă, respirația devenind mai ușoară. θ Phthisis pulmonalis.

După ameliorarea unei dispepsii cronice însoțite de cefalee cu greață, a început să sufere de neliniște și durere imediat sub centrul plămânului drept; durerea a crescut în intensitate și curând a început să tușească; într-o zi foarte călduroasă, fără efort sau expunere neobișnuită, a fost cuprins de o senzație de sufocare, probabil din cauza congestiei plămânului drept; apăsare puternică și durere ascuțită prin porțiunea centrală a hemitoracelui drept; tuse zi și noapte; un abces s-a deschis în plămân și a expectorat mai mult de o pintă de materie fetidă; la început, eliminarea era verzuie, apoi sanguinolentă și galbenă, în cele din urmă cenușie, extrem de fetidă, atât de abundentă încât era cât pe ce să-l sufoce; în timp ce abcesul se forma, frisoane, febră și transpirații nocturne; abcesul s-a deschis, a continuat să tușească foarte sever zi și noapte; emaciere marcată; foarte palid; puls 120; extrem de slăbit. θ Phthisis.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Inima dă din când în când câte o bătaie puternică.

Palpitații violente și pulsații ale arterelor seara, în pat.

Palpitații: după emoții; cu junghiuri în partea stângă; cu anxietate în legătură cu lucruri petrecute cu ani în urmă; la mers rapid.

Întreruperea bătăilor inimii, mai ales după cină; se alarmează; mișcare tremurătoare.

Se trezește cu bătăi violente ale inimii.

Palpitații nervoase > prin mers rapid.

Un bărbat de aproximativ 30 de ani, corpolent, cu aspect sănătos, se plânge de palpitații și constipație; poftă de mâncare bună; fără sete; după ce mănâncă, balonare abdominală, angoasă și palpitații, mai ales odată cu evacuarea intestinală; < când se așază după ce a mers pe jos, niciodată în timpul mersului sau dansului; flatulență în partea stângă a abdomenului, urcând în sus, > prin apăsare; < la vânt rece; nu poate sta culcat pe partea stângă, preferă să meargă cu capul descoperit; transpiră ușor, mai ales la picioare, care sunt adesea reci.

Afecțiuni ale inimii, cu mișcare violentă, intermitentă, palpatorie și tremurătoare a inimii; zgomote cardiace violente, destul de puternice și uneori intermitente, cu matitate la percuție pe o suprafață mai întinsă; valuri de căldură, roșeață, aflux de sânge la cap și la tâmpla dreaptă, cu mâini și picioare reci; urină redusă cantitativ; constipație.

Multă clocotire a sângelui în întregul corp, noaptea, producând somn agitat.

Agitație a sângelui, cu congestie la cap și piept.

Simte pulsul bătând în tot corpul, îndeosebi în întregul hemitorace stâng.

Congestie sanguină la piept, cu palpitații violente ale inimii.

Puls: plin și rapid în timpul nopții, apoi intermitent; lent în timpul zilei; accelerat de mișcare sau de mânie; tremurător; intermitent.

Pulsații în toate vasele de sânge.

Hidropizie ca urmare a insuficienței valvulare.

EXTERIORUL PIEPTULUI [30]

Pete brune pe piept.

Junghiuri în sâni.

Sensibilitate dureroasă a mameloanelor.

Fungus hæmatodes în regiunea claviculară, cu sângerare abundentă.

GÂT ȘI SPATE [31]

Durere constantă între umeri și în josul spatelui.

Durere surdă intensă între umeri și sub omoplatul stâng, extinzându-se în plămânul stâng, < la expirație.

Apăsare și junghiuri în omoplatul drept.

Rigiditate în regiunea lombară și la nivelul gâtului.

În regiunea lombară: durere; durere și slăbiciune; la ora 6 P. M., durere sau slăbiciune accentuată; slăbiciune la mers, din cauza tulburărilor uterine; pulsații; durere surdă; durere ca de scrântitură după-amiaza și seara în pat; durere cu senzație de oboseală; durere însoțită în special de rigiditate, > prin mers.

În timpul întregii perioade menstruale nu a putut dormi din cauza durerii sfâșietoare din spate, a frisoanelor și a căldurii cu sete și contracție dureroasă a pieptului.

Greutate în spate dimineața la trezire, ca și cum nu s-ar putea întoarce sau ridica ori ca și cum ar fi stat culcată într-o poziție greșită, aproape ca și cum acele părți ar fi amorțit.

La aplecare, durere bruscă în spate, ca și cum ar fi lovită cu un ciocan, > prin apăsarea spatelui de ceva tare.

Junghiuri în spate la tuse.

Durere transversală în spate, la nivelul șoldurilor.

Junghiuri posterior, deasupra șoldului drept, aproape continue timp de patru zile; nu putea sta culcată pe partea dreaptă din cauza durerii; la atingerea regiunii, aceasta durea ca din cauza unei ulcerații subcutanate.

Durere surdă transversală în regiunea lombară, < la mișcare.

Durere surdă în sacru seara, > prin apăsare.

Durere difuză în sacru.

Sensibilitate dureroasă și durere în spate, în regiunea sacrală.

Durere constantă, difuză și apăsătoare în sacru și abdomen, extinzându-se la coapse și gambe.

Durere în sacru, extinzându-se prin șolduri și coapse până sub genunchi, cu slăbiciune și moleșeală la mișcare, mai ales la urcarea scărilor, ca și cum membrele ar refuza să mai funcționeze înainte de a ajunge sus.

Durere apăsătoare, cu senzație de tragere, deasupra sacrului și concomitent deasupra șoldurilor; apăsare arzătoare în coloana vertebrală, extinzându-se transversal prin regiunea dorsală și sub omoplat, asemenea celei produse de cusut.

Slăbiciune a regiunii sacroiliace.

Eructațiile ameliorează durerea de spate.

Dureri care se extind din alte părți spre spate.

Herpes circinat pe partea dreaptă a gâtului, apărând când anterior, când posterior, când lateral pe gât; uneori se extinde în jurul urechii, cu tumefierea părților înconjurătoare.

Zvâcnituri în regiunea lombară, > stând dreaptă în șezut, < stând jos și lăsându-se pe spate; când se întoarce în pat sau își întinde brațele, o apucă acolo o durere ca și cum ceva ar urma să se rupă, tăindu-i respirația. θ Reumatism.

Înțepenire a spatelui; veche de opt ani; provocată de o solicitare bruscă la ridicarea unei greutăți; < la prima încercare de a se mișca; > prin mișcare continuă; leucoree; călătoria, o zdruncinătură sau un pas greșit îi provoacă dureri severe de spate.

Este obligată să meargă aplecată și are junghiuri dureroase în spate când lovește accidental cu piciorul ceva.

Junghi brusc în spate în timp ce ridică o greutate; nu se poate mișca fără durere intensă.

Durerea de spate provoacă greață și senzație de leșin când stă în picioare.

Dureri în regiunea lombară după expunerea la vreme umedă și rece; < dimineața, când stă jos sau când începe să se miște; adoarme târziu și nu poate sta culcată pe partea stângă sau pe spate; vertij dimineața la ridicare; se simte rău într-o cameră caldă sau când stă jos prea mult timp; transpiră ușor.

După o răceală severă, senzație de frig de-a lungul spatelui seara, urmată de durere severă în spate, < la cea mai mică mișcare a spatelui, din cauza căreia trebuie să stea culcată foarte liniștită pe spate; apăsare intensă în piept, cu dispnee și bătăi violente ale inimii; durere apăsătoare în regiunea stomacului; > prin atingere; tresăriri frecvente ale brațelor; puls tensionat, 120; pierderea poftei de mâncare; sete moderată; transpirații. θ Perimielită.

Coloana vertebrală este sensibilă la atingere și la apăsare.

MEMBRE SUPERIOARE [32]

Tumefierea și supurația ganglionilor axilari.

Erupție eczematoasă umedă în axilă.

Durere ca de luxație în articulația umărului după efort.

Senzație paralizantă de tracțiune și durere sfâșietoare în braț și axilă până la degete.

Impotență funcțională și amorțire a brațelor și degetelor.

Senzație de tracțiune în brațe până la degete.

Durere ca de contuzie în brațe.

Herpes pe cot (cu descuamare).

Rigiditatea articulațiilor cotului și pumnului.

Junghiuri în articulațiile brațului, mâinilor și degetelor.

Durere tensivă în articulațiile metacarpiene ale degetelor, în special în timpul flexiei.

Pată roșie, tare, pe pielea care acoperă primul și al doilea os metacarpian, extinzându-se rapid pe fața dorsală a mâinii; pe baza roșie se formau scuame, care cădeau în centru și se refăceau spre periferie.

Erupție eczematoasă scuamoasă pe dosul mâinilor; < pe vreme rece.

Erupție eczematoasă albă, scuamoasă, pe dosul mâinii și al degetelor.

Prurit și cruste pe mâini; pruritul soldaților.

Căldură în mâini în timpul zilei, cu excitație nervoasă.

Mâini reci chiar și într-o cameră caldă, iar de la mâini, senzație de frig în întregul corp.

Transpirație atât de abundentă a mâinilor, încât toate acele rugineau și îi murdăreau lucrul; migrene frecvente și severe.

Mâinile transpiră abundent; mâini reci și transpirate.

Îi cad lucrurile din mâini.

Arsură în palme.

Transpirație rece pe mâini.

Pielea palmelor se descuamează.

Panarițiu de șase sau șapte zile; ultima articulație a policelui drept inflamată, tumefiată și pruriginoasă, cu pulsații, dureri fulgerătoare și arsură; roșeață mai ales pe fața dorsală a falangei, pulsații < pe fața palmară; regiunea este roșu-închis, iar puroiul nu este vizibil (durerea a fost ameliorată).

Panarițiu, cu pulsații violente și dureri înțepătoare.

Ulcere nedureroase pe vârfurile degetelor sau pe articulații.

Negi pe mâini și degete; pe părțile laterale ale degetelor; cornoși.

Negi numeroși la fete tinere (onaniste).

Unghiile degetelor gălbui, decolorate.

MEMBRE INFERIOARE [33]

Coxagră cu junghiuri lancinante; trebuie să se ridice din pat pentru a obține ameliorare; durerile < la ridicare, dar > prin mers lent.

Dureri sfâșietoare severe în coapsa stângă; de-a lungul traiectului nervului sciatic, durerea extinzându-se la gambă și la degetele piciorului; durere între orele 3 și 5 A. M.; în timpul crizei, venele regiunii afectate sunt foarte dilatate; nu poate rămâne în pat, se ridică și umblă prin cameră plângând cu suspine; moleșeală în timpul zilei; însărcinată în opt luni. θ Sciatică.

Tumefierea membrelor și a picioarelor; picioare umflate și cu senzația că ar fi amorțite; picioarele ard mult noaptea; la climacteriu.

Dureri în șolduri și coapse, extinzându-se până aproape de genunchi.

Crampe: în articulația șoldului și în coapsă; în fese, noaptea în pat, când întinde membrul; în gambe, îndeosebi în ultimele luni de sarcină; la picioare, mai ales în timpul zilei; gleznele sunt slabe și se răsucesc ușor la mers.

Durere ca de contuzie în articulația șoldului drept.

Rigiditatea picioarelor până la articulația șoldului, după ce stă jos pentru scurt timp.

Senzație de tracțiune în coapse.

Sensibilitate dureroasă ca de rană și arsură între fese.

Membrele inferioare amorțesc la mers.

Slăbiciune accentuată a membrelor inferioare.

Membrele inferioare dor ca și cum ar fi fost bătute; dorește să se așeze, iar când stă jos simte că trebuie să se ridice.

Junghiuri și dureri înțepătoare, de tracțiune, cu moleșeală, senzație de frig la picioare sau genunchi; transpirația picioarelor.

Neliniște în picioare în fiecare seară, cu furnicături.

Senzație ca și cum un șoarece ar alerga prin membrele inferioare.

Senzație de frig ca gheața în membrele inferioare.

Tumefierea membrelor și a picioarelor, < când stă jos sau în picioare, > când merge.

Tumefiere moale și nedureroasă a genunchiului.

Pocnituri în articulațiile genunchilor și gleznelor, rigiditate.

Atac acut de reumatism la genunchiul drept, care este semiflectat, rigid, tumefiat, roșu și dureros; < noaptea; senzație intensă de slăbiciune în articulație; ligamentul colateral lateral este deosebit de sensibil și dureros la atingere; sensibilitate extremă la aerul rece și la orice schimbare a vremii.

Timp de cincisprezece ani, erupție scuamoasă pe picioare sau o roșeață închisă, vineție, a pielii; uneori se ameliora, dar nu dispărea niciodată.

Erupție papulară, uscată, furfuracee, inelară, pe fața anterioară a gambelor, imediat sub genunchi.

Durere surdă în gambe, extinzându-se la genunchi, cu o senzație aproape ca și cum oasele s-ar descompune; agitația și preocuparea cu afacerile în timpul dimineții îl fac să uite de membrele dureroase; a avut multe griji în ultima vreme.

Senzație de frig în gambe și picioare, mai ales seara în pat; când picioarele se încălzesc, mâinile se răcesc.

Arsură sau căldură la picioare noaptea.

Picioare umflate, cu senzația că ar fi amorțite.

Picioare fierbinți, roșii, umflate, cu fața dorsală acoperită de pustule mari, dintre care unele se spărseseră, eliminând un puroi gros, galben-verzui; dureri tensive severe; < la piciorul drept.

Greutate în picioare la mers.

Senzație de frig ca gheața la picioare. θ Metrită.

Transpirație abundentă a picioarelor; sau transpirație cu miros insuportabil, provocând sensibilitate dureroasă ca de rană a degetelor.

Suprimarea transpirației picioarelor.

Tensiune în tendonul lui Ahile, precum și tumefierea tendonului.

Ulcer pe călcâi provenit dintr-o flictenă care s-a extins.

Junghiuri în călcâie și bătături în timpul zilei.

Unghiile degetelor de la picioare friabile și deformate.

MEMBRE ÎN GENERAL [34]

Greutate a membrelor.

Rigiditate și pocnituri ale articulațiilor, cu dureri artritice.

Tresăriri și zvâcniri ale membrelor și capului, în timpul zilei.

Membrele amorțesc ușor după muncă manuală.

Slăbiciune a articulațiilor, mai ales a genunchilor.

Pacientul se teme că articulațiile nu vor suporta efortul de a ridica greutăți.

Dureri înțepătoare în membre, în părțile interne și în oase.

Nevralgie la nivelul membrelor, urcând spre cap.

Mici furuncule dureroase, indolente, la axile și pe coapse ; catamenii neregulate ; transpirație deosebit de fetidă a picioarelor, excoriație dureroasă între degete.

Mâncărime în pliurile genunchilor și coatelor și pe mâini.

Palmele și tălpile, fierbinți și arzătoare.

Ulcere pe partea superioară a articulațiilor degetelor de la mâini și de la picioare.

ODIHNĂ. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus : cefaleea pulsatilă > ; cefaleea sfredelitoare > ; senzația de frig la vertex < ; fistula obrazului < ; nevralgia plexus mesogastricus > ; tusea se agravează.

Culcat : cefaleea cu anxietate < ; durerea occipitală < ; junghiurile în frunte > ; pe spate, cefaleea < ; pe partea dureroasă, cefaleea > ; pe aceasta, tumefacția de pe partea laterală a capului > ; pe partea nedureroasă, rădăcinile firelor de păr sunt mai dureroase ca de rană ; culcat liniștit, nevralgia facială > ; > apăsarea de sub coaste ; pe ficat > durerea ; pe spate în timpul colicii biliare ; suferința din regiunea hipogastrică < ; senzația ca și cum organele urinare ar fi împinse afară > ; durere în regiunea pelvină ; tuse seacă, scurtă ; tusea >.

Culcat cu capul ridicat : tusea și dispneea >.

Culcat pe o parte : durerea pulsatilă > ; gambele flectate pe coapse și coapsele pe abdomen > suferința pelvină.

Culcat pe partea dreaptă : durerea din regiunea pelvină >.

Culcat pe partea stângă : fistula obrazului < ; tusea < ; îi este neplăcut ; nu poate sta astfel, din cauza durerii de spate ; vise anxioase.

Culcat pe spate : imposibil ; durere de spate ; foarte nemișcat, în mod obligatoriu din cauza durerii ; tusea cu expectorație <.

Trebuie să se culce : migrenă în timpul menstruației.

Nu putea fi ridicată din poziția culcată fără să leșine.

Șezând : nerăbdare ; cefaleea > ; tresăriri involuntare ale capului ; suferința din regiunea hipogastrică < ; senzație îndelungată de apăsare în jos, dispneea < ; tusea < ; palpitațiile > după o plimbare ; pulsații în regiunea lombară, > stând drept, < rezemat pe spate ; durerea de spate < ; dacă stă prea mult, se simte incomod ; după puțin timp, rigiditatea picioarelor ; tumefacția membrelor sau a picioarelor <.

Șezând cu picioarele încrucișate : senzația ca și cum organele urinare ar fi împinse afară > ; pentru a împiedica protruzia vaginului ; senzația de apăsare în jos >.

Trebuie să stea drept, în șezut, zi și noapte : ortopnee.

Aplecare : cefaleea ca de plesnire < ; cefaleea sfredelitoare < ; senzația de frig la vertex < ; dispneea < ; durere bruscă de spate.

În picioare : eliminare de urină ; ca și cum organele urinare ar fi împinse afară ; apăsare în jos ; tusea < ; durerea de spate provoacă greață și senzație de leșin ; tumefacția gambelor și picioarelor <.

Întoarcere în pat : la întinderea brațelor, durere care îl ține în regiunea lombară ; junghiuri în spate.

Întoarcerea de pe partea stângă pe cea dreaptă : ușurează eliminarea sputei.

Nu putea sta liniștit nici cinci minute : somn agitat.

Ridicarea din pat : durerea din tumefacția de pe cap >.

Ridicare : durerile de coxagră < ; foarte obosit dimineața.

Aplecare înainte : greutate în regiunea ovariană.

Trebuie să stea aplecat : durere de stomac.

În genunchi la biserică : leșin.

Întinderea membrului : crampe în fese.

Menținerea îndelungată a aceleiași poziții : durerile nevralgice <.

Schimbarea poziției : durerile nevralgice > ; schimbarea poziției picioarelor este imperativă.

Dorește să se așeze, iar când șade trebuie să se ridice din nou ; durere în membre.

Nu poate găsi o poziție comodă pentru cap.

Pășire : cefaleea <.

Mișcare : durerea deasupra ochiului < ; cefaleea ca de plesnire < ; durere în cerebel ; cefaleea sfredelitoare < ; mișcarea ochilor < cefaleea ; mișcarea capului < senzația de frig la vertex ; leucoreea < ; fistula obrazului > ; durere în ficat după mișcare ; senzația unei poveri în abdomen ; dispneea < ; pulsul accelerat ; durerea de-a curmezișul șalelor < ; slăbiciune și moleșeală în sacru ; la început < înțepenirea spatelui, continuarea mișcării > ; provoacă dureri mari de spate ; la început < durerea de spate ; senzație de frig ; bufeuri de căldură la cea mai mică mișcare.

Efort ușor : durerile nevralgice > ; neplăcut din cauza oboselii ; transpirație ușoară ; obosește ; iritabil și cu senzație de leșin ; transpirație.

Exercițiu lent : cefaleea >.

Efort : durere în articulația umărului.

Mișcare energică : dacă este continuată > cefaleea.

Scuturarea capului : cefaleea <.

Mers : vertij ; hemicrania < ; cefaleea < ; eliminare de urină ; suferința din regiunea hipogastrică > ; spatele cedează ; după menstruație, o senzație foarte neplăcută ; apăsare în piept ; la mers rapid nu apare dispnee, ci numai când se oprește ; tusea < ; dispneea dispare adesea ; mers rapid, palpitații ; palpitațiile nervoase >.

Slăbiciune : în regiunea lombară ; durere și rigiditate în regiunea lombară ; mersul lent > coxagra ; gleznele se răsucesc ușor ; membrele inferioare amorțesc ; tumefacția gambelor și picioarelor > ; greutate a picioarelor ; transpirație abundentă.

O plimbare scurtă : obosește foarte mult.

Trebuie să se ridice și să umble : sciatică.

Urcarea scărilor : tusea < ; ca și cum membrele ar refuza să funcționeze ; obosește.

Dansul și alergarea : nu provoacă dispnee.

NERVI [36]

Senzație pronunțată de leșin toată ziua.

Epuizare mare dimineața, în timpul menstruației.

Epuizare mare și indolență ; totul pare un efort ; cel mai mic efort obosește, chiar și urcarea scărilor.

Senzație de prostrație ; senzație generală de moleșeală în întregul corp.

Se simte obosit și tremură din tot corpul.

Foarte obosit dimineața, la ridicarea din pat.

Dimineața, la trezire, senzație de slăbiciune ca de greață.

O plimbare scurtă obosește foarte mult.

Debilitate caracterizată de obicei printr-o senzație dureroasă de gol în epigastru ; răceală ca gheața a picioarelor și mâinilor.

Prostrație bruscă și senzație de leșin cu prăbușire a puterilor.

Foarte iritabil și cu senzație de leșin la cel mai mic efort.

Senzație intensă de leșin de la căldură, apoi senzație de frig ; epuizare mare dimineața, în timpul menstruației.

Senzație bruscă de leșin, cu transpirații abundente și conștiență nealterată, fără să poată vorbi sau să se miște ; rigidă ca o statuie.

Leșin : după ce se udă ; în urma călătoriei cu trăsura ; în timp ce stă în genunchi la biserică ; din pricina unor fleacuri.

Tremurături frecvente ale întregului corp.

Agitație nervoasă extremă ; neliniște în întregul corp ; nu-și găsește locul.

Ca și cum și-ar simți fiecare mușchi și fibră de pe partea dr. a corpului, de la umăr până la picioare, o senzație de nedescris.

Tresăriri frecvente ale părții superioare a corpului.

Tresăriri și zvâcniri ale capului și membrelor.

Crampe în fese, în pat, noaptea, la întinderea membrelor.

Zvâcniri ale membrelor în timpul somnului.

Agitație musculară generală.

Spasme isterice ; senzația unui glob în părțile interne.

Senzația unei mâini reci ca gheața între omoplați, apoi senzație de frig în tot corpul, urmată de contractarea spasmodică a pieptului, ca și cum s-ar sufoca, durând câteva minute ; aceasta este urmată de spasme clonice ale piciorului drept, cu zvâcniri în acesta, și de zvâcnirea brațului drept când piciorul este ținut, iar în cele din urmă de tremurături ale picioarelor ; somnul este tulburat frecvent de accese de anxietate, leșin brusc, transpirații abundente și de o stare în care este conștientă și se poate mișca, dar nu poate vorbi. θ Isterie.

În copilăria timpurie a primit o lovitură în coloana vertebrală și, de atunci, s-a plâns permanent de sensibilitate dureroasă de-a lungul acesteia ; întreaga coloană vertebrală era foarte sensibilă, nu suporta nicio apăsare asupra ei ; de asemenea, un punct din abdomen, puțin la stânga și sub ombilic, era extrem de sensibil dureros ; durere în umărul stâng, extinzându-se în jos pe brațul și partea stângă, uneori atât de intensă încât striga ; uneori, senzație neobișnuită în brațul stâng, pe care îl simte foarte rigid, deși este la fel de mobil ca întotdeauna ; constipație ; menstruație regulată ; vărsături după fiecare masă, aproape imediat ce mâncarea era ingerată ; a rămas în această stare timp de două luni, uneori >, alteori < ; apoi întreaga parte stângă a abdomenului a devenit sensibilă dureros, nu putea suporta cea mai ușoară atingere, pacienta afirmând că deasupra locului dureros apărea o roșeață circumscrisă ; paroxisme de durere intensă și angoasă în fiecare seară, în acest loc, însoțite de vărsături cu lichid apos sanguinolent și, uneori, cu sânge pur, în cantitate de câteva linguri ; amorțeala părții stângi și a membrelor, urmată curând de paralizia completă a brațului stâng ; dificultate la urinare, amâna urinarea timp de două zile, apoi timp de trei sau patru zile, având de fiecare dată paroxisme cumplite de suferință ; nu putea fi ridicată din poziția culcată fără să leșine și fără agravarea durerilor ; avea mai multe paroxisme dureroase în timpul nopții, chemând prin țipete întreaga familie la căpătâiul ei ; se rostogolea dintr-o parte în alta, gâfâind și vorbind numai prin cuvinte și propoziții fragmentate, apoi își pierdea conștiența timp de câteva minute, își revenea lent și vărsa puțin sânge ; în cele din urmă și-a pierdut complet dorința de a urina și, timp de cinci săptămâni, nu a eliminat nicio picătură, fără să sufere vreo neplăcere din această cauză ; puls 72. θ Isterie.

Paroxism cu senzația că ceva se răsucește în stomac și urcă spre gât ; limba i se înțepenește ; rămânea fără grai și rigidă ca o statuie.

Este foarte neliniștită cu privire la starea sănătății sale ; se îngrijorează, se frământă și plânge neîncetat din cauza bolii sale reale sau imaginare. θ Isterie.

Mișcări spasmodice violente ale tuturor membrelor corpului și îndeosebi ale capului, astfel încât cea mai mare parte a părului s-a tocit prin frecare ; vorbirea se reduce la bâlbâială și este însoțită de zvâcniri ale mușchilor feței ; neliniște intensă, dorință constantă de a-și schimba locul și poziția ; erupție roșie eczematoasă pe coapsa stângă. θ Coree.

Mișcări convulsive ale capului și membrelor ; când vorbește (numai bâlbâindu-se), tresăriri ale mușchilor feței ; agitație musculară generală ; dorința de a-și schimba neîncetat poziția și locul ; erupție cutanată asemănătoare pecinginii, în fiecare primăvară ; coree uterină cu neregularități menstruale ; > după menstruație și după o furtună cu tunete. θ Coree.

Paralizie isterică.

Paralizie cu atrofie.

Sensibilitate foarte mare la durere (Coff., Cham., Hep.).

Sensibilitate la aer rece.

SOMN [37]

Somnolență : înainte de amiază ; în timpul zilei adoarme imediat ce se așază ; prea devreme seara.

Trezire dificilă, nicio dorință de a se ridica, oboseală a membrelor.

Vorbește cu glas tare în somn.

Somn agitat : vise confuze ; a simțit pentru o clipă că o greutate îi apăsa coapsele ; din cauza viselor anxioase și a căldurii ; nu putea sta liniștită nici cinci minute.

Somnul nu înviorează, ci lasă o senzație de oboseală și durere în întregul corp.

Trezire frecventă din somn fără motiv sau pentru că el crede că a fost strigat.

În timpul primului somn își imaginează adesea că a înghițit ceva, ceea ce o trezește înspăimântată, cu senzația că acel ceva i s-ar fi oprit în gât.

Se trezește noaptea înspăimântată și țipând.

Zvâcniri ale membrelor.

Senzații de fierbere noaptea, cu neliniște.

Delir nocturn.

Se trezește dimineața la ora 3 și nu mai poate adormi.

Stare de veghe, insomnie, din cauza năvalei gândurilor.

Insomnie, nu poate adormi, este nervos hipersensibil.

Vise anxioase când stă culcat pe partea stângă.

TIMP [38]

La ora 3 dimineața : acces de tremurături ; se trezește și nu mai poate adormi.

Între orele 3 și 5 dimineața : dureri în coapsa stângă.

Spre dimineață : gâdilătură în laringe sau bronhii.

Dimineața : depresie ; pulsații în vertex ; hemicranie ; greutatea pleoapelor < ; prurit al cantusului intern ; arsură în ochi ; fotofobia și tumefierea pleoapelor < ; conjunctivită acută ; conjunctivită cu secreție mucopurulentă ; pleoape lipite de materii groase ; fotofobie < ; conjunctiva palpebrală injectată la trezire ; usturime în ochi ; lăcrimare ; dificultate la deschiderea ochilor ; coriză fluentă cu strănut ; fața roșie ; la ridicare, durerile nevralgice < ; apare prosopalgia ; tuse < ; gust acru la trezire ; gust amar ; gust neplăcut ; senzație de asperitate în gură, gât și limbă ; își drege zgomotos gâtul pentru a elimina mucusul ; sete intensă ; dimineața, vărsături cu alimente și bilă ; la ridicare, durere și greutate în abdomen ; durerea abdominală < ; dorință puternică de a urina ; dificultate la urinare ; durere în vagin ; morocănoasă și iritabilă < ; tuse uscată, iritativă < ; simptomele prolapsului uterin < ; tracțiune crampiformă descendentă de-a lungul coapselor ; numai menstruația ; tuse umedă ; dispnee intensă ; apăsarea respirației < ; expectorație ; tuse umedă, cu efort de a vărsa ; greutate în spate ; durerea de spate < ; vertij la ridicare ; epuizare intensă în timpul menstruației ; foarte obosită ; la trezire, senzație de slăbiciune ca de greață ; picioare foarte reci ; după trezire, transpirație ; transpirație cu anxietate ; uneori apar paroxisme de febră intermitentă.

La ora 10 A. M. : paroxism de febră intermitentă.

De la 11 A. M. până la 1 P. M. : nevralgia plexului mezogastric.

De dimineață până la amiază : junghiuri deasupra orbitei ; cefalee cu greață.

Înainte de amiază : ca și cum creierul ar fi zdrobit ; până seara, durere sfredelitoare ; smucituri involuntare ale capului ; slăbiciunea ochilor ; somnolență.

În timpul zilei : leucoreea lăptoasă < ; nu deschidea ochii ; la închiderea ochilor ; senzația de zgâriere în ei < ; prosopalgia dispare ; leucoree ; numai tuse ; fără expectorație ; puls lent ; căldură în mâini ; crampă în picioare ; junghiuri în călcâie și bătături ; smuciturile și zvâcnirile membrelor și capului < ; adoarme de îndată ce se așază ; se înfioară fără frison.

Toată ziua : cefalee ; se înfioară în tot corpul ; senzație intensă de leșin ; picioare umede și reci.

Zi și noapte : durere provocată de tuse.

După-amiaza : vertij la ridicarea din pat ; durere în regiunea lombară ; paroxisme de febră intermitentă cotidiană ; febra <.

Între orele 3 și 4 P. M. : paroxisme de febră intermitentă.

La 3.30 P. M. : durere deasupra ochiului.

La 4 P. M. : plenitudine profundă în orbită.

La 6 P. M. : durere și slăbiciune în regiunea lombară.

Spre seară : uscăciunea ochilor crește ; colici recurente ; apăsare severă în piept ; senzație de frig cu sete ; picioare foarte reci.

La 8.30 P. M. : valuri de căldură în tot corpul.

Seara : tristă și posomorâtă ; spre anxietate ; cefaleea > ; hemicrania < ; furnicături în ochi la lumina lumânării ; pustule în jurul corneei, cu roșeață < ; senzație de mușcătură în ochiul drept ; conjunctivită acută ; uscăciune intensă a ochilor ; aglutinarea pleoapelor ; lăcrimare ; fața palidă ; însetată ; senzație ca de curea în jurul taliei ; febra < ; atacuri de nevralgie ; simptomele prolapsului uterin > ; apăsarea respirației < ; tuse uscată ; tuse scurtă ; tuse iritativă ; presiune în piept ; pulsația arterelor ; durere în regiunea lombară ; durere surdă în sacru ; senzație de frig de-a lungul spatelui ; în pat, picioare reci ; devreme, somnoroasă ; senzație de frig ; picioare foarte reci ; fața înfierbântată ; paroxisme de febră intermitentă ; pruritul unui punct de pe mâna dreaptă ; pruritul scabios <.

Noaptea : presiune în ochi ; usturimea ochilor < ; senzația de zgâriere în ochi < ; junghiurile în urechi < ; durerile nevralgice < în pat ; prosopalgie foarte severă ; durerea de dinți < ; gât uscat ; trebuie să mănânce ceva ; vertij ; transpirație abundentă ; suferință pelviană ; eliminare involuntară de urină ; somn mult tulburat de nevoia de a urina ; numai scurgere uretrală cronică ; menstruația mai abundentă ; fără leucoree ; expectorație ; se trezește cu senzația că pieptul ar fi gol ; tusea < ; tuse spasmodică ; genunchi reci ; clocotire intensă a sângelui în tot corpul ; puls plin și rapid ; arsură a picioarelor ; crampă în fese ; reumatismul genunchiului < ; paroxisme de durere ; se trezește înspăimântată și țipând ; transpirația rece < ; prurit și arsură ale pielii în plicile coatelor și genunchilor.

Înainte de miezul nopții : tuse cu expectorație ; tuse gâdilitoare.

Spre miezul nopții : spasmele pleoapelor încetează.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Pe vreme caldă : conjunctivita întotdeauna <.

La supraîncălzire : epistaxis.

Flanelă fierbinte : > durerile abdominale.

Căldura : era insuportabilă în timpul cefaleei violente.

Cameră caldă : nevralgia facială > ; apăsătoare ; se simte inconfortabil ; mâini reci ; senzație internă de frig ; erupția fină de pe corp persistă ; urticaria dispare.

Climă caldă : iritabilitatea nervoasă >.

Acoperită călduros : poate suporta mai bine durerile de travaliu.

În cameră : apăsarea respirației <.

În pat : durerea de dinți <.

Aer liber : tristă și posomorâtă ; în timpul mersului, vertij ; junghiurile deasupra orbitei > ; cefaleea > ; durerea deasupra ochiului > ; durerea de cap > ; senzația de rece pe cap > ; durerea apăsătoare din jurul ochilor < ; durerea acută din orbită < ; lăcrimare ; durerea de dinți > la aer proaspăt ; apăsarea respirației > ; senzație de frig ; în timpul mersului, transpirație abundentă ; apare urticaria.

În aer uscat, ceață, vânt de est și de nord : tusea și dispneea <.

Schimbarea vremii : reumatismul genunchiului este foarte sensibil.

În timpul unei furtuni cu tunete : durerea sfredelitoare și înțepătoare deasupra ochiului <.

După o furtună cu tunete : erupția asemănătoare pecinginii >.

Vânt : deplasarea în vânt declanșează nevralgia facială.

Vânt de nord : durerea sfredelitoare și înțepătoare deasupra ochiului <.

Vânt de nord-est : nevralgia facială <.

Vânt aspru : expunerea la acesta declanșează migrena ; mersul împotriva lui, transpirație abundentă.

Vânt rece de nord : rădăcinile părului dor ca o rană ; tusea < ; flatulența >.

Vânt uscat de est : tusea <.

Vreme furtunoasă : se simte aproape sufocată.

Vreme cu ninsoare : se simte <.

Vreme umedă : nevralgie facială ; durere în regiunea lombară după expunere.

Udare până la piele : tusea < ; leșin.

Aer rece și umed : sensibilă la acesta ; tusea < ; erupția de pe față provoacă prurit și ustură <.

Apă rece : conjunctivita acută > ; usturimea ochilor > ; durerea de dinți > ; când apa se încălzește, durerea de dinți revine.

Rece : durerea de dinți <.

În aer rece : durerea sfredelitoare și înțepătoare deasupra ochiului < ; pecinginea scuamoasă de pe dosul mâinilor < ; reumatismul genunchiului este foarte sensibil ; sensibilitate ; izbucnește urticaria.

Cameră rece : erupția fină a dispărut.

Curent de aer rece : durerea de dinți <.

Fierbinți sau reci : lucrurile introduse în gură < prosopalgia.

FEBRĂ [40]

Lipsa căldurii corporale naturale.

Foarte sensibilă la aer rece.

Se înfioară în timpul zilei, fără frison.

Senzație de frig : seara, în aer liber și la fiecare mișcare ; cu sete, spre seară, urmată de transpirație nocturnă ; timp de multe nopți ; internă, într-o cameră caldă ; cu durerile.

Căldura externă îi era insuportabilă în timpul cefaleei violente, totuși îi era frig.

Senzație de rece : în tot corpul ; între umeri, urmată de senzație generală de rece, zvâcniri convulsive ale părții drepte și dificultate la respirație ; începe în picioare și urcă.

Frison care se instalează frecvent după căldura precedentă.

În timpul frisonului, sete mai intensă decât în timpul căldurii.

Mâini și picioare reci, cu valuri frecvente de căldură spre cap și față.

Mâinile sunt în general reci, dar umede de transpirație.

Răceală ca de gheață a ambelor mâini; într-o cameră caldă, acestea transmit o senzație de frig în tot corpul.

Picioare foarte reci, îndeosebi seara, mai ales în pat, iar după ce aceasta trece, mâini foarte reci.

Picioare foarte reci cu cefalee, mai ales spre seară și dimineața.

Picioare umede și reci toată ziua, cu senzația că ar sta în apă rece până la glezne.

Căldură cu atacuri de senzație de frig, cu sete.

Fața foarte înfierbântată : din cauza vorbitului ; cu căldură seara, în cap.

Căldură dureroasă în cap, frecvent, cu valuri de căldură în corp.

Val fierbinte pe față și pe întregul cap, care durează numai câteva secunde, urmat de transpirație ușoară.

Valuri de căldură în tot corpul în jurul orei 8.30 P. M.

Atacuri cu valuri de căldură, ca și cum s-ar turna apă fierbinte peste persoană, cu înroșirea feței, transpirație pe tot corpul și anxietate fără sete, însă fără uscăciunea gâtului.

Valuri de căldură la cea mai mică mișcare.

Căldura urcă.

Transpirație : în timpul somnului, îndeosebi pe cap ; abundentă, în timpul mersului ; mai ales în plicile articulațiilor ; în timpul mersului în aer liber, chiar și împotriva vântului rece ; pe tot corpul, dimineața, după trezire, abundentă ; cu anxietate dimineața ; la cel mai mic efort ; în fiecare dimineață în pat, după trezire, predominant pe membrele inferioare ; a picioarelor ; pe partea superioară a corpului ; continuă, debilitantă ; cu miros înțepător și fetid la axile și pe tălpile picioarelor, provocând durere ca de rană.

Transpirație nocturnă : rece pe piept, spate și coapse ; de sus în jos până la gambe, la fiecare a treia noapte ; cu miros acru ; fetidă sau cu miros de flori de soc.

Paroxismele apar la 10 A. M. ; frison cu tremurături, sete și vărsături ; apoi dureri severe ca de travaliu, > după stadiul rece, a cărui durată variază și care este urmat de transpirație abundentă, cu cefalee frontală și occipitală și palpitații, precum și transpirații nocturne, pulsații în tâmple, apăsare în piept și durere de-a lungul coloanei vertebrale (toate în timpul transpirației) ; sete numai în timpul frisonului, dar apa este atunci vărsată imediat ; adoarme în timpul transpirației nocturne ; după paroxism >, deși este foarte prosternată ; gura plină de mucus alb ; iritabilă în timpul paroxismului ; constipație ; urină închisă la culoare ; pierderea poftei de mâncare și iritabilitatea stomacului ; este însărcinată în trei luni. θ Febră intermitentă.

Paroxismele apar după-amiaza, încep cu căldură în cap, roșeață și dureri înțepătoare în tâmple, presiune în occiput ; apoi tremurături și senzație de frig de-a lungul spatelui, care durează o oră și jumătate, cu sete, tuse uscată, junghiuri în hipocondre și tumefierea glandei submaxilare drepte ; febră ; a avut șase paroxisme. θ Febră intermitentă cotidiană.

Febră intermitentă terță ; paroxismele apar uneori dimineața, alteori seara ; senzație de frig și tremurături, urmate de căldură, apoi de transpirație, îndeosebi pe față ; sete în toate cele trei stadii ; pierderea poftei de mâncare ; gust amar în gură ; sete ; prurit al frunții ; vertij care îl face să cadă ; junghiuri în regiunea splenică, și în timpul tusei, cu expectorație de mucus striat cu sânge, epistaxis ; junghiuri în spate la întoarcerea în pat ; borborisme abdominale.

Paroxisme între 3 și 4 P. M. ; frisonul este precedat de sete ; în timpul frisonului, sete ; dureri sfâșietoare severe în membrele superioare și inferioare ; mâini și picioare albastre, reci ca gheața, mâinile par moarte ; tuse cu expectorație redusă, care persistă pe tot parcursul stadiului cald ; căldura predomină, durează două ore și este urmată de somn și, în cele din urmă, de transpirație rece, îndeosebi noaptea ; în timpul apirexiei, paloarea feței ; durere sfâșietoare în cap, de la o ureche la cealaltă, și în antebrațe, de la coate până în degete, precum și în ambii genunchi ; mâini și picioare reci, cu slăbiciune ; niciun aliment nu pare suficient de sărat ; tuse cu expectorație redusă, îndeosebi în decubit dorsal. θ Febră intermitentă cuartă.

O fată, æt. 16 ; la fiecare patru săptămâni, exact în aceeași zi, era cuprinsă dimineața de un frison sever, care dura două sau trei ore, urmat de febră foarte mare, cu o durată egală cu cea a frisonului, după care urma o transpirație abundentă ; atacul s-a repetat a doua și a treia oară, cu câte o zi de stare bună între ele, după care febra intermitentă a dispărut până la împlinirea a patru săptămâni de la debut ; febra intermitentă nu a revenit la momentul așteptat ; în locul ei a apărut o menstruație destul de abundentă, care a revenit lunar, cu restabilirea completă a sănătății.

Frison de febră intermitentă cuartă, începând în picioare ; precedat de un nodul mic și dur în sânul stâng, deasupra mamelonului, dureros la atingere ; de fiecare dată (de două ori), acesta a trezit-o la 4 A. M. ; o oră mai târziu, frison ; senzație rece și umedă constantă în partea anterioară a pieptului ; aerul pare umed. θ Febră intermitentă.

Căldură ascendentă sau senzația ca și cum s-ar turna apă fierbinte peste el.

ATACURI, PERIODICITATE [41]

Alternativ : scaun tare și moale ; diaree și constipație ; arsură și senzație de rece în vertex.

Periodic : cefalee de la 2 P. M. până la culcare ; eliminare de mucus din uretră.

În fiecare minut : expectorație de sânge pur.

La fiecare cinci minute : ziua și noaptea, junghiuri în frunte.

La fiecare jumătate de oră : nevoia de a urina noaptea.

De mai multe ori pe zi : rostogolire în abdomen.

Mai multe paroxisme în timpul nopții ; de durere.

În fiecare dimineață : cefalee cu greață ; transpirație în pat ; tusea și coriza cu strănut durează până la 9 A. M.

În fiecare seară : tuse ; neliniște în picioare ; durere intensă și angoasă într-un punct din abdomen.

În fiecare noapte : emisii cu vise erotice ; delir.

În fiecare sâmbătă, ani de zile : cefalee.

Timp de două zile : urinare amânată.

La fiecare a treia noapte : transpirație nocturnă.

La fiecare trei sau patru zile : dureri ca la naștere.

Timp de patru zile : junghiuri deasupra șoldului.

Timp de câteva zile : durere dentară.

Opt sau zece zile : menstre.

La fiecare opt până la paisprezece zile, după-amiaza și seara ; amenoree.

Timp de multe nopți : senzație de frig.

La fiecare două săptămâni : colică biliară.

De trei săptămâni : diaree nedureroasă.

La fiecare patru săptămâni : exact în ziua respectivă, este cuprinsă de un frison puternic, urmat de febră și transpirație.

Timp de cinci săptămâni : nu a eliminat urină.

Timp de trei luni : icter.

Timp de patru luni : menstre suprimate.

În fiecare primăvară : timp de trei ani, tendință de reapariție a carcinomului buzei ; erupție asemănătoare pecinginii.

În fiecare vară : timp de douăzeci de ani, de la începutul vremii calde primăvara până la sfârșitul ei toamna.

În fiecare iarnă : catar cu tuse.

De un an : accese recurente ; aglutinare, fotofobie, pustule, durere.

De un an și jumătate : blenoree cronică.

De mai mulți ani : diaree nedureroasă.

De doi ani : tumoare tarsală dură, indurată, pe pleoapă ; constipație ; blenoree cronică ; erupție pe față.

De cinci sau șase ani : cefalee ; afecțiune pulmonară.

De opt ani : înțepenire a spatelui.

De treisprezece ani : ozenă.

Timp de cincisprezece ani : erupție scuamoasă pe picioare.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Dreapta : durere sfâșietoare în partea laterală a frunții ; cefaleea urmează transpirației pe partea laterală a capului ; dureri cu junghiuri în partea laterală a capului ; hemicranie ; durere sfredelitoare și înțepătoare deasupra ochiului ; ca și cum ochiul ar fi dispărut și un vânt răcoros ar sufla prin orbită ; presiune în ochi ; senzație de mușcătură în ochi ; ochi inflamat ; partea feței foarte umflată, roșu-închis ; ochiul părea mult mai mic decât cel stâng ; comisura gurii trasă în sus ; junghiuri care pătrund în ureche ; greutate în regiunea ovariană ; durere care coboară de-a lungul piciorului ; junghiuri în hipocondru ; senzație de tracțiune prin piept până în umăr ; durere din regiunea hepatică până la umăr ; punct sensibil dureros pe partea laterală a abdomenului ; hipocondru sensibil dureros și greu ; durere surdă în umăr ; durere pelvină până la genunchi ; durere și junghiuri în partea laterală a abdomenului ; tumoare schiroasă a sânului ; junghiuri în hipocondru ; durere într-un punct sub mamelon ; aderențe pleuritice în piept ; stare patologică a plămânului ; junghi fulgerător prin plămân ; presiune și durere prin piept ; aflux de sânge spre tâmplă ; junghiuri în omoplat ; junghiuri deasupra șoldului ; nu putea sta culcată pe partea dreaptă, din cauza junghiurilor din șold ; herpes circinat pe partea laterală a gâtului ; ultima articulație a policelui inflamată ; reumatism acut la genunchi ; ca și cum și-ar putea simți fiecare mușchi și fiecare fibră de pe partea dreaptă ; spasm clonic al piciorului ; tresărirea brațului când piciorul este ținut ; tresărirea părții drepte ; tumefierea glandei submaxilare ; o pată rotunjită, roșu-aprins, pe partea cărnoasă a palmei.

Stânga : durere sfâșietoare în eminența frontală ; junghiuri deasupra orbitei ; durere sfâșietoare în tâmplă și în partea laterală a capului ; durere apăsătoare deasupra ochiului ; plenitudine profundă în orbită ; durere fulgerătoare deasupra ochiului ; durere ca de rană în ochi și tâmplă ; durere din tâmplă în jos ; junghi în zigomă ; durere intensă în cap ; durere care începe în regiunea parietală și devine pulsatilă în occiput ; junghiuri violente în frunte ; genele ochiului dispărute, marginile crude și dureroase ca o rană ; înțepătură în ochi ; obstrucția nării ; pustule mici pe încheietura mâinii ; panarițiu al policelui și al degetului mijlociu ; coriză uscată în nară ; secreție verzuie, fetidă, din nară ; durerile nevralgice încep în tâmplă și se întind pe partea laterală a feței ; fistulă în obraz ; raluri la apex ; durere sfâșietoare prin ureche ; furnicături, urmate de durere sfâșietoare în mână ; durere dentară ; inflamația gâtului < ; presiune violentă sub coaste ; junghiuri în hipocondru ; durere din partea stângă a uretrei până la un punct între stern și umăr ; înclinarea fundului uterin spre partea stângă ; senzație de amorțeală în jumătatea inferioară a părții stângi a corpului ; durere în plămân ; junghiuri până la scapulă ; presiune pe piept ; junghi în partea laterală a pieptului și în scapulă, ca și cum un cuțit ar fi înfipt în vârful plămânului ; flatulență în partea stângă a abdomenului ; nu poate sta culcată pe partea stângă din cauza flatulenței ; simte pulsul bătând prin piept ; durere surdă sub scapulă, pătrunzând în plămân ; dureri intense în coapsă ; la stânga ombilicului, punct sensibil dureros ; durere în umăr și sub braț ; rigiditate neobișnuită a brațului ; amorțeală a părții stângi și a membrelor ; paralizia brațului ; erupție eczematoasă pe coapsă ; eczemă umedă în axilă.

Dinăuntru spre exterior ; dureri deasupra ochiului stâng ; durere înțepătoare în partea laterală a capului ; durere sfredelitoare în cap.

De jos în sus : durere în vagin ; senzație de frig.

De sus în jos : transpirație nocturnă.

SENZAȚII [43]

Ca și cum inima s-ar opri ; ca și cum fiecare obiect ar fi în mișcare ; ca și cum ar fi suspendată în aer ; ca și cum creierul ar fi zdrobit ; ca și cum capul ar plesni ; ca niște valuri de durere care urcă și se izbesc de osul frontal ; ca și cum ochii ar cădea din orbite ; junghiuri în cap ca de ace ; vertij, ca și cum ar fi intoxicată ; ca de o greutate deasupra ochilor ; ca și cum rădăcinile părului ar fi dureroase ca o rană, ca și cum părul ar fi fost tăiat scurt aproape de rădăcini ; ca și cum ochii ar fi dispărut și un vânt răcoros ar sufla din orbită ; ochii ca după o contuzie ; ca un grăunte de nisip în ochi ; ca și cum pleoapele ar fi prea grele pentru a fi deschise ; ochii ca niște globuri de foc ; ca și cum pleoapele ar fi prea strânse și nu ar acoperi globii oculari ; ca și cum pleoapele ar fi prea grele ; ca și cum pleoapele ar fi paralizate ; molarul cavitar ca și cum ar fi umflat și alungit ; gingiile ca și cum ar fi arse ; gingiile ca și cum ar începe să supureze ; limba și cavitatea bucală ca și cum ar fi opărite ; ca și cum ceva i s-ar fi oprit în gât ; ca un dop în gât ; gâtul ca o rană vie ; ca și cum totul s-ar roti în abdomen ; ca și cum viscerele s-ar întoarce pe dos ; ca și cum stomacul ar fi dureros ca o rană pe dinăuntru ; ca și cum coastele ar fi rupte, iar vârfuri ascuțite s-ar înfige în carne ; ca o curea lată cât palma ei, strânsă puternic în jurul taliei ; ficatul ca și cum ar plesni ; ca și cum ar apărea menstrele ; ca de o povară în abdomen ; ca și cum totul ar ieși prin vulvă ; ca și cum ceva ar fi aderent în abdomen ; ca și cum ceva viu s-ar afla în abdomen ; ca de o greutate în anus ; ca și cum vezica ar fi plină, iar conținutul ei ar cădea în afară peste pubis ; ca și cum din vezică ar ieși picături ; ca și cum vezica și organele urinare ar fi împinse în afară ; ca și cum totul ar cădea din uter ; uterul ca și cum ar fi încleștat ; ca și cum vulva ar fi mărită ; ca și cum ceva greu și-ar forța ieșirea din vagin ; ca de o greutate în flancuri ; ca și cum glandele mamare ar fi mărite ; ca și cum tusea ar proveni din stomac și abdomen ; ca și cum ceva ar rămâne oprit în stomac ; pieptul ca și cum ar fi gol ; pieptul ca o rană ; gâtul ca și cum ar fi plin cu flegmă ; ca și cum stomacul ar fi zgâriat pe dinăuntru ; ca și cum un cuțit ar fi înfipt în vârful plămânului stâng și apoi răsucit ; ca și cum intestinele ar fi strânse într-un ghem ; regiunea lombară ca și cum ar fi scrântită ; spatele ca și cum nu s-ar putea întoarce sau ridica ori ca și cum ar fi stat culcată într-o poziție greșită, aproape ca și cum părțile ar fi amorțit ; durere bruscă în spate, ca și cum ar fi lovită cu un ciocan ; durere în spate ca de ulcerație subcutanată ; ca și cum membrele ar refuza să funcționeze ; ca și cum ceva ar fi pe punctul de a se rupe în spate ; ca și cum umărul ar fi luxat ; picioarele ca și cum ar fi amorțite ; articulația șoldului drept ca după o contuzie ; membrele inferioare ca după bătaie ; ca un șoarece care aleargă prin membrele inferioare ; ca și cum oasele picioarelor s-ar descompune ; ca și cum și-ar putea simți fiecare mușchi și fiecare fibră a părții drepte, de la umăr până la picioare ; ca o bilă în părțile interne ; ca o mână de gheață între scapule ; ca și cum s-ar sufoca ; ceva care se răsucește în stomac și urcă spre gât ; ca o greutate care apasă pe coapse ; ca și cum picioarele ar sta în apă rece până la glezne ; ca și cum s-ar turna apă fierbinte peste ea.

Dureri : în occiput ; în spate, coborând până la gambe și labele picioarelor ; în șolduri și spate ; în pleoape ; în regiunea ovariană dreaptă ; în josul piciorului drept ; în stomac ; în ficat ; într-un punct sensibil dureros pe partea laterală a abdomenului ; în ficat, traversând spre stomac și splină și în jurul spatelui ; în abdomen, pornind din sacru ; în rect ; din rect spre organele genitale ; în partea stângă a feței ; în spate și la extremitatea sacrului, prin ambele regiuni ovariene ; în uter ; în regiunea lombară ; în rinichi ; în mamelă ; deasupra pubisului ; între umeri și în josul spatelui ; în regiunea lombară ; în spate, transversal peste șolduri ; în sacru, prin șolduri și coapse până sub genunchi ; din alte părți spre spate ; în șolduri și coapse ; în umărul stâng și în josul brațului stâng ; de-a lungul coloanei vertebrale ; în regiunea hipogastrică.

Șocuri cumplite : de durere în cap.

Durere intensă : în dinți ; în pelvis ; în regiunea lombară ; în spate ; în stomac.

Durere acută : în orbită.

Smucituri violente, izolate, ondulatorii ale cefaleei apăsătoare ; în frunte.

Durere pulsatilă : în tâmplă ; în frunte ; în dinți ; în cap.

Durere sfâșietoare : în partea superioară a jumătății drepte a frunții ; în eminența frontală ; în tâmpla stângă până în partea superioară a jumătății stângi a capului ; junghiuri în partea dreaptă a capului ; în tâmpla stângă ; în tumefacția de pe partea laterală a capului ; în față și nas ; în braț ; în dinți ; în membre ; în genunchi și labele picioarelor ; în rect și anus, în tibie ; în spate ; în braț și axilă până la degete ; în coapsa stângă, de-a lungul nervului sciatic, până la gambă și degetele piciorului ; în membrele superioare și inferioare ; de la o ureche la cealaltă ; în antebrațe, de la coate până în degete, și în ambii genunchi.

Durere fulgerătoare : deasupra ochiului stâng ; din frunte spre vertex și părțile laterale ale feței ; în rect și anus ; din partea stângă a uretrei spre stern, coborând până la oasele pelvisului ; în colul uterin ; în ultima articulație a policelui drept.

Junghiuri lancinante : cu coxagră.

Junghiuri : deasupra orbitei stângi ; în frunte ; în ochi ; în urechi ; în glandele parotide ; în ureche, pătrunzând în creier ; în stomac ; în hipocondrul drept ; în regiunea ficatului ; în hipocondrul stâng ; în abdomen ; în rect ; de-a lungul uretrei ; în vagin ; în colul uterin ; în glandele mamare ; în piept și spate ; în partea stângă a pieptului și în scapulă ; în sân ; în omoplat ; în spate ; posterior, deasupra șoldului drept ; în articulațiile brațelor, mâinilor și degetelor ; în călcâie și bătături ; în regiunea splenică ; în spate ; pe tot corpul.

Durere cu junghiuri, apăsătoare : în partea inferioară a frunții.

Durere cu junghiuri : în tâmplă ; în zigoma stângă și dinți ; în gât ; în frunte, epigastru și regiunea lombară ; în uretra femeii ; în colul uterin ; în colul uterului ; în vagin ; în centrul pieptului ; prin plămânul drept.

Durere tăioasă : în frunte ; de la stomac spre coloana vertebrală ; în abdomen ; în testicule.

Dureri săgetătoare : de la ochiul stâng spre occiput ; prin șolduri și flancuri ; prin plămânul drept.

Durere apăsătoare, pulsatilă : în occiput.

Durere smucitoare : în cap ; în vagin.

Durere pulsatorie : în cerebel.

Durere cu senzație de tragere : în urechi ; de la sacru spre regiunea lombară ; deasupra sacrului.

Durere sfredelitoare : în cap ; deasupra ochiului drept ; din regiunea stomacului spre coloana vertebrală ; prin ficat.

Dureri gutoase : în cap.

Durere ca la naștere : în abdomen.

Durere ciupitoare : în epigastru.

Strângere : în regiunea precordială.

Crampe severe : în stomac.

Crampe : în stomac ; în articulația șoldului și coapse ; în fese și gambe ; în labele picioarelor ; ale pieptului.

Dureri nevralgice ; în tâmpla stângă și pe partea laterală a feței până la ramura mandibulei, în plexus mesogastricus ; în membre.

Durere ca de rană : în ochiul stâng și tâmplă ; în nas ; în regiunea ficatului ; în laringe.

Durere înțepătoare : într-o parte a capului sau a frunții ; în gât ; în abdomen ; în ovare ; în tumoarea sânului ; în membre.

Arsură : în ochi ; în faringe ; în stomac ; în anus ; în abdomen ; la nivelul rectului și anusului ; în vezică și uretră ; în partea anterioară a uretrei ; în colul uterin ; pe vertex ; în centrul pieptului ; în rect ; în vagin ; în vulvă ; în tumoarea mamară ; într-un punct fix sub mamelonul drept ; între fese ; la labele picioarelor ; în palme ; în ultima articulație a policelui dr.

Usturime : în ambii ochi ; în anus ; în uretră ; în piept.

Dureri ca de ace : prin șolduri și flancuri.

Durere ca după contuzie : în brațe.

Sensibilitate dureroasă : la cantusul extern ; la cantusurile interne ; a buzei inferioare ; a gingiilor ; a vârfului limbii ; în hipocondrul drept ; a abdomenului femeilor gravide ; în rect ; între fese ; în partea stângă ; în uter și organele externe ; în perineu ; a membrelor ; a mameloanelor ; a labiilor, în perineu și între coapse ; a abdomenului ; a laringelui și gâtului ; în plicile genunchilor și coatelor ; la nivelul gâtului și în spatele urechilor ; în mijlocul pieptului ; în regiunea sacrală ; între fese ; a labelor picioarelor.

Sensibilitate dureroasă : în abdomen ; a organelor genitale ; a orificiului uterin ; a vaginului ; de-a lungul coloanei vertebrale ; a unui punct situat sub ombilic.

Sensibilitate : a rădăcinilor firelor de păr ; a abdomenului.

Apăsare arzătoare : în coloana vertebrală, transversal în regiunea dorsală și sub scapulă.

Durere de tracțiune : pe frunte, spre occiput ; în regiunea parietală stângă ; în cantusul extern ; în față și nas ; în molarii superiori ; de la stomac, prin piept, până în umăr.

Durere surdă : deasupra ochilor ; în globul ocular ; în umărul drept ; în regiunea lombară ; în regiunea pelvină ; între umeri și sub scapula stângă ; în regiunea lombară ; transversal peste șale ; în sacru ; în gambe ; prin tot corpul.

Durere surdă, mocnită : de jur împrejurul corpului.

Apăsare în jos : în pelvis.

Durere surdă și grea : în ovare ; în sacru și abdomen, extinzându-se în coapse și picioare.

Durere contractivă : în partea dreaptă a abdomenului ; în rect ; în vagin ; în piept.

Durere constrictivă : în stomac.

Durere surdă : în sacru.

Durere grea, apăsătoare : deasupra ochiului stâng.

Durere apăsătoare : în jurul ochilor ; la rădăcina nasului ; în regiunea hepatică, de acolo spre umărul drept ; în partea laterală a abdomenului ; deasupra sacrului ; în regiunea stomacului.

Durere tensionantă : în articulațiile metacarpiene ale degetelor ; în labele picioarelor.

Apăsare violentă : sub coastele stângi.

Pulsare : cefalee ; în capul pieptului.

Durere cu senzație de oboseală : în regiunea lombară.

Înțepătură : în ochiul stâng.

Durere ca de mușcătură : în ochiul drept.

Rigiditate dureroasă : în regiunea uterină.

Pocnituri dureroase : în occiput.

Senzație dureroasă de confuzie : în cap.

Furnicături : în degete.

Gâdilare : în vezică ; în laringe și bronhii ; de la laringe la stomac.

Căldură : în ochi ; pe marginile pleoapelor ; în palme și tălpi ; în cap ; în sacru ; în mâini.

Senzație dureroasă de gol : în stomac și abdomen.

Disconfort : în umărul și scapula dreaptă ; pelvin, în regiunea hipogastrică ; în abdomen.

Anxietate : în capul pieptului.

Apăsare : în piept.

Presiune : pe vertex ; în frunte ; în occiput ; deasupra ochilor ; în ochi ; în stomac ; în regiunea ficatului ; de tracțiune, tensionantă în abdomen ; pe vezică ; în ovare ; în vagin ; în pelvis ; dureroasă, în părțile laterale ; în piept ; în omoplatul drept.

Tracțiune : în braț și axilă, până la degete ; în coapse.

Constricție : în gât ; a pieptului.

Tracțiune paralizantă : în braț și axilă, până la degete.

Greutate : a pleoapelor superioare ; în regiunea ovariană dreaptă ; deasupra ochilor și în ceafă ; în spate ; în labele picioarelor ; a membrelor.

Plenitudine : în tâmple și frunte ; mare, profund în orbita stângă ; în regiunea ficatului ; în epigastru ; în pelvis ; în piept.

Povară : în pleoapele superioare ; în anus ; dureroasă, în hipocondrul drept ; în abdomen ; la anus ; în ovare ; în rect ; în epigastru ; în partea din care curge sângele.

Senzație de strângere : în regiunea ficatului.

Tensiune : în frunte ; dureroasă, în glandele parotide ; în abdomenul inferior ; în tendonul lui Ahile.

Zvâcnire : în gingii ; în dinți ; în regiunea lombară ; în ultima articulație a policelui drept ; în tâmple.

Smucitură : de la anus în rect și abdomen.

Răsucire : în stomac.

Neliniște : în picioare.

Disconfort : în rect.

Neliniște : în stomac.

Senzație de gol, de moarte : în epigastru.

Gol : în regiunea epigastrică ; în piept.

Senzație de gol și sfârșeală : în capul pieptului.

Sfârșeală : în capul pieptului ; în epigastru.

Slăbiciune : în genunchi ; în regiunea lombară ; a regiunii sacroiliace ; în membrele inferioare.

Impotență funcțională : a brațelor și degetelor.

Rigiditate : în regiunea lombară ; a articulațiilor cotului și pumnului ; a picioarelor până la articulația șoldului ; în articulațiile genunchilor și gleznelor ; a limbii.

Uscăciune : a marginii pleoapelor ; în nas și fauces ; în gât ; în coane ; a buzelor ; a gurii ; a limbii ; în nările posterioare ; a vulvei și vaginului ; în laringe.

Amorțeală : a părții stângi și a membrelor.

Senzație de amorțeală : în jumătatea inferioară a părții stângi a corpului.

Mâncărime : a scalpului ; pe occiput sau în spatele urechilor ; a cantusului intern ; pe marginea pleoapelor ; în urechi ; a feței ; a erupției de pe mâini și coapse ; pe tot corpul ; în rect și anus ; în regiunea vezicii ; în jurul organelor genitale ; a prepuțului ; a erupției de pe labiile interne ; a erupției de pe bărbie, obraz și tâmple ; a vulvei ; în piept ; pe suprafața externă a pieptului ; în plicile genunchilor și coatelor și pe mâini ; a frunții ; pe față ; pe vârful nasului ; pe brațe, mâini, spate, șolduri, labele picioarelor, abdomen și organele genitale ; a coșurilor de pe bărbie ; în diferite părți ale corpului ; în ulcer ; a mameloanelor ; în mâini ; a coatelor ; pe partea posterioară a cotului ; a pecinginii de pe față ; a erupției eczematoase ; a verucilor.

Senzație de frig : în vertex ; la labele picioarelor ; în umflătura de pe partea laterală a capului ; în abdomen ; în mâini ; în membrele inferioare ; în picioare și labele picioarelor ; pe tot corpul.

ȚESUTURI [44]

Tulburări uterine.

Efecte nocive ale pierderii de lichide ; sângerări din părțile interne.

Senzație de greutate în partea din care curge sângele.

Umflare considerabilă a venelor membrelor afectate.

Predispoziție la gută și hemoroizi.

Umflare nedureroasă a ganglionilor limfatici.

Erizipel, în general pustulos.

Reumatism, cazuri cronice sau sechele persistente ale formei acute.

Afecțiuni artritice ale articulațiilor ; litiază.

Unghii deformate.

Atrofia copiilor, emaciați, cu față ca a bătrânilor, abdomen mare, piele uscată și flască, scaune păstoase.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere : părul capului sensibil ; la umflătura de pe partea laterală a capului, durerea < ; rădăcinile firelor de păr dureroase ; atingerea dinților, durerea de dinți < ; gingiile sângerează ; junghiuri în hipocondru ; abdomen sensibil ; punct dureros în partea stângă ; organele genitale sensibile dureros ; tumora sânului sensibilă dureros ; la șoldul drept, durere ca de ulcerație subcutanată ; durerea de spate > ; ligamentul lateral extern al genunchiului sensibil ; abdomen foarte sensibil dureros.

Presiune : cefaleea sfredelitoare > ; presarea pleoapelor una de alta, ochii < ; nevralgia facială > ; presiunea ușoară asupra stomacului provoacă durere mare ; punctul din partea stângă dureros ; presiunea blândă > simptomele prolapsului uterin ; cu mâna pe piept, > simptomele ; flatulența > ; apăsarea spatelui pe ceva tare > durerea ; durerea surdă din sacru > ; coloana vertebrală sensibilă dureros.

Legarea strânsă a capului : cefaleea migrenoasă >.

Slăbirea hainelor : > presiunea din stomac.

Frecare : apăsarea din ochi < ; durere ca de mușcătură în cantusul intern și lăcrimare ; petele brun-gălbui din jurul gâtului se descuamează.

Scărpinare : erupția de pe vertex se simte ca o rană ; rădăcinile firelor de păr ard ; mâncărimea se transformă în arsură ; nu > mâncărimea punctului de pe mâna dreaptă ; coșurile devin uscate.

Deplasarea cu trăsura : greață ; leșin.

Deplasare : junghiuri în regiunea ficatului ; provoacă durere în hipocondre ; rănește sever spatele.

Rău de mare.

Zdruncinătură : rănește sever spatele.

Pas greșit : rănește sever spatele.

Cea mai ușoară lovitură : epistaxis.

În urma unei lovituri asupra coloanei vertebrale : sensibilitate dureroasă de-a lungul întregului său traiect.

Lovirea accidentală a piciorului de ceva provoacă junghiuri dureroase și trebuie să meargă aplecat.

Leziune prin ridicarea unei greutăți prea mari : dispepsie ; blocaj dureros al spatelui.

PIELE [46]

Piele delicată ; cea mai mică leziune tinde să ulcereze.

Mâncărime : pe față ; pe vârful nasului ; pe brațe, mâini, spate, șolduri, labele picioarelor, abdomen și organele genitale ; coșuri pe bărbie ; în diferite părți ale corpului > prin scărpinare, după care apare o colorație rozalie ; în ulcer ; a mameloanelor, care uneori sângerează și par pe punctul de a supura ; în plicile coatelor ; pe părțile posterioare ale fiecărui cot.

Mâncărimea se transformă adesea în arsură la scărpinare.

Sensibilitate dureroasă a pielii ; zone umede în plicile genunchilor.

Pete cu aspect eczematos, brune sau de culoarea vinului roșu ; cloasmă.

Erupție pe față, o zonă roșie și aspră a pielii.

Erupție dureroasă pe vârful nasului.

Erupție herpetică pe buze și în jurul gurii.

Pete herpetice roșii pe ambele părți ale gâtului, cu mâncărime intensă.

Pete brun-gălbui în jurul gâtului, care se descuamează la frecare.

Pete roșii pe glandul penisului.

Pete herpetice roșiatice deasupra șoldurilor.

Pete brune de mărimea unei linte pe coate, înconjurate de piele cu aspect herpetic.

O pată rotunjită, roșu-aprins, pe eminența palmară a mâinii drepte, cu mâncărime violentă care nu este > prin scărpinare, seara.

Erupție fină pe corp, îndeosebi în jurul plicilor coatelor și genunchilor ; înțepături, furnicături și mâncărime ; într-o cameră caldă erupția persista și ea se simțea bine, iar dacă trecea într-o cameră rece, erupția dispărea și avea cele mai severe dureri reumatice în aceste articulații și în jurul lor.

Erupție papuloasă umedă la marginea roșului buzei superioare.

Erupție veziculară pe spate ; eczemă umedă în axila stângă.

Erupție pruriginoasă urmată de descuamare.

Herpes circinatus.

Erupții asemănătoare pecinginii, în fiecare primăvară, pe diferite părți ale corpului.

Numeroase bule, pe față lângă gură, pe încheieturile mâinilor și pe dosul mâinilor ; cele mai mari două erau pe încheieturi, simetrice ca poziție și mărime ; bule mai mici pe brațe și sub genunchi ; mâncărime considerabilă și iritație a dermului de sub vezicule ; bulele de pe încheieturi erau mari cât un ou de găină. θ Pemfigus.

Urticarie ; arsuri, înțepături și mâncărime care apăreau de fiecare dată când ieșea în aer liber ; apăruseră prima dată pe față, gât și antebraț, cu cinci ani înainte, apoi se extinseseră treptat pe tot corpul, cu excepția spatelui, abdomenului și părții inferioare a picioarelor ; accese precedate de greață și cefalee apăsătoare ; fața umflată ca în erizipel.

Erupție urticariană : mai ales pe față, brațe și torace ; apare în timpul unei plimbări în aer rece, dispare într-o cameră caldă.

Pete brunii pe piept.

Pete herpetice brun-roșcate pe piele.

Pete brune pe piele, cu leucoree.

Neliniște în prezența străinilor, un ușor tremur al întregului organism când cineva se apropia ; deși se străduia să pară calmă, fața i se îmbujora brusc, dar revenea curând la paloarea gălbuie obișnuită ; boală de piele veche ; noaptea, mâncărime și arsură a pielii în plicile coatelor și genunchilor, apăreau coșuri mici, care eliminau o cantitate mică de lichid seros, iar la scărpinare deveneau uscate, lăsând pielea aspră, cu pete herpetice brune ici și colo ; aspect clorotic ; puls moale ; tresărea la nimicuri ; vise, cu somn bun ; febră mai accentuată după-amiaza ; dinți cariați ; limba acoperită cu un depozit gros și vâscos, închis la culoare la rădăcină, mai deschis lângă margini, care se desprindea pe alocuri, lăsând suprafața expusă foarte roșie ; imediat după masă, dureri severe în stomac, care o făceau să se aplece înainte, cu vărsarea alimentelor și a unei cantități considerabile de lichid vâscos ; chiar și atunci când durerea nu era atât de severă și nu vărsa, scuipa după mese o cantitate mare din acest lichid ; trăia aproape exclusiv cu biscuiți uscați și bea cât mai puțin posibil ; constipație ; menstre suprimate de aproape patru luni ; dureri ușoare în regiunea hipogastrică în cea mai mare parte a timpului ; spatele și membrele foarte slabe. θ Cloroză.

Pete roșii și papule izolate și dispuse în plăci ovale mari, acoperite cu scuame lucioase, albe și aderente, asemănătoare stearinei, pe cap, față, piept, spate, brațe și picioare, îndeosebi pe suprafețele extensoare (s-a folosit local sapo viridis). θ Psoriazis.

Pustule mari, supurante, care se reînnoiesc necontenit. θ Scabie acarică.

Scabie acarică, după abuzul anterior de sulf ; mâncărime < seara ; îndeosebi la femei.

Erupții în timpul sarcinii și al alăptării.

Pecingine uscată, îndeosebi pe fața copiilor ; erupție uscată și fetidă pe vertex și partea posterioară a capului ; mâncărime și furnicături, cu fisuri în spatele urechilor.

Prurit, cu vezicule pe un fond iritant, pe toate părțile corpului, față, pleoape, mâini, labele picioarelor, axile, vulvă, anus, urechi, scalp păros etc.

Erupții eczematoase pruriginoase, crustoase.

Erupții eczematoase.

Înțepături pe tot corpul, cu apariția unor pustule mici.

Erupție foarte umedă, eliminând aproape necontenit o substanță asemănătoare puroiului ; copilul își smucește adesea capul înainte și înapoi.

Eczemă umedă, cu mâncărime și arsură.

Pecingine ; furuncule ; pustule ; pemfigus.

Ulcere : nedureroase, pe articulații și vârfurile degetelor, cu înțepături și arsuri ; plate, cu o bază alb-albăstruie.

Cea mai mică leziune tinde să ulcereze la pielea subțire și delicată.

Veruci : pe mâini ; pe gât, cu o excrescență cornoasă în centru ; mici, pruriginoase și plate, pe mâini și față.

Veruci mari, dure, seminiforme ; de culoare închisă și nedureroase.

Varice.

VÂRSTA, CONSTITUȚIA [47]

Potrivit pentru persoane cu păr închis la culoare, fibră rigidă, dar cu o fire blândă și docilă.

Deosebit de potrivit pentru persoanele cu păr închis la culoare și pentru femei, mai ales în timpul sarcinii, în lăuzie și pe durata alăptării.

Copiii răcesc cu ușurință când se schimbă vremea.

Persoane scrofuloase.

Bărbați care au fost dedați băuturii și exceselor sexuale.

Mame cu abdomen proeminent, colorație galbenă în formă de șa peste nas, iritabile, leșină la cel mai mic efort, cu constituții leucoflegmatice.

Fetiță, æt. 5 luni ; tuse.

Copil, æt. 8 luni, blond, gras, cu dentiție rapidă, avusese rujeolă cu trei săptămâni în urmă, iar tusea însoțitoare nu dispăruse niciodată complet ; tuse convulsivă.

Sugar, æt. 1, suferind de câteva săptămâni ; tuse.

JTH., æt. 1 ; tuse.

Băiat, æt. 2 ; conjunctivită.

Fetiță, æt. 3 1/2, cărnoasă, leucoflegmatică, suferind de trei ani ; impetigo.

Copil, æt. 4, viguros, sănătos ; oftalmie.

Copil, æt. 5, blondă ; vaginită.

Fetiță, æt. 5, delicată, cu fața palidă, ceroasă, emaciată, suferind de cincisprezece luni ; leucoree.

Fetiță, æt. 5, tatăl fusese scrofulos în copilărie, suferind de trei luni ; erupție pe picioare.

Băiat, æt. 6 ; catar gastric.

Băiat, æt. 7, bolnav de trei săptămâni, despre care se spunea că suferă de febră intermitentă ; tulburare funcțională a ficatului.

Fetiță, æt. 7, delicată ; epistaxis.

Fetiță, æt. 8, cu păr deschis la culoare, ochi albaștri, ten deschis, din părinți scrofuloși ; veruci pe față.

Fetiță, æt. 10, viguroasă, bine făcută, brunetă ; incontinență urinară.

Fetiță, æt. 11 ; oftalmie scrofuloasă.

Băiat, æt. 12 ; tumoare tarsală.

Fetiță, æt. 14, blondă, cu piele delicată, predispusă la erupții cutanate, încă nu avusese menstruație ; erupție pe mână.

Băiat, æt. 14, blond, cu temperament limfatico-nervos, zvelt, cu piele albă și delicată, predispus la erupție herpetică în fiecare primăvară ; coree.

Fetiță, æt. 16, înaltă, zveltă, cu ten deschis, păr și ochi de culoare deschisă, suferind de șase luni ; febră intermitentă.

Fetiță, æt. 16, cu temperament sangvino-nervos, înaltă, zveltă, cu piele fină și sensibilă ; cloroză.

Fetiță, æt. 16, delicată ; isterie.

Fetiță, æt. 17, blondă, cu păr deschis la culoare, palidă, delicată, cu piele sensibilă ; deplasare uterină.

Fetiță, æt. 18, blondă, corpolentă, începuse să aibă menstruație cu un an în urmă, menstre absente, în copilărie avusese tinea capitis ; încâlcirea părului.

Fată, æt. 19, cu temperament sangvin, brunetă, reumatică ; cefalee.

D-ra L. S., æt. 20, cu ten, păr și ochi de culoare închisă și trăind în condiții materiale îmbelșugate, suferind de șase ani ; cistită și iritabilitate vezicală.

Tânără de la țară, æt. 20 ; transpirația mâinilor și picioarelor.

Fată, æt. 20, scrofuloasă, bolnavă de câțiva ani ; catar nazal.

D-ra P., æt. 20 ; psoriazis.

Lucrător la fabricarea trabucurilor, æt. 21 ; gonoree.

Femeie, æt. 22, necăsătorită ; oftalmie.

Fată, æt. 22, menstre întotdeauna reduse cantitativ, suprimate timp de trei luni după ce a răcit ; cloroză.

Bărbat, æt. 22, cu păr castaniu-închis, de statură scundă ; febră intermitentă cotidiană.

Bărbat, æt. 22, după ce a răcit, febră intermitentă terță, i s-a administrat chinină etc., doi ani mai târziu febră intermitentă cuartă, i s-a administrat China, accesele încetau pentru un timp, dar reapăreau întotdeauna ; febră intermitentă.

Bărbat, æt. 22 ; erupție pe picioare.

Tânără doamnă, sangvină, căsătorită ; febră intermitentă.

D-na R. L., cu păr negru, moderat de bine nutrită, suferind de trei ani ; tuse.

Femeie însărcinată, blondă, delicată, cu fire blândă ; durere de dinți.

Femeie, æt. 23, avortase în urmă cu patru luni, în luna a treia de sarcină ; tulburare menstruală.

Bărbat, æt. 23, foarte debilitat prin onanism, de care se dezobișnuise cu doi ani în urmă ; emisii seminale.

Spălătoreasă, æt. 23, afectată de la vârsta de 3 ani ; transpirație abundentă a mâinilor.

Artilerist, æt. 24, cu fire iritabilă, blond ; icter.

Femeie, æt. 24, necăsătorită, brunetă, menstruație normală, suferind de cinci ani ; urticarie.

Bărbat, æt. 24, cu păr castaniu-închis, suferind de patru zile ; oftalmie.

Femeie, æt. 24 ; perimielită.

Bărbat, æt. 24 ; febră gastrică.

D-na M., æt. 25 ; leucoree.

Bărbat, æt. 25, cu păr deschis la culoare, piele aspră și scuamoasă ; febră intermitentă terță.

Femeie, æt. 25, necăsătorită, viguroasă, sănătoasă ; dismenoree.

Bărbat, æt. 25, blond, zvelt ; fistulă cervicală și tuse.

Femeie, æt. 25, cu păr închis la culoare, față palidă, gălbuie, suferind de câțiva ani ; apăsare la respirație.

Fată, æt. 26, după ridicarea unei greutăți mari ; deplasare uterină.

Femeie, æt. 26, însărcinată în opt luni ; sciatică.

Fată, æt. 27, cu păr închis la culoare ; furuncule și transpirație fetidă a picioarelor.

Femeie, æt. 27, cu temperament nervos ; hemicranie.

Femeie, æt. 27 ; cefalee.

D-ra H., æt. 28, brunetă cu pigmentație închisă, ale cărei surori muriseră de ftizie, avusese cu șase ani în urmă o afecțiune pulmonară și hemoptizie, este infirmieră ; tuse.

Femeie, æt. 28, cu obiceiuri sedentare ; cardialgie.

Învățător, æt. 29, suferind de cinci sau șase ani ; cefalee.

Femeie, æt. 29, necăsătorită ; amenoree.

D-na J., æt. 30, cu constituție scrofuloasă, de două săptămâni ; tuse.

Femeie, æt. 30, suferind de câțiva ani de tuse umedă, născuse cu câteva zile în urmă primul său copil, care murise, avusese pneumonie în timpul sarcinii ; phthisis pulmonalis.

Femeie, æt. 30, blondă, cu temperament sangvin, mamă a mai multor copii, însărcinată în douăsprezece săptămâni ; prolapsus uteri.

Femeie, æt. 30, brunetă, cu temperament coleric, căsătorită de câțiva ani, născuse un copil cu trei săptămâni în urmă, după efort ; prolapsus uteri.

Bărbat, æt. 30 ; schir al buzei.

Femeie, æt. 30, necăsătorită, ridicase un obiect greu cu trei ani în urmă, de atunci suferind într-o măsură mai mare sau mai mică ; deplasare uterină.

Bărbat, æt. 30, cu păr castaniu-închis, după vindecarea rapidă a unui ulcer de pe picior ; cefalee.

Bărbat, æt. 30, suferind de patru săptămâni ; dureri de spate.

Bărbat, æt. 30, palpitații cardiace.

Doamnă, æt. 30, bolnavă de zece zile, se spune că boala sa fusese declarată febră remitentă și tratată ca atare ; tulburare funcțională a ficatului.

D-na B., æt. 32, bolnavă de câteva luni ; astenopie.

Femeie, æt. 32 ; cefalee.

Femeie, æt. 32, mamă a mai multor copii, acum însărcinată în trei luni, primul acces de febră intermitentă la vârsta de doisprezece ani, de atunci recidivând frecvent și fiind întotdeauna suprimat cu chinină ; febră intermitentă.

Femeie, æt. 33, brunetă, suferind de câteva săptămâni ; leucoree.

D-na S., æt. 35, cu temperament nervos, a avut trei copii, cel mai mic în vârstă de șapte luni, suferind de la ultima sarcină ; hidrometră.

Femeie, æt. 36, blondă, cu temperament sangvin, fără copii în ultimii zece ani, acum însărcinată în șapte luni ; tulburări de sarcină.

Femeie, æt. 36, de statură mică, suferind de mulți ani ; tulburare gastrică.

Bărbat, æt. 36, tunar pe o navă ; psoriazis.

D-ra E., æt. 37, cu temperament limfatic ; vaginită.

Femeie, æt. 37, mamă a cinci copii, ultimul născut mort cu patru ani în urmă ; amenoree.

Femeie, æt. 37, cu păr închis la culoare, față palidă, mamă a patru copii ; pemfigus.

Croitor, æt. 37, cu păr închis la culoare, palid, slab ; reumatism.

D-na P., æt. 38, cu păr și ochi negri, căsătorită, mamă a trei copii, spune că în cea mai mare parte a ultimilor patru ani s-a aflat sub tratament. θ Coborârea uterului.

Femeie, æt. 38, înaltă, suplă, cu păr și ochi de culoare închisă, cu temperament bilio-nervos, căsătorită de paisprezece ani, nu a conceput niciodată ; sterilitate.

Evreică, æt. 38, blondă, pletorică, în condiții materiale precare, suferind de la ultima naștere, cu trei ani în urmă ; amenoree.

D-na H., æt. 40, suferind de nouă ani ; nevralgie facială.

D-ra St., æt. 40, suferind de câteva zile ; durere de dinți.

Femeie, æt. 40, necăsătorită, înaltă, suplă, cu fire blândă, observase pentru prima dată tumora cu șase luni în urmă ; schir al sânului.

Fermier, æt. 40, muncitor, bărbat robust, cu ten închis, temperament jovial ; junghiuri în ureche etc.

Femeie, æt. 40, suferind de la vârsta de paisprezece ani ; cefalee.

Femeie, æt. 41, căsătorită, fără copii ; durere în ficat.

D-na H., æt. 43 ; gastralgie.

D-na R., æt. 45, masivă, grasă, cu ten deschis ; dificultate la urinare.

Bărbat, æt. 45, cu păr închis la culoare, musculos ; dispnee.

Femeie, æt. 48, despre care se spune că trecuse prin patru accese de meningită de la vârsta de cincisprezece ani ; de la ultimul acces, tulburare psihică.

Doamnă, æt. 49, corpolentă și cărnoasă ; tuse.

Femeie, æt. 49, corpolentă, avusese scarlatină la vârsta de cinci ani, de atunci răgușită, iar iarna afectată de tuse umedă, după expuneri repetate la curenți de aer tusea a devenit uscată ; tuse severă și ortopnee.

Femeie, æt. 50, necăsătorită, cu sănătate bună până în urmă cu cinci ani, când menstruația a încetat ; cefalee.

D-na R., æt. 51, cu păr negru, slabă, cu icter de trei luni ; tulburare hepatică.

D-na M., æt. 52 ; durere în vagin și rect.

D-na W., æt. 55, răcise cu șase sau opt săptămâni în urmă, de atunci bolnavă ; durere abdominală.

D-na W., æt. 56 ; procidență uterină.

Doamnă, æt. 67 ; cataractă.

Bărbat, æt. 75, afectat de cincisprezece sau șaisprezece ani ; erupție pe picioare.

Doamnă, æt. 76, suferind de patruzeci de ani ; constipație.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Acizi vegetali, Nitri spir. dulc., Acon., Ant. crud., Ant. tart., Rhus tox .

Antidotează : Calc. ost., Cinchon., Mercur., Natr. mur., Natr. phos., Phosphor., Sarsap., Sulphur .

Incompatibil : Lachesis .

Complementar : Natr. mur .

A se compara cu : Borax, Mezer ., în erupții veziculare și ulcere în jurul articulațiilor ; Arsen., Ars. jod ., în psoriazis ; Lycop., Nux vom., Sulphur, Curare , în cloasmă ; Calc. ost., Tellur ., în dermatofiție ; Caustic., Pulsat ., în tristețe ; Bellad., Iris, Nux vom., Pulsat., Sanguin., Therid ., în hemicranie ; Natr. mur., Lilium., Kali carb., Jaborandi, Cyclam., Pulsat., Graphit., Thuja, Alumina , în tulburări oculare ; Aloes, Lycop., Sulphur , în tulburări abdominale ; Murex, Kreos., Stannum, Podoph., Pulsat., Secale, Cauloph., Natr. carb., Natr. mur., Actæa rac., Aletris, Helon ., în bolile specifice femeilor.