Spongia tosta

Burete comun, prăjit. N. O. Cœlenterata. Tinctură (20 de grăunțe în 400 de picături de alcool).

Clinic

Anevrism / Angină pectorală / Astm / Catalepsie / Bărbie, afecțiuni ale / Neîndemânare / Constipație / Tuse / Crup / Diplopie / Exoftalmie / Leșin / Gușă / exoftalmică / Cord, hipertrofie a / Hernie / Articulația mandibulei, durere în / Laringism / Laringită / Miopie / Febră reumatică / Reumatism / Testicule, inflamație a / Tuberculoză / Varicozități / Tuse convulsivă / Viermi

Caracteristici

Potrivit lui Hahnemann, buretele prăjit a fost menționat pentru prima dată ca remediu specific pentru gușă de Arnald von Villanova, în secolul al XIII-lea; însă era administrat de obicei în amestec cu alte substanțe și căzuse în desuetudine când Hahnemann i-a făcut provingul. Virtuțile lui Spongia au fost atribuite iodului pe care îl conține și care este eliberat parțial prin prăjire. Dar Spongia conține, pe lângă iod, multe alte elemente și are o acțiune proprie, distinctivă. În această privință este opusul lui Iod., fiind cel mai bine potrivită pentru pacienții cu ochi albaștri și păr blond, în timp ce Iod. acționează cel mai bine la bruneți. Spo. este potrivită afecțiunilor scrofuloase și este adesea indicată la femeile cu fibre laxe și la copii. Una dintre indicațiile-cheie ale lui Spo. este uscăciunea mucoasei: a limbii, faringelui, laringelui și traheei. Tusea este provocată de uscăciune. Tusea însăși este uscată, intens iritativă, stridentă, „uscată ca osul” sau sună ca un fierăstrău împins printr-o scândură de pin. Astm uscat. În laringism, crup și astm, pacientul se trezește de obicei după miezul nopții, cu teama de sufocare și de moarte. Sputa nu poate fi expectorată, trebuie înghițită; înghițirea >. În laringism există o contracție a laringelui, ca și cum ar fi apucat brusc. Odată cu dispneea apare o senzație teribilă de prăbușire; pacientului i se pare că se afundă într-o groapă. Laringele este sensibil, dar nu prezintă hiperestezia lui Lach. Ca și Lach., Spo. are < după somn. Se trezește din somn ca și cum ar fi cuprins de o spaimă puternică. Tusea este provocată de vorbit; de vânturile uscate și reci; > mâncând sau bând; prin înghițire; în special > de alimentele calde. Dulciurile <. Spo. corespunde unor cazuri de tuberculoză adevărată: a laringelui; a apexurilor, cu debut de solidificare; tuberculi care se extind în jos. Congestie toracică apărută când pacientul se mișcă, însoțită de slăbiciune bruscă, de parcă ar urma să cadă. Senzația de carne vie în piept este o altă indicație a lui Spo. Acțiunea lui Spo. asupra organelor respiratorii este strâns legată de acțiunea sa asupra sistemului glandular și a celui limfatic; tiroida și testiculele sunt indurate. Sunt implicate, de asemenea, sângele, cordul și venele, iar împreună cu ochii proeminenți se formează tabloul perfect al gușii exoftalmice. Hipertrofia cordului răspunde frecvent la Spo., care este indicată în special când este afectat cordul drept și când se asociază simptome astmatice. Spo. corespunde unor cazuri de depozit crupos pe valvele cardiace, așa cum corespunde crupului laringian. Pacientul Spo., în stările ftizice și în alte afecțiuni, este predispus la valuri frecvente de căldură. Frisonul începe de obicei de-a curmezișul spatelui. Tremură lângă o sobă caldă. Căldura care urmează se extinde pe întregul corp, cu excepția coapselor, care rămân amorțite și cu senzație de frig. În afecțiunile cardiace, pacientul este trezit din somn ca și cum s-ar sufoca; se ridică în șezut în pat, cu privire anxioasă, fața îmbujorată și respirație grea și rapidă. Kent (M. A., xxv. 17) dă această indicație: „Febră reumatică după supraîncălzire, cu apariția complicațiilor cardiace.” Nash dă această indicație-cheie a lui Spo. în bolile valvulare: „Se trezește din somn din cauza unei senzații de sufocare, cu tuse violentă și zgomotoasă, spaimă puternică, agitație, anxietate și respirație dificilă.” El spune că aici este mai bună decât Lach. și că ameliorează „tusea uscată, cronică, simpatică din boala cardiacă organică” mai frecvent și mai durabil decât Naja. Spo. corespunde și îngroșării articulațiilor după febră reumatică. În orhită, cu greutate și durere constrictivă ca de șurub în cordon și testicul, Spo. este remediul principal, deși înainte de atingerea acelui stadiu sunt necesare, în general, alte remedii. Timiditatea, frica și groaza sunt simptome psihice dominante. Orice emoție și gândirea la simptome <. Senzațiile particulare sunt: Ca și cum capul ar cădea într-o parte. Ca și cum ar fi amețit de băutură. Ca și cum tot sângele i s-ar urca la cap. Ca și cum craniul ar plesni. Ca și cum părul s-ar ridica măciucă. Ochii, ca și cum ar fi răsuciți de jur împrejur. Ca și cum o baterie de tunuri ar trage în urechi. Junghiuri ca și cum ar trece prin timpan. Nodul în concă, de parcă ar urma să colecteze și să se spargă. Mandibula, ca și cum ar fi luxată. Ca și cum ar urma să apară o erupție lângă bărbie. Partea stângă a bărbiei, ca și cum ar fi ulcerată. Ca și cum ceva s-ar fi înțepenit între dinți în timpul masticației. Ca și cum gingiile și dinții ar fi umflați, aceștia din urmă fiind ridicați. La exteriorul gâtului, ca și cum ceva ar fi împins în afară. Ca de dop în gât. Ca și cum ar fi băut multă apă călduță, cu relaxarea stomacului și a esofagului. Epigastrul, ca și cum s-ar uni prin concreștere. Stomacul, ca și cum ar sta deschis. Senzație de obstrucție în abdomen (și în trahee). Ca și cum ceva viu s-ar mișca în abdomen. Ca și cum ceva viu s-ar afla sub pielea abdomenului. Ca și cum ar urma diareea. Ca de dop în laringe. Ca și cum în laringe s-ar afla un obturator sau o valvă. Ca de cui care apasă în laringe. Ca și cum laringele și traheea ar fi îndepărtate. Ca și cum s-ar sufoca. Ca și cum copilul nu ar putea inspira. Ca și cum ar respira printr-un burete. Ca și cum pieptul ar plesni. Pieptul, ca și cum ar fi rănit și însângerat. Ca de acumulare mare și greutate în piept. Ca și cum un corp lat, prevăzut cu vârfuri, ar apăsa în sus. Ca și cum o greutate ar trage pieptul în jos. Ca și cum ar avea ceva fierbinte în interiorul pieptului. Ca și cum sângele ar țâșni din piept. Ca și cum glandele cervicale s-ar umfla. Ca și cum pielea gâtului ar fi comprimată între degete. Ca și cum aerul ar trece în sus și în jos prin tiroidă și glandele cervicale. Glanda tiroidă, ca și cum ar fi întărită. Ca și cum totul s-ar zgudui și s-ar mișca în gușă. Ca și cum gușa ar fi vie. Ca și cum un instrument ascuțit ar fi înfipt în omoplați. Ca și cum oasele antebrațului ar fi presate unul spre celălalt. Ca și cum părțile din încheieturile mâinilor și dintre ele ar fi slăbite de descompunere. Ca și cum un mușchi ar fi prea scurt la extremitatea superioară a coapsei. Ca și cum genunchii ar ceda. Ca și cum o greutate ar atârna de extremitatea inferioară a tibiei. Ca de ace în călcâie. Ca și cum ar urma să leșine. Ca și cum totul ar fi în flăcări. Ca și cum ar urma să izbucnească transpirația. Există excitație nervoasă; tendință de tresărire; fasciculații musculare, cu febră. Rigiditate, fără capacitatea de a se mișca. „Conștientă, dar incapabilă să-și miște membrele” (ca într-o stare cataleptică). Neîndemânarea corpului. Senzație de leșin când își pierde respirația. Senzație de amorțeală a jumătății inferioare a corpului. < Când se gândește la simptomele sale. Suferințele se extind în jos; dinăuntru în afară; de la dreapta la stânga. Există dureri ca de crampă. Gust amar în gât. Aversiune față de tutun. Dorință de delicatese (dar dulciurile <). Simptomele sunt < prin atingere și presiune. Scărpinatul nu > pruritul mușcător. < Mișcare; mers; aplecare; ridicare; ridicarea brațelor (apare senzație de leșin); vorbit; cântat. Aplecarea înainte > dispneea; < simptomele circulatorii. > Coborând. > Repaus în poziție orizontală. Culcat cu capul jos <. Culcat pe partea dreaptă <. < Noaptea. Înainte de miezul nopții: crupul <; zgomotul uscat al respirației și tusea, cu insomnie până la miezul nopții. După miezul nopții: se trezește cu palpitații și sufocare. < Cameră caldă. > Alimente sau băuturi calde. Vremea geroasă > tusea. Vremea uscată și rece > cefaleea. Vremea rece = coriză. Aerul rece < tusea. < Schimbările atmosferice bruște. < La lună plină. < Periodic; în fiecare noapte. Mâncatul și băutul > tusea; băutul = tuse. < Dulciuri. < După somn.

Relații

Antidotată de: Camph. Urmează bine după: Aco., Hep. Urmată bine de: Bro., Carb. v., Hep. [Pulberile pentru crup ale lui Bœnninghausen constau într-o succesiune de Aco., Hep., Spo., administrate în această ordine. Spo. este uscată; Hep. are raluri; Spo. < înainte de miezul nopții; Hep. < după.] Comparați: În afecțiunile generale, Chlo., Bro., Iod. (Iod. pentru subiecți bruneți, Spo. pentru cei blonzi), Thyroidin, Badiaga. Laringită, Samb. (la Samb. spasmele apar frecvent); Lach. (sensibil la atingere; Lach. din cauza hiperesteziei; Spo. din cauza inflamației cartilajelor). Tuse > mâncând, Anac. Limbă uscată, Nux m. (la Spo. uscăciunea se extinde în jos; nu și la Nux m.). > Băuturi calde, Ars., Alm., Lyc., Nux, Rhus (> băuturi reci, Ver.). Cord, Naj., Sep., Kalm., Abro., Lach. Orhită, Gels., Pul., Ham. (sensibilitate dureroasă intensă), Merc. (cu o mică secreție gonoreică galben-verzuie). Spo. urmează după acestea când există indurație. Gust amar în gât (Ruta, greață în gât). Articulația mandibulei ca și cum ar fi luxată, Rhus. < Gândindu-se la simptome, Ox. ac., Pip. m. Diateză tuberculoasă, Bac., Tub. Vocea cedează, Alm., Dro.

1. Psihic

Dispoziție abătută și plângăcioasă. Timiditate și tendință de a se speria. Dispoziție combativă și lăudăroasă. Veselie exagerată și poznașă. Înclinație puternică de a cânta. Obtuziune psihică, cu lipsă totală de înclinație și incapacitate de a se ocupa de muncă intelectuală. Distragerea minții. Dispoziție impertinentă și spirituală. Alternativ veselă, plângăcioasă și irascibilă. Conștientă, dar incapabilă să-și miște membrele. La închiderea ochilor îi apar imagini închipuite. Iritabilă și anxioasă în privința stării sale; se teme că va muri sufocată. Transpirație anxioasă și senzație de leșin. Este foarte timidă și, îndeosebi, este urmărită și chinuită neîncetat de scena înfricoșătoare a unui eveniment trist din trecut. Anxioasă, ca din cauza unei presimțiri. Spaima o trezește. Dezgust de viață, odată cu căldura. Încăpățânare. Orice efort < tusea.

2. Cap

Vertij, cu amețeală până la cădere, uneori seara, sau cu senzația că ar urma să-i cadă capul într-o parte. Vertij, cu greață, la trezirea din timpul nopții. Greutate și plenitudine a capului. Cefalee surdă unilaterală la intrarea într-o cameră caldă venind din aer liber. Cefalee, cu lăcrimare, când privește fix un obiect. Cefalee apăsătoare, uneori cu senzație de compresiune. Cefalee apăsătoare în eminența frontală (dr.), dinăuntru în afară, < când stă așezat, când intră într-o cameră caldă, după mersul în aer liber, când privește intens ceva; > culcat pe spate, în poziție orizontală. Junghiuri ascuțite în tâmpla stg., extinse spre frunte. Dureri de cap ca și cum acesta ar urma să se despice, îndeosebi în frunte. Zvâcniri și pulsații în cap. Congestie sanguină la cap, cu apăsare, bătăi și pulsații în frunte, cu roșeața feței, privire anxioasă și somn agitat; > în poziție orizontală. Sensibilitate dureroasă neplăcută a exteriorului capului. Senzație ca și cum părul s-ar ridica măciucă (pe vertex). Prurit supărător (violent) al scalpului.

3. Ochi

Ochi terni și tulburi, cu tumefierea pleoapelor. Ochi profund înfundați; sau proeminenți, holbați. Macule corneene. Când privește intens un punct apar lăcrimare și cefalee. Presiune și dureri fulgerătoare în ochi. Ochi cu arsură, roșii și lăcrimoși. Aglutinarea pleoapelor. Erupție de râie galbenă în sprâncene (dureroasă la atingere pe sprânceana stg.). Greutate apăsătoare a pleoapelor. Contracția pleoapelor dimineața. Miopie. Vede viziuni când închide ochii. Vedere dublă > culcat.

4. Urechi

Otalgie, cu durere constrictivă. Presiune în urechi. Ulcerația urechii externe. Durere în cartilaje ca de rană, neinfluențată de atingere. Furuncule pe urechea stg., dureroase la atingere. Nodul inflamat în conca stg. Tumefiere roșie a helixului stg. Căldură în urechi. Hipoacuzie. Țiuit surd în urechi; în dr.

5. Nas

Epistaxis, îndeosebi după suflarea nasului (la cină). Coriză fluentă, cu multe strănuturi. Coriză uscată; nas înfundat. Erupție pe vârful nasului.

6. Față

Paloarea feței, cu aspect tern al ochilor (cu ochii înfundați). Față buhăită, roșie sau albăstruie, cu expresie anxioasă; căldură pe o parte a feței, reapărând când se gândește la ea. Transpirație rece pe față. Umflarea obrajilor. Prurit și dureri fulgerătoare în obraji. Erupție pe buze. Durere spasmodică în articulațiile maxilare. Tensiune în articulația mandibulară stg. (când merge în aer liber). Junghiuri transversale prin maxilarul superior stg. Durere ca de crampă din articulația mandibulară stg. spre obraz, seara, când mănâncă. Umflarea glandelor submaxilare, cu durere tensivă; dureroase la atingere. Amorțeală în bărbie. Căldură în bărbie.

7. Dinți

Senzație că dinții sunt tociți și mobili în timpul masticației. Prurit și dureri fulgerătoare în dinți. Căldură în dinți. Umflarea gingiilor, cu durere în timpul masticației.

8. Gură

Gura și limba acoperite cu vezicule, cu arsură și durere fulgerătoare (din această cauză nu poate mânca niciun aliment solid). Salivație. Vorbire dificilă. Limbă uscată și brună. Vezicule pe marginea limbii.

9. Gât

Senzație de arsură și înțepături în gât. Senzație de carne vie, umflare și senzație de zgâriere în gât. Gâdilătură penetrantă în gât, spre ureche. Durere în gât < după consumul alimentelor dulci. Simptomele gâtului > culcat. Junghiuri ca de ac, recurente constant, deasupra fosei suprasternale, la exterior, în partea inferioară a gușii. Înțepături în interiorul gâtului, îndeosebi după ce mănâncă. Glanda tiroidă umflată și dură, cu crize de sufocare noaptea; dureri înțepătoare și presiune. Gust amar în gât. În esofag: căldură; senzație de relaxare. Tumefiere în istmul faringian, proiectându-se de la dr. la stg. Înghițire dificilă. La înghițire: junghiurile din gât dispar; durere violentă de încordare; durere în gușă; senzație de mișcare în gușă. (Gușă dureroasă, durerea fiind sincronă cu durerea cardiacă. R. T. C.)

10. Apetit

Diminuarea gustului. Gust amar, uneori numai în gât. Gust dulceag în gură. Apetit moderat și sațietate rapidă. Apetit crescut. Foame excesivă, nesățioasă. Dorință de delicatese. Sete, uneori nesățioasă. Absența setei; rareori sete odată cu frisonul. Sete violentă după fumat. Fumul de tutun este neplăcut. După masă, plenitudine și dureri abdominale, ca din cauza unei digestii dificile. Mâncatul și băutul > tusea. Consumul de lapte, bere, băuturi spirtoase, ceai rece sau fierbinte ori apă rece = tuse.

11. Stomac. Eructații, uneori cu dureri tăietoare și sfâșietoare în stomac. Eructații amare. Regurgitații acide. Sughiț frecvent. Greață, cu aciditate în gură. Tânjește după delicatese; după ce mănâncă are suferință dispeptică și plenitudine gastrică; > de băuturile calde, îndeosebi durerile colicative din abdomen. Vărsături după consumul de lapte. Relaxarea stomacului, cu senzația că ar fi deschis. Durere surdă în stomac și scrobicul. Presiunea îmbrăcămintei (strâmte) asupra stomacului este insuportabilă. Dureri constrictive în stomac. Junghiuri în regiunea stomacului la cea mai mică presiune. Senzație de frig în epigastru. Senzație imperioasă în stomac înaintea menstruației.

12. Abdomen

Abdomen dur și încordat. Spasme în abdomen. Activitate violentă a mușchilor abdominali în timpul inspirației. Viscerele sunt trase în sus către diafragmă. Durere în partea stg. a abdomenului; ca de săpare și sufocantă; > după eliminarea gazelor; uneori ca și cum ceva viu s-ar mișca acolo. Durere abdominală în locul menstruației. Junghi fin la exteriorul abdomenului. Căldură în abdomen. Senzație de săpare și obstrucție în abdomen. Colici constrictive în abdomen, după masă. Borborisme în abdomen, îndeosebi seara și dimineața când stă culcat. Durere ca de hernie în inelul inghinal. Umflarea și inflamația inelului inghinal stg. Umflarea ganglionilor inghinali.

13. Scaun și anus

Evacuări dure (insuficiente) și întârziate. Evacuări moi, albicioase. Înaintea evacuării, dureri fulgerătoare în anus și gâlgâituri și borborisme în abdomen. În timpul evacuării, tenesme anale. Prurit, usturime și durere ca de excoriație în anus. Eliminarea ascarizilor din rect și furnicături în rect. Diaree diurnă, cu un număr mare de ascarizi, după care se simte întotdeauna mult ușurată.

14. Organe urinare

Secreție urinară crescută. Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare redusă. Incontinență urinară (în tusea convulsivă). Jet urinar subțire. Urină spumoasă. Sediment gros, albicios, cenușiu sau galben în urină.

15. Organe sexuale masculine

Contracție spasmodică în testicule. Tumefiere dură a testiculelor și a cordonului spermatic, cu durere apăsătoare. Junghiuri dureroase, cu senzație de tracțiune, extinzându-se din corp prin gland. Prurit voluptuos la vârful glandului, timp de câteva ore, care îl îndeamnă să-l frece. Durere ca de ciupire, ca de contuzie și de strivire în testicule. Junghiuri din testicule în cordonul spermatic. (Dureri gutoase în testicule la bărbații vârstnici. R. T. C.). Căldură în organele genitale, penis, scrot, testicule și cordoane. Dorință sexuală foarte moderată. Absența erecțiilor.

16. Organe sexuale feminine

Catamenii prea precoce și abundente. Înaintea catameniilor, palpitații cardiace, urmate de durere în spate. În timpul catameniilor, senzație de tracțiune în coapse. Mărirea și indurarea ovarelor.

17. Organe respiratorii

[Afecțiuni în general ale laringelui și traheei, mai ales în toate afecțiunile precum crupul, astmul etc., în care totul este complet strâns și uscat, fără niciun zgomot de ral umed în respirație sau tuse. După tuse se simte arsură în gât; crize sufocante ale respirației (ca în astm), fără niciun ral mucos; respirație zgomotoasă; voce foarte cavernoasă, toate fără niciun ral sau vreo mobilizare a secrețiilor. H. N. G.]. Răgușeală (voce crăpată); uneori cu tuse și coriză. Voce slabă, răgușită, care cedează în timpul cântatului și al conversației. Durere în laringe la atingerea acestuia și la întoarcerea capului. Presiune în laringe când cântă. Senzație de obstrucție (ca de dop) în laringe, cu respirație împiedicată. Dispnee > prin aplecarea corpului înainte. Senzație de asperitate și uscăciune în gât. Durere arzătoare în laringe și trahee. Tuse pornind din profunzimea pieptului, cu durere ca de excoriație și senzație de arsură. Tuse, cu expectorație gălbuie și răgușeală. Uscăciune intensă a laringelui, < prin dregerea zgomotoasă a gâtului. Senzație în regiunea tiroidei și a glandelor cervicale în timpul respirației, ca și cum ar fi împinse înăuntru și în afară. Tuse cavernoasă, uscată, lătrătoare sau șuierătoare, zi și noapte, < spre seară și uneori cu durere în laringe. Tuse laringiană cu sonoritate crupoasă, care dispare întotdeauna cu o doză de Spo. (femeie, 65 de ani. R. T. C.). Tuse, cu expectorația unui mucus vâscos. Expectorație: redusă, cu mucus sărat; tenace, galbenă, indurată, acră; se mobilizează dimineața, dar trebuie înghițită din nou; cu miros de lapte; de mucus galben în mici bulgări; de mase cutanate. Tuse uscată, provocată de o gâdilătură arzătoare în laringe. Respirație lentă și profundă, ca din slăbiciune. Respirație șuierătoare. Respirație șuierătoare, fluierătoare, ca zgomotul fierăstrăului, anxioasă; < în timpul inspirației și culcat (cu efort violent al mușchilor abdominali). Ral mucos în trahee, în accese.

18. Piept

Respirație rapidă, anxioasă și dificilă, uneori cu accese de sufocare și raluri mucoase în piept. Respirație scurtă, gâfâitoare, care năvălește dinspre cord în piept, ca și cum ar forța ieșirea în sus. Se trezește din somn cu senzație de sufocare. Durere fixă, lancinantă și apăsătoare în regiunea bronhiilor. Dureri spasmodice, constrictive, în întregul piept (și în laringe). Durere în piept, cu dispnee. Plenitudine și obstrucție în piept. Dureri fulgerătoare în piept. Senzație de arsură care urcă în piept. Arsură; senzație de carne vie și durere ca de rană în piept. Clocotirea sângelui (congestii) în piept după cel mai mic efort și cea mai mică mișcare, cu respirație obstrucționată, angoasă, greață și slăbiciune care provoacă sincopă.

19. Cord

Dureri și anxietate în regiunea cordului. Durere constrictivă, înțepătoare și apăsătoare în regiunea cardiacă. Palpitații cardiace (înaintea menstruației), cu sufocare, respirație violentă și gâfâitoare și durere cardiacă. Afecțiuni reumatice ale valvelor cardiace (depozit fibros pe valve). Palpitații cardiace violente, bătăi rapide (fiecare bătaie era însoțită de un suflu puternic, ca de foale), care îl trezesc după miezul nopții, cu senzație de sufocare, tuse zgomotoasă, spaimă puternică, agitație, anxietate și respirație dificilă. Puls plin, dur și frecvent.

20. Gât și spate

Tensiune dureroasă și rigiditate în mușchii gâtului, cefei și regiunii faringiene; pe partea stg. când întoarce capul spre dr. Gât rece seara. Ceafa pocnește la aplecare. Gușă mare și dură, cu presiune, furnicături și dureri fulgerătoare. Crampe în mușchii gâtului. Senzație de frig în spate, nefiind > de căldura sobei. Sacru dureros ca de rană înaintea menstruației. Senzație de amorțeală în regiunea lombară și fese. Durere de tracțiune, sfâșietoare și apăsătoare în regiunea lombară.

21. Membre

Oboseală dureroasă în brațe și picioare.

22. Membre superioare

Tresăriri ale mușchilor din jurul articulației umărului stg. Greutate și tremur al antebrațelor și mâinilor. Senzații de tracțiune în antebrațe și articulațiile mâinilor. Flictene mari pe antebraț. Umflarea mâinilor, cu rigiditatea degetelor. Roșeață și tumefiere în articulațiile degetelor, cu tensiune când acestea sunt îndoite. Amorțeală în vârfurile degetelor. Durere ca de crampă în eminența tenară (dr.); la mișcarea mâinii se extinde spre police.

23. Membre inferioare

Fesele și coapsele amorțite și reci. Tresăriri ale mușchilor fesieri. Coapsele sunt trase spasmodic înainte sau înapoi. Iritație și neliniște în ambele picioare. Durere sfâșietoare în tibie toată după-amiaza. Rigiditatea picioarelor. Dureri de tracțiune și sfâșietoare în picioare și labe, uneori numai noaptea.

24. Generalități

Senzație neplăcută provocată de haine, acestea constituind o apăsare și o neplăcere pentru cel care le poartă; dureri de creștere; dureri fulgerătoare dinăuntru în afară; prurit, fără ameliorare prin scărpinat. Tulburări generale de orice fel care apar în organele sexuale, îndeosebi pe partea dr.; testicule și cordon spermatic; suprafața anterioară a coapsei. Phthisis pulmonalis, tusea, respirația etc. fiind foarte strânse și uscate. < Prin întoarcerea capului; la urcare (urcatul scărilor, urcatul unui deal, ridicarea de pe scaun etc.); de la tutun; vânt; vântul de vest. > La coborâre. Durere înțepătoare în membre, îndeosebi în articulații. Sensibilitate dureroasă a corpului la atingere, cu senzație de frig în părțile atinse sau cu furnicături care străbat întregul corp. Senzație de amorțeală în partea inferioară a corpului. Greutate când merge în aer liber; trebuie să se așeze. Greutate (și durere ca de rană) a corpului (la ridicarea de pe scaun). Deprimare psihică și fizică excesivă. Epuizare extremă și greutate a corpului după un efort ușor, cu aflux sanguin în piept, căldura feței, vase dure și destinse, anxietate puternică și respirație dificilă. Simte o ameliorare mai mare când stă culcat liniștit decât în orice altă poziție. Accese de angoasă, cu durere în regiunea cordului.

25. Piele

Umflarea și indurarea glandelor. Dureri fulgerătoare pruriginoase în piele, îndeosebi când se încălzește în pat. Senzația că ceva se târăște pe piele, cu roșeața și încălzirea părții după ce a fost scărpinată. Pată roșie, pruriginoasă (pete) pe piele. Erupții pruriginoase. Erupții miliare. Pecingini.

26. Somn

Somnolență, căscat, lipsă de activitate, după-amiaza. Insomnie, cu vise fantastice și delir la adormire. Vise triste, anxioase, înfricoșătoare. Se trezește spre dimineață din cauza unei smucituri ascendente pornite din laringe, ca și cum s-ar sufoca; trebuie să se ridice în șezut și elimină mucus acru, sărat.

27. Febră

Puls plin, dur și rapid. Tremurături frecvente pe întregul corp, îndeosebi pe spate (chiar și lângă o sobă caldă). Căldură violentă la scurt timp după frison, cu căldură uscată, arzătoare, pe întregul corp, cu excepția coapselor; acestea rămân amorțite și cu senzație de frig. Căldură anxioasă, cu fața roșie și dispoziție plângăcioasă, neconsolată. Transpirație răcoroasă pe față, seara. Dimineața, transpirație pe întregul corp. Valuri de căldură. Căldură febrilă, cu piele uscată și fierbinte, sete continuă, cefalee și delir. Transpirație nocturnă.