Silicea terra

Silicea terra. Cremene pură. Silex. Anhidridă silicică. Dioxid de siliciu. SiO 2 . Triturare a silicei pure, precipitate.

Clinică

Abdomen, destins / Abces / Acnee / Anemie / Glezne, slabe / Anus, fisură; fistulă / Apetit, pervertit / Spate, slăbiciune / Furuncule / Oase, necroză / Creier, comoție / Epuizare cerebrală / Sân, traiecte fistuloase / Mont / Cancer / Carbuncul / Cataractă / Celulită / Cheloid / Bărbie, erupții / Cicatrice / Circulație, deficitară / Coccigodinie / Conjunctivită, flictenulară / Constipație / Coriză / Tuse / Debilitate / Dentiție / Diabet / Ureche, afecțiuni / Elefantiazis / Encondrom / Enurezis / Epilepsie / Erupții / Excrescențe / Ochi, afecțiuni / Picioare, senzație de arsură / transpirație / Supurație / Fibrom / Fistulă / Transpirația picioarelor; suprimată / Corpuri străine, expulzarea / Fracturi / Chist ganglionar / Catar gastric / Tumefacții glandulare / Cefalee / Hernie / Afecțiunea articulației șoldului / Dor de casă / Bursită prepatelară / Hidrocel / Hipopion / Iritație / Maxilar, carie / Articulații, sinovită / Fistulă lacrimală / Lactație / Ataxie locomotorie / Manie / Meningită / Metroragie / Avort spontan / Molluscum contagiosum / Molluscum fibrosum / Morfee / Boala Morvan / Unghii, afecțiuni / Necroză / Nevralgie / Noduli / Nas, vârf, roșeață / Panarițiu / Parametrită / Transpirație, fetidă / Fimoză / Pleurezie / Prepuț, erupție / Abces al psoasului / Pilor, supurație / Reumatism; cronic / ereditar / Rahitism / Traiecte fistuloase / Somnambulism / Spermatorree / Iritație spinală / Întinderi / Strangurie / Supurație / Dinți, carii / Tenesme / Trahee / Tumori / Ulcere / Uretră, strictură / Urină, incontinență / Vaccinare / Vagin, spasme / Vertij / Întârzierea mersului / Panarițiu / Viermi / Crampa scriitorului

Caracteristici

În afara homeopatiei, cremenea ca remediu intern este practic necunoscută. Hahnemann a introdus-o în medicină, iar metoda sa de atenuare a substanțelor insolubile i-a permis să-i descopere puterile. Silica constituie unul dintre cele mai importante remedii din Bolile cronice. O mare parte din scoarța terestră este alcătuită din Silica. Nisipul marin (Silica marina) este alcătuit în principal din aceasta. Spiculii multor bureți sunt formați din Silica. Silicații sunt absorbiți de plante, iar din ei Silica se depune adesea pe suprafața sau în interiorul tulpinilor acestora. Rezistența paiului se datorează Silica. Equisetum conține în general până la 18 la sută Silica, raportat la planta proaspătă. Cremenea asigură „tăria” scoarței terestre, a vieții vegetale și, în mare măsură, și a vieții animale. „Lipsa de tărie, morală sau fizică” este o indicație principală pentru Sil. în practica homeopatică. Teste plasează Sil. în grupa sa de remedii Pulsatilla, ceilalți membri fiind Calc., Hep., Graph., Pho. Potrivit lui Teste, Sil. este forma „cronică” a Puls.; corespunde formei cronice a unor boli pe care Puls. le vindecă atunci când sunt acute: aflux de sânge la cap, îndeosebi la tâmpla dreaptă și la vertex; cefalee în fiecare zi; fotofobie; lăcrimare; pierderea gustului; aversiune față de alimentele grase, cu gust rânced sau uleios în gură etc. Simptomele Sil. diferă de cele ale Puls. prin faptul că sunt mai constante, mai profunde și mai îndelungate; de pildă, secrețiile mucoase ale Puls. devin ușor purulente sub acțiunea Sil. Teste subliniază că Puls. crește cel mai bine pe soluri nisipoase (după cum Bell. crește pe soluri calcaroase). Schüssler, care a fost homeopat înainte de a deveni biochimist, descrie sfera Sil. din perspectiva remediilor tisulare după cum urmează: „Acidul silicic este un constituent al celulelor țesutului conjunctiv, al epidermei, al părului și al unghiilor. Dacă se formează un focar supurativ fie în țesutul conjunctiv, fie într-o porțiune a pielii, poate fi utilizat Sil. După ce capacitatea funcțională a celulelor țesutului conjunctiv, afectată de presiunea puroiului, a fost restabilită integral prin furnizarea de molecule de Sil., aceste celule devin astfel capabile să elimine substanțele nocive (puroiul). În consecință, puroiul fie este absorbit prin vasele limfatice, fie este eliminat. În ultimul caz are loc așa-numita deschidere spontană a focarului supurativ. Sil. poate determina, de asemenea, absorbția prin vasele limfatice a unui revărsat sanguin din orice țesut. Dacă reabsorbția unui exsudat sero-albuminos dintr-un sac seros nu poate fi realizată prin Calc. phos., atunci poate fi utilizat Sil.; căci întârzierea absorbției poate fi cauzată și de deficitul de Sil. din țesutul conjunctiv subseros. Sil. va vindeca și afecțiunile cronice artritico-reumatice, deoarece formează o combinație solubilă (silicat de sodiu) cu sodiul din uratul de sodiu; această combinație este apoi absorbită și eliminată prin vasele limfatice. Din același motiv poate fi utilizat și în nisipul renal. Sil. poate, de asemenea, restabili transpirația picioarelor atunci când aceasta a fost suprimată și este astfel un remediu indirect în bolile apărute ca urmare a unei asemenea suprimări (e.g., ambliopie, cataractă, paralizie etc.). Când un număr de celule din țesutul conjunctiv sunt lipsite treptat de Sil., ele se atrofiază. O asemenea afecțiune nu este nicidecum rară la nivelul conductului auditiv extern al persoanelor vârstnice. Într-un astfel de caz, conductul este uscat și lărgit” (Schüssler adaugă că administrează în general triturația 12x). Indicațiile lui Schüssler corespund atât de exact celor semnalate deja de Hahnemann, încât rămâne neclar cât de mult îi datora lui Hahnemann pentru faptele prezentate și cât propriilor teorii. Oricum ar fi, relația Sil. cu țesuturile conjunctive este cât se poate de reală. Sil. este un mare evacuant. În cadrul experimentărilor, Sil. a produs senzația de „așchie în deget”, de „ac în gât”, iar ori de câte ori corpi străini s-au încastrat în țesuturi sau porțiuni ale țesuturilor au devenit necrozate și cvasi-străine, Sil. va declanșa supurația în vecinătate și va determina expulzarea lor. (Tocmai această proprietate impune uneori utilizarea cu prudență a Sil.; dacă există depozite care s-au închistat și au devenit astfel inofensive până în acel moment, administrarea Sil. ar putea declanșa un proces supurativ, punând în pericol viața pacientului.) Sil. atât aduce abcesele la maturare, cât și reduce supurația excesivă. De asemenea, va determina resorbția indurațiilor rămase după supurație; acest lucru a fost observat îndeosebi în cazul amigdalelor care refuză să se vindece după evacuarea puroiului și al abceselor care lasă traiecte sinusale și fistule. Sil. afectează unghiile, le deformează și produce inflamație în jurul și dedesubtul lor. „Senzație ca și cum vârfurile degetelor ar supura” este unul dintre simptomele care au condus la utilizarea sa în asemenea cazuri. Sil. provoacă inflamația, tumefierea și supurația tuturor ganglionilor limfatici, precum și a glandelor pielii. Pielea este nesănătoasă și orice mică leziune ulcerează. Mâinile și picioarele transpiră, iar transpirația este în general fetidă. Picioarele pot degaja un miros intolerabil chiar și fără transpirație. Capul transpiră, iar această transpirație poate fi fetidă. Sil. corespunde perfect multor cazuri de rahitism: copii cu capul mare; fontanele și suturi deschise; transpirație abundentă în jurul capului, care trebuie ținut la cald; abdomen destins; glezne slabe; învață greu să meargă. Acesta constituie tipul nr. 1, căruia Sil. îi este deosebit de potrivit. Este, de asemenea, potrivit pentru: (2) persoane nervoase, iritabile, cu piele uscată, salivație abundentă, diaree, transpirații nocturne. (3) Persoane plăpânde, cu piele fină, față palidă, ten deschis; musculatură laxă. (4) Constituții care suferă de nutriție deficitară din cauza lipsei puterii de asimilare; hipersensibile fizic și psihic. (5) Copii scrofuloși care prezintă afecțiuni verminoase în timpul dentiției. (6) Afecțiunile cioplitorilor în piatră (afecțiuni toracice și pierderea totală a puterilor. Acțiunea Sil. asupra țesuturilor conjunctive se poate încheia atât prin formarea de țesut nou, cât și prin supurație și ulcerație. Are o relație specifică cu țesutul cicatricial; iar eu am vindecat cu ea un caz de cheloid recidivant: Eleanor W., în vârstă de 14 ani, prezenta o formațiune la tâmpla stângă. Cu cinci luni înainte fusese internată la Spitalul St. Bartholomew și i se extirpase o tumoră din acel loc, tumora existând de doi ani. La o lună după operație, pe cicatrice a apărut o nouă formațiune. Două luni mai târziu, aceasta a fost extirpată. A recidivat însă rapid, iar când am văzut-o exista o proeminență liniară lungă de un țol, lată de trei linii și ridicată cu aproximativ două linii. Era roșie, lucioasă și ușor nodulară; era sensibilă dureros la atingere și sediul unei dureri săgetătoare. Înainte de prima operație nu existaseră nici durere, nici modificarea culorii pielii. Hahnemann consemnează acest simptom în experimentarea Sil.: „Durere cu junghiuri și caracter surd în locul unde existase anterior un ulcer pe picior.” S-a prescris Sil. 3 gr. iii., seara și dimineața. Dimensiunea formațiunii nu a mai crescut, deși aceasta era încă dureroasă, durerea părând oarecum intensificată. După trei luni, diminuarea dimensiunii era evidentă și, din acel moment, durerea a început să scadă. După șapte luni, formațiunea dispăruse complet. Sensibilitatea Sil. este una dintre caracteristicile sale esențiale, iar susceptibilitatea exagerată la stimuli nervoși însoțește frecvent stările care necesită Sil. Suprafața este sensibilă dureros, iar cea mai ușoară atingere este dureroasă. Simțurile sunt morbid de ascuțite. Creierul și coloana vertebrală nu suportă nici măcar vibrațiile obișnuite. Această stare poate fi cauzată de pierderi de lichide, ca în spermatorree; de suprasolicitarea creierului. Sil. provoacă tendință la paralizie și slăbiciune paralitică din cauza nutriției deficitare a nervilor creierului și măduvei spinării. Constipația însoțește adesea aceste stări. Pot exista convulsii epileptice. Acestea au o evoluție bine definită, pornind din plexul solar; sunt < la lună plină și la lună nouă; și < din cauza oricărei suprasolicitări mintale sau emoționale. Sil. este indicat în ataxia locomotorie când degetele sunt resimțite ca rigide, cu pierderea puterii în ele. Există iritație spinală. Gâtul este rigid, provocând cefalee. Regiunea lombară doare ca și cum ar fi fost bătută. Partea corpului pe care se stă culcat amorțește. Cefaleele Sil. prezintă una dintre marile caracteristici ale remediului. Sunt de tip cronic și își pot avea originea într-o boală gravă din tinerețe. Urcă de la ceafă spre vertex, ca și cum ar veni din coloana vertebrală, și se fixează într-un ochi, îndeosebi în cel drept; < de la curentul de aer sau descoperirea capului; > prin presiune și prin învelirea călduroasă a capului; > prin urinare abundentă. Vertijul Sil. urcă în același mod din partea posterioară a gâtului; ca și cum persoana ar cădea înainte (uneori înapoi); < privind în sus; închizând ochii; culcată pe partea stângă. Sensibilitatea Sil. se manifestă în simptomele psihice: „Sensibil la zgomot; și anxietate din cauza acestuia.” „Dispoziție sensibilă, plângăcioasă.” „Docil, lipsit de curaj.” „Copiii devin încăpățânați, îndărătnici; plâng când li se vorbește cu blândețe.” Un simptom curios și de mare valoare este acesta: „Idei fixe: pacientul se gândește numai la ace, se teme de ele, le caută și le numără cu atenție.” Acest simptom mi-a permis să vindec rapid o alienație mintală postgripală la un bărbat cu antecedente familiale nefavorabile, una dintre surorile sale înnebunind și înecându-se, iar o altă soră fiind afectată de lupus. Soția pacientului mi-a spus într-o dimineață că el „căutase ace peste tot”. Sil. 30 a pus rapid capăt căutării și i-a redat pacientului judecata. Sil. are o altă legătură cu alienația mintală prin agravarea la fazele lunii: epilepsia și somnambulismul sunt < la lună nouă și la lună plină. Pacientului Sil. îi place să fie magnetizat și este > prin aceasta. Acest fapt este legat de lipsa persistentă de căldură vitală care caracterizează starea Sil.; nici măcar exercițiul fizic nu produce vreo încălzire. Un alt simptom curios al Sil. este: „eliminare de sânge din vagin de fiecare dată când copilul suge la sân.” Un alt simptom din această sferă este important în legătură cu cazurile de cancer: „mamelonul este retractat ca o pâlnie.” Întotdeauna înaintea și în timpul menstruației există constipație. Constipația Sil. este caracteristică. Scaunul este eliminat cu dificultate, ca din cauza inactivității rectului; cu efort mare, ca și cum rectul ar fi paralizat; după ce este eliminat parțial, se retrage din nou. Materiile fecale rămân mult timp în rect. Rushmore (H. P., xii. 530) a confirmat un simptom neobișnuit al Sil. la o doamnă care suferea de schir al sânului stâng. Avea o senzație de uscăciune la vârfurile degetelor, ca și cum ar fi fost făcute din hârtie; noaptea. Ant. t. și Sil. au acest simptom, dar numai Sil. după-amiaza. Sil. a înlăturat acest simptom și, totodată, durerile ascuțite, înțepătoare din tumoră. Senzațiile particulare ale Sil. sunt: susceptibilitate la stimuli nervoși, la magnetism. Ca și cum ar muri. Ca și cum și-ar pierde treptat simțurile. Ca și cum ar pipăi în căutarea acelor. Senzație ca și cum ar fi împărțită în două jumătăți și partea stângă nu i-ar aparține. Ca și cum persoana ar cădea înainte. Vertij ca de beție. Ca și cum capul ar mișuna de făpturi vii care se învârtesc înăuntru. Cefalee ca după bătaie. Ca și cum totul ar împinge în afară și ar face craniul să plesnească. Ca și cum creierul și ochii ar fi împinși înainte. Ca și cum capul ar plesni din cauza pulsațiilor din el, interne și externe în același timp. Ca și cum fruntea ar fi sfâșiată în două; ca din cauza unei greutăți mari deasupra ochilor. Ca și cum capul ar fi despărțit cu forța. Ca și cum s-ar sparge conducte de apă în cap. Ca și cum o greutate enormă ar cădea pe vertex. Capul ca și cum ar fi într-o pernă și cineva ar apăsa două degete în el, la occiput. Ca și cum creierul s-ar izbi de craniu. Capul ca și cum ar fi contuzionat. Ca și cum valuri de apă ar trece de la occiput, peste vertex, spre frunte. Cefalee cu greață ca și cum ar veni din coloana vertebrală și s-ar fixa deasupra unui ochi. Capul ca și cum ar fi prea mare. Ca și cum capul ar cădea; ca și cum ar atârna de o bucată de piele la ceafă. Ca și cum partea dreaptă a capului ar fi paralizată. Ca și cum ar privi printr-un înveliș cenușiu. Ca și cum corneea ar fi o masă de țesut hipertrofiat. Ochii ca și cum ar fi prea uscați și plini de nisip. Ca de așchie în pleoapa superioară. Ca și cum ambii ochi ar fi trași înapoi în cap cu niște sfori. Obiectele ca și cum ar fi în ceață. Ca și cum ar fi ceva viu în urechi. Ca și cum osul nazal ar fi fost lovit. Ca și cum un fir de păr s-ar afla pe vârful limbii și s-ar prelungi în trahee. Ca de nodul în partea dreaptă a gâtului. Ca de ac în gât. Gâtul ca și cum ar fi astupat. Ca și cum nu ar putea înghiți. Ca și cum ar înghiți peste un loc dureros ca o rană. Ca de greutate în epigastru. Ca și cum niște cuțite ar pătrunde în stomac. Ca și cum rectul nu ar avea puterea de a elimina scaunul. Ca și cum rectul ar fi paralizat. Ca și cum anusul ar fi contractat. Ca de nodul greu în anus. Ca și cum vulva ar fi mărită. Ca și cum toracele ar fi legat de jur împrejur cu o bandă. Ca și cum sternul ar fi strâns. Ca de piatră sub stern. Ca și cum s-ar forma mucegai pe întregul corp. Ca și cum o mână i-ar fi apucat sternul. Cordonul gâtului ca și cum ar fi tras. Regiunea lombară ca și cum ar fi fost bătută; ca și cum ar fi moartă. Brațele și mâinile ca și cum ar fi pline cu plumb. Ca de așchie în deget. Ca și cum s-ar forma un panarițiu la degetul arătător. Ca și cum vârfurile degetelor ar supura. Ca și cum degetul ar fi gros, iar osul mărit. Ca și cum articulațiile degetelor ar fi trase din cavitățile lor. Membrele și picioarele ca și cum ar fi paralizate. Femurul ca și cum ar fi fost lovit. Genunchii ca și cum ar fi legați prea strâns. Gambele ca și cum ar fi prea scurte. Ca și cum ar exista spasme la glezne. Ca și cum articulațiile degetelor de la picioare ar fi trase din cavitățile lor. Unghiile ca și cum ar fi degradate. Ca și cum ar fi fost bătut peste tot. Ca și cum ar fi stat culcat într-o poziție incomodă. Direcția acțiunii Sil. este în sus și spre exterior: există dureri săgetătoare care ies prin ochi și prin urechi. Simptomele sunt: < atingere; contact; pieptănarea părului. Legarea strânsă > cefaleea; însă presiunea pălăriei = durere. Presiunea <. Repausul >. Mișcarea <. Poziția culcat < astmul; = cefalee. Culcat pe partea dreaptă < durerile hepatice. Culcat pe partea stângă = vertij. Șezutul <. Căscatul sau înghițirea > înfundarea urechii. Deschiderea ochilor < durerea apăsătoare. Scrisul = spasm tonic al mâinii. Mersul <; fiecare pas este resimțit dureros (gaze intestinale blocate). Aerul liber < cefaleea; = lăcrimare; arsură în spate. Aerul rece (îndeosebi la nivelul capului, ochilor, părții posterioare a gâtului și spatelui); curentul rece; schimbarea lenjeriei; descoperirea <. < Spălarea. Schimbarea vremii < durerea de urechi; < durerea din membre. < Înaintea și în timpul unei furtuni. > Vara. < Apropierea iernii. < La lună nouă; în timpul creșterii lunii (isterie); și la lună plină. > Într-o cameră caldă; prin învelirea călduroasă. < Efortul mintal; vorbitul. Durerea de cap > în timpul mesei. < după masă. Laptele <; = diaree. Aversiune față de laptele matern și vărsături ori de câte ori îl consumă. Consumul de apă rece = tuse uscată. Băuturile calde. > tusea. Aversiune față de alimentele calde. > Prin magnetism și electricitate.

Relații

Antidotat de: Camph., Hep., Fl. ac. Antidotează: Merc. cor., Sul. Incompatibil: Merc. Urmează bine după: Bell., Bry., Calc., Calc. p. (în rahitism, când Calc. p. eșuează), Cin., Graph., Hep., Ign., Nit. ac., Pho. Este urmat bine de: Hep., Fl. ac., Lach., Lyc., Sep. (Dacă ameliorarea încetează sub Sil., una sau două doze de Sul. vor declanșa reacția, iar Sil. va desăvârși apoi vindecarea). Complementare: Thuj., Sanic., Puls. (Sil. este remediul „cronic” al Puls.). Comparați: Transpirația capului și fontanelele deschise, Calc. (la Sil., transpirația coboară mai jos decât la Calc. și este fetidă). Capul trebuie menținut cald, Sanic., Mg. m. Suferințe după suprimarea transpirației picioarelor, Cup., Graph., Pso. Lipsa căldurii vitale, Led., Sep. Vertij ca și cum ar cădea înainte când privește în sus, Puls. (când privește în jos, K. ca., Spi.). Cefalee cronică cu greață, apărută după o boală gravă din tinerețe, Pso. Cefalee > la presiune și la învelirea călduroasă, Mg. m., Stron. Constipație înaintea și în timpul menstruației (diaree înaintea și în timpul menstruației, Am. c., Bov). Scaunul parțial expulzat se retrage, Thu. Fistula anală alternează cu afecțiuni toracice, Berb., Calc. p. Somnambulism, Luna, K. bro. Vaccinare: erizipel, convulsii, diaree, Thu. (Thu. când febra este mare), Apis, Sul., Malan., Vacc., Var. Cicatrice, fisură anală, Graph. Transpirație fetidă (cap, picioare, axile), Petr. Aversiune față de atingere, Cin., Hep., Thu., Lach., Asaf. (Asaf., scurgere fetidă din țesuturi, „sensibilitate dureroasă intolerabilă în jurul ulcerului, nu suportă nici măcar pansamentul”). Carie osoasă, Plat. mur., Ang. (oase lungi), Stron. c. (femur, cu diaree apoasă), Gettys. (carie osoasă cu ulcere în jurul articulațiilor, scurgere excoriantă), Calc. (subiecți scrofuloși; transpirația este mai degrabă acră decât fetidă; transpirația picioarelor nu excoriază; nu sunt sensibili ca cei Sil.). Transpirația capului, corpul uscat (Rhus, transpirația corpului, capul uscat). Ultimul stadiu al ftiziei, Phell. Ulcere perforante, Nit. ac., K. bi. Cefalee ascendentă din ceafă, Meny. (ca și cum ar plesni; > la presiune; nu > la căldură), Paris (capul pare neobișnuit de mare), Stron. c., Sang. (spre ochiul drept), Spi. (spre ochiul stâng). Vedere încețoșată după cefalee, Sil. (înaintea cefaleei, K. bi.). < la schimbarea vremii spre umezeală, Bar. c. Transpirația picioarelor, scrofula, rahitismul și cefaleea > la învelirea călduroasă, Mg. m. Ftizie catarală, Stn. Abces mamar, fistule, necroză (a maxilarului), Pho. (Pho. prezintă o roșeață eritematoasă mai pronunțată și dungi radiare în jurul deschiderii). Febra fânului, prurit la orificiile trompelor lui Eustachio, Ars., Rosa, Ran. b. Epuizare nervoasă, Pic. ac. Supurație cronică a urechii medii, Caps. Diaree catarală, Puls. Tetanos iminent, plaga încetează brusc să mai elimine secreții, Nux. Slăbiciunea gleznelor, Caust., Sul. ac. < la furtuni cu tunete, Na. c., Pho., Rho., Pet. < de la frig sau curent de aer (Fl. ac., > la aplicații reci). Greață pe nemâncate, Pul., Lyc. Calc. Nerăbdare, Cham., Sul. Musculițe; pată persistentă înaintea ochiului drept (Sul., înaintea celui stâng; Macrot., înaintea celui drept dimineața). „Epuizat”, dar nu vrea să cedeze (Pic. ac., trebuie să cedeze). Afecțiuni ale unei jumătăți a limbii, Calc., Thu. (ulcer pe marginea dreaptă, Sil., Thu.; pe stânga, Apis; jumătatea stângă tumefiată, cu pierderea vorbirii, Lauro.). Îi este foame, dar nu poate înghiți alimentele, Sil., Lyc. Senzație de fir de păr pe limbă, Nat. m., K. bi. (pe partea posterioară). Copiii sunt încăpățânați, îndărătnici și plâng când li se vorbește cu blândețe, Iod. Mamelon retractat ca o pâlnie, Sars. Piele nesănătoasă; orice leziune, oricât de mică, supurează, Graph., Hep., Petr., Merc. Unghii deformate, Ant. c. Unghii încarnate ale degetelor de la picioare, Mgt. aust. Răcește prin expunerea picioarelor, Con., Cup. Răcește când își descoperă capul (Bell., după tunderea părului). Dificultate de a ține capul ridicat, Ant. t. Calozități la picioare, Ant. c. < după coit, K. ca. Favorizează eliminarea corpurilor străine, Lobel. i. Consumul de apă rece = tuse uscată (Caust., >). Ganglion, Benz. ac., Sul. Reumatism cronic și ereditar, Led. (dar Led. are < la căldură, iar simptomele se extind de jos în sus, în timp ce Sil. afectează îndeosebi umerii și articulațiile). Fibrom, Nat. sf. Cheloid și cicatrici, Thios. Dor de casă, Caps., Ph. ac. Nevralgie brahială, Calc. (vezi cazul de la CALC.).

Cauzalitate

Vaccinare. Cioplirea pietrei. Pierdere de lichide. Leziuni. Întinderi. Așchii. Corpuri străine.

1. Psihic

Descurajare, melancolie și tendință de a plânge. Nostalgie. Anxietate și agitație; dispoziție docilă, anxioasă. Taciturnitate; închidere în sine. Neliniște și proastă dispoziție la cea mai mică provocare, provenind dintr-o debilitate nervoasă excesivă. Scrupule de conștiință (pentru fleacuri). Neliniștit și agitat; se sperie foarte ușor, mai ales la cel mai mic zgomot. Descurajare. Morocănie, proastă dispoziție și disperare, cu o profundă silă de viață. Dorește să se înece. Tendință de a izbucni în furie, încăpățânare și mare iritabilitate. Copilul devine încăpățânat și îndărătnic; plânge când i se vorbește cu blândețe. Excitație cu orgasm sanguin ușor. Repulsie față de muncă. Apatie și indiferență. Slăbiciunea memoriei. Incapacitate de reflecție. Distragere profundă. Tendința de a folosi greșit cuvintele în vorbire. Idei fixe; pacientul nu se gândește decât la ace, se teme de ele, le caută și le numără cu grijă.

2. Cap

Obnubilare. Capul este obosit de efortul intelectual (citit, scris sau reflecție). Dificultate de a ține capul ridicat. Amețeală, mai ales seara, ca de beție. Vertij de diferite feluri, mai ales dimineața și în principal când ridică ochii, în timpul mersului cu trăsura, precum și când se apleacă sau după emoții psihice. Vertij cu greață și eforturi de vărsătură sau care pornește din spate spre ceafă și cap. Vertij: ca și cum ar cădea înainte; este obligat să meargă spre partea dreaptă; este obligat să se așeze; când închide ochii; când stă culcat pe partea stângă. Vertij care provoacă o cădere pe spate. Durere care urcă din ceafă spre creștet, împiedicând uneori somnul noaptea. Cefalee la supraîncălzire. Cefalee cu tremurături de frig, lassitudine și nevoia de a sta culcat. Cefalee în fiecare dimineață. Durere continuă în cap, cu proastă dispoziție și greutate în toate membrele, uneori dimineața. Greutate a capului; presiune spre exterior în frunte, care pare gata să se despice, uneori zilnic, de dimineața până seara (< dinspre seară până noaptea, când pășește apăsat, când își descoperă capul sau dacă i se răcește capul în aer liber). Tensiune și presiune în cap, ca și cum acesta ar fi pe punctul de a plesni (urcând de la gât spre frunte). Senzații de tracțiune în cap, care par să iasă prin frunte. Dureri sfâșietoare în cap, adesea pe o singură parte, cu dureri fulgerătoare care par să iasă prin ochi și să pătrundă în oasele feței și în dinți sau care se manifestă în fiecare dimineață, cu căldură în cap, în principal în frunte (și neliniște intensă; < de la curent de aer și mișcare). Lancinații (înțepături) în cap, mai ales în tâmple (în principal în cea dreaptă, dinăuntru spre exterior; < noaptea, la mișcarea ochilor, vorbit și scris). Cefalee pulsatilă, în general din cauza congestiei sanguine la cap (pulsații și bătăi, cel mai violente în frunte și creștet, cu senzație de frig). Congestie la cap, cu înroșirea feței. Șocuri dureroase în cap. Mișcări și vârtejuri în cap, ca și cum totul din interior ar fi viu. Zguduire și vibrație în creier la fiecare pas (vuiet și senzație de sfărâmare când pășește apăsat sau când lovește cu piciorul ceva). Cefaleele sunt < în principal la efort intelectual, vorbit, aplecare, zgomot, zdruncinare, lumină și aer rece și sunt > într-o cameră caldă; când capul este învelit călduros; când capul este strâns legat. După durerile de cap, vedere încețoșată. Sensibilitate dureroasă a suprafeței exterioare a capului la cea mai ușoară atingere. Transpirație abundentă a capului seara, la adormire (aceasta seamănă cu Calc. carb., dar la Sil. transpirația coboară mai mult pe gât și tinde să aibă un miros fetid). Arsură în cap, cu pulsații și transpirația capului; < noaptea, la efort intelectual și vorbit; > când capul este învelit călduros. Arsură și prurit, mai ales în partea posterioară a capului; < la scărpinat, care provoacă arsură și sensibilitate ca de rană; < când se dezbracă seara și când se încălzește în pat. Durere sfâșietoare a scalpului, < noaptea și la presiune. Transpirație abundentă, cu miros acru, numai la cap (seara), cu mare sensibilitate a scalpului, față palidă și emaciere. Tendința de a răci la cap, care nu poate fi descoperit sub nicio formă. Proeminențe tuberoase pe scalp. Erupție pe partea posterioară a capului și în spatele urechilor, uscată, cu miros fetid, acoperită de cruste, cu prurit arzător; la scărpinare apare o senzație de arsură, devine mai dureroasă ca o rană și elimină puroi. Pustule pruriginoase și tumefacții bulboase pe scalpul păros și pe gât; foarte sensibile la presiune, atingere și când stă culcat pe ele; > când sunt învelite călduros. Sensibilitatea scalpului la presiune (a pălăriei) și la contact; < seara și când stă culcat pe partea dureroasă; arsură după scărpinare. Fontanele deschise; capul prea mare, iar restul corpului emaciat, cu o culoare palidă, ceroasă a feței; abdomen fierbinte, tumefiat și scaune fetide. Prurit violent al scalpului. Eczemă umedă și pruriginoasă a scalpului. Căderea părului.

3. Ochi

Durere în ochi dimineața, ca și cum ar proveni din uscăciunea intensă sau din prezența nisipului. Presiune și usturime în ochi și pleoape. Dureri sfâșietoare și fulgerătoare în ochi când îi strânge. Dureri fulgerătoare care par să iasă prin ochi. Prurit, usturime și arsură în ochi. Înroșirea ochilor, cu durere usturătoare în comisurile palpebrale. Inflamația ochilor. Afecțiuni care apar în unghiurile ochilor, în regiunea canalelor lacrimale. Tumefierea glandei lacrimale. Fistulă lacrimală. Lăcrimare, mai ales în aer liber. Lipirea pleoapelor noaptea. Fungus hematodes și ulcere ale corneei. Cornee îngroșată, aspră, verucoasă, ca și cum ar fi o masă de țesut hipertrofiat, care se descuamează, lăsând corneea limpede. Pete și cicatrici pe cornee. Slăbiciune; căldură; tremur al ochilor. Închiderea spasmodică a pleoapei. Prezbiopie. Literele par amestecate la citit. Obiectele par palide la citit. Vedere confuză, ca și cum ar privi printr-un văl cenușiu. Întunecare înaintea ochilor după cefalee. Accese de moment de orbire bruscă. Opacifierea cristalinului. Vedere încețoșată, ca din amauroză. Scântei și puncte negre înaintea ochilor. Fotofobie și orbire produsă de lumina puternică a zilei. Tumorile închistate ale pleoapelor dispar după Sil. 200 (Bradshaw).

4. Urechi

Otalgie, cu durere de tracțiune. Sfredelire și pulsații în urechi. Dureri fulgerătoare în urechi, dinăuntru spre exterior. Prurit în urechi (mai ales la înghițire). Inflamație și scurgere de la marginile urechilor. Cruste în spatele urechilor. Tumefierea pavilionului urechii, cu scurgere (de puroi) din ureche, însoțită de un fel de șuierat. Acumulare abundentă de cerumen umed (foarte fluid). Otoree cu mare sensibilitate la aer rece. Sensibilitate excesivă la zgomot. Obstrucția urechilor, care dispare uneori când își suflă nasul sau, în alte cazuri, cu o pocnitură puternică. Hipoacuzie, uneori fără zgomote în urechi sau, în alte cazuri, exclusiv pentru vocea umană. Hipoacuzie, < când luna este plină. Nervi auditivi paralizați. Clinchet, clipocit și zgomot ca fâlfâitul unei păsări în urechi. Vuiet și țiuit în urechi. Caria apofizei mastoide. Tumefierea și indurarea parotidelor.

5. Nas

Osul nazal este dureros la atingere. Sensibilitate dureroasă, ca după lovire, în oasele nazale. Dureri ca de roadere (și ulcere) în partea superioară a nasului, cu greutate la aplecare și sensibilitate excesivă la contact și apăsare. Durere pulsatilă, ca de ulcerație în nas, extinzându-se în cap. Durere de tracțiune la rădăcina nasului și în osul malar drept. Inflamație în nări. Mâncărime în nas. Mâncărime voluptuoasă în jurul nasului, seara. Mâncărime și roșeață a nasului (la extremitate), care este acoperit cu vezicule cu aspect de râie. Zone sensibile și dureroase sub septul nazal, cu înțepătură la atingere. Furuncule pe nas. Cruste, coșuri și ulcere în nas. Interiorul nasului uscat, dureros, excoriat, acoperit cu cruste. Epistaxis. Anosmie. Strănut frecvent, violent, fără rezultat, întrerupt. Strănut prea frecvent, nemăsurat. Obstrucție nazală persistentă, provocată uneori de mucus (întărit). Uscăciune supărătoare (dureroasă) a nasului, uneori noaptea. Coriză uscată. Coriză continuă. Coriză fluentă frecventă; sau care înlătură o obstrucție nazală persistentă. Coriză alternativ fluentă și uscată. Mucus acru și coroziv în nas.

6. Față

Ten palid și pământiu. Pete albe pe obraji, din când în când. Pete roșii, arzătoare, pe obraji și nas, mai ales după masă. Căldură în față. Junghiuri în oasele feței. Mâncărime în favoriți. Furuncul pe obraz. Crăpături și ragade în pielea feței. Indurație schiroasă la nivelul feței și al buzei superioare. Umflarea buzelor. Ulcerarea comisurilor buzelor. Erupție cu aspect de râie pe buze, cu durere usturătoare. Ulcere pe porțiunea roșie a buzei inferioare. Furuncule pe bărbie. Herpes pe bărbie. Cârcel în articulația maxilarului. Articulația maxilarului este închisă spasmodic (trismus). Junghiuri și dureri de tracțiune nocturne în maxilarul inferior. Umflare și carie a oaselor maxilarului inferior. Umflarea glandelor submaxilare, cu durere la atingere sau, de asemenea, cu indurație.

7. Dinți

Durere de dinți de la alimente fierbinți sau de la pătrunderea aerului rece în gură. Dureri de tracțiune, smucituri și dureri sfâșietoare în dinți și obraji, < noaptea sau, altminteri, numai în timpul mesei. Durere de dinți noaptea, de obicei lancinantă, care tulbură somnul, < de lucruri reci sau fierbinți. Durere de dinți, cu umflarea osului sau a periostului maxilarului și căldură generalizată noaptea, care împiedică somnul. Senzație de săpare și sfredelire în dinți. Tocirea dinților. Dinții devin mobili și par alungiți. Inflamație dureroasă, umflare, excoriație și sângerare ușoară a gingiilor. Abcese gingivale. Gingiile sunt dureros de sensibile când se ia apă rece în gură.

8. Gură

Uscăciunea gurii. Halenă fetidă, mai ales dimineața. Stomatită ulcerativă. Mucus permanent în gură. Senzație ca de fir de păr pe (partea anterioară a) limbii. Excoriația limbii. Umflarea unilaterală a limbii. Ulcer pe marginea dreaptă a limbii, care o erodează și elimină mult puroi (carcinom). Ulcer pe palat. Limbă acoperită cu un mucus maroniu.

9. Gât

Durere în gât, cu acumulare de mucus în gât. Amigdalită severă („Sil. 12x trit. este specifică.” Bayes). Durere ca de excoriație și înțepături ca de ace (junghiuri) în gât, în timpul deglutiției (amigdalită flegmonoasă). Umflarea uvulei. Umflarea palatului. Deglutiție dificilă, ca din cauza paraliziei esofagului. Paralizia vălului palatin. Tendința alimentelor de a urca în fosele nazale în timpul deglutiției. Alimentele sunt expulzate prin nas.

10. Apetit

Apetit mare; dorință de bere și alimente calde; imediat după masă, apetitul și setea revin. Foame vorace, astfel încât îi este greu să adoarmă. Foame vorace înainte de cină, cu pierderea completă a apetitului și tremurul tuturor membrelor, urmate de senzație de frig și răceală în tot corpul, cu căldură la nivelul pieptului. Foame vorace: dimineața; seara; cu acumulare de apă în gură. Îi este foarte foame; mănâncă în mod obișnuit, apoi se plânge că totul pare să fi urcat până în gât. Pierderea gustului. Gust amar în gură, inclusiv dimineața. Gust acru după masă. Gust acru, putred sau ca și cum în gură ar fi sânge ori mucus. Sete violentă, uneori cu anorexie. Repulsie față de orice aliment, mai ales față de cele gătite și fierbinți, cu dorință numai de lucruri reci și crude. Aversiune față de alimentele fierte. Dezgust față de alimentele de origine animală, care se dovedesc indigeste. Aversiunea copilului față de laptele matern, cu vărsături după supt. După masă, predispoziție puternică la somn, pirozis, aciditate în gură, regurgitații acre, plenitudine în stomac sau abdomen ori, altminteri (adesea consecutiv), durere surdă în stomac, regurgitație apoasă, vărsături, tremurături febrile, congestie la nivelul capului, căldură în obraji.

11. Stomac

Eructații cu gustul alimentelor, uneori după fiecare masă. Eructații acre. Urcări calde din stomac spre gât. Pirozis. Sughiț: înainte și după masă; uneori seara, în pat. Greață în fiecare dimineață, cu durere de cap și de ochi la mișcarea ochilor sau, altminteri, urmată de vărsarea unui lichid amar. Greață și vărsături continue; < dimineața. Greață și vărsături permanente, chiar și noaptea. Regurgitație apoasă, uneori cu înfiorare. Apa are gust rău; vărsături ori de câte ori se bea. Vărsături alimentare, chiar și noaptea. Apăsare în stomac, uneori după fiecare masă sau când bea repede. Sensibilitate dureroasă a epigastrului, când este apăsat. Greutate în stomac. Strângere în epigastru, ca de gheare, uneori după masă. Senzație de arsură în capul pieptului.

12. Abdomen

Umflarea și indurarea regiunii hepatice. Inflamația și indurarea ficatului. Durere ca de ulcerație în regiunea hepatică, cu pulsații; durerile sunt < la atingere, la mers (sau în decubit pe partea dreaptă ori în timpul respirației). Junghiuri în hipocondre, mai ales în cel stâng. Durere în abdomen; colici la copii din cauza viermilor. Colici în timpul cărora mâinile devin galbene, iar unghiile albastre. Durere surdă (apăsătoare) în abdomen, mai ales după masă. Abdomen tare, tensionat, fierbinte (și la copii) și uneori dureros la atingere. Mărirea abdomenului. Colici din cauza constipației. Dureri tăioase sau ciupituri în abdomen, cu sau fără diaree. Senzație de arsură în abdomen. Durerile abdominale sunt > prin aplicarea unei pânze calde. Hernie inghinală dureroasă. Inflamația și umflarea ganglionilor inghinali (mari cât boabele de mazăre, dureroși la atingere). Retenția gazelor. Gâlgâituri și borborisme în abdomen, mai ales la mișcarea corpului. Eliminarea dificilă a gazelor. Gaze foarte fetide.

13. Scaun și anus

Constipație și eliminare lentă, dificilă, a unor fecale tari, noduroase (alcătuite din bulgări de culoare deschisă). Fecale tari, cu tenesme frecvente. Constipație în care scaunul coboară cu mare dificultate, pătrunde puțin prin anus, apoi alunecă înapoi înainte de a putea fi eliminat; evacuare intestinală obstrucționată; gaze fetide. Chiar și scaunul moale este eliminat cu mare dificultate. Scaunul rămâne mult timp în rect. Scaun ca puroiul; cu oxiuri; cu tenii. Fecale de consistența terciului, de mai multe ori pe zi. Diaree (scaune îngrozitor de fetide), cu colici. Fecale roșiatice sau cu mucus sanguinolent. Eliminare frecventă de lichid seros fetid, cu miros cadaveric. Dureri tăioase și înțepături în rect. Arsură sau înțepături în rect în timpul scaunului. Junghiuri și mâncărime în anus și rect, inclusiv în timpul evacuării. Arsură în anus, mai ales după un scaun uscat și tare. Constricție în anus în timpul scaunului. Nevoie constantă, dar fără rezultat, de a defeca. Hemoroizi dureroși care prolabează în timpul scaunului.

14. Organe urinare

Tenesme urinare. Nevoie continuă de a urina, cu eliminare redusă (și noaptea). Strangurie. Eliminare frecventă (involuntară) de urină, inclusiv noaptea (cu suferință provocată de iritabilitatea sfincterului). Udă patul (noaptea). Nisip roșiatic sau sediment galben, granulos, în urină. Strictură uretrală.

15. Organe sexuale masculine

Mâncărime și pete roșii pe gland. Excoriație, mâncărime și roșeață a prepuțului. Umflarea prepuțului, care este acoperit cu coșuri umede și pruriginoase. Edem al scrotului. Transpirație și mâncărime la nivelul scrotului. Mâncărime și pete umede pe scrot. Absența dorinței sexuale, cu slăbirea funcțiilor genitale; sau, dimpotrivă, excitarea excesivă a dorinței sexuale, cu numeroase idei lascive și erecții puternice și frecvente. Scurgerea lichidului prostatic în timpul urinării și al eliminării unui scaun (tare). După coit, durere în membre, ca de oboseală, sau senzație de paralizie într-o parte a capului.

16. Organe sexuale feminine

Menstruații prea timpurii și prea slabe sau, dimpotrivă, prea abundente. Menstruații intensificate, cu accese de senzație de frig ca gheața în tot corpul. Suprimarea menstruațiilor. Scurgere de sânge înainte de perioada cuvenită; menstruații prea târzii; prelungite; sânge acru. Metroragie. Diaree înaintea menstruațiilor. În timpul menstruațiilor, dureri abdominale, aspect palid al obiectelor sau senzație de arsură și excoriație la nivelul vulvei. Mâncărime în vulvă. Senzație de apăsare în jos în vagin. Mâncărime, arsură și sensibilitate dureroasă la nivelul organelor genitale externe; în timpul menstruațiilor. Scurgere de sânge din uter în timpul alăptării. Avort. Leucoree care curge în timpul urinării sau după menstruații. Leucoree ca laptele, care curge la intervale și este precedată de crampe în regiunea ombilicală. Leucoree acră, corozivă. Inflamația mameloanelor. Durere arzătoare, fulgerătoare, în mamelonul stâng. Durere înțepătoare în sânul stâng. Junghiuri dureroase în spatele sânului stâng, cu senzație de frig, toată noaptea. Supurația mamelelor. Abces mamar, inclusiv cu ulcere fistuloase; mamelonul ulcerează. Indurații în sân. Sânul drept tare, dureros și umflat la nivelul mamelonului, cu senzația ca și cum „s-ar coace”.

17. Organe respiratorii

Răgușeală, cu senzație de asprime și excoriație în laringe. Tuse provocată de băuturi reci sau de vorbitul chiar și pentru o clipă. Tuse zguduitoare, provocată de o gâdilătură sufocantă în scobitura gâtului. Tuse și durere în gât, cu expectorarea unor mici granule ca alicele, care, când sunt desfăcute, miros fetid (ca la Phosphor., cu excepția faptului că ultimul remediu prezintă o senzație de căldură în gât. H. N. G.). Tuse epuizantă, ziua și noaptea, < la mișcare, cu expectorație redusă de mucus. Tuse nocturnă, sufocantă. Tuse spasmodică. Tuse cavernoasă, spasmodică, sufocantă, provocată de gâdilături în scobitura gâtului, cu expectorație numai în timpul zilei, constând din puroi abundent, verde-gălbui, sau din mucus tenace, lăptos și acru, uneori din sânge palid și spumos, având în general gust gras și miros fetid. Durere ca după lovire în piept la tuse. Tuse uscată, cu durere în piept ca de excoriație. Tuse cu vărsături de mucus. Expectorație abundentă de mucus transparent la tuse. Tuse cu expectorație ziua, fără expectorație noaptea. Expectorație de puroi la tuse. Expectorație de sânge (palid, spumos), cu tuse profundă, cavernoasă. Respirație obstrucționată în decubit dorsal sau, altminteri, la aplecare, alergare ori tuse. Respirație profundă, suspinată. Lipsă de aer în timpul unei munci manuale ușoare sau la mers rapid, uneori cu dispnee în repaus. Respirație gâfâitoare la mers rapid.

18. Piept

Apăsare în piept, ca din cauza constricției gâtului. Durere surdă în piept, uneori numai la tuse sau strănut. Junghiuri și înțepături în piept și în lateral, uneori traversând spatele. Pulsații în stern. Phthisis pulmonalis. Durere ca de contuzie în piept, la inspirație sau tuse.

19. Inimă și puls

Palpitații și pulsații în tot corpul în timp ce stă așezat. Palpitații violente la fiecare mișcare. Puls imperceptibil.

20. Gât și spate

Ulcer purulent la ceafă. Rigiditatea cefei; cu cefalee. Umflarea ganglionilor de la ceafă, din regiunea cervicală și de sub axile (cu supurație), uneori cu indurație. Coșuri și furuncule la ceafă. Supurația ganglionilor axilari. Caria claviculei. Junghiuri între șolduri. Coccis dureros, ca după o călătorie lungă cu trăsura. Înțepături în os coccygis la ridicare; dureros la apăsare. Proeminență acoperită de cruste pe coccis, deasupra șanțului interfesier. Durere în regiunea lombară, indiferent dacă părțile sunt atinse sau nu. Tracțiune spasmodică în regiunea lombară, care împiedică ridicarea și obligă pacientul să rămână culcat. Abces inflamator în regiunea lombară (pe mușchiul psoas). Slăbiciune și rigiditate paralitică în spate, regiunea lombară și ceafă. Dureri sfâșietoare și fulgerătoare în spate. Dureri fulgerătoare în regiunea lombară, în poziție șezândă sau culcată. Arsură în spate când merge în aer liber și se încălzește. Dureri surde și fulgerătoare, arsură și pulsații în regiunea lombosacrată. Umflarea și deformarea coloanei vertebrale (curbura vertebrelor). Durere ca de contuzie între omoplați.

21. Membre

Dureri de tracțiune, sfâșietoare și fulgerătoare în membre (brațe și picioare). Dureri fulgerătoare nocturne în toate articulațiile. Tendința membrelor de a amorți (amorțesc ușor). Durere în membre, ca și cum ar fi fost fracturate, și slăbiciune paralitică, îndeosebi seara. Cârcei în brațe și picioare. Gambe și labe ale picioarelor reci ca gheața. Smucituri în membre, ziua și noaptea. Slăbiciunea articulațiilor (cedează la mers). Oboseală și tremur al membrelor, îndeosebi dimineața. Sensibilitate dureroasă și mobilitate redusă a membrelor. Unghii galben-murdare, deformate și fragile. Ulcere în jurul unghiilor.

22. Membre superioare

Dureri de tracțiune și sfâșietoare în brațe, mâini și degete. Greutate și slăbiciune paralitică a brațelor, care tremură la cel mai mic efort. Amorțeala antebrațelor când pacientul stă culcat pe ele sau își sprijină coatele pe masă. Pulsații și smucituri ale mușchilor brațului. Neliniște și tremur în brațul dr. Piele crăpată pe brațe și mâini. Furuncule și negi pe brațe. Slăbiciune paralitică a antebrațului; scapă totul din mâini. Indurarea țesutului celular al antebrațului. Dureri fulgerătoare nocturne în încheietura mâinii, extinzându-se până în partea superioară a brațului. Durere sfâșietoare în încheieturile mâinilor și în eminența palmară. Durere spasmodică în mâini și degete. Amorțeala mâinilor noaptea. Slăbiciune paralitică a mâinilor. Spasm tonic al mâinii când scrie. Durere ca de cârcel și mobilitate redusă a mâinii după un efort ușor. Transpirație abundentă a mâinilor. Ganglion pe dosul mâinii. Ulcer pe dosul mâinii. Furnicături în degete. Senzație de arsură la extremitățile degetelor. Durere în articulațiile degetelor, la apăsare. Slăbiciune, rigiditate și lipsă de flexibilitate a degetelor. Contracția tendoanelor flexoare; foarte dureroasă la mișcarea degetelor. Ganglion. (Ganglion la încheietura mâinii. R. T. C.). Vezicule purulente, cu durere ca de roadere și arsură în degete. Durere sfâșietoare, de tracțiune și înțepătoare, precum și amorțeală în degete, ca și cum ar supura sau ca și cum s-ar forma un panarițiu. Senzație de amorțeală a unui deget, ca și cum acesta ar fi mărit, iar osul umflat. Durere ca de la o așchie pe suprafața flexoare a unui deget. Panarițiu, îndeosebi cu vegetații, țipete și dureri insuportabile ziua și noaptea. Unghiile degetelor, aspre și galbene. Unghii cenușiu-murdare, ca și cum ar fi degradate; se pulverizează când sunt tăiate și se desfac în straturi. Pete albe pe unghii. Uscăciune la vârfurile degetelor; după-amiaza.

23. Membre inferioare

Dureri sfâșietoare și înțepătoare în șolduri și coapse. Dureri ca de supurație în articulația șoldului. Tracțiune, dureri sfâșietoare și tensiune în picioare (extinzându-se de la șolduri până la labele picioarelor). Membrele amorțesc ușor, îndeosebi în poziție șezândă. Slăbiciune paralitică a picioarelor. Apăsare, dureri sfâșietoare și fulgerătoare în mușchii coapselor. Ulcere pruriginoase pe coapse și glezne. Furuncule pe coapse și gambe. Înmuierea și ulcerarea femurului. Dureri sfâșietoare în genunchi (când stă așezat, > prin mișcare). Genunchiul este dureros, ca și cum ar fi legat prea strâns. Umflarea inflamatorie a genunchiului. Fungozitate la genunchi. Durere de tracțiune în picioare. Senzație de frig în picioare. Umflarea picioarelor până la labele acestora. Ulcer pe picior, cu dureri înțepătoare și arzătoare. Ulcere pe picioare, adesea cu ten bolnăvicios. Pată roșie, usturătoare, pe tibie. Caria tibiei. Ulcere pe gambă, pe tibie. Tensiunea gambelor, ca prin contracție. Cârcei în gambe, îndeosebi seara, după muncă fizică. Amorțeala gambelor. Erupție miliară pruriginoasă pe gambe. Dureri sfâșietoare și fulgerătoare în gambe, călcâie și degetele picioarelor. Durere lancinantă în gleznă, când calcă sau se sprijină pe picior. Amorțeala labelor picioarelor seara. Senzație de frig la labele picioarelor, uneori după suprimarea transpirației acestora. Senzație de arsură în labele picioarelor și tălpi, îndeosebi seara și noaptea. Umflarea labelor picioarelor, în general dimineața. Miros fetid al picioarelor (insuportabil, ca de hoit; fără transpirație, în fiecare seară). Transpirație abundentă și fetidă a picioarelor, cu excoriații (și vezicule) între degete. Suprimarea transpirației picioarelor. Calozități dure și dureroase pe tălpi. Gâdilat voluptuos în tălpi, care, după ce partea a fost scărpinată puțin, aproape scoate din minți. Cârcel în tălpi. Vezicule cu durere ca de roadere pe călcâi. Ulcer coroziv pe călcâi, cu mâncărime. Rigiditatea degetelor picioarelor. Durere sfredelitoare sau sfâșietoare constantă și violentă în degetele mari. Ulcerarea degetului mare, cu durere fulgerătoare. Mont. Cruste pruriginoase, supurante, pe degetele picioarelor. Unghie încarnată; secreție fetidă. Bătături la picioare, cu dureri fulgerătoare; de asemenea, sub unghiile de la picioare.

24. Generalități

[Afecțiuni în general, de orice fel, care apar mai ales la persoane cu păr deschis la culoare; pe partea dr.; pe partea stg.; la spate; la membrul inferior stg.; pe scalp; pe suprafața externă a capului, în spatele urechilor; pe suprafața externă a inelului inghinal; la inelul inghinal și în hernia veche; la unghiile degetelor, îndeosebi dacă există pete albe pe unghii. Dureri cu caracter de strângere, cu senzație de smulgere, de răsucire sau de contorsionare; ori ca și cum ceva ar fi smuls. Senzație de greutate în părțile interne. Dureri smucitoare. Debilitate; slăbiciunea articulațiilor, îndeosebi a celor ale gleznelor. < Noaptea, mai ales în ultima parte a nopții, în aer liber; la copiii cu temperament Silica, când sunt bolnăvicioși, au viermi etc.; când anumite părți sunt reci; în urma răcirii picioarelor; cu salivație abundentă; la dezvelire; de la un curent de aer; după masă; după ce bea; culcat pe partea dureroasă; când privește fix un obiect; de la vin; de la presiune externă; de la citit; când calcă apăsat pe pământ sau pe podea; la cioplitorii în piatră; când se schimbă vremea; când i se udă picioarele; din cauza tulburărilor verminoase de orice fel; când scrie; la descoperirea capului. > Când își învelește capul; în cameră. H. N. G.]. Tendință de a-și forța spatele. Umflarea și indurarea ganglionilor, în general fără durere, doar uneori cu mâncărime supărătoare. Secreții acide, corozive. Tremur când scrie. Crize epileptice; tresărire, devierea ochilor, zvâcnirea buzelor, scoaterea limbii, întinderea și devierea capului și membrelor. Mai multe afecțiuni și dureri sunt < și se manifestă noaptea și seara, precum și în timpul mișcării.

< la lună nouă sau lună plină. Dureri la schimbarea vremii. Senzație ca și cum ar pătrunde cuțite în ea. Neliniște în întregul corp, după ce a stat mult timp așezată. Fierbere a sângelui și sete după ce bea vin. Emaciere excesivă. Copiii învață greu să meargă. Mers neglijent, dezordonat. Inerție generală și mare debilitate nervoasă. Sincopă când stă culcat pe o parte. Oboseală mare, moleșeală și somnolență la apropierea unei furtuni. Tendință accentuată de a suferi de frisoane, chiar și numai prin descoperirea picioarelor. Lipsa căldurii vitale chiar și în timpul exercițiului fizic.

25. Piele

Sensibilitate dureroasă a pielii. Mâncărime pe întregul corp, cu caracter de furnicare sau de înțepături (< noaptea). Erupție asemănătoare varicelei pe întregul corp. Pete nodulare pe piele, de culoare roșu-deschis. Tumefacții limfatice și abcese, chiar și cu ulcere fistuloase. Congestia, indurarea și supurația ganglionilor. Umflarea nedureroasă a ganglionilor; aceștia provoacă doar o mâncărime foarte neplăcută. Oase foarte sensibile și dureroase la atingere; curbarea și caria oaselor. Abcese care nu se deschid, ci își sapă traiect sub piele; exanteme în general, care corodează și se extind; vechi și greu de vindecat; care provoacă mâncărime; fungus articularis; hæmatodes; excrescențe spongioase. Pecingini în general; corozive și extensive. Ulcere în general, oriunde se elimină puroi din orice parte a corpului sau când acesta apare în urină; ulcere arzătoare, acoperite de cruste; indolente; circumscrise de roșeață; ulcere foarte proeminente și dure; cu granulații exuberante; cu puroi coroziv. Ulcere de toate felurile, inclusiv după abuzul de Mercury. Ulcerele au un miros foarte fetid. Ulcere canceroase. Inflamația, înmuierea (umflarea) și ulcerarea oaselor. Indurații schiroase. Ulcere fistuloase, putride; fagedenice, fungoide etc., cu vegetații sau cu ichor fetid și coroziv. Orificii fistuloase; părțile din jur sunt dure, umflate, roșu-albăstrui. Supurații benigne și maligne, îndeosebi în părțile membranoase. Piele nesănătoasă; orice leziune tinde să ulcereze. Rănile mici se vindecă greu și supurează abundent. Erupții pustuloase dureroase, care formează în cele din urmă ulcere supurante; pe frunte, occiput, stern și coloana vertebrală. Dureri surde, mâncărime, usturime și dureri fulgerătoare sfredelitoare în ulcere. Furuncule. Carbuncule maligne. Ganglioane. Negi. Panarițiu.

26. Somn

Somnolență mare după masă. Somnolență întreaga zi. Somnolență excesivă, fără a putea adormi. Căscat frecvent. Adoarme devreme seara. Adormire întârziată. Somn prea superficial noaptea, ca o moțăială. Nu poate readormi după ce se trezește. Insomnie în general, îndeosebi după miezul nopții. Vorbește în somn. Insomnie după 2 a.m., cu o năvală de gânduri. Insomnie provocată mai ales de fierberea sângelui, căldură în cap și un aflux intens de idei. Viziuni înspăimântătoare noaptea și multe vise anxioase și fantastice, cu plâns, vorbit, strigăte și treziri frecvente prin tresărire. Se trezește cu erecții și nevoia de a urina. Smucituri ale corpului în timpul somnului. Vise lascive (cu poluții). Sforăit în timpul somnului. Coșmar. Somnambulism (se ridică în timp ce doarme, umblă și se culcă din nou). Vise cu hoți, asasini, câini, călătorii, spectre etc. Noaptea, congestie sanguină la cap, cu dureri pulsatile și pulsații în creier, durere de stomac, greață și vărsături ori dureri fulgerătoare în toate articulațiile, uscăciunea nasului și multe alte suferințe.

27. Febră

Puls: mic, dur și rapid, frecvent neregulat și apoi lent. Circulația se agită ușor. Frison violent seara, în pat, < când se dezvelește. Senzație internă continuă de frig, cu lipsa căldurii animale. Frison seara, cu senzația că aerul rece ar sufla în jurul taliei; nu este > prin învelire; urmat de febră severă și transpirație. Senzație constantă de frig, chiar și în timpul exercițiului fizic sau într-o cameră caldă. Sensibilitate excesivă la frig și înfiorare, cu tremurături frecvente, chiar și la cea mai mică mișcare. Predomină căldura. Frecvent, în timpul zilei, valuri scurte de căldură, mai ales la nivelul feței. Căldură generală violentă, cu sete intensă după-amiaza, seara și întreaga noapte. Căldură care revine periodic în timpul zilei, fără niciun frison anterior și urmată de transpirație ușoară. Transpirație la un efort ușor; cea mai abundentă pe cap și față. Transpirație numai pe cap. Febră cu căldură violentă în cap; după-amiaza; noaptea, cu sete și inspir sacadat. Transpirația apare periodic; este < la 11 p.m., 6 a.m. sau între 3 și 5 p.m. Febră intermitentă, cu predominanța căldurii. Căldură frecventă, uneori trecătoare. Febră cu căldură excesivă, în general fără tremurături și cu transpirație redusă, de obicei de la 10 a.m. până la 8 p.m. Transpirație în timpul unei plimbări moderate. Transpirație nocturnă abundentă, uneori cu miros (fetid sau) acid. Transpirație debilitantă dimineața.