Thuja occidentalis, L.

Ordin natural , Coniferæ.

Nume comune , Arbor vitæ; (G.), Lebensbaum.

Preparare , Tinctură din rămurelele verzi.

Surse. ( 1 până la 11 , din Hahnemann, R. A. M. L., 5).

1 , Hahnemann; 2 , Fr. H-n; 3 , Franz; 4 , Gross; 5 , Hartmann; 6 , Haynel; 7 , Hempel; 8 , Langhammer; 9 , Teuthorn; 10 , Wagner; 11 , Wislicenus; 12 , Wolf, Hom. Erfahrungen, vol. 2, p. 203, experimentare cu o singură granulă din pot. 1000 (Jenichen), lăsată să acționeze timp de doi ani asupra propriei mele persoane, rezultatele fiind coroborate cu experimentările efectuate pe alte o sută de persoane de ambele sexe și de toate vârstele, examinate cu toată grija posibilă; ( 13 până la 19 , din Schreter, A. H. Z., 62, p. 37; 66, p. 207; și 68, p. 86.); 13 , Schreter, care suferise timp de mulți ani de prolaps al rectului și hemoroizi, din cauza cărora folosise un bandaj în T, [Numeroasele simptome ale scaunului și rectului sunt omise.] a luat pot. 1000; 14 , dna Schreter, în vârstă de patruzeci și opt de ani, a luat aceeași potență; 15 , L. R., bărbat, în vârstă de șaizeci de ani, suferind de dificultăți de auz; 16 , dna L. K., în vârstă de cincizeci și doi de ani; 17 , dra K. O., în vârstă de douăzeci și nouă de ani; 18 , dl G. A., în vârstă de treizeci și doi de ani, a luat pot. 1000; 19 , dna; A.M., în vârstă de treizeci de ani, a luat aceeași potență. ( 20 până la 88 , din experimentările austriece, Œst. Zeit. für Hom., 2, 310.); 20 , Böhm, a luat 5 grăunțe din prima trit. de rămurele uscate (1: 99), cu o oră înainte de micul dejun (prima zi), 10 grăunțe dimineața (zilele a treia, a patra, a șaptea, a noua și a treisprezecea), 20 de grăunțe (zilele a douăzecea, a douăzeci și patra, a douăzeci și opta și a treizeci și doua); 21 , același, două luni și jumătate mai târziu, a diluat 10 picături de tinctură cu 6 uncii de apă distilată și a luat două linguri dimineața (prima zi), patru linguri (ziua a treia), opt linguri (ziua a opta); 10 picături de tinctură nediluată, pe zahăr (ziua a treisprezecea); 22 , Fröhlich, a mestecat câteva rămurele proaspete și a înghițit sucul (zilele întâi, a doua și a treia); 23 , același, câteva zile mai târziu, a luat 3 picături din dil. 3 în apă înainte de micul dejun (prima zi), 6 picături dimineața (ziua a patra), 12 picături (ziua a unsprezecea); 24 , același, a luat 20 de picături de tinctură în apă (prima zi), 30 de picături dimineața (ziua a doua), 40 de picături (zilele a treia, a patra și a cincea), 60 de picături (ziua a șasea), 80 de picături (ziua a șaptea), 100 de picături (ziua a treisprezecea); 25 , același, o lună mai târziu, a luat 20 de picături din dil. 11 în 3 uncii de apă distilată (prima zi), 12 picături (ziua a patra); 26 , același, două săptămâni mai târziu, a luat 80 de picături de tinctură înainte de micul dejun, după care a băut un pahar cu apă (prima zi), 100 de picături (zilele a treia, a cincea, a șaptea, a noua, a unsprezecea și a paisprezecea); 27 , același, două săptămâni mai târziu, a luat, înainte de micul dejun, o lingură de suc proaspăt extras, obținut prin zdrobirea rămurelelor și turnarea peste ele a unor cantități egale de apă distilată și alcool (zilele întâi, a douăsprezecea și a treisprezecea), două linguri (ziua a paisprezecea); 28 , Caroline Philipp, în vârstă de patruzeci și cinci de ani, a luat 10 granule umezite cu dil. 3 înainte de micul dejun (zilele întâi, a doua, a treia, de la a șaptea până la a treisprezecea, a cincisprezecea, a șaisprezecea, a șaptesprezecea, a douăzeci și patra, a douăzeci și cincea și a douăzeci și noua); 29 , aceeași, a luat 10 granule din dil. 202 (zilele întâi, a doua, a opta și a noua); 30 , aceeași, douăsprezece zile mai târziu, a luat același preparat (zilele întâi, a doua, a treia, a patra, a șasea, a șaptea și a noua); 31 , dr. William Huber, a luat diluții preparate conform scării zecimale, 1 drahmă din dil. 3 la ora 8 A.M. (prima zi), aceeași cantitate la ora 5 A.M. (ziua a doua), o doză (ziua a treia), 1 drahmă din dil. 5 la ora 6 A.M. (zilele a patra, a cincea și a șasea), 1 drahmă din dil. 4 dimineața și seara (zilele a șaptea și a opta), aceeași cantitate dimineața (ziua a noua), 1 drahmă din dil. 3 la ora 7 A.M. (zilele a zecea, a unsprezecea și a douăsprezecea), 1 drahmă din dil. 2 (zilele a treisprezecea, a paisprezecea și a cincisprezecea), 1 drahmă din dil. 1 (zilele a șaisprezecea, a șaptesprezecea și a optsprezecea); 32 , același, a luat 5 picături de tinctură (prima zi), 8 picături (ziua a doua), 10 (ziua a treia), 16 dimineața, 40 seara (ziua a patra), 26 (ziua a cincea), 30 (ziua a șasea), 60 (ziua a noua), 80 (ziua a zecea), 100 (ziua a unsprezecea), 120 (ziua a douăsprezecea), 140 dimineața (ziua a treisprezecea); 33 , același, câteva săptămâni mai târziu, a luat 10 picături din dil. 60 (1: 99), la ora 11 A.M., timp de patru zile, 12 la ora 10 A.M. (ziua a cincea), 15 (ziua a șasea), 17 (ziua a opta); 34 , W. Huber, fratele acestuia, a început cu dil. 30, luând 100 de picături în fiecare dimineață înainte de micul dejun până când a ajuns la dil. 1; 35 , același, de la 1 până la 12 mai, a luat de la dil. 18 până la dil. 7; 36 , același, între 13 și 18 mai, a luat de la dil. 6 până la dil. 1; 37 , același, a luat 10 picături de tinctură înainte de micul dejun, crescând doza în fiecare zi cu 10 picături; 38 , același, a luat 200 de picături de tinctură (zilele întâi, a treia și a șasea); 39 , dna H., a luat zilnic 100 de picături din diferite diluții, de la dil. 30 până la dil. 1; 40 , aceeași, a luat 10 picături de tinctură timp de zece zile consecutive; 41 , trei dintre copiii dr. H., în vârstă de cinci, șapte și zece ani, au experimentat diluțiile de la 30 până la 1; 42 , o femeie afectată de veruci a luat 6 picături de tinctură (din prima până în a douăzeci și opta zi), 10 picături (din ziua a douăzeci și noua până în a cincizeci și cincea); 43 , Frederick Lackner, în vârstă de douăzeci și doi de ani, a luat 6 picături de tinctură (prima zi), crescând dozele zilnic cu 2 picături până în ziua a noua, apoi cu 5 picături până în ziua a douăsprezecea, 38 de picături (ziua a treisprezecea), 40 (ziua a paisprezecea), crescând cu 5 picături până în ziua a treizecea, apoi cu 10 picături, astfel încât în ziua a șaptezeci și șasea a luat 400, 410 (ziua a șaptezeci și noua), 420 (ziua a optzecea), 430, 440, 450 (zilele următoare), crescând cu 10 picături (din ziua a nouăzeci și una până în a nouăzeci și șasea), 520 (ziua a nouăzeci și noua), 530 (ziua a o suta), 540 (ziua a o sută una), 550 (ziua a o sută douăzeci și una), 560 (ziua a o sută douăzeci și doua); 44 , Jacob Landemann, a luat 3 globule din dil. 27 cu o oră înainte de micul dejun timp de șaptesprezece zile, apoi 6 globule din dil. 6 (din ziua a șaptesprezecea până în a douăzeci și cincea), dil. 27 și, pe lângă aceasta, 5 picături în fiecare dimineață (din ziua a douăzeci și șasea până în a treizecea), 5 picături din dil. 6 (zilele a treizeci și doua, a treizeci și treia și a treizeci și patra), 10 picături din dil. 6 (din ziua a treizeci și cincea până în a patruzeci și cincea), 15 picături (din ziua a patruzeci și șasea până în a cincizecea), 40 de picături din dil. 1 (din ziua a cincizecea până în a cincizeci și șasea), 30 de picături (ziua a cincizeci și șaptea); 45 , dr. Liedbeck, în vârstă de patruzeci și doi de ani, suferind adesea de catar și hemoroizi, a luat o linguriță de tinctură la ora 5 P.M. (prima zi); 60 de picături dimineața și după-amiaza (ziua a doua), 70 (ziua a treia), 140 (zilele a paisprezecea și a cincisprezecea); 46 , dr. Maschauer, a luat 10 picături de tinctură (zilele întâi, a doua și a treia), 30 (zilele a patra și a cincea), 40 (ziua a șasea), 50 (ziua a opta), 60 (zilele a douăsprezecea și a treisprezecea), 70 (ziua a șaisprezecea), 80 (zilele a șaptesprezecea și a optsprezecea), 100 (zilele a nouăsprezecea și a douăzeci și treia), 124 (ziua a douăzeci și patra), 140 (zilele a douăzeci și cincea și a douăzeci și șasea), 160 (zilele a treizecea și a treizeci și una), 180 (ziua a treizeci și patra), 200 (ziua a treizeci și cincea); 47 , același, a luat 10 picături din dil. 3 și a crescut doza zilnic cu 10 picături până în ziua a unsprezecea, 10 picături din dil. 2, dimineața și seara (din ziua a douăsprezecea până în a nouăsprezecea), fără rezultate, 10 picături din dil. 1 de două ori pe zi (din ziua a douăzecea până în a douăzeci și treia), 15 picături din dil. 1 de două ori (ziua a douăzeci și patra), 30 dimineața, 15 seara (ziua a douăzeci și șasea), 30 (ziua a douăzeci și noua), 30 dimineața, 20 seara (din ziua a treizecea până în a treizeci și șaptea); 48 , dr. Mayrhofer, a luat 50 de picături de tinctură dimineața și seara (prima zi), 100 dimineața și seara (ziua a doua), 100 dimineața, 200 seara (ziua a treia), 200 dimineața și seara (ziua a patra), 300 la ora 6 A.M. (ziua a cincea), 300 (ziua a șasea), 300 la ora 6 A.M. (ziua a șaptea), 400 la ora 9 P.M. (ziua a noua), 500 seara (ziua a douăsprezecea), 500 (zilele a douăzecea, a douăzeci și una, a douăzeci și treia, a douăzeci și cincea și a douăzeci și șasea), 600 (ziua a treizecea), 1000 într-o pintă de apă (ziua a treizeci și cincea); 49 , același, a luat 300 de picături de tinctură la ora 4 P.M. (prima zi), seara (zilele a doua și a treia), 1200 de picături (în greutate, 1 uncie și 2 scrupule) într-o pintă de apă, la ora 3 P.M. (ziua a douăsprezecea); 50 , același, experimentare cu uleiul (1 drahmă din 4 livre de frunze), obținut prin distilarea rămurelelor fragede, 3 picături după-amiaza și 10 seara; 51 , Maria Anna Mayrhofer, în vârstă de treizeci și cinci de ani, a luat 200 de picături din dil. 2 (prima zi), 200 de picături din dil. 1 (ziua a doua), 30 de picături de tinctură (ziua a treia), 40 (ziua a cincea), 50 după-amiaza (ziua a șasea), 60 (ziua a șaptea), 70 (ziua a cincisprezecea), 80 (ziua a șaptesprezecea), 90 (ziua a nouăsprezecea), 100 (ziua a douăzeci și doua), 120 (ziua a douăzeci și treia), 140 (ziua a douăzeci și patra); 52 , dr. Reisinger, a început cu 100 de picături de tinctură și a adăugat câte 100 de picături o dată la două zile, astfel încât în ziua a cincisprezecea doza era de 800 de picături, 1000 de picături (ziua a șaptesprezecea), 1200 (ziua a nouăsprezecea), 1500 (zilele a douăzeci și una, a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una), între 1600 și 2000 de picături, în doze crescute zilnic (din ziua a treizeci și doua până în a treizeci și șasea), a băut dintr-o înghițitură 2 uncii (ziua a patruzecea); 53 , dr. Sterz, a luat tinctura în fiecare zi, între orele 10 și 11 A.M., 5 picături (prima zi), 10 (ziua a doua), crescând cu 10 picături în fiecare zi până în ziua a șaptea, fără rezultate, 80 de picături (ziua a opta), 100 (zilele a noua și a zecea); 54 , același, a luat zilnic, timp de patru zile, 200 de picături din dil. 15, aceeași cantitate din dil. 12 (ziua a cincea), fără rezultat, 200 de picături dimineața și seara (ziua a șasea), 400 (ziua a șaptea), 400 de picături din dil. 8 (ziua a opta), 400 de picături din dil. 6 (zilele a zecea și a treisprezecea); 55 , același, a luat 400 de picături din dil. 4 timp de patru zile, iar apoi 200 de picături din dil. 2 timp de patru zile; 56 , dr. Wachtel, a luat 30 de picături din dil. 3 cu o oră înainte de micul dejun (prima zi), 10 picături (zilele a doua, a patra și a cincea); 57 , același, a luat 3 uncii din dil. 12 la ora 7 A.M.; 58 , Watzke, a luat 6 picături din dil. 12 de două ori în cursul dimineții, zilnic, timp de patru zile, 6 picături din dil. 9 (din ziua a șasea până în a zecea), 6 picături din dil. 6 (din ziua a unsprezecea până în a paisprezecea), 6 picături din dil. 3 (zilele a șaptesprezecea și a optsprezecea); 59 , același, a luat aproximativ la amiază, o dată la două zile, o doză de tinctură, începând cu 10 picături și crescând cu 10 până când a ajuns la 80 de picături; 60 , același, a luat zilnic 100 de picături de tinctură timp de cinci zile; 61 , același, a luat 150 de picături de tinctură (prima zi), 300 (ziua a doua), 450 (ziua a treia), 600 (ziua a patra), 700 (ziua a cincea), 900 (ziua a șasea), întotdeauna între orele 10 și 11 A.M.; 62 , același, a luat, în cursul dimineții, două linguri de tinctură (prima zi), trei linguri (aproximativ 1350 de picături), (ziua a treia); 63 , dr. Wurmb, a luat o linguriță de cafea de tinctură la ora 5 P.M. timp de paisprezece zile, cu excepția zilelor a șasea și a noua; 64 , același, a luat două lingurițe de cafea de tinctură la ora 5 P.M., zilnic, timp de șapte zile; 65 , același, a luat aceeași doză la orele 9 A.M. și 5 P.M., zilnic, timp de unsprezece zile; 66 , același, a luat o lingură de tinctură la ora 9 A.M. timp de opt zile; 67 , același, a luat două linguri din dil. 12 în jurul orei 6 P.M. (zilele întâi, a treia și a patra), 3 uncii la ora 5 P.M. (ziua a cincisprezecea); 68 , dr. Ferdinand Zeiner, în vârstă de patruzeci și doi de ani, suferind frecvent în ultimii doi ani de afecțiuni hemoroidale, a luat 1 picătură de tinctură în apă la ora 9 A.M. (prima zi), aceeași cantitate la orele 9 și 10 A.M. (ziua a doua), 4 picături pe zahăr la ora 9 A.M. (ziua a treia); 8 picături (ziua a cincea); 69 , același, a luat 4 picături din dil. 3 la ora 9 A.M. (prima zi), 8 picături la ora 9 A.M. (ziua a treia), 12 picături (ziua a patra); 70 , același, a luat 15 picături de tinctură (prima zi), 20 (ziua a doua), 25 (ziua a patra); 71 , același, a luat 10 picături din dil. 12 (prima zi), 15 picături (ziua a cincea), 25 (ziua a noua); 72 , prof. Von Zlatarovich, a luat 6 picături de tinctură, a crescut dozele zilnice cu câte 2 picături timp de treizeci de zile, 70 de picături (ziua a treizeci și una), a crescut cu câte 5 picături (din ziua a treizeci și doua până în a cincizeci și șasea), 200 (ziua a cincizeci și opta), 205 (ziua a cincizeci și noua), 210 (ziua a șaizeci și una), 220 (ziua a șaizeci și doua), a crescut cu câte 5 picături (din ziua a șaizeci și treia până în a șaptezeci și doua); 73 , același, a luat 300 de picături de tinctură (zilele întâi, a treia și a patra), 310 (ziua a cincea), 320 (ziua a șasea), 330 (ziua a opta), 340 (ziua a zecea), 350 (ziua a unsprezecea), 370 (ziua a douăsprezecea), 380 (ziua a treisprezecea), 400 (ziua a paisprezecea), 410 (ziua a șaisprezecea), 420 (ziua a șaptesprezecea), 430 (ziua a nouăsprezecea), 450 (ziua a douăzeci și una), 500 (zilele a douăzeci și patra, a douăzeci și noua, a treizeci și una, a treizeci și patra, a treizeci și cincea, a treizeci și șaptea, a treizeci și opta, a patruzeci și cincea, a patruzeci și șaptea și a patruzeci și noua), 550 (ziua a cincizecea), 575 (ziua a cincizeci și una), 600 (zilele a cincizeci și doua și a cincizeci și patra); 620 (ziua a cincizeci și cincea), 650 (ziua a cincizeci și șasea), 700 (ziua a cincizeci și opta), 725 (ziua a cincizeci și noua), 750 (ziua a șaizecea), 775 (ziua a șaizeci și una), 800 (ziua a șaizeci și doua), 850 (ziua a șaizeci și șasea), 875 (ziua a șaizeci și opta), 900 (ziua a șaizeci și noua), 925 (ziua a șaptezeci), 950 (ziua a șaptezeci și una), 1000 (ziua a șaptezeci și doua); 74 , Z., a gustat dil. 10 (prima zi), a luat 10 picături (zilele a doua, a treia și a patra); 75 , Catharina Ratmayer, în vârstă de douăzeci și trei de ani, a luat 10 picături de tinctură în apă dimineața (prima zi), 15 (ziua a doua), 20 (ziua a treia), 30 (ziua a patra), crescând zilnic cu 5 picături (din ziua a cincea până în a douăsprezecea), 80 (ziua a treisprezecea), crescând zilnic cu 5 picături (din ziua a nouăsprezecea până în a treizeci și una); 76 , aceeași, a luat 150 de picături (prima zi), crescând zilnic cu 5 picături până când a luat 200 (ziua a cincisprezecea), (cu excepția zilei a cincea, când a omis doza, și a zilei a șasea, când a luat 165 de picături), o picătură de Puls. 30 (ziua a douăzeci și cincea), Cocc. 30, o picătură într-un pahar cu apă, câte o linguriță la fiecare oră (zilele a douăzeci și șaptea și a douăzeci și opta), Rhus 24

(a douăzeci și noua zi), Ignatia 24

(a treizeci și una zi), Nux vom. (a patruzeci și cincea zi); 77 , Dr. Zoth, æt. douăzeci și patru de ani, a luat 5000 de picături de tinctură în decurs de trei luni, în doze de 15 până la 380 de picături; 78 , Dr. Zwerina, æt. treizeci și șase de ani, perfect sănătos, a luat 40 de picături preparate conform indicațiilor lui Hahnemann (prima zi), 50 de picături seara și dimineața (a patra zi), 100 de picături pe nemâncate (a cincea și a șasea zi); 79 , Dr. Holleczek, æt. douăzeci și cinci de ani, a băut 1/2 uncie de tinctură, preparată după metoda lui Hahnemann, amestecată cu 8 uncii de apă; 80 , același, a repetat doza două zile mai târziu; 81 , același, a luat 8 picături de tinctură într-o lingură de apă; 82 , același, a luat 15 picături în același mod; 83 , același, a luat 10 picături 4th dil. (5: 95) într-o uncie de apă; 84 , același, a luat, la două zile după ultima doză, 15 picături 2d dil. (5: 95); 85 , același, a luat, la nouă zile după ultima doză, 10 picături 1st dil. într-o uncie de apă; 86 , sora Dr. H., æt. șaptesprezece ani, a luat 10 picături 4th dil. într-o uncie de apă; 87 , aceeași, două zile mai târziu, a luat 15 picături 2d dil.; 88 , aceeași, nouă zile mai târziu, a luat 10 picături 1st dil. într-o uncie de apă; 89 , Henry Robinson, Brit. Journ. of Hom., vol. 25, 1867, p. 340, o tânără a luat un globul 1/200th în 8 uncii de apă, câte o lingură de desert din două în două dimineți; 90 , E. W. Berridge, Hahn. Month., vol. 3, 1868, p. 505, a luat 1 globul (Jen.) 1000th, uscat, pe limbă (am fost vaccinat cu succes de două ori, ultima dată cu aproximativ cinci ani în urmă; am luat Thuja pentru a antidota otrava vaccinului); 91 , Dr. Dudgeon, Brit. Journ. of Hom., vol. 29, 1871, p. 185, a mestecat puțin un con verde (doi colegi care au mestecat câte un con nu au prezentat niciun efect); 92 , E. W. Berridge, U. S. Med. Invest., vol. 4, new ser., 1876, p. 573, un băiat, æt. patru ani, a luat o singură doză de 6 globule 1000th (Jen.).

PSIHIC

Emoționale.
Ea însăși dorește, cu anxietate și deznădejde, să fie dusă la un azil de alienați și să fie tratată acolo cu multă asprime și strictețe, pentru ca ideile ei fixe să poată fi înfrânate și alungate; știe foarte bine că greșește și că nutrește tot felul de gânduri rele, dar nu vrea să-și dea osteneala de a alunga asemenea gânduri; totodată, lasă să se înțeleagă neclar că este necontenit silită să se gândească să-și ia viața, dar simte caracterul păcătos al acestui fapt și, pentru a-l evita, dorește constrângerea strictă a azilului; starea ei este mai rea dimineața; seara însă, intră în societate ca de obicei, se comportă corect și chiar glumește, doar că este mai distrată decât de obicei, 12.
Își închipuie că s-a prezentat în mod intenționat drept nebună în fața altora, pentru a diminua gravitatea unei presupuse fapte rele, și că acum este pedepsită pentru aceasta printr-o nebunie adevărată, 12.
Simte și spune că este alienată și nedemnă să trăiască, drept pedeapsă pentru o greșeală pe care nu o poate numi, vorbind despre subiectele cele mai confuze, fără nicio legătură, noimă sau înțelegere; începe fiecare propoziție din nou, fără a fi în stare să o termine, în pofida tuturor eforturilor memoriei care se stinge, 12.
Își închipuie că a săvârșit un păcat, 12.
Are senzația neîndoielnică că sufletul îi este separat de corp și, într-o asemenea stare, aude și simte totul ca de la depărtare, 12.
Își închipuie adesea că cineva stă lângă ea, cu care vorbește cu voce tare în timp ce zace complet trează, cu ochii deschiși, și se miră când este întrebată cu cine vorbește; atunci nu știe ce să creadă despre aceasta, 12.
Tânjește necontenit după slujbele bisericești, pentru a-și alunga gândurile păcătoase de sinucidere, 12.
Noaptea, în timp ce zace trează cu ochii închiși, i se pare că vede fantome și, din când în când, tot felul de animale puternic luminate, care vin spre ea de la depărtare și apoi dispar; când deschide ochii, totul dispare, dar revine când îi închide din nou, 12.
Pe jumătate trează, i se pare deodată că un scaun se află în mijlocul patului; încearcă să se ridice pentru a-l muta, dar nu poate mișca niciun membru, cu o senzație ca și cum întregul corp ar fi greu ca plumbul; apoi încearcă să strige după ajutor; nu poate scoate niciun sunet și zace cu ochii deschiși, pe deplin trează și într-o anxietate de nedescris; abia după un sfert de oră poate striga, ceea ce pune capăt atacului, 12. [10.]
Sensibilitate extraordinară la orice impresie; se lasă pradă dispoziției de moment, astfel încât trece mereu de la o extremă la alta; întreaga sa existență constă numai din extreme, fiind totodată mereu înclinat în mod irezistibil spre băuturi agreabile, stimulante și încălzitoare, dar fără intoxicare; aceste reverii fericite și exaltate cresc necontenit de la o zi la alta, depășind orice limită și devenind o beție veselă și amețitoare, cu stingerea completă a rațiunii, 12.
Visa adesea în plină zi, cu ochii deschiși și fără să doarmă, câte o oră; în această stare se complăcea mai ales într-un egoism covârșitor, el însuși fiind punctul central în jurul căruia trebuia să se învârtă totul, cu un sentiment de beție produs de cea mai vie mulțumire de sine, fapt cu atât mai important cu cât, de obicei, este necontenit melancolic, 12.
Stare de slăbiciune mintală și evlavie, 12.
(Slăbiciune mintală, cu fanatism religios, groază de muncă, neliniște neîncetată, insomnie, constipație și suprimarea menstrelor, care s-au diminuat treptat după paisprezece zile de la administrarea dozei, iar în decurs de nouă luni s-au vindecat definitiv și radical [o] ), 12.
Distragere a minții, 12.
Distrat, nestatornic și înclinat să facă acum una, acum alta (după șase ore), 8.
Copilul este excesiv de încăpățânat; la cea mai mică împotrivire se aruncă la pământ cu furie și își pierde răsuflarea, 12.
Mânios, în accese neașteptate, 12.
Foarte excitat; când plângea, când râdea, 12.
Excitat fără motiv și înclinat să se mânie; contrar tuturor obiceiurilor sale anterioare (a cincizeci și patra zi), 44. [20.]
Neliniște sufletească timp de multe zile; totul pare împovărător și chinuitor, 1.
Dispoziție remarcabil de serioasă la o fată tânără, 12.
Stare de spirit foarte serioasă, în pofida veseliei celor din jurul său, seara (a șaizecea zi), 72.
Înclinat să vorbească (după șaisprezece ore), 8. [Reacție curativă. -Hahnemann.]
Râs și plâns spasmodice în același timp, 12.
Dispoziție deosebit de veselă (a treizeci și opta zi), 43.
Bună dispoziție fără voioșie (după șapte ore), 8. [Reacție curativă. -Hahnemann.]
Bună dispoziție (după cincisprezece ore), 8. [Reacție curativă. -Hahnemann.]
Spirit excitat, vioi și vorbăreț (efect al alcoolului?), 62.
În timpul simptomelor febrile, mintea îi este liniștită și este binevoitor (după trei ore și jumătate), 3. [30.]
Dispoziție plângăcioasă (a patra zi), 14.
Plâns spasmodic violent seara, trecând într-o senzație febrilă de frig, care a durat toată noaptea, 12.
Plâns spasmodic, cu sughiț și tresăriri ale mâinilor și picioarelor, 12.
Dispoziție plângăcioasă constantă, cu apăsare anxioasă, 12.
În timp ce vorbește, nu poate continua, în pofida tuturor eforturilor; începe să plângă amarnic și spune că nu mai poate gândi sau trăi, 12.
Plâns și tremur al picioarelor în timpul muzicii, 12.
Dispoziție tristă (a șaptea zi), 26.
Dispoziție tristă și descurajare (a treisprezecea zi), 24.
Are necontenit gânduri foarte triste despre cele mai neînsemnate fleacuri, timp în care privește fix înainte și își ciupește unghiile, 12.
Dispoziție foarte sumbră, după-amiaza (a noua zi), 26. [40.]
Stare de spirit sumbră, melancolică; a apărut după-amiaza și era încă evidentă la trezire în dimineața următoare (după a doua doză, a doua zi), 45.
Stare de spirit foarte sumbră, înainte de a adormi (a șaptezeci și treia zi), 72.
Într-o dispoziție extrem de proastă; trist și dispus să plângă (a douăzeci și patra zi), 76.
Dispoziție foarte nefericită, deznădăjduită, 12.
Melancolic dimineața, mai vesel după-amiaza; această alternanță s-a manifestat în ultimele câteva zile (a treizeci și doua zi), 75.
Melancolie extremă (a cincea zi), 76.
Deprimat fizic și sufletește (a douăzeci și una zi), 76.
Foarte abătut (a douăzeci și doua zi), 76.
Dispoziție foarte deprimată, tristă și iritabilă, 12.
Apariția bruscă a unor gânduri întunecate care provoacă neliniște, teama de nenorocire, cu scrupule de conștiință imaginare și cu o senzație distinctă ca și cum acestea ar veni din interiorul abdomenului spre inimă, cu insomnie și neliniște internă, îndeosebi în porțiunea inferioară a spatelui, care îl obliga să se miște necontenit; toate părțile interne păreau zdruncinate și tremurau cu ușurință; de fapt, tremurul nimicea imediat orice gând limpede, astfel încât ideile sale deveneau confuze și amestecate (după trei săptămâni), 12. [50.]
Nu poate suporta muzica blândă și duioasă fără un spasm cu tensiune la inimă, 12.
Indiferență remarcabilă față de sexul opus, 59.
Aversiune față de orice companie, la o fată tânără de obicei plină de viață, 12.
Nemulțumire, 1.
Descurajare care provoacă frecvent un plâns cu suspine, 12.
Dezgust față de viață, 1.
Temător (a treizeci și noua zi), 16.
Teama că se va îmbolnăvi (a noua zi), 66.
Gânduri necontenite că va muri, cu slăbiciune crescândă, 12.
Presimțirea morții, 12. [60.]
Anxietate (după a noua zi), 42.
După o jumătate de oră de somn, a fost cuprins brusc de anxietate, după care a apărut o transpirație ușoară; apoi a adormit, dar se trezea mereu tresărind (a șasea noapte), 57.
Are aversiune față de orice; anxios și îngrijorat de viitor, 1.
Anxietate, cu o durere surdă intolerabilă în piept, până la plâns spasmodic și țipete, recurentă zilnic, între orele 4 și 5 P.M. (a doua săptămână), 12.
Anxietate înspăimântătoare, ca agonia morții; o durere internă de nenumit, ca și cum sufletul ar ieși din corp, cu o neliniște cumplită, un aflux înspăimântător de sânge, noaptea, până la sufocare (la începutul celei de-a șaptea luni), 12.
Anxietate, cu tremur intern, confuzie a capului și vorbire dificilă, alternând cu râs spasmodic (a noua lună), 12.
Descurajare anxioasă și plângăcioasă, 12.
Anxietate bruscă și inexplicabilă în cap, care, împotriva voinței ei, o silește să cheme pe cineva, 12.
Gânduri foarte anxioase, cu căldură a capului și anxietate în regiunea inimii, care o alungă din pat și din casă, 12.
Chinuit necontenit de o anxietate neîntemeiată, 12. [70.]
Anxietate mare și constantă, fără cauză, 12.
Anxioasă și fără gânduri, umbla ca într-un vârtej, cu greutate a capului și membrelor, 12.
Anxietate constantă, ca și cum ar fi săvârșit o mare crimă, cu uitare și tremur general, până la tulburarea somnului, 12.
Anxietate înspăimântătoare noaptea, astfel încât striga cu voce tare din cauza suferinței interne, 12.
Marea deznădejde constantă se transformă în cele din urmă în indiferență completă, 12.
Deznădejde crescândă, care nu-i îngăduia odihnă nicăieri, părea insuportabilă zi și noapte, 12.
Teama că va fi atacată de apoplexie, cu tremurături însoțite de confuzie și transpirație anxioasă, 12.
Foarte înspăimântat, până la tremurul întregului corp, 12.
Proastă dispoziție (după douăsprezece luni), 13; (a cincea zi), 78.
Proastă dispoziție, cu obtuzitate în cap (a douăsprezecea și a treisprezecea zi); prost dispus și neliniștit (a șaptesprezecea zi), 28. [80.]
Lipsă de dispoziție pentru a face orice, proastă dispoziție și înclinație spre mânie, 38.
Extrem de prost dispus, vorbește foarte puțin (a douăzeci și noua zi), 76.
Proastă dispoziție nerăbdătoare, 12.
Foarte prost dispus și deprimat, 1.
Foarte prost dispus și excitat, având moartea necontenit înaintea ochilor, 12.
Irascibilitate (a cincea zi), 78; (a treizeci și una zi), 73.
Iritabilitate mare (după un an), 13.
Dispoziție iritabilă, după-amiaza (a douăzeci și șasea zi), 76.
Foarte irascibil și mânios, mereu în accese repetate, 12.
Morocănos dacă totul nu decurge conform dorințelor sale, 11. [90.]
Dispoziție excitată; este iritabil, mai ales dacă cineva spune ceva cu care nu este pe deplin de acord (după treizeci de zile), 13.
Posac, se ceartă din cauza unei glume nevinovate, 11.
Iritat, mai ales dimineața, 13.
Necontenit iritat și supărat de orice, 13.
Indiferență mare, care se transformă în plâns, 12.
Dispoziții foarte schimbătoare, 13.
Intelectuale.
Sentiment încântător de bunăstare corporală și înclinație spre muncă intelectuală, după-amiaza (a douăzeci și opta zi), 72.
Aversiune față de orice muncă, 12.
Indispoziție pentru orice fel de muncă intelectuală (a șaizeci și șasea zi), 73.
Exercițiul intelectual îl obosește repede, seara (a douăzeci și una zi), 72. [100.]
Preocupare excesivă pentru cel mai neînsemnat fleac, 1.
Puterea de gândire era sporită, dar mai curând pentru raționamentul analitic decât pentru cel sintetic (a șaizeci și cincea zi), 72.
Incapabil de orice muncă din cauza unui vârtej confuz de gânduri în cap, 12.
Mintea este afectată; nu poate scăpa de un gând pe care tocmai l-a avut, 1.
Gândirea este foarte anevoioasă, 12.
Băiatul vorbește cu o grabă excesivă, sărind frecvent peste cuvinte și silabe, însă fără să se bâlbâie, 12.
Vorbește foarte încet și monosilabic (a douăzeci și șaptea zi), 76.
Își adună gândurile și vorbește încet; își caută cuvintele în timp ce vorbește (după a treia zi), 1.
Gândirea clară și coerentă, când scrie o scrisoare, devine tot mai dificilă, până când este imposibilă, 12.
În gândire, adesea nu găsește cuvintele; pe de altă parte, se întâmplă deseori ca o mulțime de cuvinte mici și lipsite de însemnătate să se intercaleze, ca și cum s-ar strecura involuntar printre celelalte, 12. [110.]
Făcea foarte frecvent greșeli în scris; chiar și cu cea mai mare atenție, când schimba sau omitea litere, când silabe, când cuvinte întregi, 12.
Face frecvent greșeli în vorbire și în scris, cu confuzie a capului, vertij, fluturări și pâlpâiri înaintea ochilor, astfel încât nu putea vedea distinct (după șase luni), 13.
Face greșeli când vorbește, când scrie și când privește (după douăsprezece luni), 13.
Face frecvent greșeli în scris (după treisprezece luni), 13.
Face foarte frecvent greșeli în vorbire, timp de câteva zile (a patruzeci și cincea zi); face greșeli în vorbire și în scris, timp de câteva zile (a șaizeci și doua zi); când scrie, omite cuvinte, astfel încât îi este greu să scrie o scrisoare (a șaizeci și cincea zi); face multe greșeli în vorbire și în scris, omite silabe și cuvinte (după zece luni), 14.
Gândurile dispar, cu vertij, 12.
Dispariție bruscă a gândurilor, cu cefalee surdă, 12.
Dispariția gândirii și a simțurilor, ca în delir, 12.
Gândurile dispar, astfel încât nu știe ce urmează să spună, 13.
Tăcută, cufundată în sine, fără gânduri, nestatornică, umblă dintr-un loc în altul fără să știe ce vrea, 12. [120.]
După ce se ridică, nu este în stare să continue să se îmbrace și are necontenit nevoie ca ceilalți să-i amintească și să o ajute, 12.
Neatenție față de ceea ce se petrecea în jurul său, 11.
Incapacitate de a-și fixa atenția și de a gândi, cu senzație de furnicare în mâini și cap, 12.
În timp ce citește, nu poate urmări sensul cu înțelegere, 12.
Nu-și mai putea recunoaște cunoscuții și nu-și putea aminti persoanele pe care le văzuse recent, chiar dacă abia le văzuse, 12.
Memorie foarte slabă; uită tot ce nu notează în scris; are mari dificultăți în a-și fixa atenția (după douăsprezece luni), 13.
Uitare, 12; (a douăzeci și una zi), 16.
Pierdere continuă a șirului gândurilor, 12.
Abia a putut să-și adune gândurile timp de o jumătate de oră, dimineața la trezire, 1.
Tâmpit, ca și cum ar fi intoxicat, mai ales dimineața, 2. [130.]
S-a simțit ca și cum ar fi fost buimăcit, somnolent și slăbit timp de patru ore după doză (a treizecea zi); buimăceală și slăbiciune din nou, dar fără să dureze la fel de mult (a treizeci și una zi), 75.
Buimăceală (efecte ale alcoolului?), (prima și a doua zi); buimăcit (a douăzeci și cincea zi), 76.
Comă constantă timp de două sau trei zile (a șasea săptămână), 12.

CAP

Confuzie și vertij.
Capul este permanent confuz și obosit, 12.
Cap confuz, ca și cum ar fi în stare de ebrietate (a douăzeci și doua zi), 13.
Confuzie în cap pe tot parcursul dimineții (a zecea zi), 32.
Capul pare confuz în timp ce stă jos și merge (după șase ore și jumătate), 3.
Confuzie cu obtuzitate în cap (a patra zi), 70.*
Confuzie cu obtuzitate a capului, cu debilitate generală, dimineața (a treisprezecea și a douăzeci și treia zi), 48.
Confuzie cu obtuzitate în occiput, terminându-se printr-o cefalee apăsătoare, care a durat o jumătate de oră (prima zi), 84. [140.]
La amiază, confuzie cu obtuzitate în frunte, care a dispărut la miezul nopții (după două ore, a zecea zi), 53.
Confuzie cu obtuzitate în cap, însoțită de simptomele nazale (a cincea zi), 65.
Întunecare în regiunea frunții, imediat, 3.
Confuzie cu obtuzitate în cap, seara (a zecea zi); timp de o jumătate de oră (a douăzeci și una zi), 73.
Cap oarecum confuz, mai ales în frunte, la amiază (a douăsprezecea zi); confuzie cu obtuzitate, în cursul dimineții și după cină (a șaisprezecea zi); dimineața, confuzie cu obtuzitate în cap, mai ales în regiunea frunții și a tâmplelor, care după o oră a început să crească și s-a extins peste creștet, dar ulterior a dispărut complet (a douăzecea zi); în frunte, seara (a douăzeci și una zi); cu înfiorare (a cincizeci și șasea zi); după prânz (a șaizeci și șaptea zi); la amiază (a șaizeci și opta zi), 72.
Vertij, 20, 37, 49, etc.*
Vertij ușor (efectele alcoolului), (a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una zi); vertij (a patruzecea zi), 52.
Vertij care dispare curând (imediat); vertij ușor (a treia zi), 68.
Un fel de vertij; obiectele din cameră par să se miște (a douăzeci și una zi), 16.
Accese frecvente de vertij și somn diminuat (după nouă ore); vertijul apărea frecvent când stătea jos sau culcat (a șaptesprezecea zi), 42. [150.]
Capul se simțea încețoșat, imediat (efect al alcoolului?), 62.
Amețeală și obtuzitate mai violente decât înainte, 38.
Vertij, seara, la ieșirea din casă (a cincea zi), 64.
Vertij și căldură timp de o jumătate de oră (după două ore), 75.
Vertij când stă așezat, revenind ca în niște împingeri la fiecare minut (după un sfert de oră), 62.
Vertij apărut brusc după prânz (în timp ce privea în sus), 81.
Vertij la mișcarea laterală a capului, 80.
Cap amețit, ca și cum ar fi stupefiat, dimineața (a nouăsprezecea zi), 76.
Accese repetate de vertij (după fiecare doză), 30.
Vertij, astfel încât abia putea merge fără să se țină de ceva, după o siestă de trei sferturi de oră (a douăsprezecea și a treisprezecea zi); episoade de vertij după ce vorbea mult și în timpul mersului (a șaptesprezecea zi), 26. [160.]
Vertij, cu senzație de plenitudine în cap (a treia zi); vertij acasă, cu dispariția literelor în timpul cititului (a patra zi), 25.
Când a fost trezit din siestă, a devenit foarte amețit și a avut mari dificultăți în a-și aduna gândurile (a noua zi); o senzație bruscă de amețeală în timp ce scria, la ora 11 A.M.; simțea ca și cum un curent de aer urca din occiput și pătrundea către partea anterioară a capului, provocând vertij și pierderea șirului gândurilor (a douăsprezecea zi), 31.
Senzație de vertij la închiderea ochilor, la ora 1.30 P.M. (a șaizeci și cincea zi), 72.*
Vertij momentan, 12.
Accese frecvente de vertij, până la pierderea conștienței, 12.
Vertij frecvent, chiar și culcat în pat, 1.
Vertij; clătinare violentă înainte și înapoi, 12.
Vertij, cu greață și senzație de leșin, care durează mult timp (a șasea lună), 12.
Vertij, cu tragere spasmodică în sus și senzație de paralizie în partea dreaptă a corpului, agravat de mers, cu anxietate și puls accelerat, dispărând treptat după ce se culcă în pat, 12.
Vertij, mai ales când stă jos și închide ochii; dispare când stă culcat, 1. [170.]
Vertij intens în timp ce stă jos, ca o mișcare înainte și înapoi, mult mai rău când stă culcat, 1.
Acces brusc de vertij, seara, cu durere oculară, astfel încât nu îndrăznea să privească lumina, împreună cu senzație de căldură însoțită de anxietate și senzație de plenitudine în stomac, eructații fără rezultat și vărsături repetate (a noua lună), 12.
Accese de vertij, chiar și în poziție culcată, 12.
Vertij constant, mai ales seara în timpul mersului, astfel încât se clătina lateral, 12.
Vertij constant și care revine neîncetat, deosebit de chinuitor din cauza unei senzații permanente de instabilitate și a clătinării înainte și înapoi în timpul mersului, 12.
Vertij; de îndată ce închide ochii, totul pare să se rotească, dispărând când îi deschide din nou, 12.
Vertij ori de câte ori privește în jos obiecte aflate în mișcare, asociat întotdeauna cu o cefalee violentă, pâlpâiri înaintea ochilor și vedere încețoșată, 12.
Vertij care apare și dispare foarte frecvent și crește brusc, atât de violent încât era obligată să se sprijine pentru a evita căderea, 12.
Vertij ori de câte ori privește în sus sau lateral și când se apleacă, frecvent cu căderi, 12.
Vertij rotator chiar și când stă jos; în timpul mersului se clatină, 1. [180.]
Vertij, cu contracție spasmodică în cap, 12.
Vertij, cu senzație de leșin și transpirație rece, vărsături bilioase, apăsare în cap în spatele ochilor și arsură pe creștet, 12.
Vertij, cu fulgerări frecvente înaintea ochilor, obligând-o să se așeze pentru o clipă din cauza pericolului de a cădea, 12.
Vertij noaptea, la trezire, foarte violent dimineața la ridicare; o trăgea într-o parte, astfel încât nu putea merge, cu greață și tendință de a vărsa, senzație de gol și de leșin în stomac, senzație de frig și slăbiciune, astfel încât era obligată să se întoarcă în pat; ori de câte ori se mișca, se întorcea de pe o parte pe alta sau se ridica în șezut în pat, vertijul se agrava și era obligată să stea culcată complet nemișcată (a cincizeci și cincea zi), 14.
Vertij, până la cădere, la întoarcerea capului, 12.
Vertij violent când stă jos și închide ochii, ca și cum canapeaua pe care stătea s-ar fi legănat înainte și înapoi (dispărând imediat la deschiderea ochilor), (a zecea zi), 32.
Capul se simte amețit și ca în stare de ebrietate după ridicarea din pat (a șaisprezecea zi); vertij (a douăzeci și doua zi); astfel încât abia putea evita căderea în timpul micului dejun (a treizeci și cincea zi); obligându-l frecvent să se sprijine (a treizeci și șaptea zi); în timp ce stătea jos, dimineața (a patruzeci și cincea zi); după ora 12 a devenit pentru un timp amețit și slăbit, astfel încât s-a dus la culcare și a adormit curând (ca în ziua precedentă, la ora 11); după ce a dormit liniștit timp de o oră, s-a trezit cu un gust neplăcut, care însă a dispărut treptat (după cincizeci și șapte de zile); amețeală la ridicarea din pat, cu obtuzitate a capului, dimineața (a cincizeci și opta zi); la coborârea dintr-o trăsură, mergea cu dificultate și era obligat să se sprijine (a optzecea zi); capul este buimac și obtuz, în cursul dimineții, în casă (a optzeci și una zi); vertijul frecvent a continuat să reapară (după douăzeci de săptămâni); vertij, astfel încât abia putea păși peste o piatră fără să cadă (după nouă luni), 13.
În jurul capului i se face ca o ceață, astfel încât nu știe unde se află, în timp ce stă în picioare (după trei sferturi de oră), 3.
Rotire constantă, cu senzația că ar proveni din partea stângă a coastelor, de la o splină cu durere apăsătoare, având o expresie foarte suferindă și palidă, 12.
Rotire în cap, agravată de privirea spre stânga, 12. [190.]
Rotire frecventă în cap, 12.
S-a trezit din somnul de la amiază după ce mâncase puțin, simțind o rotire în cap, care la fiecare mișcare se transforma în senzație de leșin și a continuat până la ora 10 P.M., când s-a încheiat prin vărsarea alimentelor nedigerate, 12.
Vâjâit fantastic în cap, 12.
Senzație de clătinare, ca după învârtiri repetate în cerc (după trei sferturi de oră), 5.
Clătinare ușoară (în decurs de două ore), 71.
Se clatină după ce se apleacă, 1.
Clătinare în timpul mersului în aer liber (curând, a doua zi), 70.
Capul pare ca în stare de ebrietate, slăbit și amețit, 12.
La început, efectul a fost starea de ebrietate indusă de alcool, căldură în cap și față, mers nesigur, clătinarea obiectelor din jur etc. (a douăsprezecea zi), 49.
Capul în general.
Aflux de sânge la cap, cu izbucnirea transpirației pe față și dorință de băuturi reci, chiar și când era dezbrăcat (după unsprezece ore și un sfert), 8. [200.]
Simte sângele năvălind în cap, cu slăbirea vederii, astfel încât i se face brusc negru înaintea ochilor și nu poate recunoaște nimic pentru un timp mai lung sau mai scurt, chiar și timp de un sfert de oră, cu o durere corozivă particulară în globul ocular drept, care îl obligă să strângă pleoapele și să se șteargă în mod repetat cu mâna, apărând de obicei seara și în casă, dar nu în aer liber, și recidivând timp de șase sau șapte zile, 12.
Stupefierea capului, cu țiuit în urechi, senzație de frig, distensia abdomenului, nevoie imperioasă de a urina, rigiditatea extremităților inferioare și slăbiciune mare, 12.
Stupefierea capului (a treizeci și noua zi), 16; dimineața (după șase ore), 11.
Greutate a capului, astfel încât nu poate gândi, 12.
Senzație de greutate în cap, mai ales în occiput, agravată de fiecare mișcare (după o jumătate de oră), 10.
Greutate a capului, cu proastă dispoziție și lipsa dorinței de a vorbi (după trei ore), 10.
Greutate în cap, ca și cum o povară ar apăsa creierul spre interior (după o oră și jumătate), 5.
Cap extrem de slăbit, obtuz și greu, 12.
Capul pare obtuz, 12.
Obtuzitate a capului, cu greață, 2. [210.]
Întregul cap este obtuz și pare strâns ca într-un șurub, 12.
Capul pare obtuz și incapabil să gândească, 1.
Cap foarte obtuz, cu căscat (a douăzeci și una zi), 16.
Ușoară obtuzitate în cap, după-amiaza (a douăzeci și doua zi); obtuzitate (a douăzeci și noua zi); intensă, la amiază (a patruzeci și șasea zi), 72.
Obtuzitate a capului (a treisprezecea zi), 24; dimineața (a unsprezecea zi), 31.
Obtuzitate a capului pe tot parcursul dimineții, cu paroxisme de durere de tracțiune în mijlocul frunții, deosebit de violentă în eminența frontală stângă și extinzându-se de acolo la porțiunea posterioară a globului ocular stâng și uneori până la occiput, iar la ora 3 P.M. transformându-se într-o durere constantă ca de săpare; această cefalee era la fel de violentă în aer liber ca în cameră și a durat până la ora 10 P.M. (a unsprezecea zi), 32.
Obtuzitate și confuzie în cap (a treizeci și doua zi), 52.
Obtuzitate a capului, la ora 11 A.M., în timp ce fuma, cu greutate, astfel încât era obligat să se întindă (a treizeci și noua zi); în jurul orei 11 A.M. a devenit slăbit, obosit și somnolent, astfel încât a fost obligat să se culce, ca în ziua precedentă; a dormit o oră și jumătate, după care nu s-a simțit înviorat, ci, dimpotrivă, avea capul foarte greu și obtuz, un gust neplăcut și apoi sete; după ce a băut apă rece a avut sughiț, cu mult căscat, respirație suspinată și palpitații, și a continuat să se simtă slăbit, astfel încât a rămas încă două ore în pat, din care însă trebuia să se ridice frecvent pentru a urina (a cincizeci și șasea zi); cap foarte obtuz, seara, în timp ce studia, extinzându-se spre frunte, cu durere în ochiul drept, ca și cum ar fi fost împins în orbită (a șaptezeci și doua zi), 13.
Ușoară obtuzitate a capului la două ore după prânz (a douăzeci și doua zi); în partea dreaptă a frunții, continuând timp de o oră (după o oră, a șaizeci și șasea zi); cu greutate și oboseală a picioarelor (a șaizeci și șasea zi); dimineața (a șaizeci și șaptea zi), 73.
Cap foarte obtuz (a douăzeci și cincea zi), 76. [220.]
Obtuzitate considerabilă a capului și încețoșarea vederii (a cincea zi); cu dispariția obiectelor când încerca să-și fixeze privirea asupra lor, în cursul dimineții (a noua zi); și senzație de plenitudine în cap, cu proastă dispoziție și somnolență (a douăsprezecea și a treisprezecea zi); obtuzitate (a șaisprezecea și a șaptesprezecea zi), 26.
Senzație de plenitudine în cap (a șaisprezecea zi), 26.
Plenitudine în cap, cu durere de tracțiune în ceafă, după-amiaza (a șaisprezecea zi), 27.
Slăbiciune internă a capului; creierul pare amorțit și mort, 1.
Senzația unei greutăți în cap, cu apăsare în partea dreaptă a capului și stupefiere; nu este pe deplin conștientă de ceea ce face; nu vrea decât să moțăie (a douăzeci și șasea zi), 16.
Cefalee surdă, dimineața, cu apăsare în ochi și tendință irezistibilă de a dormi, 12.
Durere surdă, ca o stupefiere, în întregul cap (după o oră), 6.
Cefalee foarte violentă întreaga zi (a șasea zi); la trezire dimineața (a paisprezecea zi); durând trei ore (a cincisprezecea zi); dimineața (a șaptesprezecea zi); foarte severă, timp de o jumătate de oră, către amiază (a optsprezecea zi); ușoară, după-amiaza (a nouăsprezecea zi); dimineața (a douăzeci și una și a douăzeci și patra zi), 76.
O oarecare cefalee, seara (a nouăsprezecea zi); câteva puncte dureroase pe cap, cel mult de mărimea unui penny; durerea părea localizată chiar în os, seara (a patruzeci și noua zi), 73. [230.]
O migrenă veche încetează după primele patru săptămâni, dar patru săptămâni mai târziu reapare cu un acces neobișnuit de violent, care durează pentru prima dată două zile, începe cu mâini și picioare reci ca gheața și colici și urcă din abdomen la cap; la două luni după acest acces a survenit unul și mai sever, care a durat trei zile, cu greață îngrozitoare și vărsături bilioase, până când, la sfârșitul celei de-a treia zile, menstruația a început cu șase zile prea devreme și a curs foarte abundent; ulterior, accesele au devenit mai slabe și mai rare, până când, în luna a douăsprezecea, a apărut numai ca o simplă cefalee, care alterna adesea cu dureri colicative, iar apoi a încetat complet și definitiv, 12.
Cefalee și senzație de frig (a douăzeci și cincea zi); durere în cap și ochi, noaptea (a treizeci și una zi); cefalee (a șaizeci și patra zi), 43.
Cefaleea a continuat cu intensitate mai mare sau mai mică; în ultima zi a fost însoțită de asprimea vocii și de o senzație de zgâriere în gât, care însă a continuat numai câteva ore, 35.
În prima zi, cefaleea a reapărut, dar era mai puțin violentă și a încetat complet după a patra zi, 37.
Seara, cefalee considerabilă, care a durat până la miezul nopții (a treisprezecea zi); cefalee la trezire după o noapte agitată; a continuat întreaga zi (a douăzeci și patra zi); seara (a douăzeci și șasea zi); seara, durând până aproape de miezul nopții (a treizecea zi); o revenire, seara (a treizeci și una zi); cu arsură în ochiul drept, după-amiaza (a treizeci și patra zi); intolerabilă în timpul accesului de căldură (a treizeci și cincea zi), 46.
Cefalee care își schimbă frecvent locul și durează mult timp, 12.
Întregul cap este dureros și extrem de dureros la atingere, cu greață, senzație de frig de-a lungul spatelui, înțepături în ochi și vorbire dificilă, întreaga zi, 12.
Noaptea, întregul cap este dureros, ca și cum ar plesni, 12.
Cefalee în timpul mersului în aer liber, nu în casă, 12.
Cefalee; furnicături fine, înțepătoare și târâtoare în cap, dimineața, 1. [240.]
Cefalee, dimineața, ca după un somn prea profund sau după aplecare; o pulsație sau smucituri scurte, apăsătoare, în frunte, cu roșeața feței, 1.
Cefalee, dimineața, când cu senzația că la nivelul osului malar și al maxilarului superior capul ar fi forțat să se despartă; când în creștet, ca și cum ar fi străpuns de un cui, printr-o smucitură; când în frunte, ca și cum aceasta ar cădea în afară, cu senzație internă de frig; toate aceste simptome erau ameliorate de mersul în aer liber, 1.*
Cefalee, ca o crampă, cu senzația că globii oculari ar fi apăsați spre interior; durerea se ameliora dacă fruntea era frecată cu mâna, iar ea adormea; după încetarea cefaleei, a fost cuprinsă de o durere asemănătoare în abdomen, mai rea seara; în abdomen, durerea se extindea de-a lungul suprafețelor anterioare ale picioarelor până la labe; dacă este distrasă și amuzată, uită durerea (a zecea zi), (către sfârșitul unei menstruații reduse cantitativ), 17.
Cefalee constantă în ziua dinaintea menstruației, cu frunte fierbinte și căldură arzătoare în ochi; bătăi ondulatorii în întregul cap, cu pulsație plină în toate vasele și agitație mare, urmate de palpitații, cu eliminare abundentă de sânge; în ziua următoare a rămas culcată cu vertij constant, iar în a treia zi a avut apăsare în stomac, ca de la o piatră, alternând cu o suferință compresivă în întregul piept și gât, cu senzația în acesta din urmă că ar fi umflat pe dinăuntru, ceea ce împiedică înghițirea, și cu senzația unei excrescențe în gât (a zecea lună), 12.
În pat, durerile de cap și de dinți devin intolerabile, 12.
Paroxisme de cefalee violentă, cu vărsături, precedate de amorțirea bruscă a întregii jumătăți stângi a corpului, de la buze până la degetele picioarelor, în timpul căreia limba a devenit pentru o clipă imobilă; încercarea de a se îmbrăca a eșuat, deoarece nu știa deloc cum să înceapă și întorcea totul pe dos, 12.
Cefalee violentă la trezire, dimineața (a patruzeci și noua zi), 13.
Seara, cefalee violentă, durând până la ora 10 (a douăzeci și șasea zi), 47.
Cefalee violentă, ca și cum creierul ar fi destins, la trezire dimineața, după un somn profund noaptea, cu greață și trei vărsături cu apă amară, cu un frison care a durat cinci ore; nu se putea încălzi în pat, cu pierderea poftei de mâncare și fără sete, 1.
Cefalee, cu apăsare în ochiul drept (după douăzeci de săptămâni), 13. [250.]
Cefalee apăsătoare, cu apăsare în ambii ochi, însoțită de disconfort gastric și urină roșiatică, către amiază (a cincisprezecea zi); agravată de o cantitate mică de vin consumată la prânz, iar fumatul a intensificat-o până la vertij (a șaptesprezecea zi), 26.
Cefalee apăsătoare pe parcursul zilei, începând în partea dreaptă și extinzându-se ulterior peste întregul cap (a șaptea zi); ușoară, timp de două ore, în cursul dimineții (a opta zi); continuă timp de două zile (după treisprezece zile); foarte violentă la trezire, dimineața (a douăzeci și una zi); ușoară, întreaga zi (a douăzeci și cincea zi), 75.
Senzație ca și cum o bucată de plumb ar sta în creier când întoarce capul într-o parte, 79.
Senzație ca și cum o bonetă strânsă ar fi fixată peste întregul scalp, 12.
Dureri violente, ondulatorii și compresive în întregul cap, migrând și schimbându-și locul, 12.
Cefalee, ca și cum capul ar fi comprimat din exterior, cu bătăi asemenea pulsului și înțepături în tâmple; durerile dispar la apăsare externă și la aplecarea pe spate, dar revin la aplecarea înainte (după patru ore), 9.
Capul și ceafa par înșurubate împreună cu un șurub de fier, 12.
Apăsare, cu stupefiere, la mișcarea capului într-o parte, 81.
Apăsare și vuiet în cap, cu slăbiciune mare, 12.
Apăsare violentă și dureroasă ici și colo în cap, numai momentană (după două ore), 5. [260.]
Apăsare sfredelitoare în cap, 1.*
Cefalee de tracțiune, 1.
Tracțiune de la cap, peste ceafă și spate, până în regiunea sacrală (a treisprezecea zi), 76.
S-a trezit cu o cefalee foarte grea, acută, de tracțiune și apăsătoare, extinzându-se din spate prin întregul cap până la rădăcina nasului, cea mai violentă în frunte, asociată cu o senzație particulară de scormonire și sfârșeală în stomac, durând întreaga zi, 12.
Cefalee de tracțiune, care împiedică somnul noaptea, mai întâi în frunte, apoi în occiput, cu greutate amețitoare și plenitudine în întregul cap și cu disconfort grețos în capul pieptului; de două ori, paroxisme de colică tăietoare, cu un scaun moale, dar format normal; puls foarte rapid, anxietate și tracțiune spasmodică în extremitatea inferioară dreaptă, gambă și degetele piciorului, terminându-se printr-o emisie, 12.
Durerea sfâșietoare intolerabilă în întregul cap îl alungă din pat noaptea și îl obligă să umble, agravându-se întotdeauna când stă culcat, 12.*
Cefalee înțepătoare, 1; (a treizeci și cincea zi), 75.*
Înțepături în cap, seara, ameliorate după o evacuare (a șaisprezecea zi); violente dimineața la ridicare, mai ales la mișcare (a optsprezecea zi); în timpul mersului, după-amiaza (a douăzeci și una zi), 76.
Înțepătură sfredelitoare în cap și în ochiul drept, 12.*
Junghiuri prin creier, de jos în sus, mai ales la tuse, 80. [270.]
Durere înțepătoare în creier, de la ceafă până la creștet, 30.
Uneori, junghiuri surde străbăteau creierul, în general în direcția sprâncenelor și de la globul ocular spre occiput, 62.
Junghiuri de jos în sus prin întregul creier, 62.
Junghiuri în cap, mai rele la întoarcerea bruscă a capului, în timpul alergării, 12.
Junghi ca o smucitură prin întregul cap, care lasă o senzație de apăsare (după o oră), 5.
Junghi violent, sfâșietor, prin jumătatea dreaptă a creierului, de la occiput la frunte (după unsprezece ore), 5.
Senzație ca și cum creierul ar fi ridicat de mai multe ori succesiv (prima zi), 83.
Senzație ca de rană în mijlocul capului, 12.
Senzație de amorțeală și furnicături în jumătatea stângă a creierului și în urechea stângă (după trei ore), 5.
Durere arzătoare în cap, extinzându-se prin inimă până în extremitățile inferioare, mai ales în gambe, 12. [280.]
Cefalee, ca niște valuri care bat în jurul întregului cap, terminându-se cu o culcare însoțită de clătinare, 12.
Frunte.
Obtuzitate a capului în regiunea frunții, seara (a patruzeci și șaptea zi), 44.
Cefalee surdă în întreaga regiune frontală (durând o oră), (după un sfert de oră, a cincea zi), 48.
Cefalee surdă, obnubilantă, în regiunea frontală și creștet, care însă nu a durat mult (a șaptesprezecea zi), 51.
Cefalee frontală (a patruzecea zi), 52; seara (a douăzeci și noua zi), 47.
Cefalee în regiunea frontală (a șaptea zi); cu căldură în obraji (după o oră, a treizeci și cincea zi), 48.
Durere în frunte, cu slăbirea vederii, seara (a patra zi); cefaleea a continuat (a cincea zi); cefalee apăsătoare persistentă în frunte, cu arsură în ochi (a nouăsprezecea zi); cefalee în frunte, seara (a douăzeci și cincea zi), 46.
Durere surdă, mai ales în eminențele frontale și tâmple, la ora 8 P.M. (a șaptesprezecea zi), 26.
Durere trecătoare în frunte și în partea stângă a feței, un fel de zvâcnire (după o oră), 45.
O oarecare cefalee în frunte la trezire (a șaptesprezecea zi), 72. [290.]
Cefalee în regiunea frunții și a sprâncenelor, de felul celei care precedă de obicei un catar (a cincea zi), 78.
Durere în frunte, cu obstrucție nazală, dimineața (a șaptea zi), 20.
Cefalee în frunte, cu căldură (a treia zi), 21.
O oarecare cefalee în frunte, 39.
Cefalee în partea anterioară a capului acoperită cu păr, ca și cum ar fi comprimată, seara (a douăsprezecea zi), 72.
Cefalee ușoară în frunte după prânz (a douăzecea zi), 72.
Seara, după multă conversație în societate, a început în frunte o cefalee apăsătoare, s-a extins treptat către creștet și a dispărut lent (a treizeci și șasea zi); durere în frunte care, după o oră, s-a contopit cu senzația că o pană ar fi înfiptă în tâmplă; zvâcnire (după o oră), 45.
Durere violentă în sinusul frontal stâng, extinzându-se în maxilarul superior, terminându-se prin strănut brusc și scurgere nazală, seara, 12.
Cefalee alternativ sfredelitoare, înțepătoare, constrictivă și străpungătoare ca un fulger, în frunte, în ochi și deasupra lor și în oasele nazale, mai rea dimineața pe nemâncate, mai bună în timp ce mănâncă și când stă culcat, 12.*
Durere intermitentă, de tracțiune, în partea stângă a frunții și, în același timp, simptome de colică, însoțite de eliminarea gazelor (a șasea zi); la ora 9 A.M., durere în partea stângă a frunții în timp ce scria, care a continuat pe tot parcursul dimineții (a noua zi), 31. [300.]
Tracțiune dureroasă în eminența frontală stângă (în timpul mersului în aer liber), la ora 10 A.M. (a noua zi); la trezire, la ora 5.30 A.M., durere surdă, de tracțiune, în eminența frontală dreaptă, extinzându-se până la orbita dreaptă și osul nazal drept, apărând în paroxisme și încetând la ora 8 (a douăsprezecea zi); tracțiune dureroasă în partea dreaptă a frunții, încetând și revenind de mai multe ori, la ora 10 A.M. (a douăsprezecea zi); cefalee de tracțiune în partea dreaptă a frunții (a treisprezecea zi); durere ca de gheară și apăsătoare în eminența frontală stângă, fixându-se într-un punct mic (timp de câteva minute), însoțită de borborisme (după două ore, a treisprezecea zi), 32.
Durere trecătoare în eminența frontală stângă, ca și cum un cui ar fi înfipt în ea.*

Această durere a dispărut imediat la atingerea regiunii, dar a revenit imediat la unghiul posterosuperior al osului parietal stâng, ca și cum un buton convex ar fi fost apăsat pe acea regiune (a patra zi); cefalee sfredelitoare în eminența frontală stângă, la 5 P.M., revenind de mai multe ori la intervale scurte și alternând cu senzația ca și cum un buton convex ar fi fost apăsat pe regiunea din apropierea creștetului. Această senzație, care înceta imediat când regiunile erau atinse și reapărea de îndată ce contactul înceta, a fost resimțită de mai multe ori la nivelul procesului mastoidian drept, al osului parietal stâng și sub clavicula dreaptă (a cincea zi); o apăsare de moment, ca de un cui care ar fi fost bătut acolo, în eminența frontală stângă (în timp ce mergea pe stradă), la 7 P.M. (a șasea zi); o durere trecătoare în eminența frontală stângă, ca de un cui care ar fi fost bătut acolo, seara (a șaptea zi); o durere pulsatilă și sfâșietoare, cu senzație de căldură, în eminența frontală dreaptă (a opta zi); la trezire, durere de tracțiune în eminența frontală stângă (această durere apăruse deja seara, după ce se culcase), (a noua zi); cefalee în frunte, deasupra sprâncenei stângi, extinzându-se până în partea dreaptă a frunții, înainte de amiază, în timpul mersului în aer liber (a noua zi); la câteva clipe după trezire, o hemicranie completă în partea stângă a frunții. Era o durere violentă de tracțiune, care începea chiar deasupra pleoapei superioare stângi, se extindea vertical în sus prin mijlocul sprâncenei stângi și se diviza, în eminența frontală stângă, într-un număr de fire și raze care pătrundeau adânc în creier. Acest simptom a durat câteva minute și a dispărut la fel de repede cum apăruse (a douăsprezecea zi), 33.

Cefalee de tracțiune și apăsare în frunte, mai ales în ochiul drept, ca și cum acesta ar fi împins adânc în craniu (a cincizeci și noua zi), 13.
Apăsare frecventă în frunte (după a doua zi); și înțepături în frunte, dispărute în timpul mersului în aer liber (a cincea zi); apăsare în mijlocul frunții (a noua zi), 71.
Durere apăsătoare în regiunile frontală și occipitală, seara (a doua zi); apăsare în frunte, durând toată ziua (a cincea zi), 56.
Ușoară cefalee apăsătoare deasupra eminenței supraciliare drepte (după prima dil.), 34.
Apăsare în frunte (prima zi); în mijlocul frunții (curând, a doua zi); în frunte, la ora 6 P.M. (a opta zi), 70.
Cefalee frontală, apăsătoare, toată ziua (prima zi), 86.
Apăsare în partea dreaptă a frunții (curând, a doua zi), 68.
Durere surdă apăsătoare foarte violentă în frunte, durând toată ziua (a douăsprezecea zi), 75. [310.]
Durere apăsătoare transversală de-a lungul frunții (după o jumătate de oră), 8.
Apăsare surdă, de tracțiune, transversală de-a lungul frunții, ca și cum o greutate s-ar afunda în ea (după patru ore și jumătate), 8.
Apăsare ca prin smucituri în eminența frontală stângă (după patru ore), 5.
Apăsare ca prin smucituri în eminența frontală dreaptă, extinzându-se în jos până la ochi (după patru ore și jumătate), 5.
Cefalee constând dintr-o senzație de apăsare, ca de contuzie și sfâșietoare, extinzându-se de la frunte la occiput, la trezirea din somn, dispărând după ce adoarme din nou, 2.
Apăsare constrictivă violentă, extern, pe eminența frontală stângă, care pare să împingă pleoapa superioară în jos (după o oră și jumătate), 5.
Durere apăsătoare chinuitoare în frunte și ochi, în fiecare dimineață după ridicarea din pat, durând mult timp, după două luni și revenind constant, cu întreruperi, 12.
Durere ascuțită, lancinantă, în eminența frontală stângă, după-amiaza (a patruzeci și șasea zi), 44.
Zvâcniri înnebunitoare în eminența frontală dreaptă, seara (prima zi), 56.
Sfâșiere repetată în frunte (a doua zi), 86. [320.]
Dureri înțepătoare în frunte, 79.
Înțepături în partea stângă a frunții (a treia și a patra zi), 69.
Înțepătură surdă în regiunea frontală stângă (prima zi), 84.
Junghiuri izolate în regiunea frontală dreaptă (a cincea zi), 77.
Junghiuri ca de ac, mai ales dinainte spre înapoi, în frunte (după cinci ore și jumătate), 8.
Junghi trecător, repetat, în eminența frontală stângă (a doua zi), 43.
Junghiuri în partea stângă a frunții (în decurs de două ore); dureri înțepătoare în eminențele frontale (după a doua zi), 71.
Junghiuri frecvente în eminențele frontale (prima zi); înțepături în ambele eminențe frontale (durând toată ziua și crescând continuu), (a doua zi); la trezire, durere înțepătoare în eminența frontală stângă (a treia zi); junghiuri în frunte și în diferite părți ale corpului, mai ales în umeri, brațe și picioare (a patra zi); înțepături în eminența frontală stângă, la ora 6 P.M. (a opta zi), 70.
Junghiuri izolate în eminența frontală dreaptă (curând, a doua zi); înțepături în partea dreaptă a frunții (a cincea zi), 68.
Tâmple.
Dureri de cap ca și cum capul ar fi străpuns de la o tâmplă la cealaltă, 79. [330.]
Cefalee timp de trei ore, când în tâmpla dreaptă, când în cea stângă și apoi din nou în creștet, dimineața (a șaptesprezecea zi), 75.
Cefalee sfredelitoare prin ambele tâmple, 89.*
Sensibilitate a tâmplei stângi (a șaisprezecea zi), 72.
Tracțiune în mușchii temporali; cefalee externă, mai intensă la mestecat, 1.
Tracțiune ușoară, frecventă, în jos de la procesul mastoidian al osului temporal drept (a treisprezecea zi), 73.
Seara, tracțiune sfâșietoare în procesul mastoidian al osului temporal stâng, apoi în ambii globi oculari, unde durerea a încetat (a șaptesprezecea zi), 56.
Durere de tracțiune și înțepătoare în mușchiul temporal stâng, accentuată de masticație și diminuată prin contact; această durere a continuat timp de două ore, atât în aer liber, cât și în cameră (a opta zi), 33.
Tracțiune și tensiune continue sub procesul mastoidian drept, însoțite de tracțiune ocazională din eminența frontală stângă spre tâmplă și de vuiet în urechea stângă, seara (a noua zi), 33.
Tracțiune apăsătoare în tâmpla stângă, 3.
Cefalee apăsătoare în tâmpla dreaptă, mai ales la efortul de defecație (a treizeci și opta zi), 13. [340.]
Durere apăsătoare în tâmpla dreaptă și dureri de tracțiune și sfâșiere în articulația cotului drept, agravate de mișcare (a șaptezeci și treia zi), 13.
Apăsare în tâmpla dreaptă, din exterior spre interior, înainte de amiază (a treia zi), 29.
Apăsare profundă în tâmpla dreaptă (după o oră și trei sferturi), 5.
Apăsare extrem de violentă în ambele tâmple, extinzându-se spre interior, ca și cum creierul ar fi împins în afară, 5.
Apăsare violentă în tâmpla stângă, curând după prânz, continuând toată seara, dar într-un grad mai redus (a patra zi), 63.
Durere constrictivă în tâmpla dreaptă, destul de severă, revenind frecvent și durând întotdeauna câteva secunde, 59.
Ciupire periodică în procesul mastoidian drept, ca și cum un nasture convex ar fi apăsat pe acea parte (a douăzeci și doua zi), 32.
Durere înțepătoare în tâmple, 1.
Înțepături în tâmpla dreaptă, curând; junghiuri fine în tâmple (a treia și a cincea zi), 68.
Junghiuri izolate în procesul mastoidian al osului temporal, împreună cu tracțiunea din spatele urechii drepte (a șaizeci și noua zi), 72. [350.]
Înțepături în tâmpla dreaptă (în decurs de două ore), 71.
Dureri înțepătoare în tâmple (după două zile), 71.
Junghiuri în regiunea temporală, 79.
Junghiuri violente, extern, în regiunea temporală stângă (după opt și douăsprezece ore), 8.
Un junghi violent a străbătut brusc tâmpla stângă, ca și cum o sulă ar fi fost împinsă cu forță prin creier; durerea a durat numai câteva minute, dar locul a rămas sensibil un timp (a treisprezecea zi), 73.
Pulsații în tâmple, cu sfâșiere violentă în dinți, 12.
Pulsații în tâmpla dreaptă la ridicarea de pe scaun, către amiază (a douăzeci și doua zi), 78.
Creștet.
Partea superioară a capului se simte grea ca plumbul, cu dispariția gândurilor, senzație de gol în cap și apăsare care se extinde în ochi, aceștia fiind foarte afectați, 12.
Un loc circumscris pe creștet și altul în mijlocul frunții, dureroase ca și cum ar fi fost lovite cu un ciocan (a cincea lună), 12.
Ușoară sensibilitate în creștet, dimineața (a douăzeci și doua zi), 73. [360.]
Un mic loc sensibil la atingere, cu durere ca de rană, imediat în partea dreaptă a creștetului, unde pielea era oarecum înroșită (a șasea zi), 37.
Cefalee în creștet, seara, persistând până la miezul nopții (a opta zi), 46.
Cefalee extrem de supărătoare, localizată pe suprafața superioară a creștetului, grea și apăsătoare și, din când în când, cu junghiuri și împunsături izolate; creierul părea neafectat, dar capul era extern oarecum sensibil la atingere, la fel și ochii; aerul răcoros diminua durerea; când aceasta era maximă, își sprijinea fața în palma făcută căuș și, un timp, își freca fruntea, ochii și fața, după care durerea dispărea complet (seara, în a șaptezeci și opta zi, și înainte de amiază, în a șaptezeci și noua zi); capul complet lipsit de durere, cu excepția unei ușoare senzații de furnicare și mișcare în locurile indicate (seara, a șaptezeci și noua zi), 72.
Senzație ca și cum partea superioară a craniului ar fi fost înfundată prin lovire, 3.
Durere trecătoare în creștet, ca și cum osul ar fi străpuns în mod repetat cu un ac lângă sutura sagitală, seara (a cincea zi), 72.*
Tracțiune și sfâșiere în pericraniu, când în regiunea creștetului, când în cea a occiputului (a nouăzeci și patra și a nouăzeci și cincea zi), 43.
Durere care apasă profund spre interior în creștet, 12.
Apăsare pe creștet, ca și cum acolo s-ar afla o greutate (a șaptezecea zi), 72.
Durere apăsătoare violentă în regiunea creștetului, 79.*
Cefalee apăsătoare în creștet și occiput, cu senzația că ar conține plumb, agravată de mișcarea capului și de un pas greșit, cu senzația că creierul s-ar mișca liber înăuntru, 80. [370.]
La înclinarea capului înainte, senzație ca și cum creierul ar fi împins afară prin creștet, 80.
Cefalee apăsătoare în regiunea creștetului, dimineața; a revenit seara, însoțită de arsură în stomac (a șaptesprezecea zi), 74.
Cefalee apăsătoare violentă în creștet la trezire, dispărând treptat cât timp era încă în pat și dispărând complet după ce s-a ridicat (a douăzecea zi); s-a trezit dimineața cu o cefalee apăsătoare foarte severă, care, la început, era limitată la creștet; după un timp, s-a extins la eminențele frontale și la ochi, apoi a revenit la creștet și a dispărut; seara, capul era complet ușurat, dar când își îndrepta în mod special atenția într-acolo, durerea amenința să reapară, ceea ce nu se întâmpla când își fixa intenționat mintea asupra celorlalte părți suferinde (a treizeci și treia zi); o cefalee apăsătoare foarte neplăcută a apărut în creștet către amiază, s-a diminuat după-amiaza și a dispărut seara (a cincizeci și treia zi); cefalee apăsătoare trecătoare în creștet după prânz (a șaptezeci și doua zi); cefalee apăsătoare în creștet și tâmple (toată seara), (a șaptezeci și patra zi), 73.
Cefalee de tracțiune și sfâșiere de la creștet spre mijlocul creierului, 6.
Senzație în creștet ca și cum un cui ar fi împins acolo din interior spre exterior (a doua zi), 84.*
Cefalee înțepătoare în regiunea creștetului, 80.
Cefalee surdă dureroasă în partea dreaptă, cea mai violentă în creștet și deasupra ochiului drept, 12.
Oasele parietale.
În mijlocul osului parietal stâng, un loc de mărimea unei monede de zece cenți, sensibil la atingere (a treia zi), 36.
Senzație în osul parietal drept ca și cum ar fi împins un cui, care dispare la apăsarea locului (după o jumătate de oră), 3.
Senzație ca și cum ar fi fost împins un cui în unghiurile oaselor parietale; când această senzație a încetat, o roadere pruriginoasă în aceeași regiune, care l-a făcut să se scarpine (până în a patruzeci și șasea zi), 33. [380.]
Durere în osul parietal drept, ca și cum ar fi fost împins un cui ascuțit, după prânz (a zecea zi), 32.
Durere în partea dreaptă a capului; apăsare violentă în globul ocular drept, care se extindea la frunte și tâmpla dreaptă, asociată cu obtuzitate a capului; privirea atentă la lucru agrava durerea; la amiază, când s-a ridicat de la lucru, cefaleea s-a ameliorat întrucâtva, iar după prânz s-a simțit atât de slăbit, încât a fost nevoit să meargă la culcare, când a simțit căldură și a transpirat; ulterior, la ridicare și când a încercat să fumeze, cefaleea s-a agravat (a treizeci și opta zi), 13.
Tracțiune nedureroasă în osul parietal drept, cu ușoară apăsare, în timpul căreia exista o căldură aproape agreabilă în întregul corp (după patru ore), 3.
Durere surdă de tracțiune și apăsare în partea stângă a capului, extinzându-se în mușchii cervicali stângi, de la ora 9 P.M., ameliorare către dimineață, cu transpirație fetidă, 12.
Apăsare în osul parietal stâng, cu durere surdă (după două ore), 3.
Apăsare, ca de la un nasture convex, în regiunea osului parietal stâng (a șasea zi), 33.
Apăsare dureroasă în unghiul superior și posterior al osului parietal stâng, ca și cum un mic nasture convex ar fi apăsat pe acea parte (dispărând rapid la atingere), (a zecea zi), 32.
Cefalee apăsătoare violentă, începând în unghiul posterior și inferior al osului parietal stâng și extinzându-se până la eminența frontală dreaptă. Durerea dura numai cât timp rămânea în repaus; orice mișcare o diminua și revenea imediat după încetarea mișcării (după a 20-a dil.). Această durere a devenit deosebit de violentă după a 19-a dil. A început la o jumătate de oră după administrarea medicamentului și a durat toată ziua. Chiar și în ziua următoare a fost trezit de ea la ora 5 A.M. și a fost silit să se ridice, după care a încetat; capul a rămas însă greoi și obtuz, 34.
Sfâșiere violentă în partea stângă a capului și în dinții de pe acea parte (a douăzeci și noua zi), 73.
Sfâșiere în partea dreaptă a capului la culcare (a treizeci și una zi), 75. [390.]
Sfâșiere în partea dreaptă a capului și a feței, transversal peste nas, extinzându-se în osul malar și deasupra ochilor, mai intensă dimineața și seara, 1.*
Sfâșiere acută în întreaga parte dreaptă a capului, extinzându-se în dinți și întrerupând somnul, dispărând dimineața după ridicare, cu coriză (a patra noapte), 12.*
Durere de sfâșiere și tracțiune în întreaga parte stângă a capului, de la occiput la ochi (a șaizeci și șaptea zi), 13.
Senzație ca de crampă în partea stângă a capului, urmată de o senzație de căldură, 3.
Durere înțepătoare surdă în osul parietal stâng, 80.
Cefalee înțepătoare pe partea dreaptă, agravată de mișcarea capului și a ochilor, cu greață și căldură, slăbiciune mare și slăbiciune a ochilor, 12.
Înțepături atât de violente în partea dreaptă a capului, încât nu putea vorbi din cauza lor, 12.
Înțepături în partea stângă a capului la trezire, dispărând curând, dar capul a fost obtuz toată ziua (a treisprezecea zi), 76.
Înțepături în partea stângă a capului la aplecare, chiar dacă tocmai atunci nu suferea de cefalee, de mai multe zile (a paisprezecea zi); pe partea dreaptă după încetarea cefaleei (a cincisprezecea zi), 76.
Occiput.
Senzație de greutate în occiput (a doua zi), 84. [400.]
Reticență de a sta culcată pe partea stângă noaptea, deoarece un loc de pe cap, lângă protuberanța occipitală, este dureros când stă culcată pe el sau la apăsare; chiar și părul este dureros la atingere, 4.
Cefalee în occiput, 81.
Tracțiune în occiput (a cincea zi), 68.
Tracțiune și tensiune în occiput (a treizecea zi), 73.
Tracțiune scurtă, dureroasă, în partea stângă a occiputului (după o jumătate de oră, a treisprezecea zi), 32.
Durere violentă, constantă, de apăsare spre exterior în occiput, ca și cum acesta ar plesni, cu senzație de frig în tâmple, 12.
Constricție violentă în occiput și în epigastru, ca și cum ar urma să apară crampe, 12.
Plenitudine și apăsare în occiput la mersul în aer liber, seara, 80.
Tensiune dureroasă în occiput, de la o ureche la cealaltă, 80.
Apăsare violentă, constantă, în occiput și ceafă, ca și cum ar ieși din propria piele, 12. [410.]
Dureri surde, apăsătoare, în occiput timp de șase ore (după o oră), 10.
Durere apăsătoare în occiput (a patra zi), 56, 79.
Durere apăsătoare violentă în occiput, 79.
Sfâșiere ca prin smucituri în occiput, mai mult pe partea dreaptă (după o oră), 5.
Sfâșiere în protuberanța occipitală și în porțiunea pietroasă a osului temporal, timp de șase săptămâni, 57.
Junghiuri în occiput, seara (a treizeci și treia zi), 14.
Junghiuri în creier, de la foramenul occipital în sus (prima zi), 84.
Un junghi de la foramen magnum prin creier până la creștet (a patra zi), 34.
Un junghi dureros prin occiput, de sus în jos (a paisprezecea zi), 24.
Accese scurte de furnicare și senzație de mișcare pe partea stângă a osului occipital (a șaizeci și noua zi), 72.
Exteriorul capului. [420.]
Părul capului cade constant și abundent, astfel încât în luna a șaptea a început să apară un loc lipsit de păr; după ce starea s-a agravat timp de patru săptămâni, a început să crească păr nou, devenind din ce în ce mai viguros, astfel încât trei luni mai târziu întregul păr era refăcut, frumos și strălucitor, și a rămas astfel, 12.
Părul capului cade abundent, cu prurit al scalpului, 12.
Părul devine remarcabil de aspru, uscat și lipsit de luciu și cade, 12.*
Părul cade de pe creștet (a patruzeci și patra zi), 72.
Erupție scuamoasă abundentă pe scalp, cu cădere rapidă a părului, 12.
O erupție scuamoasă pe cap se agravează, 12.
Întregul scalp este acoperit cu scuame alb-cenușii și mici elemente eruptive cu prurit violent și este oarecum tumefiat, 12.
Erupție scuamoasă albă pe întregul scalp, extinzându-se la frunte, tâmple, urechi și ceafă, precum și la zonele cutanate învecinate (a șasea lună), 12.
Câțiva tuberculi mici, nedureroși, pe cap (a patruzeci și patra zi), 72.
Pielea întregii frunți este grasă, 12. [430.]
Pe frunte apar proeminențe rotunjite, cu cefalee, 12.
Pe partea dreaptă a frunții apare un tubercul inflamat și dureros (a douăzeci și doua zi), 73.
Tumefierea venelor de la tâmple și mâini, fără căldură (în repaus), (după optsprezece ore), 8.
Trei elemente eruptive roșii, dureroase, pe ambele tâmple, 1.
Un mic furuncul dureros pe partea dreaptă a occiputului (după zece luni), 13.
Cefalee superficială, ca și cum pielea ar fi întinsă din toate părțile (prima zi), 86.
Cefalee posterior, la nivelul scalpului, ca și cum acesta ar fi strâns din ambele părți, 3.
„Senzație de chelie; fiecare fir de păr doare”, 12.
Întregul cap pare tumefiat la exterior și, la trecerea mâinii peste el, ondulat, dar mai mult pe partea dreaptă, pe care se află și durerea facială, 12.
Sensibilitate a scalpului la atingere, ca și cum ar fi fost lovit (după paisprezece luni), 13.* [440.]
Întregul cap este foarte sensibil la exterior, astfel încât orice, chiar dacă este foarte moale, apasă asupra lui; pe frunte, mai multe elemente eruptive roșii, iar pielea întregii fețe se simte ca zgâriată, cu zone mari, aspre, 12.*
De câteva zile, pielea creștetului este atât de sensibilă la atingere și se vede atât de clar, lucind printre firele de păr, încât experimentatorul se temea că începe să chelească (a șaisprezecea zi); un mic loc încă sensibil la atingere (a șaptesprezecea zi), 72.*
Ușoară sensibilitate a pielii de sub părul frunții, unde era perceput exclusiv aerul răcoros de la fereastra deschisă, după prânz (a treizeci și noua zi), 72.
Sfâșiere în aponevroza tendinoasă de pe craniu, timp de câteva minute (imediat, a șaizecea zi), 73.
Durere constrictivă ca prin smucituri în porțiunea păroasă a capului, la începutul prânzului (a cincisprezecea zi), 72.
Zvâcniri în tegumentul occiputului, pe partea dreaptă (a doua zi), 83.
În timpul zilei, senzație ca și cum pielea tâmplelor și a frunții ar fi contractată și tare, continuând două ore (prima zi), 56.
Ușoară compresiune și senzație de târâre, extern, pe occiput (a șaptezeci și treia zi), 73.
Usturime mușcătoare și corozivă pe partea dreaptă a scalpului, seara, 6.
Senzație mușcătoare corozivă în pielea occiputului, cu senzația că ceva s-ar târî prin păr, durând o jumătate de oră (după treisprezece ore), 6. [450.]
Prurit în occiput, 1.
Prurit violent în occiput, până la ceafă, acoperit cu scuame subțiri, uscate, brun-deschise, 12.

OCHI

Obiectiv.
O inflamație scrofuloasă cronică a ochilor, cu tumefierea ganglionilor cervicali, a dispărut treptat în cursul primelor patru săptămâni, 12.
Roșeața albului ochiului stâng în apropierea corneei, dimineața, fără nicio senzație (după șaptezeci și patru de ore), 8.
Roșeață intensă a albului ochilor și a suprafeței interne a pleoapelor. O ușoară tumefiere care începe seara și crește treptat pe tot parcursul zilei următoare, cu lăcrimare abundentă și mâncărime la ambii ochi; aceasta s-a repetat și mai violent după opt zile, 12.
Ochii sunt roșii și dureroși la orice efort, 13.
Albul ochiului este roșu ca sângele, 1.
Ochiul drept congestionat cu sânge (a douăzeci și una zi), 16.
Albul ochiului este foarte inflamat și roșu, cu senzație de usturime și apăsare ca de nisip, 1.
Ochiul slăbit este roșu și fierbinte, cu senzație de arsură, 12. [460.]
(O pată de pe corneea ochiului drept devine mai mică și mai transparentă), 12.
Mici ulcerații la ochi și pe cap, cu ulcerație în spatele urechilor, care formează cruste, 12.
Ochii sunt permanent închiși (a douăzeci și noua zi), 76.
Ochii lipiți de mucus la trezire (a treisprezecea zi), 73.
Ochii secretă multă urdoare (a șaizeci și șasea zi), 73.
Mișcări convulsive ale ochilor și senzația ca și cum ar avea în ei un grăunte de nisip, 12.
Strabism la ambii ochi, care apare și dispare alternativ, 12.
Strabism al ochiului stâng, 12.
Slăbiciunea ochilor (a treia zi), 68.
Ochii sunt slăbiți și dureroși la orice efort, 12. [470.]
Slăbiciunea ochilor, observabilă îndeosebi când scrie (a treia și a patra zi), 69.
Slăbiciunea ochilor când citește (a noua zi), 71.
Ochi slăbiți, cu apăsare în ei ca de nisip fin, 1.
Senzație de slăbiciune a ochilor, cu nevoia de a-i odihni, cu arsură și mâncărime în ei și sensibilitatea tuturor regiunilor din jurul globilor oculari, 12.
Slăbiciunea ochilor; după ce citește un sfert de oră, literele se contopesc; adesea i se pare că privirea rămâne fixată pe o literă, astfel încât nu mai poate continua să citească; ochiul drept este mai rău decât cel stâng; o lentilă nu i-a fost de niciun ajutor, deși ochii nu prezintă niciun semn de boală, 12.
Slăbiciunea ochilor, chiar și după ce îi solicită puțin; îl dor în profunzime și totul pare să devină necontenit mai mic, până când obiectele se contopesc, 12.
Slăbiciunea ochilor crește, astfel încât vede prost atât obiectele apropiate, cât și pe cele îndepărtate, 12.
Subiectiv.
Senzație de uscăciune a ochilor, 6.
Ochiul drept este uscat, iar pe marginea pleoapei inferioare există un punct cu senzație de arsură, ca și cum ar urma să se formeze un urcior (a douăsprezecea zi), 32.
Senzație de uscăciune la ambii ochi (după un sfert de oră; a treisprezecea zi), 32. [480.]
Senzație ca de nisip în ambii ochi, 12.
Senzație de nisip în ochi, îndeosebi în cel drept (a șaizeci și treia zi), 15.
Durere la ochi și la cap noaptea (a treizeci și una zi), 43.
Dureri oculare care apropie pleoapele prin compresiune, 13.
Durere la ochi ca după un efort prea mare, obligându-l să-i închidă, 12.
Ochii sunt sensibili la aer și se irită cu ușurință, 12.
Ochii par întunecați, ca și cum s-ar afla în beznă, 89.
Ochii tânjesc necontenit după o învelitoare caldă; de îndată ce sunt descoperiți, devin imediat dureroși și pare ca și cum frigul s-ar revărsa din cap spre exterior prin ei, 12.
Arsură dureroasă în ochi, cu mucus alb în unghiurile oculare, 12.
Arsură uscată în ochi, 12. [490.]
Arsură a ochilor (a optsprezecea zi), 76.
Arsură în ochi fără roșeață, cu vedere foarte neclară, 12.
Arsură în ochiul stâng lângă unghiul intern, obligându-l să-l frece (a treia zi), 68.
Arsură și înțepături în ambii ochi și în pleoape, cu injectarea corneei, seara (a nouăzeci și cincea și a nouăzeci și șasea zi), 43.
Arsură în ochi, care erau dureroși la lumină, odată cu durerea de cap (a nouăsprezecea zi). Odată cu durerea de cap, arsură în ochiul drept, care a dispărut după spălarea lui repetată cu apă rece (a treizeci și patra zi), 46.
Arsură violentă în ochi și pleoape; la ora 2 P.M.; dureri cu arsură și apăsare în ochiul stâng, pe întreaga suprafață superioară a globului ocular, agravate de atingere, seara (a șaisprezecea zi); arsură în ochi odată cu strănutul (a cincizeci și cincea zi); seara (a șaizeci și șaptea zi); în ochiul drept (a șaizeci și opta zi); arsură și apăsare în ambii ochi (a șaizeci și noua zi), 72.
Arsură în ochi, îndeosebi în unghiurile interne, seara (a douăzeci și șasea zi); la ridicarea din pat dimineața (a patruzeci și doua zi); ușoară dimineața (a cincizeci și doua zi); la ora 10 A.M. (a cincizeci și opta zi); ca și cum încăperea ar fi plină de fum (timp de o oră), seara (a șaizeci și șaptea zi); după cină (a șaptezeci și treia zi), 73.
Apăsare și sensibilitate dureroasă în ochi (a douăzecea zi), 73.
Apăsare în ambii ochi (a cincisprezecea zi), 26; (prima zi), 86.
Apăsare în ochi timp de două sau trei zile, 1. [500.]
Apăsare constantă în ochi, îndeosebi la lumină puternică, 12.
O durere apăsătoare, ca de la un grăunte de nisip în ochiul stâng, continuă fără niciun alt simptom, 12.
Un junghi dureros prin centrul ochiului stâng, pornind din centrul creierului (a patra zi), 23.
O senzație neobișnuită, chinuitoare, de înțepături în ochi, 12.
Înțepături în ochi dimineața (în aerul tăios), 1.
Câteva junghiuri în ochi, întotdeauna la lumină puternică, 1.
Junghi în ochiul stâng (a șaizeci și opta zi), 13.
Înțepături în ochiul drept (a șaptezeci și noua zi), 13.
Durerile înțepătoare din ochi se agravează, 12.
Sprâncene și orbite.
Firele de păr ale sprâncenelor cad, cu mâncărime intensă, 12. [510.]
Pecingine uscată pe sprâncene și pe cap, cu mâncărime și înțepături, 12.
Seara, un mic tubercul dureros în mijlocul sprâncenei stângi (a cincea zi), 33.
Rădăcinile firelor de păr ale sprâncenei stângi sunt sensibile când trece mâna peste ele (a șaisprezecea zi), 72.
Durere sfâșietoare în sprânceana stângă, care dispare după atingere (după unsprezece ore), 8.
Ușoară senzație de tracțiune deasupra sprâncenei stângi (a patruzeci și cincea zi), 72.
Ușoară apăsare la marginea inferioară a orbitei drepte, care dispare curând; însă marginea orbitară a rămas sensibilă la atingere și la închiderea ochiului timp de un sfert de oră (a șaptezeci și una zi), 72.
Apăsare și tensiune în orbita stângă și ulterior și în cea dreaptă, dimineața după trezire (a cincea zi), 33.
Tensiune dureroasă în fundul orbitei stângi timp de câteva minute, la ora 7.30 P.M. (a șasea zi), 32.
Durere de tracțiune în fundul orbitei drepte, care continuă timp de un sfert de oră, dimineața (a treisprezecea zi), 32.
O apăsare pronunțată deasupra ochiului drept, în partea externă (după trei ore și trei sferturi), 5. [520.]
O apăsare înțepătoare deasupra ochiului stâng, care s-a extins spre dreapta și apoi a dispărut, 9.
Pleoape.
Lipirea pleoapelor noaptea, 12.
Ochii lipiți timp de mai multe dimineți (a patruzeci și noua zi), 14.
Lipirea ochilor, cu senzație ca de nisip în ei, dimineața (a cincizeci și opta zi), 13.
Ochii lipiți, cu apăsare în ei, dimineața (a șaptezeci și una zi), 14.
Pleoapele ușor lipite la trezirea de dimineață (a cincizeci și noua și a șaizeci și patra zi), 73.
Ochii oarecum lipiți și umezi în aer liber (a șaizeci și noua zi), 73.
Vârfurile genelor se acoperă cu scuame fine, brun-deschis, 12.
Acumulare de mucus întărit în unghiul intern pe tot parcursul zilei, 1.
Pleoapele erau îngroșate, ca și cum ar fi plâns mult timp, 12. [530.]
Tumefierea pleoapelor superioare (după șaptezeci și șase și o sută douăzeci de ore), 6.
Pleoapele se umflă, devin roșii și fierbinți, cu fotofobie, 12.
Pleoapele devin mai roșii și mai dureroase și secretă mult mucus gros, lipicios și coroziv (luna a șasea), 12.
Unghiurile ochilor sunt adesea inflamate timp de una sau două zile, cu înțepături și roșeața albului ochiului, 12.
Pe măsură ce inflamația pleoapelor crește, ochii devin uscați și prezintă mâncărime intensă, 12.
Pleoapele inflamate se acoperă cu mici ulcerații, 12.
Un coș roșu pe marginea pleoapei inferioare, 1.
Descuamare albă frecventă de pe pleoape, 12.
O veche inflamație a pleoapelor s-a redus rapid de la o zi la alta după doză, până când a mai rămas doar lipirea nocturnă a pleoapelor, 12.
Pleoape îngroșate, roșii, cu senzație de arsură, apropiate spasmodic, concomitent cu o vedere foarte încețoșată și întunecată, 12. [540.]
Un urcior la ochiul drept, după dispariția căruia ochiul s-a inflamat, 12.
Tremurături ale pleoapei superioare (curând, în a doua și a treia zi), 68.
Tremurături frecvente ale pleoapei inferioare a ochiului stâng (a patruzeci și opta și a patruzeci și noua zi), 44.
Căderea pleoapei superioare de mai multe ori pe zi, îndeosebi seara la lumina lumânării, cu o senzație de contracție în ea, 12.
Dimineața nu-și poate deschide bine ochii, iar seara pleoapele sunt foarte slăbite, 12.
La trezire, mult timp nu și-a putut deschide pleoapele; erau dureroase și se închideau involuntar (a nouăzeci și șaptea zi), 43.
Seara, pleoapele se simt ca și cum nu le-ar putea deschide, senzație care durează mult timp (după paisprezece zile), 12.
Tresărirea pleoapei stângi, 12.
Constricție spasmodică a pleoapelor, 12.
Greutatea pleoapelor, cu ușoară arsură în ochi și căldură în urechea dreaptă (a șaptezeci și doua zi), 73. [550.]
Senzație ca și cum pleoapele ar fi umflate și ca și cum s-ar afla un corp străin în ochi (a paisprezecea zi), 66.
Durere sfredelitoare deasupra unghiului intern drept (după trei zile), 11.
O senzație în unghiul intern al ochiului drept, ca și cum ar fi căzut în ochi un grăunte de nisip; aceasta a continuat până la culcare și a făcut mișcarea pleoapei oarecum dureroasă, deși nu s-a putut detecta nicio modificare obiectivă a aspectului organului (a cincisprezecea zi), 74.
Senzație de căldură și uscăciune în unghiul extern stâng, ca și cum regiunea s-ar inflama (după douăzeci și nouă de ore), 6.
Arsură a pleoapelor, 12.
Apăsare cu arsură în unghiul extern al ochiului stâng, fără roșeață (după nouă zile), 1.
Arsură și înțepături la marginile pleoapelor seara (chiar și fumul de tutun provoacă arsură în nas), (a șaptezeci și una zi), 73.
Arsură la nivelul pleoapelor și vedere mai puțin clară seara (a treizeci și una zi); cu întunecarea vederii (a treizeci și doua și a treizeci și treia zi), 43.
Ușoară arsură în unghiul extern stâng, înainte de amiază (a șaisprezecea zi); în unghiurile oculare (a douăzecea zi); în unghiurile externe (a cincizeci și treia zi), 72.
Arsură în unghiurile externe după ridicarea din pat (a treisprezecea zi), 66. [560.]
Durere tăietoare în pleoapa superioară, 81.
Înțepături și senzație de uscăciune în unghiul extern drept, ca și cum ar fi intrat în el un grăunte de nisip (a douăsprezecea zi), 32.
Din când în când, un junghi violent, ascuțit, care pătrunde profund în unghiul intern drept (după două ore), 1.
Junghi violent în unghiul intern al ochiului stâng, din care se prelinge umezeală, iar aceasta întunecă vederea (după o oră și un sfert), 5.
Aparatul lacrimal.
Lăcrimare frecventă; lacrimile nu se scurg, ci rămân în ochi, 12.
Lăcrimare dureroasă a ochiului stâng, mai rea în aer, 12.
Lăcrimare; era obligat să-și șteargă ochii necontenit (a șaizeci și patra zi), 13.
Lăcrimare atât de intensă, încât nu putea vedea clar (luna a șasea), 13.
Lăcrimare foarte abundentă la frig; lacrimile curg șiroaie din ochi (după trei luni), 15.
Lăcrimarea ochiului stâng în timp ce merge în aer liber (după nouă ore), 1. [570.]
Ochii lăcrimează în aer (a cincizeci și cincea zi), 73.
Ochii lăcrimau continuu când mergea împotriva vântului, fapt care fusese deja observat frecvent (a șaizeci și opta zi), 73.
Lăcrimare frecventă a ochiului stâng (când merge în aer liber), (a cincea zi), 33.
Ochiul stâng a început să lăcrimeze, cel drept rămânând uscat (după cincisprezece minute, a zecea zi), 32.
Glob ocular.
Durere violentă în globul ocular drept, care dispare însă curând, lăsând în urmă o sensibilitate a ochiului la atingerea cu mâna, care persistă mult timp (prima zi); imediat la trezire, aceeași durere a reapărut (a doua zi), 56.
Apăsare în globii oculari și pe craniu, ca și cum globii oculari ar fi împinși în orbite de o piatră, seara (a șaptezeci și una zi), 14.
Apăsare în globul ocular drept, 59.
Durere de tracțiune și sfâșiere în ambii globi oculari, seara (a șaptesprezecea zi), 56.
Durere sfâșietoare în globul ocular drept, venind din creier (prima zi), 84.
Junghiuri în globul ocular stâng și în metacarpul drept (prima zi), 84.
Pupilă. [580.]
Pupile dilatate seara (a treizeci și patra zi), 43.
Dilatare marcată a pupilelor (după șase ore), 8.
Contracție marcată a pupilelor, care durează cinci zile (după o oră), 9.
Vedere.
Vedere încețoșată, ca printr-o ceață dinaintea ochilor, și apăsare în ei, ca și cum ar fi împinși afară din cap sau ca și cum ar fi umflați, 1.
Vedere încețoșată în aer liber, ca printr-un văl, atât pentru obiectele apropiate, cât și pentru cele îndepărtate, cu confuzie a capului timp de o jumătate de oră, 1.
Vederea pare încețoșată, cu senzația ca și cum s-ar afla ceva înaintea ochilor, 12.
Ochii devin încețoșați, slăbiți și strabici, 12.
Slăbirea ochilor când citește (în decurs de două ore), 71.
Aproape că nu mai poate vedea nimic cu ochiul stâng, asociat cu fotofobie, lăcrimare și lipirea pleoapelor, 12.
Vedere neclară (a șaptea zi), 26. [590.]
Întunecarea vederii, cu dilatarea pupilelor și arsură a pleoapelor (din a patruzeci și cincea până în a cincizeci și doua zi), 43.
Întunecarea vederii în timp ce scrie (prima zi), 70.
Slăbirea vederii, odată cu durerea surdă din frunte (a patra zi), 46.
Amauroză completă a ochiului drept și slăbiciune incipientă a vederii celui stâng, necesitând iluminarea cea mai puternică, cu apariția rapidă a durerii și pierderea capacității vizuale la un efort ușor, asociate cu tumefierea roșie a pleoapelor, care secretă mucus; s-a vindecat treptat și complet în decurs de nouă luni, 12.
Miop, 1.
Miopia a crescut, 12.
Atât de miop, încât abia putea vedea pământul; chiar și obiectele apropiate erau neclare (după nouă luni), 13.
Vedere dublă când citește, ameliorată momentan prin închiderea ochiului stâng, 12.
Fotofobia în aer liber, care durase mulți ani, încetează odată cu vederea unei străluciri roșu-închis, astfel încât poate renunța la ochelarii albaștri purtați până atunci (a noua săptămână), 12.
Ușoară sensibilitate la ochiul drept, dimineața (a douăzeci și doua zi); sensibilitatea ochilor (a patruzeci și treia zi), 73. [600.]
Întunecare bruscă înaintea ochilor în timp ce stă așezată liniștit după-amiaza, astfel încât nu vede nimic; în același timp, vocile celor care stau în jur par să vină de la mare depărtare, 12.
Acces brusc de întunecare înaintea ochiului drept, cu furnicături și senzație de amorțeală în limbă, în jumătatea dreaptă a feței și în josul brațului drept, ajungând chiar până la paralizia întregii părți drepte, cu cădere și instalarea delirului; toate au trecut rapid și complet, cu excepția acceselor frecvente de senzație de leșin când stătea în picioare înainte de amiază, la o femeie însărcinată (luna a șaptea), 12.
Seara, la lumina lumânării, s-a întunecat înaintea ochilor, astfel încât nu putea vedea clar; cititul și scrisul erau foarte dificile; în dimineața următoare, la ridicarea din pat, pete albe strălucitoare fluturau înaintea ochilor; când ochii erau închiși, totul părea albastru; era dificil să citească și să scrie (după douăzeci și două de săptămâni), 13.
Se face negru înaintea ochilor, ca într-o senzație de leșin, în accese, 12.
Întunecare înaintea ochiului drept, cu tresărirea pleoapei superioare, 12.
În timp ce citește, obiectele par întunecate, cu o senzație în jurul ochilor ca și cum nu ar fi dormit suficient, 1.
Vederea ochiului care nu este inflamat părea întunecată, 1.
Vederea părea afectată; tot ceea ce vedea cu ochiul stâng părea învăluit într-o ceață, astfel încât, atunci când închidea ochiul drept, abia putea citi, deoarece literele păreau acoperite de pete de ceață (după șase luni), 13.
Vedere ca prin ceață, cu senzație de cap greoi (a cincea zi), 26.
La distanță, este ca și cum ar privi prin ceață; de aproape, totul pare mai mic, 12. [610.]
Orice obiect văzut cu ochiul drept pare mai mic decât în realitate, 12.
Usturime în colțul ochiului drept, o dată în jurul orei 5 P.M. (fără nicio cauză care să afecteze ochii); obiectele din jur pluteau înaintea ochilor mei; nu puteam vedea clar și cu atât mai puțin puteam citi; aceasta a durat aproape un sfert de oră, 59.
O plasă întunecată plutește înaintea ochiului, cu vedere dublă, 12.
Când citește, textul tipărit plutește înaintea ochilor, 12.
Toate obiectele dinaintea ochilor plutesc după ce privește doar puțin timp (luna a paisprezecea), 12.
Puncte negre înaintea ochilor, care păreau să se miște, chiar și când închidea ochii, cu senzație de greutate în occiput, 3.
Mici sclipiri negre trec fulgerător înaintea ochilor, 12.
Un fir negru de lână pare să plutească înaintea ochiului stâng; pare să existe cu adevărat, iar el încearcă să-l prindă (a douăzeci și una săptămână), 13.
Pete întunecate înaintea ochilor în timp ce citește, astfel încât cititul era dificil (a cincizeci și cincea zi), 13.
Nori și dâre (muscæ volitantes)

pluteau în fața ochilor, însoțite de vedere neclară , care a continuat și în ziua următoare (a nouăzeci și șaptea zi), 43. [620.]

Iluzie vizuală; în timp ce scrie, toate obiectele din jur par să tremure (imediat după ce mănâncă), 9.
O pată cenușie în fața ochiului drept, cu diminuarea și legănarea înainte și înapoi a tuturor obiectelor, la închiderea unui ochi, mai rău dimineața, 12.
O pată cenușie pâlpâie în fața ochiului drept, uneori înconjurată de un halou auriu, alteori rotindu-se în cerc; ochiul pare deosebit de încețoșat, iar albul său este frecvent roșu și fierbinte, 12.
Apariție frecventă ca și cum o pasăre ar zbura în fața ochiului, 12.
În timp ce se îndrepta spre masa de prânz, o scânteiere bruscă în fața ochilor și o mulțime de puncte negre strălucitoare pluteau înaintea lor, astfel încât nu putea distinge clar obiectele din jur. După un timp, acest simptom a dispărut; mai întâi la ochiul drept (a cincea zi), 74.
Pâlpâire în fața ochilor noaptea, imediat după administrarea unei doze, 12.
Pâlpâire intensă în fața ochilor , asociată cu mișcări ondulatorii, mai ales în timp ce scria (a nouăsprezecea zi), 13.*
Pâlpâire în fața ochilor , astfel încât abia putea vedea în timpul mesei de prânz (a treizeci și patra zi), 13.*
Fluturare și pâlpâire în fața ochilor, astfel încât vederea era neclară; au continuat să reapară (după douăzeci de săptămâni), 13.
Zigzaguri luminoase, tremurătoare, în fața ochilor (a șaptezecea zi), 13. [630.]
O mișcare ondulatorie, în zigzag, în fața ochilor, timp de o oră după ridicarea din pat, făcând vederea foarte neclară (a șaptesprezecea zi), 13.
La intrarea într-o cameră întunecată, un disc luminos de mărimea unei pere plutea în fața ochilor săi ; strălucea ca un licurici (a șasea zi), 33.
Puncte aurii plutind în jos în câmpul vizual și dispărând lent, 12.
Fulgere colorate care străbat uneori ochii, 12.
Vederea unui disc luminos, strălucind ca un licurici . Acesta era perceput uneori în timpul zilei, dar cel mai frecvent la amurg, în cameră. Ulterior, acest cerc luminos, care urma mișcările globului ocular și plutea la diferite distanțe, când în fața unui ochi, când în fața ambilor, a căpătat o formă mai eliptică și avea în centru un nucleu violet-închis sau negricios. Uneori discul era de mărimea unui bob de mei sau a unei semințe de cânepă, dar era întotdeauna luminos la margine (până în a patruzeci și șasea zi), 33.*
Pete strălucitoare, lucitoare, de un albastru viu, în fața ochilor, astfel încât dimineața, la ridicare, abia putea vedea clar (după șase luni), 13.
Zigzaguri luminoase pâlpâitoare în fața ochilor, astfel încât era obligat să-i închidă în timp ce scria; cât timp durau, nu putea vedea clar (a șaizeci și noua zi), 13.

URECHE

Externă.
Durere fină, ca de crampă, în conductul auditiv extern drept; mai rău când pielea capului este trasă în jos de la punctul cel mai înalt al craniului (după patru zile), 11.
Senzație ca de crampă în urechea externă dreaptă (după patru ore și jumătate), 3.
Compresiune în urechea externă, 62. [640.]
Durere sfâșietoare extraordinar de violentă în conca auriculară stângă și, curând după aceea, în ochiul stâng, care s-a încheiat cu un junghi fulgerător prin mijlocul globului ocular (a treia zi), 57.
Durere continuă, constrictivă și înțepătoare, în conca urechii stângi, după masa de prânz, în timp ce ședea (prima zi), 24.
Tensiune în porțiunea inferioară a urechii externe, ca și cum o bandă ar trage în jos (după șase ore), 11.
Durere violentă, apăsătoare și arzătoare, în spatele urechii drepte (după nouă ore), 10.
Durere surdă, apăsătoare, în spatele urechii stângi (după o jumătate de oră), 10.
Ușoară senzație de tracțiune în spatele urechii drepte și o oarecare constricție în ureche (a treizeci și șaptea zi), 72.
Senzație de tracțiune în spatele urechii drepte, cu junghiuri izolate în apofiza mastoidă a osului temporal, dispărând curând după masa de prânz (a șaizeci și noua zi), 72.
Internă.
(Cantitate crescută de cerumen), 1.
Din urechea dreaptă se scurge neîncetat o umezeală cu miros de carne alterată, cu tumefacție și un zgomot ca de apă clocotind în ureche, cu auz dificil, 12.
(Secreția auriculară s-a diminuat), 12. [650.]
Tumefacție mare în interiorul ambelor urechi, cu auz foarte dificil, pulsații congestive ale vaselor din acestea și din întregul cap, persistând mult timp și reapărând la intervale nedefinite (din luna a opta până în luna a unsprezecea), 12.
Senzație de tumefacție în urechi, cu dificultate crescută a auzului, 12.
Durere sâcâitoare, sfredelitoare, în urechea dreaptă și, în același timp, în dinți, ochiul drept și frunte, devenind insuportabilă seara, 12.
Crampă în urechea internă, ca o durere de ureche și o compresiune, urmată de un junghi ca o dâră de fulger, astfel încât tremura; frecvent seara, 1.
Durere trecătoare ca de crampă în urechea dreaptă (a noua zi), 32.
Tensiune în conductele auditive și înfundarea urechilor (a patruzeci și șasea zi), 73.
Senzație ca și cum ceva ar fi stors în afară prin ambele urechi, 79.
Durere apăsătoare în conductul auditiv (la amiază), 1.
Durere apăsătoare și înțepătoare în conductul auditiv drept (după cinci ore), 10.
Senzație de sfredelire în urechi (a treia zi), 15. [660.]
Zvâcniri în urechea dreaptă, cu dureri înțepătoare (prima zi), 84.
Zvâcniri tremurătoare de la ureche până la colțul stâng al gurii, 79.
Durere ca de ciupire în urechea dreaptă, 5.
Ciupire în urechea stângă la înghițire, 12.
Înțepături în urechi, 12.
Înțepături și țiuit în urechea dreaptă (prima zi), 84.
Junghiuri izolate, fugitive, foarte dureroase, din profunzimea urechii drepte, străbătând urechea externă (a treisprezecea zi), 73.
Mai multe junghiuri în interiorul urechii drepte, 79.
Înțepătură surdă în interiorul urechii drepte, 80.
Înțepătură surdă din urechea dreaptă și de sub lobul, spre exterior (prima zi), 83. [670.]
Junghi foarte violent în urechea dreaptă, din partea externă spre cea internă, care l-a obligat să-și țină respirația și a lăsat urechea sensibilă pentru un timp, când a intrat noaptea în casă venind din aerul rece (a douăzeci și noua zi); dimineața, un alt acces de durere în ureche, dar mai puțin sever; o senzație în ureche ca și cum accesul liber al aerului ar fi împiedicat, dar fără nici cea mai mică diminuare a auzului; în cursul dimineții, urechea era din nou bine, dar după masa de prânz avea în ea senzația ca și cum organul extern ar fi umplut cu apă, asemănătoare senzației percepute când cineva își cufundă capul sub suprafață (a treizecea zi); o urmă a durerii de ureche din a treizecea zi, în cursul dimineții; complet ameliorată seara, dar amenințând să reapară când își îndreaptă atenția în mod special într-acolo, ceea ce nu se întâmplă când își concentrează intenționat mintea asupra celorlalte părți dureroase (a treizeci și treia zi); în locul urechii drepte, urechea stângă prezintă astăzi o ușoară urmă de durere înțepătoare (a treizeci și patra zi), 73.
Prurit violent în ureche, ca de la o ulcerație, 12.
La ora 12.50 P.M., când se afla în interior, senzație bruscă, trecătoare, ca și cum aer rece ar sufla în urechea dreaptă (a patra zi), 90.
Căldură în urechea dreaptă (a șaptezeci și doua zi), 73.
Dimineața, senzație de plenitudine, cu înfundarea urechii drepte și strănut frecvent, care a revenit seara; curând după aceea, prurit destul de violent în ambele nări, spre vârful nasului, după a cărui scurtă persistență a urmat o secreție de mucus fluid (a paisprezecea zi), 73.
Senzație de înfundare a urechii stângi, cu diminuarea capacității auditive, durând de fiecare dată câteva minute, dimineața și la amiază (a patruzeci și doua zi), 44.
Ambele urechi înfundate (prima zi), 84 ; (a doua zi), 87.
Auz.
Auz alternativ bun și slab, 12.
Auz foarte dificil timp de câteva zile (a treia săptămână), 14.
Urechea dreaptă părea afectată, auzul era diminuat, partea inferioară a concii era inflamată, tumefiată, sensibilă la atingere, uneori asociată cu prurit și vuiet (după șase luni), 13. [680.]
Dificultatea auzului a crescut, cu țiuit continuu în urechi, 12.
Zgomot în ureche, ca foșnetul unei hârtii poleite, 12.
Sunete înspăimântătoare în urechi, cu senzație de cap greoi, 12.
Zumzet în urechi (a doua zi), 38.
Zumzet și vuiet în cap, la amiază (a patruzeci și una zi), 73.
Zumzet violent în urechi, durând câteva ore (a treizeci și noua zi), 77.
Vâjâit și zumzet în urechea dreaptă (a patra zi), 32.
Vâjâit în urechea stângă (a zecea și a douăsprezecea zi), 32.
Șuierat în urechi, ca de apă clocotind, 12.
Perceperea continuă în cap a aceleiași melodii, 12. [690.]
Țiuit în urechi, 10, 12, 87.
Țiuit în urechi timp de câteva ore, 85.
Țiuit în urechi, frecvent în timpul zilei (a doua, a treia și a șaptea zi), 84.
După masa de prânz, a simțit brusc un țiuit strident în urechea dreaptă, care, după câteva ore, s-a transformat la fel de brusc într-un zumzet surd și un geamăt, iar aceste din urmă senzații s-au transformat treptat într-un zgomot ca de lichid care bolborosește, ce a continuat toată noaptea (a treizeci și șaptea zi), 43.
Ciocănit înspăimântător și durere sfâșietoare în ureche, seara în pat, durând până după miezul nopții, cu micțiune la fiecare jumătate de oră și cu picioarele reci până la genunchi, 1.
Scârțâit în ambele urechi la înghițire, asemănător rotirii unui șurub de lemn, însoțit de o înțepătură și de senzație de uscăciune în cantusul extern drept, ca și cum ar fi pătruns în el un grăunte de nisip (a douăsprezecea zi), 32.
Înțepături dureroase și scârțâit în ambele urechi, ca atunci când este rotit un șurub de lemn, mai ales în timpul înghițirii în gol (după un sfert de oră, a treisprezecea zi), 32.
Bătăi dureroase și vuiet în ambele urechi la intrarea în cameră din aer liber, după-amiaza (a șaizeci și noua zi), 73.
Vuiet în urechi (a cincea zi), 84 ; (a patruzeci și doua zi), 87.
Vuiet în urechea stângă (a noua zi) și scârțâit la înghițirea salivei (a cincea zi), 33. [700.]
Vuiet în ureche (dimineața devreme, în pat), 85.
Vuiet în urechi, ca un curent de aer printr-o sobă (după o oră), 10.
Vuiet și huruit continuu în urechi, ca și cum ar auzi frecvent mugetul vitelor, 12.
Vuiet în urechi care provoacă o durere surdă, cu caracter dureros al întregului occiput, agravat de înghițire, 12.
Diminuarea vuietului din cap și urechi și ameliorarea auzului, la o fată care suferea de foarte mult timp de auz dificil (a douăsprezecea lună), 12.

NAS

Obiective.
Tumefiere și indurație a aripii stângi a nasului, cu durere tensivă, 6.
Mică tumefiere furunculară în nara dreaptă, 12.
Nasul este neobișnuit de roșu și fierbinte, 12.
O pată roșie pruriginoasă, dureroasă ca o rană la atingere, în fisura aripii drepte a nasului (a șaizeci și noua zi), 13.
Nasul se îngroașă, nările fiind alternativ acoperite de scuame și cu multă căldură înțepătoare, astfel încât aerul nu poate fi inspirat prin el, cu sângerări frecvente, 12. [710.]
O oarecare ulcerație la o jumătate de inch în interiorul nasului, unde există o crustă, 1.
Nasul este în permanență dureros ca o rană, cu tumefiere în interiorul său și la nivelul buzei superioare, 12.
Strănut (după douăzeci și opt de ore), 6.
Strănut frecvent (a noua zi), 20.
Strănut abundent și violent, 12.
Strănut prelungit, de două ori pe zi, înainte de amiază și spre seară, timp de paisprezece zile, odată cu începerea ameliorării, 12.
Strănut, cu eliminarea de mucus fluid din nas (după o jumătate de oră), 13.
Seara, strănut violent frecvent, care a revenit în dimineața următoare (a opta zi); după cină, strănut violent frecvent, fără catar (lucru foarte neobișnuit pentru el) (a noua zi); strănut frecvent (a șaisprezecea zi); strănut violent frecvent și gâdilare în nas, seara (a douăzeci și patra zi); dimineața, din nou strănut frecvent, cu secreție crescută de mucus, însoțit de tuse seacă, iritativă, frecventă (a douăzeci și cincea zi); dimineața, strănut violent frecvent, care se încheie după scurt timp cu o senzație de cap greu (a douăzeci și noua zi); strănut dimineața (a treizeci și una zi); strănut violent frecvent, la prânz (a patruzecea zi); cu gâdilare în nas și arsură la nivelul ochilor, ca și cum ar începe un catar, la trezire (a cincizeci și cincea zi), 72.
Strănut frecvent, cu nas înfundat și senzație de asprime în gât; aceste simptome catarale s-au agravat seara, cu durere surdă în frunte și greutate și presiune la nivelul ochilor, urmate de o noapte foarte agitată (a treizeci și opta zi); la trezirea de dimineață, gâtul îi este complet acoperit de flegmă, iar ulterior laringele și traheea devin dureroase; apoi, stare generală de rău, atât fizică, cât și psihică; fruntea îl doare, ochii îl ard, nasul îi este înfundat, iar vocea îi este răgușită; la prânz s-a simțit mai bine când mergea în aer liber, însă în repaus agravarea a revenit; nasul curgea abundent, picioarele îi erau reci, iar senzația generală de boală l-a trimis la culcare devreme, seara; a trecut însă mult timp până să se poată încălzi, iar senzația de cap greu, tusea frecventă, înfundarea nasului și, pe scurt, toate simptomele unei febre catarale ușoare s-au instalat (a treizeci și noua zi); dimineața se simțea foarte rău și foarte slăbit și a rămas în pat până la ora 10; ulterior s-a simțit mai bine; la prânz, zumzet în cap, care se simte greu; tuse seacă frecventă; seara, incomparabil mai bine decât în ziua precedentă; simptomele febrile au apărut noaptea, dar au încetat după miezul nopții, iar spre dimineață a izbucnit transpirația (a patruzecea zi); strănut violent frecvent, cu tuse și expectorație de mucus, dimineața (a cincizeci și doua zi); strănut frecvent (a cincizeci și noua zi); strănut dimineața (a șaizeci și patra zi); două strănuturi care păreau a fi provocate de un vapor ce urca din stomac în nas (imediat, a șaizeci și noua zi), 73.
Catar uscat foarte violent, uneori cu scurgere apoasă din nas (a șaptesprezecea zi), 14. [720.]
Catar uscat constant în nara dreaptă, 12.
Catar întreaga zi (a șaptesprezecea zi), 76.
Catar foarte sever, cu secreție crescută în căile aeriene (a treizeci și cincea zi), 75.
Seara a apărut fără cauză un guturai puternic, precedat de senzație de cap greu și strănut frecvent, un guturai puternic, precedat de senzație de cap greu și strănut frecvent (a șaptea zi); catarul a fost supărător pe tot parcursul experimentării și a avut particularitatea că dispărea adesea complet timp de mai multe ore, apoi revenea brusc, fără cauză, cu o intensitate reînnoită și cu mult strănut; catarul, care intrase în remisiune, s-a agravat, cu strănut frecvent (a patruzeci și șasea zi); catarul a durat mai mult de trei luni, iar experimentatorul ezită mult mai puțin să-l atribuie acțiunii medicamentului, deoarece niciun catar nu mai durase vreodată atât de mult la el, 44.
Senzație de înfundare a nării drepte, cu strănut frecvent și senzație de frig la nivelul picioarelor, care la exterior erau calde la atingere (a patra noapte); simptomele nazale, cu confuzie surdă în cap (a cincea zi); catarul este încă prezent, doar întrucâtva, manifestându-se din nou printr-o secreție crescută de mucus nazal (a unsprezecea zi); catar mai rău (a douăsprezecea zi); a devenit foarte sever, iar una sau cealaltă nară era aproape permanent obstruată; la ora 15, strănut, urmat de o înțepătură foarte violentă în partea inferioară a plămânului drept (a treisprezecea zi); catar redus la minimum (a paisprezecea zi); scurgerea nazală este din nou destul de abundentă, cu strănut frecvent (a cincisprezecea zi), 65.
Catar și tuse spasmodică, cu vărsături de mucus dimineața, timp de câteva zile (a optzeci și șaptea zi); catar fluent în fiecare zi în timpul defecației, în ultima săptămână (a nouăzeci și noua zi), 13.
Secreție catarală frecventă din nas (după două ore); catar uscat, care devine fluent prin strănut, în aer liber (după zece ore); fără strănut, cu mucus în istmul bucofaringian, obligându-l să-și dreagă zgomotos gâtul, fără a putea elimina nimic (după douăzeci și șase de ore); cu cefalee constantă (după patruzeci și opt de ore), 8.
Coriză fluentă, dimineața (după șaptezeci de ore), 8.
Coriză violentă, cu tuse noaptea (după treisprezece zile), 1. [730.]
Coriză fluentă violentă și catar; asemenea cărora nu mai avusese de mulți ani, 1.
Coriză violentă, apărută brusc, 1.
Coriză fluentă care tulbură odihna nocturnă (a treisprezecea zi), 21.
Coriză și tuse, cu expectorație neobișnuit de cenușie, repetate la intervale neregulate, 12.
Coriză și tuse, cu junghiuri sub sânul stâng, 12.
Coriză, cu gâdilare în gât care provoacă tuse, cu senzație de jupuire în piept, crampe și arsură în abdomen, diaree, sete intensă și leucoree crescută, 12.
Coriza violentă ameliorează starea generală de rău, 12.
Coriză neobișnuit de violentă și obositoare, cu scurgere nazală constantă, răgușeală și o tuse foarte chinuitoare, aproape neîncetată, numai ziua, nu și noaptea, durând paisprezece zile (a patra săptămână), 12.
Coriză cronică abundentă, cu secreție de mucus purulentă și fetidă și senzație dureroasă ca de rană la nivelul nărilor (a treia lună), 12.
O coriză deosebit de violentă și persistentă, cu răgușeală, durere în gât, tuse cu expectorație mucoasă și durere în piept, spate și sacru, cu slăbiciune extraordinară și leucoree crescută, a apărut de la ameliorarea rapidă a paraliziei anterioare, astfel încât acum ea poate umbla la fel de viguros ca de obicei, 12. [740.]
Coriză fluentă numai din nara stângă, cu lăcrimarea ochiului stâng, 12.
Coriză fluentă (după două ore), 13.
Coriză fluentă violentă, cu strănut, care a durat cât timp a stat la defecație și s-a scremut; după masă a fumat, ceea ce a fost urmat de o altă defecație și de reapariția corizei fluente (a cincizeci și una zi); coriză fluentă în timpul defecației (a șaizeci și patra zi); simptomul cel mai constant este coriza fluentă; folosește zilnic patru până la șase batiste, cu strănut violent de trei sau patru ori succesiv (după douăzeci de săptămâni); coriză fluentă violentă, cu strănut frecvent și violent, dregerea zgomotoasă a gâtului pentru eliminarea mucusului, trezire din somn noaptea și secreție abundentă de mucus (după douăsprezece luni); coriză fluentă în timpul defecației (după paisprezece luni), 13.
Secreția crescută de mucus îl obliga să-și sufle frecvent nasul (a patra zi); dimineața, strănut frecvent, înfundarea nării drepte, alternând cu scurgere nazală; acest catar a durat două ore, apoi a dispărut brusc; a reapărut pentru scurt timp seara și a încetat brusc, ca și cum ar fi fost retezat (a cincea și a șasea zi), 67.
Secreție crescută a membranei Schneideriene (a șaisprezecea zi), 67.
Eliminarea frecventă, prin suflarea nasului, a unui mucus gros, la prânz (a șaptesprezecea zi); secreție abundentă de mucus din nas (a nouăsprezecea zi), 72.
Secreția nazală era destul de abundentă, iar mucusul gros era eliminat prin tuse frecventă pe tot parcursul zilei (a cincizeci și doua zi); în casă a apărut o scurgere apoasă, catarală (a cincizeci și șasea zi), 73.
Eliminarea unei cantități foarte mari de mucus gros și galben, cu gust de brânză veche, cu coriză și tuse constante (primele paisprezece zile), 12.
Eliminare neobișnuit de abundentă de materie groasă, verde, amestecată cu puroi, sânge și fragmente dure, iar în cele din urmă cu cruste uscate, brune, strâns aderente la porțiunea superioară a ambelor fose nazale tumefiate și care coboară și din sinusurile frontale; acestea sunt eliminate prin suflarea nasului timp de opt zile, urmate de o ameliorare bună, la o fată ajunsă la maturitate, suferind de leucoree și scrofuloză de la vaccinare (a noua săptămână), 12.
Eliminare de mucus purulent fetid din nas, parțial gros, parțial verde gălbui-negricios; la suflarea nasului se poate simți că provine chiar și din sinusurile frontale, curgând parțial sub formă lichidă, cu ameliorarea progresivă a unui astm vechi (a douăsprezecea săptămână), 12. [750.]
Eliminare nazală abundentă a unei cantități mari de materie vâscoasă, verzuie, gălbuie-albă, mirosind a brânză veche, timp de patru luni, perioadă în care vindecarea tuberculozei pulmonare, împreună cu leucoreea excoriantă, progresează vizibil de la o zi la alta, iar aspectul general se ameliorează, 12.
Eliminare de mucus fetid din nara dreaptă, 12.
Mucus nazal amestecat cu sânge coagulat, 1.
Sângerare nazală, seara (a treia și a noua zi), 20.
Eliminare frecventă de sânge prin suflarea nasului, 4.
Epistaxis zilnic, numai din nara stângă, 12.
Epistaxis repetat frecvent (prima săptămână), 12.
Epistaxis la suflarea ușoară a nasului, dimineața după ridicarea din pat, timp de două zile, 6.
Epistaxis de două sau trei ori în fiecare zi, 1.
Epistaxis după-amiaza, după care capul s-a ușurat (a treizecea zi), 76. [760.]
Epistaxis, îndeosebi când se înfierbântă (după șaptezeci de ore), 4.
Sânge coagulat în nas, timp de câteva zile, 12.
Sângerare nazală violentă, aproape de fiecare dată când își sufla nasul (a treizeci și doua zi), 20.
Subiective.
Înfundarea nasului (a optsprezecea zi), 76.
Înfundarea nasului, cu voce nazonată (a treizeci și treia zi), 75.
Dimineața, obstrucția nasului, din care a eliminat prin suflare o cantitate de sânge pe tot parcursul zilei, cu durere surdă în frunte (a șaptea zi), 20.
Obstrucția nasului, care a început să sângereze de îndată ce a încercat să expulzeze aer prin el (a doua zi), 21.
Nas înfundat de un catar uscat constant, cu dregerea zgomotoasă și frecventă a gâtului pentru eliminarea mucusului, 12.
Senzație de catar uscat în partea superioară a nasului, mai intensă seara; nasul pare înfundat, 1.
Uscăciune în interiorul nasului, seara, astfel încât mucusul uscat trebuia îndepărtat; dimineața nasul era normal; după ce a stat întins în pat un timp, catarul uscat a revenit (a treizeci și noua zi), 13. [770.]
Uscăciune neobișnuită în ambele cavități nazale (a treisprezecea zi), 20.
Uscăciune supărătoare în nas, durând o jumătate de oră (curând); uscăciune în nas (a patra zi), 74.
Uscăciune și sensibilitate supărătoare ale nasului, ca la începutul unui catar. Această senzație s-a extins treptat în sinusurile frontale, iar ochii au devenit și ei sensibili; aceste simptome au dispărut după-amiaza (a cincisprezecea zi); după ridicare, în nara stângă și sinusul frontal drept a apărut aceeași senzație care fusese resimțită cu două zile înainte; însă acum nara dreaptă era complet lipsită de ea (a șaptesprezecea zi), 72.
Uscăciune supărătoare în nas, până în sinusurile frontale, seara (a patruzeci și una zi); uscăciune supărătoare în nas (a patruzeci și doua și a patruzeci și treia zi); cu gâdilare înainte de amiază, uscăciunea și presiunea din nas și sinusurile frontale au crescut atât de mult, încât l-au incomodat foarte mult în timpul cursului său; la prânz a apărut o scurgere catarală, care a dispărut din nou complet după o oră; la scurt timp au revenit presiunea la rădăcina nasului și secreția abundentă de mucus; ulterior, presiunea s-a deplasat spre urechi, unde a produs tensiune în conductele auditive și înfundarea urechilor (a patruzeci și șasea zi); uscăciune și tensiune în nas, cu senzația ca și cum întreaga membrană mucoasă ar fi tumefiată (imediat, a patruzeci și șaptea zi); senzația uscată, supărătoare și familiară din nas a apărut la prânz, în timp ce ședea liniștit în cameră; s-a ameliorat mult în aer liber, dar a revenit, deși mai puțin violent, când a intrat din nou în casă; nasul a devenit umed pentru prima dată după ce a fumat un trabuc (a patruzeci și noua zi); uscăciune a nasului (a șaizeci și șasea zi); la fumarea unui trabuc (a șaizeci și opta zi), 73.
Senzație de tensiune deasupra aripii drepte a nasului, dispărând după frecare (după douăzeci și patru de ore), 6.
Durere surdă la rădăcina nasului, cu senzație de căldură, ca și cum ar începe un guturai, înainte de amiază (prima zi), 20.
Presiune dureroasă la rădăcina nasului (a treia zi), 21.
Arsură la marginea inferioară a nării drepte, care era sensibilă la atingere (timp de o jumătate de oră), la prânz (a cincizeci și patra zi), 73.
Arsură și uscăciune în nara dreaptă, urcând până la nivelul sinusurilor frontale (a șaizeci și opta zi); arsură în întregul nas, care se simte tumefiat, cu sensibilitate crescută la nivelul septului, pe care se pot vedea mai multe vezicule; veziculele s-au uscat după-amiaza (a șaptezeci și șaptea zi), 72.
În nara dreaptă, o senzație ca de rană sau ulcerație, agravată de apăsarea aripii nazale, dar care a dispărut în ziua următoare (a cincizeci și șasea zi), 44. [780.]
Junghiuri în aripa stângă a nasului, 80.
Senzație de furnicare corozivă pe nas, 1.
Furnicare în nas, ca în coriză, 1.
Miros.
Diminuarea acuității simțurilor mirosului și gustului (din a șaptea până în a treisprezecea zi), 24.

FAȚĂ

Obiectiv.
Pare foarte bolnav și are fața oarecum umflată (a douăzeci și una zi); pare palid și pământiu (a douăzeci și patra zi), 76.
Expresie suferindă, 12.
Înfățișare rea, trasă (a șaptea zi), 26.
Fața este trasă, iar înfățișarea este rea toată ziua (a șaizeci și șasea zi), 73.
Pare foarte tulburată, cu fața palidă, emaciere rapidă și slăbiciune mare, pe care, împreună cu tulburarea sa, face mari eforturi să le ascundă de ceilalți, 12.
Expresia până atunci pământie devine mai luminoasă (primele patru săptămâni), 12. [790.]
Paloarea unei fete de paisprezece ani a cedat treptat locul unor obraji proaspeți și rumeni (în primele șase săptămâni), 12.
Culoare galben-pală a feței, 12.
Față permanent fierbinte, roșie ca focul, cu mici varicozități fine care provoacă mâncărime intensă, 12.
Roșeață a feței, cu extremități răcoroase, după-amiaza (a douăzeci și șasea zi), 76.
Părea palid (a opta zi), 20.
Paloare constantă a feței, 12.
Pare palid și bolnăvicios (a optzeci și patra zi), 42.
Pielea feței este necurată, ca și cum ar fi murdară, 12.
Fața, edematoasă, tumefiată timp îndelungat, 12.
Erizipel alb, lucios, al feței, 12.
Subiectiv. [800.]
Fața și buzele sunt resimțite ca umflate, în accese, 12.
Fața pare arsă de soare, deși nu este, 12.
Durere la nivelul feței, la început zilnic la ora 7 A.M. și la 8.30 P.M., apoi mai surdă și persistentă întreaga zi, începând în osul obrazului stâng, lângă ureche, extinzându-se prin dinți până la nas și prin ochi și sprânceană până la tâmplă și în cap; pe la 8.30 P.M., un șoc electric surd prin nervii dentari, răspândindu-se apoi brusc, cu arsură ca de foc în părțile dureroase, care sunt foarte sensibile la lumina soarelui; ochiul stâng este, de asemenea, foarte afectat, mai mic și foarte sensibil la orice schimbare a aerului; înainte de aceasta apăruseră multe furuncule și coșuri foarte mari pe față și gât (a zecea lună), 12.
Arsură sfâșietoare în întreaga jumătate stângă a feței, aparent în periost, în timpul cinei (a șaisprezecea zi), 72.
Ușoară senzație de tracțiune în maseterul drept, cu acumulare de salivă în gură (a șaptezeci și doua zi), 72.
Curând am perceput o durere lentă, de tracțiune, uneori săgetătoare, în jumătatea dreaptă a feței, de la tâmplă până la dinți; apoi întreaga zonă a devenit sensibilă, iar sensibilitatea a crescut odată cu simptomele ulterioare, în cursul după-amiezii, 62.
Durere de tracțiune între gură și nas, ca și cum periostul ar fi tensionat; o durere se extindea peste oasele nazale, ca și cum pe ele s-ar fi aflat o șa, 7.
Durere acută, de tracțiune, la nivelul feței, prin obrazul stâng, dinți și ureche și în jos pe partea laterală a gâtului, mai intensă când stă culcat noaptea, ameliorată când umblă și de învelirea călduroasă, 12.
Durere sfâșietoare violentă la nivelul feței, noaptea, cu umflarea obrajilor, terminându-se cu un dinte ulcerat, 12.
Durere sfâșietoare la nivelul feței, în continuă intensificare, cu umflarea obrazului stâng, durând cinci zile (după a doua zi), 12. [810.]
Dureri înțepătoare ca fulgerul la nivelul feței, extinzându-se în maxilarul stâng, care nu are dinți, prin ureche și în cap, în accese, 12.
Obraz.
Umflarea glandelor de pe partea obrazului stâng, 1.
În cursul nopții, obrazul stâng devine gros, cu tensiune în el și senzație de tracțiune în dinți, care s-au intensificat până a doua zi, au urcat spre ochi, sub care a apărut o tumefacție edematoasă, apoi s-au extins peste nas și s-au răspândit treptat pe celălalt obraz, iar după a doua zi s-au diminuat, cu durere surdă în gingie, o senzație generală intensă de slăbiciune și o durere nervoasă, de tracțiune, în toate membrele (un fel de erizipel edematos, la o persoană care nu mai fusese niciodată predispusă la acesta), (a șaptea lună), 12.
Roșeață circumscrisă, arzătoare, a obrajilor, zilnic după-amiaza, cu agitație interioară și intensificarea durerilor de cap și de dinți, 12.
Senzație ca și cum o zonă de sub nara dreaptă ar urma să se indureze (după trei ore și jumătate), 3.
Durere ca de crampă în obrazul drept când partea se află în repaus (după o jumătate de oră), 5.
Durere sacadată, fin înțepătoare, în mușchii obrajilor, numai când merge în aer liber, 1.
Durere sfredelitoare în osul malar stâng, ameliorată prin atingere (după șapte și douăzeci și nouă de ore), 8.*
Mâncărime dureroasă, ca de săpare, în osul malar stâng (după o jumătate de oră), 8.
Durere sfâșietoare în maxilare, cu umflarea obrajilor, a nasului și a regiunilor de sub ochi, cu căldură, înțepături și senzație ca de contuzie în acestea, 12. [820.]
Senzație de furnicare și tracțiune în zigomaticul stâng, care a lăsat în urmă, timp îndelungat, o senzație de amorțeală (a șaptesprezecea zi); a reapărut în aceeași parte și, ulterior, în partea dreaptă (a optsprezecea zi), 56.
Furnicături și senzație de tracțiune în ambele oase zigomatice și în osul maxilar superior stâng, apărute instantaneu și dispărute la fel de rapid cum apăruseră (prima zi), 57.
Furnicături și senzație de tracțiune în oasele zigomatice, timp de șase săptămâni, 57.
Seara, în timp ce mesteca o bucată de pâine, o durere înțepătoare intensă între urechea stângă și arcada zigomatică , ca și cum osul maxilarului s-ar fi luxat brusc, făcându-l să țipe; această durere era resimțită de fiecare dată când încerca să mestece, persistând toată seara și fiind încă resimțită în dimineața următoare (a doua zi); durerea menționată anterior în mușchii masticatori, la mestecat, seara (a treia zi), 32.
Furnicături și zvâcniri extinzându-se spre osul zigomatic, 1.
Rigiditatea mușchilor maseteri stângi, dureroasă la deschiderea maxilarelor (după patru zile), 11.
Senzație trecătoare de tracțiune în osul maxilar superior stâng, la ora 1 P.M. (a șasea zi); senzație de tracțiune în osul maxilar superior stâng, la ora 5 P.M. (a zecea zi); în osul maxilar superior drept, înainte de amiază (a unsprezecea zi), 65.
Durere de tracțiune și sfâșietoare în partea stângă a maxilarului superior, în accese, 12.
Durere repetată, ca de roadere și sfredelire, în maxilarul superior stâng (după o oră și jumătate), 8.
Durere sfâșietoare violentă în maxilarul superior stâng, extinzându-se spre ochi (după două ore), 5.
Buze. [830.]
Buzele în întregime, gingiile și frenul limbii sunt acoperite cu numeroase ulcerații albe, plate, mari și mici, 12.
Buzele sunt fierbinți și crăpate și dor foarte intens în timpul mesei, 12.
Buzele, gingia și limba sunt foarte palide, 12.
Buza superioară, care este îngroșată de mult timp, se umflă și mai mult (a doua săptămână), 12.
Buza superioară groasă, scrofuloasă, se micșorează (a treia săptămână), 12.
Vezicule pe buza superioară, 12.
Înainte de amiază, pe buza superioară, o zonă reliefată, roșie, cu mâncărime violentă , care l-a obligat să se scarpine, dar care a dispărut fără urmă după o oră (a douăzeci și opta zi), 72.
Ușoară căldură și roșeață, cu arsură la nivelul buzei superioare, dimineața (a cincizeci și patra zi); buza superioară oarecum umflată și arzătoare (a șaizeci și șaptea zi); pe buza superioară, lângă colțul drept al gurii, apare un tubercul cu mâncărime violentă (a șaptezeci și una zi), 72.
Pe marginea buzei superioare, două mici pete roșu-închis, arzătoare, de mărimea unei linte; pe acestea, în următoarele trei zile, s-au dezvoltat mici proeminențe, care s-au uscat și au căzut (după zece zile); mai târziu au apărut două pete noi, care au urmat aceeași evoluție (a zecea zi), 56.
Buza inferioară se umflă și devine scuamoasă, 12. [840.]
O veziculă mare pe suprafața interioară a buzei inferioare, 12.
Buzele sunt dureroase, ca și cum ar fi arse, 12.
Zvâcnirea buzei superioare, 1, 12.
Seara, zvâcnire bruscă, ca de crampă, a buzei inferioare și, ici-colo, în zone circumscrise ale pielii (a treizeci și una zi), 72.
Senzație sacadată în buza superioară, lângă colțul gurii, 6.*
Uscăciunea buzelor fără sete (după unsprezece ore), 8.
Buza superioară este sensibilă (a șaptezeci și șaptea zi), 72.*
Arsură pe roșul buzelor și pe palat, 1.
Durere tăietoare în partea stângă a buzei superioare, 80.
O durere tăietoare străbate jumătatea stângă a buzei inferioare, de jos în sus (a doua zi), 83. [850.]
(Junghiuri în buze), 1.
Mâncărime fină pe partea interioară a buzei superioare, 3.
Bărbie.
Articulațiile mandibulei trosnesc când cască, un fenomen cu totul neobișnuit (a treizeci și șaptea zi), 73.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în mandibula dreaptă, seara, 6.
Dureri sfâșietoare în mandibulă, care au început bilateral, în regiunea articulației, au înaintat împreună, în linie, spre bărbie, s-au unit și au dispărut simultan, 79.
Durere sfâșietoare trecătoare, în smucituri separate, de la unghiul mandibulei până la osul hioid, destul de profund în tegumente (a patruzeci și cincea zi), 73.
Junghiuri în mandibulă, pornind din ureche, 1.
Junghiuri ca de ac în mandibula stângă (după o oră și jumătate), 8.
Junghi violent, de tracțiune, în unghiul stâng al mandibulei, dispărând după atingere (după opt minute), 8.
Un junghi sfredelitor în partea dreaptă a mandibulei (a șaizeci și una zi), 73. [860.]
Durere înțepătoare în mandibula stângă, urmată de câteva junghiuri acute, ca de ace, în partea stângă a creierului, spre dimineață (a șaizeci și șaptea zi), 14.

GURĂ

Dinții.
Scrâșnirea dinților noaptea, 12.
Dinții capătă o culoare galben-murdară, care persistă, 12.
(Dinții care fuseseră galbeni în prima parte a experimentării au început să devină mai albi), (a cincizeci și noua zi), 13.
Sângerare la nivelul tuturor dinților, în două paroxisme, într-o singură zi, 12.
Mobilitatea dinților, care sunt, de asemenea, parțial friabili, 12.
Dinții par mobili și sensibili la orice atingere, 12.
Dimineața, toți dinții ei păreau mobili (a nouăsprezecea zi), 76.
Senzație la nivelul dinților frontali inferiori ca și cum gingia s-ar fi desprins de dinți; gingia este roșie, cu puncte albastru-închis și cu o margine albă, supurantă, în jurul coletelor dentare, 12.
Toți dinții sunt dureroși ca și cum ar fi răniți, făcând imposibilă masticația, 12. [870.]
Durere ca de rană sub ultimii dinți din dreapta, 7.
Sensibilitate foarte mare a dinților frontali; frigul și căldura provoacă dureri ca de rupere (a cincizeci și treia zi), 13.
Sensibilitate crescută a caninilor, cu o senzație de rigiditate când mușcă pe ei, însoțită de vertij și de senzație de obtuzitate în cap (a șaizeci și opta zi), 13.
Durere de dinți de seara până la miezul nopții, surdă, ca de la o presiune fină asupra unui nerv, uneori cu smucituri în acesta, 1.
Durere de dinți la toți dinții posteriori de pe ambele părți, crescând de la o zi la alta, provocată numai de mestecat în timpul mesei și devenind insuportabilă când mușcă pe ei; persistă mult timp (a cincea lună), 12.
Durere de dinți surdă pe partea stângă, ca și cum dinții ar fi fost afectați de acizi, împreună cu o durere surdă în partea stângă a frunții și cu o nevoie crescută de a urina, 12.
Durere continuă, sfredelitoare și arzătoare, în doi molari superiori cariați din partea dreaptă. (Durerea de dinți a fost înlăturată de o doză de Merc. sol. 3), (a treia zi); durerea de dinți revenea ori de câte ori intra de pe stradă într-o cameră caldă și rămânea acolo puțin timp; apa rece era singurul paliativ când durerea era foarte violentă; aceasta a dispărut treptat în câteva zile (a patra zi), 22.
Durerea de dinți a reapărut, dar numai în împrejurări similare (a patra zi); după ce se plimba în aer liber, a intrat într-o cameră caldă, moment în care durerea de dinți descrisă mai sus a reapărut, dar s-a atenuat curând și a dispărut după folosirea apei reci. Acest simptom revenea ori de câte ori intra într-o încăpere închisă și rămânea acolo un timp. Se diminua imediat după ce inspira câteva minute aerul de la o fereastră deschisă (a unsprezecea zi), 23.
Durerea de dinți a revenit la zece minute după ce intrase într-o cameră caldă, fără foc, înainte de prânz (prima zi); durerea de dinți a reapărut în paroxismele obișnuite (a treisprezecea zi); durerea de dinți revenea ori de câte ori intra din aer liber într-o încăpere închisă (din a cincisprezecea până în a treizeci și treia zi), 24.
Durere sfredelitoare continuă în doi molari superiori cariați din partea dreaptă, ameliorată de apa rece, dar agravată de supa caldă și de fumul de tutun (a patra zi), 25. [880.]
Durere de dinți sfredelitoare și ca niște lovituri de ciocan, agravată de orice atingere a limbii și mai intensă noaptea, cu gingie roșu-închis și cu tumefierea obrazului, dureroasă la atingere (a doua lună), 12.
Durere de dinți ca de ulcerație, persistentă mult timp, care apare și dispare, 12.
Durere corozivă constantă într-un dinte cariat, cuprinzând întreaga parte a capului, agravată de tot ce este rece (băuturi sau aer) și, de asemenea, de mestecat (după patru zile), 11.
Durere de dinți ca de rupere la nivelul dinților frontali, provocată de o băutură rece (a șaizeci și șaptea zi), 13.
Durere apăsătoare într-un dinte cariat când își suflă nasul, 1.
Durere apăsătoare bruscă la rădăcina unui dinte vechi, urmată de formarea unui ulcer pe gingie (după treisprezece luni), 14.
După fiecare ceașcă din ceaiul său obișnuit, suferea de o durere apăsătoare violentă în primul molar inferior, ca și cum dintele s-ar despica, durere care se extindea apoi la întregul maxilar superior și inferior și dispărea treptat (după o oră), 5.
Tracțiune nervoasă acută la nivelul dinților frontali, 12.
Durere de dinți ascuțită, de tracțiune, la nivelul dinților inferiori, extinzându-se de jos în sus, frecvent fără cauză, de obicei mai intensă în timpul mesei, 1.
Tracțiune la nivelul incisivilor inferiori, imediat (a zecea zi), 63; de mai multe ori (a șaisprezecea zi), 67. [890.]
Dureri migratoare, de tracțiune, în dinții cariați, timp de două zile (după treisprezece zile), 75.
Sfâșiere la nivelul dinților de pe partea stângă, după-amiaza (a treizeci și patra zi), 75.
Paroxism de durere de dinți sfâșietoare, în fiecare noapte, la miezul nopții, 12.
Sfâșiere la nivelul dinților, recurentă zilnic între orele 10 și 11 A.M. și seara, 12.
Dureri sfâșietoare la nivelul dinților inferiori din dreapta, cu tumefierea obrazului, extinzându-se până sub bărbie, împiedicând deschiderea gurii, cu dureri în gât care îngreunează înghițirea, 12.
Durere de dinți sfâșietoare violentă, zi și noapte, extinzându-se prin toți dinții, apărând și dispărând brusc, durând patru săptămâni, 12.
Durerea de dinți sfâșietoare violentă îl alungă din pat noaptea, 12.
Sfâșiere violentă bruscă în primul molar inferior stâng, extinzându-se brusc la întregul maxilar inferior (după trei sferturi de oră), 5.
Durere cu smucituri într-un dinte cariat, dimineața, 1.
Senzație de amorțeală a incisivilor (a treizeci și șaptea zi), 13. [900.]
Durere destul de puternică, săltăreață și înțepătoare, într-un dinte cariat al maxilarului inferior stâng, care nu mai duruse niciodată; această durere a apărut numai în ziua administrării medicamentului, la aproximativ trei până la patru ore după administrarea acestuia; a dispărut din nou sub dozele ulterioare, remarcabil de mari, 82.
Durere înțepătoare într-un incisiv, 1.
Un junghi brusc într-un dinte cariat, seara, în timpul mesei (a șaisprezecea zi), 13.
Durere de dinți ca o tăiere sacadată sau o pulsație ascuțită în gingie, 2.
Pulsații în dinți, cu sfâșiere, tumefierea obrazului stâng, sub bărbie și în gură, ca de la un abces care urma să se spargă, cu junghiuri în acesta, cu o senzație de rău și leșin, pierderea apetitului, limbă foarte încărcată și o senzație de gol în întreaga parte anterioară a abdomenului, durând două zile și dispărând foarte brusc în a treia zi, 12.
Gingiile.
Gingia sângerează cu ușurință și este dureroasă ca o rană la atingere, 12.
Gingia este tumefiată, cu dungi roșu-închis și cu vene mari, destinse, iar în multe locuri, precum și pe buze, este acoperită cu ulcere albe superficiale, cu durere de dinți sfâșietoare și cefalee constante, 12.
Tumefiere mare a gingiei și a limbii, care sunt dureroase de fiecare dată când pune în gură ceva tare sau când mănâncă, 1.
Gingie tumefiată și dureroasă ca o rană, 1.
Un ulcer alb, superficial, asemănător unui șancru, pe gingia inflamată, lângă un incisiv inferior, la un băiat bolnăvicios în vârstă de cinci ani, după vaccinare (a șasea lună), 12. [910.]
Se formează tartru pe gingie, astfel încât aceasta este dureroasă la atingere și sângerează abundent, timp de câteva zile (a șaizeci și una zi), 13.
Sensibilitatea gingiilor din dreptul molarilor, la amiază (a noua zi), 53.
O durere fulgerătoare de moment în gingiile maxilarului superior drept, în timpul siestei, la 4.30 P.M. (a zecea zi), 32.
Senzație de rană la nivelul gingiei inferioare stângi când este atinsă (după patruzeci și opt de ore), 11.
Gingia este dureroasă pe alocuri, ca și cum ar fi inflamată, cu dureri fulgerătoare trecătoare prin câte un dinte, 12.
Durere surdă, ca de rană, în gingie și într-un incisiv inferior, în fiecare seară, 12.
Smucituri înțepătoare prin gingia ultimului molar inferior (după treizeci și patru de ore), 11.
Limba.
Limba tumefiată, în special pe partea dreaptă; o mușcă ușor; simptomul revine frecvent (a noua lună), 12.
Limba este îngroșată, cu fisuri albe pe margine, iar întreaga suprafață superioară este acoperită cu numeroase papile roșu-închis, tocite, spre porțiunea posterioară, 12.
Ulcer pe marginea stângă a limbii, indurat, dureros de sensibil la atingere (a douăzeci și doua săptămână), 13. [920.]
Un ulcer dureros pe marginea stângă a limbii, ulterior pe marginea dreaptă (după șase luni), 13.
Vezicule albe mici pe limbă, asemănătoare unei erupții miliare (a douăzecea zi); veziculele, care aproape dispăruseră, au reapărut cu arsură, în special după consumul de alimente calde. Aceasta era însoțită de o compresiune dureroasă în regiunea ambelor maleole ale piciorului stâng și de o ușoară arsură în timpul urinării, urina fiind mai roșie decât de obicei (a douăzeci și patra zi), 20.
O veziculă albă pe partea laterală a limbii, aproape de rădăcina acesteia, dureroasă ca o rană, 1.
Limbă acoperită cu un depozit mucos, 12.
Limba este acoperită cu mucus brun, gros, 12.
Limbă încărcată cu un depozit alb, fără sete, 9.
Limbă oarecum saburală și pe jumătate uscată (a douăzeci și cincea zi); limbă încărcată cu un depozit gros (a patruzeci și șasea zi), 76.
Limbă saburală (a treizeci și șaptea zi), 46.
Arsură și roșeață a vârfului limbii, care este acoperit frecvent cu puncte dureroase ca niște răni, 12.
Senzația că limba amorțește în timpul mesei, cu aceeași senzație prezentă constant în vârfurile tuturor degetelor (a paisprezecea lună), 12. [930.]
Uscăciunea limbii (curând, a treisprezecea zi), 46.
Limba uscată la vârf (a douăzeci și șasea zi), 76.
Vârful limbii este dureros ca o rană la atingere, 1.
Arsură pe limbă (a patra zi), 74.
Limba foarte dureroasă ca o rană (a patra zi), 70.
Senzație de furnicături pe limbă, aproape de partea posterioară, curând, 13.
Senzație de carne vie și de zgâriere pe limbă, care este acoperită cu un depozit alb; o veziculă albă, alungită, înaintea mijlocului limbii, care este oarecum dureroasă, 1.
Tăietură violentă în vârful limbii și pe suprafața sa inferioară, 81.
Un junghi apăsător, ca de la un ac, crescând treptat în intensitate, sub partea dreaptă a limbii; uneori agravat de înghițire (după patru ore), 5.
Cavitatea bucală în general.
Pecingine în gură, 12. [940.]
Afte în gură, 12.
Puncte mici, albe, superficiale și supurante pe suprafața internă a obrazului stâng, 12.
Numeroase vezicule în întreaga gură, persistând mult timp, 12.
Interiorul gurii este foarte afectat, ca și cum ar fi plin de vezicule sau ca și cum și-ar fi ars gura, cu sete intensă noaptea, 1.
Uscăciunea gurii, buzelor, limbii, istmului bucofaringian și nasului, 12.
Senzație de uscăciune a palatului, fără sete (după unsprezece ore), 8.
Uscăciunea părții posterioare a gurii, cu sete, chiar și dimineața, 1.
Uscăciunea palatului, cu tendință de a tuși (a patra zi), 46.
Uscăciunea palatului (a douăzecea zi), 20; (a șasea zi), 54.
Senzație de uscăciune în gură (a doua zi), 45. [950.]
Căldură foarte mare în gură și totul este dureros, ca și cum ar fi ars, 12.
O presiune și o senzație de greutate în vălul palatin, 1.
Senzație dureroasă ca de rană în zona palatului dur, ca și cum ar fi ars și acoperit cu vezicule (a douăzeci și doua zi), 32.
Palatul foarte dureros ca o rană (a patra zi), 70.
Înțepătură din velum palati drept spre urechea internă, noaptea (a șaisprezecea zi), 67.
Saliva.
Salivație bruscă, în cantitate mare, zi și noapte; multă salivă limpede curge din gură, cu dispariția durerii de dinți (a șaptea lună), 12.
Secreție crescută de salivă dulce (durând cinci ore), (după cinci ore, a treia zi), 68.
Scuipă multă salivă, seara (a patra zi), 70.
Secreție crescută de salivă (a cincea zi), 10; (în două ore și în a noua zi), 71.
Acumulare mare de mucus dimineața (a optsprezecea zi); scuipare frecventă de salivă și mucus, cu senzație de gol în stomac și gust fad (a douăzeci și una zi), 76. [960.]
Secreție de salivă foarte mult crescută (cu gust metalic), durând două ore, cu tumefierea glandelor salivare (după o oră); o nouă creștere a salivației (cu gust acid), timp de două ore (a treia și a patra zi), 69.
Secreție abundentă de salivă fadă în timpul nopții (a șaptea zi), 31.
Acumulare de multă salivă în gură, imediat (a cincea și a șaptea zi), 48.
Flux mare de salivă în gură (a noua zi), 20.
Salivă ușor sangvinolentă, 1.
Dâre de sânge în salivă (a douăzeci și patra zi), 42.
Gustul.
Gust neplăcut, 12.
Gust fad, cu senzația că stomacul ar fi deranjat (a șasea zi), 32.
Gust fad (a optsprezecea și a douăzeci și una zi), 76.
Gust fad-dulceag în gură, în mai multe seri, 1. [970.]
Gust păstos în gură, dimineața, 12.
Gust neplăcut în gură, dimineața (a douăzeci și doua zi), 76.
Gust fad și acru (a patruzeci și noua zi), 13.
Gust păstos, fad, în gură, cu limba alb-gălbuie, ca după o febră (după douăsprezece luni), 13.
Gust pătrunzător în gură, imediat după micul dejun (a patra zi), 74.
Un gust dulceag-sărat foarte neplăcut, în special în partea posterioară a gurii și la rădăcina limbii (a treizeci și șaptea zi); un gust amar, pătrunzător și sărat în gură, îndeosebi în jurul rădăcinii limbii (a patruzeci și șasea și a patruzeci și șaptea zi); gust neplăcut în gură după consumul de înghețată (a cincizeci și opta zi); gust neplăcut, rășinos, constrictiv (a cincizeci și noua zi), 73.
Gust grețos (a opta zi), 46; (a cincea zi), 48.
(Tutunul are gust de mucegai când este fumat), 1.
Gust în gură care provoacă greață după masă, timp de mai multe zile succesive, 1.
Alimentele au gust ca și cum ar fi prea puțin sărate, 1. [980.]
Gust de ouă stricate în gură, dimineața, pe nemâncate, cu un depozit foarte mucos pe limbă și pe dinți, 12.
Gust de sânge în gură și puțină expectorație de sânge, de care nu mai suferise niciodată înainte (după șase luni), 13.
Gust dulceag (a douăzeci și patra zi), 43.
Gust mucos, dulceag, în gură, după masă, 1.
Gust dulce în gură, asociat cu o secreție gonoreică, 12.
Gust acid, cu secreție crescută de salivă, la ora 6 P.M. (a opta zi), 70.
Gust acru și amar, cu eructații, 12.
Gust acru în gură, întotdeauna după masă, cu miros acru al respirației, 12.
Pâinea are gust amar, 9.
Gust amar, acru, 12. [990.]
Gust amar, 12, 47, 76.
Gust amar al salivei (după două ore), 8.
Gust foarte amar în gură dimineața (a nouăsprezecea zi), 76.
Gust atât de amar, încât a fost nevoită să se ridice în timpul nopții și să-și clătească gura (a nouăsprezecea noapte), 76.
Un gust mucos, amar, în gură (a șaisprezecea zi), 76.
Alimentele aveau un postgust neplăcut, amar și pătrunzător, perceput în special la rădăcina limbii și în istmul bucofaringian, la amiază; chiar și cafeaua neagră lăsa un postgust neplăcut (a șaptezecea zi), 72.
Diminuarea gustului (a cincisprezecea zi), 27.
La amiază, nu putea distinge după gust ce fel de supă mânca (era întuneric). De asemenea, nu putea identifica legumele după gust, iar cafeaua neagră avea gust de apă caldă, fără aromă (a doua zi); diminuarea simțurilor gustului și mirosului (din a șaptea până în a treisprezecea zi), 24.
Diminuarea gustului (a șaptea zi); după-amiaza (a noua zi), 26.
Vorbirea.
Se bâlbâia foarte mult când vorbea (prima și a doua zi), 92.

GÂT. [1000.]

Expectorație de mucus prin dregerea gâtului (a treizeci și treia zi), 75.
Expectorație, prin dregerea gâtului, a unor mase mari, de culoare negricios-verzuie, 12.
Expectorație moderată de mucus din gât, prin dregerea gâtului și eliminarea acestuia, după care starea generală se ameliorează, 12.
Mult mucus în gât, a cărui eliminare este foarte dureroasă, 12.
Expectorație, prin dregerea gâtului, de sânge închis la culoare, coagulat, din gât, dimineața (a cincea lună, reapărând în luna a opta), 12.
Striuri de sânge în mucusul expectorat prin dregerea gâtului, reapărând frecvent la intervale neregulate (lunile a șasea și a șaptea), 12.
Expectorație, prin dregerea gâtului, de mucus vâscos, care se desprinde cu dificultate (a patruzeci și doua zi), 13.*
Expectorație, prin dregerea gâtului, de mult mucus apos, dimineața (a optzeci și doua zi), 13.
Obligat să-și dreagă gâtul timp de o jumătate de oră dimineața, pentru a elimina mucusul vâscos din gât (după douăsprezece luni), 13.
Dregerea frecventă a gâtului, cu senzația că gâtul ar fi ca de rană, persistând trei zile (a opta zi), 46. [1010.]
Dregerea frecventă a gâtului, cu tuse (a douăsprezecea zi); mai rău; tusea, cu apăsare în piept (a șaisprezecea zi), 46.
Expectorație frecventă de mucus prin dregerea gâtului (a cincisprezecea zi), 27.
Dregerea frecventă a gâtului și tuse scurtă (a opta zi), 21.
Frecvent obligat să-și dreagă gâtul și să elimine mucus alb, vâscos (a noua noapte), 53.
În timp ce mănâncă, mult mucus în gât, pe care este obligată să-l expectoreze prin dregerea gâtului, altfel nu poate înghiți alimentele, 1.
Expectorație frecventă, prin dregerea gâtului, de mucus gros, dimineața (a treizeci și șaptea și a șaizeci și patra zi), 73.
Mucusul expectorat prin dregerea gâtului avea un gust neplăcut, înțepător, rășinos (a șaizeci și opta zi), 73.
Expectorație frecventă de mucus prin dregerea gâtului (a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una zi); de mucus vâscos (a patruzecea zi), 52.
Din istmul bucofaringian este expectorat, prin dregerea gâtului, mucus roșu ca sângele, 4.
Un abur rânced, grețos, urcă în gât, fiind recunoscut după miros, 3. [1020.]
Gâtul se îngroașă, glanda tiroidă se umflă și devine sensibilă, 12.
Umflarea întregii părți drepte a gâtului și a feței, a ochiului, obrazului drept, gingiei și ganglionului cervical, mai ales sub ureche, împreună cu epistaxis și coriză uscată pe partea dreaptă, 12.
Umflarea gâtului, timp de patru zile (după unsprezece zile), 77.
Senzație de umflare internă în gât, care împiedică înghițirea, ca de la o excrescență, neobișnuit de chinuitoare și reapărând constant, astfel încât nu putea tolera nicio îmbrăcăminte în jurul gâtului, iar vorbirea era dificilă, 12.
Gâtul pare umflat în interior, cu dureri înțepătoare, care îngreunează înghițirea, 12.
Senzație de strangulare în gât, ajungând chiar până la sufocare, obligându-l să umble noaptea, ceea ce o ameliora întrucâtva (a douăsprezecea lună), 12.
Durere în gât în timpul deglutiției, 38.
Durere în gât, ca și cum ar fi ca de rană, răgușeală și tuse aspră, lătrătoare, 13.
Dureri ca și cum gâtul ar fi umflat, cu umflarea roșu-închis a amigdalei stângi, care este acoperită de un ulcer superficial alb, întins (a patra săptămână), 12.
(Durere în gât, întotdeauna aproape de laringe, cu umflarea ganglionilor și gust neplăcut care pornește în mod distinct din laringe când mănâncă, vorbește și își drege gâtul, cu expectorația frecventă a unor mici mase cu miros fetid, asemenea semințelor de mei, timp de trei săptămâni, apoi dispărând complet și fiind urmată de o ameliorare constantă, la un pacient tuberculos), (a șaptea lună), 12. [1030.]
Durere în gât, cu răgușeală și tuse aspră, 12.
O senzație în partea dreaptă a gâtului, ca și cum aceasta ar fi pe cale să se inflameze; pe parcursul întregii zile, dureri înțepătoare la înghițire, care au dispărut din nou complet în noaptea următoare (după o oră, a cincea zi), 37.
Un fel de durere ca de rană la înghițirea salivei, ca și cum aerul ar pătrunde într-o rană, în întregul palat, extinzându-se în interior către urechea stângă, 1.
Durere în gât, ca de umflare în urma răcirii, 1.
Durere în gât, cu senzația că în el ar exista un loc constricționat, 12.
Senzație de excoriație în gât, ca de la tutun de prizat, 1.
Senzație de excoriație în gât, ca și cum pielea ar fi fost jupuită, 12.
Uscăciune în gât (a patruzeci și una zi), 44 ; (a opta zi), 54.
Frecvent, uscăciune intensă a gâtului, ca și cum acesta s-ar lipi, 12.
O uscăciune neobișnuită de-a lungul gâtului, ca de nisip, cu căldură ascendentă și miros neplăcut din gură, 12. [1040.]
Senzație de uscăciune în gât, cu dregerea frecventă a gâtului și scuiparea unui mucus alb, vâscos, precum și cu acumularea unei cantități mari de salivă în gură; gustul era afectat de aceasta, iar alimentele aveau gust ca și cum nu ar fi avut destulă sare, 55.
Senzație de uscăciune și de constricție în gât; aceeași senzație care este percepută când cineva este expus mult timp la căldura soarelui fără să bea (a douăsprezecea zi); într-un grad ușor (a treisprezecea zi), 66.
Senzație de uscăciune în gât, durând două ore, la scurt timp (a patra zi); durând întreaga zi, imediat (a cincisprezecea zi); întreaga seară (a șaisprezecea zi), 67.
Gât uscat și aspru și o oarecare dificultate la înghițire (a douăsprezecea zi), 72.
Uscăciunea gâtului și deglutiție dureroasă odată cu frisonul (a șasea zi), 78.
Senzație de zgâriere în gât, 1, 35, 68 ; (prima zi), 70.
Senzație de zgâriere în gât și înclinație de a tuși (a treia zi); zgârierea a continuat, cu tuse frecventă (a cincea zi); senzație de zgâriere în gât, silindu-l să tușească (a treisprezecea zi); cu tuse (a douăzeci și șasea zi); cu tuse frecventă (a treizeci și patra zi), 46.
Senzație de fir de păr în gât, 12.
Senzație predominant ca de dop în gât, pe care încearcă să o amelioreze tușind, 12.
A apărut o senzație de asperitate în gât, care a durat până după-amiază (după o oră, a opta zi); senzație de asperitate pe limbă, palatul dur și în gât (imediat, a noua zi), 53. [1050.]
Senzație de zgâriere în gât, provocând tuse uscată (prima noapte), 12.
Senzație de zgâriere și de asperitate în gât (a zecea zi), 54.
Senzație de zgâriere în gât după consumul de înghețată (a cincizeci și opta zi), 72.
Senzație de asperitate în gât, durând câteva ore (a patra zi), 64.
Senzație de asperitate în gât, seara (a zecea și a unsprezecea zi), 65.
Senzație de asperitate în gât, care a dispărut curând; apoi, timp de o oră, o senzație în gât ca și cum acolo s-ar afla o tumefacție nedureroasă (a cincea zi), 66.
O ușoară senzație de asperitate în gât (a treisprezecea zi), 72.
Asperitate în gât, cu înclinație continuă de a-și drege gâtul și cu un ton mai grav al vocii, dimineața, dispărând din nou după micul dejun (a cincizeci și opta zi), 72.
Asperitate în gât, dimineața (a șaizeci și șaptea zi), 72.
Gât aspru, cu senzație de zgâriere, ca și cum s-ar inflama (după paisprezece luni), 13. [1060.]
Iritația gâtului, provocând o tuse uscată, scurtă (după treisprezece luni), 13.
O senzație caustică în gât provoacă brusc tuse, 12.
Arsură în gât, ca de la amăreală, 12.
Arsură în gât, obligându-l să-și dreagă gâtul (la scurt timp, a treizeci și opta zi), 73.
Durere tăietoare și arzătoare în gât, aproape de laringe, cu umflarea ganglionilor din partea dreaptă și stângă, cu junghiuri extinzându-se în ureche și limbă grea, umflată, care împiedică înghițirea (a patra lună), 12.
Apăsare în partea posterioară a gâtului la înghițire, 1.
Apăsare și înțepături în gât când râde și vorbește, 12.
Senzație de zgâriere, apăsare și mucus sărat în gât, 12.
Apăsarea în gât crește, astfel încât traheea pare să devină tot mai îngustă, 12.
Senzație de mușcătură și bolboroseală în gât, urcând din profunzimea părții stângi, 12. [1070.]
Înțepături în gât, 1.
Înțepături în scobitura gâtului, 79.
Senzație de tracțiune înțepătoare și sfâșietoare în gât și senzație ca de rană, cu căldură în acesta când tușește (prima zi), 12.
Senzație de furnicare în gât, împiedicând vorbirea cu voce tare, 12.
Omușorul și amigdalele.
Omușorul părea alungit, după-amiază (a treia zi), 46.
Arcul palatin, omușorul, amigdalele și istmul bucofaringian s-au inflamat brusc și au devenit roșu-închis, fiind acoperite de ulcerații superficiale albe, mai ales pe omușor, din vârful căruia lipsește o bucată, cu salivație extrem de abundentă, miros neplăcut din gură, insomnie și incapacitate de a înghiți, 12.
Amigdalele și partea interioară a gâtului umflate, 1.
Amigdalele intens înroșite, după-amiază (a treia zi); roșii (a nouăsprezecea zi), 46.
Ușoară umflare a amigdalelor, dureroasă și determinând deglutiții frecvente (a douăzecea zi), 20.
Istmul bucofaringian și faringele.
Istmul bucofaringian uscat (a noua noapte), 53. [1080.]
Junghiuri violente, ca niște împunsături, în partea dreaptă a istmului bucofaringian, extinzându-se brusc în ureche, cu senzația în ureche, la deschiderea și închiderea gurii, ca și cum în aceasta ar exista o deschidere prin care aerul ar putea pătrunde (după șase ore și jumătate), 5.
Uscăciunea faringelui (a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una zi), 52.
O ușoară durere în partea dreaptă a faringelui, extinzându-se până la ureche; înghițirea oarecum împiedicată (a noua zi); a reapărut după-amiază, cu senzație de uscăciune și sete crescută, și a dispărut din nou complet seara (a zecea zi), 44.
Înghițirea.
Înclinație de a înghiți, 1.
Înghițire dificilă, fără nicio cauză aparentă, în gât (a treia zi), 45.
Dificultate la înghițire, cu gâlgâit și trosnituri în gât, 12.
Incapacitate bruscă de a înghiți ceva, ca și cum gâtul ar fi paralizat, fără durere, umflare sau roșeață, împreună cu accese de acumulare a salivei în gură și senzație de strângere în gât (a paisprezecea lună), 12.
Senzație ca și cum nu ar putea înghiți din cauza mucusului și ca și cum faringele ar fi contractat; după dregerea gâtului, acesta se simte excoriat, 1.
Înghițire dureroasă (a treizeci și cincea zi), 75.
Partea externă a gâtului.
Umflarea ganglionilor cervicali (după cinci ore, a treia zi), 68 ; la ora 18 (a opta zi), 70. [1090.]
Ganglioni umflați la nivelul gâtului și în regiunea inghinală, 12.
Parotida și gâtul par umflate, cu pulsații la aplecare, 12.
Glandele salivare foarte umflate, salivație abundentă, 1.
Durere în ganglionii cervicali (umflați), astfel încât noaptea nu putea sta culcat, 1.

STOMAC

Apetitul și setea.
Apetit mare (a cincisprezecea zi), 27.
Foame canină, cu sete (a șaptesprezecea zi), 26.
Prânzul a fost devorat cu un veritabil apetit canin (a douăzeci și doua zi), 73.
Foame, cu durere în stomac, 12.
Foame vorace, seara (prima zi), 12.
Dorință irezistibilă, resimțită în stomac, de a mânca în fiecare oră, înainte de amiază, 12. [1100.]
Apetit foarte viu, 12.
Dorință mare de a mânca, cu pierderea apetitului și aversiune față de alimente, 12.
Foame vorace, repetată frecvent, care îl trezește chiar și din somn noaptea, 12.
Mi-am luat prânzul pe la 12.30, mai devreme decât de obicei, deoarece îmi era foame; după aproximativ o oră am devenit palid, cu senzație de gol în stomac, ca și cum ar fi fost din lipsă de hrană, care a dispărut curând; după aceasta, mai obosit decât de obicei, la Dispensar (a opta zi), 90.
Pe la 10.30 A.M., în timp ce mergea, a fost cuprins de o foame atât de cumplită, încât a fost aproape să leșine și a fost nevoit, la o oră cu totul neobișnuită, să mănânce ceva într-o tavernă din apropiere; acest simptom s-a repetat în seara aceleiași zile și în cea a zilei următoare (a cincizeci și șasea zi), 44.
Nu se simte sătul după masa obișnuită, 12.
Apetit, dar mâncarea nu-i face plăcere, iar după ce mănâncă, slăbiciune și anxietate, cu palpitații, 1.
Apetit moderat la amiază (a douăsprezecea zi); apetit neobișnuit de puternic, care trebuie potolit, către seară (a treizeci și cincea zi), 72.
Apetit numai pentru lucruri reci, 12.
Dorință mare de a fuma, pe care nu o mai avusese până atunci (a treizeci și șasea zi), 13. [1110.]
Revine apetitul pierdut pentru carne (după paisprezece zile), 12.
Dorință de lapte, 12.
Apetit diminuat (a douăzecea și a douăzeci și una zi), 43 ; (a treia zi), 28.
Pierderea completă a apetitului, 42, 47, 56 , etc.*
Apetit mai redus decât de obicei la prânz și am mâncat foarte puțin; totuși, la ora cinei nu am simțit o foame neobișnuită (a treia zi), 90.
Micul dejun nu i-a făcut plăcere și, în timp ce se afla la masă, ușoare eforturi de vomă (a douăzecea zi); apetit foarte redus la amiază (a treizeci și una zi), 73.
Lipsa apetitului, mai ales seara (a treia zi), 66.
Lipsa apetitului, cu sete mare și uscăciunea gurii (a șasea zi); fără apetit (din a treizeci și cincea până în a treizeci și șaptea zi), 46.
Pierderea apetitului, mâncarea nu-i face plăcere, 4.
Aversiune constantă față de orice aliment, fără a avea vreodată senzație de foame, 12. [1120.]
Nu are dorință să mănânce, totuși tot ceea ce mănâncă îi face plăcere, 12.
Fumul de tutun nu este la fel de plăcut ca în alte dăți, seara (a douăzeci și una zi), 72.
Nicio dorință de a fuma, 13.
Pierderea dorinței de a fuma; ori de câte ori încerca, simțea imediat nevoia de a defeca (după douăsprezece luni), 13.
Aversiune față de carne, 12 ; (a doua și a treia zi), 45.
Aversiune față de cartofi, de care până atunci îi plăcuse în mod deosebit, 12.
Aversiune față de lapte, 12.
Sete crescută (a douăzeci și patra zi), 76.*
Sete de apă (a patruzeci și noua zi), 13.
Sete mare la trezire, dimineața (după douăsprezece luni), 13. [1130.]
Sete foarte mare după cină (a treia, a patra și a unsprezecea zi); sete mare și senzație de frig în tot corpul, cu somnolență (a douăsprezecea zi); sete, cu alternanțe de căldură și frig, acesta din urmă mai ales în regiunea dorsală și sacrală, cu capul și fața fierbinți în timpul zilei; senzație de frig înainte de miezul nopții, căldură către dimineață, în cele din urmă transpirație (a șaptesprezecea zi), 76.
Sete violentă (a patruzecea zi), 52, 54.
Sete foarte mare și constantă, alternând cu pierderea completă a dorinței de a bea, 12.
Sete mare și uscăciunea gurii, cu lipsa apetitului (a șasea zi); sete mare după-amiaza (a treisprezecea zi); sete mare (a treizeci și cincea zi), 46.
Sete, fără căldură, dimineața la ridicarea din pat, 11.
Sete violentă de băuturi reci întreaga zi, fără căldură (după opt ore); sete de băuturi reci înainte de cină și o vreme după aceea (după zece și unsprezece ore), 8.
Sete redusă, 60.
Eructații.
Eructații, 43, 47 , etc.
Eructații neîncetate (a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una zi), 52, 76, 78, 83.
Eructații abundente de gaze, timp de două zile (după treisprezece zile), 75. [1140.]
Eructații frecvente de gaze, după-amiaza (a treizeci și una zi), 75.
Încercări ineficiente de a eructa, 12.
Eructații ușoare întreaga zi, 79.
Eructații frecvente în timpul fumatului obișnuit (după șaptesprezece ore), 8.
Eructații frecvente, cu greață (imediat, a zecea zi), 53.
Eructații frecvente de gaze (la o oră după a doua doză, a doua zi), 66 ; (a optsprezecea zi), 76.
Eructații frecvente de gaze, precedate de fiecare dată de o constricție dureroasă a stomacului, înainte de amiază (a treizeci și patra zi), 73.
Eructații neîncetate de aer în timp ce mănâncă, 13.
Numeroase eructații, cu diaree, 12.
Când bea apă, ultima înghițitură revine prin nas, dar nu și când mănâncă, 12. [1150.]
Formare crescândă de gaze în stomac și intestine, cu eructații aproape neîncetate, repetate în paroxisme mereu reînnoite, uneori mai reduse, alteori mai intense, 12.
Ridicări puternice de aciditate din stomac, 23.
Eructații timp de câteva ore după fiecare doză, 30.
Eructațiile și eliminarea de flatus au ameliorat crampele din stomac și piept, anxietatea, palpitațiile, crampele musculare și durerile din ulcerațiile de pe picioare, 12.
Eructații goale, după care a fost nevoit să se întindă, cu ochii închiși, dar nu a putut dormi și a căscat mult; după o jumătate de oră s-a ridicat și s-a simțit foarte slăbit, iar picioarele îi păreau ca bătute (a cincizeci și cincea zi), 13.
Eructații foarte violente, cu pirozis și aciditate în stomac, 12.
Eructații neobișnuit de violente și continue de aer din stomacul destins, 12.
Eructații râncede, 1.
Eructații frecvente, ca de grăsime râncedă (a douăzeci și opta zi); eructații râncede (a treizeci și doua zi), 20.
Eructații frecvente (după două ore); eructații râncede continue (a opta zi); eructații râncede timp de opt ore (a treisprezecea zi), 21.
Eructații cu gust de mâncare în timpul fumatului obișnuit (după opt ore), 8. [1160.]
Eructații frecvente de alimente, cu gustul medicamentului, întreaga după-amiază (după 900 de picături), 61.
Eructații cu gustul medicamentului (a douăzecea zi), 48.
Eructații cu gustul remediului, imediat după fiecare doză, 45 ; (a patra zi), 74 ; înainte de amiază (a opta zi), 75.
Eructații frecvente, cu gust de Thuja, după micul dejun (a treizeci și una zi), 72.
(Eructații amare după ce mănâncă), 1.
Eructații cu miros de Thuja (a opta zi), 46 ; (a patruzecea zi), 52.
Eructații cu gustul medicamentelor, timp de câteva ore (a șaptea zi), 48.
Eructații fetide, seara târziu (după douăsprezece ore), 1.
Eructații ca de ouă stricate, 12.
Eructații acre, dimineața, 12.
Sughiț. [1170.]
Sughiț curând după ce mănâncă, apoi presiune în epigastru, urmată de flatulență și eructații, ca de la un stomac deranjat, 1.
Sughiț întotdeauna după ce mănâncă; de asemenea în paroxisme, care durează o jumătate de oră, 12.
Pirozis.
Pirozis (a șaizeci și șaptea zi), 72.
Pirozis la aplecare, 1.
Pirozis după-amiaza (a douăzeci și patra și a treizeci și doua zi); pirozis violent la o oră după cină, care durează două minute, apoi se calmează timp de câteva minute, după care revine, apărând astfel în accese frecvente (a cincizeci și doua zi); la 7 P.M. (a șaizeci și treia zi), 73.
Pirozis și aciditate în gură, alternând frecvent cu senzație de răcoare și uscăciune în gât, precum și pe limbă, 12.
Greață și vărsături.
Greață (a douăzecea zi), 48.
Greață, cu colici și diaree, 12.
Greață ameliorată de eructații frecvente de gaze și de flatus, mai rea seara, 12.
Greață zilnică, mai ales seara după ce se întinde, cu acumulare de apă în gură, 13. [1180.]
Senzație de greață în stomac, cu acumulare de apă în gură și eforturi de vomă, dimineața pe nemâncate, 12.
Greață care urcă din abdomen, cu ușoară tendință de a vărsa (a paisprezecea zi), 73.
Greață, cu eforturi de vomă și acumulare de salivă în gură (imediat, a treizeci și cincea zi), 48.
Cu greață și predispus să verse (după fiecare doză), 38.
Greață la administrarea medicamentului; această greață era provocată chiar și numai de vederea medicamentului (din a șasea până în a zecea zi), 37.
Greață și vărsături, iar după câteva vărsături, frison cu tremurături repetate, cu greutate în extremitățile superioare și inferioare și durere sfâșietoare în occiput, 2.
Greață și indispoziție în regiunea epigastrică (după o jumătate de oră), 8.
Greață și vărsături frecvente de lichid cu gust acrișor și de alimente (după trei ore), 2.
După fumatul obișnuit, indispoziție cu greață, însoțită de izbucnirea transpirației pe tot corpul, fără sete; după un scaun, greața și transpirația au dispărut (după douăzeci de ore), 6.
Indispoziție cu greață întreaga noapte, cu eforturi de vomă care elimină numai mucus, 1. [1190.]
Greață intensă, cu puls accelerat, la 10 A.M. (a douăzecea zi); senzație de greață în epigastru (a nouăzeci și treia zi); senzație de greață (a o sută una zi), 43.
În timp ce mergea în aer liber, a început să-i fie greață și s-a simțit anxios și amețit; fața i s-a înfierbântat, cu transpirație însoțită de anxietate; abia putea să respire; picioarele îi păreau atât de grele, încât se clătina (cu durata de o oră), (după douăzeci de ore), 1.
Cina i-a provocat greață (a noua zi), 66.
(Tot ceea ce mănâncă îi provoacă greață), 1.
Dorință de a vărsa (a nouăzeci și treia zi), 43.
Tendință de a vărsa, dimineața în pat, obligându-l să se ridice, 12.
Tendință de a vărsa în regiunea claviculei, fără a ajunge la vărsătură și terminându-se cu ridicarea unui lichid sărat, 12.
După tuse, tendință de a vărsa și vărsătură de mucus acru (după șase luni), 12.
Eforturi de vomă cu eliminarea unui lichid amar, 12.
Eforturi de vomă, odată cu frisonul (a șasea zi), 78. [1200.]
Vărsătură de mucus fără alimente, 12.
Vărsături noaptea, precedate de anxietate și neliniște mari, 12.
Stomac.
Umflătura din regiunea stomacului s-a diminuat prin eliminarea de flatus (a treizeci și una zi), 46.
Epigastrul este permanent umflat, 12.
Borborisme puternice în stomac, 12.
Acumulare foarte persistentă de aer, fără distensia stomacului și a intestinelor, care urcă în piept până la inimă și rămâne localizată acolo, apoi se deplasează în sus și în jos în abdomen, cu durere continuă în abdomenul inferior, profund în interior, sub ombilic, ca și cum totul ar fi umflat, deși abdomenul este moale la palpare, împreună cu pierderea apetitului, limbă saburală și presiune în stomac, mai rău când stă întins pe spate, mai bine pe partea stângă, 12.
Stomacul nu poate digera, cu eructații având gustul alimentelor, care persistă întotdeauna mult timp după masă, provocând o ușoară cefalee greoaie, uneori și bătăi puternice ale inimii și apăsare în piept, 12.
Neliniște în regiunea stomacului, cu eructații având gustul medicamentului (a treizeci și patra zi), 46.
Neliniște în stomac (a cincisprezecea zi), 26 ; (a douăzeci și șasea zi), 47.
Senzație neplăcută în stomac, care a persistat întreaga zi (a șasea zi), 32. [1210.]
Senzație ocazională în regiunea epigastrică dreaptă, ca și cum ceva viu s-ar mișca acolo (a unsprezecea zi), 32.
Simțea ca și cum stomacul i-ar fi fost deranjat, cu presiune deasupra scrobiculului, care împiedica respirația (după o oră, a noua zi), 31.
Senzație de neliniște în epigastru; noaptea, două paroxisme de colici, cu scaun moale, anxietate și tracțiune spasmodică în extremitatea inferioară dreaptă, 12.
Senzația de umflare din epigastru se diminuează, 12.
Senzație de leșin în stomac, 12.
Slăbiciune a stomacului, presiune și greutate în el după cea mai mică cantitate de hrană, agravate de orice mișcare după masă, 12.
Slăbiciune în stomac, cu acumulare de salivă în gură, după micul dejun (a cincizeci și opta zi), 73.
Disconfort în stomac, ca și cum în interior ar fi moale și gros, 12.
Senzație de gol la stomac, cu expectorațiile frecvente (a douăzeci și una zi), 76.
Durere în stomac, cu greață și eforturi de vomă, noaptea timp de o oră (a șasea zi), 75. [1220.]
Durere de stomac înainte de amiază (a treizeci și doua și a treizeci și treia zi), 75.
Regiunea stomacului foarte sensibilă chiar și la cea mai mică presiune, mai ales seara (a o sută doua zi), 43.
Durere spasmodică în regiunea epigastrică, 1.
Durere în epigastru imediat după ce mănâncă, astfel încât nu suportă mâna pe el, 1.
Durere în epigastru după ce mănâncă, la mișcarea corpului și la palparea regiunii epigastrice (după unsprezece zile), 1.
Durere în stomac (a cincizeci și șaptea zi), 73.
Durere acută, continuă, în epigastru, 12.
Senzație de sensibilitate dureroasă în scrobiculus cordis (prima zi), 87.
Durere în epigastru, către hipocondrul drept, timp de o jumătate de oră (mai intensă în repaus decât în timpul mersului), dimineața (a zecea zi), 31.
Senzație de căldură în regiunea stomacului (a o suta zi), 43. [1230.]
Senzație de căldură crescută în stomac și în întregul corp (a patruzecea zi), 52.
Arsură și crampe în stomac, care este dureros la presiune, cu căscat frecvent și gâdilătură în gât, care provoacă tuse (a șasea lună), 12.
Presiune arzătoare și tensionantă în epigastru și în jurul acestuia, mai ales către partea dreaptă și superioară (prima zi), 12.
Arsură care urcă din stomac în gât, cu eructații și durere apăsătoare în stomac și spate, 12.
La adormire, senzație de presiune exercitată de stomacul destins asupra vaselor sanguine mari; a fost cuprins brusc de o mare slăbiciune, gândurile au dispărut, iar conștiența s-a pierdut parțial, urmată de foame vorace; crize asemănătoare au reapărut uneori, de obicei imediat după o cină foarte copioasă, 12.
Ușoară arsură în stomac, înainte de amiază (a șaisprezecea zi); arsură și presiune în stomac, persistând câteva ore, după-amiaza (a patruzeci și treia zi); severă între 4 și 6 P.M. (a șaizeci și una zi); arsură în stomac timp de o oră, înainte de amiază (a șaizeci și doua zi); presiune și arsură în stomac timp de o oră, înainte de amiază (a șaizeci și patra zi); accentuate de mișcare și de vorbire (a șaptezeci și doua zi), 72.
Presiune și arsură în stomac timp de o oră, după-amiaza (a opta zi); ușoare (a zecea zi); arsură violentă în stomac, dimineața (a douăzeci și patra zi); arsură și presiune în stomac, înainte de amiază (a treizeci și una zi); arsură în stomac (a treizeci și una zi); presiune și arsură în stomac la două ore după cină (a treizeci și șasea zi); timp de un sfert de oră, la 10 A.M. (a treizeci și șaptea zi); arsură în stomac după cină, persistând până seara, și din nou noaptea (a patruzecea zi); presiune și arsură, cu constricție dureroasă ocazională a stomacului, după cină (a patruzeci și șasea zi); ușoară arsură în stomac, seara (a cincizeci și treia zi); arsură și presiune în stomac (timp de o oră), după-amiaza (a cincizeci și cincea zi); ușoară arsură în stomac, la 10 A.M. (a cincizeci și opta zi); după cină (a șaizeci și șasea zi), 73.
Arsură în stomac, cu eructații având gustul medicamentului pe tot parcursul dimineții; din nou la cină, care a fost mâncată cu poftă, persistând o oră (a șaptezecea zi); presiune și arsură în stomac, seara când mănâncă pește (a șaptezecea zi); arsură în stomac timp de o jumătate de oră (a șaptezeci și doua zi); arsură în stomac (a șaptezeci și treia zi), 73.
Arsură și presiune în stomac, după-amiaza, persistând o oră (prima zi); arsură în stomac timp de o oră, seara (a doua și a cincea zi), 74.
Durere ca de roadere și înțepătură în stomac (apărând în pat și dispărând după ridicare), (din a șaptea până în a treisprezecea zi), 24.
Presiune la stomac, provocată de fiecare masă (a optzeci și patra zi), 42. [1240.]
Presiune în epigastru, noaptea (a treizeci și una zi), 43.
Ușoară presiune în epigastru și în piept, împiedicând respirația (după un sfert de oră), 33.
Presiune în stomac, înainte de amiază (a doua zi); extinzându-se prin gât până în istmul bucofaringian (a treizeci și una zi), 75.
Presiune în epigastru imediat după ce mănâncă, 1.
Presiune în partea dreaptă, lângă epigastru, ca de la un corp străin, cu junghiuri frecvente, mai rău dimineața, 79.
Presiunea din stomac a fost provocată de carnea friptă mâncată seara (a cincizeci și doua zi), 73.
Presiune în epigastru, 12.
Durere apăsătoare foarte acută în stomac, ca și cum acesta ar fi comprimat cu mâna, împreună cu o apăsare grea și chinuitoare pe piept, care îl obligă să inspire profund, și cu gust acru, arzător, în gură, 12.
Presiune sfredelitoare deasupra epigastrului (după patruzeci de ore), 11.
Presiune ca de piatră în stomac, 12. [1250.]
După ce mănâncă, presiunea și plenitudinea stomacului sunt mai accentuate; de asemenea, dificultatea de respirație și anxietatea, lipsa dorinței de a vorbi, pierderea ideilor și tusea, 12.
Senzație constantă de roadere în stomac, 12.
Roadere chinuitoare în stomac în timpul unei nopți nedormite, care o obligă imediat să mănânce ceva împotriva voinței sale, 12.
Roadere apăsătoare în stomac, cu senzație de sufocare și presiune care urcă până în gât, persistând întreaga zi (a treia lună), 12.
Senzație chinuitoare de apăsare în epigastru, cu tremur în acesta, ca și cum sângele s-ar năpusti acolo, 12.
Crampă constrictivă în stomac, cu distensia epigastrului, 12.
Crampă constrictivă de moment, extinzându-se din epigastru în sus, sub braț, 12.
Durere constrictivă în stomac, extinzându-se către ombilic, cu diaree de lichid galben, cu alimente nedigerate, de cinci ori (a patra zi),

[1V4]

Constricție în regiunea epigastrică, noaptea, cu vărsături fără greață, prin care se eliminau numai aer și apă, 12.
Crampă la stomac, care se intensifică excesiv spre seară, 1. [1260.]
O tresărire de moment în regiunea epigastrică, în direcția hipocondrului stâng, ca și cum ar fi ceva viu, în timp ce stă culcat în pat (după o oră și jumătate, a doua zi), 31.
Neliniște în capul pieptului, care urcă la cap și coboară din nou, cu senzație de greață, 1.
Senzație de învârtire în stomac, cu vertij, urmată de vărsături (a opta săptămână), 12.
Presiune pulsatilă în capul pieptului și în jurul ombilicului, urmată de o senzație de slăbiciune în întregul abdomen, 12.
Durere tăietoare în epigastru, dinspre coloana vertebrală către exterior (a patra zi), 84.
Durere tăietoare în partea stângă, lângă capul pieptului, 80.
Durere sfâșietoare în capul pieptului la îndoirea corpului spre partea dreaptă, 80.
Simte adesea ca o smucitură bruscă în capul pieptului, 12.
Durere ca de ciupire în stomac, înainte de amiază (a șaptea zi), 24.
Senzații frecvente de ciupire în regiunea epigastrică în timpul mesei de prânz, 5. [1270.]
Junghiuri în capul pieptului, 79, 81.
Junghiuri dinspre coloana vertebrală, prin regiunea epigastrică, înainte, până la capul pieptului, 79.
Înțepătură în partea stângă, lângă scrobicul, dinăuntru spre exterior (prima zi), 84.
Câteva junghiuri surde lângă scrobicul, în partea stângă (a cincea zi), 84.
O pulsație fină, nedureroasă, asemenea bătăii unei artere, în mijlocul capului pieptului (după trei sferturi de oră), 5.
Pulsație în capul pieptului, 12.
O bătaie și o pulsație chinuitoare în capul pieptului, provocând anxietate (a noua lună), 12.

ABDOMEN

Hipocondre.
Ficatul este umflat și foarte sensibil; cu o tracțiune spasmodică, deosebit de neplăcută, înainte și înapoi, care se extinde în abdomen și afectează stomacul, cu accese frecvente de greață și vertij, în timpul cărora chiar și cele mai largi haine par prea strâmte (a treia săptămână), 12.
Senzație de plenitudine, tensiune, presiune și înțepături în ficat, 12.
Presiune constrictivă și plenitudine în regiunea hepatică și în epigastru, astfel încât aplecarea este dificilă, cu arsură în partea anterioară a limbii și în esofag, cu senzație de carne vie și cu buze uscate, lipicioase, fără sete (a douăsprezecea săptămână), 12. [1280.]
Sensibilitate dureroasă intensă, ca după o contuzie, profund în mijlocul ficatului, uneori de durată mai lungă, alteori mai scurtă, și recurentă, 12.
Durere apăsătoare în hipocondrul drept (a treizeci și noua zi), 16.
Presiune ca de piatră asupra porțiunii inferioare a ficatului, în timpul mersului (după o jumătate de oră), 3.
(Arsură, mai ales în regiunea hepatică).
Durere tăietoare în lateral, deasupra ficatului, la inspirație, în timpul mersului, dispărând la apăsare și când stă nemișcat, 3.
Dureri de tracțiune și înțepătoare în ficat, 80.
Durere înțepătoare în ficat, în timpul mersului, 80.
Înțepături în hipocondrul drept (mai ales în timpul respirației), seara (a cincisprezecea zi), 76.
Junghiuri în regiunea ficatului, când stă așezat (a doua zi), 74.
Junghiuri profunde, izolate, în hipocondrul drept și stâng (din ziua a șaptea până în ziua a treisprezecea), 24. [1290.]
Idee fixă că în abdomenul ei se află un animal viu; îl aude strigând în regiunea splinei, ca și cum ar avea o voce răgușită, iar în partea dreaptă, între ovar și ficat, cu o voce subțire; concomitent, o senzație de târâre, ca și cum ceva viu s-ar mișca de colo-colo, în a doua lună, persistând mult timp, 12.*
Senzație apăsătoare, tensionantă, de târâre și ca de rană, amestecată cu junghiuri trecătoare în splina umflată, ameliorată după apariția unui catar violent, începând din a patra săptămână, 12.
Senzație ca de rană, cu greutate tensionantă în splină, 13.
Zvâcniri în hipocondrul stâng, spre epigastru (a patra zi), 33.
Junghiuri trecătoare în splină, cu aspect foarte palid, 12.
Înțepături în regiunea splinei la anumite ore, dar mai ales în timpul prânzului și cinei (la intervale de patru zile), 81.
Durere înțepătoare și arzătoare în splină, extinzându-se în spate, la nivelul scapulei, 12.
Înțepături violente în regiunea splinei în timpul mesei, 80.
Înțepături în regiunea splinei, de două ori succesiv, urmate de senzație ca de rană în acel loc (prima zi), 86.
Înțepături în regiunea splenică (a treia zi), 84. [1300.]
Un junghi străpungător în hipocondrul stâng, după prânz, când stă așezat (prima zi), 24.
Câteva junghiuri profunde în hipocondrul stâng, înainte de prânz (a șasea zi), 24.
Ombilic și părțile laterale.
Senzație ca de rană în ombilic și în jurul acestuia, 12.
Crampe deasupra ombilicului (curând, a doua zi), 68; (a treia și a patra zi), 69; (prima și a cincea zi), 70.
Crampe trecătoare în jurul ombilicului (în decurs de două ore), 71.
Crampe ușoare deasupra ombilicului, curând; crampele se deplasau din regiunea ombilicală spre regiunea inghinală dreaptă și provocau acolo o presiune fulgurantă, adesea recurentă (după o oră); au dispărut în aer liber (după două ore), 68.
Constricție în jurul ombilicului, dispărând curând (curând, a șaptezeci și una zi), 72.
Ușoară senzație de scormonire și crampe în jurul ombilicului, la ora 14 (a treizeci și cincea zi), 73.
Senzație de răsucire în regiunea ombilicală, cu înțepături ca de ace și arsură în abdomen, 12.
Durere tăietoare deasupra ombilicului, transversal prin abdomen, ca în diaree; seara, persistând două ore după scaun (a șaizeci și șasea zi), 13. [1310.]
Durere tăietoare deasupra ombilicului, extinzându-se în regiunea sacrală (a douăsprezecea zi), 75.
Durere în mușchii abdominali stângi, ca și cum în ei ar fi tras în sus un cârlig, o agățare cu ghearele de jos în sus, 11.
Presiune dureroasă în regiunea abdominală dreaptă, care dispărea la apăsarea cu mâna, dar redevenea perceptibilă (pe parcursul întregii zile) la inspirație profundă sau la expirație forțată, 80.
Plenitudine apăsătoare în partea dreaptă a abdomenului, în regiunea lombară, care îngreunează respirația, în timp ce stă culcat în pat, în jurul orei 2 sau 3 dimineața, 1.
Fără nici cea mai mică pricină, dureri tăietoare și crampe în partea stângă a abdomenului (a doua zi), 57.
Durere tăietoare, profund în partea stângă a abdomenului, 30.
Ciupituri în partea stângă a abdomenului (după două ore și jumătate), 8.
Junghiuri în partea stângă a abdomenului, care îngreunau mersul (după paisprezece ore), 8.
Numeroase junghiuri în partea dreaptă a abdomenului, în timp ce stă culcat pe aceeași parte, dispărând la apăsare și revenind la mersul în aer liber, 80.
Abdomen în general.
Abdomen mare, 1.* [1320.]
Distensia abdomenului, cu presiune violentă spre regiunile inghinale și arsură în acestea, împreună cu presiune în partea dreaptă și în ceafă, 12.
Distensie constantă a întregului abdomen, ca o tobă, 12.
După prânz, abdomenul pare umflat ca o tobă, hainele sunt prea strâmte, astfel încât este nevoit să le slăbească, agravat de fumat (a optzeci și doua zi), 13.
Distensia abdomenului, cu senzația că acesta ar cădea în jos sau în afară, 12.
Abdomenul devine foarte mare după masă, 1.*
Atât de balonată, încât nu putea suporta șnururile din jurul corpului, după prânz (a treia și a patra zi), 76.
Abdomen foarte balonat (a douăzeci și patra zi), 76.
Umflarea abdomenului după prânz (a douăzeci și treia zi); balonare puternică a abdomenului după prânz (a douăzeci și șasea zi); distensie extraordinară a abdomenului, care stânjenea grav respirația, după prânz (a douăzeci și noua zi), 73.
Distensia abdomenului prin flatulență (după două ore), 73.*
Balonarea abdomenului (a cincisprezecea zi); balonare accentuată a abdomenului după-amiaza (a treizeci și una zi); după prânz (a patruzeci și doua zi); (timp de o oră), și câteva crampe în intestine, după prânz (a șaizeci și opta zi), 73. [1330.]
Distensia abdomenului (a nouăsprezecea și a șaizeci și patra zi), 43.
Balonarea abdomenului timp de o oră, care a dispărut prin eructații (după nouă ore), 68.
Retracție dureroasă a abdomenului între epigastru și ombilic, extinzându-se de jur împrejur până la spate, în accese frecvente, deși fără tulburări de respirație, la o persoană care suferise până atunci de astm (a noua lună), 12.
Flatulență neobișnuit de fetidă, cu gust neplăcut în gură și urină foarte fetidă, 12.
Flatulență remarcabil de accentuată, 12.
Eliminare silențioasă de gaze (după o jumătate de oră), 8.
Eliminări frecvente de gaze, care nu aveau un miros pronunțat (a unsprezecea zi), 23.
Deplasarea gazelor intestinale, cu constipație (a douăzeci și șasea zi), 46.
Eliminare de gaze (a paisprezecea zi); abundentă (a douăzeci și cincea zi); seara și noaptea (a treizeci și șaptea zi); întreaga zi (a treizeci și opta zi); în cantitate excesivă, ziua și noaptea (a treizeci și noua zi); o cantitate considerabilă, în sus și în jos, în timpul unei plimbări (din ziua a șaizeci și noua până în ziua a șaptezeci și șasea); eliminare de gaze (după o sută una zile), 43.
Multe gaze eliminate noaptea (a treizeci și una zi); eliminări frecvente de gaze, însoțite întotdeauna de puțină umezeală (a treizeci și cincea zi); eliminare de gaze abundente, inodore, și un scaun tare, nesatisfăcător, dimineața (a șaizeci și treia zi); gaze abundente, inodore (a șaizeci și noua zi), 72. [1340.]
Eliminarea unei cantități mari de gaze zgomotoase, inodore (a cincizeci și una zi); eliminare de gaze atât în sus, cât și în jos, imediat (a cincizeci și opta zi); evacuarea unei mari cantități de gaze (imediat, a șaizeci și opta zi); eliminare de gaze în sus și în jos (a șaptezeci și una zi); eliminare de gaze (a șaptezeci și treia zi), 73.
Borborisme frecvente (a șaisprezecea zi), 76.
Flatulență noaptea (a douăzeci și treia zi); eliminarea unei mari cantități de gaze în timpul nopții (a douăzecea zi), 48.
Multă flatulență a fost eliminată spre dimineață (a noua noapte), 58.
Tulburări flatulente excesive imediat după masă; abdomenul este foarte destins, cu înțepături ca de ace, presiune și senzație de tragere, cu eliminarea unei cantități mici de gaze, 4.
Gâlgâit în abdomen, 1; (a treisprezecea zi), 32.*
Gâlgâit audibil în abdomen (după o oră), 6.*
Gâlgâit în partea dreaptă a abdomenului, după scaun (după zece ore), 8.
Flatulență care produce în permanență gâlgâit foarte intens și zgomotos în abdomen, 12.
Orăcăit și mormăit în abdomen, urmate de o senzație de rece în acesta, 12.* [1350.]
Gâlgâit frecvent în abdomen, cu constipație, 12.
Gâlgâit excesiv în abdomen (prima zi), 83.
Rostogolire și gâlgâit în intestine (imediat după o doză, a șaizeci și cincea zi); gâlgâit în intestine, cu o ușoară crampă (după o jumătate de oră, a șaizeci și șasea zi), 72.
Mormăit și gâlgâit în intestine, noaptea (a patruzeci și una zi); gâlgâit și ușoare crampe în intestine (a douăsprezecea zi), 73.
Gâlgâit în abdomen, cu eliminare de gaze, după-amiaza (a doua zi), 46.*
Clocotit constant în intestine (a zecea zi); înțepături, clocotit, gâlgâit și deplasarea gazelor în abdomen, după-amiaza și seara (din ziua a șaizeci și noua până în ziua a șaptezeci și șasea); gâlgâit constant și deplasarea gazelor în abdomen, însoțite de junghiuri fulgurante în toate părțile corpului (a optzeci și una și a optzeci și doua zi), 43.
Greutate mare în abdomen, cu durere violentă în regiunea lombosacrală, 12.
Greutate constantă, cu presiune și distensie a abdomenului, 12.
Un steatom vechi din mijlocul abdomenului devine, în accese, foarte sensibil la apăsare, la fiecare douăzeci și patru de ore, iar pe alocuri se strânge în noduli (a paisprezecea lună), 12.
Durere în mușchii abdominali, ca după o întindere, la aplecarea pe spate, 1. [1360.]
Întregul abdomen, de la torace până la regiunea inghinală, este dureros la atingere, ca și cum ar fi rănit, 12.
Senzație ca de rană în abdomen, 12.
Nu poate suporta nicio presiune și nicio greutate în jurul taliei, 12.
Tensiune în abdomen (după a treia zi), 1.*
Tensiune în abdomen, ca și cum intestinele ar fi constricționate în regiunea ombilicală, 7.
Senzație spasmodică de tragere în abdomen, extinzându-se în membrele inferioare, devenind treptat violentă și asociată cu respirație șuierătoare astmatică și senzație de cap greoi (a șasea săptămână), 12.
Crampe în intestine (a patruzeci și șasea zi), 73.
Crampe ușoare în intestine, cu senzația că acestea ar fi ciupite cu degetele într-un loc circumscris, când aici, când acolo (a șaizeci și opta zi), 73.
Crampe și eliminarea unei mari cantități de gaze, seara (a patruzecea zi), (Colica produsă de Thuja pare să rezulte din distensia intestinelor provocată de gaze.), 43.
Salt brusc în abdomen, însoțit de tresărirea întregii părți superioare a corpului, ca de spaimă, în timpul siestei, la ora 17 (a cincea zi), 31. [1370.]
Colică, cu senzația că ambele părți laterale ale abdomenului s-ar prăbuși spre interior și ar fi goale înăuntru, cu distensia restului abdomenului, 12.
Colică flatulentă, recurentă frecvent, 12.
Colică tăietoare violentă noaptea, cu cinci evacuări fecale moderate (a șasea lună), 12.
Colică tăietoare, intolerabilă, apărută brusc noaptea, cu zece episoade de diaree, evacuând de fiecare dată numai o cantitate infimă de mucus cenușiu, cu eforturi mari de defecație; concomitent, îi era foarte frig și nu se putea încălzi (a treia lună), 12.
Colică, uneori cu diaree (a cincizecea zi), 14.
Colică ușoară, trecătoare, la mersul în aer liber, înainte de prânz (a douăzeci și noua zi), 73.
Colică extrem de violentă și dureri tăietoare trecătoare, cu gâlgâit în intestine, după micul dejun (a nouăsprezecea zi); o revenire, dar mai puțin violentă (a douăzecea zi); dureri colicative foarte intense, dar foarte trecătoare, au apărut brusc în timpul prânzului (a douăzeci și una zi), 75.
Colică seara (a unsprezecea zi); cu două evacuări lichide (a douăsprezecea zi); colică ușoară, cu borborisme și balonarea abdomenului, după-amiaza (a optsprezecea zi); colică ușoară noaptea (a douăzeci și cincea zi), 76.
Colică spre amiază (prima zi); colica a devenit extrem de dureroasă și s-a diminuat treptat după o evacuare abundentă (a treia zi); colică mai redusă (a patra, a cincea și a șasea zi); colica s-a intensificat (a șaptea și a opta zi); colică ușoară (a noua zi); colica s-a intensificat (a unsprezecea, a douăsprezecea și a treisprezecea zi); după două ore, colica a devenit atât de violentă, încât abia putea sta drept și a trebuit să șadă cu trunchiul aplecat înainte; aceste dureri au persistat mai mult de o oră și s-au diminuat după o evacuare abundentă, însoțită de eliminarea unei cantități de gaze; seara, durerile au redevenit mai intense, fără însă a atinge gradul anterior de violență (a paisprezecea zi); colica s-a atenuat (a cincisprezecea zi); colică ușoară (a șaisprezecea și a șaptesprezecea zi); colica s-a intensificat considerabil (a optsprezecea zi); colica a continuat să se intensifice și i-a tulburat chiar și somnul; era însoțită de distensia abdomenului și constipație (a nouăsprezecea zi); colica s-a intensificat până la amiază, dar s-a atenuat spre seară (a douăzecea zi); colică ușoară (a douăzeci și una zi); colică și diaree (a douăzeci și patra zi); la amiază, colica a devenit atât de violentă, încât abia putea sta drept; în timp ce se deplasa spre casă, colica, însoțită acum de cefalee și senzație de frig, a devenit aproape intolerabilă; după ce persistase aproape o oră, s-a atenuat întrucâtva după o evacuare lichidă abundentă, însoțită de eliminarea abundentă de gaze; s-a intensificat din nou spre seară (a douăzeci și cincea zi); colică ce s-a intensificat de dimineață până la amiază, a prezentat o întrerupere după prânz, dar a reapărut seara și a continuat până la miezul nopții; aceasta era însoțită de senzație de presiune în regiunea hipogastrică (din ziua a douăzeci și cincea până în ziua a treizeci și una); ceva colică (din ziua a treizeci și noua până în ziua a șaizeci și patra); la amiază, colică ușoară; seara, a simțit brusc o durere violentă în întregul abdomen, ca și cum toate intestinele ar fi fost trase spre un punct din spatele ombilicului; aceasta era însoțită de distensia abdomenului, cefalee și puls accelerat; colica a persistat șase ore și s-a atenuat treptat după evacuări lichide, însoțite de eliminarea unei cantități mari de gaze (a șaizeci și patra zi); colica a continuat până seara (a șaizeci și cincea zi); colică zilnic, la amiază și seara, intensificându-se de la o zi la alta; colica s-a atenuat considerabil după eliminarea, în timpul unei plimbări, a unei cantități considerabile de gaze și după o evacuare lichidă abundentă la amiază (din ziua a șaizeci și noua până în ziua a șaptezeci și șasea), 43.
Simptome de colică, însoțite de eliminare de gaze (a șasea zi), 31. [1380.]
Ușoară durere colicativă în intestinul subțire (a treia zi), 24.
Talia pare constricționată, ca de o bandă de fier, cu greutate dureroasă în ficat, extinzându-se până la umărul drept, 12.
Constricție în intestine, 12.
O compresiune apăsătoare transversală de-a curmezișul abdomenului, aparent externă (după trei sferturi de oră), 8.
Crampă constrictivă în abdomenul superior, 1.
Senzație în abdomen ca și cum genunchiul unui copil ar fi împins din interior pereții abdominali anteriori, dimineața (a doua zi), 33.
Abdomen deranjat de o cină consumată cu poftă mare (a zecea zi), 73.
(Arsură în abdomen, și mai accentuată în torace, hipocondre și epigastru, toate aceste părți fiind fierbinți la exterior), 1.
Arsură în intestine, cu diaree, 12.
Sfâșiere de jos în sus în abdomen, începând din regiunea inghinală dreaptă, în accese (după șapte zile), 1. [1390.]
Dureri foarte acute ca de sfâșiere, extinzându-se de sus în jos în intestine, cu abdomen destins și dureros ca o rană, evacuarea multor ascarizi în mase și diaree verde, mucoasă, timp de patru zile și cinci nopți, urmate de o mare ameliorare a stării generale și de îmbunătățirea apetitului, la un tânăr bolnăvicios care nu avusese anterior niciun simptom de ascarizi, 12.
Junghiuri fulgurante ocazionale în abdomen (a șaizeci și cincea zi), 43.
O tenie din abdomen începe să provoace o mare neliniște și sunt eliminate fragmente (a șasea săptămână), 12.
*Senzație de ceva viu în abdomen (până în ziua a patruzeci și șasea), 33.
Hipogastru și regiuni iliace.
Distensia abdomenului inferior, cu dureri constrictive, ca niște crampe, 1.
Umflare în regiunea hipogastrică, cu nevoie frecventă de a urina, 58.
Hipogastrul a părut tot timpul oarecum balonat și sensibil la apăsare și chiar la zguduirea produsă de lovirea piciorului de sol, 58.
*Mișcare ca de ceva viu în abdomenul inferior, asemenea împingerii mușchilor abdominali de către brațul unui copil, fără durere, 1.
La ora 19, durere ca de colică în hipogastru și mișcări în intestine, ca înaintea unei diarei, care a apărut foarte violent la ora 20:30, cu durere intensă în abdomen; durerile s-au remis apoi, dar hipogastrul a rămas sensibil timp de câteva ore (a noua zi), 53.
Constricție dureroasă în hipogastru (a opta zi), 70. [1400.]
Presiune în abdomenul inferior, mai ales spre părțile laterale, ca de gaze înaintea unui scaun (după nouă zile), 11.
În hipogastru, senzație de presiune, mai ales imediat deasupra simfizei pubiene (din ziua a doua până în ziua a șasea), 43.
Senzație apăsătoare în partea dreaptă a pelvisului, lângă linea alba, ca de corp străin (prima zi), 83.
Tensiune în abdomenul inferior, ca și cum ar fi legat prea strâns (după douăsprezece ore), 1.
Tensiune dureroasă în regiunea hipogastrică, cu dureri înțepătoare ocazionale, agravată de inspirația profundă (înainte de prânz, pe stomacul gol), 80.
Tracțiune supărătoare în partea stângă a hipogastrului (timp de două luni), locul respectiv fiind și dureros la atingere (a șasea zi); tracțiune în partea stângă a hipogastrului și sensibilitate dureroasă la apăsare, în jurul orei 10 (a șaptea zi); tracțiune și presiune în partea stângă a hipogastrului, mai ales la atingerea acesteia, la ora 10 (a opta zi), 65.
Durere înțepătoare în partea dreaptă a regiunii pelviene, lângă linea alba (a treia zi), 84.
Durere tăietoare în abdomenul inferior (după o jumătate de oră și după nouă ore), 10.
Umflarea regiunii inghinale, nedureroasă în timpul mersului și la atingere, 1.
Ganglionii inghinali sunt perceptibil umflați (a cincea zi), 78.* [1410.]
Ganglionii inghinali drepți se umflă, devin dureroși și sensibili ca o rană la atingere (după șase luni), 13.
Secreție din regiunile inghinale, ca uleiul de lampă, 12.
(Un vechi ganglion inghinal indurat dispare), 12.
Senzație constantă ca de rană în regiunile inghinale, 12.
Durere în regiunea inghinală stângă, ca și cum ar urma să apară menstrele suprimate, dar acestea nu apar; în schimb, există un lichid mucos, brun, amestecat cu o secreție sangvinolentă din anus, 12.
Senzație de mare oboseală în regiunile inghinale (a treia zi), 73.
La atingerea zonei de deasupra crestei iliace drepte, senzație ca după o contuzie (a doua zi), 73.
Agravarea tulburărilor și sensibilității unei vechi hernii inghinale, cu o evacuare intestinală liberă, 12.
Durere colicativă în regiunea iliacă dreaptă, timp de câteva minute, în timpul mersului prin cameră (după nouă ore și jumătate, a treisprezecea zi), 32.
Presiune spre interior în regiunea inghinală dreaptă (după patru ore), 3. [1420.]
Tracțiune și tensiune cu distensie în regiunea inghinală dreaptă, ca și cum ar proemina o hernie (la o persoană care suferă de hernie pe partea stângă), 12.
Durere de tracțiune de la ganglionii inghinali, prin coapse, până la genunchi, mai intensă când adoarme, urmată de greutate în membre, 1.
Durere de tracțiune în regiunea inghinală când stă în picioare și merge, dar nu când stă așezat, 1.
Durere de tracțiune în regiunea inghinală, extinzându-se în glandul penisului (a cincea zi), 78.
Tracțiune în regiunea inghinală dreaptă (a opta zi), 70.
Tracțiune în regiunea inghinală stângă, la amiază (a șaptezeci și șasea zi), 72.
Tracțiune de la creasta osului iliac drept până la partea superioară a coapsei (a treia zi), 56.
Durere tăietoare în regiunea iliacă dreaptă, 82.
Durere sfredelitoare dinspre exterior spre interior, în regiunea osului iliac drept, 80.
O senzație bruscă de tresărire și salt în regiunea iliacă dreaptă, ca de ceva viu (a patra zi), 31.* [1430.]
Înțepături în regiunea iliacă stângă, persistând întreaga zi (a doua zi), 86.
Durere înțepătoare în regiunea inghinală, cu împingere tensionantă spre exterior și senzație ca de umflare, mai ales când stă așezat (a paisprezecea zi), 12.
Junghiuri din regiunile inghinale în jos, prin coapse, numai când se așază, nu când stă în picioare sau merge, 1.
Junghiuri în regiunea inghinală, repetate frecvent în timpul zilei, cu senzația că ganglionii inghinali ar fi umflați (a doua zi), 70.
Junghiuri în ganglionii inghinali (a noua zi), 71.
Dureri înțepătoare în ganglionii inghinali (după șapte ore), 69.
Junghiuri izolate au fost simțite în mod repetat în regiunea inghinală dreaptă și între sacru și anus (după două ore), 68.
Dureri surde, înțepătoare, în regiunea inghinală dreaptă, la tuse, 80.
Câteva junghiuri profunde în regiunea inghinală dreaptă, în timpul mersului pe stradă, înainte de prânz (a patra zi), 25.
Durere pulsatilă și înțepătoare în regiunea inghinală dreaptă (după o oră), 10. [1440.]
Senzație de furnicături în regiunile inghinale și pe întregul abdomen, cu leucoree accentuată, 12.

RECTUL ȘI ANUSUL

Rect.
O veche fistulă rectală se agravează în primele zile, cu intensificarea sensibilității dureroase și a pruritului anal și cu o supurație mai abundentă, până când, după patru săptămâni, izbucnește un catar violent, cu senzație febrilă foarte intensă de frig, căldură uscată și delir, transpirație dimineața și gust acru în gură. Odată cu această febră, tulburarea rectală dispare. Febra continuă timp de cinci zile, obligându-l să stea culcat, cu o durere obositoare de tracțiune, care se extinde din frunte, pe partea dreaptă, în jos peste obraji, în mușchii cervicali și în jurul umărului, cu constipație, și care, în cele din urmă, se încheie cu diaree timp de câteva zile, urmată de ameliorarea sănătății, în timp ce catarul curgător abundent recidivează frecvent, adesea timp de câteva ore, apărând și dispărând brusc. În luna a zecea apare, aproape de anus, o zonă superficială, albă, supurândă, de mărimea unei monede de un penny, împreună cu una asemănătoare pe suprafața internă a buzei inferioare; acestea s-au vindecat lent, după care sănătatea s-a consolidat tot mai mult, 12.
(O fistulă rectală s-a micșorat treptat în a doua săptămână și s-a vindecat, dar în a treia săptămână regiunea din jurul fistulei s-a tumefiat, a devenit dureroasă, iar fistula s-a deschis din nou), 14.
(Fistula este tumefiată, dureroasă și inflamată, cu arsură și înțepături în ea), (a cincizeci și doua zi), 14.
Prolaps frecvent al rectului, devenind mai mare sau mai mic și fiind greu de redus, 12.
Rectul și vezica urinară par paralizate, 12.
În timpul scaunului, durere violentă în rect, astfel încât a fost nevoită să se oprească, 1.
Senzație de sfredelire dinăuntru în afară, ca de la un vierme, în rect, după o evacuare, 82.
Iritație internă în rect după eforturi ineficiente de defecație, cu eliminarea doar a unei cantități de sânge roșu-închis, însoțită de o senzație chinuitoare de zvâcnire, ca în timpul unui efort ineficient de defecație, 12.
O senzație particulară în anus, ca și cum sângele s-ar deplasa înainte și înapoi prin vase, cu senzația că un cordon care se întinde de la anus, prin membrul inferior, până la călcâi ar fi pus în tensiune, asociată cu o senzație de amorțeală, mai întâi într-un picior, apoi în ambele, 12. [1450.]
Constricție dureroasă și durere sfâșietoare, ca niște zvâcnituri, în rect și anus, parcă în intestine, 1.
Smucituri tăioase și tresăriri în rect înaintea unui scaun, 12.
Dureri tăioase în rect, 80.
După o diaree sanguinolentă apare în rect o durere arzătoare, înțepătoare și corozivă, care face dificilă șederea, 12.
Arsură și înțepături în rect în afara defecației, 1.
Junghiuri surde în rect, în sus (a patra zi), 84.
Junghiuri fulgerătoare ocazionale în rect (a douăzeci și una zi), 48.
Un junghi înspăimântător care se extinde din rect în uretră, sub fren, 1.
Prurit în rect după scaun, 82.
O senzație în rect ca și cum s-ar fi format în el o bulă, 12.
Anus. [1460.]
Anus tumefiat în noduli, cu înțepături în timpul scaunului, urmate de arsură, mai accentuată în poziție șezândă, obligându-l să stea în picioare, 12.
Ieșirea târâtoare a multor oxiuri din anus în afara defecației (a treia lună), 12.
Mulți oxiuri ies târându-se din anus fără scaun, cu durere arzătoare și înțepătoare în stomac și cu scuipare continuă de salivă (a patra lună), 12.
O excrescență asemănătoare unui condilom, înaltă de un sfert de inch și groasă cât un bob mare de mazăre, nedureroasă, pruriginoasă, deschisă la vârf și supurând pe creastă, aproape de anus, a persistat patru săptămâni și s-a vindecat treptat, 12.*
Mai multe tumefacții umede, de mărimea unor boabe de fasole, în anus, cu sensibilitate dureroasă, 12.
(Papule roșii, nedureroase, în anus, ca niște veruci în formă de smochină), 1.
O umezeală brună, ca o mâzgă, se scurge mult timp din anus, 12.
(Umezeala fetidă din anus, care produce sensibilitate dureroasă, dispare treptat), 12.
Umezeală la nivelul anusului (a douăzeci și patra zi), 47.
Eliminare de mucus sanguinolent din anus, atât ziua, cât și noaptea (a treizeci și cincea zi), 72. [1470.]
*Un scaun la ora 18, urmat de arsură în anus și, la scurt timp, de o eliminare repetată de mucus, însoțită de junghiuri foarte violente în rect, pe direcția unei linii de la anus spre sacru; când junghiurile au încetat, pruritul și arsura au revenit și au persistat până la ora 22 (a cincea zi), 48.
Protruzia vaselor hemoroidale, cu înțepături în ele, în timpul mersului, după-amiaza (a doua zi), 22.
Tumefierea venelor hemoroidale (a cincisprezecea zi), 27.
Tumefierea venelor hemoroidale, cu nevoie imperioasă de defecație; prurit și arsură în anus (a doua zi), 48.
(Tulburările hemoroidale par să se agraveze, proemină după scaun și nu pot fi reduse decât printr-o presiune puternică), 19.
Hemoroizi foarte dureroși, care se deschid și elimină sânge; în timpul menstruației, sângerarea s-a oprit, dar a revenit ulterior (după zece luni), 14.
După o eliminare mucoasă, anusul a devenit atât de sensibil, ca și cum pielea ar fi fost fisurată și crestată acolo (a șaptea zi), 49.*
Senzație de sensibilitate dureroasă la nivelul anusului, dimineața (a douăzeci și doua zi), 73.*
Sensibilitate dureroasă a anusului, astfel încât mersul era dificil, 12.
Hemoroizii sunt dureroși la cea mai ușoară atingere, 1.* [1480.]
Senzație de apăsare în venele hemoroidale turgescente (a șaisprezecea zi), 27.
Apăsare și arsură în vasele hemoroidale, seara (a șaptea zi); apăsare în vena hemoroidală în poziție șezândă (a treizeci și cincea zi); ușoară apăsare în vena hemoroidală (a cincizeci și doua zi), 72.*
Apăsare în vasele hemoroidale în poziție șezândă, seara (a douăzeci și doua zi); apăsare (a patruzecea zi); apăsare violentă, la ora 11 (a patruzeci și treia zi); apăsare trecătoare (a patruzeci și șasea zi), 73.
Apăsare în vasele hemoroidale (a doua zi), 74.
Thuja a acționat într-un mod frapant asupra vaselor hemoroidale, căci simțeam uneori în ele congestie, iar apoi, din nou, o asemenea micșorare, aș putea spune golire, încât îmi atrăgea atenția chiar și atunci când nu eram atent la acea regiune; această alternanță a senzațiilor survenea frecvent de două sau trei ori pe zi (a șaizecea zi), 73.
Strângere în hemoroizi (după o oră, a treizeci și treia zi); în vasele hemoroidale, înainte de prânz (a cincizeci și noua zi), 72.
Strângere și apăsare la nivelul anusului, înainte de prânz (a patruzeci și cincea zi), 73.
Ușoară strângere în jurul anusului, la ora 10 (a cincizeci și opta zi), 73.
Constricție dureroasă a anusului la aproape fiecare scaun, 1.*
Constricție în anus după două scaune păstoase (a șaptezeci și doua zi), 72.
Apăsare și arsură la nivelul anusului, dimineața, după un scaun tare (a șaptezeci și patra zi), 73. [1490.]
Arsură în anus, 1.*
O ușoară arsură în vasele hemoroidale (a nouăsprezecea zi), 72.
Arsură violentă la nivelul anusului (a patruzecea zi), 43.
Arsură trecătoare în anus, dimineața (a treizeci și noua zi); arsură și senzație de tracțiune spre interior în anus după o evacuare normală (a patruzeci și șaptea zi); arsură și senzație ca de rană în anus, la amiază (a cincizeci și opta zi); arsură în anus după un scaun moale (a șaizeci și șaptea zi), 72.
Ușoară arsură în anus după un scaun păstos (a cincizeci și noua zi); înainte de prânz (a șaizeci și treia zi); spre amiază (a șaptezeci și una zi), 73.
Arsură și prurit în anus (a cincea zi), 70.
Senzație intolerabilă de mușcătură în anus (prima zi), 70.
Junghiuri distincte, violente, din anus spre regiunea osului iliac stâng, dimineața (a patruzeci și treia zi), 44.*
Înțepături în anus (a treia și a patra zi), 69.*
Junghiuri izolate în anus, alternând cu arsură în prepuț (după zece ore); după mers (a doua dimineață); junghiuri frecvente în anus, seara (a patra zi), 68. [1500.]
Junghiuri repetate în jurul anusului, a căror intensitate a continuat să crească în cursul zilei (în decurs de două ore); junghiuri în anus, dispărute în timpul mersului în aer liber (a cincea zi), 71.
Junghiuri izolate, fulgerătoare, foarte dureroase în anus, ca de la un ac fin, în poziție șezândă, la ora 13; aceste junghiuri au revenit din când în când, dar nu la fel de frecvent ca la început (a patruzeci și doua zi), 73.*
Prurit constant în anus, cu înțepături în el ca de la ace, 12.
Prurit anal care provoca nevoia de a se scărpina, la ora 10 (a noua zi), 32.
Prurit în anus, transformându-se într-o arsură intensă după o evacuare tare (a treisprezecea zi); pruritul apărea uneori (a paisprezecea și a cincisprezecea zi); mai accentuat (a șaisprezecea zi); neplăcut (a șaptesprezecea zi); prurit în anus (a treizeci și noua și a patruzecea zi), 46.
Prurit în anus, deosebit de supărător înainte de prânz (după douăzeci și trei de zile); prurit și transpirație la nivelul anusului (a douăzeci și șasea zi); episoade de prurit în anus (din a treizecea până în a treizeci și șaptea zi), 47.
Pruritul și arsura în anus s-au intensificat și au fost deosebit de supărătoare seara după scaun (a treia zi); au rămas simptomul predominant, persistând până la miezul nopții și împiedicând somnul (a șasea zi); au apărut regulat în fiecare seară timp de trei zile (după nouă zile); o revenire, seara (a treisprezecea zi); (după o jumătate de oră, a douăzecea zi); deosebit de supărătoare, însoțite de mai multe junghiuri violente în rect (mai ales seara), (după treizeci și cinci de zile), 48.
Prurit și arsură în anus, cu tenesme, mai ales seara (după douăsprezece zile), 49.
Pruritul și arsura în anus au persistat cel mai mult și încă se mai simțeau uneori după trecerea mai multor luni, 50.
Prurit intolerabil în anus, persistând aproape întreaga zi (a doua zi), 70. [1510.]
Prurit în anus (a noua zi), 71.*
Un oarecare prurit în vasele hemoroidale, înainte de prânz, în timpul mersului (a douăzeci și șasea zi); prurit violent și apăsare în vena hemoroidală, înainte de prânz (a douăzeci și șaptea zi); prurit foarte violent în anus după cină (a cincizecea zi); prurit și arsură în vasele hemoroidale în timpul mersului, înainte de prânz (a cincizeci și șasea zi); prurit violent și strângere în hemoroizi (a șaizecea zi), 72.
Ușor prurit și apăsare în anus, seara (a șaizeci și opta zi), 73.
Perineu.
Partea dreaptă a rafeului perineului era puternic proeminentă și părea îngroșată, ca și cum pielea ar fi fost indurată, fără să fie câtuși de puțin dureroasă (a cincizeci și doua zi), 73.
În șanțul dintre fese se secretă o umezeală lipicioasă (a cincizeci și șasea zi), 72.
În șanțul dintre fese, nu departe de anus, un punct dureros, care a produs timp de o oră o senzație ca de rană (a șasea zi), 73.
Senzație ca de rană în perineu (a patruzeci și opta zi), 72.
Arsură violentă în fosa dintre fese, în timpul mersului, după nouă zile, 1.
Durere arzătoare în perineu, al cărui rafeu era mai proeminent decât de obicei, iar la un inch de anus a apărut un tubercul de mărimea unui bob de mazăre, care a crescut timp de trei zile, a devenit umed, ustura în timpul mersului, apoi s-a micșorat de la o zi la alta și a dispărut în aproximativ zece zile (după treizeci și cinci de zile), 48.*
Câteva înțepături dureroase ca de ac, extinzându-se dinăuntru în afară în perineu, dispărând la retragerea anusului (după opt ore), 11. [1520.]
Prurit în perineu în poziție șezândă, înainte de prânz (a patruzeci și cincea zi), 72.
Nevoie imperioasă de defecație.
Nevoie frecventă de defecație, fără rezultat (prima zi), 12.
Nevoie de defecație de trei ori, cu erecții, 1.
Nevoie ineficientă de defecație timp de mai multe zile, urmată de o evacuare ca fecalele de oaie, 12.
Dorință frecventă, ineficientă, de defecație; fecalele au o culoare mai deschisă, 12.
Dorință frecventă, ineficientă, de defecație (după șaisprezece ore), 11.
Dorință foarte violentă de defecație, noaptea; abia a putut ajunge la vasul de noapte; a avut loc evacuarea unei cantități mari de fecale păstoase, fără durere (a patruzeci și patra zi), 14.
Apăsare ca și cum ar trebui să aibă scaun, deși nu rezultă nimic; ulterior (în prima zi) a avut un scaun ceva mai moale; în ziua următoare, un scaun moale fără apăsare; în a treia zi, niciun scaun, 1.
Tenesme și un scaun tare, foarte nesatisfăcător (curând, a nouăsprezecea zi), 73.

SCAUN

Diaree.
*Diaree zilnică, dimineața, după micul dejun, 12. [1530.]
Scaun diareic, dimineața, cu prolapsul rectului în fiecare zi (după a doua lună), 12.
Diaree cu miros fetid, alternând cu constipație, timp de câteva zile, 12.
Diaree, dimineața, constând din mucus verde, fluid, fără materii fecale, 12.
*Diaree extraordinară, galben-deschis, apoasă, țâșnind cu multe gaze, ca și cum s-ar scoate dopul unei căni pline, cu epuizare excesivă și, în cele din urmă, respirație scurtă și dificilă, anxietate, puls intermitent și durere acută, apăsătoare, în spate, în dreptul epigastrului, cu senzația că acolo nu ar putea circula sângele, împreună cu dispariția rapidă a grăsimii (luna a șaptea), 12.
Diaree violentă imediat după o doză, durând toată ziua următoare și câteva zile după aceea, devenind treptat mai puțin frecventă, cu o senzație de ușurare, 12.
Diaree violentă, cu colici, după care dispare distensia abdominală preexistentă, recidivând în diverse accese în cursul următoarelor opt zile, 12.*
Diaree foarte violentă, cu colici, apărută brusc dimineața, după trei zile de constipație, 12.*
Diaree foarte imperioasă, întotdeauna după ce mănâncă (primele opt zile), 12.*
Diaree foarte urgentă în fiecare dimineață , obligând frecvent și la ridicarea din pat noaptea, în timp ce în cursul zilei scaunul este perfect normal, 12.*
Diaree violentă, foarte bruscă, urmată de vărsături de șase ori, neprecedate de greață (la o fată care nu putuse vomita niciodată înainte); diareea a fost extrem de violentă în timpul nopții, s-a diminuat treptat în următoarele trei zile, iar în a cincea zi s-a eliminat o cantitate mare de tenie, din care până atunci nu existase nicio urmă (săptămâna a patra), 12. [1540.]
Diaree păstoasă, cu tenesme, timp de două zile, de dimineața până seara; durere surdă în intestine, profund, în mijlocul abdomenului, și o tumefacție ascuțită, dureroasă ca o rană, asemenea unui condilom, în anus (luna a noua), 12.
De mai multe ori, diaree violentă, aproape apoasă, dar nedureroasă (după 900 de picături), 61.*
*Diaree cu apă galbenă, uneori nedureroasă, alteori cu colici, de patru sau cinci ori pe zi (a treia zi); scaun alb, subțire, format (a douăzeci și noua zi), 14.
Diaree violentă cu durere severă (a noua zi); evacuare abundentă, cu eliminarea multor gaze, seara (a zecea zi), 53.
Două scaune lichide la scurt timp după administrarea dozei (a optsprezecea zi), 72.
Două scaune (a douăzeci și șaptea zi), 76.
Două evacuări reduse, terminându-se cu eliminare de mucus, prurit și arsură, seara (a doua zi), 46.
Trei scaune, terminându-se întotdeauna cu eliminare de mucus (a șasea zi); seara, trei scaune, cu prurit și arsură ulterioare în anus și junghiuri iritante în rect (a șaptea zi); trei scaune, cu manifestările însoțitoare obișnuite, seara (a opta zi); în fiecare zi, timp de trei zile, câte două scaune, terminându-se cu eliminare de mucus (după nouă zile); evacuare la ora 6 dimineața, cu arsură în anus (a douăzecea zi), 46.
Două scaune păstoase, fetide (a cincea zi); evacuare abundentă, la început tare, apoi păstoasă, ca argila și fetidă, la ora 8 dimineața (a șasea zi), 32.
Diaree, seara (prima zi); evacuare abundentă (a doua zi); diaree accentuată (zilele a șaptea și a opta); diaree (zilele a unsprezecea, a douăsprezecea și a treisprezecea); evacuare abundentă (a paisprezecea zi); constipație (a nouăsprezecea zi); evacuări lichide abundente, dimineața și după prânz (a douăzecea zi); evacuare lichidă redusă, dimineața (a douăzeci și una zi); diaree (a douăzeci și patra zi); evacuare lichidă foarte abundentă (a douăzeci și cincea zi); evacuare redusă, dimineața (a treizeci și noua zi); scaun păstos, redus cantitativ, după prânz, apoi o arsură violentă la nivelul anusului (a patruzecea zi); scaun păstos, înainte de prânz (a patruzeci și treia zi); scaun tare, dimineața (a patruzeci și patra zi); scaun păstos, cu eliminarea unei cantități de gaze, în fiecare zi după prânz (din a patruzeci și cincea până în a cincizeci și doua zi); evacuare lichidă (a șaizeci și patra zi); evacuare lichidă abundentă, la amiază (din a șaizeci și noua până în a șaptezeci și șasea zi); constipație (a nouăzeci și treia zi); un singur scaun redus cantitativ (zilele a nouăzeci și patra și a nouăzeci și cincea), 43. [1550.]
Scaun păstos, la ora 4 după-amiaza (a cincea zi); nicio evacuare (zilele a șasea și a șaptea); două scaune, unul tare și nesatisfăcător, apoi altul păstos, care a lăsat în urmă o arsură de lungă durată în anus (a opta zi); trei scaune păstoase (la orele 6, 9 și 11 dimineața), (a noua zi); nicio evacuare (a zecea zi); evacuare tare, nesatisfăcătoare, dimineața (a douăsprezecea zi); scaun foarte nesatisfăcător după efort intens de defecație, la ora 6 seara (a treisprezecea zi); niciun scaun (a paisprezecea zi); scaun nesatisfăcător, înainte de prânz (a cincisprezecea zi); încă un scaun nesatisfăcător, după-amiaza (a șaisprezecea zi), 66.
Nicio evacuare (a treia zi); dimineața, un scaun moale, urmat de o apăsare supărătoare în anus, care a persistat toată ziua (a treisprezecea zi); scaun tare, redus cantitativ, la ora 4 după-amiaza, cu apăsare și prurit în anus aproape toată seara (a paisprezecea zi), 65.
În timpul experimentării, scaunele au devenit mai moi și mai abundente și surveneau de două până la trei ori pe zi, 63.
Scaune frecvente și abundente, cu materii fecale păstoase, producând o mare ușurare, 4.
Scaun moale, foarte abundent, dimineața (a cincea zi), 64.
Scaun moale, mai multe dimineți la rând, 11.
Scaun moale, imediat, 11.
Mai multe scaune moi (după două, zece, douăsprezece și paisprezece ore), 9.
Evacuare devreme, în fiecare zi, cu nevoie imperioasă, deși se elimina rapid doar o cantitate mică de materii fecale fluide; ulterior, senzație de inactivitate în rect, 81.
Scaun păstos, redus cantitativ, 85. [1560.]
Scaune normale frecvente (după treisprezece și șaisprezece ore), 8.
Dejecțiile au crescut cantitativ și au devenit mai puțin consistente, 77.
Scaune alternativ moi și tari, uneori ca niște bucăți de măr (în cursul primelor săptămâni), 12.
Scaun zilnic, uneori normal, alteori redus cantitativ și dificil, alteori lipsind cu totul, câteodată diareic și păstos, cu nevoie imperioasă de defecație, 12.
Scaunul, până atunci constipat, se ameliorează, cu eliminarea unei cantități de sânge, 12.
Scaun regulat la o persoană constipată în mod obișnuit (după opt zile), 12.
Scaun mai ușor și mai frecvent decât de obicei, 12.
Mai multe scaune în succesiune rapidă, fără caracter diareic și nedureroase, mai ales imediat după o emoție, 12.
Scaun dureros, amestecat parțial cu sânge coagulat de culoare deschisă, parțial cu puroi, urmat de arsură violentă în rect, 12.
Scaun foarte imperios, cu tenesme și amestecat cu materii fecale galben-aprins (luna a cincea), 12. [1570.]
Scaun, cu multe gaze, 12.*
Două evacuări lichide, cu colici (a douăsprezecea zi); nicio evacuare (zilele a paisprezecea și a cincisprezecea); nicio evacuare timp de două zile (a douăzeci și doua zi); evacuare tare (a douăzeci și patra zi); nicio evacuare în ultimele două zile (a patruzeci și șasea zi), 76.
Evacuare foarte tare după efort intens de defecație, urmată de durere în anus, dimineața; concomitent, borborisme; trei ore mai târziu, două scaune lichide, cu arsură ulterioară în anus (peste o oră), (a treizeci și șasea zi); scaun nesatisfăcător după efort violent de defecație (a șaizeci și noua zi), 73.
Scaun foarte redus cantitativ, semilichid, cu senzația că rectul ar fi foarte inactiv (a doua zi); evacuare redusă, nesatisfăcătoare (a treia zi); nicio evacuare (a patra zi), 84.
Picurare frecventă de sânge după scaun, 12.
Eliminarea de sânge odată cu scaunul s-a accentuat, cu o senzație foarte dureroasă, ca de rană și de excoriație în rect, de două ori pe zi, 12.
Cantități de oxiuri se elimină cu scaunul (primele patru săptămâni), 12.
Eliminarea unei tenii mari, pentru care până atunci nu existase niciun simptom, cu vărsături și diaree (luna a șaptea), 12.
Ascarizii se elimină în cantități mari, chiar și fără scaun, cu acumulare de apă în gură, crampe în abdomen și diaree (luna a cincea), 12.
Scaunul arată ca prunele coapte, 12. [1580.]
Scaun negru, 12.
Scaun întărit, în bucăți ca niște bile, 12.
Evacuarea unor bile mari, tari și brune de materii fecale, acoperite cu striuri de sânge (după paisprezece zile), 4.
Scaun diminuat cantitativ (după cinci zile), 1.
Constipație.
Constipație timp de câteva zile, după o poluție nocturnă abundentă, 7.
Constipație de lungă durată, ca prin paralizie, alternând cu diaree păstoasă imperioasă (luna a zecea), 12.
Constipație după câteva zile, cu dureri colicative de tracțiune extrem de violente, în timpul cărora striga disperată și se zvârcolea, cedând odată cu un scaun obișnuit, 12.
Constipație timp de opt zile, urmată de o evacuare abundentă și tare, 78.
Constipație, cu nevoie de defecație fără rezultat, tumefacție și senzație ca de rană în anus și eliminarea unei cantități de sânge, 12.
Scaun uneori neobișnuit de dificil, în timpul căruia intestinele par paralizate și incapabile să expulzeze un scaun normal (luna a șasea), 12. [1590.]
Scaun rar, 12.
Scaun foarte rar fără clismă, apoi tare și uscat, 12.
Scaun foarte dificil, cu durere violentă în regiunea lombară și eliminare de sânge, 12.
Scaun tare (de obicei avea diaree), (a șaptezeci și una zi), 14.
Scaun tare, nesatisfăcător, cu prurit și senzație de mușcătură ulterioare în anus (a doua zi), 56.
Scaun dificil, tare, după-amiaza (după opt ore), 11 . [Aceasta este acțiunea primară; acțiunea opusă, secundară, a urmat după douăsprezece până la paisprezece zile. -Hahnemann.]
Evacuarea intestinelor doar la fiecare două, trei sau opt zile și cu dificultate (primele patru săptămâni), 12.
Constipație (a doua zi); evacuare tare (a treisprezecea zi); evacuările au încetat (zilele a paisprezecea și a cincisprezecea); scaun tare (a șaisprezecea zi); evacuare tare, cu arsură ulterioară în anus (a douăzeci și patra zi); evacuare violentă, cu durere abdominală și arsură în anus (după două ore, a douăzeci și cincea zi); încă o evacuare și zgomote surde în abdomen, noaptea (a douăzeci și cincea zi); nicio evacuare, dar nevoie puternică de defecație, cu prurit în anus, extinzându-se în uretră (a treizecea zi); eșecul unei evacuări (a nouăsprezecea zi); era obișnuit să aibă un scaun regulat în fiecare zi, dimineața; scaun tare, după-amiaza (a treizeci și una zi), 46.*

ORGANE URINARE

Rinichii și vezica urinară.
Ușoară arsură în regiunea rinichilor, care încetează după o oră și este urmată de urină abundentă, însoțită de arsură (a cincea zi); arsura din regiunea renală s-a intensificat și a fost însoțită de o senzație de tracțiune de-a lungul ureterului până la vezică (după o oră, a șasea zi), 78.
Apăsare în regiunea renală (a opta zi), 70. [1600.]
Vezica urinară este resimțită ca paralizată și lipsită de puterea de a elimina urina; rectul este și el afectat în mod similar, 12.
O senzație neplăcută de plenitudine în regiunea vezicii mă obliga să urinez frecvent; cantitatea de urină nu părea crescută, iar calitatea ei era perfect normală, 62.
Părea ca și cum vezica ar fi fost mai mare, 58.
Sensibilitate și senzație de umflare în regiunea vezicii, cu nevoie imperioasă frecventă de a urina, 59.
Durere sfredelitoare în regiunea rinichiului drept, noaptea, atât de intensă la întoarcerea de pe o parte pe alta, încât îl trezea (a optzeci și șasea zi), 13.
Accese frecvente de durere sfredelitoare în regiunea vezicii, cu tragerea dureroasă în sus a testiculelor (a paisprezecea zi), 34.
Aproape zilnic, accese, uneori chiar mai multe într-o zi, de durere sfredelitoare în regiunea vezicii, cu tragerea dureroasă în sus a testiculelor, însoțite uneori de nevoie de defecație, 36.
Apăsare în jos în regiunea renală stângă, în timp ce stă așezat (după două ore), 10.
Durere apăsătoare, constrictivă, în căile urinare, ca și cum urina ar fi fost reținută până la limita extremă, cu nevoie frecventă și micțiune dificilă, 12.
Durere tăietoare în regiunea vezicii, în spatele pubisului, imediat înaintea și în timpul micțiunii, precum și în alte momente, cea mai violentă în timpul mersului (după douăsprezece zile), 6. [1610.]
Durere tăietoare în vezică timp de câteva minute, după-amiaza (a treizeci și treia zi), 44.
Junghiuri fulgerătoare de la colul vezicii spre uretră (a douăzeci și doua zi), 32.
Uretra.
Arsură în uretră și secreție gonoreică, iar pe partea dreaptă a scrotului, papule pruriginoase roșu-închis, care s-au transformat, una câte una, în ulcerații albe superficiale; una asemănătoare se afla în mijlocul ombilicului, la un tânăr care suferise de șancru și gonoree cu doi ani înainte, vindecate aparent definitiv prin piatră vânătă, injecții și Mercur, dar care, de atunci, fusese mereu slăbit și tuberculos; această erupție a apărut în a doua lună a experimentării și a fost urmată de ameliorarea stării de sănătate, în timp ce erupția s-a extins pe întregul scrot și pe glandul penisului și s-a transformat în pete albe superficiale, ulcerate, care se vindecau și reapăreau în alte locuri, 12.
Scurgere uretrală cronică deosebit de violentă în timpul defecației, amestecată cu emisie de spermă, cu arsură în uretră și durere de tracțiune în testicule, 12.
Secreție constantă a unei cantități mari de mucus galben-verzui din uretră, fără durere și cu o oarecare tensiune dureroasă ca de rană numai în timpul erecțiilor; în urma unei vindecări aparente a gonoreei (a șasea lună), 12.
Secreția gonoreică revine la intervale mai lungi sau mai scurte, cu durere arzătoare și înțepătoare în uretră și dureri reumatice sfâșietoare în toate articulațiile tumefiate, mai ales în ceafă, regiunea lombară, genunchi și picioare, cu limba acoperită de un depozit mucos, gust dulce ca zahărul în gură, pierderea poftei de mâncare și constipație, timp de cincisprezece luni, diminuându-se însă treptat și fiind urmată de o stare de sănătate permanent bună; la un bărbat care suferise de reumatism gonoreic, 12.
Gonoreea care încetase a revenit (a doua lună), 12.
Gonoreea s-a diminuat de la o zi la alta, 12.
Eliminare de lichid prostatic sub formă de filamente vâscoase, dimineața după trezire, 7.
Orificiul uretrei era închis de un lichid mucos, alcătuit din lichid seros și un bulgăre de mucus, care putea fi întins cu degetele în filamente. După îndepărtarea acestui lichid, ușoară arsură la urinare, dimineața (a zecea zi), 32. [1620.]
Orificiul uretrei este lipit de mucus, roșu-închis și tumefiat, 12.
După urinare, în uretră mai rămâne puțină urină, care ulterior iese guttatim, nu din vezică, ci numai din uretră, 1.
Senzație acută și dureroasă ca de rană în partea anterioară a uretrei, foarte roșie și tumefiată, astfel încât atingerea nu poate fi suportată; durează mult și reapare constant (a patra lună), 12.
O durere surdă, tensivă, în prostată și testicule, care cu cinci ani înainte fuseseră tumefiate în timpul gonoreei, revine acum cu o nouă tumefiere (a treia săptămână), 12.
Durere constantă ca de mușcătură în întreaga uretră, în timpul urinării, 12.
Dureri sfâșietoare îngrozitoare, care străbăteau uretra încoace și încolo ca fulgerul, cu junghiuri violente simultane în anus (după-amiaza, stând așezat), 79.
Durere tăietoare în porțiunea perineală a uretrei, 35.
Durere tăietoare în uretră, dinspre perineu înainte (a treia zi); dureri tăietoare severe în uretră (regiunea perineală) (a patra zi), 84.
Durere de tracțiune și tăietoare în uretră, în timpul mersului (după zece ore), 6.
Dureri tăietoare în uretră, în timpul urinării (a șaizeci și șaptea zi), 13. [1630.]
Înțepătură sacadată și tăietoare în uretră, când nu urinează (după treizeci de ore), 1.
Durere tăietoare în timpul urinării, 1.
Arsură în uretră, când nu urinează, 1.
Arsură în uretră după ridicarea din pat (a treisprezecea zi), 66.
În aceeași seară am observat o usturime foarte neplăcută la urinare, care a continuat pe tot parcursul zilei următoare, și am constatat cu groază, când m-am dezbrăcat, că întreaga cămașă era pătată într-un mod extrem de respingător pentru simțul bunei-cuviințe. Am găsit o scurgere uretrală mucoasă destul de abundentă, iar uretra era evident tumefiată și inflamată, deoarece jetul de urină era subțire și bifurcat, iar arsura se intensificase. În ziua următoare, secreția devenise galbenă, în timp ce celelalte simptome rămăseseră ca înainte. Secreția a continuat, deși în diminuare, până în a șasea zi; însă, până atunci, usturimea și jetul urinar întrerupt dispăruseră, iar în a șaptea zi eram din nou complet sănătos. Cât timp au durat, simptomele au fost exact cele ale unui acces obișnuit de gonoree, dar originea lor medicamentoasă era demonstrată de durata scurtă a accesului, 91.
Arsură în orificiul uretrei, seara (a patra zi), 68.
Arsură la urinare, 82.
Arsură în partea anterioară a uretrei, fără scurgere, 80.
Arsură și înțepături în partea anterioară a uretrei, 82.
Arsură în uretră în timpul urinării și încă un timp după aceea, 1. [1640.]
Durere usturătoare, arzătoare, în uretră, în timpul urinării (după patruzeci și opt de ore), 1.
Arsură în uretră pe toată durata micțiunii, 1.
Arsură în întreaga uretră, cu nevoie de a urina, timp de un sfert de oră, 12.
Ușoară arsură în uretră, lăsând în urmă o senzație voluptuoasă, mai ales după urinare (după trei ore, a treia zi); arsură în uretră (imediat, a patra zi), 76.
Arsură în uretră spre bulb, timp de câteva minute (a nouăsprezecea zi); ușoară arsură în uretră în timpul micțiunii, după-amiaza (a douăzeci și cincea zi); arsură în uretră la eliminarea unei cantități de urină de culoare foarte închisă (a șaizeci și una zi); ușoară arsură în uretră în timpul urinării, după masă (a șaptezeci și una zi), 73.
Dimineața, după urinare, arsură în uretră; junghiuri foarte dureroase de la uretră la anus; apăsare în regiunea colului vezicii, cu nevoie imperioasă de a urina; aceste senzații au durat aproximativ douăzeci de minute (a doua zi), 63.
Ușoară arsură în timpul urinării, urina fiind mai roșie decât de obicei (a douăzeci și patra zi), 20.
Durere arzătoare violentă în uretră și în fundul vezicii, care urma după fiecare urinare (a patruzeci și treia zi), 43.
Pulsații înțepătoare în fossa navicularis a uretrei (apărând zilnic timp de două săptămâni, la intervale neregulate și repetându-se frecvent într-o oră), 31.
Câteva junghiuri în fossa navicularis a uretrei, la ora 4 P.M. (a cincea zi), 31. [1650.]
Mai multe junghiuri dureroase în partea anterioară a uretrei, penisul fiind flasc (după o jumătate de oră, a noua zi), 32.
Câteva junghiuri fulgerătoare în uretră (a treisprezecea zi), 32.
Ușor junghi în uretră (a douăzeci și patra zi); junghiuri în uretră, cu nevoie imperioasă de a urina (a douăzeci și noua zi), 47.
Junghiuri în uretră, cu erecții frecvente noaptea, astfel încât nu putea dormi, 1.
Câteva junghiuri dinspre posterior înainte în uretră, când nu urinează, nu în timpul urinării, 1.
Junghiuri sfâșietoare în partea anterioară a uretrei, 1.
Junghiuri frecvente în uretră, cu eliminare de mucus dimineața, 12.
Junghiuri fine în uretră, foarte trecătoare, dar frecvente, 12.
Junghiuri arzătoare și penetrante în apropierea meatus urinarius, când nu urinează (după nouă ore), 6.
Junghiuri violente în extremitatea anterioară a uretrei, când nu urinează, 80. [1660.]
Junghi violent în uretră, seara (după trei zile), 1.
Un junghi brusc și fulgerător a străbătut uretra; a pornit din bulb, a pătruns aproape până la mijlocul uretrei și a fost atât de violent, încât a fost obligat în mod involuntar să se aplece, spre prânz, în timp ce mergea în aer liber (a șaizeci și doua zi), 73.
O mâncărime voluptuoasă în partea anterioară a uretrei, în timp ce penisul era flasc, după masă (a patra zi), 32.
Furnicături sacadate, trecătoare, în fossa navicularis a uretrei, însoțite de o senzație voluptuoasă, fără erecție (a unsprezecea zi), 32.
Furnicături voluptuoase, sacadate, în partea anterioară a uretrei (în timp ce mergea pe stradă), penisul fiind flasc, la ora 9 A.M. (a douăsprezecea zi), 32.
Mâncărime voluptuoasă în partea anterioară a uretrei, penisul fiind flasc, însoțită de senzația ca și cum ar urma să se scurgă câteva picături (a patra zi), 33.
Mâncărimi în uretră, în timpul urinării (a șasea zi și ulterior); mâncărime în uretră (a treisprezecea zi); mâncărime neplăcută în uretră (a șaptesprezecea și a optsprezecea zi); mâncărime în întreaga uretră în timpul urinării, după-amiaza (a douăzeci și treia zi); mâncărime în timpul urinării (a treizeci și una zi), 46.
Senzație de umezeală care înaintează prin uretră, mai ales seara, 1.
După urinare, senzație ca și cum câteva picături s-ar prelinge prin uretră, durând un sfert de oră, 1.
Senzație în uretră ca și cum o picătură de lichid vâscos ar împinge înainte, în timp ce stă așezat, la ora 4 3/4 P.M. (a noua zi), 32.
Micțiunea și urina. [1670.]
Dorință de a urina (a douăzeci și opta zi), 70.
Dorință crescută de a urina zilnic între orele 5 și 10 A.M., revenind după ora 7 P.M., 12.
Scurgerea involuntară, picătură cu picătură, a urinei încetează și se transformă într-o dorință frecventă de a urina, 12.
Dorință frecventă de a urina, 12.
Dorință constantă de a urina, 12.
Dorință frecventă de a urina și micțiuni frecvente, fără durere (după o oră și trei sferturi), 8.
Dorință frecventă de a urina, urmată de eliminarea abundentă a unei urine apoase, chiar și noaptea (după treizeci și șase de ore), 4.
Nevoie imperioasă crescută de a urina (prima zi), 69, 85.
Nevoie imperioasă de a urina, cu micțiune abundentă, 71.
Nevoia de a urina era frecventă și imperioasă (a șasea zi), 71. [1680.]
Nevoie imperioasă de a urina, cu junghiuri în uretră (din a treizecea până în a treizeci și șaptea zi), 47.
Nevoie imperioasă frecventă de a urina, în timpul zilei (prima zi), 21.
Nevoie imperioasă repetată de a urina, chiar și atunci când în vezică se afla numai puțină urină (a șaptesprezecea zi), 72.
Nevoie imperioasă frecventă de a urina, cu eliminarea unei cantități abundente de urină (după a doua zi), 68.
Nevoie bruscă și imperioasă de a urina, cu urină abundentă (a doua zi), 70.
Dorință constantă de a urina în timpul nopții și eliminarea unei cantități mari de urină galben-deschis (a patruzeci și treia zi), 43.
Dorință de a urina, durând întreaga zi; durerea s-a diminuat după urinare (a patruzeci și patra zi), 43.
Efort excesiv pentru a urina, încheiat prin eliminarea unei pietricele, la o femeie care până atunci nu observase niciodată vreo tulburare provocată de calculi (a șaptea lună), 12.
Jetul de urină se întrerupe în timpul eliminării; urina poate fi eliminată numai după, 12.
Uneori, urina se elimină numai într-un jet lipsit de forță și lent, 12. [1690.]
Urina se elimină într-un jet împrăștiat și divizat, 12.
Eliminarea urinei este întreruptă și are loc în numeroase intervale distincte, 12.
Este obligat să se forțeze când vrea să urineze; trebuie să facă aceasta în fiecare minut; urina se elimină numai în accese, când apare o durere arzătoare în uretră, 1.
Micțiune abundentă (după douăzeci de ore), 2.
Micțiuni frecvente, cu o cantitate mare de urină, 1.
Micțiuni foarte frecvente, aproape din oră în oră, fără durere, 1.
Este obligat să urineze de cinci sau șase ori înainte ca vezica să se golească complet, 1.
Este obligat frecvent să elimine o cantitate mare de urină (după patru ore și jumătate), 5.
Micțiuni frecvente, fără a elimina mult de fiecare dată (a cincizeci și șaptea zi), 13.
M-am ridicat să urinez dimineața devreme (a șasea zi); m-am ridicat la ora 2 A.M. ca să urinez; am eliminat o cantitate obișnuită, deși urinasem în jurul orei 10.30 în seara precedentă, chiar înainte de culcare (a șaptea noapte), 90. [1700.]
Urinare frecventă și somn agitat noaptea (a patra zi); la început cu nevoie imperioasă, ca și cum ar mai fi fost mereu urină de eliminat, ulterior fără această nevoie (a treisprezecea zi); cu arsură în fossa navicularis (a treizeci și doua zi), 20.
Urinare frecventă, cu nevoie imperioasă; urmată de o nevoie imperioasă de lungă durată (a opta zi); cu nevoie imperioasă (a treisprezecea zi), 21.
Urinare frecventă noaptea (a patra zi); urinarea crescută a persistat și a fost însoțită de un junghi în testiculul stâng (a cincea zi); micțiuni frecvente, cu mâncărime în uretră noaptea (a douăzeci și cincea zi); micțiuni frecvente, mai ales noaptea (a treizeci și patra zi), 46.
A fost obligat să se ridice de două ori noaptea ca să urineze; nevoia era violentă și s-a eliminat multă urină, cu mult efort de apăsare (a șaizeci și noua zi), 13.
În timpul nopții a fost obligat să urineze mult; ultima parte a urinei curgea la intervale și a fost obligat să o elimine prin apăsare (a șaptezeci și noua zi), 13.
Obligat să urineze la fiecare jumătate de oră (după douăsprezece luni), 13.
Micțiune abundentă noaptea (a douăzeci și treia zi), 48.
Urinare crescută noaptea (a douăzeci și patra zi), 47.
Urinare frecventă, cu nevoie foarte imperioasă și neîncetată, noaptea (prima zi), 60.
Obligat să urineze mai des decât de obicei, 58. [1710.]
Urinare frecventă pe parcursul zilei (prima zi), 68.
A urinat noaptea mai mult decât de obicei (a șaizeci și noua zi), 72.
(Urina, care până atunci se elimina involuntar la tuse, poate fi din nou reținută), 12.
Incapabil să rețină urina mult timp (după zece luni), 14.
Obligat să urineze foarte frecvent, cu senzația unei benzi de-a curmezișul vezicii, prin care urina pare să fie reținută, 12.
Contrar obiceiului său, a fost obligat să se ridice de trei ori noaptea pentru a urina; urina era galben-pai și însuma un quart întreg (prima noapte); cantitatea de urină era crescută, limpede, galben-pai (a treia noapte); urină abundentă; urinare frecventă noaptea (a patra noapte); urină și mai abundentă, însoțită de arsură (a cincea zi); cantitatea de urină s-a diminuat proporțional cu intensificarea arsurii în uretere (a șasea zi), 78.
Nu-și poate reține urina și este obligată să o elimine frecvent și abundent, 12.
Urina se elimină involuntar și nu mai poate fi reținută, fenomenul reapărând la intervale nedefinite, 12.
Enurezisul nocturn se intensifică în a treia zi; urina de dimineață este roșu-închis, cu sediment roșu, foarte fetidă, și este eliminată frecvent și abundent, 12.
Eliminare a unei cantități mari de urină; este adesea obligat să se ridice noaptea ca să urineze (după douăsprezece ore), 1. [1720.]
Urină abundentă (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi); și galbenă (a douăzeci și noua zi), 76.
Urină abundentă (a treia zi), 57.
Secreție urinară crescută (a treia și a patra zi), 69.
Cantitate crescută de urină (a cincea zi); urinare frecventă (a șasea zi), 66.
Secreție urinară crescută (prima zi), 88.
Eliminare crescută de urină (a șaptea zi); urină abundentă (a unsprezecea zi); urinare crescută (a douăsprezecea zi), 65.
Urinare frecventă, care întrerupe somnul noaptea (a douăsprezecea zi); urină abundentă noaptea (a douăzecea zi), 48.
Urină abundentă, limpede (a douăzeci și șasea zi), 47.
Experimentatorul consideră că în timpul experimentării a eliminat mai multă urină decât în alte perioade (a cincisprezecea zi), 43.
Consideră că a eliminat mai multă urină decât de obicei (a șasea și a șaptea zi); urinări frecvente și de fiecare dată abundente (a opta zi), 64. [1730.]
A eliminat o cantitate mare de urină de culoarea vinului gălbui, seara și noaptea (a treizeci și șaptea zi), 43.
În timpul nopții, urina a fost mai frecventă și mai abundentă decât înainte, iar imediat după urinare am simțit din nou nevoia, eliminându-se astfel câteva picături fără durere (a treia zi); cantitatea de urină era evident crescută, iar după urinare nevoia revenea, însoțită de eliminarea altor câteva picături (a șasea zi), 48.
Urină abundentă noaptea, cu mâncărimi în uretră (a șasea zi); cantitatea de urină a rămas crescută (a șaptea zi); urină frecventă și abundentă, mai ales noaptea, timp de trei zile (după douăsprezece zile); persistența urinei abundente (a nouăsprezecea zi); nu a eliminat deloc urină pe parcursul întregii zile (a treizeci și cincea zi); o cantitate mică de urină roșu-închis (a treizeci și șasea zi); a urinat abundent (din a treizeci și șaptea până în a patruzecea zi), 46.
Micțiune redusă cantitativ, cu dorință frecventă, 12.
Micțiune redusă cantitativ și rară, după o tumefiere edematoasă generală, 12.
Eliminarea unei cantități reduse de urină, de culoare extrem de închisă, provocând arsură în uretră, la ora 2 P.M. (a patruzeci și șaptea zi); a urinat foarte rar (a șaizeci și treia zi); urină foarte redusă cantitativ, care, lăsată în repaus, devine curând groasă și tulbure și depune un sediment abundent, argilos (a șaizeci și șaptea zi), 73.
Retenție de urină cu flatulență, urmată de reapariția unei secreții gonoreice (a patra săptămână), 12.
Disurie cu urină tulbure, 12.
Urină abundentă și limpede, după-amiaza (a doua zi), 48.
Urina este foarte apoasă când este eliminată; după ce stă mult timp, devine oarecum tulbure, 5. [1740.]
Spumarea urinei încetează pentru perioade scurte; urina este atunci albă, mucoasă și tulbure (a douăsprezecea lună), 12.
Urină foarte spumoasă, spuma persistând mult timp, cu dorință frecventă și imperioasă de a urina; urina este extrem de abundentă, limpede, galben-deschis și inodoră, persistând după șase luni, 12.
Urină acoperită cu o peliculă irizată, 12.
Urină groasă, care depune un sediment roșu-cinabru, 12.
Mult timp, la golirea oalei de noapte, urina a fost găsită groasă și tulbure, cu sediment pe fundul vasului (a cincizeci și șasea zi), 73.
De la dozele mari de Thuja, urina devenise tulbure și, la răcire, depunea un nor floconos, mucos, 48.
Urină amestecată cu sânge, 12.
Urina depune un sediment abundent, brun și mucos, 12.
Urină roșu-brunie, devenind uneori groasă și mucoasă și depunând o substanță roșie și galbenă, 12.
Urină înroșită (a cincisprezecea zi), 26. [1750.]
Urină roșie; după ce stă în repaus, depune un sediment gros, de culoarea prafului de cărămidă, 4.
Urină de culoarea sângelui, 12.
Urina este brun-roșiatică închisă și depune mult nisip și mucus, 12.
Urină brună, mirosind ca o supă veche, 12.
Urina are un miros înțepător, 12.
Urină cu miros pătrunzător, 80.

ORGANE SEXUALE

Bărbat.
Pe glandul penisului, o ulcerație destul de rotundă, superficială, cu aspect impur, cu durere arzătoare, înconjurată de roșeață, cu înțepături, după câteva zile, 1.
O mică veziculă deprimată pe glandul penisului, cu durere înțepătoare la urinare (după douăzeci și patru de zile), 1.
Glandul penisului, împreună cu extremitatea uretrei, este inflamat, tumefiat, roșu-închis și acoperit cu pete mari și mici, dureroase ca de rană, superficiale, albe, supurante și cu excrescențe condilomatoase, cu eliminare de mucus gonoreic; acestea au dispărut din nou în decurs de nouă, cinci, trei zile sau de o zi, dar au revenit frecvent în momente diferite, la un tânăr care nu fusese niciodată infectat, dar care fusese revaccinat cu limfă considerată neinfectată (a doua lună), 12.
Inflamația glandului penisului, cu gonoree, secreție apoasă din uretră și gâdilare acută în anus și perineu, revine, împreună cu o mare ameliorare a cașexiei gonoreice, 12. [1760.]
Glandul penisului devine roșu-stacojiu și se acoperă cu o erupție de mici puncte proeminente, dureroase ca de rană, care exsudă un mucus galben-verzui cu miros foarte grețos, cu prurit intens, dispărând și reapărând continuu, 12.
Două pete roșu-albăstrui, ușor proeminente și pruriginoase, în fosa din spatele glandului penisului, 12.
Mici excrescențe condilomatoase roșii pe glandul penisului, dispărând după câteva zile, 12.
Glandul penisului era acoperit în întregime cu o secreție galben-verzuie, urât mirositoare; pe fața dorsală a glandului, aproape de marginea posterioară, patru tuberculi cam de mărimea unei semințe de in, cu câte o veziculă în vârf, iar în șanț, aproape de inserția prepuțului, se afla o mică zonă erodată, înconjurată de un cerc roșu cam de mărimea unei linte (a douăzeci și patra zi); tuberculii crescuseră pe rând (a douăzeci și cincea zi); veziculele se spărseseră și lăsaseră mici eroziuni nedureroase, înconjurate de o margine roșie și producând secreția menționată (a douăzeci și șasea zi); proeminențele au devenit mai plate, cercul mai palid și, în cele din urmă, au dispărut și zonele dureroase ca de rană; pete roșii, granulare și proeminente pe glandul penisului, care era neobișnuit de sensibil (a treizecea zi); glandele sebacee ale prepuțului păreau tumefiate și inflamate (a treizeci și doua zi); zonele inflamate erau din nou mai palide, iar tuberculii grupați și proeminenți, mai plați (a treizeci și treia zi); aspectul prepuțului și al glandului, normal (a treizeci și patra zi), 48.
Pete roșu-închis pe gland, iar fața internă a prepuțului era inflamată și tumefiată (a șaisprezecea zi); era percepută o ușoară arsură în gland, care, la examinarea șanțului din spatele coroanei, era acoperit în întregime cu o secreție subțire, gălbuie și urât mirositoare; după îndepărtarea acesteia, au fost descoperite două pete roșu-închis, care păreau erodate și din care exsuda lichidul menționat (a șaptesprezecea zi); cele două pete crescuseră, confluiseră și erau acoperite cu proeminențe granulare; în gland, senzație ca și cum s-ar ulcera, dar micțiunea se efectua fără durere (a optsprezecea zi); întregul șanț, până la frâu, era dureros ca o rană și acoperit cu papile de mărimea unei semințe de mac; secreția glandului era foarte abundentă (a nouăsprezecea zi); cantitatea secreției scăzuse, dar pe porțiunea posterioară a glandului apăruseră aproximativ douăsprezece sau cincisprezece excrescențe roșiatice, dintre care cea mai mare era cam de mărimea unei semințe de in, iar fața internă a prepuțului era plină de tuberculi granulari (a douăzecea și a douăzeci și una zi); în ziua următoare, proeminențele de pe gland au dispărut, la fel și zonele dureroase ca de rană din șanț, cu diminuarea constantă a secreției purulente; glandele sebacee ale prepuțului au rămas totuși, pentru o vreme, tumefiate și proeminente, 49.
Roșeață a glandului la orificiul uretrei (a doua zi); în testiculul stâng s-a dezvoltat o durere surdă, ca și cum ar fi fost contuzionat, perceptibilă atât în șezut, cât și la mers (a treia și a patra zi); în mijlocul șanțului glandului a reapărut o zonă erodată, care elimina un lichid asemănător puroiului; întregul șanț era acoperit cu puroi, astfel încât trebuia curățat frecvent (a șaptea și a opta zi); după un consum moderat de vin, starea s-a agravat și mai mult, fața internă a prepuțului era pe alocuri dureroasă ca o rană, foarte inflamată la nivelul frâului, iar glandul era sensibil și dureros la mers (a noua zi); secreția glandului s-a vindecat complet abia la sfârșitul a patru săptămâni, după mai multe alternanțe de ameliorare și agravare, 50.
Câteva excrescențe netede și roșii, cu senzație de furnicare în spatele glandului penisului, sub prepuț, persistând zece zile (după douăzeci și două de zile), 1.
O pată roșie pe fața internă a prepuțului, care provoca un prurit violent și a dispărut după douăzeci și patru de ore (a șasea zi), 68.
O mică erupție herpetiformă pe fața internă a prepuțului, deprimată în centru, umedă și supurantă; dureroasă numai la atingere (după șaisprezece zile), 1.
Tumefiere mare a prepuțului, 1.* [1770.]
O pată roșie, proeminentă și granuloasă pe fața externă a prepuțului, care devine o ulcerație acoperită cu o crustă, cu prurit și uneori cu durere arzătoare, 1.
Tumefierea prepuțului a început odată cu o secreție gonoreică, 12.
*O excrescență roșie, asemănătoare unui condilom, pe fața internă a prepuțului, 1.
Umezeală pe glandul penisului (după opt zile), 1.*
Glandul a început să devină umed și să secrete un mucus fluid (a șasea zi), 78.*
Erecții zilnice, dimineața, cu o neliniște chinuitoare și furnicantă în organele genitale și în vecinătatea lor, cu aversiune față de coit, timp de opt zile, 12.
Erecții timp de câteva ore, dimineața, în stare de semiveghe, 1.
Erecții dimineața (a șaptezecia zi), 13.
Din nou, o erecție foarte violentă, după-amiaza (a douăzeci și opta zi), 73.
Erecție violentă, cu dorință puternică de coit, dimineața la trezire; însă, în pofida senzației voluptuoase, nu a existat ejaculare, ceea ce nu i se întâmplă de obicei (a douăzeci și șasea zi); erecții de două ori (a șaizeci și una zi), 73. [1780.]
Erecții prelungite noaptea, 1.
Erecții violente dimineața, fără senzație voluptuoasă, 12.
Erecțiile revin tot mai frecvent, cu o potență crescândă (la o persoană care până atunci fusese impotentă ca urmare a gonoreei), împreună cu o oarecare arsură în uretră și aglutinarea acesteia, cu dungi roșii în mucoasă, precum și cu expectorație purulentă provenită dintr-o zonă circumscrisă, dureroasă și ca o rană, situată central, sub jumătatea inferioară a sternului, cu tuse violentă, care a durat paisprezece zile, s-a diminuat treptat și a fost urmată de o stare de sănătate netulburată și în continuă ameliorare (a șasea până la a opta săptămână), 12.
În șezut, era resimțită adesea o senzație ca și cum glandul ar fi fost contuzionat, 48.
Glandul a devenit sensibil, iar glandele sebacee s-au tumefiat, ca înainte (a șasea zi), 49.
Sensibilitate a glandului și junghiuri fulgerătoare care îl străbat, 30.
Gland foarte sensibil la trezire; retragerea prepuțului provoacă durere (a douăzeci și patra zi), 72.
Zvâcniri dureroase frecvente în penis , însoțite de senzația ca și cum un lichid vâscos s-ar scurge din uretră, ceea ce totuși nu se întâmpla (a unsprezecea zi), 32.
Durere zvâcnitoare în penis, ca și cum un nerv ar fi tras brusc și dureros, 7.
Usturime pe fața superioară a glandului și în prepuț (curând, a doua zi), 68. [1790.]
Usturimea din prepuț a fost supărătoare timp de o oră, după mers (a doua dimineață), 66.
O senzație pe glandul penisului, aproape de frænulum præputii, ca și cum zona ar fi fost excoriată, deși nu era vizibilă nicio modificare (a patra zi); aceeași senzație dureroasă ca de rană pe gland, la atingerea acestuia (a cincea zi), 31.
O senzație dureroasă de arsură între prepuț și glandul penisului , persistând între șase și șapte secunde și revenind de mai multe ori la intervale scurte , fără nicio modificare a părților perceptibilă vizual (a noua zi), 32.
Arsură în prepuț, alternând cu înțepături izolate în anus (după zece ore), 66.
Arsură pe fața internă a prepuțului, curând, 69.
Înțepături arzătoare frecvente în penis, extinzându-se spre testicule și regiunea ombilicală, cele mai violente în șezut, dispărând la mers și revenind în șezut (după douăzeci și patru de ore), 19.
Junghiuri violente în glandul penisului, aproape de uretră, însoțite de nevoia de a urina; urina era apoi eliminată guttatim; în timpul micțiunii, junghiurile erau uneori violente, iar alteori dispăreau complet; nevoia de a urina persista însă până la încetarea completă a junghiurilor (după șapte ore și un sfert), 5.
Junghiuri frecvente străbăteau fulgerător glandul, iar întregul membru, în special glandul, era permanent sensibil, 62.
Junghiuri acute pe fața internă a prepuțului, 1.
Junghiuri dureroase în glandul penisului (a șaptea zi), 20 ; (a noua zi), 71. [1800.]
Înțepături și prurit în glandul penisului, 1.
Câteva înțepături în vârful glandului penisului în afara urinării, mai ales dacă partea este apăsată, 1.
Junghiuri fugitive în gland (a cincea zi), 70.
Câteva înțepături arzătoare în glandul penisului (după opt ore), 10.
Prurit arzător în vârful glandului penisului la urinare, 1.
Prurit pe fața internă a prepuțului, 79.*
Prurit înțepător pe partea laterală a glandului penisului, 1.
Prurit și usturime în prepuț, după-amiaza (prima zi), 36.
Prurit la nivelul coroanei glandului, la mers (timp de o jumătate de oră), (a doua zi), 56.
Pruritul prepuțului a devenit aproape intolerabil (la patru ore după a doua doză, a doua zi), 68. [1810.]
Prurit în prepuț (a treia zi), 68.
Prurit frecvent în gland și prepuț, alternând cu junghiuri în anus (a șasea zi), 71.*
Senzație de prurit cu gâdilare între prepuț și glandul penisului (după o jumătate de oră), 10.
Mâncărimi pe prepuț (a treia și a patra zi), 69.
Pulsații dureroase la baza glandului (timp de patru minute), (a douăzeci și patra zi), 77.
Un varicocel stâng se mărește și devine dureros în paroxisme repetate, dispărând treptat numai după mult timp (a șaptea până la a cincisprezecea lună), 12.
Durere surdă corozivă în jumătatea dreaptă a scrotului, 81.
Senzație ca și cum partea dreaptă a scrotului ar fi fost contuzionată, 80.
Înțepături arzătoare și apăsătoare, extinzându-se de jos în sus prin scrot și cordonul spermatic, 10.
Înțepături ca de ace în scrot, 1. [1820.]
Furnicare și prurit în scrot, cu durere arzătoare după frecare, 1.
Prurit pe partea stângă a scrotului (seara), 1.
Testiculul stâng este tras strâns în sus, spre abdomen, cu tumefierea ganglionilor inghinali, 1.
(Degenerare a epididimului, ca un varicocel), 1.
Durere profundă de tracțiune în testiculul stâng și cordonul spermatic, 12.
Tracțiune violentă în testicule (după o oră), 69.
Senzație de tracțiune în testicule, 1.
Tracțiune în testiculul stâng (prima zi), 70 ; (a doua zi), 68.
Tracțiune în testiculul stâng, cu senzație de greutate în acesta (prima zi); a dispărut la mers în aer liber (a cincea zi), 71.
Durere apăsătoare în testicule, ca și cum ar urma să fie zdrobite, la mers și în șezut, mai intensă la mers (după două ore), 8. [1830.]
Senzație de comprimare în testicul, 85.
Junghiuri ascuțite repetate în testiculul stâng (după șapte ore), 10.
Junghiuri dureroase, repetate frecvent, în testiculul drept, 79.
Junghiuri în testiculul stâng timp de opt zile, 80.
Durere surdă, înțepătoare și foarte violentă în testiculul drept (a treia zi), 84.
Dureri înțepătoare în testiculul stâng, de mai multe ori în cursul zilei (a patra zi), 84.
Un junghi fugitiv în testiculul stâng (a douăsprezecea zi), (a douăsprezecea zi).
Senzație în testicule ca și cum s-ar mișca , dispărută la mers în aer liber (a cincea zi), 71.
Patru poluții nocturne (a patra noapte), 78.
O poluție nocturnă spre dimineață (a șaptea noapte), 65. [1840.]
O poluție nocturnă, urmată de o arsură supărătoare în uretră (prima noapte); o poluție nocturnă (a patra zi); la ora 4 A.M. (a zecea noapte); noaptea (a douăsprezecea zi), 66.
Ejaculările devin mai frecvente, 12.
O ejaculare spre dimineață, provocând senzație de leșin, urmată de greutate și proastă dispoziție, 12.
Ejaculările devin mai rare, iar ulterior încetează complet, 12.
Poluție nocturnă, cu durere chinuitoare în orificiul uretrei, ca și cum acesta ar fi prea strâmt, 7.
Poluție nocturnă , după care s-a trezit (după douăzeci și trei și patruzeci și opt de ore), 8.
Impotență persistentă, 12.
Impulsul sexual era din nou activ, cu rezultate normale, la trezirea de dimineață (a douăzeci și opta zi), 73.
Excitație intensă a organelor genitale, în special gâdilare în prepuț și gland, la amiază (a șaizecea zi), 73.
Impuls sexual mult intensificat (până în a treisprezecea zi), 72. [1850.]
Impulsul sexual era extrem de insistent (a șasea și a șaptea zi), 64.
Noaptea, dorință sexuală crescută, care, pe tot parcursul experimentului precedent, fusese mai curând diminuată decât intensificată (a doua zi), 49.
Pe întreaga durată a experimentelor ( unica nocte exempta), impulsul sexual a fost diminuat până la indiferență, 50.
Fantezii voluptuoase și o erecție (prima de la administrarea Thuja), cu eliminare de lichid prostatic, în poziție culcată (a cincizeci și șaptea zi), 13.
Seara era foarte excitat sexual, iar aceasta nu a dispărut complet după coit, astfel încât a adormit abia spre miezul nopții (a cincizeci și opta zi), 13.
Impuls sexual excitat (a patruzecea zi), 52.
Indiferența frapantă față de raporturile sexuale, deloc obișnuită, a continuat pe toată durata experimentului și, de fapt, chiar mai mult, 62.
Nu are dorință de coit timp îndelungat, 12.
Femeie.
În părțile genitale externe și de-a lungul regiunii lombare au apărut noi varice; erau foarte dureroase și împiedicau mersul , cu o senzație de căldură în organele genitale de opt sau zece ori, ca și cum ar curge sânge cald, 12.
Tumefierea ambelor labii, cu durere arzătoare numai la mers și la atingere (după cincisprezece zile), 1. [1860.]
Tumefierea labiei stângi, 12.
(O ulcerație albicioasă pe fața internă a labiei mari, la început dureroasă ca o rană la atingere, apoi pruriginoasă, persistând mult timp), 1.
Avort spontan în luna a treia, începând cu o eliminare redusă de sânge timp de cinci zile, apoi abundentă timp de patru zile, până la avort, urmată de o stare bună de sănătate, 12.
Durere spasmodică în organele genitale feminine și perineu, la ridicarea de pe scaun, 1.
Durere spasmodică în organele genitale feminine, extinzându-se în sus, în abdomenul inferior (după zece ore), 1.
Presiune constrictivă paroxistică în organele genitale, cu eliminarea în jeturi a unei leucoree lăptoase, 12.
Durere ca de apăsare și contracție în organele genitale feminine, în șezut, 1.
Dureri ca de travaliu, cu leucoree crescută, 12.
Usturime și prurit în organele genitale feminine, mai ales în uretră, la urinare și pentru un timp după aceea, 1.*
Dureri contractive în ovarul stâng, 12. [1870.]
Durere tensivă și apăsătoare în ovarul drept, cu senzația ca și cum un băț ar fi înfipt în el, mai ales în șezut, apăsând spre regiunea inghinală și în rect, 12.
Durere profundă de tracțiune în ovarul stâng, extinzându-se peste regiunea inghinală, cu leucoree crescută, 12.
Protruzie a vaginului prin părțile genitale externe, împinsă forțat spre exterior, 12.
Arsură și usturime în vagin la mers și în șezut, 1.*
Durere în părțile genitale externe, ca de rană și cu usturime, 1.*
Durere ca de rană și usturime în părțile genitale externe, în special la urinare, 1.
Înțepături în părțile genitale externe la mers (pe o distanță mare), 1.
Prurit al părților genitale externe la mers, 1.*
Leucoree, 12.
Leucoree care provoacă durere ca de rană; de asemenea, cu prurit arzător și usturător în regiunea inghinală, 12. [1880.]
Leucoree cleioasă și fetidă, mirosind a pește de mare, corozivă, provocând durere ca de rană și constrângând irezistibil la onanism, 12.
Leucoree crescută, cu colici și tracțiune în regiunea lombară, corozivă și fetidă, 12.
Leucoreea devine la început mai abundentă, apoi dispare treptat (după opt zile), 12.
Leucoree crescută la început, apoi foarte redusă și prezentă numai înainte și după menstruație, 12.
Leucoree constantă și abundentă, cu apariția menstruației, dar numai sub forma câtorva picături de sânge, 12.
Leucoree abundentă, cu dureri tăietoare și apăsare în organele genitale, 12.
Secreție leucoreică ușoară , pe care nu o avusese niciodată înainte (a treizeci și una zi); leucoreea a persistat până la apariția menstruației, când a încetat (a treizeci și șasea zi); a reapărut, dar este redusă și o obligă să se spele frecvent în timpul zilei; este neiritantă, galben-verzuie și lasă pe lenjerie pete cu aspect asemănător (a treizeci și șaptea zi); leucoreea crește (a patruzeci și patra zi); a continuat după menstruație (a șaizeci și șasea zi), 42.*
Secreție mucoasă din uretra feminină, 1.
(Încetează o secreție brună, ihoroasă și fetidă din timpul menstruației), (a treia lună), 12.
Secreție brună, vâscoasă și fetidă, amestecată cu sânge menstrual, 12. [1890.]
Eliminare de mucus brun-gălbui din organele genitale feminine, 12.
(Scurgerea de sânge din uter, amestecat cu leucoree corozivă și foarte fetidă, cu migrenă și dificultate de auz, s-a ameliorat constant de la o zi la alta), (primele paisprezece zile), 12.
Menstruație.
Menstruația a apărut cu aproximativ o săptămână prea devreme și a fost asociată cu o paloare remarcabilă a feței, 12.
Menstruație cu șase zile întârziere și mult mai abundentă decât de obicei, cu sânge negru, gros și coagulat; data următoare, cu trei zile prea devreme, remarcabil de redusă și palidă; data următoare, precedată de durere violentă în abdomen, mai ales în regiunea ovarului stâng, cu opt zile prea devreme, foarte abundentă, cu numeroase cheaguri de sânge și cu scaune păstoase frecvente și dureroase; după aceasta, menstruația a fost complet normală, 12.
Menstruația, eliminată întotdeauna mai abundent la urinare, este de culoare neagră, corodează regiunile inghinale și este urmată, timp de opt zile, de eliminarea unui sânge palid amestecat cu cenușiu, cu durere ca de roadere în partea stângă a abdomenului (a noua lună), 12.
Menstruație abundentă și de culoare murdară, cu apăsare în splină, pulsații ale inimii (a doua lună), 12.
Menstruația, până atunci foarte dureroasă și dificilă, curge acum foarte liber și fără durere (a șasea lună), 12.
Menstruația devine atât de abundentă, încât în a treia zi s-au eliminat cheaguri mari de sânge, cu tremurul picioarelor, anxietate în regiunea inimii și vertij, 12.
La aceeași femeie, menstruația a recidivat variabil în timpul acțiunii unei doze de Thuja; uneori era punctuală și normală, alteori prea timpurie, alteori prea târzie, uneori prea abundentă, alteori prea redusă, iar uneori lipsea complet, 12.
Menstruație roșu-aprins, curgând în jeturi, 12. [1900.]
Menstruație mai puțin corozivă și fetidă decât fusese de mult timp (după patru săptămâni), 12.
Menstruație la început foarte închisă la culoare, apoi apoasă, cu miros foarte neplăcut, 12.
Menstruația este la început închisă la culoare și vâscoasă, amestecată cu o secreție apoasă, apoi se oprește timp de două zile, cu anxietate și palpitații; urmează apoi, timp de trei zile, un ihor verde și brun, fetid, cu câteva fragmente fetide de sânge, care se transformă treptat într-o secreție galbenă și albă, vâscoasă; în timpul scurgerii sanguine, din când în când frison cu tremurături și tracțiune în picioare, mai ales seara și noaptea, și arsură în toate venele varicoase (a opta lună), 12.
Menstruația a apărut mai abundentă și cu sânge mai proaspăt decât de ani de zile și a rămas astfel (a treia lună), 12.
Menstruația, până atunci palidă, avea acum o culoare roșie mai bună, 12.
Menstruație de culoare roz-aprins, 12.
Menstruație vâscoasă, apoasă, cu durere de tracțiune în regiunea lombosacrată și membrele inferioare, senzație de frig în picioare și transpirație după-amiaza, 12.
Catamenii foarte reduse, cu zece zile mai devreme decât de obicei (a douăzecea zi), 76.
Menstruație după paisprezece zile, foarte abundentă și prelungită, cu slăbiciune, palpitații și senzație de lovituri de ciocan în cap, durere sfâșietoare în față și un obraz tumefiat (a patra până la a opta săptămână), 12.
Catameniile au apărut fără niciun simptom morbid, dar au durat numai o zi (a treizeci și doua zi), 76. [1910.]
Menstruația a apărut fără nicio tulburare, după șase săptămâni, pentru prima dată la o fată clorotică; data următoare a lipsit, la perioada ulterioară a reapărut abundent, apoi a lipsit o dată, după care a devenit regulată, în timp ce dezvoltarea generală a progresat corespunzător și a devenit mai viguroasă și mai înfloritoare, 12.
Menstruație la perioada obișnuită, dar mai redusă decât de obicei (a douăzeci și șasea zi), 51.
Menstruația, care până atunci fusese foarte abundentă și prelungită, a devenit normală; după patru săptămâni și apoi după ce caracterul ei a variat timp de cinci luni, a devenit perfect regulată, 12.
Menstruația, care până atunci fusese frecvent suprimată, a devenit perfect regulată, 12.
Menstruație întârziată, cu jeturi izolate și abundente de sânge, 12.
Menstruație întârziată, cu durere în mameloane și greutate a sânului (după douăsprezece luni), 14.
Menstruație neînsemnată, care a durat numai o zi (a patra zi); menstruația a apărut, a durat doar o singură zi și a constat în eliminarea unui mic cheag de sânge negru, de mărimea unei alune (a treizeci și șasea zi); menstruația a durat numai o zi și a constat în eliminarea a trei cheaguri de sânge negru, de mărimea unei alune (a șaizeci și cincea zi); menstruația a fost ceva mai abundentă decât data precedentă și a durat o zi și o noapte (a nouăzeci și șaptea zi); menstruația a durat trei zile și a curs ca înaintea experimentului (a o sută douăzeci și cincea zi), 42.
Menstruație întârziată patru zile și mai redusă decât de obicei (a treisprezecea zi), 75.
Menstruația apare uneori la șase, alteori la șapte săptămâni, apoi din nou la timpul potrivit și este abundentă; însă, de fiecare dată la termenul potrivit, există transpirație abundentă ziua și noaptea, cea mai abundentă la cap, cu slăbiciune și greutate a membrelor inferioare, distensie abdominală, respirație îngreunată, dureri de dinți și de cap, 12.
Menstruație mai redusă, neregulată, uneori la fiecare paisprezece zile, alteori la fiecare patru până la cinci săptămâni, cu sensibilitate și tumefiere a sânului stâng, în care există o zonă rotundă indurată, care ulterior se micșorează și dispare treptat (după a doua lună), 12. [1920.]
Menstruația a fost suprimată, iar în locul ei exista o secreție apoasă, 12.
Menstruația, de obicei foarte abundentă și de lungă durată, ține acum numai două zile și este foarte redusă, iar încetarea ei este urmată de un puternic aflux de sânge în sus, cu durere dentară pulsatilă, insomnie și slăbiciune nervoasă crescută; data următoare este precedată de un coriză violent, care aduce ameliorare; menstruația apare ca de obicei, mai abundentă și durând patru zile, cu ameliorare ulterioară, 12.
Menstruație la început foarte abundentă, apoi suprimată timp de opt săptămâni, urmată timp de trei săptămâni de o scurgere constantă de sânge amestecat cu mucus, cu durere înțepătoare, arzătoare și usturătoare în uter, la mama mai multor copii, 13.
Menstruația, care până atunci fusese întotdeauna regulată, prezenta acum doar o urmă, 12.
Menstruația a revenit după ce încetase de peste un an, la o femeie necăsătorită în vârstă de cincizeci și doi de ani (a treia lună), 12.
Menstruația reapare după paisprezece zile, durează două zile, lipsește în a treia zi, cu dureri violente de cap și de dinți, revine în a patra zi, odată cu dispariția durerii; trei zile mai târziu, senzație nocturnă ca și cum abdomenul și toracele ar fi străpunse de numeroase ace, urmată de apăsare pe piept (a unsprezecea lună), 12.
Menstruația a apărut după cinci săptămâni, de culoare deschisă și foarte redusă, cu durere în abdomen și regiunea lombosacrată, 12.
La opt zile după încetarea menstruației obișnuite, scurgerea de sânge a reapărut și a persistat moderat timp de trei săptămâni, asociată cu leucoree corozivă și usturătoare, 12.
Menstruația, absentă de mult timp, a apărut, precedată de epistaxis, neliniște în membrele inferioare seara, astfel încât nu le putea ține nemișcate, cu dureri apăsătoare intermitente în abdomen și prurit al pielii pe întregul abdomen, urmată de o stare de bine, 12.
Menstruația a apărut cu dureri foarte violente în spate, torace, regiunea lombosacrată și abdomen, distensia epigastrului; sângele era foarte închis la culoare, 12. [1930.]
Menstruație însoțită de o împingere foarte dureroasă spre exterior, ca și cum ceva din interior ar urma să cadă afară (acest lucru nu i se mai întâmplase niciodată), 12.
Menstruația debutează cu o stare neobișnuită de rău, cefalee, unghii albastre și senzație generală de frig, obligând-o să se culce, 12.
Menstruație însoțită de apăsare constantă în stomac, eforturi de vomă și distensie, 12.
Menstruație precedată de dureri extrem de violente, constrictive, apăsătoare și ca de rană în organele genitale, cu tenesme foarte acute, fără scaun; cu senzație de leșin, astfel încât a fost obligată să se culce, urmată de pierderea cunoștinței, cu aruncarea convulsivă a capului și a brațului drept, întotdeauna spre dreapta; la recăpătarea cunoștinței, se simțea rece ca gheața și rigidă în tot corpul, stare care a persistat toată noaptea în pat și a dispărut abia spre dimineață, cu slăbiciune generală, după care menstruația a început să curgă și s-a eliminat ca de obicei, numai că era de culoare brună (a treisprezecea lună), 12.
Menstruație însoțită de colici și plâns convulsiv, 12.
Menstruație precedată de durere dentară violentă, afectând în general întreaga parte stângă a capului; a durat trei zile și, după o întrerupere de o zi, a continuat încă cinci zile, noaptea, după care a survenit un acces de coșmar, cu apăsare anxioasă și compresivă în piept, astfel încât nu putea mișca niciun membru (a treisprezecea lună), 12.
Excitație voluptuoasă foarte intensă în organele genitale, cu leucoree crescută, cu totul contrar voinței și obiceiului ei, 12.

ORGANE RESPIRATORII

Laringe și trahee.
Secreție crescută de mucus în laringe și trahee, noaptea (a cincizecea zi), 72.
Constricție în regiunea os hyoides după consumul de înghețată (a cincizeci și opta zi), 73.
Uscăciune și senzație de furnicare în laringe, provocând o tuse seacă, gâdilitoare, 12. [1940.]
Apăsare în laringe, 79.
Senzație de arsură și constricție în laringe, 79.
Senzație de zgâriere în trahee, obligându-l să tușească (a treia zi), 68.
Dimineața, la trezire, traheea pare constrânsă spasmodic, obligându-l să se ridice brusc și să umble, după care apare ameliorarea, 12.
Senzație de arsură de-a lungul întregii trahei, uneori cu răgușeală, mai accentuată între orele 18 și 20, 12.
Înțepătură apăsătoare în partea stângă a traheei, imediat sub laringe, mai accentuată la înghițire (după trei ore și jumătate), 5.
Înțepătură în trahee și în regiunea scobiturii gâtului la respirație, timp de două zile, 1.
Voce.
Senzație în gât ca și cum peste laringe s-ar afla o membrană, care împiedica interpretarea vocală, îndeosebi a notelor înalte, 12.
Răgușeală, 12.
Răgușeală și tuse violentă, cu junghiuri în partea stângă a pieptului și în omoplatul stâng (curând), 18. [1950.]
Răgușeală, dimineața și seara; dimineața, expectorație cu gust neplăcut, urmată de dispariția răgușelii, la un pacient tuberculos (a patra lună), 2.
Răgușeală și coriză fluentă (spre seară), (după unsprezece ore), 8.
Răgușeală, ca din cauza unei constricții în faringe, 1.
Voce ceva mai gravă și mai răgușită la trezire, dimineața (a patruzeci și una zi); răgușit, cu tendință frecventă de a-și drege zgomotos gâtul, în timpul prelegerii (a șaizeci și noua zi); răgușit în timpul prelegerii, iar gâtul atât de încărcat cu mucus, încât era frecvent obligat să-și dreagă zgomotos gâtul (a șaptezeci și treia zi), 73.
Răgușeală și secreție de mucus în istmul faringian, obligându-l să scuipe (din a patruzeci și treia până în a cincizeci și doua zi), 43.
Voce aspră, 35.
Voce adesea joasă și răgușită, îndeosebi la frig, 12.
Voce slabă, fără sonoritate, abia perceptibilă, timp îndelungat, 12.
Tuse și expectorație.
Tuse, pe care o consideră posibil cauzată de expunerea la frig (după opt zile), 77.
Tuse, ca și cum ar fi provocată de alimente iuți, dimineața la ridicarea din pat (după douăzeci și cinci de ore), 8. [1960.]
Tuse, imediat după masă, 12.
Tuse violentă, provocată de gâdilare în gât, timp de mai multe dimineți, durând până la scurgerea din gură a unui lichid limpede (a șasea lună), 12.
Tuse constantă noaptea, când se culcă, obligându-l să se ridice, ceea ce o ameliorează; tuse și în timpul zilei, de îndată ce se culcă, 12.
Trezit din somn dimineața devreme de o tuse sacadată, cu expectorație de salivă spumoasă, până la greață, 12.
Tuse spasmodică, paroxistică, cu șuierat, 12.
Accese de tuse spasmodică neîncetată, chinuitoare, până la vărsături, cu inspirație sacadată după expirarea completă, ziua și noaptea, dar mai accentuate noaptea, durând mult timp (a patra lună), 12.
Tuse seacă, iritativă, constantă, până la vărsături, cu respirație scurtă și dificilă, 12.
Tuse seacă, gâdilitoare, constantă, îndeosebi noaptea în aer liber, după vorbit și râs cu voce tare, 12.
Tuse seacă, cu junghiuri în laringe, 12.
Tusea seacă, constricția în anumite puncte ale toracelui și în părțile corespunzătoare ale plămânilor (revenind frecvent, foarte iritante și supărătoare, impunând inspirații profunde frecvente și ameliorate de vin și bere) au dispărut complet pentru prima dată abia în decurs de aproximativ opt săptămâni, 62. [1970.]
Tuse seacă, recurentă frecvent, care m-a făcut atât de îngrijorat de sănătatea mea, încât am întrerupt experimentul, 60.
Tuse scurtă, seacă și sâcâitoare (a șaptezeci și opta zi), 42.
Tuse seacă, scurtă, repetată, 58.
Tuse seacă, crescând direct proporțional cu durata experimentului, devenind necontenit mai supărătoare și obligându-mă în cele din urmă să întrerup pentru un timp experimentarea patogenetică, 59.
Tuse seacă, scurtă, frecventă (a patra și a șaptea zi); tuse seacă și sâcâitoare, frecventă (a opta zi); tuse seacă, scurtă, frecventă, seara (a zecea și a unsprezecea zi), 65.
Tuse convulsivă, la o fată adultă, 12.
Un acces de tuse obositoare, asemănătoare tusei convulsive, începând cu răgușeală și gâdilare în laringe, care a făcut-o să tușească toată noaptea, cu senzație violentă de zgâriere și arsură în gât și cu senzația că acesta devenea necontenit mai strâmt, accentuându-se până la vărsături, cu leucoree crescută, cu arsură pruriginoasă și zone dureroase ca niște răni în regiunea inghinală (a douăsprezecea săptămână), 12.
Tusea convulsivă se diminuează în mod evident în decurs de trei zile și dispare complet în a noua zi, 12.
(Tusea tuberculoasă, dispneea și febra consumptivă se diminuează imediat; menstrele, până atunci suprimate, revin normal, iar leucoreea, până atunci abundentă, începe să înceteze pentru perioade de câteva zile, în cursul primelor patru săptămâni, fiind urmate de o vindecare treptată, progresivă și fără tulburări, la o fată tânără), 12.
Tuse, cu expectorație de mucus, în timpul mesei; după masă, tuse cu eliminarea unui mucus vâscos, 80. [1980.]
Tuse constantă, cu expectorație foarte abundentă de mucus galben, păstos și dulceag, deși fără nicio dificultate de respirație, la o persoană convalescentă după astm, 12.
Tuse, cu expectorația unor fragmente de mucus brun, 12.
Tuse, cu expectorație de sânge, 12.
S-a trezit dimineața cu o uscăciune intensă a nasului, ca în catarul uscat, urmată curând de tuse, cu expectorație spumoasă, asemănătoare salivei și fără gust; tusea a devenit mai intensă și mai obositoare, asociată cu eforturi de a vărsa și terminându-se prin vărsături de mucus, la început fără gust, apoi acru și amar; în timpul vărsăturilor a izbucnit în transpirație; în timpul tusei exista sub stern o senzație de zgâriere și usturime, întregul acces durând o jumătate de oră; a persistat un timp o gâdilare sub stern, care a provocat tuse timp de patru sau cinci minute, cu expectorație ca aceea descrisă anterior (a doua zi); tuse spasmodică, cu durere ca de rană și senzație de excoriație în piept, dimineața după trezire (a douăzeci și treia zi); tuse gâdilitoare, cu senzație de excoriație și durere ca de rană sub stern (a douăzeci și șasea zi); tuse violentă, obositoare, cu expectorație de mucus, timp de trei zile (după douăzeci și șase de zile); tendința de a tuși revine în fiecare noapte la trezire și, de asemenea, dimineața (a douăzeci și opta zi); tuse violentă, seara, cu durere sub stern; expectorație de mucus tenace, cu mare efort (a treizeci și șaptea zi); tuse obositoare, cu eforturi de vomă, dregerea zgomotoasă a gâtului și vărsături de mucus, la ora 11 (a cincizeci și cincea zi); tuse, cu vărsături de mucus și raluri zgomotoase (a șaizeci și șasea zi); expectorație de mucus amestecat cu sânge, la tuse (a șaptezeci și opta zi); tuse violentă, obositoare, spasmodică, dimineața la trezire, care durează mai mult de o jumătate de oră, cu expectorație și vărsături de mucus (a nouăzeci și patra zi); tuse spasmodică în fiecare dimineață la trezire, cu accese ocazionale în timpul zilei și gâdilare în laringe (a nouăzeci și noua zi); tuse obositoare, cu tendință de a vărsa, în trei accese; la primul, mucusul s-a scurs din gură; după al treilea acces, a fost obligat să expectoreze prin dregerea zgomotoasă a gâtului mucusul din gât; frecvent existau două atacuri succesive (după șase luni); la tuse se expectorează mucus cu sânge (după șase luni), 13.
Tuse seacă, scurtă, lătrătoare, de mai multe ori dimineața (a zecea zi); noaptea și la trezire, de mai multe ori, tuse convulsivă, scurtă și întreruptă, declanșată de o iritație în laringe și care lasă acolo o uscăciune neplăcută (a douăsprezecea zi); la ridicarea din pat, tuse considerabilă și senzație de asprime în gât, dispărând până la prânz (a cincisprezecea zi); tuse frecventă, cu eliminarea unui mucus gros, noaptea (a douăzeci și treia zi); tuse seacă și sâcâitoare frecventă (a douăzeci și patra zi); tuse seacă și sâcâitoare frecventă, dimineața (a douăzeci și cincea zi); în timpul zilei (a douăzeci și șasea zi); tuse seacă, scurtă, întreruptă și frecventă (a treizeci și una zi); eliminarea unui mucus vâscos, dimineața (a patruzeci și cincea zi); tuse seacă și sâcâitoare frecventă (a șaizeci și cincea zi); eliminare frecventă de mucus prin tuse (a șaizeci și șasea zi); tuse sâcâitoare frecventă, dimineața (a șaizeci și șaptea zi); tuse seacă, scurtă și sâcâitoare frecventă (a șaizeci și opta zi); eliminare frecventă de mucus, lăsând în urmă o senzație de sensibilitate în laringe, dimineața după ridicarea din pat (a șaizeci și noua zi); apare frecvent o tuse seacă, scurtă și sâcâitoare (a șaptezeci și una zi); frecvent, tuse seacă și sâcâitoare (a șaptezeci și șasea zi), 72.
Tuse seacă și sâcâitoare frecventă; apoi, eliminare de mucus (a opta zi); tuse seacă și sâcâitoare frecventă, la două ore după masa de prânz (a douăzeci și doua zi); tuse seacă, scurtă și supărătoare, dimineața (a douăzeci și patra zi); tuse seacă, scurtă și întreruptă, declanșată de fumul de tutun, seara (a douăzeci și opta zi); tuse seacă, scurtă și sâcâitoare (a treizeci și una zi); a expectorat din laringe, prin dregerea zgomotoasă a gâtului, un mucus gros și tenace, dimineața (a treizeci și treia zi); eliminări repetate de mucus prin tuse (a treizeci și șaptea zi); eliminare ușoară de mucus gros (a treizeci și opta zi); tuse seacă și sâcâitoare frecventă la trezire, dimineața (a patruzeci și una zi); eliminare frecventă prin tuse a unui mucus gros, dimineața (a patruzeci și doua zi); eliminare frecventă prin tuse și prin suflarea nasului a unui mucus gros, la trezire; tuse seacă frecventă, seara (a patruzeci și treia zi); tuse cu mucus, dimineața (a patruzeci și opta zi); eliminare frecventă prin tuse a unui mucus gros, dimineața (a patruzeci și noua zi); tuse frecventă, cu eliminarea unui mucus gros, înainte de prânz; tuse seacă, scurtă, după-amiaza și seara (a cincizecea zi); eliminare frecventă de mucus gros, cu tuse ușoară (a cincizeci și una zi); a eliminat prin tuse mucus o dată sau de două ori dimineața și frecvent seara (a cincizeci și treia zi); eliminare frecventă și ușoară de mucus prin tuse (a cincizeci și patra zi); eliminare ușoară de mucus prin tuse, dimineața; tuse seacă, scurtă și frecventă, după masa de prânz (a cincizeci și șasea zi); a eliminat frecvent prin tuse mucus gros (a cincizeci și șaptea zi); mucus gros eliminat printr-o tuse ușoară (a cincizeci și noua zi); a eliminat prin tuse mucus gros de mai multe ori dimineața (a șaizeci și doua zi); două episoade de tuse seacă și scurtă (a șaizeci și noua zi); în ultimele câteva zile a observat că, atunci când fumează un trabuc stând la masă, este obligat să tușească sec și întrerupt, ceea ce de obicei nu se întâmpla (a șaptezeci și una zi); tendință de a tuși și arsură în partea stângă a gâtului, lângă laringe, care s-a extins apoi spre urechea stângă, însoțită mai mult de o senzație de durere ca de rană (a șaptezeci și una zi); tuse seacă frecventă (a șaptezeci și treia zi); tuse cu eliminare de mucus (a șaptezeci și cincea zi), 73.
Tuse cu eliminare abundentă de mucus, dimineața (a șaptesprezecea zi); tuse violentă, cu eliminare de mucus (a optsprezecea zi); a eliminat frecvent prin tuse mucus gros ca untura (a nouăsprezecea zi); un acces de tuse, cu eliminarea unui mucus tenace, eforturi de vomă și senzație de strangulare, spre prânz; după acesta s-a simțit bolnavă și slăbită timp de o jumătate de oră și a avut o revenire mai violentă a cefaleei (a douăzeci și una zi); tuse seacă (a douăzeci și patra zi), 76.
Un mucus alb, tare, se desprinde din gât și este eliminat prin tuse, ceea ce ameliorează răgușeala, 12.
Eliminare frecventă de mucus, cu tuse și amigdale înroșite, fără durere (a șaptesprezecea și a optsprezecea zi), 46.
Expectorația la tuse începe să aibă un gust mai bun și, în același timp, foamea nocturnă vorace încetează, 12. [1990.]
A scuipat sânge de două ori în timp ce mergea (a cincizeci și cincea zi), 73.
Respirație.
Respirație accelerată, noaptea (a treizeci și una zi), 43.
Necesitatea de a respira profund și frecvent, 80.
Nevoie crescută de a inspira profund din cauza apăsării în piept (prima zi), 12.
Raluri produse de mucusul dificil de desprins, dimineața după trezire, urmate de vărsături de mucus fără gust (după douăsprezece zile), 13.
Uneori, dificultăți din cauza respirației scurte, cu gâdilare în gât și răgușeală, 12.
Accese frecvente de dispnee (prima zi), 12.
Dispnee, asociată sau alternând cu colici constrictive (a doua zi), 12.
Dispnee și șuierat în gât după fiecare mișcare rapidă și la urcarea scărilor, 12.
Respirație scurtă, noaptea; necesitatea de a o susține prin respirații profunde, 81. [2000.]
Respirație dificilă, aproape gâfâitoare (a optsprezecea zi); respirație mai scurtă decât de obicei, cu greutate pe piept (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi); respirație foarte scurtă în timpul mersului (a douăzeci și patra zi), 76.
Respirație dificilă constantă, 12.
Respirație dificilă, seara; la urcarea scărilor și-a pierdut suflul (după trei luni), 15.
Respirație dificilă (a șaptezeci și opta zi); cu senzație de anxietate (a optzeci și patra zi), 42.
Dificultate de respirație la urcarea scărilor, care a durat un timp (a șaptesprezecea zi), 26.
Înainte de culcare, respirație dificilă, cu apăsare pe piept, din cauza căreia nu a putut adormi mult timp (a douăsprezecea zi), 75.
Respirația nu este în întregime liberă; toracele se ridică în timpul inspirației cu ceva mai multă dificultate decât de obicei (a șaptezeci și una zi); respirație anevoioasă (a șaptezeci și doua zi), 72.
Respirație grea, apăsată, cu dorință intensă de apă și multă anxietate, 1.
Respirație apăsată, dimineața, cu mișcări ondulatorii în întreaga regiune precordială, 12.
Oprire bruscă a respirației; sare în picioare din cauza anxietății sufocante; ochii îi ies din orbite; strigă neîncetat „Ah! ah!” și nu vrea să spună nimic altceva; după un timp, episodul a trecut, 12. [2010.]
Anxietate sufocantă constantă, cu dorință intensă de a urina și căscat neîncetat, 12.
(Astmul, de care suferise anterior, a revenit în accese reînnoite), (la trei zile după administrarea unei doze de Thuja), 12.
Astm, apăsare și greutate sub stern, mai accentuate în timpul mersului, la o oră după masa de prânz (a șaptezeci și noua zi), 13.
(La o persoană vârstnică ce suferea de astm nocturn, dispneea a devenit mai puțin severă și mai trecătoare datorită apariției rapide a tusei și expectorației, astfel încât pacienta, care până atunci nu putea decât să stea ridicată în șezut în timpul acceselor, putea acum să stea culcată), (a doua lună), 12.
S-a trezit noaptea, după un somn liniștit de trei ore, cu respirație sufocantă, șuierătoare și constricționată, care a durat o oră (a șasea lună), 12.
(Astmul unui băiat de nouă ani a fost la început, timp de două zile, mai violent și mai frecvent, apoi s-a ameliorat și a devenit mai ușor, până când a dispărut complet după trei săptămâni; după aceea au urmat, în a patra săptămână, tumefierea ganglionilor cervicali, colici frecvente, cefalee, tuse și un nas dureros ca o rană, apoi revenirea la sănătate), 12.
Astm; la început simte ca și cum respirația ar fi limitată la stomac, ca și cum s-ar răsuci acolo; apoi, cu fiecare respirație, abdomenul se retrage profund între epigastru și ombilic, cu apăsare sufocantă, pierderea oricărei puteri și pierderea suflului, în timp ce traheea pare totodată plină cu mucus tenace, ferm aderent, care nu poate fi eliminat prin tusea spasmodică; aceste accese devin necontenit mai frecvente, mai violente și mai persistente și, în primele câteva săptămâni, ating o severitate necunoscută până atunci, cu picioare reci ca gheața și slăbiciune generală; după a cincea săptămână începe ameliorarea, accesele devenind mai scurte, mai ușoare și mai rare, expectorația și tusea se degajează, somnul devine liniștit, iar puterea revine; numai uneori, accese mai mult sau mai puțin violente alternează cu perioade fără acestea, până când, după încă patru săptămâni, apare o coriză neobișnuit de violentă, cu febră și tuse catarală, după încetarea căreia astmul pare să fi dispărut complet; de atunci, numai ocazional a mai apărut câte un acces ușor, deși în fiecare seară, între orele 17 și 18 și între 22 și 23, precum și la ora 3 dimineața, revine dificultatea de respirație, cu raluri șuierătoare în trahee, dar întotdeauna foarte trecătoare, iar la tuse apare anxietate, până când, în a douăsprezecea săptămână, glandul penisului și uretra devin roșii, inflamate și tumefiate, cu arsură, prurit și înțepături, precum și cu apariția unor mici puncte albe, superficiale, supurante și dureroase ca niște răni și a unor excrescențe condilomatoase, cu o secreție gonoreică, fără să fi existat expunere la contagiune; această din urmă suferință revine iar și iar, uneori timp de șase luni, dispărând de la sine, la început în nouă zile, apoi în cinci până la trei zile și, în cele din urmă, în douăsprezece până la douăzeci și patru de ore; și, ținând exact pasul cu acest acces gonoreic (întrerupt numai de două corize), astmul, care fusese extrem de sever, se dovedise refractar la orice efort și incurabil și părea că aproape îl ucide pe pacient, a dispărut, cu ameliorare neîntreruptă, până când pacientul s-a însănătoșit complet, iar sănătatea i-a fost restabilită permanent, 12.

PIEPT

(În tuberculoza pulmonară foarte avansată, o doză de Thuja aduce o mare ameliorare, prin evacuarea, prin tuse, a unor mase mari de puroi, reduce transpirațiile nocturne și restabilește apetitul pierdut), 12.
(Ulcerele tuberculoase evacuate din plămâni prin vărsarea conținutului lor, recurentă paroxistic), (luna a patra), 12.
Aflux de sânge spre piept, cu anxietate, împiedicând adormirea, ca în cazul unei hemoragii iminente, noaptea, repetat în ziua următoare, împreună cu distensie flatulentă a abdomenului (ziua a treia), 12. [2020.]
Neliniște anxioasă profund în piept, între inimă și ficat, ca și cum sângele s-ar năpusti prin vasele mari (luna a treia), 12.
O senzație particulară de slăbiciune în plămâni, 12.
Senzație de slăbiciune în piept (ziua a unsprezecea), 23 ; (ziua a șaisprezecea), 26, 27.
Senzație de slăbiciune în piept, cu apăsare sub stern și dificultate de respirație, mai ales la urcarea scărilor (ziua a șaptesprezecea), 26.
La respirație profundă, pare foarte dificil să destindă pieptul, mai ales în porțiunea inferioară, în regiunea stomacului, cu o iritație pruriginoasă de-a lungul întregii trahei, 12.
Tensiune de la primele coaste false până la axila stângă, mai ales la ridicarea brațului (după o oră), 11.
Tensiune dureroasă în întregul piept, la inspirație profundă, 81.
Constricție când în partea stângă a pieptului, când în hipocondrul stâng, care provoacă o tuse seacă, scurtă, 1.
Constricție a pieptului, obligându-l frecvent să inspire profund, 1.
Constricție a întregului piept, încât plânge, 12. [2030.]
La un râs moderat, senzație ca și cum toracele ar fi puternic comprimat, cu respirație scurtă (ziua a patra), 84.
Toate diametrele pieptului par mai scurte, 81.
În unele locuri, senzație ca și cum toracele din exterior și porțiunile corespunzătoare ale plămânilor din interior ar fi puternic și îndelung constrânse; senzația revenea frecvent și intens, mai ales în repaus, provoca suspine profunde și frecvente și mă supăra destul de mult, 62.
Ușoară constricție și compresiune a jumătății inferioare a pieptului (ziua a șaptezeci și una), 73.
Senzație ca și cum partea inferioară a toracelui ar fi înconjurată de un bandaj, la amiază, dispărând după-amiaza (ziua a șaizeci și patra), 72.
Senzație ca și cum pieptul ar fi destins din interior, 1.
Senzație de lipsă de flexibilitate a toracelui și de insuficiență a aerului inspirat, 81.
Apăsare în piept, 80 ; (ziua a opta), 21.
Apăsare compresivă în piept, extinzându-se până în gât și oprind respirația, 12.
Apăsare, cu greutate în piept și senzația unei voci interioare care strigă „Vai, vai!”, 12. [2040.]
Apăsare în piept, ca din cauza unei aderențe interne (după câteva ore), 1.
Apăsare sub stern, cu senzație ca de contuzie în piept (ziua a cincisprezecea), 27.
Apăsare în piept, cu respirație dificilă și ușoară durere pe suprafața anterioară a stomacului la o inspirație profundă, ca din cauza unei presiuni externe, la amiază, înainte de masă; simptomele au dispărut după-amiaza (ziua a șaptesprezecea), 73.
Apăsare în partea inferioară a toracelui (ziua a șaizeci și opta); apăsare în piept (după o oră, ziua a șaptezeci și doua), 72.
Ușoară apăsare în piept, cu tendință de a tuși (ziua a cincisprezecea); apăsare în piept, cu o oarecare durere la inspirație (ziua a patruzecea), 52.
Odată cu tusea, apăsare în piept, care părea să îngreuneze întrucâtva respirația (ziua a șaisprezecea), 46.
Greutate pe piept (curând), 18.
Greutate în piept, încât abia putea vorbi (curând), 18.
Senzație de greutate și constricție spasmodică frecventă în piept, 59.
Greutate pe piept (ziua a treisprezecea), 21. [2050.]
Senzație de plenitudine și ca de contuzie în piept, sub stern, înainte de amiază; o observase în ultimele câteva zile (ziua a șaptea), 24.
Sensibilitate ca de rană în jurul întregului torace; este obligat în permanență să inspire profund, 12.
Sensibilitate dureroasă în piept, la exterior, ca în locuri contuzionate (purpură), 12.
Senzație de durere ca de rană în piept, cu intensificarea corizei (ziua a patruzeci și una), 44.
Sensibilitate în puncte izolate ale toracelui, 59.
Pe alocuri, puncte pe torace și extremități, dureroase ca de la o împunsătură și mai ales în timpul mișcării, 62.
Durere ca și cum părțile ar fi rănite, în regiunea coastelor, la atingerea lor (ziua a treisprezecea), 65.
Crampe în piept, extinzându-se de la degetele picioarelor, de-a lungul întregii părți drepte, până la piept, unde întrerup respirația pentru un timp mai lung sau mai scurt, 12.
Durere în piept, cu gust de sânge din când în când, 12.
Durere generală în piept, noaptea, provocând gemete puternice, 12. [2060.]
Durere violentă în piept, oprind respirația și împiedicând mișcarea, cu tuse și coriză (luna a treia), 12.
Presiune asupra pieptului (ziua a treizeci și noua), 16 ; după masă, 1 ; trecătoare (ziua a nouăsprezecea), 73.
Accese de apăsare asupra pieptului, în jurul axilelor, 1.
Apăsare pe piept, cu respirație dificilă și înțepătură în lateral, la culcare (ziua a șaptesprezecea), 76.
Apăsare spre spate, în piept, cu respirație îngreunată, seara (ziua a paisprezecea), 66.
Senzație apăsătoare și tensionantă în plămâni, devenind mai perceptibilă și înțepătoare la o inspirație profundă (zilele a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una), 52.
Durere apăsătoare în întreaga parte superioară a pieptului, mult mai violentă la apăsare, 60.
Presiune violentă, ca produsă de o greutate mare, în mijlocul pieptului, fără a împiedica respirația (șezând), (după un sfert de oră), 5.
Dureri tensionante și apăsătoare crescute în piept, ca și cum acesta ar fi strâns puternic de o bandă care oprește respirația, cu mare slăbiciune și tremur, obligând persoana să stea întinsă și nemișcată, 12.
Durere ca o apăsare în piept, mai rea după masă, 1. [2070.]
Dureri tăietoare prin piept, în diferite direcții, 82.
Adesea chinuit de o tracțiune sfâșietoare, foarte dureroasă, în partea stângă a pieptului, în vecinătatea coastelor a cincea și a șasea; această durere apărea în ortostatism și șezând, dispărea la mișcare și era mai curând diminuată decât intensificată de o inspirație profundă (zilele a cincisprezecea și a șaisprezecea), 56.
Dimineața, la trezire, partea superioară a corpului se simțea ca după o contuzie, astfel încât nu se putea mișca și nu se putea întoarce în pat din cauza junghiurilor și a durerii din piept, care dispăreau la ridicarea din pat (ziua a cincizeci și șaptea), 13.
Senzație ca și cum și-ar fi făcut o entorsă sau s-ar fi vătămat ridicând o greutate mare, în partea stângă a pieptului, aproape de capul pieptului (după șase ore și jumătate), 5.
Senzație ca de contuzie în piept, după-amiaza (ziua a noua), 26 ; (ziua a treisprezecea), 24.
Senzație de zgâriere în piept, obligându-l să tușească (curând, ziua a doua), 68.
Senzație de căldură în întregul piept, 79.
Îl ustura pieptul în interior, ca și cum ar fi fost rănit, mai ales în timpul tusei uscate, care apărea din când în când, 62.
Durere surdă arzătoare în întregul piept și abdomen, cu junghiuri violente în partea stângă, îngreunând respirația, cu timpanism și tuse, cu expectorația unor bucăți cenușii, gelatinoase și sărate, 12.
Arsură în puncte izolate sub piele, în special pe partea dreaptă a pieptului (ziua a șaizeci și doua), 73. [2080.]
Arsură externă deasupra coastelor inferioare din partea dreaptă (ziua a șaptezeci și una), 73.
Junghiuri trecătoare în piept, 12.
Un singur junghi prin porțiunea inferioară a plămânilor, dinapoi înainte. Acesta era însoțit de o senzație ca de contuzie în piept, cu obtuzitate a capului, dispoziție tristă și descurajare, fiind la fel în aer liber și în cameră (ziua a treisprezecea), 24.
Junghiuri vagi în plămânul stâng, 80.
Dureri trecătoare ca de junghi pe ambele părți ale toracelui, extinzându-se până la axile (ziua a șaptezeci și una), 73.
După strănut, înțepătură foarte violentă în partea inferioară a plămânului drept, durând de la ora 3 până la 11 P.M., când, deși fusese foarte severă, a dispărut brusc; această înțepătură era mult agravată de strănut, respirație profundă și tuse (nu de mișcare), (ziua a treisprezecea), 65.
Din când în când, junghiuri bruște în piept, care îi tăiau respirația, astfel încât era obligat să se frece energic, ceea ce înlătura înțepătura (după șase luni), 13.
Junghiuri violente, surde și intermitente în piept, extinzându-se spre interior din axila stângă (după douăsprezece ore), 4.
Junghiuri ca fulgerul, transversal prin piept, 82.
Mai multe junghiuri venind din interiorul pieptului (prima zi), 84. [2090.]
Pulsație violentă în piept, simțită pe întreaga sa suprafață, 12.
Partea anterioară și părțile laterale.
Presiune sub stern, 79.
Apăsare în mijlocul sternului, la ora 6 P.M. (ziua a opta), 65.
Apăsare într-un punct mic sub stern, care s-a extins treptat până la scrobicul, după-amiaza și seara (ziua a unsprezecea), 72.
Apăsare și înțepături fine sub stern (prima zi), 86.
Presiune pe stern, fără a afecta respirația (prima zi), 83.
Presiune constantă în mijlocul pieptului, cu dureri înțepătoare la încercarea de a inspira profund, 80.
Apăsare în mijlocul pieptului, în sus până în gât, provocând respirație dificilă, 80.
Presiune asupra sternului, după-amiaza, după fumat, astfel încât nu putea respira liber; noaptea, de trei ori, presiune violentă asupra sternului, care l-a trezit și a durat doar câteva secunde (ziua a șaizeci și treia), 13.
Supărat întreaga zi de o durere târâtoare și apăsătoare în partea stângă a sternului, limitată la un punct de mărimea unui dolar, care rămânea neschimbată în repaus sau în mișcare și, în cele din urmă, lăsa senzația că locul era ca o rană (ziua a nouăsprezecea), 56. [2100.]
Apăsare dureroasă sub stern (intensificată de inspirația profundă) și în regiunea inghinală, 85.
Lovituri în piept sub stern, extinzându-se până la sacru, când stă culcat pe spate, 80.
Durere spasmodică foarte violentă în stern, la trezire, ca și cum totul în acesta ar fi strâns laolaltă cu șuruburi; după ce a durat o jumătate de oră, a fost urmată de tuse sufocantă, terminată prin vărsături de salivă albă și spumoasă (luna a unsprezecea), 12.
O durere particulară în mijlocul pieptului, imediat lângă partea stângă a sternului, într-un loc de mărimea unei jumătăți de dolar, ca și cum ar fi lovit cu lovituri violente de ciocan, mai rea noaptea (săptămâna a patra), 12.
Roadere anxioasă în mijlocul pieptului, 12.
Senzație supărătoare de gheară în stern, în jurul orei 2 P.M. (ziua a șaptea), 63.
În mod repetat în timpul zilei, durere tăietoare, vertical prin mijlocul pieptului, de jos în sus, până la scobitura gâtului, 79.
Durere tăietoare sub stern, care îngreunează respirația (ziua a doua), 84.
Ușoară arsură sub stern (ziua a treia); arsură continuă de-a lungul întregului stern (ziua a opta), 21.
Durere surdă, înțepătoare, în apropierea părții inferioare a porțiunii mijlocii a sternului, pe partea dreaptă (ziua a patra), 84. [2110.]
O tumefacție nedureroasă a osului celei de-a șasea coaste stângi se micșorează în primele șase săptămâni și dispare treptat complet în următoarele șase luni, la o fată de paisprezece ani, clorotică și rahitică; în același timp, coloana vertebrală, anterior curbată spre stânga, a devenit dreaptă și fermă, 12.
Apăsare în partea dreaptă a pieptului, întreaga după-amiază, însoțită seara de înțepături care se extindeau în regiunea sacrală (ziua a cincisprezecea), 76.
Apăsare în partea stângă a pieptului, seara, ameliorată după un scaun (ziua a șaisprezecea), 76.
Apăsare în partea stângă a pieptului, deosebit de supărătoare în regiunea coastelor a cincea (ziua a șaisprezecea), 67.
Apăsare în partea stângă a pieptului (ziua a cincizeci și șaptea), 72.
Apăsare în partea dreaptă a pieptului, observabilă mai ales la respirație profundă și la aplecarea corpului (ziua a patra), 64.
Apăsare spre stânga, sub coastele scurte (ziua a patra); durerea apăsătoare a apărut la extremitatea inferioară a părții drepte a pieptului, după ridicarea din pat; la început a fost destul de violentă, dar s-a redus foarte mult în timpul zilei, fără a dispărea însă complet (ziua a cincea), 64.
O împunsătură bruscă, dinainte înapoi, în jumătatea dreaptă a pieptului, înainte de amiază (prima zi); revenirea durerii toracice, dar în jumătatea stângă (ziua a doua), 36.
Durere ca de contuzie în partea dreaptă a pieptului, sub braț (după trei ore și jumătate), 3.
Durere ca de ciupire în regiunea coastelor a cincea și a șasea, 11. [2120.]
Durere sfâșietoare în claviculă, făcând respirația dureroasă, 12.
Durere tăietoare de jos în sus, pe partea dreaptă, lângă stern (prima zi), 63.
Durere tăietoare în partea dreaptă a pieptului, extinzându-se de la stern până la cotul drept (ziua a doua), 84.
Junghiuri în ambele părți ale toracelui, sub mamele, atât în timpul respirației, cât și când nu respiră (ziua a treia); ulterior, aceste junghiuri au revenit adesea și nu păreau să aibă legătură cu respirația, 43.
Înțepături în ambele părți ale pieptului (prima zi), 29.
Înțepătură care provoacă o senzație ca de rană la extremitatea sternală a claviculei, 12.
Junghi foarte dureros pe partea dreaptă, lângă stern, la nivelul celei de-a patra coaste adevărate, repetându-se într-un singur punct (prima zi), 83.
Înțepătură pe partea dreaptă, lângă porțiunea mijlocie a sternului (prima zi), 84.
Înțepătură în regiunea celei de-a cincea coaste adevărate, pe partea dreaptă (prima zi), 86.
Junghiuri izolate în jumătatea inferioară a părții drepte a pieptului (ziua a opta), 73. [2130.]
Junghiuri fugitive pe partea dreaptă, lângă stern, timp de un sfert de oră, la amiază; aceste junghiuri aveau particularitatea că, în loc să se agraveze, dispăreau la o inspirație profundă și reveneau numai la expirația următoare (ziua a șaizeci și doua), 72.
Înțepătură când în partea dreaptă, când în partea stângă a pieptului (prima zi), 70.
Înțepătură în mijlocul părții drepte a pieptului, lângă stern (după un sfert de oră), 82.
Câteva junghiuri dureroase în interiorul părții laterale a pieptului, după strănut, la ora 4 P.M. (ziua a cincisprezecea); junghiuri foarte severe în partea inferioară a părții drepte a pieptului, la ora 6 A.M. (ziua a șaisprezecea), 63.
Înțepături pulsatile în mijlocul părții drepte a pieptului, 79.
O înțepătură cu senzație de târâre în partea dreaptă a pieptului (după trei ore), 3.
Junghiuri în întreaga parte stângă a pieptului, ca și cum ar străpunge porțiunea externă până la scapulă, 12.
Înțepătură acută în jumătatea superioară stângă a pieptului, anterior, extinzându-se până la scapulă, cu senzație de tumefacție și o oarecare roșeață a pielii, 12.
Junghiuri violente în partea stângă a pieptului, revenind frecvent pe parcursul zilei (zilele a treia și a patra), 69.
Un junghi violent, repetat, în partea stângă a pieptului, seara (ziua a șaptesprezecea); un junghi violent în partea stângă a pieptului, intensificat de inspirație, seara (ziua a douăzeci și patra), 46. [2140.]
Două junghiuri fugitive, foarte dureroase, jos în partea stângă a pieptului, seara târziu, în drum spre casă (ziua a șaizeci și una), 73.
Mai multe junghiuri periodice în partea stângă a pieptului, aparent profund în mușchiul pectoral mare (ziua a paisprezecea), 31.
Junghiuri în partea stângă, în jurul inimii, 12.
Înțepături în partea stângă a pieptului (în decurs de două ore); întreaga perioadă de dinaintea amiezii (ziua a zecea), 71.
Junghiuri dureroase în interiorul părții stângi a pieptului, 80.
Junghiuri surde, apăsătoare, în partea stângă a pieptului, la fel în timpul inspirației și al expirației (după o oră), 10.
Mai multe junghiuri pulsatile în partea stângă a pieptului (după două ore), 10.
Înțepătură surdă în partea stângă (a pieptului), lângă mijlocul sternului, 84.
Mamele.
Mici indurații se dezvoltă în sânul stâng, aproape de mamelon, la o fată de unsprezece ani, 13.
Zonele indurate din sân devin mai mari și mai sensibile, cu junghiuri constrictive în ele, uneori, urmate de o senzație ca de rană în întreaga zonă și de dezagregarea și dispariția treptată a indurațiilor, 12. [2150.]
Mamelă stângă devine dură, 12.
Dureri de tracțiune, cu tumefacția ambilor sâni, 12.
Ulcer pe mamelonul drept, cu durere violentă în întregul sân, 12.
O zonă indurată în sânul stâng al unei fete tinere, ajunse la maturitate, devine sensibilă, cu tensiune în sân până la axilă; în același timp, întreaga parte stângă a gâtului, de la ureche în jos, se umple de ganglioni de mărimea alunelor (săptămâna a douăsprezecea), 12.
Durere tensionantă, înțepătoare și surdă în mamela stângă, 12.
Sensibilitate și greutate a sânilor după menstruație, cu durere tăietoare în mameloane, care erau înconjurate de o areolă brună, ca în sarcină (după douăsprezece luni), 14.
Șezând, senzație ca și cum sânii ar fi comprimați dinainte înapoi, agravată de întinderea corpului, 80.
Apăsare în sânul stâng, după senzația din lobii inferiori ai plămânilor, mai ales la respirație profundă (ziua a șasea), 66.
Presiune dureroasă constantă, din interior spre mamelon, 80.
Un junghi dublu în sân (ziua a șasea), 46. [2160.]
Junghi foarte dureros prin partea superioară a sânului stâng, dinainte înapoi, care a dispărut imediat și a lăsat o senzație de tresărire în acele puncte, 79.
Junghi temporar în jumătatea inferioară a sânului stâng (zilele a patra și a douăsprezecea), 46.
Mâncărime înțepătoare pe sân și pe ambele părți ale gâtului, spre amiază (ziua a opta), 44.

INIMĂ ȘI PULS

Regiunea precordială.
Senzație frecventă de leșin în regiunea inimii, ameliorată de căldură, cu greață și o durere neobișnuită, ca și cum mai multe fire ar fi legate laolaltă într-un singur punct, de mărimea unei monede de o jumătate de dolar, în regiunea inimii, și ar fi întinse dureros la fiecare respirație, 12.
Anxietate apăsătoare care urcă spre inimă ca un aflux de sânge în aceasta; pe măsură ce această acumulare se retrage din inimă, în acel punct rămâne o ușoară senzație dureroasă, care dispare de acolo ca după o distensie neobișnuită, 12.
Inima este trasă în jos spre partea stângă, ca de o greutate atârnată de ea, cu vâjâit în cap, 12.
În regiunea inimii, un punct mic, sensibil la atingere, cu durere ca de rană (a cincea zi), 57.
Crampă la inimă; înainte de prânz este cuprins brusc de o crampă ce afectează întreaga regiune hipocondriacă, cu constricție până la oprirea respirației, provocând anxietate, fără nicio lipsă de aer, cu o unduire extrem de dureroasă și o zvârcolire congestivă, senzație de căldură în mijlocul epigastrului destins și încordat, extinzându-se prin coloana vertebrală, ca și cum circulația în vasele mari de sânge ar fi oprită, cu bătăi ale inimii imperceptibile, foarte neregulat întrerupte și tremurătoare, și cu un puls asemănător, cu paroxisme de anxietate și teamă de un atac de apoplexie, obligându-l să sară brusc în picioare și să se miște de colo-colo într-un mod amețit, paralitic; după ce durează trei ore, dispare treptat, cu eructații de aer extrem de violente, aproape neîntrerupte, și cu multă flatulență, deși crampa congestivă de la inimă continuă și în ziua următoare; seara însă, în timp ce stă nemișcat, aceasta se asociază cu durere violentă în spate, iar după o noapte de somn neliniștit, cu multe zvârcoliri, persistă un puls și o activitate cardiacă slabe, neregulate și intermitente, care se ameliorează numai treptat (a cincea lună); de atunci, paroxisme asemănătoare reapar mult timp, la intervale mai scurte sau mai lungi, mai ales seara, uneori noaptea, rareori durând întreaga zi, permițându-i să stea culcat noaptea numai pe spate și agravându-se întotdeauna când stă culcat pe o parte; cu micțiuni frecvente și abundente și cu o expresie a feței foarte trasă, cenușiu-pală. În cursul celei de-a treisprezecea luni apare un atac oarecum diferit de „crampă cardiacă”; după un somn agitat, dimineața apare o anxietate apăsătoare în regiunea inimii, cu puls mic, foarte slab, intermitent și neregulat, pentru mult timp, cu o senzație de tremur în interiorul inimii, bătăi imperceptibile ale inimii, obligându-l să gâfâie frecvent după aer, cu senzația că s-ar sufoca, deși putea inspira profund, cu o confuzie amețitoare care urcă frecvent la cap, obligându-l să se ridice și să umble de colo-colo, cu o durere profundă, apăsătoare, în epigastrul destins, cu eructații enorme de gaze din stomac, a căror eliminare aduce ameliorare; toate acestea se intensifică necontenit înainte de prânz, încep să se diminueze întrucâtva către amiază și încetează complet abia seara, odată cu eliminarea gazelor și revenirea pulsului normal. Întregul atac s-a repetat în a patra zi, dar a fost mai puțin sever, apoi din nou în a șaptea zi, seara, începând întotdeauna cu acumularea spasmodică de gaze în stomac și intestine și oprirea circulației, cedând odată cu eructarea gazelor și cu ameliorare, 12.
Durere în regiunea inimii, 1.
Durere apăsătoare constantă la inimă, cu bătăi violente când stă culcat pe partea stângă noaptea, 12. [2170.]
Senzație trecătoare de presiune în inimă (a opta zi), 73.
Apăsare foarte neplăcută în regiunea inimii, limitată la un punct mic, seara (a șaizeci și patra zi), 72.
Apăsare și tensiune trecătoare în inimă, înainte de prânz (a șaizeci și cincea zi), 72.
Senzația unor picături care cad în inimă, percepută prin întreaga inimă până în piept, 12.
Dureri ca niște tresăriri sub inimă, 82.
Dureri sfâșietoare în regiunea inimii și, de acolo, până în omoplatul stâng, în aer liber (a cincea zi), 84.
Dureri înțepătoare în regiunea inimii, 80.
Înțepături în inimă, cu o senzație fierbinte, arzătoare în aceasta, urmate de pulsații în inimă, provocând anxietate și deprimare, 12.
Junghiuri în regiunea cardiacă, 79.
Senzație de înțepare și sfredelire în regiunea inimii, 12.
Activitatea inimii. [2180.]
Palpitație de moment (a șaptezeci și opta zi), 42.
Palpitații la mișcare și la aplecare, 12.
Palpitații, cu lipsă de aer, astfel încât vorbirea este dificilă, 12.
Palpitații anxioase, după ce a fumat o parte dintr-un trabuc (a șaizeci și treia zi), 13.
Palpitații în paroxisme frecvente, recurente la intervale neregulate; încep cu neliniște și senzație de învârtire în întregul corp, urmate de câteva bătăi în piept, dificultate la respirație, cu paloarea feței, apoi pulsații ale inimii, astfel încât nu poate nici să șadă, nici să stea culcată, ci este obligată să umble de colo-colo, 12.
Bătăi ale inimii noaptea, pulsații ale pulsului în frunte și tresăriri ale feței, 12.
Palpitație vizibilă, fără anxietate, 1.
Bătăi violente ale inimii dimineața, când se spală, dispărând în cursul zilei și revenind brusc seara cu mare anxietate, astfel încât nu știa ce să facă, cu căldură și aflux de sânge la cap, față roșu-închis, urmate de frison cu tremurături și crampă, după care, în dimineața următoare, încă se simțea amețită și confuză (a patra lună), 12.
Pulsații paroxistice puternic sonore în inimă, întrerupte uneori de un zgomot suplimentar violent, cu puls intermitent și respirație dificilă, 12.
În nicio poziție a corpului, fie șezând, fie culcat, nu-și putea simți pulsațiile inimii; după un sfert de oră a simțit un tremur al inimii, care a reapărut timp de un sfert de oră, cu anxietate (a șaptea noapte), 57.
Puls. [2190.]
Puls accelerat (a douăzecea și a șaizeci și patra zi), 43.
Puls 120, plin și dur, seara (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi); puls febril, cu cefalee seara (a douăzeci și treia zi); puls moderat accelerat, plin și dur (a douăzeci și cincea zi), 76.
Puls plin, rapid, în timpul accesului de căldură (a treizeci și cincea zi), 46.
Puls slab, scăzut sub 60 (după patru zile), 11.

GÂT ȘI SPATE

Gât.
Tumefierea venelor gâtului, extinzându-se în jos de la urechi, cu apăsare, 12.
Grosimea gâtului crește, iar tumefacțiile glandulare nodulare devin foarte dure, 12.
Gâtul pare umflat, astfel încât chiar și legătura largă de la gât îl jenează (a douăzeci și doua zi), 73.
Vasele cervicale sunt destinse și albastre, 1.
Pielea cefei este grasă, 12.
Trosnituri în vertebrele cervicale la efectuarea anumitor mișcări cu capul; acest simptom fusese deja observat frecvent, fără să i se acorde o atenție deosebită, dar astăzi era supărător într-un grad mult mai mare (a cincizeci și doua zi), 73. [2200.]
Rigiditate dureroasă a cefei la mișcarea capului, după-amiaza (a noua zi), 26.
Senzație de rigiditate în ceafă și pe partea stângă a gâtului, extinzându-se în ureche, chiar și în repaus, care nu împiedică în niciun fel mișcarea gâtului (rigiditatea nu se agravează la mișcarea gâtului), (după două ore și un sfert), 5.
Senzație de rigiditate pe partea stângă a cefei, care fusese percepută deja în primele zile ale experimentului, dar pe care experimentatorul o atribuise de la început unei poziții incomode în pat (a zecea zi), 56.
Tensiune de tracțiune în ceafă (mai mult pe partea stângă), reapărând de mai multe ori (a unsprezecea zi), 23.
Tensiune dureroasă în partea dreaptă a cefei și în regiunea lombară (a șaptea zi); tensiune ușoară în partea stângă a cefei (a opta zi), 31.
Tensiune dureroasă în partea stângă a gâtului, iradiind în sus spre occiput și în jos spre omoplat și împiedicând-o să-și întoarcă capul (a treia zi); tensiunea părea să cedeze întrucâtva (a patra zi); tensiunea s-a diminuat, dar nu a încetat cu totul în zilele în care nu a luat medicamentul; încă se făcea simțită ocazional, îndeosebi dimineața (a patra zi); s-a diminuat doar foarte lent, apoi a reapărut brusc și a dispărut complet abia după trei luni, 51.
De îndată ce s-a trezit, a simțit o senzație extrem de neplăcută și dureroasă în ceafă, aproape de occiput, ca și cum ar fi stat culcat pe un divan tare. În cursul zilei, această durere s-a extins pe toată partea dreaptă a spatelui, ca și cum mușchii acelei părți a corpului ar fi fost întinși forțat, și se simțea mai ales la aplecarea capului înainte și la ridicarea brațului drept; seara, durerea s-a deplasat mai mult în regiunea umărului drept și a gâtului (a treia zi); la aplecarea capului înainte, o senzație ca și cum mușchii ar fi fost prea scurți și ca și cum durerea ar fi fost provocată de tensionarea mușchilor; durerea a continuat toată ziua, însoțită de vâjâit și bâzâit în urechea dreaptă (a patra zi); la scurt timp după administrarea medicamentului, durerea din ceafă, umăr și spate s-a intensificat într-atât, încât ridicarea brațului drept și ducerea mâinii în spatele capului provocau cea mai chinuitoare durere. Nu putea să-și aplece capul înainte sau să-l întoarcă; pentru a reuși aceasta, trebuia să miște întreaga parte superioară a corpului. Durerea era un fel de durere tumultuoasă ca de săpare, ca și cum mușchii ar fi fost zdrobiți și ca și cum s-ar fi format o colecție în țesutul celular areolar subcutanat și intermuscular (a cincea zi); tracțiune dureroasă în regiunea cervicală posterioară stângă, aproape de occiput, alternând cu o durere asemănătoare în eminența frontală dreaptă, la 11.30 (a douăsprezecea zi), 32.
Durere în partea stângă a gâtului, ca de la un pat tare sau ca și cum ar fi stat culcat într-o poziție incomodă, 1.
Durere ca de la o șa, transversal peste ceafă, umeri și coloană vertebrală, 12.
Durere în ceafă (în decurs de două ore), 71. [2210.]
Senzație în ceafă ca și cum ar fi fost zdrobită în bucăți (după trei ore), 3.
Durere apăsătoare și de tracțiune, extinzându-se de jos în sus în partea dreaptă a gâtului, chiar și în repaus (după două ore), 10.
Durere de tracțiune în gât, cu senzație de plenitudine în cap, după-amiaza (a șaisprezecea zi), 27.
Tracțiune în partea stângă a gâtului, seara înainte de culcare (a patra zi); imediat după ridicarea din pat și durând până după-amiaza (a cincea zi), 65.
Tracțiune în partea stângă a gâtului, la trezirea de dimineață (a opta zi), 66.
Tracțiune ușoară în ceafă și înțepături repetate din ceafă spre urechea și umărul drept, seara (a șaisprezecea zi), 72.
Durere înțepătoare-sfâșietoare în porțiunile musculare ale părții drepte a cefei, seara, extinzându-se până la omoplat (durând doar puțin timp, dar revenind de mai multe ori cu o violență considerabilă), (prima zi), 33.
Durere ca de săpare și sfâșiere în mușchii părții drepte a cefei, extinzându-se pentru scurt timp până la omoplatul drept și ameliorată de contact, însoțită de vuiet în urechea stângă și de trosnituri la înghițirea salivei, seara (a cincea zi), 33.
Neliniște sau alternanțe de ciupire lentă și relaxare în mușchii cervicali, în ceafă și în piept, asociate cu un fel de greață, 1.
Sfâșiere ușoară în ceafă (după două ore), 73. [2220.]
Două sfâșieri trecătoare în expansiunea tendinoasă, pe partea dreaptă a gâtului (a șaisprezecea zi), 73.
Sfâșiere în a treia vertebră cervicală, astfel încât întoarcerea capului este dificilă, 12.
Sfâșiere extinzându-se din gât în ureche, apoi prin spatele urechii spre umeri, brațe și mâini, 12.
Sfâșiere violentă în ceafă, care s-a extins în umăr și a rămas acolo toată ziua (a douăzeci și patra zi), 76.
Pulsații în arterele gâtului, cu apăsare în gât care împiedică respirația, 12.
Durere arzătoare și tăietoare în ceafă, extinzându-se în jos spre umeri, 12.
Dureri înțepătoare și tăietoare în partea stângă a gâtului, până la urechea stângă, care au dispărut curând din nou, dimineața (a treizeci și patra zi), 44.
Durere înțepătoare în partea anterioară a gâtului, sub laringe (după nouă ore), 10.
Înțepătură în ceafă, deasupra articulației atlasului, durând o jumătate de oră, seara (a șaptezeci și una zi), 73.
Un junghi ca o ciupitură în partea dreaptă a gâtului, dispărând la mișcarea și întoarcerea acestuia (după trei ore și un sfert), 3. [2230.]
Un junghi scurt în mușchii cervicali la mișcarea gâtului, făcându-l să tresară, 1.
Spate.
Întregul spate este dureros ca o rană, cu rigiditate în ceafă, 12.
Senzație de rigiditate în coloana vertebrală, ca după ce a stat mult timp aplecat înainte (după treisprezece ore), 5.
Senzație dureroasă ca de rană și contuzie în spate, de ambele părți ale coloanei vertebrale, în regiunea rinichilor, 12.
Senzație dureroasă ca de rană pe spate (după patru zile), 1.
Durere în spate, ca după o aplecare îndelungată, seara, imediat după ce s-a culcat (după șaizeci și șase de ore), 8.
Greutate și tensiune în spate (prima zi), 87.
Senzație ca de contuzie în spate (a doua zi), 83.
Durere apăsătoare în puncte mici, ici și colo în spate, în timp ce stă așezat, 1.
Apăsare în spate și retragere spasmodică spre interior a abdomenului, sub epigastru, astfel încât respirația era foarte dificilă, împreună cu constricția laringelui și nevoia de a defeca fără rezultat, cu o senzație intensă de târâre în anus, întotdeauna după masă, 12. [2240.]
Durere profundă, apăsătoare, în spate, în dreptul epigastrului, cu senzația că sângele nu ar putea trece, 12.
Durere de tracțiune în spate în timp ce stă așezat, 1.
O tracțiune de-a lungul coloanei vertebrale și în gambe, cu senzație de slăbiciune în picioare (prima zi), 28.
Senzație de sfredelire într-un punct mic al spatelui, 1.
Durere ca de sfredelire și sfâșiere în spate, extinzându-se în șoldul stâng și obligându-l să șchiopăteze, 12.
Durere tăietoare de la coloana vertebrală până la epigastru, 80.
Lancinații bruște, ca fulgerul, în spate, cu durere buimăcitoare în cap, ca în stare de ebrietate, și slăbiciune ca de leșin (după paisprezece zile), 12.
Durere arzătoare și înțepătoare în spate, între omoplați, în timp ce stă așezat (după treisprezece ore), 10.
Durere violentă ca un junghi în partea stângă a spatelui, lângă vertebrele lombare, în timpul mersului, nefiind influențată de statul așezat (după zece ore), 8.
Junghiuri apăsătoare în spate (după trei ore), 10. [2250.]
(Un junghi în spate, extinzându-se spre exterior prin piept), 1.
Bătăi în coloana vertebrală, ca și cum ar pulsa un vas mare, după ce a stat așezat (după șase ore și trei sferturi), 3.
Regiunea dorsală.
Slăbiciune în umeri și între aceștia, astfel încât îmbrăcămintea îl jenează, 12.
Sensibilitate dureroasă în mijlocul spatelui (a treia zi), 87.
Apăsare în spate, sub omoplați, asociată cu o crampă apăsătoare și constrictivă în stomac, 12.
Apăsare între umeri (după a doua zi), 71.
Senzație de dislocare în mijlocul coloanei vertebrale, intensificată de aplecarea bruscă a corpului spre partea dreaptă, 79.
Apăsare violentă între umeri la trezire (a treia zi), 70.
Tracțiune în ambii omoplați, în direcția cefei; în ambele picioare, de la genunchi până la maleole; și în același timp în ambele antebrațe, de la coate până la articulațiile pumnilor; aceste simptome apăreau de obicei la trei până la patru ore după administrarea medicamentului și durau între zece și șaisprezece ore (din a șaptea până în a douăsprezecea zi), 28.
Senzație de constricție în spate, între omoplați, care împiedica întrucâtva respirația și, de asemenea, mișcarea brațelor (a cincisprezecea zi), 74. [2260.]
Tracțiune între umeri (a șaptezeci și doua zi), 72.
Durere ca de contuzie sub omoplat, timp de câteva ore, 1.
Tresăriri în mușchii de sub omoplatul stâng (prima zi), 83.
Arsură între umeri, 12.
Sfredelire în spate, între umeri, 12.
Sfâșiere în omoplatul stâng (după trei zile), 1.
Durere surdă, tăietoare, sub omoplatul stâng, 80.
Durere tăietoare de la vârful omoplatului stâng, prin piept, până la marginea porțiunii mijlocii a sternului (prima zi), 84.
Junghiuri ascuțite între omoplați (după o jumătate de oră), 6.
Înțepătură în omoplatul stâng (în decurs de două ore), 71. [2270.]
Înțepături între umeri, 12.
Junghiuri fugitive frecvente sub omoplatul drept (a șaptea zi), 48.
Regiunea lombară.
Slăbiciune în regiunea lombară, cu durere în coccis, în timp ce stă așezat (a patra zi), 14.
Debilitate accentuată în regiunea lombară și în picioare (a șaisprezecea zi), 26.
Durere ca și cum regiunea lombară ar fi fost lovită, mai intensă la aplecare sau la ridicarea de pe scaun (după șase luni), 13.
Durere ca și cum regiunea lombară ar fi fost lovită, cu slăbiciune accentuată, extinzându-se până la vârful coccisului, 12.
Dureri în regiunea lombară (după cinci ore, a treia zi), 68; (în decurs de două ore), 71.
Durere în regiunea lombară, ca un lumbago, durând mult timp, 12.
Durere în regiunea lombară, extinzându-se oblic spre partea dreaptă, 12.
Vertebrele lombare sunt oarecum dureroase la aplecarea înainte în poziție șezândă (a patruzeci și opta zi), 72. [2280.]
Durere chinuitoare în regiunea lombară, până la plâns, astfel încât simțea fiecare pas și fiecare cuvânt rostit tare, iar de îndată ce durerea urca până la penultima vertebră dorsală, era cuprinsă de senzație de leșin și totul devenea alb, dar nu se putea mișca până când tresărea brusc și era obligată să se întindă, cu anxietate și respirație dificilă, în timpul unei menstruații abundente (a șaptea lună), 12.
Durere bruscă, ca o crampă, în regiunea lombară, dacă își mișcă picioarele după ce a stat mult timp nemișcat într-un loc; este pe punctul de a cădea (după șase zile), 11.
Durere apăsătoare transversală de-a lungul spatelui, între șolduri, 12.
Apăsare în regiunea lombară (a treia zi), 68.
Senzație apăsătoare de greutate, extinzându-se în jos de la spate până la maleole și îngreunând mersul, 12.
Durere apăsătoare în regiunea lombară la aplecare, 3.
Durere surdă, apăsătoare, ca o senzație de contuzie, în regiunea lombară, dimineața după ridicarea din pat, agravată în timpul statului în picioare și la întoarcerea corpului, ameliorată în timpul mersului (după cincisprezece zile), 1.
Durere de tracțiune și apăsare în regiunea lombară stângă (după o jumătate de oră), 10.
Tracțiune în regiunea lombară, 1.
Tracțiune în regiunea lombară (agravată în poziție șezândă), (a optsprezecea zi), 76. [2290.]
Tracțiune în mușchii lombari în timpul mersului, la prânz (a patruzeci și șaptea zi); din nou tracțiune în șale, la prânz (a patruzeci și opta zi); tracțiune din șale spre fese, dimineața la ridicarea din pat (a cincizecea zi); tracțiune ușoară în regiunea lombară, la prânz (a șaptezeci și șasea zi), 72.
Durere de tensiune în regiunea lombară, 1.
Arsură în porțiunea inferioară a spatelui, crescând până la senzația că ar fi străpunsă de ace fine, asociată frecvent, în timpul mersului, cu o senzație în coapse ca și cum toate tendoanele de la regiunea lombară până la genunchi ar fi prea scurte (a patra lună), 12.
Senzație de căldură arzătoare în regiunea lombară (după o oră), 10.
Dureri arzătoare urcând de la ischioane prin întreaga coloană vertebrală până la umeri, 12.
Senzație de furnicături în accese, începând în regiunea lombară, 12.
Dureri în jumătatea inferioară a coloanei vertebrale și în sacru, persistente și agravate de aplecarea corpului (a douăzeci și patra zi), 77.
Durere tăietoare foarte violentă în ambele părți ale șalelor în timpul mersului (a doua zi), 84.
Accese frecvente de tresărire nedureroasă în spate, spre partea stângă a regiunii lombare, ca o tresărire musculară, la ora 14 (a douăsprezecea zi), 32.
În timp ce stă în picioare și se apleacă într-o parte, simte o durere surdă, înțepătoare, ca de la un ac bont, deasupra șoldurilor, în regiunea lombară, aproape de coloana vertebrală (după un sfert de oră), 5.
Regiunea sacrală. [2300.]
Tracțiune spasmodică de la coccis spre organele genitale, împiedicând eliminarea urinei, 12.
Tracțiune dureroasă în sacru, coccis și coapse în timp ce stă așezat, care, după ce stă așezat mult timp, îl împiedică să se ridice drept (după patru ore), 11.
Tracțiune și apăsare violente în regiunea sacrală, timp de două ore înainte de amiază (a șaptea zi), 56.
Junghi neobișnuit de violent între coccis și anus, la ora 19, în timpul mersului (a noua zi), 71.
Durere înțepătoare pe partea stângă, de la sacru până la testiculul stâng (a cincea zi), 84.
Înțepătură arzătoare, ca o smucitură, în partea dreaptă, aproape de sacru, înlăturată complet prin frecare puternică (după trei ore și trei sferturi), 5.
Junghiuri apăsătoare de la oasele sacrale spre partea laterală a pelvisului (după șapte ore), 10.
Senzație de frecare arzătoare pe coccis, mai accentuată în poziție șezândă decât în timpul mersului, cu senzație constantă de frig în piciorul drept, mai ales în talpă, durând opt zile, urmată de slăbiciune generală (a doua lună), 12.
Mâncărime violentă în partea inferioară a regiunii sacrale (a șaisprezecea zi), 67.
Supărat de o durere cu mâncărime și arsură în adâncitura de sub osul coccigian, la scurt timp după trezire, durând toată ziua; a reapărut după doză, seara (a treia și a șaptea zi), 49.

EXTREMITĂȚI. [2310.]

Unghiile de la mâini și de la picioare devin ondulate și uscate, astfel încât se fărâmițează parțial , alternând din când în când cu o creștere sănătoasă, până când aceasta din urmă devine permanentă, 12.*
Numeroase pielițe periunguale desprinse (după cincisprezece luni), 13.*
(Brațul și piciorul drept paralizate se simțeau mai viguroase și mai musculoase, cu o creștere generală a vigorii), 12.
Neliniște generală și întinderea membrelor, curând după doză (a douăzeci și patra zi), 72.
Tresăriri ale membrelor înainte de a adormi și în timpul repausului, 12.
Tremurături la mână și picior (a douăzeci și patra zi), 76.*
Rigiditate și greutate în toate membrele, 11.
Slăbiciune mare în toate membrele, după-amiaza, în timp ce ședea (după treisprezece ore), 8.
Umerii și coapsele sunt foarte obosite; aceste părți par contuzionate, ca după o mare oboseală, 1.
Debilitate a membrelor, ca din oboseală (a douăzecea zi), 43. [2320.]
Pocnituri în articulațiile coatelor, genunchilor și gleznelor la întinderea membrelor, 1.
Greutate a membrelor (a patra zi), 14.
Amorțirea extremităților superioare și inferioare, noaptea, la trezire, 1.
Amorțire și senzație de paralizie care se deplasează prin membre, 12.
Arsură și umflare a tuturor articulațiilor, 12.
În fiecare zi simte o durere ca de contuzie, uneori în umeri , alteori în coapse (a patruzeci și patra zi), 42.
Senzație în extremități ca și cum ar fi contuzionate (a patruzeci și una zi), 73.
Ocazional, tracțiune în membre (după douăsprezece zile), 49.
Durere surdă de tracțiune, extrem de intensă, la extremitățile articulare ale tuturor oaselor, cu senzație de umflare, fără umflare și fără modificarea culorii pielii, cu pierderea poftei de mâncare, gust amar și emaciere, durând trei luni, cu încetarea tusei tuberculoase anterioare, 12.
Tracțiune și sfâșiere în mâini și picioare, 12.
Tracțiune bruscă în membre (a unsprezecea zi); tracțiune în membre (a douăsprezecea zi); tracțiune, când ici, când colo, în extremități (a paisprezecea zi); tracțiune în extremități, mai ales pe fața internă a porțiunii superioare a coapsei stângi și a antebrațului (numai în repaus), (a cincisprezecea zi); tracțiune în diferite părți ale extremităților, care nu durează mult, dar este adesea destul de supărătoare (a șaisprezecea zi), 66. [2330.]
Tracțiune în ambele mâini și picioare, ulterior numai în antebraț până la articulațiile pumnilor (prima zi), 29.
Tracțiune în articulațiile mâinilor și picioarelor (a zecea zi), 73.
Accese scurte de tracțiune în brațul și piciorul drept, la ora 10 A.M. (a cincizeci și opta zi), 73.
Tensiune în mușchii extensori ai extremităților și trunchiului, când ici, când colo; ulterior căldură, seara (a douăzecea zi), 72.
Tracțiune și senzație de oboseală, cu aparentă diminuare a sensibilității, în membre, mai ales în cele superioare și în antebraț, lângă pumn, seara (a douăzeci și una zi), 72.
Tracțiune în membre, îndeosebi în antebrațul drept, agravată de mișcarea membrului (a cincizeci și șaptea zi), 72.
Dureri de tracțiune în brațe și picioare și mai ales în regiunea lombară (a șasea noapte); accese frecvente de dureri de tracțiune în diferite părți ale corpului îl supărau (a șaptea zi); dureri de tracțiune și de sfâșiere în mâini și picioare, ulterior în epigastru, hipocondre și pe piept, dar cele mai intense în regiunea lombară, sfârșind printr-o transpirație ușoară (a șaptea noapte); dureri de tracțiune în mâini și picioare, în regiunea sacrală și între umeri, zilnic, timp de șase săptămâni, 57.
Tracțiune de la articulația pumnului drept până la vârfurile degetelor și de la gamba dreaptă până la maleole, cu senzația ca și cum acel picior ar fi șchiop; ulterior, tracțiune cu înțepături în brațul drept până la articulația cotului și în coapsa dreaptă până la genunchi (din ziua a șaptea până în a douăsprezecea); tracțiune în gamba stângă, ulterior în antebrațul drept, de la cot până la articulația pumnului (zilele a șaisprezecea și a șaptesprezecea); aceeași tracțiune cu înțepături în diferite părți ale membrelor (zilele a douăzeci și patra, a douăzeci și cincea și a douăzeci și noua), 28.
Dureri, când de tracțiune, când de sfâșiere, au fost resimțite în mod repetat, mai ales în extremități, în cea mai mare parte în repaus, dar în tibia dreaptă și în timpul mersului, astfel încât mă făceau să șchiopătez (după douăzeci și șase de zile), 48.
Uneori, dureri de tracțiune în mâini și picioare, care continuau chiar și după opt zile, devenind însă din ce în ce mai slabe (după treizeci și cinci de zile), 48. [2340.]
Sfâșiere cu apăsare în porțiunea superioară a coapsei drepte și în brațul drept, care semăna foarte mult cu efectele Bryonia, cu deosebirea că durerea produsă de Thuja cuprindea mijlocul membrului afectat, era limitată la un punct mic și se afla mai ales în mușchi, în timp ce aceea produsă de Bryonia părea să prefere articulațiile și tendoanele (prima zi), 56.
Sfâșiere în brațul stâng, ulterior în piciorul stâng (zilele a șaisprezecea și a șaptesprezecea), 28.
Sfâșiere de-a lungul oaselor lungi ale extremităților superioare și inferioare, chiar și sub călcâie, 12.
Durere sfâșietoare și cu înțepături în toate articulațiile, 82.
Înțepături și sfâșiere în glezne, cu umflarea lor, precum și în tălpi, iar în acestea durere sfredelitoare și înțepături ca de ace și senzație ca și cum toate ar fi ca o rană, mai rău dimineața, astfel încât putea călca numai cu dificultate, cu durere constantă în regiunea lombară; apoi este afectat spatele între umeri, iar mâinile, împreună cu degetele, dor extrem de violent. Uneori durerile părăsesc membrele, iar apoi abdomenul devine dureros, cu diaree, precedată întotdeauna de crampe dureroase în intestine și tremurături, cu căldură și sete, vertij și tresăriri în membre și abdomen, cu senzație de zgâriere în gât, gust sărat și înțepător al mucusului și gust acru în gură după masă, împreună cu transpirație abundentă cu miros acru (a șasea lună), 12.
Înțepături în maleola externă, articulația șoldului, osul metacarpian al degetului mijlociu, pe marginea internă a piciorului și în călcâi, 80.
Junghiuri în talpă și în palmă, 82.
Înțepături în umeri și în genunchiul drept (a doua zi), 70.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

Slăbiciune constantă a brațului stâng, pornind de la prima falangă a policelui, 12.
Tremur al brațului după ce a scris o jumătate de oră, cu o durere de tracțiune, 1. [2350.]
Tresărire involuntară a brațului în timpul zilei, 1.
Greutate mare în ambele brațe, astfel încât dor de oboseală când sunt ținute ridicate, 12.
Greutate și impotență funcțională în brațul drept (a șaptezeci și doua zi), 12.
Senzație de înțepenire în brațul stâng, seara, în pat, împiedicându-l să adoarmă, 12.
Ambele brațe se mișcă greu și dureros, ca și cum articulațiile ar fi uscate, 1.
Încă nu-și poate lega cravata la spate și nici nu-și poate pune lanțul ceasului în jurul gâtului. Privind umărul drept în oglindă, s-a constatat că era ceva mai ridicat decât cel stâng și umflat (a șasea zi), 32.
Senzație paralitică în brațe, ca și cum ar fi purtat o greutate prea mare (după opt ore), 11.
Durere apăsătoare, când în brațul drept, când în cel stâng (în decurs de două ore), 71.
Durere cumplită în ambele brațe, de la ora 3 A.M. până la ridicarea din pat, la ora 6 A.M., 1.
Durere arzătoare și de tracțiune în întregul braț, în periostul osului, extinzându-se până la degete, cu o apăsare aparent dinăuntru în afară; dureroasă la apăsarea profundă asupra periostului, ca și cum carnea s-ar fi desprins de pe oase, 1. [2360.]
Tracțiune violentă, aparent în oasele brațului, durând câteva ore, 1.
Tracțiune frecventă în brațe, extinzându-se în mâini, cu nevoia de a se întinde, mai ales dimineața, 12.
Tracțiune dureroasă foarte acută și tremur prin mușchii brațului drept, 12.
Tracțiune în brațul stâng (a cincizeci și patra zi), 72.
Tracțiune în brațul și antebrațul drept, după-amiaza (a opta zi), 63.
Tracțiune sfâșietoare în brațul drept, durând câteva ore, înainte de amiază (a treia zi); aceeași senzație (a patra zi); dimineața (a șasea zi), 44.
Durere sfâșietoare în brațul drept, cu oboseală, mai rea în repaus, mai bună la mișcare, apărând și în paroxisme, 12.
După-amiaza și seara au apărut frecvente tresăriri; smucituri pulsatile în mușchii brațului drept, mai ales în deltoid (a cincizeci și patra zi), 44.
Umăr.
Pocnituri în articulația umărului la îndoirea brațului înapoi; nu poate mișca brațul din cauza durerii, ca și cum ar fi luxat, 1.
Durere în umărul stâng (a șaptezeci și opta zi), 13. [2370.]
Durere în umăr, împiedicându-l să ridice brațul deasupra capului, agravată când stă culcat pe el, până la înțepenirea întregului braț, 12.
Frecvent, timp de câte un minut, durere care, în axilă, pe dosul piciorului și în diferite puncte ale părții externe a toracelui, era ciupitoare și apăsătoare, 62.
Durere ca de contuzie în articulațiile umerilor și în brațe (a șaptesprezecea zi), 26.
Senzație dureroasă profundă în umărul stâng când stă culcat pe el (a treia lună), 12.
Durere paralizantă, de tracțiune, în umărul drept, provocată de statul culcat pe el în pat, extinzându-se de acolo în cap, care este afectat dureros noaptea, 12.
Tracțiune în umărul drept (a patra zi), 74.
Apăsare cu tracțiune în umărul stâng, extinzându-se până la mână, urmată de apăsare în globul ocular drept; durerea a încetat după ridicarea din pat (a patruzecea zi), 13.
Sfâșiere paralizantă și de tracțiune în umărul stâng, ameliorată la mișcare (a șaptezeci și șaptea zi), 13.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în articulația umărului stâng și în jurul umărului, astfel încât brațul nu putea fi mișcat fără durere (după douăzeci de săptămâni), 13.
Durere apăsătoare, sfâșietoare și de tracțiune în regiunea umărului stâng când se sprijină pe el sau stă culcat pe el; după dispariția durerii, a apărut timp de câteva zile o durere asemănătoare în umărul drept, ameliorată prin frecare cu apă rece (după zece luni), 13. [2380.]
Tracțiune invalidantă, de scurtă durată, în umărul drept și în policele mâinii drepte, la ora 5 P.M.; curând după aceea, sfâșiere în palmă, în apropierea încheieturii mâinii (timp de o jumătate de oră), (a șaizeci și doua zi), 73.
Tracțiune invalidantă în axila dreaptă, apărând în accese (a șaptezeci și doua zi), 73.
Tracțiune supărătoare în umărul stâng imediat după ridicarea din pat, dispărând abia după-amiaza (a cincea zi), 65.
Tracțiune destul de violentă în umărul drept (a doua zi), 57.
O tracțiune din axila stângă până la articulația cotului (după două ore), 28.
Seara, sfâșiere și tracțiune invalidantă în axila stângă, care, în ziua următoare, s-a extins la umărul drept, unde a rămas timp de o oră (a cincisprezecea zi), 74.
Durere tăioasă în articulația umărului drept (prima zi), 84.
Apăsări pe umărul drept (a treia și a patra zi), 69.
Sfâșiere în umărul stâng (a douăzeci și cincea zi); în axila stângă, noaptea (a douăzeci și cincea zi); în umărul stâng, trecând uneori la umărul drept și la ceafă (a douăzeci și șaptea zi), 76.
Sfâșiere în umărul drept, astfel încât nu poate sta culcată pe el și nici nu poate întoarce gâtul, durând mult timp (a doua lună), 12. [2390.]
Sfâșiere constantă în ambii umeri (în amândoi simultan sau alternativ în unul ori în celălalt), 12.
Câteva înțepături în axila și tâmpla dreaptă (prima zi), 86.
Înțepături izolate în umeri (a cincea zi), 68.
Înțepături cu tracțiune în articulația umărului drept și în plica cotului drept, 6.
Înțepături electrice în omoplatul stâng, spre seară (a șaptezeci și opta zi), 13.
Durere surdă, înțepătoare, continuă în articulația umărului stâng (a doua zi), 83.
Înțepături în umeri, dispărute în timpul mersului în aer liber (a cincea zi), 71.
Durere înțepătoare în umărul drept (a noua zi), 71.
Dureri înțepătoare în articulația umărului stâng, 79; la trezire (a cincea zi), 70.
Dureri înțepătoare frecvente în articulația umărului drept, 79. [2400.]
Înțepătură dureroasă în fața umărului drept, lângă claviculă, asociată cu o sfâșiere surdă (după cinci ore), 3.
Durere înțepătoare, ca produsă de un vârf bont, în mușchiul deltoid drept, în timpul mersului în aer liber, 6.
Înțepături violente în umărul stâng când cântă la pian, 12.
Bătăi și pulsații în articulația umărului, 1.
Brațe.
Greutate a brațului stâng, de la mijlocul brațului până la degete, resimțită atât la mișcare, cât și în repaus, 1.
Brațele sunt dureroase și atât de slabe, încât pacienta abia le poate ține ridicate suficient timp pentru a-și aranja părul (a douăzeci și patra zi), 76.
Mijlocul ambelor brațe este dureros, ca și cum ar fi contuzionat, și se simte atât de slab, încât nu-și poate ține antebrațele ridicate, 12.
La apăsarea brațului, durere în os, ca și cum carnea s-ar fi desprins de pe el, 1.
Durere surdă constantă, foarte intensă, în brațul stâng, până la umăr și extinzându-se în încheietura mâinii și în degete, împiedicându-l să apuce ceva, 12.
Durere ca de contuzie în brațe, ca și cum ar fi fost bătute până s-au învinețit, 7. [2410.]
Senzație ca după lovituri în brațe, după cină (a douăzeci și treia zi), 72.
Durere paralizantă frecventă în mușchii din mijlocul brațului stâng, atât în repaus, cât și la mișcare (după o oră și un sfert), 8.
Tracțiune ușoară în brațul stâng, seara (a cincizeci și doua zi); noaptea, tracțiune în braț, axilă și umăr, împiedicându-l să stea culcat pe acea parte (a șaptezeci și doua noapte); dimineața, aceste dureri au devenit insuportabile, dar, prin învelirea călduroasă a părților dureroase, s-au diminuat treptat și în cele din urmă au dispărut complet, lăsând în urmă o senzație de impotență funcțională în braț; la ora 9.30 A.M., sfâșierea din umeri și braț a revenit în accese scurte și frecvente; seara, durerea din umăr este din nou foarte violentă, iar în brațul drept, mai ales în antebraț, există o stare învecinată cu paralizia, cu senzație de frig (a șaptezeci și treia zi); durerea din braț a apărut în accese scurte la ora 10 A.M., a fost perceptibilă până la amiază, dar mai ușoară decât ieri, și a încetat complet după-amiaza (a șaptezeci și patra zi); durerea a dispărut complet (a șaptezeci și cincea zi), 72.
Tracțiune dureroasă pe suprafața externă a brațului stâng, în apropierea olecranului, reapărând de câteva ori la intervale scurte (a patra zi), 31.
Durerea sfâșietoare din tuberozitatea anterioară a humerusului stâng a continuat, a fost accentuată de mișcare și intensificată până la o durere arzătoare prin contact, mai ales după ce locul dureros de pe braț s-a lovit de ceva, chiar și numai ușor (a cincisprezecea zi); sensibilitate dureroasă a tuberozității anterioare a brațului stâng, mai ales la atingere (a șaisprezecea zi); sensibilitatea părea să devină pe zi ce trecea tot mai circumscrisă; a dispărut complet în decurs de o săptămână, 27.
Înțepături în brațul drept, în orice poziție, dispărând la atingere (după o oră și un sfert), 8.
Cot.
Slăbiciune în articulația cotului, astfel încât nu putea ridica nimic greu; această slăbiciune se extindea pe o lățime de palmă deasupra și dedesubtul cotului drept (după cinci luni), 14.
Cotul stâng pare uneori paralizat, 12.
Durere sfredelitoare în articulația cotului (după cinci zile), 11.
Durere ca de contuzie în articulațiile cotului și încheieturii mâinii, ca și cum ar fi fost strivite și zdrobite (după patruzeci și două de ore), 11. [2420.]
Sensibilitate dureroasă în plica cotului drept la întinderea brațului, înainte de amiază (a șaptezeci și patra zi); revenirea sensibilității dureroase în plica cotului, înainte de amiază (a șaptezeci și cincea zi), 73.
Proeminențele cotului drept erau dureroase, ca după o lovitură puternică (a noua zi); durerea nu a dispărut complet decât în a unsprezecea zi, 64.
Tensiune în plica cotului drept când scrie (a șaizeci și treia zi), 72.
Tracțiune în articulația cotului drept, înainte de amiază (a cincizeci și noua zi), 72.
Dureri apăsătoare violente în cotul stâng, ca și cum ar fi în os, 81.
Sfâșiere violentă, cu tracțiune, de la articulația cotului stâng până la cele două degete mijlocii (a patra zi), 25.
Durere înțepătoare în cotul stâng, de câteva ori în timpul zilei (prima zi), 83, 84.
Înțepături în coate, 79.
(Durere înțepătoare în articulația cotului), 1.
Dureri înțepătoare în cotul drept, 30. [2430.]
Înțepături ca de ace, mai ales pe partea externă a cotului stâng, la fel în toate pozițiile, dispărând brusc la atingere (după o jumătate de oră), 8.
Bătăi și pulsații, ca un puls, în articulația cotului în timpul zilei; seara, tracțiune în braț, extinzându-se în degete, 1.
Antebraț.
Slăbiciune și impotență funcțională în antebrațul drept și tremur violent al mâinii drepte, ale cărei vene s-au umflat fără nicio cauză aparentă; această manifestare a durat o jumătate de oră și a dispărut în timp ce scria, înainte de amiază (a șasea zi), 44.
Rigiditate dureroasă în antebrațul stâng, extinzându-se până la degete și împiedicând mișcarea (a șaisprezecea zi), 27.
Greutate a antebrațelor (după cinci ore), 11.
Senzație paralitică și de amorțeală în antebraț, de la cot până la vârfurile degetelor, cu furnicături în acestea din urmă, durând mult timp, 12.
Smucituri dureroase în brațul stâng, de la încheietura mâinii până la cot, 12.
Tresăriri ale mușchilor antebrațului drept, 80.
Tresăriri în flexorii policelui stâng, în obrazul drept și sub omoplați, 85.
Durere în antebrațul stâng, ca și cum firele de păr ar fi trase (a șaizeci și doua zi), 13. [2440.]
Dureri trecătoare, ca de frângere, în oasele antebrațului stâng (a cincizeci și șaptea zi), 13.
Durere ca de contuzie în oasele antebrațului drept când poartă o greutate mare, asociată cu un fel de slăbiciune, astfel încât în scurt timp a fost nevoit să o lase jos (a cincea lună), 13.
Durere foarte acută în toate tendoanele ambelor antebrațe, alternând frecvent cu tracțiune dureroasă în umeri, 13.
Tracțiune în antebrațul drept (a cincizeci și cincea zi), 72.
Durere de tracțiune în antebrațul stâng, 1.
Durere rapidă, de tracțiune și sfredelire, străbătând antebrațul și osul metacarpian al indexului, 80.
Tracțiune supărătoare în radiusul drept, de-a lungul antebrațului și în mână, până în degetul mic, la amiază (a douăzeci și patra zi), 78.
Tensiune în extensorii brațului drept când scrie (a șaizecea zi); tensiune ușoară în extensorii mâinii drepte (a șaizeci și doua zi), 73.
Tracțiune pe partea internă a antebrațului stâng și în degetele mâinii drepte, înainte de amiază (a unsprezecea zi), 63.
Durere de tracțiune pe partea internă a antebrațului stâng, pe parcursul întregii dimineți, mai ales când brațul era în repaus (a treisprezecea zi), 66. [2450.]
Seara, în timp ce ședea într-un teatru aglomerat, durere de tracțiune și înțepătoare în antebrațul drept, extinzându-se de la cot la articulația încheieturii mâinii (a treisprezecea zi), 24.
Dureri sfâșietoare în oasele antebrațului și încheieturii mâinii stângi, 79.
Sfâșiere în antebrațul stâng, iradiind brusc de la cot până la degete, astfel încât acestea s-au flectat brusc (a cincea zi), 88.
Tracțiune înțepătoare pe suprafața internă a antebrațului stâng, spre încheietura mâinii (a paisprezecea zi), 73.
Durere înțepătoare și sfâșietoare în antebrațul stâng, acolo unde ulna se unește cu carpul (prima zi), 33.
Din când în când, o înțepătură sfâșietoare pe partea externă a antebrațului drept (după trei ore și jumătate), 5.
Sfâșiere înțepătoare pe partea internă a antebrațului stâng, extinzându-se de la mână până la cot (după trei ore și jumătate), 5.
Durere surdă, înțepătoare, în antebrațul stâng, în apropierea cotului (prima zi), 83.
Durere înțepătoare în antebrațul drept, în apropierea cotului (prima zi), 84.
Înțepături în antebrațul drept până la articulațiile degetelor (din a șaptea până în a douăsprezecea zi), 28. [2460.]
O înțepătură fină, trecătoare, pe suprafața posterioară a ulnei stângi, în apropierea cotului, la o oră după cină (a patra zi), 31.
Durere usturătoare în antebrațul drept, 3.
O senzație de arsură paralitică, resimțită deja de câteva zile în toți mușchii antebrațului și extinzându-se până la vârfurile degetelor, era deosebit de supărătoare, apărând la mișcarea brațelor și dispărând în repaus (a șaisprezecea zi), 26.
Durere arzătoare în toți mușchii antebrațului la mișcarea rapidă și viguroasă a mâinii (a paisprezecea zi), 27.
Încheietura mâinii.
Încheietura mâinii drepte se simte ca și cum ar fi scrântită (a șaptesprezecea zi), 14.
Durere în încheietura mâinii drepte, ca și cum ar fi luxată, 1.
Durere zdrobitoare pe partea internă a încheieturii mâinii stângi, în capul radiusului, acesta din urmă fiind evident umflat și dureros la atingere, seara (a patra zi), 51.
Senzație paralitică în încheieturile mâinilor, 28.
Sfâșiere în carpul drept (a patra zi), 84.
Sfâșiere în încheietura mâinii stângi, 1. [2470.]
Înțepături în articulația încheieturii mâinii stângi, extinzându-se până la vârful indexului (a șaisprezecea și a șaptesprezecea zi), 26.
Înțepătură destul de severă, transversal, la unirea radiusului cu carpul, din afară înăuntru (în repaus), (a opta zi), 37.
Durere arzătoare și înțepătoare imediat deasupra încheieturii mâinii drepte (după șase ore), 10.
Înțepături în încheietura mâinii drepte, 80.
Mâini.
Acces de reumatism inflamator al mâinii stângi; mai întâi policele a devenit rigid, apoi toate articulațiile degetelor, cu dureri înțepătoare, de tracțiune și smucire, atât de violente, încât nu știa ce să facă, durând două zile, după care totul s-a umflat, cu dispariția treptată a durerii, cu căldură și sete intensă, în fiecare dimineață; iar după-amiaza, tremur de frig de-a lungul spatelui, extinzându-se în cap, cu pulsații în epigastru, respirație scurtă, constricție sub coaste, cu somnolență constantă; în timpul dimineții, febră, întreruptă frecvent de sughiț, și sfâșiere cu smucituri în mâini, stomac și picioare (a treia lună), 12.
Tremur al mâinilor, 12.
Tremur și tresăriri ale mâinilor, astfel încât nu putea ține nimic nemișcat, 12.
Tremur al mâinilor, ca din slăbiciunea bătrâneții, când scrie (după douăzeci de ore), 8.
Slăbiciune paralitică a mâinii stângi, dimineața la ridicarea din pat, durând mult timp, 12.
Mâinile deveneau ușor rigide și obosite la mișcare (a treia zi), 25. [2480.]
Senzație de uscăciune în mâini (după douăzeci și șase de ore), 11.
Pe eminența palmară a fiecărei mâini, o zonă de mărimea unei monede de zece cenți este violent dureroasă, asemenea unei dureri dentare nevralgice, 12.
Sfredelire în oasele metacarpiene ale mâinii stângi (a șaizeci și șasea zi), 13.
Apăsare violentă, ca o crampă, în mâna stângă, între degetul mic și inelar, pe fețele lor interne, cu senzație de căldură în toate degetele mâinii, în timp ce metacarpul stâng și întreaga mână dreaptă erau reci ca gheața (după două ore și jumătate), 5.
Tensiune în mâna dreaptă, mai ales în police (a șaizeci și cincea zi), 72.
Dureri de tracțiune și sfredelire în oasele metacarpiene ale mâinii stângi, apoi în oasele antebrațului și, după un timp, durere arzătoare și apăsătoare în oasele degetului mic drept (după douăsprezece zile), 13.
Durere reumatică, de tracțiune și tensiune, în oasele mâinii drepte, ameliorată când închide mâna, asociată cu o senzație de amorțeală; această durere s-a extins treptat până la braț (a șaizeci și treia zi), 12.
Durere ca de scormonire în oasele metacarpiene stângi, făcându-l aproape să strige, dacă mâinile stau deasupra capului în pat (după douăsprezece luni), 13.
Înainte de amiază, paroxisme frecvente de sfâșiere și înțepături în ambele mâini, care au devenit atât de violente în mijlocul ulnei drepte în timp ce scria, încât a trebuit să renunțe. După-amiaza, în timp ce mergea cu trăsura, o sfâșiere foarte violentă în antebrațul stâng, deosebit de intensă în tuberozitatea anterioară a humerusului, acea regiune devenind foarte sensibilă la atingere; în plus, înțepături în degetele aceleiași mâini. Aceste simptome au continuat în timpul mersului cu trăsura și nu s-au atenuat până când nu a început să transpire abundent, seara, într-un teatru aglomerat (a paisprezecea zi), 27.
Sfâșiere în mână (a douăzeci și treia zi), 76. [2490.]
Sfâșiere în oasele metacarpiene ale mâinii drepte (a cincea zi), 84.
Senzație momentană de sfâșiere pe dosul mâinii stângi, la amiază, în timp ce scria (a treisprezecea zi), 31.
Sfâșiere trecătoare în mâna stângă, seara (a treizeci și treia zi), 75.
Înțepături în oasele metacarpiene ale mâinii stângi, 80.
Durere surdă, înțepătoare, în articulația unde policele și indexul se articulează cu metacarpul, 80.
Înțepături în palma stângă, seara (a doua zi), 83.
Înțepături în metacarpul drept și în globul ocular stâng (prima zi), 84.
Înțepături în palma stângă, axila dreaptă și în apropierea gropiței bărbiei (prima zi), 86.
Bătăi înțepătoare în mâna dreaptă, extinzându-se până la vârfurile degetelor, și în partea anterioară a piciorului drept, dimineața, în pat (a cincisprezecea zi), 26.
Degete.
O oarecare umflare a degetelor ambelor mâini; se simt tensionate la îndoire și dor ca după lovituri, mai mult la mâna dreaptă, dimineața (a șaizeci și treia zi), 73. [2500.]
Umflare reumatică a celei de-a doua articulații a inelarului drept, cu senzație dureroasă ca de contuzie la apăsare și tensiune la îndoire (a șaizeci și șasea zi), 13.
Indexul stâng este mai umflat, cu amorțeală tensionantă, 12.
Tumoră osoasă la nivelul falangei mijlocii a indexului și degetului mijlociu stâng, dureroasă la apăsare, 12.
Pulpele ambelor indexuri devin roșii și umflate, 1.
Ultimele falange ale celor trei degete mijlocii de la mâna stângă devin roșii și umflate, cu înțepături fine extinzându-se până în vârfuri, în jurul orei 5 P.M., 1.
Rigiditatea articulațiilor degetelor, la trezire dimineața, cu dureri înțepătoare în mâini și picioare (a opta zi), 16.
(Toate degetele par amorțite), 1.
Amorțirea ultimelor două degete ale mâinii stângi (a șaizeci și șaptea zi), 14.
Durere în a treia falangă a indexului stâng, ca și cum ar fi fost puternic contuzionată, agravată de mișcare sau atingere (după șase luni), 13.
Durere în toate degetele mâinii stângi, astfel încât apucarea era dificilă, 12. [2510.]
Durere constantă în prima falangă a policelui stâng, extinzându-se în degete, ca și cum prima falangă ar fi ciupită până la desprindere, degetul putând fi îndoit cu mare dificultate și părând uneori paralizat; ulterior, o durere asemănătoare începe în mâna dreaptă, 12.
Durere ca de frângere în articulațiile degetelor, ca și cum acestea s-ar luxa (după douăsprezece luni), 14.
Durere gutoasă în degetul mic drept (a treizeci și noua zi), 18.
Durerea reumatică din inelarul drept a continuat să reapară (după douăzeci de săptămâni), 13.
Durere apăsătoare și sfredelitoare, trecătoare, în osul metacarpian al indexului stâng, seara (a cincisprezecea zi), 13.
Dureri de tracțiune și înțepătoare în indexul și degetul mijlociu drept (a cincea zi); durere de tracțiune în degetul mijlociu stâng, după-amiaza (a treizeci și cincea zi); tracțiuni în degetul mic stâng în diferite momente (a patruzeci și patra zi); tracțiune în degetul mic al mâinii drepte (a patruzeci și noua zi), 44.
Tracțiune dureroasă în policele stâng, durând doar puțin timp, dar revenind frecvent, la ora 10 A.M. (a unsprezecea zi), 31.
Tracțiune în ambele police la trezire, durând întreaga zi (a șaptea zi); s-a extins în articulația încheieturii mâinii (a opta zi), 54.
Tracțiune în prima articulație a policelui drept, mai ales în repaus, dispărând imediat la mișcarea degetului și revenind la fel de repede după încetarea mișcării, la ora 7 P.M.; aceasta a continuat aproape o oră; de câteva ori, tracțiune în a treia articulație a inelarului drept (a patra zi), 64.
Dimineața, după ridicarea din pat, tracțiune dureroasă în a doua articulație a policelui stâng (numai în repaus), timp de aproximativ două ore; aceeași senzație, dar de scurtă durată și mult mai slabă, a apărut în cursul dimineții în aproape toate articulațiile degetelor (dar numai în repaus); pentru o clipă, această tracțiune a apărut pe partea internă a piciorului stâng până la talpă; la ora 6 P.M., tracțiune bruscă pe partea internă a piciorului stâng, în metatars (a treia zi); tracțiune trecătoare în index, în jurul orei 11 A.M. (a șasea zi); tracțiune bruscă în policele stâng și degetul mic drept (dispărând imediat la mișcare și revenind la fel de repede în repaus), înainte de amiază (a șaptea zi); tracțiune în policele drept, dimineața la ridicarea din pat (a opta zi); în jurul orei 11 A.M. (a zecea zi); tracțiune în degetele mâinii drepte, la ora 4 P.M., iar apoi în cotul drept (a treisprezecea zi), 65. [2520.]
De câteva ori, tracțiune în prima articulație a indexului drept (a șaisprezecea zi), 87.
Tracțiune în policele și antebrațul drept, apoi în policele stâng și în dinții maxilarului superior drept, seara (a patra zi), 67.
Tracțiune în policele stâng (a cincea zi), 68.
Tracțiune în degete (în decurs de două ore), 71.
Tracțiune bruscă, ici și colo, mai ales în degetele mâinii drepte (a zecea zi), 86.
Tracțiune pe fața dorsală a inelarului drept (a șaizeci și doua zi), 72.
Tracțiunea în degete și apăsarea în brațul stâng au dispărut în timpul mersului în aer liber (a cincea zi), 71.
Tracțiune trecătoare în prima articulație a policelui drept, care, drept urmare, se mișca ceva mai greu, la amiază (a doua zi), 73.
Tracțiune ocazională în policele drept (a șaptezeci și doua zi), 73.
Sfâșiere în osul metacarpian al degetului mic (prima zi), 84. [2530.]
Sfâșieri repetate în degetul mic al mâinii drepte (a patruzeci și șaptea zi), 44.
Durere sfâșietoare și de tracțiune în a doua articulație a inelarului drept, care era umflată, și, de asemenea, ușor în cel stâng (a șaizeci și șasea zi), 13.
Durere sfâșietoare în policele drept când coase și cântă la pian, cea mai violentă în eminența policelui, 12.
Tresăriri frecvente în degetul mijlociu al mâinii drepte (a treia zi), 30.
Tresărire nedureroasă a degetului mijlociu al mâinii drepte, 79.
Furnicături în vârfurile celor trei degete mijlocii ale mâinii stângi, ca și cum ar fi amorțite (după paisprezece ore), 5.
Înțepături în policele drept, 80.
Câteva înțepături în policele drept (a patra zi), 24.
O înțepătură ascuțită în unghia policelui stâng (după patruzeci și opt de ore), 1.
Durere înțepătoare în inelarul mâinii stângi, la ora 10 A.M. (a opta zi), 44. [2540.]
Înțepătură fină în a treia articulație a indexului, dinăuntru în afară, 80.
Durere surdă, înțepătoare, în osul metacarpian al degetului mijlociu al mâinii stângi, 79.
Înțepătură ca de spin deasupra articulației mijlocii a degetului mijlociu, cea mai dureroasă la îndoirea degetului (după șaisprezece ore), 11.
Înțepături în vârful celui de-al treilea deget al mâinii drepte, 79.
Înțepături în osul metacarpian al degetului mic, 79.
Sfâșiere înțepătoare în degetul mic, 2.
Înțepături fine la nivelul degetelor, 1.
Durere fină, înțepătoare, în primele articulații ale degetelor, 1.
Înțepături fine în vârfurile celor trei degete mijlocii stângi (după-amiaza), 1.

EXTREMITĂȚILE INFERIOARE

Tresăriri ale membrelor inferioare și contracția tendoanelor flexoare din fosele poplitee, care au devenit foarte dure și rigide, îndeosebi la membrul inferior stâng, adesea cu crampă în talpa piciorului stâng, în timpul unei nopți fără somn (după douăsprezece luni), 13. [2550.]
Rigiditate, cu senzație de paralizie în extremitățile inferioare, 12.
Rigiditate a extremităților inferioare, mai ales după ridicarea de pe scaun, astfel încât mersul era foarte dificil, 22.
Extremitățile inferioare rigide și grele în timpul mersului, 1.
Greutate paralitică a extremității inferioare drepte în timpul mersului, către seară, întotdeauna aproximativ la aceeași oră, frecventă și de lungă durată, cu vertij (în luna a treia și în lunile următoare), 133.
Extremitățile inferioare sunt grele ca plumbul, 12.
Extremitățile inferioare se simt ca de lemn când merge în aer liber, 12.
Ambele membre inferioare, de la regiunea lombosacrată până la genunchi, se simt paralizate, îndeosebi cel stâng; mersul este foarte dificil, cu o greutate migratoare în acesta, care durează cinci până la șase zile, 12.
Zvâcniri, asemenea unor șocuri electrice, în extremitățile inferioare în timpul stării de nesomn (după treisprezece luni), 13.
Întreaga extremitate inferioară, de la regiunea lombosacrată până la picior, este dureroasă, ca și cum ar fi contuzionată, 12.
Noaptea, pe jumătate adormită, senzație în extremitatea inferioară stângă ca și cum ar fi contractată de crampă și paralizată (luna a douăsprezecea), 12. [2560.]
Întregul membru inferior drept până la articulația șoldului era dureros, greu și mai puțin mobil, noaptea; durerea era de tracțiune și tensivă (ziua a treizeci și șaptea), 73.
Întregul membru inferior drept dureros (ziua a șaptesprezecea), 72.
La culcare, membrul inferior drept era atât de dureros, încât a fost nevoit să se așeze pe partea stângă și să rămână astfel culcat în timpul nopții, contrar obiceiului său (ziua a șaisprezecea), 72.
Durere care urcă din extremitățile inferioare, prin coapsă, până la cap, iar de acolo coboară până la epigastru, odată cu care i se întunecă vederea și îi vine greață, 1.
Accese scurte, dar frecvent recurente, de durere lancinantă, din acetabulul stâng până în gambă, profund în os (în timpul mersului pe stradă), (după zece ore, ziua a treia), 22.
Tracțiune în întregul membru inferior drept (ziua a cincizeci și șaptea), 72.
Tensiune, ca de oboseală, de-a lungul întregului membru inferior, 1.
Durere violentă, sfâșietoare, în întreaga extremitate inferioară stângă, extinzându-se de la șold, anterior și intern, până la genunchi, iar posterior până la călcâi, cel mai intolerabilă noaptea, 12.
Durere sfâșietoare de-a lungul oaselor lungi ale extremităților inferioare până în călcâie, dispărând brusc, 12.
Junghiuri arzătoare trecătoare în membrele inferioare, extinzându-se de acolo în toate direcțiile (după douăzeci și opt de ore), 8. [2570.]
Junghiuri, ici și colo, în extremitățile inferioare și, în același timp, în partea stângă a capului, 12.
Șold.
Laxitate dureroasă în ambele articulații ale șoldului, ca și cum capsulele articulare ar fi prea slabe și relaxate, ca și cum nu ar putea susține corpul, numai în ortostatism (nu în timpul mersului), cu slăbiciune a întregului corp (după douăsprezece zile), 6.
Durere în șoldul drept, extinzându-se la coloana vertebrală, 12.
Tracțiune foarte dureroasă de la șoldul drept până la talpa piciorului, 12.
Sensibilitate a șoldului stâng la atingere, ca după lovire (după paisprezece luni), 13.
Tensiune extinzându-se de la articulația șoldului la regiunea inghinală și în jos, pe fața posterioară a coapsei, până la fosa poplitee, chiar și când stă liniștit, mai ales în timpul mersului, mai redusă în ortostatism, 1.
Tracțiune în ambele șolduri, dinspre exterior spre interior și de sus în jos către părțile genitale (în zilele a opta și a noua), 29.
Durere sfâșietoare în articulația șoldului drept, 82.
Durere sfâșietoare de la ischion, prin partea posterioară a coapsei drepte, până la spațiul popliteu (ziua a doua), 83.
Durere fulgerătoare bruscă în șoldul stâng la aplecare, astfel încât abia putea păși, cu senzația că extremitatea inferioară ar fi alungită, 12.
Coapsă. [2580.]
Oboseală a membrelor inferioare, îndeosebi în partea inferioară a coapsei, 59.
Accese de oboseală în mușchii interni ai ambelor coapse, 1.
Tremurături fine ale mușchilor coapsei stângi, imediat deasupra genunchiului, 81.
Coapsele și gambele amorțesc în timpul șederii, 1.
Durere surdă acută în fesa dreaptă, mai intensă în timpul șederii, 12.
Durere ca de luxație în coapsa și gamba dreaptă, chiar în momentul în care extremitatea este dusă înainte în timpul mersului, 2.
Durere în coapsa stângă în timpul mersului, ca și cum s-ar rupe (seara), 9 ; (ziua a zecea), 11.
Durere circumscrisă pe fața internă a coapsei, ca după un mers îndelungat, 38.
Durere, ca după lovire, deasupra mijlocului ambelor coapse, în timpul mersului în aer liber, 1.
Durere surdă, anterior, în treimea inferioară a coapsei drepte, 80. [2590.]
Durere de tracțiune în coapsa stângă, ca și cum ar fi în măduva osului, astfel încât nu putea găsi o poziție confortabilă pentru a ședea (ziua a patruzeci și șasea), 14.
Tracțiune în partea superioară a coapsei stângi (durând două minute și făcând mersul dureros), (ziua a opta), 68.
Tracțiune pe fața internă a porțiunii superioare a coapsei stângi, în genunchiul drept și în șoldul drept (ziua a treisprezecea), 66.
Tracțiune dureroasă, extinzându-se de la plica coapsei drepte la fața internă a coapsei, timp de câteva secunde (în repaus), (ziua a zecea), 32.
Tensiune pe fața externă a coapsei drepte, extinzându-se în genunchi, mai ales în timpul mersului și al flexiei (ziua a șaizeci și cincea), 72.
Tracțiune pe fața internă a coapsei drepte, în genunchiul drept, în gamba dreaptă, în plica cotului și în ambele spații poplitee, mai ales în cel stâng (ziua a cincea), 64.
Durere de tracțiune și înțepătoare în capul femural stâng (din ziua a șaptea până în ziua a treisprezecea), 84.
Tracțiune în ambele coapse (ziua a patruzeci și șasea), 72.
Tracțiune de-a lungul întregii fețe externe a coapsei, după-amiaza (ziua a doua), 56.
Tracțiune în ambele coapse, seara (ziua a cincisprezecea), 28. [2600.]
Durere sfredelitoare și sfâșietoare în fesa stângă (ziua a șaizeci și cincea), 13.
Durere apăsătoare acută în masa musculară a coapsei (după optsprezece zile), 13.
Durere constrictivă pe fața internă a ambelor coapse, de la regiunea inghinală până la genunchi, ca și cum genunchiul ar fi tras în sus spre abdomen, cu dificultate la urinare, deși există nevoie de a urina, 12.
Durere sfâșietoare în coapsa dreaptă (ziua a șaptea), 84.
Senzație de zgâriere și usturime pe fața internă a coapsei drepte, 3.
Înțepătură foarte sus pe coapsă, 1.
Câteva junghiuri în tuberozitatea externă a coapsei stângi în timpul mersului (ziua a patra), 23.
Înțepături în coapsa stângă, până la genunchi (ziua a cincisprezecea), 28.
Pulsații violente în coapsă, sub regiunea inghinală, în timp ce stă culcat pe partea dreaptă (după paisprezece luni), 13.
Varice la genunchi, cu înțepături arzătoare până în tibii, ca și cum un instrument zimțat ar fi apăsat în carne, 12.
Genunchi. [2610.]
Genunchiul se mișcă involuntar înainte și înapoi (cu durere violentă), 1.
Pocnituri ale articulațiilor genunchilor (ziua a opta), 70.
Slăbiciune în genunchi (ziua a treia), 22.
Senzație de slăbiciune în ambii genunchi (dispărând la cel drept în zece minute, iar la cel stâng în jumătate de oră), (prima zi), 86.
Extensia puternică a genunchiului drept este imposibilă din cauza unui obstacol sensibil și dureros în spațiul popliteu; același simptom la genunchiul stâng, 82.
Sensibilitate dureroasă bruscă, iradiind în genunchiul stâng, tensiune și înțepături, parțial pe rotulă, parțial imediat deasupra acesteia, cu tumefacție, agravate de presiune, ortostatism, ridicarea de pe scaun și așezarea pe scaun, împiedicând totodată somnul noaptea și persistând mult timp, 12.
Dureri în ambii genunchi (ziua a douăzeci și patra), 17.
Articulația genunchiului drept era dureroasă în timpul șederii, dar durerea a dispărut curând și a fost urmată de o senzație de frig în genunchi, înainte de amiază; apoi a apărut o apăsare trecătoare și o tensiune în inimă, iar când acestea au încetat, senzația de frig din genunchi a fost percepută din nou, dar într-un grad mai redus, înainte de amiază (ziua a șaizeci și cincea), 72.
Durere în rotulă, revenind frecvent, atât în timpul șederii, cât și al mersului; o tresărire ca și cum un tendon ar fi tras lent în afară și apoi lăsat să revină; o durere asemănătoare în tâmple în timpul somnului, 38.
Genunchii dureroși în timpul mersului, ca și cum ar fi contuzionați; greutatea corpului i se pare prea mare pentru membrele inferioare, seara (ziua a șaizeci și opta), 72. [2620.]
Senzație de luxație în articulațiile genunchilor și șoldurilor (agravată de mersul în aer liber), 85.
Durere ca de crampă deasupra genunchiului stâng, în timpul șederii (după patruzeci și șase de ore), 11.
Durere de tracțiune și sfâșietoare în genunchiul drept, în jurul orei 5 P.M. (ziua a șaisprezecea), 65.
Tracțiune în genunchiul drept (ziua a zecea), 54.
Tracțiune foarte dureroasă transversal prin ambii genunchi, prin mijlocul rotulei, cu o tumefacție circumscrisă, tensionată și elastică, nedureroasă, de mărimea unui ou mic de găină, în mijlocul fosei poplitee stângi, extinzându-se în profunzime fără a împiedica mișcarea; apare după paisprezece zile, dar dispare treptat, concomitent cu dispariția unei fisuri rectale preexistente (săptămâna a douăsprezecea), 12.
Tensiune în ambii genunchi și în călcâie, mai ales la ridicare după o ședere îndelungată, seara (ziua a șasea); a comparat-o cu senzația că picioarele ar fi devenit rigide prin suprasolicitare la mers (ziua a șaptea); s-a diminuat, dar nu a încetat complet în zilele în care nu a luat medicamentul; supărătoare numai în timpul mersului, nu în timpul șederii (ziua a douăzeci și doua); s-a diminuat numai foarte lent, dispărea adesea și apoi reapărea brusc și a dispărut complet abia la sfârșitul a trei luni, 51.
Tensiune dureroasă în spațiul popliteu drept, după-amiaza (ziua a cincisprezecea), 72.
Durere tensivă și senzație de contuzie, extinzându-se dinspre interior spre exterior la flexia genunchiului drept; la apăsare, durerea cuprindea marginea externă a rotulei, seara, în timp ce stătea culcat în pat (ziua a patruzeci și una), 13.
Tensiune în genunchiul stâng, 12.
Presiune dureroasă spre interior, pe fața internă a genunchiului, în timpul șederii (după două ore și un sfert), 10. [2630.]
Apăsare ușoară pe fața internă a genunchiului drept (ziua a șaizeci și opta), 73.
Durere apăsătoare și ciupitoare lângă și sub rotulă, la flexia sau extensia membrului inferior drept (după șapte ore și jumătate), 5.
Senzație ca și cum un cuțit fin ar străpunge sub genunchi, o înțepătură grosolană, 3.
Dureri sfâșietoare în genunchi, 12.
Durere sfâșietoare în spațiul popliteu drept la aplecarea corpului spre partea dreaptă, 80.
Durere sfâșietoare în articulația genunchiului stâng, extinzându-se până la mijlocul gambei, începând în timpul șederii și durând numai puțin timp (după zece ore, ziua a doua), 22.
Durere sfâșietoare în genunchiul stâng (ziua a treia), 84.
Arsură prelungită în fosa poplitee stângă, ca și cum ar urma să erupă o erupție cutanată (după douăzeci și cinci de ore), 6.
Înțepături în rotule și călcâie; în acestea din urmă reveneau adesea și erau deosebit de supărătoare în timpul mersului (timp de un sfert de oră), 62.
Junghiuri în ambii genunchi, astfel încât nu pot fi îndoiți, 12. [2640.]
Junghiuri în ambii genunchi în timpul mersului, 80.
Înțepătură surdă în fosa poplitee (ziua a cincea), 84.
Câteva junghiuri în genunchi, numai la începerea mersului și mai ales la ridicarea de pe scaun, 1.
Durere înțepătoare în genunchiul drept, pornind din spațiul popliteu (prima zi), 83.
Înțepături când în genunchiul stâng, când în cap, când în articulațiile cotului și degetelor, seara (ziua a șasea), 68.
Înțepături în genunchiul stâng (ziua a cincea), 63.
Junghiuri dureroase pe fața internă a articulației genunchiului stâng, în ortostatism (ziua a cincea), 24.
Durere înțepătoare în rotula stângă la urcarea scărilor (ziua a șaisprezecea), 26.
Înțepături violente sub genunchiul drept, 82.
Înțepături în genunchiul stâng, dimineața devreme, în pat (ziua a cincea), 84. [2650.]
Înțepături violente pe fața externă a genunchiului stâng, 82.
Un junghi persistent, arzător și mușcător, în porțiunea anterioară a genunchiului stâng (după douăzeci și cinci de ore), 6.
Junghiuri scurte, bruște, arzătoare și mușcătoare, lângă tendonul flexor medial al genunchiului, 6.
Durere pulsatilă surdă pe fața externă a genunchiului, în timpul șederii, agravată la mers (după șase ore), 10.
Gambă.
Numeroase varice, mari și mici, se dezvoltă pe întreaga gambă dreaptă (luna a doua), 12.
Ambele tibii roșii și tumefiate, cu arsură, 12.
(Tibia este îngroșată, ca și cum ar fi tumefiată), 1.
Slăbiciune a gambei stângi în timpul șederii, transformându-se într-o senzație de tăiere în mușchii gambelor în timpul mersului, care ulterior, în timpul șederii, revine paroxistic (după trei ore), 3.
Debilitate a membrelor inferioare (ziua a șaizeci și șaptea), 73.
Greutate a gambei drepte, cu arsură pe întreaga față internă a segmentului inferior al membrului (ziua a treizeci și cincea), 73. [2660.]
Din nou greutate și arsură în segmentul inferior al membrului drept, seara (ziua a treizeci și șaptea), 73.
Greutate și oboseală a membrelor inferioare, cu senzație de cap obtuz (ziua a șaizeci și șasea), 73.
Durerile osoase ale tumefacției de pe tibie, într-un caz vechi de intoxicație mercurială, încep să se diminueze după ziua a treia și se reduc treptat până când, după șase săptămâni, dispar complet, odată cu resorbția tumefacției, 12.
Pe tibie, un loc unde existase anterior un ulcer începe din nou să fie dureros, 12.
Durere în tibii, ca și cum oasele ar fi rupte, mai intensă la urcarea scărilor, 12.
Durere în tibia stângă, cu roșeața și tumefierea unui loc, de unde durerea se extinde în gleznă și nu permite nici cea mai ușoară atingere, 12.
Crampe în gambe și în tălpile picioarelor, 12.
Crampe în gambă la întinderea piciorului (ziua a treizeci și șaptea), 15.
Crampă în mijlocul gambei drepte, ca și cum ar fi legată cu un cordon, extinzându-se în tendo Achillis (ziua a treizeci și șaptea), 15.
Contracție spasmodică în gamba stângă și transversal prin talpa piciorului, dimineața, la întinderea corpului în pat, 12. [2670.]
Segmentul inferior al membrului drept dureros de două ori în cursul zilei (ziua a treizecea); resimțit din nou imediat după ridicarea de dimineață; un loc de lângă tibie, în apropierea unei dilatații varicoase, ustura ca o rană, era foarte sensibil la atingere, iar pielea de deasupra era ușor înroșită; dureros din nou pe suprafața sa superioară, ca o rană, seara (ziua a treizeci și una), 73.
Durerea din gambă a reapărut la ridicarea de dimineață; locul este încă sensibil (ziua a treizeci și doua), 73.
Durere ca după contuzie în membrele inferioare, 7.
Presiune dinspre interior spre exterior în tibie, 1.
Durere paroxistică de tracțiune descendentă în membrul inferior drept, 1.
Dureri de tracțiune în tibia stângă, la ora 9 P.M. (ziua a opta), 44.
Tensiune în întregul membru inferior drept, în timpul mersului, la amiază (ziua a treizeci și noua), 72.
Tracțiune în gamba dreaptă întreaga zi (ziua a paisprezecea), 65.
Tracțiune în segmentul inferior al membrului drept, mai ales pe fața externă, către gleznă, și în mâna dreaptă, îndeosebi în police, la amiază (ziua a șaizeci și una), 72.
Tensiune pe fața flexoare a gambei drepte (ziua a cincisprezecea), 73. [2680.]
Greutate și tensiune în membrul inferior drept (ziua a douăzeci și șasea); tensiune violentă în segmentul inferior al membrului drept, pe care pielea era dureroasă, ca o rană și ca și cum ar fi ulcerată, înainte de amiază, mai redusă după masa de prânz (ziua a douăzeci și opta), 73.
Durere ca după contuzie în tibia dreaptă (ziua a treia), 87.
Durere sfâșietoare descendentă în membrul inferior stâng (prima zi), 83.
Durere sfâșietoare în tibia dreaptă, de la genunchi în jos și de la tars în sus până la genunchi (repetată ulterior), (prima zi), 83.
Durere sfâșietoare, foarte dureroasă, descendentă în tibia dreaptă (întreaga zi), (prima zi), 83.
Durere sfâșietoare în membrul inferior drept (ziua a patra), 84.
Durere sfâșietoare în segmentul inferior al membrului stâng (ziua a cincea), 84.
Durere sfâșietoare în segmentul inferior al membrului drept (ziua a cincea), 84.
Durere sfâșietoare în ambele membre inferioare și în coapsa dreaptă (ziua a șasea), 84.
Durerea arzătoare severă de pe fața internă a segmentului inferior al membrului drept a fost din nou supărătoare după-amiaza (ziua a treizeci și treia); locul de pe tibie este încă sensibil (ziua a treizeci și patra); arsura din segmentul inferior al membrului drept se apropie de gleznă (ziua a treizeci și șaptea); arsură în segmentul inferior al membrului drept (ziua a patruzeci și șasea); arsură ușoară pe fața internă a segmentului inferior al membrului drept (ziua a cincizeci și opta); arsură în segmentul inferior al membrului drept, dimineața (ziua a șaizeci și patra); către amiază (ziua a șaptezeci și una), 73. [2690.]
Durere înțepătoare și arzătoare în tuberozitatea externă a tibiei stângi (apărând în timpul șederii și intensificată de apăsare), (ziua a șaisprezecea), 27.
Ciupituri intermitente în gambe (după patru zile), 11.
Ciupitură periodică în mijlocul gambei stângi, ca și cum un nasture convex ar fi apăsat pe acea parte (ziua a douăzeci și doua), 32.
Înțepături în oasele segmentului inferior al membrului, de la tars în sus până la genunchi, 80.
Gleznă.
Glezna dreaptă se simțea ca după o entorsă, deși nu suferise nicio entorsă; fiecare pas provoca durere în articulație (după șase luni), 13.
Maleola externă a piciorului drept era dureroasă în timpul mersului, ca după un pas greșit, 58.
Durere ascuțită de tracțiune în maleola internă stângă, extinzându-se treptat în gambă (după douăzeci și una de ore), 8.
Durere sfâșietoare în tendo Achillis drept, 82.
Dureri sfâșietoare ascuțite pe fața internă a gleznei drepte, după-amiaza (ziua a patruzeci și șasea), 44.
Durere înțepătoare și sfâșietoare în articulația tarsiană dreaptă, înainte de amiază, în timpul mersului (ziua a paisprezecea), 26. [2700.]
Tracțiune trecătoare în glezna stângă, apoi în policele drept și, în cele din urmă, pe partea radială a brațului drept, unde durerea a dispărut după o jumătate de oră (ziua a șaizeci și opta), 73.
Dureri de tracțiune imediat sub maleola internă dreaptă, la ora 5 P.M. (ziua a noua), 32.
Tensiune în glezna dreaptă în timpul mersului (ziua a șaptezeci și una), 72.
Compresie dureroasă în regiunea ambelor maleole ale piciorului stâng (ziua a douăzeci și patra), 20.
Durere amorțitoare frecventă în maleola internă dreaptă (după o oră și jumătate), 8.
Durere sfâșietoare pe fața externă a gleznei drepte, curând; apoi în cotul stâng; apoi tracțiune pe fața internă a porțiunii superioare a coapsei și, în cele din urmă, durere sfâșietoare în a doua articulație a policelui drept (ziua a treia), 63.
Junghiuri izolate în articulația tarsiană stângă (ziua a cincisprezecea), 28.
Junghiuri în tendo Achillis drept, 82.
Junghiuri fine în maleola externă dreaptă (după patru zile), 11.
Un junghi arzător persistent lângă maleola externă dreaptă, în repaus (după douăzeci și opt de ore), 5. [2710.]
Un junghi ascuțit în tendo Achillis, deasupra călcâiului (după două ore), 1.
Înțepături fine în maleola internă a piciorului drept (prima zi), 86.
Durere cu senzație de furnicare, urcând și coborând în maleola și tibia dreaptă, cu senzație de frig în ambele coapse și arsură înțepătoare în coloana vertebrală, mai ales în ceafă și la extremitatea inferioară a coloanei, împreună cu furnicături în vârfurile tuturor degetelor, extinzându-se până la mijlocul celei de-a doua falange, ca după săpat în nisip, persistentă (luna a doua), 12.
Picior.
Tumefierea picioarelor, de la degete până la glezne (după treisprezece luni), 13.
Picioare edematoase și tumefiate, seara, timp de zece zile (după patruzeci și nouă de zile), 13.
Piciorul stâng, acoperit de varice, pare albastru-închis, congestionat, afecțiunea extinzându-se de la picior până la regiunea inghinală, cu arsură violentă pretutindeni și senzație de rigiditate, astfel încât urcarea treptelor și mai ales flexia necesară a membrului erau dificile, cu senzație de roadere în abdomen și senzație de frig seara (luna a unsprezecea), 12.
Întregul picior drept s-a mărit, a devenit roșu, cu arsură înțepătoare, greutate mare și greață, cu zvâcniri frecvente, astfel încât sălta mult în sus, după ce durerea anterioară din spate dispăruse (luna a șasea), 12.
Toate varicele de pe piciorul stâng devin mai tumefiate, cu arsură violentă, iar nodurile venoase albastre prezintă ici și colo mici vase roșii, cu senzație de frig și senzație de roadere în abdomen, 12.
Dosurile picioarelor și ale degetelor sunt tumefiate, inflamate și roșii; dureroase, ca și cum ar fi amorțite, cu tensiune la sprijinire și mișcare, 1.
Un loc rotund, dureros și indurat în mijlocul perniței plantare, persistând mult timp, 12. [2720.]
Pata roșie de pe dosul piciorului împiedica foarte mult mersul (ziua a cincisprezecea), 27.
Întregul călcâi este inflamat, roșu și tumefiat, cu dureri sfâșietoare, înțepătoare și arzătoare, care se extind până la maleolă sub forma unei dungi roșii, 12.
Tremur al picioarelor la coborârea scărilor (ziua a treizeci și noua), 16.
Slăbiciune în picioare (prima zi), 28 ; (ziua a opta), 70.
Slăbiciune în picioare în timpul mersului (ziua a patra), 70.
Slăbiciune a picioarelor, cu dureri surde în glezne, călcâie și tălpi, astfel încât mersul era dificil, cu o oarecare tumefiere a venelor din jurul gleznei și tumefierea venelor de pe ristul piciorului stâng, foarte sensibilă timp îndelungat, 12.
Slăbiciune dureroasă frecventă în piciorul drept, extinzându-se de la rist prin întreaga extremitate inferioară, astfel încât era nevoită să târască membrul, după un mers îndelungat, 12.
Nu își poate ridica picioarele, deoarece sunt atât de slabe și grele, ci doar le deplasează de-a lungul solului, cu mare slăbiciune în regiunea lombosacrată, 12.
Slăbiciune extraordinară a piciorului stâng când iese afară (în decurs de două ore), 71.
Senzație de slăbiciune a piciorului stâng în timpul șederii (ziua a treia), 68. [2730.]
Senzație de slăbiciune în talpa piciorului drept, ca după o călătorie lungă și ca după contuzie, în timpul șederii și al mersului (după șase ore), 8.
Oboseală în picioare, ca și cum maleolele s-ar despica una de alta, 12.
Oboseală și impotență funcțională în picioare (ziua a treia), 56.
Senzație de oboseală în talpa piciorului stâng, în timpul șederii (curând, ziua a doua), 68.
Greutate și senzație de frig în picioare (ziua a treisprezecea), 76.
Greutate în piciorul drept (ziua a cincizeci și șaptea), 73.
Greutate și tensiune în picioare, astfel încât mersul era dureros, seara (ziua a douăsprezecea), 72.
Neliniște constrictivă, cu rigiditate, în piciorul drept, însoțită de anxietate, ca și cum un nou acces de spasm ar fi iminent, noaptea în pat (luna a șasea), 12.
Amorțeală a piciorului stâng și senzație de slăbiciune în acesta, în timp ce merge prin cameră înainte și înapoi, curând, 68.
Amorțeală a piciorului stâng, dispărând în timpul mersului în aer liber (ziua a cincea), 71. [2740.]
Senzație de impotență funcțională în piciorul stâng, după-amiaza, în timpul șederii (ziua a noua), 71.
Dureri sfâșietoare în oasele metatarsiene ale piciorului drept, 79.
Durere sfâșietoare trecătoare, migratoare, apărând brusc o dată în picior, astfel încât nu putea păși, extinzându-se apoi la coapsă și, în cele din urmă, în spate, dar dispărând curând, 12.
Durere sfâșietoare în piciorul drept (ziua a opta), 84.
Durere sfâșietoare pe marginea externă a tălpii drepte (ziua a doua), 83.
Zvâcnire involuntară a piciorului în sus (cu durere violentă), 1.
Zvâcniri cu senzație de furnicare în picior, ca după un mers îndelungat (după patru zile), 11.
Durere înțepătoare în oasele metatarsiene ale piciorului drept (ziua a cincizeci și șaptea), 13.
Junghiuri fine, extrem de acute, asemenea mușcăturilor de insecte, în succesiune rapidă, în scobitura tălpii drepte, 6.
Arsură a picioarelor, cu transpirație abundentă, 12. [2750.]
Pulsații în picioare, cu arsură în coccis, 12.
Presiune ciupitoare pe dosul piciorului stâng (ziua a opta), 33.
Arsură ușoară pe dosul piciorului drept (ziua a șaizeci și noua), 73.
Un fel de senzație de tăiere în articulațiile de pe dosul piciorului stâng în timpul mersului, urmată de o senzație de căldură, 3.
Înțepături și arsură pe dosul ambelor picioare, ca și cum s-ar inflama și ar supura, fără inflamație vizibilă, 12.
Durere de la tendoanele perniței plantare drepte până în haluce, resimțită mai ales la mângâierea locului, mai puțin în timpul mersului, 12.
Amorțeală a tălpii piciorului stâng în timpul șederii (în decurs de două ore), 71.
Durere ca de ulcerație în tălpile picioarelor, la sprijinire (ziua a patruzeci și patra), 42.
Durere în tălpile picioarelor, chiar și când nu merge, 12.
Pe talpa stângă, lângă rădăcina degetului mijlociu, un loc sensibil la apăsare sau la mers, cu excepția situației în care port o gheată cu talpă groasă, care împiedică presiunea; nicio modificare vizibilă (zilele a cincea și a șasea); piciorul este bine (ziua a șaptea), 90. [2760.]
Crampă în talpa piciorului stâng, timp îndelungat, în timp ce stă culcat în pat (ziua a șaptezeci și șaptea), 13.
Crampă în talpa piciorului stâng, în timpul deplasării cu trăsura (ziua a optzecea), 13.
Junghiuri violente, foarte trecătoare, în talpa piciorului stâng, extinzându-se până aproape de haluce (după două ore și un sfert), 8.
Înțepături dinspre interior spre exterior, în mijlocul tălpii piciorului stâng, 80.
Înțepături dinspre interior spre exterior, în talpa piciorului drept, 79.
Câteva junghiuri fugace în călcâiul și pernița plantară dreaptă, senzație pe care nu o mai trăise niciodată, seara (prima zi), 20.
Durere în călcâi, ca și cum ar fi amorțit, dimineața, la ridicarea din pat, 1.
Tracțiune în călcâiul drept la ora 10 A.M., iar o jumătate de oră mai târziu în indexul drept (dispărând instantaneu la mișcare), (ziua a cincea), 65.
Durere sfâșietoare în ambele călcâie, odată cu care extremitatea inferioară dreaptă se simte moartă, cu șchiopătare și amețeală în cap (luna a șaptea), 12.
Junghiuri în călcâie, 79. [2770.]
Înțepături constante în ambele călcâie, 12.
Junghiuri fugace în călcâiul și halucele piciorului stâng (ziua a treisprezecea), 20.
Degetele picioarelor.
(Unghiile încarnate ale degetelor sunt acum în perfectă ordine), (după douăsprezece luni), 13.
Unghiile degetelor devin aspre și uscate, astfel încât se fărâmițează, 12.
Toate degetele sunt inflamate, roșii-strălucitoare și tumefiate; produc prurit și, după frecare, arsură, 1.
O bătătură din mijlocul celui de-al doilea deget al piciorului stâng se inflamează, cu tumefierea și roșeața întregului deget; în vârful bătăturii apare o deschidere de mărimea unui cap de ac, în care există supurație constantă; durerea continuă și în decubit și îl trezește din somn noaptea; nu suportă nicio atingere, 12.
O bătătură devine foarte mare, aproape transparentă și neobișnuit de dureroasă, 12.
Durere sub unghia halucelui drept, ca și cum aceasta ar urma să fie smulsă, în timp ce stă culcat în pat (după șase luni), 13.
Durere ca și cum unghia halucelui drept ar fi fost smulsă, în timp ce stă culcat în pat, seara (ziua a șaptesprezecea), 13.
O bătătură devine extrem de dureroasă, durerea extinzându-se până în gambă, 12. [2780.]
Durere extrem de violentă în degetul mijlociu al piciorului drept, 79.
Senzație în degetul mic ca și cum pielea ar fi sfâșiată pe alocuri, 39.
Tracțiune în toate degetele, extinzându-se în sus, în gambă, 1.
Tracțiuni repetate în halucele stâng (ziua a treizeci și șasea), 44.
Durere de tracțiune în haluce, de mai multe ori, la trezire, 59.
Tracțiune în haluce, 1.
Tracțiune ca de crampă în părțile tendinoase ale ultimei falange a halucelui drept, cu senzație de căldură, observată mai puțin în timpul mersului decât al șederii (după trei ore), 3.
Tracțiune dureroasă în halucele piciorului drept (prima zi), 84.
Durere sfâșietoare în tarsul și halucele drept, 80. [2790.]
Durere sfâșietoare constantă în osul metatarsian al degetului mijlociu drept, 80.
Durere sfâșietoare în degetul mic stâng, 82.
Arsură în bătături (după cinci zile), 11.
Furnicături în degetele picioarelor (în decurs de două ore), 71.
Furnicături în degetele piciorului stâng, care erau dureroase la călcare (ziua a noua), 71.
Ciupitură intermitentă în apropierea osului metatarsian al degetului mic (după trei zile), 11.
Junghiuri foarte violente în degetele picioarelor la aplecarea corpului spre partea stângă, la amiază și seara (ziua a șaptea), 80.
Junghiuri dureroase în halucele piciorului stâng (ziua a treisprezecea), 21.
Junghiuri în halucele drept, noaptea în pat (ziua a patruzeci și doua), 13.
Junghiuri sfâșietoare pe ambele laturi ale unghiilor ambelor haluce, 1. [2800.]
Junghiuri incandescent de fierbinți în halucele stâng, în pat, după miezul nopții (ziua a patruzeci și treia), 13.
Durere înțepătoare extrem de violentă în osul metatarsian al degetului mijlociu de la ambele picioare, 79.
Înțepături fine, superficiale, în vârfurile degetelor al patrulea și mic (ziua a doua), 83.
Junghiuri în al patrulea deget al piciorului stâng, în talpa stângă și în coapsa dreaptă (prima zi), 84.
Înțepături în halucele, al patrulea deget și degetul mic ale piciorului stâng, 79.
Junghiuri în bătătura de pe degetul mic stâng (ziua a patruzeci și treia), 13.
Junghiuri sfâșietoare într-o bătătură, 1.

GENERALITĂȚI

Rochiile au devenit largi (a optzeci și patra zi), 42.
Miros puternic de sulf la axile, seara, la dezbrăcare, care reapare treptat și uneori se extinde de-a lungul întregii coloane vertebrale (la o femeie care, cu câțiva ani înainte, făcuse mai multe băi sulfuroase), 12.
Mirosul experimentatorului s-a intensificat enorm, devenind aproape insuportabil, astfel încât era perceptibil pentru cei din jur (după douăsprezece ore), 68. [2810.]
Un miros particular, alterat, cadaveric, emanat de întregul corp, fără transpirație, 12.
Efectul revaccinării este modificat; trei persoane care luaseră o doză de Thuja cu patru până la opt săptămâni înainte au prezentat simptome particulare la revaccinare; la început, vaccinul s-a dezvoltat în maniera acută obișnuită, dar după patru zile a început să devină neclar și a dispărut rapid, într-un mod care nu mai fusese observat niciodată în condiții similare fără acțiunea medicamentului; însă vindecarea, care progresase anterior, a fost grav întreruptă de această intoxicație persistentă, astfel încât ulterior vindecarea a fost mai dificilă și mai îndelungată, iar mai ales slăbiciunea mintală s-a apropiat rapid de idioție, 12.
Cloroză, cu tumefacție edematoasă, mai întâi a feței, apoi a ambelor extremități inferioare și în jurul abdomenului, cu menstruație la timpul potrivit, abundentă și apoasă (a șasea săptămână), 12.
Umflarea venelor, mai ales a celor de la braț (a patruzecea zi), 52.
O durere violentă, de nedescris, în partea stângă a frunții îl trezește noaptea dintr-un somn agitat; este cuprins de o stângăcie inexplicabilă în toate mișcările sale obișnuite (a treizecea zi); în următoarele două zile, această stângăcie se accentuează tot mai mult, până când, în seara celei de-a treia zile, are senzația unei paralizii complete a brațului drept; brațul se simte și se mișcă de parcă nu i-ar aparține, lucru de care era conștient fără a-l putea schimba, cu mare oboseală generală, obtuzitate a capului, voce neplăcută și extremă proastă dispoziție; aceasta a continuat, cu severitate mai mare sau mai mică, până la ora 11 P.M. a celei de-a cincea zile, când a fost cuprins brusc de cele mai violente convulsii, începând cu flexia extrem de dureroasă a degetelor piciorului drept, extinzându-se de acolo în sus pe partea dreaptă, care a devenit complet înțepenită, întinsă și rigidă, provocând strigăte puternice, oprirea respirației și, în cele din urmă, urcând spre cap, care se smucea neîncetat înainte și înapoi, iar el și-a pierdut cunoștința; revenindu-și, cinci ore mai târziu, s-a găsit căzut din pat, întins pe podea, scăldat în transpirație, cu paralizie completă a piciorului drept, de la laba piciorului până la genunchi; acesta se simțea, de asemenea, rece și mort și greu cât o sută de livre, iar el nu putea să stea în picioare sau să se miște; după un somn de două ore, a putut să se ridice și să târască după el membrul paralizat, după care acesta s-a ameliorat treptat, dar era afectat necontenit de tracțiuni spasmodice ale mușchilor, în sus și în jos, de la degetele piciorului până la gambă, urcând uneori în torace pe aceeași parte și deplasându-se înainte și înapoi; se simțea, de asemenea, foarte rău, cu producere excesivă de gaze în stomac și intestine, cu eructații excesive, într-un flux aproape neîntrerupt prin gură, împreună cu eliminare de flatusuri. A doua zi au continuat tracțiunile spasmodice în întreaga parte dreaptă; nu putea să scrie, deoarece nu-și putea aminti literele nici măcar ale numelor proprii; însă putea să dicteze, deși părea să înțeleagă toate ideile pe dos. Între orele 10 și 11 P.M. a survenit un acces de spasme, cu debut de retracție a degetelor picioarelor și tracțiuni în sus și în jos în mușchii părții drepte, cu neliniște și zvârcolire dintr-o parte în alta, precum și adormire dificilă și târzie; aceasta nu a ajuns însă la un spasm complet. În seara următoare, la aceeași oră, a reapărut un acces asemănător, de data aceasta cu puls accelerat și sfârșind printr-o transpirație generală cu miros rânced, care a adus ameliorare; din acel moment, ameliorare treptată, fără accese, care au reapărut totuși la aceeași oră, timp de trei seri, dar de fiecare dată cu severitate mai mică. Ulterior au rămas obosirea foarte rapidă a părții drepte la mers, o senzație contractivă, rigidă, a degetelor piciorului drept și amorțeala întregului deget arătător drept, precum și a primei falange a degetului mijlociu; acestea însă apar și dispar. Exact la un an după primul acces a apărut seara un spasm general, urmat din nou de paralizie, cu cefalee și vertij extrem de violente, puls rapid și săltăreț, anxietate, amorțeală spasmodică și stângăcie a mâinii stângi și a părții posterioare a coapsei drepte, până jos la gambă, tresăriri sub ochiul drept, care împiedicau adormirea sau statul culcat pe o parte; accesul nu a mai reapărut. Din acel moment, vertijul anterior și senzația paralitică, asemănătoare crampelor, a părții drepte au devenit treptat tot mai slabe, 12.
Pare stângace, îi cade totul din mâini, timp de câteva zile (a patruzeci și patra zi), 14.
Tremur în întregul corp, imperceptibil din exterior, 12.
Smucituri musculare generalizate și dureroase, 12.
Tresăriri violente în porțiuni musculare izolate, cele mai puternice în mijlocul porțiunii superioare a coapsei drepte și al brațului stâng; la extremitățile degetelor mâinilor și picioarelor, tresăririle erau mai fine și mai trecătoare; aceste tresăriri musculare s-au repetat frecvent în diferite regiuni și au constituit unul dintre cele mai supărătoare simptome; de exemplu, au mai apărut în bărbie în a șaptesprezecea zi și au durat aproape zece minute, 62.
După ce a petrecut întreaga noapte de după a treizecea zi în convulsii și inconștient și s-a trezit cu membrele paralizate, nu a putut să-și scrie nici măcar propriul nume, deoarece nu-și putea aminti literele corecte, însă putea să dicteze corect; în același timp, mișcările sale nu-i mai ascultau voința, ci făceau exact contrariul, 12. [2820.]
Un spasm epileptiform seara, după ce s-a culcat, cu pierderea cunoștinței timp de zece minute, urmat de durere de stomac și căscat (a șasea săptămână), 12.
Un paroxism care începe cu dureri insuportabile de cap și de dinți, plâns spasmodic, picioare și mâini reci ca gheața, greutate ca de plumb în ambele brațe și gemete; respirația a devenit foarte scurtă și adesea s-a oprit complet; brusc, a rămas întinsă, nemișcată și fără să respire, dar cu degetele încleștate și cu puls liniștit și regulat; după aproximativ zece minute, a inspirat profund, i-a privit rătăcit pe cei din jur și a părut să devină treptat conștientă de ceea ce se spunea și se făcea; ulterior s-a simțit foarte slăbită și a avut o senzație constantă ca de curent de aer care sufla asupra unui punct mic, chiar sub membrele care până atunci fuseseră reci. După un sfert de oră, paroxismul s-a repetat, dar a fost mai puțin sever și mai scurt și s-a încheiat cu puțină transpirație. Pe tot parcursul paroxismului a persistat senzația că ar cădea înainte, ceea ce o determina pe pacientă să se prindă strâns, deși stătea în picioare; în același timp, părea că mintea ei se afla absentă într-o stea înconjurată de cea mai strălucitoare lumină, care a dispărut brusc și a lăsat-o în întuneric, în patul ei; aceste paroxisme reveneau o dată la două zile, 12.
Paroxisme; după ce a căscat timp de două ore și s-a scărpinat în cap, țipete spasmodice violente, în timp ce stătea așezată cu ochii deschiși, amestecate cu sporovăială delirantă alcătuită din cuvinte neinteligibile, delir agitat, cu sensibilitate la apropierea sau atingerea celor din jur; la început cu zvârcolire, iar apoi stând întinsă, nemișcată, cu ochii închiși și fața de un roșu-închis, urmate în cele din urmă de un somn liniștit, până când s-a trezit confuză și cu memoria slăbită; în timpul paroxismului a eliminat o cantitate neobișnuită de urină, iar mâna dreaptă era apăsată spasmodic pe organele genitale, 12.
(Coree; o coree care durase ani de zile, revenind constant, dar de fiecare dată aparent vindecată prin remedii homeopatice (Belladonna, Stramonium, Agarica, Sulphur, Calcarea), și care de această dată revenise într-o formă agravată, a început să se reducă foarte pronunțat în a treia zi după o doză de Thuja și apoi s-a diminuat treptat, zi de zi, până când, după trei săptămâni, nu a mai rămas nicio urmă, în timp ce starea generală de sănătate s-a ameliorat vizibil. Această vindecare durează acum de peste doi ani și pare permanentă și radicală), 12.
Catalepsie; a rămas întins aproximativ două ore, rigid și înțepenit, fără cunoștință sau mișcare, urmată de smucituri înainte și înapoi, 12.
Rahitism, cu slăbiciune ca de paralizie a extremităților inferioare, emacierea acestora și laxitatea ligamentelor articulațiilor, urmate de tumefierea articulațiilor și curbarea oaselor; se vindecă treptat, 12.
(Paralizia stângă se diminuează treptat, mai ales după luna a șaptea, astfel încât poate merge fără baston), 12.
Debilitate generală, cu confuzie a capului (a treisprezecea zi); debilitate (a douăzeci și una zi); s-a simțit neobișnuit de debilitată, ca de oboseală, fără să poată spune ce o supără (a treizeci și opta zi), 42.
Se simțea debilitată în tot corpul, ca de oboseală, și posomorâtă; a fost nevoită să bea puțin vin, după care toate simptomele de mai sus au dispărut (a cincea zi), 25. [2830.]
A trebuit să se culce din cauza debilității crescânde și nu a putut adormi timp de câteva ore (a cincisprezecea zi); debilitate generală, ca de oboseală (a șaisprezecea zi), 26.
Debilitate generală, cu o asemenea slăbiciune în picioare, încât credea că va cădea (a șasea zi), 68.
La ridicare, s-a simțit debilitat în tot corpul, mai ales în brațe și coapse (a nouăzeci și șaptea zi), 43.
Debilitate generală și slăbiciune în picioare (a doua zi), 70.
Debilitate generală, crescând seara și obligându-l să meargă la culcare la ora 7, 57.
Debilitate, cu senzația că membrele ar fi fost bătute, după-amiaza (a douăsprezecea zi); debilitate generală, noaptea (a douăzeci și cincea zi); după două ore, debilitate bruscă, cu oboseală dureroasă și dureri în gambe; apoi o senzație internă de frig în întregul corp, cu pielea uscată și fierbinte, care l-a obligat să se culce; totuși, nu se putea încălzi în pat, iar debilitatea a crescut într-atât încât abia își putea mișca membrele; pe la ora 10 P.M., această senzație de frig a început pentru prima dată să dispară, transformându-se într-o căldură uscată și arzătoare, iar spre dimineață a izbucnit o transpirație pe întregul corp; nu avea poftă de mâncare, îi era foarte sete, nu a eliminat urină întreaga zi și, în timpul accesului de căldură, avea puls plin și rapid și cefalee insuportabilă (a treizeci și cincea zi); în dimineața zilei următoare a eliminat o cantitate mică de urină roșu-închis; transpirația a continuat până la prânz, iar experimentatorul nu a putut părăsi patul din cauza slăbiciunii extreme; seara a apărut din nou o senzație de frig, urmată de o noapte nedormită (a treizeci și șasea zi); debilitatea a continuat, nu avea poftă de mâncare, limba îi era saburală și urina abundent (a treizeci și șaptea zi), 46.
Mare oboseală și slăbiciune în ambele brațe, cu frecvente dureri sfâșietoare în acestea (prima zi), 86.
Senzație generală de indispoziție, cu senzații interne de frig (a cincea zi), 78.
Indispoziție generală, cu senzația că este pe cale să apară un frison, după-amiaza (a douăzeci și una zi); indispoziție generală, la două ore după cină (a douăzeci și doua zi); o senzație particulară de indispoziție, cu disconfort general (a cincizeci și șaptea zi); în timp ce stătea la masa de scris, a simțit influența medicamentului răspândindu-se în organism, dar a fost obligat să iasă; dezvoltarea efectelor Thuja este întotdeauna împiedicată de mișcarea corpului (a cincizeci și opta zi); la ora 8.30 P.M., a fost cuprins pe stradă de indispoziție generală și de o debilitate atât de generalizată, cu slăbiciune în stomac, încât a băut un păhărel de cordial; după un timp s-a simțit mai bine, dar în jurul orei 10 a simțit o stare de rău deloc ușor de descris (a șaizeci și doua zi), 73.
Mare oboseală generală (a douăzeci și cincea zi), 77. [2840.]
Oboseală generală în timpul zilei, ca și cum nu ar fi dormit deloc toată noaptea (a șaptea zi), 26.
Oboseală și neliniște generale, cu confuzie surdă a capului, seara (a zecea zi), 73.
O senzație generală de oboseală, cu frig în întregul corp, într-un grad atât de remarcabil încât am fost obligat să merg la culcare, deși era abia ora 6 P.M. (a treizeci și cincea zi), 48.
Oboseală generală, cu ușoară cefalee frontală, după cină (a douăzecea zi), 72.
Oboseală și neliniște în întregul corp; neliniștea mai redusă după cină (a șaptezeci și una zi); oboseală generală și senzație universală de disconfort (a șaptezeci și treia zi), 72.
Oboseală, cu aparentă pierdere a sensibilității în membre (a noua zi), 37.
Seara, o senzație generală de oboseală care m-a împins la culcare la ora 8 (a douăsprezecea zi), 49.
Oboseală și slăbiciune generală, cu greutate în picioare și senzație generală de disconfort; simțea că o amenință un acces sever de boală (a douăzecea zi), 75.
Mare oboseală și prostrație a corpului, cu aversiune față de mișcare, după-amiaza (după unsprezece ore), 10.
Mare oboseală dimineața, la ridicare, 1. [2850.]
Oboseală generală și senzație de leșin (a douăzecea zi), 73.
S-a simțit obosit după o plimbare dimineața și a căscat frecvent când citea cu voce tare (a treia zi), 90.
Mai obosit decât de obicei la dispensar (a opta zi), 90.
Slăbiciune (a treizeci și una și a șaizeci și șasea zi), 42.
Se simte slăbită și obosită, astfel încât adoarme de mai multe ori în timpul zilei (prima zi), 12.
Slăbiciune care crește zilnic, astfel încât părea că i se taie respirația, și umflarea picioarelor, 12.
Slăbiciunea corpului, cu activitate mintală deplină, 1.
Statul drept în picioare și mersul erau dificile, iar puterile îl părăseau necontenit, 12.
La trezire, foarte slăbit, iar fiecare parte a corpului se simțea ca și cum ar fi fost zdrobită; oboseala aproape a dispărut în cursul zilei (a opta zi), 57.
S-a simțit foarte slăbit și rău, seara (a douăsprezecea zi), 72. [2860.]
Slăbit (a patra zi); disconfort, slăbiciune, somnolență și căscat (a șaizeci și șaptea zi), 14.
Slăbită și debilitată întreaga zi (a douăzeci și opta zi), 75.
Slăbiciune generală (a treisprezecea și a nouăsprezecea zi); slăbiciune până la cădere, odată cu febra (a nouăsprezecea zi); slăbită înainte de cină (a douăzecea zi); foarte slăbită și obligată frecvent să se așeze pentru a se odihni (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi); atât de slăbită și lipsită de putere încât nu-și poate părăsi patul (a douăzeci și cincea zi); mare slăbiciune și prostrație (a treizecea zi), 75.
Slăbiciune (a douăzeci și doua zi); cu somnolență, la ora 11 A.M. și după ce a mâncat, astfel încât a fost obligat să se culce (a cincizeci și cincea zi); slăbit și somnolent spre ora 5 P.M., astfel încât a fost obligat să meargă la culcare, dar nu se putea odihni și se zvârcolea necontenit, nu putea găsi un loc confortabil și i s-a făcut cald; în pofida agitației, se simțea prea slăbit și indolent ca să se ridice; aceasta a durat o oră și jumătate (a șaizecea zi), 13.
Mare slăbiciune și greutate după ce mănâncă; chiar și puțină mișcare este foarte dificilă; concomitent, se simte rău și este obligat să se culce, 4.
Accese de slăbiciune excesivă, cu tremur al extremităților inferioare și pierderea respirației, seara, 12.
Se simte cel mai slăbită dimineața, 12.
(Epuizare după un scaun), (după cinci zile), 1.
Epuizare generală, ca și cum ar fi paralizat (imediat), 12.
Senzație bruscă și profundă de leșin, după-amiaza, după un somn neodihnitor de o jumătate de oră, în timp ce conștiența rămânea limpede, 12. [2870.]
Un fel de senzație bruscă de leșin, la ora 11 A.M., fără pierderea cunoștinței, cu răceală ca de gheață a întregului corp, mai ales în spate, cu bătăi dureroase și rapide ale pulsului, căldură amestecată cu senzația că ar fi stropit cu apă rece, mai ales de la regiunea lombară în jos și în jurul abdomenului, care este dureros ca de rană, 12.
Neliniște timp de două ore, seara, în pat, înainte de a putea adormi, 1.
Neliniște și sensibilitate la aerul rece, înainte de amiază (a douăzeci și patra zi), 75.
Neliniște generală timp de două ore, după cină (a șaisprezecea zi); neliniște generală, agitație, după cină (a douăzeci și treia zi), 72.
Senzație nedefinită de neliniște (a șaizeci și opta zi), 73.
Neliniște, ca și cum ceva ar sta pe inimă, 12.
(Devine agitat și prost dispus când merge cu vigoare), 1.
Nu-și găsește nicăieri liniștea, 12.
Agitat și prost dispus (a șaptesprezecea zi), 26.
Zvârcolire, cu vise voluptuoase, în cele din urmă cu o durere ca un fulger care străbate spatele și se încheie cu slăbiciune, 12. [2880.]
Înclinație spre efort, seara (a treisprezecea zi), 73.
Mersul pare extrem de ușor; pare că trupul ei ar purta aripi; ar putea alerga mai multe mile într-un timp remarcabil de scurt și cu o ușurință neobișnuită, imediat, 2.
Senzație iluzorie ca și cum întregul corp ar fi foarte subțire și delicat și ar trebui să evite orice atingere, ca și cum legătura dintre diferitele părți ale corpului s-ar afla în mare primejdie de a fi ruptă și ar fi de temut o asemenea separare, 7.
Senzație generală de disconfort (a douăzeci și una zi), 76.
Sensibilitate dureroasă la atingere a întregului corp, 1.
Senzație de răcire, 12.
În antebraț, de mai multe ori, o senzație de curgere și gâlgâire, ca și cum picături izolate de sânge s-ar rostogoli una după alta, 62.
Senzație de contuzie în întregul corp, mai ales în torace; dimineața, la trezire, nu se putea întoarce pe partea cealaltă; după ce a rămas întins, complet treaz, un timp, această senzație a dispărut, dar a făcut loc unui catar oprit și unei tuse spasmodice, cu senzație dureroasă ca de rană și de jupuire în piept (a douăzeci și treia zi), 13.
Întregul corp se simte ca după o contuzie, dimineața (a treia săptămână), 14.
Extinderea treptată, mai ales a durerii, crampelor și paraliziei, din exterior spre interior, de la periferie către centru, 12. [2890.]
Smucituri ale părții superioare a corpului, în timpul zilei, 1.
Presiune în diferite regiuni, asociată cu o senzație de zgâriere și furnicături, care pare să se afle chiar și în oase, 1.
În timp ce scria, senzație de tracțiune și apăsare în policele drept (timp de cinci sau șase minute); apoi în arătător, ulterior în degetul mijlociu și, în cele din urmă, în degetul mic; după-amiaza, același fel de durere a apărut în brațul stâng, apoi s-a deplasat în partea superioară a coapsei de aceeași parte, la scurt timp a apărut în ambele apofize mastoide ale oaselor temporale, apoi în eminențele frontale, unde durerea a dobândit un caracter mai degrabă sfredelitor, cu tresăriri, iar în cele din urmă a reapărut în extremități; această migrare a durerilor a continuat în ziua următoare (a șaptea și a opta zi); timp de câteva ore înainte de amiază, durerea a rămas în vecinătatea pumnului stâng, iar întreaga după-amiază în partea superioară a coapsei stângi (a noua zi); în poziție culcată, apăsarea din sacru a rămas fixată în același loc timp de o oră întreagă; s-a redus și a dispărut la mișcare, dar ulterior, în timp ce stătea întins în pat, a apărut în partea inferioară a coapsei stângi, în același loc în care mai apăruse o dată (a zecea zi), 56.
Dureri de tracțiune, când aici, când acolo (a noua zi), 57; (a opta zi), 65.
Tracțiuni trecătoare se deplasau adesea, când aici, când acolo, mai ales în partea superioară a coapsei (a cincea zi), 66.
Tracțiune, când aici, când acolo, dar mai intensă pe partea stângă a corpului (a cincizeci și treia zi), 72.
Tracțiune ușoară, ici și colo sub piele, în expansiunile tendinoase (a cincizeci și doua zi), 73.
Durere scurtă, de tracțiune și sfâșiere, când aici, când acolo, dar întotdeauna pe partea stângă a corpului (a șaizeci și șaptea zi), 73.
Durere de tracțiune și sfâșiere în brațul drept, mai ales de-a lungul nervului ulnar, în coapsa dreaptă, în zigoma dreaptă și în partea dreaptă a pieptului, după ridicare; după puțin timp, aceste simptome au dispărut și au apărut, dar mai slab, pe partea stângă a corpului (a șaizeci și cincea zi), 73.
Senzații de sfâșiere, tracțiune sau înțepături, însoțite de accese repetate de vertij și o senzație de rigiditate în picioare și în spate, până la ceafă (după fiecare doză), 30. [2900.]
În timpul zilei, dureri fugace, de tracțiune, în diferite regiuni, mai ales în mâini (a treisprezecea zi), 48.
Tracțiuni fugace, când aici, când acolo, și mâncărime supărătoare în anus, mai ales seara, se dezvoltau în fiecare zi, dispărând însă treptat (a șaisprezecea zi), 48.
Tracțiune trecătoare, când aici, când acolo (prima zi), 49.
Dureri sfâșietoare (în regiunea lombară, în ceafă, deasupra tâmplei, în articulația genunchiului, în oasele tarsiene și în unele articulații ale degetelor), mai ales pe partea dreaptă (prima zi), 87.
Tracțiuni și junghiuri profunde, fugace, în diferite regiuni ale corpului (a unsprezecea zi), 23. [Aceste junghiuri scurte și trecătoare, provocate de Thuja, erau asemenea șocurilor electrice.]
Durerile caracteristice, de sfâșiere și tracțiune (slab conturate), uneori în eminențele frontale și protuberanțele occipitale, alteori în mijlocul brațului și al coapsei stângi (numai în repaus), (după o oră și jumătate), 57.
Dureri sfâșietoare în pavilionul urechii, globul ocular, scrobiculus cordis, omoplat, articulațiile umărului și șoldului, coapsă, de la ischioane până la genunchi, în gambă, braț și antebraț, 85.
Frecvent, un tremur trecător în întregul corp (a șaptesprezecea zi), 42.
După multă mișcare, durerile s-au redus (a douăzeci și șasea zi); a doua zi au fost mai violente, s-au diminuat treptat în zilele următoare și au încetat, dar au revenit din nou, 77.
După trei săptămâni, încă se mai percepeau simptome izolate; durerile erau, în cea mai mare parte, de tracțiune, sfâșiere sau furnicare, rareori apăsătoare și cel mai rar sub formă de înțepături; erau în general limitate la un punct mic, rareori persistau mult timp, își schimbau frecvent localizarea și apăreau mai distinct în repaus decât în timpul mișcării, 56. [2910.]
Junghiuri lancinante constante în toate părțile corpului (a optzeci și una și a optzeci și doua zi), 43.
Înțepături și dureri sfâșietoare, când într-o parte, când în alta; aproape niciun loc nu rămânea neafectat, 86.
Junghiuri fugace în diferite părți ale corpului (a opta zi), 73.
Înțepături în diferite părți ale corpului (cot, tibie, mamele, bărbie, scrobiculus, scapulă, articulațiile umerilor), 86.
Înțepături în aproape fiecare parte a corpului și la suprafața acesteia: în vertex, prin creier, în globul ocular, în stern, sub mameloane, în coaste, prin piept, de la scapulă prin inimă, în regiunea inghinală, în oasele maxilare, în articulațiile umărului, cotului și genunchiului, în gleznă și pumn, în os ilium, în coapsă, gambă, braț și antebraț, în oasele metacarpiene și metatarsiene, în tendo Achillis, în articulația terminală a policelui și a halucelui, la rădăcina unghiilor policelui și arătătorului, 85.
Înțepături (în ureche, sub mandibulă, în regiunea splenică, articulația șoldului, regiunea iliacă, în mijlocul coapsei și al gambei, în tars, articulația umărului, braț, antebraț și carp), mai ales pe partea dreaptă (prima zi), 87.
Înțepături și dureri sfâșietoare, uneori în aceeași regiune, alteori în altele (ureche, cartilajul urechii, aripa nasului, lângă stern, în epigastru, între omoplați) și uneori în toate membrele, seara, în pat (din a doua până în a șaptea zi), 87.
Influența sa asupra mușchilor a fost de foarte scurtă durată, 50.
Particularitatea durerilor musculare era aceea că afectau în general porțiunea mijlocie a mușchiului, în locul porțiunilor tendinoase, 62.
Simptomele apăreau aproape exclusiv în repaus, persistau doar puțin timp și erau fie agravate, fie provocate să izbucnească din nou de consumul băuturilor spirtoase, cu excepția berii obișnuite, 57. [2920.]
Simptomele reapar cu un tipar intermitent, la intervale de una până la trei zile, și se repetă dimineața, între orele 10 și 11, 4 și 5 și 10 și 11 P.M., precum și între orele 12 și 2 noaptea, 12.
Foarte afectat de orice zgomot, 12.
Vinul agravează vertijul, spasmele, neliniștea din sânge și febra; tutunul, de asemenea, astfel încât este obligat să renunțe la fumat sau să reducă cantitatea, 12.
Mișcarea agravează apăsarea și greutatea din stomac, paralizia și vertijul, 12.
Toate simptomele sunt agravate spre seară și în timpul nopții, 12.
Durerile sunt mai intense după ora trei, atât după-amiaza, cât și noaptea; de asemenea, seara împiedică adormirea, 1.
Senzațiile morbide sunt agravate în timpul repausului; iar prin menținerea nemișcării se dezvoltă simptome care dispar la mișcare, în aer liber (a paisprezecea zi), 73.
Cele mai multe simptome au apărut în repaus, multe dintre ele dimineața, la trezire, 62.
Mai bine și mai rău în zile alternative, 76.
Mișcarea ameliorează cefaleea, sensibilitatea și rigiditatea părții corpului pe care tocmai a stat culcat, precum și, momentan, crampa inimii, 12. [2930.]
Căldura ameliorează întreaga stare, frigul o agravează, 12.
Simptomele au dispărut în aer liber (a patruzeci și doua zi), 67; (a șaizeci și opta zi), 72; (a cincizeci și opta zi), 73.

PIELE

Obiectiv.
O pilozitate patologică, ce acoperise până atunci cea mai mare parte a pielii în mod obișnuit lipsite de păr; părul era în cea mai mare parte lung, dar pe alocuri creț, pe alocuri acoperit de transpirație, care aderă la fire ca un praf nisipos, dispare treptat, în timp ce colorația cenușie-murdară, cadaverică, a pielii se schimbă într-o culoare proaspătă și sănătoasă, 12.
Tumefiere edematoasă a feței și membrelor, cu umflarea abdomenului, crescând timp îndelungat, apoi alternând, când mai accentuată, când mai redusă, iar în cele din urmă dispărând odată cu ameliorarea stării de sănătate, 12.
Tumefiere edematoasă generală a pielii, mai ales la nivelul abdomenului și în jurul articulațiilor, 12.
Colorație albăstruie a pielii în regiunea claviculară, 1.
Aspectul clorotic al pielii se ameliorează de la o zi la alta (primele patru săptămâni), 12.
Pielea decolorată, murdară, brun-albăstruie a picioarelor, rămasă astfel după o rană provocată anterior de o ungere iritantă, devine acum mai curată și mai limpede (luna a șaptea), 12.
(Colorația ca de arsură a pielii de pe suprafața dorsală a ambelor mâini, ca și cum ar fi fost arsă de soare, care persistase neschimbată timp de mulți ani, a dispărut treptat în cursul primelor nouă luni), 12.
Pielea buzelor crăpate se descuamează în lambouri mari, 12. [2940.]
Descuamarea pielii feței, ca în rujeolă, 12.
Erupții uscate.
În diferite regiuni apar pete rotunde, brun-negricioase, reliefate, mai ales pe față, pe ceafă și pe piept, 12.
Pe partea cărnoasă a palmei drepte, o pată brun-albăstruie, care se extinde până la degetul arătător, 12.
Pete brun-deschis, gălbui, pe față, 12.
Pe frunte, deasupra rădăcinii nasului, o dungă roșie, care nu provoca mâncărime și nu prezenta niciun aspect rugos, dimineața, vizibilă până la amiază (ziua a doua); din nou vizibilă (ziua a treia), 73.
O pată roșie, pestriță, nedureroasă, pe antebrațul stâng, 1.
O pată roșie, pestriță, nedureroasă, pe dosul piciorului drept, 1.
În a cincea zi după începerea experimentării, mai multe excrescențe în formă de veruci, de mărimea unei semințe de mac, au apărut pe ambele mâini, crescând treptat în cursul experimentării și ajungând la șaisprezece la număr. La încheierea experimentării, dimensiunile lor variau în funcție de momentele diferite în care apăruseră. Aveau forma unui con trunchiat; suprafața lor era netedă și păreau situate în epidermă. [În trecut avusese probleme cu verucile, iar când a început experimentarea avea una pe dosul mâinii stângi, care exista de mai mulți ani.] La două săptămâni după încheierea experimentării, verucile au încetat să crească. Cele mai mari erau de mărimea unui bob mic de mazăre, iar suprafața lor, anterior netedă, devenise rugoasă și se despicase. Celelalte erau netede și de dimensiuni variate, potrivit vechimii fiecăreia. Au rămas în această stare aproximativ șase săptămâni, după care cele mai mari s-au deprimat în centru și au căpătat aspectul unei mici gropițe înconjurate de un rebord reliefat. Acest rebord a dispărut treptat odată cu veruca. Verucile mai mici au dispărut fără a trece prin acest proces; mai rămâneau opt veruci (după trei luni); toate verucile dispăruseră, cu excepția uneia mici de pe a treia articulație a degetului mic stâng (după cinci luni), 40.
Veruci de forma descrisă mai sus pe mâini, dintre care băiatul mai mare avea șase, cel mai mic cinci, iar fata nouă. La 14 septembrie, după ce efectele experimentărilor începuseră să se manifeste, la băiatul mai mare au continuat să apară veruci noi, iar la 11 decembrie acesta avea încă douăzeci și două de veruci de diferite mărimi; în schimb, în acea zi, toate verucile băiatului mai mic dispăruseră, 41.
Verucile și mai dureroase (ziua a douăzeci și patra); excrescențe în formă de veruci, de mărimea unei semințe de mac, pe dosul ambelor mâini și pe degete, șase pe stânga, patru pe dreapta. Vechile veruci cornoase sunt dureroase la atingere sau în timp ce lucrează, însă cele noi sunt nedureroase (ziua a treizeci și una). Verucile par despicate și prezintă ragade adânci, dureroase, mai ales în timpul spălării.

Noile veruci nedureroase se măresc în fiecare zi (ziua a treizeci și opta). Verucile cornoase devin în fiecare zi mai dureroase, iar pielea din jurul lor, ușor roșiatică. Verucile noi sunt nedureroase, aproape la fel de mari ca cele vechi, au forma unor conuri trunchiate, suprafața netedă și par situate numai în epidermă. Pe lângă aceste veruci, se observă semne incipiente ale unor veruci noi pe dosul mâinilor și pe degete (ziua a patruzeci și patra). Verucile vechi, care sunt foarte dureroase, sunt încă înconjurate de o areolă roșie, iar semnele rudimentare menționate mai sus s-au dezvoltat în zece veruci noi, de mărimea semințelor de mac (ziua a cincizeci și patra). Verucile vechi prezintă același aspect ca înainte; cele noi (primul puseu) capătă o formă neregulată și prezintă o suprafață rugoasă. Verucile cele mai recente (al doilea puseu) sunt ceva mai mari și se observă chiar semnele unui al treilea puseu (ziua a șaptezeci și șasea). Există patru serii de veruci; cele mai vechi sunt încă înconjurate de areole roșii; următoarele au suprafața rugoasă și forma neregulată; verucile mai mici din al doilea puseu au suprafața netedă și forma unor conuri trunchiate; iar ultimele sunt verucile din al treilea puseu, care sunt foarte mici, de la mărimea unei semințe de mac până la aceea a unei semințe de mei (ziua a optzeci și patra). La apariția menstrelor, verucile vechi au devenit mai puțin dureroase, iar areolele roșii, mai palide (ziua a nouăzeci și șaptea). Verucile vechi deveniseră mai mici și mai puțin dureroase și nu se mai crăpau în timpul spălării. Cele trei puseuri ulterioare au rămas neschimbate (ziua a o sută opta). Verucile vechi încetaseră să mai fie dureroase, își reduseseră mult dimensiunile și abia dacă mai erau reliefate deasupra pielii; mai multe dintre verucile noi dispăruseră fără a lăsa vreo urmă, iar cele rămase se reduseseră mult (ziua a o sută douăzecea). Vechile veruci cornoase dispăruseră fără a lăsa nici cea mai mică urmă în epidermă. Din verucile recente nu mai rămăsese decât o urmă foarte mică a uneia singure (ziua a două sute douăzeci și doua), 42. [2950.]

Excrescențe verucoase au apărut frecvent pe dosul mâinii drepte, pe bărbie și în alte locuri, 57.
O verucă de pe partea dreaptă a gâtului se umple cu sânge, devine sensibilă și, în cele din urmă, se usucă și cade (după optsprezece luni), 13.
Un nodul nedureros, de mărimea unui bob de mazăre, lângă marginea părului, pe partea stângă a cefei, care dispare din nou în ziua următoare, cu excepția unei mici zone aspre (a douăzeci și noua zi), 33.
Un tubercul pe partea internă a coapsei drepte, la un inch și jumătate de perineu, care la palpare părea o verucă și avea aspect roșu-închis, de mărimea unei semințe de cânepă, vârful având un aspect alb-murdar, iar baza fiind înconjurată de o areolă roșu-aprins lată de aproximativ trei sau patru linii; era oarecum dureros când era atins sau mișcat și, în ziua următoare, era plin cu puroi (a treizeci și doua zi). Câteva zile mai târziu s-a transformat într-o crustă brună, care a căzut spontan, 33.
Un tubercul dureros, de aproximativ mărimea unei linte, în vecinătatea anusului, pe rafeul perineului, care a dispărut în două zile (a șaisprezecea zi), 48.
Un tubercul mic, nedureros și fără prurit, lângă rafeul perineului, dimineața (a treisprezecea zi), 73.
Doi tuberculi nedureroși, de aproximativ mărimea unei semințe de cânepă, în șanțul dintre fese, nu departe de anus (a patruzeci și noua zi), 73.
Un tubercul roșu, între scrot și coapsa dreaptă (a șaptea zi), 49.
Un nod gutos pe inelarul stâng, care a dispărut din nou după douăzeci și patru de ore (a patra lună), 15.
Noduri albe, mari cât alunele, pe gambă, cu prurit violent în ele și pe o anumită distanță în jurul lor; după frecare, durere înțepătoare și arzătoare, 1. [2960.]
Seara, pe suprafața internă a antebrațului drept, lângă încheietura mâinii, au apărut trei pete roșii, rotunde, de mărimea unei linte, care produceau prurit și mă obligau să mă scarpin; pruritul devenea arzător când erau scărpinate (a cincisprezecea zi); în dimineața următoare dispăruseră fără să lase urme, 45.
Pete hepatice în jurul gâtului, cu coșuri roșii, mici pecingini și numeroase veruci mici, toate producând un prurit foarte intens, care îl obliga să se scarpine violent, mai ales noaptea (după unsprezece luni), 13.
Cruste albe, uscate și descuamante de pecingine pe întregul corp, 12.
Mâna dreaptă, de la vârfurile degetelor până la încheietură, se acoperă cu o erupție murdară, uscată și crustoasă, mai densă între degete; în același timp, pe față apar pete de pecingine uscată, 12.
Sub maleole și pe dosul ambelor picioare apare o erupție murdară, cenușie, uscată și scuamoasă, 12.
Pecingine uscată pe dosul ambelor mâini, cu baze roșii, crăpate și descuamare albă, mai ales pe articulațiile degetelor (a cincisprezecea lună), 12.
Pe dosul piciorului drept, o mică pată eruptivă cu o areolă roșie, care îngreuna mersul cu cizme (a cincea zi); pata eruptivă se micșorează și nu mai rămâne din ea decât o pată roșu-închis, ușor proeminentă, cu o areolă mai deschisă, care încă împiedică mersul (a șaptea zi); eflorescența a început să se retragă (a noua zi); o altă mică pată eruptivă apare în pata roșie încă existentă pe dosul piciorului drept, împiedicând foarte mult mersul (a paisprezecea zi), 26.
O veche degerătură de pe călcâiul drept reapare, cu o areolă roșie foarte dureroasă, care nu suportă nicio atingere (a treia lună), 12.
Pe halucele stâng sunt două pete roșu-închis, ușor proeminente și pruriginoase, apropiate una de alta, ca degerăturile, pe care nu le-a mai avut niciodată în acest loc (a cincea lună), 12.
Coșuri pruriginoase, care ard la atingere și după scărpinare, pe ambii genunchi, 1. [2970.]
Erupție papulară pe întreaga față (după șaptesprezece ore), 8.
Un coș roșu pe aripa stângă a nasului, dureros de sensibil la atingere (a cincizeci și noua zi), 13.
Coșuri roșii mici pe frunte, 12.
Coșuri pruriginoase pe marginea buzei superioare, spre mijloc (după șase ore), 8.
Coșuri pruriginoase pe bărbie (după cinci zile), 8.
Un coș roșu, inflamat, dureros ca o rană la atingere și dureros, pe dosul mâinii drepte; curând după aceea, a apărut altul între policele și indexul drept, iar ulterior unul asemănător pe dosul mâinii stângi (a șaizecea zi), 13.
În mijlocul fiecărei palme s-a dezvoltat un coș dur și pruriginos, care, în cele din urmă, a eliminat o concrețiune tare ca piatra, mai mare în palma dreaptă decât în cea stângă (după nouă luni), 13.
O dungă de mici coșuri roșii, apropiate unele de altele, întinzându-se dinspre posterior spre anterior pe ambele părți ale gâtului, cu sensibilitate dureroasă la atingere (după douăzeci și șase de ore), 11.
Erupție papulară pe fesa dreaptă, care produce mult prurit și arde la atingere și după scărpinare, 1.
Coșuri roșii pe suprafețele interne ale ambelor tibii, astfel încât trebuia să se scarpine; cele din dreapta erau dureros de sensibile la atingere (după douăsprezece luni), 13. [2980.]
Două coșuri roșii, dureroase la atingere, pe suprafața internă a tibiei drepte (a șaizeci și noua zi), 13.
Erupții umede.
Mici pete roșii supurante, de pe care se descuamează o pieliță albă, în multe părți ale corpului (a șasea lună), 12.
Un coș roșu, plin cu ser, cu oarecare prurit, în spatele aripii stângi a nasului (după șase ore), 8.
Erupție roșie pe nas, mai mult sau mai puțin umedă, 12.
Erupție crustoasă și pruriginoasă pe obraz, nu departe de colțul gurii, 1.
Pe partea stângă a bărbiei a apărut o erupție pe o suprafață inflamată (a treizeci și șasea zi), 77.
Coșuri umede pe scrot, 1.
O pecingine umedă în fosele poplitee, 12.
Pe suprafața internă a antebrațului stâng, o pată roșie, rotundă și pruriginoasă, cu vezicule albe ridicate pe ea, care s-au spart, au eliminat limfă limpede și au lăsat în urmă o crustă gălbuie (după douăzeci și cinci de zile), 28.
O erupție varioliformă pe întregul corp, cu frison febril seara, transpirație noaptea, apoi tuse constantă, arsură oculară, vertij și slăbiciune, precum și ameliorarea tuturor suferințelor, la un pacient care suferea de cașexie gonoreică (a patra săptămână), 12. [2990.]
Pustule varioliforme, precedate de o boală severă inexplicabilă, cu greață, eforturi de vomă, vărsături și diaree, tremur febril constant, urmat de căldură care provoca neliniște, sete mare și uscăciune arzătoare a limbii și gâtului; au erupt mai întâi pe față și scalp, apoi pe ceafă și spate, brațe, gât, torace, abdomen și extremitățile inferioare, exact ca în variolă; au devenit confluente; în același timp au apărut în gură, pe limbă și în fauces, atât cât se putea vedea, asociate cu senzație arzătoare, înțepătoare și de carne vie în gât, răgușeală și tuse uscată, iritativă, chinuitoare, cu deglutiție dureroasă și dificilă, afectând traheea și gâtul. În pofida formei pernicioase, febra a rămas moderată; pustulele și-au atins apogeul între a șasea și a șaptea zi și s-au umplut cu limfă, după care supurația s-a redus, febra a dispărut, iar pustulele au început să se usuce și s-au acoperit cu o crustă uscată, care s-a desprins curând prin descuamare, fără să lase nicio urmă. Rezultatul imediat al erupției a fost ameliorarea și vindecarea cașexiei gonoreice anterioare, rezultate în urma unei infecții (a șasea lună), 12.
Varioloidă; pustulele au apărut la șaptesprezece copii și șase adulți de vârste diferite și au avut o evoluție ușoară și scurtă, asemănătoare varioloidei; cu cât semănau mai mult cu această din urmă formă, cu atât ameliorarea bolii lor anterioare era mai puțin evidentă, 12.
O erupție varioliformă în spatele urechilor, pe bărbie și frunte, precum și pe gât, transformându-se parțial în mici veruci brun-închis, 12.
Două pustule varioliforme apar pe ambele brațe, aproape de o cicatrice de vaccinare, și dispar în cinci zile, cu prurit, fără să lase urme (a opta lună), 12.
(Erupție urticariană), (după douăzeci de zile), 1.
O erupție urticariană mare și roșie, cu prurit și arsură pe întregul corp, a izbucnit dimineața după febra din timpul nopții și a dispărut din nou până seara; a doua zi a izbucnit o erupție varioliformă, mai ales la articulațiile coatelor și pe abdomen, iar pe alocuri și în alte regiuni, și s-a uscat din nou după șapte zile, 12.
O erupție urticariană izbucnește pe față și pe întregul corp (a paisprezecea noapte), după care apare și dispare frecvent, 12.
Erupție urticariană, cu arsură și prurit pe pielea brațului drept și a extremității inferioare, unde existaseră mult timp dureri sfâșietoare; odată cu erupția, acestea au dispărut, 12.
Erupție urticariană pe dosul mâinilor și al degetelor ori de câte ori îi era frig (după șaptesprezece zile), 13.
Erupție urticariană pe dosul mâinii ori de câte ori mâna se răcește, dispărând la căldură (a patruzeci și doua zi), 13. [3000.]
Un fel de urticarie pe degete, dimineața după spălare (a paisprezecea zi), 13.
Pete asemănătoare pecinginii, de diferite mărimi, cu cruste albe, apar în diferite regiuni ale pielii, având o bază brun-roșiatică, 12.
Pecingine pruriginoasă pe urechea externă dreaptă (a șaizecea zi), 13.
O pecingine brun-roșiatică apare pe ceafă și torace, 12.
Zona zoster; frisoane febrile cu tracțiune dureroasă în cotul drept, porțiunea inferioară a brațului stâng și partea dreaptă a coastelor, urmate de izbucnirea, pe sânul drept și de la epigastru în jur până la coloana vertebrală, a unei erupții roșii cu coșuri; coșurile au devenit confluente și s-au transformat în vezicule mari cât boabele de fasole, pline cu limfă, asemănătoare celor provocate de cantaride; cu roșeață, arsură, înțepături și senzație de mușcătură în pielea subiacentă; cu tumefierea ganglionilor din axila dreaptă și, seara, căldură, cu neliniște, transpirație, palpitații și apăsare în piept; după ce a durat paisprezece zile, erupția s-a acoperit cu cruste varioliforme, care s-au uscat și s-au descuamat treptat; după descuamare, crustele au rămas mult timp foarte sensibile la atingere, cu arsură și înțepături, și oarecum îngroșate, cu înfiorare în spate și în jurul taliei și, în fiecare dimineață la ridicare, căldură în față și ochi, cu pâlpâiri vizuale și vertij timp de două ore; în cele din urmă, pe abdomen au rămas pete brun-deschis, mari cât boabele de mazăre, 12.
O indurație lungă de patru inches, acoperită cu o crustă roșie pruriginoasă, pe fesa dreaptă, producând uneori un prurit atât de violent încât nu se putea abține să o scarpine (a douăzeci și doua săptămână), 13.
Pecinginea de pe fesa dreaptă era dureroasă, foarte sensibilă ca o rană și supărătoare în timpul șederii; de obicei era obligat să stea pe fesa stângă; un scaun tare era mai confortabil decât unul moale sau tapițat, deoarece acesta din urmă părea să încălzească regiunea și să agraveze durerea (a douăzeci și treia săptămână), 13.
Pecingine pe fesa dreaptă, inflamată, dureroasă, arzând când era atinsă, mai ales la apăsare, astfel încât putea sta numai pe fesa stângă (după șase luni), 13.
În pecinginea de pe fesa dreaptă se formează o indurație, cu durere colicativă, apăsătoare și constrictivă; această indurație crește și formează un abces de mărimea unui măr, care, după mult timp, se deschide și se transformă într-un carbuncul cu șapte orificii (după șase luni), 11.
Numeroase vezicule mici pe brațul stâng, cu aspect de înțepături de purici, 12. [3010.]
Noduli în țesuturile moi ale coapsei stângi, care devin vezicule mari cât o jumătate de dolar; apoi se acoperă cu cruste albe groase, sub care se acumulează materie albă, vindecându-se treptat în decurs de paisprezece zile (a zecea lună), 12.
Pe o zonă anterior ulcerată, pe partea internă a gambei, a apărut o piele groasă și crustoasă, cu vezicule în jur, ca și cum ar fi fost arsă, iar sub veziculele negre începe să supureze, cu roșeață în jur; spre dimineață, junghiuri bruște și violente în călcâi, extinzându-se în gambă, cu căldură și arsură în picior și senzația ca și cum acesta ar fi umflat, 12.
Erupții pustuloase.
Erupție pustuloasă între sprâncene, cu oarecare prurit (după șase ore), 8.
Pustule roșii deasupra buzei, sângerând la scărpinare (după treizeci și șase de ore), 11.
Tumefiere a buzei superioare, ca după înțepătura unei albine; aceasta a supurat după trei zile și a format o crustă (a nouăsprezecea zi), 14.
O pustulă dureroasă, cu areolă roșie, a apărut pe muntele lui Venus, a devenit zilnic mai mare și mai dureroasă și s-a transformat într-un mic furuncul (după douăzeci și opt de zile), 13.
Coșuri ca în varicelă, cu puroi la vârfuri, înconjurate de areole roșii mari, în diferite puncte de pe coapse, coate și antebrațe, 1.
Seara, pe partea externă a gambei drepte, mai aproape de genunchi decât de gleznă, s-a găsit un coș roșu destul de mare, sensibil la atingere, cu ușoară roșeață și tumefiere perceptibile la palpare în jurul lui (a patra zi); coșul are un vârf alb (puroi), uneori dureros la mers (a cincea zi); coșul este acum o pustulă neregulată destul de mare, cu o areolă roșie bine delimitată; sensibilă la atingere; este exact ca în varicelă, cu excepția formei sale neregulate (a șasea zi); areola pălește; pustula elimină puțin puroi la apăsare (a șaptea zi); o crustă ușoară în locul unde fusese pustula (a opta zi); crusta se desprinde ușor prin frecare (a noua zi); ușoare resturi de crustă (a zecea zi); ușoară descuamare în locul unde fusese circumferința areolei (a douăsprezecea zi); abia mai rămâne vreo urmă (a treisprezecea zi), 90.
O erupție pustuloasă ulcerată de pe piciorul drept se vindecă, 12.
Coșuri ca în adevărata varicelă, pe genunchi; supurează, nu produc prurit și dispar în optsprezece ore, 1. [3020.]
Mai multe ulcere mici pe față, urmate mult timp de pete albăstrui, 12.
Pielea ombilicului devine dureroasă ca o rană și rămâne ulcerată mult timp, 12.
Ulcer pe deget, cu tumefiere dureroasă a ganglionilor din axilă, vindecându-se în trei zile, 12.
Un ulcer vindecat de pe piciorul drept devine din nou dureros, iar pe maleolă există două orificii mici, care exsudă puțină limfă apoasă, cu arsuri violente și înțepături ocazionale prin călcâie și până la genunchi; această durere era ameliorată de eructații continue, 12.
Dintr-un furuncul vechi s-a eliminat puțină umezeală, cu înțepături în el; de asemenea, prurit al unui furuncul recent vindecat (a treizeci și șasea zi), 13.
Un furuncul din spatele urechii drepte a persistat mult timp și a format o crustă, din care exsuda o umezeală lipicioasă; aceasta se usca și cădea curând, după care se forma alta; era sensibil la atingere și a durat patru săptămâni întregi, 57.
Furuncule pe gât, care se maturizează rapid și ușor (în decurs de una până la trei zile) și elimină o cantitate de puroi, 12.
Mici furuncule pe gât și în fosele poplitee, care se vindecă după cinci zile, 12.
Mai multe furuncule mici pe ceafă, care s-au uscat treptat (după douăsprezece luni), 13.
Un furuncul pruriginos, cu o areolă roșie mare, în apropierea regiunii lombare, 1. [3030.]
Un mic furuncul supurant pe spate (a șaizecea zi), 72.
Un furuncul mare, simulând un carbuncul, pe partea dreaptă a abdomenului inferior, cu ganglioni tumefiați în axila dreaptă, izbucnește brusc însoțit de o febră foarte epuizantă, dar supurează în mod normal și apoi se vindecă treptat; urmat de ameliorarea și vindecarea unei cașexii gonoreice (a șasea lună), 12.
Furunculul de pe muntele lui Venus, care se vindecase deja, s-a redeschis cu durere înțepătoare și a eliminat puțin lichid și sânge (a treizeci și cincea zi), 13.
O succesiune de furuncule în axila dreaptă, cu dureri sfâșietoare și arzătoare, transformându-se în abcese, cu dureri înțepătoare, ca de săpare și sfâșietoare (după douăsprezece luni), 13.
Furuncule în axila dreaptă, provocând durere în întregul braț, 12.
Un furuncul extrem de dureros în axila stângă, 12.
Un furuncul în axila dreaptă, cu dureri sfâșietoare violente, a supurat și a eliminat mult puroi; din această cauză a petrecut mai multe nopți fără somn și, de asemenea, din cauza pruritului violent pe întregul corp, care îl obliga să se scarpine ici și colo, cu o oarecare ameliorare a pruritului (după unsprezece luni), 13.
Un ganglion axilar se indurează, se inflamează și supurează, 12.
Un mic furuncul pe fesa dreaptă, dureros de sensibil la atingere și apăsare (a douăsprezecea zi), 13.
Furuncul pe fesa dreaptă (după șase luni), 13. [3040.]
Un abces pe fesa dreaptă (după douăsprezece luni), 13.
Un furuncul în regiunea trohanterului drept, care la început părea că va dispărea curând, dar care ulterior s-a inflamat și a devenit foarte dureros, ameliorat de aplicații reci (a cincisprezecea zi), 13.
Sângerare abundentă a condiloamelor, 1.
Un panarițiu pe prima falangă a indexului drept, cu supurație, care se deschide foarte curând și este urmat de o indurație verucoasă, 12.
Panarițiu la policele stâng, care apare și dispare, 12.
Panarițiu la inelarul stâng, pe care nu îl mai avusese niciodată (a paisprezecea zi), 14.
Un panarițiu la degetul mijlociu al mâinii drepte (după treizeci și una de zile), 13.
Tuberculi dureroși, inflamați, în diferite locuri ale corpului (a treizeci și una zi), 75.
Mai mulți tuberculi inflamați pe față (a treizeci și șasea zi), 73 ; (a optsprezecea zi), 76.
Subiective.
Mare sensibilitate a pielii la aer răcoros (a douăsprezecea și a treisprezecea zi), 26. [3050.]
Senzație de uscăciune a pielii, mai ales a mâinilor, 1.
Tensiune în pielea cefei la mișcarea capului (după șaisprezece ore), 11.
(Condiloamele din jurul anusului sunt dureros de sensibile ca o rană, chiar și la atingere), 1.
Dureri ca de ciupire și tăiere în cicatricea unui abces din axila dreaptă (după douăsprezece luni), 13.
Gâdilare în condiloame, 1.
Formarea de ulcere (după douăsprezece luni), 13.
Furnicături în mâna dreaptă (după paisprezece luni), 13.
Prurit cu senzație de târâre pe întregul corp, 1.
Senzație de insecte care se târăsc pe față și mâini (după douăsprezece luni), 13.
Senzație de târâre, lată de o palmă și ondulatorie, ca și cum un sul de sânge gros de un inch s-ar forța printr-un orificiu contractat și ca și cum acesta ar ridica pielea cu până la un inch, extinzându-se de la umărul drept la cel stâng, seara în pat (a patruzeci și treia zi), 13. [3060.]
Durere arzătoare în zonele pruriginoase ale corpului, după frecare, 1.
Arsură într-o erupție după spălare, mai ales pe față și gât, 12.
Durere arzătoare în condiloame când sunt atinse, 1.
Arsură și înțepături dureroase în condiloame, 1.
Arsură, ca de furnici, pe gât și în partea superioară a sternului, unde există o urticarie, 12.
Prurit arzător în palme și între degete, 13.
Arsură în pielea gambei drepte (a treizeci și una zi), 72 ; (a douăzeci și doua zi), 73.
Roșeață cu arsură și prurit pe eminența halucelui stâng, ca după degerare, mai rău la mers (a șaizeci și doua zi), 13.
Durere înțepătoare în cicatricea unui ulcer vechi, care existase cu mulți ani înainte (a treizeci și una zi), 13.
Junghiuri în furunculul care tocmai se vindecase (a treizeci și patra zi), 13. [3070.]
Înțepături într-un furuncul vechi, care era totodată umed și sensibil când stătea culcat pe el (a treizeci și noua zi), 13.
Durere înțepătoare și ca de săpare în locul unde existase un ulcer cu mai mulți ani înainte (a patruzeci și doua zi), 13.
Durere înțepătoare în cicatricea unui ulcer vechi (a șaptezeci și noua zi), 13.
Înțepături frecvente, ca de ace, mai ales în torace și în extremitățile superioare și inferioare, 12.
Înțepături ca de ac fin în locul unui ulcer vechi, pe care îl avusese cu treizeci de ani înainte și a cărui cicatrice abia mai era vizibilă, iar într-un abces pe care îl avusese la începutul experimentării, uneori durere înțepătoare, ca de săpare și sfredelire (după șase luni), 13.
Junghiuri violente în condiloamele organelor genitale, 1.
Junghiuri fine în condiloamele de lângă anus, la mers, 1.
Junghiuri dureroase în pielea cotului stâng, 80.
Junghiuri constante, ca de mușcătură, în pielea rotulei drepte, cu tresăriri spasmodice ale pielii în timpul înțepăturilor (după o jumătate de oră), 6.
Senzație de mușcătură pe întregul corp (a treizeci și treia zi), 75. [3080.]
Înțepături fine în diferite părți ale pielii, ca de ace, care se transformau uneori într-o arsură (a noua zi), 82.
Prurit înțepător pe întregul corp, noaptea până după ora 1, fără să mai rămână vreo senzație după frecare, 1.
Prurit violent în diferite părți ale pielii, mai ales pe piept, cu senzația ca și cum pielea din acele puncte ar fi străpunsă de numeroase ace foarte fine, ceea ce îl obliga irezistibil să se scarpine (a șaptea zi), 44.
Prurit pe întreaga piele, mai ales pe abdomen, ca și cum ar fi acoperită de o erupție, la culcare (a treizeci și una zi), 75.
Prurit pe întregul corp, mai ales seara și noaptea, 12.
Prurit și scărpinare, ca și cum patul ar fi fost plin de purici, persistând până după miezul nopții (după unsprezece luni), 13.
Prurit înțepător în condiloame, 1.
Prurit cu gâdilare în condiloame, 1.
Pe alocuri, câte un junghi, lăsând în urmă prurit, ca și cum ar fi fost mușcați de purici sau furnici, 62.
Prurit pe față, astfel încât este obligat să se scarpine, 3. [3090.]
Prurit violent pe ceafă și pe fesa dreaptă, care erau acoperite cu mici coșuri; pruritul alterna de obicei între ceafă și fesă și revenea la fiecare două până la patru ore, iar el era obligat să se scarpine (după nouă luni), 13.
Prurit pe partea anterioară a gâtului, provocând scărpinare, 11.
Prurit ca de mușcături de purici pe abdomen, spate, brațe și extremitățile inferioare, mai ales seara și noaptea, 1.
Prurit intolerabil în regiunile inghinale, apărând în fiecare seară la culcare, nu în timpul zilei sau numai foarte trecător (a douăsprezecea zi), 12.
Prurit violent în anumite locuri ale extremităților superioare și inferioare, spatelui și anusului, mai ales la intrarea în pat, cu pielea perfect curată; pruritul pare să fie intern, în tendoane și oase, 12.
Prurit la genunchiul drept, umărul stâng, scrot și în diferite alte locuri, curând, 69.
Prurit cu senzație de târâre în braț, urmat de junghiuri fine într-un punct mic, 1.
Prurit al degetelor, ca după degerare, când se răcește (după șase luni), 13.
Partea internă a coapsei superioare și părțile organelor genitale acoperite cu păr erau afectate foarte neplăcut de prurit și senzație de zgâriere, care durau frecvent între cinci și zece minute, 62.
Prurit violent în puncte distincte de pe partea internă a coapsei și de pe părțile organelor genitale acoperite cu păr, 59. [3100.]
Prurit voluptuos pe partea internă a dosului piciorului drept (după o oră), 8.
Prurit voluptuos sub degetele piciorului drept, observat în toate pozițiile (după zece ore și jumătate), 8.

SOMN

Somnolență.
Căscat frecvent (ziua întâi), 86 ; seara (ziua a douăzeci și una), 72.
Căscat spasmodic; înclinație frecventă de a căsca, seara în pat, cu imposibilitatea de a căsca, ca și cum căscatul ar rămâne blocat în stomac, adesea timp de câteva ore, obligându-l să se ridice în șezut, astfel încât, frecându-se cu mâinile, să poată eructa aer și să obțină astfel ameliorare, 12.
Somnolență (zilele a douăsprezecea și a treisprezecea), 26 ; (ziua a noua), 43 ; (ziua întâi), 86.
Somnolență, după-amiaza și seara (ziua a patra); somnolență remarcabilă, după cină (ziua a noua); somnolență intensă, seara (ziua a douăzeci și opta), 20.
Somnolență extremă, toată ziua (ziua întâi); somnolență (ziua a doua); somnolență cu sete și senzație de frig (ziua a douăsprezecea), 76.
Somnolență intensă, seara (ziua a treizeci și cincea), 73.
Extrem de somnoros, dimineața, și se simțea bine în pat (ziua a treizeci și opta), 43.
Somnolență, în timpul zilei, 12. [3110.]
Somnoros, înainte de cină (ziua a douăzecea); somnolență, cu febra, seara (zilele a douăzeci și doua și a douăzeci și treia); ațipește mult (ziua a douăzeci și cincea); doarme mult, în timpul zilei (ziua a douăzeci și noua), 76.
Somnolență, către seară, fără a putea dormi (după nouă ore și jumătate), 8.
Înclinat permanent să doarmă, 12.
Somnolență, după cină (ziua a treia), 74 ; (zilele a șaizeci și una și a șaptezeci și treia), 73.
Moleșeală și somnolență, după-amiaza (ziua a treisprezecea), 73.
Era somnoros în timpul zilei, pleoapele i se închideau frecvent, timp în care era adesea obligat să urineze (ziua a șaizeci și doua), 13.
Slăbit și somnoros, dimineața; a fost obligat să se întoarcă în pat și să se odihnească și a moțăit câteva ore, după care s-a simțit mai bine (ziua a cincizeci și una), 13.
Seara s-a simțit somnoros, astfel încât s-a culcat la ora 8 și a adormit; s-a trezit la miezul nopții și a rămas treaz două ore (timp în care a avut o nevoie intensă de defecație și apăsare, cu eliminarea numai de mucus), (noaptea a cincizeci și doua), 13.
Devine somnoros foarte devreme, dar doarme neliniștit, cu vise, și se trezește foarte devreme dimineața, irascibil și fără dorința de a se ridica, 1.
Somnolență frecventă, în timp ce stă așezat, fără slăbiciune (după patru ore și jumătate), 8. [3120.]
Somnolență intensă pe parcursul zilei; imediat după ce se ridică, s-ar culca bucuros din nou ca să doarmă; adoarme adesea în timp ce stă așezat și scrie (după șase luni), 13.
Somnolență excesivă, după-amiaza; ochii i se închid în timp ce stă așezat (după paisprezece ore), 8.
Dimineața simte că nu a dormit suficient; nu dorește să se ridice, este irascibil, obosit și cu stare de rău (după treizeci și opt de ore), 3.
Insomnie.
Insomnie persistentă, 12.
Fără somn timp de câteva ore, noaptea (ziua a treizeci și cincea), 14.
Insomnie, noaptea, cu mare neliniște și senzație de frig a corpului; dacă ațipește o clipă, visează persoane moarte, 1.
A trecut mult timp până a putut adormi noaptea (ziua a șaizeci și doua); s-a trezit mai devreme decât de obicei în dimineața următoare, 73.
Nu a adormit decât către dimineață, după care simptomele au dispărut (ziua a treizeci și una); nopți nedormite și neliniștite (din ziua a șaizeci și noua până în ziua a șaptezeci și șasea), 43.
Insomnie; nu a putut adormi înainte de ora 1 A.M., a dormit până la 3 și s-a trezit din nou la 5 (noaptea a cincizecea), 13.
Nu a putut adormi până la ora 2.30 A.M. (ziua a șaptezeci și una), 13. [3130.]
Noapte nedormită (ziua a șaptezeci și șaptea), 13.
Noapte nedormită, zvârcolindu-se de pe o parte pe alta, iar dimineața somnolență intensă (ziua a optzeci și cincea), 13.
Insomnie; poate dormi numai către dimineață (după unsprezece luni), 13.
Nu a putut adormi înainte de ora 4 A.M.; era neliniștit, se întorcea de pe o parte pe alta la fiecare câteva minute (după douăsprezece luni), 13.
Nopți nedormite (după un an), 13.
Noapte nedormită, cu senzație internă de frig și mare excitație, în timp ce corpul este cald la exterior (ziua a douăzeci și șasea), 16.
Stă întinsă, complet trează, mult timp, fără a putea adormi, iar dimineața se trezește slăbită și neodihnită, 12.
A dormit numai până la miezul nopții, după care a fost complet treaz, fără să-l deranjeze; dimineața nu era somnoros, 1.
Înainte de miezul nopții, somnul a fost împiedicat de eliminarea multor gaze și de mâncărime și arsură la nivelul anusului, însoțite de junghiuri fugitive în rect și de urinări repetate (ziua a noua), 48.
Somn redus (după nouă zile), 43. [3140.]
Nu poate adormi înainte de miezul nopții, iar apoi se trezește în jurul orei 4, 1.
Treziri frecvente, noaptea (ziua a șaptea), 65.
S-a trezit la miezul nopții și nu a putut adormi până la ora 3 (ziua a șaizeci și doua), 13.
S-a trezit la ora 2 A.M. și nu a mai putut adormi (ziua a șaptezeci și opta), 14.
S-a trezit de trei ori, noaptea, cu anxietate, bătăi spasmodice ale inimii și apăsare în stomac, 12.
Somn foarte scurt și trezire foarte devreme, dimineața, astfel încât cele mai felurite gânduri îi alergau prin minte și provocau o excitație a întregului corp, asemănătoare unei mișcări și unui tremur, 12.
Noaptea s-a trezit cu o senzație anxioasă la fiecare respirație, ca și cum gâtul i s-ar umfla, 12.
Somn întrerupt de treziri frecvente, când a văzut o apariție în cameră, căreia i-a vorbit, stând ridicată în șezut în pat; altă dată, a simțit ca și cum cineva s-ar fi izbit de ea, astfel încât a strigat: „Cine este acolo?” și s-a ridicat brusc, când i s-a părut că vede limpede un coș plutind înaintea ochilor, astfel încât s-a ridicat și a aprins o lumină pentru a vedea mai clar; după ce s-a culcat din nou, palpitații violente (luna a douăsprezecea), 12.
Somnul a venit târziu, lucru neobișnuit, și a fost neodihnitor (noaptea a patra), 78.
Somn neliniștit, cu vise (după șaizeci și opt de ore), 8. [3150.]
Somn neliniștit, cu transpirație inodoră (după patruzeci și opt de ore), 8.
Somn neliniștit; se zvârcolește din cauza unei senzații de căldură prea intensă, 1.
Somn întrerupt, plin de vise anxioase (noaptea a șasea), 78.
Somn agitat (noaptea a treisprezecea); somn extrem de agitat (noaptea a nouăsprezecea); ațipiri ocazionale în timpul nopții (ziua a douăzeci și cincea), 76.
Somn agitat și plin de vise (ziua a paisprezecea); somn agitat și tulburat de vise (ziua a douăzecea); somn întrerupt și agitat (zilele a treizeci și doua și a treizeci și treia); somn agitat și vise vii (ziua a nouăzeci și treia), 43.
Somn întrerupt de nevoia frecventă de a urina (ziua a douăsprezecea), 49.
Somn agitat, noaptea, și urinare frecventă (ziua a patra), 20.
Nopți agitate (nopțile a opta, a șaisprezecea, a nouăsprezecea, a douăzeci și șasea și următoarele trei nopți), 48.
Somn agitat, cu vise lascive (ziua a patruzeci și noua), 44.
Somn agitat și vise confuze (ziua a patruzecea), 52. [3160.]
Somn agitat, întrerupt de tuse cu efort (ziua a șaptea), 46.
Ațipire neodihnitoare, tulburată de tresăriri frecvente și imagini îngrozitoare (noaptea a șaptea), 57.
Noapte foarte agitată (noaptea a treizeci și patra), 75.
Somn foarte agitat, cu ridicări bruște frecvente, înspăimântat, și palpitații, timp de ore întregi, 12.
Noapte agitată; s-a trezit la ora 2 A.M. și timp de o oră nu a putut adormi, apoi a căzut într-un somn care a fost întrerupt de treziri frecvente (ziua a patra), 65.
A dormit foarte neliniștit; se rostogolea permanent prin pat și gemea (noaptea a treizeci și opta), 73.
Nopți nedormite; nu-și putea găsi liniștea; se zvârcolea de pe o parte pe alta și își mișca picioarele; către prânz era somnoros, dar, când se culca, devenea neliniștit și nu putea dormi; uneori era complet treaz când se culca, ca și cum ar fi băut cafea; mintea era foarte activă și nu putea adormi toată noaptea (după douăsprezece luni), 13.
Somn agitat, noaptea, cu ridicări frecvente din pat și multă vorbire, mai rău la lumina lunii, 12.
Fără somn, zvârcolindu-se chiar și în vise confuze, pe parcursul întregii prime nopți și, de asemenea, în următoarele cinci nopți, iar ulterior simptomul a reapărut din când în când pe tot parcursul experimentării, 12.
Noapte agitată; se trezea frecvent și trecea dintr-un vis în altul, cu o emisie seminală, 10. [3170.]
Neliniște permanentă în somn, deoarece dorește mereu să stea culcat în alt loc, întrucât părțile pe care stă culcat devin repede foarte dureroase, 12.
Mare neliniște înainte de a adormi; se zvârcolea și nu-și putea găsi odihna, 1.
Neliniște, noaptea, și teamă; abia putea dormi, cu senzație de frig la ambele picioare, care sunt acoperite de transpirație rece, 1.
Se zvârcolește neliniștită în somn timp de o oră, înainte de miezul nopții, 1.
Vorbește încet în somn, 1.
Tresare când adoarme, 12.
Delir în somn, noaptea; în timpul acestuia s-a ridicat în șezut, a lovit cu mâinile prin pat, și-a împachetat lucrurile și a încercat să sară din pat; faptul că i se vorbea nu era suficient pentru a-l readuce la realitate (săptămâna a patra), 12.
Strigă în somn, noaptea, 1.
Țipete în somn din cauza viselor anxioase despre pisici sau câini furioși, 12.
Vise.
Somn nocturn plin de vise și tresăriri, 1. [3180.]
Somn neodihnitor, întrerupt de vise cumplite (despre morți), (ziua a douăsprezecea); vise agitate (noaptea a douăzeci și una); vise (noaptea a douăzeci și treia); noapte tulburată de multe vise și micțiuni frecvente (noaptea a treizeci și cincea), 48.
Somn întrerupt de vise (ziua a douăsprezecea), 49.
Somn nocturn tulburat de vise apăsătoare și chinuitoare (ziua a șaisprezecea), 76.
Somn tulburat de vise voluptuoase (ziua a treizeci și șaptea); vise confuze despre lucruri absurde (noaptea a nouăzeci și patra), 43.
Vise lungi, provocate de conversația din cursul serii, cu reflecții profunde; când este acuzat de o crimă, se bizuie pe conștiința sa curată, 11.
Visează imediat ce adoarme, 1.
După ce a petrecut o noapte plină de vise, s-a trezit mult ameliorat (ziua a șaptesprezecea), 26.
Vise permanente, cu o senzație intensă de dogoare în tot corpul, 12.
Vis despre ocupația din seara precedentă (ziua a șaptezeci și una), 13.
Vise nocturne neobișnuit de vii despre evenimente petrecute cu mult timp în urmă, 12. [3190.]
Vise vii și plăcute (noaptea a doua), 56.
Vise anxioase, cu strigăte puternice, 1.
Vis anxios la adormire; a simțit câteva împunsături surde în partea stângă; s-a trezit și a gâfâit după aer (după optsprezece ore), 11.
Vise neliniștitoare (noaptea a patra), 78.
Vis înspăimântător, din care s-a trezit cu o senzație de căldură în corp, 10.
Când stă culcat pe partea stângă, noaptea, visează pericole și moarte, 1.
Vise permanente despre trăsăturile feței unui cadavru, 12.
Vis despre o emisie seminală care nu a avut loc (ziua a șaptezeci și una), 13.
Vise lascive confuze, noaptea (noaptea a patruzeci și doua), 44.
Vise lascive, noaptea, cu o poluție nocturnă (noaptea a treizeci și șasea), 44. [3200.]
Vise lascive despre coit, dar fără emisie seminală; la trezire, o erecție dureroasă, 1.
Somn cu stare de veghe, în care i se părea că vede, în cea mai mare parte a timpului, diferite animale trecându-i prin fața ochilor; uneori vede și pietre de construcție, 12.
Coșmar, noaptea, care dispare la întoarcerea de pe partea stângă pe partea dreaptă, întoarcere realizată cu dificultate (luna a șaptea), 12.
Trezită brusc din somn, noaptea, de o apariție a cărei parte superioară a corpului se ridica frecvent în pat, 12.
Când doarme, îi apar persoane moarte; le poate vedea și simți distinct și crede că vorbește cu ele, 12.

FEBRĂ

Senzație de frig.
Senzație de frig, 42.
Întotdeauna foarte friguros, 12.
Senzație generală de frig, la ora 15 (a cincea zi), 70.
Senzație de frig în fiecare seară, între orele 18 și 19.30, cu căldură excesivă a corpului, uscăciunea gurii și sete, 1.
Senzație de frig, fără sete, în fiecare dimineață, 1. [3210.]
Senzație de frig și simptome febrile, astfel încât era înclinat să stea culcat în pat (a douăzeci și una zi), 13.
Senzație de frig, disconfort, slăbiciune, somnolență, cu senzație de tracțiune și slăbiciune în gambe, astfel încât a fost obligat să se culce (a treizeci și opta zi), 13.
Senzație de frig către ora 19, cu slăbiciune, astfel încât a fost obligat să se culce; abia se întinsese când a fost cuprins de un frison cu tremurături, începând în coapse, cu învinețirea unghiilor, apoi cu clănțănirea dinților, respirație rapidă și dificilă, ca și cum ar fi alergat; această senzație de frig a durat mai mult de o jumătate de oră, după care coapsele au început să se înfierbânte, încât ardeau mâinile prin îmbrăcăminte, ca un cărbune incandescent, în timp ce mâinile și picioarele erau reci; apoi a fost cuprins de o tuse obositoare, cu eforturi de vărsătură, care s-au încheiat la început cu vărsarea propriu-zisă a mucusului și a unor alimente, iar în cele din urmă a unei substanțe amare, care însă a dispărut curând, după care a avut gust normal, dar greață la orice gând despre mâncare; în timpul acestor accese febrile a avut căscat și întinderea membrelor; treptat s-a încălzit, deși la fiecare mișcare avea un frison cu tremurături; simptomul cel mai chinuitor era dresul gâtului pentru eliminarea mucusului, deoarece era mereu obligat să se ridice, ceea ce provoca revenirea frisonului cu tremurături; acestor simptome li se asociau dureri înțepătoare în oasele metacarpiene și amorțirea degetelor mâinii drepte; pe măsură ce senzația de frig dispărea, îi apărea setea, capul era foarte încețoșat și greu, cu presiune în frunte și ochi, mai ales în globul ocular drept; după două ore i s-a făcut somn și a adormit, dar se trezea la fiecare jumătate sau trei sferturi de oră scăldat în transpirație, astfel încât și-a schimbat cămașa de opt ori până la ora 3 dimineața; la fiecare trezire era obligat să-și pună o cămașă curată și, de asemenea, să urineze, eliminând multă urină limpede; era obligat și să bea, după care îi era întotdeauna frig, capul devenea foarte dureros, iar la trezire i se părea mereu că era foarte bolnav, că era împărțit în două părți și că nu știa pe care dintre ele părea să o stăpânească (un fel de delir); când se ridica în picioare, amețea și era obligat să se sprijine pentru a-și menține echilibrul (a patruzeci și opta zi), 13.
Senzație de frig seara, cu valuri de căldură, transpirație și slăbiciune, astfel încât a fost obligat să se culce, cu încețoșarea capului, urmată de insomnie până după miezul nopții (a patruzeci și noua zi), 13.
Senzație de frig, cu căscat, revenind zilnic înainte de amiază, cu dureri violente unilaterale în cap, extinzându-se de acolo până în capul pieptului, cu greață, fără a putea vărsa, cu pierderea poftei de mâncare și constipație (a treia lună), 12.
După trezirea de dimineață cu cefalee, frison la ora 10, durând până la amiază, urmat de căldură și greață, cu vărsături bilioase repetate seara și diaree, cu cefalee unilaterală constantă (a patra lună), 12.
Senzație de frig frecvent în timpul zilei (din a treizeci și una până în a treizeci și opta zi); senzația de frig continuă (a cincizeci și patra zi), 42.
Fiori prin tot corpul (prima zi), 86.
Fiori frecvenți prin tot corpul (a cincea zi), 68.
Senzație generală de frig, fără sete, seara; puls 100, plin și dur (a optsprezecea zi), 76. [3220.]
Frison violent și brusc către seară, urmat de căldură, cu palpitații atât de violente încât părea că oasele toracelui se vor despărți și vor zbura, apoi oprirea respirației, cu insomnie, imagini înspăimântătoare înaintea ochilor la adormire, cu apăsare anxioasă în regiunea inimii, frică de moarte și picioare reci (a șaptea săptămână), 12.
A simțit frig în tot corpul, mai ales la extremități, la amiază (a șaptesprezecea zi), 26.
Fiori, chiar și într-o cameră caldă (a șaptea și a noua zi), 66.
Seara, senzație de frig timp de mai multe ore, trecând în căldură la culcare (a patra zi), 75.
Au reapărut frisoanele, lipsa poftei de mâncare, iritabilitatea și pulsul mic și slab; a luat atunci Nux vom.; după o oră, un frison cu tremurături, durând o jumătate de oră; a apărut căldură în tot corpul, precedată de o încălzire care creștea treptat (a patruzeci și șasea zi), 76.
Senzație de frig, fără sete, înainte de amiază, 1.
Senzație de frig în pat; nu se poate încălzi, 12.
Frison și înclinație de a căsca (a patra zi), 14.
Frisoane seara în pat (prima zi), 86.
Fiori interni, cu o senzație generală de indispoziție (a cincea zi), 70. [3230.]
Frison ușor, cu uscăciunea gâtului, deglutiție dureroasă, eforturi de vărsătură și o asemenea senzație de boală, încât a fost obligat să se culce înainte de ora obișnuită (a șasea zi), 78.
Fiori reci care se strecoară, frecvenți, 80.
Senzație de fiori reci care se strecoară, cu mâini reci ca gheața, seara, precedată de căldură ușoară (după cinci și șase ore), 3.
Frison trecător prin tot corpul, cu mâini reci într-o cameră încălzită (în decurs de două ore), 71.
Frison ușor (a treizeci și una zi), 72.
Frisoane ușoare într-o cameră caldă, toată ziua (prima zi), 69.
Senzație de frig și cefalee (a douăzeci și cincea zi), 43.
Frison cu tremurături numai pe partea stângă a corpului, care se simte și rece, seara în pat, 1.
Frison cu tremurături seara, la culcare, urmat de puțină căldură (după unsprezece luni), 13.
După o noapte petrecută cu durere în partea dreaptă a capului și în dinți și cu zvârcoliri fără somn, dimineața a început un frison cu tremurături, alternând cu valuri de căldură și coriză cu secreție abundentă; acesta s-a intensificat în cursul zilei; suferința neobișnuită a continuat în noaptea următoare, cu insomnie și zvârcoliri, precum și durere sfâșietoare în brațe și regiunea pelviană, cap și maxilare; de asemenea, în următoarele două zile și nopți, cu eructații de aer mai frecvente, distensie tensionată a regiunii hipocondriace și dorința de a respira profund, până când, în a cincea zi, a început să se diminueze, iar în a șaptea zi s-a încheiat cu limpezirea capului, cu evacuare intestinală mai dificilă și mai redusă și somn agitat, cu zvârcoliri (a cincea zi), 12. [3240.]
Frison cu tremurături în tot corpul, fără răceală perceptibilă la exterior (după două ore), 5.
Frison violent cu tremurături timp de un sfert de oră, în jurul orei 3 dimineața, urmat de sete, apoi de transpirație abundentă peste tot, cu excepția capului, care era doar cald, 1.
Frison cu tremurături și mult căscat; aerul cald pare rece, iar soarele pare să nu aibă puterea de a-l încălzi (după trei ore), 11.
O senzație internă de frig cu tremurături, 12.
Tremură din tot corpul la cea mai mică descoperire a corpului în aer cald, cu sau fără piele de găină, în timp ce mâinile și fața erau calde (după o oră și trei sferturi), 8.
Când este îmbrăcat, tremură frecvent în tot corpul, fără piele de găină (după două ore și un sfert), 8.
Tremurături (a zecea zi), 17.
Tremurături febrile în pat, mai multe nopți succesiv, în timpul cărora pielea era umedă, dar rece, 12.
Înfiorări repetate, începând de la cap (a cincea zi), 78.
Înfiorare internă și senzație de frig toată perioada dinaintea amiezii, cu confuzie surdă în cap (a cincizeci și șasea zi), 72. [3250.]
Tremurături ușoare, care se răspândesc puțin câte puțin în tot corpul; după aceea a izbucnit o transpirație generală, astfel încât, în decurs de un minut, întregul corp era ud (a șaptea noapte), 57.
Senzație trecătoare de frig în tot corpul, după cină (a treia zi); senzație de frig toată ziua (a douăsprezecea zi); senzație frecventă de frig care se strecoară, ca în timpul febrei, apărută în timpul cinei (a douăzeci și una zi); senzație de frig înainte de amiază; alternanțe febrile frecvente de frig și căldură, după-amiaza (a douăzeci și patra zi), 73.
În tot cursul perioadei dinaintea amiezii, o senzație de frig foarte neplăcută, temperatura exterioară fiind de 34° F.; mâinile și picioarele reci ca gheața, iar pielea mâinilor violacee (a șaptesprezecea zi); nu s-a putut încălzi în tot cursul perioadei dinaintea amiezii (a cincizeci și cincea zi); senzație de frig în tot corpul într-o cameră caldă, mai ales în mâini (a șaptezeci și doua zi); temperatura aerului liber, de 27° F., l-a afectat atât de neplăcut, încât tremura de frig din cap până în picioare (a șaptezeci și doua zi), 73.
Senzație de frig în tot corpul, curând, 68.
Senzație de frig, cu amorțeala piciorului stâng (a cincea zi), 68.
Frig în tot corpul, cu sete (a douăsprezecea zi), 76.
Senzație de frig și somnolență, urmate de căldură, seara; în timpul senzației de frig, sete (a opta zi), 16.
Pare să răcească neîncetat; predispus la coriză, durere în gât, umflarea feței, durere de dinți și dinți ulcerați, 12.
Senzație de frig, ca și cum ar fi mort, în tot corpul, cu anxietate (a șaptea lună), 12.
Răceală ca gheața peste tot, cu crampă în piept, durând două sau trei minute după ce s-a enervat, 12. [3260.]
Senzație intensă de frig la apariția catameniilor, noaptea (a optsprezecea zi); alternanțe de căldură și frig, cu slăbiciune până la cădere; observase în ultimele câteva zile că se înfierbânta la cină, iar corpul i se acoperea de transpirație (a nouăsprezecea zi); nu a putut dormi după ora 3 dimineața din cauza căldurii; răcoare în tot corpul înainte de cină (a douăzecea zi); căldură intensă la mers, după-amiaza; senzație de frig în spate, cu căldură în cap, somnolență accentuată și sete, seara (a douăzeci și una zi), 76.
Dorește să-și țină capul și fața învelite călduros, 12.
Obrajii și nasul se simt reci, ca de la un curent de aer rece, 12.
Tremurături în spate (curând, după a doua doză, a doua zi), 68.
Tremurături străbat din când în când spatele (după treizeci și două de ore), 11.
Senzație de frig care se strecoară pe tot spatele, mai gravă noaptea în pat, 12.
Senzație de frig în spate, cu alternanțe de căldură, seara (a paisprezecea zi), 76.
Senzație de frig toată ziua, mai ales în spate, cu slăbiciune generală și senzație de oboseală; seara, simptome febrile evidente, precum cefalee, căldura pielii, puls plin și accelerat, pe lângă înțepături în hipocondrul drept (mai ales în timpul respirației), care se extindeau în regiunea sacrală; din această cauză s-a culcat și a apărut căldură generală, urmată de somn liniștit (a cincisprezecea zi), 76.
Răcoare și înfiorări fugitive pe spate (a șaptezeci și una zi), 72.
Senzație de frig de-a lungul spatelui, cu debilitate și rigiditate în toate membrele, după-amiaza și seara (a șaisprezecea zi), 26. [3270.]
Înfiorări care se strecoară, mai ales în spate, cu fața fierbinte (a șaptezeci și doua zi), 73.
Senzație de frig în spate, neameliorată de căldura sobei, 6.
La culcare, frig dureros coborând de la ceafă pe spate până în regiunea sacrală, care era agravat de fiecare mișcare a corpului și dispărea curând după ridicare (a treia zi), 74.
Extremități răcoroase, cu roșeața feței, după-amiaza; transpirație generală abundentă, cu diminuarea tuturor simptomelor morbide, seara, după Cocc. 30th, o picătură (a douăzeci și șasea zi), 76.
Senzație de frig mai ales în mâini și picioare și pe suprafața anterioară a coapsei până la genunchi, când stă așezat în camera caldă (a șaptezeci și patra zi), 73.
Senzație de frig în mâini și picioare (a cincizeci și șaptea zi), 72.
Mâinile sunt constant reci și ude de transpirație rece, 12.
Mâinile sunt reci, roșii și uscate, 12.
Vârfurile degetelor sunt reci ca gheața, ca și cum ar fi moarte, în timp ce restul mâinilor, fața și restul corpului sunt fierbinți la atingere, fără sete (după un sfert de oră), 8.
O senzație persistentă de frig la nivelul extremităților inferioare se intensifică noaptea până la un frison febril general, cu căldură simultană și insomnie, 12. [3280.]
O senzație de frig care înțepenește coapsele, extinzându-se în jos până la picioare, mai ales în genunchi, foarte persistentă, chiar și în pat, 12.
Senzație de frig, mai ales în picioare (a șaizeci și una zi), 73.
Nu-și poate încălzi picioarele (a treizeci și noua zi), 16.
Senzație de frig în picioare, care la exterior erau calde la atingere, cu senzația de obstrucție a nării drepte (a patra noapte), 65.
La un sfert de oră după ce s-a culcat, picioarele au început din nou să se răcească, a apărut anxietatea și, într-o clipă, în locul bătăilor regulate, a simțit un tremur al inimii; apoi a izbucnit transpirația (a opta noapte); senzația de frig din picioare, anxietatea și palpitațiile au fost mai puțin intense și de durată mai scurtă (a noua noapte), 57.
Picioarele au devenit reci ca gheața la câteva minute după culcare (a șaptea noapte), 57.
Picioare reci ca gheața și ude de transpirație, 12.
Căldură.
Excitație febrilă, cu slăbiciune mare, cu stat constant culcat și somn, tuse violentă, lătrătoare, mai gravă noaptea, pierderea poftei de mâncare și constipație (primele zile), 12.
Seara, a devenit brusc febrilă, cu rigiditate în piept; după aceea, o noapte agitată, febra crescând treptat, cu căldură generală uscată și insomnie, transpirație ușoară numai pe partea superioară a corpului, buze dureroase, ca și cum ar fi arse, slăbiciune mare, coriză și tuse, cu expectorație abundentă și respirație scurtă și dificilă, limbă încărcată cu depozit mucos, gust acru în gură, întotdeauna după ce mănâncă, pierderea poftei de mâncare, senzație de roadere în stomac, noaptea, care îl obligă să mănânce imediat; senzație de excoriație în gât, gâdilătură care provoacă tuse constantă; palpitații violente în tot toracele, leucoree și emaciere rapidă; febra a reapărut mai întâi în a treia zi, apoi în fiecare zi, dimineața, și a dispărut numai treptat (după treizeci de zile), 12.
Febră, cu durere în cap, piept și gât, senzație de frig, buze fierbinți, gust amar, vărsături de două ori; dimineața, constipație, cu nevoie frecventă și ineficientă de a defeca, limbă foarte încărcată cu depozit mucos, pierderea poftei de mâncare, palpitații, insomnie alternând cu somnolență parțială, în timpul căreia vorbea mult cu voce tare și chiar auzea și înțelegea ceea ce i se spunea (a patra lună), 12. [3290.]
Febră catarală violentă, cu răgușeală și durere oculară, prin care fața devenea roșu-închis, iar erupția de pe față și gât se agrava, devenind ca o pecingine și excoriată, iar după câteva zile se descuama și dispărea, 12.
Febră; ca precursori, picioare reci, cu diaree, tensiune abdominală, cu dureri surde în ambele părți sub coaste, pleoape roșii și cefalee; după aceea, tremurături febrile, cu sete și buze uscate, diaree constantă, constând din mucus verde-închis și alb, cu colici, limbă încărcată cu depozit mucos, pierderea poftei de mâncare, puls plin și de 104 pe minut, accese de leșin, slăbiciune mare și constantă; limba este dureroasă peste tot și acoperită cu un depozit gros, foarte fetid, 12.
Febră, ca febra tifoidă; debut brusc cu frison cu tremurături, cu pierderea ca de leșin a întregii puteri, urmată de pierderea completă a conștienței, apoi căldură arzătoare, cu piele uscată, mâini și picioare reci, cu răcirea alternativă chiar și a altor porțiuni ale pielii, delir constant, zi și noapte, contorsionarea întregului corp și zvârcoliri dintr-un loc în altul, cu convulsii care reveneau constant, în timpul cărora ochii păreau uneori larg deschiși și ficși, iar alteori erau afectați de mișcări spasmodice și mai ales de o expresie și o privire ambliopică, buze și limbă uscate și crăpate, cu ulcerații superficiale albe și dureroase, distensie timpanică a stomacului și intestinelor, sensibilitatea întregului abdomen, presiune, mai ales în regiunea cecală, constipație alternând cu diaree, urină redusă cantitativ, brun-roșiatică și tulbure, roșeață inflamatorie a glandului penian și a orificiului uretrei, respirație alternând cu unele paroxisme de tuse, bătăi neregulate și variabile ale inimii și pulsului; pe alocuri, mai ales pe braț, torace și scrot, existau pete albe marmorate. Aceste simptome au durat două săptămâni și au fost urmate de o erupție asemănătoare pustulelor de variolă pe torace, cu transpirație generală și prurit cutanat, vuiet constant în urechi, după care a început recuperarea și a progresat, apărând doar câteva furuncule, dintre care unele semănau cu condiloamele. După acest intermezzo febril incontestabil, caracteristic și pronunțat, s-a produs o ameliorare evidentă a tarei gonoreice, care existase până atunci ca urmare a vaccinării, îndeosebi a onanismului, emisiilor și paraliziei cu caracter apăsător, apropiindu-se de nebunie, la un tânăr, și a urmat vindecarea completă, 12.
Stare febrilă toată ziua, mai ales după-amiaza, cu întinderea membrelor, senzație de frig, urmată de valuri de căldură și puțină transpirație (a douăzeci și doua zi), 13.
Paroxism febril; către amiază a devenit slăbit, cu o ușoară senzație de frig, și a fost obligat să se culce, urmate de valuri de căldură, greutate și încețoșare a capului și puțină transpirație; ameliorare după ce a stat culcat un timp (a cincizecea zi), 13.
Întinderi frecvente ale corpului, ca și cum ar urma să apară un paroxism febril, 12.
Febră, frigul și căldura alternând, 13.
Alternanțe de căldură și frig înainte de amiază (a optsprezecea și a douăzeci și patra zi), 76.
Valuri frecvente de căldură, toate urmate de transpirație, cu arsură în abdomen și în toate membrele, 12.
Valuri de căldură în fiecare zi, după micul dejun, 12. [3300.]
Valuri de căldură, astfel încât transpirația apărea în picături pe față, frecvent în timpul zilei (a treisprezecea lună), 12.
O căldură plăcută în tot corpul, cu degete reci, mai ales la mâna stângă, fără sete, întreaga seară, cu senzație de piele de găină și ușoare tremurături care se strecoară prin tot corpul (după trei ore și jumătate), 3.
Pulsații fierbinți în tot corpul, 12.
Aflux violent de sânge în fiecare seară, cu pulsații și bătăi în vase la fiecare mișcare; mai liniștit când stă așezat, 1.
Aflux violent de sânge; inima bate violent; când urcă scările, este frecvent obligată să se odihnească, 1.
Căldură arzătoare generală, seara (a treisprezecea zi), 76.
Ascensiune a căldurii, între orele 22 și 23, cu anxietate, pierderea respirației și tuse (a șaptea lună), 12.
Căldură și vertij, timp de o jumătate de oră (după două ore), 75.
Căldură seara, cu insomnie și, de îndată ce închide ochii, viziuni cu tot felul de figuri, 12.
Căldură, cu neliniște în sânge, ascensiunea sângelui incandescent către torace și cap, lovituri ca de ciocan în piept și respirație constricționată, roșeață închisă a feței, confuzie în cap, inflamația ochilor, căldură în stomac, cu dorință intensă de lucruri reci ca gheața, cu senzație constantă de frig în picioare și foarte proastă dispoziție, 12. [3310.]
Căldură seara, transpirație și cefalee, ameliorate după ridicarea din pat (a treizeci și noua zi), 13.
Foarte fierbinte dimineața; frison, urmat de căldură și somnolență, seara (a douăzeci și doua și a douăzeci și treia zi), 76.
Multă căldură uscată noaptea și somn agitat, 1.
Numai căldură uscată, fără a putea transpira, 12.
Căldură, cu puls febril (a douăzeci și treia zi), 76.
Căldură, cu sete, nici precedată, nici urmată de senzație de frig și cu activitate mintală (după una și patru ore), 3.
Căldură constantă a capului, astfel încât nu știa ce să facă, ameliorată de frigul exterior, 12.
Senzație crescută de căldură pe frunte, înainte de amiază (a treia zi), 20.
Arsură dureroasă pe vertex, în ambele tâmple, în partea superioară a hemitoracelui stâng, străbătând până în spate, în partea dreaptă a abdomenului mijlociu, în regiunea inghinală stângă și în spate, cu senzație de frig pe toată întinderea, cu greutate paralizantă în ambele extremități inferioare, 12.
Occiputul era mai cald la atingere, la exterior, într-un anumit punct, corespunzător căruia simțeam căldură și presiune în creier, 62. [3320.]
Căldură în față (imediat), 79.
Căldură bruscă a feței și roșeață (după o oră), 8.
Căldura feței, cu greutatea capului, după ce mănâncă și către seară, 12.
Căldura feței, cu mâini și picioare roșii și tumefiate, agravată după ce mănâncă, cu respirație constricționată, 12.
Pielea feței este roșie, încălzită, se descuamează frecvent și doare foarte mult când este spălată, ca și cum ar fi excoriată și prea subțire, 12.
Senzație constantă de căldură în toată fața, fără schimbarea culorii și fără sete; vârfurile degetelor sunt reci, restul mâinilor călduțe, iar tot restul corpului fierbinte la atingere (după trei sferturi de oră), 8.
Căldura feței și roșeață arzătoare a obrajilor, două seri succesiv, 1.
Căldură în față și roșeață, fără sete, în timp ce stă așezat (după trei ore), 8.
Senzație de căldură arzătoare în față, care nu produce nici căldură reală, nici roșeață, nici transpirație, cu mâini reci ca gheața și căldură moderată în restul corpului (după două ore), 5.
Căldură arzătoare numai în față și obraji, durând întreaga zi, 1. [3330.]
Valuri de căldură în față, fără sete, în timp ce mâinile și restul corpului erau doar calde (după o jumătate de oră), 8.
Căldură crescută în față, cu confuzie surdă în cap (efectul alcoolului) (a douăsprezecea zi), 48.
Căldură în obraji, cu cefalee (a treizeci și cincea zi), 48.
Căldură incandescentă violentă în obraji, către seară (a cincizeci și șasea zi), 14.
Roșeață și arsură a obrazului stâng, cu senzație de frig pe spate la fiecare mișcare, la ridicare și așezare (nu când stă în picioare sau așezată fără să se miște); degetele îi devin amorțite, 1.
Căldură și greutate mari pe piept, lipsă de aer și tuse uscată ocazională, cu înțepături în cap, la mers, după-amiaza (a douăzeci și una zi), 76.
Mâini fierbinți, arzătoare, 12.
Mâini calde, cu vene dilatate, în timp ce fața este rece, iar fruntea fierbinte (după douăsprezece ore), 8.
Transpirație.
Transpirație și căldură către dimineață, 1.
A izbucnit o transpirație ca un abur pe tot corpul, continuând o jumătate de oră și urmată de diminuarea durerii din ceafă, după ce a mâncat supă caldă, seara (a cincea zi), 32. [3340.]
Transpirația abundentă din timpul nopții, din cauza căreia era obligat să-și schimbe cămașa de trei, patru și cinci ori în prima parte a experimentării, a încetat acum de trei săptămâni (a șaptezeci și noua zi), 13.
Transpira în fiecare noapte, astfel încât uda complet cinci până la șapte cămăși, ca la începutul experimentării (după șase luni), 13.
Transpirație, astfel încât își schimba cămașa de mai multe ori noaptea, ca în prima parte a experimentării (după douăsprezece luni), 13.
Senzație ca și cum transpirația ar fi pe punctul de a izbucni (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 45.
Transpirație fetidă constantă (după patru săptămâni), 12.
Transpirație cu miros rânced noaptea, care a pus capăt crampelor și febrei precedente, 12.
Transpirația întregii pieli impregnează îmbrăcămintea cu un miros persistent, dezgustător și grețos, propriu numai gonoreei, în a treia lună, și persistă timp de trei luni, variind ca intensitate odată cu starea generală, care rămâne neschimbată, dispărând treptat după o coriză foarte violentă, 12.
Transpirație cu miros acru, aproape în fiecare noapte, 38.
Uneori, transpirație cu miros acru, 12.
Transpirație la trezire, atât de abundentă pe partea internă a coapselor, încât pielea era complet udă, în timp ce restul corpului era uscat (a șaptezeci și una zi), 78. [3350.]
Transpirație matinală de culoare galbenă pe abdomen și fese, 12.
Transpirație dimineața, durând mult timp, 12.
A transpirat noaptea (a douăzeci și noua zi), 76.
De îndată ce adormea noaptea, izbucnea o transpirație plăcută și caldă pe toate părțile acoperite, care dispărea la trezire; aceasta se repeta frecvent în timpul nopții, 4.
Transpirație nocturnă cu somn agitat, 12.
Transpirație nocturnă abundentă, dar picioare neobișnuit de reci, 12.
Transpirație nocturnă abundentă, pătând hainele în galben, ca și cum ar fi îmbibate cu ulei, 12.
Transpirație rece în tot corpul (a douăzecea zi), 43.
Transpirație rece, 12.
Transpirație la mișcare (a patruzeci și noua zi), 13. [3360.]
Transpirație pe frunte zilnic, dimineața, 12.
Transpirație abundentă pe toate organele genitale masculine, 1.
Transpirație abundentă în jurul organelor genitale, la trezire (a noua zi), 33.
Scrotul, perineul și suprafața internă a coapselor, șiroind de transpirație, la trezirea de dimineață (a treisprezecea zi), 32.
Transpirație pe scrot, 3.
Transpirație pe o jumătate a scrotului, 1.
Transpirație pe mâini și picioare, 1.
Transpirație abundentă la axile, 1.
Transpirație de culoare roșiatică la axile, 12.
Transpirație fetidă între extremitățile inferioare, 12. [3370.]
Transpirație pe partea superioară a coapsei, lângă organele genitale, în timp ce stă așezat, 1.
Picioarele transpiră constant (a patruzeci și patra zi), 42.
Transpirație pe picioare, mai ales pe degetele acestora, 1.
Transpirația picioarelor se agravează și devine fetidă, 12.
Transpirația picioarelor este crescută, astfel încât, la trezirea de dimineață, patul este complet îmbibat, iar ciorapii trebuie schimbați la fiecare două sau trei ore, cu descuamarea pielii tălpilor, 12.
Transpirația picioarelor, până atunci suprimată, revine odată cu ameliorarea generală, 12.
Transpirație abundentă pe ambele călcâie, 12.

CONDIȚII

Agravare.
( Dimineața ), imaginație delirantă; supărare; vertij; la ridicare, vertij; cefalee surdă; cefalee; durere apăsătoare în frunte și ochi; durere în frunte; durere sfâșietoare în partea dreaptă a capului; înțepătură în ochi; lipirea ochilor; vedere slabă; la ora 7 A.M., durere facială; durere zvâcnitoare într-un dinte găunos; gust neplăcut; gust fad; dresul gâtului; la trezire, sete; eructație acră; apăsare în stomac; diaree; între orele 5 și 10 A.M., dorință de a urina; erecție; răgușeală; tuse; dificultate de respirație; la trezire, senzație de tracțiune în partea stângă a gâtului; înțepături și dureri sfâșietoare în glezne și picioare; între orele 3 și 6 A.M., durere în brațe; senzație de tracțiune în brațe; la trezire, slăbiciune; contracție în gamba stângă; simptomele.
( Înainte de amiază ), între orele 10 și 11 A.M., durere sfâșietoare în dinți; simptomele; senzație de frig.
( După-amiaza ), după ora 3 P.M., simptomele.
( Seara ), plâns; vertij; durere abdominală; durere sfâșietoare în partea dreaptă a capului; la mers în aer liber, plenitudine și apăsare în occiput; arsură a pleoapelor; durere surdă în ureche, dinți și ochiul drept; catar uscat; durere facială; până la miezul nopții, durere de dinți; durere sfâșietoare în dinți; durere surdă în gingii și incisivii inferiori; gust fad; greață; crampă gastrică; între orele 6 și 8 P.M., arsură în trahee; răgușeală; mâncărime; între orele 6 și 7.30, senzație de frig; aflux de sânge.
( Noaptea ), anxietate; la trezire, vertij; durere de cap; ochi lipiți; când se culcă, durere la nivelul feței, dinților și urechii; durere sfâșietoare la nivelul feței; scrâșnit din dinți; durere de dinți sfâșietoare; constricție în regiunea epigastrică; între orele 2 și 3 A.M., plenitudine apăsătoare în partea dreaptă a abdomenului; colică tăietoare; diaree; tuse; dispnee; durere toracică; dureri sfâșietoare în extremitățile inferioare; între orele 10 și 11 P.M. și 12 și 2 A.M., simptomele; mâncărime; transpirație; sudoare râncedă.
( Aer liber ), lăcrimare; vedere încețoșată; tuse uscată, gâdilitoare.
( În pat ), dureri de cap și de dinți.
( La aplecarea corpului ), dureri în jumătatea inferioară a coloanei vertebrale.
( La înclinarea corpului înapoi ), durere în mușchii abdominali.
( La aplecarea corpului spre dreapta ), durere sfâșietoare în epigastru; durere sfâșietoare în spațiul popliteu drept.
( După micul dejun ), valuri de căldură.
( La respirație profundă ), junghi în plămânul drept.
( La mestecat ), senzație de tracțiune în mușchii temporali; durere în mușchiul temporal stâng; durere de dinți la nivelul dinților posteriori.
( La închiderea ochilor ), vertij.
( Frig ), simptomele.
( La tuse ), junghiuri prin creier; junghi în regiunea inghinală dreaptă; junghi în plămânul drept.
( Băuturi reci ), durere într-un dinte găunos.
( După prânz ), vertij.
( După ce mănâncă ), lipsa dorinței de a vorbi; pierderea ideilor; gust grețos; gust vâscos; gust acru; sughiț; durere în epigastru; apăsare în stomac; tulburări cauzate de flatulență; tuse; dificultate de respirație; durere toracică.
( După ce mănâncă înghețată ), senzație de zgâriere în gât.
( În timp ce mănâncă ), durere de dinți la nivelul dinților inferiori; eructații de aer.
( La intrarea într-o cameră caldă ), durere de dinți.
( La adormire ), durere de tracțiune de la ganglionii inghinali; prin coapse până la genunchi.
( La urcarea scărilor ), durere în tibie; dificultate de respirație.
( La inspirație profundă ), tensiune în hipogastru.
( La râs ), apăsare și înțepături în gât.
( Lumină puternică ), junghiuri în ochi.
( La concentrarea privirii asupra lucrului ), durere în partea dreaptă a capului.
( La privirea în jos către obiecte aflate în mișcare ), vertij.
( La privirea în sus ), vertij.
( În poziție culcată ), vertij; durere sfâșietoare în cap.
( Culcat pe spate ), apăsare în stomac.
( Culcat pe partea dreaptă ), junghiuri în partea dreaptă a abdomenului.
( Culcat pe partea stângă ), palpitații.
( Culcat pe o parte ), crampă la inimă.
( Culcat pe umăr ), durere în acesta.
( Mese ), apăsare în stomac.
( În timpul meselor ), înțepătură în regiunea splinei.
( Mișcare ), vertij; greutate în cap; durere în tâmpla dreaptă; greutate și apăsare în stomac; paralizie; palpitații; senzație de tracțiune în membre; durere în a treia falangă a indexului.
( Mișcare rapidă ), dispnee.
( Mișcare după ce mănâncă ), slăbiciune gastrică.
( Mișcarea capului ), durere în frunte; durere înțepătoare în partea dreaptă a capului; durere în vertex; rigiditate a gâtului.
( La mișcarea laterală a capului ), vertij.
( La mișcarea gâtului ), junghi în mușchii cervicali.
( În timpul muzicii ), plâns și tremur al picioarelor.
( Presiune ), durere ca de rană în aripa dreaptă a nasului; durere apăsătoare în piept; durere ca de rană în genunchi.
( În repaus ), durere în osul parietal drept; senzație de tracțiune în degetul mare și într-un deget; durere în extremități; durere sfâșietoare în brațul drept; simptomele.
( În poziție șezândă ), junghiuri în penis; junghiuri din regiunile inghinale, prin coapse; arsură în anus; durere de tracțiune în spate; durere apăsătoare în spate; slăbiciune în regiunea lombară; durere în coccis; senzație de tracțiune în sacru, coccis și coapsă; durere surdă în fesa dreaptă.
( La fumat ), cefalee; durere de dinți; senzație de greață; senzație de abdomen umflat.
( La strănut ), înțepătură în partea inferioară a plămânului drept.
( Băuturi spirtoase ), simptomele.
( În picioare ), durere în regiunea inghinală; durere în regiunea lombară.
( La aplecarea înainte ), vertij; pirozis; palpitații; durere în regiunea lombară; durere fulgerătoare în șoldul stâng.
( În timpul defecației ), coriză cu secreții nazale abundente.
( La întinderea corpului ), senzație de comprimare a sânilor.
( La înghițire ), durere în frunte; ciupitură în urechea stângă; vuiet în urechi; junghi sub jumătatea dreaptă a limbii; durere usturătoare în gât; durere ca de rană în gât; înțepătură în partea stângă a traheei.
( La vorbit ), apăsare și înțepături în gât.
( La vorbit tare ), tuse uscată.
( Tutun ), simptomele.
( Atingere ), durere în ochiul stâng; durere în a treia falangă a indexului.
( La întoarcerea bruscă a capului ), junghiuri în cap.
( La răsucirea corpului ), durere în regiunea lombară.
( La urinare ), durere ca o mușcătură în uretră; durere tăietoare în uretră; arsură în uretră; mâncărime la nivelul glandului penisului.
( La trezirea din somn ), cefalee din frunte până la occiput.
( La mers ), vertij; durere tăietoare în flanc, deasupra ficatului; dureri înțepătoare în ficat; durere în regiunile inghinale; durere apăsătoare în testicule; mâncărime a organelor genitale externe; înțepături în organele genitale externe; astm; durere în partea stângă a spatelui; greutate a extremității inferioare drepte spre seară; tensiune de la șold spre regiunea inghinală și coapsă; durere în coapsă; durere pulsatilă pe partea externă a genunchiului; junghiuri în condiloame.
( La mers în aer liber ), mers clătinat; cefalee; durere în obraji; durere în mușchiul deltoid drept; senzație ca de luxație în articulațiile genunchiului și șoldului.
( Supă caldă ), durere de dinți.
( Vin ), vertij; spasme; neliniște în sânge; febră.
( La căscat ), trosnituri în articulațiile mandibulei.
Ameliorare.
( Aer liber ), senzație de uscăciune în nas; simptomele.
( La înclinarea corpului înapoi ), durere de cap.
( În timpul mâncatului ), durere în frunte.
( Eructație de gaze ), greață.
( La inspirație profundă ), junghiuri în partea dreaptă.
( Culcat pe partea stângă ), apăsare în stomac.
( Mișcare ), cefalee; sensibilitate și rigiditate pe o parte a corpului; crampă la inimă; durere sfâșietoare în brațul drept.
( Presiune ), dureri de cap.
( La frecarea frunții cu mâna ), cefalee.
( La mers ), durere la nivelul feței, dinților și urechilor.
( La mers în aer liber ), cefalee.
( Căldură ), durere la nivelul feței, dinților și urechilor, slăbiciune în regiunea inimii; simptomele.

Thuja