Glonoinum

(NO2 )O3

Preparare, Diluții cu alcool.

Surse. ( Nr.

1 până la 121, din monografia revizuită a lui Hering din N. E. Med. Gaz., 1874 și 1875 ).

1, B., din experimentările lui Dudgeon, B. J. of Hom., 11, p. 284, a luat tinctură; 2, Battman a luat prima diluție centezimală; 3, Belding a luat 2 picături din a 2-a diluție centezimală, Hahn. M., 4, 120; 4, Benson, prima diluție (probabil), ibid.; 5, Berridge, efectele a 20 de picături din prima diluție centezimală; 6, Brangwin (experimentările lui Dudgeon) a luat 1 picătură din 1/10; 7, Brink a luat 1/250; 8, Bute, după Hering; 9, S. B. (experimentările lui Lippe) a luat 1/50; 10, domnișoara C. (experimentările lui Dudgeon) a luat 3 granule din 1/10 în fiecare zi, timp de trei zile; 11, Castle a luat 1/100, repetat după douăzeci de minute; 12, D. J. Chaffee, Hahn. M., 4, 120; 13, W. G. Chaffee, ibid.; 14, P. Champion (după Hering); 15, Cheveril, Chemistry (Hering); 16, Colby, Am. Inst. Proc., 17, a luat 1/100; 17, Cutmore (experimentările lui Dudgeon) a luat 1 picătură din 1/10; 18, G. F. Davis a luat 1/100, iar după cincisprezece minute 1/50; 19, Morris Davis și-a atins limba cu substanța brută, iar după câteva zile a luat o picătură din 1/10; 20, dr. Demme a luat 10 picături dintr-o soluție alcoolică 1/10; 21, dr. R. E. Dudgeon, experimentări, din B. J. of Hom., 11, 268; 22, A. D. (experimentările lui Dudgeon) a luat 1/10; 23, dna A. D., ibid., a luat 1/10; 24, J. J. D., ibid., a luat 3 pilule din 1/10; 25, R. E. D., ibid., a luat tinctură și 1/100; 26, W. D. (experimentările lui Okie) a luat 1/250; 27, Eichorn, Zeit. d. Ver. Hom. Aezt. Oest., 2, 18, a luat a 3-a diluție zecimală (10 picături), după două zile, a 2-a diluție, între 5 și 30 de picături; la două zile după ultima doză, a luat prima diluție, între 6 și 15 picături; 28, Engall (experimentările lui Dudgeon) a luat 1 picătură din 1/10; 29, Epps, ibid., 2 granule din 1/10; 30, Esry, simptome numai după 1/100; 31, H. E. a luat 1/30; 32, F. (experimentările lui Dudgeon) a luat 1 picătură de soluție saturată; 33, Fellger, preparatul nu este precizat; 34, Field, Med. Times and Gaz., 1858 și 1859, 2 picături din 1/10 și soluție saturată; 35, Fisher (experimentările lui Dudgeon), 1 picătură din 1/10; 36, Fiske, Hahn. M., 4, 119, 2 picături din prima diluție centezimală; 37, (omis); 38, Fr. (Rau) a luat 1/200; 39, J. Fr. a luat 1/20; 40, Fuller, Med. Times and Gaz., 1858, a luat a șasea parte dintr-o picătură, repetând doza până când, în decurs de o oră, a luat în total 1 picătură; 41, Gardiner a luat 1/250, repetat după zece minute; 42, Geist, efectele inhalării uleiului brut; 43, dna Geist, efectele inhalării diluției 1/100; 44, Gellar (experimentările lui Dudgeon), 2 picături din 1/10; 45, H. G. a luat 1/30; 46, Süss Hahnneman (experimentările lui Dudgeon) a luat o picătură mică de soluție saturată; 47, Hardenstein, preparatul nu este indicat; 48, Hauk a luat 1/10, repetat după două zile; 49, W. A. Hawley (H. M., 4, 120), 2 picături din prima diluție centezimală; 50, dr. C. Hering, efectele inhalării și ale diferitelor diluții, de la 1/500 la 1/20; 51, Hupfield, diverși experimentatori, doză niciodată mai mare de 1/1000; 52, Jackson a luat o treime dintr-o picătură de trei ori, iar după câteva zile o picătură întreagă de soluție saturată, dintr-odată; 53, dr. Jeanes a luat aproximativ a 30-a parte dintr-o picătură; 54, Johns, efectele inhalării în timpul preparării; 55, Junod (experimentările lui Dudgeon), 6 pilule din 1/10; 56, S. J., 1/30 dintr-o picătură; 57, K., 1/50; 58, N. Koller (Hering), 1/12; 59, W. K. a luat 1/10; 60, L. a luat 1/100; 61, Leadham (experimentările lui Dudgeon) a luat 1 picătură de soluție saturată; 62, Lembke, Zeit. f. H. Kl., 2, 122, a luat 10 picături dintr-o soluție de 3 grani într-o drahmă de alcool (=1/6 de Glonoine); 63, Liebe, efectele preparării, Ann. Ch. Pharm., 109, p. 122 (Hering), 1/100, 1/250; 64, A. Lippe, experimentări, 1/500, 1/250, 1/100; 65, dr. Little, experimentări generale cu 1/250; 66, M. L. (experimentările lui Lippe) a luat 1/50; 67, omis; 68, dna M. (Hering); 69, N. a luat 1/200; 70, Neidhard a luat 1/50; 71, „O.” a luat 1/250; 72 și 73, dr. Okie a luat 1/100; 74, „P.” a luat 1/25; 75, E. P. a luat 1/20; 76, omis; 77, Pelouse, Chem. (Hering); 78, dr. Phearson (Hering), preparatul nu este precizat; 79, „R.” a luat 1/50; 80, M. R. a luat 1/250; 81, Raue a luat 1/250; 82, același a luat 1/50; 83 până la 86, Reil și trei colegi (Reil și-a atins limba de degetul umezit cu ulei pur, „A.” a luat de două ori 1/100 și 1 picătură pură, „B.” a luat 1 picătură pură, „C.” a luat de două ori 1/100 și 4 picături pure); 87, Rhees a luat 1/125, 1/60, 1/50, iar ulterior 1/250 și 1/125; 88, Riehle a luat 1/10, ulterior 1/50; 89, Robertson (experimentarea lui Dudgeon), 1 granulă din 1/10; 90, Roth (Dudgeon), 2 granule din 1/10; 91, Roussell (Emma) a luat 1/10; 92, Rr. a luat 1/500, 1/250 și 1/150; 93, „S.” (Dudgeon) a luat 1 picătură de soluție saturată; 94, S. și F. (Hering); 95, experimentarea dr. S., 1/20; 96, C. G. S. a luat 1/100, 1/200; 97, E. S. (Dudgeon), 1 picătură din 1/10; 98, J. R. S. a luat 1/100 și 1/200; 99, dna St., 1/200 și ulterior 1/250; 100, dr. Schiek a luat 1/100 și 1/250; 100 b, un bărbat de 40 de ani a luat 1/100; 100 c, o fată de 20 de ani a luat 1/250; 100 d, un bărbat de 33 de ani, 1/250 și 1/100; 100 e, o femeie de 48 de ani a luat 1/160; 100 f, un bărbat de 26 de ani a luat 1/130; 101, Schuchardt, acțiunea, Chem. Centralbl., 1866, nr. 31; 102, Small, efectele asupra sa și asupra altora cu a 6-a diluție centezimală, 1/200 și 1/300; 103, (omis); 104, dr. E. Smith a luat 1/500, 1/250, 1/200 și 1/150; 105, Sobrero, după Hering; 106, T. Dwight Stow, experimentări cu prima diluție, Hahn. Month., 4, p. 117; 106 a, dna M. M., ibid., a luat prima diluție centezimală; 107, Streintz, după Hering; 108, Tafel, ibid.; 109, Waage, 1/300, o doză; 110, dr. A. E. Wallace, prima diluție, H. M., 4, 119; 111, J. W. a luat 1/250; 112, J. Wh., 1/50; 113, W. P. W., 1/300; 114, dr. Wg. a luat 1/200; 115, dr. Whitey, 1/20; 116, dr. Williamson, 1/30, 1/150; 117, dr. J. G. Wood, Am. Inst. Trans., 1/30; 118, dr. Wyld (experimentările lui Dudgeon), 1/10; 119 și 120, Zumbrock, efectele inhalării și ale diferitelor preparate; de la 1/30 la 1/300; 121, Vinal, 1/300; 122, ( omis ); 123, B. J. of Hom., 18, p. 139, efectele asupra unei femei ale unei granule de Glonoine, prima diluție; 124, Brady, Med. Times and Gaz., 1859, mart., un chimist a luat 1 picătură dintr-o soluție de 5 la sută pentru durere facială; 125, V. A. Pierce, W. Hom. Obs., 3, p. 130, a luat 1 picătură în prima zi, 24 de picături între 10 A.M. și 1 și 2 P.M., în a patra zi, 150 de picături între 12 M. și 2.30 P.M., în a cincea zi; 126, ibid., T. M. P. a luat seara 6 picături din prima diluție zecimală; 127, ibid., H. W. W. a luat 3 picături din prima diluție centezimală (repetat după cinci minute); 128, dr. Bayes, M. Hom. Rev., 10, p. 107, efectele introducerii într-un dinte dureros a unei bucățele de vată îmbibate cu Glonoine în prima diluție; 129, J. M. Merrick, Jr., Am. J. of Sc. and Arts, v, 36, nr. 107, efectele vaporilor și ale unor „cantități infime”; 130, E. Mystroem, Upsala Lükareförmengs Forhandlinger, ii, p. 232 (Syd. Soc. Year-book, 1867-8), efectele unei cantități mici; 131, ibid., un muncitor feroviar a băut din greșeală o anumită cantitate; 132, Honert, Deut. Klin., 1867, p. 83, efectele câtorva picături pentru un furuncul; 133, Holst. Prag. Vierteljhrschft, 1873, un muncitor feroviar a înghițit câteva înghițituri dintr-un flacon; 134, dr. Thorowgood, Med. Times and Gaz., 1858, p. 331, efectele unei cantități mai mici de 1 picătură din prima diluție.

PSIHIC

• Afectiv.
• Neobișnuit de însuflețit și vorbăreț; flux abundent al gândurilor și înclinație spre glume; timp de patru ore, 121.
• Mare agitație psihică, 117.
• Delirant și insensibil, devenind rapid comatos, 131.
• Deprimare profundă, 123.
• Anxietate (după șapte minute), 57.
• Anxietate și înclinație de a fugi, 119.
• Anxietate, cu cefalee, 119.
• Senzație de nenorocire iminentă, împreună cu senzațiile din piept, 99.
• Teamă și teroare, 111. [10.]
• Teamă intensă, cu senzația ca și cum pieptul ar fi strâns cu un șurub, 65.
• Teamă intensă, cu senzația ca și cum gâtul ar fi umflat, 36.
• Deși era veselă din fire, a devenit temătoare de moartea sa apropiată, 91.
• Când a fost întrebată, o zi sau două mai târziu, cum se simțea, a spus că, la un moment dat, fusese înspăimântată de teama că fusese otrăvită și că nimeni n-o va mai prinde luând din nou, 106a.
• Își amintește vechi nemulțumiri (a doua zi); se gândea neîncetat la persoanele care îl jigniseră, hotărât să-și justifice propria conduită, 116.
• Intelectual.
• Intelectul mi-a revenit aproape imediat și îmi amintesc că am spus: „Aceasta nu are nimic de-a face cu homeopatia, ci cu o otravă foarte puternică”, 34.
• Deși era încă foarte confuz, abia știind unde se afla sau ce făcea, totuși, când, printr-un efort de voință, își concentra atenția, își amintea perfect pacienții, toate simptomele lor și medicamentele prescrise, fără să se înșele nici măcar o dată, 117.
• Nu-mi pot aduna gândurile, 12.
• Efect imediat: confuzie a ideilor și pierderea forței, 16; cu reducerea forței limbii, 117.
• Confuzie a ideilor atât de mare, încât nu putea spune unde se afla, 117.
• Un fel de dezorientare trecătoare, urmată de un fel de orbire, 50b. [20.]
• Când efectul (la nivelul capului și brațelor), pe care îl descria cu exactitate, a încetat după cinci minute, i s-a părut ca și cum s-ar fi trezit dintr-un vis; și-a mișcat brațele ca cineva care se trezește dintr-un vis, 50.
• În timp ce se întorcea acasă pe străzi, după cefalee, totul i se părea străin, nu la fel de familiar ca de obicei; trebuia să privească în jur din câteva în câteva clipe pentru a se convinge că se afla pe strada corectă; i se părea ca și cum casele nu s-ar afla la locurile lor corecte, pe același traseu pe care îl parcursese de cel puțin patru ori pe zi, timp de ani de zile, 19.
• Dificultate în evocarea termenilor frenologici, cu care este foarte familiarizat, 116.
• A urmat o stare de semiconștiență, cu o cefalee pulsatilă extrem de violentă și tremur al întregului corp, 101.
• Pierderea conștienței, 132.
• Cădere la pământ în stare de inconștiență, cu convulsii și spume la gură, după alternanța dintre palpitațiile inimii și congestia capului, 73.
• Cădere la pământ, cu pierderea conștienței, congestie la cap sau la inimă; fața uneori palidă, alteori roșie, 73.
• Stupoare, slăbiciune psihică și fizică, 58, 44.

CAP

• Confuzie și vertij.
• Senzație de confuzie, 12.
• Senzație de confuzie, cu dureri în vertex, 35. [30.]
• Cu palpitații, confuzie în cap; față congestionată, fierbinte; ochii păreau tulburi și lăcrimoși; pupilele nemodificate; durată de trei ore, 62.
• Vertij, 117, 108, 47, etc.*
• Vertij în frunte, 38.
• Vertij în occiput, 64.
• Vertij în occiput, apoi durere în vertex, 64.
• Acces de vertij, după-amiaza, 41.
• Vertij când își dă capul pe spate, 113; când își scutură capul, 73.
• La întoarcerea corpului, vertij, 41.
• Când s-a întors pentru a coborî din trăsură, după-amiaza, a fost cuprins de un vertij brusc și violent și ar fi căzut dacă nu s-ar fi sprijinit de un copac, 41.
• Senzație de vertij și de încețoșare, care însă a trecut curând (după trei zile), 86. [40.]
• Vertij, cu legănarea tuturor obiectelor și clătinarea corpului, 78.
• Vertij, cu greață, 91, 106, 34, 6, 47, 16.
• După cinci minute, vertij, cu slăbirea vederii, dureri în frunte și pulsații în tâmple, 101.
• Vertij; față roșie, ochi lăcrimoși, pupile neschimbate timp de trei sferturi de oră; după câteva minute. (Fără autoritate.)
• Ușoară senzație de vertij (după un minut, în prima zi); accentuată (în a patra zi), 125.
• Nicio intensificare a cefaleei, dar vertij violent, cu întunecare trecătoare a vederii, 39, 86.
• Un fel de vertij la ieșirea în aer liber; mers clătinat ca după o călătorie pe mare, 109.
• Amețeală (în a cincea zi), 125; (după cincisprezece minute), 126.
• Amețit când își scutură capul, 73.
• Amețit și cu senzație de leșin înaintea greței, 39. [50.]
• A început să se plângă de amețeală (după a treia doză), 85.
• Se clatină și se poticnește ca la coborârea pe uscat după ce a vâslit într-o barcă; a fost nevoit să se întindă; adoarme; când se trezește, transpirația picură de pe el, într-o zi răcoroasă, 100.
• Capul în general.
• Capul și fața sunt tumefiate; sângele este împins în sus; convulsii; accese frecvente de pierdere a conștienței, eliminarea unor cantități mari de urină, care conține multă albumină, 64.
• Mâinile sunt ridicate frecvent la cap, 131.
• Congestie, cefalee și plenitudine la apariția menstruației, 64.*
• Congestie la cap și pulsații ale tâmplelor, 19.*
• Congestie la cap, cu cefalee (după patru minute), 96.
• Congestie la creier și plămâni, 51, 24.
• Congestie a creierului și plămânilor; după cincizeci de minute, aproape ameliorată; a eructat gaze din stomac; greața aproape complet dispărută, 51.
• Congestie la cap și piept, 24, cu greață, 51. [60.]
• Congestia la cap alternează cu congestia la inimă, 73.
• Congestie frecventă la cap la o femeie în vârstă, provocând de fiecare dată o senzație de frig, 50.
• Congestie ușoară, dar continuă, până la miezul nopții, 51.
• Congestie violentă la cap, cu cefalee (după două minute), 98.*
• Aflux brusc de sânge la cap, 50, cu vertij, 58.
• Febră cerebrală, 78.
• Senzație de obtuzitate a capului, urmată de pulsații în tâmple, 59.
• Senzație de cap obtuz, ca și cum ar fi plin; de asemenea, fața fierbinte și plină, 50, 79.
• Senzație de obtuzitate a capului, urmată în două minute de presiune și pulsații în tâmple, 59.
• Senzație generală de obtuzitate a capului, cu o durere apăsătoare și tensionantă mai intensă, alternând în tâmplă, în occiput și în urechi, 27. [70.]
• Senzație dureroasă de obtuzitate a capului, neaccentuată de scuturarea violentă, ci de scuturarea ușoară, ci de scuturarea ușoară, 50.
• Senzație surdă în cap, ca după intoxicația cu bere, 93.
• Greutate în cap, 70; mai ales în frunte, 93.
• Greutate surdă în cap, fără pulsații sau accelerarea pulsului, cu transpirație caldă constantă pe frunte; pielea, în rest, răcoroasă, 100.
• Senzație de greutate în cap, 64, 104.
• Senzație de greutate în cap; abia își poate ține capul ridicat, 51.
• Senzație de rigiditate în cap și gât, 81.
• Simte deodată cum urcă în cap (după un minut și cinci secunde), 75.
• Din hipocondrul stâng, urcă prin piept până la cap, 111.
• O senzație stranie prin tot capul după diminuarea cefaleei (după zece minute), 53. [80.]
• Înclinație constantă de a apleca capul înapoi; (în două provinguri), 99; de a-l da pe spate, 80.*
• Capul și stomacul se simt ca după ce ar fi stat afară în soarele fierbinte și fără să fi luat masa; o inspirație profundă și prelungită nu ameliorează, iar mișcarea capului agravează, 12.
• Senzație de sfârșeală în cap și piept, ca aceea produsă de lucrul într-o încăpere foarte fierbinte până aproape de epuizare, 12.
• Senzație în cap ca și cum ar fi mâncat prea mult, 79.
• Capul se simte ca și cum i-ar fi foame, 12.
• Senzație de gol în craniu (a doua zi), 106.
• Ca și cum o pânză rece ar fi întinsă peste creier de fiecare dată după administrarea medicamentului, 50.
• Căldură în cap, cu pulsații, 48.
• Căldură de sus în jos în cap, 7.
• Căldură în cap și față, 69, 31; cu cefalee; (Dr. Gray); cu puțină transpirație, 64, 100. [90.]
• Am simțit imediat o incandescență de căldură, care s-a localizat la cap și care a crescut, de asemenea, rapid în intensitate, îndeosebi în regiunea anterioară; arterele temporale au devenit foarte pline, iar la aproximativ cinci minute după administrarea dozei de Glonoine, pulsul crescuse la 100; se resimțea acum o evidentă congestio cerebri, cu contracție neregulată a inimii etc., 44.
• Căldură intensă în cap, cu dureri severe în frunte, pulsații în tâmple, accentuate de mers, 68.*
• Valuri de căldură în cap și perceperea distinctă a pulsului în cap (după două minute); se diminuează (după zece minute), 81; din piept spre cap, 44, 35, 82.*
• Senzație dezagreabilă, mai violentă la baza creierului, 52.
• Durere profundă în creier; scuturarea nu are nicio influență, 50.
• Durere în cap dinspre spate spre față și de jos în sus, 119, 7.
• Imediat, senzație ca și cum capul ar fi prea mare, 70.
• Capul se simțea enorm de mare, 117.
• Senzație ca și cum întregul cap ar fi enorm de umflat, cu constricție și pulsații în tâmple, 128.*
• Un fel de senzație de umflare în cap; pare ca și cum ceva ar destinde creierul în toate direcțiile, 64. [100.]
• Senzație ca de umflare în cap, cu pulsații violente, mai rău la aplecarea înainte; pulsațiile sunt mai rele pe partea stângă; capul se simte greu, 104.
• Plenitudine în cap, 57, 74, 100; cu durata de douăsprezece minute (după un minut), 88; (după trei minute), 79, 88; (după patruzeci de minute), 82, 96.
• În decurs de un minut am simțit, sau mi-am închipuit că simt, o oarecare plenitudine în cap, dar nu am fost conștient de nicio altă senzație neobișnuită, 40.
• Plenitudine în cap, astfel încât își poate simți pulsul în cap, mai ales în tâmple, și putea număra bătăile, 88.
• Plenitudine în cap și pulsații fără durere, 112; și pulsații dureroase, 88, 104, 82.
• Senzație de plenitudine în cap, mai rea din când în când, schimbându-și locul, 50.
• Senzație de plenitudine în cap, cu pulsații, mai ales în partea superioară a frunții, 104.*
• Plenitudine la baza creierului și pulsații violente ale tuturor arterelor capului și ale cefei, 52.*
• La sfârșitul celor patru ore, plenitudinea și pulsațiile capului continuau fără nicio diminuare, împreună cu o cefalee surdă, care părea mai curând să crească până la retragerea pentru noapte; s-a trezit în dimineața următoare cu aceeași plenitudine și aceleași pulsații, care cuprindeau întreaga parte anterioară a capului și păreau situate în profunzime, 16.
• Plenitudine accentuată în cap, ca și cum creierul ar fi prea mare (a cincea zi), 125.* [110.]
• Plenitudine în cap, cu căldură generală, 50, 66.
• Plenitudine și presiune, cu căldură; dacă se intensifică mult, apare greața, iar el poate percepe că greața își are originea în cap, 69.
• Plenitudine pronunțată în cap, cu pulsații pe ambele părți ale capului, deasupra și în spatele tâmplelor, dar însoțită de o senzație de furnicături pe partea stângă a limbii, aproape de vârf (după trei minute); aceleași pulsații, cu o senzație aproape de zvâcnire în tegumentele capului, în același loc menționat anterior; mai rău după ridicare, traversarea încăperii pe jos și așezarea din nou (după zece minute), 3.
• Capul foarte plin; puls plin și rapid; față roșie, 119.
• Simte că plenitudinea este provocată de sânge, 66.
• Ca și cum sângele ar urca la cap, 111.
• Plenitudine în cap ca și cum tot sângele ar fi urcat la cap; senzație foarte dezagreabilă, dar fără cefalee, 98.
• El a descris senzația din cap ca și cum ar atârna cu capul în jos și ca și cum, în consecință, ar exista un aflux puternic de sânge în cap; aceste simptome au dispărut în câteva minute, 55.
• Brusc, o senzație ca și cum întregul cap ar fi îndesat cu sânge, 86b.
• Drs Caspar, v. Thaczousky, Löwscholz, Widman și Wurmb, după o fracțiune de picătură, au resimțit senzații congestive în creier și în vasele sanguine, cefalee și accelerarea pulsului, după câteva minute; la o oră sau mai mult după aceea, pulsul celor mai mulți dintre ei a scăzut de la 90 la 60, 27. [120.]
• Tensiune în cap și gât, extinzându-se în sus, în spatele urechilor, ca o presiune surdă, ca și cum sângele ar apăsa; persistă după zece minute, 81; tensiune violentă, 27.
• Cefalee tensionantă deasupra ochilor și nasului, extinzându-se și în spatele urechilor și urmată curând de o senzație de constricție și sufocare în jurul gâtului, ca o strangulare (curând), 134.*
• Dureri apăsătoare și tensionante, deplasându-se de la tâmple la occiput și urechi; a adormit târziu, trezindu-se frecvent cu aceleași dureri; aproape bine în dimineața următoare, 27.
• Senzație de plesnire în sus din mijlocul (capului), 42.
• Cefaleea a devenit foarte severă; senzație ca și cum capul ar plesni; dureri pulsatile, mai ales prin tâmple; stupoare, slăbiciune a corpului și a minții; moleșeală și durere în membre după-amiaza (a treia zi), 58.
• Senzație ca și cum craniul ar fi prea mic, 65.
• Craniul părea prea mic și ca și cum creierul ar încerca să facă să plesnească craniul; acțiune violentă a inimii și o pulsație distinctă era simțită în tot corpul, 46.*
• Senzație de crăpare în creier, obligându-l să-și țină capul la fiecare mișcare, pentru a preveni o aparentă spargere iminentă a craniului, 117.
• Senzație ca și cum capul ar fi comprimat de o bandă, cu mare plenitudine a capului și căldură generală a corpului, 100b.
• Senzație de rigiditate sau tensiune în jurul capului și gâtului, ca și cum ar fi fost strânse cu șireturi; îmbrăcămintea părea prea strâmtă, a fost nevoit să-și slăbească haina și cravata (după două minute); mai bine după unsprezece minute și jumătate, 81. [130.]
• Creierul se simte ca și cum ar fi mai mic decât cavitatea craniului, 18.
• Cefalee, 129.
• Cantități foarte mici administrate pe limbă produc o cefalee care durează câteva ore; acest efect a fost resimțit de mai multe persoane din laboratorul meu, iar eu însumi l-am simțit de mai multe ori, 105.
• Cefalee, crescând zilnic în severitate, 34.
• Cefalee care începe în glabelă, 119.
• Cefalee care urcă de jos în sus, 31, 119, 65, 88.
• Cefalee din față spre spate, 93, 99, și de jos în sus, 119.
• Cefalee apărută foarte curând, care a început în partea posterioară a gâtului și de acolo s-a extins peste întregul cap, 7.
• Cefalee extinzându-se până la nas, 100, 27, 18, 119, 55.
• Cefaleea se extinde din frunte până în mijlocul creierului, 42. [140.]
• Cefalee mai ales în spatele urechii și sus, în frunte, 50.
• La început, cefaleea era anterior, apoi s-a extins peste vertex și în întreaga parte posterioară a capului; după cinci minute, categoric mai pronunțată în occiput, 93.
• Cefaleea revine (după însănătoșire) și continuă toată seara și toată noaptea, 11.
• Cefalee la ridicarea de dimineață, cu dureri colicative în regiunea hipogastrică și diaree dureroasă; scaune moi și abundente; durerea ameliorată după scaun, dar revenind curând, mai ales la mișcare sau când stă așezat drept; sensibilitate dureroasă la presiune în regiunea iliacă stângă; fior și căldură în anus (a treia zi), 58.
• S-a trezit din somn de trei sau patru ori cu cefalee, 81.
• Cefalee în ziua următoare, de dimineață până la ora 2, 11; până seara, 119.
• A dormit foarte bine, dar în dimineața următoare, la trezire, a simțit aceeași cefalee, care a continuat toată ziua, 46.
• Se plimbă prin cameră toată noaptea din cauza cefaleei, 54.
• Cefalee de la administrarea medicamentului, din cursul după-amiezii până la ora zece seara, 48.
• Cefaleea a trecut la o jumătate de oră după prima doză, dar a reapărut noaptea, lăsând în dimineața următoare o senzație de amețeală, ca după o noapte de excese, 86. [150.]
• Cefaleea se extinde prin întregul cap, cu o senzație de greutate (după patru minute), 53.
• Cefalee, cu greață, 121, 31, 119, 64; cefaleea și greața au continuat trei zile, diminuându-se treptat, 97.
• Cefalee toată ziua, cu greață constantă, astfel încât a luat

Nux vom . 200 seara, după care starea lui s-a ameliorat, 64.

• Cefalee și greață, cu diaree, 100d, 97.
• Cefalee și puls accelerat (la cinci persoane), 65.
• Cefalee fără accelerarea pulsului, cu greutate surdă în cap, 100.
• În dimineața următoare, cefalee, multă căldură generală și eliminare de gaze intestinale fetide (un simptom foarte neobișnuit), 21.
• Serile, cefalee continuă, 30.
• Cefalee ușoară pe tot parcursul după-amiezii, 96.
• Senzația de plenitudine în cap a durat câtva timp și a fost urmată de o ușoară cefalee, 122. [160.]
• Cefalee ușoară și durere surdă, grea, în stomac, cu o senzație clară de greață, deși fără nicio teamă că aceasta va ajunge până la vărsături, 34.
• Cefalee severă, care pare să împiedice respirația (după cincisprezece minute), 126.
• Cefalee intensă (după patru ore), 132.
• Cefalee violentă după greață, apoi vărsături violente, repetate, cu mucus galben, 100c.
• Cefalee atât de violentă, încât nici măcar nu se poate gândi să ia un antidot, 54.
• Cefaleea a debutat în mai puțin de cincisprezece minute, fiind ușoară la început, dar crescând treptat în intensitate, până când, după o oră și jumătate, a devenit aproape intolerabilă; era însoțită de o considerabilă senzație de leșin și de epuizare, de intoleranță la lumină și, pe lângă durerea chinuitoare, de o senzație de mare suferință generală și alarmă; ameliorarea a fost obținută în cele din urmă numai prin inhalarea unor cantități mari de Eter, pierderea stării de conștiență produsă de acesta fiind urmată de un somn fragmentat și agitat, care a durat până în ziua următoare, marcată de slăbiciune, epuizare și cefalee ușoară; aceste simptome neplăcute nu au dispărut definitiv timp de trei sau patru zile, 129.
• Efectul s-a încheiat cu o cefalee surdă, care a încetat în timpul somnului, 39.
• Diminuarea și intensificarea cefaleei fără cauză, 82, 81, 38 , etc.
• Cefaleea și pulsul cresc și se diminuează simultan, 11, 31, 98, 104.
• Cefaleea a revenit după un minut, 18 ; după zece până la douăzeci de minute, a durat aproximativ treizeci de minute, 19 ; cefaleea a revenit imediat după administrarea unei noi doze, 82. [170.]
• Cefaleea a durat mai multe ore; trei ore, 51, 98, 100d ; șase ore, 50c ; șapte ore și jumătate, 99 ; șaptesprezece ore, 11 ; paisprezece ore, 74.
• Durere de tracțiune în cap, extinzându-se până la occiput (după a doua doză), 86.
• Presiune în cap (după două minute), 117 ; (după o oră), 31.
• Presiune ici și colo, mai ales în occiput, 62.
• Presiune în cap, mai rea la fiecare mișcare și la scuturarea capului; începe în aer liber, continuă în cameră și dispare abia în timpul unei a doua plimbări, după mai multe ore, 31.
• Presiune și senzație de cap greu în întregul cap, 27.
• Presiune grea în cap, 57.
• Presiune grea în cap, ca de la o mare greutate pe creier, 39.
• A încercat să se întindă, dar nu a putut din cauza presiunii și pulsațiilor crescute în creier, care, la încercarea de a adopta poziția culcat, s-au intensificat acum atât de mult, încât a fost obligat să-și țină capul, ca și cum ar fi vrut să împiedice ruperea craniului, 117.
• Cefalee (presiune), cea mai intensă după zece minute, 117. [180.]
• Apăsarea și înghesuirea (în cap) încetează după trei minute și jumătate, 119.
• Presiunea în cap a revenit în aer liber, 42.
• La ridicare, durerea și presiunea în cap erau atât de severe, încât nu putea sta în picioare; a fost obligat să se întindă din nou pentru câteva minute, 117.
• Durere surdă, apăsătoare, în cap, mai ales în occiput și în regiunea urechilor; durere surdă, apăsătoare, severă în ceafă, ca și cum ar fi în bulbul rahidian; durerea este mult intensificată de mișcarea capului sau de răsucirea gâtului; gâtul pare înțepenit; plenitudine, greutate surdă și presiune în întregul cap, cu senzații de pulsație, 58.
• Și-a descris cefaleea ca și cum creierul ar fi presat spre centru din trei puncte diferite, anume din ambele tâmple și din occiput; aceste simptome au durat de dimineața până seara, 118.
• Au survenit o senzație intolerabilă de apăsare și amețeală în cap, cu zvâcniri spasmodice ale membrelor, 124.
• Ca o greutate de la mijlocul capului până la urechi, 66.
• Durere fulgerătoare în cap, la aplecare, în dimineața următoare, 81.
• Dureri străpungătoare, bruște, în cap, 100.
• Diminețile, junghiuri în cap la aplecare, 116, 81, 104, 66. [190.]
• La aplecare, junghiuri violente în cap, în dimineața următoare, 81.
• Zvâcniri dureroase ici și colo în cap, 119.
• La mișcarea capului, senzație ca de rană în cap (două cazuri), 121, 12, 116, 11.
• Senzație ca de rană și de mobilitate a creierului, 110.
• În a doua zi, creierul părea dureros ca o rană; trepidațiile vagoanelor agravau senzația, 12.
• Scuturarea intensifică senzația ca de rană în cap, 116, 11, 111, 18.
• Senzație ca de rană în întregul cap; îi este teamă să-și scuture capul, deoarece i se pare că acesta s-ar desface în bucăți, 121.
• Senzație ca de rană și ca și cum interiorul capului ar fi strâns prin șnuruire, cu intensificarea durerii dacă își scutură capul lateral, 116.
• Scuturarea capului provoacă o senzație ca și cum creierul ar fi dureros ca o rană, 18.
• Senzație ca de rană în cap la scuturarea acestuia, dar fără durere, 112. [200.]
• Nu are cefalee, dar nu suportă scuturarea capului, 75, 39.
• Când își scutură capul, pare că creierul este tare și mobil, iar în cap există o senzație ca de rană, 116.
• Când își scutură capul, i se pare că ceva se mișcă în interior și se lovește de craniu, 99.
• Cefalee și senzație ca de rană în cap, care se intensifică la ridicarea bruscă sau la scuturarea capului (la amiaza celei de-a doua zile), 11.
• O oarecare cefalee în ziua următoare, cu greață ușoară și o senzație ca de rană în cap, 41.
• În interiorul capului, senzație ca de zdrobire sau contuzie, mai ales în frunte, 51.
• Pulsații în cap, 111, 58, 117

(după trei ore), 50b.

• Pulsații ale creierului, dinăuntru spre exterior, 36.
• Simte ceva urcând din hipocondrul drept, prin torace până la cap, ca și cum sângele s-ar ridica la cap și ar pulsa acolo; imediat, 111.
• Pulsații în cap, mai ales în frunte, intensificate de fiecare mișcare a capului, 80, 119.* [210.]
• Pulsații în întregul cap, în special în tâmple și deasupra ochilor, cu căldură excesivă în cap; mai rău la mișcare, mai bine când stă nemișcat și când este culcat; ameliorate și prin apăsare asupra capului, 48.*
• Pulsații și senzație de plesnire, în special deasupra urechilor și în tâmple, iar eu am resimțit o senzație de sufocare, ca și cum în jurul gâtului mi-ar fi fost legată o ligatură care împiedica întoarcerea sângelui dinspre cap, 25.
• După douăzeci de minute, pulsația din cap se transformă într-o cefalee ușoară, pulsatilă; la fel în timpul efortului în aer liber, 81.
• A doua zi, ușoare pulsații în cap dacă face efort sau se mișcă mai mult decât de obicei, 104.
• Cefaleea devine pulsatilă la aplecare, 119, 104, 66, 81.
• Pulsații în cap în timpul mișcării, 81, 4, 36 ; cele mai accentuate la urcarea scărilor (după treizeci de minute), 104, 81, 46 ; la fiecare pas pe scări, 50 ; mai rău în stânga, 116.*
• Pulsații, zvâcniri și tulburarea tuturor simțurilor; senzație de balansare, necesitând un efort constant pentru a ține capul drept , acesta având tendința să cadă ca atunci când adoarme, 16.
• La ora 17, a început o cefalee ușoară, pulsatilă, care a continuat cu intermitențe aproximativ trei ore; accese ocazionale de greață, cu congestie cerebrală ușoară, dar continuă, până la miezul nopții (după o oră), 51.
• Imediat, pulsații violente în cap, mai ales în tâmple; durerea este localizată mai ales în partea anterioară a capului și se întinde de la o tâmplă la cealaltă, 50a.
• Pulsații în cap atât de violente, încât pulsul putea fi numărat după ele (puls 110), 51.* [220.]
• Pulsații violente în cap, cu senzație de plenitudine, 65 ; fără durere, după două minute, 104 ; ca și cum capul ar fi fost umplut complet cu ceva, 23.
• La cinci ore după inhalarea vaporilor, la ora 11 noaptea, cefalee pulsatilă cumplită, care a durat toată noaptea, până când a băut cafea dimineața, 50a.
• Cefalee surdă, pulsatilă (după două minute); cefaleea se deplasează din spate în față (după cinci minute); durează aproximativ un sfert de oră, 129.
• Cefaleea sa cronică, pulsatilă, intensificată de fiecare mișcare, s-a agravat excesiv după X, mai ales la urcarea scărilor; la fiecare pas i se părea că fruntea avea să-i plesnească, astfel încât era obligat să se sprijine de balustradă, 50.
• Pulsații dureroase, 88, 104 , etc.
• Pulsații nedureroase în cap, 112 ; extinzându-se pe sub osul frontal până la tâmple, 50b.
• Cefaleea a început în glabelă și s-a extins în sus și înapoi; la început mai intensă anterior, în dreapta, apoi posterior, în stânga, iar în cele din urmă mai intensă în întregul occiput; pulsațiile se extind de jos în sus și din față spre spate, 119.
• Cefaleea a apărut mai lent în timpul administrării apei cu Glonoine, nu a fost nici atât de violentă, nici atât de pulsatilă; a cuprins întregul cap, fiind mai intensă în occiput; s-a accentuat după-amiaza; nu a fost ameliorată de cafea, 119.
• Cefaleea pulsatilă de după mișcare, mai ales după scuturarea capului, nu se diminuează după o plimbare; încetează numai în timpul nopții, 119.
• Pulsațiile din cap încetează după cinci minute, 92 ; mai bine după șapte minute, 104 ; mai puțin violente, pulsațiile nu mai sunt atât de distincte după opt minute, 121 ; se atenuează după opt minute, 98 ; nu sunt violente după treizeci de minute, 96 ; pulsațiile și plenitudinea au dispărut după opt minute, 104. [230.]
• După ce a mirosit Camphor, cefaleea pulsatilă a încetat, precum și durerea de dinți și senzația ca și cum ceva s-ar mișca în cap, 119.
• Bătăi violente, grele, în cap, din spate spre față, ca și cum ar împinge totul afară prin frunte , mai puțin frecvente decât pulsul, 54.
• Pulsații în cap timp de două minute (după patru minute), 31 ; timp de un minut (după trei minute), 88.
• Pulsații în creier, atât auzite, cât și simțite; la fiecare pulsație, o senzație (care nu ajunge la intensitatea unei dureri) în pielea capului, imediat deasupra urechilor; o temperatură de aproximativ 180° F., într-o baie turcească, nu a avut nicio influență perceptibilă asupra cefaleei; după ce a urcat scările în fugă, la ora 20:15, 1.
• Simte fiecare pulsație în cap , în timp ce prepară Glonoine, 119, 62 ; (după cincisprezece minute), 88.*
• Simte bătăile pulsului în cap, 117, 51.*
• Simte bătăile pulsului în cap , cu căldură, 48.*
• *Șocuri în creier, sincrone cu fiecare pulsație a arterelor, 117, 119.
• Când urcă rapid scările, simte o smucitură în cap la fiecare pas; (în ziua următoare), 81.
• Smucituri în cap la fiecare pas pe scări, 81. [240.]
• Ca și cum ceva s-ar mișca înăuntru, când scutură capul, 99, 119.
• Senzație ondulatorie în cap, 117, 70, 42, 50, 16.
• Durere surdă, ondulatorie, în mijlocul creierului, 42.
• Senzație ondulatorie, intensificată de fiecare întoarcere a capului, 16.
• În timpul plenitudinii cardiace, presiunea ondulatorie asupra capului a încetat, 16.
• Mișcare ascendentă, ca un val, în cap, 70, 107.
• Durerile sunt exact pe linia mediană a capului, 119.
• Frunte.
• Simte ca și cum i s-ar turna apă cu gheață peste frunte, în vecinătatea sprâncenelor, timp de două minute, 92.
• Ca și cum apă caldă s-ar prelinge în jos prin interiorul frunții, 100.
• Senzație de cap tulbure în regiunea frontală, care încetează în aer liber, 27. [250.]
• Senzație de cap tulbure în regiunea frontală stângă, precum și de ambele părți, și căldură la nivelul feței, 50.
• Durere în partea anterioară a capului, durere apăsătoare în ambele tâmple, mai ales în stânga, ca și cum ar fi împinse în afară, de asemenea către ambii ochi; durere în sacru, mai bine după întoarcerea acasă, după cină, mai rău după culcare, cu greață și scaun subțire, 42.
• Durere în frunte, 64.
• Durere în frunte, stânga , apoi dreapta, 50.
• Durere în frunte, apoi în vertex și curând în întregul cap, astfel încât sare în picioare, la două minute după administrarea medicamentului, și aleargă de colo-colo, 53.
• Durere în frunte, în dimineața următoare, la trezire, 11, 106.
• În timpul deplasării cu vehiculul, durere frontală în cap, 42.
• Durere în frunte dacă privește mult timp într-o singură direcție, 116.
• Durere în frunte, mai rău când scutură capul , mai rău seara; încetează după somnul de noapte, revine după patruzeci și opt de ore, 64.
• Durere în „Mirare”, mai mult spre dreapta, ulterior în stânga; în „Bunăvoință”, 116. [260.]
• Durere ușoară, în stânga, în organele spiritului descrise de Gall; la apăsarea locului cu degetele, acesta părea sensibil; totuși, la continuarea apăsării, durerea s-a diminuat, 53, 116.
• Plenitudine în frunte toată ziua; mică, violentă, 30, 52.
• Plenitudinea și pulsațiile cuprindeau întreaga parte anterioară a capului și păreau localizate profund, 16, 42.
• Senzație de plenitudine în frunte, în dreapta, 116.
• Senzație neplăcută de plenitudine în partea anterioară a capului, 52, 16, 23, 12, 28.
• Simțea ca și cum fruntea i-ar fi fost umplută complet cu ceva, cu pulsații, 23.
• După a treia doză, tensiunea din frunte a crescut mult, cu presiune la rădăcina nasului, 27.
• Senzație de tensiune în cap, imediat deasupra sinusului frontal și de-a curmezișul nasului, precum și senzație de plenitudine deasupra și în fața urechilor, 55.
• Dureri în frunte și în creștet, care ar putea fi acoperite cu mâna ; durerea este compresivă, arzătoare; căldură, dureri fulgerătoare și pulsații în tâmple; arsură în osul malar și în ochi; durere ca de rană și sensibilitate dureroasă la nivelul capului, persistând toată ziua, cu o roadere constantă în occiput; confuzie și incapacitatea de a gândi și de a studia, toată ziua, 35.
• Cefalee în frunte și în partea anterioară a capului, 27. [270.]
• Cefalee începând la rădăcina nasului, 119, 82, 100.
• Imediat, cefalee în frunte și în tâmple de ambele părți, nici pulsatilă, nici străpungătoare, ci o durere continuă, 41.
• Cefalee în partea anterioară a capului, cu greață, 41, 34.
• Cefalee de tip migrenos, concentrată deasupra ochiului drept, cu senzație de cap tulbure în jurul ochilor și oarecare căldură (la nouă persoane), 65.
• Cefalee, senzație tulbure dureroasă în partea anterioară superioară stângă a capului; scuturarea nu are niciun efect, 50.
• Senzație surdă și grea în frunte (după a doua doză), 127.
• Durere surdă în frunte, 39.
• Durere surdă în frunte, deasupra ochilor, 51.
• Durere surdă în frunte și occiput, ca după o intoxicație, 64.
• Durere surdă în frunte, intensificată prin scuturare, 102. [280.]
• Senzație de durere surdă în frunte, deasupra arcadei supraciliare drepte (după douăzeci și trei de minute); încetează după trei minute, 82.
• Durere surdă de-a curmezișul frunții, cu pulsații în tâmple, 39.
• Senzație de durere surdă de-a curmezișul frunții și în tâmple (după unsprezece minute), 82.
• Foarte curând după administrarea medicamentului, o durere surdă în partea anterioară a capului, iar câteva minute mai târziu, o durere apăsătoare dinăuntru spre exterior în ambele tâmple; aceste dureri au crescut până la un grad violent; în partea anterioară a capului păreau pulsatile, timp de câteva secunde, 69.
• Presiune în frunte (după un minut), 31, 86b.
• Presiune în frunte și ochi, provocând clipitul pleoapelor (după a doua doză), 86.
• Presiune în frunte de jos în sus, atât de severă în frunte, încât este obligat să-și sprijine capul timp de cinci minute (după douăzeci de minute), 31.
• Presiune și plenitudine în frunte și deasupra orbitelor, 12.
• Presiune violentă în frunte, mai ales în occiputul drept și către urechi, 27.
• Presiune surdă de jos în sus în frunte și vertex; înainte de prânz (a doua zi), 42, 119. [290.]
• Durere foarte violentă în regiunea frontală, cu senzația ca și cum globii oculari ar fi împinși înainte și în afară și ar protruziona, 52.
• Greutate zdrobitoare pe frunte, mai ales între sprâncene și de-a curmezișul nasului (după o oră și jumătate), 123.
• Durere străpungătoare dinăuntru spre exterior, către mijlocul frunții, mai mult în sus, 59.
• Junghi în partea dreaptă a frunții, provocat de râs, 31.
• Durere foarte ascuțită în apropierea liniei mediane a frunții, nu foarte profundă, mai mult către exterior; senzație de sfâșiere, ca și cum ceva ar fi tras cu putere, 119.
• Durere ca de rană și senzație ca de contuzie (în frunte), 113, 116, 51, 82, 110.
• Senzație ca de contuzie în locul unde fusese durerea din frunte, 116.
• Senzație de contuzie în organul Formei, în stânga, ulterior de ambele părți (după opt minute), 113.
• Pulsații în frunte, 116, 12.
• Pulsații în partea anterioară a capului, 69, 50, 100, 16 ; pulsații dureroase, mai ales în frunte, 119 ; (după trei minute), 82 ; timp de două minute (după șase minute), 31 ; foarte curând, pulsații în tâmple și o cefalee pulsatilă de-a curmezișul frunții, 50 ; toată după-amiaza, 100, 69.* [300.]
• Pulsații în „Mirare”, 116.
• Pulsații violente în frunte și zvâcniri puternice; senzația se deplasează de la o tâmplă la cealaltă, 92.
• Durere pulsatilă violentă în frunte, care se extinde în jos către nas și contractă pleoapele (la persoane sănătoase), 100, 116.
• După-amiaza și seara, cefalee frontală și temporală, violentă, pulsatilă; în dimineața următoare capul îi era mai bine, iar restul globulelor nu păreau să producă nicio senzație; pacienta este de obicei foarte sensibilă la acțiunea medicamentelor, 21.
• Durere surdă, pulsatilă, în frunte, la rădăcina nasului și în tâmple, 82.
• Pulsații nedureroase în frunte, 112, 104, 51.
• Ridicarea în picioare agravează bătăile din frunte, 12, 3.
• Creierul părea să se miște în regiunea frontală dreaptă, 119.
• Durere ondulatorie din partea anterioară dreaptă a capului, deplasându-se în partea anterioară stângă și apoi în întregul cap, 70.
• Durerea din frunte devine mai violentă după treizeci de minute, 30. [310.]
• Se simțea mai rău când își mișca capul, ceea ce provoca senzația ca și cum ceva ar fi fost desprins în partea anterioară a capului, 21.
• În timpul cefaleei din frunte și partea anterioară a capului, a fost obligat să-și scoată pălăria în aer liber, aceasta fiind prea grea pentru el, 100.
• Tâmple.
• O dilatare marcată a venelor temporale, cu înroșirea feței (am observat aceasta la mulți experimentatori), 3.
• Simte ca și cum ceva i-ar trece în fugă prin tâmple, 51.
• Durere prin ambele tâmple, 64 ; rămășițe ale durerilor anterioare (după cinci minute), 113.
• Durerea se extinde de la o tâmplă la cealaltă, 50c.
• Durere de la tâmpla dreaptă la cea stângă, 46, 97.
• Durere în tâmpla dreaptă, 27 ; la scuturarea capului (după cinci minute), 57, 53.
• Durere în tâmpla dreaptă, apoi în ambele și în spatele urechilor, 50, 27.
• Durere intensă în tâmpla dreaptă, 110. [320.]
• Senzație de năvală, ca de plenitudine, în tâmple, 57.
• La încetarea cefaleei, în tâmplă a rămas o senzație de năvală asemănătoare plenitudinii (după cinci minute), 82.
• Numai o ușoară senzație de plenitudine în regiunea temporală, cu pulsații (după trei minute); limitată la tâmple (după zece minute); foarte ușoară (după cincisprezece minute), 104.
• Tensiune în tâmpla dreaptă, cu furnicături ocazionale în ochiul drept, 27.
• Durere surdă în tâmple, 57.
• Durere într-o tâmplă, 82 ; în ambele, iar la apăsarea lor, ceață înaintea ochilor, 100.
• Foarte curând, cefalee în stânga tâmplei, extinzându-se înăuntru către nas; după patru minute nu a mai rămas decât o senzație tulbure în cap, 71.
• Senzație de tracțiune în tâmpla dreaptă, 27.
• Presiune în tâmple, 119.
• Presiune, durere dinăuntru spre exterior în ambele tâmple, 69 ; durând cinci sau șase minute (după două și trei minute), 48. [330.]
• Senzație de presiune în tâmple , care se deplasa mai mult către mijlocul creierului, provocând o durere surdă ce se deplasa în valuri; în același timp, o senzație de plesnire în sus, cu o durere fină, străpungătoare, pe exteriorul craniului, deasupra tâmplei stângi, 42.
• Presiune în tâmpla dreaptă, 27 ; în tâmpla stângă (după douăzeci de minute), 119.
• Durere apăsătoare, cu bătăi în tâmple, 58.
• Senzație ca de presiune puternică în regiunea temporală, dinăuntru spre exterior (după un minut, prima zi); intensificată (a patra zi), 125.
• Presiune violentă în tâmpla dreaptă; senzație de plenitudine în cap și urechi, 27.
• Durere apăsătoare violentă în tâmple, care se deplasa ondulatoriu și cutreiera întregul cap, mai ales, în cele din urmă, regiunea suturii sagitale, 107.
• Cefalee apăsătoare violentă în ambele tâmple, ameliorată de aerul liber, dar resimțită din nou noaptea, în pat, 90.
• Apăsare dureroasă în regiunea temporală și în occiput (a cincea zi), 125.
• Durere tăietoare în ambele tâmple; pare să aibă tendința de a se deplasa în jos sau către ambele urechi (după opt minute), 53.
• Durere în ambele tâmple, mai rău în stânga, până la a deveni străpungătoare, după valuri ascendente de căldură, 109. [340.]
• Durere fină, străpungătoare, extern, pe craniu, deasupra tâmplei stângi, 42.
• Odată cu pulsul neregulat, a fost percepută o ușoară durere fulgerătoare în cap, la început în tâmpla dreaptă și apoi și în cea stângă, durerea crescând până la o intensitate atât de mare, încât a apărut un fel de amețeală, însoțită de o senzație de rău, 46.
• După un sfert de oră, a simțit o durere fulgerătoare severă prin tâmple, de la dreapta la stânga, însoțită de o senzație de mare slăbiciune și de incapacitatea de a merge sau de a sta în picioare fără amețeală, 97.
• Junghi în tâmple, 31.
• Junghi în tâmpla dreaptă, 116, 123.
• În ambele tâmple, din când în când, junghiuri sfâșietoare, extinzându-se către mușchii maseteri, 27.
• Dureri zvâcnitoare în tâmple, 119.
• *Pulsații în tâmple, 100, 50c, 19, 75, 59, 48, 18, 93, 28.
• După zece până la douăzeci de minute au început pulsații în tâmple și congestie către cap, care au crescut constant până când arterele tâmplelor au devenit vizibile și perceptibile la atingere, pulsând violent, 19.
• Pulsații în ambele regiuni temporale, intensificate perceptibil de mișcare, 36.* [350.]
• Pulsații în tâmple și durere surdă de-a curmezișul frunții, mai ales în dreapta, 39.
• Pulsații în ambele tâmple și o durere care se extindea de la o tâmplă la cealaltă, 50c.
• Durerea pulsatilă din tâmple a continuat să crească aproximativ zece sau cincisprezece minute, apoi s-a diminuat treptat și, după aproximativ o jumătate de oră, s-a ameliorat considerabil; senzațiile de greață și amețeală s-au redus și ele, dar, la revenirea foarte rapidă la etaj, la aproximativ trei sferturi de oră după administrarea medicamentului, toate simptomele au revenit cu o intensitate dublă; tâmplele dureau și pulsau excesiv și existau greață și amețeală intense; totuși, în câteva minute, aceste senzații s-au atenuat, dar au rămas o ușoară greață și o durere pulsatilă în tâmple, 6.
• Pulsații în tâmplă, 60.
• Pulsații în tâmpla dreaptă, 82.
• Pulsații în tâmpla dreaptă, foarte curând, 39, 60 ; în cea stângă, 116.
• Pulsații și durere ascuțită în tâmpla dreaptă, apoi în ambele și în spatele urechilor (după o oră și jumătate). Durerea a crescut constant și timp de trei ore a fost aproape intolerabilă, 123.
• Cât timp am rămas așezat liniștit, cefaleea era foarte ușoară, dar, de îndată ce am încercat să merg, am simțit, la fiecare pas, o cefalee pulsatilă intensă în ambele tâmple, care m-a obligat să apăs cât mai tare posibil asupra arterelor temporale, 46.*
• Durere pulsatilă violentă în tâmple, o durere mai intensă decât oricare resimțită vreodată de el, 111.
• Apăsarea ambelor artere temporale a diminuat durerea pulsatilă violentă, 46. [360.]
• Cefalee, pulsații dureroase în tâmple, dispărând în decurs de o oră (după cinci minute), 130.
• Durere surdă, pulsatilă, în tâmple, 82.
• *Pulsații în arterele temporale, 6, 25.
• *Pulsații în arterele temporale, care erau proeminente și se simțeau ca niște șnururi de bici (după două minute), 126.
• Aproape imediat a resimțit pulsații în arterele temporale și o senzație de strângere în jurul gâtului; acestea s-au diminuat curând, 25.
• După un minut am început să percep pulsațiile din arterele temporale și senzația de constricție în jurul gâtului, 25.
• După aproximativ o jumătate de minut, am perceput pulsații ale arterelor temporale, însoțite curând de o durere pulsatilă destul de severă în ambele tâmple; câteva secunde mai târziu, s-a constatat că pulsul crescuse de la 60 la 100, iar inima bătea extrem de violent și de rapid, 6.
• Bătăi în ambele tâmple, 6, 28 ; în dreapta, 39, 60 ; în stânga, 116 ; urmate de presiune în jos asupra ochilor, 108.
• Curând după administrarea medicamentului, bătăi în ambele tâmple și o cefalee foarte neobișnuită în mijlocul frunții, ca și cum apă caldă s-ar prelinge în jos prin interior, 100.
• Pulsații în tâmple, 18. [370.]
• Pulsații de la o tâmplă la cealaltă, 92.
• Vertex.
• Colegii au fost afectați în mod asemănător după două până la trei minute; ambii au simțit ca și cum ceva s-ar ridica din occiput și frunte către vertex, 2, 62.
• Durere în vertex, extinzându-se către partea posterioară a gâtului, 99.
• Durere în vertex, seara, 64.
• Durerea din vertex urmează vertijului din occiput, mai rău seara, 64.
• La trezirea din timpul nopții, durere în vertex, 64.
• O durere ușoară, care începe și crește în vertex, apoi se diminuează și crește din nou, timp în care mintea devine confuză, 38.
• Durere arzătoare în creștet, 35.
• În cinci minute, a resimțit o senzație de plenitudine în vertex și frunte , precum și în întregul corp, torace și abdomen, 106a.*
• Senzație constantă de plenitudine în vertex, crescând neîncetat, ca și cum ceva ar fi pompat înăuntru, 50, 69. [380.]
• Seara, la un concert, a constatat că avea o cefalee, de care nu suferă niciodată; simte plenitudine în vertex și pulsații în tâmple; a încetat în timpul plimbării spre casă, 18.
• Durere și plenitudine în vertex, în regiunea primei fontanele, 82.
• Cefalee în vertex și tâmple, ca și cum acestea ar fi presate una către alta (curând după a doua doză), 86.
• Durere imediată în vertex și pe părțile laterale ale capului, ca și cum ar fi presate una către alta; presiune în frunte și ochi, provocând clipitul; durere de tracțiune către occiput; puls 100, 125, 140 (sursa lipsește).
• Durere surdă în vertex, în regiunea primei fontanele, 82.
• Durere surdă, care provoacă confuzie, în vertex, și moleșeală, încetând după paisprezece minute, 82.
• Cefalee surdă pe întreaga parte superioară a capului și mai ales în occiput, 18.
• Cefalee în vertex și frunte (după a doua doză); crescând (după a treia doză); dispărând (după zece minute), 84.
• Cefaleea a început în osul malar stâng, s-a ridicat de acolo și s-a extins peste întreaga parte anterioară a creștetului timp de o jumătate de oră, 65.
• Apăsare în vertex, 27, 81, 12, 42, 119. [390.]
• Presiune în vertex și occiput, 12, 27.
• Cefalee; presiune ascendentă în vertex, ca și cum nu ar fi suficient loc, precum și o oarecare presiune de-a curmezișul ochilor; simte simultan fiecare pulsație în cap; mai rău la mișcare, mai ales a capului; mai bine în repaus; încetează în aer liber, 119.
• Cefalee apăsătoare în vertex (la trei minute după prima doză); intensificată (după a doua doză), 85.
• Durere apăsătoare bruscă în vertex, apăsând din exterior spre interior, împreună cu aflux de sânge (după un minut), 83.
• Presiune crescând treptat din frunte către vertex, ca și cum un lichid ar fi împins în sus de la rădăcina nasului și forțat posterior prin sinus longitudinalis, cu o forță în continuă creștere; această presiune devine atât de severă, încât izbucnește o transpirație generală, cu înroșirea feței și anxietate intensă, 119.
• Senzație dureroasă ca de rană, ca și cum creierul ar fi fost contuzionat în vertex și în regiunea primei fontanele; se diminuează și apoi crește la mișcarea capului, 82.
• Durere ca de rană imediat sub vertex, agravată de aplecare sau de pășire; invariabil mai bine când stă nemișcat și culcat, 106.
• Durere ca de contuzie în organul Fermității, în dreapta, urmată de pulsații în același loc (după trei minute), 113.
• Pulsații ascendente în vertex, 119, 49, 121.*
• Pulsații în vertex și durere extinzându-se către partea posterioară a gâtului, 99. [400.]
• Pulsații și bătăi în vertex, 99.*
• Pulsații și plenitudine în vertex (după două minute), 19, 82.
• Senzație de pulsații și plenitudine în vertex, 82, 18.
• Durere pulsatilă în apropierea vertexului, 35 ; și transversal, în regiunea suturii coronale, 49.
• Pulsații și durere în creștet; par să se ridice de la baza craniului către creștet cu fiecare pulsație a carotidelor (după trei minute), 121.
• Paroxisme de bătăi și pulsații în vertex, tâmple și occiput, 4.
• În decurs de trei sau cinci minute, a simțit sub vertex o durere cu bătăi, apăsătoare, surdă și ca de ciocănire; căldură și înroșirea feței, bătăi descendente în aortă, direct în spatele ombilicului; bătăi surde în regiunea parietală stângă; toate durerile sunt agravate de scuturarea capului, de aplecare, la prima mișcare după ridicare, la mers, stat în picioare și întoarcere, 106.
• Pulsații dureroase din frunte către vertex (după două minute și jumătate), 119.
• Uneori, pulsații dureroase în vertex, 88, 18 ; și zvâcniri dureroase ici și colo în cap; înainte de prânz, în a doua zi, 119.
• Cefalee pulsatilă în vertex și tâmple, 18.
• Regiunile parietale. [410.]
• Durere în partea dreaptă (a capului), anterior, și în partea stângă, posterior, 119.
• Durere care apare și dispare în regiunea parietală stângă, 12.
• Durere în jumătatea stângă a capului, mai rău în creștet, 116.
• Durere în regiunea suturii coronale stângi, 116.
• Curând a simțit durere de ambele părți ale sinciputului, 89.
• La încercarea de a citi, a reapărut plenitudinea capului, de la protuberanța parietală dreaptă înainte, cuprinzând toate părțile anterioare; aceasta a crescut până la a deveni durere propriu-zisă; bătăi în arterele temporale, 28.
• Cefaleea i-a încetat în partea stângă și a trecut în dreapta, cu intensitate excesivă, fără să se diminueze ulterior, 50.
• În jurul orei 12 la prânz, în a doua zi, mai întâi zvâcniri în partea dreaptă a capului și în orbita dreaptă, apoi în partea stângă a capului și țiuit în urechea stângă, 119.
• După aproximativ două minute, am resimțit o senzație pulsatilă, ca de ciocănire, de fiecare parte a capului, în apropierea vertexului, și transversal, în regiunea suturii coronale, agravată de mișcare și de privirea în sus, 49.
• Occiput.
• Afectează occiputul și ceafa mai mult decât orice altă parte, 119. [420.]
• O senzație atenuată, ca și cum ceva s-ar mișca în nervi din partea posterioară a gâtului în sus către cap (după treizeci de secunde), 53.
• Senzație de cap tulbure în occiput, 119, 27.
• Durere în occiput, 116.
• Durerea a venit din spate, ridicându-se din partea posterioară a gâtului către occiput, apoi s-a extins în sus, 119, 53.
• Mai întâi durere în occiput, apoi în vertex (doi experimentatori), 64.
• După două minute, durere în occiput, care s-a extins către creștet; această durere crește la scuturarea laterală a capului și numai puțin la scuturarea lui înainte sau înapoi; a durat aproximativ cinci minute, 56.
• Durere în occiput, extinzându-se treptat înainte și în sus, înainte de prânz (a doua zi), 119.
• A doua zi, dureri în occiput și ușoară durere în frunte la mișcarea capului, 35.
• După plenitudinea din occiput, o durere care se extinde către frunte și devine mai violentă, 57.
• Durere în protuberanța occipitală inferioară, mai ales în dreapta, intensificată la întoarcerea capului, 121. [430.]
• Durere severă în occiput, extinzându-se către ochi și tâmple (după un minut), 126.*
• La scuturarea capului, a simțit o durere intensă în locul unde suferea de obicei de cefalee (o mică zonă în occiputul drept), 55.
• Plenitudine în occiput, 57.
• Durere în occiput, plenitudine, căldură și bătăi puternice, 50.
• Plenitudine apăsătoare în occiput, mai mult la exterior; continuă după câteva ore, 50, 27.
• Când se așază, plenitudine cu bătăi puternice în occiput; nu este mai rău în timp ce scutură capul, ci după ce îl scutură, 50.
• Congestie în occiput, ca o presiune; i se pare că trebuie să-și piardă rațiunea, 119.*
• Un aflux atât de excesiv către occiput, încât i se pare că își va pierde rațiunea, 120.*
• Durere în occiput, ca din cauza congestiei, 64.
• Durere violentă, tensionantă, în occiput, extinzându-se în sus și în jos și către ambele urechi; din când în când și o ușoară tensiune deasupra ochiului drept, 27. [440.]
• Ameliorare în aer liber, dar durerea tensionantă din occiput revine din când în când, 27.
• Durere în occiput și, ulterior, în frunte, 116.
• Cefalee mai intensă în occiput, 18, 95, 119, 25.
• Roadere constantă în occiput, 35.
• Presiune în occiput, 62 ; cu plenitudine, 110.
• Presiune din occiput către creștet, 56.
• Apăsare în occiput (a patra zi), 125.
• Junghiuri în occiput, 47.
• Dureri zvâcnitoare în occiput, 119.
• Durere ca de rană în occiput, 113, 116. [450.]
• Durerea din occiput rămâne neschimbată pe tot parcursul zilei; nicio ameliorare de la aer liber, vin sau cafea; după somn, în dimineața următoare, capul este complet limpede, 27.
• Capul extern.
• Căderea părului, la două săptămâni după mirosirea medicamentului (la o femeie însărcinată), 42.
• În timpul zilei, simptomele predominante au fost o stare cataleptică a mușchiului occipitofrontal și un anumit grad de obtuzitate cerebrală, 44.
• Senzație externă de cap tulbure, 50.
• Senzație de amorțeală a pielii capului, 18.
• Durere în mai multe tumefacții de mărimea unei nuci de pe pielea capului, ca și cum ar fi strânse de un inel sau ca și cum un degetar ar fi apăsat ferm asupra lor, 50c.
• După prima preparare a medicamentului, toată ziua a existat o arsură înțepătoare în mici zone de pe cap și, mai ales, de pe gât, mai puțin pe corp, zonele prezentând o mâncărime fină, ascuțită și arzătoare, asemănătoare celei provocate de perii unei omizi, 50.
• Senzație dureroasă ca de rană în jurul capului, 41.
• La administrarea orală de Glonoine, cefaleea apare imediat, dar, când acesta este inhalat, cefaleea apare mult mai târziu, 50.
• La administrarea a cinci sau șase picături din soluție, simptomele capului au apărut mai devreme și au fost însoțite de o senzație de roadere în mușchii maseteri, 20. [460.]
• Când pulsul a scăzut brusc la 80, la patru minute după a doua doză, cefaleea s-a intensificat, 92.
• Diminețile și înainte de prânz , fără influențe sau cauze noi, o creștere constantă a cefaleei; la fel, într-o după-amiază, odată ce aceasta începuse, 119.
• Cefalee mai rău seara, 64.
• Cefalee mai rău în aer liber, 107.
• La urcarea rapidă a scărilor, cefaleea a devenit insuportabilă, 46.
• Revenirea cefaleei după consumul de cafea, la ora 13 (a doua zi), 58 ; nu a încetat după mestecarea sâmburilor, ci după consumul de cafea; la o persoană neobișnuită cu cafeaua (după mirosirea repetată a Glonoine), 119.
• Cefaleea este de obicei mai rea după cină, 119.
• Cefalee după eructație, 119.
• Cefaleea nu se intensifică mult când își ține respirația după o inspirație lungă, ci după expulzarea aerului , când, după expirare, așteaptă înainte de a inspira, cefaleea este categoric mai rea; nicio agravare în timpul inspirației sau expirației, 50.
• Cefalee mai rău când se apleacă înainte, 116. [470.]
• Cefalee agravată de mișcare, 31 ; (după două minute), 126.*
• Mișcarea, mai ales mersul, a intensificat simptomele capului și abdomenului, 58, 99.
• Cefalee mai rău la fiecare mișcare a capului, 119, 17.
• Cefalee intensificată de fiecare mișcare, mai ales la scuturarea capului , mai bine în timpul exercițiului ușor, mai ales în aer liber, 119.
• Cefalee la fiecare mișcare, la ridicare; capul plin și greu; scuturarea lui nu are niciun efect, 50.
• Presiunea agravează cefaleea, 88, 53, 100.
• Cefalee la ridicarea bruscă, 11 ; la fiecare schimbare a poziției, 119.
• *Scuturarea capului intensifică cefaleea, 119.
• În timp ce cefaleea continua cu aceeași violență, a remarcat din nou că fiecare mișcare a capului dintr-o parte în alta intensifica durerea, dar mișcarea înainte și înapoi nu o intensifica (după cinci minute), 53.
• Scuturarea intensifică cefaleea, durerea din partea posterioară a gâtului și pulsațiile (în două experimentări), 99. [480.]
• Chiar și o scuturare foarte ușoară a capului influențează cefaleea generală; scuturarea propriu-zisă ar fi intensificat-o până la o cefalee violentă, 19.
• Nicio cefalee decât la scuturarea capului, ulterior (după cincisprezece minute), 11 ; continuă în ziua următoare, 9.
• Cefalee în partea anterioară dreaptă a capului și în occiput, în stânga; mai rău la scuturare (minutul al șaptelea), 119.
• Cefaleea este mult agravată de scuturarea capului; după aproximativ cincisprezece minute nu se mai simte în spatele urechilor decât atunci când capul este scuturat, iar atunci este resimțită neplăcut în tâmple, 25.
• Pășirea a intensificat cefaleea, 58, 106.
• Cefaleea era mai rea la aplecare, 81, 106 ; și devenea pulsatilă, 104, 66, 119.
• Dacă înainte de Glonoine au fost consumate mai multe pahare de vin, cefaleea continuă câteva zile ; nici

Nici Nux, Bell., Aconite, nici Coffee nu ameliorează, 64.

• Cefaleea este mai intensă când scrie, citește și fumează, 64.
• De îndată ce pulsul a devenit normal, au dispărut și simptomele obișnuite ale capului, 104.
• Cefaleea încetează peste noapte, 119 ; în timpul somnului, 39. [490.]
• Cefaleea este ameliorată în aer liber, 119, 27.
• Consumul de cafea a diminuat-o, dar numai după câteva ore (ceaiul tare a diminuat efectul soluției apoase de Glonoine mai bine decât cafeaua, 50 ), 119.
• Pieptănatul aduce ameliorare la nivelul capului, 50.
• După cinci picături de glicerină, cefaleea a încetat în cinci minute, deși, cu aceeași doză, în ziua precedentă durase șapte ore, 99.
• Își ține capul cu ambele mâini, 53.
• Șade cu capul în mâini și coatele pe genunchi, 50b, 51.
• Poziția culcat diminuează cefaleea, 48.
• Apăsarea asupra capului aduce ameliorare, 53 ; (trei cazuri), 48.
• Cefaleea este ameliorată în timpul repausului, 119.
• Este nevoit să-și sprijine capul, 31. [500.]
• A fost nevoit să se așeze în timpul cefaleei, 39 ; aceasta s-a atenuat cât timp a stat nemișcat, 50, 48.
• Fumatul a ameliorat cefaleea, 35.
• Consumul de ceai a ameliorat cefaleea, 119.
• Când își dădea capul pe spate, nu avea nicio durere (după paisprezece minute), 104.
• Cefaleea încetează când pornește la plimbare, 119, 19, 31.
• Baia rece nu diminuează cefaleea, 50.

OCHI

• Obiectiv.
• Privire fixă, sălbatică; ochi proeminenți, 47.
• Ochii au un aspect lipsit de viață; experimentatorii clipesc mult și privesc în jur într-un mod straniu; la mulți apar cearcăne albastre sub ochi, 100.
• Privire fixă, 100.
• Ochi congestionați, care păreau proeminenți; pupile oarecum dilatate, 52. [510.]
• Roșeața ochiului stâng, ca și cum ar fi congestionat, în timpul cefaleei, 119.
• Paloare albăstruie sub ochi (după trei minute), 100b.
• Cearcăne albastre sub ochi, 100, 62.
• Subiectiv.
• Senzație ca și cum ar curge apă din ochi, 108.
• Ochii erau resimțiți ca fiind calzi, în timp ce temperatura corpului rămânea neschimbată, 107.
• Căldură în ochi, cu senzație de tensiune (după o oră și jumătate), 123.
• La ora 19, cefaleea de dimineață s-a intensificat și s-a deplasat spre ochi, fiind urmată de somnolență și greutate a pleoapelor, 107.
• Senzația de tracțiune din frunte se extinde la ochi și la rădăcina nasului, 27.
• Apăsare în jos, spre ochi, 42.
• Presiune transversală, drept peste ochi (în urma mirosirii), 119. [520.]
• Presiune profundă în ochiul drept, la ora 19, în timp ce mergea acasă; timp de două minute, 31.
• Înțepături fine în ochiul drept, 27.
• Ochii sunt resimțiți ca dureroși, ca de rană, când sunt mișcați, 12, 36.
• Tremur al ochilor; nu putea vedea drept și nu-și putea ține ochii nemișcați, 109.
• Sprânceană și orbită.
• Durere deasupra ochilor, 116, 12, 27 ; și în frunte, 11, 27

(după douăzeci de minute), 19, 51 ; pornind din părțile laterale ale capului, 13 ; deasupra ochiului drept, 15.

• Durere deasupra ochiului drept și, în același timp, deasupra arcadelor supraorbitare, transversal, din dreapta spre stânga (după șase minute), 113.
• Durere deasupra ochiului drept (după un minut, în prima zi); intensificată (în a patra zi), 125.
• Durere în spatele ochiului stâng și al urechii stângi, dar de scurtă durată, 27.
• Durere surdă deasupra ochiului drept (în a cincea zi), 125.
• Durere surdă și grea deasupra ochilor; greutate deasupra ochilor, spre tâmple, 75. [530.]
• Presiunea se extinde din frunte spre margo superciliaris drept, 27.
• Presiune în orbita dreaptă, 119.
• Cefalee apăsătoare deasupra ochilor și durere cu sensibilitate în tâmple; la apăsarea tâmplelor, apare ceață înaintea ochilor; a durat întreaga zi, 27.
• Junghiuri în orbita dreaptă (după șase minute), 119 ; un junghi (după șaptezeci de minute), 15.
• Dureri zvâcnitoare în orbita stângă, 119.
• Durere ca de rană la nivelul arcadei supraorbitare, 116.
• Pulsații deasupra ochilor, 48.
• Bătăi deasupra orbitelor, 72, 48.
• Sub ochiul drept și în os, o senzație stranie de învârtire; mai târziu, aceeași senzație deasupra ochiului (mai multe persoane), 65.
• Pleoape.
• La aproape toți cei care au luat substanța, pleoapele inferioare au un aspect tern, murdar, ca și cum pleoapa inferioară ar fi adâncită; ochii sunt instabili și se mișcă nesigur în jur, 100. [540.]
• Pleoapele inferioare au devenit pufoase și s-au umflat (după unul sau două minute), 39.
• Ochii se strângeau devreme seara, ca de somn; nu-i putea ține deschiși, 64.
• Senzație de greutate în pleoape, dimineața, cu trezire dificilă, 107.
• Căldură în cantusul extern al ochiului drept, 116.
• Aparat lacrimal.
• Lăcrimare, 108 ; cu ochi fierbinți, 35.
• Ochii se umplu de lacrimi; fără cefalee, dar cu pulsații în întregul corp, mai ales în occiput și ceafă, 108.
• Conjunctivă.
• Congestia vaselor conjunctivei (după două minute), 126.
• Glob ocular.
• Arsură în globii oculari (în a cincea zi), 125.
• Durere surdă în globii oculari, 116.
• Durere apăsătoare excesivă în ambii globi oculari, 16, 52. [550.]
• Junghiuri scurte, cu căldură în globul ocular stâng, 116.
• Pupilă.
• Pupile oarecum dilatate, 52.
• Crede că vede, la fiecare bătaie a pulsului, globulele sanguine trecând prin ochi, 50.
• Vedere.
• Atât vederea, cât și auzul sunt afectate, nedeslușite, 16, 44.
• Slăbiciune a ochilor după-amiaza; nu putea citi fără ochelari (după aproximativ patru ore), literele deveneau prea mici și se contopeau, 42.
• Vedere încețoșată, cu vertij, 110, 86b, 101.
• Încețoșare bruscă a vederii (după o oră și jumătate), 123.
• Încețoșare bruscă a vederii, cu căldură în ochi și senzație de tensiune (B. J. of Hom., 18, p. 139).
• Ceață înaintea ochilor, 115 ; la apăsarea tâmplelor, 100.
• Ceață înaintea ochilor și o senzație de furnicături în nervii întregului corp (după cinci și șapte minute), 115. [560.]
• Când încerca să citească stând în picioare, întunecare înaintea ochilor, leșin și greață, 106.
• Întunecare înaintea ochilor (după patru ore), 132.
• La ridicare, orbire, amețeală și greață, 46, 106 ; cu dorința de a bea apă rece (după douăzeci de minute), 39.
• Orbire; nu mai putea distinge niciun obiect, 50b.
• Vederea i s-a încețoșat, iar în scurt timp capacitatea de a vedea a dispărut complet, astfel încât nu-i putea vedea pe cei care stăteau înaintea ei, cu o senzație de leșin care a obligat-o să se întindă; a durat cincisprezece minute, 100.
• Scântei înaintea ochilor, 52, 86b.
• Fulgerări aproape neîncetate înaintea ochilor, astfel încât nu putea vedea, 52.
• Senzație de învârtire, de vedere confuză, de obiecte care dansează înaintea ochilor, 86b, 106b.
• Pete negre plutind înaintea ochilor și o amețeală atât de mare, încât nu putea sta în picioare; mai rău la încercarea de a se apleca ; incapabil să-și continue lucrul; după două ore, ameliorat prin deplasarea cu un vehicul, 17.
• Obiecte iluzorii treceau înaintea ochilor, 117.

URECHE

• Externă. [570.]
• Durere sub apofiza mastoidă stângă la apăsare, la ora 9, 119.
• Senzație de plenitudine în jurul urechilor, 64.
• O durere cu senzație de tensiune în spatele urechii drepte, care fusese resimțită ocazional timp de câteva zile, a devenit mai intensă, 27.
• Durere surdă, cu senzație de tensiune în regiunea apofizei mastoide drepte; punctul dureros poate fi acoperit cu vârful degetului; apăsarea nu are efect, dar este mai rău după apăsare, 27.
• Durere apăsătoare, cu senzație de tensiune în spatele urechii drepte; mai rău în timpul apăsării, dar mai ales după aceasta; durere apăsătoare în urechea dreaptă, ca și cum ar fi umflată; tensiune în tâmpla dreaptă (cu câteva zile înainte de a lua

Glonoine, fusese resimțită durere în spatele urechii drepte), 27.

• Durere străpungătoare din regiunea urechii drepte spre ochiul drept (douăzeci de minute), 53.
• Pulsații mai ales deasupra urechilor, 25.
• Internă.
• Senzație de plenitudine în urechi, 57 , cap, 27 , și nări, 30.
• Senzația de plenitudine este mai intensă în urechea stângă, 30.
• Se propagă fulgerător spre urechi; simte ca și cum urechea internă ar fi înfundată, 81. [580.]
• Junghi în urechea dreaptă (după treizeci de minute), 31.
• Junghiuri alternativ în urechi, cu presiune în frunte, 27.
• Junghiuri surde în urechea dreaptă, 27.
• Un junghi surd, alternativ în urechea dreaptă sau stângă, 27.
• Durere pulsatilă, străpungătoare dinăuntru spre exterior, în urechea dreaptă, 50.
• Auz.
• Greutate, surditate și senzație de înfundare în urechi, 64.
• Surditate parțială, urmată de vedere nedeslușită, 51.
• Bâzâit în urechi, 129.
• Când cefaleea era foarte violentă, în urechea stângă începea un bâzâit fin, iar ochiul stâng se înroșea ca și cum ar fi congestionat, 119.
• Pocnituri în urechea stângă (după trei sau patru minute), 53. [590.]
• Țiuit în urechi și puls audibil, 96.
• Vuiet în urechi, ca aburul care se evacuează, 34.
• Zumzet în urechi, 86b.

NAS

• Obiectiv.
• Îngroșarea membranei Schneideriene, ca în coriza uscată (după două minute), 126.
• Strănut, fără intensificarea cefaleei, cu rinoree, 50.
• Spre sfârșitul serii, strănut brusc și coriză fluentă, 50.
• Obstrucția nasului, ca într-o răceală (după două minute); intensificată după a doua doză, 127.
• Subiectiv.
• Senzație ca și cum ambele nări ar fi înfundate la rădăcina nasului, 74.
• Durere deasupra nasului și în porțiunea pietroasă a osului temporal drept, 4.
• Durere surdă la rădăcina nasului, 82. [600.]
• Durere zvâcnitoare în partea dreaptă a rădăcinii nasului, 119.
• Zvâcniri ale aripilor nasului și înțepături cu zvâcniri la nivelul feței, 18.
• Dureri fulgerătoare, zvâcnitoare, în partea dreaptă a rădăcinii nasului și în partea dreaptă a frunții (după o oră și jumătate), 119.

FAȚĂ

• Obiectiv.
• Roșeața feței, 66, și altele.
• Fața se înroșește, îndeosebi în partea superioară a obrajilor și încă mai mult la nivelul pleoapelor inferioare, de asemenea urechile, dar nu și fruntea, 11.
• Fața i s-a înroșit, tâmplele îi pulsau, pulsul a crescut de la 80 la 112; simțea o oboseală, ca o greutate deasupra ochilor, de unde se extindea spre tâmple; a început să caște și căsca în fiecare clipă; se simțea somnoros; la scuturarea capului, capul se simțea mai rău; a durat câteva ore și s-a încheiat cu o durere surdă, grea, deasupra ochilor (după unu până la două minute), 75.
• Roșeața feței și teamă, în timpul cefaleei, 119.
• Fața se înroșea în timpul cefaleei, 75.
• Fața alternativ congestionată și palidă, 106b.
• Față albăstruie (după o oră); ulterior, fața roșie și umflată, 131. [610.]
• Față palidă, 51; după transpirație, 112.
• Expresie palidă și agitată, chiar și după mult timp, 17, 91, 112.
• Față palidă, cu greață și congestie toracică, 50b.
• Fața palidă sau, uneori, ușor îmbujorată; alteori, de nuanță lividă, 47.
• Ulterior, fața ei părea remarcabil de palidă (neobișnuit pentru ea), acuzând o moleșeală extremă și greutate în membre, 91.
• De când a luat medicamentul, a părut remarcabil de palid și, deși nu se plângea de nimic, seara, după ce s-a întors de la cursă (este vizitiu), a avut o criză de leșin, în urma căreia a căzut fără cunoștință, 17.
• Subiectiv.
• Senzație de căldură la nivelul feței, ca și cum ar sta lângă o sobă încinsă, 49.
• Fața se simte fierbinte, plină și umflată, 110.
• În cinci minute, ușoară căldură la nivelul feței; aceasta a fost urmată de pulsații nedureroase în cap, sub os frontis, extinzându-se complet de-a latul tâmplelor, 51.
• Senzație de căldură fulgerătoare, urcând din piept spre față și cap, 38, 81, 82. [620.]
• Fața se simțea congestionată, deși culoarea ei nu era modificată, 25.
• Fața și partea anterioară a capului se simțeau congestionate; starea de congestie a capului și gâtului a dispărut în mai puțin de o jumătate de oră, dar au rămas dureri ocazionale la nivelul tâmplelor și o senzație de oboseală pentru un timp îndelungat, 25.
• Obraji.
• Contracția mușchilor maseteri, dispărând în decurs de o oră (după cinci minute), 130.
• Arsură în osul zigomatic și în ochi, 35.
• Arsură pruriginoasă pe obrazul stâng, 50.
• Senzație de roadere în mușchii maseteri, 20.
• Cefaleea a început în osul zigomatic, 82.
• În osul zigomatic și în tâmple, dureri cu zvâcniri, 119.
• Durere cu zvâcniri în osul zigomatic stâng, 65, 119.
• La sine și la alții, acțiune specială asupra mușchilor maseteri, regiunii apofizei mastoide și capului, 27.
• Buze. [630.]
• Cianoza buzelor, cu diaree involuntară, 113.
• Amorțeală a buzei inferioare, cu o senzație ca și cum ar fi considerabil umflată, 51.
• Senzație de arsură la nivelul buzelor și al vârfului limbii (a cincea zi), 125.
• Senzație de arsură și usturime a buzelor și în faringe, durând aproximativ patru minute (a patra zi), 125.
• Observă curând un fel de arsură în diferite zone mici ale buzelor, 19.
• Senzație ca și cum buza inferioară ar fi umflată sau ar atârna, ceea ce, totuși, nu era cazul, 51.
• Mâncărime a buzelor și, după frecarea lor, o senzație ca și cum ar fi umflate, 18.
• Bărbie.
• Rigiditatea unghiurilor mandibulei (a cincea zi), 125.
• După zece picături, mișcările mandibulei erau împiedicate de contracția mușchilor temporali și maseteri și se simțeau ușoare zvâcniri în mușchii membrelor inferioare, 20.
• O senzație nedefinibilă în articulația mandibulei, către maxilarul superior, de asemenea în laringe, 38. [640.]
• Senzație stranie în bărbie; simte ca și cum aceasta ar fi alungită până la genunchi; a fost nevoit să-și ducă mâna în mod repetat la bărbie pentru a se convinge că nu era așa; în urmă cu douăzeci de ani își zdruncinase și își rănise considerabil bărbia într-o cădere (după două minute), 113.
• Durere în partea dreaptă a mandibulei, mai ales în articulație sau foarte aproape de aceasta; în același timp, senzație de rigiditate pe ambele părți ale mandibulei, timp de trei sau patru minute, 53.
• Durere în articulația mandibulei, 51, 81, 38.
• Senzație de încordare contractivă, în jos de-a lungul mandibulei, de fiecare parte, în mușchii maseteri, ca și cum ar fi pe cale să apară trismusul, 21.

GURĂ

• Dinți.
• Ușoară durere în molarii inferiori, mai accentuată în dreapta (după treizeci și două de minute); mai accentuată în molarii stângi (după patruzeci și șapte de minute), 50.
• Cefaleea era însoțită de durere de dinți și de o senzație de tracțiune în toți dinții din dreapta, ca după o răcire, alternând cu aceeași senzație în ureche și mandibulă, 119.
• Durere pulsatilă în toți dinții, 102.
• Limbă.
• Limba oarecum amorțită, 50.
• Limba albă și mărită, cu amprentele dinților anteriori (a treia zi), 116.
• Limba se simte ca și cum ar fi mărită și este acoperită cu un depozit alb, 116. [650.]
• Limba se simte umflată și ca în carne vie, cu zvâcniri spasmodice, 52.
• Înțepătură în limbă, în apropierea centrului și a vârfului, 106.
• Senzație mușcătoare, înțepături și arsură într-un punct mic de pe partea stângă a limbii, ca și cum locul ar fi dureros ca o rană, 50, 4.
• Senzație înțepătoare-mușcătoare pe limbă, la fel de intensă ca și cum și-ar fi mușcat-o până la rană, 50.
• Înțepături pe limbă, o senzație de răcire și arsură, 50.
• Aproape imediat după administrarea medicamentului, am simțit înțepături pe limbă și în faringe, cu bătăi și pulsații în vertex și prin tâmple și, ușor, în occiput; ultimele senzații apăreau în paroxisme și erau agravate de mișcare, 4.
• Senzație de furnicături pe partea stângă a limbii, în apropierea vârfului (după trei minute), 3.
• Furnicături în vârful limbii, în stânga, durând câteva secunde, 69.
• Limba și gura ca arse, 52.
• Cavitatea bucală în general.
• Coșuri pe fața internă a obrazului drept, 9. [660.]
• Gură uscată și cleioasă, gât uscat și dureros la deglutiția în gol, 58.
• În acea noapte abia am putut dormi din cauza uscăciunii excesive și a senzației de gură pârjolită, cu sete intensă, pe care nu am putut-o potoli deoarece în dormitor nu era apă; acest simptom era încă prezent când m-am ridicat dimineața, 25.
• Gura se simte pârjolită, 25.
• Senzație de arsură în palatul dur (în al doilea minut), 104.
• Senzație de umflare și pulsații în palatul dur, 104.
• Sensibilitate dureroasă a gurii, persistând după a douăsprezecea zi, 47.
• Palatul dur oarecum sensibil (după paisprezece minute), 104.
• Salivă.
• Dimineața, gura era plină de salivă groasă, fetidă; în timpul zilei se acumula salivă mucoasă, care trebuia scuipată, fiind prea neplăcută pentru a fi înghițită; în același timp, limba părea mai mare și era acoperită cu un depozit alb; senzația vâscoasă din gură era încă perceptibilă în a treia zi; încă nu poate înghiți saliva, 116.
• Gust.
• Lichidul era fierbinte, iritant și dulceag (a patra zi), 125.
• Medicamentul era intens fierbinte pentru gură și esofag, făcând necesar să înghit o jumătate de pahar cu apă, 40. [670.]
• Gust dulce, imediat, apoi o senzație neplăcută de iritație în gât, 130.
• Gust foarte dulce și, în același timp, arzător și acrid, 119.
• Era foarte dulce și intens înțepător pentru limbă și gât, provocând o senzație de arsură care a durat câteva minute, 40.
• La început am simțit un fel de senzație dulce și arzătoare și, curând după aceea, o senzație de plenitudine în cap și o ușoară constricție în jurul gâtului, fără greață sau senzație de leșin; după un minut sau două, aceste efecte au dispărut, 122.
• Gust amar, 64.
• Un gust distinct, înțepător, amar în gură după 3/100 dintr-o picătură, 75, 31; același gust revine după patruzeci de minute, 31.
• Gustul este dulce, înțepător, aromatic, 105.
• Gust aromatic puternic în gură, arsură în faringe și tensiune în regiunea cardiacă; după o doză mai puternică, toate aceste simptome s-au intensificat, 101.
• Dulce și cald la gust și conferea o aromă sau un miros oarecum asemănător cu

eterul cloric, 40.

• Gust ușor asemănător eterului și aromatic; a lăsat un gust gras în gură, 53. [680.]
• Gust zgâriitor, pătrunzător, asemănător scorțișoarei, 50.
• După 1/10 dintr-o picătură de Glonoine pură, gustul era pătrunzător, înțepător și aromatic, întrucâtva asemănător scorțișoarei, 19.
• Gust în gură ca de lemn de pin (după douăzeci de minute), 116.
• Gust ca de rădăcini de pin, 88.
• A remarcat un gust gras, dar în același timp aromatic, ca de scorțișoară, 113.
• Gustul i se părea gras, 56.
• Gust înțepător, dezgustător, gras, 119.
• Gust uleios, neplăcut în gură (în al zecelea minut), 121.
• Gust înțepător și foarte persistent, 95.
• Gust înțepător, zgâriitor în faringe, 112. [690.]
• Gust mușcător, înțepător și furnicături pe limbă, 50.
• Vorbire.
• Mare dificultate de a conversa, din cauza diminuării forței limbii și a confuziei ideilor, 117.

GÂT

• Mucus gros în gât, 64, 116.
• Gât uscat și dureros la înghițirea în gol, 58.
• Senzație de căldură în gât în ziua următoare și timp de câteva zile după aceea, 64.
• Arsură vie în gât, 30.
• Senzație de plenitudine în gât, 28.
• Plenitudine, ca și cum gâtul i s-ar umfla, 91.
• Senzație de moment ca și cum gâtul i s-ar umfla, și teamă, ceea ce o făcea să-l palpeze neîncetat; credea că și ceilalți trebuie să poată simți umflarea, 100.
• Senzație de sufocare în gât, 123. [700.]
• Senzație de strângere și sufocare în jurul gâtului, ca prin strangulare, care a urmat cefaleei cu caracter de tensiune, 134.
• În timpul nopții, cu uscăciune persistentă a gurii și gâtului și cefalee, senzație de sufocare la nivelul gâtului și impuls frecvent de a înghiți, 21.
• Senzație de furnicături în gât și salivație crescută, 20.
• S-a trezit la ora 2 noaptea cu o senzație ca de gâdilare și, în același timp, cu durere ca și cum ceva ascuțit, asemenea unei pene aspre, i-ar fi fost tras în sus prin gât; aceasta provoca tuse; a încetat după ce a băut apă; mai avusese o dată aceeași senzație, 31.
• Gâdilare vie în gât, 19.
• Durere ca de rană în gât, 65.
• Senzație neplăcută de iritație în gât, 130.
• Ușoară senzație de asprime în gât (după paisprezece minute), 104.
• Pulsații la nivelul gâtului, plenitudine în cap, zvâcnituri în tâmple și greață ușoară, 34.
• Lueta și amigdalele.
• Uscăciune intensă a palatului moale, mai accentuată posterior și în jos (prima oră), 53. [710.]
• Senzație de contracție în palatul moale, 82.
• Senzație ca și cum palatul moale ar fi tras în sus, 82.
• Gust dulce, mâncărime a palatului moale și a gâtului și nevoie frecventă de a scuipa; mâncărimea a crescut în intensitate până a devenit insuportabilă și s-a extins pe întreaga suprafață a gâtului, 107.
• Junghiuri în amigdala stângă, 116.
• Istmul bucofaringian și faringele.
• Senzație de umflare în istmul bucofaringian, 64, 28.
• Căldură în faringe, 116.
• Înghițirea.
• Simțea neîncetat impulsul de a înghiți, 64.
• Dificultate la înghițire (a cincea zi), 125.
• Înghițire foarte dificilă, 132.
• Regiunea externă a gâtului.
• Plenitudine a venelor jugulare, 116. [720.]
• Pulsații violente în arterele gâtului, 64.

STOMAC

• Apetit.
• Dorință crescută de a fuma, iar fumatul reglează funcția intestinală, 119.
• Cineva care răcise (coriza) și nu putea fuma, dar, de îndată ce a luat

Glonoine, a simțit o dorință puternică de a fuma, 119.

• Pierderea completă a apetitului, deși acesta fusese puternic cu cinci minute înainte de administrarea substanței, 117, 75.
• Sete.
• Sete, 123.
• Dorință de a bea apă rece, cu greață și senzație de leșin, 39.
• Eructații.
• Eructație, 116, 50; cu gust de Glonoine (după zece minute), 31.
• Eructație înaintea cefaleei, 119.
• Una sau două eructații puternice și prelungite, dar ușoare, 106.
• Eliminare de gaze din stomac prin eructații, 51; cu senzație de apăsare în capul pieptului, 110. [730.]
• Gaze eliminate din stomac, 28.
• Regurgitarea alimentelor (după cincisprezece minute); cina nu s-a digerat bine, 126.
• Greață și vărsături.
• Greață (după a treia doză), 86, 123.
• Greață timp de o oră, 100.
• Greață, cu durere și dorință de a vărsa, dar cu imposibilitatea de a o face (a cincea zi), 125.
• Greață, cu durere în stomac, 27; cu cefalee, 41, 42, 21, 91, 64.
• Greață și durere în stomac, cu borborisme intestinale, 11.
• Greață, însoțită de congestie cerebrală și pulmonară, 51.
• Greață, cu congestie spre cap și piept, care crește rapid, fața palidă, 50; cu cefalee, ameliorată în aer liber, 106.
• Accese de greață, cu congestie spre piept și cap, până la miezul nopții, 50b. [740.]
• Un fel de greață și gust amar (după douăsprezece minute), 115.
• Greață intensă (după patru ore), 132.
• La scurt timp au apărut o senzație de greață și durere în epigastru, iar el și-a părăsit biroul pentru a se plimba prin prăvălie, crezând că mersul va risipi senzațiile neplăcute; în schimb, acestea s-au agravat, 124.
• Simțea o greață cumplită odată cu cefaleea, ca în răul de mare, 21, 6.
• După unul sau două minute, în piept și stomac a fost percepută o senzație ușoară, caldă și grețoasă, asemănătoare senzației premergătoare răului de mare; de asemenea, ușoară amețeală, mai ales la mișcare, 6.
• Nu au urmat vărsături, dar senzația de greață a persistat un timp, 124.
• Senzație ca și cum ar trebui să verse, apoi cefalee violentă, urmată de vărsături forțate de mucus galben, repetate de mai multe ori, după care au urmat mai multe scaune lichide; ameliorare după coniac, 100.
• Vărsături violente repetate (după patru ore), 132.
• Cafeaua a provocat vărsarea unei linguri de desert de salivă spumoasă, 44.
• După administrarea unui emetic, a vărsat o jumătate de pintă de lichid cu gustul și mirosul Nitroglicerinei (după o oră și jumătate), 133. [750.]
• Greață ameliorată în aer liber, 106b.
• Coniacul ameliorează în timpul vărsăturilor, cefaleei și scaunelor moi, 100.
• O cină cu stridii și bere stout, la ora 10 1/2, a înlăturat greața, dar durerea din tâmple a continuat și era foarte ușor agravată de orice efort de mers, vorbire sau citire, 6; după trei sferturi de oră, stridiile și berea stout, în cantitate moderată, au înlăturat senzația de greață, 46.
• Accesul de greață a crescut treptat până când a fost ameliorat de apariția transpirației, 50.
• În dimineața următoare a început un ușor acces de greață, care a crescut treptat până când a fost ameliorat de o transpirație asemănătoare celei din ziua precedentă, 51.
• Apa carbogazoasă, care de obicei îi ameliora greața, nu a avut niciun efect, 50b, 51.
• Stomac.
• Simptome de catar gastric, care au durat câteva zile, 132.
• Disconfort în stomac și căldură în gât, 116.
• Senzație de neliniște emanând din stomac, 116.
• Senzație de mare gol în stomac (după trei minute), 92. [760.]
• Senzație de leșin în capul pieptului, greu de descris, 12.
• Senzație de leșin în epigastru, cu senzație de gaze blocate, 36.
• Senzație de greață, leșin și prăbușire ca de moarte în epigastru, cu greață, așa cum apare în urma amețelii excesive produse prin rotirea rapidă a corpului, 16.
• Senzația de prăbușire din stomac apare în paroxisme, 12.
• Ușoară durere în capul pieptului și transpirație în palmele mâinilor, 4.
• Senzație de căldură în capul pieptului, 110.
• O senzație surdă de roadere în capul pieptului și căscat, 19.
• Un junghi ascuțit și rapid, de la umărul stâng spre orificiul cardial (?); ulterior, durere în stomac și greață, în decurs de patru minute; încetează după o eructație, după patruzeci și cinci de minute, 119.
• Durere în capul pieptului, ca de rană la atingere, mai ales la aplecare; mâncatul nu avea nicio influență asupra ei, 100.
• Durerea din stomac încetează după eructație, 119.

ABDOMEN

• Hipocondre. [770.]
• Sângele pare să urce din hipocondrul stâng, 111.
• Durere într-un punct mic din hipocondrul stâng, 28.
• Durere în hipocondrul stâng, la jumătatea distanței dintre capul pieptului și flanc, 116.
• Durere violentă, străpungătoare, în hipocondrul stâng, în dimineața următoare, 98.
• După două ore, în timp ce stăteam în picioare, am simțit o durere fulgerătoare extrem de violentă sub coaste, în partea dreaptă (regiunea vezicii biliare), care m-a făcut să mă aplec înainte cât timp a durat, aproximativ o jumătate de minut, 25.
• Regiunea ombilicală.
• Senzație de ciupire în jurul ombilicului, 28.
• Durere în abdomen, tăietoare sub ombilic, în dimineața următoare, care a durat câteva zile, 31.
• Pulsație cu senzație de afundare în aortă, în spatele ombilicului, 106.
• Abdomen în general.
• Mișcare peristaltică încetinită, 132.
• Borborisme și izbucniri de gaze în abdomenul mijlociu și inferior, 106. [780.]
• Borborisme în abdomen dimineața, cu diaree, 121.
• Borborisme în abdomen, cu durere în stomac, 11.
• Borborisme în abdomen, eructații gazoase, pierderea apetitului, 58.
• În timpul defecației, după ora 10 P.M., au început borborisme și chiorăituri, mai ales în abdomenul inferior, ca în diaree; s-au agravat în pat, și mai mult în decubit lateral stâng, și au durat până la adormire, 31.
• Borborisme intestinale ca în flatulență, cu senzația că este pe cale să înceapă diareea; de asemenea, înțepături în organele genitale externe și senzație de uscăciune și ariditate în gât, 21.
• Borborisme în colonul transvers, 116.
• Gaze în abdomen întreaga seară, 116.
• O cantitate de gaze eliminate din rect, 28.
• Eliminare frecventă de gaze în timpul defecațiilor, cu un zgomot puternic și ascuțit, 116.
• Gaze fetide, care aduc ameliorare, 107. [790.]
• Senzația că este pe cale să înceapă diareea, 21.
• Durere în abdomen pe parcursul întregii zile următoare și al celei de-a treia zile, 31.
• Durere în abdomen înaintea defecației, 116, 31.
• S-a trezit foarte devreme în ziua următoare cu durere în abdomen, urmată, la ora 6 dimineața, de o evacuare abundentă de materii fecale lichide; scaune similare până la ora 10 seara, 116.
• Arsură în abdomen după șase minute (la un alopat), 102.
• Senzație de ciupire în abdomen înainte și după defecație și borborisme, până la adormire, 31.

RECT ȘI ANUS

• (Hemoroizi), 48.
• În timpul evacuării, anusul părea mai contractat, mai închis decât de obicei, 116.
• Nevoia imperioasă de a defeca putea fi suprimată foarte ușor, 116.
• Tendința spre diaree existentă înaintea experimentării dispăruse în dimineața următoare, dar a revenit în a treia dimineață, 1.

SCAUN

• Diaree. [800.]
• În ziua următoare a avut diaree abundentă, cu scaune moi, negricioase, cu bulgări, 118.
• Diaree dimineața, cu arsură vie, 119, cu borborisme, 121.
• După ce a mâncat piersici seara, diaree în timpul nopții, 96.
• Diareea și vărsăturile au continuat fără întrerupere timp de o oră și un sfert; materiile vărsate încă miroseau puternic a otravă. Scaunele, la început verzui și apoi spumoase, aveau un miros asemănător, 133. [Este posibil ca diareea și vărsăturile să fi fost rezultatul emeticului.]
• Diaree, cu încetarea bruscă a menstruației, 21.
• Diaree ușoară dimineața (după paisprezece ore), cu multe borborisme abdominale și eliminare de gaze (după nouăsprezece ore), la ora 1 P.M., 121.
• Mai multe scaune lichide după vărsături și diaree, 100.
• După prânz, la ora 2 P.M., un scaun abundent, moale; mai târziu, în timp ce mă deplasam, durere colicativă în rect și nevoie de defecație; am reușit să mă abțin până la ora 6, când am fost silit să mă întorc acasă și am avut scaun; evacuarea a fost moale, dar nu abundentă; părea că avea să mai urmeze mult, dar că exista o obstrucție sus, în rect; înaintea evacuării am simțit o ușoară greață și senzație de leșin; nevoia era resimțită mai puțin în timpul deplasării în aer liber decât în camera încălzită; după cină am avut încă o evacuare moale și redusă cantitativ, după care toate simptomele au dispărut, 25.
• Evacuare abundentă de materii fecale foarte moi (la o oră și treizeci de minute după a doua doză și după trei ore), 116.
• Scaun lichid și greață, cu cefalee, 42.
• Constipație. [810.]
• Constipație și hemoroizi, care provocau mâncărime și durere ( , sau accidentale), 48.
• După ora 10 seara, o oră neobișnuită, un scaun tare și neobișnuit, cu dureri ca de ciupire în abdomen înainte și după acesta, până la adormire, 31.
• Niciun scaun; ceva foarte neobișnuit, 116.
• Nicio evacuare intestinală două zile mai târziu, 46.

ORGANE URINARE

• Micțiune.
• Urină abundentă, conținând cantități mari de albumină, 64.
• În congestie cu pierderea conștienței, provoacă o eliminare neobișnuită de urină, 64.
• Eliminare considerabil crescută de urină deschisă la culoare în ziua următoare, continuând timp de o săptămână, la o persoană care avusese eliminări reduse de urină timp de luni de zile, 64.
• Multă urină galbenă și spumoasă, eliminată fără durere (a doua zi), 106.
• Urină.
• Urină intens colorată, provocând o senzație de arsură și căldură în uretră în timpul eliminării (a treia zi), 58.

ORGANE SEXUALE

• Senzație în organele genitale ca după coit repetat, fără slăbiciune, 50. [820.]
• Înțepături la nivelul organelor genitale externe, 21.
• Catameniile au încetat imediat, iar cefaleea a crescut în intensitate spre seară, când a apărut o diaree severă; fluxul catamenial nu s-a reluat până în dimineața următoare, când a mers în pas vioi, 21.
• În ziua următoare, catameniile, care încetaseră de șase zile, au revenit abundent și au durat perioada obișnuită; ea nu mai trăise niciodată același incident; dar nu sunt nicidecum sigur că acesta poate fi atribuit Glonoinei, deoarece, cu trei zile înainte, făcuse o baie fierbinte la o temperatură mult prea ridicată, care îi provocase senzație de leșin și slăbiciune; totuși, niciodată înainte nu fusese afectată în mod vătămător de băi calde la temperatură ridicată, 21.

ORGANE RESPIRATORII

• Laringe, trahee și bronhii.
• Zgomot hârâitor al mucusului în căile respiratorii (după patru ore), 132.
• Senzație nedefinită în regiunea laringelui, în articulația mandibulei și sub laringe, 38.
• Senzație de constricție în laringe, obligând la înghițire (a patra zi), 125.
• Constricție în partea superioară a laringelui, 36.
• Constricție spasmodică a laringelui și a porțiunii superioare a traheei (a cincea zi), 125.
• Senzație de înțepături în epiglotă, 57.
• Tuse.
• Tuse provocată de gâdilare în gât, 31.
• Respirație. [830.]
• Respirație stertoroasă, 34.
• Halenă fetidă, 121.
• Tendință de a inspira profund, 107, 64, 116.
• Nevoie imperioasă frecventă de a respira profund, 64.
• Tendință de a ofta, 99; (după câteva minute), 80.
• Respirație profundă și greoaie, 50b.
• Respirație superficială; nicio tendință de a respira profund timp de o jumătate de oră, 64, 99.
• Respirație foarte superficială, cu câte o inspirație mai profundă (după șase ore și un sfert), 133.
• Respirație liberă, deși toracele pare ca și cum ar fi contractat, 52.
• Respirație accelerată, 110; 16 pe minut; respirație mai rapidă, iar pauza de după ea mai lungă, 50. [840.]
• Respirație diminuată (după patru ore), 132.
• Respirație apăsătoare, numărul respirațiilor scăzând de la 19 (normal) la 11 pe minut (a cincea zi), 125.
• Dispnee și apăsare în torace, cu tendință de a ofta, 99.
• Odată cu diminuarea cefaleei, dispnee și apăsare în torace, 99.
• Dificultatea de a respira a durat câteva minute, apoi pulsațiile și durerea din cap au revenit, 99.
• Dispnee și raluri mucoase sonore în întreg toracele, 131.

TORACE

• Congestie spre torace și cap (în minutul al douăzecilea), 50b.
• Mucoasele din torace redevin sensibile la vaporii de clor și acid azotic, 54.
• Neliniște în torace, 7.
• Senzație indescriptibilă în torace, ca și cum s-ar apropia o nenorocire, 41. [850.]
• Senzație neplăcută, nervoasă, de neliniște în torace, 7.
• Senzație de plenitudine în întreg toracele, 110.
• O plenitudine începe în torace și urcă spre cap, cu pulsații în cap și senzația că craniul ar fi prea mic (la cinci persoane), 65.
• Durere în torace ca o tensiune și tendință frecventă de a respira profund, 64.
• Contracție a întregului torace, ca și cum s-ar pune lanțuri în jurul lui și acestea ar fi strânse din ce în ce mai mult, 111.
• Senzație de constricție și apăsare în torace, cu palpitație perceptibilă, obligând la inspirații profunde (după două minute), 107.
• După cefaleea pulsatilă, o comprimare a toracelui ca și cum ar fi muncit prea din greu, ca și cum un spasm ar constricționa toracele; a durat două ore, 50c.
• Senzație de strângere în jurul părții inferioare a toracelui, 110; ca și cum toracele ar fi strâns cu șuruburi, 100.
• În partea stângă a toracelui, „cefalee incipientă”, 65.
• Senzație de apăsare în torace (după o oră și jumătate), 133. [860.]
• Apăsare în torace, provocând respirație profundă și greoaie (în minutul al cincilea), 50b, 51.
• Cu pulsații în tâmple, apăsare în torace, 50, 99.
• Apăsare în torace ca și cum ar fi strâns cu șireturi și fără cefalee, la o persoană care suferise anterior de o boală cardiacă, 65.
• Senzația că pe torace s-ar afla o greutate mare (a cincea zi), 125.
• Ocazional, durere ascuțită, bruscă, sub coastele stângi (a doua zi), 46.
• Dureri ascuțite, tăietoare, în torace și stomac, cu greață, durere colicativă în intestine și nevoie de defecație, care au durat până în dimineața următoare, când a avut loc evacuarea intestinală, 97.
• Durere perforantă în torace, puțin deasupra și dedesubtul mamelonului (drept), din exterior spre interior, la fel în repaus și în mișcare; din dimineața zilei următoare până în a treia zi, 48.
• Un junghi de la umărul stâng până la epigastru, 119.
• Câteva junghiuri foarte ascuțite sub stern și dureri frecvente cu zvâcnituri în orbita ochiului stâng și în partea stângă a occiputului (după cincizeci de minute), 119.
• A început în sânul stâng, iradiind brusc în sus, spre cap, cu pulsații, ca și cum ceva s-ar deplasa în valuri spre cap; mai rău la fiecare mișcare a capului și la fiecare schimbare de poziție; în același timp, durere apăsătoare excesivă în ambii globi oculari, 119.

INIMĂ ȘI PULS

• Precordiu. [870.]
• A simțit remediul mai întâi în inimă, iar mai târziu în cap, 73.
• Când îl simte în cap, îl percepe mai puțin în inimă, și astfel alternativ, 73.
• Își simte inima bătând (după patru minute), 95.
• Poate număra pulsul după bătăile inimii, 110.
• Senzație de slăbiciune în precordiu, 106.
• Senzație ca și cum ar fi pe punctul de a avea un acces de palpitații cardiace, așa cum mai avusese înainte, 41.
• Timp de trei luni, neliniște în regiunea inimii după cină, când stătea înclinat pe spate în scaun (Nat. mur. a ajutat), 42.
• Seara, după ce se culca, senzație anxioasă în regiunea inimii, cu pulsații; un zgomot ca un tors și puls intermitent; era obligat să stea culcat cu capul ridicat; insuportabil când stătea culcat pe partea stângă, mai bine când stătea culcat pe partea dreaptă; încetează după ce se ridică și umblă, 42.
• Mare anxietate în regiunea precordială (după a treia doză), 86.
• Senzație de greutate și senzații neplăcute în regiunea inimii, 52. [880.]
• Căldură în inimă, 69.
• Senzație de plenitudine în regiunea inimii, aproape accentuată până la durere; pare că s-ar ridica spre gât; pulsul a scăzut de la 72 la 64, 42.
• Durere surdă, nedefinită, în inimă, urmată de senzație de fierbințeală și căldură, 69.
• Presiune în inimă și senzație ca și cum aceasta ar fi contractată, 65.
• Apăsare la inimă, cu căldură în frunte, 114.
• Dureri ascuțite în inimă, durând două minute (după zece minute), 57.
• Junghiuri ascuțite în inimă, 110.
• Șocuri în regiunea inimii, cu dureri înțepătoare în mâini și brațe, 110.
• Activitatea inimii.
• Accelerarea activității inimii, cu greață, 21.
• Un experimentator, după o picătură, a fost afectat de o mare accelerare a activității inimii, pulsații violente în cap, urmate de senzație de leșin și greață, culminând cu eforturi de vomă, dar fără a ajunge la vărsături propriu-zise, 21. [890.]
• Activitate violentă a inimii, pulsație distinctă în întregul corp, 46.
• Numărul bătăilor inimii a crescut, 25, 50, 62, 100c; cu aproximativ zece bătăi în plus, 31, 52, 69, 65, 96, 98, 116, 64, 109; cu douăzeci de bătăi în plus, 39, 19, 121, 95, 119, 100, 104, 41, 82, 51, 102, 81, 64, 79, 100, 38; cu treizeci de bătăi în plus, 19, 115, 18, 88, 51, 52, 66, 100, 50b; cu patruzeci de bătăi în plus, 11, 92, 102, 111, 112, 50d, 106; cu cincizeci de bătăi în plus, 52; cu cincizeci și cinci de bătăi în plus, 100; cu șaizeci de bătăi în plus, 52, 74, 100, 50b, 99, 12, 89, 55, 122, 107.
• Bătăile inimii, 36 (după patru ore); cu puls plin, dur; 70 până la 90 (după douăzeci de ore), 132.
• Palpitații cardiace, 106b, 123.
• Palpitații, cu plenitudine în hipocondre, 116.
• Palpitații, 51 ; cu puls accelerat (douăzeci și patru de minute), 82 ; cu pulsul la 104 (după opt minute), 88.
• Palpitații cardiace excesive, perceptibile, cu căldură în față; simte pulsul în vârfurile tuturor degetelor (după patru minute), 31.
• Palpitații violente, 52, 107 ; imediat, 62.
• Palpitații atât de violente, încât puteau fi văzute prin haine, 42, 100.
• După câteva minute, palpitații violente și rapide; simțite și în cap ca un ciocan, mai ales la aplecare , astfel încât aplecarea îi părea imposibilă; de mai multe ori, la aplecare , durere în junghiuri în regiunea inimii , atât de violentă, încât îi era teamă să se aplece din nou înainte, 62. [900.]
• Contracția inimii și a diafragmei foarte lentă, 132.
• Activitate laborioasă a inimii, cu o apăsare particulară și puls foarte frecvent; apăsarea din regiunea inimii și oboseala au durat cel mai mult, 52.
• Zgomotul cardiac la auscultație, mai sonor, mai puternic și neregulat, 99.
• Puls.
• Puls accelerat, fără cefalee, 50.
• Puls plin și accelerat, 30, 104, 50, 64, 112, 106.
• Puls moale, mic și accelerat, 11.
• Puls rapid accelerat imediat, 52, 90, 6 ; (după unul sau două minute), 39, 19, 35, 115, 11, 116, 88, 57, 100d, 118, 50 ; (după trei sau patru minute), 18, 121, 96, 81, 110, 55, 122, 74 ; (după cinci sau șase minute), 116, 31, 100, 90, 117, 17.
• Fără repetarea dozei, accelerarea pulsului se repetă și toate celelalte simptome revin în același timp, 65.
• Puls accelerat mai târziu, numai pentru scurt timp, 88, 121, 31.
• Puls accelerat cât timp durează cefaleea, 50c ; (nouă persoane), 65, 42, 50d, 59. [910.]
• Accelerare mai mare a pulsului după doze repetate, 100.
• În câteva minute, pulsul ei a devenit foarte accelerat și s-a plâns de pulsații și greutate în cap, accentuate până la durere severă la scuturarea capului, 1 ; cu palpitații, 1, 62.
• Puls mai rapid în ortostatism sau la mers, 81.
• Pulsul a crescut la administrarea de Glonoine și a rămas ridicat până acum, timp de douăzeci și patru de ore, 123.
• Pulsul a crescut imediat și s-a plâns de o cefalee intensă, pulsatilă, în tâmple, care a durat câteva minute, s-a agravat foarte mult la mișcarea capului și a dispărut prin aplicarea zăpezii pe tâmple, 24.
• Aproape imediat, pulsul i-a crescut și a simțit pulsații în tâmple și apăsare în piept; a petrecut o noapte neliniștită, 61.
• Puls 70; după două minute, puls 150, menținându-se astfel timp de trei minute; puls foarte plin și val general de căldură prin tot corpul, foarte neplăcut în acel timp; ușoară cefalee, 1.
• Pulsul a crescut de la 80 la 140 în câteva minute, dar nu a simțit nimic deosebit în cap, 22.
• Puls normal de 90, crescut la 100, 125 și 140 (după a doua doză); apoi a devenit mai lent, 80, 55, în cele din urmă 40 (după a treia doză); a crescut la 70 după o evacuare intestinală, 86.
• Pulsul, în mai puțin de un minut, de la 66 la 124, dur, distinct și greu compresibil, 52. [920.]
• Pulsul, după cină și puțin vin, era plin, 120 (înainte de administrare); neschimbat (după a doua doză); 100 (după a treia doză), 84.
• Pulsul crescuse la 106 pe minut; zece minute mai târziu, a scăzut la 78, în timp ce respirațiile erau 18 pe minut, 122.
• Puls sacadat, plin; după un minut, pulsul a crescut de la 64 la 100; iar două minute mai târziu, la 112, 28.
• Puls plin, pulsatil și crescut inițial la 105, cu bătăi regulate; ulterior a scăzut la 80 și a devenit neregulat și intermitent (a cincea zi), 125.
• Pulsul a crescut de la 85 la 100, 122, 83.
• Alarmat că aș fi putut lua o supradoză, iar pulsul meu a crescut curând la 100, 122.
• Puls accelerat la 100 prin mers; a scăzut curând la 90, 50 ; (în mai multe cazuri), 65.
• Puls 79 înainte de administrare; 94 (după două minute); 100 (după cinci minute); 88 (după zece minute); 79 (după paisprezece minute), 129.
• Puls 50 (normal) înainte de administrare; 92 (după un minut); 100 (după două minute), 126.
• Pulsul, în mod obișnuit 64, a crescut imediat la 96, 117. [930.]
• Pulsul meu crescuse la 96 și am simțit o plenitudine sporită în regiunea capului, dar fără amețeală sau confuzie a gândirii, 40.
• După două minute, pulsul a crescut de la 68 la 90 și, crescând timp de trei sau patru minute, a devenit mai plin, cu val de căldură în mâini, apoi s-a redus la 80, 35.
• Pulsul a rămas frecvent (85) (a doua zi), 58.
• Pulsul a crescut, prin scuturarea capului, de la 72 la 80, 73.
• În timpul mișcării, pulsul crește de la 73 la 74 (după două minute); 75 (după patru minute); 72 (după șase minute); 74 (după opt minute), 82.
• Pulsul a crescut de la 68 la 72, mic și comprimat, 27.
• Număr redus al bătăilor pulsului, 40, 98, 104, 82, 42.
• Puls diminuat, cu plenitudine a inimii, 42.
• Puls plin și mai lent, 82.
• Puls devenit brusc foarte lent (după trei minute), 100 ; (după patru minute), 92. [940.]
• Înclinat pe spate în scaun, pulsul scade de la 74 la 69 (după două minute); 68 (după patru minute); 69 (după șase și opt minute); șezând drept, 69; 72 (după două minute); rămâne între 68 și 69 cât timp șade drept; când se înclină pe spate, între 72 și 74, timp de optsprezece minute, 82.
• Dozele repetate au accentuat cefaleea, dar nu au crescut pulsul (multe cazuri), 100.
• Număr mai mic de bătăi decât înainte de administrarea medicamentului, după accelerarea anterioară, 11, 18, 104, 82, 121.
• Puls neregulat, 92, 60, 82, 102, 64, 112, 73, 26.
• Puls plin și neregulat, 50b.
• Puls neregulat, rapid și plin, 99.
• Pulsul a crescut în mai puțin de un minut de la 72 la 94 și a devenit mai plin; mai târziu, 84 și neregulat; după cinci minute, numărat la fiecare cinci secunde, 8, 7, 9, 8, 6 (astfel frecvența se schimba la fiecare cinci secunde în proporția de 96, 84, 108, 96, 72, 84, într-un minut), 50.
• Mare variabilitate a pulsului, rapid și apoi lent, 46.
• Creșterea și scăderea pulsului fără repetarea dozelor, 65, 88, 92, 96.
• La început, creșterea, apoi scăderea frecvenței pulsului, 88, 30, 98, 82, 65, 81, 57, 35, 40, 27. [950.]
• Puls evident inegal, mai întâi mai plin, apoi mai puțin plin (șase până la opt minute), 73.
• Puls mai întâi foarte frecvent, apoi brusc lent, apoi din nou rapid, 60.
• Imediat, puls aproape imperceptibil, apoi foarte accelerat; mai târziu, din nou foarte mic, 69.
• Accelerare oscilantă a pulsului, 50.
• Puls remitent, la început mai rapid, mai plin și mai dur, apoi mai lent, 102.
• Puls intermitent și accelerat, 52 ; în fiecare seară după ce se culcă, 42.
• Puls normal de 72; 96 (după două minute); 96 și intermitent (după a doua doză), 127.
• Bătăi duble ale pulsului, 88.
• Puls plin, 115, 18, 11, 73, 30, 104, 82, 50, 64, 57, 66.
• Puls plin și moale, 71. [960.]
• Puls amplu, săltăreț, și a simțit o oarecare cefalee în tâmple, 29.
• Puls moale, 18, 31, 100, 104.
• Puls mic și slab (după nouăsprezece ore), 121.
• Puls abia perceptibil (la început), 51, 50b.

GÂT ȘI SPATE

• Gât.
• Mușchii gâtului păreau să obosească atât de mult din cauza cefaleei constante, încât, în cele din urmă, abia își mai putea ține capul ridicat, 119.
• Rigiditate și durere în partea stângă a cefei, 116.
• Senzație indescriptibilă care urcă în partea posterioară a gâtului, apropiindu-se de durere, 18.
• Durere care se extinde spre partea posterioară a gâtului, 73, 27.
• În timpul nopții, durere în ceafă, care a persistat până a doua zi, când a urmat cefalee (durere în tot capul), cu amețeală; mai bine după ce a băut ceai, 108.
• Durere considerabilă în partea posterioară a gâtului, apărută curând, 133. [970.]
• Durere severă în cordoanele musculare ale gâtului (după două minute), 127.
• Durere surdă care urcă în partea posterioară a gâtului la mișcarea capului (după cincisprezece minute), 82.
• Senzație de plenitudine, ca de congestie spre partea posterioară a gâtului, spre gâtlej și cap, 95.
• „Am râs de credulitatea prietenului meu și m-am oferit să iau cât dorea el să-mi dea; după aproximativ trei minute (după două picături din diluția 1), o senzație de plenitudine de ambele părți ale gâtului; aceasta a fost urmată de greață și am spus: «O să vomit».” 34.
• Durerea tensivă se extindea profund în părțile laterale ale gâtului; nu era accentuată de mișcarea gâtului, 27.
• Strângere în jurul gâtului, 34, 25, 122.
• Când își dădea capul pe spate, simțea o durere ca o crampă în partea posterioară a gâtului, spre stânga, în regiunea vertebrelor cervicale a șasea și a șaptea (după trei minute), 104.
• Pulsații în gât și în arterele creierului, 52, 25, 119.
• Pulsațiile se extind spre partea posterioară a gâtului, 119.
• Pulsații neplăcute în arterele gâtului și capului, extinzându-se rapid spre tâmple și frunte, 83.
• Spate. [980.]
• Constricția din piept a fost urmată de o durere în coloana vertebrală, de-a lungul întregului spate, în jos, 50c.
• După-amiaza și seara, durere acută în spate, mai ales în regiunea vertebrelor lombare, 41.
• Durere lancinantă din regiunea inimii spre spate, până între umeri, 52.
• Dorsală.
• Dureri între umeri, 52.
• Durerea din inimă străbătea până la omoplat, până la suprascapular, 73.
• Sacrală.
• Durere în sacru seara, 41.
• Durere în sacru, cu cefalee, 42.

MEMBRE ÎN GENERAL

• Slăbiciune marcată în porțiunea mijlocie a coapselor și brațelor, 16.
• Senzație de slăbiciune și tremur în membre, 26.
• Membrele pe care stăteam culcat amorțeau imediat (a treia zi), 58. [990.]
• Senzația din membre a dispărut cu o senzație de învârtire, 26.
• După ce s-a expus în repetate rânduri acțiunii medicamentului, a apărut în fiecare membru o neliniște care îl determina să se ridice ori de câte ori se așeza, 119.
• Simte extremitățile umflate, 106b.
• Durere ascuțită, ca de înțepături, în brațe și picioare; crampă în piciorul drept, 28.
• Chiar primele senzații de după administrarea medicamentului se propagau de jos în sus; însă, după două minute, de sus în jos, în brațe, iar de acolo mai departe în genunchi, 53.

MEMBRE SUPERIOARE

• Ușoară slăbiciune în brațe și mâini, 51.
• Timp de câteva minute, nu și-a putut ridica brațele care atârnau, 50c.
• Senzație de slăbiciune în brațe și mâini, 50b.
• Senzație nervoasă, neplăcută, de neliniște în brațe și mâini, astfel încât este obligat să le întoarcă și să le răsucească, 7.
• După cefaleea pulsatilă, senzație de amorțeală în ambele brațe și o greutate care făcea mișcarea lor perceptibil de dificilă; aceasta durează cât cefaleea pulsatilă, 50c. [1000.]
• Amorțeală și o senzație de oboseală în brațul stâng, astfel încât ridicarea brațului necesită un efort mare (cu rigiditate în articulațiile mijlocii ale degetelor), (la mai multe persoane), 51.
• Greutate în brațe, ca și cum circulația ar fi împiedicată sau ca și cum brațele ar fi pe cale să amorțească, 81.
• Durere surdă în brațe, ca și cum ar fi în oase (a treia zi), 38.
• Umăr.
• Durere în umărul stâng, 50.
• Durere de-a latul umerilor, care s-a extins curând în brațe și a fost deosebit de violentă pe dosul mâinii drepte, la extremitatea dinspre deget a celui de-al treilea metacarpian (după două minute), 53.
• Cefaleea s-a extins peste umeri și în jos, pe sub brațe, 50c.
• Senzație de tracțiune prin umeri, 110.
• Cot.
• Cotul stâng se simte slăbit și doare, 12.
• Senzație dureroasă în ambele coate, mai ales în cel drept, în adâncitura dintre condilul intern al humerusului și olecran, pe unde coboară nervul cubital; mai întâi stânga, apoi dreapta, mai violent în dreapta, dar încă dureros în stânga după ce durerea încetase (după douăzeci și nouă de minute); durere asemănătoare în cot, dar pe marginea externă, 11.
• Senzație de strângere în cotul drept, 116.
• Încheietura mâinii. [10.]
• În încheietura mâinii drepte, senzația că ar fi legată strâns, ceea ce producea un fel de senzație de mobilitate redusă de-a lungul întregului braț drept, 46.
• Mână.
• Mâinile, mai ales cea stângă, încep să-i tremure și devin mai reci, 11.
• Tremur accentuat al mâinilor, mai ales al celei drepte, 121.
• Tremurături fine în mâini și încheieturi în timpul cefaleei, 117.
• Durere ca de înțepături în mâini și brațe, 25.
• Degete.
• Durere violentă pe fața internă a celui de-al treilea deget drept, cu tracțiune spre os, de la metacarp până la prima articulație, 50.
• În extremitățile degetelor mâinii stângi pulsează asemenea pulsului, 50.
• Simțea bătăile rapide ale pulsului în vârfurile tuturor degetelor, 50, ceea ce îi făcea mâinile să tremure și producea senzația de electrizare când apuca orice obiect, 54.

MEMBRE INFERIOARE

• Tresăriri ale mușchilor membrelor inferioare, 20.
• Pocnituri în șoldul și genunchiul drept, apoi în cele stângi, 53. [1020.]
• Ca și cum membrele inferioare ar fi excesiv de obosite după câțiva pași, 26.
• Amorțirea picioarelor când stă așezat, 64.
• Șold.
• În timpul mersului, două pocnituri în articulația șoldului drept și, curând după aceea, două în genunchiul drept (al treilea minut), 53.
• Coapsă.
• Slăbiciune și amorțeală în coapsa și piciorul stâng, care au început să se diminueze de sus în jos și au persistat cel mai mult în laba piciorului, în jumătatea inferioară și pe partea externă a tibiei, la glezne și în degetele piciorului, 26.
• Senzație de slăbiciune în coapsa stângă și durere de la fese până la călcâi, pe partea internă, de-a lungul traiectului nervului sciatic, cea mai violentă în gambă (a doua zi), 99.
• Ca și cum coapsa ar ceda, s-ar frânge sub el, timp de trei ore (a doua zi), 99.
• Coapsa stângă părea ca amorțită, 26.
• Genunchi.
• Pocnituri în genunchiul drept în timpul mersului (al șaptelea minut), 53.
• Când încearcă să îndoaie genunchiul, se produce o pocnitură puternică și dureroasă; de mai mulți ani, de la o cădere pe rotulă; o doză la fiecare două săptămâni, 8.
• Genunchiul stâng se simte slăbit și doare, 12. [1030.]
• Durere în ambii genunchi, sub rotulă, nu în tendon, ci de ambele părți ale acestuia (după trei și patru minute), 53.
• Durere sub rotula stângă, 116.
• Ușoară durere sub genunchiul drept, 13.
• Durere ascuțită în genunchiul stâng, 13.
• Picior.
• Durere în piciorul stâng sub genunchi, 12.
• Durere mai intensă în gambă, 99.
• Durere profundă, de lungă durată, în gamba stângă, 50.
• Laba piciorului.
• Durere cu arsură și mâncărime pe partea externă a călcâiului drept, mai rea în jos și spre interior, 50.

SIMPTOME GENERALE

• Obiective.
• Excitație excesivă a sistemului vascular și palpitații puternice, 132.
• Congestie, cu greață, 50b. [1040.]
• Aflu de la medicul căruia îi datorez această supradoză (2 picături din diluția 1) că mi-a căzut capul pe spate, mandibula mi-a rămas căzută, eram complet alb, respirația era stertoroasă, iar pulsul nu s-a perceput la încheietura mâinii timp de aproximativ două minute, 34.
• După trei ore, mers șovăitor, palpitații în creștere; odată cu palpitațiile a început o ușoară durere de cap, apăsare pe alocuri, mai ales în occiput, obositoare, diminuându-se până la ora 9 P.M.; la ora 5 1/2 se simțea mai bine, dar fața a rămas palidă și cu aspect bolnăvicios, cu cearcăne albăstrui sub ochi, 62.
• Nu putea nici să stea culcat, nici așezat, nici să meargă, ci se clătina în toate părțile ca un om beat, incapabil să controleze mușchii locomoției, 117.
• Tremor, sopor și lasitudine, 106.
• Apa rece turnată atunci pe creștet a produs spasme care s-au încheiat prin vărsături, după care (ora 7) starea s-a ameliorat relativ timp de câteva minute; însă, foarte curând, apăsarea și pulsațiile din creier au revenit și au continuat să crească până când au urmat a doua serie de vărsături, urmată, ca și înainte, de o ameliorare considerabilă timp de câteva clipe, după care pulsațiile și apăsarea au revenit din nou, fiind urmate de a treia serie de vărsături; o ceașcă de ceai cald, băută atunci, a părut să producă o ameliorare evidentă, ameliorare însă de foarte scurtă durată; luat

Camphor la ora 3 și Belladonna la ora 5, dar fără nicio ameliorare; după aceasta, recuperare lentă, în decurs de câteva zile, 117.

• Paralizie completă a tuturor mușchilor voluntari; mușchii masticatori, faciali și oculari erau paralizați doar parțial, 132.
• Forța mult afectată, 11.
• Moleșeală generală, 111, 13.
• Moleșit, dar în același timp conștient că aș putea să fac efort, 34.
• Mare lasitudine și oboseală a membrelor, dureri surde în brațe, furnicături în degete, 58. [1050.]
• În dimineața următoare, oboseală ca după o noapte de excese, 51, 13, 106, 111.
• Slăbiciune și apatie, 106.
• Slăbit și tremurător (a doua zi), 106.
• Drumul spre casă părea de trei ori mai lung decât de obicei, 19.
• Senzație de leșin și epuizare, 129.
• Senzație de leșin înaintea greței, 39.
• Senzație de leșin și leșin, de asemenea, în timpul cefaleei, 42.
• S-a prăbușit într-un scaun și a spus că îl părăsiseră puterile; a fost cuprins de o senzație de leșin și a devenit palid ca moartea; nu putea vedea, dar nu și-a pierdut conștiența și se mișca atunci când era zgâlțâit; timp de zece minute, 50d.
• Și-a pierdut parțial conștiența, displăcându-i foarte mult să fie trezită; când a redevenit pe deplin conștientă, a simțit cefalee, 34.
• În aproximativ cinci minute, după ce a simțit amețeală, greață și cefalee, și-a pierdut conștiența, 34. [1060.]
• Abia a avut timp să-și cheme asistentul, când a căzut pe spate, inconștient; i s-a aruncat din abundență apă rece pe față, iar starea de inconștiență a trecut curând, 124.
• După un minut a spus că avea să leșine; aproape imediat genunchii i-au cedat; a căzut inconștient pe trotuar; era amiază; a rămas fără să respire timp de un minut sau mai mult, trăgând la intervale lungi câte un suspin adânc, cu fața palidă; și-a recăpătat conștiența în două minute; a transpirat puțin; senzație de leșin extrem de intensă și greață la stomac, mâini și picioare reci, puls slab; nu suporta să-și țină capul la același nivel cu corpul, ci trebuia să-l țină ridicat; capul îl simțea plin; nu putea vedea obiectele distinct; amețit, cu fața palidă sau, uneori, ușor îmbujorată, alteori de o nuanță întunecată, lividă, bolnăvicioasă; mișcarea agrava sau accentua foarte mult simptomele; Belladonna nu a produs nicio ameliorare evidentă, Camphor a ameliorat întrucâtva; la ora 5, mâinile și picioarele erau încă oarecum reci; înainte de aceasta, băile fierbinți la picioare îl amelioraseră foarte mult; a fost dus la Walnut Hills într-o trăsură; a vomitat de două ori pe drum, din cauza zgâlțâirii trăsurii; la ora 5 a fost lăsat în pat într-o stare destul de confortabilă; orice mișcare accentua foarte mult greața și simptomele de la nivelul capului; dureri în occiput, junghiuri; căscat frecvent după câteva ore; privire fixă, sălbatică, proeminența ochilor încă din primul minut; în a patra zi încă se simțea rău; a băut cafea neagră, care i-a alinat imediat toate suferințele, iar ameliorarea s-a menținut; după douăsprezece zile, încă slăbit și nervos, cu gura dureroasă, 47.
• Subiective.
• Stăteam întins pe o canapea, simțindu-mă destul de moleșit, dar vorbind cu voioșie, conștient în același timp că aș fi putut foarte bine să fac efort atât mintal, cât și fizic, dacă aș fi vrut, dar că era mai plăcut să nu fac nimic; această stare a durat aproximativ o jumătate de oră, la sfârșitul căreia mă simțeam perfect bine și am mers pe jos până acasă fără niciun disconfort, 34.
• Senzație ca și cum ar fi fost privat de somn de mult timp (mai multe persoane), 51.
• S-a simțit mai obosit decât de obicei, 28.
• Senzație de slăbiciune în tot corpul în timpul cefaleei, 82.
• În cea mai mare parte a zilei următoare s-a simțit slăbit, cu o mare greutate și apăsare în partea anterioară a capului, pierderea apetitului și dureri persistente în membre, ca și cum ar fi fost obosit de mers sau de un alt efort, care însă s-au domolit puțin spre seară, iar somnul a fost mult mai bun, 97.
• Se simte foarte epuizat; mare înclinație spre somn; incapabil să studieze; greoi când gândește, chiar și atunci când scrie, gândurile îi rătăcesc (a doua zi), 11.
• Senzație de leșin, 50b; obligând-o să se întindă, 100.
• Senzație imediată de leșin, cu necesitatea de a se întinde pe canapea, 68, 50b. [1070.]
• A fost nevoit să se așeze din cauza unei senzații de leșin, și-a ținut capul în mâini și și-a sprijinit coatele pe genunchi, 50b.
• Simptomele de sincopă m-au obligat să mă așez; au urmat întunecarea parțială a vederii, un anumit grad de surditate și suspendarea parțială a activității inimii; în timp ce leșinam, eram conștient că mi se arunca apă pe frunte, ceea ce m-a restabilit parțial, 15.
• Senzație de ușurință și plutire a corpului, ca în urma inhalării de eter, urmată imediat de o senzație de plenitudine, înghesuire și apăsare în creier, însoțită de amețeală și vârtej, 117.
• A spus că se simțea ciudat (după a treia doză), 86.
• Disconfort general (a doua zi), 123.
• Senzație de nervozitate și deprimare, 129.
• M-am simțit oarecum nervos și, timp de câteva clipe, pielea întregului corp părea acoperită de o transpirație rece și lipicioasă; pulsul meu devenea din când în când intermitent, 40.
• Se simte în tot corpul ca înaintea unui acces de friguri, 119.
• Senzație ca după inhalarea de eter, 80.
• Impuls de a-și întinde corpul spre spate, 116. [1080.]
• I se părea că trupul îi amorțise complet, în timp ce mintea îi era trează; aceasta hotărăște să observe obiectele strâmbe, zimțate, care apar înaintea ochilor închiși și să le consemneze drept simptome în dimineața următoare; încearcă să afle dacă are putere asupra corpului; încearcă să-l ridice, dar în zadar; acesta pare, ca să spunem așa, să se zbârcească până când amorțește complet, 31.
• Senzație ca și cum o parte din lichid mi-ar fi fost turnată în jos pe gât, urmată de câteva minute de nesiguranță cu privire la locul în care mă aflam, timp în care se auzea în urechi un vuiet puternic, asemenea aburului care iese dintr-un ceainic, și exista o senzație de constricție în jurul părții inferioare a gâtului, ca și cum haina mi-ar fi fost încheiată prea strâns; fruntea îmi era udă de transpirație și căscam frecvent, 34.
• Senzație de plenitudine în întregul corp, 106b.
• Pulsații în întregul corp, mai ales la vertex, 82.
• Senzație de pulsații în tot corpul, cu căldură și transpirație, 108.
• Când stă culcat, simte pulsul zvâcnind în tot corpul, 50.
• Simte bătăile pulsului oriunde corpul atinge ceva, oriunde își așază mâinile, 50.
• Pulsații nedureroase în tot corpul, iar circulația se accelera cu ușurință, 25.
• Mulți devin din ce în ce mai sensibili la remediu, iar efectul acestuia durează mai mult, 119, 100, 50.
• La mine și la alții, simptomele de pe partea dreaptă au fost mai intense și mai persistente decât cele de pe stânga, 27. [1090.]
• Efectele cele mai violente au dispărut în aproximativ o jumătate de oră după ultima doză, lăsând o cefalee care a continuat timp de câteva ore, 125.
• Cafeaua agravează simptomele dacă s-a consumat vin, 64; nici tinctura, nici boabele mestecate nu au ameliorat simptomele provocate de apa cu Glonoină, 119.
• Simptomele sunt întotdeauna mai grave în repaus; cu cât repausul durează mai mult, cu atât se agravează mai mult, dar cu intervale de încetare, 50.
• Aconite în potență înaltă nu a ameliorat, dar câteva picături de Aconite, 3, după cină, au ameliorat curând și complet, 119.
• Ameliorarea simptomelor după fiecare evacuare, dar cefaleea revenea de fiecare dată când vomita (după cinci ore), 133.
• În timpul transpirației, suferințele se diminuează; greața încetează, 50b.
• Ceaiul a produs o ameliorare parțială, dar simptomele au revenit repede și au durat până la ora 3 A.M., 123.

PIELE

• De când a luat medicamentul, îi apare o erupție pe față după ce se spală; nu mai avusese niciodată acest simptom, 91.
• Senzație ca și cum pe frunte și tâmple ar fi fost transpirație rece; dar nu era deloc, 86.
• Din cap, în jos prin umăr, în brațe până la vârfurile degetelor, iar apoi prin tot corpul până la tălpile picioarelor, a trecut un fel de senzație de furnicare, asemenea unor curenți magneto-galvanici, 109. [1100.]
• Impuls constant de a-și freca fruntea; avea acolo o senzație de furnicare, 53, 100.
• Mâncărime pe față, 18.
• Mâncărime pe spate, 50.
• Mâncărime a mâinilor, 18.

SOMN ȘI VISE

• Somnolență.
• Căscat și înclinație de a inspira profund, 116.
• Căscat și impuls de a se întinde spre spate, 18.
• Căscat frecvent, 28; după câteva ore, 47.
• Căscat constant în timpul congestiei la nivelul capului, 75.
• Somnoros, 50, 11

(mai multe persoane), 51, 110, 106b, la ora 2 P.M. (a doua zi), timp de două zile, 106.

• Somnoros, cu fața fierbinte și mai palid decât de obicei, 80. [1110.]
• În timpul cefaleei, senzație de somnolență și obtuzitate, ca și cum capul ar fi prea greu, 48.
• Somn, cu congestie la nivelul capului, 75.
• A dormit mai bine decât de obicei în a doua noapte, 116.
• A dormit neobișnuit de bine în noaptea aceea și nu a resimțit niciun efect neplăcut dimineața, 86b.
• A căzut imediat într-un somn greu, 117.
• Somn greu, dar agitat și neodihnitor, întreaga după-amiază, 86b.
• Somn agitat din cauza durerilor, dar somn matinal foarte greu, deși obișnuit, mai greu decât de regulă, 35.
• Somn nocturn ca de obicei, chiar până la ora nouă dimineața, 119.
• Trezire dificilă dimineața, pleoape grele, 9.
• Trezire dificilă din somnul profund și dificultate de a fi trezit când este chemat la ora obișnuită; după ce se ridică, rămâne la fel de treaz ca de obicei, 31.
• Insomnie. [1120.]
• Somn agitat din cauza durerilor, 35, 27.
• Se trezește foarte devreme în ziua următoare, 11.
• În timpul nopții m-am simțit foarte neliniștit și nu am putut dormi, însetat și înfierbântat, cu tendință de a vărsa, 97.
• Când este pe punctul de a adormi, se trezește cu teama de apoplexie, 119.
• Nu poate dormi; se trezește cu teama unui atac apoplectic, 50.
• Vise.
• Vise dimineața, 31.
• Vise sălbatice, confuze și neplăcute, 86b.
• Somnul neobișnuit de timpuriu a fost plin de vise, până când, în cele din urmă, un vis despre dorul de casă l-a mișcat până la lacrimi, 107.
• Dimineața își amintește vise despre oameni care mutau cereale și trifoi, 31.
• În prima parte a nopții, somnul mi-a fost tulburat de viziuni ale unor nenumărate mulțimi de capete, cu expresii comice ale trăsăturilor; m-am trezit în jurul orei 3 A.M. fără să mă simt prea odihnit; după aproximativ două ore am adormit din nou până dimineața, 44.

FEBRĂ

• Senzație de frig. [1130.]
• Congestia la cap provoacă o senzație de frig, 30.
• Picioare reci (a doua zi), 123.
• Picioare reci, cu palpitații, greață (B. J., vol. 18, p. 139).
• Membre reci ca moartea (după patru ore), 132.
• După aplecare, un fior rece coboară de-a lungul spatelui, iar după continuarea mersului urmează câteva bufeuri de căldură (după zece minute), 52.
• Căldură.
• Senzație de căldură prin corp, 100b.
• Senzație de căldură și înfierbântare (mai multe persoane), 51.
• Căldură generală, prin întregul corp, 100, în special la nivelul capului și al feței, 50, 69.
• Senzație stranie de slăbiciune și căldură în întregul corp; mai accentuată în picioare, mai redusă în șezut, cu bufeuri de căldură la nivelul feței și amețeală în regiunea frontală, 34.
• Căldură generală (după trei minute) și piele umedă (după șase minute), 79. [1140.]
• Căldură, cu transpirație abundentă timp de un sfert de oră (imediat după administrarea unei șesimi de picătură), 62.
• Într-o seară, după ce a mirosit tinctura, a simțit căldură în tot corpul și transpirație la mâini, fenomen la care nu fusese niciodată predispus, 1.
• Căldură, cu senzație de plenitudine a capului, 50, 66.
• Imediat, căldură intensă în întregul corp, mai ales la nivelul feței, cu transpirație fierbinte abundentă, durând un sfert de oră, 62.
• Odată cu cefaleea, căldura interioară crește, dar pielea nu este nici uscată, nici transpirată, 50.
• Bufeuri de căldură, 81, 82, 34.
• Valuri fierbinți în întregul corp, cu senzația că întreaga suprafață a corpului ar urma să se acopere de transpirație, persistând ore întregi, 34.
• Senzație de căldură și plenitudine ca și cum ar fi în nervii sciatici; pentru scurt timp, durere surdă cu senzație de căldură în regiunea lombară, 46.
• A simțit o senzație de căldură și plenitudine coborând de-a lungul brațelor, ca și cum ar fi urmat traiectul nervilor cutanați; de asemenea, o senzație asemănătoare în nervul sciatic și o oarecare durere surdă cu senzație de căldură în regiunea lombară; aceste simptome au durat însă foarte puțin, 46.
• Senzație bruscă de înfierbântare a mâinilor, 35. [1150.]
• Căldură care urcă spre cap, 81, 38, 44.
• Căldură care urcă spre cap aproape imediat; durere deasupra osului frontal, apăsare, cu căldură; pulsații în tâmple, mult agravate de statul în picioare sau de mersul în aer liber, 35.
• Căldură la nivelul frunții și puțină transpirație, 64, 34.
• Căldură la nivelul feței, 50, 73 etc.
• Față fierbinte, mai ales în jurul ochilor, 116.
• Față fierbinte în timpul palpitațiilor, 31, 62.
• Fața și capul, în partea superioară și anterioară, fierbinți și ca și cum ar fi pline, 50.
• Senzație de căldură în obrazul drept, 27.
• O senzație de căldură se extinde de la ceafă în jos, de-a lungul spatelui, 69.
• Senzație momentană de căldură fugace, de la piept spre față și cap, cu pulsații în vertex, 99. [1160.]
• Bufeuri de căldură la nivelul feței, cu vertij în regiunea frontală, 38.
• Bufeuri de căldură care urcă de la piept spre cap, apoi pulsații în cap, 82.
• Valuri de căldură, ca și cum ar urca din epigastru, prin vasele de sânge, spre cap, unde se transformă în durere, 109.
• Arsură între umeri (după douăsprezece minute), 53.
• Transpirație.
• Senzație ca și cum transpirația ar urma să izbucnească pe tot corpul, 110, 36.
• Piele umedă după căldură, 79.
• Transpirație generalizată din cauza anxietății din timpul cefaleei, 119.
• Transpirație după pierderea cunoștinței, 47.
• Transpirație, mai ales pe frunte, 100, 34.
• Transpirație pe întregul corp, mai ales la nivelul feței, după câteva minute, 62, 112. [1170.]
• Transpirație abundentă după cefalee, care s-a redus după opt minute, 96.
• Transpirație foarte abundentă, mai ales pe piept și la nivelul feței, astfel încât totul era ud, 50b.
• Transpirație foarte abundentă, mai ales la nivelul feței și pe piept (atât de abundentă încât uda suprafața corpului), a apărut treptat și a ameliorat simptomele, 51.
• Transpirația se scurge în picături, după ce doarme într-o zi răcoroasă, 100.
• Transpirația s-a instalat treptat, dar rapid, 50b.
• Transpirație pe piept, 50b, 51.
• Transpirație la nivelul mâinilor, 49.
• Transpirație în palme, 1, 4.
• Transpirația curgea în șiroaie de pe cap și membre, 132.
• Transpirație caldă pe frunte, în timpul cefaleei, 100. [1180.]
• Transpirație caldă pe frunte, cu pielea în rest răcoroasă și cefalee, 100.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), La aplecare, junghiuri în cap; greutate a pleoapelor.
• ( După-amiaza ), Cefalee.
• ( Seara ), Durere în frunte; durere în vertex; cefalee.
• ( În aer liber ), Vertij; cefalee.
• ( La urcarea scărilor ), Cefalee pulsatilă.
• ( La schimbarea poziției ), Cefalee.
• ( După cină ), Cefalee.
• ( După eructație ), Cefalee.
• ( La ținerea respirației în aer liber ), Cefalee.
• ( Privind îndelung într-o singură direcție ), Durere în frunte.
• ( Mișcare ), Toate simptomele; pulsații în regiunile temporale; apăsare în vertex etc.; după ridicare, durere sub vertex; senzație pe părțile laterale ale capului; cefalee; greață etc.
• ( Mișcarea capului ), Simptome ale capului etc.; apăsare în cap; pulsații în cap; cefalee; cefalee în tâmple.
• ( Apăsare ), Cefalee; durere în spatele urechii.
• ( Citit ), Cefalee.
• ( Repaus ), Simptomele.
• ( Ridicare ), Orbire etc.
• ( Ridicare bruscă ), Cefalee etc.
• ( Scuturarea capului ), Amețeală; apăsare în cap; sensibilitate dureroasă a capului; cefalee etc.; durere în frunte; durere în tâmplă; durere în occiput; cefalee etc.
• ( Scuturarea ușoară a capului ), Senzație de cap tulbure.
• ( După scuturarea capului ), Plenitudine în occiput.
• ( Fumat ), Cefalee.
• ( Stat în picioare ), Simptomele; durere sub vertex.
• ( Pășit ), Sensibilitate dureroasă sub vertex; cefalee.
• ( Aplecare ), Senzație în cap; durere fulgerătoare în cap; junghiuri în cap; sensibilitate dureroasă sub vertex; cefalee; pete negre înaintea ochilor etc.; palpitații; durere în regiunea inimii.
• ( Întoarcere ), Vertij; durere sub vertex.
• ( Întoarcerea capului ), Senzație ondulatorie; durere în protuberanța occipitală.
• ( Mers ), Căldură în cap; durere sub vertex; simptome ale capului etc.
• ( Purtarea pălăriei ), Cefalee în frunte etc.
• ( Scris ), Cefalee.
• Ameliorare.
• ( Noaptea ), Cefalee pulsatilă.
• ( În aer liber ), Senzație de obtuzitate în partea anterioară a capului; cefalee în tâmple; apăsare în vertex etc.; durere în occiput; cefalee; greață; în timpul deplasării cu vehiculul, nevoie de a defeca; când stă în picioare sau merge, dureri de cap.
• ( Scăldat în râu ), Simptomele.
• ( Coniac ), Vărsături.
• ( Cafea ), Cefalee; simptomele; senzație în abdomen.
• ( Pieptănarea părului ), Cefalee.
• ( După cină ), Simptomele.
• ( Deplasare cu vehiculul ), Pete înaintea ochilor etc.
• ( Exercițiu fizic ușor ), Cefalee.
• ( Poziție culcată ), Cefalee.
• ( Stridii și bere stout ), Greață.
• ( Transpirație ), Greață.
• ( Apăsare ), Pulsații în cap etc.
• ( Repaus ), Apăsare în vertex; cefalee.
• ( Șezut ), Simptomele.
• ( Somn ), Cefalee.
• ( Fumat ), Cefalee.
• ( Aplicarea zăpezii ), Durere în tâmple.
• ( După un scaun normal ), Simptomele.
• ( După masa de seară ), Simptomele.
• ( Ceai ), Cefalee.
• ( Darea capului pe spate ), Durere în cap.
• ( Mers ), Durere în membre; toate senzațiile neplăcute; senzație în regiunea inimii.

SUPLIMENT: GLONOINĂ. Surse. ( 135 și 136, din Berridge, Hom. World; vol. xiii, p. 401); 135, Dr. George Harley, Med. Times and Gaz., 1858, vol. xvi, p. 356, experimente; 136, dl F. A. James, ibid., p. 383, experiment; 137, Allinson, Times, 31 iulie (Pharm. Journ., 1866-7, p. 263), un bărbat a băut o anumită cantitate; 138, Conrad Wesselhoeft, M.D., North Amer. Journ. of Hom., New Ser., vol. vii, 1876, p. 6, experimente.

Mi-am atins limba cu dopul umezit cu prima diluție centezimală, dar, neavând alte efecte în afara celor care urmează de obicei aplicării alcoolului sau eterului pe limbă, mi-am pus în gură 2 picături: La început am simțit un fel de senzație dulce și arzătoare, iar curând după aceea o senzație de plenitudine în cap și o ușoară constricție în jurul gâtului, dar fără greață sau senzație de leșin. Într-un minut sau două, aceste efecte au dispărut și nu m-am putut împiedica să cred că se datorau parțial imaginației. Am mai luat atunci 5 picături și, întrucât acestea nu au provocat o accentuare a stării neplăcute, am mai luat 10 picături în decurs de câteva minute. Fiind în acel moment complet singur, m-am alarmat întrucâtva de teama că aș fi putut lua o supradoză, iar foarte curând pulsul mi-a crescut la peste 100. Mi s-a părut că plenitudinea din cap și constricția din gât erau mai pronunțate decât înainte. Într-un minut sau două mi-am recăpătat curajul, iar pulsul a scăzut curând la 90. Plenitudinea din cap a persistat un timp și a fost urmată de o ușoară cefalee. Am luat treptat o picătură de Glonoină pură și am constatat că, atunci când intra în contact cu limba, producea la început un gust dulce, urmat rapid de o senzație de arsură usturătoare extrem de neplăcută, care dura câteva minute. Imediat după administrarea picăturii, pulsul era 105. Mi-am imaginat, de asemenea, că simțeam plenitudine în cap și o oarecare constricție în jurul gâtului; dar, deoarece efectele au dispărut treptat în decurs de câteva minute, am considerat că se datorau, cel mai probabil, fricii și imaginației. 29 martie, la 12.45 P.M.; pulsul fiind 80, iar frecvența respiratorie 22, am luat o soluție conținând 1 parte Glonoină la 6 3/4 părți de spirt, o cantitate egală cu 1/6 picătură de Glonoină pură. La 1 P.M., pulsul era 90. Am simțit o oarecare plenitudine în cap și o ușoară constricție în jurul gâtului. La 1.5 P.M. am luat 1/3 picătură de Glonoină pură. După alte trei minute, pulsul era 98. La 1.16 P.M. am luat 1/2 picătură, iar patru minute mai târziu, atenția fiindu-mi îndreptată spre un alt subiect, pulsul era 94. La 1.30 P.M. am luat o picătură de Glonoină pură, iar după șase minute pulsul era 106. După alte zece minute, când mă convinsesem că nu eram expus niciunui risc, pulsul a scăzut la 78, frecvența respiratorie fiind 18. Consider că efectul asupra activității inimii s-a datorat în întregime fricii. Simptomele de la nivelul capului și gâtului sunt prea constante pentru a fi atribuite aceleiași cauze, deși nu mă îndoiesc că imaginația le exagerează, 135.

• Am luat un minim de Glonoină, pulsul fiind 80. Cu o jumătate de oră înainte îl văzusem pe fratele meu luând aceeași doză fără niciun efect grav, iar acum am schimbat în mod deliberat subiectul conversației. În decurs de câteva minute am exclamat: „Mă simt beat”. Această senzație a fost urmată rapid de o durere surdă în partea posterioară a capului, care devenea alternativ mai ușoară și mai intensă, fiecare recrudescență fiind din ce în ce mai severă. Curând, s-a extins spre frunte și partea posterioară a gâtului, unde exista o senzație clară de rigiditate. A existat și o oarecare dificultate la înghițire, urmată de greață, eforturi de vărsătură și flatulență. A urmat o transpirație abundentă, iar după cincisprezece minute simptomele au început să se reducă, dar am rămas apatic și greoi. Pulsul era acum 100. A persistat o cefalee considerabilă, care s-a accentuat în a doua parte a zilei într-atât încât, la 6 P.M., am fost nevoit să merg la culcare. În zori nu mă simțeam ameliorat, dar, după alte câteva ore de somn, m-am ridicat în starea mea obișnuită de sănătate, 136.
• A fost cuprins instantaneu de o durere puternică, iar corpul i s-a colorat difuz într-o nuanță albastru-închis. Nefericitul bărbat nu a supraviețuit decât câteva ore, 137.

Glonoina utilizată era nitroglicerina diluată din comerț, în proporție de 1 la 80.

Tabelul I.

Tabelul I.

• Șase experimentatori și-au stabilit mai întâi pulsul normal, apoi l-au accelerat alergând în aer liber cu viteza lor maximă timp de aproximativ cinci minute; imediat după revenirea în încăpere, pulsul fiecărui experimentator a fost numărat de o altă persoană și, în același timp, chiar în momentul în care începea numărătoarea, patru experimentatori au luat fiecare câte o picătură de Glonoină într-o linguriță de apă. După cinci minute, pulsul fiecărui experimentator a fost numărat din nou; rezultatul, așa cum este prezentat în tabel, arată că pulsul celor doi care nu au luat Glonoină s-a redus cu 10 și, respectiv, 14 bătăi, în timp ce pulsul celorlalți patru, care au luat Glonoină după alergare, s-a redus cu 40, 56, 56 și, respectiv, 14 bătăi. Până aici, rezultatul concordă cu cel obținut de Dr. Hering. Dar experimentul mai arată și anumite ondulații ale pulsului. Acesta a fost numărat din nou la zece sau cincisprezece minute după alergare.

Nr. 1, care nu a luat Glonoină, arată că pulsul a crescut la 104 bătăi, după ce scăzuse anterior la 100.

Nr. 2, fără Glonoină, arată o scădere constantă de la 125 la 88.

Nr. 3, cu Glonoină, arată o scădere constantă de la 140 la 88, în cinci și zece minute.

Nr. 4, cu Glonoină, arată o scădere de la 144 la 88 în cinci și zece minute, iar apoi o creștere la 96 în cincisprezece minute.

Nr. 5 a fost și mai remarcabil în această privință, prezentând o diminuare rapidă a pulsului, de la 176 la 120 în cinci minute și la 104 în zece minute, iar apoi o creștere până la 116 în zece minute. Experimentatorul

Nr. 6 a prezentat o scădere treptată. Avem, așadar, o scădere și o creștere a pulsului după efort intens, fără Glonoină, dar scăderea și creșterea sunt mult mai pronunțate la doi dintre cei patru experimentatori care au luat Glonoină. Tabelul următor prezintă efectele Glonoinei asupra pulsului a opt experimentatori, fără efort prealabil.

Tabelul II.

Tabelul II.

• Opt experimentatori, cinci femei și trei bărbați, după ce și-au stabilit pulsul normal în repaus, au luat 1 sau 2 picături de Glonoină, apoi și-au numărat pulsul la fiecare cinci minute; rezultatul a fost remarcabil. Pulsul experimentatorului

Nr. 1 a scăzut de la 88 la 86, iar apoi la 84, așa cum a observat și Dr. Hering.

Nr. 2, 3 și 4 au prezentat o creștere după cinci minute.

Nr. 5 a prezentat mai întâi o scădere în cinci minute, apoi o creștere după zece minute.

Nr. 6 a prezentat o scădere rapidă după două minute, o creștere în cinci minute și din nou o scădere în zece minute.

Nr. 7, după ce a luat 2 picături, a prezentat o scădere clară în cinci minute și o creștere în zece minute.

Nr. 8, asemenea Nr. 1, după două picături, a prezentat o scădere atât în cinci, cât și în zece minute. Lăsând la o parte efectul homeopatic probabil, vedem în Tabelul I că, în două dintre cele patru cazuri (Nr. 4 și 5), există o deprimare care precedă creșterea pulsului, sub efectul Glonoinei administrate în timpul excitației produse prin alergare. Iar Tabelul II arată că patru dintre cei opt experimentatori au prezentat o creștere treptată a pulsului, iar ceilalți patru, o scădere foarte pronunțată imediat după administrarea medicamentului.

Aceasta arată clar, în ambele tabele, că acțiunea primară a Glonoinei poate consta atât în deprimarea, cât și în creșterea pulsului. Și am fi îndreptățiți să deducem că toate celelalte simptome sunt susceptibile de a prezenta o asemenea fluctuație, ilustrând modul în care, la același individ sau la indivizi diferiți, același medicament poate produce efecte opuse, care nu sunt în mod necesar primare sau secundare.

Tabelul III.

Tabelul III este introdus pentru a arăta că pulsul, după ce s-a liniștit în urma efortului și a fost accelerat din nou la scurt timp după aceea printr-un al doilea efort, va fi redus de Glonoină. Acesta a fost cazul la trei dintre cei cinci experimentatori. La Nr. 1, 3 și 6, pulsul a fost redus, la opt minute după Glonoină, la o valoare mai mică decât fusese fără aceasta. Explicația cea mai probabilă se găsește în Tabelul II, care arată că efectul primar poate consta atât în diminuarea, cât și în intensificarea activității pulsului, în funcție de individualitatea experimentatorului. Prin urmare, nu va acționa întotdeauna homeopatic. Presupunând, de exemplu, că experimentatorul este unul al cărui puls este deprimat inițial de Glonoină, este posibil atunci ca pulsul acestuia, când este accelerat prin alergare, să nu fie contracarat de Glonoină în mod homeopatic, ci antipatic; căci se poate constata că este mai ridicat la opt minute după administrarea Glonoinei în timpul excitației arteriale decât fusese la opt minute după o asemenea excitație fără Glonoină. Dacă ar acționa homeopatic, ar trebui să reducă pulsul mai repede decât s-ar fi liniștit acesta de la sine. Cazul este ilustrat de Nr. 2 și 4 din Tabelul III. Este de sperat că acest aspect va fi stabilit prin experimente ulterioare.

Tabelul IV.

Tabelul IV arată rezultate foarte asemănătoare, ilustrate prin mai multe măsurători. Coloanele Seriei I arată o scădere constantă a pulsului după alergare fără Glonoină, în timp ce coloanele Seriei II arată o scădere și o creștere categoric neregulate ale pulsului, care mai întâi se diminuează, apoi crește și, în cele din urmă, se diminuează din nou. Acesta a fost cazul experimentatorilor 1, 2 și 5.

Nr. 1 a prezentat, după excitație și Glonoină, o diminuare a pulsului până când, la opt minute, acesta a crescut de la 102 la 108, apoi a scăzut din nou la zece minute.

Nr. 2, după o scădere clară a pulsului la 88 în trei minute, a prezentat o creștere la 100 în patru minute, apoi o scădere treptată. Iar

Nr. 5, după ce pulsul îi scăzuse la 92 în patru minute, a prezentat o creștere la 96 în cinci minute și la 104 în șase și opt minute, înainte de a scădea la 100.

Se va observa că experimentatorul Nr. 2, al cărui puls a fost deprimat inițial în Tabelul II, a prezentat fluctuații considerabile în Tabelul IV; el este singurul experimentator care apare în ambele tabele. Până în prezent putem conchide că starea unui experimentator poate varia în momente diferite, dând rezultate diferite la același experiment. Mai mult, Glonoina poate crește imediat pulsul la unii experimentatori, iar la alții îl poate diminua inițial înainte de a-l crește, în starea de repaus a experimentatorilor (Tabelul II), și îl va influența într-un mod asemănător atunci când pulsul a fost accelerat prin efort (Tabelul IV).

Deși, într-un număr apreciabil de cazuri, Glonoina va diminua pulsul mai repede după accelerarea acestuia prin efort decât s-ar diminua fără Glonoină, aflăm de asemenea din Tabelul IV că o asemenea diminuare homeopatică nu se produce întotdeauna, ci că pulsul poate scădea chiar mai lent sub acțiunea Glonoinei decât fără aceasta, așa cum arată și experimentatorii 2 și 4 din Tabelul III.

Un alt efect pur fiziologic devine, de asemenea, evident atunci când experimentatorii își accelerează pulsul prin alergare a doua oară, după zece sau cincisprezece minute. Atunci, sub acțiunea Glonoinei, pulsul va scădea mai lent decât dacă s-ar fi făcut un singur efort pentru accelerarea sa, ca în Tabelele I și III.

Doza este, de asemenea, un aspect important. În experimentele de mai sus s-au utilizat doze de câte o picătură de tinctură (1.80) și s-a observat de mai multe ori că mărirea dozei a produs rezultate diferite; astfel, în Tabelul II, experimentatorii 7 și 8 au primit doze de câte 2 picături, urmate de o deprimare primară rapidă; aceștia erau bărbați. Două femei (Nr. 1 și 5), care au luat doar 1 picătură, au resimțit același efect ca bărbații după 2 picături.

Mai sunt necesare experimente pentru a stabili dacă diluțiile mai înalte vor diminua pulsul mai repede și cu mai multă certitudine după alergare decât dozele de tinctură în picături utilizate de experimentatorii menționați mai sus, care, în Tabelul IV, nu au reușit să producă o scădere constantă, ci au tins mai degrabă să crească pulsul.

În ceea ce privește Glonoina ca substanță, aceasta este una dintre acelea ale căror calități active nu sunt latente sau dificil de pus în evidență. Asemenea noii sale rude, Nitritul de amil, acționează asupra organismului mai repede decât majoritatea celorlalte substanțe. Prin urmare, este bine adaptată pentru experimentare patogenetică și pentru a le ilustra începătorilor efectele medicamentelor asupra organismului, 138.