Colocynthis

de Timothy F. Allen — Enciclopedia de Materia Medica pură

Referință istorică pentru practicieni și studenți. Afirmațiile de mai jos reflectă învățătura homeopatică a autorului menționat și nu demonstrează eficacitatea tratamentului. Acest text nu constituie un sfat medical și nu trebuie să înlocuiască diagnosticul sau îngrijirea adecvată.

Citrullus colocynthis, Schrader (Cucumis colocynthis, L.).

Ordin natural , Cucurbitaceæ.

Denumire comună , Măr amar.

Preparare , Tinctură din pulpa fructului.

Surse.

1 , Hahnemann, Chr. Kr., III; 2 , Ægidi, ibid.; 3 , Fr. H-n, ibid.; 4 , Hornburg, ibid.; 5 , Gutmann, ibid.; 6 , Langhammer, ibid.; 7 , Stapf, ibid.; 8 , Rückert, ibid.; 9 , Alibert, în Med. Nat. Zeit., 1799 (nu a putut fi obținut), ibid.; 10 , Bresl-Samml., 1727, p. 48 (aici nu se găsește nimic despre Col.), ibid.; 11 , Hoffmann, Eph. Nat. Cur., X, 0 , 30 (intoxicație cu un măr întreg), ibid.; 12 , Hoyer, Misc. Nat. Cur., Dec., III, Ann., 7, 8, 0 , 178 (de la decoct), ibid.; 13 , Kölpin, Hufel. J., III, 577 (fenomene critice într-o paralizie reumatică, ameliorată sub Coloc.), ibid.; 14 , Orfila, Toxicologie (de la mere luate pentru vindecarea gonoreei cronice), ibid.; 15 , Plater, Obs. III, 858 (intoxicație), ibid.; 16 , Salmuth, Obs. III, 2 (intoxicație), ibid.; 17 , Schenk, Obs. med., lib. VII (într-un caz de apoplexie în care fusese injectat Col.), ibid.; 18 , Schneider, Annal. d. Heilk., apr. 1811 (de la Coloc. administrat în apoplexie), ibid.; 19 , Stalpaart von der Weil, Cent. I., 0 , 41 (intoxicație), ibid.; 20 , Tulpius, Obs., lib. IV, 25 (intoxicație), ibid.; 21 , Valentine, Eph. Nat. Cur. Ann. III, 0 , 78 (nu a fost găsit); 22 , Zacutus Lusitanus, în Schenk, VII, 4 (efectul unei clisme care conținea Coloc.), ibid.; (de la 23 la 44 , experimentări austriece, Œst. Zeit. f. Hom. I); 23 , Arneth, doze repetate de tinct., de la 1 la 80 de picături; 24 , același, experimentări cu dil. a 2-a, a 3-a și a 4-a; 25 , Böhm, a luat tinct., doze repetate, de la 2 la 12 picături; 26 , Fleischmann, tinct., de la 5 la 15 picături; 27 , Fröhlich, de la 5 la 60 de picături de tinct.; 28 , Amalie Ph., în vârstă de 22 de ani, a luat dil. a 3-a; 29 , Caroline Ph., în vârstă de 24 de ani, a experimentat aceeași dil.; 30 , Gerstel a efectuat mai multe experimentări cu doze unice de tinct., de la 15 la 80 de picături; 31 , Hausmann, de la 30 la 100 de picături de tinct., iar o dată o drahmă într-o singură doză; 32 , Maschauer, de la 5 la 30 de picături de tinct.; 33 , Puffer a luat zilnic dil. a 3-a timp de șase zile; 34 , Reisinger a început cu 10 picături de tinct., a crescut până la 25, apoi a scăzut până la prima trit.; 35 , Rothausl a luat de la 3 la 35 de picături de tinct.; 36 , Wachtel a luat de la 1 la 10 picături de tinct.; 37 , același, a luat 10 grăunți din prima trit. dec.; 38 , Weinke, de la 12 la 60 de picături de tinct.; 39 , Wurstl, trei experimentări cu tinct., doze de la 1 la 10 picături; 40 , Wurm, tinct., de la 1 la 60 de picături; 41 , același, experimentări cu primele trit. dec. și cent. și cu prima dil.; 42 , Watzke, experimentare cu 1 până la 95 de picături de tinct.; 43 , același, prima trit. dec.; 44 , același, cu tinctură aplicată extern pe abdomen; 45 , J. O. Muller a luat dil. a 4-a, Z. f. V. Hom., Æzt. Œst. I, p. 43, 1857; 46 , Krumbholz, doze repetate de tinct., experimentările lui Martin, Hom. V. J. S., 10, 77; 47 , Martin, de la 2 la 10 picături de tinct., ibid.; 48 , Mayer, de la 1 la 3 picături de tinct., ibid.; 49 , Runge, de la 2 la 30 de picături de tinct., ibid.; 50 , Lembke, doze repetate de tinct., de la 5 la 10 picături, N. Z. f. H. Kl., 15; 51 , Caroline Le Beau, experimentări cu dil. a 200-a, A. J. H. M. M., 1870, și N. Am. J. of Hom., N. S., 1, 61; 52 , Hechenberger, „Colocynthology”, 1840, experimentări cu 1 până la 8 picături de tinct. zilnic, dimineața, pe nemâncate (după original); 53 , efectele unei lingurițe de tinctură la o femeie gravidă, ibid.; 54 , Caron D'Ancey, efectele a 2 pahare de infuzie luate pentru simptome dispeptice, Orfila, Toxicologie; 55 , Goodno, simptome produse de Col. 200th (F.) la o fată în vârstă de nouă ani, A. J. H. M. M., 4, 83.

MINTE

  • Afectiv.
  • După o sticlă de bere bavareză m-am simțit foarte beat; un lucru cu totul neobișnuit, 49.
  • Nu putea decât cu dificultate să alunge ideea că nu se afla în propria cameră, ci într-o alta, 41.
  • Fără dorință de a vorbi toată ziua, 6.*
  • Abătut, lipsit de bucurie, fără dorință de a vorbi, 5.
  • Anxietate extremă, 10, 12.
  • Dispoziție iritabilă, 43.
  • Stare sufletească agitată, iritabilă, taciturnitate, 42.
  • Irascibilitate extremă; nimic nu pare să fie așa cum trebuie; este extrem de nerăbdător și se înfurie la fiecare cuvânt pe care este obligat să-l rostească drept răspuns și ajunge să fie cuprins de o confuzie profund chinuitoare; totul îl irită, chiar și cele mai neînsemnate fleacuri, 1.
  • Dispoziție morocănoasă; se simte jignit de orice; nu este dispus să răspundă, 8.* [10.]
  • Reapariția gândurilor supărătoare pe care le uitase, dar care au cedat curând unei veselii neobișnuite, 20.
  • Intelectual.
  • Lentoare mintală dimineața, cu trezire târzie și lipsă de dorință de a se ridica, 38.
  • Nicio înclinație de a căuta și de a înțelege lucrurile de interes, 21.
  • Era oarecum confuz din cauza berii băute seara, 30.
  • Dificultate de a-și aduna gândurile, 31.
  • O stare mintală aparte; nu puteam urmări niciun fir al gândirii, 49.
  • Distragere mintală, 30.
  • Slăbiciune neobișnuită a memoriei, 30.

CAP

  • Confuzie și vertij.
  • Confuzie la nivelul capului, 37, 46.
  • Confuzie la nivelul capului, timp de o oră, 36. [20.]
  • Confuzie la nivelul capului, mai ales în frunte, 5.
  • Confuzie la nivelul capului, în regiunea frontală, 30.
  • Confuzie la nivelul capului, cel mai perceptibilă în regiunea frontală dreaptă, continuând întreaga zi, 40.
  • Confuzie la nivelul capului, cu apăsare în orbite, după-amiaza, 36.
  • Confuzie la nivelul capului, cea mai severă după cină, dispărând aproape complet spre seară, 40.
  • Confuzie la nivelul capului, cu accese trecătoare de vertij; revenind frecvent în cursul zilei, 39.
  • Confuzie și senzație de întunecare la nivelul capului, 9.
  • Confuzie și obtuzitate la nivelul capului, ca după un exces, 4.
  • Confuzie și greutate la nivelul capului, cu senzația ca și cum ar începe un catar, 39.
  • Confuzie în frunte, 30. [30.]
  • Confuzie la nivelul frunții, 47.
  • Confuzie în partea dreaptă a capului, mai ales în tâmplă (după o jumătate de oră), 30.
  • Confuzie în partea stângă a capului; cu durere apăsătoare-arzătoare în orbita, tâmpla și nasul din stânga, pe dorsum nasi și în dinții superiori; părea ca și cum ochiul și nasul s-ar umfla (aceste simptome au fost clar marcate și persistente), 30.
  • Cap încețoșat, 31.
  • Vertij la întoarcerea bruscă a capului, ca și cum ar porni din tâmpla stângă; i se pare că va cădea; cu clătinarea genunchilor, 7.
  • Vertij ușor, seara, 39.
  • Vertij brusc, foarte trecător, cu întunecare înaintea ochilor, seara, când se așază, 35.
  • Accese frecvente de vertij, 39.
  • Simptome de vertij, curând după micul dejun, când merge repede, 30.
  • Semne incipiente de vertij și greață, 30. [40.]
  • Aproape amețit timp de câteva minute, după cină, 49.
  • Capul, generalități.
  • Capul ușor afectat, curând după doză, 42.
  • Obtuzitate la nivelul capului, dimineața devreme, mai ales în regiunea frontală; revenind înainte de prânz, în timpul mersului, 30.
  • Obtuzitate și vertij la nivelul capului, odată cu debutul colicii, 3.
  • Senzație de stupefacție la nivelul capului, după cină, durând câteva minute, 49.
  • Greutate a capului, 47.
  • Durere în întregul cap și în ochi, foarte mult agravată de aplecarea înainte, 42.
  • Durere în întregul cap, cea mai supărătoare în regiunea frontală, agravată de aplecare sau de întoarcerea capului, cu incapacitate de efort mintal, continuând câteva ore, 44.
  • Cefalee, 35.
  • Cefalee ușoară, dimineața devreme, în pat, 35. [50.]
  • Cefalee considerabilă, seara, 35.
  • Cefalee violentă, 35.
  • Cefalee violentă, durând o jumătate de oră (după trei sferturi de oră), 47.
  • Cefalee foarte violentă, ca de la un curent de aer, dispărând la mersul în aer liber, 6.
  • Cefalee trecătoare, 27.
  • Durere apăsătoare-ciupitoare în partea superioară a creierului, 5.
  • Sensibilitate dureroasă a capului, pe parcursul întregii zile, ca și cum ar fi comprimat; mai ales în frunte și tâmple, cu durere a globilor oculari, agravată de aplecarea înainte; ameliorată în aer liber, 42.
  • Sfredelire în diferite părți ale capului, pe partea dreaptă (din ziua a douăzeci și doua până în a treizeci și una), 50.
  • Sfredelire în oasele craniului, mai ales pe partea dreaptă (din ziua a paisprezecea până în a cincisprezecea), 50.
  • Durere sfâșietoare și scormonitoare care străbate creierul și care devenea insuportabil de severă la mișcarea pleoapei superioare (după câteva ore), 2.* [60.]
  • Tracțiune și sfredelire în cap, în timpul mersului (din ziua a treisprezecea până în a cincisprezecea), 50.
  • Apăsare în interiorul capului, paroxistică, ușoară, când ici, când colo, 8.
  • Durere de cap, ocupând o zonă de aproximativ mărimea unei monede de o jumătate de coroană, în regiunea linea semicircularis, aproximativ la mijlocul acesteia; se simțea ca un fel de apăsare, 48.
  • Cefalee apăsătoare, 35.
  • Cefalee apăsătoare de-a lungul suturii sagitale, mai violentă la mișcarea sau scuturarea capului și la aplecare, 7.
  • Cefalee sfâșietoare în întregul creier; în frunte se transformă într-o apăsare, ca și cum fruntea ar împinge spre exterior; mai violentă la mișcarea capului, 5.*
  • Cefaleea și durerile din genunchi și laba piciorului apăreau zilnic în jurul orei 8 A.M. și continuau până după-amiaza, când avea loc un scaun moale, 39.
  • Frunte.
  • Greutate și stupefacție la nivelul frunții, 30.
  • Greutate și apăsare în frunte, spre seară (ziua a șaptesprezecea), 50.
  • Accese frecvente de sensibilitate dureroasă și durere surdă în frunte și globii oculari, 42. [70.]
  • Durere severă, sfredelitoare-arzătoare, în partea dreaptă a frunții (ziua a optsprezecea), 50.*
  • Cefalee trecătoare în partea stângă a frunții, 34.
  • Sfredelire în partea stângă a frunții (din ziua a douăzeci și doua până în a treizeci și una), 50.
  • Sfredelire intensă în frunte (ziua a paisprezecea), 50.
  • Sfredelire frecventă în partea dreaptă a frunții (ziua a șaisprezecea), 50.*
  • Dureri sfredelitoare și sfâșietoare în frunte, foarte frecvent în timpul zilei, precum și seara (din ziua a paisprezecea până în a cincisprezecea), 50.
  • Dureri sfredelitoare severe în partea dreaptă a frunții (din ziua a douăzeci și doua până în a treizeci și una), 50.*
  • Dureri sfâșietoare-sfredelitoare în frunte în timpul unei plimbări (ziua a șaisprezecea), 50.
  • Tracțiune în frunte (ziua a douăsprezecea), 50.
  • Durere apăsătoare și de tracțiune în partea stângă a frunții, 5. [80.]
  • Apăsare în frunte, 37.
  • Trezindu-se după miezul nopții, a perceput, în timp ce stătea culcat pe partea dreaptă, apăsare și greutate în partea stângă a frunții, 31.
  • Apăsare în frunte și la rădăcina nasului, ca și cum ar începe un catar violent; continuând trei ore, 35.
  • Apăsare violentă de-a lungul frunții, dinspre tâmple către nas, cu senzație de uscăciune în acesta din urmă (după o jumătate de oră), 39.
  • La 1 P.M., o durere apăsătoare în partea stângă a frunții, uneori ușor vibratorie; putea fi urmărită clar de-a lungul unui arc care delimita marginile laterală și superioară ale sinusului frontal stâng, 31.
  • Cefalee apăsătoare în regiunea frontală (după o jumătate de oră), 39.
  • Cefalee apăsătoare în frunte, cea mai severă la aplecare și când stă culcat pe spate; durând șase ore, 5.
  • Dureri de tracțiune și apăsare în frunte (ziua a douăzeci și una), 50.
  • Durere înțepătoare bruscă în frunte, către nas, 39.*
  • Durere înțepătoare surdă în interiorul frunții, dimineața, după ridicarea din pat (după un sfert de oră), 6. [90.]
  • Durere sfâșietoare în frunte, în cursul serii, 50.
  • Durere sfâșietoare în frunte (ziua a zecea), în partea stângă (din ziua a unsprezecea până în a treisprezecea), în diferite părți ale frunții, dimineața (ziua a douăsprezecea), 50.*
  • Durere sfâșietoare în frunte, pe partea dreaptă (ziua a șaptesprezecea), 50.
  • Durere sfâșietoare severă și frecventă în partea dreaptă a frunții (ziua a șaptesprezecea), 50.
  • Cefalee violentă, apăsătoare-pulsatilă, în frunte. Deși durerea a cedat când s-a ridicat în șezut și și-a mișcat capul, capul i-a rămas foarte confuz pe tot parcursul dimineții, 41.
  • Tâmple.
  • Durere surdă în ambele tâmple, agravată la început în aer liber, apoi dispărând complet, 3, 5.
  • Cefalee tensivă în tâmpla dreaptă, 35.
  • Sfredelire în tâmpla dreaptă; sfredelire severă în tâmpla stângă, continuă și repetată frecvent, la 2 P.M. (ziua a cincea); sfredelire severă, ca de la un dop, în tâmpla stângă, seara (ziua a unsprezecea); sfredelire în tâmple (ziua a douăsprezecea), 50.
  • Durere scormonitoare, apăsătoare, în tâmplă, 5.
  • Durere surdă în tâmpla dreaptă, agravată la fiecare pas; cu dispoziție sumbră, 30. [100.]
  • Apăsare în ambele tâmple, 37, 42.
  • Senzație de apăsare violentă în tâmpla stângă, continuând întreaga după-amiază (migrenă?), ameliorată cât timp stă așezat, agravată când stă în picioare și merge, dar mai ales când urinează, 40.
  • Durere apăsătoare și de tracțiune în tâmpla dreaptă (după trei ore), 50.*
  • Cefalee apăsătoare, dimineața devreme, în tâmple, 3.
  • Senzație ca și cum s-ar înșuruba ceva în tâmple, 27.
  • Junghiuri sfredelitoare în tâmpla dreaptă, dispărând la atingere, 6.*
  • Durere sfâșietoare în ambele tâmple, repetată de mai multe ori (ziua a cincea); durere sfâșietoare în tâmpla dreaptă (ziua a șaptea); durere sfâșietoare frecventă în ambele tâmple (ziua a opta); durere sfâșietoare severă și frecventă în tâmpla dreaptă și deasupra ei (ziua a șaptesprezecea), 50.
  • Durere sfâșietoare și apăsare în tâmpla dreaptă (ziua a doua), 50.
  • Apăsare și pulsație surdă în tâmpla stângă, devenind treptat ascuțite și tăietoare; cu o senzație asemănătoare în jurul articulației umărului stâng, 39.*
  • Vertex.
  • Durere în vertex și în ochiul stâng, ca și cum ar fi o presiune nervoasă (imediat), 30. [110.]
  • Durere sfâșietoare în partea dreaptă a vertexului (ziua a douăsprezecea), 50.
  • Parietale.
  • Sfredelire și tracțiune în partea dreaptă a capului, în frunte (ziua a douăzecea), 50.*
  • Cefalee unilaterală, de tracțiune (după o oră și jumătate), 4.
  • Durere sfâșietoare în cap, pe partea stângă (ziua a zecea), 50.
  • Durere sfâșietoare în partea stângă a capului, către frunte (din ziua a douăsprezecea până în a cincisprezecea), 50.
  • Occiput.
  • Sfredelire în partea dreaptă a occiputului (ziua a zecea), 50.
  • Apăsare violentă, de lungă durată, în protuberanțele occipitale laterale, 31.
  • Apăsare și tensiune în occiput, resimțite cel mai clar la nivelul protuberanțelor infero-laterale, 31.
  • Părțile externe ale capului.
  • Rădăcinile firelor de păr sunt dureroase, 1.
  • Durere arzătoare în pielea frunții, deasupra sprâncenelor, 5. [120.]
  • Arsură mușcătoare în partea stângă a scalpului, 5.
  • Tracțiune în scalp, 42.
  • Sensibilitate dureroasă a pielii vertexului, ca și cum părul din această zonă ar fi tras continuu în sus, însoțită în a doua zi de o durere de tracțiune și apăsare în occiput; ambele simptome dispar spre seară, 37.
  • Senzație de furnicare și mâncărime pe întreaga parte stângă a capului, silindu-l să se scarpine, 30.
  • Mâncărime a scalpului, 39.

OCHI

  • Ochi terni și lăcrimoși, 55.
  • Senzație de uscăciune a ochilor, seara, 36.
  • Usturime în ochi; durere a globilor oculari, 42.*
  • Mâncărime intensă la ochiul drept, obligându-l să-l frece, 5.
  • Sprânceană și orbită.
  • Senzație de apăsare în orbite, spre rădăcina nasului, 36. [130.]
  • Înțepături fine și tracțiune, de intensitate variabilă, cu durere surdă, în orbita stângă, și arsură ca de la piper în gură, mai ales pe palatul dur, 30.
  • Junghiuri deasupra ochiului drept, însoțite de mâncărime a scalpului, 30.
  • Pleoape.
  • Zvâcnire supărătoare a pleoapei superioare drepte, persistând patru zile, 35.
  • Greutate a pleoapelor, fără somnolență, 27.
  • Senzație de arsură în pleoapa superioară dreaptă (după treizeci și patru de ore), 5.
  • Arsură mușcătoare sub pleoapele superioare, 5.
  • Arsură înțepătoare extrem de dureroasă pe marginea pleoapei superioare stângi, 30.
  • Durere cu furnicături și arsură în cantusul intern drept, 5.
  • Apăsare trecătoare în pleoapa dreaptă, 30.
  • Durere arzătoare și tăioasă în pleoapa inferioară dreaptă, în repaus, 5. [140.]
  • Durere usturătoare în pleoape, 1.
  • Conjunctivă.
  • Ușoară înțepătură în conjunctiva palpebrarum a ochiului stâng. În dimineața următoare era vizibil inflamată; pe alocuri existau semne de ulcerație incipientă, care a continuat să se extindă până la ora 4 după-amiaza, când era completă; în dimineața următoare se produsese cicatrizarea, 24.
  • Glob ocular.
  • Durere arzătoare în întregul glob ocular drept, 5.
  • Durere surdă în porțiunile superioară și externă ale globului ocular drept, seara, agravată prin frecarea cu degetul; acolo pare mai tare decât de obicei. Această durere surdă a persistat câteva zile, 31.
  • Presiune dureroasă în globii oculari, mai ales la aplecare, 42.*
  • Durere ca de presiune asupra ambilor globi oculari, de sus în jos, 30.
  • Pleoapa stângă stătea groasă și grea pe globul ocular, care se simțea ca și cum ar fi fost comprimat anterior și superior, 37.
  • Durere în ochi; o durere tăioasă ascuțită în globul ocular drept, 5.*
  • Junghiuri ca de cuțite în globul ocular drept, extinzându-se până la rădăcina nasului, 5.
  • Vedere.
  • Întunecarea vederii, 14. [150.]
  • Ceață înaintea ochiului drept, dimineața devreme, persistând câteva ore; nu dispărea prin frecare, 31.
  • Se vedea o lumină mare, albă, foarte strălucitoare, lateral și sub ochiul drept; dar, când și-a întors rapid ochii într-o parte pentru a o examina, aceasta a dispărut, 31.
  • La ora 10 A.M., sclipiri înaintea ochiului drept, în formă de cerc cu raze, apărute cu puțin timp înainte de a se ridica de la scris, 31.
  • [Scântei înaintea ochilor], 18.

URECHE

  • Externă.
  • Tracțiune deasupra urechii drepte (a unsprezecea zi); în spatele urechii stângi (a douăzeci și doua zi), 50.
  • Presiune în spatele urechii stângi, persistând mult timp, 4.
  • Durere tăioasă-înțepătoare în foseta inferioară a urechii externe drepte, ameliorată prin scormonirea cu degetul, 5.
  • Internă.
  • Senzație de căldură în urechea dreaptă, 30.
  • Senzație de obstrucție în dreptul urechii stângi, 30.
  • Mâncărime cu înțepături în profunzimea urechii, extinzându-se de la trompa lui Eustachio la timpan; ameliorată prin scormonirea cu degetele (după o oră și jumătate), 7. [160.]
  • Zvâcnituri dureroase în urechea dreaptă, neameliorate prin scormonirea cu degetul, 5.
  • Senzație de târâre în interiorul urechii, ameliorată prin scormonirea cu degetul, 5.
  • Auz.
  • Auz dificil, 14.
  • Surditate trecătoare; cel puțin, tot ce auzea era însoțit de un vuiet; nimic nu părea să aibă sunetul său firesc; a durat câteva minute, 49.
  • Țiuit frecvent, prelungit și violent în urechi, 31.
  • Țiuit constant în urechea dreaptă, 30.
  • Vuiet și senzație de obstrucție în urechea stângă, apărând și dispărând ritmic; vuietul s-a transformat curând într-un sunet cântător, 30.
  • Vuiet și pulsații constante în ambele urechi, mai ales în cea stângă, 30.

NAS

  • Obiectiv.
  • Strănut, 30.
  • Strănut frecvent, cu uscăciune în nas, 39. [170.]
  • Coriză cu secreție abundentă, 40.
  • Coriză cu secreție abundentă dimineața, fără strănut, 6.
  • (Coriză cu secreție abundentă, constantă și neobișnuit de violentă, cu picurare continuă din nas, mai accentuată în aer liber decât în cameră, timp de două zile), 30.
  • Catar cu secreție abundentă și strănut frecvent, 35.
  • Subiectiv.
  • Senzație ca de catar incipient, 30.
  • Senzație intensă de sfredelire deasupra nasului (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Durere pulsativă-sfredelitoare în nas, extinzându-se din partea stângă până la rădăcina nasului, 5.
  • Mâncărime violentă în nara stângă, care provoacă scărpinatul, seara; cu iritație ca în coriză (după cincisprezece ore), 6.

FAȚĂ

  • Obiectiv.
  • Roșeața feței, 55.*
  • Mușchii feței sunt relaxați, fața este palidă, iar ochii par înfundați, 5.
  • Subiectiv. [180.]
  • Tensiune în partea stângă a feței, extinzându-se spre ureche și în cap, 1.
  • Tracțiune dureroasă în față, 47.
  • Obraji.
  • Durere surdă în obrazul stâng, 47.
  • Durere sfredelitoare-arzătoare în obraji, mai accentuată în repaus decât în mișcare, 5.
  • Constricție și apăsare în osul zigomatic stâng, extinzându-se în ochiul stâng, 30.*
  • Apăsare persistentă în osul zigomatic drept și în ochiul drept, 30.
  • *Junghiuri trecătoare în maxilarul superior, revenind frecvent, 27.
  • Dureri sfâșietoare în obraji (a unsprezecea și a douăsprezecea zi), 50.*
  • Furnicături în regiunea osului zigomatic drept, ca și cum ar urma să apară o erupție, 30.
  • Buze.
  • Arsură a buzei inferioare, 30. [190.]
  • Arsură și senzație de umflare a buzei inferioare, 30.
  • Bărbie.
  • Zvâcniri în mușchii bărbiei în timpul repausului acestor părți, 5.
  • Senzație de sfredelire în maxilar, pe partea dreaptă, seara (din a douăzeci și doua până în a treizeci și una zi), 50.
  • Senzație intensă de sfredelire în maxilarul inferior, la ora 10 A.M. (a treia zi), 50.
  • Durere sfredelitoare în maxilarul inferior drept (a unsprezecea zi), 50.

GURĂ

  • Dinți.
  • Mobilitate dureroasă a unuia dintre incisivii inferiori, 1.
  • Senzație de strepezire a dinților, apărută seara și foarte supărătoare în ziua următoare, 48.
  • Căldură și senzație de umflare la rădăcinile dinților inferiori drepți, 30.
  • Durere în toți dinții superiori, 30.
  • Durere violentă într-un dinte găunos, 39. [200.]
  • Durere surdă, repetată frecvent, într-un dinte superior găunos, 40.
  • Durere de dinți pe partea stângă, 30.
  • Durere de dinți pe partea dreaptă, 30.
  • Tracțiune în dinții superiori de pe partea dreaptă, cu senzația că buza superioară ar fi umflată, 30.
  • Tracțiune în incisivii inferiori; durere zvâcnitoare de la molarii inferiori stângi în brațul stâng, până la cot, 30.
  • Durere violentă de tracțiune în toți dinții ambelor maxilare, după-amiaza, 24.
  • Dinții maxilarului inferior sunt dureroși, ca și cum nervii ar fi sfâșiați și întinși, 4.
  • Sensibilitatea incisivilor, 30.
  • Dureri înțepătoare-pulsatile în dinții posteriori inferiori drepți, ca de lovire cu o sârmă, 7.
  • Limbă.
  • Limbă roșie, 54. [210.]
  • Limbă acoperită cu un depozit alb, cu o senzație de carne vie, ca după fumat excesiv, 6.
  • Limbă aspră, ca și cum ar fi presărat nisip pe ea (după treizeci și șase de ore), 3.
  • Arsură pe suprafața anterioară a limbii, 30.
  • Arsură pe vârful limbii, persistând câteva ore, 30.
  • Fiecare exacerbare a simptomelor, fără excepție, începea cu arsură la apexul limbii, 30.
  • Senzație pe limbă ca și cum ar fi fost opărită cu un lichid fierbinte, pe parcursul întregii zile, 37.
  • Sensibilitatea marginilor limbii în timpul mesei, 30.
  • Senzație mușcătoare persistentă și intensă în mijlocul vârfului limbii, ca de rană, 43.
  • Cavitatea bucală în general.
  • Durere arzătoare în colțul drept al gurii, 5.
  • Senzație de zgâriere în palat, chiar și când nu tușește, 7. [220.]
  • Durere pulsatorie în gură, în obrazul drept și pe partea laterală a limbii, 5.
  • Salivă.
  • Acumulare de salivă în gură, 47, 49.
  • Salivă fără gust, ca apa, în gură, 1.
  • Gust.
  • Gust fad în gură, după cină, timp de o oră și jumătate, 40.
  • Gust grețos, neplăcut, mai mult în gât decât în gură, 5.
  • Gust metalic astringent pe partea superioară a vârfului limbii, 7.
  • Amăreală în gură, timp de patru ore, 3.
  • Gust amar în gură, imediat, 33 ; (curând), 51.
  • Gust amar în gură, după consumul de bere, 1.
  • Gust intens amar în gură, timp de câteva minute, 43. [230.]
  • Gustul amar și neplăcut al medicamentului a rămas în gură timp de câteva minute, 42.
  • Gust amar grețos, 30.
  • Gust amar persistent , dezgustător, 47.*
  • Gust sărat al mucusului expectorat prin dregerea gâtului, 30.
  • Mucusul expectorat avea gustul amar al medicamentului, 30.
  • Berea are un gust remarcabil de amar, la amiază, 37.
  • Gustul de Colocynth. părea dezgustător de amar; a persistat întreaga zi, 37.

GÂT

  • Obiectiv.
  • Dregere zgomotoasă constantă a gâtului, 30.
  • Senzație ca de corp străin în gât, ca și cum ar trebui să înghită peste un nod, 30.
  • Uscăciunea gâtului și a palatului dur, ca și cum părțile s-ar lipi între ele, 30. [240.]
  • Senzație de uscăciune în gât, 54.
  • Înțepături fine în gât, ca de la grăunțe de porumb, în partea superioară a arcadei palatine, 7.
  • Senzație de carne vie în gât, 40.
  • Senzație de asprime în gât, 42.
  • Senzație de zgâriere în gât, 36.
  • Senzație de zgâriere în gât, care este roșu în regiunea uvulei; înghițirea este dificilă, 37.
  • Senzație de zgâriere și arsură în gât și pe palatul dur (ca de la piper), 30.
  • S-a instalat o angină propriu-zisă, pentru care experimentatorul a luat Belladonna și, ulterior, Lachesis, 37.
  • Istmul bucofaringian și faringele.
  • Senzația unei bile cât pumnul, care urcă în faringe, cu respirație îngreunată, 30.
  • Înțepături fine, mușcătoare, în istmul bucofaringian; nepercepute la înghițire, 5. [250.]
  • Senzație în faringe și palatul moale, constând în asprime și arsură, persistând până după-amiaza, 30.

STOMAC

  • Apetit.
  • Un apetit enorm, la amiază, 28.
  • Foame canină, 37.
  • Foame canină, cu o dorință deosebită de pâine și bere, 36.
  • Apetit diminuat, deși alimentele au un gust firesc, 3.
  • Apetit redus la amiază, 25.
  • Apetit redus la amiază, deloc seara, 30.
  • Apetit redus la prânz, deși mâncarea avea gust bun, 40.
  • Fără apetit pentru prânz, 51.
  • Pierderea apetitului, 9. [260.]
  • Pierderea apetitului, seara, 35.
  • Apetitul a dispărut cu totul, 51.
  • Aversiune față de mâncare înainte de a mânca și înclinație spre vărsătură, către seară, 42.
  • Aversiune față de mâncare, însoțită de o senzație de zgâriere în gât; a dispărut după ce a băut un pahar cu apă, dar senzația de zgâriere a continuat, 30.
  • Aversiune foarte pronunțată față de medicament, 43.
  • Sete.
  • Sete neobișnuită, 30.
  • Sete violentă, 10, 11.
  • Sete de nepotolit, 54.
  • Senzație de sete în gât, 8.
  • Dorință puternică de a bea, fără sete; gura este permanent plină de salivă; băutura este savurată, dar imediat după fiecare înghițitură apare un gust fad în gură, 1.
  • Eructații și sughiț. [270.]
  • Eructație, imediat, 35.
  • Eructații cu materii bilioase, 1.
  • Eructație violentă, imediat, 32.
  • Eructații violente, care durează aproximativ o jumătate de oră (curând), 24.
  • Eructație violentă, după masă, 25.
  • Eructații frecvente, 31, 39.
  • Eructații frecvente, în cea mai mare parte goale, la ridicarea de pe scaunul de defecație, 37.
  • Eructații frecvente cu gustul micului dejun, 42.
  • Eructații ca niște suspine, 30.
  • Eructații goale, 4, 30, 34, etc. [280.]
  • Eructații goale, care au durat aproape întreaga zi, 32.
  • Eructații goale, care revin frecvent, 30.
  • Eructații goale, repetate frecvent și ajungând uneori aproape să semene cu suspinele, 30.
  • Eructații goale, dimineața, 30.
  • Eructații goale, la ridicare, 30.
  • Eructații goale, cu arsură în faringe, 30.
  • Eructații goale care provoacă palpitații și spasme în gât, cu dorință de a face eforturi de vomă și de a vărsa, 2.
  • Eructații fără miros (curând), 28, 29.
  • Eructații acre (după câteva minute), 49.
  • Eructații amare (imediat), 33; (curând), 51. [290.]
  • Eructații ușor amare din stomac, 31.
  • Ridicarea unui lichid amar, alb și spumos, imediat după micul dejun, 42.
  • Sughiț (a treia zi), 54.
  • Sughiț frecvent (după o oră și un sfert), 6.
  • Pirozis, după foame vorace (după o oră), 47.
  • Greață și vărsături.
  • [Greață], 18.
  • Greață, 34; (curând), 51.
  • Greață timp de două ore (imediat), 3.
  • Greață timp de opt ore (după cinci minute), 3.
  • Greață care se ridică din stomac, timp de câteva zile, 43. [300.]
  • Greață timp de șase ore, durând până la adormirea din timpul nopții și reapărând dimineața, după trezire, 3.
  • Greață și stare de rău după masă, ca din cauza unei indigestii, 30.
  • Ușoară senzație de greață, către amiază, 42.
  • Senzație bruscă și severă de greață, care durează aproximativ cinci minute și dispare la fel de brusc cum a apărut (după trei ore), 51.
  • Semne prevestitoare de greață, 42.
  • Înclinație spre vărsătură, 39.
  • Vărsături foarte abundente, 11.
  • Vărsarea tuturor alimentelor ingerate, 55.
  • Două vărsături, numai cu alimente, fără gust neplăcut sau greață (după zece minute), 3.
  • Vărsături cu un lichid galben, seros, cu gust amar, 35.
  • Stomac. [310.]
  • Zgomote de rostogolire în stomac, după fiecare doză, 49.
  • Senzație de gol în stomac, 37.
  • Senzație de frig în stomac, 39.
  • Senzație ca de ghem în stomac și faringe, 30.
  • O ușoară durere de stomac, asociată cu cefalee și, de asemenea, cu o ușoară diaree, 48.
  • Dureri trecătoare în partea stângă a epigastrului, 30.
  • Durere arzătoare în stomac, chiar și în timpul mesei, 39.
  • Căldură enormă în stomac, 46.
  • Senzație de plenitudine în regiunea epigastrică, înainte de prânz, 37.
  • Durere surdă, contractivă, trecătoare în scrobicul gastric, la 10 P.M., în timpul unei plimbări după cină, 47. [320.]
  • Senzație de compresiune în epigastru, revenind la intervale scurte și transformându-se într-o ciupire ascuțită, cu o ușoară senzație de cap tulbure în regiunea frontală, 30.
  • Ciupire moderată în regiunea epigastrică, 30.
  • Colici în regiunea epigastrică, după fiecare masă, mai rele către seară, durând cincisprezece minute, 23.
  • Berea (după 11 A.M.) a provocat colici violente în stomac, apărând în paroxisme și dispărând numai după prânz, 27.
  • Colici dureroase și mișcări în regiunea epigastrică (continuând mult timp), urmate de un scaun moale, aproape diareic (după patru ore), 43.
  • Ușoară crampă în stomac, noaptea, urcând de-a lungul esofagului până în gât, 35.
  • Crampă dureroasă în stomac, noaptea, ameliorată de eructații de gaze, 35.
  • Durere apăsătoare, spasmodică în stomac, urcând până în gât, dimineața, 30.
  • Durere de stomac, timp de câteva minute, după prânz, 49.
  • O oarecare durere de stomac, asociată cu flatulență și cefalee, 48. [330.]
  • Durere surdă trecătoare în scrobicul gastric și intestine, 49.
  • Apăsare în scrobicul gastric și constricție a laringelui, obligându-l să înghită frecvent, 35.
  • Presiune în stomac, ca de la o piatră, 4.
  • Presiune în scrobicul gastric (imediat), 49.
  • Presiune violentă în stomac (imediat), 11.
  • Presiune frecventă în stomac și în jurul ombilicului (a nouăsprezecea zi), 50.
  • Insomnie din cauza unei presiuni ca de crampă în scrobicul gastric și a constricției stomacului; acesta din urmă era atât de sensibil, încât nu putea suporta nici cea mai ușoară învelitoare, 35.
  • Senzație apăsătoare în regiunea epigastrică, în special după masă, cu o senzație ca de foame, care nu era ameliorată prin consumul repetat de alimente; zilnic, 8.
  • Durere apăsătoare în stomac, 1.
  • Durere apăsătoare, cu junghiuri surde în scrobicul gastric, care impun o respirație rapidă; pare ca și cum plămânii nu s-ar putea destinde suficient, 8. [340.]
  • Senzație ca de rană în scrobicul gastric, 47.
  • Durerile gastrice erau întotdeauna însoțite de dureri la nivelul feței și dinților, 30.

ABDOMEN

  • Hipocondre.
  • Zgomote violente de rostogolire, cu durere tăietoare foarte severă în regiunile hipocondrului stâng și ombilicală, continuând toată ziua (după cinci ore), 34.
  • Senzație de tracțiune în hipocondrul stâng, 28, 29.
  • Durere apăsătoare în hipocondrul drept, la nivelul cupolei diafragmatice, îngreunând respirația, 31.
  • O ușoară pulsație, ca un puls, în hipocondrul stâng, până la înălțimea cupolei diafragmatice, 31.
  • Junghiuri trecătoare în regiunea hepatică, 36.
  • Noapte agitată din cauza junghiurilor trecătoare în regiunea hepatică, 37.
  • Junghiuri trecătoare în regiunea hepatică și sacru, după prânz, 36.
  • O împunsătură bruscă, dinapoi înainte, a străbătut rapid regiunea hepatică și apoi, în aceeași direcție, capul, 31. [350.]
  • Junghiuri sub ultimele coaste, 8.
  • Ombilic și flancuri.
  • O oarecare umflare a abdomenului în jurul ombilicului, însoțită de o oarecare senzație de cap tulbure în regiunea frunții și a tâmplelor, 30.
  • În timpul mersului, o senzație neplăcută în jurul ombilicului, ca după o răcire, cu nevoie de defecație, căreia a trebuit să-i dea curs imediat, deoarece sfincterul părea lipsit de puterea de a se opune. Evacuarea era fluidă, portocalie și păstoasă (după cinci ore). După ce a mers timp de o jumătate de oră, senzația din jurul ombilicului a reapărut și s-a intensificat, ca și cum s-ar fi răcit; tenesme mai violente, cărora a trebuit să le dea curs, cu un rezultat asemănător celui anterior; după un sfert de oră, timp în care a mers fără încetare, aceeași senzație neplăcută a revenit sub ombilic, cu o violență și mai mare; s-a intensificat până la o durere tăietoare cu caracter de tracțiune, care țâșnea în mod repetat dinapoi înainte și în sus, descriind o curbă până la ombilic; aceasta a încetat odată cu apariția nevoii de defecație, care a devenit extrem de imperioasă, iar evacuarea a curs în jet apos prin sfincterul care părea paralizat; conținea o parte din conținutul supei consumate la masa de prânz, încă nedigerată. Aceasta a fost urmată de nevoia ineficientă de a defeca, care, atunci când era reprimată printr-un efort al mușchilor involuntari, provoca o tensiune apăsătoare în partea cea mai de jos a pereților abdominali și o presiune acută la unghiul inferior al omoplatului drept, cu durere tensivă extinzându-se de acolo în jos; la încetarea tenesmelor prelungite a avut loc o evacuare liberă și prelungită, sfincterul rămânând larg deschis, ca și cum ar fi fost paralizat, 31.
  • Sensibilitate dureroasă a regiunii ombilicale, seara, 42.
  • Durere în regiunea ombilicală de mai multe ori (a șaptea și a douăsprezecea zi), 50.
  • Regiunea ombilicală dureroasă fără încetare, noaptea, 42.
  • Durere acută în regiunea ombilicală, agravată de mers, 42.
  • Senzație de distensie în regiunea ombilicală, cu compresiune în gât și greață; aceste simptome au durat întreaga zi și s-au agravat la câteva ore după prânz, 42.
  • Constricție în regiunea ombilicală, 36.
  • Dureri constrictive în jurul ombilicului, seara, 35. [360.]
  • Durere constrictivă în ombilic, imediat după prânz, 35.
  • Durere constrictivă violentă în regiunea ombilicală, durând un sfert de oră și trezindu-l din somn în dimineața următoare, la 3 A.M., 32.
  • A fost cuprinsă de dureri cumplite, contractive și răsucitoare în intestine, chiar în jurul ombilicului, extinzându-se apoi în toată partea superioară a abdomenului și lăsând porțiunea inferioară complet lipsită de durere; acestea au durat aproximativ o oră, după care a avut loc o evacuare intestinală copioasă și o ameliorare imediată a durerii, care a fost însă doar temporară, deoarece durerile au revenit curând, urmate de o evacuare copioasă cu ameliorare temporară, succedată pentru a treia oară de un paroxism de durere, urmat de o evacuare și de o ameliorare parțială, deoarece durerea a continuat, mai mult sau mai puțin, pe parcursul întregii nopți (după patru ore).

Durerile abdominale au reapărut la 4 P.M., cu aceleași urmări, persistând întreaga seară, gonind-o din pat de două ori în timpul nopții și dimineața devreme în ziua următoare (a doua zi).

Aceleași simptome abdominale au reapărut, dar cu o intensitate mult mai mică, deși au durat întreaga seară (a treia zi).

Această stare a persistat timp de șase zile, diminuându-se doar treptat, 51.

  • Ciupire constantă în abdomen, în jurul ombilicului, 39.
  • *Crampe în jurul ombilicului (după șapte ore), 27.
  • Crampe în jurul ombilicului timp de câteva minute, 36.
  • Crampe la patru lățimi de deget sub ombilic, 40.
  • *Crampe în jurul ombilicului, accentuate de consumul de fructe, 27.
  • Crampe în jurul ombilicului și sensibilitate a tegumentelor abdominale, agravate de presiunea externă, 43.
  • *Crampe și dureri tăioase în regiunea ombilicală (după cinci ore), agravate după un scaun și însoțite de o senzație de frig în tot corpul, 37. [370.]
  • Crampe în jurul ombilicului, cu eliminarea unei mari cantități de gaze (după cinci ore), 32.
  • Mai întâi crampe (tracțiuni încoace și încolo) în regiunea ombilicală, care se atenuează treptat, apoi revin și se transformă rapid într-o durere tăioasă, ca și cum o daltă mare ar fi împinsă adânc în abdomenul superior, trecând de acolo în curbă înapoi și în jos, în pelvis, iar apoi croindu-și din nou drum în sus printr-o durere tăioasă , la ora 4 P.M.; la 4.30 P.M., durerea tăioasă din hipogastru a luat de mai multe ori direcția dinapoi înainte și în sus și era întotdeauna ameliorată de eliminarea forțată a gazelor. Era ameliorată și de efortul de scremere și de expulzarea consecutivă a unui șir lung de bule alunecoase de gaze, cu o cantitate mică de mucus neiritant; revenea în același fel, la intervale de cinci până la cincisprezece minute. În cele din urmă, către ora 5 P.M., a urmat o presiune expulzivă foarte dureroasă și, în scurt timp, o cantitate de materii fecale fluide a trecut involuntar prin sfincter, dintr-un singur impuls; era cu totul neiritantă, neprovocând nici cea mai mică arsură sau usturime la nivelul anusului, care era mai degrabă protejat de jur împrejur de mucusul alunecos, din care era alcătuită o mare parte a scaunului; toate durerile abdominale au dispărut odată cu acest scaun, 31.*
  • Crampe ușoare în regiunea ombilicală (curând), 25.
  • *Crampe violente în regiunea ombilicală, 39.
  • Crampe violente în regiunea ombilicală , persistente toată ziua, 26.
  • Senzație de crampă, de compresiune sau de ghem („Knäuel”) în regiunea ombilicală, uneori mai intensă, alteori mai redusă; uneori, mai ales către dimineață, crește până la o durere de răsucire sau tăioasă, 42.
  • Durere tăioasă în regiunea ombilicală și tenesme; apărute după masă, 25.*
  • Înțepătură într-un punct mic din regiunea ombilicală, care îl obligă să se îndoaie, agravată mai ales de ridicarea unei greutăți (după trei sferturi de oră), 3.*
  • Junghiuri izolate, foarte trecătoare, în flancul drept, 35.
  • Junghiuri surde în flanc, care întrerup respirația, 42. [380.]
  • Un junghi lent în partea dreaptă, sub ombilic, iar curând după aceea în partea stângă a ombilicului; colică perceptibilă numai în timpul mersului, care dispare când stă nemișcat și chiar la zdruncinări puternice (ca la coborârea scărilor), dar care devine imediat din nou foarte perceptibilă când merge pe teren drept, 30.
  • Un junghi înțepător țâșnește, ca o scânteie electrică, de la vârful glandului, prin abdomen, către flancul stâng, unde a fost simțit și a dispărut în aceeași clipă, 30.
  • Uneori, junghiuri zvâcnitoare din regiunea ombilicală către lombe și coloana vertebrală, 42.
  • Durere sfredelitoare-sfâșietoare în regiunea ombilicală, agravată de inspirație sau de râsul zgomotos, 5.
  • Colică și crampe în jurul ombilicului, oarecum accentuate după prânz și încetând după o oră, 27.
  • *Dureri violente, asemănătoare colicilor, pornind de la ombilic, cu eliminări frecvente de gaze care aduceau ameliorare; durerile au continuat toată noaptea și l-au lipsit complet de somn, 35.
  • Colică excesivă într-un punct mic sub ombilic, care, după transpirația nocturnă, s-a extins în întregul abdomen, 3.
  • Colică ombilicală și eructații frecvente, curând după ridicarea din pat, 25.
  • Sensibilitate constantă a abdomenului în regiunea ombilicală, 42.
  • Sensibilitate la atingere și presiune a întregii porțiuni a abdomenului situate deasupra ombilicului, 55. [390.]
  • Durere violentă în regiunea ombilicală, pe tot parcursul dimineții, fără întrerupere; era localizată într-o zonă de mărimea unei mâini și era o durere ca de contuzie; agravată de mers, dar nu de presiune, și devenind mai suportabilă după eructații de gaze, 42.*
  • Senzație de barbotare într-un punct sub ombilic, 44.
  • Durerile ombilicale s-au ameliorat mult, iar tulburările capului au dispărut complet odată cu apariția transpirațiilor nocturne și a urinei de culoarea cărnii, 42.
  • Crampe neînsemnate în flancul stâng, 27.
  • Ocazional, un junghi profund în flancul stâng, 27.
  • Junghiuri trecătoare în flancul stâng, 27.
  • *Junghiuri profunde, izolate, ca de ac, uneori în flancul stâng, alteori în cel drept, aparent legate de ovare, 29.
  • Abdomenul în general.
  • Distensie abdominală mare, din când în când, 1.*
  • *Abdomen foarte destins și dureros, 54.
  • Abdomen balonat, 36.* [400.]
  • Abdomen balonat și tensionat, 31.*
  • Ușoară balonare gazoasă a abdomenului superior, cu pulsații în regiunea lombară, ameliorată de eliminarea gazelor, 30.
  • Abdomen tensionat; dureros la atingere, 54.
  • Abdomen tensionat, balonat dureros, sensibil la atingere; o oarecare diminuare a durerilor după două scaune apoase; în timpul nopții, sensibilitate mare a abdomenului, astfel încât abia putea suporta cea mai ușoară presiune asupra lui; această sensibilitate a continuat până în ziua următoare, 32.
  • Mișcări în abdomen, 35, 41.
  • Mișcări încoace și încolo în abdomen, revenind frecvent în timpul zilei, 43.
  • Mișcări, ca de spargere a unor bule mari, în diferite părți ale abdomenului, 31.
  • Mișcări în abdomen, ca și cum ar fi postit, după-amiaza (după opt ore), 6.
  • Mișcări în abdomen, urmate curând de un scaun păstos, seara, 35.
  • Mișcări în abdomen și două scaune brune, fluide, aproape apoase, nedureroase, în succesiune rapidă către amiază, 42. [410.]
  • Mișcări în intestine (după două ore), 32.
  • Mișcări în intestine; sensibilitate a tegumentelor abdominale, 44.
  • Mișcări în intestine curând după prânz, urmate de un scaun moale și abundent, după care au apărut crampe abdominale, îndeosebi în regiunea vezicală; un scaun diareic fluid, la ora 4 P.M., după care colica s-a atenuat, 40.*
  • Zgomote surde în abdomen, 30, 36.
  • Zgomote surde în abdomen, dimineața devreme, în pat, 35.
  • Zgomote surde în abdomen imediat după prânz, 35.
  • Zgomote surde în abdomen, cu balonare mare, 37.
  • Zgomote surde în abdomen și agitație, ca și cum ar urma să înceapă diareea, eliminându-se însă numai câteva gaze fetide, 33.
  • Zgomote surde în abdomen și pulsații profunde în acesta când stă culcat, imperceptibile pentru mâna așezată pe abdomen (curând), 30.
  • Numeroase zgomote surde în abdomen către ora 9 A.M., 42. [420.]
  • Zgomote surde puternice în abdomen, eructații și eliminări de gaze, care aduc ameliorare către dimineață, 35.
  • Zgomote surde în intestine, 39.
  • Zgomote surde și orăcăit constant în intestine, ca de broaște, 1.*
  • Zgomote surde puternice în intestine, cu eliminarea unor gaze inodore (după o jumătate de oră), 27.
  • Borborisme (a cincea zi), 50.
  • Borborisme și eructații fără conținut pe tot parcursul zilei, 42.
  • Borborisme neplăcute, 52.
  • Gaze care nu pot fi eliminate, provocând dureri tăioase și junghiuri excesive în intestine, trezindu-l chiar din somn (prima noapte), 1.
  • Multe gaze, cu tensiune abdominală, 39.*
  • Gaze încarcerate, reținute, 4. [430.]
  • O cantitate de gaze inodore, 40.
  • Gaze în cantitate moderată, 38.
  • Flatulență constantă, 38.
  • Abdomen plin de gaze, care se elimină (a șasea zi); elimină foarte multe gaze (a șaptea zi); flatulență (a unsprezecea zi); foarte multă flatulență în timpul nopții (a șaisprezecea zi), 50.
  • Eliminarea unei mari cantități de gaze, 30, 39 , etc.
  • Eliminare abundentă de gaze, 40.
  • Eliminare copioasă de gaze, 30.
  • Eliminare neobișnuită de gaze, 28, 29.
  • În timpul mersului, eliminare copioasă de gaze, care face rectul să vibreze, 31.
  • Eliminare neobișnuit de zgomotoasă a unei mari cantități de gaze, dimineața, 44. [440.]
  • Eliminarea unei mari cantități de gaze fetide 39.
  • Eliminare de gaze fetide și o defecație moale (după cinci ore), 34.
  • Eliminare de gaze fetide după prânz și mișcări în hipogastru; ambele simptome dispar după o defecație, 41.
  • Eliminare frecventă de gaze inodore, 6.
  • La scurt timp după ridicarea din pat, eliminare ușoară de gaze inodore, uneori silențioasă, alteori zgomotoasă, 31.
  • Un șir lung și rapid de bule de gaz inodor, eliminate lin, a trecut prin sfincter la intervale mai lungi sau mai scurte; simptom care a revenit timp de mai multe zile, 31.
  • Dorință constantă de a elimina gaze; ulterior sunt eliminate în cantitate foarte mare, 4.
  • Senzație de gol în abdomen, ca și cum nu s-ar afla nimic în el, 4.
  • Senzație de gol în intestine după o diaree abundentă, 7.
  • Senzație de gol și de durere ca de rană în intestine, 36. [450.]
  • Dimineața, abdomenul părea scobit, cu o senzație de slăbiciune și gol în stomac și fără dorință de a mânca (a doua zi), 51.
  • Senzație de laxitate în intestine, 39.
  • Senzație, după-amiaza, ca și cum ar urma să aibă scaun, 40.
  • Durere și zgomote surde în abdomen, cu nevoie de defecație și tremurături în tot corpul, când stă culcat, 30.
  • Semne prevestitoare frecvente de durere abdominală, timp de câteva zile, 43.
  • Durere în intestine, ca în urma răcirii sau a consumării succesive a unor alimente nepotrivite, 4.
  • Durere în intestine imediat după ce face doar câțiva pași prin cameră, 30.
  • Dureri în intestine, cu senzația unei diarei care roade (după un sfert de oră); după cină, abdomenul era foarte plin și greu, 47.
  • Dureri în intestine, cu senzație de căldură intensă în stomac, seara; durerile intestinale au crescut în intensitate până către ora 9 P.M., când a apărut o diaree supărătoare timp de o jumătate de oră; după aceasta, durerile au dispărut, 46.
  • Durere violentă în intestine; o defecație diareică (în jurul orei 3 P.M.), după care durerea și indispoziția se atenuează, 46. [460.]
  • Căldură intensă în intestine (după câteva ore), 54.
  • Plenitudine abdominală, 39.
  • Tensiune abdominală, 39.
  • Tensiune abdominală, cu eliminare de gaze și durere asemănătoare colicilor, 7.
  • Tensiune abdominală mare, cu zgomote surde violente, 39.
  • Durere surdă, tensivă, în abdomen, care dispare la apăsarea acestuia, 5.
  • Durere tensivă continuă în intestine; pare ca și cum acestea ar fi strânse într-un ghem, ar fi căzut și ar zăcea ca o greutate mare în hipogastru; pare ca și cum pereții anteriori ai abdomenului ar lipsi, iar intestinele ar fi în pericol să cadă în afară (după șase ore), 31.
  • Durerea abdominală s-a agravat după prânz, devenind rozătoare și sfredelitoare, și m-a obligat să mă așez sau să stau culcat și îndoit înainte; la început au apărut tenesme violente, cu scaune păstoase, abundente și cu miros puternic, care, o oră mai târziu, au devenit apoase, reduse cantitativ, galbene și aproape inodore . Colica s-a diminuat întrucâtva după consumul de cafea neagră, la ora 4 P.M., dar a devenit din nou mult mai dureroasă după cină, însoțită de confuzie la nivelul capului, și de durere în frunte, agravată de aplecarea înainte, 42.*
  • Constricție a intestinelor în regiunea pubiană, 4.
  • Constricție severă și constantă a viscerelor, timp de zece sau douăzeci de minute, ameliorată prin apăsare violentă cu mâna, 4. [470.]
  • Durerea care pornea din abdomenul superior, când devenea mai severă, urca spre piept și devenea apoi constrictivă; era accentuată în mod evident de fiecare zdruncinătură, de dregerea violentă a gâtului și de altele asemenea, 30.
  • Durere ca o crampă în abdomen , care nu-i permite să stea liniștit pe scaun, să stea culcat sau să meargă, cu nevoie neproductivă și tenesme de defecație după masă, 4.
  • *Crampe în abdomen, 34.
  • Crampe în abdomen, cu eliminare de gaze atât în sus, cât și în jos, urmate de un scaun fluid și de ameliorarea durerilor, 32.*
  • *Crampe în abdomen, mai ales în jurul ombilicului , cu tenesme ușor de înfrânat, persistente aproape două ore (după trei ore), 43.
  • *Crampe și ciupituri în abdomen (după douăzeci și una de ore), 4.
  • Crampe mai violente în abdomenul superior decât cele pe care le simțise anterior de la tinctura-mamă, dar care nu au provocat defecație (curând), 34.
  • Dureri sub formă de crampe în abdomen, care se termină deasupra muntelui lui Venus, 4.
  • *Dureri violente sub formă de crampe în abdomen , la ora 2 1/2 P.M.; cele mai intense la aproximativ trei lățimi de deget sub ombilic, obligându-l să se îndoaie; dispărând după un scaun păstos , la ora 5 P.M., 40.
  • Crampe și zgomote surde în intestine pe tot parcursul dimineții; mai dureroase în timpul mersului decât în repaus, 39. [480.]
  • Trezit dimineața de crampe intestinale și tenesme, în pofida cărora scaunul care a urmat a fost normal. Crampele au dispărut după ce a băut cafea neagră, dar au revenit în cursul dimineții, însoțite de zgomote surde și mișcări în abdomen, 42.
  • *Crampe în intestine, ca și cum toate intestinele ar fi cuprinse cu forța de crampe; din cauza acestora nu putea nici să stea culcat, nici să șadă și putea merge numai îndoit; durerea nu era ameliorată stând culcat liniștit, ci numai prin mișcare violentă sau rostogolire, 4.
  • *Durere ca de ciupire în abdomen, ca și cum intestinele ar fi apăsate spre interior, cu durere tăioasă care se extinde către regiunea pubiană, atât de severă sub ombilic, încât mușchii feței se contorsionează, iar ochii sunt strânși; durerea este ameliorată numai prin apăsarea intestinelor cu mâinile și prin îndoirea corpului spre interior, 4.
  • *Ciupituri în intestine, ca și cum acestea ar fi strivite între pietre și ar urma să fie zdrobite , uneori cu aflux de sânge la cap și față și transpirație pe acestea; după ameliorarea durerii, aceste părți par ca și cum asupra lor ar sufla aer răcoros, 4.
  • Apăsare în abdomen, 30.
  • Apăsare către exterior în partea dreaptă a abdomenului, 30.
  • Presiune în abdomen, ca din cauza plenitudinii, 4.
  • Presiune în intestine, care uneori pare să fie provocată de gol, dar este mai degrabă agravată în timpul mesei, îndeosebi când se apleacă înainte stând așezat, timp de șase zile consecutive, mai ales seara, 8.
  • *Durere tăioasă în abdomen , imediat după masă, 35.
  • Durere tăioasă în abdomenul superior , trecătoare, 8.* [490.]
  • Durere tăioasă și lovituri în abdomen, 35.
  • Durerile tăioase din abdomen și tenesmele au persistat toată după-amiaza și au dispărut complet abia seara, când s-a încălzit în pat, 25.
  • Dureri abdominale tăioase după prânz și cină, 35.
  • Durere tăioasă în intestine, cu zgomote surde și gâlgâituri, 4.
  • O durere tăioasă violentă, ca un șoc electric, a străbătut brusc întregul abdomen până la anus, către amiază, 37.
  • Accese periodice de dureri tăioase cumplite în intestine, extinzându-se din regiunea rinichiului stâng către coapse și, spasmodic, către intestine, astfel încât a fost obligată să adopte o poziție cât mai îndoită posibil, 2.
  • Durere tăioasă cu caracter de apăsare în abdomenul superior, ca din cauza gazelor, la inspirație, 8.
  • Junghiuri care pătrund adânc în abdomen, 25, 29.
  • Dureri de tracțiune și sfâșiere în întregul abdomen, 28, 29.
  • Colică, 9, 20. [500.]
  • În general, se trezește dimineața cu colică și tenesme, 42.
  • De departe, simptomul cel mai proeminent și supărător în cazul meu a fost colica, care nu apărea niciodată decât noaptea, 35.
  • Colica din abdomenul superior a revenit, dar mai puțin violent, către amiază, după efort fizic intens, 30.
  • Colică; durerile, limitate la acea porțiune a abdomenului situată deasupra ombilicului, apar în paroxisme și sunt ameliorate numai prin îndoirea corpului în două, 55.
  • Colică apărând numai în timpul mersului , dispărând de fiecare dată când stătea nemișcat, către amiază, 30.
  • Colică, cu zgomote surde violente, ca de spargere a unor bule mari, 30.
  • Colică, cu neliniște în tot corpul și tremurături în ambii obraji, care par să urce din abdomen și să dispară după durerile mai violente, 4.
  • Colică constantă în toate intestinele, o combinație de durere ca de contuzie și presiune, 1.
  • Colică constantă, cu nevoie de defecație , care putea fi însă stăpânită, 42.
  • Colică ușoară după masă, la prânz și seara, 35. [510.]
  • Colică violentă și scaun brusc după ce a mâncat câțiva cartofi, 3.
  • Colică violentă, ameliorată de fumat, care a lăsat însă în abdomen o senzație persistentă, ca și cum s-ar fi răcit, 3.
  • Colică mai violentă, intensificându-se după mișcare , în cursul dimineții; oarecum diminuată către amiază, dar fără să înceteze complet în restul zilei, 42.
  • *Colică foarte violentă în paroxisme, obligându-l să se îndoaie înainte.

A continuat timp de patru ore și nu a încetat decât după evacuarea unui scaun moale, 40.

  • Colică de cea mai violentă intensitate, 11.
  • Colică indescriptibilă, 19.
  • Un fel de colică flatulentă, după miezul nopții, provocată de apariția bruscă a gazelor ici și colo, care rămân dureros blocate și nu se elimină (a doua noapte), 1.
  • Colică cu crampe, 10.
  • Colică cu crampe, fără scaun (după treizeci și patru de ore), 5.
  • Colică trecătoare cu crampe, 44. [520.]
  • Dureri colicative, cu eliminare de gaze, noaptea, 35.
  • Dureri colicative severe în întregul abdomen, cu crampe și caracter tăios; urmate curând de diaree, la început păstoasă, apoi apoasă (după o oră), 51.
  • Dureri colicative violente, persistând timp de o oră, dar dispărând după două evacuări care s-au succedat rapid, 37.
  • Simptome de colică, cu destinderea abdomenului (hainele au devenit prea strâmte), spre amiază, în timpul mersului, 30.
  • Toate durerile colicative produse de Colocynth dispar după o ceașcă de cafea, dar după aceasta este obligat să meargă la scaun, 4.
  • Sensibilitate, crampe și agitație persistente în abdomen timp de câteva ore, după-amiaza, 30.
  • Sensibilitate crescută a întregului abdomen și constipație, persistând câteva zile, 25.
  • Sensibilitate excesivă a abdomenului, 35.
  • Abdomenul a rămas sensibil dureros și destins chiar și după o evacuare, 30.
  • Intestinele sunt dureroase la apăsarea puternică a abdomenului, ca și cum ar fi excoriate, 30. [530.]
  • Durere a tegumentelor abdominale, îndeosebi în timpul mersului, 44.
  • Hipogastrul și regiunile iliace.
  • Mișcări în hipogastru după cină, dispărând după o evacuare moale, 40.
  • Durere surdă în hipogastru la scurt timp după cină, ameliorată de eliminarea unor gaze fetide abundente și dispărând după scaunul ulterior, în jurul orei 4 P.M., 40.
  • Crampe în hipogastru, terminându-se printr-un junghi spre regiunea pubiană stângă, cu borborisme și senzație de destindere (după o jumătate de oră), 30.
  • Senzație de tragere din ambele părți ale abdomenului inferior spre centrul hipogastrului, ca din cauza unor gaze care nu se pot elimina, ci provoacă numai încercări de eliminare, 1.
  • Durere tăioasă în abdomenul inferior, 25.
  • Durere tăioasă constantă în abdomenul inferior, astfel încât era obligat să meargă aplecat, cu slăbiciune în întregul corp, care făcea mersul dificil, și cu teamă de munca ce trebuia făcută, 5.
  • Durere tăioasă violentă în abdomenul inferior, obligându-l să meargă la scaun; și o evacuare lichidă imediat după cină, 25.
  • Durere tăioasă usturătoare în abdomenul inferior, care a început în timpul mersului și era agravată de fiecare pas (după cinci zile), 8.
  • Durere ca de contuzie în abdomenul inferior, observată mai ales în timpul mersului și când stătea în picioare, aplecat, 1. [540.]
  • Presiune constantă în regiunea pubiană (după opt până la zece ore), 4.
  • Înțepături în regiunea pubiană, 30.
  • Durere în regiunea inghinală, ca și cum ar protruziona o hernie, iar la apăsarea locului, durere ca și cum o hernie ar reintra; timp de o jumătate de oră după-amiaza și, în ziua următoare, la aceeași oră, 1.
  • Durere tensivă în regiunea inghinală dreaptă, agravată de apăsare, 5.
  • Durere sfredelitoare în regiunea inghinală stângă, aproape de oasele bazinului, 5.
  • Durere de tracțiune în ambele regiuni inghinale, repetându-se frecvent și extinzându-se de jur împrejurul bazinului, 50.
  • Senzație de gâlgâit pe fața internă a regiunii inghinale, 44.
  • Tensiune moderată în regiunea spinei iliace antero-superioare stângi, seara; în ziua următoare, această senzație, până atunci o senzație tensivă limitată la un singur punct, s-a transformat într-o tracțiune violentă, extinzându-se de la spina iliacă la regiunea inghinală și la treimea superioară a feței interne a coapsei; a rămas destul de violentă întreaga zi și nu a dispărut decât în ziua următoare, 24.

RECT ȘI ANUS

  • Rect.
  • Durere în partea inferioară a rectului, ca din cauza unor hemoroizi umflați, în timpul șederii, mersului și nevoii de defecație, 1.
  • Efort ineficace de împingere spre rect, 36.
  • Junghiuri în rect, 30.
  • Anus. [550.]
  • Hemoroizi interni, 1.
  • Un mic nodul hemoroidal dureros in ano (a șaisprezecea zi), 50.
  • Umezeală la nivelul anusului și perineului, 30.
  • La scurt timp după cină, în timpul mersului în aer liber, prelingere la nivelul anusului și eliminare de lichid din rect, în locul gazelor așteptate. Această prelingere a continuat întreaga după-amiază; la 6 P.M., încă un scaun păstos, cu mult mucus și arsură ulterioară la nivelul anusului, 30.
  • [Eliminare din anus la câteva ore după cină], 17.
  • Eliminare de sânge din anus, 20.
  • Eliminare de sânge din anus, care, după mai mult de un an, continuă încă zilnic, în cantitate mai mare sau mai mică, cu durere violentă, înțepătoare și arzătoare în regiunea lombară și anus (în primele zile), 26. (Înaintea acestei experimentări, nu avusese niciodată eliminări de sânge din anus.)
  • Senzație la nivelul anusului ca și cum ar ieși succesiv bule alunecoase, 31. [560.]
  • Arsură la nivelul anusului, 30.
  • Arsură și înțepături în anus, 41.
  • Arsură și durere ca de excoriație, cu umezeală la nivelul anusului, ca după diaree, 30.
  • Arsură ușoară și umezeală la nivelul anusului, ca după diaree, 30.
  • Apăsare ocazională la nivelul anusului, ca și cum ar urma să fie eliminată o cantitate de materii fecale, cu eliminarea numai a unei mici cantități de mucus, 31.
  • Presiune frecventă la nivelul sfincterului anal, care înceta imediat după eliminarea chiar și a celei mai mici cantități de gaze sau mucus, 31.
  • Înțepături pruriginoase violente în anus și rect (după o oră), 1.
  • Înțepături pruriginoase violente în anus în timpul defecației, 5.
  • Zvâcniri și arsură la nivelul anusului și în rect, după-amiaza, 36.
  • Înțepături și prelingere din anus, 30.
  • Scaunele provocau o mare sensibilitate dureroasă a anusului și a părților învecinate, 51. [570.]
  • Sensibilitate în jurul anusului, cu nevoie frecventă de defecație, scaunul fiind nesatisfăcător și diareic, dar nedureros, 44.
  • Prurit la nivelul anusului și al orificiului uretral, 36.
  • Prurit în anus întreaga zi, 24.
  • Prurit sever la nivelul anusului timp de câteva zile, 47.
  • Prurit violent la nivelul anusului, 47.
  • Nevoia de defecație.
  • Nevoie de defecație de două ori în prima zi, 47.
  • Nevoie de defecație (care putea fi totuși controlată), 42.
  • Nevoie de defecație și o evacuare moale după cină, 40.
  • Nevoie de defecație fără evacuare; aceasta s-a produs o oră mai târziu, sub forma unor fragmente separate, tari ca piatra, 37.
  • Nevoie frecventă de defecație, fără nicio evacuare, 37. [580.]
  • Nevoie violentă de evacuare a intestinelor, necesitând atenție imediată (după cinci ore), 40.
  • Nevoie excesivă de defecație, cu scaun abundent, brun-gălbui, parțial lichid, ca după un purgativ, și cu miros acrișor, fetid, urmat de ameliorarea trecătoare a colicii, 4.
  • Nevoie frecventă și excesivă de defecație, cu senzație în anus și în porțiunea inferioară a rectului ca și cum aceste părți ar fi fost slăbite și relaxate de o diaree îndelungată, 4.
  • Nevoie ineficace de defecație, 29.
  • Nevoie repetată de defecație, căreia i se putea rezista totuși cu ușurință, 44.
  • Nevoie de defecație căreia i se putea rezista cu ușurință (după o oră), iar ulterior o evacuare pe jumătate apoasă, pe jumătate solidă, 27.
  • Nevoie urgentă, aproape irezistibilă, de defecație (după cinci ore) și, în succesiune rapidă, două evacuări abundente, prima păstoasă, apoi lichidă, cu durere ca de ulcerație în intestine, ameliorată prin aplecarea înainte și agravată de poziția verticală, 30.
  • Tenesme bruște, urmate curând de o evacuare păstoasă abundentă, după care au apărut crampe și o senzație ca în urma răcirii abdomenului; somnolență, lipsa dorinței de a studia, 38.

SCAUN

  • Diaree.
  • Diaree (după o jumătate de oră), 48.
  • Diaree zi și noapte, cu greață, fără a putea vărsa, 3. [590.]
  • Diaree (douăsprezece scaune pe zi), 55.
  • Diaree, cincisprezece scaune în optsprezece ore, cu ameliorarea treptată a colicilor, 3.
  • Diaree urmată de multă flatulență și de o senzație neplăcută, nu foarte pronunțată, de slăbiciune, 38.
  • Diaree ușoară, precedată de crampe în regiunea ombilicală, 52.
  • Diaree violentă, cu colici, 54.
  • Diaree fecală abundentă, însoțită de eliminarea unei cantități mari de gaze, 40.*
  • Diaree galben-verzuie, cu senzația ca și cum ar fi răcit, 3.
  • Scaune moi, 26.
  • Diaree abundentă, 39.
  • Dizenterie, 23. [600.]
  • Dizenterie fatală, 15.
  • Câteva scaune reduse cantitativ pe zi, cu nevoie frecventă de defecație, 44.
  • Câteva scaune păstoase pe zi, 42.
  • Câteva scaune păstoase, fluide, în fiecare zi, 42.
  • Trei eliminări intestinale abundente la intervale scurte, fiecare urmată de ameliorarea temporară a durerii abdominale (după cinci ore), 51.
  • Trei scaune brune foarte moi (după cinci ore), 34.
  • Trei scaune păstoase, 35.
  • Trei scaune fluide, mucoase, dar nedureroase, 36.
  • Scaun complet lichid de trei ori seara și o dată în dimineața următoare, 49.
  • Două scaune păstoase (după fiecare doză), 24. [610.]
  • Două scaune păstoase zilnic (după trei zile), 24.
  • Contrar obiceiului său, două scaune păstoase pe zi, cu crampe ușoare în abdomenul superior, 23.
  • Două scaune păstoase, cu eliminare de gaze, 32.
  • Două scaune galbene, păstoase și nedureroase înainte de prânz, 42.
  • Două scaune gălbui, aproape fluide, după-amiaza, 39.
  • Două scaune nesatisfăcătoare, 41.
  • Un al doilea scaun la ora 4 P.M., urmat de o ușoară arsură la anus, 40.
  • Scaunul obișnuit, normal, a fost urmat curând de unul de consistență păstoasă și de arsură ulterioară în anus, iar în același timp de o senzație de înțepături în orificiul uretrei după urinare, 30.
  • Un scaun dimineața și altul după masa de prânz, tare și nesatisfăcător, 41.
  • Scaune la început apoase, mucilaginoase, apoi bilioase, iar în cele din urmă sanguinolente, 11. [620.]
  • Scaune verde-închis, fluide, ca terciul, dar nu apoase, 51.
  • Scaune păstoase, cu arsură la anus, 36.
  • Scaunele au devenit treptat mai păstoase și mai fluide, fiind întotdeauna foarte brune; concomitent, multe borborisme în abdomen, 52.
  • Scaune consistente, remarcabil de brune, adesea brun-negricioase, 52.
  • Scaune dizenterice, cu eliminare de sânge și durere arzătoare pronunțată în regiunea sacrală (după cinci ore), 53.
  • Scaune sanguinolente, 10, 12.*
  • Scaun diareic după masa de prânz, fără colici sau tenesme, 43.
  • Scaun diareic galben, fără tenesme sau durere, după masa de prânz, 42.
  • Scaun diareic, cu tenesme, 35.
  • Scaun lichid (curând), 49. [630.]
  • Scaun apos, cu crampe, urmat de tenesme continue și aproape irezistibile, 30.
  • *Scaun fluid după ce mănâncă, cu eliminare de gaze și senzație dureroasă în abdomen pe tot parcursul după-amiezii, care a dispărut numai când s-a încălzit în pat, 25.
  • Scaun fluid, cu tenesme rectale, 25.
  • Scaun moale, fluid, eliminat rapid, după o apăsare ușoară continuă și eliminarea unei cantități de gaze care alunecau ușor, la prânz, 31.
  • Scaun semifluid, însoțit de o adevărată furtună de flatulență și urmat de eliminarea unei cantități considerabile de gaze, 38.
  • Scaun fluid, spumos, galben-șofraniu, cu miros de mucegai, mirosind aproape ca hârtia sugativă cenușie arsă (după douăsprezece ore), 4.*
  • Scaun moale, dar redus cantitativ, 17.
  • Un scaun foarte alunecos și moale pe la ora 11 A.M.; la eliminarea sa, apăsare tensivă pe întreaga frunte. Aceleași simptome au revenit după-amiaza și au fost urmate de apăsare asupra vezicii urinare, alternând cu apăsare asupra sfincterului anal, 31.
  • Scaun moale, păstos, lăsând în urmă o senzație de gâdilitură în rect, 30.
  • Scaun păstos imediat după masa de prânz, 35. [640.]
  • Scaun păstos, cu tremurături la nivelul capului și spatelui, imediat după masa de prânz, 30.
  • Scaun păstos după ce mănâncă, urmat de arsură la anus, 30.
  • Scaun păstos, urmat de crampe ușoare intermitente, însoțite de senzația că regiunea ombilicală ar fi răcit și de borborisme intestinale, 38.
  • Scaun aproape format, însoțit de tenesme ușoare, 27.
  • A fost nevoit să-și rețină scaunul cu mare efort pentru a nu-l elimina involuntar în timpul nopții, 4.
  • Tulburări privind caracterul și momentul scaunelor, care fie lipseau, fie, în loc să apară, ca de obicei, dimineața, apăreau după-amiaza și erau fie prea moi (diareice), fie prea tari și nesatisfăcătoare, 41.
  • Scaun tare și nesatisfăcător; cu altă ocazie, scaunul care a început noduros și uscat s-a încheiat prin diaree, 33.
  • Scaunul, care manifestase timp de câteva săptămâni o tendință la diaree, este mai constipat seara (a doua zi); scaun moale, brun-închis, la ora 8 A.M. (a treia zi); moale dimineața, fluid, galben-deschis, la ora 3 P.M., fluid, închis la culoare, la ora 6 P.M. (a patra zi); moale, galben, seara (a cincea zi); tare, închis la culoare, aproximativ la prânz (a șasea zi); redus cantitativ, galben, consistent, la ora 9 A.M., abundent, moale, galben-deschis, cu gaze, la prânz; fluid, galben-deschis, precedat de bolboroseli puternice în abdomen, la ora 2 P.M.; fluid, galben-deschis, precedat și însoțit de foarte multe colici (a șaptea zi); fluid, galben-deschis, la prânz (a opta zi); galben-deschis, moale, la prânz (a noua zi); redus cantitativ, tare, închis la culoare, la ora 9 A.M. (a zecea zi); tare, verde-închis, după ridicarea din pat; ferm, închis la culoare, seara (a unsprezecea zi); tare, închis la culoare (a douăsprezecea zi); tare, închis la culoare înainte de prânz, moale, închis la culoare seara (a paisprezecea zi); tare, închis la culoare dimineața și încă unul seara (a cincisprezecea zi); tare, închis la culoare dimineața; în ultimele zile, scaunul tare, închis la culoare, a constat în cea mai mare parte din bucăți tari și noduroase, la ora 2 P.M.; moale, deschis la culoare, amestecat cu noduri tari (a șaisprezecea zi); deschis la culoare, moale, la ora 6 A.M.; redus cantitativ, tare, noduros, către seară (a șaptesprezecea zi); tare, bulgăros, cu flatulență abundentă (a nouăsprezecea zi); spre dimineață, închis la culoare, redus cantitativ, bulgăros; moale, verde-închis, seara (a douăzecea zi); spre dimineață, redus cantitativ, verde-închis, bulgăros, cu flatulență (a douăzeci și una zi); închis la culoare, moale, dimineața (a douăzeci și treia zi); două scaune moi (în a douăzeci și cincea și a douăzeci și șasea zi); două scaune moi, amestecate cu materii fecale bulgăroase și cu flatulență abundentă (a douăzeci și șaptea zi); două scaune moi (a douăzeci și noua zi), 50.
  • Constipație.
  • Constipație (secundară), 54.
  • Intestinele erau leneșe, funcționând numai o dată la două zile, dar scaunele nu erau deosebit de tari, 38. [650.]
  • Canalul intestinal a fost inert în tot timpul în care lua între trei și cinci picături; scaunele erau tari și, contrar obiceiului său, aveau loc numai o dată la două sau trei zile, 55.
  • Scaun vâscos, moale și redus cantitativ, o dată la trei zile, 27.
  • Materii fecale reduse cantitativ, aderente și mucilaginoase, 4.
  • Scaun tare și nesatisfăcător în jurul orei 5 P.M., eliminat cu dificultate, 40.
  • Scaun tare, cu ușoară nevoie de defecație (după patruzeci și opt de ore), 5.
  • Scaun foarte tare, ca și cum ar elimina pietre, 37.*
  • Scaun foarte tare, eliminat în bucăți (după cinci și șase zile), (acțiune secundară), 8.
  • Scaunul obișnuit de dimineață a lipsit, 41.
  • Niciun scaun întreaga zi, 37, 40.

ORGANE URINARE

  • Vezica urinară.
  • A apărut brusc o apăsare violentă asupra vezicii urinare, care era plină, dar a dispărut la fel de brusc la eliminarea succesivă și rapidă a unei cantități considerabile de gaze, care au antrenat înaintea lor puțin lichid mucos ; (după o jumătate de oră).*

Aceste accese de flatulență au revenit frecvent, alternând cu alte simptome, 31. [660.]

  • Junghiuri dureroase în vezica urinară și, ulterior, alternativ în rect, dispărând la eliminarea gazelor, 27.
  • Uretra.
  • Arsură în uretră, după urinare, 30.
  • Arsură în orificiul uretrei, la eliminarea ultimelor câteva picături, 31.
  • Arsură în orificiul uretrei după urinare, durând o oră, 41.
  • Durere apăsătoare în vârful uretrei, ca și cum acesta ar fi strivit, curând după urinare (după paisprezece ore), 6.
  • Junghiuri de-a lungul uretrei, 39.
  • O durere sfâșietoare ca un junghi prin uretră, 1.
  • Nevoie de a urina, 30, 49.
  • Imperiozitate micțională, cu eliminarea unei cantități mari de urină limpede și apoasă (revenind la intervale de aproape o oră), înainte de prânz, 6.
  • Nevoie de a urina, cu apăsare în regiunea pubiană (după opt ore), 4. [670.]
  • Nevoie de a urina, fără a putea elimina deloc urină, care în general era foarte redusă cantitativ, 4.
  • Nevoie repetată de a urina, 30.
  • *Nevoie frecventă de a urina, cu eliminare redusă cantitativ, 39.
  • Tenesmus vesicæ, frecvent, cu micțiune redusă cantitativ (după o oră), 16.
  • Micțiune.
  • Urinare frecventă, 30, 40.
  • Urinare frecventă, cu un debit aparent crescut, 44.
  • Urinare mai frecventă, 41.
  • Urinare crescută, 36.
  • Secreție urinară crescută, 37.
  • A provocat aproape întotdeauna o eliminare crescută de urină, cu modificarea mai mult sau mai puțin pronunțată a calității acesteia; *totuși, semăna îndeosebi cu berea brună, devenind tulbure imediat ce se răcea și depunând un sediment abundent, 53. [680.]
  • Cantitatea de urină remarcabil de crescută, 33.
  • Urinare abundentă, 30.
  • Urină abundentă, 39.
  • Eliminare foarte abundentă de urină, 30.
  • Urinare profuză, 23.
  • Secreție urinară diminuată, 47.
  • Urina pare a fi secretată în cantitate redusă, 4.
  • Cantitatea de urină aparent oarecum diminuată, 38.
  • Retenție urinară, 14.
  • Retenție urinară, cu retracția dureroasă a testiculelor și priapism, 54.
  • Urină. [690.]
  • Eliminare de urină limpede și apoasă pe parcursul întregii zile, 27.
  • Urină limpede, diminuată cantitativ, de culoare portocaliu-închis, sp. gr. 1030 (normal 1018); reacție acidă, „urophain” și acid uric crescute, cloruri diminuate, epiteliu remarcabil de crescut, 45.
  • Urină limpede, dar de un galben ca vinul, destul de intens, conținând un nor transparent, 42.
  • Urina prezintă, ca aspect, o asemănare foarte izbitoare cu cea din hidropizia de după scarlatină. Este de culoarea palidă a cărnii, depune un sediment brun-deschis, floconos, neuniform și translucid, iar pe vas, cristale roșiatice mici, tari și solide, care aderă atât de puternic încât nu sunt îndepărtate cu ușurință de apă . Urina eliminată în timpul zilei este ceva mai deschisă la culoare decât cea eliminată spre seară, noaptea și dimineața, 42.
  • Urină, imediat, cu miros insuportabil; lăsată în repaus, devine foarte densă, gelatinoasă, lipicioasă, ca albumina coagulată, 18 . [Negăsit. -Hughes.]

ORGANE SEXUALE

  • Bărbat.
  • Prepuțul era retras și, ca și cum ar fi fost ușor strâns în spatele glandului, noaptea. De fiecare dată îl aducea înainte, dar, la următoarea trezire, îl găsea din nou retras, 40.
  • Erecții frecvente, 30.
  • Priapism, 14.
  • Impotență completă; prepuțul rămânea retras în spatele glandului, deși nu avea o aversiune totală față de raporturile sexuale, 1.
  • Durere sfâșietoare în gland, 1. [700.]
  • Înțepături fine la extremitatea glandului, 30.
  • Retragere dureroasă în sus a testiculului, 14.
  • Durere severă de tracțiune în testiculul stâng, 23.
  • Junghiuri dureroase în testiculul drept, 1.
  • Dorință sexuală excitată, 38.
  • Dorință sexuală foarte excitată, 31.
  • Dorință sexuală extrem de crescută timp de câteva zile, 30.
  • Dorință sexuală excesivă, cu erecții, 1.
  • Dorință sexuală remarcabil diminuată, 39.
  • O poluție nocturnă, două nopți la rând, 49.
  • Femeie. [710.]
  • Tumefiere mare a labiilor, crescând rapid, cu senzație de tragere și căldură crescută în vagin (această tumefiere a labiilor a continuat pe tot restul sarcinii și a fost ameliorată doar parțial de un paliativ), 53.
  • Menstrele ei, de obicei regulate și abundente, nu au apărut, deși au întârziat o săptămână, 51.

ORGANE RESPIRATORII

  • Laringe, trahee și bronhii.
  • Uscăciune chinuitoare a căilor respiratorii; în următoarele două zile, o senzație perceptibilă și neplăcută de oboseală în părțile afectate, 24.
  • Constricție a laringelui, dispărând în aer liber (după o jumătate de oră), 35.
  • Sensibilitatea laringelui a început, iar vocea a devenit aspră și răgușită, spre seară, 24.
  • Un punct în laringe care produce o senzație de zgâriere și provoacă tuse; la inspirație se simte oarecum zgârietor, 7.
  • Iritație frecventă, ca de gâdilare, în laringe, cu tuse uscată, 7.
  • Senzație de gâdilare în laringe, tuse uscată, scurtă, mai ales în timpul nopții, trezindu-l din somn (a cincea, a șaptea, a opta, a noua și a zecea zi), 30.
  • Tuse.
  • Tuse, 40.
  • În timpul zilei și, aparent, pe măsură ce durerile articulare cresc, tusea este mai puțin frecventă (a douăsprezecea zi), 50. [720.]
  • Tuse seacă, sacadată, când fumează, seara, 6.
  • Tuse frecventă, supărătoare, ziua și noaptea (a douăzeci și treia, a douăzeci și patra și a douăzeci și opta zi), 50.
  • Tuse provocată de gâdilare, ziua și noaptea (a douăzeci și noua, a treizecea și a treizeci și una zi), 50.
  • Niciun simptom în timpul nopții, în afară de tusea provocată de gâdilare, 50.
  • În timpul zilei, tuse uscată provocată de gâdilare, cu greață, eforturi de vomă, ajungând aproape să verse. Vorbitul, aerul rece etc. nu provoacă tusea, ci aceasta apare brusc, fără nicio cauză, atât în aer liber, cât și în cameră (a unsprezecea zi), 50.
  • Tuse frecventă provocată de gâdilare în timpul nopții (a treisprezecea, a paisprezecea, a cincisprezecea, a șaisprezecea, a șaptesprezecea, a optsprezecea, a nouăsprezecea și a douăzeci și doua zi), 50.
  • Multă tuse provocată de gâdilare, cu senzație de sufocare și eforturi de vomă, de mai multe ori în timpul zilei (a șaisprezecea, a șaptesprezecea și a douăzeci și doua zi), 50.
  • Tuse frecventă provocată de gâdilare, seara și în timpul nopții, fără expectorație (a unsprezecea și a douăsprezecea zi), 50.
  • Respirație.
  • Respirația este scurtă și rapidă, timp de câteva zile, fără dispnee sau căldură, 1.
  • Acces de dispnee, noaptea, cu respirație lentă, dificilă, care provoacă tuse, 1.

PIEPT

  • Obiective. [730.]
  • Șuierat în piept la inspirație, dimineața (după o oră și trei sferturi), 6.
  • Subiective.
  • Tensiune la nivelul pieptului și frunții, în timpul eliminării foarte line și ușoare a unui scaun foarte moale, 31.
  • O oarecare constricție în piept (după două ore); ulterior, junghiuri în partea superioară a jumătății stângi a pieptului, mai ales la mers, 32.
  • Senzație de constricție, cu junghiuri trecătoare în piept, începând curând după doză și supărându-l toată ziua, mai ales la mers, 32.
  • Presiune și apăsare frecvente în piept, după-amiaza; junghiuri surde în piept și în părțile laterale, 42.
  • Durere apăsătoare în mai multe locuri ale toracelui, în regiunea hepatică și deasupra inimii, împiedicând respirația (continuând câteva ore), spre seară, 43.
  • Apăsare și un junghi la respirație în partea dreaptă, nu foarte intense, 49.
  • Apăsare în piept (după două ore), 32.
  • Apăsare în piept, seara, 40.
  • Apăsare în piept sau presiune asupra pieptului, foarte severă seara, 48. [740.]
  • Apăsare în piept, curând după ce mănâncă, 32.
  • Apăsare în piept, ca și cum totul ar fi prea strâns; cu comprimare din părți, mai ales când se apleacă înainte, în șezut și seara, timp de șase zile, 8.
  • Apăsare mare în piept, înainte de miezul nopții, alungând somnul, 35.
  • Apăsare mare în piept, ca din cauza unei presiuni externe, la inspirație, care provoacă și înțepături în piept, 8.
  • Apăsare supărătoare în piept, 35.
  • Câteva junghiuri în piept și sub coaste, ici și colo, în fiecare zi, 8.
  • Junghiuri surde la expirație; presiune ușoară în piept, timp de șase zile, 8.
  • Anterior.
  • Presiune în mijlocul sternului, ca și cum ceva ar sta apăsat pe plămâni, 8.
  • Zone de pe partea anterioară a toracelui care erau sensibile ca de rană și dureroase, ca și cum ar fi fost lovite, 42.
  • Părți laterale.
  • Arsură constantă într-un punct din partea dreaptă a pieptului, pe la ora 11, 42. [750.]
  • Durere tensivă și apăsătoare în ambele părți, la inserția diafragmei, 31.
  • Durere ca o strângere în mușchii intercostali drepți, 5.
  • Dureri înțepătoare ocazionale în partea dreaptă a pieptului, înainte de prânz, 42.
  • Junghiuri în partea stângă, tăind respirația, spre seară, 42.
  • Junghiuri izolate, ca de ace, sub pectoralul stâng, 37.
  • Junghiuri trecătoare în partea dreaptă a pieptului, dinainte înapoi, după-amiaza, 37.
  • Junghiuri trecătoare în partea stângă a pieptului, 38.
  • Junghiuri prelungi, repetate frecvent, în partea stângă a pieptului și în genunchiul stâng, 42.
  • Zvâcniri în regiunea coastelor stângi a cincea și a șasea, 30.
  • Zvâcniri musculare în mușchii intercostali drepți, care dispar la îndreptarea corpului (a cincea oră), 5.

INIMĂ ȘI PULS

  • Precordiu. [760.]
  • Apăsare la inimă, pe la ora 8 P.M., 49.
  • Junghiuri dureroase în regiunea cardiacă la culcare, 42.
  • Activitatea inimii.
  • Palpitații, 30, 31.
  • [Palpitații], 18.
  • Palpitații, în șezut, 30.
  • Puls.
  • [Puls rapid, plin], 18.
  • Puls mic, rapid, 54.
  • Puls lent, plin; în primele zece ore, 4.

GÂT ȘI SPATE

  • Gât.
  • Rigiditate în partea stângă a gâtului, dureroasă la mișcare, 4.
  • Senzație de rigiditate în mușchii cefei la mișcarea capului, 36. [770.]
  • Senzație de tracțiune în ceafă, 28, 29.
  • Tracțiune dureroasă în ceafă, chiar și în repaus; urmată curând de rigiditatea gâtului, dureroasă spontan și încă mai dureroasă la mișcarea capului, 4.
  • Durere violentă, tensivă și de tracțiune în mușchii cervicali stângi, mai rea la mișcare, 4.
  • În mușchii cervicali mari din partea stângă, durere de tracțiune ca o contracție violentă; la mișcare se extinde înapoi și dispare complet, 7.
  • Durere apăsătoare, sfredelitoare și de tracțiune în toți mușchii gâtului și în diferite puncte ale occiputului; mai rea în partea dreaptă și seara (a douăzeci și șaptea zi), 50.
  • Presiune supărătoare în partea stângă a cefei, accentuată de întoarcere, ca în reumatism, 30.
  • Senzație în gât, extinzându-se spre protuberanța occipitală, ca și cum o greutate mare ar sta transversal peste el; la fel de perceptibilă în repaus și în mișcare, 4.
  • Durere sfâșietoare în partea stângă a cefei, 30.
  • Spate.
  • Durere de spate deasupra șoldurilor, cu greață și senzație de frig, 3.
  • Junghiuri în spate, 42.
  • Dorsal. [780.]
  • Senzație de tracțiune în mușchii dorsali, 28, 29.
  • Senzații ușoare și ocazionale de tracțiune în omoplați, 42.
  • Durere internă de tracțiune în regiunea omoplatului drept, ca și cum nervii și vasele ar fi puse în tensiune, 4.
  • Durere severă de tracțiune, extinzându-se din partea dreaptă a gâtului peste omoplați, ca și cum nervii ar fi smulși și întinși cu forța sau ca după lovire, 4.
  • Durere tensivă și înțepătoare între omoplați, mai ales la mers, astfel încât, pentru o vreme, a fost obligat să meargă aplecat, 1.
  • Junghiuri surde sub omoplatul drept, la inspirație, 8.
  • Durere ca de rană în omoplatul stâng, în repaus, 5.
  • Apăsare spre interior și pulsație surdă în regiunea lombară dreaptă, în șezut, 30.
  • Senzație tensivă și înțepătoare în regiunea lombară dreaptă, observată numai la inspirație, cea mai violentă în decubit dorsal, 5.
  • Durere apăsătoare, ca după lovire, în porțiunea inferioară a spatelui, cu presiune severă în epigastru, în repaus și în mișcare, 1. [790.]
  • Senzație de oboseală în regiunea lombară, 27.
  • Moleșeală dureroasă în regiunea lombară și în extremitățile inferioare, seara, 27.
  • Durere în regiunea lombară, 28, 29.
  • Regiunea lombară și membrele inferioare erau dureroase ca după un marș forțat, 27.
  • Senzație de presiune și greutate în regiunea lombară, 40.
  • Sacral.
  • Durere surdă în regiunea articulației sacroiliace stângi, însoțită de furnicături în întreaga talpă stângă, ca și cum ar fi amorțită, 30.
  • Durere apăsătoare în sacru, diminuată de mișcare, 37.
  • Junghiuri trecătoare în sacru, 36.
  • Senzație ca după lovire în sacru (a noua zi), 50.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

  • Obiectiv.
  • Contractarea tuturor membrelor, astfel încât semăna cu un arici, 19. [800.]
  • Zvâcniri ale diferitelor porțiuni musculare ale membrelor, 11.
  • Slăbiciune a tuturor articulațiilor, în special a genunchilor și coatelor, 31.
  • Slăbiciune a tuturor membrelor la mersul în aer liber, ca după un drum lung pe jos, cu tremurături puternice ale gambelor, în special ale celei drepte, astfel încât transpirația a izbucnit pe tot corpul (după unsprezece ore), 6.
  • Senzație neplăcută în toate membrele la orice efort intelectual, 49.
  • Senzație de oboseală în articulații (a nouăsprezecea zi), 50.
  • Dureri migratoare în articulațiile degetelor mâinilor și ale picioarelor (a zecea zi), 50.
  • Durerile reumatice gutoase au apărut mai violent ca oricând înainte, uneori în articulații, alteori în oasele extremităților superioare și inferioare, dar nu au durat mult, 37.
  • Durerile reumatice din membre și articulații sunt fenomenele cele mai importante și pot fi atribuite medicamentului cu mai multă certitudine, întrucât nu mai trăisem niciodată ceva asemănător, nici înainte, nici după aceea, 35.
  • Unele articulații par ca și cum ar fi comprimate de un inel strâns (a douăzeci și șasea zi), 50.
  • Dureri sfredelitoare și arzătoare în mușchii extremităților și ai feselor (a douăzeci și cincea zi), 50. [810.]
  • Senzație de sfredelire și de tracțiune în articulațiile degetelor, în umeri, genunchi, tibii și glezne (din a treisprezecea până în a cincisprezecea zi), 30.
  • Dureri de tracțiune, apăsătoare și sfredelitoare în încheietura mâinii, degete, genunchi și mușchii coapselor, dimineața după ridicare și din nou seara (a cincisprezecea zi), 50.
  • Senzație de tracțiune în diferite părți ale extremităților superioare și inferioare în timpul mersului (din a douăzeci și doua până în a treizeci și una zi), 30.
  • Tracțiune și apăsare în toate articulațiile; mai accentuate în șezut decât în timpul mersului; durează întreaga zi (a șaisprezecea zi), 50.
  • Tracțiune trecătoare în membrele superioare și inferioare spre seară, 37.
  • Tracțiune trecătoare în diferite articulații ale membrelor superioare și inferioare, în special ale degetelor mâinilor și picioarelor, dispărând instantaneu la mișcare și reapărând la fel de rapid în repaus, 40.
  • Spre seară, durerile din extremități s-au intensificat în șezut și sunt deosebit de severe în genunchi, picioare și articulațiile umerilor; este o durere apăsătoare și de tracțiune, o senzație de oboseală (a treisprezecea zi), 50.
  • Sfâșiere cu tracțiune în ambele coapse și în brațul stâng până la articulațiile degetelor, 28, 29.
  • Apăsare în mai multe articulații ale degetelor mâinilor și picioarelor, în special în repaus, 41.
  • Sfâșiere cu tracțiune și apăsare în diferite articulații și părți ale capului, în special sfredelire în spatele urechii drepte și în partea dreaptă a capului (a nouăsprezecea zi), 50. [820.]
  • Dureri apăsătoare și sfredelitoare în articulațiile degetelor picioarelor și mâinilor la ora 21 (a unsprezecea zi), 50.
  • Apăsare în articulațiile mâinilor și picioarelor după ridicare (a unsprezecea zi), 50.
  • Senzație puternică de apăsare în genunchi și încheieturile mâinilor în șezut; de asemenea, în coapse (a șaisprezecea zi), 50.
  • Senzație de apăsare în articulații, 40.
  • Sfâșiere în articulațiile brațelor și picioarelor, mai accentuată în repaus; în timpul nopții, foarte puțină durere în articulații (a zecea zi), 50.
  • Senzație ca de contuzie în toate articulațiile (a douăzecea zi), 50.
  • Senzație ca de contuzie în genunchi, brațe și umeri, în șezut (a șaptesprezecea zi), 50.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

  • Senzație de slăbiciune în brațe (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Senzație de umflare a brațelor, 30.
  • Durere în brațul stâng, care dispare curând (după o oră), 47. [830.]
  • Dureri osoase apăsătoare și de tracțiune în oasele lungi ale brațelor, în timpul repausului, deosebit de dureroase la nivelul capului humerusului și de-a curmezișul încheieturii mâinii, unde pare ca și cum durerea ar fi în periost, la ridicarea brațului, 1.
  • Apăsare paralizantă în întregul braț stâng, 30.
  • Din când în când, junghiuri în brațe, când într-un loc, când în altul (după patru ore), 8.
  • Din când în când, durere paralizantă ca de contuzie în brațe (după cinci zile), 8.
  • Pulsație în brațul stâng, 47.
  • Umăr.
  • Ganglioni axilari umflați și dureroși (din a douăzeci și treia până în a treizeci și una zi), 50.
  • (Tumefiere supurativă a ganglionilor axilari), 13.
  • După-amiaza a apărut în ambii umeri o durere de tracțiune, 37.
  • Sfredelire în umăr (a douăsprezecea zi), 50.
  • Sfredelire în umărul drept, apoi în genunchiul stâng, apoi în cel drept (a douăsprezecea zi), 50. [840.]
  • Tensiune dureroasă în umărul drept la prima trezire, care continuă și se agravează prin folosirea brațelor, 31.
  • Tracțiune și arsură în mușchii axilei stângi, în jos de-a lungul brațului; după un timp, și în axila dreaptă (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Tracțiune și sfredelire în umeri și articulațiile mâinilor (din a douăsprezecea până în a paisprezecea zi), 50.
  • Tracțiune și sfâșiere în articulația umărului drept dimineața, durând toată ziua, 24.
  • Tracțiune în umărul drept când stă întins în pat noaptea, 24.
  • Tracțiune trecătoare în umărul drept, 42.
  • Apăsare în umeri în șezut (din a douăzeci și doua până în a treizeci și una zi), 50.
  • Sfâșiere în umeri, 27.
  • Brațul este dureros în spatele omoplatului drept, ca și cum ar fi luxat, atât în repaus, cât și la mișcare, 4.
  • Braț.
  • Durere înțepătoare și arzătoare la mișcarea brațului drept, 5. [850.]
  • Tracțiune în brațul drept toată ziua, continuând până în dimineața următoare, 34.
  • Tracțiune ușoară în brațul drept, care se accentuează remarcabil după cină și devine aproape dureroasă, dar se diminuează din nou la mersul în aer liber, 34.
  • Apăsare în articulațiile brațelor (din a douăsprezecea până în a cincisprezecea zi), 50.
  • Junghiuri fugitive în humeruși seara, 27.
  • Sfâșiere în brațul stâng (a unsprezecea zi), 50.
  • Durere pulsatilă repetată frecvent, în cele din urmă cu zvâcniri, în brațul drept, în regiunea inserției deltoidului, de unde s-a extins prin umăr până la dinții superiori și până în regiunea tâmplelor și a vertexului. Durerea era în periost și, după ce revenise frecvent, părțile musculare ale brațului din acel loc au devenit dureroase la apăsare, ca de rană, 30.
  • Cot.
  • Tracțiune în articulația cotului drept, 41.
  • Apăsare în articulațiile coatelor (a unsprezecea zi), 50.
  • Înțepături fine, pruriginoase, în plica cotului drept, în repaus, 5.
  • Junghiuri care revin frecvent în cotul și antebrațul drept, 42. [860.]
  • Durere sfâșietoare și arzătoare în cotul drept (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 50.
  • Antebraț.
  • Rigiditate a antebrațului drept, cu durere a mușchilor extensori; continuă în ziua următoare, 34.
  • Amorțeală a antebrațului drept, 30.
  • Ocazional, dureri violente în antebrațul drept dimineața, 47.
  • Durere tensionantă în antebrațul drept (după douăzeci și șapte de ore), 5.
  • Durere foarte crampiformă în antebrațul stâng, 47.
  • Apăsare cu tracțiune în antebrațe (a șaisprezecea și a șaptesprezecea zi), 50.
  • Dureri de tracțiune în antebrațul stâng, persistând la nivelul cotului, 47.
  • Senzație trecătoare de tracțiune și înțepare în periostul ambelor oase ale antebrațului, 37.
  • Încheietura mâinii.
  • Sfredelire și apăsare în încheieturile mâinilor și antebrațe (a șaptesprezecea zi), 50. [870.]
  • Sfredelire severă în încheieturile mâinilor (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Apăsare severă și frecventă în încheieturile mâinilor (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 50.
  • Dureri de tracțiune și apăsare în încheieturile mâinilor, în șezut (a șaisprezecea și a șaptesprezecea zi), 50.
  • Mână.
  • Senzație de rigiditate în mâini, 27.
  • Durere constrictivă în mâna dreaptă, care a crescut continuu până când a apărut una asemănătoare în osul malar stâng (într-un sfert de oră); durerea din mâna dreaptă s-a extins apoi de-a lungul antebrațului pe măsură ce durerea facială s-a diminuat și a devenit din nou mai ușoară când au apărut durerea facială și o oarecare durere în intestine, 47.
  • Dureri ca niște crampe în palme, astfel încât degetele nu pot fi deschise decât cu dificultate; mai intense în repaus decât la mișcare, 5.
  • Tracțiune frecventă în mâini și degete (din a douăsprezecea până în a cincisprezecea zi), 50.
  • Numeroase dureri de tracțiune și apăsare în articulațiile mâinilor, degetelor și umerilor (a zecea zi), 50.
  • Apăsare în articulațiile palmare (a douăzeci și una zi), 50.
  • Dureri apăsătoare în articulațiile mâinilor (a unsprezecea zi), 50. [880.]
  • La ora 7 dimineața, în timp ce scria, junghiuri lungi, extrem de dureroase, în metacarpul drept, repetate frecvent în decurs de câteva minute și îngreunând întrucâtva deschiderea mâinii și întinderea degetelor. Junghiurile au apărut atât în repaus, cât și la mișcare, simptom pe care nu îl mai avusese niciodată. La ora 20, în timp ce citea, simptomele au reapărut, doar că durerea era mai continuă, iar junghiurile mai intense și mai prelungite. Aceleași simptome au fost resimțite în mod repetat, în momente diferite, în zilele următoare, 42.
  • Sfâșiere în articulațiile mâinii stângi, 28, 29.
  • Degete.
  • Arsură neobișnuită a unor zgârieturi produse de ac pe degete, precum și pe față și cap, 47.
  • Durere arzătoare într-un punct al degetului mijlociu drept, 4.
  • Durere tensionantă în policele stâng, împiedicându-i mișcarea, 35.
  • Dureri violente de tracțiune în policele drept, ca și cum ar fi în tendon, începând în eminența tenară și dispărând în vârful policelui (după cinci ore), 6.
  • Apăsare în degetele mâinii drepte (a zecea zi), 50.
  • Durere apăsătoare destul de violentă în degetul mic stâng, în jurul orei 18, mai ales spre articulația mediană, dispărând curând; apoi aceeași durere în toate articulațiile degetelor piciorului drept, cu excepția celor ale halucelui, durând opt minute, 40.
  • Dureri de tracțiune și sfâșiere în articulațiile degetelor mâinii stângi, 28, 29.
  • Durere ca de contuzie în degetul mijlociu drept la amiază, 42.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE. [890.]

  • Picioarele îi erau neobișnuit de slabe; urcatul scărilor era anevoios, 30.
  • Greutate a membrelor inferioare, 38.
  • Dureri sfredelitoare severe în articulațiile membrelor inferioare, mai intense spre seară, mai frecvente în șezut decât în timpul mersului sau în ortostatism (a douăzeci și șaptea zi), 50.
  • Durere apăsătoare-pulsatilă în partea superioară a feței interne a gambei drepte, extinzându-se în sus, pe fața posterioară a coapsei, către ischion (în șezut și în timpul mersului), 30.
  • Durerile din membrele inferioare cresc până la prânz, devenind adesea supărătoare în timpul mersului, 39.
  • Durerea din membrele inferioare a dispărut după ce a băut bere; cefaleea s-a agravat, 39.
  • Șold.
  • Rigiditate trecătoare în articulația șoldului, 39.
  • Dureri în șolduri și genunchi, dimineața (a zecea zi), 50.
  • Senzație de sfredelire în articulația șoldului drept (a noua zi), 50.
  • Junghiuri surde în regiunea șoldului drept, apărute brusc și dispărute la fel de brusc, în timpul unei plimbări de câteva ore; erau atât de severe, încât am fost nevoit să mă opresc din mers timp de câteva minute de fiecare dată, și au devenit atât de frecvente, încât am fost nevoit să-mi scurtez plimbarea și să mă întorc acasă; în șezut exista o oarecare ameliorare, dar, în locul junghiurilor, apărea o senzație ca de greutate mare în regiunea lombodorsală, ușor ameliorată prin decubit pe partea stângă, cu o oarecare creștere a temperaturii și a sensibilității părții afectate; la ridicare și mers, această din urmă senzație dispărea, în timp ce junghiurile reveneau; durerea a dispărut noaptea, la căldura patului, dar m-a trezit din somn în jurul orei 4 dimineața, când își schimbase caracterul, devenind acum pulsatilă și aproape sfredelitoare, însă persistentă în această localizare; originea tulburării se afla în regiunea sacrală, corespunzând poziției plexus ischiadicus, de unde se extindea prin incisura ischiadica major către articulația șoldului, coborând pe porțiunea posterioară a coapsei până în fossa poplitea, 45. [900.]
  • Tracțiuni și zvâcniri, cu pulsații surde în regiunea șoldului stâng și în regiunea lombară dreaptă, deasupra crestei iliace, către fesă, 30.
  • Coapsă.
  • Oboseală a coapselor, perceptibilă mai ales la urcatul scărilor, 30.
  • Partea superioară a coapsei drepte este dureroasă numai în timpul mersului, ca și cum mușchiul psoas care o ridică ar fi prea scurt (după treizeci și două de ore), 5.
  • Arsură și tracțiune în mușchii coapselor (a paisprezecea zi), 50.
  • Senzație de sfredelire în mușchii coapselor (a zecea zi), 50.
  • Crampă în mijlocul coapsei stângi (după trei ore), 31.
  • Tensiune cu senzație de tracțiune în coapsa dreaptă, 1.
  • Tracțiune pe fața internă a coapsei stângi, până în flanc, 41.
  • Tracțiune pe fața internă a coapsei stângi, întreaga după-amiază, 41.
  • Tracțiune în condilul extern al femurului drept, în cot, degetele mâinilor și degetele picioarelor, dar mai ales în genunchi, la mișcare, 41. [910.]
  • Tracțiune trecătoare în trohanterul stâng, urmată de tracțiune apăsătoare în metatarsul stâng și, când aceasta a încetat, de tracțiune în dinți, înainte de prânz, 41.
  • Durere de tracțiune pe fața externă a coapsei drepte, în timpul căreia a existat o durere de dinți la molarii superiori stângi, 47.
  • Durere de tracțiune în coapsa dreaptă, coborând până la genunchi, care a continuat cu o intensitate aproape egală în următoarele trei zile, 35.
  • Apăsare în mijlocul coapsei stângi, 41.
  • Apăsare foarte accentuată în mușchii coapselor (a șaisprezecea zi), 50.
  • Dureri apăsătoare severe în mușchii coapsei, în șezut (a douăzeci și șaptea zi), 50.
  • Dureri arzătoare-apăsătoare în mușchii coapsei drepte, astfel încât nu poate merge decât cu dificultate (a paisprezecea zi), 50.
  • Dureri de tracțiune și apăsare în mușchii coapselor (a douăzeci și una zi), 50.
  • Junghiuri lungi pe fața internă a coapsei stângi, de la tuberozitatea ischiatică spre genunchi, înainte de prânz, în timpul mersului; repetate frecvent timp de câteva minute, 43.
  • Înțepături sfâșietoare în coapse, în șezut și în ortostatism, 8. [920.]
  • Gâlgâit în fesa stângă, 30.
  • Genunchi.
  • Rigiditate în genunchiul stâng, în șezut, dispărând în timpul mersului, dar reapărând frecvent, 39.
  • Greutate în ambii genunchi; sfâșiere în genunchiul stâng, dispărând în timpul mersului, seara, 35.
  • Senzație de oboseală în genunchi, agravată de ședere (a zecea și a unsprezecea zi), 30.
  • Dureri continue în articulația genunchiului stâng, împiedicând mersul, 37.
  • Durere paralizantă în genunchi, în timpul mersului, ca și cum articulațiile ar fi strâns legate, 1.
  • Senzație dureroasă de tensiune în rotula stângă, seara; în ziua următoare, durerea a devenit atât de accentuată, încât mersul era dureros; la dezbrăcare, seara, rotula era fierbinte și ușor tumefiată, cu o pulsație neclară în tumefacție, 24.
  • Durere crampoasă supărătoare în genunchi și gambe, 39.
  • Tracțiune în articulația genunchiului drept, înainte de prânz și, după încetarea acesteia, tracțiune în coapsa dreaptă, 41.
  • Tracțiune și senzație de rigiditate alternând între genunchiul drept și cel stâng, reapărând frecvent (după o jumătate de oră), 39. [930.]
  • Tracțiune și apăsare în genunchi și tibii (a unsprezecea zi), 50.
  • Senzație de sfredelire în genunchiul drept, la ora 18, repetată de câteva ori (prima zi), 50.
  • Senzații de sfredelire și tracțiune în genunchi (a douăzecea zi), 50.
  • Senzații de sfredelire și apăsare în genunchi, în șezut (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Tracțiune în regiunea poplitee stângă, ca și cum tendoanele ar fi prea scurte, la ridicarea din pat, 40.
  • Spre prânz, în timpul mersului, tracțiune și tensiune în interiorul articulației genunchiului drept, dispărând și reapărând de câteva ori, 31.
  • Dureri de tracțiune în genunchi (a paisprezecea zi), 50.
  • Dureri de tracțiune și apăsare în genunchi, în șezut; cu senzație ca după lovire și stare generală de rău (a noua zi), 50.
  • Apăsare repetată frecvent în genunchiul drept, seara (a douăzeci și doua zi), 50.
  • Dureri apăsătoare în genunchi și gleznă (a paisprezecea și a cincisprezecea zi), 50. [940.]
  • Dureri de tracțiune și apăsare în genunchi, în șezut (a douăzeci și una zi), 50.
  • Înțepătura în rotula dreaptă apare în timpul mersului și dispare prin continuarea mersului, 35.
  • Dureri înțepătoare, ca de ace, în fosa poplitee, numai la mișcare; în cele din urmă au devenit înțepături pruriginoase, 5.
  • Senzație ca după lovire în genunchi, în șezut (a douăzeci și doua zi), 50.
  • Pulsație în spațiul popliteu stâng, 30.
  • Gambă.
  • Slăbiciune a gambelor ca de oboseală, 1.
  • Gambele par amorțite, 30.
  • Strângere compresivă în jurul mijlocului gambei stângi, ca produsă de o panglică îngustă, 30.
  • Crampă în gambe, 1.
  • Tracțiune în gambe și picioare (a douăzeci și una zi), 50. [950.]
  • Tracțiune în gamba dreaptă, în șezut (a noua zi), 50.
  • În timpul unei plimbări, tracțiune în gambe și genunchi, senzație ca după lovire; aceleași simptome în șezut (a șaisprezecea zi), 50.
  • Durere de tracțiune și înțepătură pe fața externă a gambei, în timpul mersului, 43.
  • Înțepături pruriginoase în gamba dreaptă, chiar și la mișcare, 5.
  • Junghiuri surde în gamba stângă, 30.
  • Senzație ca după lovire în ambele gambe (a noua zi), 30.
  • Varicele gambelor, până atunci nedureroase, devin dureroase, 5.
  • Durere tensivă în tibii, chiar și în șezut, 8.
  • Crampă în mușchii din apropierea tibiei, noaptea, spre dimineață, agravată de îndoirea genunchiului, 1.
  • Tracțiune frecventă în tibie (din a douăsprezecea până în a cincisprezecea zi), 50. [960.]
  • Tracțiune înțepătoare de-a lungul tibiei stângi până în oasele gleznei, însoțită de apăsare arzătoare în ochiul stâng; aceste dureri au dispărut din nou în cinci sau șase minute, seara, 37.
  • Înțepături pruriginoase în tibia dreaptă, cele mai violente în repaus, 5.
  • Sfâșiere în tibia și glezna stângă, la trezire la miezul nopții, 30.
  • Zvâcniri în gamba dreaptă, în repaus, dispărând la mișcare, 5.
  • Senzație de amorțeală, longitudinal, de-a lungul feței externe a gambei drepte, ca și cum ar urma traiectul unui nerv. Această senzație s-a extins, ca și cum nervul ar fi umflat la periferie, s-a transformat treptat într-o senzație surdă, apăsătoare-constrictivă și a dispărut lent. Curând după aceea, aceeași senzație pe fața dorsală a primei articulații a halucelui de aceeași parte și o senzație asemănătoare, dar mai slabă, sub unghia halucelui stâng, 30.
  • Crampă în gamba stângă, 30.
  • Crampă violentă în gambe, mai ales după coit, 1.
  • Senzație de sfredelire, apăsare și ciupire în mușchii gambelor (a șaisprezecea zi), 50.
  • Senzații de sfredelire și apăsare în gambe, în ortostatism (din a douăzeci și doua până în a treizeci și una zi), 50.
  • Tracțiune în gambă și coapsă, 40. [970.]
  • Tracțiune în gamba și tibia stângă; durerile sunt mai intense și mai frecvente în șezut (a douăzeci și una zi), 50.
  • Tracțiune și arsură în mușchii gambelor și coapselor, în timpul mersului, astfel încât flexia membrelor inferioare devine dureroasă, simptom repetat de câteva ori în cursul zilei și care îngreunează mersul (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Tracțiune crampoidă în gamba dreaptă, 27.
  • Apăsare în gambe (din a douăzeci și doua până în a treizeci și una zi), 50.
  • Durere tăioasă ascuțită pe fața internă a gambei stângi, în repaus, 5.
  • Înțepături pruriginoase în gamba dreaptă, care nu dispar prin frecare, 5.
  • Junghiuri în gambe (a zecea zi), 50.
  • Sfâșiere în gamba stângă, până la călcâi, 28, 29.
  • Uneori, durere sfâșietoare în gambe, în șezut și în ortostatism, 8.
  • Glezne.
  • Durere în gleznă, apărând în timpul mersului pe stradă, ca după un pas greșit, încetând în repaus, 27. [980.]
  • Tracțiune în glezna dreaptă (a unsprezecea zi), 50.
  • Tracțiune în glezna dreaptă către maleola internă, 40.
  • Apăsare și sfâșiere în gleznă, în șezut, 8.
  • Apăsare și tracțiune în glezna dreaptă (a noua zi), 50.
  • Apăsare severă în glezna stângă (a zecea zi), 50.
  • Senzație de sfredelire și apăsare în glezne, în timpul mersului, fără a fi provocată sau intensificată de mers, fiind resimțită la fel și în șezut (a șaisprezecea zi), 50.
  • Durere sfâșietoare-înțepătoare în jurul maleolei interne drepte, 27.
  • Junghiuri în gleznă, 27.
  • Picior.
  • Creșterea volumului ambelor picioare, astfel încât toate cizmele îi erau prea strâmte la nivelul ristului, 38.
  • Tremur al picioarelor, ca după o spaimă mare, cu frison însoțit de tremurături, 3. [990.]
  • Senzație de amorțeală, umflare și căldură în piciorul stâng, care cuprinde treptat întreaga gambă, cu prurit și gâdilare, și durează un timp considerabil, 30.
  • Piciorul stâng amorțește, chiar și în repaus, 45.
  • Senzație ca și cum piciorul stâng ar urma să amorțească, seara, în șezut, 40.
  • Pe măsură ce senzația de amorțeală din piciorul stâng începea să scadă, aceeași senzație apărea în cel drept, 30.
  • Amorțirea picioarelor și a articulațiilor genunchilor la aplecarea în jos, astfel încât ridicarea ulterioară era anevoioasă, seara, 35.
  • Durere surdă, de tracțiune, în piciorul stâng, 37.
  • Senzație de arsură în piciorul stâng de-a lungul tibiei (în timpul mersului), 35.
  • Senzații de sfredelire și tracțiune în articulațiile și fața dorsală a piciorului, în timpul mersului, repetate frecvent (a douăzecea zi), 50.
  • Durere ca de roadere și apăsare în partea internă a perniței piciorului stâng, seara, 42.
  • Durere înțepătoare-tăioasă în piciorul drept, ca și cum un cui ar fi fost bătut prin el, 37. [1000.]
  • Tracțiune înțepătoare în articulațiile ambelor picioare, durând un minut, reapărând adesea și fără a împiedica mersul; se agravează după cafea și vin și este însoțită de durere sfredelitoare în oasele membrelor inferioare; aceste dureri au continuat întreaga zi, cu remisiuni neînsemnate, dar cu intensitate diminuată. Membrele superioare sunt afectate în mod asemănător, după-amiaza, 37.
  • Sfâșiere frecvent recurentă în metatarsul drept, către articulația halucelui, seara, 40.
  • Apăsare constrictivă pe fața dorsală și în glezna piciorului stâng, precum și în brațul drept, 30.
  • O durere constantă, surdă, apăsătoare, crampoidă, ca și cum ar fi în periost, pe fața dorsală a piciorului drept, în oasele scafoid și cuneiform intern; pielea de deasupra locului dureros nu era nici decolorată, nici întinsă; o tumefacție pe marginea dreaptă a tarsului, moale, palidă, nedureroasă, clar circumscrisă și de mărimea unui ou de porumbel, semănând cu o tumoră limfatică obișnuită, persistând șase luni; aceeași durere în piciorul stâng ca în cel drept și în același loc; uneori, și în a doua articulație a halucelui, dar mai puțin severă și neînsoțită de tumefacție, 38.
  • În timp ce scria, a perceput pe fața dorsală a piciorului drept, mai mult pe partea stângă, către haluce, o apăsare dureroasă, cu o ușoară amorțeală a gambei drepte (după o oră); totul era mai puțin perceptibil în timpul mersului și a dispărut spontan (după un sfert de oră), 38.
  • Junghiuri trecătoare pe fața dorsală a piciorului drept, în articulația piciorului și în halucele stâng, 36.
  • Junghi pruriginos și sfredelitor pe dosul piciorului drept, cel mai violent în repaus, 5.
  • Durere sfâșietoare pe fețele dorsale ale picioarelor (a unsprezecea zi), 50.
  • Sfâșiere violentă pe dosul piciorului stâng, 6.
  • Dureri cu zvâcniri pe fețele dorsale ale ambelor picioare, către tibie, în timpul mersului pe stradă, 42. [1010.]
  • Tracțiune în tălpi (a șaptesprezecea zi), 50.
  • Junghiuri trecătoare de-a lungul marginii externe a tălpii stângi, 27.
  • Sfâșiere în talpa piciorului drept, cea mai severă în repaus, 5.
  • Sfâșiere în periostul călcâiului, 1.
  • Degetele picioarelor.
  • Senzație foarte remarcabilă de rigiditate în halucele stâng, 24.
  • Durere în al doilea deget al piciorului drept și în genunchi, apărând și dispărând alternativ timp de aproape patru ore, 39.
  • Senzație de sfredelire în degetele piciorului drept (a unsprezecea zi), 50.
  • Senzație de sfredelire în articulațiile degetelor picioarelor, apoi în umeri (din a treisprezecea până în a cincisprezecea zi), 50.
  • Iminența unei dureri crampoase, alternativ în al doilea deget al piciorului drept și în ambii genunchi, cu senzație de rigiditate, 39.
  • Durere crampoasă în al doilea deget al piciorului drept, extinzându-se către metatars (după două ore), 39. [1020.]
  • Durere crampoasă bruscă în halucele drept, seara, extinzându-se către metatars; trezindu-se întâmplător în timpul nopții, a constatat că întregul picior drept, mai ales metatarsul, era tumefiat; aceasta a continuat întreaga zi următoare, dar era dureroasă numai când călca pe picior sau când exercita o presiune puternică, 39.
  • Tracțiune în degetele piciorului drept (a zecea zi), 50.
  • Apăsare asupra halucelui drept, durând aproape întreaga zi, cel mai perceptibilă în repaus, 41.
  • Apăsare în unele dintre degetele picioarelor și în gambe, după-amiaza, 41.
  • Apăsare în articulația posterioară a halucelui stâng, ca și cum cizma ar fi prea strâmtă, percepută numai în ședere liniștită, dispărând în timpul mersului; pulsație în același loc, dispărând de asemenea la mișcare; greutate a picioarelor, cea mai supărătoare înainte de prânz, ca și cum ar fi făcut o călătorie lungă pe jos; senzație constantă în ambele picioare, în șezut, mai ales în cel stâng, ca și cum ar urma să amorțească, 40.
  • Apăsare în articulația posterioară a halucelui drept, în timpul mișcării, persistând întreaga seară, 41.
  • Senzațiile de apăsare și tracțiune din articulația posterioară a halucelui drept, din gleznă și articulațiile genunchilor, precum și din șoldul stâng, au revenit în paroxisme scurte, mai ales în timpul mersului, 41.
  • Junghiuri frecvente, ca de ace, pe și sub unghiile degetelor picioarelor (a douăzeci și șasea zi), 50.
  • Senzație ca de entorsă în toate degetele piciorului stâng, la urcatul scărilor, seara, 40.
  • Durere sfâșietoare sub unghia halucelui stâng, 1.

SIMPTOME GENERALE

  • Obiectiv. [1030.]
  • Relaxare completă, într-un grad cu totul remarcabil, timp de o oră întreagă, în care a fost complet incapabil de orice muncă fizică sau intelectuală, 31.
  • Predispoziție neobișnuită a mușchilor din toate părțile corpului de a intra în crampe dureroase, 1.
  • Acest remediu pare să intensifice într-un grad considerabil secrețiile mucoase, 47.
  • Moleșeală după-amiaza, 38.
  • După-amiaza, moleșeală accentuată (poate din cauza vremii calde), 49.
  • Moleșeală accentuată spre seară, 49.
  • Moleșeală generală și oboseală dureroasă în regiunea lombară, 35.
  • Spre ora 5 P.M., moleșeală generalizată, cu frisoane, sete violentă și puls accelerat; această excitație febrilă a durat aproximativ o jumătate de oră, 41.
  • Slăbiciune timp de câteva zile, 43.
  • Slăbiciune, senzație de plenitudine și prostrație pe tot parcursul zilei, probabil ca urmare a diareei (deși în timpul zilei au fost doar două scaune); acestea au fost însă complet apoase, 49. [1040.]
  • Slăbiciune și relaxare accentuate, 39.
  • Slăbiciune accentuată la ieșirea afară, 25.
  • Era foarte slăbit seara, 27.
  • Astenie și oboseală accentuate, 39.
  • Foarte slăbit, dar numai în repaus, 41.
  • Forțele complet epuizate, 12.
  • Senzație de leșin, 21.
  • Senzație de leșin, cu senzație de frig la nivelul părților externe, 11.
  • Senzație de leșin ca de moarte, 12.
  • Subiectiv.
  • A devenit extrem de sensibil la vremea umedă, 30. [1050.]
  • Acțiune intensă asupra mușchilor și tendoanelor, 50.
  • Lipsă de înclinație pentru orice efort fizic sau intelectual, chiar și pentru a-și vizita prietenul cel mai apropiat, 31.
  • Leneș, posomorât și apatic, aproape lipsit de curaj, 48.
  • Incapacitate pentru orice ocupație, seara, 35.
  • Oboseală neobișnuită, 47.
  • S-a simțit foarte slăbit și debilitat seara, înainte de a adormi, precum și la trezire în dimineața următoare, dar senzația a dispărut curând după ce a început să se miște, 40.
  • Senzație ca și cum toate puterile l-ar fi părăsit, în timp ce mergea seara, 57.
  • S-a simțit cu senzație de leșin, obosit și slăbit întreaga zi, 51.
  • Unele simptome asemănătoare sincopei, dar am putut întotdeauna să le opresc evoluția ținând mâna în fața ochilor, 48.
  • Stare de indispoziție în tot corpul, mai ales la nivelul organelor digestive, după-amiaza (a doua zi), 46. [1060.]
  • Disconfort; dorește și cere mult, 8.
  • Disconfort și slăbiciune în întregul corp, mai ales la nivelul membrelor inferioare, seara, 36.
  • Dureri pretutindeni, sărind dintr-un punct în altul și schimbându-se rapid dintr-un fel în altul (zilele a douăzeci și doua și a treizeci și una), 50.
  • Senzații de tracțiune în picioare, glezne, umeri, frunte, mușchii coapselor, încheieturile mâinilor și genunchi, migratoare și schimbându-și rapid localizarea, după ridicare (a șaisprezecea zi), 50.
  • Tracțiune trecătoare în articulația posterioară a policelui stâng și în cea a halucelui drept, în genunchiul drept și pe partea stângă a gâtului, mai ales la întoarcerea capului, 40.
  • Dureri cu caracter de înțepătură și tracțiune, când ici, când colo, dimineața, curând după trezire, 30.
  • Senzație trecătoare de presiune în diferite părți ale corpului, mai ales în articulația posterioară a degetului mijlociu drept și în cea a halucelui drept, 40.
  • Presiune înțepătoare în diferite părți ale corpului, 30.
  • Senzație internă de apăsare spre seară, 49.
  • Junghiuri, tracțiuni, mâncărime, arsură și usturime trecătoare în diferite părți ale corpului, 43. [1070.]
  • Junghiuri sfâșietoare, pe direcție longitudinală, în întregul corp, în cap, spate, abdomen și membre, 6.
  • Se simte ca și cum ar fi contuzionat și obosit (a zecea zi), 50.
  • Uneori, senzație de contuzionare generală, cu senzații de oboseală, care dispărea în timpul mersului (a douăzeci și șaptea zi), 50.
  • Pulsații în întregul corp, cel mai perceptibile în spate și în partea stângă a toracelui, 30.
  • În timp ce stă întins și nemișcat, simte bătăile inimii și ale vaselor de sânge în întregul corp, 8.
  • Toate durerile se repetă frecvent în timpul zilei și sunt mai intense în poziție șezând decât în timpul mișcării (a unsprezecea zi), 50.
  • Toate durerile se repetă frecvent, sar dintr-o parte în alta, nu rămân nicăieri prea mult timp, dar revin cu ușurință în partea afectată; frigul sau căldura par să nu aibă nicio influență asupra intensificării sau diminuării lor (a douăsprezecea zi), 50.
  • Pe parcursul întregii zile, durerile migrează, mai ales în poziție șezând, dar unele apar numai în timpul mersului, precum tracțiunea foarte dureroasă din mușchii gambelor și coapselor, care împiedică mișcarea (a șaptesprezecea zi), 50.
  • După fiecare administrare a medicamentului, a observat o agravare remarcabilă, 24.
  • S-a observat în mod deosebit că simptomele apăreau în grupuri și se agravau seara și în repaus, 30. [1080.]
  • Dureri repetate frecvent, la ora 5 P.M. (prima zi), 50.
  • Poziția șezând era comodă și ameliora toate durerile, 31.
  • Simptomele se ameliorau întrucâtva în timpul mersului, dar erau resimțite întotdeauna seara, după un efort considerabil, și erau asociate cu o oboseală indescriptibilă în extremitățile inferioare, 38.
  • Schimbările atmosferice spre căldură sau frig nu influențau creșterea sau scăderea durerii, 50.
  • Toate simptomele au dispărut treptat, tot așa cum apăruseră, 48.

PIELEA

  • Obiectiv.
  • Descuamarea pielii întregului corp, 16 . [În timpul convalescenței. -Hughes.]
  • (Sângerarea spontană a unei pete hepatice de pe buza superioară), 47.
  • Erupții, uscate.
  • Coșuri albe pe față, mai ales între ochi și ureche, pe frunte și bărbie, cu ușoare zvâcnituri când nu sunt atinse și durere usturătoare la atingere (după patru ore), 6.
  • Erupție de coșuri pe obrazul stâng, la atingere; există durere usturătoare, iar după scărpinat, o exsudație apoasă (după patru ore și jumătate), 6.
  • Erupții, pustuloase.
  • [Erupție asemănătoare scabiei], 13. [1090.]
  • Ulcerații mici, cu mâncărime și arsură, 49.
  • O pustulă la comisura stângă a gurii (după două ore), 6.
  • Am observat de câteva zile, pe pielea brațului stâng, o mică veziculă plină cu puroi (pielea mea este de obicei remarcabil de lipsită de erupții), la început fără nicio durere; acum este înconjurată de o margine roșie și fierbinte, arde chiar și când nu este atinsă și este dureroasă la mișcare; tumefacția brațului crește, devine mai roșie și mai dureroasă, cu tracțiune în întregul braț (a optsprezecea zi); tumefacția este mai dură, mai mare și mai dureroasă, extinzându-se în sus până la axilă și în jos până la degete; în timpul nopții, durerile din furuncul mă țin treaz (a douăzecea zi); furunculul începe să se matureze, cu intensificarea durerilor în întregul braț (a douăzeci și una zi); începe să elimine puțin puroi (a douăzeci și doua zi); este în supurație deplină (a douăzeci și cincea zi), 50.
  • O erupție furunculoasă a apărut pe față, iar după trei zile, alta pe spate; ambele au dispărut în câteva zile, 23.
  • Mai multe furuncule mici au apărut pe partea ulnară a ambelor mâini, precum și un orjelet la ochiul stâng, care a urmat evoluția obișnuită până la supurație, 42.
  • Trei furuncule mici pe partea stângă a gâtului, cu dureri arzătoare, și unul mai mare la unghiul inferior al scapulei stângi, 41.
  • Subiectiv.
  • Înțepături și furnicături în diferite părți ale corpului, 30.
  • Mâncărime în diferite părți ale corpului, obligându-l să se scarpine, 36.
  • Mâncărime în diferite puncte, mai ales pe partea stângă a corpului, care ustură ca niște puncte arzătoare, 30.
  • Mâncărime care provoacă scărpinat în diferite locuri, cel mai frecvent pe scalp, 40. [1100.]
  • [Mâncărime ca după o transpirație abundentă, dimineața, la trezire și după ridicare, pe întregul corp, mai ales pe torace și abdomen (după douăzeci și șase de ore)], 6.
  • Mâncărime în diferite locuri ale pielii, provocând o agitație continuă, astfel încât abia poate rămâne așezat, 37.
  • (Mâncărime intensă după-amiaza și seara, urmată de transpirație), 13.
  • Mâncărime usturătoare ici și colo, seara, în pat, ameliorată numai trecător prin scărpinat; în cele din urmă s-a transformat într-un fel de neliniște, astfel încât membrele trebuiau mișcate continuu, fără a putea adormi (după treizeci și două de ore), 1.
  • Arsură în pielea gambelor, mai accentuată în partea dreaptă (a zecea zi), 50.
  • Înțepături fine în pielea de pe dosul mâinii, 30.
  • Furnicare și senzație de târâre, ca de insecte, în pielea părții stângi a toracelui și abdomenului, 4.
  • Mâncărime pe față, 47.
  • Mâncărime violentă pe abdomen, în regiunea ombilicală, timp de o jumătate de oră, seara, 41.
  • Mâncărime violentă în fosa poplitee stângă, obligându-l să se scarpine, cu usturime după scărpinat (după paisprezece ore), 6. [1110.]
  • Mâncărime gâdilitoare trecătoare pe coapsă și, în mod repetat, aceeași senzație pe față, umeri și flancuri, precum și la vârful glandului penisului, cu nevoie de a urina, 30.
  • Mâncărime gâdilitoare pe brațul drept, dispărând la scărpinat, 30.
  • Mâncărime gâdilitoare în mușchiul fesier stâng, în poziție șezând (după un sfert de oră), 4.

SOMN ȘI VISE

  • Somnolență.
  • Căscat, 30.
  • Căscat frecvent, 30.
  • Căscaturile spasmodice revin neîncetat, 31.
  • Somnolență și lipsă de dispoziție pentru muncă intelectuală, 5.
  • Somnolență timpurie, în timp ce citește o lucrare interesantă, 30.
  • Somnolență extremă la amiază, 37.
  • Somnolență copleșitoare, cu înclinația de a se culca, dar, în timpul repausului, neliniște continuă a membrelor, îndeosebi a picioarelor, 1. [1120.]
  • Somn greu, plin de vise, 38.
  • Somn nu prea liniștit, 46.
  • În timpul somnului, stă aproape întotdeauna culcat pe spate, cu o mână sub occiput și cu celălalt braț deasupra capului, 1.
  • Insomnie.
  • Insomnie accentuată, 49.
  • Pierderea somnului pe parcursul întregii nopți; gândurile și planurile referitoare la ocupațiile și relațiile sale de afaceri îl mențin calm și detașat, 1.
  • Neliniște accentuată în timpul nopții, 32.
  • Neliniștit noaptea și vise îngrozitoare, care îl agită, 42.
  • Somn agitat după miezul nopții, cu vise vii, supărătoare, 35.
  • Somn agitat, adesea întrerupt de vise vii; se găsea transpirat de fiecare dată când se trezea, 40.
  • Somn agitat noaptea, vise vii, treziri frecvente, produse, aparent, de durerea continuă din regiunea ombilicală, 42. [1130.]
  • Somn extrem de agitat, cu vise vii, lipsite de sens, 35.
  • Somn neliniștit, cu întoarceri de pe o parte pe alta, 4.
  • Se zvârcolește în pat, 35.
  • Somn tulburat de treziri frecvente, 30.
  • Se trezește aproape la fiecare jumătate de oră în timpul nopții, 40.
  • Vise.
  • Somnul nocturn tulburat de multe vise, 6.
  • Vise numeroase și variate, 4.
  • Odihna nocturnă întreruptă de vise vii și de treziri frecvente, la care se găsea întotdeauna culcat pe spate, 40.
  • Somn întrerupt de vise vii și de nevoi frecvente de a urina, 33.
  • Vise foarte vii, dar fără anxietate, a căror intensitate crește atât de mult, încât este trezit de ele, 1. [1140.]
  • O succesiune de vise ușoare, imaginative și plăcute, în timpul nopții, 31.
  • Vise pline de gândire dificilă și de efort mintal, 1.
  • Vise voluptuoase, fără emisie seminală, care tulbură somnul, 6.
  • Vise voluptuoase și emisii seminale, 4.
  • În timpul unei moțăieli agitate, vise voluptuoase și o poluție, în cursul căreia s-a trezit, înainte de miezul nopții, 30.
  • Vise lascive, cu erecții rebele, fără emisii seminale, 5.
  • Vise lascive, cu emisii seminale, fără erecții, în timp ce stă culcat pe spate, 5.
  • Vise vii, anxioase, 1.

FEBRĂ

  • Senzație de frig.
  • Senzație de frig după masă, îndeosebi în brațe, ca la debutul unui catar, 30.
  • Senzație neplăcută de frig, 27. [1150.]
  • Frison violent, 3.
  • Senzație de frig în corp, 1.
  • Senzație internă de frig, cu căldură exterioară, 55.
  • Senzație de frig în întregul corp, 35.*
  • Senzație de frig în întregul corp, îndeosebi la nivelul genunchilor, cu toate că genunchii erau suficient de calzi, 36.
  • Senzație de frig în întregul corp, urmată de căldură fără sete, 54.
  • Tremur în întregul corp, dimineața după ridicarea din pat, cu mâinile reci, iar fața și restul corpului fierbinți, fără sete (după o jumătate de oră), 6.
  • Extremități reci, 54.
  • Mâini reci ca gheața, seara, cu picioarele calde, 1.
  • Senzație de frig în abdomen, 26. [1160.]
  • Senzație de frig în brațe, ca după o răcire, revenind mai multe seri la rând, 41.
  • Senzație de frig la nivelul genunchilor, deși erau calzi, 1.
  • Senzație de rece ca gheața în tălpile picioarelor, deși acestea nu sunt reci, 1.
  • Căldură.
  • Răspândirea unei călduri plăcute, care părea să lipsească membrele de putere, 31.
  • Valuri bruște de căldură în întregul corp, fără sete, 8.
  • Odată, când s-a trezit noaptea, a simțit o căldură neobișnuită în întregul corp, dar îndeosebi în membrele inferioare, 30.
  • Căldură, îndeosebi în partea superioară a corpului, 30.
  • Căldură febrilă, 11.
  • Senzație de căldură în interiorul întregului corp, care este cald și la exterior, la atingere, 4.
  • Val general de căldură, îndeosebi la nivelul feței, cu transpirație pe frunte, 30. [1170.]
  • Alternanță de căldură și frig, fiind mereu prezentă o transpirație care dispărea pentru câteva clipe și apoi revenea, fără să resimt vreo schimbare mare de temperatură, 48.
  • Căldură a feței, dimineața după ridicarea din pat, cu mâinile și vârfurile degetelor reci ca gheața, 6.
  • Senzație plăcută de căldură în abdomen, care crește neîncetat și sfârșește prin crampe, dar dispare în timpul mersului, cu transpirație pe piept și abdomen, 30.
  • Căldură în cap, care a continuat două sau trei zile, 37.
  • Senzație de căldură în ceafă, 36.
  • Senzație violentă de căldură care urcă din abdomen spre piept, 30.
  • Transpirație.
  • Transpirație nocturnă, 3.
  • Transpirație abundentă în întregul corp către dimineață, timp de mai multe nopți, 42.
  • În timpul mersului, o umezeală caldă se răspândea pe întregul corp și devenea foarte slăbit, 31.
  • Un efort ușor la mers îl obosea și provoca o transpirație discretă, care îi dădea membrelor o senzație de slăbiciune și culmina în sudoare; dacă stătea nemișcat, aerul, deși nicidecum rece și umed, îl pătrundea, în pofida faptului că era îmbrăcat călduros, ca o senzație rece care i se târa prin corp, 31. [1180.]
  • Transpirație abundentă către dimineață, 42.
  • Transpirație pe gambe, dimineața, la trezire, 6.
  • Noaptea, transpirație abundentă la nivelul capului, mâinilor, picioarelor și labelor picioarelor, cu miros urinos, 1.
  • Transpirație grasă pe frunte și piept, 54.
  • Transpirație caldă pe întreaga față, 31.

CONDIȚII

  • Agravare.
  • ( Dimineața ), Simptomele; toropeală etc.; curând după micul dejun, la mers rapid, simptome de vertij; devreme, toropeală a capului; devreme, în pat, cefalee; pe la ora 8, cefalee etc.; după ridicare, durere în frunte; cefalee matinală în tâmple; devreme, ceață înaintea ochilor; coriză; eructații goale; durere de stomac; curând după ridicare, colică etc.; devreme, în pat, borborisme abdominale; abdomenul părea scobit etc.; la trezire, colică etc.; șuierat în piept; după ridicare, dureri la încheieturile mâinilor etc.; după ridicare, presiune în articulații; tracțiune etc. în articulația umărului; dureri în antebraț; după ridicare, tracțiune în picioare etc.; curând după trezire, dureri ici și colo; la trezire și după ridicare, mâncărime; după ridicare, tremurături de frig etc.; după ridicare, căldură a feței etc.; la trezire, transpirația picioarelor.
  • ( Înainte de prânz ), La ora 10, licărire înaintea ochiului; la ora 10, sfredelire în maxilar; spre prânz; senzație de greață; senzație în regiunea gastrică; spre prânz, mișcări în abdomen etc.; spre prânz, durere tăietoare străbătând abdomenul; după ce se mișcă, colică; spre prânz; la mers, simptome de colică; către ora 11, arsură în partea dreaptă a pieptului; durere în partea dreaptă a pieptului; tracțiune în trohanter; la mers, junghiuri în coapsă; tracțiune în articulația genunchiului etc.; spre prânz, la mers, tracțiune etc.; în articulația genunchiului; greutate a picioarelor.
  • ( La amiază ), Durere în degetul mijlociu; somnolență.
  • ( După-amiaza ), Începând pe la ora 1, toate simptomele, mai ales colica, febra etc.; confuzie a capului etc.; spre seară, greutate etc. în frunte; la ora 1, durere în partea stângă a frunții; la ora 2, sfredelire în tâmplă; durere în toți dinții; spre seară, aversiune față de mâncare etc.; spre seară, durere de strângere în regiunea epigastrică; la ora 4, dureri abdominale; la ora 4, durere de strângere în regiunea ombilicală; sensibilitate abdominală; durere inghinală etc.; tresăriri etc.; spre seară, sensibilitate a laringelui; apăsare etc. pe piept; spre seară, junghiuri într-o parte; junghiuri în partea dreaptă a pieptului; spre seară, tracțiune în membre; durere surdă în umeri; spre seară, dureri în extremitățile inferioare; tracțiune în coapsă; pe la ora 6, sfredelire în genunchi; apăsare în degetele picioarelor etc.; moleșeală; către ora 5, moleșeală generalizată; neliniște; spre seară, senzație de apăsare; la ora 5, dureri repetate frecvent.
  • ( Seara ), Simptomele; la așezare, vertij; cefalee; durere sfâșietoare în frunte; sfredelire în tâmplă; senzație la nivelul ochilor; sfredelire în maxilar; pierderea apetitului; la ora 10, în timpul unei plimbări, după cină, durere în capul pieptului; dureri în jurul ombilicului; mișcări în abdomen; durere în intestine; durere pe torace; apăsare în piept etc.; către ora 8, apăsare în regiunea inimii; la culcare, junghiuri în regiunea cardiacă; moleșeală etc.; dureri la încheieturile mâinilor etc.; la ora 9, dureri articulare; junghiuri în humerusuri; durere sfâșietoare în genunchi; apăsare în genunchi; tracțiune de-a lungul tibiei; când stă așezat, senzație în picior; durere în picior; durere sfâșietoare în metatars; la urcarea scărilor, senzație în degetele picioarelor; slăbiciune, incapacitate de a se ocupa de treburi; la mers, senzație că puterile îl părăsesc; disconfort etc.; în pat, mâncărime; mâncărime pe abdomen; mâini reci; senzație de frig în braț.
  • ( Noaptea ), Crampă la stomac; regiunea ombilicală dureroasă; spre dimineață, borborisme abdominale etc.; colică etc.; prepuț retras; tuse; dispnee; când stă culcat în pat, tracțiune în umăr; spre dimineață, crampă la picior; transpirație; spre dimineață, palpitații.
  • ( Înainte de miezul nopții ), Apăsare în piept.
  • ( La miezul nopții ), La trezire, durere sfâșietoare în tibie etc.
  • ( După miezul nopții ), La trezire, în timp ce stătea culcat pe partea dreaptă, presiune etc. în partea stângă a frunții.
  • ( În aer liber ), Coriză.
  • ( Mers în aer liber ), Slăbiciune a tuturor membrelor etc.
  • ( Urcarea scărilor ), Oboseala coapselor.
  • ( Bere ), Cefalee; gust amar în gură.
  • ( Aplecare înainte ), Durere de cap etc.; sensibilitate a capului etc.; presiune în globii oculari; durere surdă în frunte; durere în abdomenul inferior.
  • ( Plecarea capului ), Sensibilitate dureroasă a capului etc.
  • ( După micul dejun ), Imediat, regurgitare de lichid.
  • ( Cafea ), Înțepături în articulațiile picioarelor.
  • ( Coit ), Crampe în gambe.
  • ( După prânz ), Confuzie provocată de căldură; aproape amețit; senzație în cap; gust fad; durere de stomac; junghiuri în regiunea hepatică etc.; senzație în regiunea ombilicală; imediat, durere în ombilic; colică etc. în jurul ombilicului; mișcări în intestine etc.; imediat, borborisme abdominale; eliminare de gaze etc.; durere abdominală; durere surdă în hipogastru; durere tăietoare în abdomenul inferior etc.; scaun păstos etc.
  • ( În timpul mesei ), Eructație; senzație în regiunea epigastrică; durere tăietoare în regiunea ombilicală etc.; durere abdominală etc.; presiune în intestine; durere tăietoare în abdomen; colică.
  • ( Consumul de fructe ), Durere de strângere în jurul ombilicului.
  • ( La ridicarea din pat ), Tracțiune în regiunea poplitee; durere în regiunea ombilicală; durere tăietoare în abdomen; apăsare în piept; înțepături în piept; junghiuri sub scapulă.
  • ( La ieșire ), Slăbiciune.
  • ( La efort intelectual ), Senzație în toate membrele.
  • ( Râs puternic ), Durere în regiunea ombilicală.
  • ( Ridicare ), Înțepătură în regiunea ombilicală.
  • ( Culcat pe partea stângă ), Senzație în regiunea lombodorsală.
  • ( Culcat pe spate ), Cefalee frontală; înțepătură în regiunea lombară.
  • ( După mese ), Durere de strângere în regiunea epigastrică.
  • ( Mișcare ), Tracțiune în femur etc.; durere în fosa poplitee.
  • ( Mișcarea capului ), Cefalee de-a lungul suturii sagitale; cefalee.
  • ( Mișcarea pleoapei superioare ), Durere care străbate creierul.
  • ( Cartofi ), Colică etc.
  • ( Presiune ), Durere inghinală.
  • ( Repaus ), Toate simptomele; durere tăietoare în pleoapă; durere în obraji; durere în scapulă; tracțiune în articulații; dureri în brațe; înțepătură în plica cotului; dureri în palme; tresăriri în gambă; durere tăietoare în gambă; junghiuri pe dosul piciorului; durere sfâșietoare în talpă; apăsare pe degetul mare al piciorului; debilitate.
  • ( La ridicare ), Eructații goale.
  • ( La ridicarea după defecație ), Eructații.
  • ( La fiecare zguduitură ), Durere pornind din partea superioară a abdomenului.
  • ( Șezând ), Simptomele; pulsații în regiunea lombară; tracțiune etc.; în articulații; senzație în genunchi etc.; apăsare în umeri; dureri la încheieturile mâinilor; durere în extremitățile inferioare; dureri în mușchii coapsei; rigiditate a genunchiului; senzație în genunchi; sfredelire etc. în genunchi; tracțiune etc.; dureri în genunchi; senzație ca de contuzie în genunchi; tracțiune în picioare etc.; tracțiune în gambă etc.; presiune etc.; în gleznă; senzație în picioare; toate durerile; mâncărime la nivelul mușchilor fesieri.
  • ( În ortostatism ), Sfredelire etc. în gambe.
  • ( După defecație ), Durere de strângere etc. în regiunea ombilicală.
  • ( Aplecare ), Cefalee de-a lungul suturii sagitale; cefalee frontală.
  • ( Aplecare în poziție șezândă ), Presiune în intestine; apăsare în piept etc.
  • ( După cină ), Abdomen plin etc.; dureri abdominale.
  • ( Călcare ), Durere în tâmplă.
  • ( Întoarcerea capului ), Sensibilitate dureroasă a capului etc.
  • ( La întoarcerea bruscă a capului ), Vertij.
  • ( În timpul urinării ), Senzație în tâmplă.
  • ( Mers ), Tracțiune etc. în cap; dureri în frunte; senzație în tâmplă; senzație în jurul ombilicului; durere în regiunea ombilicală; colică; eliminare de gaze; durere în intestine; durere de strângere etc. în intestine; colică; sensibilitate dureroasă a tegumentelor abdominale; durere tăietoare în abdomenul inferior; durere în abdomenul inferior; junghiuri în partea superioară a pieptului; senzație în piept; tracțiune în extremități; durere în picior; tracțiune în mușchii gambelor etc.; dureri în picioare; dureri pe fețele dorsale ale picioarelor; senzație în degetul mare al piciorului etc.
  • ( Vin ), Înțepături în articulațiile picioarelor.
  • Ameliorare.
  • ( Seara ), Când se încălzește în pat, durerea tăietoare din abdomen.
  • ( Noaptea ), Durerile.
  • ( Agitarea violentă a corpului ), Colică; durere de strângere în intestine.
  • ( În aer liber ), Sensibilitatea capului etc.
  • ( Mers în aer liber ), Cefalee; tracțiune în braț.
  • ( Bere ), Dureri în extremitățile inferioare.
  • ( Aplecare înainte ), Durere în intestine.
  • ( Cafea neagră ), După prânz, unele dintre simptome.
  • ( Îndreptarea corpului ), Tresăriri ale mușchilor intercostali.
  • ( Mișcare ), Durere în mușchii cervicali; durere în sacru; durere în degetele picioarelor.
  • ( Presiune ), Durere abdominală; constricția viscerelor.
  • ( Repaus ), Durere în gleznă; presiune etc. în picior.
  • ( Rostogolire ), Durere de strângere în intestine.
  • ( Șezând ), Senzație în tâmplă; junghiuri în șold; toate durerile.
  • ( Ridicarea în șezut și mișcarea capului ), Cefalee.
  • ( Fumat ), Dureri colicative.
  • ( Stat nemișcat în picioare ), Colică.
  • ( Atingere ), Junghiuri în tâmplă.
  • ( Mers ), Rigiditate a genunchiului; durere sfâșietoare în genunchi; senzație ca de contuzie etc.; simptomele; senzație de căldură în abdomen.

Explorează platforma Similia completă

Accesează 21 de cărți clasice de materia medica, 7 repertorii clasice, căutare semantică cu IA și gestionare de bază a cazurilor — gratuit.

Vezi Prețurile