Cărbune vegetal.

Lowitz, un german, a descoperit proprietățile cărbunelui vegetal de a dezodoriza și de a opri putrefacția. A fost folosit pentru prima dată cu succes în medicină, extern, pe ulcere și erupții fetide, apoi intern pentru flatulență, utilizarea sa fiind în tot acest timp întemeiată pe proprietățile sale chimice. Hahnemann a fost primul care a elucidat că influența dinamică era singura cu efect curativ, experimentând cărbunele vegetal triturat pe persoane sănătoase și aplicându-l apoi în practică. Experimentele sale au fost efectuate pe douăzeci sau treizeci de persoane diferite, care au respectat cu strictețe regulile dietetice și s-au ținut riguros departe de orice influență medicamentoasă. Preparatul mai brut nu a produs niciun simptom important, dar, pe măsură ce potențarea a fost dusă mai departe, la persoanele sensibile și la animale s-a produs un număr tot mai mare de simptome. A folosit Carbo ligni betulæ, dar ne asigură că un cărbune bine preparat acționează în același mod, indiferent de felul lemnului folosit. Experimentările efectuate de Adams, Gersdorf și Caspari, cuprinse în Materia Medica Pura, 1827, conțineau 720 de simptome; Chronic Diseases, incluzându-le pe cele anterioare, 930; ediția a doua, din 1837, 1.189 de simptome. De atunci nu am mai avut nicio experimentare, cu excepția uneia efectuate de C. Neidhard cu a doua triturație centezimală, care este inclusă. Cărbunele conține carbonat de potasiu.

Pentru observații privind utilizarea sa în febra galbenă, vezi cap. 40.

PSIHIC [1]

Cade inconștient.

Stupoare, colaps.

Memorie slabă, curs lent al ideilor; tendință către idei fixe.

Pierderi periodice de memorie; cefalee ca și cum tegumentele capului ar fi contractate; pălăria apasă pe cap ca o povară grea; când își scoate pălăria, simte ca și cum în jurul capului i-ar fi legată o batistă; senzație de furnicare în tegumentele occiputului, ca și cum firele de păr s-ar mișca.

Confuzie în cap, care îngreunează gândirea; dimineața, la trezire; trebuia să depună un efort mare, ca și cum s-ar fi străduit să se trezească dintr-un vis.

Când se întuneca în camera ei, înaintea ochilor îi apăreau forme înspăimântătoare; se trezea tresărind speriată din vise anxioase.

Nestatornicie noaptea.

Fantezii voluptuoase.

Delir liniștit. θ Tifos.

Țipete frecvente.

Indiferență; auzea totul fără să resimtă ceva plăcut sau neplăcut și fără să se gândească la cele auzite.

Lipsă de voioșie seara.

Se simte nefericit la fiecare durere, oricât de mică.

Teamă nocturnă de fantome. θ Afecțiuni verminoase.

Anxietate: ca de apăsare; cu căldură la nivelul feței; însoțită de înfiorare; la închiderea ochilor; seara, după ce se culcă; la trezire.

Anxietate intensă și căldură, cu dureri.

Anxietate cu tremur dimineața.

Anxietate și neliniște care îl fac să tremure din tot corpul, ca și cum ar fi comis o crimă, sfârșind prin plâns, chiar și în fața străinilor; sughiț dureros în esofag.

Foarte iritabil, excitabil și înclinat spre mânie.

Morocănos, furios; copilul dorește să-și verse furia, lovește, dă cu picioarele, mușcă. θ Afecțiuni verminoase.

Încăpățânare.

Foarte agitat seara, cu vene destinse.

Neliniștit, anxios; între orele 4 și 6 P. M.

Se sperie sau tresare ușor. θ Dizenterie.

Tresare speriat când este pe punctul de a adormi.

Mai rău după efort intelectual.

SENSORIUM [2]

Vertij: cu accese momentane de leșin; trebuia să se țină de ceva; la mișcări rapide ale capului; cu fața de culoare închisă; cu greață, mai ales când privește pe fereastră; când se apleacă, < la mers și în șezut; din cauza flatulenței; stază venoasă, mai ales după excese; în pat; când se ridică în șezut după somn.

Vertij, cu durere în frunte. θ Catar cronic.

Vârtej în cap, întreaga zi.

Confuzie în cap, care îngreunează gândirea.

Leșin după somn, după ridicarea din pat sau chiar în timp ce se află încă în pat, dimineața; eructații; provocat de pierderi epuizante sau de abuzul de mercur.

INTERIORUL CAPULUI [3]

Durere sfâșietoare violentă în frunte, într-un mic punct din apropierea tâmplei.

Durere în partea dreaptă a frunții și a capului. θ Febră intermitentă.

Durere surdă sau pulsatilă deasupra ochilor ori în întregul cap, începând la ceafă; < seara după masă, cu congestie cefalică; după excese.

Cefalee apăsătoare chiar deasupra ochilor, cu lacrimi; ochii dor la mișcare.

Presiune de-a latul frunții, care îngreunează pleoapele, < de greutatea pălăriei.

Presiune în frunte, tâmple și vertex.

Cefalee frontală cu vertij.

Senzație ca și cum o curea ar fi strânsă puternic de-a latul frunții.

Durere apăsătoare în vertex, cu sensibilitate dureroasă a părului la atingere.

Cefalee cu înțepături care se extind spre occiput, seara.

Durere sfâșietoare și de tracțiune în partea stângă a occiputului.

Cefalee surdă în occiput; durere apăsătoare violentă în porțiunea inferioară a occiputului; senzație de greutate.

Senzație de gol în cap, cu foame.

Arsură în cap; capul și mâinile fierbinți.

Capul pare greu ca plumbul.

Senzație de șocuri electrice în cap.

Pulsații dureroase în cap, în timpul inspirației.

Pulsații cu căldură în cap și plenitudine, după masă și seara.

Pulsații în cap, ca și cum ar fi pe punctul de a suferi un atac paralitic.

Cefalee ca din constricția scalpului.

Cefalee constrictivă, cu greață.

Înțepături dureroase prin cap, la tuse.

Cefalee: provoacă greață; cu slăbiciune intensă, senzație de leșin și durere în fiecare membru; din cauza supraîncălzirii; la trezirea din somn; cu arsuri pe alocuri pe corp, dimineața.

Aflux de sânge la cap, urmat de epistaxis.

Congestie cefalică, cu constricție spasmodică, greață și presiune deasupra ochilor, senzație de coriză; din cauza încăperilor supraîncălzite.

Se trezește cu senzația unei congestii cerebrale.

Durere ascuțită în cap, care se extinde spre maxilarul superior.

EXTERIORUL CAPULUI [4]

Capul este dureros de sensibil la presiune, mai ales la cea a pălăriei; < în urma răcirii sau a expunerii capului la frig și când se încălzește în pat.

Scalpul este dureros la atingere.

Pălăria apăsa pe cap ca o greutate mare, iar senzația persista chiar și după ce o scotea, ca și cum capul ar fi fost înfășurat într-o pânză.

Durere sfâșietoare apăsătoare și arzătoare la exteriorul capului, mai ales în mușchii occiputului și ai cefei; > stând liniștit în șezut într-o cameră caldă.

Senzație de contracție a tegumentelor capului, care provoacă în creier o tensiune ca de crampă, < la presiunea pălăriei și la supraîncălzire, > prin descoperirea capului.

Cap sensibil la frig, se răcește ușor, mai ales după ce s-a supraîncălzit și a transpirat; afecțiunile care urmează sunt < dimineața și la mers în aer liber, > într-o cameră caldă.

Transpirație pe frunte, adesea rece.

Tendința de a sta culcat și de a se odihni cu capul ridicat.

Senzație ca și cum părul s-ar zbârli.

Căderea părului (după boli grave sau abuz de mercur), cu sensibilitate intensă a scalpului la presiune.

Părul cade, < în regiunea posterioară a capului; scalpul prezintă prurit seara, când se încălzește în pat; provocată de o boală gravă sau după naștere.

VEDERE ȘI OCHI [5]

Ochi terni, lipsiți de luciu, înfundați în orbite; pupilele nu reacționează la lumină. θ Febră tifoidă.

Pete negre plutind înaintea ochilor; de asemenea, pâlpâiri, flăcări și inele.

Obiectele apropiate de ea devin necontenit mai înguste și mai mici.

Ochii slăbesc și dor din cauza suprasolicitării sau a muncii migăloase; miopie.

Presiune și durere surdă în globii oculari.

Dureri oculare după ce se culcă.

Ochii dor seara.

Arsură în ochi.

Presiune și arsură în ochi.

Senzație de nisip în ochi. θ Febră intermitentă.

O greutate mare pare să apese pe ochi; trebuie să depună efort pentru a distinge literele când citește.

Mușchii oculari dor când privește în sus.

La încercarea de a vorbi, mișcarea ochilor este ca și cum ar exista înțepături în ei.

Hemoragie din ochi, în general cu arsură. θ Congestie cefalică. θ Tuse convulsivă.

Arsură și presiune în cantusuri.

Prurit în jurul ochilor și la marginile pleoapelor, mai ales dimineața.

Pleoape aglutinate.

Secreție groasă, de culoarea cărnii și fetidă din ochiul drept.

Lăcrimare.

(La bolnav:) Durere surdă în orbite și în globii oculari, care se propagă spre partea posterioară a capului; paroxismul dispare timp de câteva minute, apoi revine; > la mers în aer liber, < în poziție culcată.

AUZ ȘI URECHI [6]

Auz foarte ascuțit.

Țiuit în urechi; bâzâit.

Foșnet în urechi, ca de paie, ori de câte ori sunt mișcate maxilarele; eliminarea din ureche a unui lichid oarecum gros, de culoarea cărnii și urât mirositor; erupție dureroasă pe buza superioară.

Vuietul în urechi însoțește vertijul; cu cerumen în cantitate redusă.

Iluzii auditive; credea că aude pe cineva apropiindu-se de patul său.

Surditate, mai ales după exanteme acute sau abuz de mercur; urechi prea uscate.

Durere sfâșietoare și surdă în urechi, din interior spre exterior.

Ulcerație a urechii interne și scurgere de puroi.

Ceva greu pare să se afle înaintea urechilor; acestea par înfundate, fără diminuarea auzului.

Cerumen insuficient sau urât mirositor.

Cerumen galben, cu uscăciunea urechilor.

Otoree fetidă.

Urechile externe sunt tumefiate și fierbinți.

Durere din urechea dreaptă care coboară de-a lungul gâtului, la întoarcerea capului; după erupții ca de râie.

Urechea stângă fierbinte și roșie în fiecare seară.

Parotidită, tumefacția se indurează. θ Oreion.

MIROS ȘI NAS [7]

Epistaxis: înaintea unui acces de leșin; de mai multe ori pe zi, timp de săptămâni; fața palidă înaintea și după fiecare acces; după efort la defecație; puls mic, intermitent; după excese; la persoane vârstnice sau debilitate; după febre.

Epistaxis frecvent, abundent și ușor; < noaptea sau înainte de prânz, urmat de durere în piept; sânge fluid și negru, în general < noaptea; declanșat de emoții sau zdruncinături.

Impuls ineficace de a strănuta, cu senzație de târâre în nara stângă.

Strănut frecvent, cu senzație constantă și violentă de târâre și gâdilare în nas; lăcrimare și durere mușcătoare în nas și deasupra acestuia. θ Astm de fân.

Catar nazal uscat; narine obstruate.

Coriză severă, cu răgușeală și senzație de rană vie în piept. θ Astm de fân.

Secreție nazală fluidă, apoasă, sau obstrucție, < spre seară.

Obstrucția nasului.

Catar nazal, cu durere în gât. θ Rujeolă.

Senzație de tracțiune la rădăcina nasului.

Prurit nazal, mai ales în jurul nărilor. θ Coriză.

Nas ascuțit; facies hipocratic.

PARTEA SUPERIOARĂ A FEȚEI [8]

Față: foarte palidă; cenușiu-gălbuie; verzuie; hipocratică.

Fața palidă se îmbujorează până la rădăcina părului după puțin vin. θ Astm.

Dureri de tracțiune și surde în nervul facial.

Dureri sfâșietoare în jumătatea stângă a feței.

Durere sfâșietoare cu smucituri în maxilarul superior drept.

Oasele feței și oasele maxilare sunt dureroase ca de rană.

Durere sfâșietoare ca o smucitură în zigomaticul stâng, înaintea urechii, seara, în pat.

Durere de tracțiune în maxilarul superior și în cel inferior, bilateral, cu senzație de tracțiune în cap și confuzie în cap.

Senzație dureroasă ca de rană în oasele feței, ale maxilarului superior și ale celui inferior.

Facies hipocratic. θ Febră tifoidă.

Față cadaverică.

Transpirație rece pe față.

Față rece; limbă rece și contractată.

Roșeață vie a feței, cu o rețea fină de capilare, ca și cum ar fi marmorată.

Tumefacția buzei superioare și a obrajilor, cu durere smucitoare.

Obraji roșii; uneori roșii și acoperiți de transpirație rece.

Erupții dureroase pe buza superioară; roșul buzei este acoperit cu coșuri.

Acnee facială la tineri.

Parotidită.

Erupții herpetice pe față.

Lupus vorax pe față.

PARTEA INFERIOARĂ A FEȚEI [9]

Buze crăpate, brune sau cu aspect negricios.

Tumefacția buzelor.

Buza inferioară este roșie și tumefiată pe fața internă, împiedicând-o să vorbească.

Freamăt sau tresăriri ale buzei superioare.

Tremur clănțănitor al bărbiei.

DINȚI ȘI GINGII [10]

Durere sfâșietoare în incisivi.

Dinții par alungiți și sunt dureroși ca de rană.

Durere de tracțiune și sfâșietoare în molari.

Durere sfâșietoare în dinți de la alimente fierbinți, reci sau sărate; < când sunt atinși cu limba.

Durere în dinții din partea stângă, < în aer liber, > după ce mănâncă.

Durere de dinți: constrictivă; ca un cloncănit; provocată de substanțe reci și calde introduse în gură.

Mobilitatea dinților, cu sângerarea gingiilor, care sunt foarte sensibile.

Dinții se cariază rapid.

Durere ca de rană în gingie, în timpul zilei.

Gingia este dureros de sensibilă la mestecat.

Gingia se retrage de pe incisivii inferiori.

La sugerea gingiei, sânge curat curge în gură, înainte de prânz, reapărând timp de mai multe zile la aceeași oră.

Sângerarea dinților la curățarea lor.

Pustule pe gingie; abcese gingivale.

Afte sau mărgăritărel.

Afecțiuni ale dinților și gingiilor în urma abuzului de mercur.

GUST, VORBIRE, LIMBĂ [11]

Amărăciune la nivelul palatului; limbă uscată.

Gust amar înainte și după masă.

Gust amar, cu limba curată, îndeosebi la femeile în vârstă.

Gust acru în gură după masă.

Gust sărat.

Limbă greoaie, cu vorbire dificilă.

Vârful limbii ca jupuit și uscat; căldură în gură.

Sensibilitatea limbii devine indurată.

Limba devine neagră. θ Tifos. θ Febră galbenă.

Limba roșie și uscată sau acoperită cu o crustă murdară. θ Tifos.

Limba: albă; acoperită cu mucus galben-brun; de culoarea plumbului; albastră, lipicioasă, umedă; uscată, veștejită, fisurată; neagră.

Limbă rece. θ Holeră asiatică. θ Febră galbenă. θ Tifos.

Ulcerații mici, răspândite prin gură; de culoare cenușie, arzând ca niște cărbuni încinși; ulcerațiile sunt mici, cenușii, adânci și izolate.

INTERIORUL GURII [12]

Gura și respirația reci. θ Holeră. θ Febră galbenă.

Gură fierbinte, limbă aproape imobilă, salivă cu sânge; marginile gingiilor galbene, cu adâncituri; gingii laxe, retrase, ulcerate.

Căldură în gură, mai ales în buza superioară, cu senzație de jupuire și uscăciune a vârfului limbii.

Uscăciune sau acumulare crescută de salivă în gură, adesea filantă.

Mucus vâscos în gură, gust putrid și pierderea poftei de mâncare.

Gust respingător și miros fetid din gură.

Stomacace.

Spume la gură sau transpirație extremă; animalul se culcă și își împinge capul înapoi, spre ceafă. θ Antrax.

Hemoragie din nas și gură; sânge negru.

PALAT ȘI GÂT [13]

Durere apăsătoare în partea posterioară a palatului.

Tumefierea și inflamația uvulei, cu junghiuri în gât.

Senzație de arsură și usturime în istmul faringian.

Sfăcelarea unor porțiuni ale istmului faringian tumefiat; secreție ichoroasă fetidă.

Senzație în faringe ca și cum ar fi tumefiat sau contractat.

Durere apăsătoare și sfâșietoare în mușchii gâtului.

Senzație de zgâriere, de jupuire și arsură în gât.

Mici puncte arzătoare în gât. θ Stomacace.

Durere în gât, cu ptialism.

În mici puncte din gât, senzația a ceva acru și coroziv, care produce o tuse sufocantă. θ Stomacace.

Mucus vâscos în gât, ca și cum ar fi acolo un nodul care nu poate fi îndepărtat. θ Stomacace.

Eliminarea, prin dregerea glasului, a unei cantități mari de mucus din gât.

Gâtul se simte ca și cum ar fi fost uscat cu hârtie sugativă. θ Stomacace.

Alimentele nu pot fi înghițite cu ușurință; gâtul pare contractat; fără durere.

Inflamația esofagului.

APETIT, SETE. DORINȚE, AVERSIUNI [14]

Apetit sau sete nemăsurată.

Foame, cu senzație de gol în cap.

Lipsa poftei de mâncare; mănâncă numai la prânz; senzație de moleșeală și slăbiciune a mușchilor membrelor.

(La bolnavi:) Sete, cu diaree.

Dorință de cafea; de alimente acre; de lucruri dulci și sărate.

Aversiune față de carne și alimente grase; față de lapte, care provoacă flatulență.

MÂNCAT ȘI BĂUT [15]

După masă: cefalee; aciditate în gură; nici cele mai simple alimente nu-i priesc; greutate, plenitudine (mai mult după cină), somnolență; greață, vărsături; simte ca și cum abdomenul ar plesni; < după excese alimentare datorate traiului îmbelșugat.

Se teme să mănânce din cauza durerilor; arsură în epigastru și în profunzimea abdomenului.

Tot ce mănâncă provoacă eructații gazoase. θ Febră intermitentă.

După lapte, eructații acre.

Simptome gastrice: de la vin; cafea; prea mult lapte; consumul excesiv de unt sau de la unt rânced, de la grăsimi în general; pește, mai ales dacă este alterat; de la consumul de vin; de la băuturi amestecate pe vreme caldă; de la apă cu gheață sau de la ape diferite; de la legume flatulente; abuzul de sare sau de carne sărată.

Afecțiuni după grăsimi și alimente grase, produse de patiserie etc., care nu sunt vindecate de Pulsat.

SUGHIȚ, ERUCTAȚII, GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI [16]

Eructații violente, aproape constante; eructații cu miros fetid; având gustul untului care fusese mâncat; amare; acre sau râncede, după ce mănâncă ori bea, cu eforturi de vomă, aproape până la vărsătură.

Regurgitarea alimentelor.

Eructații goale frecvente, mai ales după-amiaza, inclusiv când sunt precedate de ciupituri în abdomen.

Pirozis, flux abundent de apă. θ Catar gastric.

Pirozis: cantitate excesivă de gaze eructate constant, cu gust fierbinte și acru; stomac destins și sensibil dureros.

Pirozis noaptea.

Senzație frecventă de greață; totuși, nu varsă.

Greață: și dezgust față de mâncare, după ce mănâncă supă; dimineața, la o oră după trezire, cu senzație de greață în stomac; după micul dejun, plenitudine abdominală, vărsături și neliniște, astfel încât nu știe cum să stea culcată, cu durere de stomac.

Nu suportă soarele; apare greața, cu senzație de rău în stomac și abdomen. θ Febră intermitentă.

Vărsături la revenirea dintr-o stare de inconștiență.

Vărsături după masă.

Vărsături abundente la sfârșitul accesului de frig. θ Febră intermitentă.

Fără vărsături; diaree, spasm sau durere. θ Cholera Asiatica.

Vărsături: cu sânge; cu alimente, seara; cu mase acre, bilioase, sanguinolente.

Hematemeză: corp rece ca gheața; respirație răcoroasă; puls filiform, intermitent; leșin; facies hipocratic; sânge negru și gros.

EPIGASTRU ȘI STOMAC [17]

Regiunea epigastrică foarte sensibilă; durere surdă și crampe în ea, ca de la gaze.

Arsură și durere lancinantă în epigastru și în profunzimea abdomenului; < după masă; cu angoasă, flatulență și diaree.

Arsură în stomac, cu o senzație de târâre care urcă până în gât.

Arsură în stomac, extinzându-se în jos până la regiunea lombară și în sus până la umeri. θ Gastralgie. θ Cancer.

Senzație ca de rană și arsură în stomac, cu slăbiciune care provoacă dispnee.

Senzație de jupuire în stomac, urcând în esofag până la mijlocul pieptului.

Durere spasmodică în stomac, obligându-l să se ghemuiască aplecat înainte și împiedicând respirația.

Gastralgie, mai ales când există multe gaze și o durere arzătoare.

Crampă constrictivă, ziua și noaptea, extinzându-se spre piept; abdomen destins; trebuie să se îndoaie de mijloc, < în poziție culcată; durere paroxistică, îi taie respirația.

Durere de stomac în urma alăptării sau a altei pierderi de lichide.

Simte aciditate în stomac; stomacul pare greu și ca și cum ar atârna în jos.

Acumulare mare de gaze în stomac.

Aciditate gastrică, cu eructații gazoase.

Tremur în regiunea stomacului.

Senzație de contracție sub stomac.

Stomacul pare tensionat și plin; flatulență.

Disconfort și apăsare în stomac, după masă.

Distensia stomacului și abdomenului.

Durere de stomac, < la o oră după masă.

Cancer gastric, cu dureri arzătoare.

HIPOCONDRE [18]

Lobul drept al ficatului dureros; durere arzătoare în regiunea ficatului.

Durere ca de contuzie în ficat.

Durere cu junghiuri în regiunea ficatului și epigastrului, precum și în splină, iar de acolo spre ambele părți, accentuată de inspirația profundă.

Tensiune în regiunea ficatului, ca și cum acolo ar fi prea scurt, la trezirea din somnul de prânz.

Regiunea ficatului foarte sensibilă și dureroasă la atingere; îmbrăcămintea este de nesuportat. θ Icter.

Senzație constantă, surdă și grea în ficat. θ Febră intermitentă.

Apăsare, ciupituri în regiunea splinei; junghiuri rapide, ca fulgerul; abdomen balonat.

Durere în hipocondre, ca după o bătaie.

Durere surdă în hipocondrul drept.

Dureri de tracțiune în jurul taliei, la o jumătate de oră după masă, mai ales seara; stomacul pare plin de gaze; scaune moi; urină palidă.

Durere și tensiune în hipocondre.

ABDOMEN ȘI REGIUNE LOMBARĂ [19]

Colică: din cauza flatulenței, abdomen plin până la plesnire; durere < în jurul vezicii urinare sau la stânga epigastrului; < de la cea mai mică cantitate de mâncare; > prin eliminarea gazelor sau a unui scaun tare; < sau declanșată de mersul cu trăsura.

Durere tăietoare și crampe în abdomen, după leșin.

Colică violentă, constrictivă, ca durerile de travaliu, la ora 3 dimineața.

Colică prin ciupituri sau apăsătoare în abdomenul inferior.

Colică cu senzație de tragere sau crampe, după scaun.

Durere în intestine, ca după ridicarea unei greutăți sau o entorsă, de îndată ce se culcă pe o parte; mai ales într-o singură parte a abdomenului.

Abdomenul pare să atârne greu; merge aplecată.

Acumulare de gaze în partea dreaptă a abdomenului superior, mai mult spre spate, cu dureri ca niște ciupituri.

Flatulență abundentă și distensie abdominală, provocate de lucruri care de obicei se digerau ușor.

Gazele se acumulează ici și colo în abdomen, sub coastele scurte, în regiunea hipogastrică, provocând ciupituri și apăsare și coborând foarte treptat în rect, cu senzație de căldură.

Distensie meteoristică a abdomenului. θ Tifos.

Meteorism, cu borborisme puternice; gaze fetide sau inodore.

Abdomen destins, > prin eliminarea gazelor pe sus sau pe jos.

Pe măsură ce durerea scade, în abdomen încep gâlgâituri.

Durere deasupra ombilicului la atingere.

Arsură pe pielea părții drepte a abdomenului.

Congestia sistemului port.

SCAUNE ȘI RECT [20]

Gaze fierbinți, umede, fetide.

Eliminarea unor gaze fetide, cel puțin umede, cu tracțiune dureroasă spre sacru și de acolo spre abdomen.

Eliminarea unor cantități mari de gaze.

Materiile fecale se elimină odată cu gazele.

Scaune: arzătoare, deschise la culoare, fetide, apoase, sanguinolente, cu tenesme; acoperite cu mucus galben filamentos; ultima parte sanguinolentă; putride, cu miros cadaveric, involuntare; dizenterice, teribil de fetide; subțiri, cu mucus palid; în fragmente, vâscoase, puține, cu nevoie de defecație și furnicături în rect, precum și apăsare asupra vezicii urinare și uterului.

Scaune de culoare cenușiu-cenușie și consistență păstoasă. θ Cardită.

Scaune putride, respirație rece; după scaun, apăsare din regiunea lombară spre vezica urinară și în rect, cu arsură în rect; senzație de gol, slăbiciune, anxietate și astenie cu tremur. θ Dizenterie.

Diaree abundentă la pacienții tuberculoși, cu timpanism pronunțat.

Diaree dureroasă la persoanele în vârstă.

Chiar și scaunul moale este învelit în mucus; scaun vâscos, puțin, fără coeziune corespunzătoare.

Nevoie ineficientă de defecație; se elimină numai gaze, cu apăsare dureroasă în rect.

Înainte de scaun, apăsare puternică, însoțită simultan de apăsare asupra vezicii urinare și în spate (frecvent la femei); în cele din urmă, cu dureri ca de travaliu și eforturi mari, se elimină un scaun moale.

Tenesme rectale.

Junghi prin rect, pornind de la os coccygis, ca produs de un ac fierbinte.

În rect și anus, arsură atât independent de eliminarea gazelor și scaunului, cât și în timpul acesteia.

Mâncărime și arsură, junghiuri și durere tăietoare în timpul scaunului.

Arsură în rect.

Senzație de roadere în rect când nu are scaun.

Senzație de târâre în rect; ascarizi.

Umezeală acră, corozivă, provenită din rect.

Hemoroizi: prolabează; albaștri; supurează și sunt fetizi; cu arsură; după excese; provoacă disurie; după abuzul de sulf, cu aciditate gastrică extremă și catar intestinal și gastric persistent, cu secreție extremă de mucus; afecțiuni hemoroidale cu epistaxis.

Junghiuri spre anus.

Arsură în anus după scaun.

Înțepături în anus în timpul scaunului, ca de ace.

Senzație ca de rană la anus.

Mâncărime a anusului.

O umezeală lipicioasă, cu miros de mucegai, se scurge în cantitate considerabilă din anus, noaptea.

Eliminare de mucus, odată cu nevoia de defecație și după scaun.

Mai degrabă o relaxare decât o contracție a anusului.

Senzație ca de rană la nivelul perineului, cu mâncărime dureroasă la atingere.

Senzație ca de rană la nivelul perineului, cu mâncărime dureroasă la atingere.

Durere ca de rană, cu prurit și umezeală a perineului noaptea.

Iritație și excoriație prin frecare la copii pe vreme caldă.

Holeră asiatică, stadiul de colaps.

Ulcere intestinale, cu scaune abundente, asemănătoare apei în care s-a spălat carne, mirosind a hoit. θ Tifos.

Intestine inactive și constipate. θ Febră intermitentă.

Eliminarea teniei.

ORGANE URINARE [21]

Durere ca de rană la nivelul colului vezicii urinare.

Presiune asupra vezicii urinare.

Durere sfâșietoare în uretră la urinare, iar ultimele picături sunt ca mucusul.

Nevoie frecventă și anxioasă de a urina, ziua și noaptea.

Durere tăioasă la urinare.

Incontinență urinară ; udă patul noaptea.

Urina aproape suprimată, de culoare închisă ; densă, cu miros stătut.

Urina suprimată. θ Holeră asiatică.

Urina : redusă cantitativ, roșiatică, tulbure, ca și cum ar fi amestecată cu sânge ; prea închisă la culoare ; cu sediment roșu ; sanguinolentă, cu varice ale anusului și vezicii urinare ; abundentă, galben-deschisă, diabetică ; lăptoasă.

Blennorrhœa vesicæ ; persoane vârstnice.

Morbus Brightii, în urma abuzului de alcool.

ORGANE SEXUALE MASCULINE [22]

Instinct sexual suprimat.

Ejaculare seminală prea precoce în timpul coitului, urmată de vuiet în cap.

După excese sexuale și onanism.

Onanism în timpul somnului.

Poluții prea frecvente, îndeosebi dimineața.

Secreție prostatică în timpul efortului de defecație.

Pete netede, roșii și umede pe gland.

Presiune în testicule.

Umflarea testiculelor prin metastaza oreionului.

ORGANE SEXUALE FEMININE [23]

Menstre : prea timpurii, prea abundente ; sânge palid sau dens, coroziv, cu miros acru ; reduse cantitativ ; prea frecvente, precedate de colici spasmodice și însoțite de cefalee violentă și colici ; precedate sau urmate de leucoree.

În perioada în care ar trebui să apară menstrele, prurit violent al vechilor erupții dartroase.

Menoragie, arsură transversală în regiunea sacrului, flux pasiv.

Metroragie prin atonie uterină ; rece și palidă ca moartea, dorește să i se facă vânt.

Arsură, usturime și durere ca de rană, cu leucoree abundentă, maximă dimineața devreme.

Leucoree corozivă, cu umflarea organelor genitale feminine. θ Prurigo.

Leucoree : fluidă, dimineața la ridicarea din pat, nu și în timpul zilei ; lăptoasă, excoriantă ; densă, galbenă, precedând sau urmând menstrele ; intermitentă, apărând și dispărând brusc ; cu durere ca de rană și senzație de excoriație în părțile genitale externe.

Fistulă vaginală, dureri arzătoare.

Varice ale vulvei, prurit al vulvei și anusului ; provoacă disurie.

Zone roșii și dureroase ca o rană pe părțile genitale externe ; afte ; de asemenea, în timpul leucoreei.

Durere ca de rană, prurit, arsură și umflarea părților genitale externe. θ Prurigo.

Tumori erectile ale organelor genitale ; albăstrui, dure, cu înțepături.

Cancer uterin ; crize paroxistice de arsură în regiunea uterină ; vene varicoase ale organelor genitale ; genunchi reci în pat.

SARCINĂ. NAȘTERE. ALĂPTARE [24]

Dureri de travaliu slabe sau care încetează, cu debilitate marcată ; îndeosebi după o boală gravă sau o pierdere mare de lichide.

Lohii brune, cu miros fetid.

Debilitate în urma alăptării. θ Gastralgie.

Suprimarea lactației.

Inflamație erizipelatoasă a sânului.

Noduli în sân, cu indurarea ganglionilor maxilari și dureri arzătoare. Comparați Carb. an. θ Schir.

Noduli nevralgici în sân.

Intertrigo sau iritație prin frecare la sugari.

VOCE ȘI LARINGE. TRAHEE ȘI BRONHII [25]

Voce slabă sau stinsă. θ Holeră asiatică.

Voce profundă, care cedează dacă este solicitată ; fără durere.

Răgușeală : și senzație de excoriație, < seara ; afonie dimineața ; pe vreme umedă și răcoroasă ; cronică ; < din cauza aerului umed de seară ; pe vreme caldă și umedă și din cauza vorbitului ; asemănătoare unei voci de bas.

Nu poate rosti niciun cuvânt cu voce tare, altfel vocea devine profundă și aspră sau cedează.

Răgușeală persistentă ; < seara. θ Traheită. θ Afecțiuni astmatice. θ Hidrotorax.

Răgușeală dimineața devreme ; < pe vreme umedă și răcoroasă.

Răgușeală ; < după-amiaza, seara și din cauza vorbitului. θ Stomacace.

Răgușeală după crup.

Este obligat să-și curețe gâtul atât de des seara, încât laringele devine excoriat și dureros ca o rană.

La tuse, durere intensă în laringe și în regiunea cartilajului tiroid, ca și cum ar fi ulcerate.

Durere ca de ulcerație sau senzație de zgâriere și gâdilare în laringe.

Senzație intensă de asprime în laringe, cu voce profundă și aspră, care ceda dacă o solicita, deși fără durere în gât.

Furnicături, gâdilare în laringe.

Iritația laringelui provoacă strănut. θ Gripă.

Senzație neobișnuită de uscăciune în trahee, neameliorată prin curățarea zgomotoasă a gâtului.

Ftizie laringiană cu febră iritativă ; după Bellad.

Bronșită cronică, îndeosebi la persoanele vârstnice.

Catar bronșic, răgușeală, raluri mucoase ; toracele și coastele ca și cum ar fi contuzionate ; unghii albastre și extremități reci.

Tuse convulsivă la debut ; spasmodică, cu eforturi de vărsătură și vărsături.

În cel mai avansat grad de crup : față albăstruie, palidă, puls mic și intermitent ; respirație dificilă și șuierătoare, cu insensibilitate completă și fără tuse ; tuse rară, înfundată, stare semicomatoasă sau neliniște constantă, cu tendința de a se agăța de persoane.

RESPIRAȚIE [26]

Respirație fetidă. θ Tifos.

Răsuflare rece. θ Holeră asiatică. θ Febră galbenă.

Răsuflare rece, senzație de rece în gât, gură și dinți.

Respirație scurtă, cu mâini și picioare reci.

Respirația profundă provoacă oboseala spatelui.

Respirație zgomotoasă în timpul somnului.

Respirație zgomotoasă, hârâitoare ; tusea încetează ; œdema pulmonum iminent.

Dorește să i se facă vânt, trebuie să aibă mai mult aer.

Rămâne fără aer când se întoarce în pat sau când adoarme.

Tendință de a suspina și de a inspira profund. θ Febră intermitentă.

Respirație dificilă, plenitudine toracică și palpitații la cea mai mică mișcare.

Respirație laborioasă, plenitudine toracică și palpitații la cea mai mică mișcare.

Respirație laborioasă, rapidă și scurtă ; doar inspirări sacadate în căutarea aerului.

Dispnee în timpul mersului.

Dispnee intensă, anxietate marcată, dar fără neliniște ; tuse în accese violente, expectorație apoasă, abundentă. θ Emfizem.

Astm la persoane vârstnice și la cele cu constituții slabe, epuizate ; slăbiciune, tremurături ; arată ca și cum ar muri ; plin de gaze, dar nu le poate elimina ; > la aer rece ; < dimineața.

TUSE [27]

Tuse provocată de prurit în laringe (cu expectorație tenace, sărată), seara la adormire și dimineața după trezire.

Tuse aspră, pe jumătate involuntară, provocată de senzația constantă de asprime și de furnicații în gât.

Tuse ; spasmodică, cavernoasă, în accese scurte și puternice ; continuă, puternică și uscată ; provocată de o senzație ca de vapori de sulf ; < seara sau înainte de miezul nopții ; uneori uscată, dureroasă, alteori cu spută purulentă, mucoasă, fetidă sau sărată ; cu spută abundentă noaptea și dimineața ; și vărsături după ce celelalte simptome ale tusei convulsive au dispărut ; cu junghiuri dureroase care străbat capul ; < la trecerea din locuri calde în locuri reci ; mișcare ; mers în aer liber ; după ce se întinde ; seara în pat, din cauza mâncatului sau băutului, îndeosebi a alimentelor sau băuturilor reci ; din cauza vorbitului ; la expirație ; în timpul cinei.

Tusea este în cea mai mare parte puternică și uscată, cu sonoritate răgușită sau aspră ; apare cel mai frecvent după o masă copioasă și se termină prin vărsături. θ Tuse convulsivă.

Durere în piept după tuse ; arsură ca de la un cărbune aprins.

Durere ca de rană în piept și căldură corporală în timpul tusei.

Fiecare acces violent de tuse fie aduce în sus un bulgăre de flegmă, ceea ce ameliorează, fie este urmat de eforturi de vărsătură, reflex de vomă și regurgitație apoasă.

Tuse persistentă care împiedică somnul profund ; devenind < spre dimineață și din cauza vorbitului ; de asemenea, când persoane se apropie sau trec pe lângă el ; puls de numai 72 ; există și dispnee și este obligat să stea culcat cu capul ridicat ; la percuție, întregul plămân produce un sunet mat. θ Hidrotorax.

Tuse spasmodică în trei sau patru paroxisme zilnic.

Prurit intern, din gât în jos, de-a lungul centrului toracelui, < la tuse.

Spută : tenace și verzuie, galben-verzuie sau purulentă ; brună, sanguinolentă ; sau, mai rar, mucus albicios tenace ori spută apoasă ; cu gust acru sau sărățel ; cu miros neplăcut.

Senzație de mucus în gât, noaptea, care o sufocă atunci când tușește, > când stă ridicată în șezut sau se mișcă.

Curățare zgomotoasă și frecventă a gâtului pentru eliminarea mucusului.

Expectorație mucoasă continuă sau reflex de vomă și vărsături cu mucus ; epuizare marcată după fiecare acces de tuse, albăstrirea pielii, > când i se face vânt cu putere. θ Pertussis.

INTERIORUL TORACELUI ȘI PLĂMÂNII [28]

Durere tăioasă și surdă în piept.

Arsură sub stern ; raluri cu bule mari ; dispnee ; genunchi reci în pat.

Arsură în piept, ca de la cărbuni incandescenți ; senzație de excoriație și durere ca de rană.

Hemoptizie, arsură în piept, paroxisme de tuse violentă, răgușită ; față palidă ; piele rece ; puls lent, intermitent ; dorește să i se facă vânt.

Junghiuri surde în partea stângă a toracelui, extinzându-se în coastele scurte.

Junghiuri în piept. Comp. Kali carb.

Durere sfâșietoare și apăsătoare în partea stângă a toracelui.

Durere apăsătoare în partea superioară dreaptă a toracelui, străbătând până la scapulă.

Durere surdă și sfâșietoare în piept, extinzându-se spre șolduri.

În zona mijlocie stângă a toracelui, punct dureros de mărimea unui dolar, cu tuse. θ Stomacace.

Durere în piept după ce bea apă rece.

Durere în plămânul stâng, intensă, grea, constantă, limitată la bronhiile principale ; mare susceptibilitate la frig ; după inhalarea căldurii intense provenite de la foc.

Senzație de constricție în piept și dorință constantă de a tuși, din cauza unei senzații de zgâriere și a unei gâdilări în gât și trahee.

După dispariția corizei, toracele este foarte apăsat, cu respirație șuierătoare și raluri ; nu putea rămâne în pat din cauza lipsei de aer și a tusei, care îl afecta până la vărsături și se desprindea greu.

Prurit din gât în jos, de-a lungul centrului toracelui ; < prin tuse.

Senzație de slăbiciune și oboseală a toracelui, îndeosebi la trezire.

Congestie în torace și cap.

Exsudat seros pleuritic, cu febră hectică și agravare seara.

Afecțiuni astmatice provocate de hidrotorax.

Astm cronic : o dată sau de două ori pe lună ; > vara ; accesele survin întotdeauna în timpul somnului, chiar și după miezul nopții sau în somnul de după-amiază ; pacientul trebuie să se ridice din pat, să se așeze la masă și astfel să depășească accesul ; toracele se simte ca și cum ar fi închis între ziduri și numai cu cel mai mare efort poate inspira gâfâind.

Cazuri inveterate de astm la persoane vârstnice ; < dimineața devreme ; > la aer rece ; creșterea cantității de salivă ; aspect ca și cum ar muri. θ Astm.

Tușește ziua și noaptea, cu arsură și apăsare sub stern ; expectorează materie galbenă, purulentă și tuberculi. θ Phthisis pulmonalis.

Phthisis tuberculosa incipiens sau stare septică, cu prostrație, trăsături adâncite, ten gălbui-pământiu, emaciere și stare hectică.

Pneumonie : stadiul al treilea, spută fetidă ; răsuflare și transpirație reci ; dorește să i se facă vânt ; paralizie pulmonară iminentă.

INIMĂ, PULS ȘI CIRCULAȚIE [29]

Angoasă precordială, ca și cum ar urma să moară.

Arsură în regiunea inimii.

Palpitații : excesive, timp de zile întregi ; după masă ; când stă așezat.

Aflux sanguin, palpitații vizibile, căldură internă, îndeosebi când stă așezat ; angoasă și sete intensă. θ Cardită.

Puls filiform ; slab și mic ; intermitent ; slab și abia perceptibil ; aproape imposibil de simțit.

Puls foarte neregulat, intermitent, frecvent. θ Cardită.

Sângele stagnează în capilare, cianoză ; față și membre reci ; transpirație rece ; torpoare completă ; paralizie cardiacă iminentă. θ Febră galbenă.

Anevrism ; varicozități albastre ; rețea capilară fină cu aspect marmorat.

Senzație de lipsă de aer, cu dureri sfâșietoare, de tracțiune și arzătoare în partea externă a toracelui.

Pete brun-gălbui pe piept.

Prurit și durere ca de rană în axile.

GÂTUL ȘI SPATELE [31]

Durere sfâșietoare în mușchii cervicali.

Tracțiune în ceafă, urcând spre cap, cu greață și năvală de apă din gură.

Rigiditatea cefei.

Ganglionii cervicali tumefiați și dureroși, în special cei din apropierea cefei.

Pete roșii, izolate, răzlețe, pe gât.

Durere în regiunea scapulară.

(La bolnavi :) Durere între umeri, de ambele părți ale coloanei vertebrale, la mișcarea capului ; > de la căldura sobei.

Tracțiune reumatică în spate, < la aplecare.

Durere de tracțiune în spate, mai ales când stă așezat.

Rigiditatea spatelui ; coloana vertebrală se curbează.

Fiori în spate.

Acnee pruriginoasă pe spate.

Durere severă în regiunea lombară, nu putea să stea așezată ; apoi senzație ca de dop în spate, trebuia să pună o pernă sub acesta.

Durere ciupitoare, apăsătoare, în apropierea porțiunii celei mai inferioare a coloanei vertebrale.

Colică apăsătoare, crampiformă, ca durerile de travaliu, în regiunea lombară și în vezică.

Durere apăsătoare, ca de rană, sub coccis.

Arsură în jurul șoldurilor și scapulelor și durere surdă de-a lungul coloanei vertebrale.

Tracțiune reumatică și durere surdă de la șale până la coccis.

MEMBRELE SUPERIOARE [32]

Arsură pe umărul drept, < la mișcare și dimineața.

Dureri reumatice de tracțiune în umărul drept.

Tensiune crampiformă, ca și cum umerii ar fi trași unul spre celălalt.

Junghiuri și arsură în axila dreaptă.

Durere apăsătoare, de tracțiune, sub axila dreaptă, < la mișcare.

Durere ca de contuzie în ambele articulații ale coatelor, dureroase la atingere.

Tracțiune în brațul pe care stă culcat noaptea.

Tracțiune, sfâșiere în antebrațul stâng, de la cot până la mână.

Brațele obosesc când scrie.

Slăbiciune paralitică a brațului și umărului drept.

Tracțiune în diafizele oaselor brațului, dureroase la apăsare.

Durere sfâșietoare în încheietura mâinii drepte când încearcă să apuce un obiect ; nu-l putea ține din cauza unei slăbiciuni paralitice a încheieturii. θ Chist ganglionar.

Sfâșiere : în oricare dintre încheieturile mâinilor ; în degetele mâinii stângi.

Articulațiile mâinilor, < pe vreme cu vânt.

Durere paralizantă în carp, la mișcare.

Senzație de scurtare a tendoanelor în încheietură și mână.

Senzație ca de entorsă în mâna dreaptă.

Mâinile : ard ; reci ca gheața ; vârfurile degetelor acoperite de transpirație rece ; amorțite dimineața și la spălare ; dureri sfâșietoare în mâini și degete.

Arsură în palme, în principal în timpul lucrului. θ Phthisis pulmonalis.

Mâncărime în palme noaptea.

Dureri perforante, sfâșietoare și de tracțiune, junghiuri înțepătoare și arsură în degete și în articulațiile degetelor.

Slăbiciune paralitică a degetelor când apucă ceva.

Crampe ale degetelor, care le deformează.

Tumefiere albă, ușor înroșită, a degetelor, care dispare, de asemenea, brusc.

Erupție fină, pruriginoasă, pe mâini.

Pulsații în vârfurile degetelor.

MEMBRELE INFERIOARE [33]

Sfâșiere în apropierea și sub șoldul stâng, extinzându-se spre sacru.

Durere de tracțiune în articulațiile șoldurilor, extinzându-se în jos pe coapse, < la mers.

Afecțiune a șoldului : stadiul al treilea, scurgere ihoroasă, fetidă ; slăbiciune mare.

Durere severă de tracțiune, care împiedică folosirea membrului, din abdomen în jos pe piciorul stâng.

Durere severă, paralizantă, de tracțiune, extinzându-se din abdomen în jos, în piciorul stâng.

Sfâșiere în șoldul și coapsa dreaptă.

Junghiuri în coapsă, coborând în timpul mersului.

Durere crampiformă pe partea externă a coapsei stângi, la ridicarea acesteia, când urcă scările.

Arsură și tracțiune reumatică în coapse.

Tensiune în coapsă dimineața.

Durere constrictivă în coapsă, care face piciorul să cedeze în timpul mersului.

Mâncărime pe coapsă, în apropierea scrotului ; locul este umed.

Tresăriri ale mușchilor coapsei.

Rigiditate în coapse la ridicarea în picioare ; amorțeală în timpul mersului.

Junghiuri în rotulă la ridicarea după ce a stat așezat.

Arsură în genunchi și în jurul lor.

Durere paralizantă în genunchi.

Oboseală și senzație ca și cum genunchii ar ceda în timpul mersului și când stă în picioare.

Senzație ca și cum genunchiul ar fi tumefiat.

Genunchii amorțesc.

Genunchi reci, mai ales noaptea.

Tensiune în articulațiile genunchilor și șoldurilor la trezire.

Picioarele și genunchii erau ridicați involuntar spre corp.

Crampă în gambă în timpul mersului.

Senzație de neliniște în picioare seara, în pat ; trebuie să le întindă frecvent.

Gamba stângă pare paralizată.

Oboseală în picioare de la amiază până seara.

Ulcerul de pe picior arde noaptea ; scurgere fetidă ; pătat, violaceu.

În ulcerele de pe picior, gangrenă, arsură, dar < la căldură, fără a fi totuși > la frig.

Crampe în gambe noaptea.

Junghiuri în articulația gleznei stângi.

La călcare, durere ca și cum metatarsienele ar fi sfâșiate și îndepărtate unele de altele.

Crampe în tălpi, seara după ce se întinde ; degetele de la picioare strâmbe.

Arsură în tălpi.

Durere în tălpi, ca și cum ar fi prea moi în timpul mersului.

Junghi în degetul mare de la piciorul drept.

Dureri sfâșietoare în degetele de la picioare, < la mers.

Degetele de la picioare roșii, tumefiate, cu înțepături, ca și cum ar fi degerate.

Sfâșiere sub unghiile degetelor de la picioare, din cursul serii până noaptea.

Vârfurile degetelor de la picioare ulcerate.

Picioare foarte reci seara.

Insensibilitate continuă a picioarelor la atingere.

Roșeața și tumefierea picioarelor, cu dureri înțepătoare, ca și cum ar fi degerate.

Picioare tumefiate noaptea. θ Gastralgie.

Transpirația picioarelor în timpul mersului.

Sfâșiere în picioare, din cauza acumulării de gaze în intestine.

Senzație de rigiditate în picioare, după un somn de seară, astfel încât mersul îi era nesigur până când mergea puțin.

Greutate în membrele inferioare.

Neliniștea picioarelor.

Membrele amorțesc.

Transpirația picioarelor, excoriind degetele.

MEMBRELE ÎN GENERAL [34]

Arsură : în membre ; în mâini și tălpi, în timpul menstruației ; în oase și ulcere.

În extremități, dureri surde și arsuri, dar mai ales oboseală, greutate și chiar amorțeală ; în general diminuate prin repaus, dar adesea există în picioare o asemenea neliniște, încât nu știe unde să-și așeze membrele.

Apăsare violentă în brațe și picioare.

Durere perforantă în toate membrele, ca și cum ar fi în măduva oaselor, înaintea accesului. θ Febră intermitentă.

Durere de tracțiune în membre.

Dureri reumatice, cu flatulență.

Membrele : se simt ca după contuzie ; amorțite ; „adorm” când stă culcat pe ele.

Dureri în membre ca de entorsă sau de suprasolicitare prin ridicare.

Oboseală, în special în membre.

Oboseală mare și întinderea membrelor dimineața.

Senzație ca de contuzie în articulații, > după ridicare.

Tremur lent, de oboseală, în membre și transpirație ușoară dimineața.

Tresărirea câte unui membru în timpul zilei.

Tresăriri în brațe și picioare seara, în pat.

Membrul pe care stă culcat amorțește cu ușurință.

Senzație de frig în mâini și picioare, < seara.

Carb. veg., 3d trit., a ajutat un câine pentru tresăriri ale picioarelor posterioare.

REPAUS. POZIȚIE. MIȘCARE [35]

Repaus : > durerile surde, arsurile, oboseala, greutatea, amorțeala.

Culcat în pat, îndoit în două și încălzindu-se > gastralgia.

Culcat : anxietate ; dureri oculare ; tuse ; tracțiune în braț ; crampe în tălpi ; membrele se simt ca după contuzie ; < durerea de stomac ; pe spate și pe abdomen.

Așezat : < vertijul ; afluxul sanguin ; durerea de tracțiune din spate ; trebuia să-și slăbească îmbrăcămintea din cauza apăsării în scrobiculus cordis.

Ridicare : după ce a stat așezat, junghiuri în rotulă ; greutate și rigiditate în membre.

În picioare : rigiditate a coapselor ; oboseală în genunchi.

Mișcare : cea mai mică, respirație dificilă ; junghiuri și durere sfâșietoare în umeri ; durere apăsătoare, de tracțiune, sub axila r. ; > somnolența.

Mișcarea : maxilarelor, foșnet în urechi.

Întoarcere : în pat, își pierde respirația.

Spălare : dureri sfâșietoare în mâini și degete.

Scris : brațele obosesc.

Călcare : apăsând în jos, durere în metatarsiene ; articulațiile se simt ca după contuzie.

Mers : < vertijul ; capul sensibil la frig ; > durerea surdă din orbite ; dificultate de respirație : dureri de tracțiune în articulațiile șoldurilor ; junghiuri în coapse ; durere constrictivă în coapsă ; oboseală în genunchi ; crampe în gambe ; durere în tălpi ; durere sfâșietoare în degetele de la picioare ; transpirația picioarelor ; rigiditatea picioarelor ; obosește după un drum scurt ; apar majoritatea durerilor.

Ridicare : a coapsei, la urcarea scărilor, durere crampiformă în coapsă.

Efecte ale suprasolicitării prin ridicare.

Inspirație : durere ca un junghi în ficat.

NERVI [36]

Forțele vitale aproape epuizate, suprafața corpului rece, în special de sub genunchi până la picioare ; zace ca și cum ar fi mort ; respirație rece ; puls intermitent, filiform ; transpirație rece pe membre.

Depresie, neprecedată de eretism sau excitație.

Slăbiciune ca de leșin, în accese.

Slăbiciunea face vorbirea dificilă.

Apatic, obosit, dimineața în pat.

Senzație de mare oboseală în pat și dimineața.

Obosit după un drum scurt.

Prostrație spre amiază, capul pare gol, senzație de foame.

Oboseală seara și în aer liber.

Senzație de slăbiciune în corp noaptea.

Slăbiciune, cu tremur în corp.

Lipsă de iritabilitate nervoasă, de receptivitate la medicamente.

Colaps. θ Holera asiatică. θ Febră galbenă.

Neliniște mare noaptea. θ Febră intermitentă.

După excese.

Spasme ; de asemenea înaintea debutului menstruației.

SOMN [37]

Somnolență înainte de amiază, când stă așezat și când citește ; înlăturată prin mișcare.

Somnoros în timpul zilei ; trebuia să doarmă înainte și după amiază ; noaptea, somn plin de închipuiri, obosit și neînviorat la ridicare.

Somnolență devreme seara, dar nu poate adormi devreme după ce se culcă ; anxietate, neliniște ; congestia capului împiedică somnul.

Somnolență după cină și seara.

Căscat și întindere frecvente, care par să-i facă bine.

Insomnie, din cauza neliniștii din corp ; din cauza afluxului sanguin.

Nu adoarme până la ora 1 A. M.

Se trezește adesea din cauza membrelor reci, în special a genunchilor reci.

Nu putea adormi noaptea din cauza mâncărimii de pe brațe, mâini și dintre degete.

Efecte nefaste ale privegherii nocturne sau petrecerilor.

Picioarele ridicate spre corp în timpul somnului, care este neliniștit și tulburat de treziri frecvente.

Dureri fugace înainte de a adormi.

Anxietate cu tremur la trezire.

Noapte plină de vise ; neînviorat după somn.

Neliniște ; trebuia să treacă prin apă adâncă.

TIMP [38]

Noaptea : instabilitate ; teamă de fantome ; epistaxis ; crampă în stomac ; umezeală care se prelinge din anus ; sensibilitate dureroasă și mâncărime ; nevoie frecventă de a urina ; udarea patului ; mucus în gât ; tracțiune în braț ; mâncărime în palme ; genunchi reci ; sfâșiere sub unghia degetului de la picior ; picioare tumefiate ; slăbiciune ; neliniște mare ; transpirații epuizante ; arsură în pat ; lentoare.

Dimineața : confuzie a capului ; anxietate cu tremur ; leșin după somn ; cefalee și greață ; cap sensibil la frig ; mâncărime în jurul ochiului ; arsură usturătoare a organelor sexuale feminine ; tuse după trezire ; astm ; junghiuri și durere sfâșietoare în umeri ; mâinile ard ; membre obosite ; tremur de oboseală ; apatic, obosit ; transpirații epuizante ; oboseală extremă.

La 1 A. M. : nu adoarme decât după această oră.

La 3 A. M. : constricție violentă ; colică precum durerile de travaliu.

Înainte de amiază : gura și gingiile sângerează ; somnolență.

După-amiaza : răgușeală ; somnolență.

De la 4 la 6 A. M. : neliniștit, anxios.

Seara : lipsă de voioșie ; anxietate, ca sub apăsare ; foarte agitat ; pulsații în cap ; mâncărimea scalpului ; dureri oculare ; secreție nazală apoasă ; sfâșiere sacadată în zigoma stângă ; durere de tracțiune în jurul taliei ; răgușeală persistentă ; tuse ; febră hectică ; senzație de neliniște în picioare ; oboseala picioarelor ; sfâșiere sub unghiile degetelor de la picioare ; picioare rigide ; oboseală ; somnoros ; somnolență ; epuizare.

Zi și noapte : tuse ; mâncărime pe tot corpul.

TEMPERATURĂ ȘI VREME [39]

Efecte nefaste ale supraîncălzirii.

Căldură : < ulcerele de pe picior.

Cameră caldă : > capul ; în pat, mâncărimea scalpului.

Cald în pat : mâncărime pe tot corpul ; tendință de a se dezveli.

De la substanțe reci și calde introduse în gură : durere de dinți.

Trecerea din locuri calde în locuri reci : tuse.

Apă rece : durere în piept.

Aer rece : < capul ; > cazurile cronice de astm ; susceptibilitate.

Aer liber : > durerea din orbite și globii oculari ; oboseală.

Aer umed de seară : < răgușeala.

Vreme umedă și rece : < răgușeala.

Consecințe nefaste ale locuirii în spații umede.

Vreme cu vânt : < articulațiile mâinilor.

Mai rău la schimbările vremii, în special pe vreme caldă și umedă ; vreme înăbușitoare prelungită.

FEBRĂ [40]

Tremurături seara, cu oboseală și valuri de căldură înainte de somn.

Senzație de frig și răcoare în corp, < noaptea.

Înaintea frisonului : pulsații în tâmple ; sfâșiere în oasele membrelor și în dinți ; picioare reci.

Frison, în general cu sete ; mai ales seara, uneori pe partea stângă.

Frison dimineața.

Mâini și picioare foarte reci seara.

Frison, cu răceală glacială a corpului.

Senzație internă de frig, cu sete intensă.

Frison cu sete intensă, apoi căldură cu sete ușoară sau numai la început.

Lâncezeală în timpul frisonului.

Frisoane unilaterale.

Căldură, după frison sau independent de acesta.

Valuri de căldură arzătoare, seara ; în general fără sete.

Căldură, cu anxietate intensă, seara.

Căldură arzătoare generală seara ; noaptea, în pat.

Căldură și transpirație concomitente.

Căldură și transpirație seara.

În timpul căldurii : cefalee, vertij, roșeața feței, vedere încețoșată, greață, durere în stomac, abdomen și piept, dispnee, durere în picioare.

Transpirație : pe tot corpul după leșin ; în timpul meselor.

Transpiră ușor, mai ales în jurul capului și pe față.

Transpirații epuizante nocturne sau matinale.

Transpirație : abundentă ; putridă sau acră ; mai ales pe partea superioară a corpului.

Frison, cu un grad pronunțat de sete ; fără sete sau numai cu sete ușoară în timpul febrei, dar pacientul dorește să i se facă vânt tot timpul, ca și cum ar compensa lipsa setei.

Febre adinamice și gastrice, apărute pe vreme caldă în urma abuzului de apă cu gheață și alte băuturi de vară.

Febră hectică.

Pacienți cu febră tifoidă și febră galbenă : cianotici, cu răceala membrelor, aproape în agonia morții ; paralizie iminentă a inimii și colaps.

Febră galbenă : stadiul al treilea, hemoragii, cu paloare accentuată a feței, cefalee violentă, greutate intensă în membre și tremur al corpului. (Obs „Așa cum laptele de sulf aplicat pe piele (vierme în ciorapi) este cel mai bun preventiv al holerei, tot astfel Carbo vegetabilis (administrat intern și folosit în jurul locuinței) este cel mai bun preventiv al febrei galbene.” C. Hg. „În Memphis, în 1873, cărbunele a devenit foarte apreciat ca profilactic ; dintre peste cincizeci de persoane care l-au luat și au fost expuse constant la febră, niciuna nu a fost afectată ; doza obișnuită era o jumătate de linguriță de pulbere brută, de două sau trei ori pe zi.” --Dr. L. Morse.)

ACCESE, PERIODICITATE [41]

De mai multe ori pe zi, timp de săptămâni : epistaxis.

De două ori pe lună : astm.

LOCALIZARE ȘI DIRECȚIE [42]

Stânga : durere ca de rupere și de tracțiune în occiput ; ureche fierbinte ; furnicare în nară ; rupere sacadată în zigomă ; durere în dinți ; partea pieptului, junghiuri ; rupere apăsătoare ; rupere în încheietura mâinii și degete ; picior, tracțiune care împiedică mișcarea, pornind din abdomen ; durere paralizantă, de tracțiune, în picior ; gleznă, junghiuri ; frison pe partea stângă.

Dreapta : partea frunții, durere ; secreție oculară ; ureche, durere ; lobul ficatului, dureros ; partea superioară a abdomenului, flatulență ; partea abdomenului, arsură a pielii ; partea superioară a pieptului, durere apăsătoare ; umăr, durere reumatică, de tracțiune ; axilă, durere apăsătoare și de tracțiune ; braț, durere paralizantă ; încheietura mâinii, durere sfâșietoare ; rupere în șold.

Partea superioară a corpului : transpirație.

SENZAȚII [43]

Durerile fug prin tot corpul. θ Nevralgie.

Ca și cum tegumentele capului ar fi contractate ; ca și cum o curea ar fi strânsă puternic peste frunte ; ca și cum firele de păr s-ar mișca ; ca zumzetul albinelor ; ca și cum stomacul ar atârna în jos ; ca și cum ficatul ar fi prea scurt ; ca de un dop în spate ; ca și cum metatarsienele ar fi rupte și separate ; ca și cum ar urma să fie lovit de un atac paralitic ; ca și cum părul s-ar ridica măciucă ; ca de nisip în ochi ; ca și cum faringele ar fi umflat sau contractat, ca și cum acolo s-ar afla un nodul, ca și cum ar fi fost uscat cu hârtie sugativă ; ca și cum abdomenul ar plesni, după ce mănâncă sau bea ; ca de un ac fierbinte în rect ; ca de la vapori de sulf, tuse ; pieptul pare ca și cum ar fi zidit ; ca și cum umerii ar fi trași unul către celălalt ; ca și cum tendoanele încheieturii mâinii și ale mâinii s-ar scurta ; ca și cum genunchii ar ceda, la mers și în ortostatism ; ca și cum genunchii ar fi umflați ; ca și cum ar fi degerate, degetele picioarelor ; ca și cum ar fi mângâiat cu mâna peste tot corpul ; ca și cum genunchiul ar fi umflat.

Durere acută : în cap.

Sensibilitate : dinți ; gingii dureroase ; limbă ; regiunea epigastrică.

Arsură : în cap ; pe suprafața externă a capului ; în ochi ; cantusuri ; ulcere pe limbă, ca niște cărbuni aprinși ; în fauces ; în gât ; în regiunea epigastrică, urcând până în gât ; regiunea ficatului ; pe pielea părții drepte a abdomenului ; scaune ; în rect ; hemoroizi ; organe genitale feminine ; ca de la un cărbune încins în piept ; sub stern ; hemoptizie ; regiunea inimii ; în jurul șoldurilor și în omoplați ; mâini ; palme ; articulațiile degetelor ; în coapse ; genunchi ; ulcere gangrenoase ; tălpi ; fără sete ; în oase ; piele ; în stomac ; în anus ; în sacru.

Arsură cu senzație de rupere : pe suprafața externă a capului.

Durere sfâșietoare : în încheietura dreaptă a mâinii.

Durere lancinantă : în epigastru.

Durere tăioasă : la scaun ; la urinare ; în abdomen ; în piept.

Durere sfredelitoare : articulațiile degetelor ; în membre.

Junghiuri : cefalee ; prin cap ; în gât ; regiunea ficatului ; regiunea splinei ; prin rect ; la scaun ; către anus ; în piept ; în umeri ; maxilar ; articulațiile degetelor ; în coapse ; în rotulă ; glezna stângă ; degetul drept al piciorului ; prin tot corpul, când se încălzește în pat.

Junghiuri cu mâncărime : în partea pe care stă culcat.

Înțepături : în anus ; prin picioare.

Pișcături : articulațiile degetelor.

Senzație sacadată : rupere în maxilarul superior drept.

Senzație de rupere : partea stângă a occiputului ; pe suprafața externă a capului ; în frunte ; în urechi ; dureri în jumătatea stângă a feței ; în incisivi ; în molari ; în uretră ; în piept ; în umeri ; în antebrațul stâng, de la cot la mână ; încheietura dreaptă a mâinii ; în oricare dintre încheieturile mâinilor ; articulațiile degetelor ; în apropierea și sub șoldul stâng ; șoldul drept ; dureri în degetele picioarelor ; sub unghiile degetelor picioarelor ; în picioare ; oasele membrelor ; în diferite părți, noaptea ; în mușchii cervicali ; în mâini și degete.

Tracțiune : partea stângă a occiputului ; la rădăcina nasului ; durere în nervul facial ; durere în maxilarul superior și inferior, bilateral ; în cap, și confuzie ; în molari ; dureri în jurul taliei ; în piept ; în ceafă ; durere în spate până la coccis ; umărul drept ; axila dreaptă ; în brațul pe care stă culcat ; articulațiile degetelor ; durere în articulația șoldului ; din abdomen către picior ; în oasele brațelor.

Înțepături usturătoare : în degetele picioarelor.

Usturime : organele genitale feminine.

Senzație de mușcătură : în nas și deasupra acestuia ; în fauces.

Durere ca de roadere : în rect.

Durere ca de ciupire : în abdomen ; în regiunea ficatului ; colică ; regiunea hipogastrică ; partea inferioară a coloanei vertebrale.

Crampe dureroase : regiunea epigastrică ; în abdomen ; după scaun.

Apăsare : regiunea splinei ; regiunea lombară ; axila dreaptă.

Durere apăsătoare : pe vertex ; în porțiunea inferioară a occiputului ; durere surdă în globii oculari ; pe partea posterioară a palatului ; colică ; în partea inferioară a coloanei vertebrale ; durere ca de rană sub coccis ; deasupra ochilor ; în piept.

Presiune : în frunte, tâmple și vertex ; în cantusuri ; în stomac ; regiunea hipogastrică ; asupra vezicii urinare, înainte de scaun ; asupra vezicii urinare ; în testicule ; durere în partea superioară dreaptă a pieptului ; brațe și picioare ; asupra uterului.

Senzație de iritație vie : în gât ; în stomac ; la nivelul organelor genitale externe.

Senzație de zgâriere : în gât ; în piept.

Ca după o contuzie : durere în ficat ; senzație în articulații ; durere în ambele articulații ale coatelor ; în membre, la ridicare.

Durere surdă : deasupra ochilor sau în tot capul ; durere în orbite ; în urechi ; dureri în nervul facial ; regiunea epigastrică ; în piept ; de-a lungul coloanei vertebrale până la coccis ; în extremități.

Sensibilitate dureroasă : a oaselor feței, la maxilarul superior și inferior ; în stomac ; a anusului ; a perineului ; organele genitale feminine ; a pieptului ; în axile ; la colul vezicii urinare.

Durere ca de plesnire < în jurul vezicii urinare.

Durere spasmodică : în stomac.

Durere care împiedică mișcarea : din abdomen în jos, de-a lungul piciorului.

Senzație de entorsă : în mâna dreaptă.

Reumatică : tracțiune de la șale la coccis ; umărul drept ; durere în membre ; tracțiune în spate.

Durere surdă : în occiput ; în hipocondrul drept.

Durere : în stomac, arzătoare ; surdă, în hipocondrul drept ; în intestine, ca după ridicarea unei greutăți ; deasupra ombilicului ; în piept ; în regiunea scapulară ; severă în regiunea lombară ; în membre, ca după o entorsă ; în ochi ; în tălpi ; în partea dreaptă a frunții ; în plămânul stâng.

Pulsații : în cap ; ici și colo în corp.

Lungi : așa par dinții.

Încordare : în hipocondre.

Tensiune : regiunea ficatului, ca și cum acolo ar fi prea scurt ; în piept ; în coapse ; în genunchi.

Senzație de strângere : în piept.

Constricție : a scalpului ; cefalee ; în gât ; colică violentă ; durere în coapsă.

Crampe contractive : în stomac.

Crampe : ale degetelor ; durere, coapsa stângă ; în partea inferioară a piciorului ; în gambe ; în tălpi.

Ca o crampă : tensiune în umeri ; gambe, noaptea ; în tălpi.

Colică apăsătoare, spasmodică, asemănătoare durerilor de travaliu : în regiunea lombară și vezica urinară.

Senzație de neliniște : în picioare, în pat.

Disconfort : în stomac.

Plenitudine : în cap ; după masă ; în abdomen.

Gol interior : în cap ; după scaune putride.

Greu : capul ; senzație în ficat ; pare că ceva greu se află înaintea urechilor ; senzație în stomac ; în membre.

Greutate : după masă ; în rect ; în membrele inferioare.

Vârtej : în cap.

Lâncezeală : în genunchi ; în picioare ; seara, în aer liber ; în timpul frisonului.

Oboseală : a membrelor ; intensă, în pat ; neodihnit.

Fatigabilitate : a spatelui ; brațelor ; pieptului.

Senzație de tragere în jos : după scaun.

Rigiditate : în coapse ; în picioare, după somnul de seară.

Șocuri electrice : în cap.

Gâdilare : în laringe ; în piept.

Furnicături : în laringe.

Paralitic : slăbiciunea degetelor ; durere din abdomen în jos, de-a lungul piciorului ; durere în genunchi ; durere în carp ; durere de tracțiune din abdomen în jos, de-a lungul piciorului.

Amorțeală : în picioare ; a degetelor.

Senzație de târâre : în epigastru, urcând până în gât.

Furnicare : nara stângă ; în rect ; în gât.

Fior : în spate.

Răceală : genunchi, în pat ; mâini ; a corpului ; a membrelor.

Căldură : în față, cap și mâini ; urechea stângă ; gură ; în rect ; a gazelor intestinale ; internă ; după frison sau independent de acesta ; seara, cu anxietate ; și transpirație.

Uscăciune : în gură ; în trahee ; în ureche.

Mâncărime : în jurul ochilor ; la rădăcina nasului ; durere, la scaun ; a anusului ; a perineului ; a vechilor erupții herpetice ; în gât ; axile ; acnee pe spate ; a palmelor ; pe coapsă ; pe tot corpul ; mâini și gambe ; a scalpului.

ȚESUTURI [44]

Simptome ale oxidării imperfecte a sângelui.

Sângele stagnează în capilare, provocând colorație albăstruie, răceală ; echimoze.

Anevrisme roșu-aprins, rotunde, plate, care sângerează violent la cea mai mică rană.

Cea mai mică iritație provoacă sângerare din capilarele venoase.

Mai rău după pierderea de lichide (hemoragii, transpirații, diaree etc.).

Ganglioni limfatici umflați, indurați sau supurați ; dureri arzătoare.

Umflarea ganglionilor, la persoane scrofuloase sau sifilitice.

Scorbut ; atât de slăbit, încât abia poate merge.

Peritonită, cu timpanism și paralizie intestinală.

Paralizie pulmonară iminentă în stadiul al treilea al pneumoniei.

Arsură în oase și în alte părți.

Cataruri de lungă durată la vârstnici sau la persoane cu constituții slăbite ; dilatarea capilarelor venoase ale părților faringo-laringiene ; torpoarea tuturor funcțiilor.

Deteriorare organică fără reacție.

Gangrenă : umedă ; senilă ; la persoane cașectice ; când forțele vitale au slăbit ; caracter extrem de fetid al secrețiilor ; prostrație profundă.

Anemie după afecțiuni estivale ; slăbit, palid, cu pielea albă.

Cloroză, cu erupție asemănătoare celei pruriginoase și fluor albus ; gingii scorbutice ; atât de slăbit, încât abia poate merge.

Emacierea și veștejirea părților afectate.

Atrofie, corp rece, stă culcat ca și cum ar fi mort, dar este conștient.

Sepsis, trăsături adâncite, ten gălbui-pământiu, febră hectică, simptome de febră tifoidă.

Holera asiatică ; febră galbenă ; tifos ; epilepsie ; reumatism.

ATINGERE. MIȘCARE PASIVĂ. LEZIUNI [45]

Atingere ; scalp dureros ; durerea ca de rupere din dinți < ; regiunea ficatului dureroasă ; sensibilitatea dureroasă a perineului, când este atins ; durerea ca după contuzie din ambele coate, dureroasă ; durerea de tracțiune în diafizele oaselor, dureroasă la apăsare ; insensibilitate continuă a picioarelor la atingere.

Deplasarea călare agravează : sensibilitatea dureroasă a membrelor ; colica.

Efecte ale ridicării unei greutăți excesive.

Șoc în urma unei leziuni : stupoare, pierderea vederii și auzului, diaree colicvativă, cadaverică, transpirație rece, respirație hârâitoare, circulație stagnantă, puls frecvent, filiform.

PIELE [46]

Arsură în diferite locuri ale pielii ; și noaptea, în pat.

Mâncărime pe tot corpul, zi și noapte ; mâncărime fugitivă când se încălzește în pat.

Formicație în piele.

Piele uscată și friabilă. θ Tifos.

Icter : după hrană prea multă sau prea consistentă ; în urma abuzului de mercur.

Culoare albăstruie a corpului, cu anxietate cardiacă teribilă și răceală glacială a întregii suprafețe. θ Cianoză.

Pete maronii.

Părțile externe se înnegresc. θ Gangrenă.

Pliurile pielii devin excoriate și ulcerate.

Erupție fină, umedă, cu arsură în zonele în care nu există erupție.

Erupție urticariană, papule nedureroase și erupții fine pruriginoase pe mâini și gambe.

Sechelă a rujeolei, îndeosebi răgușeală.

Scarlatină : ultimul stadiu ; horcăit în gât, pierderea forței vitale ; halenă fetidă și extremități reci ; trebuie să aibă aer și dorește să i se facă vânt ; transpirație rece, lipicioasă ; sepsis și sfacelare.

Erupție herpetică umedă, în special pe față.

Erupție uscată, ca scabia.

Scabie umedă ; abuz de unguente mercuriale.

Anumite forme de lepră ; fața pare tumefiată, pete brun-roșiatice ; degetele de la picioare par ca și cum ar fi înghețate.

Purpură hemoragică, cu febră și sensibilitate dureroasă intensă.

Variolă astenică, cu respirație rece și prostrație excesivă, erupție purpurie lividă.

Ulcere : varicoase ; scorbutice ; livide, sângerând ușor ; fetide.

Ulcerele sunt fetide ; cele vechi reizbucnesc ; produc arsură și sângerează ușor.

Apăsare și tensiune în jurul ulcerului de la picior.

Un ulcer care a fost îndepărtat reizbucnește și, în loc de puroi, elimină o limfă sanguinolentă.

Ulcerele sifilitice cu margini înalte devin iritabile în urma tratamentului topic ; margini ascuțite, neregulate, subminate ; secreții fluide, iritante, fetide ; ulcer dureros și predispus să sângereze la atingere.

Ulcerații cu durere arzătoare.

Puroiul dintr-un ulcer era fetid, ca asafoetida.

Telangiectazie la copii.

Arsuri ; degerături.

Escare de decubit în tifos, din cauza descompunerii sângelui.

PERIOADA VIEȚII, CONSTITUȚIA [47]

Copii, după boli epuizante.

Băiat, æt. 3 ani ; surditate.

Forțe vitale scăzute, sistem venos predominant.

Vârstnici. θ Astm. θ Bronșită cronică. θ Dispepsie. θ Tulburări hemoroidale. θ Blenoree.

Femeie de culoare, æt. 40 ; purpură hemoragică.

Bărbat, æt. 39, cu statură și constituție fragile ; phthisis pulmonalis.

Bărbat, æt. 42, cu temperament bilios-limfatic ; afecțiune pulmonară în urma inhalării căldurii intense a focului.

RELAȚII [48]

Antidotat de : Arsen., Camphor., Coffea, Laches., Spir. nitr. dulc .

Antidotează : efectele cărnii putrede sau ale peștelui putred, ale grăsimilor râncede, ale sării sau cărnurilor sărate ; Cinchon., Laches., Mercur .

Compatibil : înainte de Arsen ., Cinchon ., Droser ., Kali carb ., Phosph. ac . ; după Bellad . (în ftizia laringiană, cu febră iritativă), Kali carb ., Laches., Lauroc., Mercur . (hemoroizi cu senzație de arsură, după fiecare scaun prolabează noduli hemoroidali sângerânzi ; când scabia este uscată) Nux vom., Sepia, Sulphur (când scabia este uscată), Tabac., Veratr . (la debutul tusei convulsive).

Complementar : Kali carb .

Comparați : carbonii în general ; Caustic., Laches., Phosphor . și Rumex în răgușeală ; Camphor . în colaps ; Cinchon., Plumbum în pneumonia neglijată etc., în special la băutorii inveterați vârstnici ; Natr. mur . în slăbiciunea paralitică, la apucarea obiectelor ; Opium în lipsa reacției după remedii bine indicate ; Phosphor . în ulcerele care sângerează ușor ; Pulsat . în efectele nocive ale alimentelor grase și produselor de patiserie ; Sulphur în menstruațiile cu miros înțepător, inflamația erizipelatoasă a mamelei .