Iodium

Elementul iod.

Preparare , Tinctură (sau triturări, -Hahnemann).

Surse. [Niciuna dintre sursele citate de Hahnemann nu este admisă, atât în conformitate cu recomandarea insistentă a dr. Hering, cât și din cauza caracterului referințelor, așa cum a fost evidențiat de dr. Hughes; câteva dintre cele la care face referire Hahnemann au fost obținute din Frank's Magazine sau din sursele originale.]

1 , Hahnemann, din Chr. Kr., 3, 378; 2 , v. Gersdorff, ibid.; 3 , Gross, ibid.; 4 , Schreter, ibid.; ( 5 până la 10, experimentările lui Jorg cu tinctură , conținând 38 de grăunțe la uncie); 5 , Heisterberg a luat doze de 5 până la 9 picături; 6 , Kneschke a luat doze de 1 până la 6 picături; 7 , Otto a luat doze de 1 până la 15 picături; 8 , Seyfert a luat doze de 4 până la 18 picături; 9 , Siebenhaar a luat doze de 3 până la 10 picături; 10 , Joerg a luat doze de 4 până la 8 picături; 11 , Hering, efectul a 5 picături (1/4 grăunte) și al 10 picături (1/2 grăunte), Archiv. f. Hom. Heilk., 13, 2, 182; 12 , Macfarlan, Raue's Record, Hom. Lit., 1871, p. 7, efectele dil. 17m (Fincke), administrată în apă timp de două sau trei zile, produse la toți experimentatorii; 13 , Robinson, un bărbat a luat 1/3 picătură, de trei ori pe zi, Br. J. of Hom., 25, p. 324; 14 , C. Mohr, Jr., M.D., experimentare cu dil. 50, Thesis Hahn. Med. Col. of Phil., 1875 (Am. J. of Hom. M. M., 8, p. 378); [ Nr. 14, experimentarea dr. C. Mohr, Jr., aparține lui Indium; toate simptomele care poartă acest număr trebuie eliminate din Iodum. ]

15 , Gairdner, Essay on Iodine (după Hahnemann, revizuit de Hughes); 16 , Formey, Hufeland's Journ., 1822, un tânăr a luat tinctură timp îndelungat pentru gușă, pe care aceasta a vindecat-o, dar a provocat cele ce urmează; 17 , același, efectele a 30 de picături de tinctură zilnic; 18 , Muhrbeck, Hufeland's Journ., 1822, efectele a 10 până la 18 picături de tinctură, de trei sau patru ori pe zi, la o fată de treisprezece ani, cu glande dure și tumefiate pe partea stângă a gâtului; 19 , Rœchling, Rust's Mag., 1823, efectele utilizării îndelungate a iodului; 20 , Vogel, Rust's Mag., 1823, efectele tincturii, câte 4 picături dimineața și seara, timp de opt zile, apoi doze de 8 picături, la o femeie în vârstă de douăzeci și opt de ani, care suferea de gușă, pe care Iod. nu a vindecat-o; 21 , Schmidt, Hufeland's Journ., 1824, efectele tincturii la o fată de douăzeci și patru de ani, cu gușă; de asemenea, la o fată de douăzeci și opt de ani, cu gușă; 22 , Suttinger, Rust's Mag., 1824, efectele tincturii, utilizată continuu timp de câteva luni, la o fată de douăzeci de ani, cu gușă; 23 , Naumann, Hufeland's Journ., 1823 (vol. 55), efectele tincturii la o femeie de treizeci și patru de ani, cu gușă; 24 , Schmidt, Hufeland's Journ., 52, efectele dozelor mari de tinctură; 25 , Montcourier, Journ. de Chim. Méd., mai 1828 (Rev. d. l. M. M. Hom., 5, 13), intoxicarea unei doamne cu 2 1/2 drs. de tinctură; 26 , Chevallier, Rec. Period., 1828, efectele vaporilor asupra muncitorilor dintr-o fabrică; 27 , Jahn, Horn's Archiv, 1829, efectele tincturii la bărbați care sufereau de gușă; 27 a , același, efecte generale, Archiv. de Méd., 1830; 28 , Boston Med. and Surg. Journ., vol. 2, p. 69, efectele tincturii aplicate pe o tumefacție reumatică cronică a cotului; 29 , Bardsley, efecte generale, Boston Med. and Surg. J., 4, 341; 30 , Rivers, Am. J. Med. Sc., 1831, p. 546, efectele la femei care utilizau tinctură pentru gușă; 31 , Am. J. Med. Sc., 5, p. 500 (La Clinique), efectele a 6 până la 10 picături de tinctură zilnic la un tânăr în vârstă de optsprezece ani; 32 , Hubbard, Boston Med. and Surg. Jour., 12, 266, efectele a 25 până la 40 de picături de tinctură, de trei sau patru ori pe zi; 33 , Reichman, Hempel's Mat. Med., 1, 548, efectele asupra unei femei de douăzeci și șase de ani ale tincturii utilizate timp de șase luni; 34 , Wallace, ibid., efectele utilizării continue; 35 , Hempel's Mat. Med., 1, 548, o femeie a luat tinctură pentru înlăturarea obezității (6 picături de trei ori pe zi, ulterior 30 de picături zilnic timp de opt săptămâni; în total 2 uncii); 36 , Zinck, N. Eng. J., 1825 (Lond. Med. Repository), efectele utilizării imprudente a Iod.; 37 , Med. Zeit. v. Ver. f. Heilk., 1834 (Frank's Mag., 1, 65), intoxicarea unei femei isterice în vârstă de treizeci și doi de ani, care suferea de gușă; 38 , Schneider, Hufeland's Journ., 1840, efectele dozelor de 6 până la 10 picături de tinctură, la un bărbat în vârstă de douăzeci și cinci de ani; ( 39 și 40 , omise); 41 , Cullerier, Mem. de la Soc. de Chir. de Paris, 1847, un tânăr a luat doze moderate pentru gonoree rebelă; 42 , același, efectele într-un caz de secreție uretrală ușoară; 43 , omisă; 44 , Bucknell, Lancet, 1843, p. 791, efectele aplicării tincturii diluate pe o suprafață denudată (denudată de nitratul de argint); 45 , Nelaton, Journ. de Chim.-Med., 1854, efectele injectării tincturii, împreună cu iodură de potasiu, în șoldul unui băiat cu boala Pott; 46 , Black, Lancet, 1859, p. 262, efectul injectării a 12 uncii de tinctură într-un chist ovarian (lichidul a fost reținut 20 min.); ( 47 , omisă); 48 , Stevens, Boston M. and S. Journ., 49, p. 254, domnișoara ---, a inhalat vaporii tincturii (în apă fierbinte), pentru pierderea vocii; 49 , Ricard, efectele a 3 drahme de tinctură la un tânăr, după Rilliet, Memoir Sur. l'Iod., 1860; 50 , Rilliet, Memoir sur l'Iodisme, Paris, 1860, efecte generale; 51 , Mannoir, din lucrarea precedentă, intoxicarea unei doamne cu tinctură, 10 picături în prima zi, ceva mai puțin în următoarele trei zile; 52 , Coindet, ibid., efecte generale; 53 , Baup, ibid.; simptome apărute la un pacient; 54 , Coindet fils, ibid., efecte generale; 55 , D'Espine, ibid., efecte generale; 56 , Rilliet, ibid., intoxicarea unui bărbat în vârstă de patruzeci și cinci de ani prin aerul marin (Chatin afirmă că, la malul mării, sunt inhalate zilnic între 1/5 și 1/10 de miligram de Iod.); 57 , același, o doamnă în vârstă de șaizeci de ani, intoxicată prin aerul marin; 58 , același, intoxicarea unei doamne în vârstă de patruzeci de ani prin apele de la Saxon, consumate timp de o lună; 59 , același, intoxicarea unei doamne în vârstă de treizeci și doi de ani prin aerul marin; 60 , Fox, Lancet, 1867, p. 454, efecte generale; 61 , Gillespie, Med. Times and Gaz., 1864, efectul tincturii saturate aplicate pe glandele parotide mărite; 62 , Bainbridge, Med. Times and Gaz., 1861, o doamnă, după ce luase seara o pilulă albastră, a luat dimineața, din greșeală, 1/2 uncie de tinctură; i s-au administrat imediat cantități mari de apă caldă, până când materiile evacuate nu au mai fost colorate de Iod.; 63 , Perussel, efectele tincturii la o tânără, administrată pentru o gușă ușoară, câteva picături zilnic timp de trei luni, Rev. de la M. M. Hom., 5, 14; 64 , Hermann, Petersb. Med. Zeit., 1869 (Hirschel's Kl., 1870, p. 183), efectele a 2 uncii de tinctură, conținând 96 de grăunțe, la un bărbat; 65 , Hawk's, Trans. N. Y. St. Hom. Med. Soc., 1868, p. 331; o doamnă a luat tinctură timp de două luni pentru gușă, începând cu 3 picături de trei ori pe zi, crescând până la 8 picături și întrerupând medicamentul la fiecare două săptămâni; 66 , Foussagrieves, efectele injectării tincturii diluate într-un hidrocel traumatic (L'Union Méd., 1860), Syd. Soc. Y. B., 1861; 67 , Simon, La France Méd., mai 1876 (Lond. Med. Rec., iunie 1876), efectele aplicării tincturii pe tinea favosa la copii.

PSIHIC

• Afectiv.
• Excitație, împreună cu o senzație neobișnuită de greutate, indolență și proastă dispoziție, 11.
• Excitație după-amiaza; seara, mai somnoros decât de obicei, 11.
• Delir (înainte de moarte), 58.
• Impresii mentale supărătoare și lipsite de rațiune, care se transformă cu ușurință în idei fixe, 56.
• Iluzii senzoriale, 15.
• Remarcabil de vioi și vorbăreț, nimeni altcineva nu reușește să spună vreun cuvânt, 3.
• A stat toată ziua cu capul sprijinit în mână și abia răspundea când i se vorbea, 57.
• Fire blândă, scrupuloasă și timidă, cu sensibilitate diminuată, 63.
• Tristețe, 50, 56. [10.]
• Dispoziție abătută, 27a.
• Deprimare sufletească totală; putea să citească puțin și să scrie foarte puțin, cu mare efort, dar nu manifesta interes pentru nimic din viață și, deși era obișnuită cu munca de autor, timp de multe zile a fost cu totul incapabilă să-și fixeze gândurile asupra vreunui subiect, 62.
• Cea mai profundă deprimare sufletească, 41.
• Dispoziție sumbră, 4.
• Dispoziție ipohondriacă, 15.
• Anxietate, 38, 50.
• Anxietate și prostrație; pacienții se preocupă în cea mai mare parte de prezent, mai degrabă decât de viitor, 15.
• Anxietate mare, 27.
• Anxietate și deprimare profunde, 15.
• Predispus la spaimă și supărare, 27a. [20.]
• Neliniște mentală; spaimă; afectele sunt ușor tulburate, 50.
• Se teme că din orice fleac ar putea rezulta vreo nenorocire, 1.
• Neliniște după o oarecare muncă manuală, care dispare în timp ce stă așezat, 15.
• Iritabilitate, 58.
• Iritabilitate neobișnuit de mare, ajungând până la mânie, 1.
• Proastă dispoziție, 8.
• Foarte prost dispus și sensibil pe întreaga perioadă a digestiei, de la prânz până seara, cu o senzație de apăsare în gât și piept, ca și cum ar fi pe punctul de a plânge, 2.
• Este morocănos și irascibil; simte o lentoare mentală, 14.
• Arțăgos, iritabil; nimic nu este făcut cum trebuie, 4.
• Sensibilitate patologică; este mișcat cu ușurință și frecvent până la lacrimi, 56. [30.]
• Sensibilitate extremă, 27a.
• Intelectual.
• Se simte obosit mintal și nu are chef să lucreze, 14.
• Lentoare mentală; este înclinat spre muncă mecanică, 11.
• Aversiune față de muncă, 1.
• Gânduri fixe, de neclintit (ziua a douăzeci și una), 1.
• Are în permanență impresia că ar trebui să se gândească la ceva, dar nu știe la ce; nu-i vine nimic în minte, 11.
• Îi este greu să-și adune gândurile și este nehotărât, 21.
• Simte o lentoare mentală; este morocănos și irascibil, 14.
• Simte o lentoare mentală și este nepăsător, 14.
• Se simte incapabil de orice, 1. [40.]
• Obnubilare (după patru ore), 45.
• Stupoare, 50.

CAP

• Confuzie și vertij.
• Confuzie a capului, care îngreunează gândirea, 2.
• Confuzie a capului, cu mare aversiune față de munca susținută, 2.
• Confuzie a capului, care pare să vină din spate, prin ceafă, în cap, 10.
• Confuzie a capului care se transformă într-o durere apăsătoare, mai ales în tâmple; această cefalee reapare din când în când, până seara târziu (prima zi), 10.
• Ușoară confuzie a capului, cu o oarecare apăsare în jumătatea dreaptă a frunții (după 4 picături), 6.
• Vertij, 21.
• Vertij, cu tendință înainte, 4.
• Vertij, cu slăbiciune, dimineața, 4. [50.]
• Amețeală, 63.
• Cap în general.
• Congestie a capului, urmată de cefalee timp de o jumătate de oră, 7.
• Înaintea menstruației, val de căldură în cap, cu palpitații și tensiune în gât, care devenea gros, 4.
• Greutate în cap, 63 ; (după trei ore), 64.
• Cefalee, 38, 59, 50.
• Cefalee, dimineața, la ridicarea din pat, ameliorată mâncând; după o oră, cefaleea revine și durează până la amiază, 14.
• Cefalee, începând noaptea și continuând pe tot parcursul zilei următoare; durerea mai ales în partea dreaptă a occiputului; dureri ocazionale deasupra ochiului stâng, cu senzație de oboseală și rău, 14.
• Cefalee în aer cald, în timpul unei deplasări îndelungate cu un vehicul sau când merge repede, 1.
• Cefalee foarte chinuitoare înainte de amiază; durerile au început în partea dreaptă a occiputului și s-au extins peste cap până la ochiul stâng, 14.
• Cefalee surdă înainte de amiază, 14. [60.]
• Cefalee ca și cum o bandă ar fi strâns legată în jurul capului, 1.
• Cefalee apăsătoare și, uneori, înțepătoare, 10.
• Cefalee apăsătoare violentă, mai ales în tâmpla dreaptă, 10.
• Zvâcnituri în cap, la fiecare mișcare (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Ușoară cefalee pulsatilă, durând două ore, cu cap fierbinte și mâini reci, umede și lipicioase; ulterior, senzație de contuzie a creierului în vertex, ameliorată de aerul rece, 14.
• Cefalee cu bătăi și pulsații la ora 3 P.M., durând până la culcare; capul foarte fierbinte; fața roșie, 14.
• Durere cu bătăi și pulsații în cap, cu multă căldură și o senzație de obtuzitate și iritabilitate; spălarea cu apă rece ameliora, 14.
• Frunte.
• Durere în întreaga regiune frontală (după 5 picături), 6.
• Durere în regiunile frontale, cu confuzie a capului, iar la o jumătate de oră după dispariția cefaleei a apărut o foame violentă, care a reapărut și la scurt timp după cină (după 6 picături), 6.
• Cefalee frontală, 63. [70.]
• Cefalee externă în frunte, ca de supurație, 1.
• Cefalee în frunte și în creștet, agravată de orice zgomot sau de vorbit, 1.
• Cefalee suborbitară, 50.
• Apăsare într-un punct mic al frunții, chiar deasupra rădăcinii nasului, 2.
• Cefalee apăsătoare deasupra ochilor, spre seară, 4.
• Cefalee apăsătoare, mai ales în partea stângă a capului, extinzându-se spre frunte, revenind frecvent, 10.
• Din nou, apăsare ascuțită în porțiunea superioară a părții stângi a frunții, 2.
• Cefalee sfâșietoare deasupra ochiului stâng și în tâmplă, 4.
• Cefalee în frunte; creierul este resimțit ca și cum ar fi contuzionat și extrem de sensibil; întregul corp, mai ales brațele, pare lipsit de putere și paralizat; este obligat să se întindă; cu eructații și sensibilitate dureroasă a părții externe a capului la atingere; chiar și în ziua următoare, confuzie a capului și durere a creierului la mișcare (după douăzeci și șase de zile), 1.
• Zvâcnituri nedureroase în frunte, 1.
• Tâmple. [80.]
• Durere sfâșietoare mai întâi în regiunea temporală stângă, apoi în cea dreaptă, aproape concomitent, 2.
• Vertex.
• Durere în partea stângă a vertexului, 11.
• Ușoară apăsare în vertex, durând zece minute (după un sfert de oră, a treia zi), 6.
• Junghiuri în creștetul capului (a treia zi), 1.
• Regiunile parietale.
• Durere dimineața, la ora 8 A.M., extinzându-se dinspre occiput peste partea dreaptă a capului și lăsând în vertex un loc cu senzație de contuzie, 14.
• Cefalee severă pe partea stângă, seara, 14.
• Durere de tracțiune în partea stângă a capului, extinzându-se în dinți, 4.
• Apăsare cu tracțiune în porțiunea superioară a părții stângi a capului, extinzându-se în tâmplă, 2.
• Durere apăsătoare și sfâșietoare în partea dreaptă, deasupra frunții, 2.
• Occiput.
• Durere mușcătoare, ca de rană, în partea dreaptă a occiputului, deasupra urechii, extinzându-se posterior în piele, 2. [90.]
• Durere în regiunea occipitală dreaptă, cu durere surdă, sâcâitoare, ocazională în frunte, 14.
• Durere trecătoare în occiput, 7.
• Cefalee apăsătoare în occiput, ameliorată de repaus, agravată de mers sau de alte mișcări ale corpului și transformându-se, după un timp, într-o mare confuzie a capului, care a durat până la ora 7 P.M., 7.
• Durere apăsătoare violentă pe suprafața inferioară a occiputului, 10.
• Junghiuri în occiput, ameliorate în poziție culcată, 1.
• Partea externă a capului.
• Părul cade, 1.
• Cădere abundentă a părului, 4.
• Mâncărime a scalpului, degetelor de la picioare etc ., 14.
• Mâncărime severă a scalpului în vertex, durând câteva zile; mai rea dimineața, 14.

OCHI

• Obiectiv.
• Roșeață a ochilor (a doua zi), 66. [100.]
• Ochi strălucitori, injectați, proeminenți (după două ore), 64.
• Ochi scânteietori și neliniștiți, 58.
• Ochi terni și ficși, cu cearcăne mari, negre, 57.
• Ochi încețoșați, cu aspect tern, 63.
• Ochi inflamați, 1.
• Inflamație a ochilor, provocată de răcire, 1.
• Oftalmie, 50.
• Sclerotice de un galben murdar, cu vase injectate, 4.
• Cearcăne mari, negre, în jurul ochilor, 50.
• Colorație brună particulară sub ochi, 55. [110.]
• Ochi adâncit în orbită, cu aspect sălbatic, 56.
• Ochi uneori ficși, alteori rătăcitori, 50.
• Tresăriri în ochi (după câteva ore), 1.
• Subiectiv.
• Senzație de slăbiciune în jurul ochilor, ca și cum aceștia s-ar afla adânc în orbite, mai ales după-amiaza, 2.
• Tensiune deasupra ochiului drept, cu ochii întrucâtva inflamați, 4.
• Apăsare în ochi, 2.
• Apăsare în ochi, ca și cum ar avea nisip în ei, 4.
• Apăsare dureroasă în ochiul stâng și în cantusul intern, 1.
• Junghiuri tăioase în ochiul stâng, extinzându-se spre cantusul extern, 1.
• Durere sfâșietoare în jurul ochiului drept, mai ales sub acesta, 1. [120.]
• Durere sfâșietoare constantă în jurul ochiului drept, trecând posterior de la cantusul intern la articulația maxilarului (din a șasea până în a șaptea zi), 13.
• Pleoape.
• Roșeață și tumefiere a pleoapelor, cu aglutinare nocturnă, 4.
• Tumefiere enormă și colorație violetă a pleoapei superioare, 45.
• Tumefiere leucoflegmatică a ambelor pleoape, fără roșeață marcată a globului ocular, 18.
• Tresărire constantă, înainte și înapoi, a pleoapei inferioare, 1.
• Pleoapa dreaptă afectată de tresăriri, fiind ridicată spasmodic în formă de festoane; spasmele nu au încetat complet decât după optsprezece zile, 62.
• Mâncărime a pleoapelor, 4.
• Mâncărime în cantusuri, 1.
• Aparatul lacrimal.
• Lăcrimare (după o oră), 25.
• Lăcrimare abundentă, 18. [130.]
• Lăcrimare abundentă în aer liber, 14.
• Glob ocular.
• Junghiuri în partea superioară a globului ocular stâng, 1.
• Pupilă.
• Pupile moderat dilatate (după două ore), 64.
• Pupile extrem de dilatate, 63.
• Vedere.
• Întunecarea vederii, 15.
• Vedere încețoșată, 50.
• Încețoșarea și slăbirea vederii, 63.
• Slăbirea vederii, 24.
• Vedere slabă timp de câteva zile și încă mai puțin puternică decât de obicei după optsprezece zile, 62.
• Obiectele par ca și cum ar fi acoperite de un văl, 4. [140.]
• Lumina pare slabă și neclară, 4.
• În timp ce citea un text tipărit, nu vedea nimic în afară de hârtia albă; după ce ajungea la sfârșitul unei fraze, începutul acesteia devenea vizibil, 34.
• Sensibilitate mult crescută a retinei, un fel de fotofobie, astfel încât, în timpul zilei, obiectele par iluminate de o lumină arzătoare, roșie ca focul și aproape orbitoare, iar lumina artificială de seară era cu totul intolerabilă, 37 . [Acest simptom dispărea de îndată ce se întrerupea administrarea iodului, moment în care gușa începea întotdeauna să crească.]
• Tulburare a vederii, 45.
• Uneori, obiectele par multiple și ea nu poate vedea clar, 4.
• Nu poate face cusături fine, deoarece punctele de cusătură îi pâlpâie înaintea ochilor, 4.
• Pâlpâiri înaintea ochilor, 4, 27.
• Scântei înaintea ochilor, 4.
• Raze curbate, ca de foc, țâșnesc lateral din axa vizuală, frecvent în jos și, de asemenea, de jur împrejurul ochilor, la mică distanță de punctul vederii, deși mai mult în sus (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Inele întunecate plutesc în jos înaintea ochilor, lateral și aproape de axa vizuală (după șaisprezece ore), 1.

URECHE

• Extern. [150.]
• Roșeață vie a întregii urechi drepte, cu un șir de coșuri foarte dureroase, ca de rană, pe helix, 14.
• Apăsare sfâșietoare în fosa de sub urechea dreaptă și în partea învecinată a gâtului, 2.
• Intern.
• Durere în urechea dreaptă, 2.
• Durere în urechea stângă, 2.
• Auz.
• Sensibilitate la zgomot, 1.
• Dificultate de auz, 15.
• Auz slab, 63.
• Țiuit în urechi, 50.
• Vuiet în urechi, 63 ; (după două ore), 64.
• Zgomote frecvente în ureche, ca într-o moară, 4.

NAS

• Obiectiv. [160.]
• Simptome asemănătoare celor ale unei răceli la cap, 51.
• Simptome ca de răceală violentă la cap; „din nas curge un șuvoi limpede și continuu”, 12.
• Secreție crescută de mucus în nări, 10.
• Mai mult mucus în nas decât de obicei, 7.
• Cantitate crescută de mucus în nas, care este înfundat, deși fără catar, 11.
• Se suflă din nas mult mucus galben, 1.
• Eliminare abundentă de mucus galben din nas (după șase până la șapte zile), 13.
• Coriză, 50, 51.
• Catar nazal fluent, ca apa, 4.
• Catar nazal fluent, cu multe strănuturi, 4. [170.]
• Catar nazal înfundat foarte frecvent (mai ales seara), care devine fluent în aer liber, cu expectorație abundentă, 1.
• Sângerare nazală la suflarea nasului, 4.
• Epistaxis; nasul sângerează ori de câte ori este suflat sau atins, 14.
• Sunet strident în nări, asemenea vibrațiilor unei coarde, nesincron cu inima, 65.
• Strănut (a doua zi), 66.
• Strănut fără catar, prin care chiar și mucusul nazal este proiectat la distanță, 2.
• Strănut frecvent, ca înaintea corizei, 11.
• Subiectiv.
• Nasul este mai desfundat decât de obicei, 11.
• Dimineața, nasul este foarte larg desfundat și uscat; înfundat întreaga zi; mirosul dispare complet, 11.
• Înfundarea nărilor (după douăzeci și opt de ore), 1. [180.]
• Partea inferioară a nasului este dureroasă la suflarea acestuia, fără coriză, 2.
• Mâncărime cu înțepături în partea anterioară a septului nazal, 1.

FAȚĂ

• Obiectiv.
• Privire însuflețită, care este foarte caracteristică, 56.
• Facies însuflețit, excitat, anxios, 58.
• Expresie melancolică sau anxioasă, 50.
• Expresie abătută sau, dimpotrivă, oarecum excitată, 50.
• Modificare particulară a expresiei feței, 53.
• Trăsături palide, 57.
• Colorație vie a feței; mâinile mai roșii decât de obicei, 11.
• Facies congestionat seara, 46. [190.]
• Îmbujorarea feței, 28.
• Fața îmbujorată (după o oră), 25.
• Fața roșie, 63; (în timpul cefaleei), 14.
• Fața roșie și fierbinte, 14.
• Fața a căpătat o culoare roșu-purpurie (curând), 67.
• Ten galben, 57.
• Facies gălbui, suferind, 65.
• Colorație diminuată, 27a.
• Paloare, 50, 52.
• Față palidă (a treia zi), 44. [200.]
• Paloarea feței, 38.
• Fața palidă, cu linii albăstrui, ca în urma masturbării, 63.
• Fața palidă, gălbuie sau verzuie, 50.
• Paloare cadaverică, 27.
• Față palidă, cu aspect bolnăvicios, 59.
• Față palidă, trasă, 15.
• Față palidă, adâncită (după două ore), 64.
• Fața ușor palidă, cu un aspect bolnăvicios de nedescris, 54.
• Aspect extrem de colabat al feței (imediat), 44.
• Tresăriri ale mușchilor feței, 21.
• Obraji. [210.]
• Durere apăsătoare în maxilarul superior drept, 2.
• Buze.
• Buze albăstrui, cu tumefierea venelor superficiale, 27a.
• Descuamarea buzelor, 11.
• Buze dureroase, uscate, 11.
• Comisurile bucale crăpate și foarte dureroase, ca niște răni, 14.
• Tremurul buzelor (ca de frig), 63.
• Bărbie.
• Un fel de contracție a maxilarului, făcând-o să-și încleșteze dinții, 51.
• Clănțănitul dinților (imediat), 44.

GURĂ

• Dinți.
• Dimineața, dinții erau acoperiți de mult mucus, deveneau galbeni și se strepezeau mai ușor decât de obicei de la acizii vegetali, 10.
• Durere ca și cum dinții și gingia ar fi slăbiți, în timpul mesei, 1. [220.]
• Durere de dinți foarte intensă și severă, 63.
• Durere de dinți ca o ciupitură în ultimii dinți posteriori din dreapta, 2.
• Durere de tracțiune în dinții din partea dreaptă, extinzându-se spre ureche, asociată cu înțepături, 4.
• Senzație tăietoare, de tracțiune și ca de rană, când în partea stângă, când în cea dreaptă, la rădăcinile sau în gingia incisivilor inferiori, 2.
• Durere de dinți apăsătoare, când ici, când colo, în dreapta sau în stânga, la dinții posteriori, 2.
• Gingii.
• Gingia a devenit treptat mai roșie decât de obicei, 10.
• Gingii palide, umflate și dureroase, 63.
• Umflarea și inflamarea gingiilor, provocând durere generalizată de dinți, 31.
• Sângerarea gingiei, 2.
• Ulcer pe gingia unei măsele inferioare găunoase, cu umflarea obrazului, extinzându-se în sus până sub ochi, 1. [230.]
• Gingia dureroasă la atingere, 1.
• Limbă.
• Limbă saburală (a doua zi), 66.
• Limba acoperită de un depozit gros, de aceeași culoare cu materiile vărsate, 15.
• Limba brună și uscată, 65.
• Limbă uscată, 28.
• Limba uscată, albă la margini, brună în centru, seara, 46.
• Senzație mușcătoare, constrictivă, care se transformă în câteva minute într-o arsură pe limbă, curând, 10.
• Gura în general.
• Dimineața, pe nemâncate, cavitatea bucală este acoperită de mucus, 11.
• Erupție aftoasă în gură, obligându-l să rămână la pat timp de trei zile, 56.
• Mici proeminențe pe fața internă a obrazului drept, la început doar cu o oarecare durere apăsătoare, ca de rană, la atingere; după câteva zile, înțepături și senzație tăietoare, ca și cum ar fi ulcerate, mai ales la deschiderea largă a gurii în timpul mesei sau când citește cu voce tare; cu inflamație în vecinătate, 2. [240.]
• Miros fetid din gură, chiar și dimineața, pe nemâncate, imediat după clătirea cu apă, 2.
• Uscăciunea gurii și a gâtului, 27a.
• Pereții cavității bucale păreau uscați, deși în realitate nu erau uscați, 10.
• Apăsare în jumătatea stângă a palatului, 2.
• Un loc cu sensibilitate dureroasă, ca de rană, în gură, 14.
• Salivă.
• Creșterea cantității de salivă, 51.
• Acumulare de salivă, cu oarecare greață, 8.
• Secreție abundentă de salivă, 7, 8.
• Salivație, 50; (a doua zi), 66.
• Iod găsit în salivă, 66.
• Gust. [250.]
• Gust dulce la vârful limbii (a șasea zi), 1.
• Gust grețos, dulceag, 8.
• Gust amar, 7.
• Gust amar după-amiaza; prunele dulci au un gust foarte amar, 4.
• Gust particular, aproape sărat, 10.
• Gust sărat, 7.
• Gust sărat, asemănător apei de Seltzer, 7.
• Gustul afectat în mod straniu, nimic nepăstrându-și savoarea naturală în afară de dulciuri; limonada, strugurii etc., foarte neplăcute, ceaiul rău, cafeaua mai puțin, ouăle fără probleme; însă orice fel de vin, chiar diluat cu apă și îndulcit, era abominabil și avea un gust imposibil de descris, acru-iritant, astringent, amar, acid și insuportabil; punciul, dacă era posibil, și mai rău decât vinul, 62.
• Vorbire.
• Vorbire bâlbâită (a doua zi), 64.

GÂT

• Gâtul se îngroașă când vorbește tare, 4. [260.]
• Examenul post-mortem a evidențiat pe uvulă și pe arcul palatin o placă galben-portocalie, separabilă, alcătuită dintr-o membrană subțire, dar fermă, care se desprindea ușor; această placă era confluentă cu alta de pe peretele posterior al faringelui și se extindea în esofag și trahee, devenind din ce în ce mai groasă; mucoasa de sub această membrană era hiperemică, dar nu tumefiată; epiglota era acoperită de o pseudomembrană groasă, mucoasa fiind erodată, de culoare roșu-închis, cu numeroase pustule tumefiate, iar submucoasa, edematoasă, dar flască; ventriculii lui Morgagni erau închiși prin tumefiere și acoperiți de o pseudomembrană asemănătoare; mucoasa de aici era, de asemenea, intens roșie și injectată, o membrană asemănătoare, bine delimitată, aflându-se pe corzile vocale și pe o porțiune a laringelui situată dedesubt; traheea era lipsită de membrană; bronhiile, pe toată întinderea lor, chiar până la cele mai fine ramificații, erau inflamate și pline de mucus vâscos; mucoasa nu era subțiată, ci foarte tumefiată și injectată și prezenta, pe fiecare secțiune, numeroase puncte mici de puroi (aparent), care puteau fi considerate însă mase de mucus; un grad înalt de emfizem acut între toți lobulii pulmonari. Întregul esofag, de la faringe până la stomac, era acoperit de o pseudomembrană continuă, de culoare portocalie, fermă și detașabilă; țesutul conjunctiv submucos conținea, pe alocuri, focare purulente flegmonoase, 64.
• Secreție crescută de mucus în gât, cu voce răgușită, 2.
• Simptome subiective.
• Uscăciune a gâtului, 45.
• Uscăciune, arsură și constricție în gât, 50.
• Durere în partea inferioară a gâtului, 45.
• Arsură în gât, 11.
• Arsură trecătoare în gât, 8.
• Arsură pișcătoare în gât, extinzându-se în căile aeriene, 10.
• Aerul marin părea să-i ardă gâtul, 56.
• Senzație de plenitudine în gât (a șasea zi), 1. [270.]
• Constricție a gâtului, astfel încât alimentele abia puteau coborî, 57.
• Sufocarea dureroasă a continuat timp de două zile și două nopți, diminuându-se apreciabil abia în a doua noapte și fiind însoțită tot timpul de salivație abundentă; sufocarea era resimțită ca și cum ar fi fost provocată de fâșii de piele care se desprindeau în diferite părți ale gâtului, însoțită de o senzație ascuțită, usturătoare, calmată pentru moment de o lingură de jeleu sau de terci de arorut, 62.
• Durere apăsătoare în partea dreaptă a gâtului, mai accentuată când nu înghite decât la înghițire, 1.
• Înțepătură în gât, ca și cum ar fi în laringe, observată și la înghițire, 2.
• Durere sfâșietoare în gât, deasupra laringelui, 2.
• Senzație de zgâriere și arsură în gât, 8, 9.
• Senzație neplăcută de zgâriere în gât, 8.
• Senzație de gâdilare și furnicare în gât, în regiunea laringelui, dimineața, în pat, 2.
• Gâdilare în gât, provocând dreagerea continuă a glasului, 14.
• Uvula și amigdalele.
• Tumefierea și alungirea uvulei, cu eliminarea unei cantități mari de salivă prin scuipat, 1. [280.]
• Arsură intensă, ca și cum uvula ar fi fost mistuită, 62.
• Amigdala stângă tumefiată; durere și dificultate la înghițire, 14.
• Senzație de pișcătură și zvâcnire în amigdale, mai ales în cea stângă, durând cinci minute, la scurt timp, 10.
• Istmul bucofaringian, faringele și esofagul.
• Roșeața istmului bucofaringian (a doua zi), 66.
• Istmul bucofaringian intens roșu și, împreună cu vârful limbii și o porțiune a buzei, ca și cum ar fi fost denudat, 62.
• Istmul bucofaringian flasc și sensibil (a cincea zi), 62.
• Arsură și durere în istmul bucofaringian, extinzându-se până la abdomen, deosebit de violente în stomac (după două ore), 64.
• Arsură ascuțită în faringe, cu senzație de excoriație extinzându-se în căile aeriene, 10.
• Senzație de zgâriere în faringe, asemenea celei care persistă după consumul de măceșe, 7.
• Arsură și uscăciune de la gât până la stomac (imediat), 25. [290.]
• Durere usturătoare și pișcătoare în esofag, cu căldură, constricție și senzație de asperitate, 63.
• Înghițirea.
• Înghițire dificilă (a doua zi), 64.
• Disfagie (a doua zi), 65.
• Deglutiția era atât de dificilă, încât era necesară o pauză considerabilă între fiecare act, 62.*
• Înghițirea împiedicată când bea apă, ca și cum gâtul ar fi fost constricționat și prea lipsit de putere pentru a înghiți lichidul, 1.
• Regiunea externă a gâtului.
• Roșeața gâtului și a toracelui, ca și cum ar fi fost congestionate cu sânge, 4.
• Diminuarea tumefierii regiunii externe a gâtului, 4 . [Efect curativ. -Hahnemann.]
• Senzație constantă de constricție în gușă, 21.

STOMAC

• Pofta de mâncare.
• Poftă de mâncare crescută, 53, 58.
• Poftă de mâncare crescută; bulimie, 55. [300.]
• Poftă de mâncare crescută, astfel încât abia putea aștepta până la amiază pentru a-și potoli foamea (o stare foarte neobișnuită), 8.
• Poftă de mâncare neobișnuită, 7.
• Poftă de mâncare și digestie neobișnuit de bune, 51.
• Poftă de mâncare mare, 11.
• Poftă de mâncare mare la amiază și seara, 10.
• Poftă de mâncare foarte mult crescută către amiază (a opta zi), 5.
• Creștere remarcabilă și continuă a poftei de mâncare, 52.*
• Foame la fel de mare seara ca la amiază, 7.
• Foame pronunțată, deși își luase micul dejun obișnuit cu trei ore înainte (a cincea zi), 5.
• Foame excesivă (după trei săptămâni), 18. [310.]
• Foame excesivă, astfel încât era obligat să mănânce de mai multe ori pe zi, 7.
• Foamea excesivă începea în jurul orei 10 A.M. și creștea rapid până la amiază, fiind asociată cu o sete neobișnuită; a luat masa de prânz cu mare poftă și a băut mai mult decât de obicei, 7.
• Foame extrem de violentă, ameliorată numai de masa de prânz; era obligat să mănânce din nou devreme după-amiaza și chiar și seara mânca mult, contrar tuturor precedentelor (după 5 picături), 6.
• *Foame vorace, nu se poate sătura, 4.
• Foame vorace; ar vrea să mănânce din nou imediat după masă; se simte întotdeauna mai bine dacă a mâncat până la sațietate deplină, 4.
• Foame ca de roadere, de la 10 la 12 A.M., ameliorată complet de masa de la amiază (după zece zile), 5.
• Dorință foarte mare de mâncare, în jurul orei 11 A.M.; îi era imposibil să aștepte masa de prânz; deși își potolise foamea, a luat cu poftă o masă copioasă, iar pofta de mâncare a reapărut după-amiaza (după 4 picături), 6.
• Abia își poate aștepta mesele și mănâncă foarte mult, 11.
• Dacă nu mănâncă ceva la fiecare trei sau patru ore, devine neliniștit; totuși, nu îndrăznește să mănânce prea mult, 1.
• Poftă de mâncare diminuată, 23, 57. [320.]
• Poftă de mâncare foarte scăzută, 44.
• Pierderea poftei de mâncare, 59, 65.
• Pierderea poftei de mâncare (odată cu furunculul), 35.
• Pierderea poftei de mâncare sau, dimpotrivă, foame canină, 50.
• Aversiune față de mâncare, 63.
• Pierderea completă a poftei de mâncare, 21.
• Setea.
• Sete, 28, 53; seara, 46.*
• Sete crescută, 7.
• Sete crescută de apă, 11.
• Sete puternică, 65. [330.]
• Sete mare (după 12 picături), 7.
• Sete mare, ziua și noaptea (după douăzeci și patru de ore), 1.
• Sete excesivă, care îl obliga frecvent să bea apă, 10.
• Sete intensă (a doua dimineață), 6.
• Sete chinuitoare, 13.
• Sete de nepotolit, 36.
• Eructații.
• Eructații, 63; (la o jumătate de oră după 1 picătură), 7; (după câteva minute, a treia zi), 6.
• Eructații de aer, 11.
• Eructații goale constante, de dimineața până seara; toate alimentele par să se transforme în aer, 1.
• Pirozis.
• Pirozis, 63.
• Greață și vărsături. [340.]
• Greață, 63.
• Greață dimineața, imediat după ridicarea din pat, cu durere ca de crampă în stomac, 4.
• Greață frecventă, 65.
• Greață puternică pentru scurt timp, 48.
• Greață trecătoare, 8.
• Senzație de greață, 14.
• Senzație de greață în capul pieptului în fiecare zi, dispărând după ce mănâncă; simte o greutate deasupra stomacului, 1.
• Senzație de greață în accese, cu pirozis și o senzație ca de stomac deranjat, 1.
• Senzație constantă de greață, mai ales noaptea, cu dezgust, 59.
• Senzație de rău la stomac timp de două zile; simțea ca și cum vărsătura l-ar ameliora, 14. [350.]
• Eforturi de vomă la fiecare zece sau cincisprezece minute, urmate de vărsături bruște, nu foarte abundente; vărsăturile erau agravate după ce bea sau se mișca, fiind urmate întotdeauna de o scurtă ameliorare; greața continua în intervale, 64.
• Tendință constantă de a vărsa, fără vărsături, 38.
• Eforturi de a vărsa (imediat), 25.
• Vărsături, 27, 46, 50, etc.*
• Vărsături și scaune lichide (după două ore), 64.
• Vărsături și evacuări diareice cu un lichid gălbui care conținea flocoane (după cinci ore), 61.
• Vărsături neîncetate, cu diaree, 15.
• Vărsături puternice, 15.
• Vărsături violente și spasm (curând), 44.
• Vărsături persistente, provocate foarte ușor, mai ales după ce mănâncă, 15. [360.]
• Vărsături seroase, continuând întreaga zi și întreaga noapte, 45.
• Stomacul.
• Digestie dificilă, 58.
• Digestie neregulată, 27a.
• Digestie foarte slăbită, 19.
• Distrugerea completă a digestiei sale anterior neîntrerupt de bune; după ingerarea unei cantități cât de mici de alimente, indigestie, cu durere de cap care îl face frecvent să-și piardă cunoștința, fără însă nicio pierdere a poftei de mâncare; timp de mulți ani a fost obligat să urmeze regimul cel mai strict, evitând toate medicamentele relaxante, amare sau rezolutive; cu incapacitate completă de a bea lapte dulce, 38.
• Durere în stomac dimineața, dispărând după eructații, 4.
• Dureri în epigastru, extinzându-se în abdomen, spate și în sus, în esofag (a doua zi), 64.
• Durere violentă în stomac, 50.
• Durere extrem de chinuitoare în stomac, 15.
• Alimentele îi provocau suferință, 65. [370.]
• Căldură internă crescută în regiunea stomacului, 7.
• Senzație ca și cum căldura ar începe în regiunea epigastrică și s-ar extinde în tot corpul, 10.
• Senzație de căldură și durere în regiunea epigastrică, 55.
• Căldură mare și arsură în stomac, 63.
• Căldură arzătoare în epigastru, 49.
• Arsură în capul pieptului, 1.
• Senzație de arsură în stomac sau greață extremă (curând), 32.
• Durere arzătoare în stomac și în regiunea ombilicală, neagravată de apăsare (după două ore), 64.
• Senzație de plenitudine și tensiune în stomac, 10.
• Stomacul pare să se afle într-o stare permanentă de contracție, 25. [380.]
• Crampă în stomac, recurentă frecvent, 15.
• Apăsare în regiunea epigastrică, 20.
• Senzație de greutate în regiunea epigastrică, însoțită de tremurături în tot corpul (curând), 44.
• Durere tăietoare foarte pronunțată în regiunea stomacului, 7.
• Junghiuri în capul pieptului (după cinci zile), 1.
• Junghiuri ascuțite, ca de ace, la marginea superioară a capului pieptului, 2.
• Dureri sfâșietoare în regiunea epigastrică (imediat); extrem de severe și agravate de cea mai ușoară apăsare (după o oră), 25.
• Durere ca de roadere în partea superioară a stomacului, 15.
• Sensibilitate dureroasă a epigastrului, 65.
• Stomac dureros la atingere, 63.

ABDOMEN

• Hipocondre. [390.]
• Regiunea hipocondriacă stângă este dură și intens dureroasă la apăsare, 4.
• Apăsare în hipocondrul drept, 2.
• Junghi ascuțit în hipocondrul stâng, ca de la gaze blocate, 2.
• Senzație de apăsare oarecum ca de rană în regiunea hipocondriacă stângă, 2.
• Durere ciupitoare și tăietoare surdă în regiunea hepatică, 2.
• Apăsare în regiunea hepatică, dureroasă chiar și la atingere, 2.
• Dureri apăsătoare și înțepătoare în regiunea hepatică, 22.
• Inflamația ficatului, cu durere apăsătoare constantă la nivelul acestuia; ficatul era foarte dur, deși numai moderat tumefiat, cu febră constantă, limbă uscată, neliniște marcată, somn redus, puls foarte mic și rapid și leșin la ridicarea în pat, 22. [Cu sfârșit letal.]
• (Durerea din regiunea ficatului și din epigastru este mai redusă), 4. [Acțiune curativă. -Hahnemann.]
• Regiunea ombilicală.
• Durere tăietoare în regiunea ombilicului, 10. [400.]
• Durere tăietoare violentă în regiunea ombilicală, 10.
• Abdomen în general.
• Distensia abdomenului superior, cu apăsare ascuțită, pe alocuri, ca de la gaze, persistând de la masa de prânz pe întreaga perioadă a digestiei, 2.
• Abdomen meteorizat (a doua zi), 64.
• Borborisme în abdomen (a cincea zi), 5.
• (Borborismele din abdomen dispar), 11.
• Borborisme în intestine, fără nevoie de scaun (după 12 picături), 7.
• Borborisme frecvente și mișcări încoace și încolo în abdomen, timp de câteva ore (după zece zile), 5.
• Gaze blocate în partea stângă a abdomenului, 1.
• Eliminare frecventă de gaze, 11.
• Gaze zgomotoase, 63. [410.]
• Mișcări în abdomen, care au devenit treptat dureroase, urmate de eliminarea frecventă a unor gaze cu miros de hidrogen sulfurat și de nevoia frecventă de evacuare a rectului, 10.
• Mișcare neobișnuită în abdomen, începând în stomac și extinzându-se, cu o senzație tăietoare, peste abdomen; uneori părea că aceste mișcări urcă în torace, care era constricționat; la scurt timp după aceea, apăsau mai mult în jos, spre pubis, în vezică și spre testicule, 10.
• Activitate peristaltică intestinală crescută, cu eliminări frecvente de gaze și materii fecale, fără distensia abdomenului, 10.
• Creștere aparentă a mișcărilor peristaltice intestinale, transformându-se după o jumătate de oră într-o senzație de tensiune, 7.
• Ridicare în valuri în abdomen, cu căldură crescută și aflux de acolo spre suprafața corpului, ca și cum ar izbucni brusc transpirația pe întreaga piele, 10.
• Împingere și forțare perceptibile în jos în canalul intestinal, urmate de nevoie imperioasă în rect de a elimina gaze și materii fecale, după care survine ameliorarea, 10.
• Neliniște de nedescris în intestine, mai ales noaptea, fără anorexie sau dispepsie, 56.
• Durere în abdomen, extinzându-se până la coloana vertebrală, 1.
• Durere în abdomen, mai ales de-a lungul colonului (după trei ore), 25.
• Abdomen dureros, 63. [420.]
• Senzații dureroase în abdomen sau la inserțiile diafragmei, 50.
• Căldură și arsură în abdomen, 63.
• Senzație de arsură în abdomen (în dimineața celei de-a doua zile), 61.
• Colică ciupitoare și apăsătoare, 1.
• Durere de tracțiune, ca o crampă, în abdomenul superior, pornind din epigastru, 2.
• Apăsare în abdomen, în apropierea șoldului drept, 2.
• Colică apăsătoare în abdomenul superior, între epigastru și ombilic, 2.
• Dureri aproape tăietoare în abdomen, 8.
• Colică tăietoare violentă, 27.
• Junghiuri în părțile laterale ale abdomenului, 1. [430.]
• Junghiuri acute în partea anterioară a abdomenului, în partea dreaptă, sub coaste, la inspirație; reapar frecvent la respirație profundă, 11.
• Colică extrem de violentă, obligându-i să stea la pat, 26.
• Hipogastru și regiunile iliace.
• Arsură cu durere sfâșietoare în partea stângă a abdomenului, în apropierea șoldului, 2.
• Iritabilitatea abdomenului, mai ales în regiunea stomacului, 7.
• Iritabilitatea canalului intestinal în regiunea stomacului și în intestinul subțire, mai curând o senzație de mișcare încoace și încolo decât o durere, încheindu-se după o jumătate de oră cu o senzație de tensiune, 7.
• Apăsare în abdomenul inferior după fiecare scaun de dimineață, care era mai curând tare decât moale, 2.
• Apăsare în abdomenul inferior, în paroxisme frecvente, mai ales în timpul șederii, dispărând treptat la întinderea corpului; timp de mai multe zile succesive, 1.
• Înțepătură ascuțită în partea stângă a abdomenului inferior, 1.
• Durere zvâcnitoare și înțepătoare deasupra arcadei pubiene, 11.
• Locul herniei se inflamează din cauza bandajului herniar obișnuit (a șasea zi), 1. [440.]
• Borborisme audibile și perceptibile în partea unei hernii inghinale, dimineața, la inspirație, 1.
• Apăsare în regiunea inghinală dreaptă, 2.
• Durere apăsătoare în partea dreaptă, aproape de penis, 2.
• Dureri sfâșietoare cu senzație de bolboroseală în partea dreaptă, aproape de penis, 2.

RECT ȘI ANUS

• Obiectiv.
• Hemoroizi pruriginoși și dureroși, 11.
• Subiectiv.
• Durere la nivelul hemoroizilor, apărând înaintea scaunului și persistând după acesta, 11.
• Durere arzătoare în interiorul rectului, 11.
• Apăsare în rect, seara, în pat (după treizeci și șase de ore), 1.
• Usturime în rect după un scaun normal, 1.
• Arsură în anus, seara, 1. [450.]
• Arsură ușoară în anus după fiecare evacuare, 10.
• Prurit violent în anus, 1.
• Prurit violent în anus, ca de la oxiuri, 4.
• Usturime, prurit și arsură frecvente în anus, 1.
• Nevoie de scaun fără evacuare; aceasta se produce ușor și fără efort numai după ce bea lapte rece, 4.
• Nevoie imperioasă și apăsare frecvente pentru evacuarea intestinelor, aparent ca urmare a activității peristaltice intestinale crescute; cu eliminări frecvente de materii fecale lichide, 7.

SCAUN

• Diaree.
• Eliminări intestinale crescute, 9.
• Evacuări intestinale crescute ca număr și cantitate, 7.
• Diaree, 82, 50, 53, etc.
• Diaree, agravată de consumul de bere, 14. [460.]
• Diaree abundentă, cu mucus apos, spumos, albicios, însoțită de colici în jurul ombilicului și apăsare la nivelul vertexului, 4.
• Diaree abundentă, chiar sangvinolentă, 27.
• Diaree excesivă, 36.
• Accese extrem de violente de diaree, cu colică violentă, timp de zece zile, 15.
• Evacuare rectală cu aspect diareic în jurul orei 6 P.M.; repetată în dimineața următoare (a opta zi), 5.
• Evacuare intestinală seara (a doua oară, contrar obiceiului), cu aspect diareic (a treia zi), 6.
• Scaun mucos, sangvinolent, redus cantitativ, cu aspect diareic, 15.
• Purgație (a doua zi), 61.
• Scaun mucos, sangvinolent, redus cantitativ, cu aspect diareic, 15.
• Purgație (în dimineața celei de-a doua zile), 61.
• Catarză, 32.
• Eliminare frecventă de materii fecale moi, urmată de arsură în anus, 10. [470.]
• Mai multe scaune albicioase în timpul zilei, mai moi decât de obicei, 4.
• Scaun moale și ușor de evacuat, 11.
• Evacuări intestinale păstoase, 10.
• Eliminarea unei cantități mari de materii fecale fluide spre seară (a zecea zi), 5.
• Scaun fluid, lichid, brun-roșiatic, cu colică și nevoie imperioasă, 64.
• Scaunul conține mult sânge clar (a doua zi), 64.
• Scaun cu miros particular, mai devreme decât de obicei, dimineața, 11.
• Constipație.
• Constipație, 50, 56.
• Constipație pe tot parcursul zilei, 7. [Reacție după mai multe doze de medicament. -T. F. A.]
• Constipație; evacuarea materiilor fecale tari se realizează numai printr-un efort mare de împingere, 7. [Reacție după doze repetate. -T. F. A.] [480.]
• Constipație de lungă durată, 15.
• Constipație rebelă, 59.
• Intestine constipate (după opt ore), 44.
• Constipat, 28.
• Scaun dificil de evacuat, 1.
• Scaune rare și dificil de evacuat, 63.

ORGANE URINARE

• Uretră.
• Durere tăietoare acută în orificiul uretrei când nu urinează, 2.
• Înțepături ca de ace în orificiul uretrei (după șaisprezece zile), 1.
• Prurit cu usturime în orificiul uretrei, 1.
• Micțiune.
• Nevoie frecventă de a urina, cu micțiuni frecvente; uneori însă nu se elimina o cantitate mare, 10. [490.]
• Nevoie neîncetată de a urina, 21.
• Micțiuni frecvente, cu nevoie imperioasă de a urina, 4.
• Micțiuni abundente și frecvente, 8.
• Micțiune involuntară (după trei zile), 1.
• Urina se scurge constant picătură cu picătură, însoțită de o nevoie constantă de a o elimina (după opt ore); poate fi reținută timp de o oră sau mai mult (după douăzeci și patru de ore), 44.
• A eliminat aproape deloc urină, iar cantitatea mică eliminată era roșie (după patruzeci și opt de ore), 1.
• Abia trei linguri de urină în douăzeci și patru de ore, de culoare brun-roșiatică închisă (cu miros puternic de iod) (a doua zi), 64.
• Micțiune dureroasă, 14.
• Urină mușcătoare, corozivă, în timpul micțiunii, 1.
• Urină.
• Cantitate crescută de urină, 9. [500.]
• Secreție urinară crescută, 27a.
• Poliurie, 50.
• Secreție abundentă de urină galbenă-vie, fluidă, apoasă; a fost nevoit să urineze de cel puțin șase ori de la prânz până seara și, de fiecare dată, a eliminat o cantitate destul de mare, 7.
• Suprimarea urinei (în dimineața celei de-a doua zile), 61.
• Urină roșie și tulbure, în cantitate obișnuită, 65.
• Urină mai închisă la culoare decât de obicei, tulbure, uneori și lăptoasă, 2.
• Urină deschisă la culoare și redusă cantitativ, 63.
• Urină ceva mai densă decât de obicei, depunând un sediment foarte închis la culoare, 9.
• Miros îngrozitor de fetid al urinei după ce a stat numai puțin timp, 14.
• Iod identificat în urină, 66. [510.]
• La examinarea urinei s-a constatat prezența atât a iodului, cât și a albuminei; a fost examinată urina a unsprezece copii tratați în același mod și, la toți, s-a constatat că aceasta conținea iod, iar la patru dintre cei unsprezece, albumină. Albumina a dispărut când tratamentul cu iod a fost întrerupt și a reapărut când acesta a fost reluat, 67.

ORGANE SEXUALE

• Masculin.
• Iritabilitatea organelor genitale, 10.
• Erecții violente și continue, 36.
• Erecții, fără lascivitate, 11.
• Priapism, 32.
• Erecțiile apar lent (a cincea zi), 1.
• Capacitatea de erecție mult slăbită, 42.
• Organele genitale devin ca și cum ar fi atrofice, iar erecțiile și poluțiile, la care fusese predispus, nu au mai fost observate niciodată, 31.
• Frecvente senzații acute de tracțiune în partea anterioară a penisului, fără a se putea preciza dacă sunt în uretră sau în gland, 2.
• Tracțiune tăietoare în coroana glandului, 1. [520.]
• Gâdilare frecventă a glandului, 10.
• Gâdilare violentă pe gland și sub acesta, 2.
• Prurit violent pe gland, 1.
• Testicule tumefiate și foarte sensibile dureros la atingere; durere de tracțiune de-a lungul cordoanelor spermatice, de la testicule în sus; testiculul stâng mult mai afectat, 14.
• Testiculul are un volum dublu față de cel anterior (după două ore), 66.
• Testicule diminuate ca volum și consistență, în timp ce pacientul nu mai poseda potență sexuală, 41.
• Diminuare importantă a volumului și funcției testiculelor, 43.
• Un testicul este retractat în abdomen, 1.
• Activitate viguroasă a testiculelor, 11.
• Secreție crescută de spermă, 27a. [530.]
• Durere intensă în testiculul drept, 14.
• Durere arzătoare într-un punct de pe partea dreaptă a scrotului, 11.
• Frecvente senzații de tragere și presiune spre testicule, persistând de la ora 10 A.M. până seara, 10.
• Dorință sexuală remarcabil de crescută (la bărbați), 17.
• Poluție seminală în mai multe nopți succesive, fără vise, 14.
• Poluții seminale patru nopți la rând, 14.
• Poluții seminale nocturne, fără să-și dea seama, 14.
• Poluții seminale, cu vise după ce adoarme din nou, după care este foarte slăbit, 11.
• Poluții seminale de două ori în aceeași noapte, 14.
• Poluție seminală, cu vis erotic; foarte năuc la trezire, 14.
• Feminin. [540.]
• Stimulează activitatea uterului și provoacă o ușoară hemoragie uterină, 17.
• Se spune că a existat un caz în care femeia a devenit sterilă la scurt timp după ce a început să utilizeze iod, 30.
• Înainte de administrarea iodului, năștea câte un copil în fiecare an, însă, din momentul începerii utilizării acestuia și până în prezent, o perioadă de opt ani, nu a mai rămas niciodată însărcinată, 30.
• Scurgerea menstruală a început, deși nu abundent (după douăzeci și patru de ore); pacienta avusese menstruația cu opt zile înainte, 44.
• Menstruație întârziată cu opt zile, cu vertij și palpitații, 4.
• Menstre cu două săptămâni prea devreme; dureri cu senzație de apăsare în jos, cu dispoziție irascibilă și tendință de a plânge; fața foarte roșie, 14.
• Menstruație foarte neregulată, 22.
• Mai multe femei tinere care l-au luat în cantități mari au prezentat retenția catameniilor, 29.
• Menstruația aflată în curs a încetat, 3.

ORGANELE RESPIRATORII

• Laringele, traheea și bronhiile.
• Secreție crescută de mucus în căile respiratorii, 9. [550.]
• Senzație de iritație vie și uscăciune a căilor respiratorii la ridicarea din pat dimineața, 10.
• Edem al glotei (a doua zi), 66.
• Dureri în laringe, cu dorință de a tuși, 20.
• Presiune dureroasă în regiunea laringelui, extinzându-se chiar până la faringe și provocând senzația ca și cum structurile respective (inclusiv amigdalele) ar fi umflate, 10.
• Presiune dureroasă amestecată cu junghiuri în regiunea laringelui și a glandelor sublinguale, revenind de mai multe ori în cursul zilei, 10.
• Senzație intolerabilă de furnicare și gâdilare în laringe, ameliorată numai prin dregerea zgomotoasă a gâtului și prin tuse, cu acumulare de apă în gură, dimineața în pat, 2.
• Usturime în regiunea traheei, însoțită de dureri lancinante frecvente (a cincea zi), 62.
• Iritație bronșică excesivă (a doua zi), 66.
• Vocea.
• Voce tremurătoare, sacadată, 56.
• Voce frântă, 50, 57. [560.]
• Voce foarte gravă, 1.
• Răgușeală dimineața, 4.
• Voce răgușită (a doua zi), 64.
• Voce răgușită (prima zi); a ajuns la o șoaptă obositoare (a cincea zi); a devenit mai dificil de emis (a unsprezecea zi); nicio ameliorare (a optsprezecea zi), 62. [Cu privire la pierderea vocii, aș adăuga că au trecut șaisprezece ani de când această doamnă și-a pierdut-o; înainte de acel moment o consultasem frecvent pentru acel simptom neplăcut și i-o restabilisem cu tonice și astringente locale.]
• Voce slabă (după trei ore), 64.
• Afonie; lipsa vibrației tusei, 45.
• Tusea și expectorația.
• Iritație care provoacă tuse, cauzată de o gâdilare violentă în gât, 4.
• Impuls de a tuși, cu tuse profundă și seacă, 10.
• Tuse, seara, 1.
• Efortul de a destinde toracele provoca tuse, dar nicio durere, 65. [570.]
• Tuse crupală, 45.
• Tuse seacă, scurtă și repetată, accentuată de mișcare, 65.
• Tuse seacă frecventă, 52.
• Multă tuse seacă, 10.
• Tuse cu efort, astfel încât trebuie să verse, încetând după expectorarea mucusului, 4.
• Tuse, cu expectorație de mucus precedată de o senzație de greutate care se extinde din gât în piept și îngreunează respirația, 4.
• Tuse scurtă, din cauza gâdilării în gât, 2.
• Tuse scurtă, provocată de gâdilarea în gât, cu expectorație groasă, galbenă și apetit bun, dar cu aspect bolnăvicios, 1.
• Expectorație de mucus alb, spumos, uneori de lichid filant, 63.
• Expectorație sanguinolentă abundentă, 48.
• Respirația. [580.]
• Respirație accelerată, 45.
• Respirație de 23 pe minut, 46.
• Respirație de aproximativ 30 pe minut, 65.
• Suspine nearticulate, 45.
• Dificultate la respirație (după câteva zile), 65.
• Respirație dificilă, 27a.
• Respirație dificilă, în special inspirația, 45.
• Respirație constrânsă (a cincea zi), 1.
• Cel mai mic efort provoacă apăsare respiratorie, palpitații și vertij, 54.
• Senzație sufocantă, 59. [590.]
• Senzație de sufocare uneori, 58.
• Respirație scurtă, în special la cel mai mic efort, 56.
• Pierderea suflului, 15.
• Dispnee, după-amiaza, 7.
• Dispnee bruscă, cu durere la inspirație profundă; în timpul celor treizeci de minute cât a durat aceasta, inima bătea mai rapid și mai violent decât de obicei, iar pulsul era mai mic și mai rapid, 7.

TORACE

• Obiectiv.
• Pleurită (în trei cazuri), 34.
• Hârâit produs de mucus în piept, cu senzație de iritație vie sub stern și greutate pe piept, 4.
• Subiectiv.
• Greutate în piept, provocând respirație dificilă, 10.
• Durere arzătoare în partea stângă (a pieptului), lângă stern, resimțită ca și cum ar fi trasă spre spate, 14.
• Tensiune arzătoare-înțepătoare în pereții toracelui, 1. [600.]
• Senzație de strângere, presiune și arsură în mijlocul pieptului, uneori în partea stângă, alteori în partea dreaptă, 10.
• Constricție a pieptului, 7, 33.
• Constricție intensă în piept, devenind ulterior presiune și revenind după-amiaza sub formă de junghi, 10.
• Junghi ascuțit în mijlocul hemitoracelui drept, numai la expirație, 2.
• Presiune pe piept, transformându-se uneori în durere și provocând frecvent o tuse profundă și seacă, 10.
• Presiune situată oarecum profund în hemitoracele drept, 2.
• Presiune și junghi în piept, cu impuls frecvent de a tuși și tuse frecventă, seacă și aspră, dispărând complet la ieșirea în aer liber, 10.
• Durere apăsătoare bruscă în cavitatea toracică dreaptă, întotdeauna agravată de inspirație (după 1 picătură), 7.
• Junghi ascuțit în porțiunea inferioară a părții drepte a pieptului, lângă epigastru, la inspirație, 2.
• Durere sfâșietoare în pereții hemitoracelui drept, 2. [610.]
• Durere ca de rană în piept, persistând bilateral, la respirație și la atingere externă, 1.
• Glandele mamare.
• Uneori, atrofierea sânilor, 52.
• Sânii vizibil și remarcabil micșorați și revenind lent la proporțiile lor normale, 39.
• Sânii s-au micșorat până aproape să dispară complet, 30.
• Și-a pierdut complet sânii, 33.
• Atrofia glandelor mamare, 24.
• Atrofia glandelor mamare și a testiculelor, fără afectarea stării generale de sănătate, 50.
• Diminuarea laptelui (după o săptămână); reducerea a continuat să se accentueze pe măsură ce medicamentul a fost administrat încă patru sau cinci zile; după întreruperea utilizării acestuia, într-o altă săptămână laptele a redevenit la fel de abundent ca întotdeauna, însă, când administrarea a fost reluată după două săptămâni, aceleași efecte au reapărut la sfârșitul unei săptămâni, 40.

INIMA ȘI PULSUL

• Regiunea precordială.
• Aflux violent de sânge spre inimă și cap, 51.
• Mare anxietate precordială, care îl obligă să-și schimbe neîncetat poziția (după trei ore), 64.* [620.]
• Senzație de strângere la nivelul inimii, 4.
• Apăsare în regiunea inimii, 10.
• Durerile erau ascuțite, rapide, străpungătoare și migratoare, însă o durere grea, apăsătoare, era prezentă neîncetat în regiunea inimii, 65.*
• Activitatea inimii.
• *Palpitații ale inimii, 15, 21, 50 etc.
• Palpitații pe parcursul întregii zile, persistând până când a adormit, 4.
• Palpitații ale inimii după menstruație, 4.
• Palpitații, accentuate de mișcare, 65.*
• Palpitații violente și alte tulburări nervoase, 32.
• Palpitații spasmodice, pe care le simte până jos, la ombilic, dar care sunt cele mai violente în epigastru, 4.
• Palpitațiile dispar complet, 4. [Acțiune curativă. -Hahnemann.]
• Puls. [630.]
• Puls agitat, 27.
• Puls iritabil, 20.
• Puls frecvent, 36.
• Puls accelerat, 52.
• Puls accelerat, mai degrabă mic decât plin; mult mai rapid la anumite intervale, 50.
• Puls accelerat și extrem de slab, 54.
• Puls considerabil accelerat, 55.
• Puls rapid, slab (a doua dimineață), 61.
• Puls foarte rapid, 58.
• Puls mic, dur și atât de rapid, încât abia putea fi numărat, 15. [640.]
• Puls rapid și slab, 56.
• Puls galopant, 59.
• Accelerarea pulsului cu 7 sau 8 bătăi pe minut, 10.
• Puls peste 130, 57.
• Puls mic, 132 (a doua zi), 64.
• Puls 70, moale, regulat și egal (înaintea operației); 95, mic și slab, dar regulat și egal (imediat după operație); 130, mic, nu dur și tensionat, seara, 46.
• Puls mic, slab și lent, imediat, 44.
• Puls mic, foarte rapid, neregulat, 65.
• Puls dur, subțire; pulsul carotidian mic, slab, 120, în contrast pronunțat cu activitatea tumultuoasă, neregulată și uneori intermitentă a inimii, 64.
• Puls energic, amplu și plin, după-amiaza, 7. [650.]
• Puls slab și tremurător (după opt ore), 44.
• Puls mic, 50.
• Puls mic și contractat (după o oră), 25.
• Puls mic, filiform, 45.
• Puls tremurător (a treia zi), 44.

GÂT ȘI SPATE

• Gât.
• Dureri reumatice la nivelul gâtului, brațelor și spatelui, 10.
• Durere reumatică în ceafă și în partea superioară a brațelor, 7.
• Tensiune reumatică în partea dreaptă a gâtului, 2.
• Constricție la nivelul gâtului, 4.
• Gâtul foarte strâns, 4. [660.]
• Durere reumatică, ca de ciupire, în partea inferioară a gâtului, lângă umărul stâng, agravată de atingere, aparent ameliorată de câteva eructații, deși ulterior se repetă frecvent, 2.
• Durere sfâșietoare în partea dreaptă a gâtului, 2.
• Regiunea dorsală.
• Durere severă sub omoplatul stâng, 14.
• Arsură în omoplatul drept, 2.
• Junghiuri în omoplați la ridicarea unui obiect (după paisprezece zile), 1.
• Regiunea lombară.
• În timpul menstruației (la data obișnuită), dureri în regiunea lombară, 4.
• Junghiuri în regiunea lombară (a cincisprezecea zi), 1.
• Senzație de tracțiune și apăsare în regiunea rinichiului drept, 2.
• Regiunea sacrală.
• Durere apăsătoare, care când scade, când crește, în coccis și sacru, 2.

EXTREMITĂȚI ÎN GENERAL

• Obiective.
• Tremur al membrelor, 38, 56. [670.]
• Tremur al membrelor, îndeosebi al mâinilor, 15.
• Tremor al membrelor, ca acela provocat de mercur, 27a.
• Subiective.
• Crampe violente și zvâcniri convulsive ale brațelor, spatelui și picioarelor, care abia încetează pentru o clipă, 15.
• Greutate a membrelor, dimineața (a opta zi), 1.
• Senzație de amorțeală în membrele superioare și inferioare, 16.

EXTREMITĂȚI SUPERIOARE

• Obiective.
• După prima aplicare a apărut o ușoară tumefiere, mai mare după a doua și cu atât mai mare după a treia, încât a provocat multă alarmă în rândul apropiaților și a conferit membrului un aspect cu adevărat înspăimântător; întregul braț era tumefiat până la mână, precum și o parte din aceasta, 28.
• Poziția membrelor superioare părea ca și cum urmau să apară convulsii, 25.
• Contorsionări involuntare ale brațelor, îndeosebi ale celui drept, imediat, 44.
• Tresăriri și zvâcniri ale brațelor, mâinilor și degetelor, 63.
• Slăbiciune paralitică a brațelor dimineața, la trezirea în pat, 1.
• Subiective. [680.]
• Dureri sfâșietoare în ambele brațe după muncă manuală ușoară, 1.
• Umăr.
• Durere în umărul stâng, cu senzație ca de rană, extinzându-se în jos de-a lungul întregului braț, 14.
• Durere constantă în umărul stâng, ca după o contuzie, 14.
• Dureri intermitente în umărul stâng, 14.
• Timp de câteva zile, durere severă în umărul stâng; durerea coboară până la cot, uneori fiind atât de severă, încât împiedică folosirea brațului; dureri fulgurante în degete, 14.
• Durere reumatică în umărul stâng, 2.
• Junghiuri violente în articulațiile umerilor, chiar și în repaus, 1.
• (Dureri de tracțiune, sfâșietoare, în umărul ridicat patologic), (a doua zi), 1.
• Braț.
• Mușchii brațului și umărului stâng se simt flasci și moi; lipsă de putere în braț, 14.
• Durere în osul de pe partea externă a brațului, care îl trezește din somn și nu-i permite să adoarmă din nou, agravată și atunci când stă culcat pe el, 1. [690.]
• Dureri ușoare în brațul stâng, 14.
• Durere lancinantă severă în bicepsul brațului stâng, extinzându-se în umăr; durerile sunt mai intense la întinderea brațului; slăbiciune paralitică, 14.
• Cot.
• Apăsare în plica cotului stâng, 1.
• Durere sfâșietoare în cotul stâng, 1.
• Cotul stâng se simte ca rănit, 14.
• Încheietura mâinii.
• Durere înțepătoare în încheietura mâinii drepte la ridicarea sau apucarea unui obiect, 1.
• Mână.
• Tremur al mâinilor, 15, 16.
• Tremur al mâinilor, la început ușor, ulterior mai pronunțat, 54.
• Durere sfâșietoare în osul metacarpian al indexului drept, 1.
• Durere ca după o lovitură în osul metacarpian al indexului, agravată de atingere, 3.
• Degete. [700.]
• Durere de tensiune în articulațiile degetelor, ca și cum s-ar rupe la îndoire, cu o oarecare tumefiere și sensibilitate dureroasă la apăsare atunci când sunt întinse (după câteva zile), 1.
• Durere sfâșietoare în prima articulație a policelui drept, 2.
• Durere sfâșietoare în întregul index și deget mijlociu al mâinii stângi, 2.
• Durere sfâșietoare în articulația degetului mic drept, 2.
• Ulcerație a unghiei indexului stâng, provocată de o înțepătură ușoară lângă unghie, 1.

EXTREMITĂȚI INFERIOARE

• Lâncezeală a membrelor, astfel încât abia putea sta în picioare, ca și cum ar fi fost înțepenit, 56.
• Membrele se simt grele ca plumbul, 4.
• Tensiune puternică a membrelor, aproape ca o crampă în coapse și gambe, numai când stă așezat, nu când stă culcat, merge sau stă în picioare, 1.
• Senzație reumatică de tracțiune în întregul picior stâng, îndeosebi în coapsă și genunchi, cu durere surdă în călcâi, seara în pat, agravată de mișcare, 2.
• Șold.
• Durere sfâșietoare, ascuțită, intermitentă, între șoldul stâng și articulația coapsei, foarte mult agravată de mișcarea articulației, 2.
• Coapsă. [710.]
• Tresăriri ale mușchilor coapsei, 1.
• Durere reumatică în coapsa stângă, 2.
• Apăsare în fesa stângă, ca și cum ar fi în ischion, 1.
• Durere ascuțită, înțepătoare-sfâșietoare, în mijlocul coapsei stângi, spre partea internă, 2.
• Durere ca de ciupire, sfâșietoare, în coapsa stângă, lângă capul osului, 2.
• Senzație ca de rană la nivelul coapselor, acolo unde se freacă în timpul mersului, la o femeie, 2.
• Genunchi.
• Durere sfâșietoare în genunchiul stâng, 2.
• Durere sfâșietoare surdă pe partea externă a fosei poplitee drepte, 2.
• Gambă.
• Tumefierea gambelor, 52.
• Gamba amorțește ușor, 11. [720.]
• Dureri ascuțite, fulgurante, în piciorul drept, 14.
• Durere sfâșietoare pe ambele părți ale gambei, imediat deasupra maleolelor, 2.
• Durere în tibie, ca și cum ar supura, 1.
• Gleznă.
• Crampă violentă în gleznă, noaptea, cu zvâcniri în aceasta, 4.
• Câteva junghiuri violente în maleole, 2.
• Picior.
• Crampe în picioare, 15.
• Picioarele se simt grele ca plumbul, 4.
• Durere apăsătoare, ca o crampă, în picior, extinzându-se de la degetul mijlociu până la gleznă, 1.
• Durere ascuțită constantă în jumătatea internă a călcâiului drept, 2.
• Degetele picioarelor.
• Brusc, durere violentă în degetul mare al piciorului drept, crescând în intensitate și trecând la celelalte degete în ziua următoare; degetul afectat primul a devenit mai puțin sensibil, apoi rece și, în cele din urmă, negru, cu instalarea bruscă a febrei tifoide; gangrena a urcat până la coapsă, cu dureri îngrozitoare, piciorul devenind negru ca smoala și rece ca gheața, până când, în cele din urmă, tibia și fibula s-au rupt în timp ce femeia încerca să se întoarcă în pat, întregul membru desprinzându-se, 35. [730.]
• Durere înțepătoare, sfâșietoare, sub unghia degetului mare al piciorului stâng, 2.

SIMPTOME GENERALE

• Obiectiv.
• Tumefacție edematoasă a întregului corp, 19.
• Stare hidropică, 24.
• Emaciere, 22, 50, 53, etc.
• Emaciere accentuată, 21.
• Emaciere accentuată, care devine aproape de necrezut, 15.
• Emaciere atât de accentuată, încât brațele și corpul erau aproape lipsite de carne, sânii complet plați, gambele dispărute cu totul, iar picioarele nu erau mai groase decât încheieturile mâinilor în stare de sănătate, 15.
• Emaciere remarcabilă, 21.
• Emaciere extremă, 15, 56, 63.
• Emaciere extremă, până la starea de schelet, 3. [740.]
• Emaciere treptată, 27a.
• Emaciere care se accentuează zilnic, sfârșind în marasm, 54.
• Emaciere rapidă, 52.
• Emaciere rapidă și extremă, 57.
• Emaciere generală atât de rapidă, încât, în câteva săptămâni sau, uneori, în șase ori opt zile, subiecții devin de nerecunoscut, părând cu douăzeci de ani mai bătrâni; glandele (mamelele și testiculele) sunt afectate în mod deosebit, 50.
• Atrofia țesuturilor glandulare (sâni, testicule și glandă tiroidă), 27.
• Toate simptomele succesive ale „ftiziei nervoase”, 27.
• Pulsație slabă a arterelor, 27a.
• Stare nervoasă supărătoare, 57.
• O stare foarte supărătoare a sistemului nervos, pe care subiecții abia o pot descrie; este o agitație interioară, asemănătoare celei provocate de auzirea unor vești rele sau de sentimentele de remușcare de după o ceartă; împreună cu incapacitatea de a-și fixa atenția când citesc sau desenează, plâns și intoleranță la cea mai mică împotrivire, 54. [750.]
• Tulburări grave ale sistemului nervos, 55.
• Sistem nervos puternic zdruncinat; „complet dereglat”, 59.
• Tremurături, 15, 36.
• Tremurături ale întregului corp, 65.
• Tremură și rămâne fără suflu la cea mai mică mișcare, 50.
• Tremurături de un fel aparte, 15.
• Tremor, 52.
• Tremor general, 31, 38.
• Tremurături ale întregului corp, dar mai ales ale brațelor, 32.
• Stare aproape convulsivă (când durerile sunt foarte intense), 50. [760.]
• Mișcări convulsive, 50.
• Accese severe de isterie (la cincisprezece minute după injecție); la scurt timp după ce a fost culcată, a devenit mai calmă, iar după încă o jumătate de oră isteria a încetat complet, 46.
• Un fel de catalepsie, 63.
• Lent în toate mișcările sale, 3.
• Obosește ușor, 27a.
• Lasitudine extremă, 25.
• Scăderea puterilor, 57.
• Scădere accentuată a puterilor, 50.
• Puterile îi scăzuseră foarte rapid în ultimele două săptămâni; incapabilă să urce scările, 65.
• Pierderea puterilor, 52. [770.]
• Pierderea puterilor; nu putea face nici măcar o plimbare scurtă, 59.
• Slăbiciune, 53.
• Slăbiciune atât de mare, încât transpirația izbucnește când vorbește, 4.
• În timpul menstruației, slăbiciune accentuată, 4.
• Spre sfârșitul menstruației, slăbiciune accentuată, 1.
• Slăbiciune accentuată după o plimbare scurtă, cu senzația că nu a mâncat, deși fără foame, după-amiaza, 2.
• Slăbiciune musculară, 52.
• Astenie, 50.
• Senzație de astenie generală, cu dorința de ceva înviorător, ameliorată temporar de un cordial sau de puțină hrană; dar întârzierea mesei dă naștere unei stări de rău, unor dureri de tracțiune și, adesea, unei dureri severe de stomac, 54.
• Astenie accentuată, 63. [780.]
• Astenie extremă (a treia zi), 44.
• Prostrație, 15, 24, 50.
• Neobișnuit de prostrat, 8.
• Prostrație accentuată, 21.
• Complet prostrat, atât psihic, cât și fizic, 62.
• Incapacitate de a sta în picioare, imediat, 44.
• (Chiar și când vomită, nu se poate ridica fără ajutor), (după trei ore), 64.
• Epuizare, 19.
• Epuizare accentuată, 45.
• Colaps și prostrație, fără a ajunge însă la senzație de leșin, 64. [790.]
• Colaps accentuat, cu fața suptă (a doua zi), 64.
• Senzație de leșin, 38; (imediat), 44.
• Accese de leșin, 36.
• Neliniște, 36, 50, 58.
• Șade în pat cu o mare neliniște, dar cu conștiența pe deplin păstrată, 64.
• Neliniște și anxietate neobișnuite (în a doua dimineață), 61.
• Se mișcă fără astâmpăr; aleargă neîncetat de colo-colo și nu se așază; de asemenea, nu doarme noaptea; astfel încât este considerată nebună, 3.
• Aversiune față de a sta nemișcat, 1.
• Subiectiv.
• Sensibilitate generală crescută, 24.
• Susceptibilitate nervoasă mai mult sau mai puțin accentuată, 50. [800.]
• Răcește ușor; aceasta provoacă inflamarea ochilor, 1.
• Senzație de oboseală, 58.
• Senzație de astenie, 27a.
• Senzație de slăbiciune și disconfort general după cină, 2.
• Senzație de sfârșeală și de leșin, deosebit de apăsătoare și pe care, în timpul durerii intense, o descria drept lucrul cel mai greu de suportat, 15.
• Senzație de rău în întregul corp, o ridicare neobișnuită care începe în regiunea epigastrică și se extinde spre suprafață, cu senzația că ar urma să tremure sau să transpire pe tot corpul, 10.
• Dureri în diferite părți, dar mai ales în piept, accentuate de mișcare, 65.
• Durere violentă (la aplicare), 44.
• Dureri reumatice, mai ales în partea superioară a brațelor, 10.
• Sensibilitate dureroasă în tot corpul; durere severă în partea stângă, făcând mișcarea dificilă; ameliorată după mișcare continuă, 14. [810.]
• Corpul pare dureros peste tot, ca de rană; senzație de rău și senzația ca și cum oasele ar străpunge carnea, 14.
• Sensibilitate dureroasă a întregii părți stângi a corpului, 14.
• Partea stângă a corpului și partea dreaptă a capului sunt cele mai afectate, 14.

PIELE

• Obiectiv.
• Întreaga piele a căpătat o culoare brună, ca și cum ar fi afumată (în locul nuanței gălbui anterioare), 20.
• Piele ternă și lividă, 27a.
• Piele palidă, 57.
• Erupții, uscate.
• Diferite tipuri de erupții, de la simplu eritem până la morbus maculosus, 50.
• Coșuri foarte dureroase și sensibile, ca de rană, pe diferite părți ale corpului, 14.
• Eritem al feței și, desigur, inflamație, 60.
• Pată roșie, arzătoare, pe nas, sub ochi, 4. [820.]
• O crustă mică în nara dreaptă, 4.
• Ridicătură pruriginoasă pe nas, 1.
• O pată rotundă, arzătoare și pruriginoasă pe mâna dreaptă, între police și arătător, având pe ea două pelicule albicioase; frecarea o ameliorează; dispare în a treia zi, 4.
• Erupție papuloasă pruriginoasă pe o cicatrice veche, 1.
• Erupții, umede.
• Grup de vezicule mici pe mucoasa buzei inferioare; veziculele conțin un lichid incolor, limpede, 14.
• Pielea (brațului) întinsă, la început lucioasă, apoi acoperită cu vezicule miliare; era foarte fierbinte, provoca mâncărime și ustura; orice mișcare mai amplă a brațului provoca ruperea acestor vezicule și, mai ales când se încerca îndoirea cotului, se elimina o cantitate mare de lichid apos; eliminarea era cea mai abundentă de pe fața internă a articulației cotului, 28.
• Vezicule plate, gelatinoase, pe genunchiul stâng, 11.
• Erupții, pustuloase.
• Coșuri supurante foarte dureroase pe frunte; dau senzația ca și cum ar fi străpunse cu un ac; pielea este foarte roșie pe o zonă întinsă în jurul fiecărei pustule, 14.
• Pustule dureroase, ca de rană, pe toată fața; fața arde și înțeapă continuu, 14.
• Fiecare loc care fusese scărpinat a devenit brun-închis, iar locurile ulcerate rămase după furuncule au devenit, de asemenea, gangrenoase, 35. [830.]
• Un furuncul mare între omoplați și inflamație considerabilă a părților din jur (cu pierderea apetitului și insomnie); după aplicarea cataplasmelor calde, furunculul s-a desprins de piele sub forma unor mase tari, nodoase, lăsând ulcere profunde și nedureroase, care refuzau să se vindece, 35.
• Subiectiv.
• Senzație ca de mușcături puternice de purici pe întregul corp, ziua și noaptea, 1.
• Prurit înțepător în diferite părți ale corpului, 1.
• Mâncărime pe spate, deasupra șoldului drept, 1.
• Mâncărime în palme, 14.
• Mâncărimea unei cicatrice vechi, rămasă după un ulcer vindecat de mai mulți ani (pe picior), 1.
• Mâncărimea degetelor de la picioare seara, 14.
• Arsură și mâncărime intensă la toate degetele de la picioare, pe tot parcursul zilei, 14.

SOMN ȘI VISE

• Somnolență.
• Căscat frecvent, 11.
• Somnolență, 21.
• Insomnie. [840.]
• Insomnie, 24, 50, 52.
• Insomnie noaptea, 51.
• Insomnie în fiecare noapte, deși este extrem de obosit în timpul zilei, 59.
• Noapte fără somn, cu transpirație abundentă, 10.
• Insomnie completă timp de opt zile, cu neliniște și delir, 63.
• Dispariția somnolenței, 21.
• Nu simte nevoia de somn (a șasea zi), 1.
• Somn neliniștit noaptea, 10.
• Somn neliniștit, cu vise anxioase, 4.
• Somn neliniștit, cu vise neplăcute și obositoare, 27. [850.]
• Somn neliniștit, urmat de insomnie aproape completă; când reușește să adoarmă, are coșmaruri și halucinații, 56.
• A dormit prost, 57.
• A dormit prost, cu coșmaruri și șocuri ca electrice, care au trezit-o cu o tresărire, 58.
• Somn întrerupt de tresăriri bruște, 46.
• Se trezește foarte devreme, simțindu-se foarte bine, 11.
• Vise.
• Somn plin de vise, 15.
• Vise pe care nu și le amintește, cu somn profund, 4.
• Vise foarte vii, din care ar fi vrut să se trezească, dar nu putea, cu senzație de slăbiciune după trezire, 4.
• Visează în fiecare noapte că înoată în apă, că merge prin noroi, că fiica ei a căzut într-un pârâu etc., 4.
• Vise că are raporturi sexuale nereușite cu bărbați; fără emisii, 14. [860.]
• Visează că este pe punctul de a avea un raport sexual cu un bărbat, dar, dintr-un motiv necunoscut, visul se schimbă înainte ca actul să fie îndeplinit; fără emisie, 14.
• Vise anxioase, neliniștite, 4.
• Vise anxioase despre oameni morți, 4.
• Coșmar, 50.

FEBRĂ

• Senzație de frig.
• Piele rece, 65.
• Temperatură scăzută, în special la nivelul membrelor superioare (după două ore), 64.
• Extremități reci, 45.
• Senzație de frig și tremur al membrelor, 27.
• Mâini și picioare reci, 65.
• Mâini reci și umede, 14. [870.]
• Picioare reci (după opt ore), 44.
• Picioare reci noaptea, 1.
• Nas rece ca gheața (după două ore), 64.
• Căldură.
• Căldură la suprafața corpului, 28.
• Piele fierbinte și uscată seara, 46.
• Căldură crescută a întregului corp, 10.
• A devenit foarte încălzit, chiar excitat, după ce a băut vin, deși avea mereu senzația că avea să obosească în curând, 11.
• Căldură excesivă, 36.
• Bufeuri de căldură, 4.
• Febră, 53. [880.]
• Febră, cu uscăciunea pielii, slăbiciune și puls rapid, delir, tresăriri musculare și carfologie, cu predominanța senzației de frig asupra căldurii la nivelul pielii, 23.
• Febra s-a manifestat cu o intensitate cu totul disproporționată față de inflamația locală (după două ore), 66.
• Febră cuartă, cu diaree constantă în zilele fără febră (după câteva luni), 22.
• Stare febrilă, cu alternanțe de senzație de frig și căldură, 21.
• Manifestări febrile neregulate și trecătoare, 27.
• Căldura mâinilor, 1.
• Căldură arzătoare a mâinilor, 63.
• O căldură arzătoare trece fugitiv prin piciorul drept, 11.
• Transpirație.
• Transpirație, 63.
• Transpirație nocturnă, 1.* [890.]
• Transpirație nocturnă acră pe tot corpul, în fiecare dimineață, cu mare slăbiciune a membrelor în prima oră de după aceasta, 1.
• Transpirație rece, 38.
• Transpirație vâscoasă, 27a.
• Transpirație foarte abundentă noaptea, 10.*
• Piele acoperită de transpirație rece (după două ore), 64.
• Transpirații reci și abundente, imediat, 44.
• S-a găsit iod în transpirație, 66.
• Palmele transpiră continuu, 14.
• Mâinile transpiră foarte mult la ora 3 în fiecare după-amiază, 14.
• Transpirație abundentă a picioarelor (simptom tardiv, după dispariția erupțiilor), 14. [900.]
• Picioarele transpiră ușor și se simt reci, 14.
• Transpirație abundentă pe frunte, 27.
• Transpirația picioarelor este atât de acră, încât corodează pielea, 1.

CONDIȚII

• Agravare.
• ( Dimineața ), Vertij etc.; la ridicare, durere de cap; mâncărimea scalpului; în pat, senzație de târâre în gât; dureri de stomac; la inspirație, borborisme la locul herniei; la ridicare, senzație de excoriație etc. a căilor respiratorii; în pat, senzație de târâre etc. în laringe; răgușeală; greutatea membrelor; la trezire, slăbiciunea brațelor.
• ( După-amiaza ), În jurul orei 3, simptomele în general; senzație de slăbiciune în jurul ochilor; gust amar; la ora 3, mâinile transpiră.
• ( Seara ), În pat, presiune în rect; arsură în anus; tuse; în pat, mai rău la mișcare, tracțiune în picior etc.; piele fierbinte etc.
• ( Noaptea ), Simptomele în general; senzație de greață; disconfort intestinal; crampă la gleznă; picioare reci.
• ( După cină ), Senzație de slăbiciune etc.
• ( Când conduce mult timp ), În aer cald, durere de cap.
• ( La expirație ), Înțepătură în piept.
• ( Inspirație ), Durere în cavitatea toracică.
• ( După muncă manuală ), Neliniște anxioasă; durere în brațe.
• ( Culcat pe partea afectată ), Durere în osul brațului.
• ( Mișcare ), Pulsații în cap; durere de cap în occiput; tuse uscată; palpitații cardiace.
• ( Zgomot ), Durere de cap în frunte etc.
• ( Presiune ), Dureri în regiunea epigastrică.
• ( Ridicarea în pat ), Simptomele.
• ( Șezând ), Presiune în abdomenul inferior; tensiunea membrelor etc.
• ( Vorbit ), Durere de cap în frunte etc.
• ( La mers rapid ), În aer cald, durere de cap.
• Ameliorare.
• ( Seara ), Catarul oprit.
• ( Aer liber ), Presiune etc.; în piept etc.
• ( Aer rece ), Durere de cap pulsatilă etc.
• ( Mers în aer rece ), Durerile de cap.
• ( Spălare cu apă rece ), Durerile de cap; durere în cap etc.
• ( Mâncat ), Durere de cap; senzație de greață.
• ( Culcat ), Junghiuri în occiput.
• ( În timp ce șade ), Neliniștea anxioasă dispare.
• ( Somn ), Simptomele generale.
• ( La înghițire ), Durere în gât.

SUPLIMENT: IODUM. Surse.

68 , T. Mc. J. Cowley, M.D., Canada Med. Journ., vol. viii, 1871, p. 54, un copil în vârstă de paisprezece luni a înghițit 1/2 uncie de tinctură, însănătoșire; 69 , Wm. M. Ord, M. B., Brit. Med. Journ., iunie 1877, p. 671, un băiat în vârstă de trei ani a înghițit o cantitate necunoscută de tinctură.

OCHI

• Ochi injectați, 68.

GURĂ

• Iritație puternică a gurii și gâtului și tuse crupală, 69.

GÂT

• Constricție în gât, 68.

STOMAC

• A vărsat imediat, 69.
• Vărsături persistente, 68.
• Sensibilitate dureroasă accentuată în regiunea epigastrică, 68.

ORGANE URINARE

• Urina eliminată în ziua de după accident avea culoarea chihlimbarului, densitatea relativă 1038, era destul de puternic acidă și, la răcire, depunea un sediment ușor floculent, amorf la microscop. Adăugarea de acid acetic sau azotic în urină producea un precipitat amorf abundent, solubil în exces de acid azotic și la aplicarea unei călduri moderate. La răcirea ulterioară, s-a depus din nou un precipitat, despre care s-a constatat că era alcătuit din halebarde galbene de acid uric, amestecate cu materie fin granulară. Prin fierbere nu s-a obținut niciun precipitat. Fără albumină. Exista un exces mare de uree. Dl Stewart a obținut reacții clare pentru iod, în formă combinată, nu liberă, și pentru indican. O zi mai târziu, densitatea relativă scăzuse la 1025; celelalte reacții erau ca înainte, 69.

ORGANE RESPIRATORII. [910.]

• Respirație accelerată, 68.

GENERALITĂȚI

• Palid și agitat, 68.